Analiza i optimizarea reelei logistice a

firmei S.N.S. S.A.

Societatea Nationala a Sarii SA (S.N.S. S.A.)
SALROM este singurul producator de sare din
Romania, care exploateaza zacamintele de
sare din Romania si produce sare pentru uz
industrial si sare pentru sectorul de Produse
Alimentare. Am analizat din punct de vedere
logistic depozitele de sare ale SALROM.

Amplasarea celor 7 sucursale ale
Societatii Nationale a Sarii S.A.
Tipuri de produse SALROM
Sare pentru industria chimica
Sare alimentara
Sare industriala bulgari
Piaa pe care activeaz S.N.S. S.A.
Industria chimica
Sarea pentru deszapezire
Industria alimentara si Consumul uman direct
Sare bulgari (pentru hrana animalelor)
Produse alimentare pe baza de sare
Produse cosmetice pe baza de sare
Calcar (nemetalifere)

Prezentare generala concept logistica

Serviciile din Directia Comerciala
Schema retelei logistice salina-depozit sare
Reteaua logistica completa pentru
livrarea unei comenzi de sare la Metro

Managementul stocurilor si al cererii de
marfuri
Costurile care apar in gestionarea stocului de
produs includ:
Costul de stocare (unitati monetare/buc/zi)
Cheltuielile de lansare (unitati monetare/lot)
Cost de penalizare (unitati monetare /unitate
de produs/zi).

Sistem de gestiune cu cerere constanta,
perioada fixa de reaprovizionare, fara
permisiunea rupturii de stoc
Q = Cererea anuala
F* = Costul gestiunii
q
*
=

Lotul optim de reaprovizionare
t* = Intervalul optim de reaprovizionare
s
*
= Stocul optim
= Factorul de indisponibilitate a stocului
p
1,2
= Preturi de aprovizionare variabile
F(q) = Functia de cost

Sistem de gestiune cu cerere constanta, perioada fixa
de reaprovizionare, fara permisiunea rupturii de stoc
Cazul 1
Cantitatea optima de aprovizionare (q*) - lotul
optim va fi:
q
*
=
2xQx

Tx
=
2x1300000x4500
360x0.010
= 57 008 kg

intervalul optim de reaprovizionare (t*) este:
t* = q* x T = 57 008 x 360 = 16 zile
Q 1 300 000

Sistem de gestiune cu cerere constanta,
perioada fixa de reaprovizionare, fara
permisiunea rupturii de stoc
Costul total al gestiunii (F*) este:
F* = 2xQxTx

=
2x1300000x360x0.0104500 =205 232 u.m.
(lei)


Sistem de gestiune cu cerere constanta, perioada fixa
de reaprovizionare, fara permisiunea rupturii de stoc

Factorul de indisponibilitate () a stocului are
valoarea: = cp = 0,001 = 0.091
C
s
+ cp 0,010 + 0,001
Lotul necesar pentru evitarea rupturii stocului
(q
*
): q* = 57 008
1

= 188 980 buc. (kg).

Stocul optim (s
*
) : s* = q* x
s* = 188 980 0.091= 17 197 bucati (kg).




Sistem de gestiune cu cerere constanta,
perioada fixa de reaprovizionare, fara
permisiunea rupturii de stoc



Lungimea optima a perioadei de gestiune (t*):
t* = 16 zile (calculat caz 1)
1

= 53 zile
Costul total minim al gestiunii:
F* = (F* calculat caz 1) = 205 232 0.091 =
69 911 u.m. (lei)



Cazul 2: Aprovizionare stocare cu preturi de
aprovizionare variabile (p
1
= 40 u. m.

, p
2
= 36 u.
m.

); cereri ce nu pot fi satisfacute

f(q)= 40q , daca 0< q 500
36q , daca q > 500
c
l
= 1.000 lei, Q = 40.000 kg, T = 360 zile,
Cs = 0,01 lei/zi
Punctele de minim q
1
* si q
2
* (pentru cele doua
expresii ale lui f(q) se obtin cu relatia:
q
i
* =
2xQx

ixTx
, i=1,2




n cazul nostru:
q
1
* =
2xQx

xTx
=
2x40000x1000
40x360x0.01
= 745 unitati

q
2
* =
2xQx

xTx
=
2x40000x1000
36x360x0.01
= 786 unitati




Sistem de gestiune cu cerere constanta,
perioada fixa de reaprovizionare, cu cereri ce
nu pot fi satisfacute (Cazul 2)



Variatia functiei de cost F(q) in functie
de cantitate q*
Interval optim de aprovizionare pentru pret
constant de achizitie
Intervalul optim (t*) ntre doua comenzi succesive este:

t
*
=
2xTx

2xQx
=
2x360x1000
36x40000 x0.01
= 7 zile

Concluzii: pentru a obtine cheltuieli minime de
gestiune, este necesara aprovizionarea periodica
a depozitului la fiecare 7 zile pentru sare cu pret
de achizitie variabil, cu o cantitate de 745 unitati
sare.




