.

Logistica generala a firmei

Conform definitiei data de Philip Kotler, logistica generala a firmei consta in planificarea, implementarea si controlul fluxurilor fizice de materiale, produse finite si marfuri de la punctele de provenienta ale cestora la punctele de utilizare finala, astfel incat sa fie satisfacute cerintele utilizatorilor finali in conditii de eficienta a firmei. Misiunea logisticii generale consta in crearea unor lanturi de furnizari (denumite si lanturi logistice), adica fluxuri de valoare adaugata dinspre furnizori spre consumatorii finali, organizate dupa urmatoarea schema generala:

Fig . !ant de furnizare" lant logistic Pentru a identifica domeniul specializat al logisticii distri#utiei si marfurilor in cadrul logisticii generale a firmei este necesara examinarea conceptelor de logistica produsu $ $i%&' lui si logistica de sustinere. !ogistica produsului priveste totalitatea fluxurilor fizice si informationale asociate intregului ciclu de productie si distri#utie de la aprovizionarea cu materii prime pana la stocarea marfurilor la comerciantii cu amanuntul. !ogistica de sustinere se refera la fluxurile fizice si informationale care apar din momentul desfacerii cu amanuntul a produselor pana la service(ul si mentenanta post( vanzare. )ceste doua concepte se im#ina in urmatoarea schema analitica: )chizitii de materii prime, materiale, marfuri *ransportul achizitiilor Programarea si gestiunea productiei *ransportul produselor finite la depozite +epozitarea produselor finite )limentarea platformelor de redistri#uire *ransportul comenzilor catre comerciantii cu amanuntul ,tocarea si gestiunea stocurilor la comerciantii cu amanuntul

+esfacerea cu amanuntul ,ervice si mentenanta post vanzare !ogistica aprovizionarii - !ogistica distri#utiei !ogistica distri#utiei si a marfurilor. .n acest fel, logistica distri#utiei si a marfurilor poate fi definita ca organizarea si gestiunea fluxurilor fizice si informationale asociate activitatilor de aprovizionare si distri#utie. / alta definitie a logisticii distri#utiei si marfurilor o prezinta ca ansam#lul activitatilor care contri#uie la optimizarea disponi#ilitatii unui produs material sau marfa dealungul intregului ciclu de viata a acestuia in conditiile im#unatatirii raportului costuri"performanta economica. / a ..(a definitie a logisticii distri#utiei marfurilor este interesata in special de ameliorarea urmatorilor indicatori de performanta: . 0ata de disponi#ilitate a materialului"produsului" marfii 1. Costul total al punerii la dispozitie a materialului"produsului"marfii. +in schema prezentata, rezulta ca logistica reprezinta o activitate transversala (in care sunt implicate mai multe servicii specializate ale firmei) si care se desfasoara in stransa interconexiune cu celelalte functii ale firmei (productie, financiar(conta#ila, comerciala(mar2eting, resurse umane, cercetare(dezvoltare, administrare generala). 2. Importanta logisticii si distributiei marfurilor )ctivitatile specifice logisticii disti#utiei si a marfurilor conditioneaza urmatoarele aspecte esentiale ale functionarii firmei: . Modalitatea si ritmul de crestere al firmei, prin faptul ca sta#ileste pe de o parte modalitatile concrete de aprovizionare si pe de alta parte canalele prin intermediul carora produsele vor a'unge pe piata. 1. 3estiunea costurilor intrucat efectueaza monitorizarea tuturor operatiunilor legate de transport, depozitare si manevrare dealungul ciclului de productie si distri#utie. Fiecare faza a acestui ciclu implica anumite costuri pentru firma. 4. Posi#ilitatile de externalizare ale firmei: permite identificarea 5vocatiei principale5 a firmei, adica a acelor activitati si operatiuni pe care firma reuseste sa le execute in conditii de eficacitate maxima, astfel incat functiile si operatiunile mai putin performante sa fie cumparate de la diversi operatori de piata, adica externalizat. 6. 7ormalizarea produselor si proceselor de gestiune prin standardizarea anumitor componente si produse, introducerea unor norme privind cantitatile stocate si

transportate, definirea unor proceduri de prelucrare a comenzilor si prin fixarea unor norme de consum si costuri. 8. Posi#ilitatile de diversificare ale firmei, astfel incat activitatile desfasurate dealungul lantului logistic permit largirea gamei de activitati si produse ale firmei prin utilizarea in comun a acelorasi resurse si competente. 9. Flexi#ilitatea si adapta#ilitatea firmei. !ogistica distri#utiei si a marfurilor prin faptul ca opereaza atat in amontele cat si in avalul activitatii desfasurate de firma permite im#unatatirea timpului de livrare, in acest fel crescand capacitatea de raspuns a firmei la cerintele pietei.

:xista totusi 1 domenii influentate direct si puternic de catre activitatile logisticii si distri#utiei marfurilor: .)mplasarea, numarul si dimensiunea medie a unitatilor de productie, stocare si distri#utie ale firmei. 1.+istri#utia spatiala in cadrul firmei, a locurilor de munca, materialelor si echipamentelor. !a randul sau, activitatile de logistica si distri#utie a marfurilor sunt influentate de o multitudine de factori, printre cei mai importanti, numarandu(se:
1. Strategia firmei prin activitati si produse ce vor fi realizate si prin nivelul calitatii si cantitatile acestor produse. 2. Factori economici cum ar fi: existenta si calitatea infrastructurii economice (drumuri, poduri, aductiuni, utilitati) si localizarea pietelor din amonte si aval. 3. Conditiile sociale: disponi ilitatea mainii de lucru, calificarea lucratorilor, nivelul de sindicalizare al sectorului, potentialul aparitiei unor conflicte sociale. !. Costurile de implementare si functionare legate de preturile la terenuri, costurile de constructie si de instalare. ". Constrangerile te#nice, respective conditii specifice necesare pentru a desfasura o anumita activitate. $. Factorii politici si institutionali: acordarea unor su ventii guvernamentale, facilitatile fiscale, reglementarea %uridical, ac#izitiile pu lice.

