UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANA FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE

FACTORI DE INFLUEN N EVOLUIA INDUSTRIEI TEXTILE : CHINA I CRIZA ECONOMIC

CLINCI CRISTINA AAIMM ENE ANA-MARIA AAI DOBRE FLORENTINA MAAPA

CAP I . COMPETIIA PENTRU PIEE : CHINA I UNIUNEA EUROPEAN

Piaa mondial a textilelor i confeciilor de mbrcminte este caracterizat de specialiti ca fiind o pia destul de nervoas. O caracteristic important a pieei mondiale a confeciilor de mbrcminte s-a precizat a fi externalizarea produciei, de ctre rile dezvoltate din punct de vedere economic, n rile n curs de dezvoltare .

Dei se manifest de mai mult vreme tendina de mondializare a textilelor i confeciilor, deschiderea pietelor mondiale a fost mult timp foarte inegal; numeroase ri au meninut mult timp restrictii pentru exportatori, dar a existat i acces echitabil i reciproc pe piee. China este primul productor de articole textile i de vestimentaie al planetei.

China Uniunea European:

dou dintre cele mai mari piee de desfacere ale lumii; ocup primele poziii n topul mondial; comerul bilateral ntre cele doua piee a crescut de peste 50 de ori, atingnd n 2007 circa 254 miliarde de euro; odat cu creterea volumului exporturilor, China i-a extins i producia in U.E., i investiiile cu peste 25%; n ultimii ani deficitul comercial al U.E. a crescut continuu, ajungnd la circa 128 miliarde de euro n 2007 anual, U.E. nregistreaz constante; rezistena gruprii la deschiderea pieei spre exterior - confirm efectul de deturnare de comer;

Fenomenul ASIA
Rzboiul esturilor n U.E., declanat odat cu invadarea pieei europene de mrfuri ieftine chinezeti, s-a dovedit n iulie 2005 a fi o demonstraie de panic datorat pierderii de competitivitate a industriilor textile europene n faa competitorilor lor chinezi, deintori ai avantajului competitiv n producerea acestor bunuri.

Principala provocare cu care se confrunt Uniunea European n perspectiva libertii pieei textilelor sunt: provocarea pierderii competitivitii industriilor textile europene.
Pe piaa U.E., ara noastr ocupa poziia a cincea n topul exportatorilor de confecii, dup China, Turcia, India si Bangladesh, dar pentru meninerea acestui loc este nevoie de noi politici industriale, comerciale i fiscale, precum i de cercetare inovare.

Impactul Chinei asupra pietei europene a textilelor si confectiilor

Argumente n favoarea protecionismului industria T&C a UE: liberul schimb va sufoca firmele autohtone conducndu-le la falimentare; liberul schimb va conduce la cresterea ratelor de somaj; se va produce o invazie de marfuri slabe calitativ; Sistemul cotelor va avea ca efect creterea preurilor pentru consumatori liberul schimb preseaza structurile care si-au pierdut avantajele competitive la restructurare;

Argumente n favoarea liberului schimb in industria T&C a UE:

genereaz efecte de bunstare, la nivelul ntregii economii, derivate din schimburi comerciale internaionale bazate pe avantajele comparative deinute.

Efecte pe piaa romneasc

Din cauza cresterii volumului de importuri din China, multe fabrici de confectii textile romanesti si-au restrans activitatea, unele chiar s-au inchis, iar numvrul de salariati este, evident, in scdere. La sfritul anului 2008, n industria textil lucrau 312.500 de angajai, n timp ce la finele anului trecut activau aproape 347.000 de persoane n acest sector Criza financiar va accentua, astfel, declinul nregistrat n ultimii patru ani n industria textil Prbusirea lohn-ului si apetitul pentru consum au urcat deficitul comercial in 2008 cu 44,4%, la 24,3 miliarde de euro, fapt care s-a datorat falimentului generalizat din industria lohn-ului si cresterii consumului la cote record, pe fondul majorarilor salariale si ieftinirii leului Din totalul produciei din sectorul textil , lohn-ul a reprezentat 48-50%

CAP II. INDUSTRIA TEXTILELOR N ROMNIA

n aceast industrie funcioneaz peste 10.000 societi comerciale : 55% n industria confecii 30% n industria textile 15% n industria de pielrie ncalminte

Principalul factor de competivitate Costul forei de munc

ARA Costul mediu al orei de munc n EURO/ora/salariat

POLONIA TURCIA TUNISIA CHINA INDIA ROMNIA Restul UNIUNII EUROPENE

3 2 1,8 0,47 0,43 1,1 18

Rolul industriei de textile-confecii n Romnia

4,0% din PIB 6,3% din producia industrial 22,1% din exportul Romniei, 10,7% din importul Romniei 23,94% din numrul total al salariailor din industrie

Raportul dintre ctigul salarial mediu brut din industria uoar i cel din economie

Lohn-ul n Romnia
n comerul mondial, lohn-ul reprezint circa 40 % n Romania lohn-ul reprezenta n anul 1997 - 90% (total contracte) n anul 2000 - 64% (total contracte) n anul 2007 - 49% (total contracte)
Evoluia n Romnia

Perspective pentru 2009 producia de lohn va scdea cu 15-20%, ca urmare a reducerii cererii de pe pieele din strintate afectate de situaia financiar actual.