MINIMIZAREA COSTULUI TOTAL AL TRANSPORTULUI
EFECTUAT

4 magazine
1
,
2
,
3
,
4
se aprovizioneaza cu
sare de la 3 depozite de sare
1
,
2
,
3

Se primesc comenzi de 770 tone sare
Se stabileste in ce mod pot fi distribuite cele
770 tone de sare, astfel incat costul total al
transporturilor efectuate sa fie minim.

Gasirea solutiei optime de transport
Graful problemei

Restrictii:
Rute ocupate
Gasirea solutiei optime de transport
Se determina solutia initiala prin metoda
coltului N-V
Restrictii: Rute ocupate:
Costul de transport este: lei
Se determina solutia initiala prin metoda
costului minim
Costul de transport este: lei
Se determina o solutie optima care sa asigure
aprovizionarea magazinelor cu cheltuieli de
transport minime
Costul de transport este: lei

Gasirea solutiei optime de transport
Se determina o solutie optima care sa asigure aprovizionarea
magazinelor cu cheltuieli de transport minime

Se va pleca de la solutia construita prin
metoda costului minim, cost total 2430 lei
Se introduc variabilele
1
,
2
,
3

corespunzatoare celor 3 (depozite) si
variabilele
1
,
2
,
3
,
4
corespunzatoare celor
4 magazine.
Fiecarei rute ocupate in solutia initiala i se
asociaza ecuatia

Gasirea solutiei optime de transport
Se determina o solutie optima care sa asigure aprovizionarea
magazinelor cu cheltuieli de transport minime
Se da valoarea 0 variabilei care apare cel mai
des in sistem (in cazul de fata
3
), asadar

3
= 0 deci rezulta ca

2
= 7
2
= 2
1
= 3

3
= 3

4
= 4
1
= 3

Pentru rutele neocupate se calculeaza

Gasirea solutiei optime de transport
Se determina o solutie optima care sa asigure aprovizionarea magazinelor cu
cheltuieli de transport minime
Deoarece in urma calcularii

s-a gasit

12
= 2 > 0 si ca urmare testul de optimalitate
nu este indeplinit este necesara construirea unui
program de transport mai bun
Se construieste un ciclu al rutei, adica un drum
inchis care incepe si sfarseste in celula
12
= 2 si
care, in rest, coteste in unghi drept numai prin
celule ocupate si se marcheaza alternativ cu + si
colturile ciclului incepand cu + in celula
12
= 2.

Gasirea solutiei optime de transport
Se determina o solutie optima care sa asigure aprovizionarea magazinelor cu
cheltuieli de transport minime
Se va determina minimul valorilor inscrise in
celulele marcate cu
=
14
= 120,
32
= 100 = 100

Se construieste o noua solutie a problemei de
transport
Costul de transport este: lei
Gasirea solutiei optime de transport
Se determina o solutie optima care sa asigure aprovizionarea magazinelor cu
cheltuieli de transport minime
Costul total de transport asociat=

12
= 2430 100 2 = 2230 lei
Reluam algoritmul cu o noua iteratie pentru a
determina solutia optima cautata:
Se da valoarea 0 lui
3
si se calculeaza restul
variabilelor

3
= 0

3
= 3

4
= 4
1
= 3
2
= 5
2
= 0
1
= 1


Gasirea solutiei optime de transport
Se determina o solutie optima care sa asigure aprovizionarea magazinelor cu
cheltuieli de transport minime
Deoarece STOP ALGORITM! Solutia curenta este
optima
Cost minim de transport = 2230 lei.
Interpretarea solutiei optime a problemei de transport:
- se aprovizioneaza cu 150 tone sare de la depozitul
- se aprovizioneaza cu 100 tone de la depozitul si
cu restul de 100 tone de la
- se aprovizioneaza cu necesarul de 240 tone sare
de la depozitul
- se aprovizioneaza cu 20 tone sare de la depozitul
si cu restul de 160 tone de la