/#iectivele logisticii distri#utiei si marfurilor sunt urmatoarele:

1. 2. 3. !. &meliorarea sistemelor de aprovizionare si distri utie ale firmei. 'aximizarea calitatii si cantitatii serviciilor oferite clientilor. (ptimizarea costurilor de circulatie a materialelor, produselor si marfurilor )m unatatirea imaginii si reputatiei firmei.

*re#uie mentionat ca indeplinirea simultana a acestor o#iective nu este posi#ila, intre ele existand numeroase contradictii. +e exemplu, un nivel maxim de servicii oferite clientilor implica de regula mentinerea unor stocuri ridicate, realizarea unui transport de inalt nivel si existenta a numeroase depozite, insa toate aceste conditii duc la cresterea costului de distri#utie. ;n cost minim, presupune, pe de alta parte, transporturi ieftine, stocuri reduse si depozite putine, ceea ce poate afecta calitatea

produselor oferite clientilor. +easemenea, pot exista contradicitii chiar si in cadrul aceluiasi grup de o#iective. ,a luam, de exemplu, o#iectivele de minimizare a costurilor: serviciul de expeditie poate utiliza am#ala'e mai ieftine pentru a reduce costurile, insa aceasta poate genera o rata inalta de depreciere a marfurilor in momentul transportului, fapt care va produce o impresie proasta asupra clientilor. :x 1: Compartimentul de transport va tinde sa foloseasca transportul CF0 in locul celui aerian, platind astfel mai putin, dar cum transportul CF0 este mai lent, expedierea marfurilor cu trenul va imo#iliza capitalul circulant pe o perioada mai inalta, va determina intarzierea platii de catre client, putand duce chiar la orientarea acestuia catre furnizori ce ofera servicii mai rapide. 3. Sistemul logisticii si ditributiei marfurilor Momentul de referinta in planificarea si organizarea unui sistem de logistica si distri#utie a marfurilor il constituie studiul a ceea ce solicita clientii. Criteriile de care sunt interesati clientii se refera la: a) livrarea marfurilor la timp #) disponi#ilitatea furnizorilor de a le indeplini comenzi urgente sau speciale c) capacitatea furnizorilor de a manipula atent marfurile d) disponi#ilitatea furnizorilor de a(si recupera marfurile defecte si a le inlocui cu cele #une e) disponi#ilitatea furnizorului de a stoca si"sau transporta marfurile. Pornind de la o#iectivele activitatii logisticii si distri#utiei marfurilor, firma tre#uie sa(si proiecteze un sistem care sa reduca la minimum costurile legate de atingerea acestor o#iective. /rice sistem de logistica si distri#utie a marfuilor este caracterizat printr(un anumit cost de functionare: C=T+FD+VD+V+Cs+Ca C( costurile logisticii si distri#utiei marfurilor *( costul total al transportului in cazul sistemului propus F+( costurile fixe totale cu depozitarea si stocarea in cazul sistemului propus <+( costurile varia#ile totale cu depozitarea si stocarea in cazul sistemului propus

<( costul total aferent vanzarilor pierdute datorita intarzierii livrarilor in cazul sistemului propus Cs( costul serviciilor oferite clientilor in cazul sistemului propus Ca( costul de administrare a canalelor de aprovizionare si distri#utie in cazul sistemului propus. )legerea unui sistem !+M presupune examinarea costurilor !+M (C) specifice fiecarei variante alternative si selectarea sistemului care asigura un cost minim. +aca unele elemente de cost sunt dificil de masurat si exprimat financiar, firma isi va propune sa minimizeze costurile cu logistica si distri#utia marfurilor in conditiile atingerii unui anumit nivel al serviciilor oferite clientilor. !ogistica si distri#utia marfurilor vizeaza cateva domenii decizionale specifice de maxima importanta pentru functionarea firmei: . Prelucrarea comenzilor( cum tre#uie tratate comenzile clientilor 1. +epozitarea( sau unde tre#uie amplasate stocurile de marfa 4. ,tocarea( sau cata marfa tre#uie mentinuta in stoc si la ce cost 6. *ransportul( sau cum si de catre cine tre#uie expediate #unurile 8. 3ama de servicii suplimentare oferite clientilor 9. )legerea si administrarea canalelor de aprovizionare si distri#utie. Pe scurt, continutul fiecarui domeniu este urmatorul: . Prelucrarea comenzilor. !ogistica incepe cu primirea unei comenzi de la un clinent. Pentru orice firma este esentiala scurtarea ciclului comanda(plata, adica a timpului scurs de la momentul lansarii comenzii si pana la momentul platii #unurilor ce au constituit o#iectul comenzii respective. )cest ciclu implica mai multe faze, cele mai importante fiind: a) *ransmiterea comenzii de catre agentul de vanzari #) .nregistrarea comenzii si verificarea, daca este necesar, a capacitatii de plata a clinetului. c) Planificarea fa#ricatiei si a stocurilor. d) :xpedierea catre client a marfurilor comandate si facturarea acestora.

