Evaziunea fiscala in Romania-cadru general

Aprecierile Curtii de Conturi spun ca in 1997 evaziunea fiscala avea un volum de aproximativ 24000mld
lei (10% din PIB, 30% din bugetul general consolidat al ststului) , iar in 1998 era de aproximativ
40000mld lei (care reprezenta 10% din PIB si aproximativ 32% din bugetul general consolidat al statului).
Concluzia ar fi ca “este in floare evaziunea fiscala. Adevenit pur si simplu un fenomen de masa.”
Saracia din tara e cauza nivelului rudicat al evaziunii fiscale in momentul de fata, economia subterana
este egala cu jumatate din PIB. Cele mai importante bariere ale mediului romanesc de afaceri sunt de
natura pur economica si nu institutionala, iar perceptiile privind coruptia nu sunt confruntate cu
realitatea, ci au tendinta sa fie negative. In plus motivul principal al economiei subterane din Romania il
reprezinta evaziunea fiscala . Acestea sunt principalele concluzii ale studiului “Economia informala in
Romania” realizat de Centrul Roman de Politici Economice in colaborare cu IRIS Center. Dimensiunea
evaziunii fiscale este semnificativa dar, se pare ca este in scadere. Astfel, de exemplu, in cazul TVA
cifrele sunt uriase, evaziunea reprezentand 8,8% din PIB la nivelul anului 1998, scazand in 2000 la 5,4%.
De asemenea in cazul impozitelor pe munca evaziunea totaliza la nivelul anului1998, aproximativ 2,4%
din PIB, mai putin decat in cazul TVA, insa tot cifra insemnata. Deci principalele motive ale economiei
subterane in tara noastra sunt cel al evaziunii fiscale mai insemnat, si cel al intensitatii reglementarilor,
cu semnificatie relativ mai redusa. Nivelul economiei subterane in anul 2000 a inregistratin 31% din PIB
total, fiind echivalent cu 45%din PIB-ul sectorului oficial. Estimarea Institului National pentru Statistica in
anul 2000 cuprinde o economie subterana de 21% din PIB total, corespunzand unui procent de 27% din
PIB-ul sectorului oficial. Deci “rezultatele sutudiului sunt mai pesimiste decat datele oficiale,dar nu foarte
diferite”, a declarat Cornel Tarboaca , unul din coordonatorii materialului. Economia subterana a
Romaniei este una de subzistenta, ca “rezultat implicit al nivelului redus de dezvoltare a economiei
romanesti”, a mai adaugat Cornel Tarboaca. Acest lucru este ilustrat de faptul ca aproape jumatate,
adica 46,5% din economia subterana totala este munca subterana.Tot legat de caracterul de subzistenta
a unei parti mari din economia Romaniei este si faptul ca in tara noastra coruptia este cu precadere
coruptie de "buzunar". Legat de aceasta tema, Andrene Mucha, consilier reprezentant al problemelor
legate de administratie fiscala al trezoreriei SUA, a declarat ca o problema considerabila in desfasurarea
afacerilor o reprezinta coruptia. Aceasta trebuie diminuata rectificata insa nu va dispare niciodata; nici in
tarile dezvoltate nu a putut fi eradicata. Referitor la eliminarea coruptiei de "buzunar", Cornel Tarboaca a
declarat ca "nu se poate face nimic impotriva ei, doar sa ne dezvoltam economic" pentru a fi mai putin
afectati. Tot acesta este de parere ca economia subterana este mentinuta la un nivel foarte ridicat de
nivelul inalt al saraciei din Romania nu ca singur factor determinant dar ca cel mai important, urmand
apoi evaziunea fiscala.

