Ponderea economiei tenebre n Republica Moldova este n cretere

Nivelul economiei subterane la nivel global este n cretere. Dei n Moldova nu exist cercetri
privind estimarea economiei ilegale, fenomenul este n cretere i la noi. Potrivit unui studiu realizat de
doctorul n economie Gheorghe Costandachi, n 2011, economia neobservat a nregistrat o cretere de 29%
i s-a majorat cu 4,5 miliarde lei.
Conform estimrilor efectuate de Biroul Naional de Statistic, economia ilegal n Moldova are un caracter
stabil, cu mici devieri n fiecare an. n aa mod, n perioada analizat, economia neobservat din Moldova a
nregistrat cel mai mare nivel n anul 2011, constituind 25,5%, iar cel mai redus nivel n 2007 21,3%, a
menionat Costandachi. Totui, potrivit unui raport al Bncii Mondiale din 2010, n perioada dintre 1999 i
2006, ponderea economiei tenebre n Republica Moldova a constituit n medie 45,08%.
Astfel, autorul constat c, dei situaia privind economia subteran se agraveaz cu fiecare an, autoritile
competente au un interes redus fa de estimarea activitilor economice ilegale. Cele mai frecvente
obstacole n estimarea real a economiei subterane snt protecionismul i nivelul ridicat al corupiei, se mai
menioneaz n studiul Moldova: prad a economiei subterane i a evaziunilor fiscale, realizat de expertul
IDIS Viitorul, Gheorghe Costandachi.
Oficial, economia subteran reprezint 27,7% din PIB
Partea nevzut a economiei Republicii Moldova a ajuns s
reprezinte nu mai puin de 27,7% din PIB, potrivit datelor Biroului
Naional de Statistic. Sectoare ca agricultura, construciile, comerul cu
ridicata, dar i activitile hoteliere i restaurantele au o contribuie a
economiei neobservate de peste 50% n PIB, fiind i sectoarele care se
feresc cel mai mult s-i ndeplineasc obligaiile fa de buget.
Conform datelor statistice, se observa o cretere a nivelului
economiei neobservate n Republica Moldova.
n primele 9 luni ale anului, elementele economiei neobservate au contribuit la formarea produsului
intern brut n proporie de 27,7% fa de 23,6% n perioada similar a anului trecut. Aportul sectoarelor
formal, informal i a produciei gospodriilor casnice pentru consum propriu la formarea produsului intern
brut a constituit 11,%, 10,% i respectiv 6,7% , fa de 8,4%, 9% i 6,2% n perioada similar a anului
precedent.
n ianuarie-septembrie 2011 produsul intern brut a nsumat 60.497 milioane lei, preuri curente de
pia, n cretere - n termeni reali - cu 6,7% fa de ianuarie-septembrie 2010 i cu 63% fa de ianuarieseptembrie 2000.
Economia subteran, gaura neagr a Republicii Moldova
O echip a FMI ofer asisten tehnic Serviciul Fiscal de Stat pentru soluionarea problemei
economiei la negru i n lupta cu firmele fantom care se eschiveaz s achite TVA, a menionat Nicolay
Gueorguiev. El a subliniat i necesitatea reformrii sistemului de pensii.
Reprezentanii Confederaiei Naionale a Sindicatelor din Moldova au discutat cu misiunea FMI
despre salariile mici, care genereaz instabilitate n societate i cauzeaz plecrile masive peste hotare.