e) .ncasarea #anilor de la clienti. Cu cat derularea acestui ciclu dureaza mai mult, cu atat insatisfactia clientilor poate fi mai mare iar profiturile firmei mai mici. 1. +epozitarea( este necesara intrucat ciclurile de productie si distri#utie pe de o parte si ciclurile de cumparare si consum pe de alta parte, de multe ori nu sunt sincronizate. .n acest domeniu, firma tre#uie sa decida asupra numarului de locuri in care isi va depozita stocurile de marfuri. Mai multe locuri de depozitare inseamna livrarea mai rapida a marfurilor catre clienti, insa costurile de depozitare vor creste. Prin urmare, numarul de locuri de depozitare si amplasarea lor concreta tre#uie alese astfel incat sa fie realizat un echili#ru intre nivelul serviciilor oferite clientilor si costurile aferente distri#utiei. 4. ,tocarea( sta#ilirea nivelului stocurilor constituie o decizie ma'ora referitoare la distri#utie care afecteaza direct atat nivelul de satisfactie al clientului cat si performantele financiare ale firmei. )gentii de vanzari ar dori ca firmele lor sa detina stocuri suficiente pentru a putea onora imediat comenzile clientilor, insa din punct de vedere financiar nu intotdeauna este eficient ca firma sa detina stocuri mari. Costurile de stocare, de regula cresc intr(un ritm tot mai mare, pe masura ce nivelul de servire al clientilor este mai mare. +e aceea, managementul firmei tre#uie sa stie cu cat ar creste vanzarile si performantele financiare daca s(ar mentine stocuri mai mari, in acest fel fiind posi#ila onorarea comenzilor clientilor intr(un timp cat mai scurt. !uarea deciziilor de stocare presupune sa se cunoasca 5cand sa se comande5 si 5cat sa se comande5. Pe masura ce stocurile firmei se epuizeaza, managementul tre#uie sa stie la ce nivel al stocurilor existente sa lanseze o noua comanda de aprovizionare care sa aduca la reimprospatarea acestora. )cest nivel al stocurilor se numeste prag de comanda. Pragul de comanda este cu atat mai ridicat cu cat perioada de onorare a comenzii este mai indelungata, rata de utilizare a #unurilor ce compun stocul este mai mare si cu cat nivelul serviciilor oferite clientilor este mai inalt. +aca timpul de onorare al comenzii si rata de utilizare a produsului sunt varia#ile, atunci pragul de comanda tre#uie fixat la un nivel mai inalt pentru a avea la dispozitie un stoc de siguranta. <aloarea finala a pragului de comanda tre#uie sa asigure un echili#ru intre riscul de a ramane fara marfa in stoc si costurile generate de stocuri supradimensionate. Cealalta decizie se refera la marimea cantitatilor ce tre#uie sa se comande. Cu cat mai mari sunt cantitatile comandate cu atat mai rar vor tre#ui lansate comenzile de reaprovizionare. +e aceea, firma va urmari echili#rul intre cheltuielile corespunzatoare prelucrarii comenzilor si costurile de stocare. )cestea din urma constau din elemente ca: taxa de depozitare, costul capitalurilor imo#ilizate in stocuri, diverse impozite si asigurari, cheltuieli determinate de depreciere sau invechire.

Cantitatea optima ce tre#uie comandata poate fi sta#ilita prin o#servarea evolutiei sumei dintre costurile de prelucrare a comenzilor si costurile de stocare in functie de cantitatea comandata. 6. *ransportul( alegerea modalitatilor de transportare a marfurilor influneteaza direct preturile de vanzare, rapiditatea livrarii si starea fizica a #unurilor atunci cand ele a'ung la client. *oate aceste aspecte vor determina gradul de satisfactie al clientului. Cele mai raspandite mi'loace de transport sunt:feroviar, aerian, rutier, pe calea apei si cu a'utorul conductelor. 0esponsa#ilii cu expedierea marfurilor vor analiza mi'loacele de transport in functie de urmatoarele criterii: viteza, siguranta incarcaturii, frecventa, capacitatea, disponi#ilitatea si costul. +atorita posi#ilitatii de containerizare, expeditorii pot com#ina doua sau mai multe mi'loace de transport. .n literature de specialitate s(au impus in legatura cu aceasta urmatorii termeni: ( piggyback -utilizarea trenurilor si a transportului rutier(autocamioane) ( fishyback-utilizarea transportului pe apa si a celui rutier ( trainship-utilizarea trenurilor si a transportului pe apa ( airtruck-utilizarea avionului si a transportului rutier. Fiecare din aceste com#inatii ofera diferite posi#ilitati pentru expeditor. +e exemplu, pigg=#ac2 este mai ieftina decat utilizarea exclusive a transportului auto, oferind in acelasi timp un grad destul de ridicat de flexi#ilitate. +eciziile referitoare la transport tre#uie sa ia in considerare interdenpendentele existente intre diferite mi'loace de transport precum si efectele utilizarii lor asupra altor elemente ale distri#utiei (depozitarea si stocarea). 8. ,erviciile oferite clientilor. +e regula, servicii mai numeroase si de o calitate mai inalta inseamna costuri mai ridicate si invers. .n acelasi timp, numarul si calitatea serviciilor pentru clienti influenteaza direct comenzile acestora, si, in consecinta, vanzarile realizate de firma. +e aceea, managementul tre#uie sa realizeze un echili#ru intre costurile serviciilor oferite clientilor si ritmul de crestere a vanzarilor datorita unor servicii suplimentare. Firma poate oferi: a) ,ervicii precumparare. :x: acceptarea comenzilor prin telefon, internet, posta> reclama, expunerea marfurilor in interiorul magazinului, program de lucru prelungit sau nonstop, prezentari de moda, aplicarea sistemului #u=#ac2.

