Sunteți pe pagina 1din 9

MODELE MATEMATICE DE GESTIUNE A STOCURILOR

Prin stoc intelegem o rezerva de bunuri materiale deslinate vanzarii sau folosirii in procesul de
productie.
Constituirea stocurilor presupune chcltuieli de aprovizionare sau productie, cheltuieli de stocaj
(depozitare, lntretinere etc.), pierderi pentru deprecierea marfurilor ~i altele.
Orice gcstiune de stoc presupune intr(tri in stoc sau aprovizionari ~i iqiri din stoc, acestea
putancl avca un caracter cleterrn inist sau aleator.
Deciziile ce se iau in organizarea ~tiintifica a stocurilor au la baza un criteriu de optim,
determinat de politica economica, acesta fiincl de obicei costul global minim.
Politica optima reprezinta activitatea de management a stocurilor care implica un cost total
minim. Elernentele unei politici optirne sunt:
ni vel ul optim al stocuri !or
>vol um ul optim de rcaprovizionarc
>pcrioacla optima de reaprovizionarc
>numarul optim de reaprovizionari etc.

>

1. Modele deterministe
Notatii:
Q - cantitatea din stoc
{} - intervaJul de timp in care se gestioneaza stocul
T - perioacla fixa de aprovizionare

Q - cererea constanta
s - stocul
Cs -

costul unitar de stocaj

c 1 - costul de lansare a unei cornenzi


cP- costul uni tar de penalizare pentru lipsa de stoc

Modelul 1. Gcstiunea (stoc) cu pcrioada fixa, ccrerc constanta


Elementele unei politici optimc sunt:

q=

2Qc 1

Be s

=> valoarea optima a une1 comenz1

v- = Q_ = /'6Qc,
-------c/ V 2c 1

J2Bc

=--=> numarul

optim de aprovizionrtri

!a optunft
.
cl e aprov1z10nare
..

T- = 0- = ------1
ii
r-ic
~ s

~-=-:> penoac

C=

=> gestiunca optima

J2Q(-k 1c

_
1

~i

fara posibilitatea lipsei de stoc.

Modelul 2. Gestiunea (stoc) cu perioada fixa, cerere constanta

~i

cu posibilitatea lipsei de stoc

Lipsa de s1oc va fi penalizata cu un cost uni tar de penalizare cP.


c

_{!~

p =

se

nume~tefl:zctor

de penalizare.

c. +c /)
,\

0 politica optima presupune:

1-----
,

qp =

ec, . J--p

2Qc 1

~-
/

l
.
=> stocu opt1m

:1

I ...

VP
1-----

c = \} 2Q0c cs p
A

Problemc rezolvate
2

1. 0 fabrica de confeqii realizcaza produqia semestriala folosincl 100000 m tesaturi de matase.

Pcntru fiecare comanda de baloturi se cheltuiesc 5000 u.m. de la darea comenzii pana la
receptionarea baloturilor.
$tiind ca aprovizionarea se face la intervale de timp egale, Cll cantitati cgale, iar costul
2
depozitf1rii este de 1 u.m. pentru 5m de tesaturi depozitate pe zi, sa sc determine lotul cu care trebuic
sa se aprovizionezc clepozitul fabricii astfel ca procesul de procluqic sa nu fie !ntrerupt din cauza lipsei
de tesaturi, nurnarul optim de aprovizionari, intervalul dintre doua aprovizionari ~i costul total al
acestui program optim de aprovizionare ~i stocare.

Rezolvare
Avem:

Q=100000m

C1=50()0 U.111. ;

0=180zilc
C
s

1
I111-" I ZZ.
=-U.111.
5

Comando opt im(t este:

Nunz(trul optim de aproviziomzri este:

v = Q_ = }_Q~_()g_ ""19 aprovizionari


q 5270,46
Perioada optima de aprovizionare se calculeaza cu formula:
'

{)

180

19

= -- = -- ~ 9 z1le

Ciestiunea optima:

2. Un magazin alimentar are o cerere trimestriala de 900000 pachete de unt. Pcntru fiecare comanda de
aprovizionare se cheltuiesc 1000 u.m., iar costul depozitarii estc de 2 u.m. pentru 9 paehete depozitate
pe Zl.
Aprovizionarca se face la intcrvale de timp cgale, cu cantitati egale ~i nu se admite lipsa de stoc.
Sa se determine volumul optim al unei cornenzi, nu111{1rul optim de aprovizionari, perioada optima de
aprovizionare $i gestiunea optima.
Rezolvare
Avem: Q=900.000 pachete; () = 90 zile
2
c1= 1000 u.m. ; c, = -- u.m./pachet I zi
9

q-

J;;L ~ fz:~::~~o-,- ~
2

9487 pachetc de unt

v=

0 = 900000
. . - .
=
---- "" 9 )- aprov1z1011an
q
9487

, = --e = --90
.
"" 1Zl

95

3. Necesarul lunar de came de pore la un restaurant este de 5000 kg. Costul de stocaj pentru 1 kg. de
came este de l Lun. pe zi, costul de lansare al unei comenzi este de 1000 u.m., iar in caz de lipsa de
stoc se aplica o penalizare cu 30 u.m./zi pentru 1 kg de carne lipsa.
Sa se determine volumul optim al unei cornenzi, stocul optim, numarul optim de aprovizionari,
perioada optima de aprovizionare ~i gestiunea optima, $tiind ca aprovizionarea se face cu cantilati
egale, la intervale de timp egale.
Rezolvare
Avem: Q=5000 kg ; ()

= 30 zile <; c1=1000 u.m.

cs=l u.m./kg/zi ; cP

= 30 u.m./zi I kg

Factoru! de penalizare pentru lipsa de stoc este:

,
q

30

31

12:-5-()()6-.1-oc)_o_

r-.2Q~~:.-

= ~o;:~-p = \;---;~-.~~]() = 586,89 kg


31

-~ = lJ. p = 586,89. ~-Q = 567,95 kg


31

Q 5000 (')

v = - = --- : : : .1 aprov1z10nan
q 586,89
' 0 30
.
T = - = - :::::: 3 zile
v 9
A

C = \/2QOc.c1 /; = v(2 5000~().~~~-~lQ=17038,85


u.m .
31
.I

4. Un depozit de matcriale de constructii se aprovizioneaza cu tabla galvanizata in cantitati egale ~i la


intervale de timp egale. Necesarul anual de tabla galvanizata este de 90000 m 2 , costul pentru o
aprovizionare este de 200 tun., iar costul de stocaj este de l u.m./zi pentru l m 2 .
~tiind ca !n cazul lipsei de stoc depozi tul este penalizat cu
10 u .m ./zi pentru 1 ni2 de tabl[t
galvanizata lips[1, s[1 se determine vollmml optim al unei comenzi, stoCLJ! optim, numarul optim de
cornenzi, perioada optima de aprovizionare ~i gestiunea optima.
Rezolvare

Avem: Q=90000m

0=360zile; c 1=200u.m.

c,=1
u.m./zi/nl ;. c p
.

cP
p = ---.

.~ = l]. p

cs+
c)r
.

331,66 . .!_2
11

= 10 u.rn./zi I m 2

= ,10
__,
11

= 301,5 111 2


v = -Q = -90000
----- : : : 271 aprov1z1onan
q 331,66
N

=' ()_
1!

= 3 <~Q ::::::]
271

zi

2. Modele aleatoare
Gestiune (stoc) cu:

? cerere aleatoare,
~

picrderi 111 cazul surplusului de stoc,

? cheltuieli suplimentarc in cazul lipsei de stoc,

cost de stocaj i1cgbjabi1.

