INDRUMAR DE AFACERI PENTRU PIATA R.A.

EGIPT
- 2016 -
CUPRINS

GENERALITATI

CAPITOLUL I Economia
- Macroeconomie
- Comert exterior
- Balanta de plati
- Sectorul financiar-bancar-asigurari
- Rolul guvernului in economie
- Factori de risc
- Relatiile Economice Romano Egiptene
- Cadrul juridic care reglementeaza relatiile economice
international ale Egiptului
CAPITOLUL II Regimul comertului exterior si al investitiilor in Egipt
- Aspecte ale activitatii comerciale in Egipt
- Dreptul la proprietatea privata si la infiintarea de firme
- Fiscalitate
- Legea antidumping
- Legea licitatiilor publice
- Transferul de tehnologie
- Zone economice libere
CAPITOLUL III Importul in Egipt
- Importuri interzise
- Licente de import
- Documente necesare importului/exportului
- Stabilirea valorii in vama
- Bariere tarifare/netarifare si taxe de import
- Cerinte de ambalare/marcare
- Standarde de calitate
CAPITOLUL IV Politici de Marketing
- Politica de distributie
- Politica de produs
- Politica de pret
- Politica de promovare
CAPITOLUL V Mijloace/Instrumente de plata
CAPITOLUL VI Mediul de afaceri
- Practici in derularea afacerilor
- Reglementari privind agentii economici
- Desfasurarea intalnirilor
- Obiceiuri in afaceri
CAPITOLUL VII Informatii utile
- Orarul de afaceri
- Reguli vamale pe aeroport
- Sarbatori publice
- Adrese utile in Egipt
- Modul de obtinere a vizelor de intrare in Romania pentru
partenerii dvs. de afaceri egipteni
- Obtinerea de vize de intrare in Egipt pentru oamenii de afaceri
din Romania
GENERALITATI

Pozitia geografica

Republica Araba Egipt este situata in nord-estul continentului african, la locul de intalnire cu Asia
si intersectarea unor importante drumuri comerciale, fiind marginita la nord de Marea Mediterana
si la est de Marea Rosie si Golful Aqaba.

Egiptul este traversat de la sud la nord de fluviul Nil, de-a lungul caruia se desfasoara si
principalele activitati economice.

Seful statului : Abdel Fattah El Sisi (8 iunie 2014)

Primul ministru : Ismail Sharif (12.09.2015)
Suprafata: 1.002.000 milioane Km2, din care numai 3,5% din total terenuri arabile
Populatia: 90 milioane (2013, est.);
Rata cresterii demografice: 2% pe an; 58% din populatia tarii este sub 25 de ani, iar 41% se
inscrie in grupa de varsta 15 39 de ani.
Capitala: Cairo (circa 18 milioane locuitori, la care se adauga circa 2 milioane navetisti si alte
2 milioane persoana sosite din motive economice in Capitala dupa 25 ianuarie 2011).
Alte orase importante: Alexandria, Ismailia, Tanta, Assiut, Helwan, Fayum, Port Said, Suez
si Damietta. Un interes economic deosebit il reprezinta orasele industriale nou infiintate in
cursul ultimilor 20 30 de ani in zone desertice, pentru a nu prejudicia terenul agricol
cultivabil din Valea si Delta Nilului, precum 10th of Ramadan City sau 6th of October City,
care concentreaza un potential economico-industrial deosebit.
Limbi vorbite: araba (limba oficiala), engleza si franceza larg raspandite.
Religia: musulmani (90-94%), crestini - de confesiune copta (6-10%)
Moneda nationala: Lira egipteana (LE). Rata de schimb oficiala 1 USD = 7,73 LE
(Noiembrie2015)
Clima: temperata: ierni blande, veri calde si uscate
Ora locala: GMT + 2 ore
Orar de lucru: bancile in general de la 8:30 am la 4:00 pm
o Institutiile guvernamentale, de regula de la 8:30 am la 2:30 pm
o Magazinele, de la 10:00 am la 10:00 pm

2
 Elemente politice si sociale

La 25 ianuarie 2011, in Egipt s-a declansat o ampla miscare de revolta populara impotriva
regimului presedintelui Hosni Mubarak. Protestele au condus la prabusirea regimului Mubarak
dupa 30 de ani de detinere a puterii. Puterea a fost preluata de Consiliul Suprem al Fortelor
Armate, caruia i-au revenit atributiile prezidentiale, stabilindu-se organizarea de alegeri
legislative in perioada noiembrie 2011-martie 2012 si prezidentiale in luna iunie 2012.
La finele procesului electoral, Mohamed Morsi a fost declarat presedinte al tarii in cursul lunii iulie
2012. In luna august 2012, presedintele Morsi a demis Consiliul Suprem al Fortelor Armate,
preluand de facto atributiile Consiliului iar la 22 noiembrie 2012 a emis decrete constitutionale
in baza carora dobandeste imunitate absoluta si puteri legislative depline.

La 3 iulie 2013, pe baza unei largi sustineri populare si pe fondul prabusirii situatiei economice,
sociale si securitare, armata egipteana l-a indepartat de la putere pe Mohamed Morsi, care a fost
retinut, si a numit un presedinte interimar (Abdelfattah El-Sisi) si un guvern interimar.

Foaia de parcurs anuntata de armata egipteana imediat dupa rasturnarea presedintelui Morsi
prevedea incheierea noii perioade de tranzitie pana la sfarsitul anului 2014. Aceasta s-a realizat
numai partial, pana la termenul initial - decembrie 2014 (alegeri prezidentiale si elaborarea
constitutiei), inregistrandu-se intarzieri in elaborarea si aprobarea legilor electorale si implicit a
stabilirii datei pentru desfasurarea alegerilor. Procesul electoral parlamentar s-a desfasurat in
doua faze, in luna octombrie si luna noiembrie 2015. Este de asteptat ca noul Parlament sa
inceapa activitatea pana la sfarsitul anui 2015, iar instalarea noului Guvern sa aiba loc pana la
sfarsitul lunii ianuarie 2016..

In prezent, evolutiile politice si economice au loc pe fondul amplificari actiunilor teroriste

organizate de militantii islamisti, care au extins actiunile lor pe tot teritoriul tarii, inclusiv in Cairo
vizand nu numai aramata si politia, dar si civilii.

1. ECONOMIA

1.1 Macroeconomie

1.1.1 Date generale

Dupa ce Egiptul a dezvoltat initial o economie centralizata si diversificata, in ultimii 10 ani au fost
aplicate masuri sustinute de reforma. In perioada 2004-2008 s-a urmarit reformarea climatului de
afaceri pentru a atrage investi ii strine i de a facilita cre terea economic. Condi iile de
via precare i oportunit i limitate de locuri de munc a contribuit la cresterea nemul umirii
publice, un factor major care a dus la revolu ia din ianuarie 2011 si la demiterea presedintelui
Mubarak. Mediul incert politic si de securitate din 2011, a cauzat incetinirea semnificativa a
cre terii economice, afectand turismul, productia industriala i alte sectoare i a determinat
crestere omajului. Cre terea economica scazuta si reducerea incasarilor valutare a facut ca
finantele publice sa fie nesustenabile, facand ca autoritatile sa depinda de mprumuturi scumpe
pentru finan area deficitului i sa apeleze la aliatii din Golf pentru a ajuta la acoperirea
necesarului de valuta pentru importurile necesare economiei si populatiei.

Produsul intern brut al Egiptului a crescut in anul financiar 2013/2014 la circa 286,5 mld US$.

1.1.2 Date statistico-economice aferente ultimilor ani financiari

PRINCIPALII 2008/09 2009/10 2010/11 2011/12 2012/13 2013/14 2914/15

INDICATORI
ECONOMICI

PIB nominal real 189.1 218.9 236.1 257.3 271,9 286,5

([Link])

3
Rata de crestere reala 4,7 5.1 1.8 2.2 2,1 2,2 4,1
a PIB
Population 76,8 78,7 80,4 82 84,7 86,2 88,0
(Iul.2015)
PIB real per capita 2.486 2.814 2.966 3.126 3.250 3.332
(USD)
Datoria externa (md 30,88 33,7 34,9 34,4 43,2 46,1 48,1
USD)
Rezerve internationale 31,3 35,2 26,2 15,5 14,9 14,4 16,3
(Oct.2015)
Deficit fiscal (% din 6.9 8.1 9.8 10.8 10,1 12,2 11,5
PIB)
Balanta contului curent -2,3 -2,0 -2,6 -3,9 - 2,1
(% din PIB)
Rata schimb LE/US$ 5,44 5,66 5,94 6,03 6,45 7,63 7,73
(Nov.2015)
Inflatie (%) 16.2 11.3 11.3 9.15 10,1 9.7
(Nov.2015)
Somaj (%) 9,4 9,0 12 12,4 13,7 13,4 12,7
FDI net(mlrd.$) 8,1 6,8 2,7 4,6 3,8 4,1 6,4

Sursa: Monthly Statistical Bulletin (August 2014) - Central Bank of Egypt

NOTA: Anul fiscal incepe la 1 iulie si se termina la 30 iunie, anul urmator

Ponderea principalelor sectoare economice in PIB

Sector Pondere in PIB % Rata anuala de

(2012/13) crestere (%)
Agricultura si Irigatii 14,5 0,6
14,9 0,9
Extractii Petrol/gaze
-petrol 5,6 - 0,8
-gaze 7,7 1,8
-altele 0,4 - 7,1
Ind. Prelucratoare 16,5 -2
Apa si Electricitate 1,3 0
Constructii 4,6 0
Transporturi si
4,1 0
Depozitare
Canal Suez 2,2 0
Comunicatii 2,8 -2
Vanzari en gros si en
10,7 6,1
detail
Piata de capital si
3,4 -1,3
Asigurari
X Restaurante si
4,2 1,0
Hoteluri
Sector imobiliar 2,8 4 ,2
Educatie/sanatate 2,4 0

4
Calculate in baza datelor din Monthly Statistical Bulletin-Central Bank of Egypt - August 2014

Evolutia economiei Egiptului in perioada 2011 - 2015

Puternica instabilitate politica si sociala manifestata incepand cu ianuarie 2011 a determinat

scaderea accentuata a activitatii economice (de la 4,7% la 2,2% in 2013/2014 si o revenire la 4,1
in FY 2014/2015) si manifestarea unor dezechilibre structurale majore - deficit bugerat foarte
mare (de la 7% la 11,8%), reducerea rezervelor valutare (de la 31.3 [Link] la 14,4 [Link]),
scaderea exporturilor si o balanta comerciale grav deficitara - in 2014/2015 a fost 38,7 [Link]
(export 22,1 [Link]/import 60,8 mld. USD), reducerea investitiilor straine, cresterea somajului
(de la 9,4% la 13,4% in 2014 si 12,7 in 2015). Autoritatile au fost supuse unor presiuni dictate de
necesitatea de a raspunde asteptarilor populatiei privind asigurarea bunurilor esentiale.

Potrivit datelor publice, ritmul cresterii economiei egiptene a ajuns la 2,1% in anul fiscal
2012/2013 si 2,2%, in anul 2013/2014, de la un nivel in jurul a 5 % in anii 2008 si 2009.

Imediat dupa instalarea presedintelui Sisi (iunie 2014), moment ce a marcat inceperea perioadei
de legimitate politica a noilor autoritati, au fost lansate o serie de reforme structurale pe termen
mediu (la orizontul anului financiar 2018/2019) care vizeaza: cresterea sustenabila a economiei
cu 6%; consolidarea deficitului bugetar la un nivel de 8-8,5% si reducerea datoriei
guvernamentale externe la 80-85% din PIB; reducerea inflatiei la6-8%; rate marite de crestere a
investitiilor interne si a celor straine; creeare de locuri de munca pentru reducerea somajului sub
10%; crestera exporturilor de produse cu valoare adaugata mare; dezvoltarea capitalului uman.

Procesul de reforme inceput in iulie 2014 este in curs de desfasurare si cuprinde masuri de
consolidare fiscala si de redirectionare si reducere a cheltuielilor catre prioritatile productive si
sociale.
Totodata, procesul de reforma vizeaza si imbunatatirea climatul de afaceri care reprezinta o
piatra de incercare a politicii de atragere a investitiilor. In acest sens, incepand din a doua
jumatate a anului 2014, s-a declansat procesul de elaborare a unui cadru legislativ adresat
mediului economic si a celui investitional.

Investitiile straine directe au cumuland un total de numai 3,8 miliarde US$ in anul fiscal
2012/2013 si 4,1 miliarde US$ in 2-13/2014, fata de anul 2008/2009, cand au atins 8,1 miliarde
US$ si 2009/2010 cand au fost 6,8 miliarde US$. In anul fiscal 2014/2015 FDI au fost 6,4 miliarde
USD.
Potrivit The Financial Times, Egiptul se situa, inainte de Revolutia de la 25 ianuarie 2011 pe
locul 1 in Africa de Nord si, respectiv 2, la nivelul intregului continent african, in privinta atragerii
de investitii straine directe, in timp ce in raportul Doing Business 2012 elaborat de International
Financial Corporation din cadrul Bancii Mondiale, Egiptul ajungea de pe locul 106 pe locul 123, in
privinta usurintei de a permite incheierea si derularea afacerilor.
Presedintele Abdel Fattah ElSisi si noul guvern instalat in iunie 2014 au initiat o serie de reforme
structurale si actiuni care vizeaza imbunatatirea climatului investitional fiind asteptat ca in
urmatorii ani investitiile straine directe sa ajunga in jurul a 10 miliarde US $.

Una din cele mai importante masuri luate de autoritatile egiptene a fost amendarea, in martie
2015 a legislatiei privind investitiile straine, in special in ceea ce priveste protectia investitiilor,
one-stop shop pentru noi investitii, alocarea pamantului pe care se realizeaza investitia,
acordarea unor avantaje investitorilor etc. Cutoate acestea, se astapta inca emiterea, in perioada
urmatoare, a normelor de aplicare a noilor amendamente la legile care guverneaza investitiile.

Detalii privind atractivitatea Egiptului pentru investitiile straine pot fi obtinute de pe situl web:
[Link]

In privinta riscului de tara, cota Egiptului a scazut succesiv ajungand in februarie 2013 adanc
in teritoriul riscant la nivelul de cu perspective negative la niveluri simlare cu Haiti si Eritreea.

5
Economia egipteana se confrunta insa cu probleme serioase de creditare, cu finantele publice
slabite, cu un deficit fiscal amplu si o datorie publica mare.

Rezervele valutare au scazut in octombrie 2015, la un nivel de 16,3 miliarde dolari SUA.

Deficitul de cont curent a Egiptului a nregistrat 12.2 miliarde dolari n anul financiar 2014/2015,
fata de 2,7 miliarde dolari in anul financiar 2013/2014..

Cresterea deficitului de cont curent a fost determinat de o contrac ie a transferurilor nete din
strainatate i un deficit comercial mai mare.
Deficitul a fost par ial compensat de o cre tere a investi iilor strine directe la un nivel de
6,4miliarde dolari, cu aproape 50% mai mult decat in anul financiar precedent 2013/2014.

Veniturile din turism, o surs principal de venit pentru Egipt, a rmas constante, cu intrri de 1.5
miliarde dolari pentru primul trimestru 2015, comparativ cu 1,6 miliarde dolari n aceea i
perioad a anului trecut.
Arabia Saudit, Emiratele Arabe Unite i Kuweit au dat sau a promis s acorde Egiptului
aproximativ 35 miliarde dolari in ajutoare sub form de livrari de petrol, subven ii n numerar i
depozite n banca central a Egiptului, de cnd armata l-a demis pe fostul pre edinte Mohamed
Morsi, n august 2013.
Totodata, cu prilejul Conferinteti economice pentru dezvoltarea Egiptului, din martie 2015, tarile
arabe din Golf au promis o suplimentare a ajutoarelor, cu 12 miliarde dolari sub forma de
investi ii i depozite bancare, dar aceste sume nu au sosit pn la sfarsitul trimestrului I 2015.

Coface situeaza Egiptul la categoria C pntru riscul de tara si la B pentru climatul de afaceri, iar
ratimgul acordat de Euler Hermes este D.

Veniturile generate de tranzitarea Canalului de Suez au crescut in anul financiar 2012/2013

cu 1,5%, la nivelul de 4,98 miliarde US$ fata de anul anterior, iar in 2013/2014 au fost de 5,3
miliarde US$ aspect direct legat de intensificarea traficului pe acest ax odata cu inceperea iesirii
majoritatii economiilor africane din criza. (Scaderea inregistrata in 2009 fata de 2008 a fost de
20,3%). Incepand cu aprilie 2011 situatia tranzitarii Canalului de Suez s-a normalizat.

Veniturile totale din tranzitul Canalului, n primele apte luni ale anului fiscal curent (FY)
2014/2015, a ajuns la $ 3,27 miliarde dolari, cand un numar de aproape 10400 nave au trecut
prin canal, transportand 586,2 milioane de tone de marf.

In luna august 2014, autoritatile egiptene au lansat mega proiectul de dezvoltare al

Canalului Sues, care cuprinde constructia unui canal parallel, pe o lungime de 76 Km si
dezvoltarea porturilor existente, constructia a inca 2-3 porturi si realizarea unor zone
industrial si logistice. Valoarea tuturor acestor proiecte este estimate la circa 100 miliarde
US$.