#) ,ervicii postvanzare. :x: livrarea la domiciliu, instalare, monta', am#alare, a'ustari, regla'e, modificari aduse #unurilor, returnarea #unurilor necorespunzatoare. c) ,ervicii auxiliare: reparatii, garantii, facilitate de incasare, restaurante, parcare gratuita, vanzare pe credit, supravegherea copiilor, camere de odihna.. 9. ,electarea si administrarea canalelor de aprovizionare si distri#utie( reprezinta unele dintre cele mai dificile decizii pe care tre#uie sa le adopte o firma pe parcursul existentei sale. Fiecare filiera de aprovizionare sau distri#utie realizeaza venituri si implica costuri diferite. +in momentul in care firma isi alege canalele de aprovizionare si distri#utie ea va fi nevoita sa lucreze cu ele o perioada indelungata de timp. Canalul de aprovizionare si distri#utie ales va influenta si va fi influentat la randul sau de celelalte componente ale mixului de mar2eting( produs, pret, promovare). .ntermediarii sunt utilizati de regula atunci cand se dovedesc capa#ili sa execute anumite operatiuni logistice intr(o maniera mai eficace decat firma insasi. Cele mai importante operatiuni desfasurate dealungul unui canal de aprovizionare sau distri#utie sunt: informarea, promovarea, negocierea contractelor, prelungirea si onorarea comenzilor, finantarea si preluarea riscurilor, posesia fizica a marfurilor, efectuarea platilor si transmiterea drepturilor de proprietate. )ceste operatiuni exista si sunt realizate indiferent de numarul sau modul de organizare a angrosistilor si detailistilor care opereaza in cadrul canalelor de aprovizionare si de distri#utie. )dministrarea acestor canale presupune alegerea unui anumit numar de intermediari si motivarea lor prin aplicarea unui mix de relatii comerciale eficient din punct de vedere al costurilor.

Tema 2 !estiunea stocurilor

". Implicatiile gestiunii stocurilor .nitial, ideea de stocuri a fost legata de notiuni cum ar fi perspicacitatea si prundenta: un stoc era creat pentru a prote'a firma de o posi#ila ruptura in aprovizionare sau desfacere. .n prezent, idea de stoc se aplica atat in domeniul logisticii in amonte(de aprovizionare) cat si logistica in aval (distri#utie). ,tocul poate fi definit ca fiind ansam#lul de marfuri sau alte articole creat in asteptarea unor utilizari productive sau comerciale ulterioare, mai mult sau mai putin indepartate in timp, in scopul evitarii timpilor prea indelungati de asteptare in cazul aprovizionarilor si livrarilor. )stfel, notiunea de stocuri, regrupeaza: a) )provizionarile ( materii prime, materiale, furnituri> #) ,tocurile de produse( intermediare sau finite

c) ,tocurile de marfuri( cumparari destinate revanzarii 7ivelul unui stoc la sfarsitul unei perioade se determina astfel: ,toc sf per ? ,toc inc per - Fluxuri intrari ( Fluxuri iesiri 7umeroase ratiuni de ordin economic, financiar, ethnic sau commercial 'ustifica existenta stocurilor. Cele mai importante motive pentru care sunt create stocuri se refera la:
1. 'otive financiare *stocarea unor produse costisitoare in scopuri speculative, stocarea anumitor marfuri in asteptarea evolutiei negative ale preturilor. 2. +olul de reglare *sustinerea unor cresteri ale cererii, prote%area fata de anumiti factori imprevizi ili legati de transport si productie. 3. 'otive economice *existenta unor comenzi minime acceptate de furnizori in conditiile practicarii unor preturi mai mici, diminuarea c#eltuielilor de transport, etc !. 'otive te#nice *asigurarea calitatii productiei si marfurilor, in special prin asigurarea unor conditii de depozitare adecvate. ". 'otive comerciale* legate in special de reducerea perioadei de livrare a marfurilor.

2. #biecti$ele gestiunii stocurilor ;n stoc tre#uie sa permita un raspuns rapid fata de cererile formulate de clienti sau fata de nevoile de utilizare productive ale firmei. Prin intermediul de gestiune a stocurilor este desemnat sistemul de reglare a volumul fizic si a valorii stocurilor tinandu(se cont de modalitatile de aprovizionare si desfacere , urmarind in acelasi timp minimizarea costului total asociat, formarii si mentinerii stocului. +in aceasta perspectiva, responsa#ilii cu gestiunea stocurilor fimei, tre#uie sa evite urmatoarele doua 5capcane5: 1. Supradimensionarea stocurilor (stocuri mai mari decat este necesar) care pot avea urmatoarele efecte negative: ( alimentarea costurilor suplimentare legate de constructia si amena'area depozitelor, asigurari, personal, paza> ( imo#ilizarea capitalurilor financiare necesare a fi investite pentru achizitioanrea si mentinerea stocurilor> ( pot sta la originea unor grave dificultati de trezorerie care pot fi explicate pe #aza relatiei de calcul a nevoii de fond de rulment (necesarul de finantare a ciclului de exploatare a firmei): 7F0?,*/C;0. - C0:)7*: C!.7:*. (+)*/0.. +: :@P!/)*)0: Cu cat mai mare este nivelul stocurilor cu atat mai important va fi si volumul necesarului de finantare a ciclului de exploatare. +ificultatile de trezorerie apar atunci cand termenul mediu de plata al furnizorilor este mai scurt decat termenul mediu de incasare al clientilor.

