Sunteți pe pagina 1din 4

Economia bazată pe cunoştinţe în România şi traseul meu în viață

Economia, firma şi managementul bazat pe cunoştinţe sunt concepte foarte des întâlnite
când vine vorba de noile tendinţe în domeniul economic. Acest fapt se datorează în principal
revoluţiei cunoştinţelor din secolul XXI care a adus în prim plan “cunoştinţa” văzută ca element
principal în asigurarea funcţionalităţii şi eficienţei întreprinderilor.
În noile condiţii impuse de schimbările accelerate şi din ce în ce mai complexe ale mediul
de afaceri şi nu numai, restructurarea economică vine ca o necesitate la care trebuie să se alinieze
întreaga naţiune, inclusiv România. În opinie proprie, România a început deja să treacă la
economia bazată pe cunoştinţe deşi în anumite privinţe startul este destul de stângaci.
O primă trăsătură a economiei bazate pe cunoştinţe care a început să se întâlnească şi în
România este dispariţia treptată a frontierelor dintre activităţile firmelor şi stat. În acest mod se
urmăreşte simplificarea şi eficientizarea relaţiilor dintre aceste părţi prin comprimarea timpului
de comunicare.
Un exemplu al acestei tendinţe îl constituie proiectul intitulat “Simplificarea procedurilor
administrative pentru IMM pentru introducerea de birouri unice < One Stop Shop >” care a
obţinut finanţare europeană prin intermediul Fondului Social European. Acest proiect urmează să
fie implementat cel târziu în aprilie 2011 de către Ministerul Economiei.
Scopul proiectului-pilot este acela de a simplifica procedurile administrative pentru
micile întreprinderi, de a reduce numărul de formulare şi de a eficientiza furnizarea serviciilor
publice destinate IMM-urilor prin înfiinţarea unor birouri unice. Concret, planul cuprinde două
componente, care vor funcţiona în paralel: o platformă IT (e-government) şi un birou fizic unde
micii întreprinzători se pot adresa direct experţilor în domeniu.
În ceea ce priveşte portalul, acesta va cuprinde toate informaţiile necesare şi instrucţiunile
pas cu pas. Se vor putea descărca formulare, care după ce sunt completate, pot fi transmise
online instituţiilor respective. Se doreşte ca, prin intermediul acestuia, să se poată face inclusiv
plăţi pentru a se achita obligaţiile fiscale, chiar şi cele de tip CAS, ca şi taxele pentru înfiinţarea
firmei. De asemenea, va exista o secţiune separată care vizează noutăţile legislative şi
oportunităţile de finanţare de la bugetul naţional şi cel comunitar.1
Tot în mediul virtual se vor stoca şi datele pe care firmele sunt obligate să le raporteze,
astfel încât instituţiile de resort să le poată descărca direct de pe site. Pentru realizarea
obiectivelor, ministerul va colabora cu alte autorităţi publice, pentru elemente cum ar fi, de
exemplu, securizarea semnăturii electronice, care încă nu este foarte utilizată în România.
Portalul va soluţiona şi o parte din problemele legate de procedurile administrative
pornind de la etapa de iniţiere a afacerii, continuând cu obligaţiile fiscale şi nonfiscale şi sfârşind
cu închiderea afacerii prin radierea firmei sau prin transferul acesteia către terţe persoane.
Toate aceste măsuri îndeplinesc trei roluri principale: de informare, de centralizare a
datelor privind societăţile comerciale (astfel încât întreprinzătorii să nu fie obligaţi să furnizeze
aceleaşi documente mai multor instituţii) şi a procedurilor administrative (pentru ca să nu fie
necesară deplasarea antreprenorului la instituţii) şi de consiliere şi asistenţă pentru dezvoltarea
afacerilor.
O altă dovadă a trecerii României la economia bazată pe cunoştinţe o reprezintă
extinderea plăţii electronice a taxelor şi impozitelor. O campanie pentru dezvoltarea plăţilor de

1 “Birocraţia pentru IMM se mută pe internet” – Mona Scărişoreanu, Capital, nr.06, 15