Realizatorii acestui studiu au formulat si cateva recomandari de politica economica, avand ca idee
principala faptul ca trebuie sa se faca reforma. Trebuie asigurate stabilitatea macroeconomica si un
mediu microeconomic favorabil afacerilor, trebuie restructurate utilitatile publice si accelerate
privatizarea si reformele structurale. In privinta pietei muncii trebuie evitate reglementarile excesive in
acest domeniu cresterea flexibilitatii acesteia, precum si rationalizarea impozitarii muncii. Trebuie
restructurat sistemul de securitate sociala in special cel al asigurarilor sociale precum si impozitarea
indirecta in concordanta cu cerintele integrarii europene. Este necesara si simplificarea reglementarilor
fiscale, cresterea transparentei si asigurarea stabilitatii acestora, imbunatatirea administrarii si a
colectarii impozitelor, precum si rationalizarea reglementarilor si a procedurilor de licentiere. Datele
publicate de Institutul National de Statistica (INS) raporteaza o crestere a economiei subterane in
Romania de la 21,1% din PIB in 1992 la 67% din PIB in 2000. Din 1996 pana in 2000 a crescut nivelul
economiei subterane mai ales in constructii si servicii (transporturi, hoteluri, restaurante, comert si alte
servicii). In 2000 contributia industriei la economia subterana a fost de 41% fata de 27,8% la economia
reala. Contributia sectorului constructiilor la economia subterana a fost de 8,1% mult mai mare decat cea
de 4,5% la economia reala. In contrast cu acestea, sfera serviciilor a contribuit cu 50,9% la economia
subterana, fata de 52,6% contributie la economia reala in 2000.

Conform INS subevaluarea produselor pentru diminuarea impozitelor si subevaluarea recompensarii

muncii reprezinta cele mai importante elemente ale economiei subterane. Astfel in 2000 acestea au
reprezentat 9,8% din PIB, fiind echivalentul a 64,5% din economia subterana din sctorul formal (institutii
publice, persoane juridice organizate ca societati) si a 46,4% din totalul economiei subterane. Contributia
subevaluarii produselor pentru diminuarea importurilor din sectorul informal (asociatii familiale, liber
profesionisti, gospodarii familiare) a crescut de la 64,8% in 1998 la 78,2% in 2000. Cea mai mare utilizare
a fortei de munca la negru s-a inregistrat in cazul hotelurilor si restaurantelor, 26% din oferta de munca
cunoscuta si 36% din cererea cunoscuta de munca, si in cazul altor servicii 26% din oferta de munca
cunoscuta si 35% din cererea de munca cunoscuta. In cadrul acestora s-a inregistrat valori mai mari in
invatamant (55% din oferta de munca cunoscuta respectiv 122% din cererea de munca cunoscuta)
sanatate (47% din oferta de munca cunoscuta si 88% din cererea de munca cunoscuta) si alte servicii
colective (37% din oferta de munca cunoscuta si 59% din cererea de munca cunoscuta).
Cateva exemple de evaziune fiscala in Romania:
- Fundatiile, organizatiile, asociatiile nonprofit sunt scutite de plata taxelor vamale pentru donatiile aduse
din strainatate. Intre anii 1995-1996 au fost aduse in tara aproximativ 13500 de autovehicule ce urmau a
fi folosite pentru donatii. 80% din fundatiile nonprofit erau ilegale si au folosit automobilele in alte scopuri
decat cele prezentate la vama. Evaziunea fiscala a fost de 128 miliarde. Evaziunea fiscala la import este
mare caci numeroase bunuri sunt scutite de taxele vamale ca de exemplu: ajutoare, donatii, bunuri
straine ce devin proprietatea statului, mostre fara valoare comerciala, materiale publicitare. Pentru a fi
scutite de taxe trebuie sa fie intrebuintate pentru scopurile pentru care au fost importate caci altfel isi
pierd acest privilegiu.
- Preturile de livrare sunt inferioare costurilor produselor livrate astfel accizele sunt calculate in raport cu
aceste preturi mai mici. 43% din agentii economici verificati s-au sustras de la plata accizelor pentru
alcool si bauturi alcoolice rezultand o evaziune fiscala de 80 de miliarde plus 40 de miliarde majorarile de
intarziere.
- In inregistrarea in contabilitate a tuturor sau a unei parti din veniturile realizate.
- Folosirea unor facturi externe falsificate cu preturi mai mici decat cele reale.
- Exista numeroase firme "fantoma".
- Evaziunea fiscala inregistrarta l taxele de timbru pentru activitatea notariala.
- Pentru scutirea de TVA se practica urmatoarele forme de evaziune fiscala: vanzari fara documentatia
necesara, omiterea inregistrarii, schimbul de bunuri si/sau servicii intre agenti cu plata redusa sau fara
factura, utilizarea de facturi false, erori de inregistrare inocente la prima vedere, aplicarea incorecta a
cotei zero.

