Probleme

1. La nivelul unui sistem de produc\ie, un produs trebuie livrat 12 luni pe

an calendaristic. El se realizeaz[ la 10 locuri de munc[ fiind necesare 4
opera\ii.
a. Defini\i coeficientul de continuitate al livr[rilor produsului
b. Defini\i coeficientul mediu al specializ[rii locurilor de munc[.
c. Ce tip de produc\ie trebuie organizat la nivelul SP ?

2. La nivelul unui sistem de produc\ie un produs trebuie livrat 11 luni pe

an calendaristic. El se realizeaz[ la 5 locuri de munc[ ]n 10 opera\ii.
a. Defini\i coeficientul de continuitate al livr[rilor produsului
b. Defini\i coeficientul mediu al specializ[rii locurilor de munc[
c. Ce tip de produc\ie trebuie organizat la nivelul SP ?

3. La un loc de munc[ sunt prev[zute dou[ schimburi a 8 ore iar pe un an

calendaristic sunt: 104 zile nelucr[toare, 8 zile s[rb[tori legale, 2 zile de
]ntreruperi aprobate iar coeficientul de reducere al fondului disponibil de
timp ca urmare a repara\iilor preventiv planificate este krp  0,9. La acest loc
de munc[ se exut[ o opera\ie k, pentru un reper oarecare j, av`nd norma de
timp NTj,k  30 min, fiind planificat un volum al produc\iei fizice Qj (an) 
2000 buc/an.
Care este tipul de produc\ie care trebuie organizat la acest loc de munc[?
Justificare.

4. La un loc de munc[ sunt prev[zute dou[ schimburi a 8 ore iar pe un

an calendaristic sunt: 104 zile nelucr[toare, 8 zile s[rb[tori legale, 2 zile de
]ntreruperi aprobate iar coeficientul de reducere al fondului disponibil de
timp ca urmare a repara\iilor preventiv planificate este krp  0,9. La acest loc
de munc[ se exut[ o opera\ie k, pentru un reper oarecare j, av`nd norma de
timp NTj,k  3 min, fiind planificat un volum al produc\iei fizice Qj (an) 
200000 buc/an.
Care este tipul de produc\ie care trebuie organizat la acest loc de munc[
? Justificare.

5. Pentru fabricarea a 5 produse (i  1,2,3,4,5) se dispune de 4 resurse

(j 1, 2, 3, 4) ]n cantit[\ile b1  10000, b2  9000, b3  100000, b4  1000.
Cunosc`ndu-se consumurile aij, date de matricea:
 1 / 2 2 1 10 
 
 2 1 7 0,5 
aij    3 3 15 0,05 
 3 2 25 1 
 1 0,5 100 0,1 
 
=i profiturile unitare ci: c1  2, c2  3, c3  4, c4  5, c5  6 s[ se formuleze
problema utiliz[rii optime a acestor resurse.
Care sunt cantit[\ile optime, din fiecare produs, care trebuiesc fabricate ?

6. Pentru fabricarea a 5 produse (i  1,2,3,4,5) se dispune de 4 resurse

Ej (j 1, 2, 3, 4) ]n cantit[\ile b1  10000, b2  9000, b3  100000, b4  1000.
Cunosc`ndu-se:
- consumurile aij, date de matricea:
1 / 2 2 1 10 
 
 2 1 7 0,5 
aij    3 3 15 0,05 
 3 2 25 1 
 1 0,5 100 0,1 
 
- profiturile unitare ci: c1  2, c2  3, c3  4, c4  5, c5  6
- costurile unitare de achizi\ie a unit[\ii de resurs[, j: 1 2; 210, 31,
41000
- capitalul disponibil pentru achizitionarea de resurse S  25000000
s[ se formuleze problema utiliz[rii optime a acestor resurse.
Care sunt cantit[\ile optime, din fiecare produs, care trebuiesc fabricate ?

