Academia de Studii Economice,Facultatea de Comert.

Dezvoltarea si specializarea serviciilor de invatamant in Romania

Studenti:Topala Corina Zegheru Ioana Seria D,grupa 334

Bucuresti

CUPRINS :

Introducere Cap 1.Analiza nivelului de dezvoltare si specializarea serviciului de invatamant in Romania. 1.1 Prezentarea Romaniei din punct de vedere economic,al serviciilor si al serviciului de invatamant. 1.2.Indicatori macroeconomici(PIB .populatia ocupata) si indicele specializarii absolute. Cap 2. Analiza comparative a dezvoltarii si specializarea serviciului de invatamant in Romania si Belgia. 2.1 Scurta prezentare a Belgiei. 2.2 Indicele specializarii relative Cap 3. Previziuni privind dezvoltarea si specializarea serviciului de invatamant din Romania Bibliografie

Introducere Mult timp,importanta activitatilor de servicii nu a fost recunoscuta, serviciile fiind neglijate de economisti si incadrate,se parea,odata pentru totdeauna,in sfera neproductiva.Aceasta stare de spirit s-a schimbat profund in cursul ultimelor decenii,pe baza,in principal,a urmatoarelor date: numai serviciile pot crea locuri de munca in numar suficient pentru a rezolva sau limita problema somajului; sectorul tertiar nu este ingradit decat de reglementari care sunt repuse in discutie in cadrul unui proces de liberalizare a schimburilor internationale; oferta de servicii diferentiate si adaptate la cerere este un element esential al competitivitatii intreprinderilor oricare ar fi domeniul lor de activitate. Dificultatile in sensul definirii conceptului de serviciu sunt determinate,pe de-o parte,de marea eterogenitate a activitatilor economice cuprinse in categoria de servicii,iar pe de alta parte,de numeroasele acceptiuni ale termenului de serviciu in vorbirea curenta. Printre acceptiunile cele mai cunoscute amintim ocupatia pe care o are o persoana in calitate de angajat (salariat) in cadrul unei unitati economice sau sociale, o subdiviziune organizatorica in cadrul unei intreprinderi sau institutii (serviciul comercial,financiar etc.),set de obiecte si multe alte sensuri care depasesc sfera categoriei economice de serviciu Majoritatea definitiilor accentueaza in special ca serviciile sunt activitati al caror rezultat este nematerial,deci nu se concretizeaza intr-un produs cu existenta de sine statatoare. In epoca rapidelor transformari calitative sub impulsul noilor cuceriri ale stiintei si tehnicii,evolutia serviciilor apare ca rezultat al dezvoltarii economice si in acelasi timp factor al dinamizarii acestei dezvoltari, a cresterii eficentei in toate domeniile de activitate.Toate acestea fac necesara adancirea cunoasterii continutului serviciilor,a reliefarii locului si rolului lor tot mai insemnat in ansamblul activitatii economice sociale in ridicarea calitatii vietii intregului popor . Pe de alta parte dezvoltarea serviciilor a fost favorizata de sporirea productivitatii muncii sociale, ceea ce a permis cresterea gradului de satisfacerea a nevoilor de bunuri materiale,cererea societatii indreptandu-se din in ce mai mult spre servicii. In tara noastra, sectorul serviciilor apare in statistici ca fiind in curs de dezvoltare nu numai in comparatie cu tarile dezvoltate, cu economie de piata stabila, ci si fata de tarile vecine, foste socialiste, impunanadu-se reconsiderarea rolului acestui sector in strategia dezvoltarii economice. Serviciile oferite de invatamant se incadreaza in sectorul tertiar al economiei, alaturi de aceastea fiind incadrate si comertul, serviciile oferite de hoteluri si restaurante, serviciile de asistenta medicala si sociala, transport, comunicatii. Calitatea invatamantului masoara deci gradul de adecvare a caracteristicilor serviciului si ale prestarii de serviciu la cerintele societatii (reprezentate de agentii economici, dar si de parinti si, mai ales, de elevi / studenti - ca principali beneficiari ). Importanta serviciilor de invatamant se remarca in mai multe directii: ocuparea fortei de munca prin locurile de munca furnizate acestea reprezentand o solutie pentru somaj; prin oferirea unei educatii superioare tinerilor si pregatirii acestora; aportul adus la crearea PIB-ului si la cresterea veniturilor nationale.