Turismul una din ramurile de baza a economiei egiptene (avand o pondere de 11% la
formarea PIB si oferind locuri de munca pentru 13% din populatia activa a tarii in 2010), a adus in
anul respectiv incasari valutare de 13 miliarde US$ (11,1 miliarde $ in anul fiscal 2007/2008), ca
urmare a vacantelor petrecute in aceasta tara de circa 15 milioane de turisti (13 milioane turisti
straini in anul fiscal 2007/2008). In anul fiscal 2012/2013 (incheiat la 30 iunie 2012) numarul
turistilor straini a scazut cu 30%, cel al numarului de nopti/turist cu 32%, iar al incasarilor din
aceasta activitate cu 34%. Gradul mediu actual de ocupare in hoteluri este de circa 20%, iar
realizarile acestei ramuri economice s-au deteriorate considerabil. Sectorul nu si-a revenit inca si
ca urmare a alertelor de calatorie mentinute de tarile care furnizau majoritatea turistilor.
In anul fiscal 2014/2015, veniturile din turism au 7,4 miliard US$, in crestere fata de anul
2013/2014 cand a fost de numai 5,1 miliarde US$, dar mai putin decat incasarile din anul
2012/2013, cand s-au situate la un nivel de 9,8 miliarde US$.

6
Rata somajului a scazut la 12,7% in FY 2014/2015 de la 13,4% in FY 2013/2014.
Somajul se manifesta cu intensitate sporita in randul tinerilor. Potrivit unui raport al Centrului de
Sprijinire a Informatiilor si Deciziilor de pa langa Cabinetul egiptean, nivelul somajului pentru
grupa de varsta 15 29 de ani se ridica la 25,1%. La aceeasi grupa de varsta se inregistreaza un
procentaj de analfabeti de 18% (reprezentand 4,1 milioane persoane, comparativ cu numarul
de persoane al intregei grupe, care se ridica la 22,7 milioane).

Nivelul de trai al populatiei este foarte scazut. Potrivit datelor publicate Agentia Centrala de
Mobilizare Publica si Statistica, 45% dintre egipteni (din totalul de 90 milioane) traiesc sub
pragul de saracie (2 $/zi) iar jumtate din acestia cu numai 1$/zi.
Egiptul este un furnizor net de forta de munca pe piata internationala, principalele debusee fiind
SUA (29%), Kuwait (20,4%), EAU (17,7%), etc. In 2011/2012 s-au inregistrat remiteri valutare
ale expatriatilor catre familiile ramase in Egipt de 20,2 miliarde US$ fata de 9,8 miliarde US$ in
2009/2010.

Pentru a usura relansarea cresterii economice, Banca Centrala a Egiptului a redus rata
oficiala a dobanzii, aceasta situandu-se in septembrie 2015 la 8,75% pentru depozite si
9,75% pentru credite.

Nivelului inflatiei a crescut de la 8,4% in luna august 2011 la 11,4% in luna ianuarie 2014 si a
scazut la 9,7% in noiembrie 2015.
Datoria externa s-a ridicat la sfarsitul lunii noiembrie 2015 la 46,1 miliarde US$ (circa 18,9% din
PIB), fata de nivelul de 31,5 miliarde US$, atins la finele anului financiar 2008/2009.

Exportul egiptean a fost in anul fiscal 2014/2015 la un nivel de 22,1 miliarde USD, iar importul
60,8 miliarde USD, inregistrandu-se o balanta comerciala masiv deficitara de 38,7 miliarde USD.
Comparativ, in anul financiar 2013/2014 exportul a totalizat 26,1 miliarde US$, iar importul de
60,2 miliarde US$.

Piata de capital este organizata sub forma bursei de valori Cairo & Alexandria Stock
Exchanges (CASE), membru cu drepturi depline a Federatiei Mondiale a Burselor. Piata de
capital a fost puternic afectata de evolutiile politice si economice care au avut loc in perioada
2011 2015, inregistrand o serie de fluctuatii, care s-au inscris, in general, pe o descrestere.
Astfel, in iunie 2011, indicele bursier EGX 70 totaliza 629,6 miliarde lire egiptene (LE), la 30 iunie
2013 scazand la 360,2 miliarde LE, ca in iunie 2013 sa isi revina si sa creasca la nivelul de 591,1
miliarde LE. In perioada iunie 2014 septembrie 2015, influentata de atat de factori interni dar si
externi, valoarea indicelui bursier EGX 70 a scazut la 388,4 miliarde LE.

Consolidarea rezervelor de hidrocarburi

Situatia rezervelor de petrol/ gaze
Conform estimarilor publicatiei Oil and Gas Journals din ianuarie 2012 rezervele certe de
petrol ale Egiptului au crescut de la 3,7 miliarde barili in 2010 la 4,4 miliarde barili in
2012;
Volumul extractiei de petrol crud, si condensate in 2010 a fost de 660.000 barili/zi, din
care 540.000 barili/zi titei;
Egiptul produce zilnic 4,6 mld. picioare cubice de gaze si 65.000 barili de condensate.
Consumul de petrol este de 710.000 barili/zi, mai mare decat nivelul productiei locale.
Autoritatile au in vedere reducerea acestei cereri prin eliminarea treptata a subventiilor
bugetare la desfacerea acestei grupe de produse;
Sectorul petrol/gaze a contribuit cu 13,7% la formarea PIB, fata de 14,3% in anul fiscal
precedent;
Desi Egiptul este importator de titei si poduse petroliere, in 2012 a realizat exporturi
insumand 145.000 barili/zi (circa 50.000 barili/zi pentru India, 29.000 barili/zi pentru Italia,
16.000 barili/zi pentru SUA, restul fiind destinat unor tari din Asia si Europa);
Sectorul rarfinare este foarte bine dezvoltat. Egiptul dispune de 10 rafinarii, cu o
capacitate de rafinare totala de 975,000 barili/zi;

7
 Rezervele de gaze naturale au fost in 2010 de 58,5 mii de miliarde picioare cubice si, in
urma prospectiunilor efectuate, au crescut la 77 mii de miliarde picioare cubice in 2011
(loc 3 in Africa dupa Nigeria si Algeria); Peste 80% din rezervele de gaze naturale si,
respectiv, 70% din productie, provin din zona mediteraneana si din Delta Nilului, dar o
alta zona de perspective este in Desertul Vestic;
Consumul de gaze naturale a fost in 2009 de 1.600 miliarde picioare cubice, principalele
destinatii fiind sectorul energetic (54%), consumul in industrie (29%), restul fiind alocat
consumului casnic si, intr-o masura in crestere, combustiei auto;
Exportul egiptean de gaze naturale a inceput in 2004, odata cu construirea gazoductului
Pan Arab (Arab Gas Pipeline) si al terminalelor pentru gaze lichefiate la Damietta (in
2005). In 2010 au fost exportate 650 miliarde picioare cubice, din care 70% prin
terminalele de gaze lichefiate, iar restul de 30% prin gazoducte.
Investitiile straine din sectorul petrol/gaze in domeniul cerecetarii/dezvoltarii au crescut
de la 33% in anul financiar 2007/2008 la 67% in anul financiar 2010/2011. Valoare totala
a acestora a fost de 5,4mld$ comparativ cu 4,1 mld$ in anul fiscal precedent;
Un considerabil factor de risc ce a intervenit in ultima parte a anului 2012 este
reprezentat de arieratele in crestere datorate de autoritatile locale firmelor tansnationale
care actioneaza in domeniul [Link] totala a arieratelor era la finele lunii
septembrie 2012 de 3 miliarde dolari, majorandu-se cu trecerea timpului in conditiile in
care ministerul local al Finantelor nu are resurse pentru rambursarea sumelor
[Link] acestei situatii va conduce la declansarea unei serioase crize
energetice in tara.

Eliminarea taxelor vamale la importul din tarile arabe

In conformitate cu regulile de origine detaliate aprobate de Consiliul Economic si Social al Ligii
Arabe, Egiptul, alaturi de celelalte state membre ale acestei organizatii, a eliminat cu incepere din
luna septembrie 2008 taxele vamale la o larga serie de produse originare din statele membre.
Lista acestor produse include peste 4000 de articole din grupele animale vii, peste, produse
lactate, cereale, granit, produse chimice, articole fotografice. Nivelul taxarii va fi zero, cu conditia
ca produsul in cauza sa inglobeze inputuri ale tarii membre de minimum 40%.
Suplimentar, regimul de scutire de la plata taxelor vamale a fost introdus la importul
autoturismelor produse in tarile membre COMESA, Agadir si GAFTA, cu incepere de la sfarsitul
anului 2008/inceputul anului 2009, cu conditia ca autoturismele in cauza sa inglobeze inputuri ale
tarii membre de minimum 40%.
In acest context, pe piata egipteana s-au facut importuri de autoturisme LOGAN produse de
grupul Renault in Romania si, ulterior in Maroc.
Potrivit prevederilor Acordului de Asociere Egipt UE, cu incepere din 1 ianuarie 2010, taxele
vamale pentru autoturismele importate din Uniunea Europeana se reduc anual cu 10% pana la
completa [Link] toate acestea, in luna octombrie 2012, Egiptul a solicitat Comisiei
Europene suspendarea, pana in anul 2014 inclusiv, a dezarmarii tarifare la importul de
autoturisme. Egiptul nu a adus justificari care sa-i sustina aceasta solicitare.

Agricultura contribuie in prezent cu cca. 13,2 % la PIB ul tarii, avand un ritm anual de crestere
de 5,1%. Principalele culturi agricole valorificate la export sunt: bumbacul (in scadere, datorita
preturilor ridicate), legumele, fructele, orezul si ingredientele alimentare. Cultivarea cerealelor
este larg raspandita, dar productia rezultata nu reuseste sa satisfaca decat jumatate din
necesarul de consum intern, completarea facandu-se cu importuri, in special pentru grau,
porumb, tutun, cafea, ceai, fasole, linte. ulei.
Exporturile de produse agricole au crescut de la 471 mil EGP la inceputul anilor `80 la 12,1 mld.
EGP in 2012/2013 (circa 2 mld US$). Bumbacul brut a reprezintat cca 8,3% din exportul de
produse agricole in anului fiscal 2011/2012, principalii importatori fiind India, Pakistan si China.
Principalul produs agricol la exportul egiptean este insa orezul care a reprezentat 14,4% din
totalul exportului in 2012/2013. Alte produse importante la export: citrice, cartofi, plante
medicinale, condimente, alune etc. Tarile UE absorb peste 40% din totalul exportului de produse
agricole egiptene.
Legat de agricultura, o mare cerere la import se inregistreaza la ingrasamintele chimice, unde
productia autohtona acopera numai circa 2/3 din necesar.

8
Sectorul industrial, avand o structura diversificata, a beneficiat de investitiile tarilor bogate din
Golf si de forta de munca locala, ieftina si abundenta. Ponderea industriei manufacturiere in PIB
este de 16,1%. Egiptul este principalul producator regional de metale in forma primara si
prelucrata, produse chimice, vehicule, produse farmaceutice, textile, confectii, produse
electrocasnice.

Sectorul textile imbracaminte este paradoxal unul din sectoare productive care depinde de
import datorita preturilor ridicate ale fibrelor de bumbac produse in tara. Subsectorul bumbacului
si al produselor din bumbac este coloana vertebrala si principala sursa de avantaj comparativ,
cu o productie valorica de cca 20 mld. EGP. Egiptul este principalul exportator african si al 2-lea
exportator din intreaga zona Africa si Orientul Mijlociu de textile si imbracaminte catre SUA.
Sectorul public detine 90% din filaturile de bumbac, 60% din tesatorii si 30% din productia de
articole de imbracaminte.

Din punctul de vedere al industriei cimentului Egiptul este cel mai important producator
regional, cu o productie anuala de 40 milioane tone, realizata in cele 15 fabrici in functiune,
controlate in proportie de 70% de capitaluri straine ( Lafarge, Mexico Cement si Italcement).
Suez Cement este principalul producator (7,85 mil. tone/an), urmat de Egyptian Cement Co si
Assiut Cement. In ultima perioada se remarca dificultati in crestere in productia egipteana de
ciment pe fondul intreruperilor frecvente de alimentare cu gaze si pacura a fabricilor dar si a
grevelor.

Sectorul metalurgic. Egiptul produce bare utilizate in constructii (domina piata, cu o capacitate
de peste 6 [Link]) si tabla (capacitate 2,8mil. tone si 3 producatori) utilizata in industria
automobilelor, constructii, produse de larg consum. Se importa deseuri din fier si tagle.
Industria autovehiculelor este reprezentata, in principal, de liniile de asamblare de autovehicule
si productia de componente (piese de schimb). La nivelul anului 2012 existau 17 uzine pentru
productia de autovehicule, cu 27 de linii de montaj pentru autoturisme, autobuze si camioane, la
care se adauga 300 de fabrici producatoare de componente si piese de schimb. Repartizarea pe
categorii de autovehicule indica urmatoarea structura a industriei de resort in 2012: 76%
autoturisme; 17% autocamioane; 7% autobuze.
Daca in 2004 productia locala de autovehicule totaliza circa 73 mii unitati, in 2012 aceasta a fost
de 84 mii unitati In urmatorii doi ani, productia de autovehicule a scazut drastic ajungand la numai
15,5 mii unitati in 2013 si la 16 mii unitati in 2014.
Autoritatile de la Cairo intentionau sa revitatlizeze aceasta industrie in urmatorii cinci ani, prin
atgragerea de investitii straine care sa participe atat la asamblarea de autovehicule, dar si la
cresterea capacitatilor industriale de productie componente, vizand atingerea unui procent de
peste 60% de componente locale in produsul finit.
In prezent, in domeniul pieselor si componentelor auto activeaza 370 de firme egiptene.

Productia de energie electrica a tarii a atins in august 2012 14.406 milioane KWh, odata cu
intrarea in functie a centralei North Cairo, in timp ce consumul se situeaza, in aceeasi perioada,
la nivelul de 15.200 milioane KWh, din care 70% era generat prin folosirea gazului natural, , 20 %
petrol si 10% din surse regenerabile. Potrivit IEA, in 2012 gradul de electrificare al Egiptului era
de 99,4%, cel mai inalt din continentul african.
La sfarsitul anului 2013, puterea instalata era de 27 GW (20,3 GW din surse de generare termo,
2,8 GW hidro si 0,3 GW din surse eoliene).
Pentru surmontarea creesterii consumului de energie electrica, in conditiile in care puterea
instalata nu a crescut in aceeasi masura, in 2014 a fost convenita inter-conectarea retelelor
electrice cu Arabia Saudita. Valoarea proiectullui se ridica la 1,6 miliarde US$ conectarea
facandu-se cu cablu de 3000 MW. Finalizarea proiectului este prevazuta pentru anul 2017.
In anul 2014, autoritatile egiptene au lansat un program care prevedea cresterea in urmatorii cinci
ani a capacitatilor de productie a energiei electrice cu circa 15 GW. Valoarea estimata este de
circa 11 miliarde dolari.

9
 1.2 Comertul exterior

Egiptul a inregistrat in anul fiscal 2011/2012 exporturi in valoare de 25,01 mld$, si importuri in
valoare de 50,33mld$. Principalii parteneri sunt: UE cu 6,5 mld$,SUA 5,8 mld$, tarile arabe cu
2,8 mld$ si tarile asiatice cu 2,1 mld.$.
Exporturile cuprind petrolul si produse petroliere, bumbac, textile, produse chimice, produse
farmaceutice, produse agricole, in timp ce importurile constau in principal din masini si
echipamente industriale, petrol si produse petroliere, mijloace de transport, ingrasaminte chimice,
produse alimentare, produse chimice, piese auto, tutun, computere etc.

-miliarde US$-

2008/09 2009/10 2010/11 2011/12 2012/13 2013/2014 2014/2015

Export 25,2 23,9 27,0 25,1 26,5 26,1 22,1

Import 50,3 49,0 54,1 58,7 58,8 60,2 60,8
Sold -25,2 -25,1 27,1 -31,7 -32,3 -34,1 38,7
mil. USD

Structura exporturilor mn. USD

Petrol si produse petroliere 7.553
Produse agricole 2.796
Produse alimentare 1.412
Produse metalurgice 2.590
Produse chimice si medicamente 5.060
Mobila 377
Confectii, textile, bumbac 3.098
Produse electrice si industriale 1.637
Altele0 4.210

Piete export 2013 Valoare-mil. USD

UE 5323
Asia 4206
SUA 1240
Europa de Est 291
Tarile Arabe 5982
Africa 907
America Latina 235
Altele 1059

10
Structura importurilor [Link]

Petrol si produse petroliere 9264

Produse agricole 7550
Produse alimentare 2716
Prodiuse metalurgice 8344
Produse chimice si medicamente 9371
Mobila 287
Confectiiu, textile si bumbac 3201
Produse electrice si industrial 14558

9467
Altele

Piete import 2013 Valoare mn.$

UE 13782
Tari Arabe 5752
SUA 3756
Europa de Est 5603
Asia 13392
Africa 635
America Latina 2654
Altele 7235

Surse:
Monthly Statistical Bulletin-Central Bank of Egypt, Martie 2015

1.3 Balanta de plati

Intrarile pozitive sunt date de veniturile din tranzitul prin Canalul Suez, serviciile din turism,
veniturile diasporei egiptene (peste doua milioane de egipteni traiesc in tarile Golfului, Europa si
SUA), exporturile de titei si ajutoare externe. Datoria externa a Egiptului a crescut ajungand la
48,1 mld$ la sfarsitul anului fiscal 2014/2015, ceea ce reprezinta cca.18,9% din PIB. Rezervele
valutare ale [Link] care totalizau in decembrie 2010 36 mldUS$ s-au diminuat la 16,3 mld
US$ la sfarsitul lunii noiembrie 2015. Datoria publica interna in raport cu PIB in anul fiscal
2014/2015 a fost de 1,53 trilioane L.E., comparativ cu 935,[Link] in anul fiscal 2011/2012, ceea
ce reprezinta cca 96% din PIB.