( cresterea riscurilor de deterioare sau invechire a produselor si marfurilor din stoc ( poate conduce deseori la cedarea cu preturi reduse a marfurilor din stoc determinand in acest fel diminuarea veniturilor firmei. 2. Stocuri subdimensionate: efectele negative generate de ele se refera la urmatoarele aspecte: ( multiplica riscurile aparitiei unor rupturi in fluxurile de productie si distri#utie ( genereaza intarzieri in livrari care pot atrage diminuarea vanzarilor si insatisfactiei clientelei. .n acest fel firma tre#uie sa urmareasca simultan indeplinirea urmatoarelor o#iective: .sa reduca la maxim nivelul mediu al stocurilor intr(o anumita perioada 1.sa minimizeze riscurile producerii unor rupturi in fluxul de aprovizionare, fa#ricatie si distri#utie. )ceste doua aspecte definesc o#iectivele gestiunii economice a stocurilor, ela#orarea si operationalizarea unui sistem performant de gestiune a stocurilor implica adesea un efort financiar considera#il, din acest motiv se pune pro#lema daca este nevoie sa se acorde aceeasi atentie tuturor articolelor din stoc. Conceptul de gestiune a stocurilor prin exceptie consacra ideea de diferentiere a atentiei acordate diverselor elemente din stoc in functie de volumul acestora. 3estiunea prin exceptie se #azeaza pe principiul lui Pareto: 5)desea un mic numar de articole importante determina rezultatele, in timp ce intotdeauna va exista un numar mare de articole care exercita efecte foarte mici5. .n virtutea acestui principui nu este necesar sa se acorde aceeasi atentie tuturor elementelor din stoc ci numai acelora care din punct de vedere valoric sunt importante. )ceasta regula se numeste Regula 20/80, adica 1AB in medie din elementele stocului acopera in medie %AB din valoarea lui si %AB din componentele stocului contri#uie cu 1AB in valoarea lui. )sadar managementul stocurilor se va axa cu prioritate, pe cele cateva articole cu valoare ridicata, in timp ce, cele mai multe articole din stoc, dar de valoare scazuta vor fi gestionate ca un demers secundar. ;n alt concept modern 5C;,* .7 *.M:5 acrediteaza posi#ilitatea mentinerii stocurilor la un nivel egal cu zero. )plicarea practica a acestui concept, necesita organizarea sistemului de aprovizionare(productie(distri#utie a firmei pe #aza urmatoarelor reguli: .,curtarea la maxim in cadrul aceluiasi flux tehnologic a intervalelor de trecere de la o operatiune la alta, de la un utila' la altul sau de la un produs la altul. 1.)sigurarea unei fia#ilitati totale a masinilor si utila'elor (zero pene). 4./ rata a re#uturilor practic nula(zero defecte).

6..ntroducerea unui sistem de pilota' flexi#il al fluxurilor de produse, de la o unitate la alta, #azat pe loturi foarte mici, dar intr(un ritm cvasi(continuu. 3. !estiunea ac%i&itiilor 4. ./rganizarea functiei de aprovizionare Functia de aprovizionare are ca o#iective achizitia materiilor prime si marfurilor precum si a serviciilor de care are nevoie firma pentru a(si desface activitatea de fa#ricatie si comercializare. )sadar, aprovizionarile, conditioneaza renta#ilitatea firmei, calitatea si pretul produselor, precum si termenele de fa#ricatie si livrare. Cu toata importanta acestei functii cele mai multe firme ii rezerva un caracter pur administrativ. .nsa imperativul promovarii unor strategii de afaceri penetrante, determina managementul de varf al firmelor sa(i confere acestei functii un caracter tot mai economic, integrand deciziile legate de achizitii in procesele de reflectie strategica glo#ala. .n profida constientizarii, rolul revenit achizitiilor, aceasta functie este rareori plasata su# responsa#ilitatea unui serviciu de aprovizionare autonom din punct de vedere operational si decizional. +eseori gestiunea relatiilor cu furnizorii este incredintata conducerii departamentului tehnic, in unele situatii managementul acestei zone revine directorului comercial. .nsa practica economica a demonstrat ca cele mai multe #eneficii economice si financiare asigurate de activitatile de achizitii sunt posi#ile numai atunci cand functia respectiva este organizata ca o unitate descentralizata, de regula, un departament incredintat unui director su#ordonat directorului general. 4.1. )#ordarea traditionala in gestiunea achizitiilor )ceasta a#ordare consta in evaluarea mai multor surse alternative de aprovizionare si selectarea acelor furnizori care ofera cele mai #une produse su# aspect calitativ sau cele mai #une conditii financiare ale vanzarii. Procesul de gestiune traditionala a achizitiilor este impartit in cateva faze formate din lucrari specifice: . cunoasterea petelor din amonte presupune: (identificarea furnizorilor potentiali (analiza capacitatilor (compararea dimensiunii (analiza produselor si a materiei prime si materialelor (cunoasterea cumparatorilor concurentilor

*ehnicile de cunoastere a pietelor din amonte sunt foarte variate: studiile de piata, primirea reprezentantilor furnizorilor, analiza documentatiei comerciale, tehnice si economice. 1.Formularea nevoii de achizitie pe termen scurt si lung Pe termen scurt (mai mic de un an) nevoile de achizitii pot fi: (nonrepetitive, tratate de la caz la caz (repetitive, fiind supuse gestiunii economice a stocurilor unde vor fi deterrminate cantitatile pentru fiecare comanda, periodicitatea aprovizionarii si datele de lansare a comenzilor de aprovionare 4.Formularea cererii de oferta, poate fi realizata in urmatoarele moduri: (cumparatorul poate apela la actualii sai furnizori incercand sa negocieze o ameliorare a conditiilor de livrare (serviciul de aprovizionare poate, in cazul unor marfuri importante sa lanseze o cerere de oferta de natura unei licitatii care ii va permite sa analizeze si sa selecteze pe cei mai #uni furnizori (in cazul #unurilor de importanta exceptionala, cererea de oferta poate fi realizata prin intermediul pu#licitatii in mass(media nationala si internationala 6.:valuarea si selectionarea furnizorilor *ehnicile de evaluare sunt foarte diferite: (grile de analiza multicriteriala (ta#ele de compartie (notarea si analiza financiara a furnizorilor potentiali (functiilor scor )legerea finala a furnizorilor poate fi realizata cu a'utorul urmatoarelor criterii: .Cel mai #un raport calitate"pret 1.7atura relatiilor comerciale cu furnizorul, tinand cont de faptul ca o importanta mai mare o au acei furnizori care sunt simultan si clienti ai firmei 4.+orinta de a privilegia furnizorii locali.