S-a observat ca in 1999-2000 ca forma de evaziune fiscala s-a preferat eludarea impozitului pe profit
( 33,03% si 45,82%) dar s-au eludat si alte impozite taxe si contributii, s-au desfasurat activitati fara
autorizatie legala s-a refuzat achitarea obligatiilor fiscale corect determinate. O alta cauza a evaziunii
este necunoasterea legislatiei fiscale dar sunt exploatate la maxim incoerentele si inconsecventele
legislatiei fiscale. In anul 2000 cel mai evazionat impozit a fost TVA-ul 5,4% din PIB (de asemenea TVA-ul
are cea mai mare pondere din veniturile bugetului de stat).
O cauza a fiscalitatii ridicate in Romania si in strainatate este dubla impunere, fenomen pasibil de intalnit
la companiile multinationale si care consta in: veniturile unor astfel de companii sunt impozitate de doua
sau mai multe ori. Definitia dublei impuneri este supunerea la impozitare a aceleiasi materii impozabile si
pentru aceiasi perioada de timp de catre doua autoritati fiscale diferite. Dubla impunere imbraca doua
forme: economica (in cadrul aceluiasi stat - se impoziteaza acelasi venit de mai multe ori) si juridica
(aceiasi materie impozabila impozitata de doua sau mai multe ori in diferite state).
Exista si state despre care s-ar putea spune ca incurajeaza frauda fiscala iar un astfel de madel si-ar
putea lua si Romania pentru relansare. Aceste state au sisteme extrem de atractive din punct de vedere
financiar iar in statul respectiv emigreaza numerosi oameni cu bani. Capacitatea lor intelectuala si de
asemenea si posibilitatile lor de investitie sunt mari si aduc o crestere economica sesizabila ce va
compensa bugetul de stat mic rezultat in urma sistemului bland de impozitare. Regimul acestor state
este defavorizant pentru tarile din care pleaca respectivii specialisti dar situatia economica a Romaniei i-
ar putea permite sa riste relatiile cu alte state.