Economia subteran, o for motrice

Zilele acestea Departamentul de Statistic i Sociologie a anunat c volumul economiei subterane
constituie n Republica Moldova 31,6% din PIB, calculele fiind efectuate conform metodicii Evaluarea
economiei sub supraveghere recomandate de ctre Organizaia pentru Cooperare i Dezvoltare Economic
(OECD, Paris). Pentru comparaie, se cere de remarcat c pn la finele anilor 90, datele statistice naionale
artau c indicatorul dat nu depea 1417%. Actualmente ns practic o treime din economie se afl n
umbr. Este mult sau puin? Este o cifr medie n comparaie cu nivelul economiei subterane n statele
europene. Aproximativ la fel este n Grecia, Italia i Spania. n statele scandinave, Germania i Austria
nivelul economiei neoficiale este mai redus.
Totui problema const n faptul c n conformitate cu evalurile neoficiale (conform datelor
ocuprii n cmpul muncii, consumului energiei electrice, a cimentului, conform volumului lucrrilor de
transport, precum i importului produselor petroliere i alimentare) cifra economiei ilegale n Moldova este
mult mai mare i constituie aproape o jumtate din PIB.
Acest lucru transpare din Hotrrea Guvernului Cu privire la rezultatele drii de seam a
Guvernului Republicii Moldova prezentate n Parlament nr. 894 din 21 iulie 2003, document n care n
calitate de probleme prioritare (subl. n. I.O.) snt evideniate cele determinate de calamitile naturale,
economia tenebr, contraband[1].
n funcie de gradul de nocivitate i de impactul negativ asupra bugetului statului, economia
subteran este comparabil cu calamitile naturale. Dar spre deosebire de ari sau ploi toreniale acesta
este un fenomen condiionat.
Trebuie totui s recunoatem c la nceputul perioadei de tranziie economia subteran a jucat rolul
unui amortizor social i a fost o surs suplimentar de venit a populaiei, de noi locuri de munc, precum i
de mrfuri ieftine. La momentul cnd deja metastazele economiei subterane semilegale i criminale precum
i a corupiei au afectat statul tnr, ele creeaz bariere semnificative n calea atragerii investiiilor i a
dezvoltrii formelor civilizate de antreprenoriat. Economia subteran accentueaz diferenierea material a
populaiei, nrutete problema srciei, pe care statul, chiar i o dat cu creterea rapid a PIB-ului, nu o
va putea rezolva dac veniturile n fondurile bugetare se vor obine doar din sectorul legal al economiei, i
nu va fi implementat un mecanism efectiv de distribuie a veniturilor obinute din afaceri.
Economia subteran e multilateral. Izvoarele acesteia snt condiionate de imperfeciunile
legislaiei, labirinturile birocraiei de reglementare, cumetrismul n afaceri, transparena frontierelor
vamale i mrinimia organelor fiscale. Efectele sale snt i ele la rndul lor multiple: macroeconomice,
bugetare, regionale i sociale.
Volumul economiei subterane se poate deduce din contradicia dintre creterea cu 14% a PIB-ului
Republicii Moldova n perioada ultimilor 3 ani i situaia dificil n care se afl bugetul rii, lipsa n el nu
numai a fondurilor pentru investiii i nvmnt, ca perspectiv pe viitor, ci i pentru rezolvarea
problemelor sociale curente.
Cele mai profitabile bunuri din economia subteran se afl la vedere: produsele petroliere,
alimentare i alcoolice, produsele de tutun, farmaceutice i cele mai puin observate, neluate n
consideraie de datele statistice: comerul (n care economia subteran deine 60%), construciile i
transportul, afacerile legate de restaurante, operaiunile cu imobilele.
Frapeaz volumul de fluxuri ale produselor petroliere i alcoolice, a cror comercializare se afl n
afara economiei oficiale. Creterea lor considerabil n perioada ultimilor ani e relevat indirect i de
statistic. Astfel, conform balanei energetice a RM, importul oficial al combustibilului lichid n RM a sczut
cu 1,5 mln tone de combustibil convenional n anul 1996, pn la 577645 mii tone n perioada ultimilor
ani, i a alcoolului de la 29,7 mln dolari SUA (1996) pn la 3,0 mln dolari SUA[2].
i asta, cu toate c la moment capacitatea pieei produselor petroliere n RM este de 1,01,2 mln
tone, principalii consumatori de produse petroliere (benzin i motorin) fiind autovehicule i utilajele din
sectorul real. Numrul autovehiculelor nregistrate n RM a atins cifra de 900 mii uniti, dintre care
autoturismele constituie 289 mii uniti, autobuzele i microautobuzele 15,2 mii uniti etc.
Conform datelor statistice, consumul de produse petroliere de ctre mijloacele de transport a sczut,
ntre timp, de 2 ori, n comparaie cu jumtatea anilor 90, iar n agricultur cu mai mult de 3 ori[3].