CAP III. LOHN-UL PARTICULARIZAT PE S.C. TRICOTAJE FETESTI S.A.

S.C TRICOTAJE FETESTI S.A.- prezentare generala
Obiectul acestui studiu l constituie S.C. TRICOTAJE FETETI S.A. nfiinat la data de 01.04.1980, sub denumirea de ntreprinderea de Tricotaje Feteti S.C. TRICOTAJE FETETI S.A. cu capital social de 1 782 362,20 RON are ca obiect de activitate Unitatea a fost proiectat ca o unitate cu circuit nchis, respectiv cu urmtoarele sectoare: sectorul tricotat+bobinat, sectorul finisat, sectorul confecii. Din 1996 sectoarele tricotat i finisat au fost nchise ncepnd cu 01.05.1999 S.C.TRICOTAJE FETETI S.A. este o societate privat, capitalul social avnd urmtoarea structur: acionarii P.P.M.-1,30% :- S.C. CAMPING S.A. Urziceni 98,70%...

 Principalele piete de desfacere sunt:

Italia Stecoflex, Decathlon, Dama, Man del Nord; Portugalia Romadress; Spania Nero e Bianco, Creative; Frana Lewinger, Lacoste, JJ Garella, Newman

Principalii concurenti de pe piata interna sunt:

Iasi Conf S.A. Iasi; Braincomo Grup S.R.L. Braila; Tricotex S.R.L. Bacau; Siretu Pascani S.A. Pascani; Orhideea S.R.L. Fetesti; Cozamin S.R.L.- Galati; Tricorom S.R.L. - Caracal

EVOLUIA LOHN-ULUI NTRE 2003-2007 LA S.C. TRICOTAJE FETETI S.A. EVOLUIA CIFREI DE AFACERI I A PROFITULUI (exprimate n euro)
GRAFIC NR.1

Dup cum se poate observa din graficul nr .1 , lohnul particularizat pe S.C. Tricotaje Feteti S.A. a nregistrat o scadere continua din 2005 pana in 2007, iar in 2008 se inregistraza o crestere spectaculoasa. Aceasta crestere poate fi explicata prin investitiile pe care le-a facut societatea in 2007 in masini performante, acestea facand ca in 2008 sa scada costurile de productie si sa sporeasca calitatea produselor. ns, privind situaia cifrei de afaceri, aceasta nregistreaz o cretere constanta pana in 2007, iar in 2008, la fel ca profitul si aceasta cunoaste o crestere spectaculoasa. Ceea ce nseamn ca vnzrile la S.C TRICOTAJE FETESTI S.A. au crescut semnificativ in ultimii ani; creterea vnzrilor poate fi datorat creterii calitii produselor

EVOLUIA NUMRULUI MEDIU DE ANGAJAI I A PRODUCTIVITII MUNCII(exprimat n euro)

GRAFIC NR.2 Se poate observa ca in ultimii ani numrul mediu de angajai a sczut. Unul dintre motive este salariul mult prea mic, ceea ce determina fora de munca sa migreze in alte domenii unde salariile sunt mai mari, sau sa treac graniele trii, unde fora de munc este mult mai bine pltita. Odat ce cifra de afaceri a crescut, dar numrul mediu de angajai a sczut, este de ateptat la productivitatea muncii s nregistreze o cretere semnificativ

Concluzie
n perioada 2003-2007, lohn-ul s-a constatat a fi profitabil, ns n ultimii ani a nregistrat o diminuare, motivele sunt scderea forei de munc, costul energiei electrice, birocraia. Cu toate acestea, o societate care vrea s reziste pe termen lung pe piaa mondial, nu trebuie s rmn dependent de lohn. Acesta este o soluie pe termen scurt pentru societile n formare. Principalele obiective strategice ale S.C. Tricotaje Feteti S.A. pentru urmtorii ani sunt: mbuntirea poziiei competitive a firmei prin ncercarea de lansare a unei mrci proprii i promovarea sa att pe piaa intern ct i pe cea extern. Anul 2009 va fi un an dificil pentru S.C. TRICOTAJE FETESTI S.A. ca pentru toti producatorii de textile, reprezentantii industriei estimand scaderi ale productiei de pana la 30%, deoarece depend mult de comenzile pietei europene, pentru care multe fabrici lucreaza in lohn.