1.4 Sectorul financiar bancar asigurari

Au fost emise o serie de acte normative de reglementare in domeniu:
- Lege privind aprobarea si modificarea datelor de depunere a bilantului;
- Decret Prezidential privind admiterea Egiptului ca membru al Conventiei Internationale
privind simplificarea si armonizarea procedurilor vamale;
- Decizie Bancii Centrale a Egiptului privind amendarea Legii privind organizarea si
functionarea Federatiei Bancilor Egiptene;
- Decizie privind impozitarea cu 85LE/tona la export a cimentului inclusiv clinkerita;
- Decizie privind introducerea si calificarea profesiei de Market Maker pe piata de capital;
- Decizie privind reglementarea pe piata de capital a companiilor nelistate la Bursa;

11
- Decizie privind modificarea Legii asigurarilor in ceea ce priveste activitatea de asigurare si re-
asigurare a companiilor;

Sectorul bancar
In anul 2003 a intrat in vigoare noua Lege a bancilor si regimului de schimb valutar,cele mai
importante elemente ale acesteia fiind:
- Banca Centrala a Egipt este persoana juridica dependenta de presedintele R.A. Egipt si
controleaza functionarea celorlalte banci;
- Capitalul bancilor egiptene trebuie sa fie de cel putin 500 mil. LE (emis si subscris in
totalitate), iar cel al filialelor bancilor straine care opereaza in Egipt de cel putin 50 mil. $, sau
echivalentul sumei in alte valute;
- Bancile sunt libere sa decida cu privire la preturile si dobanzile practicate in cadrul
operatiunilor curente;
- Bancile isi pot incheia activitatile doar dupa obtinerea aprobarii Bancii Centrale;
- Cetatenii egipteni si strainii pot detine orice procentaj din capitalul bancilor. Totusi, detinerea
a mai mult de 10% din capitalul emis al unei banci, sau orice alt procentaj care da dreptul de
control asupra bancii, trebuie sa fie autorizata de Banca Centrala;
- Banca Centrala are dreptul de a anula inregistrarea bancilor si filialelor bancilor straine care
opereaza in Egipt daca acestea contravin Legii bancilor sau daca adopta politici care dauneaza
interesului economic general sau interesului deponentilor sau al actionarilor;
- Secretul operatiunilor bancare este garantat, cu cateva exceptii, inclusiv obligatia bancilor de
a furniza informatii in urma unei decizii judiciare sau arbitrale, sau daca acest lucru este prevazut
in Legea prevenirii spalarii banilor;
- Persoanele private si juridice egiptene au dreptul de a pastra valuta straina detinuta in banci
si pot incheia tranzactii locale si externe prin intermediul acestora. In trecut,au existat anumite
restrictii cu privire la dreptul exportatorilor egipteni de a pastra totalitatea incasarilor din exporturi
in valuta straina si, chiar daca aceste restrictii au fost anulate de noua Lege a bancilor, nimic nu
impiedica guvernul de a le reintroduce in viitor, daca se va considera necesar;
- Vanzarile si cumpararile in interiorul tarii (pentru marfuri sau servicii) trebuie sa fie efectuate
in valuta nationala (LE), iar cursul de schimb al acesteia fata de valutele straine este determinat
de valorile de piata, conform regulilor referitoare la organizarea pietelor de schimb valutar, reguli
decise de Primul ministru, la recomandarea Bancii Centrale;
- Legea asigura dreptul calatorilor de a introduce sau de a scoate din Egipt valuta straina, cu
conditia ca sumele sa nu depaseasca 10.000 US$ sau echivalentul sumei, la intrarea sau iesirea
din tara.

In sectorul bancar a continuat sa fie implementat Programul de reforma si restructurare adoptat in

anul 2005. Programul prevede infiintarea de banci cu capital majorat prin absortie, fuziune sau
majorari de capital si ca un corolar reducerea numarului de unitati bancare de la 60 la 41.
O problema importanta a economiei egipteane a fost, in ultimii ani, stabilizarea cursului de
schimb al monedei nationale. Pana in 2010 s-a reusit mentinerea cursului la o medie de 5,5 lire
egiptene pentru un USD. Dupa doi ani de la revolutia din 25 ianuarie 2011 cursul de schimb a
depasit nivelul de 7 LE/1US$, iar din august 2015, cursul de schimb a ajuns la 7,73 LEG/1 US $.
Paralel cu acest proces, dar avand acelasi obiectiv si trend ascendent, s-a inscris si
restructurarea sistemului bancar, proces realizat atat prin fuziuni a unitatilor bancare, cat si prin
accelerarea ritmului de privatizare a acestora. In perioada 2004 2007 au fost vandute 14 banci
egiptene. In prezent se mentin pe piata bancara egipteana doar 3 banci cu capital de stat: Bank
Misr, National Bank of Egypt si Banque du Caire.
Guvernul este interesat in promovarea dezvoltarii calitative a sistemului bancar. Se preconizeaza
ca numarul bancilor egiptene sa se reduca la 22 (de la 50) in urmatorii ani, ca urmare a legii
privind majorarea de capital la 500 mil LE/banca.

Piata asigurarilor
In conditiile in care totalul investitiilor companiilor de asigurari straine in Egipt se ridica la suma de
144 mil$, nu sunt probleme privind un impact prea puternic asupra acestui sector. Expertii
precizeaza ca suma este investita in piata egipteana de catre companii straine de asigurari
independente autorizate de Egyptian Insurance Supervisory Authority iar legea egipteana din

12
domeniul asigurarilor interzice companiilor neautorizate sa emita documente specifice acestui
domeniu de activitate.

1.5 Rolul guvernului in economie

Sectorul de stat continua sa detina un rol important in principalele ramuri ale industriei egiptene
precum prelucrarea bumbacului si iutei, tesaturi si confectii, metalurgia feroasa si neferoasa,
industria alimentara, exploatarea titeiului, chimia si petrochimia, constructia de masini si materiale
de constructii, dar ponderea sa este in scadere (35,7%), fata de cea a sectorului privat, aflata in
crestere (64,3%), conform datelor statistice publicate de Banca Centrala a Egiptului (iulie 2013).
Companiile publice inregistreaza insemnate datorii fata de banci, apreciate la peste 60 % din
valoarea nominala a capitalului lor social. Guvernul egiptean a lansat incepand cu anul financiar
2005/2006, un vast program de privatizare in sectorul bancar, industrial si in cel al serviciilor.
Paralel cu programul de privatizare se desfasoara un amplu program de reconversie a industriei
de armament catre sectoare de productie civile cu accent pe mentinerea capacitatilor de
productie existente si asigurarea de locuri de munca populatiei in continua
crestere.
Cu referire la viitorii ani, agentiile egiptene de specialitate (Autoritatea pentru Dezvoltare
Industriala si Centrul de Modernizare Industriala) au anuntat o noua strategie de dezvoltare, care
se refera la revigorarea unor sectoare industriale traditionale precum industria textila, industria
alimentara, industria moraritului, industria chimica, industria metalurgica, industria constructoare
de masini, industria materialeloeste der de constructie, industria tipografica.
In ceea ce priveste dezvoltarea transportului fluvial, Ministrul transporturilor a anuntat alocarea
suprafetelor de teren necesare construirii a 8 porturi fluviale pe Nil, in dreptul localitatilor Beni
Suef, Al-Menya, Sohag, Assiut, Qena si Dakhaliyah. Porturile vor fi construite si operate pe o
perioada de timp determinate de investitori privati. Se doreste deschiderea unor cai de transport
fluvial care sa asigure legatura cu porturile Alexandria si, respectiv, Damietta. Costul transportului
fluvial este cu 15% mai mic decat a celui rutier, net predominant in momentul actual.

1.6 Factori de risc economic si comercial

In raportul Bancii Mondiale Doing Business 2016 Egiptul este mentionat cu un regres important
(de la 99 in 2010, la 95 in 2011, la 107 in 2012, la 113 in 2013, la 126 in 2015 si 131 in 2016) in
ceea ce priveste usurinta de a incheia afaceri, mentionandu-se in pozitii fruntase si in ceea ce
priveste aplicarea de reforme in domeniul reglementarii afacerilor pentru detalii sugeram
consultarea raportului pe situl web: [Link]

Scaderea ratingului financiar de tara

In privinta riscului de tara, cota Egiptului a scazut in decursul anului 2011 la nivelul de riscant cu
perspective negative. Marile companii international de rating au reanalizat situatia economiei
egiptene, ajungand la urmatoarele concluzii, situind Egiptul, incepand cu martie 2013, adanc in
zona riscant (junk), cu perspective negative.

Pentru detalii sugeram consultarea sitului web:

[Link]

RELATIILE ECONOMICE ROMANO-EGIPTENE

1.7 Cadrul juridic

1.7.1 Acorduri bilaterale

Prin aderarea Romaniei la Uniunea Europeana (1 ianuarie 2007), cadrul juridic al relatiilor
economice bilaterale a fost adaptat la noua calitate a subiectilor de drept. Ca atare, s-au produs
urmatoarele schimbari:
- Acordul comercial ntre Guvernul Romniei si Guvernul [Link], semnat la Cairo la
20 mai 1995 a fost denuntat, el fiind inlocuit de Acordul de asociere UE Egipt (AA) (in
vigoare din 1 iunie 2004);

13
 - Acordul de cooperare economic si tehnic ntre Guvernul Romniei si Guvernul
[Link], semnat la Bucuresti, la 24 noiembrie 1994, a fost inlocuit cu Acordul intre
Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Arabe Egipt cu privire la cooperarea
economica, stiintifica si tehnica ( armonizat cu standardele UE), semnat la Cairo, la 21
februarie 2007, cu ocazia vizitei in R.A. Egipt a Presedintelui Traian Basescu;
- Acordul pentru promovarea si protejarea reciproc a investitiilor ntre Guvernul
Romniei si Guvernul R.A. Egipt, semnat la Bucuresti, la 24 noiembrie 1994, a fost
amendat la Cairo, in 21 februarie 2007, prin semnarea unui Protocol de amendare, menit
a asigura armonizarea cu cadrul juridic al UE.

1.7.2 Alte acorduri bilaterale in vigoare intre Romania si R.A. Egipt

- Conventia pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale ntre Guvernul
R.S. Romnia si Guvernul R.A. Egipt, semnata n anul 1977;
- Program de cooperare intre Agentia Romana pentru Investitii Straine si Autoritatea
Generala pentru Investitii si Zone Libere-Egipt, semnat la Cairo, la 21 februarie 2007.

1.7.3 Acorduri multilaterale ale Egiptului

Egiptul este parte a Conventiei Natiunilor Unite referitoare la Contracte de vanzari internationale
de bunuri, cunoscuta sub numele de Conventia de la Viena. Aceasta este bazata pe elemente
din legea civila si dreptul comun si reglementeaza termenii contractuali privind tranzactiile
internationale la vanzarile de bunuri intre persoane rezidente sau originare din Egipt.

Egiptul a devenit membru al O.M.C. la 30 iunie 1995.

In 1998 Egiptul a devenit cel de-al 28-lea membru al COMESA.

Detalii privind constituirea si functionarea acestei Piete Comune Est- si Sud Africane pot fi
accesate pe ritul web: [Link]

Egiptul este semnatar al Conventiei de la Paris si a Tratatului de Cooperare in domeniul

patentelor.

In decembrie 2004, Egiptul a semnat Acordul Qualifying Industrial Zones (QIZ), la care sunt
parte si SUA si Israel. Potrivit documentului de constituire, QIZ reprezinta o forma de cooperare
in productie, la care participa operatori economici din Egipt si Israel, avand beneficiul ca
produsele realizate aici (cu conditia ca minimum 35% din produs sa fie rezultatul cooperarii dintre
companiile egiptene si israeliene, iar contributia israeliana sa fie de cel putin 10,5%), sa poata fi
exportate pe piata SUA, fara sa fie supuse taxelor vamale sau altor restrictii privind cote sau
contingente. In prezent functioneaza in Egipt 7 QIZ, in zona orasului Cairo si a porturilor
Alexandria si Port Said, produsele realizate fiind in mare majoritate din domeniul textilelor si
confectiilor.
Acordul de asociere (AA) Egipt-UE
Scopul AA-stabilirea unei zone de comert liber intre Egipt si UE
Reducerile tarifare sunt asimetrice ( in favoarea Egipt-tara in curs de dezvoltare)
Tarile EU au desfiintat taxele vamale , restrictiile cantitative si taxele cu efect echivalent
la importul de produse produse industriale din Egipt
Egipt implementeaza o reducere graduala a taxelor vamale pentru produsele industriale
si unele produse agricole originare din tarile UE in decursul unei perioade de tranzitie de
pana la 15 ani (Acordul de Asociere a intrat in vigoare la 1/06/2004), dupa cum urmeaza:
Exportul acelor materii prime si produse industriale originare din tarile UE, prevazute in
Anexa II la AA, se face cu scutire de taxe vamale la importul in Egipt de la 1.01.2007
Exporturile de input-uri industriale,produse semifinite si materiale de constructii,originare
din tarile UE,prevazute in Anexa III in AA vor beneficia de o reducere de 10% a taxelor
vamale la importul in Egipt, incepand de la 1.01.2007,fata de produsele provenind din tari
carora nu li se aplica concesiile vamale prevzute in AA
Pentru o lista de produse agricole provenind din tarile UE, Egipt a redus taxele vamale de
import intre 25% si 100%,in unele cazuri in limitele unei cote cantitative,conform Anexei
la Protocol 2

14
 Pentru produsele agricole prelucrate provenind din tarile UE ,Anexa 1 la Protocol 3
cuprinde 3 tabele de reduceri de taxe vamale la importul in Egipt ( tabel 1- produse
pentru care de la 1.06.2006 taxa vamala este zero, tabel 2-produse la care se aplica o
reducere de 10% din taxa vamala de baza la 3 ani , respectiv 15% la 4 ani ,de la intrarea
in vigoare a AA si tabel 3 produse la care reducerea este de 20% din taxa vamala de
baza dupa 3 ani, respectiv 25% dupa 4 ani de la intrarea in vigoare a AA.

Consecintele aplicarii AA asupra comertului bilateral UE-Egipt

Cresterea cu 63% fata de perioada dinaintea aplicarii AA (16,3 mld Euro-2010 fata de o
medie de 10 mld Euro)-exporturile Egipt spre UE au crescut cu 45% (2010 fata de 2004)
iar exporturile UE spre Egipt cu16%. Din totalul de 16,3 mld Euro, energia si produsele
minerale detin o pondere de 29%,urmata de masini si echipamente cu o pondere de 26%
si produse chimice-14%.
Exporturile Egipt de produse agricole catre UE au crescut cu 80% dupa intrarea in
vigoare a AA
Deficitul balantei comerciale a Egipt in relatiile cu UE s-a mentinut constant ( 3,6 mld
Euro in 2011 comparativ cu 3,2 mld Euro in 2004)
EU este primul partener comercial al Egipt ( 40% din totalul schimburilor comerciale ale
Egipt cu tarile lumii)

1.7.4 Acorduri de comert liber.

In anul 1996, Egiptul a incheiat primul Acord de comert liber cu Iordania. Au urmat acordurile cu
Tunisia, Maroc, Libia, Liban, Siria si Irak. De asemenea, Egiptul negociaza incheierea unui Acord
de comert liber cu S.U.A., dar negociarile au intrat in impas datorita ritmului lent conform
spuselor oficialilor americani de implementare a masurilor de reforma si a procesului de
privatizare.
Egiptul a semnat Acordul de asociere la zona de comert liber din cadrul UE. Acesta a fost
ratificat de Parlamentul egiptean si a intrat in vigoare in totalitate la 1 iulie 2004. De asemenea,
Egiptul are rolul de lider in cadrul Parteneriatului Euro-Mediteranean, lansat la conferinta de la
Barcelona in 1995, rol in urma caruia a beneficiat de 1 mld. Euro finantare din partea UE prin
programul MEDA, continuand si tratativele aprobarii Planului de actiune din cadrul ENP
(European Neighbourhood Policy).
Detalii privind cooperarea UE Egipt pot fi accesate pe situl web:
[Link]

Incepand cu 1 ianuarie 2005, Egiptul este parte a Tratatului de Comert Liber semnat de 17 tari
arabe (GAFTA Greater Arab Free Trade Area), care prevede instaurarea unei zone de comert
liber intre membrii acestuia. Detalii cu privire la Acordul GAFTA pot fi accesate pe situl web:
[Link]

2. REGIMUL COMERTULUI EXTERIOR SI INVESTITIILOR

2.1 Aspecte ale activitatii comerciale in Egipt

Conform legislatiei egiptene in vigoare, o firma straina care doreste sa participe la licitatii sau
oferte publice guvernamentale in Egipt trebuie sa-si nominalizeze un agent comercial din sectorul
public sau privat pentru a-i reprezenta interesele pe aceasta piata. Agentul comercial este definit
prin legea agentiei comerciale (120/1982) si, in conformitate cu decizia nr. 342/1982 a
Ministerului Economiei, ca o persoana fizica sau o entitate legala care se ocupa cu activitati de
finalizare de cumparari sau participari la licitatii, contracte de vanzare sau inchiriere in numele
sau in contul producatorilor si distribuitorilor. Un astfel de agent trebuie inregistrat in Registrul
agentilor comerciali care se afla la Ministerul Comertului Exterior si Industriei. Pentru a se califica
drept agent comercial, persoana fizica trebuie sa fie de nationalitate egipteana si sa nu fie
angajat al guvernului sau al unei organizatii publice. Daca este o entitate legala trebuie sa aiba
oficiul central in Egipt, detinut in intregime de persoane fizice de origine egipteana, iar in caz ca
unul dintre actionarii acestei entitati legale este o alta entitate, majoritatea actiunilor acelei entitati

15
trebuie sa fie detinute de persoane de origine egipteana. Agentii locali trebuie sa indeplineasca
anumite conditii si formalitati pentru a-si capata dreptul de a actiona ca agent/firma agent
egiptean.
Principalele legi care reglementeaza regimul de functionare a companiilor straine sunt: Legea
companiilor nr.159/198, Legea agentilor comerciali 120/1982, Legea importurilor 121/1982 si
Legea investitiilor nr.8/1997, cu amendamentele ulterioare.
Comisioanele si taxele incasate printr-un contract de agent trebuie sa fie incluse in valoarea
licitatiei in cauza si se platesc printr-o banca inregistrata la Banca Centrala a Egiptului (CBE).
Daca agentul comercial este o firma din sectorul public nu poate fi nominalizat alt agent pentru
aceeasi linie de produse. Contractele de agent pot fi intrerupte fara a plati compensatii agentului
comercial si fara a-l notifica cu o perioada minima inainte de terminare. Notificarea incheierii
contractului de agent se face in conformitate cu dorinta partilor specificata in contractul de agent.
In anumite cazuri (actiuni de cooperare, livrari de echipamente, licitatii) se impune procedura de
precalificare/inscriere pe listele de furnizori a firmelor ce doresc participarea.