)(<(a faza a procesului de gestiune traditionala a achizitiilor este(negocierea cu furnizorii(care consta intr(o serie de demersuri,intalniri,schim#uri de opinii pentru a a'unge la un acord cu furnizorii,dpdv a preturilor,calitatii,termenelor de livrare,etc.7egocierea duce la atingerea unui compromis,avand ca o#iectiv sta#ilirea unor relatii dura#ile cu furnizorii si asigurarea unor conditii de cumparare cel putin satisfacatoare pentru firma. ) (<.(a faza: formularea si lansarea comenzilor. Comanda reprezinta un contract care rezulta din selectarea furnizorilor si negocierile comerciale. / comanda facuta il anga'eaza pe cumparator in raport cu furnizorul,anga'ament care constituie o#iectul a numeroase si precise reguli 'uridice care tre#uie sa precizeze explicit pretul tranzactiei si celelalte conditii comerciale./ comanda poate sa ai#a un caracter punctual(lansat o singura data)sau poate sa implice vanzari succesive. )(<..(a faza:urmarirea modului de onorare a comenzii de catre furnizori si receptia #unurilor comandate. )stfel,cumparatorii tre#uie sa controleze modul de receptie de catre furnizori ,a conditiilor comerciale prevazute in contract..n cazul aparitiei unor dificultati,furnizorul poate repeta comanda pe #aza unei scrisori,in care este motivat refuzul unei comenzi. !a depozitele cumparatorului,magazionerii tre#uie sa verifice calitatea #unurilor trimise de furnizori si comformitatea lor in raport cu clauzele contractului. 4.4 3estiunea FurnizorilorD)#ordare moderna in managementul achizitiilor *ermenul de( gestiune a furnizorilor(,este mult mai am#itios decat conceptul traditional de (gestiune a achizitiilor(.Prin gestiunea furnizorilor,firma urmareste sa o#tina avanta'e concurentiale dura#ile,pe #aza sta#ilirii de ordin strategic cu furnizorii.)stfel,in primul rand,este voe#a de asa numitele(parteneriate cumparatoriDfurnizori (,#azate pe o dependenta reciproca pe termen lung,care poate garanta o calitate superioara a achizitiilor si termene de livrare foarte scurte. Modelul parteneriat presupune sta#ilirea unor relatii comerciale #azate pe :un nr destul dfe limitat de furnizori,o interactiune stransa intre serviciile de fa#ricatie si furnizori,apropierea geografica a furnizorilor care sa permita scurtarea termenelor de livrare. Conceptul de (gestiune a furnizorilor(implica si realizarea unor inovatii in materie de aprovizionari,mai exact fiind vor#a de: .incura'area activitatilor inovative ale furnizorilor insisi care se va rasfrange pozitiv asupra calitatii si costurilor achizitiilor realizate de cumparatori. 1.identificarea furnizorilor care se situeaza in fruntea dezvoltarii tehnologice si implicarea lor in procesele de proiectare si fa#ricatie a produselor noirealizate de cumparatori ,;E.6 3estiunea economica a stocurilor (3:,) Misiunea 3:, consta in solutionarea urmatoarelor pro#leme esentiale: .Care este cadenta sau numarul optim al aprovizionarilorF

1.Cand tre#uie lansate comenzile de aprovizionareF 4.Care este cantitatea optima ce tre#uie comandataF /rice firma este supusa urmatoarelor constrangeri: (o cadenta in aprovizionare prea mica genereaza costuri mari de stocare (o cadenta in aprovizionare prea mare multiplica costul de procesare a comenzilor <is(a(vis de aceasta du#la constrangere, pro#lema principala a 3:, consta in a determina nr optim de comenzi care va permiteminimizarea costului total al stocurilor. C/,* */*)! )! ,*/C;0.!/0?C/,* +: ,*/C)0: -C/,* +: P0/C:,)0: ) C/M:7G.. )ceasta pro#lema este solutionata cu a'utorul modelului H.!,/7(vezi seminar si 1)care permite determinarea nr optim de comenzi care minimizeaza costul total de stocare prin realizarea unor economii,dpdv al costurilor de stocare si procesare a comenzii..n afara de aceasta,modelul Hilson,permite: (estimarea nevoilor de consum a firmei (calcularea costurilor asociate aprovizionarii ,e o#serva ca pe masura cresterii nr de comenzi costul de stocare are tendinta sa scade pe unitate de produs stocat,in timp ce costul de procesare a comenzilor va cresta continuu.)stfel,nr optim de comenzide aprovizionare corespunde punctu,lui de intersectie a cur#ei costurilor de stocare cu cur#a costurilor de procesare..n acest punct optim,costul total al costurilor este cel mai mic. !imitele modelului Hilson, sunt urmatoarele: (aplicarea acestui model presupune ca nu exista nici o incertitudine dpdv al fluxului de intrare si iesire a stocurilor,ca nevoile de consum ale firmei sunt cunoscute si relativ sta#ile si ca termenele de livrare sunt constante (numerosi factori influenteaza cadenta aprovizionarilor incepand cu cei legati de sezonalitate si terminand cu cei de forta ma'ora ;n alt aspect pe care tre#uie sa il rezolve 3:, este dat de lansarea comenzilor de aprovizionare.Modul concret de solutionare depinde ,daca fluxul de intrari si iesiri a stocurilor,este cunoscut si regulat.+aca,au un caracter regulat,caz aproape teoretic,aplicarea modelului Hilson,asigura rezultate ideale.)tunci cand fluxul de intrari si iesiri ,nu are un caracter regulat,,firma este lipsita de posi#ilitatea de a face comenzi regulate si in cantitati fixe, fara a isca rupturi de stocuri.)stfel,eista doua tipuri de solutii: .lansarea comenzilor la date fixe,dar a caroe marime variaza in functie de nevoile perioadei?gestiunea calendaristica a aprovizionarii 1.fixarea unor cantitati constante pt fiecare comanda de aprovizionare ,dar determinarea datei de lansare a comenzilor,in functie de necesitati?sistemul pragului de comanda. )cest aspect al 3:, tre#uie sa ia in considerare si posi#ilele variatii in termenele de livrare ,a.i.,de multe ori se intampla ca termenul notmal de livrare sa sufere modificari,in sensul prelungirii,datorita unor pro#leme de ordin financiar,economic,tehnic,ce pot sa apara la furniozori. / asemenea prelungire a termenului de livrare poate sa determine epuizarea stocurilor curente si aparitia unor rupturi de stocpana cand se reuseste urmatoarea aprovizionare.+e aceea,atunci cand riscul unor prelungiri ale termenelor de livrare esta eridicat,este rezona#ila determinarea unui stoc minim sau a unui stoc de alerta ,datorita