Una din cauzele fluxului de produse petroliere subterane din exterior este reducerea n Transnistria,
ncepnd cu 1 aprilie 2003, a accizelor la benzin (40 dolari/tona) i motorin (20 dolari/tona). n RM
accizele la aceste produse fiind de 2 ori mai mari, respectiv de 88,9 i 37,04 dolari pentru o ton. Rarele
iniiative n vederea prevenirii contrabandei cu produse petroliere n marea lor majoritate nu dau nici un
rezultat (marcarea petrolului cu colorani speciali, crearea posturilor fiscale mobile pe marginea drumurilor,
controlul la staiile de alimentare, introducerea aparatelor de cas etc.).
Aspectul regional al economiei neoficiale se observ n principal n municipiul Chiinu i n
comerul moldo-moldovean cu Transnistria. n suburbiile municipiului Chiinu cel mai avantajos i mai
puin controlat venit este obinut din operaiunile cu loturile de pmnt i imobile, diverse forme de comer,
comercializarea produselor farmaceutice i afacerile cu restaurante. Cea mai stringent problem a
subiecilor economici rmne a fi obinerea permisiunilor n vederea construciilor certificatelor i
autorizaiilor pentru construcii urbanistice. Pentru obinerea tuturor permiselor pentru o construcie nou sau
pentru darea n exploatare a unui obiect este nevoie de aproximativ 170 zile sau cel puin o mie de dolari
SUA.
Aa-numitul conflict transnistrian a devenit, nc de mai mult timp, o afacere profitabil pentru
ambele pri aflate n litigiu. Este impresionant volumul importurilor Transnistriei care, spre exemplu, n
anul 2002 au depit exporturile cu 206,2 mln dolari SUA sau cu 82,4% PIB-ul regiunii, n timp ce n RM
acest indicator este doar de 24,2%. Statistica arat c volumul importurilor unor produse depete
considerabil necesitile regiunii (produse petroliere, alcoolice, tutungerie, de zahr, cosmetice, farmaceutice
.a.). Astfel, se poate deduce c o parte dintre acestea snt reexportate, n primul rnd n Republica Moldova,
creia i corespunde, n funcie de datele oficiale, nu mai puin de 25% din volumul tuturor exporturilor
Transnistriei, n timp ce importurile regiunii transnistrene constituie doar 78%. E curios faptul existenei
unui dezechilibru n comerul exterior al Transnistriei cu ri precum Ucraina i Belarusi. n 2001
importurile Transnistriei din aceste ri depeau exporturile de 7,8 ori i, respectiv, de 5,3 ori. Se cere de
menionat c acest decalaj este un know-how de ultim or. Datele statistice anterioare arat o situaie
invers: n 1997, spre exemplu, exportul produselor din Transnistria n Ucraina depea importul de 2 ori, iar
n Belarusi de 2,4 ori.
Schemele dup care au loc exporturile de produse n Republica Moldova, anterior importate n
Transnistria, sau ale bunurilor fabricate n aceast regiune snt diverse. Agenii economici ai statelor vecine
snt elemente importante n cadrul unor asemenea scheme, care exploateaz lacunele i confuziile din actele
normative al nsi RM referitoare la relaiile ei economice cu Transnistria. Bineneles c n afar de aceasta
se practic i contrabanda propriu-zis, la care particip nu doar agenii economici din Republica Moldova i
Transnistria, ci i din rile tere.
Cum poate fi diminuat volumul economiei subterane? Prin distrugerea ei, luptnd cu ea sau
legaliznd-o? Recent Banca Mondial a fcut o cercetare n Republica Moldova Evaluarea costurilor
controlului statului n baza a 13 domenii de activitate economic, reglementate de ctre stat, prin analiza a
630 ntreprinderi de diferite forme organizatorico-juridice, din diferite ramuri i teritorii[4].
Concluzia este unanim: este necesar o politic eficient a statului privind diminuarea volumului
economiei neoficiale prin:

lrgirea competenei organelor de stat i reforma sistemului de control al statului;

stimularea comerului legal, susinerea antreprenorilor mici i mijlocii i crearea unui

sistem adecvat al sectorului respectiv;

stimularea legalizrii veniturilor neoficiale, ocrotirea proprietii i a personalitii

antreprenorilor;

distrugerea elementelor corupte din economia subteran, n special a contrabandei i a

traficului ilegal de droguri i fiine umane.
Aceste aciuni trebuie s fie realizate n baza reformelor orientate spre un anumit scop i a
reformelor de pia prin sporirea controlului juridic i financiar al statului asupra economiei. Dar cel mai
important este de a nu considera economia subteran drept o calamitate natural.