Notam cu s stocul la un moment dat $i cu X variabila alcatoare ce reprezinta ccrerea, avand reparti1ia:

.(x J

= 0,1,. .. n

x. f (x) ' X E [ 0, CO)

pentru cerere discreta


pentru cerere continua

c 1 cost unitar de penalizare pentru excedcnt de stoc


c 2 cost unitar de penalizarc pentru lipsa de stoc

Cazul discret
In acest caz, variabila aleatoarc cerere are repartitia:

Functia de repartitie a variabilei aleatoare X va fi:


s

F(s) = P(X:; s )= LP(x)


x~o

Notam cu

-+ raport de penalizare
c1

+ c2

xz
Stocu.l optim .~ este acea valoare a lui s care satisface rela1ia:

F(s-1)<p<F(s)

(*)

Observafii
l. Deoarece funqia de repartitie F(s) este nedescrescatoare, din relatia (*) rczulta ca este un minim
absolut pentru functia cost mediu.
2. Daca F(s -1) < p = F(s), atunci rninimul functiei cost are loc pcntru doua valori .~ $i .~ + 1.

3. Daca F(s - I)= p < F(s), atunci minimul functiei cost are loc pentru doua valori .? -1

~1

s.

Gestiunea optima este:


i

C(c?)=c 1 I(s-x)p(x)+c 2

.'L(x-s)p(x)
x~.i+I

x~o

Cazul continuu

X:

l'xf(x) J, x

[O,oo)

F(s)

= Jf

(x)dx

Stoczt! optim (.?) este solu\ia

ecua~iei

F(s)

= p, unde

p are aceea9i semnifi.catie ca 9i la cazul discret.

Gestiunea optima este:

C(S)

co

= c1 J(s - x)J(x)dx + c2 J(x - s)f(x)dx


()

.i

Probleme rezolvate

1. Un depozit de alimente trebuic sa achizitionczc anual un numar de piese de schimb de un anumit tip
pentru func\ionarea ne1ntrerupta a agregatelor frigorifice ce le detine. Experimental s-a constatat
numarul agregatelor care au x clefectiuni intr-un an urmarindu-se 20 agregate. Datele experientei sunt
trccute In urmatorul tabel:

__ l:'l_!_~- dt:'._~_~Ji u~~x


Nr agrcgatc care au avut
x defectiuni

0
6

I
6

2
4

3
2

4
1

Pierderea unitara datorata surplusului de piese de schimb este de 3000 u.m., iar cea datorata lipsci
pieselor de schimb cste de 8000 u.rn.
Costul stocarii este ncglij abil.
Sa se determine numarul optim de piesc de schimb pc care sa le achizi\ioneze depozitul anual ~i
gestiunea optima.

Rezolvarc
Avem: c1= 3000 u.m.; c2= 8000 u.m.
C7
8000
8
p = ----= - - = - = 0,72
C1 + C 2
l J 000 11

Pentru a lucra

u~or

construim tabelul:

------------

------~,._....--------------

----------------------s

p(x)

F(s)= _Ip(x)

0
1

0
I

0,3

0,3

2
3
4
5

2
3
4
5

0,3
0,2
0,1
0,05
0,05

0,6
0,8
0,9
0,95
1

X=O

Cum p

0,72 este cuprins intrc F( 1)=0,6

~i

+--- p

0,72

F(2)=0,8, rczultft dt stocul optim este

s= 2

Pcntru gestiunea optima obtinem:


~

00

CC)=c 12,).l--x)p(x)+c 2

Icx

.np(x)=

.r~o

=.

3000(2. 0,3 + 1'0,3) + 8000(10,1+2. 0,05 + 3. 0,05) =

= 27()0 + 2800 == 5500 U./ll.


2. Din datele statistice sc

cunoa~te

ca cererea de fructe la o unitate comerciala pc o perioada de 4 luni

sc prezinta ca in tabelul urmator:


~~rere

(tone) x
0,2

p (x)

0,3

0,4

0, 1

Surplusul de fructe in unitate se penalizeaza cu 60 u.m./zi pentru o tona de fructe, iar lipsa fructelor din
unitate aduce un prejudiciu unitatii frind penalizata cu 500 u.m./zi pentru o tona de fructe lipsa.
Costul de stoc2~j fiind neglijabil, sa se determine stocul optim al unita}ii, astfel inci.lt cheltuielile sa fie
m1mme.
Rezolvarc

Avern: c1 = 60 u.m./zi/t; c 2 = 500 u.m./zi/t


p

----- --s

c2
500
= -----= ----
= 0,89

c1 + c2

560

-----~r------------x
p(x)

.-

F(s) '"' _Ip(x)


x~o

0,2

0,2

0,3

0,5

3
4

0,4

0,9

2
3
4

+--- p

0,89

o, l ____ . . _________L___~---

~---~--~--

Deoarece p = 0,89 cstc cuprins lntre F(2)=0,5

Pentru gestiunea optima obtinem:

~i

F(3)=0,9, rezulta ca stocul optim este .s

= 3,

~:

O'.)