7. Cu ajutorul unor metode statistice s-a stabilit c[ sosirile la magazia

central[ de scule deservit[ de un singur gestionar sunt poissoniene cu media
  30 persoane pe or[, iar timpul de servire al unei persoane are o reparti\ie
exponen\ial[ cu media de 90 secunde. S[ se determine:
a) Probabilitatea ca ]n sistemul de a=teptare s[ nu existe nici-un solicitant la
un moment dat
b) Probabilitatea ca ]n sistem s[ existe 3 solicitanti la un moment dat
c) Num[rul mediu de solicitanti din sistemul de a=teptare la momentul t,
num[rul mediu de solicitanti ca a=teapt[ la momentul t, num[rul mediu de
persoane care sunt servite la un moment dat, precum =i num[rul mediu de
persoane servite efectiv ]ntr-o unitate de timp.
d) Timpul mediu de a=teptare al unui cump[r[tor p`n[ s[ fie servit =i timpul
mediu de a=teptare ]n ]ntreg sistemul de a=teptare.
 8. Pentru un meci de fotbal la intrarea ]n stadion au fost amplasate 3
case de bilete. Din datele statistice anterioare se =tie c[ sosirile spectatorilor
sunt poissoniene, cu media   12 spectatori pe minut, iar timpul mediu de
servire a unui spectator la o cas[ de bilete este de 10 secunde. S[ se
determine num[rul mediu de spectatori care a=teapt[ s[ intre la meci,
precum =i timpul mediu de a=teptare la coad[.

9. }ntr-un atelier cu 10 ma=ini de acela=i tip, la defectarea lor sunt

reparate de c[tre un mecanic. +tiind c[ sosirile sunt de tip poissonian cu  
1/5 =i durata repara\iei este exponen\ial[ de parametru   2 s[ se calculeze
caracteristicile modelului (se consider[ unitatea de timp 1 zi  8 ore).

10. }ntr-o sec\ie sunt 9 ma=ini identice =i sunt angaja\i 4 mecanici care
intervin numai ]n momentul ]n care o ma=in[ se defecteaz[, pentru a o
repara.+tiind c[ repara\ia unei ma=ini este o variabil[ aleatoare cu reparti\ie
exponen\ial[ de parametru   ½ ma=ini reparate pe or[ =i c[ durata medie
de func\ionare a unei ma=ini f[r[ nici o defec\iune este de 5 ore, s[ se
determine :
a) probabilitatea ca ]n sistemul de a=teptare s[ se g[seasc[ 3 ma=ini,
apoi 4 ma=ini ;
b)num[rul mediu de ma=ini ce a=teapt[ la un moment dat s[ fie
reparate ;
c) Timpul mediu de a=teptare ]n fir =i ]n sistem.

11. Sosirile ma=inilor defecte la un atelier de repara\ii sunt

poissoniene de parametru   6/5 ma=ini pe zi. Pentru repararea lor se
propune angajarea a doi mecanici de acea=i calificare din una din
categoriile :
Categoria Nr. ma=ini reparate pe Costul manoperei
zi
I 2 10
II 3 20
III 4 30
 Se =tie c[ timpul de reparare al unei ma=ini de c[tre un mecanic de
orice categorie are o reparti\ie exponen\ial[, iar lotul de ma=ini este suficient
de mare pentru a putea considera popula\ia sursei infinit[. Pierderea
]ntreprinderii din cauza unei ma=ini defecte este de 800 UM/zi.
S[ se stabileasc[ categoria din care trebuie s[ fac[ parte cei doi
angaja\i astfel ]nc`t costul global s[ fie minim

12. }ntr-o unitate economic[ „cu foc continuu” cererea anual[ dintr-o
materie prim[ este de 200 t. Costul de lansare al unei comenzi este de 7300
UM, iar costul de stocare pe zi pentru o ton[ de materie prim[ este de 20
UM. }n ipoteza c[ se admite un consum uniform, aprovizionarea se face la
intervale egale de timp =i c[ nu se admite lipsa de stoc s[ se determine:
- volumul optim al unei comenzi;
- num[rul optim de reaprovizion[ri;
- perioada optim[ de reaprovizionare;
- gestiunea optim[;
- graficul corespunz[tor regulilor de gestiune a stocului (ta  10 zile).