Republica Moldova, cu economia subterana

in vitrine
Capitala celei mai sarace tari din Europa este plina de proprietati si masini scumpe.
Terenurile si vilele din noile cartiere rezidentiale ale Chisinaului sunt la fel de scumpe ca in Bucuresti.
Ierarhia politica se respecta pe piata imobiliara: familia lui Vladimir Voronin are cele mai impunatoare
case.
Cartiere rezidentiale noi, vile de sute de mii de euro, terenuri mai scumpe decat in multe capitale
europene si masini de lux. Iata o imagine a Chisinaului, capitala Republicii Moldova, cea mai saraca tara din
Europa. In conditiile in care salariul mediu lunar pe economie este de 100 de dolari, bancile nu au bani sa
dea credite, iar mediul de afaceri este subdezvoltat, putem spune ca Moldova traieste un paradox. Oficial,
putini moldoveni isi permit sa traiasca macar decent. Pe de alta parte, insa, realitatea vizibila cu ochiul liber
contrazice statisticile. De unde sunt, asadar, banii? Prima explicatie aflata la indemana este ca multi
moldoveni muncesc in strainatate si-si investesc banii acasa. Dar nu e numai atat. Oameni de afaceri pe care
nu-i stie nimeni, functionari publici inalti sau marunti stau cu luxul la vedere, fara sa-i intrebe nimeni de
provenienta banilor. Acest lucru se intampla intr-o tara in care puterea este detinuta de comunisti.
Imediat dupa ce treci granita in Republica Moldova intri intr-o zona a contrastelor. Drumurile sunt, probabil,
cele mai proaste din Europa, dar pe ele circula deopotriva masini occidentale scumpe si modeste automobile
Lada. Amestecul de saracie si opulenta este cel mai vizibil in Chisinau, oras cu peste 750 de mii de locuitori.
Oameni cu fete triste, imbracati ieftin se intersecteaza cu tineri stralucind de bunastare. Magazine
occidentale si restaurante moderne isi deschid portile pentru clienti la o aruncatura de bat de chioscuri
prafuite si bodegi cu bautura ieftina. Masinile de pe strazile capitalei moldovenesti arata o lume ciudata:
Lexus, Chrysler sau chiar Ferrari par a fi masini la moda intr-un trafic aberant, agresiv si lipsit de norme
elementare de civilizatie rutiera.
Politicul "face cartile"
Surprinzatoare in Chisinau este insa piata terenurilor si caselor. Primele informatii despre aceasta le-am
obtinut de la "Bursa imobiliara Lara" (o agentie imobiliara). Unul dintre consultantii de aici ne-a prezentat
oferta de terenuri din cartierele rezidentiale. Astfel, in cartierul Schinoasa (un fel de Baneasa al
Bucurestiului), pretul terenurilor incepe de la 30 de euro pe metrul patrat, dupa cum ne-a explicat agentul
imobiliar. "E un moment prielnic acum pentru investitii, deoarece in ultimele luni preturile au coborat, ca
urmare a scaderii cererilor de terenuri. Nu va dura mult si piata o va lua din nou in sus", considera agentul.
Fara sa stie ca suntem jurnalisti, functionarul ne-a explicat ca aceasta piata este puternic influentata de
factorul politic. Spre exemplu, zvonurile ca aproximativ 1.000 de hectare din apropierea orasului Durlesti
(echivalentul Voluntari-Pipera din Romania) urmeaza sa fie transferate in intravilan a facut ca terenurile
agricole de aici sa ajunga la pretul de 10 euro metrul patrat. In luna aprilie, insa, viceprimarul Chisinaului ar
fi anuntat ca pe cele 1.000 de hectare se va construi un microraion al capitalei si statul va expropria terenul
cu pretul de 0,1 euro metrul patrat. Adica de 100 de ori mai putin decat pretul pietei.
Lideri comunisti cu vile la vedere
Cu toate aceste inconveniente la care mai putem adauga legislatia care prevede ca orice trecere a unui teren
din extravilan in intravilan (chiar daca este vorba despre un singur loc de casa) se face numai prin hotarare
de guvern si cu plata unor taxe care ajung si pana la 50 de mii de euro , piata imobiliara din Chisinau s-a
dezvoltat spectaculos. Banii proveniti aproape total din economia neagra fie ca vin de la moldovenii de
peste hotare, fie din tara au facut ca preturile aici sa le depaseasca in multe situatii pe cele din Bucuresti. O
dovada in acest sens este cartierul Schinoasa, cochet, plin de "demnitari, doctori sau oameni de afaceri rusi",
dupa cum ne-a spus unul dintre localnici. Un proprietar ne-a aratat o parcela de 600 de metri patrati care se
vindea cu pretul 120 de mii de euro. Caracterul select al acestei veritabile "Baneasa" este dat si de numele
grele ale nomenclaturii comuniste care locuiesc aici, iar la loc de cinste se gasesc presedintele Vladimir
Voronin si fiul acestuia, Oleg. Vilele celor doi se intind pe cateva sute de metri patrati, sunt imprejmuite cu
gard solid si pazite de politie.
"Pipera" moldoveneasca
Ceva mai departe de Chisinau, dar tot intr-o zona frumoasa, aproape de padure, intram in noul cartier
rezidential din Durlesti. Un loc de casa aici, de 600 de metri patrati, neracordat la reteaua de canalizare si la