2.1.1 Cerinte la import si export

Doar cetatenii egipteni si firmele aflate in intregime in proprietate si conducere egipteana pot face
importuri in Egipt, cu conditia inregistrarii in Registrul Importatorilor.
Prin exceptie, Legea Investitiilor prevede ca toate companiile infiintate in baza acestei legi pot
importa singure sau prin intermediari ceea ce este necesar pentru organizarea,extinderea sau
functionarea lor,sau necesarul de productie (materiale, masini, echipamente, piese de schimb,
mijloace de transport) utilizate in activitate, fara inregistrare in Registrul Importatorilor
Inregistrarea in Registrul Exportatorilor este necesara pentru angajarea in operatiuni de export
din Egipt. Nu exista restrictii impuse cetatenilor straini sau entitatilor locale aflate in proprietatea
totala sau partiala a strainilor in ce priveste exportul de produse din Egipt.
Companiile si entitatile infiintate in temeiul Legii Investitiilor au dreptul de a exporta produsele de
sine statator sau prin intermediari,fara licenta si fara sa fie inregistrate in Registrul Exportatorilor.

2.1.2 Cadrul juridic legal pentru efectuarea investitiilor in Egipt

Legea cu privire la garantiile si stimulentele acordate investitorilor ( no.8/1997), modificata de
legea nr. 91/2005 ( in vigoare):
- a mentinut unele stimulente pentru investitorii egipteni si straini in anumite domenii de
activitate,ca de exemplu: imbunatatiri funciare si/sau cultivarea terenurilor neutilizate sau
desertice, crsterea animalelor, pasarilor si productia de peste, industria si mineritul,
dezvoltarea unor zone industriale specifice, hotelurile si transportul in turism, transportul
aerian si maritim, serviciile petroliere, transportul si livrarea gazului natural, proiecte de
constructii de locuinte, proiecte de infrastructura, dezvoltarea noilor comunitati urbane,
constructia si managementul docurilor fluviului Nil, managementul si executia proiectelor
industriale si de servicii.
- nu exista controale de preturi asupra produselor sau profiturilor companiilor infiintate in
baza acestei legi
- aceste companii au dreptul de a detine terenuri de constructie si de a construi cladiri
necesare exercitarii activitatii lor, oricare este nationalitatea sau locul de resedinta al
partenerilor sau actionarilor, sau procentajul participarii lor
- societatile pe actiuni infiintate in baza acestei legi nu sunt scutite de obligatia distribuirii a
10% din profiturile obtinute catre salariati. In plus, board-urile directorilor acestor
companii pot fi in totalitate formate din straini
- noua Lege a investitiilor mentine, la importul de masini, echipamente si instrumente
necesare activitatii companiilor, reducerea la doar 5% a taxelor vamale

2.2 Dreptul la proprietatea privata si la infiintarea de firme.

2.2.1 Societati cu Raspundere Limitata (Limited Liability Company)

Au un numar minim de 2 membrii fondatori si un maximum de 50. Responsabilitatea acestora
este limitata la valoarea actiunilor (partilor sociale) detinute in cadrul companiei.

16
Aceste societati nu se pot angaja in activitati de asigurare, in sectorul bancar si nu pot primi
depozite sau investi fonduri in favoarea unor terte parti. Nici un partener din cadrul acestor
societati nu poate transfera o parte sociala catre terte parti fara a o oferi intai membrilor societatii.
Capitalul minim depus al SRL este de 1000 LE, suma care trebuie 100% platita la infiintare.
Capitalul poate fi detinut in proportie de 100% de cetateni straini si este impartit in parti egale,
toate partile sociale trebuind sa fie subscrise la formarea societatii.
SRL-urile sunt conduse de unul sau mai multi directori,dintre care cel putin unul trebuie sa fie
cetatean egiptean si de Adunari Generale,iar daca societatea are mai mult de 10 asociati, trebuie
sa aiba si un Consiliu de supraveghere.

2.2.2 Societati pe actiuni (Joint Stock Co)

Respunderea actionarilor in aceste societati este limitata la valoarea actiunilor detinute in cadrul
companiei. Capitalul initial al societatilor pe actiuni ale caror actiuni nu sunt oferite pentru
subscriptie publica este de 250.000 LE,iar capitalul minim al companiilor la care actiunile sunt
oferite spre subscriptie publica este de 500.000LE.
10% din capitalul emis trebuie sa fie platit la infiintare si trebuie sa creasca la 25% in timp de 3
luni de la formare,restul trebuind sa fie platit in termen de 5 ani de la aceasta data.
Capitalul emis al companiei poate fi 100% in proprietate si administrare straina.
In statutul societatii se poate specifica un capital autorizat,care nu poate depasi de 10 ori capitalul
emis.
Fiecare companie trebuie sa numeasca un auditor independent si un avocat,ambii avand licenta
de a practica in Egipt.
10% din profitul companiilor ( cu conditia de a nu depasi salariile anuale ale salariatilor) trebuie sa
fie distribuita angajatilor companiei. Aceasta regula se aplica si companiilor infiintate in baza Legii
Investitiilor.
Egiptul asigura companiilor private straine si locale dreptul de a initia si conduce operatiuni de
afaceri si de a se angaja in toate formele de activitate lucrativa.
Capitalul minim necesar pentru demararea unei afaceri a fost redus de la 50.000 EGP la 1000
EGP.

2.2.3 Asocierea cu parteneri egipteni pentru infiintarea de societti mixte cu sediul n

Egipt.
Intreprinzatorii egipteni doresc sa se asocieze cu parteneri strini pentru nfiintarea de societati
mixte de productie si comercializare cu sediul n Egipt, avnd n vedere urmtoarele avantaje:
partenerii straini asigura tehnologia de fabricatie si calitatea produselor, profitul ce se realizeaza
ca urmare a aplicarii unor taxe vamale mai reduse la importurile pentru productie, fata de cele ce
se aplica la produsele finite din import.
Reglementarile egiptene permit investitorilor strini s detin pn la 100% din capitalul social
investit in societati din urmatoarele sectoare: industrial (cu aprobare prealabil), amenajarea si
cultivarea terenului din desert, turism, locuinte, bunuri imobiliare (pentru dezvoltare). Companiile
publice egiptene au dreptul de asociere cu parteneri straini. Contractul de asociere se negociaza
intre parti si nu este reglementat, in mod expres, de lege. Reglementrile egiptene, adoptate
incepand cu anul 1991, nu prevad restrictii la transferul profitului si la repatrierea capitalului
investit, cu conditia obtinerii, in prealabil, a aprobarii de la Autoritatea generala pentru investitii
(General Authority for Investment and Free Zones) si, incepand cu 2013, de la Ministerul
Investitiilor.

2.2.4 Infiintarea de birouri pentru reprezentare comerciala

Firmele strine au dreptul s nfiinteze birouri de reprezentare in [Link] conform legii
159/1981, numai pentru activitati de cercetare a pietei n domeniul stiintific, tehnic si de
consultanta. Birourile de reprezentare nu pot angaja activitati comerciale (semnarea de contracte,
operatiuni din care se pot realiza venituri) si nu sunt supuse regimului de impozitare. Potrivit
reglementarilor in vigoare, veniturile din care se efectueaz pltile ocazionate de functionarea
birourilor de reprezentare (salarii, chirii, telefoane etc.) se transefer din strintate.

17
2.2.5 Filiala este o alta forma de reprezentare acceptata de legea egipteana si este legata de
existenta unui contract in derulare cu o entitate comerciala locala, putand fi angajata in activitati
comerciale, financiare si industriale, dar limitate la contractul in derulare.
O firma straina poate deschide o filiala in Egipt, cu conditia de a fi inregistrata in Registrul
Comercial Egiptean si intr-un Registru special la Departamentul pentru Companii Egiptene.
Filiala trebuie sa supuna, in fiecare an, Administratiei Companiilor, o copie a bilantului,a contului
de profit si pierderi si a raportului de audit, impreuna cu detalii privind managerii, personalul si
salariile, ca si profiturile obtinute si partea din acestea distribuita salariatilor.
Filiala straina trebuie sa se supuna legislatiei egiptene si sa aiba angajat un auditor egiptean.
Trebuie mentionat ca SRL-urile si SA, ca si filialele companiilor straine care opereaza in Eagipt
nu pot utiliza cetateni straini reprezentand mai mult de 10% din forta lor de munca si nu le pot
plati acestoraa mai mult de 20% din totalul salariilor, cu exceptia cazului in care primesc o
derogare de la ministerul implicat.
Ea este taxata cu 20% din profiturile nete generate din activitatile prestate in Egipt la care se
adauga 2% taxa de dezvoltare pe profiturile ce depasesc 18.000 LE anual.

2.3. Fiscalitatea
Plata taxelor datorate statului egiptean este reglementata de legea nr 92/2005.
Principalele imbunatatiri aduse de noul act normativ pot fi sintetizate astfel:

Noua lege Taxa Vechea lege Taxa

Majoritatea firmelor 20% Taxarea standard a companiilor 40%

Profiturile aferente Canalului Suez 40% Companii industriale & export 32%

Egyptian Petroleum Authority 40% Companii Petroliere 40.55%

Central Bank of Egypt 40%

Sursa: The American Chamber of Commerce in Egypt

- Legea a redus cota maxima de impunere a veniturilor de la 40% la 20% si a anulat toate
exceptiile de la plata taxelor prevazute de Legea no. 8/1997, cu privire la garantarea investitiilor si
la exceptiile acordate in baza acesteia, pentru acele firme incorporate dupa intrarea in vigoare a
noii legi;
- legea mareste plafonul veniturilor scutite de taxe la 5000 LE ( si 9.000 LE in legatura cu
salariile si remuneratiile din munca);
- taxa pe profit se calculeaza asupra tuturor profiturilor nete anuale ale persoanei juridice
domiciliata in Egipt, obtinute in Egipt sau in strainatate si asupra profiturilor obtinute de o firma cu
sediul permanent in Egipt, pentru acele persoane juridice care nu sunt domiciliate in Egipt.

Scutiri generale de taxe:

Profiturile provenind din inbunatatiri funciare sau intreprinderi agricole, pe o durata de 10 ani;
1. Profiturile provenind din ferme avicole, apicole, piscicole, de crestere a bovinelor etc, pe
o durata de 10 ani;
2. Profiturile provenind din obligatii/actiuni listate la Bursa din Egipt;
3. Dobanzile provenind din orice hartii de valoare listate la Bursa din Egipt;
4. Dividendele actiunilor detinute din capitalul societatilor anonime, cu raspundere limitata si
altor forme de societati comerciale, detinute de persoane fizice;etc

18
Persoane juridice scutite de taxe:
1. Ministerele si administratiile guvernmentale;
2. Organizatiile educationale non-profit;
3. Organizatiile neguvernamentala infiintate in baza legii 84/2002;
4. Organizatiile non-profit care exercita activitati sociale, stiintifice, sportive sau culturale;
5. Profiturile fondurilor de asigurari private, in conditiile legii 54/1975;
6. Organizatiile internationale;
7. Organizatiile educationale sub supraveghere guvernamentala.
Detalii cu privire la impunerea fiscala in Egipt pot fi obtinute de pe situl web:
[Link]/dbe/taxation

2.4 Legea antidumping

In conformitate cu obligatiile membrilor WTO, al carei membru este si Egiptul, a fost elaborata si
o Lege Antidumping - nr. 161 din 1998. Aceasta lege este destinata sa apere economia egiteana
de consecintele unor practici neloiale care se desfasoara in comertul international. Legea
Antidumping da posibilitatea Ministerului Comertului Exterior si Industriei de a proteja economia
nationala de consecintele negative ale subventionarii exporturilor unor produse in Egipt, de
actiuni de dumping si de o crestere nejustificata a importurilor de anumite produse. Este de
datoria Ministerului egiptean al Comertului Exterior si Industriei de a aduce dovezile necesare
justificarii initierii actiunii de antidumping si de a pune la dispozitie sprijinul tehnic, in cazul in care
o firma egipteana este acuzata de dumping de un alt membru al WTO.

2.5 Legea licitatiilor publice

Legea licitatiilor publice (nr 89/1998) guverneaza toate cumpararile, serviciile si contractele de
constructii in care sunt implicate entitati guvernamentale egiptene. Contractarile guvernamentale
trebuie facute prin licitatii publice (publicate in ziar) sau negocieri publice intre entitatea
guvernamentala si contractor. Se acorda prioritate contractorilor egipteni in cazul in care oferta
acestora nu depaseste cu mai mult de 15% cea mai joasa oferta a unei firme straine.
O entitate guvernamentala poate iesi dintr-un contract oricand, in cazul in care se constata o vina
a contractorului. Orice pierderi suferite pot fi recuperate. In cazul in care sunt intarzieri sau
nerealizari contractuale ,conceptul de forta majora este recunoscut in concordanta cu principiile
codului civil egiptean care trebuie prevazute specific in contract (lipsa de materiale, greva,
intarzieri in termenele de livrare).

2.5.1 Aspecte nereglementate prin legea licitatiilor:

- nu este reglementat cine intocmeste specificatia tehnica pentru licitatii si nici dac este
posibil sau nu sa fie angajati consultanti;
- nu sunt prevazute termene limita pentru efectuarea platilor de la data acceptarii ofertei si nici
pentru comunicarea deciziei de comitetul de licitatie, respectiv de recomandare a deciziei
ministrului de resort;
- ofertantii nu se pot retrage de la licitatie inaintea luarii deciziei, fara asumarea riscului de
pierdere a garantiei de participare la licitatie;
- nu se prevede acceptarea tacita a bunurilor livrate sau a serviciilor executate. Beneficiarul
egiptean trebuie sa-si dea acceptul inainte de efectuarea ultimei plati catre furnizor / contractor,
inainte de eliberarea garantiei de buna executie si la receptia finala a bunurilor, serviciilor sau
lucrrilor;
- nu este impus modul de rezolvare a disputelor. Se recomanda furnizorilor straini sa
negocieze clauza de arbitraj inainte de semnarea contractului. In cazul neincluderii in contract a
clauzei de arbitraj, pentru rezolvarea diferendelor partiale, se adreseaza unui comitet
guvernamental sau o agentie guvernamentala, care analizeaza constitutionalitatea propunerilor
privind legea contractului si reprezinta interesele guvernului la arbitraj. Dac guvernul nu respect
decizia arbitrajului, legea licitatiei nu permite partii castigatoare sa rezolve reclamatiile cu alte
institutii guvernamentale (vama, impozite, asigurari sociale etc.);
- posibilitatea ntrzierii livrrilor/lucrrilor ca urmare a ntrzierii pltilor de ctre beneficiar;
- reducerea valorii garantiei de buna executie a contractului pe masura efectuarii lucrarilor
sau executarii lucrarilor;

19
- obligativitatea publicarii criteriilor de evaluare a ofertelor si informarea ofertantilor privind
motivele pierderii licitatiei.

2.5.2 Probleme cu care se confrunt participantii la licitatii:

- ofertantii sunt solicitati sa prelungeasca valabilitatea ofertelor si a garantiilor de participare la
licitatie, din diferite motive (extinderea duratei de evaluare tehnica, expirarea sau lipsa sursei de
finantare a proiectului, inceputul anului financiar, etc.). Costurile de extindere a garantiei de
participare la licitatie sunt in sarcina ofertantului. In cazul n care o firm participant se retrage
inainte de decizia de adjudecare, organizatorul licitatiei confisc garantia de participare la licitatie;
- companiile sau institutiile publice pot anula un contract cstigat la licitatie nainte sau dup
prezentarea garantiei de buna executie;
- companiile sau institutiile publice amn n mod nejustificat, eliberarea certificatului final de
acceptare a produsului sau a lucrarilor executate. Aceasta implica amanarea platii finale si
prelungirea termenului de eliberare a garantiei de buna executie;
- plati de penalitati obligatorii in cazul depasirii termenului de executare a lucrarilor sau de
livrare a bunurilor, din vina furnizorului / contractorului;
- cerintele suplimentare ale beneficiarilor egipteni, dupa ncheierea contractului, care
presupun plti suplimentare, necesit aprobarea unui comitet special. In cele mai multe cazuri,
aprobarea dureaza perioade indelungate, masurate in ani, dar furnizorul / contractorul strain este
tinut raspunzator de executarea lucrarilor / livrarilor in termenul convenit prin adendumul la
contract.