13. Necesarul anual de repere pentru o societate comercial[ este de

1000 buc[\i, care se consum[ ]n 250 zile lucr[toare. Aceste repere sunt
produse de aceea=i societate ]ntr-un ritm medui de 5 buc/zi. Cunosc`nd
costurile pentru reglarea utilajului ]n vederea lans[rii ]n fabrica\ie a lotului
optim de piese, Cr  200 UM =i costurile zilnice legate de stocarea lor – 10
% din valoarea reperului (C  5 UM) s[ se stabileasc[:
- dimensiunea optim[ a lotului;
- graficul cu regulile de gestiune a stocului;
- gestiunea optim[.

14. }ntr-o unitate economic[ cererea lunar[ pentru o anumit[ materie

prim[ este de 3000 kg. Costul zilnic de stocaj pentru 1 kg de materie prim[
este de 10 UM; costul de lansare a unei comenzi este de 200 UM, iar costul
de penalizare pe zi pentru 1 kg lips[ este de 190 UM. }n ipoteza unui
consum uniform, aprovizionare ]n cantit[\i egale la intervale egale de timp
s[ se determine: volumul optim al comenzii, stocul optim, num[rul optim de
reaprovizion[ri, perioada optim[ de reaprovizionare, gestiunea optim[. S[ se
]ntocmeasc[ graficul corespunz[tor regulilor de gestiune a stocului, =tiind c[
se lucreaz[ ]n trei schimburi.
 15. O unitate de produc\ie sezonier[ (se lucreaz[ 100 de zile pe an)
folose=te materie prim[ cu termen de garan\ie de 24 ore. Necesarul de astfel
de produse este de 2500000 buc[\i pe sezon, pre\ul de achizi\ie este de 1500
lei/buc, costul fix al comenzii este de 450000 lei iar coeficientul de
propor\ionalitate al costurilor de stocaj este de 0,015. }n ipotezele c[ se
admite un consum uniform, aprovizionarea se face cu cantit[\i egale la
intervale egale de timp =i c[ nu se admite lips[ de stoc s[ se formuleze
politica economic[ pentru managementul stocului, inclusiv graficul cu
regulile de gestiune a stocului =tiind c[ ta  0,2 zile  4,8 ore.

16. S[ se stabileasc[ politica economic[ pe o perioad[ de un an

comercial (300 zile) pentru stocul urm[toarelor trei produse:
P1: Q1  400 t; Cl,1  432 UM/comand[; cs,1  4,5 UM/t zi; ta,1  5 zile.
P2: Q2  2500 t; Cl,2  675 UM/comand[; cs,2  2 UM/t zi; ta,2  255 zile.
P3: Q3  900 t; Cl,3  300 UM/comand[; cs,3  8 UM/t zi; ta,1  60 zile.

17. Un v`nz[tor de ziare cump[r[ ]n fiecare diminea\[ ziare cu 2500

lei/bucat[ =i le revinde cu 3000 lei/ buc. El constat[ c[ sunt zile ]n care
r[m`ne cu ziare nev`ndute =i zile c`nd are cerere dar nu mai are ziare. De
aceea timp de 100 zile a f[cut un studiu statistic al cererii rezult`nd
urm[toarele date:
Cerere, buc 90 100 110 120 130 140 150 160
Nr. zile 2 6 10 15 20 25 18 4
a) C`t pierde dac[ vinde ]ntr-o zi 100 de ziare din cel 140 cump[rate ?
b) C`t pierde dac[ are 100 de ziare =i se cer 140 ?
c) Care este num[rul de ziare pe care trebuie s[ le achizi\ioneze astfel
]nc`t pierderile datorate surplusului sau lipsei s[ fie minime. Care sunt
pierderile medii minime ?

18. Un fabricant de produse de panifica\ie constat[ c[ cererea pentru

un anumit sortiment este o variabil[ aleatoare cu distribu\ia uniform
continu[ pe intervalul 1000, 2000 buc[\i pe zi.
Dac[ acest sortiment nu se vinde ]n ziua ]n care a fost fabricat el se vinde a
doua zi dar la un pre\ cu 80 de lei mai mic. Cun[sc`nd profitul pe bucata
v`ndut[ ]n ziua fabric[rii de 120 lei s[ se stabileasc[ gestiunea optim[.