gaze costa 55 de mii de euro. Am fi putut cumpara o casa cu etaj si cu o suprafata similara de teren cu 250 de
mii de euro. Am intrebat un localnic, sofer la o firma de constructii, cine sunt oamenii care-si permit
asemenea preturi. "Sunt moldovenii care muncesc prin Italia, Rusia, ce stiu eu? Sau la Guvern, unde am
auzit ca se castiga bine", ne-a spus soferul, amuzat de intrebarile noastre. La asemenea preturi astronomice e
greu de crezut ca un moldovean obisnuit ar putea avea acces la o asemenea proprietate. Poate cu credit de la
banca, dar ne-am dat apoi seama ca vorbim de lucruri imposibile.
Cea mai mare banca nu are bani de credite
Am intrat intr-unul din sediile Moldova Agroind Bank. Calculul facut de unul dintre consilierii de credite ne
dezvaluie conditii de creditare destul de permisive: rata poate ajunge pana la 70% din venitul lunar, dublu
fata de plafonul actual din bancile romanesti.
Totusi, nici un moldovean obisnuit nu si-ar putea permite un credit pe 20 de ani (perioada maxima) in
valoare de 20 de mii de euro, cu o dobanda anuala de 15%. Potrivit calculului consilierului de credite,
solicitantului i-ar fi trebuit un salariu de 8.200 lei moldovenesti pe luna, adica aproape 500 de euro, venit dea dreptul "indecent" pentru Republica Moldova. Trebuie spus ca 20.000 de euro este o suma cu care nu poti
sa-ti permiti nici macar o garsoniera in Chisinau. O camera costa aici de la 25.000 de euro in sus, iar doua
camere 40.000 de euro. Discutia cu ofiterul de credite a fost pur teoretica deoarece banca nu mai acorda nici
un imprumut de cateva saptamani, pentru ca nu aveau bani in vistierie. z
IMOBILIARE
Cum se impletesc afacerile capitaliste cu comunismul
Dupa cum aveam sa constatam din discutiile cu agentii imobiliari, piata din aceasta tara este mai degraba
inchisa investitorilor occidentali. Pe de o parte din cauza legislatiei, care interzice cetatenilor straini sa detina
suprafete de terenuri, pe de alta parte din cauza intereselor locale. Developeri straini care au intentionat sa
construiasca locuinte in zona Chisinaului au facut cale intoarsa la ei in tara pentru ca s-au lovit de interesele
puternicului Oleg Voronin, fiul presedintelui. Zvonuri care sunt absolut credibile daca tinem seama de faptul
ca in acest moment nu exista nici un mare dezvoltator imobiliar strain cu exceptia unor firme rusesti pe o
piata care cunoaste cresteri spectaculoase.
Unul din bancurile la moda in Chisinau spune ca presedintele Voronin si sotia sa au iesit intr-o zi la plimbare
pe strazile capitalei. Surprinsa de constructiile noi, sotia lui Voronin a inceput sa-l intrebe pe presedinte: "A
cui este casa aceea frumoasa? Cum a cui? A fiului nostru Oleg, raspunde Voronin. Dar fabrica aceea
mare? A lui Oleg, raspunde presedintele la fiecare intrebare a nevestei, care la un moment dat exclama
plina de indignare: Auzi, dar numai baiatul nostru munceste in tara asta?"