Home Referatele Lucrare de diploma: Evaziunea fiscala

Ultimele Referate

Gestiunea fiscala a intreprinderii Evaziunea fiscala – generalitati

Evaziunea fiscala in Romania-cadru general
Lucrare de licenta psihologie Evaziunea si frauda fiscala in cazul Taxei pe Valoarea Adaugata TVA
Combaterea si prevenirea evaziunii fiscale
Alte lucrari de diploma Concluzii
Plati prin carduri
Evaziunea fiscala reprezinta o lipsa de echitate, o practica larg raspandita de sustragere de la imÂpunerea a unei parti
Publicitate din materia impozabila. O definitie mai completa in conformitate cu Legea 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale
e urmatoarea: “sustragerea prin orice mijloace ,in intregime sau in parte, de la plata impozitelor , taxelor , si a altor
sume datorate bugetului statului, bugetelor locale, bugetul asigurarilor sociale si de stat si a fondurilor speciale
extrabugetare de catre persoane fizice, persoane juridice romane sau straine…” .
Evaziunea fiscala se intalneste la nivel national si international Un exemplu il poate constitui o companie multinationala
care isi va transforma veniturile din tarile cu o fiscalitate ridicata in cele cu fiscalitate redusa.Unele compani isi
infiinteaza in mod special sucursalelemai mult fictive in tari cu fiscalitate scazuta pentru a scuti o parte din sumele ce ar
trebui sa le plateasca statului (fiscului). Exemple de tari cu fiscalitate scazuta denumite “oaze fiscale” sau “paradisuri
fiscale” sunt Elvetia, Liechtenstein (unde firmele sunt exceptate de la plata impozitului pe profit, fapt prntru care exista
40000 de firme la o poppulatie de 25000 de locuitori ) , Luxemburg, Bahamas, Bermude, Panama, Insulele Cayman etc.
Evaziunea poate fi savarsita de o persoana la adapostul legii-legala (care nu e infractiune)- sau cu incalcarea
prevederilor legale-evaziunea frauduloasa (considerata frauda fiscala).Pentru evutarea fraudei fiscale Legea 87/1994
privind combaterea evaziunii fiscale, cere ca agentii economicicare obtin venituri impozabile, trebuie sa-si declarea
activitatea, si pot efectua respectiva activitatedoar pe baza unei autorizatiiemise de organul competent sau a unui alt
temei al legii. De asemenea in termen de 5 zile de la inregistrare trebuie sa declare la organul fiscal pe a carui raza
PUBLICITATE teritoriala isi desfasoara activitatea date in legatura subunitatile, filiare, depozite,puncte de lucru, bancile si conturile
bancare.
Totusi platitorii de taxe profita de lacunele legii (de exemplu venitul stabilit dupa criterii exterioare ori dupa norme medi
Parerea ta conteaza!
Happy Hour vs. Acces Direct
www.sondaje.ro e inferior celui real) pentru a ascunde o parte din averea personalaimpozabila de plata impozitelor. Acest lucru poate fi
foarte usur evitat prin completarea ori modificarea legilor.
Parerea ta conteaza!
Esti pro amanarea aderarii Romaniei la
spatiul Schengen? Exepemple de evaziune fiscala:
www.sondaje.ro *fonduri de amortizare sau de rezerva in cuantum mai mare decat cel ce se justifica din punct de vedere economic;
*reinvestirea veniturilor in achizitia de masini si echipament tehnic in tarile in care statul acorda reduceri de impozit la
Dormi linistit ? veniturile reinvestite; aceasta duce la acumularea capitalista ce avantajeaza monopolurile;
CASCO sigur, rapid si ieftin ! *in SUA sotia si fii pot devenii asociati oculti, ceea ce duce la impartirea veniturilor intre asociati si implicit la scaderea
Siguranta Allianz. bazei de impozitare si deci si a impozitelor;
AllianzDirect.ro *o alta lege ce permite eludarea de la plata impozitelor este cea care spune ca veniturile se impart in mod egal intre
Asigurare online soti indiferent de contributia fiecaruia;
Solutia optima la indemana oricui. *o alta lege cu lacune este cea care pemite formarea de depozite de pastrare si administrare si pastrare de catre parinti
AllianzDirect.ro in favoarea copilului sau minor, si implicit impozitul e mai mic pe depozite separate decat pe totalul veniturilor:
*o parte importanta a sumelor evaziunii fiscale e constituita din donatii filantropicece nu au loc decat in acte.
Exista criterii diferite de impozutare intre persoanele fizice si corporatii (la care de cele mai multe ori cota de impozitare
este mai mica). Orice persoana fizica poate opta pentru oricare din aceste metode de impozitare, dar de cele mai multe
ori contribuabiliialeg impozitul de tip pe venitul corporatiilor pentru ca astfel isi pot pune la adapost o parte din sumele
agonisite.
Fraudele fiscalesunt considerate declaratiile fiscale false; documente de plati fictive; tinerea de registre contabile
nereale; distrugerea voita a unor documrnte care pot ajuta la aflarea adevaruluiprivind livrarea de marfuri preturi
folosite; comisioane incasate sau platite; modificarea nejustificata a preturilor de aprovizionare, a cheltuielilor de
transport, manipulare si depozitare; practicare unor preturi de livrare sau a unor cote de adaos comercial mai ridicate
decat cele afisate, declarate sau inregistrate in contabilitate; intocmirea de declaratii vamale false (de import sau de
export); intocmirea de declarati de impunere false, nedeclararea cu buna stiinta a unei parti din veniturile realizate.
Aceste fraude sunt sanctionate de codul penal cu amenda sau cu inchisoare
De exemplu in Germania e culpabil de frauda fiscalacel ce obtine in mod fraudulos pentru sine sau pentru terti avantaje
fiscale nejustificate , de natura sa diminueze veniturile fiscale. Cel ce a comis respectiva frauda din neglijenta e pasibil
de amenda, dar amenzile pentru frauda fiscala sunt nelimitate, iar pedepsirea se poate face cu pana la 5 ani de
inchisoare.

Dintre numeroasele metode de frauda fiscala enumeram cateva:

_frauda pe termen lung: declararea falimentului de catre un agent bun platnic, dupa ce si-a transferat toate fondurile in
alt cont;
_sindromul “Phoenix”: cand o firma datoare cu TVA e falimentata dar imediat apare alta cu acelasi director;
_manipulari insignifiante manifestate prin modificari marunte in contabilitate.
Frauda fiscala este deosebit de tentanta pentru numerosi agenti economici chiar si intr-o tara cu o economie deosebit
de importanta, cu un sistem legal foarte bine pus la punct. Paul Samuelson afirma despre o putere economica precum
SUA ca ; “Pe hartie, baremul impunerii americane lasa impresia ca e progresiv. Cu toate acestea multe elemente ale
venitului de baza scapa impunerii.” El vorbeste despre evaziuni fiscale referitoare la scazaminte, reduceri normale,
venituri reale corespunzatoare chiriei, inselaciunii produse de exploatanti agricoli, medici, chelneri, reprezentantii de
comert.
Profesorul H. Laufenburger aprecia evaziunea fiscala din Franta anlor 1950 aproximativ 40% din incasarile bugetare; iar
Gabriel Ardant spunea ca cel mai inalt grad de evaziune fiscala, 47% din total este cea a liber profesionistilor
In Germania W.O.W. Terstegen aprecia in anii1950 evaziunea fiscala aproximativ 10% din impozitesi 740 mil DM in
valoare absoluta,pe an. Aici impozitele se calculeaza cel mai perfectionist, cu o tehnica moderna. In numeroase tari est-
europene (Spania, Italia , Grecia, Franta) numeroase norme legale in vigoare sunt considerate o simpla farsa sau asa
ceva. Miliardarilor nu li se percepe impozit pe venit pe ingrijitorii casei, parcuri, zeci de masini (li se pare o simpla farsa)
iar incercarea de a li se calcula impozitul de persoane autorizate de stat a esuat de nenumarate ori.
Sunt cazuri cand chiar legislatia in vigoare scoate de sub incidenta impozitelor anumite parti ori total de venituri , avere,
care conform principiului generalitatii impozitarii ar trebui sa fie impozate. Cateva exemple ar fi:
-daca finantele publice trec printr-o criza acuta , statul scuteste de impozite , prin efectul legii, dobanzile si/sau
castigurile aferente sumelor imprumutate de el de pe piata, pentru a determina posesorii de disponibilitati banesti sa i
le incredinteze ;
-anumite intreprinderi din ramuri ale economieio, ateliere mestesugaresti, ferne agricole, la infiintare sau ulterior au
beneficiile scutite de impozitare;
-cand statul crede de cuviinta ca o parte din veniturile agentilor economici sa fie donate de acestia un scopuri caritabile,
cultural-stiintifice sau sportive fara sa plafoneze sau sa pretinda documente din care sa rezulte cuantumul platilor
efectuate in limitele stabilite, sunt sustrase foarte usor de la impunere sume din beneficiile realizate;
-de multe ori calculul averii, si mai ales al celei imobiliare, nu este nici pe departe valoarea realizata, si implicit impozitul
determinat va fi subdimensionat.

Lucrare de diploma: Evaziunea fiscala

Evaziunea fiscala – generalitati
Evaziunea fiscala in Romania-cadru general
Evaziunea si frauda fiscala in cazul Taxei pe Valoarea Adaugata TVA
Combaterea si prevenirea evaziunii fiscale
Concluzii

Evaziunea si frauda fiscala in cazul Taxei pe Valoarea Adaugata TVA

Obiectivul Taxei pe Valoarea Adugata este cumbaterea evaziunii si fraudei fiscale. Este foarte importanta combaterea evaziunii din sfera TVA pentru ca ea
determina aproximativ 30% din veniturile bugetare ale Romaniei (in 1999 valoarea ei a fost de 5296 miliarde lei din 16981 miliarde lei bugetul total). Evaziunea in
cadrul TVA reprezinta intentia de a nu plati taxa prin subdeclararea sau nedeclararea ei sau de a cere o rambursare necuvenita a acesteia ca urmare a unei
exagerari a valorii TVA deductibila.
Obiectivul esential al inspectorului organului fiscal este de a verifica corectitudinea declararii valorii Taxei pe Valoarea Adaugata. De asemenea trebuie sa observe
daca incorectitudinea este deliberata sau a fost datorata neintelegerii, neglijentei sau ignorantei platitorului. In toate situatiile se impune discernamant caci in
cazurile de neglijenta se recurge la corectarea sumei de plata si plata unor amenzi si/sau penalitati, iar in cazul fraudei voite se intenteaza actiune in justitie pana
la obtinerea unei condamnari.
Cea mai frecventa forma de evaziune in acest domeniu este nedeclararea vanzarilor, neinregistrarea lor in contabilitate:
- vanzari de bunuri la intern, fara TVA, cu explicatia ca firma respectiva e comisionar pentru livrarile la export ale bunurilor respective; explicatia era falsa iar
masurile luate au fost de calculare si plata a TVA plus majorarile de intarziere;
- livrarea de bunuri la intern fara calculul TVA, cu motivatia ca beneficiarii respectivelor bunuri sunt institutii publice neplatitoare de TVA. Controlul a constatat ca
livrarile nu se incadreaza la niciuna din operatiunile scutite de TVA conform articolului 6 al Ordonantei de Guvern numarul 3/1992 si sau impus calculul si plata TVA
plus majorari de intarziere;
- neinscrierea in deconturile lunare a TVA aferenta livrarilor la intern cu facturi neincasate si inregistrarea Taxei pe Valoarea Adaugata neexigibila, pana la
incasarea facturilor.
Aranjamentele de tip barter reprezinta cazuri de evaziune fiscala atunci cand exista o intelegere intre tranzactionari referitoare la schimbul de marfuri fara plata
sau cu plata redusa, fara factura sau cu factura la valoare redusa.
Deducerile false sunt alte metode de evaziune fiscala si se realizeaza ca facturi false, facturi utilizate de mai multe ori pentru deducere ori facturi aferente unor
cumparari ce nu au fost niciodata facute. Astfel exista exemple de agenti economici ce si-au exercitat dreptul de deducere a TVA aferenta intrarilor de bunuri
proprietatea altor agenti economici. In alte cazuri s-a facut deducerea TVA aferenta unor bunuri sau servicii ce nu participau la realizarea activitatii respectivului
agent economic ce le-a achizitionat.