Februarie 2010
taxe şi impozite prin card a început, la finele anului 2009, Visa Europe, încurajând şi depunerea
declaraţiilor fiscale online. În momentul de faţă, 49 de primării acceptă plata cu cardul şi se
poartă în continuare discuţii cu reprezentanţii administraţiilor locale din cele mai mari oraşe
pentru a-i încuraja să introducă plata taxelor şi a impozitelor locale prin card.2
Se doreşte astfel sporirea controlului primăriilor asupra cheltuielilor, reducerea birocraţiei
şi creşterea volumului de taxe colectate. Totodată, prin introducerea acestor facilităţi de plată se
vor elimina eventualele tentative de corupţie prin reducerea la minim a perioadei de interacţiune
cu contribuabilii şi se vor eficientiza legăturile dintre contribuabili şi autorităţile locale.
O altă idee care vine să susţină această ipoteză a trecerii României la economia bazată pe
cunoştinţe, este intelectualizarea crescândă a proceselor de muncă din ultimii ani. Această
tendinţă poate fi evidenţiată prin dinamica locurilor de muncă. Astfel, în anul 2006, din totalul de
9.313.000 de persoane ocupate, 12,16 % ocupau funcţii de specialişti cu ocupaţii intelectuale şi
ştiinţifice, inclusiv membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai
administraţiei publice, conducători şi funcţionari din unităţile sociale şi politice. Tot în anul
2006, 66,21% din populaţia ocupată erau salariaţi, 1,6 % patroni, 19% lucrători pe cont propriu şi
13,19% aveau alte statute profesionale.
Trecerea la economia bazată pe cunoştinţe este susţinută şi de porliferarea serviciilor în
economia românească. Serviciile au devenit un sector important al economiei mondiale, în
continuă creştere, înglobând cea mai mare parte a producţiei şi forţei de muncă în majoritatea
ţărilor industrializate. Aproximativ 70% din producţia agregată totală provenind din ţările OECD
este generată de activităţile de servicii, care absorb într-o proporţie asemănătoare forţa de muncă
activă. Situaţia este similară şi în cazul ţărilor membre UE-15.
Conform unui studiu al Comisiei Naţionale de Prognoză , structura valorii adăugate brute
pe ansamblul Uniunii Europene arată că serviciile participă cu peste 71% la formarea acesteia,
restul fiind contribuţia industriei (circa 20%), construcţiilor (6%) şi agriculturii cu mai puţin de 2
procente.
În România s-au făcut progrese semnificative de-a lungul perioadei de tranziţie în
procesul de recuperare a decalajelor faţă de modelul european. Serviciile reprezentau la începutul
anilor 90 mai puţin de 30% din valoarea adăugată brută, contribuţia acestora ajungând, după 15
ani, să depăşească pragul de 50%, iar în anul 2005 greutatea lor să ajungă la peste 55%.3
Deşi în ţara noastră, în ultimii 10 ani, serviciile cu aport sporit de valoare adăugată
(telefonia mobilă, televiziunea prin cablu, serviciile bancare şi de asigurare, informatica şi
activităţile conexe, serviciile de consultanţă, publicitate, etc.) au cunoscut o dezvoltare deosebită,
iar saltul făcut de sectorul terţiar este spectaculos, totuşi într-o ierarhie la nivelul Uniunii
Europene, în anul 2005, România se situează pe ultimele locuri din punct de vedere al ponderii
serviciilor în valoarea adăugată brută, după Bulgaria şi Cehia.4
Evoluţia domeniului serviciilor poate fi reflectată şi prin contributia acestora la formarea
PIB. Se observă aşadar că ponderea acestora a cunoscut o creştere de la 48,3% în prima jumătate
a anului 2002 la 50% în primul semestru din 2008 în timp ce construcţiile au ajuns să cântărească
8,1% din PIB în perioada ianuarie-iunie 2008, faţă de 4,4% din PIB în acelaşi interval din 2002 .
Această creştere a celor doua sectoare a dus la modificarea în sens negativ a evoluţiei
industriei şi agriculturii. Astfel, industria şi-a micşorat ponderea în PIB de la 30,7% în semestrul

2 “Plata electronică a taxelor şi impozitelor se extinde”- Maria Anton, Capital, nr. 07, 22
Februarie 2010

3 “Serviciile pentru întreprinderi- un sector în expansiune” - Comisia Naţională de Prognoză