2.5.3 Aspecte practice referitoare la participarile la licitatiile publice:

- numeroase firme straine care reusesc sa castige increderea institutiilor sau companiilor
publice se ofera sa elaboreze, gratuit, specificatia tehnica, ceea ce le ofera sanse pentru
incadrarea ofertei in specificatia tehnica si castigarea licitatiei;
- reprezentantul tehnic in comitetul de decizie al licitatiei, care este de regula un inginer, are
rol determinant la luarea deciziei;
- autoritatile publice prefera garantii de buna executie, pe cat posibil, cu o valabilitate care sa
acopere si perioada de functionare garantata a produsului livrat sau a lucrarilor executate;
- posibilitatea influentarii in luarea deciziilor la licitatii este o problema discutabila. Exista
cazuri in care deciziile sunt luate numai in favoarea anumitor furnizori externi. Sursele oficiale
egiptene afirma ca licitatiile publice sunt deschise competitiei si corect adjudecate, decizia fiind la
nivelul comitetului de licitatie;
- cu toate ca modul de luare a deciziilor nu este transparent, prin anumiti agenti influenti este
posibila obtinerea unor detalii privind licitatiile in cauza (stadiul evaluarii, pozitia concurentei etc.);
- companiile publice, de regula, solicita facilitati de plata la licitatiile avand ca obiect bunuri de
capital. Schema de plata preferata de companiile publice egiptene pentru achizitii, in valoare de
peste 60.000 dolari SUA, este: plata a 10% la semnarea contractului, plata a 10% la efectuarea
livrarii si plata esalonata, pe o perioada cuprinsa intre 2 si 5 ani, a diferentei de 80%.

2.6 Transferul de tehnologie

In general, termenii contractuali stabiliti intre parti guverneaza orice contract de licenta
tehnologica, conditionat de unele reguli de protectie ale interselor Egiptului in contractele de
licente tehnologice stabilite prin Codul Comercial. Aceste cereri, inter alia ,solicita incheierea de
contracte pentru transfer de tehnologie in conformitate cu legea egipteana.
Transferul de tehnologie (licente de fabricatie) este reglementat de Legea investitiilor. Transferul
de tehnologie nu presupune efectuarea de investitii straine in Egipt, reglementarile prevad insa
obtinerea aprobarii prealabile a Organizatiei Generale pentru Industrializare din subordinea
Ministerului Comertului Exterior si Industriei. Aprobarea nu este necesar n cazul vnzrii
mrcilor de fabric si de know-how. Reglementrile egiptene prevd impozite pe veniturile
obtinute din vnzarea licentelor de fabricatie (royalty payments).
In relatiile cu Romnia impozitul pe veniturile din vnzarea de licente in Egipt este de 10%,
reglementat prin Conventia pentru evitarea dublei impuneri incheiata intre Guvernul Romniei si
Guvernul [Link].

20
Fabricarea de produse pe baza de licenta si nume de marc este larg rspndita in Egipt, in
principal, la confectii, produse de consum, aparate electrocasnice, servicii, autoturisme, produse
industriale etc.
Autoritatile egiptene au elaborat si adoptat, in 2004, o noua lege pentru protectia dreptului de
proprietate intelectual, iar in 2006 a fost semnat cu Banca Mondiala Acordul privind protectia
proprietatii intelectuale.

2.7 Zone economice libere/ Depozite

In Egipt exista doua tipuri de zone libere: cele publice si, respectiv, cele private. Dintre zonele
libere publice sunt functionale 10 zone libere reglementate de Legea Investitiilor: Cairo (Nasr
City), Alexandria, Port Said, Suez, Ismailia, Damietta, Safaga, Sohag, Shebeen El Kome si Qeft.
In zonele libere se pot efectua urmatoarele operatiuni: depozitare, asamblare, reambalare,
productie pentru export si servicii pentru firmele din zonele libere. Conform legii zonele libere pot
fi: publice si private. Zonele libere publice (de stat) sunt infiintate in locuri stabilite de GAFI. Astfel
de zone se gasesc in Alexandria, Port Said si Cairo. Zonele libere private se stabilesc in
exclusivitate pentru anumite proiecte sau firme. Tipurile de activitati permise in zonele libere sunt:
amestecarea, mestecarea, reambalare, productie, asamblare, procesare si reparare. Masinile,
echipamentele si materialele necesare companiilor stabilite in zonele libere sunt exceptate de la
plata taxelor vamale. Reglementarile privind forta de munc nu se aplica n zonele libere.
In luna iulie 2006, au fost aprobate alte noi proiecte pentru functionarea de zone libere la Port
Said, in special in domeniul fabricilor de confectii destinate exportului, in Alexandria pentru
constructia unei fabrici de ciment si un combinat siderurgic, in Badr City pentru produse din
pielarie, in Borg Al Arab City pentru textile si confectii si in Damietta pentru mobila si prelucrarea
lemnului. De asemenea, in Alexandria a fost aprobat aprobata functionarea a 6 societati de
investitii care actioneaza in domeniul industriei, produselor petroliere, aluminiului, petrochimiei
etc.
Proiectele din zone libere sunt supuse platii unei taxe de 1 % din totalul valorii produselor,
bunurilor care intra in zona libera pentru depozitare si 1% la valoarea bunurilor, produselor care
parasesc zona libera dupa producerea sau asamblarea lor. Proiectele care nu au intrari sau iesiri
de bunuri din zona libera, platesc o taxa de 1% la total venituri confirmate prin audit.
Stimulente acordate firmelor in zonele libere:
- exceptarea de la plata taxelor vamale a tuturor echipamentelor necesare, inclusiv pentru
transport, cu exceptia mijloacelor de transport pentru pasageri;
- proiectele si dividentele obtinute in aceste zone libere nu pot reprezenta obiectul legilor
privind taxe sau impozite care sunt in vigoare in Egipt, pe perioada proiectului respectiv;
- exceptarea de la plata taxelor vamale a serviciilor si bunurilor achizitionate de de pe piata
locala in cazul exportarii acestora pe piata interna;
Garantii:
- obiectivele respective nu pot fi nationalizate sau confiscate;
- fondurile destinate acestor proiecte nu pot fi retinute, blocate sau confiscate;
- nu exista posibilitatea expropierii cu exceptia cazurilor de interes public pe baza compensarii
la valoarea reala de piata la timpul respectiv.
Alte prevederi ale Legii Zonelor Economice( zonele libere) no.83/2002:
- fiecare zona economica are un anumit sistem de taxe vamale si taxe
administrative,stabilit de board-ul de directori ai zonei libere respective,cu aprobarea
Ministrului finantelor
- taxa pe venituri in zonele libere este de 10% pe veniturile nete,cu exceptia veniturilor din
salarii ale celor care lucreaza in cadrul acestora, care este de 5%
- profiturile derivate din imprumuturi acordate companiilor din zonele libere sunt scutite de
toate taxele,directe si indirecte
- masinile,materiile prime,piesele de schimb,componentele necesare desfasurarii
activitatilor in zonele libere pot fi importate fara autorizatii,iar produsele obtinute pot fi
exportate de asemenea, fara autorizatii .Doar componentele din import ale produselor
obtinute in zonele libere sunt supuse la plata taxelor vamale si a celorlalte taxe,directe si
indirecte,la intrarea produselor pe piata egipteana
- companiile din zonele libere pot decide asupra preturilor produselor si serviciilor fara
interentia guvernului

21
Detalii in legatura cu organizarea si functionarea zonelor libere in Egipt pot fi obtinute accesand
situl web: [Link]

3. IMPORTUL IN EGIPT

3.1 Importul
Incepnd cu anul 1991 au fost eliminate, treptat, produsele interzise la import.
Reglementarile privind importul de bunuri in Egipt prevad ca acesta este liber (ca de altfel si
exportul de bunuri din Egipt) cu conditia ca aceste bunuri sa nu fie interzise prin lege si ca taxele
de import/export sa fie platite. Legea privind inregistrarea importurilor prevede ca un importator
sa fie inregistrat in Registrul Importatorilor si sa fie de origine egipteana. Aceeasi lege mai
prevede si un numar de alte conditii pentru inregistrare printre care enumeram: un capital minim,
experienta in domeniul comercial, etc. Activitatile de export pot fi efectuate si de firme care au
participare straina.
Importul temporar. Importurile temporare sunt admise in teritoriul vamal. Producatorii solicita
admisia temporara a importurilor la autoritatile vamale, declarand ca importurile respective vor fi
reexportate ulterior ca parte a bunurilor finite, depunand o garantie bancara sau o polita de
asigurare echivalenta valorii taxelor vamale aplicabile la produsele admise temporar.
In Egipt se practica sistemul "drawback" la import. Importurile in cauza, de regula materiale
pentru productie, sunt admise in teritoriul vamal dupa plata taxelor vamale aferente. Producatorul
poate solicita restituirea taxelor vamale, a impozitului pe vnzari (sales tax) si a altor impozite
aferente, in cazul reexportului produselor respective, n timp de maxim un an de la data
importului. Specialistii apreciaza ca procedura de restituire a taxelor vamale in sistemul
"drawback" este greoaie, restituirea sumelor facandu-se in cca. 6 luni de la data solicitarii.
Determinarea sumei de restituit se face in primul rand de Autoritatea pentru controlul industriei si
apoi de Autoritatea vamal, n baza urmtoarelor documente: documente care atesta cantitatea
si componenta materialelor utilizate pentru fabricarea unei unitati de produs, dovada platii taxei
vamale, certificarea cantitatilor de deseuri rmase din prelucrare, certificarul vamal, certificatul de
export, documentul care atest vnzarea produsului ctre producator (inregistrat la autoritati).

3.2 Importuri interzise

In Egipt este strict interzisa introducerea narcoticelor, materialelor obscene, a bunurilor
contrafacute si a acelora care violeaza dreptul de proprietate intelectuala.

3.3 Licentele de import

La import nu sunt necesare licente de import.
Firmele egiptene pot efectua operatiuni de import dup ce se nregistreaz la Ministerul
Comertului.
Firmele straine (100% capital strin, societatile pe actiuni si societatile cu raspundere limitata) au
dreptul sa importe bunuri de capital si materialele necesare productiei si exportului din
nomenclatorul de fabricatie. Reprezentantele firmelor straine (Liason Office) au dreptul sa
importe mobila si echipamentele de birou necesare pentru uzul propriu. Firmele straine au dreptul
sa realizeze importurile mentionate, cu conditia obtinerii, in prealabil, a aprobarii de la Ministerul
Investitiilor. Firmele strine nu pot importa mrfuri pentru vnzare decat prin firme egiptene
autorizate sa efectueze operatiuni de import.

3.4 Documentatia necesara efectuarii importului sau exportului

Firmele egiptene autorizate s efectueze operatiuni de import trebuie s detin urmtoarele
documente:
Fisa de import, emisa de Autoritatea generala pentru controlul calitatii marfurilor din
import si pentru export din subordinea Ministerului comertului si aprovizionarii;
Fisa de inregistrare fiscal, emis de Autoritatea fiscal;
Declaratia de import ("Formularul 11") in 3 exemplare, care contine informatii privind tipul,
cantitatea, pretul si tara de origine a bunurilor din import. (Un exemplar se retine la vama,
al doilea exemplar se trimite la Departamentul de comert din Ministerul comertului si

22
 aprovizionarii, iar cel de-al treilea se depune la banca pentru plata). Factura proforma
sau factura finala trebuie sa poarte stampila bancii.
Documente necesare la importul in Egipt pentru intocmirea formalitatilor vamale:
conosamentul (B/L);
factura originala, in patru exemplare, in limba enlgeza;
Certificatul de origine EUR 1 (care inlocuieste, cu incepere din septembrie 2007 vechiul
certificat de origine, vizat de CCIR si autentificat de Ambasada R.A. Egipt )
lista de ambalaj;
Formularul FX, eliberat de banca, in cazul in care importul este finantat de banca;
Certificate de analiza a marfii;
Comanda de eliberare a conosamentului de la transportator;
Certificatul vamal, care cuprinde informatii privind tara de origine, numele importatorului,
denumirea si felul produsului, portul de incarcare, valoarea si cantitatea livrata.
Alte documente solicitate importatorului: certificat sanitar, certificat fitosanitar, certificat de
analize, certificat de calitate, cantitate si concordanta a pretului, certificat ce atesta nivelul
de radiatii nucleare;

3.5 Stabilirea valorii in vama

Taxele vamale sunt de tip specifice sau ad valorem, aplicabile valorii CIF, iar in cateva cazuri o
combinatie a celor doua.
Procedurile egiptene pentru evaluarea bunurilor in vama sunt complicate si rigide, n scopul
eliminarii cazurilor de evaziune vamala:
Subfacturarea este o practic intalnita uneori la oamenii de afaceri egipteni pentru eludarea
taxelor vamale. Autoritatile vamale sunt foarte riguroase cu privire la facturile comerciale.
Evaluarea vamala se face pe baza asa numitului "pret de vanzare in Egipt". In cazul produselor
care se importa pentru prima dat n Egipt, autorittile vamale retin informatiile de pret de la
prima licitare si le compar cu cele de la importurile urmatoare. Produsele asemntoare trebuie
s fie importate, n general, la preturi similare, unele diferente fiind admise in raport cu sursa de
aprovizionare. In cazul in care autoritatile vamale apreciaza ca la anumite marfuri din import s-a
facut subfacturare, pentru evaluarea in vama a importurilor respective, se adauga din oficiu intre
10 si 30% la pretul facturat. Avertizam oamenii de afaceri romani ca practica subfacturarii poate
conduce la acuzatia de practici neloiale pe piata si initierea procedurii de investigatie anti-
dumping.
Autoritatile vamale suspecteaza furnizorii de practicarea subfacturarii in urmatoarele cazuri:
livrarea la preturi scazute, promotionale, a mostrelor sau a loturilor de introducere pe piata, dupa
care practica preturi superioare la loturile livrate ulterior; livrarea de marfuri la un pret pentru un
numar limitat de produse si aplicarea de rabaturi de cantitate la livrarile ulterioare; produsele noi
ce se introduc pe piata la un pret mai redus decat produsele similare importate anterior, de la alti
furnizori.
Componentele destinate asamblrii de produse n Egipt beneficiaz de reduceri ale taxelor
vamale, conform prevederilor punctului 3.6. de mai jos.
Evaluarea in vama a produselor semiprelucrate exportate in regim temporar, in scopul
incorporarii intr-un produs finit, se face pe principiul valorii adaugate, la care se adauga
cheltuielile de transport si de asigurare, rezultand taxe vamale mai scazute decat in cazul aplicarii
taxei pentru produs finit.
Mrfurile exportate in regim temporar pentru reparatii sunt admise in teritoriul vamal dupa plata
taxelor vamale pentru valoarea adaugata. In cazul in care se constat c produsul respectiv a
fost inlocuit in totalitate cu un alt produs, cu serie diferit de a celui exportat, produsul respectiv
este admis sa intre in teritoriul vamal dupa plata taxelor vamale aferente.
Cantitatile livrate suplimentar pentru compensarea scderii pretului pe piata internationala, la
produsul respectiv, din momentul incheierii contractului pana in momentul livrarii sunt admise fara
plata taxelor vamale.
Marfurile din import care inlocuiesc marfurile returnate, datorita unor defecte de calitate sau
avariate, sunt admise in teritoriul vamal fara plata de taxe vamale, in baza declaratiei
beneficiarului (formularul nr.126). In cazul in care bunurile din import sosesc ulterior reexportului,
beneficiarul trebuie s depun o garantie la autoritatile vamale prin care se angajeaz c va
realiza exportul ntr-o perioad de maxim doi ani. In cele mai frecvente cazuri, cand la marfurile

23
importate difera seria de cea a marfurilor care se inlocuiesc, autoritatile vamale aplica din nou
taxele vamale de import pentru acelasi produs.
Autoritatile vamale nu sunt obligate s dea explicatii sau sa justifice deciziile luate cu privire la
ncadrarea tarifar a mrfurilor din import, intr-o pozitie tarifara sau alta.

3.6. Bariere comerciale, tarifare si netarifare si taxe de import

3.6.1 Regimul vamal in relatiile Egiptului cu tari nemembre ale UE

Incepand cu data de 7 septembrie 2004 a intrat in vigoare Decretul prezidential nr 300/2004
privind Tariful vamal. Noul tarif vamal realizeaza scaderea ratei tarifare medii de la 14,6% la
9,1%. Principalele prevederi ale decretului sunt:
anularea taxelor vamale la export;
anularea taxelor privind serviciile vamale;
Regimul draw back privind produsele importate temporar se mentine, cu aplicarea unei
taxe de 12% calculata la cheltuielile suplimentare cu prelucrarea produselor respective la
care se adauga transportul si cheltuielile de asigurare;
O serie de exceptii de la prevederile tarifului vamal sunt aplicate produselor importate de
companiile ce opereaza in sectorul turism (investitii), Arab Company for Petroleum Pipes
si Arab Organization for Industrialization (produse utilizate ca materii prime, componente,
piese de schimb pentru locomotive);
Pentru produsele realizate prin asamblare in R.A. Egipt este prevazuta o schema de
reducere a taxelor vamale la componente functie de gradul de integrare locala, dupa cum
urmeaza: pentru integrare 30 40% reducerea aplicata la nivelul taxei la produsul
complet este 110%, pentru integrare 40-60%, reducerea este de 115% si pentru
integrare peste 60%, reducerea este de 120%, dar nu mai mare de 90% din taxa vamala
din tarif;
Pe baza unor cereri fundamentate ale Ministerului Comertului Exterior si Industriei se
poate acorda companiilor egiptene integratoare de produse complexe o reducere pana la
maxim 40% din valoarea taxei vamale la produsul respective;
Formarea Consiliului Suprem al Tarifului Vamal sub presedintia ministrului finantelor care
va avea ca obiectiv examinarea si propunerea de amendamente la Tariful Vamal, in
conformitate cu evolutiile economice ulterioare;
Ministerul de Finante va emite regulamentul de aplicare al prezentului decret si este
responsabil de aplicarea sa;
Reducerea numarului de grupe valorice ale taxelor vamale de la 27 la 8 (2, 5, 10,12, 22,
32, 40 si 100%);
Echilibrarea nivelului taxelor vamale pe grupe de produse dupa gradul de prelucrare;
Adaptarea tarifului vamal la cerintele Acordului de codare a produselor;
In luna decembrie 2004, tariful vamal a fost amendat (decretul 410/2004) cu reducerea taxei
vamale la alte pozitii tarifare (lapte instant si piese de schimb auto). Oamenii de afaceri romani
pot solicita la BCE Cairo date privind nivelul taxei vamale pentru un numar rezonabil de pozitii
tarifare detaliat la sase cifre (documentul este disponibil in lb engleza numai pe suport de hartie).