Cap. 1 1.1 Dup cderea regimului comunist, ara a cunoscut un deceniu de instabilitate i profund declin economic, consecine provocate de o administrare defectuoas i corupt i de lipsa unor reale reforme structurale. De la nceputul mileniului, economia Romniei s-a transformat ntr-o economie relativ stabil, caracterizat de o cretere vizibil, dublat de reducerea omajului i a inflaiei. n 2006, conform Institutului Naional de Statistic, PIB-ul a cunoscut o cretere n termeni reali de 7,9%, una dintre cele mai ridicate din Europa i a egalat PIB pe locuitor realizat de Romnia n 1988.[240] omajul n Romnia a fost de 3,9% n septembrie 2007,[241] un procent sczut dac se compar cu cel al altor ri mijlocii i mari din Europa precum Polonia, Frana, Germania i Spania. Datoria extern a Romniei este relativ mic, reprezentnd 20,3% din PIB.[3] Principalele industrii ale Romniei sunt cea textil i de nclminte, industria metalurgic, de maini uoare i de asamblare de maini, minier, de prelucrare a lemnului, a materialelor de construcii, chimic, alimentar i cea de rafinare a petrolului. O importan secundar o au industriile farmaceutic, a mainilor grele i a aparatelor electrocasnice. n prezent, industria constructoare de maini este foarte dinamic, fiind susinuta n principal de productorul de autovehicule Dacia. Industria romneasc de IT cunoate de asemenea o cretere anual constant. n general, Romnia ntreine un comer intens cu ri din Uniunea European, n special cu Germania i Italia, care sunt unii dintre cei mai importani parteneri comerciali ai Romniei. Economia este, predominant, bazat pe servicii, care reprezint 55% din PIB, iar industria i agricultura au de asemenea o contribuie important de 35%, respectiv 10% din PIB. n schimb, 32% din populaia trii este angajat n agricultur i producie, una dintre cele mai mari rate din Europa. ncepnd cu anul 2000, Romnia a atras tot mai muli investitori strini, devenind cea mai important destinaie de investiii strine n Europa Central i de Sud-Est. Investiiile strine directe au fost, in 2006, n valoare de 8,3 miliarde . Un aport nsemnat n economia romneasc l reprezint sumele de bani trimise de cetenii romni care lucreaz n alte ri ale lumii. Conform ultimelor estimri ale Bncii Mondiale, aceast sum s-a ridicat n anul 2008 la 9 miliarde dolari. Printre problemele economiei n Romnia se numr: o populaie aproximativ jumtate rural i nefiscalizat, prea muli asistai sociali, prea muli bani cheltuii pe medicamente scumpe, evaziune fiscal ridicat. Potrivit unui raport din 2006 al Bncii Mondiale, economia Romniei se claseaz pe locul 49 dintr-un numr total de 175 economii naionale n privina uurinei de a face afaceri, nregistrnd astfel o poziie mai bun dect alte ri din regiune, precum Ungaria i Cehia. n plus, acelai studiu a considerat c Romnia a fost n 2006 a doua ar din lume ca ritm al reformelor mediului de afaceri, dup Georgia. Salariul mediu brut n Romnia, n luna august 2011, a fost de 2.005 lei, n scdere cu 22 de lei fa de luna iulie 2011 Educatia reprezinta un act de constiinta, de calitatea caruia depinde in buna parte nu numai bunastarea viitoare a natiunii respective ci, in acelasi timp, puterea, influenta si chiar existenta ei ca entitate distincta in configuratia regionala si mondiala. Astazi, mai mult ca oricand, schimbarea pare caracteristica esentiala ce guverneaza lumea, prin profunde si extrem de rapide modificari ale configuratiei economiei mondiale sub aspect tehnic, economic, social si politic. In conformitate cu Legea educaiei (adoptata in 1995), sistemul educativ romanesc este reglementat de catre Ministerul