caruia firma va putea face fata unor intarzieri de livrare..n cazul in care pro#a#ilitatea prelungirii termenului de aprovizionare si a rupturii de stoc este foarte ridicata,este utila,determinarea si mentinerea unui stoc de securitate,care se va adauga unui stoc de alerta.)cest stoc de securitate,i va permite firmei sa se prote'eze in fata unei intreruperi #ruste a aprovizionarilor sau in fata unei cresteri mari a propriilor nevoi de consum. ;n alt aspect al 3:,,este sta#ilirea cantitatii optime pe care firma sa o comande.<olumul aprovizionarilor va depinde in exclusivitate de modul de rezolvare a celor doua aspecte precedente.)tunci cand fluxurile de iesire a stocurilor sunt cunoscute si regulate,nivelul cantitatilor comandate va decurge directdin cadenta sau nr optim de aprovizionari. C)7*.*)*: /P*.M)?7:</. +: )P0/<.G./7)0:"70 /P*.M +: )P0/<.G./7)0. )tunci,cand fluxurile de iesiri sunt neregulate,firma va opta intre doua posi#ilitati: .firmele care au ales sistemul pragului de comanda,caracterizat prin cantitati comandate constante si volumul de reaprovizionare determinat in functie de manifestarea unor factori ca:previziuneanevoilor de consum,nivelul stocului de alerte si securitate,capacitatile de stocare,costul de procesare a unei comenzi. 1.firmele care au ales sistemul de gestiune calendaristica,caracterizat prin:cantitati comandate varia#ile care sa permita reconstruirea rapida a nivelului de stoc initial> Factorii care influenteaza volumul aprovizionarilor,sunt de regula,urmatorii: (marimea firmei (profilul firmei,firmele cu profil productiv comanda mai rar dar in cantitati mai mari si firmele de comert comanda mai des dar in cantitati mici (structura produselor stocate,produsele finite sau produsele in curs de executie,de regula primele sunt stocate in cantitati mai mici,ma'oritatea fiind destinate vanzarii,iar cealalta categorie de produse este stocata in cantitati mari asteptand urmatoarele faze de prelucrare tehnologica (natura nevoilor de consum ale firmei,pot fi repetitive sau izolate,in primul caz aprovizionarile fiind mai frecvente dar mici dpdv cantitativ,iar in cazul nevoilor izolate,achizitiile sunt foarte rare dar importante ca valoare si cantitate (sistemul de gestiune al fa#ricatiei. :xista doua mari sisteme de organizare si gestiune a fa#ricatiei: a)fa#ricatie pe stoc, care presupune mai intai executarea produselor, stocarea lor,gasirea clientilor si vanzarea> acest sistem presupune aprovizionarea cu cadenta mai mica dar in cantitati mari. #)fa#ricatie la comanda,unde mai intai sunt identificati clientii si apoi lansata productia>presupune aprovizionari dese dar in cantitati mici in functie de particularitatile fiecarei comenzi 3:, nu se limiteaza doar la aplicarea unor tehnici care sa faciliteze optimizarea aprovizionarilor,ci asigura conditiile materiale si resursele umane necesare stocarii si administrarii depozitelor. Mi'loace materiale si umane implicate in gestiunea stocurilor. /rganizarea administrativa a gestiunii stocurilor 3estiunea stocurilor nu se limiteaza la aplicarea tehnicilor de optimizare a proceselor de aprovizionare. )stfel, dupa receptia achizitiilor de la furnizori marfurile

tre#uie stocate intr(o maniera rationala din punct de vedere economic. +aca performantele sistemului de stocare rezida in mare masura in alegerea locurilor de stocare ea depinde deasemenea si de alti factori, printer care se numara:
1. 'i%loace materiale si umane necesare stocarii 2. (rganizarea administrative a depozitelor si magazinelor 3. )nformatizarea proceselor de stocare