Erorile de inregistrare par inocente dar apar frecvent si au o valoare mare; de exemplu unii agenti economici nu calculeaza Taxa pe Valoarea Adaugata pentru
avansurile primite de la clienti la data primirii acestora ci la data livrarii produselor, bazandu-se pe textul articolului 12 din Ordonanta de Guvern numarul 3/1992
(Taxa pe Valoarea Adaugata e exigibila la realizarea faptului generator).

Aplicarea incorecta a cotei zero sau a scutirilor, care apare celmai frecvent prin incheierea de contracte de asociere, a unor protocoale intre mai multe societati cu
scopul de a realiza contracte de export (se emit facturi in valuta "pentru export in comision" cu cota zero TVA). La control s-a constatat ca livrarile respectivelor
bunuri au fost facute nu la extern ci la intern.

Cererile de rambursare nejustificata sunt exemple de frauda fiscala cand se solicita Taxa pe Valoarea Adaugata aferenta vanzarilor la export, sau pentru bunuri
pentru care legea da dreptul la deducere, dar care de fapt nu au fost efectuate.

Prevenirea evaziunii fiscale

Fenomenul inflationist este unul complex si necesita multa munca pentru a putea fi combatut.
Populatia trebuie educata si informata in legatura cu obligatiile lor (declaratiile de venit) dar si in legatura cu pedepsele si sanctiunile aplicate celor ce incalca
legea.
Masuri de limitare a evaziunii fiscale:
- sistematizarea cadrului legislativ din economie;
- eliminarea actelor normative ce pot favoriza evaziunea fiscala;
- legislatia fiscala trebuie sa determine un comportament economic normal;
- restructurarea aparatului Ministerului Finantelor pentru a se evita suprapunerile, paralelismele activitatii de control fiscal;
- existenta unei publicatii a Ministerului Finantelor ce ar putea facilita interpretarea unitara a cadrului legislativ;
- trecerea pe primul loc a controlului prin exceptie (sondaj) si pe unul secund a celui permanent;
- stabilirea unui raport aproximativ optim intre salariu si stimulentele pentru cointeresarea aparatului fiscal;
- implementarea unui sistem informatic ce va furniza datele necesare analizei si combaterii evaziunii;
- o pregatire permanenta a personalului aparatului ministerului finantelor;
- implicarea mai directa a Ministerului Finantelor Publice si a Ministerului Industriilor si Resurselor in organizarea si buna functionare a sistemului de control
financiar intern (preventiv, ulterior,de gestiune etc.);
- verificarea prin sondaj a circuitului diferitelor marfuri la comercializarea carora apare evaziunea;
- constituirea unei evidente cantitative si valorice pe principalii cumparatori/importatori de diferite marfuri la comercializarea carora apare evaziunea fiscala.