La importuri se aplica o suprataxa pentru "control, clasificare si reexaminare a mrfurilor din

import", cuprinsa intre 3 si 6 %, respectiv de 3 % pentru marfurile din import la care taxele vamale
sunt cuprinse intre 5 si 30 % si de 6 % pentru bunurile din import la care taxele vamale sunt mai
mari de 30 %. Dupa aplicarea taxelor vamale, la marfurile din import se adauga impozitul pe
vanzari (sales tax), cuprins intre 5 si 25%.

3.6.2 Regimul vamal in relatiile Egiptului cu Romania, in calitate de stat membru al UE

Dup aderarea la Uniunea European (1 ianuarie 2007), ntre Romnia i Egipt se aplica un
regim comercial preferenial, n conformitate cu cadrul juridic existent ntre UE i aceast ar.
Conform Acordului de Asociere UE Egipt (AA), intrat n vigoare la 1 iunie 2004, toate produsele
industriale egiptene pot intra pe pieele rilor UE fr taxe vamale, inclusiv produsele textile, n
timp ce produsele industriale din UE se export n Egipt cu taxe vamale, ad valorem, al cror
nivel va scdea gradual pn n anul 2019.

24
[Link] Implicaiile asupra exporturilor de produse romneti n Egipt
In Anexa II a Acordului de Asociere dintre Uniunea European i Egipt (AA) se prevede
reducerea anual cu 25 % (fa de nivelul taxelor vamale din Tariful vamal de import pe anul
2004) a taxelor vamale la importul n Egipt de materii prime i echipamente industriale exportate
de rile membre UE. Aceast reducere a vizat perioada 1.01.2004 - 1.01.2007.
De la 1.01.2007, exporturile pe piaa egiptean, originare din rile membre UE, aferente acelor
materii prime i produse industriale care fac obiectul Anexei II menionate, se fac n regim de
scutire de taxe vamale la importul n Egipt. Produse romanesti care intra in aceasta categorie
sunt:
- cap.25,28,29,39 substane i produse chimice (inclusiv medicamente-
antibiotice);
- cap.27 uleiuri din petrol;
- cap.40 articole din cauciuc;
- cap.44 lemn brut de stejar/fag, lemn tiat de conifere/stejar/fag, foi
placaj i foi furnir de placaj ;
- cap.48 hrtie ziar;
- cap.79 zinc;
- cap.82 unelte pentru diferite ntrebuinri, cuite;
- cap.84 motoare, pompe, pri de cuptoare, schimbtoare de cldur,
cilindrii, filtre, macarale-portal, maini i aparate diverse, carucioare
auto-propulsate, excavatoare, maini-unelte diferite, rulmeni;
- cap.85 motoare de curent alternativ, transformatoare, cuplaje,
ambreiaje, aparate sudur, separatoare, ntreruptoare, aparate pentru
protecia circuitelor electrice;
- cap.86 boghiuri, pri de locomotive;
- cap.87 tractoare, osii portante, ambreiaje;
- cap.90 instrumente de nregistrare, contoare electrice, bancuri de prob.

Pentru produsele agricole de baz, exporturile efectuate pe piaa egiptean, de ctre rile
membre UE, beneficiaz de un calendar de reducere gradual a nivelului de taxe vamale de
import cu 25 % - 100 %, conform prevederilor din Lista Anex la Protocolul 2 al Acordului de
Asociere UE - Egipt.
Produsele agricole transformate provenind din rile UE au un calendar de reduceri graduale ale
nivelului taxelor vamale la importul n Egipt, conform Anexei I la Protocolul 3 din Acord.
Pentru a beneficia de tarifele preferentiale,exportatorul roman trebuie sa completeze certificatul
de origine EUR.1, care insoteste marfa( art.16-30 Protocol 4 la AA ofera detalii ref. modalitatea
de obtinere a EUR.1 ).Acest document trebuie sa fie recunoscut de autoritatea vamala egipteana
ca document care probeaza originea marfii exportata de firma romaneasca,dupa verificarea
stampilelor utilizate de oficiile vamale din Romania,fara nici o alta forma de legalizare de catre
Ambasada Egipt la Bucuresti.
Daca un exportator roman (sau agentul sau de import in Egipt) doreste sa stie daca produsul
exportat beneficiaza de tratament preferential,acesta trebuie sa verifice in care din anexele sau
protocoalele la AA este incadrat

[Link] Implicaiile asupra importurilor de mrfuri din Egipt n Romnia

[Link].1 Importul de produse industriale

Din momentul aderrii Romniei la UE, produsele industriale egiptene intra pe piaa Romniei
fr taxe vamale.

[Link].2 Importul de produse agricole

Acordul de asociere UE Egipt stabilete un regim separat (mai restrictiv) pentru importul
produselor agricole din Egipt, diferit fa de cel al importurilor de produse industriale. Cele mai
multe produse agricole care beneficiaz de concesii vamale sunt supuse unor restricii cantitative
i/sau sezoniere.

25
Detalii cu privire la aplicarea regimului vamal in relatia UE Egipt pot fi obtinute accesand situl
web: [Link] si [Link]

3.7. Cerinte privind inscriptionarea ambalajului si marcajul

Principalele prevederi legale sunt:
Ambalajul trebuie sa protezeje bunurile. Ambalajul trebuie sa acopere bunurile in
intregime. Daca ambalajul este din lemn, coletul trebuie sa fie insotit de un certificat care
sa ateste ca lemnul nu contine dunatori si insecte. Pe fiecare ambalaj se vor inscrie
obligatoriu cu litere arabice, in clar, urmatoarele: numele productorului, numele de
marca (dupa caz), felul si marca produsului, date tehnice privind produsul si instructiuni
de utilizare, tara de origine, data producerii si termenul de valabilitate.
In cazul echipamentelor, masinilor sau utilajelor, datele inscrise pe acestea se scriu n
mod obligatoriu si pe ambalaj. Aceast categorie de produse trebuie s fie nsotit de un
catalog n limba arab, indicnd urmtoarele: proiectul produsului si al prtilor
componente, modul de asamblare si de functionare, reguli privind intretinerea produsului,
circuitele electrice pentru echipamentele electrice, masuri de securitate. Produsele
predispuse la coroziune trebuie sa fie acoperite cu vopsea speciala de protectie.
Produsele alimentare trebuie sa aiba ambalaj adecvat, intact astfel nct s protejeze si
sa nu afecteze calitatea produsului. Coletele trebuie sa fie consistente, n ce priveste
ambalajul si greutatea. Pe fiecare ambalaj trebuie s se nscrie n clar, cu litere arabice
greu de sters (si optional ntr-o alt limb strin) urmtoarele: numele produsului,
producatorului si marca fabricii (dup caz), tara de origine, marca, felul si tipul produsului,
numele si adresa importatorului, data productiei si data de valabilitate a produsului,
modul de pregatire pentru produsele care necesita acest lucru inainte de utilizare,
continutul, procentaje, concentratie, procedeul de conservare, conditii de pastrare si
temperatura de pastrare la produsele perisabile, greutatea bruta si neta, conservanti si
aditivi utilizati (dupa caz); termenul "Slaughtered According to Islamic Rules" se inscrie in
mod obligatoriu pe ambalajul produselor din carne (cu exceptia pestelui).

3.8. Standarde de calitate

Produsele locale se fabrica in conformitate cu standardele existente in Egipt. Certificatele de
control a calitatii produselor se emit de Autoritatea general egiptean pentru controlul calitatii
produselor si standardelor, organism autonom n subordinea Ministerului Comertului Exterior si
Industriei. Obtinerea certificatului ISO 9000 este optional.
In "Legea privind importul si exportul" sunt listate produsele la care se face controlul de calitate,
obligatoriu, nainte de admitere in teritoriul vamal. Lista cuprinde 131 de produse, intre care:
produse alimentare, piese de schimb, materiale de constructii, aparate electronice, aparate
casnice si alte bunuri de consum.
Controlul de calitate se face n conformitate cu standardele egiptene. In baza unei decizii emisa
de Ministerul Industriei n anul 1994, controlul de calitate la produsele din import la care nu exista
standarde egiptene, se face n baza standardelor germane, engleze, franceze, americane si
japoneze, care se consider standarde nationale.
Adesea importatorii egipteni sunt confruntati cu moduri defectoase de testare si control practicat
de autoritati la bunurile din import. Exist cazuri frecvente de ncadrare gresit n standarde sau
de refuz de acceptare, fara mentionarea standardelor utilizate.
Taxa pentru control este cuprinsa, in general, intre 0,5 LE/Kg si 10 LE/container, la care se
adauga o taxa medie de inspectie de 1,0 LE/kg.
Materialele pentru productie importate de productori sunt scutite de taxa de control. Aceleasi
bunuri importate in scopul revanzarii sunt supuse controlului de calitate.

4. MARKETING

4.1. Distributia si canalele de desfacere

In Egipt exista numeroase firme distribuitor, broker si agent, cea mai mare parte dintre acestea
fac "comert general", cateva firme fiind specializate in anumite afaceri ([Link], materiale de

26
constructii, produse conservate, carne proaspt si congelat etc.), iar un numar limitat dintre
acestea sunt strict specializate in comercializarea unor produse livrate de firme straine.
Vnzare direct. Firmele strine pot sa comercializeze direct produse pe piata Egiptului cu
conditia obtinerii, in prealabil, a autorizarii de vnzare directa. De regula, vnzari directe fac
firmele care desfasoara activitati de productie sau de asamblare a unor produse pe piata locala.
Un numar limitat de firme utilizeaza depozitele din zonele libere pentru depozitare de bunuri si
vanzarea aceastora prin angajati proprii direct la domiciliul clientilor ([Link], articole
marunte de birou si diverse obiecte de uz personal).
Vnzare prin agenti. Potrivit reglementarilor egiptene, firmele straine pot participa la licitatiile
organizate de sectorul public (cu exceptia licitatiilor organizate de armat), prin agenti locali,
inregistrati, in prealabil, la Ministerul Comertului si Industriei. Participarea firmelor straine la
licitatiile organizate in sectorul petrolier este permis dup inregistrarea, in prealabil, la Corporatia
Generala Egiptean a Petrolului (Egyptian General Petroleum Corporation). Caietele de sarcini
se cumpr numai de agentii comerciali locali. In Egipt sunt agenti specializati pentru participarea
la licitatii publice, unii din acestia sunt fosti functionari publici. Cele mai frecvente cazuri de acest
gen se intalnesc la agentii care vnd la armat, securitate si la politie. De regula, acestia nu au
birou si nici personal angajat, dar in multe cazuri sunt eficienti. Cele mai multe firme straine
angajeaz firme egiptene pentru distribuirea produselor pe piata, en-gros si pentru vnzarea cu
amnuntul. In acest caz, firmele straine, de regula, asigura pregatirea personalului in Egipt sau in
strintate, trimit personal strain specializat, pe termen scurt, pentru formarea personalului local,
controleaza direct si frecvent reteaua de distributie si coordoneaza personalul local. Cu toate ca
activitatea de marketing este noua pentru multe firme egiptene, exista firme specializate, in
crestere ca numar, care cunosc bine tehnica comercializarii produselor. Agentii locali sunt
optionali in cazul vnzarilor catre sectorul privat. In orasul Cairo, principalul centru economic, este
foarte dificil sa gasesti cine si ce ofera spre vnzare, respectiv agentul, distribuitorul sau brokerul
unui produs. Trgurile si expozitiile specializate ofera cadrul cel mai adecvat pentru identificarea
ofertantilor de diferite produse.
Lista targurilor si expozitiilor internationale organizate in Egipt in perioada 2014 2015
poate fi accesata la adresa web: http:[Link]/egypt/ si
[Link]

4.2 Publicitatea si promovarea produselor

In Egipt se practica diverse modalitati de reclama comercial cu efecte favorabile in promovarea
produselor sau serviciilor, cele mai uzuale fiind: prin mijloace mass media, de preferinta in limba
araba, panouri pe strazi si autostrazi reclame luminoase pe cladiri, mesaje transmise pe fax si
diverse inscrisuri transmise prin curier sau posta, etc.
De asemenea, unele firme organizeaza, periodic, expozitii specializate care sunt uneori asociate
cu conferinte sau simpozioane.
Trgul International de la Cairo si expozitiile internationale specializate au o important
nsemnata pentru promovarea produselor pe piata Egiptului.

4.3 Pretul produselor

In conditiile economice actuale principalul criteriu de achizitie pe piata egipteana este pretul.
Factorul calitate intervine numai in conditiile minimale de acces pe piata. Din acest motiv oamenii
de afaceri egipteni se asteapta ca prin negociere sa obtina un pret cat mai redus, in special daca
se solicita cantitati mai mari din produsul respectiv. Trebuie tinut cont de faptul ca orice pret s-ar
oferi acesta trebuie negociat.

4.4 Produsul
Cel de-al patrulea element al marketingului nu iese din tipicul altor piete. Egiptenii sunt atenti si
sensibili la modificarea produsului. Modernizarea si cresterea capacitatilor/calitatilor produsului
este de asteptat si de acest progres depinde reducerea pretului la produsul uzat moral si chiar la
cel nou.

27
5. MIJLOACE DE PLATA

5.1 Regimul valutar

Masurile de politica bancar-financiara luate de Guvernul egiptean in ultimii ani (liberalizarea
circulatiei interbancara a valutelor, renuntarea la decizia de depunere obligatorie a 75% din
veniturile in valuta ale firmelor si schimbarea acestora in lire egiptene etc) au influentat pozitiv
circulatia valutelor straine pe piata egipteana. Totusi, controlul impus bancilor egiptene privind
folosirea rezervelor valutare face uneori dificila deschiderea in timp util a acreditivelor, singurul
mijloc de plata acceptat fara rezerve de banci. In aceste conditii pentru importurile de valori mici
valuta se poate obtine de pe piata paralela. In celelalte cazuri importatorii prezinta cererea la
banca si asteapta disponibilizarea de lichiditati in ordinea aprobata de un consiliu bancar.

6. MEDIUL DE AFACERI

6.1 Practici in derularea afacerilor

Cum se folosesc agentii comerciali? Cum se alege un partener? Legislatia egiptean privind
contractul de agent comercial este dintre cele mai liberale din zona Orientului Mijlociu. Legea nu
impune desemnarea de agenti exclusivi, permite anularea contractului de agent, fara plata de
compensatii si nu prevede o perioada minima pentru notificarea anularii contractului. De
asemenea, in Lege nu se prevede obligatia agentului de a autoriza importul produselor straine in
Egipt si de a efectua direct importul (importatorii trebuie sa obtina autorizare separata). Agentii
comerciali au obligatia sa se inregistreze la Ministerul Comertului si Industriei, Registrul pentru
comert exterior. De asemenea, legea este neutra in ce priveste procedurile de reglementare a
disputelor, lsnd prtile sa decida, de preferat in scris, asupra timpului de desemnare a
agentului si asupra nivelului comisionului de agent. Cu toate ca legislatia nu impune ncheierea
de contracte de agent comercial exclusiv, n practica, marea majoritate a firmelor egiptene sper
s devina agent exclusiv. Majoritatea firmelor strine desemneaz un agent comercial, unele
desemneaz doi sau mai multi agenti comerciali mprtiti, de regul, pe sectoare (un agent
pentru sectorul public, specializat in licitatii si un agent pentru sectorul privat) sau pe zone
comerciale (in localitati diferite Cairo, Alexandria). La rndul lor agentii comerciali locali pot
angaja subangajati locali in orase mai mici. Firmele de desfacere cu amnuntul au tendinta de a
importa direct de la furnizorii externi, decat de la agentii locali, considernd c prin eliminarea
cheltuielilor de intermediere pot obtine un profit mai bun. In acest caz, firmele strine, care au
desemnat agenti pe piata, in scopul mentinerii pretului, trebuie s recomande firmelor mentionate
mai sus sa contacteze agentul local. Firmele straine desemneaza agentii locali dup efectuarea
unor investigatii privind specializarea si relatiile agentilor potentiali. Alegerea agentului potrivit
pentru piata Egiptului este atributul si decizia furnizorului extern.
Comisionul de agent este, de regula, proportional cu volumul vnzrilor, respectiv de 5% (pentru
comisionul standard), insa nivelul poate fluctua de la 1% la vnzari de valoare mare pana la 10%
in cazuri speciale. Nivelul comisionului se declar obligatoriu in cazul participrilor la licitatii
publice, cu precizarea ca organizatorul licitatiei isi rezerva dreptul sa solicite diminuarea nivelului
comisionului in cazul in care acesta este nejustificat de mare. Nivelul comisionului se noteaza in
Registrul Comertului Exterior, pe baza contractului semnat si prezentat de partenerul egiptean.