. :ficacitatea sistemului de gestiune a stocurilor este legata pe competenta personalului afectat depozitelor si magazinelor. Prin urmare, este necesara o selectare riguroasa a magazinelor astfel incat formarea lor profesionala sa include o#ligatoriu elemente cum ar fi: (cunostinte de gestiune administrative a stocurilor (nomenclatorul de produse, urmarirea miscarii articolelor stocate cu a'utorul fiselor de magazine, #orderourilor si facturilor, efectuarea lucrarilor de inventariere, etc) (cunostinte privind principiile de stocare (planul de stocare al firmei, natura produselor stocate, conditii de stocare) (cunostinte privind functionarea si caracteristicile tehnice ale echipamentelor si utila'elor folosite in stocarea si manipularea marfurilor in magazii (cunostinte privind siguranta stocarii si functionarii unui depozit (riscurile de accidente, procedurile de interventie in caz de accidente, regulile de stocare a #unurilor cu un grad ridicat de risc) Plecand de la analiza nevoilor sale economice, o#iectivelor strategice si mi'loacelor financiare disponi#ile, firma va ela#ora un model de principiu al stocarii care va specifica urmatoarelor aspecte: localizarea cladirilor depozitelor, capacitatea de stocare a acestora, capacitatea de receptie si expeditie, calitatea si rapiditatea serviciilor. !a ela#orarea acestui model tre#uie luate in considerare o multitudine de constrangeri associate in special diversitatii prouselor stocate: (produsele stocate sunt lichide, solide sau gazoaseF (care sunt conditiile fizice optime de conservare a acestor produseF(temperatura, umiditate, luminozitate) (este vor#a de produse cu caracteristici speciale in termen de fragilitate sau periculozitateF 1. ,arcinile administrative realizate in cadrul depozitelor sau magaziilor au o importanta aparte in asigurarea eficientei stocarii. +e exemplu, inregistrarea intrarilor si iesirilor de stoc reprezinta #aza gestiunii economice a stocurilor permitand in primul rand luarea deciziilor privind momentele de lansare a noilor comenzi de aprovizionare.

+easemenea, aceste sarcini faciliteaza in special la nivelul mediu al acestora in diferite perioade de timp, ratele de rotatie a stocurilor sau ratele de deteriorare si depreciere a acestora. +in momentul receptiei si pana in momentul iesirii lor din depozite, miscarea stocurilor comporta o succesiune de sarcini administrative interconectate asociate unor operatiuni materiale de gestiune a stocurilor.

/peratiuni materiale de 3s . 0eceptia

,arcini administrative asociate (controlul calitatii, cantitatii si conformitatii marfurilor primite de la furnizori (controlul corectitudinii completarii facturilor si documentelor de transport pentru marfurile primite (acceptarea sau refuzul motivate al #unurilor (emiterea unui #on de receptie pentru #unurile acceptate din care un exemplar este trimis la compartimentul commercial si unul la serviciul conta#ilitate

1.)ran'area spatiala a stocurilor in depozite 4.Conservarea #unurilor

(inregistrarea informatica a livrarii (cautarea unui loc de stocare adecvat pentru #unurile primite (precizarea pe fisele de magazine si in calculator a locurilor de stocare (inventarierea locurilor ramase li#ere (verificarea regulate a conditiilor fizice, de stocare conform normelor legale si "sau a normativelor interne (inventarierea periodica prin numarare a #unurilor stocate si compararea soldurilor fizice effective cu soldurile din documentele de stocare (completarea si tinerea la zi a unor documente de stocare speciale: fisa de magazine care se pastreaza permanent in locul de depozitare al #unului respective fisa de stoc in care sunt consemnate cantitatile reale de #unuri, informatii care la randul lor vor sta la #aza comenzilor de reaprovizionare, fisa de rezervare in care sunt inregistrate solicitarile emise de consumatorii interni si datele calendaristice in care au fost primite aceste solicitari si livrate cantitatile solicitate (primirea #onurilor de iesire

6..esirea stocurilor

(efectuarea inregistrarilor necesare in documentele de deposit (transmiterea cate unui exemplar din aceste documente conta#ilitatii si serviciului commercial (eventual pregatirea documentelor de transport, de vama si de asigurare .nafara de aceasta, gestiunea eficienta a stocurilor presupune:
1. 2. 3. !. Constatarea miscarilor de stocuri: intrari*iesiri ale stocurilor Calcularea datelor de lansare a comenzilor de reaprovizionare si a cantitatilor care vor fi comandate ,eterminarea marimii stocului de alerta si a stocului de securitate &naliza performantelor sistemului de gestiune a stocurilor pe aza calcularii ratelor de rotatie a stocurilor in zile.

r ? stoc mediu" vanzari sau C) in preturi curente x 49A )ceste rate se calculeaza atat pe ansam#lul stocurilor cat si pe diferite categorii ale acestora. Cresterea valorii ratelor de rotatie a stocurilor este un semnal al scaderii eficientei gestiunilor. .n schim#, reducerea valorii ratelor de rotatie indica o amelioarea a performantei gestiunii stocurilor.
". &naliza ratelor de rotatie $. Sta ilirea previzionala a nevoilor pe termen mediu si lung pentru diferite categorii de materiale, materii prime, furniture si marfuri.

3estiunea stocurilor reprezinta unul din aspectele fundamentale ale managementului logisticii. )ceasta importanta ma'ora este conferita de faptul ca in economiile moderne cheltuielile legate de stocare ating deseori cota de 4A(6A B din pretul final de vanzare al produselor catre consumator. )ceasta pondere semnificativa sugereaza ca gestiunea stocurilor reprezinta una dintre cele mai importante cai de minimalizare a costurilor de productie si distri#utie a #unurilor.