Deci trebuie o analiza profunda si sistemica a fenomenului inflationist pentru a se ajunge la elaborarea instrumetelor necesare combaterii lui.
Evaziunea fiscala frauduloasa e un fenomen antisocial care trebuie combatut cu toata energia, deoarece lipseste societatea de importante surse de venituri
necesare pentru finantarea unor activitati sociale, economice si altele.
Eradicarea acesteia presupune un complex de masuri:
- elaborarea de reglementari clare cu privire la tinerea contabilitatii, intocmirea documentelor justificative, inregistrarea fenomenelor, incheierea bilantului contabil,
determinarea beneficiului impozabil si calculul impozitului;
- incriminarea faptelor ce favorizeaza evaziunea fiscala si sanctionarea acestora pe masura gravitatii lor;
- reglementarile legale trebuiesc facute cunoscute contribuabililor;
- organizarea unui aparat fiscal numeros, ce poate cuprinde intreaga masa de contribuabili, si bine pregatit pentru a descoperi cele mai abile forme de evaziune
dar si bine retribuit pentru a minimaliza posibilitatile de corupere a acestora.
Dupa parerea mea, un factor deosebit de important generator de evaziune este nivelul cotelor impozitelor si taxelor. Reforma fiscala va trebui sa vizeze nu numai
veniturile persoanelor fizice, dar si pe cel al persoanelor juridice. Obiectivele pot fi de doua feluri: fie reducerea cotelor de impunere, fie largirea bazei de impunere,
fie limitarea diferitelor incitatii (aceste obiective pot fi aplicate toate, sau pe rand doar primele doua ori doar primul, in functie de politica tarii).
Nivelul cotelor nu e concludent deoarece sarcina finala este influentata nu numai de marimea cotelor de impozitare, dar si de facilitati acordate sub forma de
deduceri de cheltuieli din venitul impozabil sau de reduceri ale impozitului datorat sub forma de credite fiscale. Important este ca nivelul la care se ajunge sa
asigure echilibrul intre doleantele contribuabililor, necesitatile bugetare ale statului astfel incat sa nu mai fie incurajata evaziunea fiscala.

Cotele impozitului pe profit datorat de cateva societati OCDE si romanesti:

Nr.crt. Tara Cota

1 Elvetia 11,83-33,6
2 Olanda 35
3 Marea Britanie 35
4 SUA 36,8
5 Romania 38
6 Canada 40,77
7 Franta 39,42
8 Italia 47,37
9 Turcia 49,2
10 Danemarca 50
11 Portugalia 50,8
12 Grecia 49
13 Japonia 56,44-43,37
14 Germania 61,72-36

Se observa ca Romania ocupa locul patru si totusi situatia sa nu este nici pe departe atat de buna ca a Germaniei care percepe impozite de pana la 61,2% (36%
este cota perceputa asupra beneficiarului distribuit).
In cazul dublei impuneri, pentru a se stopa efectele pagubitoare pentru state, conventia model a OCDE sugereaza statelor contractante sa faca schimburi de
informatii.

Infractiuni si pedepse

Neprezentarea in fata organelor de control prevazute de lege a documentelor justificative si actelor de evidenta contabila necesare pentru stabilirea obligatiilor
fata de stat se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda de la 200000 la 1000000 Lei.
Conform Ordonantei 70/1997 constituie infractiuni ce vor fi pedepsite urmatoarele fapte:
- nefurnizarea persoanei imputernicite legal a informatiilor, justificarilor sau explicatiilor solicitate de aceasta, neprezentarea contribuabililor sau reprezentantilor
lor legali la sediul unitatii fiscale la data, ora si locul fixate, sunt pedepsite cu amenzi intre 100000 si 1000000 Lei;
- refuzul contribuabilului de a permite accesul in sediul sau de afaceri sau in alte locuri unde exista bunuri impozabile se pedepseste cu amenzi intre 100000 si
1000000 de Lei;
- nefurnizarea organelor fiscale in termenul stabilit de ele a informatiilor si datelor solicitate precum si netinerea evidentelor contabile, se pedepseste cu amenzi
intre 1000000 si 10000000 Lei;
- intocmirea incompleta sau necorespunzatoare de documente primare sau de evidenta contabila, sau acceptarea unor astfel de documente pentru a impiedica
verificarile fiscale ce vor descoperi evaziunea fiscala se vor pedepsi cu inchisoare de la 2 la 8 ani si interzicerea unor drepturi;
- sustragerea de la plata unor impozite si taxe datorate statului sau nedeclararea unor venituri impozabile, ascunderea sursei ori obiectului impozabil ori taxabil se
vor pedepsi cu inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea unor drepturi;
- neevidentierea prin acte conabile sau alte documente legale in intregime sau in parte a unor venituri realizate sau evidentierea unor cheltuieli ce nu au la baza
operatiuni reale ce sunt efectuate pentru a diminua ori a nu plati de loc impozitul, taxa ori contributia catre stat se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani si
interzicerea unor drepturi ori cu amenda de la 1000000 la 10000000 lei;
- organizarea ori conducerea de evidente contabile duble ori albirea memoriilor aparatelor de taxat, de marcaj sau a altor mijloace de verificare a datelor in scopul
diminuarii veniturilor supuse impozitelor, taxelor si contributiilor se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea unor drepturi;
- de asemenea se pedepseste distrugerea actelor contabile, a altor documente, a memoriilor aparatelor de taxat sau marcaj;
- declararea de catre contribuabili ori imputernicitii acestora a unui sediu fictiv sau schimbarea sediului fara indeplinirea obligatiunilor prevazute de lege cu scopul
sustragerii de la controlul fiscal se pedepsesc cu inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea unor drepturi.