6.2 Reglementri privind agentii comerciali si importatorii

Agentii comerciali si imporatorii trebuie s fie de nationalitate egiptean. In cazul firmelor agent,
presedintele si toti membrii consiliului de administratie trebuie sa fie egipteni si proprietate
egipteana 100%. Agentii trebuie s fie rezidenti n Egipt n ultimii cinci ani, sa fie certificati de o
camera de comert locala sau de asociatii profesionale, s nu fie lucrtor in sectorul public sau
membru in Parlament (Adunarea Poporului) sau rud apropiat al unui director general (sau
personal cu functii superioare) din sectorul public sau membru al Parlamentului. Firmele din
sectorul public pot indeplinii functia de agent, ca si firmele private sau persoane individuale.
Firmele distribuitor cu participare straina la capital, pot sa indeplineasca activitati de vnzare cu
amanuntul, inclusiv a bunurilor din import, in urmatoarele conditii:
Societatile in nume colectiv si societatile in comandita. In cazul acestui tip de firme poate
sa existe un partener strain, dar partenerul egiptean trebuie sa detina cel putin 51% din

28
 capital si directorul general sau presedintele firmei trebuie sa fie de nationalitate
egipteana. In acest caz, distribuitorul nu poate sa fie importator si nici agent comercial,
dect daca firma este 100% proprietate egipteana si are conducere egipteana.
In cazul societatilor cu raspundere limitata, nu exista limita privind cota de participare a
investitorului strain, obligatoriu fiind ca cel putin un director sa fie egiptean; pot fi cel putin
doi parteneri si capitalul firmei trebuie sa nu fie mai mic de 50.000 LE (cca.8.300 dolari
SUA). Firma de acest top nu poate sa fie importator si nici agent comercial.
Societatile pe actiuni. Reglementarile prevd ca cel putin 49% din actiuni sa fie oferite, la
formare, partii egiptene. Asociatii straini in final, pot sa detina pana la 100% din actiuni, in
conditiile in care majoritatea membrilor consiliului de administratie sunt egipteni si
capitalul social nu este mai mic de 250.000 LE si exista cel putin trei actionari.
Companiile de acest tip nu pot fi distribuitor si nici agent comercial, decat daca
proprietatea si conducerea este egipteana.
De regula, asociatii straini din firmele de tipul celor de mai sus permit partenerilor egipteni sa
infiinteze firme separate, care pot indeplini functia de distribuitor sau agent.

6.3 Desfasurarea intalnirilor

Prima intalnire cu un om de afaceri egiptean este formala. Se incepe cu o cafea sau ceai si o
discutie usoara, chiar si atunci cand timpul alocat este limitat. In cele din urma tema discutiei va fi
abordata natural, de la sine. Daca nu exista restrictii temporale, discutia se poate prelungi,
adesea in conversatii sociale. Tema principala (de afaceri) trebuie explicata principial, eventual
cu sprijinul unui intermediar local care intelege bine limba partenerului strain. Nu fiti surprinsi
daca in cursul discutiei tonul este crescut, este un lucru comun in Egipt. La incheierea intalnirii de
afaceri este recomandat a se face o recapitulare si a se stabili punctele cheie. Discutiile intre
expertii celor doua parti nu sunt suficiente. Programele de intalniri, persoanele implicate si
responsabilitatile trebuiesc clar stabilite. Cu alte cuvinte trebuie legat progresul actiunii de
persoane, locuri si momente temporale. Altfel, nu este exclus ca odata incheiata discutia,
afacerea abordata sa fie trecuta cu vederea. Pentru finalizarea, intr-un sens sau altul a intalnirilor
anteriorare, se impune ca partenerul strain sa fie primul care sa-si respecte obligatiile asumate
dar, in acelasi timp, sa reaminteasca, in termeni protocolari, partenerului egiptean despre
obligatiile sale, convenite de comun acord., avertizandu-l despre lipsa de rezultate concrete a
tratativelor. Discutiile si negocierile cu partenerii egipteni intalniti pentru prima data trebuie
tratate cu multa circumspectie.

6.4 Obiceiuri in afaceri

6.4.1 Negocierile
Este de preferat ca partenerul strain sa nu se implice in discutii despre politica si religie. Este bine
ca oamenii de afaceri sa evite intrebari despre familia partenerului si in special despre partea
feminina - ar putea fi interpretat ca o atentie suspecta - chiar si in cazul unui om de faceri
cunoscut de mai multa vreme. Intrebarea suficienta este daca familia este bine.

6.4.2 Aspectul exterior

Egiptenii apreciaza varsta, aspectul ingrijit si imbracamintea decenta. Este recomandabil a se
purta cravata si, daca este nevoie, costum. Nu este indicat a se purtati parul lung, egiptenii
preferand tunsoarea scurta.

6.4.3 Maniere
Se recomanda retinetirea de a face gesturi din corp si maini care sunt nepoliticoase. Privirea
directa in ochi inspira incredere daca partenerul este barbat. In cazul femeilor este bine sa se
manifeste retinere. Niciodata nu se va imbratisa o femeie de afaceri. Ca regula generala cand se
deruleaza afaceri cu o femeie, se va evita orice sugestie de intimitate.

6.4.4 Titluri
Este recomandata adresarea cu titlul exact catre un oficial guvernamental. Prin traditie, pozitia lor
impune un anumit grad de formalism. Nu se recomanda nici exagerarea care poate induce
sentimentul de insulta.

29
6.4.5 Cadourile
A da mici cadouri oamenilor de afaceri egipteni este un vechi si apreciat obicei local. Acesta nu
trebuie sa fie scump si nici sa fie stanjenitor. Cel mai bine este sa aiba o semnificatie, fie legata
de firma sau de tara de origine.

6.4.6 Cartile de vizita

Dupa primele amabilitati, se recomanda schimbul cartilor de vizita. Daca nu vi se ofera una,
trebuie ceruta in mod explicit. Este posibil ca partenerul, mai ales daca nu se afla la biroul
propriu, sa nu aiba. In acest caz este recomandabil de solicitat sa scrie datele, deoarece
promisiunea lui ca o va trimite cu prima ocazie s-ar putea sa nu se realizeze. Dupa primirea cartii
de vizita, este recomandabil a o examina si eventual a citi numele in vederea unei clarificari
simple. Este posibil ca anumiti oameni de afaceri sa aiba doua carti de vizita diferite.

6.4.7 Stimulente
In ciuda faptului ca in traditia orientala bacsisul sau alte forme de stimulente sunt des intalnite, in
relatiile cu partenerii locali de afaceri, nu se recomanda practicarea unor asemenea modalitati de
stimulare. Este indicat ca interesul partenerilor sa rezulte din profitul/comisionul cuvenit in urma
unei afaceri reusite.

6.4.8 Adresarea
Daca urmeaza sa derulati afaceri in mod curent cu aceasta tara este bine sa invatati cateva
expresii curente in limba araba. Veti fi mult mai apreciat si servit cu promptitudine. Oamenii de
afaceri egipteni vorbesc cu predilectie limba engleza si uneori limba franceza.

6.4.9 Rabdarea
Daca v-ati propus sa derulati afaceri cu oameni de afaceri din Egipt, trebuie sa invatati sa aveti
multa rabdare. Este bine ca dvs. sa respectati orele de intalnire, dar nu va asteptati ca si
partenerul sa fie punctual. Este posibil ca alte activitati sa fi intervenit si o modificare de program
sa-l fi retinut. Nu va enervati. Localnicii se misca in propriul ritm care nu are legatura cu ritmul
dvs. Obisnuiti-va cu ideea ca 5 minute pot insemna o jumatate de ora sau mai mult.

6.4.10 Limitari religioase

Musulmanii devotati nu beau alcool, desi cei mai multi nu au obiectii cand partenerii beau cantitati
limitate. Daca nu sunteti sigur, intrebati. Este preferabil sa nu manifestati excese de personalitate
solicitand alcool in localurile unde nu se bea sau solicitand carne de porc cand va aflati la masa
invitat de un partener practicant.

6.4.11 Bacsis
Conform obiceiului oriental, se ofera la hotel, in parcari, unui prestator de servicii, la restaurant,
practic oriunde, dar niciodata unui om de afaceri. La restaurant, bacsisul uzual este de 5-10% din
valoarea notei de plata.

6.4.12 Femeia ca om de afaceri

In Egipt, femeile se bucura, din punct de vedere legal, de egalitate in drepturi cu barbatii. Cu
toate acestea, femeia straina nu trebuie sa atraga atentia, sa nu exagereze in comportament si
sa poarte imbracaminte modesta, neprovocatoare. In general, regula conform careia femeia este
in siguranta in Egipt nu mai este absoluta, iar daca apar probleme, nu este cert daca cel mai
apropiat politist sau primul magazin pot fi de folos. Desi este putin probabil ca o femeie straina sa
fie acostata, cateva masuri preventive sunt necesare: nu umblati singura in zone izolate si nu
accepte invitatii ale unor persoane straine. Daca in momentele de relaxare va aflati la mare, nu
pe orice plaja va puteti expune in costum de baie. Cel mai sigur este sa observati imprejur si sa
va conformati comportamentului celorlalte femei.

6.4.13 Deplasarile in [Link]

Incepand cu 28 octombrie 2013, Tarom a suspendat cursele pe ruta Bucuresti-Cairo-Bucuresti.

30
Datorita faptului ca incepand din februarie 2011, situatia de securitate interna este intr-o
permanenta dinamica, Inainte de deplasare in [Link], este obligatorie consultarea site-ului
MAE cu privire la avertismentele de calatorie.

7. INFORMATII UTILE

7.1 Orarul de afaceri

Intalnirile de afaceri se stabilesc de regula in intervalul 10.00 - 14.00 de duminica pana joi. Seara
poate fi stabilita o intalnire de discutii la restaurant. Trebuie retinut ca vinerea este zi complet
nelucratoare, joia si sambata sunt zile in care institutiile si firmele lucreaza selectiv, iar crestinii
copti nu lucreaza duminica. Institutiile publice lucreaza teoretic in intervalul 8.00 - 15.00, dar in
practica intervalul de lucru este 9.00-14.00, cu exceptia celor cu functii de conducere.

7.2 Reguli vamale pe aeroport

Vizitatorii pot introduce in tara fara plata taxelor vamale 250 grame tutun sau 50 tigarete, un litru
alcool si efecte personale. Animalele trebuie sa aiba certificat veterinar care sa ateste starea
buna de sanatate si vaccinarile antirabice. Magazine duty free sunt disponibile atat la sosire cat si
plecare. Persoanelor ce calatoresc cu aparatura electronica scumpa (camera video, aparate foto
profesionale etc) trebuie sa o declare la intrarea in Egipt si li se poate trece in pasaport pentru a
nu fi vandute pe plan local. Materialele cu conotatii sexuale explicite sunt interzise si se vor
confisca.

7.3 Ce se poate aduce in tara

Nu sunt restrictii majore la intrarea prin aeroport, atata timp cat bunurile personale sunt in limite
rezonabile. Calatorul in Egipt trebuie sa aiba asupra sa ochelari de soare, palarie de soare, sa
aiba in permanenta o sticluta cu apa, eventual medicamente de prima folosinta sau daca sufera
de boli cronice medicamentele prescrise. Este bine sa va imbracati cu haine din bumbac vara. Nu
va expuneti capul si gatul prea mult in soare, chiar si iarna.

7.4 Extinderea sederii

Viza obtinuta la oficiul consular egiptean din tara are valabilitatea inscrisa explicit in pasaposrt si
este cunoscuta de la bun inceput. In cazul in care viza de intrare in Egipt se obtine pe aeroportul
de destinatie sub forma unui colant, valabilitatea acestei este de 30 de zile. Vizitatorii care stau
mai mult, trebuie sa solicite prelungirea valabilitatii vizei pentru o perioada specificata. Alternativ,
la plecare trebuie sa suporte o amenda.

7.5 Plecarea din Cairo

Calatorii pot pleca cu produse egiptene (bijuterii, covoare, daca exista confiemarea MAE local,
picturi sau alte obiecte cu o vechime mai mica de 100 ani) cu exceptia antichitatilor (adevarate)
egiptene sau islamice care sunt considerate bunuri de patrimoniu.

7.6 Sarbatori publice oficiale 2016

7 ianuarie Craciunul Coptic
25 ianuarie aniversarea revolutiei din 2011
25 aprilie Ziua Eliberarii Sinaiului
1 mai Pastele Coptic
1 mai Ziua Muncii
2 mai Festivalul Primaverii
30 iunie Ziua Razvratirii (rasturnarea regimului Morsi 30.06.2013)
7-9 iulie Sarbatoarea sfarsitului de Ramadan (Eid El Fitr)
23 iulie Ziua Revolutiei (zi nationala)
13-16 septembrie Eid El Adha (Sarbatoarea sacrificiului)
6 octombrie Ziua Fortelor Armate
3 octombrie Anul Nou Islamic (Muharram)
12 decembrie - Ziua de nastere a Profetului Mohammed

31
7.7 Adrese utile:

In vederea acordarii unui sprijin eficient operatorilor economici romani care sunt interesati
sa initieze si sa dezvolte relatii comerciale pe piata Egiptului, pot contacta Ministerul
Economiei, Comertului si Relatiilor cu Mediul de Afaceri, Departamentul de Comert
Exterior si Relatii Internationale, precum si Biroul de Promovare Comercial-Economica
Cairo

AMBASADA ROMANIEI
Adresa: 6 Kamel Mohamed St. Zamalek, Cairo
Tel: (002 02) 27 36 01 07
Fax: (002 02) 27 36 08 51
Sectia consulara: (002 02) 27 35 53 26
E-mail: roembegy@[Link]

BIROUL DE PROMOVARE COMERCIAL-ECONOMICA CAIRO

Adresa: 9, Talaat Harb St., Down Town, Cairo
Tel: (002 02) 27 35 61 37 / 23 93 01 02
Fax: (002 02) 27 36 08 51,
E-mail:bcecairo2@[Link]

7.8 Adrese internet utile:

Ministerul Comertului Exterior si Industriei [Link]
Ministerul Planificarii si Cooperarii Internationale [Link] [Link]
Ministerul Investitiilor [Link]
General Authorithy for Investment and Free Zones [Link]
Egypt International Trade Point [Link]
Egyptian Export Promotion Center [Link]
Central Authorithy for Statistics and Mobilization [Link]
Social Fund for Development [Link]
Banca Centrala a RAEgipt [Link]
Egyptian Export Association [Link]
Egyptian Businessmens Association [Link]
Egyptian Capital Markets Stocks [Link]
Egyptian State Information Service [Link]
Information and Decision Support Center [Link]

7.9 Modul de obtinere a vizelor de intrare in Romania pentru partenerii dvs. de afaceri
egipteni ([Link] )
Acordarea vizei de scurta sedere in scop de afaceri este reglementata prin Ordonanta de
Urgenta nr.194/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, privind regimul strainilor in
Romania care prevede urmatoarele:
1. Viza de scurta sedere de afaceri se acorda pentru strainul care intentioneaza sa
calatoreasca n Romnia n scopuri economice (si/) sau comerciale, pentru contracte sau
tratative, pentru nvatarea sau verificarea folosirii si functionarii bunurilor achizitionate ori
vndute n cadrul contractelor comerciale si de cooperare industriala, precum si pentru
strainul care este sau urmeaza sa devina asociat sau actionar al unei societati comerciale din
Romania.
2. Conditiile de acordare a vizei de scurta sedere de afaceri sunt urmatoarele:
i. bilet de calatorie valabil pna la destinatie sau permisul de conducere, cartea verde si
documentele de nmatriculare ale mijlocului de transport, n cazul conductorilor auto;
ii. asigurare medicala internationala;

32
 iii. documente doveditoare privind scopul calatoriei (invitatia avizata de Autoritatea pentru
Straini sau cea emisa de societatea comerciala, dupa caz);
iv. mijloace de ntretinere n cuantum de 50 euro/zi ori echivalentul n valuta convertibila,
pentru ntreaga perioada de sedere in Romania;
v. dovada asigurarii conditiilor de cazare
Dreptul de sedere pe teritoriul Romniei, conferit strainului prin viza de scurta sedere, nu poate fi
prelungit. Termenul de obtinere a vizei de la sectia consulara a Ambasadei Romaniei la Cairo
este de 2 zile lucratoare de la depunerea cererii.
Observatii:
- Pentru a se evita aparitia unor neintelegeri este bine sa va informati partenerul de
afaceri ca, in conformitate cu reglementarile legale in vigoare, pentru obtinerea aprobarii de
emitere a vizei romane este necesar ca firma romaneasca interesata sa completeze o invitatie
(formular tip care se obtine de la serviciul teritorial al Oficiului Roman de Imigrari ORI din
cadrul MAI). Pot face invitatii, de regula, pentru 3 persoane simultan, societatile comerciale cu
sediul n Romnia. n numele societatilor comerciale pot invita numai persoanele care sunt
desemnate, conform legii, sa reprezinte societatea comerciala ori sunt detinatoare ale majoritatii
capitalului social. Solicitarea cererilor de aprobare a invitatiilor se face n termen de 60 de zile de
la data depunerii.
Aceasta invitatie oficiala cuprinde date de identificare ale celui care invita si datele similare
([Link], data nasterii, scopul si durata vizitei, etc) ale celui invitat. Pe baza invitatiei
respective, oficiile consulare romane din Egipt au dreptul sa emita viza respectiva. Este foarte
important ca, la sosirea in tara, invitatul egiptean sa prezinte originalul acestei invitatii la
reprezentatul Politiei de Frontiera, in caz contrar existand pericolul ca sa nu se permita intrarea in
tara a cetateanului respectiv. Termenul de obtinere a invitatiei de la ORI este de maxim 60 zile.
- In cazul in care persoana invitata detine vize de intrare valabile pentru UE, SUA, Canada,
Japonia este suficienta emiterea unei invitatii semnate si stampilate de catre societatea
comerciala din Romania.
- Societatile comerciale de mare anvergura financiara (inscrise in Ordinul Ministrului
Economiei si Finantelor nr. 753 din 2006 privind organizarea activitatii de administrare a marilor
contribuabili, respectiv in ordinele de actualizare a listei marilor contribuabili) au posibilitatea sa
se adreseze Ministerului Afacerilor Externe, Directia Relatii Consulare, in scopul facilitarii obtinerii
vizelor de scurta sedere in scop de afaceri pentru partenerii din [Link].
3. Acordarea vizei de lunga sedere pentru desfasurarea de activitatii comerciale se face in
urmatoarele conditii:
1) Acest tip de viza se acorda, pe baza avizului CRPCIS, strainilor care sunt sau urmeaza
sa devina actionari ori asociati ai unor societati comerciale, cu atributii de conducere si
administrare a acestora.
2) Avizul CRPCIS se acorda strainilor care ndeplinesc urmatoarele criterii:
a) existenta unui plan de afaceri care sa cuprinda date referitoare la natura,
amplasarea, durata activitatii avute n vedere, precum si nevoile estimate de forta
de munca;
b) dispun de fondurile necesare desfasurarii activitatii
c) investitia pe care o va realiza societatea sa se concretizeze prin aporturi de capital in
valoare minima de 70.000 euro, in cazul in care urmeaza sa devina actionar, si
50.000 euro, in cazul in care urmeaza sa devina asociati intr-o societate cu
raspundere limitata sau crearea unui numar minim de 10 locuri de munca;
3) Solicitarea de viza va fi nsotita de urmatoarele:
a) avizul CRPCIS;
b) certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeasi valoare juridica;
c) asigurare medicala pe perioada valabilitatii vizei.
4) Cererea nsotita de documentele prevazute la alin. (3) se depune la misiunile diplomatice
sau oficiile consulare ale Romniei si se transmite, prin intermediul Directiei relatii
consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Autoritatii pentru straini, pentru
avizare conform competentelor.
5) Avizul CRPCIS are drept scop constatarea ndeplinirii conditiilor tehnice si de utilitate
economica a activitatii ce urmeaza a fi desfasurata de catre strain.
a) dispun de fondurile necesare desfasurarii activitatii

33
 b) investitia pe care o va realiza societatea sa se concretizeze prin aporturi de capital in
valoare minima de 70.000 de euro, in cazul in care urmeaza sa devina actionar si
50.000 euro, in cazul in care urmeaza sa devina asociati intr-o societate cu
raspundere limitata sau crearea unui numar minim de 10 locuri de munca.
4. Solicitarea de viza va fi insotita de urmatoarele documente:
a. avizul CRPCIS;
b. certificat de cazier judiciar sau alt document cu acceasi valoare juridica;
c. asigurare medicala pe perioada valabilitatii vizei;
5. Cererea insotita de documentele prevazute la alin.3 se depune la misiunile diplomatice sau
oficiile consulare ale Romaniei si se transmite, prin intermediul Directiei Relatii consulare din
cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Autoritatii pentru Straini, pentru avizare conform
competentelor;
6. Avizul CRPCIS are drept scop constatarea indeplinirii conditiilor tehnice si de utilitate
economica a activitatii ce urmeaza a fi desfasurata de strain.