Educatiei, Cercetarii si Inovarii (MECI). Fiecare nivel are propria sa forma de organizare si este subiectul legislaiei in vigoare. Gradinita este optionala intre 3 si 6 ani. Scolarizarea incepe la varsta de 7 ani (cateodata la 6 ani) si este obligatorie pana in clasa a zecea (de obicei, care corespunde cu varsta de 16 sau 17 ani). Invatamantul primar si secundar este impartit in 12 sau 13 clase. Invatamantul superior este aliniat la Spatiul european al invatamantului superior. Inca de la Revolutia romana din 1989, sistemul de invatamant romanesc s-a aflat intr-un continuu proces de reorganizare, fiind atat laudat cat si criticat. In afara de sistemul oficial de scolarizare, la care s-a adaugat recent si sistemul privat echivalent, mai exista si un sistem de meditatii, semi-legal si informal. Meditatiile sunt folosite de cele mai multe ori in timpul liber, ca o pregatire pentru diferitele examene, care sunt in mod notoriu dificile. Meditatiile sunt larg raspandite, iar acestea pot fi considerate ca o parte din sistemul de invatamant. Meditatiile existau si chiar prosperau in timpul regimului comunist. Viata in scoala este foarte diferita intr-un oras fata de cea de la tara. O scoala urbana poate avea peste 100 sau 200 de elevi pe an, laboratoare de stiinta bine inzestrate, laboratoare de informatica cluburi bazate pe interese diferite, psihologi si asisteni de predare, programe academice pentru elevii talentati, pe cand scolile rurale sunt de obicei mici, in unele sate, oferind doar 4 ani de educatie - o situatie aproape identica cu cea existenta la inceputul secolului XX. Toate scolile urmeaza traditia schimbarii turelor (original facuta din lipsa de spatiu, dar in prezent, din traditie). Astfel, scoala incepe pentru anumite grupuri la ora 7:30 sau 8:00 si se incheie la 12:00-14:30, in timp ce altii incep de la 11:00-13:30 si termina la 17:0019:30. In mod normal, o "or" dureaza 50 minute, urmata de o pauza de 10 minute. In ceea ce priveste invatamantul universitar, programul si durata cursurilor difera de la o facultate la alta. Educatia contribuie intr-un procent semnificativ la cresterea economica. In primul rand, prin crearea de noi cunostiinte este favorizata emanciparea indivizilor care vor deveni oameni de stiinta si investitori. Astfel, se va ajunge la dezvoltarea de noi procese si tehnologii. In al doilea rand, cresterea economica este influentata de transmiterea de cunostiinte si informatii. Scolile si universitatile asigura nivelul de educatie si instruire necesare pentru a putea intelege informatia noua, iar la acest capitol Romania se mentine inca printre tarile fruntase. Relatia speciala existenta intre invatamant si societate evidentiaza contributia scolii la: - dezvoltarea economica (raporturile existente intre succesul scolar si cariera profesionala); - schimbarea sociala (raporturile existente intre evolutia scolii si stratificarea si mobilitatea sociala); - confirmarea unor modele culturale si comunitare (rolul scolii in afirmarea modelului cultural al societatii industrializate sau postindustriale, respectiv rolul scolii in afirmarea caracterului national al educatiei). Masificarea invatamantului superior reprezinta o importanta consecinta a schimbarii. Evolutia invatamantului superior in mod traditional elitist spre un invatamant superior de masa reprezinta o reflectare a noilor dezvoltari tehnologice, a valorilor democratice, a cerintelor noii societati bazate pe cunoastere. In Romania, invatamantul superior este cel care genereaza specialistii care vor conduce intr-un viitor apropiat societatea si economia romaneasca integrata in Uniunea

Europeana. Realizarea unei conduite orientate spre calitate constituie o constrangere majora in procesul de integrare europeana a Romaniei fiind in acelasi timp elementul vital pentru atingerea unei economii prospere (M.Juran). O importanta majora o are in aceasta privinta componenta educationala, nu numai sub aspectul calitatii prestatiei ci in insasi integrarea nevoii de calitate in cultura nationala.

1.2 Anii 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Populatia ocupata in invatamant (mii ) 396 395 393 409.2 406.1 416 403.6 393.3 399 386 385 392 Populatia ocupata 8857 8049 9339 9225 8238 9147 9313 9353 9369 9243 9240 9138 Indicele specializarii absolute(ISA) 4.47 4.90 4.20 4.43 4.92 4.54 4.33 4.20 4.25 4.17 4.16 4.28

ISA=(Populatia ocupata in educatie/Populatia ocupata in total) /100 Numeroasele schimbri care au avut loc n domeniul educatiei, aflat ntr-o transformare permanent,noile reglementri legislative din sfera educatiei, precum si procesul de restructurare a sistemului national de educatie au condus la reorganizarea retelei unittilor de nvtmnt din Romnia. Astfel, n perioada 2008-2011, ca urmare a msurilor luate n cadrul reformei sistemului national de educatie, numrul unittilor de nvmnt a sczut cu 1017 (respectiv cu 12,4%). Noua configuraie a retelei de nvtmnt a fost corelat cu dimensiunea populatiei scolare si cu conditiile oferite de baza material existent, n vederea asigurrii unui proces educational de calitate. Populatia scolar a sczut, ajungnd n anul scolar/universitar 2010/2011 s fie cu 11,6% mai mic dect n anul scolar/universitar 2008/2009. Este de mentionat c nvtmntul superior, desi este n continuare extins, se afl ntr-un usor regres, datorit, n special, sectorului privat.