C(.s)=c1 .LC.5 x)p(x)+c2 .Lcx-,s)p(x)=


r'.'.'.:!S + 1

= 60(2. 0,2 + l 0,3) + 500( 4- 3). 0,1 =


= 60 0,7 + 500 0,1=42 + 50:.:::: 92 u.m.
3. Un fabricant de produsc de panificatie constata ca cererea pentrn un anumit tip de paine este
uniforma $i cuprinsa intrc 2000 $i 3000 bucati pe zi.

Daca nu se vinde painea coapta in aceea~i zi, atunci fabricantul o poate revindc cu un pret rnai sc~tzut,
astfel ca el pierde 80 u.m. la o piline. Costul cercrii nesatisfacute este evaluat la 120 tun. pe bucata, iar
costul de stocaj este neglijabil.
Sa se determine numiirul optim de paini pc care fabricantul trcbuie sa le asigurc pe zi astfel !neat costul
surplusului de stoc $i al lipsei de stoc sii fie minim. Care este acest cost?
Rczolvare
Cererea cle paine este o variabila a/eafoare continua cu densitatea de probabi litate:
J

f(x)

= JOOO,

E[20()(),3()()0]

x ~ [2000,3000]

0,

c 1= 80 u.m./buc/zi; c2= 120 u.m./buc/zi.


c0

120
=06
200
'

p==---"'-=..

c1 + c 2

Funciia de repartitie a variabilei aleatoare cerere va i:

F(s)

l
s - 2000
f j (x)dx = f I()()()
dx =~-l 000

2000

'OOU

Din rela\ia F(s) = p obtinem:

_s - 2000 = 0 6 => = 2600


1000
'

Pentru calculul gestiunii optimc folosirn formula:

CU)= c 1

lX)

Jes - x)f (x)dx + c Jex - s)f(x)dx =


2

.i

1
3000
.
1
= 80 f (2600 x) -----dx + 120 f (x-2600)---dx ==
2000
1000
2600
1000
2600

80 (

= 1().Oo

. . 2600 x 12600J 120


+
2600 x
2000 - 2 2000

= 24000 u.m.

woo

x 3000
- 2600x113000~
2 2600
12600
2

4. Din datele statistice se ~tie ca cererea in tone pentru un anumit tip de marfa reprezinta o variabila
aleatoare continua cu densitatea de probabilitate:

= { / 8 (2x+1),

/(x)

pentru x

[l,4]

pentru x E (0,1) U (4,oo)

0,

ipoteza dt surplusul de marfa se degradeaza ~i se vinde cu o pierdere de 800 u.m. pc tona, iar in
cazul lipsei de mar fa se fac cheltuieli suplimentare de 1000 u.m. pentru o tona, sa se organizeze
gestiunea optima.

ln

Rezolvare
Avem: c 1== 800 u.m./t; c 2= 1000 u.m./t

F(s)

--------'~---

c1 + c 2

= 1000 = 5
1800

f.f(x)dx = 18---1 J(2x + l)dx = 181-(s

+ s - 2)

Din rela\ia F(s) = p ob\inem


1 7
--- (s + s -- 2)
18
S1 = J

=>

ls

= -4

= ---5 => s + s 7

[1,4]

~ [1,4]

= 10 => s + s -12 = 0

=> Deei = 3t

Pentru calculul gestiunii optime lnlocuim 1n formula:


w

C(s) = c1 (s - x)f(x)dx + c2 (x- s)f(x)dx


0

pe s cu .\'

=3

~i

obtinem:
J

18

C(.Y) = C(3) = 800 JC3 - x) - (2x + J)dx + 1000 Jex ---3) - (2x + l)dx
=

385,18 + 231,48 = 616,66u.m.

18