GESTIUNEA ACTIVITATII DE STOCARE PRIN
TEHNICA SIMULARII

Model de stocare a unui produs cu cerere
variabila, cu perioada constanta de
reaprovizionare si fara lipsa de stoc.
Sa presupunem situatia in care depozitul de
sare stocheaza sare gema pt drumuri, cu
cererea Q caracterizata printr-o variabila
aleatoare cu functie de repartitie de tip
discret, de forma:
GESTIUNEA ACTIVITATII DE STOCARE
PRIN TEHNICA SIMULARII
pe perioada de timp =30 zile
stoc de siguranta C=5000 kg
Perioada intre doua aprovizionari este T=3 zile
cnd datorit cererii prea mari, nivelul stocului
devine mai mic sau egal cu nivelul critic al
stocului de siguran C, se produce o rupere de
stoc i trebuie s se lanseze o comand
economic NA, care va fi onorat la
urmtoarea aprovizionare mpreun cu Q0
GESTIUNEA ACTIVITATII DE STOCARE
PRIN TEHNICA SIMULARII
Activitatea de stocare presupune urmtoarele
cheltuieli:
- cheltuieli de stocare, de eviden i manipularii
produsului;
- cheltuieli de lansare a comenzilor de
aprovizionare ale depozitului;
- cheltuieli de penalizare.
Activitatea depozitului este avantajoas dac se
desfoar n condiiile unor cheltuieli minime.

GESTIUNEA ACTIVITATII DE STOCARE
PRIN TEHNICA SIMULARII
Se simuleaza activitatea desfurat n cadrul
depozitului ntr-un numr de NC = 3 cicluri de
simulare, fiecare ciclu desfurndu-se pe un
orizont de simulare de 30 zile, urmrindu-se
comportarea medie a sistemului de stocare,
avnd n vedere legea cererii i a ofertei
GESTIUNEA ACTIVITATII DE STOCARE
PRIN TEHNICA SIMULARII
Datele de intrare sunt urmatoarele:
CL=9000; CS=9000;CP=2000; SI=6000; =30; C= 5000;
Q0=5000; NC=3.
Unitatea de masura aferenta variabilelor de tip cost este
leu/kg (lei/kg).

In urma rularii programului s-au obtinut urmatoarele
rezultate: perioada optima de reaprovizionare este de 3
zile, cererea medie pe unitatea de timp este 308.33kg,
costul de lansare mediu este 9000 lei/kg, costul de stocare
mediu este 9336.60 lei/kg, nivelul critic mediu al stocului
este 925 kg ceea ce inseamna ca nu va avea loc nicio
ruptura de stoc.


REPROIECTAREA RETELEI LOGISTICE

Depozitele de sare din Bacau, Craiova si Timisoara nu mai
sunt rentabile, datorita faptului ca livrarile de sare din
aceste depozite la Metro, Selgros si XXL din orasele
respective nu au mai fost posibile. Acum se livreaza din
depozitele de sare din Bucuresti.
Reproiectarea lantului logistic se face din cauza
restructurarii sistemului de aprovizionare al magazinelor si
pentru a reduce cheltuielile cu depozitarea.
Reproiectarea poate consta si in gasirea de noi clienti,
producatori din industria alimentara care sa se
aprovizioneze cu sare de la depozitele respective, deci prin
aparitia unui nou target de client producatori de cerere.

CONCLUZII

Aproape toate ntreprinderile se regsesc n
aceleai teritorii unde concurena este acerba.
Din acest motiv, diferenele de cost la nivelul
aprovizionrii sau creterea volumelor, sau tot
ceea ce constituie un avantaj concurenial se
anuleaz i aceste ntreprinderi sunt constrnse
s caute alte moduri de difereniere a
produselor, concepiilor de marketing i
comerciale, pentru a reaciona, anticipa i a se
impune pe piata.
CONCLUZII

Strategia lanului logistic este compus din
multiple componente, interdependente i o
multitudine de decizii, mai mult sau mai puin
importante.
Dac o activitate izolat poate fi copiat, un
ansamblu de activiti care alctuiesc un
sistem este imposibil de reprodus. Acest lucru
se transpune i n strategia lanului logistic.