Evolutia PIB-ului in invatamant

18000 16000 14000 12000 10000 8000 6000 4000 2000 0 2004 2005 2006 2007 2008 PIB in invatamant (mil lei preturi curente)

Locul invatamantului ocupat in totalul PIB pe 2008: (PIBinvat/PIBtotal ) * 100 = (17085.7 / 514654 ) * 100 = 3.3% Observam ca PIB-ul invatamantului detine o pondere in PIB-ul national de 3.3%, adica 3.3% din valoarea adaugata in 2008 provine din invatamant.
Ponderea PIB-ului din invatamant in PIB-ul national in 2008

17085.7, 3.31%
PIB in invatamant (milioane lei preturi curente) PIB national (mil lei preturi curente)

514654, 96.69%

Anii 2004 2005 2006 2007 2008

PIB (mld Ron) 247368 288954.6 344650.6 416006.8 514654

PIB in invatamant 8345.7 9744.5 10924.5 12079.1 17085.7

Indicele specializarii absolute(ISA) 3.37 3.37 3.16 2.90 3.31

Locul invatamatului ocupat in totalul populatiei ocupate in 2007: Pop ocupata in invatamant / Pop ocupata = 393.3 / 9364.8 = 4,2
Ponderea populatiei ocupate din invatamant in totalul populatiei ocupate in 2007

393.3, 4.2%
Populatia ocupata in invatamant (mil pers) Popultia ocupata (mil pers)

9364.8, 95.8%

Cap II Comparatie intre Romania si Belgia In Belgia, nvmntul obligatoriu dureaz pn la vrsta de 18 ani. Sistemul de nvmnt este mprit n patru niveluri: crea : de la 2,5 la 6 ani (nu este obligatorie) ; nvmntul primar: de la 6 la 12 ani ( obligatoriu), nvmntul secundar: de la 12 la 18 ani ( obligatoriu) ; nvmntul superior: peste 18 ani (nu este bligatoriu). Exist patru reele diferite de coli n Belgia care opereaz pe baza unor principii diferite. 1.Sistemul comunitar de nvmnt : acesta este organizat de ctre cele dou comuniti lingvistice (de limb olandez i limb francez) i este echivalentul nvmntului de stat din alte ri. Este un sistem neutru, n care colile respect credina religioas, perceptele filozofice i ideologice ale prinilor i copiilor care particip la procesul de nvmnt. 2.Sistemul de nvmnt subvenionat de stat : acest sistem este organizat de ctre autoritile municipale i provinciale.