Extras din OUG 194/2002

Sectiunea 1 - Prelungirea dreptului de sedere temporara in Romania

Articolul 50 - Conditii de prelungire a dreptului de sedere temporara

(1) Strainilor care au intrat in Romania in baza unei vize de lunga sedere, precum si celor care
sunt exceptati de la obligativitatea obtinerii vizei de lunga sedere li se poate prelungi dreptul de
sedere temporara de catre Oficiul Roman pentru Imigrari sau de formatiunile sale teritoriale, in
conditiile prevazute in prezenta sectiune.
(2) Dreptul de sedere temporara in Romania se poate prelungi succesiv pentru perioade de pana
la un an, numai daca:
a) sunt indeplinite in continuare conditiile cu privire la intrarea in Romania, prevazute la art. 6 alin.
(1) lit. c), e), f), g) si h);
b) nu a intervenit, pe perioada sederii in Romania, vreunul dintre motivele de nepermitere a
intrarii prevazute la art. 8 alin. (1) lit. b)-d) si alin. (2);
c) poseda document de calatorie valabil, cu exceptia cazurilor in care documentul de calatorie a
expirat dupa intrarea in Romania si, din motive independente de vointa strainului, acesta nu a
putut fi prelungit;
d) solicita acordarea sau prelungirea dreptului de sedere pentru acelasi scop pentru care i s-a
acordat viza sau i s-a prelungit dreptul de sedere in baza caruia se afla pe teritoriul Romaniei, cu
exceptia membrilor de familie ai cetateanului roman, daca solicita prelungirea dreptului de sedere
temporara pentru reintregirea familiei;
e) a respectat anterior scopul pentru care i s-a aprobat sederea in Romania;
f) face dovada detinerii legale a spatiului de locuit la adresa la care declara ca are resedinta pe
teritoriul Romaniei. In cazul strainilor care beneficiaza de un drept de sedere pentru reintregirea
familiei, dovada detinerii legale a spatiului de locuit se poate face de catre sponsorul sau
cetateanul roman ai carui membri de familie sunt si cu care acestia locuiesc;
g) prezinta dovada asigurarii sociale de sanatate;
h) prezinta dovada achitarii taxelor aferente prelungirii dreptului de sedere si a costului
documentului ce se emite in acest scop;
i) sunt indeplinite conditiile generale prevazute in prezenta sectiune, precum si conditiile speciale
de prelungire a dreptului de sedere in functie de scopul pentru care este solicitata aceasta.

34
(3) Strainii sunt obligati ca, la expirarea valabilitatii documentelor prevazute la alin. (2) lit. c), f) si
g), sa intreprinda demersurile necesare prelungirii valabilitatii sau reinnoirii acestora.
(4) Prelungirea dreptului de sedere se poate acorda si pentru perioade mai mari de un an in
conditiile prezentei ordonante de urgenta sau pe baza de reciprocitate.

Articolul 51 - Solicitarea prelungirii dreptului de sedere temporara

(1) Cererile de prelungire a dreptului de sedere temporara se depun personal de catre solicitanti,
cu cel putin 30 de zile inainte de expirarea termenului pentru care li s-a aprobat sederea, la
formatiunile teritoriale ale Oficiului Roman pentru Imigrari de la locul de resedinta.
(2) Cererea va fi insotita de documentul de trecere a frontierei de stat, in original si in copie, de un
certificat medical eliberat de o institutie sanitara publica sau privata, din care sa rezulte ca nu
sufera de boli care pot pune in pericol sanatatea publica, de dovada detinerii legale a spatiului de
locuit la adresa la care declara ca are resedinta pe teritoriul Romaniei, de dovada asigurarii
sociale de sanatate, a mijloacelor de intretinere si a taxelor aferente prelungirii dreptului de
sedere si costului documentului ce se emite in acest scop, precum si de celelalte acte prevazute
in prezentul capitol, in functie de scopul pentru care solicita aprobarea sederii in Romania.
(3) Dovada mijloacelor de intretinere poate fi facuta cu adeverinta de salariu, talon de pensie,
declaratie privind impozitul pe venitul global, extras de cont bancar ori alte documente
echivalente.
(4) Cererea va fi solutionata in termen de 30 de zile de la data depunerii acesteia. In cazurile in
care, pentru constatarea indeplinirii conditiilor de prelungire a dreptului de sedere, sunt necesare
verificari suplimentare, termenul de solutionare a cererii poate fi prelungit cu cel mult 15 zile.
(5) Cand prelungirea dreptului de sedere este solicitata in baza casatoriei si sunt necesare
verificari suplimentare conform art. 63, termenul de solutionare a cererii poate fi prelungit pana la
maximum 90 de zile, caz in care dreptul de sedere se prelungeste de drept pana la solutionarea
cererii.
(6) Daca este necesar, solicitantul poate fi chemat la interviu.

Articolul 53 - Prelungirea dreptului de sedere temporara pentru strainii care desfasoara

activitati economice
(1) Strainului intrat in Romania in scopul desfasurarii de activitati economice in mod independent
sau in cadrul unor asociatii familiale i se prelungeste dreptul de sedere temporara in acest scop,
daca:
a) prezinta autorizatia de desfasurare a activitatii, in original si in copie, eliberata potrivit legii;
b) prezinta dovada detinerii legale a spatiului in care isi desfasoara activitatea;
c) face dovada mijloacelor de intretinere in cuantum de cel putin 250 euro lunar;
d) activitatea desfasurata corespunde conditiilor pentru care a fost acordat dreptul de sedere
initial;
e) obiectul activitatii desfasurate este cel initial ori o continuare sau un rezultat al acesteia.
(2) Cererea de prelungire a dreptului de sedere temporara trebuie insotita de urmatoarele
documente:
a) autorizatia de desfasurare a activitatii, in original si in copie, eliberata potrivit legii;

35
b) dovada detinerii legale a spatiului in care isi desfasoara activitatea;
c) documente care sa ateste venituri personale in cuantum de cel putin 250 euro lunar, obtinute
din activitatea desfasurata.

Sectiunea 2 - Acordarea dreptului de sedere permanenta

Articolul 70 - Dreptul de sedere permanenta

(1) Dreptul de sedere permanenta se acorda, la cerere, in conditiile prezentei ordonante de
urgenta, pe perioada nedeterminata, strainilor titulari ai unui drept de sedere.
(2) Dreptul de sedere permanenta nu se acorda urmatoarelor categorii de straini:
a) titulari ai dreptului de sedere temporara pentru studii;
b) solicitanti de azil;
c) beneficiari ai protectiei umanitare temporare sau ai protectiei temporare;
d) titulari ai dreptului de sedere conferit de viza diplomatica sau de serviciu.
(3) Dreptul de sedere permanenta inceteaza in urmatoarele situatii:
a) in cazul anularii sau revocarii;
b) in cazul obtinerii unui drept de sedere permanenta pe teritoriul altui stat;
c) in cazul absentei de pe teritoriul statului roman pentru o perioada mai mare de 12 luni
consecutive, cu exceptia situatiei in care, in aceasta perioada, strainul a beneficiat de un drept de
sedere temporara intr-un stat membru al Uniunii Europene;
d) in cazul absentei de pe teritoriul statului roman pe o perioada mai mare de 6 ani consecutivi,
chiar daca in aceasta perioada a beneficiat de un drept de sedere temporara intr-un stat membru
al Uniunii Europene.
(4) In situatia in care, la incetarea dreptului de sedere permanenta, strainul se gaseste pe
teritoriul Romaniei, iar prezenta acestuia nu constituie o amenintare la adresa ordinii publice sau
securitatii nationale, acesta poate solicita eliberarea unui permis de sedere temporara pentru
scopurile si in conditiile prevazute in prezenta ordonanta de urgenta.
(5) Strainului al carui drept de sedere permanenta a incetat in conditiile alin. (3) lit. b) sau c) i se
poate acorda un nou drept de sedere permanenta, in conditiile prezentei ordonante de urgenta,
dupa o sedere legala si continua pe teritoriul Romaniei de 12 luni.

Articolul 71 - Conditii de acordare a dreptului de sedere permanenta

(1) Dreptul de sedere permanenta se acorda strainilor prevazuti la art. 70 alin. (1), daca
indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

a) au avut o sedere continua si legala pe teritoriul Romaniei in ultimii 5 ani anteriori depunerii
cererii, astfel:
(i) sederea va fi considerata continua atunci cand perioada de absenta de pe teritoriul Romaniei
este mai mica de 6 luni consecutive si nu depaseste in total 10 luni;
(ii) sederea va fi considerata legala atunci cand impotriva strainului nu a fost dispusa nicio
masura de indepartare de pe teritoriul national;

36
(iii) la stabilirea perioadei de sedere continua si legala se ia in calcul jumatate din perioada de
sedere in scop de studii;
(iv) la stabilirea perioadei de sedere continua si legala nu se ia in calcul sederea conferita de viza
diplomatica sau de serviciu si nici sederea obtinuta pentru desfasurarea de activitati ca lucrator
sezonier;
b) fac dovada detinerii mijloacelor de intretinere la nivelul salariului minim net pe economie, cu
exceptia strainilor membri de familie ai cetatenilor romani;
c) fac dovada asigurarii sociale de sanatate;
d) fac dovada detinerii legale a spatiului de locuit, in conditiile legii;
e) cunosc limba romana cel putin la un nivel satisfacator;
f) nu prezinta pericol pentru ordinea publica si siguranta nationala.
(2) Strainilor de origine romana sau nascuti in Romania, precum si celor a caror sedere este in
interesul statului roman li se poate acorda dreptul de sedere permanenta fara indeplinirea
conditiilor prevazute la alin. (1) lit. a)-e).
(3) Minorilor ai caror parinti sunt titulari ai unui drept de sedere permanenta li se poate acorda
acelasi statut fara indeplinirea conditiilor prevazute la alin. (1). In cazul in care numai unul dintre
parinti este titular al unui drept de sedere permanenta, este necesar consimtamantul celuilalt
parinte, in forma autentica.
(4) Strainilor care fac dovada ca au efectuat investitii de minimum 1.000.000 de euro sau au creat
peste 100 de locuri de munca cu norma intreaga li se poate acorda dreptul de sedere
permanenta fara indeplinirea conditiilor prevazute la alin. (1) lit. a) si b).

Articolul 72 - Solicitarea dreptului de sedere permanenta

(1) Strainii prevazuti la art. 70 alin. (1) trebuie sa depuna personal la formatiunile teritoriale ale
Oficiului Roman pentru Imigrari o cerere-tip insotita de urmatoarele documente:
a) documentul de trecere a frontierei de stat;
b) acte doveditoare privind detinerea legala a spatiului de locuit;
c) acte doveditoare privind mijloacele de intretinere;
d) dovada asigurarii sociale de sanatate;
e) certificat de cazier judiciar, eliberat de autoritatile romane.

(2) Cu prilejul depunerii cererii, solicitantii vor sustine un interviu in vederea stabilirii nivelului de
cunoastere a limbii romane.

Articolul 73 - Aprobarea dreptului de sedere permanenta

(1) Dreptul de sedere permanenta se aproba de catre seful Oficiului Roman pentru Imigrari.
(2) Cererile se analizeaza de catre o comisie special constituita, prin dispozitie a sefului Oficiului
Roman pentru Imigrari, comisie care formuleaza propuneri motivate pentru fiecare caz in parte.
(3) Termenul de solutionare a cererilor este de maximum 6 luni de la data inregistrarii. Pentru
motive obiective, seful Oficiului Roman pentru Imigrari poate prelungi acest termen cu inca 3 luni,
cu instiintarea solicitantului.

37
(4) Aprobarea se comunica in scris solicitantului, in termen de 15 zile lucratoare de la
solutionarea cererii.
(5) In termen de 30 de zile de la primirea comunicarii, strainul caruia i s-a aprobat dreptul de
sedere permanenta in Romania este obligat sa se prezinte la formatiunea teritoriala a Oficiului
Roman pentru Imigrari unde a fost inregistrata cererea, in vederea eliberarii permisului de sedere
permanenta.
(6) Acordarea dreptului de sedere permanenta pentru strainii membri de familie ai cetatenilor
romani se efectueaza cu scutire de la plata taxelor consulare.

7.10 Obtinerea de vize de intrare in Egipt pentru oamenii de afaceri din Romania
Viza de intrare in Egipt trebuie solicitata la Ambasada R.A. Egipt la Bucuresti cu sediul in Bd.
Dacia nr. 167, tel: (004 021) 211 09 38, 211 09 39, fax: (004 021) 210 03 37 in baza urmatoarelor
documente: pasaport, invitatie din partea firmei egiptene, bilet de calatorie, asigurare medicala.
Viza se obtine in decurs de 7 zile de la data depunerii [Link] cazuri extreme, viza se
poate obtine la frontiera (in aeroport). Aceasta varianta este recomandabila numai dupa
contactarea in prealabil a Ambasadei din [Link]. Taxa pentru viza este de 20 USD/viza.

Pentru cetatenii romani, viza de intrare in Egipt, cu o valabilitate de pana la 30 de zile, se poate
obtine si la punctele de granita ale Egiptului, contra unei taxe de 25 US$.

7.11 Pentru organizatorii de misiuni economice

Avand in vedere ca in Egipt luarea deciziilor atat la nivelul organizatiilor, organismelor si firmelor
de stat, cat si a celor particulare este relativ lenta recomandam organizatorilor de misiuni
economice urmatoarele:
Transmiterea cu cel putin doua saptamani inainte de data sosirii in Egipt a componentei
delegatiei, prezentarilor in limba engleza a firmelor (o pagina), eventuale dorinte de
intalniri cu firme specifice, perioada misiunii economice in Egipt, detalii privind cazarea,
etc;
Eventualele schimbari in componenta si programul misiunilor economice trebuie
comunicate cel tarziu cu o saptamana inaintea sosirii acestora in Egipt;
Nu recomandam ca misiunile economice sa fie foarte numeroase si componenta
delegatilor sa fie pe profiluri diferite. Acest lucru poate crea dificultati in organizarea unor
seminarii, forumuri de discutii intre partenerii egipteni si cei romani;
Recomandam ca pachetul logistic convenit de o firma romaneasca de turism care are
corespondent in Egipt sa includa: cazare, transport intern, preluare/conducere aeroport,
vizite la diverse obiective. Organizarea deplasarilor interne trebuiesc facute pe tarif/zi si
nu pe un anumit numar de curse, oricand putand apare modificari de program care
implica deplasari cu autocarul. In cazul in care se solicita sprijinul/cooperarea BPCE
Cairo, este bine ca pachetul logistic sa fie comunicat din timp pentru eventuale
comentarii;
Taxiurile din Cairo nu elibereaza documente justificative pentru decontare;
Limba de negociere este in principiu engleza. BPCE nu are traducator de limba araba;
In evaluarea cheltuielilor pentru organizarea de seminarii, intalniri, forumuri, mese,
manipulare bagaje, ghid si sofer insotitor, etc, trebuie luata in calcul o suma de bani care
este data pentru bacsisuri, si pentru care nu se pot obtine documente justificative.

Material revizuit si actualizat de

Mihai BURGHEL, ministru consilier (15.12.2015)

38