Contraventii si sanctiuni

Sunt de asemenea contraventii si faptele urmatoare, dar doar in cazul in care nu au fost savarsite in astfel de conditii, potrivit legii penale, sa fie infractiuni:
- nedeclararea in termenele prevazute de lege a veniturilor si bunurilor impozabile; neintocmirea la termen, conform prevederilor legale a documentelor primare si
contabile privind veniturile lor precum si sustragerea de la plata impozitelor taxelor si contributiilor datorate statului pentru activitatile neautorizate se pedepsesc
cu amenzi intre 100000 si 300000 Lei pentru persoana fizica si intre 100000 si 2000000 Lei pentru persoana juridica;
- pentru calcularea eronata a impozitelor , taxelor si contributiilor cu scopul micsorariilor,persoanafizica va fiamendata cu amenda de la 100000 la 300000iar cea
juridica cu amenda de la 300000 la 2000000 Lei;
- pentru neaducereala indeplinire la termen a dispozitiilor date prin actul de control incheiat de organele financiar-fiscaleamenda este dela 100000 la 300000
pentru persoane fizice si de la 600000 la 2000000 pentru cele juridice;
- neprezentarea la cererea organuluide control a documentelor justificative si contabilereferitoare la cum au fost indeplinite obligatiile fiscale; refuzul de a prezenta
organului decontrol bunurile impozitarii pentru stabilirea veridicitatii declaratiei de impunere precum si nedeclararea filialelor si conturile in banca organului de
control financiar in termen de 5 zile de la primirea autorizatiei vor fi pedeosite cu amenda de la 100000 la 300000 pentru persoane fizice si de la 200000 la
1000000 lei pentru persoane juridice;
- neretinerea ori nevarsarea la termenele legale a impozitelor, taxelor si contributiilor care se realizeaza prin stopaj la sursa si neonorarea in mod nejustificat , de
catre banci sau institutii financiare la care contribuabilii au deschis conturide disponibilitati banesti ,a titlurilor de creanta fiscala emise de organele competente , in
vederea urmaririi silite a impozitelor , taxelor si contributiilor neachitate la termen inclusiv a majorarilor de intarziere vor fi pedepsite cu amenzi de la 100000 la
500000 Lei pentru persoane fizice si de la 300000 la 3000000 Lei pentru persoane juridice;
- nedepunerea actelor, situatiilor sau altor documente referitoare la activitatea efectuata de o unitate, acte cerute de organele financiar-fiscale in vederea
cunoasterii realitatii financiar-contabile din acea unitatesau utilizarea in alte conditii decat cele prevazute de lege a documentelor cu regim special se va pedepsi
cu amenzi intre 100000 si 300000 Lei pentru persoane fizice respectiv intre 600000 si 2000000 Lei pentru persoane juridice;
- daca impozitele au fost diminuate, contribuabilul va fi obligat sa plateasca pe langa impozitele neachitate o suma egala cu diferentele de impozite stabilite de
catre organul de control. Daca se va constata, o noua contraventie in acelasi an se vor plati pe langa diferentele de impozitare stabilite potrivit legii, o suma egala
cu dublul diferentelor constatate;
- daca in urma unei contraventii nu se poate stabilii suma de plata, aceasta se va estma folosindu-se orice documene despre activitatea unitatii in perioada
desfasurata sau chiar compararea cu cazuri similare.
Constatarea contraventiilor se face de catre organe de control financiar-fiscal ale Ministerului Finantelor ori de catre Garda Financiara.