3.Sistemul de nvmnt gratuit i subvenionat : acest sistem este organizat de ctre persoane sau organizaii particulare. Se compune, n principal, din coli religioase, majoritatea acestora fiind catolice, dei exist i coli protestante, evreieti, ortodoxe sau coli islamice. Aceast categorie include i colile non-religioase gratuite unde nvmntul se desfoar urmnd o metod de predare special , cum ar colile Rudolf Steiner i colile Freinet. 4.Invmntul privat : colile particulare. Acest numr redus de coli nu sunt recunoscute de ctre guvern i nu primesc sprijin financiar din partea statului. Aceast categorie include colile europene i cele internaionale. n unele cazuri, colile particulare permit s fie inspectate de ctre autoritile belgiene, iar studenii lor primesc certificate de studiu care sunt echivalentul diplomelor oficiale belgiene. Fiind un ora bilingv, Bruxelles are att coli care predau n limba olandez ct i n limba francez. Aproape toate colile sunt mixte. Copiii din ciclul primar nva a doua limba oficial a rii , fie limba olandez fie limba francez, ncepnd cu al treilea an de studiu. Ziua de coal ncepe de la ora 8.00/ 8.30 i se incheie ntre orele 15.30 / 16.00. Majoritatea copiilor rmn la coal pentru masa de prnz (dei acest lucru nu este obligatoriu) , toate colile oferind mese gtite. Cele mai multe coli ofer i serviciul de supraveghere dup ncheierea orelor, ntre orele 16.00 - 18.00, cnd copii se pot juca i face temele. colile comunitii franceze colaboareaz adesea cu o Ecole de devoir, unde copiii sunt ajutai la teme. Procentajul populatiei adulte intre 25 si 64 de ani care au terminat liceul (statistica pe 2008) Belgia: 69.6 % Romania: 75.3 Ambele tari au inregistrat o crestere constanta a procentajului din 2000 pana in 2008, de la 58.5% in Belgia si de la 69.3% in Romania. In schimb in anul 2009 Romania a inregistrat o scadere la 74.7%, in timp ce Belgia a inregistrat in continuare o crestere, ajungand la 70.6%. Raportul elevi/profesori in invatamantul primar in 2008 (sunt luati in consideratie profesorii de nivel 1, care au activitati de predare; se iau in considerare si clasele speciale, pentru copiii cu nevoi speciale de exemplu, pentru clase specializate, pentru minoritati etc, deci acest raport nu trebuie confundat cu marime medie a unei clase) Belgia:12.6 Romania:16.3 Acest raport inregistraza o tendinta de scadere din 2000 pana in 2008, atat in Belgia cat si in Romania. La noi in tara aceasta tendinta este mai accentuata, variatia raportului in Belgia fiind foarte mica de-a lungul anilor.

Belgia

An 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Populatia ocupata in invatamant 2234.8 2303.5 2332.6 2373.0 2333.0 2380.2 2409.5 2417.7 2427.7 2436.0 2450.0 2453.1

Populatia ocupata in servicii 9753 9814 10043 10124 10087 11003 11264 11289 11302 11532 11654 11679

ISR=4.52 ISR=ISA-I etalon=4.28-4.52= -0.24 __ = (yn- y1)/n-1(sporul mediu de evolutie)=(4.28-4.47) / 12-1=-0.19/11= -0.01 Numarul de ani necesari Romaniei sa ajunga la nivelul Belgiei este: ISR/=-0.24/-0.01=24 de ani Cap III

Previziune a evolutiei invatamantului

Previziune folosind sporul mediu
Anii 2004 2005 2006 2007 2008 Total yi

~ = ~ + y i y i 1
8345.7 8345.95 8346.2 8346.45 8346.7

( yi ~i ) 2 y
0 16.72 34.34 1.51 0 52.57

8345.7 8350.04 8352.06 8347.68 8346.7

41742.15

( y i ~ ) 2 =3. y n 24 mil lei y y = n = 8348.43 n

mil lei v= * 100 = 0.038% < 5% y

Previziune folosind indicele mediu de evolutie

An 2003 2004 2005 2006 2007 Total yi
~ = ~ I yi y i 1

( yi ~i ) 2 y
0 16.72 34.34 1.51 0 52.57

8345.7 8350.04 8352.06 8347.68 8346.7

41742.15

8345.7 8345.95 8346.20 8346.45 8346.7

( y i ~ ) 2 y = 3.24 = n y y = n = 8348.43 mil lei n v= * 100 = 0.038% <5% y

Previziune folosind trendul liniar

An 2004 2005 2006 2007 2008 Total yi ti -2 -1 0 1 2 ti2 4 1 0 1 4 10 yi*ti -16691.4 -8350.04 0 8347.68 16693.4 15021.94
~ = a*t + b yi i

( yi ~i ) 2 y
9025818.49 2261426.47 13.17 2258828 9036745.43
22582832

8345.7 8350.04 8352.06 8347.68 8346.7

41742.15

5341.32 6846.236 8348.43 9850.62 11352.818

a=

= 1502.194

b=

y
n

= y = 8348.43

( y i ~ ) 2 y = 2125.22 n

v=

* 100 = 25% > 5% , ceea ce inseamna ca metoda de previziune nu este buna.

Previziunea pe anii 2009, 2010, 2011

Metoda prin sporul mediu si cea prin indicele mediu de evolutie sunt la fel de bune, deci alegem aleator sa facem previziunea prin metoda sporului mediu.

An 2009 2010 2011

PIB previzionat pentru invatamant 8346.95 8347.2 8347.45

Bibliografie: 1.Maria Ioncica-Economia serviciilor-abordari teoretice si implicatii practiceEd. Uranus,Bucuresti,2006

2. www.insse.ro 3. http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/education/data/main_tables