4 Idem 3 (calcule făcute pe baza datelor oficiale Eurostat)


I din 2002 la 26,5% în prima jumatate a acestui an, iar agricultura a ajuns la o pondere de 3,6%
din PIB faţă de 5,8% în primul semestru din 20025.
Creşterea domeniului serviciilor în economia românească poate fi de asemenea
evidenţiată şi prin numărul de personae care lucrează în acest domeniu. Astfel, dacă în anul 2000
31,26 din totalul pesoanelor ocupate lucrau în domeniul tertiar, în 2007 numărul acestora a
crescut, ajungând la 41 de puncte procentuale.
O altă idee care susţine trecerea României la economia bazată pe cunoştinţe este creşterea
valorii capitalului intelectual, reflectat în primul rind prin creşterea numărului de absolvenţi de
studii superioare.
Astfel, dacă în anul universitar 2005/2006 au absolvit 112.200 de studenţi, în anul
2007/2008 numărul acestora a ajuns la 232.900 (cu mai mult decât 50%), conform statisticilor
naţionale7. Structura pe grupe de specializãri a studenţilor înscrisi în învãtãmântul superior, în
anul universitar 2008/2009, reflectã alegerea celor mai multi studenţi din România de a studia la
specializãrile: ştiinţe economice (31,6%), universitar-pedagogice (26,4%) şi tehnice (21,2%). De
asemenea, în învãţãmântul superior din sectorul privat, ponderea cea mai mare se înregistreazã
pentru studenţii care studiazã ştiinţele economice (43,6%).
De asemenea, conform datelor statistice EUROSTAT, procentajul persoanelor cu vârstele
cuprinse între 20 şi 24 care au terminat cel puţin liceul sau o şcoală profesională în România, era
în 2008 de 78% din totalul populaţiei, în creştere faţă de anul 2006 cu 2,4% şi situându-se la
nivelul mediei Uniunii Europene(27).
În ceea ce priveşte persoanele încadrate în muncă, în 2006 13,45% dintre acestea aveau
studii superioare, 61,68% studii medii şi 24,87% aveau erau încadraţi cu studii de nivel scăzut
(gimnaziale sau fară studii).
Creşterea importanţei capitalului intelectual se reflect şi în numărul de proiecte dedicate
perfecţionării resurselor umane. Astfel, Autoritatea de Management pentru Programul
Operaţional Dezvoltarea Resurselor Umane a autorizat nu mai puţin de 523 de proiecte care au
fost contractate până la data de 30 noiembrie 2009 pentru finanţare prin POS DRU 2007 – 2013.
Dintre acestea 40,5 % sunt proiecte strategice, 58,5 % sunt proiecte Grant şi 1% sunt proiecte de
Asistenţă Tehnică pentru proiectele POS DRU.
Cel mai amplu dintre acestea, este derulat de Universitatea din Craiova în perioada
noiembrie 2008 - octombrie 2011 şi valoare sa se ridica la 19 milioane RON. Proiectul TREPAN
- Regândirea şi consolidarea culturii antreprenoriale prin furnizarea de instruire şi dezvoltarea de
parteneriate la nivel (trans)naţional este selectat în cadrul Programului Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane şi cofinanţat de Uniunea Europeană prin Fondul Social
European.8
Proiectul îşi propune creşterea gradului de interes şi conştientizare faţă de cultura
antreprenorială; implementarea de programe şi oferirea de servicii inovative pentru încurajarea
antreprenoriatului şi consolidarea culturii antreprenoriale; furnizarea de instruire în domeniul
administrării afacerilor, în special pentru personalul din microintreprinderi şi IMM-uri;
încurajarea antreprenoriatului prin oferirea de servicii suport pentru start-up-uri.

5 “Serviciile şi construcţiile au crescut economia României în S1”- www.wall-street.ro

6 Datele sunt preluate de pe site-ul oficial al Institutului Naţional de Statistică

7 România în cifre 2009 – www.insse.ro

8 http://www.trepan.eubiz.ro
Acesta se adresează angajaţilor, întreprinzătorilor, persoanelor care doresc să iniţieze o
afacere independentă şi personalului de conducere din întreprinderi, în special din micro-
întreprinderi şi IMM-uri, din regiunile Sud-Vest Oltenia, Vest, Centru şi Nord-Vest, de acest
program beneficiind cel puţin 450 de persoane din zonele menţionate.
În ceea ce priveşte implicarea la nivel naţional a populaţiei în programele derulate,
conform Planului Naţional de Formare Profesională pentru anul 2010 oferit de ANOFM,
numărul de persoane care beneficiază în prezent de cursuri de formare profesională gratuite este
de 45761.