19. Produc\ia unei societ[\i comerciale dependent[ de un stoc sezonier

implic[ o just[ corelare cu produc\ia de ambalaje corspunz[toare. }ntr-o
astfel de societate studiile statistice au ar[tat urm[toarea cerere pentru
ambalaje:
Cerere x (mii buc.) 20 25 30 35 40 45
Probabilitatea cererii, p(x) 0,083 0,250 0,333 0,167 0,084 0,083
Costul unitar al stoc[rii unui ambalaj este de 100 lei iar costul lipsei din stoc
al unui ambalaj este evaluat la 20000 lei
S[ se stabileasc[ gestiunea optim[ a stocului de ambalaje.

20. Se cunoa=te c[ o anumit[ materie prim[ are cererea, ]n tone pe o

perioad[ de timp, dat[ de func\ia a densit[\ii de probabilitate:
x  e x , x  0
f (x )  
0, x  0
}n ipoteza unor cheltuielide stocaj cs  4500 UM/t zi =i de penalizare de
13500 UM/t zi s[ se determine stocul =i gestiunea optim[.

21. Pentru acoperirea necesarului unei m[rfi pentru patru consumatori

C1, C2, C3, C4 (v. Tabelul 2) se face aprovizionarea de la 4 depozite D1, D2,
D3, D4 care are disponibil cantit[\ile conform Tabelului 3.
Cunoc`nd costul transportului de la depozitul Di la consumatorul Cj (v.
Tabelul 4) se cere s[ se afle planul de transport care asigur[ minimizarea
cheltuielilor de transport, folosind algoritmul rezultat din scrierea modelului
dual.
Tabelul 2
D1 D2 D3 D4
ai 150 200 150 100

Tabelul 3
C1 C2 C3 C4
bj 100 200 150 50

Tabelul 4
cij C1 C2 C3 C4
D1 5 7 9 3
D2 2 4 6 8
D3 4 3 11 6
D4 9 10 5 2

22. S[ se optimizeze planul de transport de la trei depozite care au

cantit[\ile de marf[ : a1  7 t, a2  3 t, a3  5 t c[tre doi consumatori care au
necesarul b1  8 t, b2  7 t, cunosc`ndu-se costurile unitare de transport :
 C1 C2
D1 1 2
D2 3 5
D3 7 4
(se cere scrierea modelului de programare liniar[, a modelului dual =i
rezolvarea modelului dual folosind algoritmul simplex pentru problema
extins[).

23. }n graful din figura 1, nodurile reprezint[ localit[\ile iar valorile

arcelor distan\a dintre localit[\i. Se cere g[sirea drumului de valoare minim[
dintre localit[\ile x1 =i x9.

fig. 1

24. }n graful din figura 1, nodurile reprezint[ localit[\ile iar valorile

arcelor capacitatile de transport intre localit[\i. Se cere g[sirea drumului de
capacitate maxima dintre localit[\ile x1 =i x9.

fig. 1
 25. Se pune problema construirii unei linii de transport a
semifabricatelor de la magazia central[ c[tre 8 puncte de lucru aflate ]n jurul
acesteia. }n urma unui studiu tehnic au fost puse ]n eviden\[toate
posibilit[\ile =i costurile de conectare a celor opt puncete de lucru ]ntre ele =i
cu magazia central[, acestea fiind prezentate ]n figura 2.
Se cere g[sirea variantei de construc\ie de cost minim care s[ asigure accesul
de la magazia central[ la oricare dintre punctele de lucru.

Fig. 2

26. S[ se g[seasc[ planul optim de transport pentru a transporta o

cantitate maxim[ de produse de la depozitele D1, D2, D3 ]n care sunt
disponibile cantit[\ile a1  60 t, a2  24 t, a3  36 t, la consumatorii C1, C2, C3
cu necesarul b1 33 t, b2  19 t, b3  18 t, cunosc`nd capacit[\ile de transport
cij:

cij C1 C2 C3
D1 12 21 46
D2 15 18 34
D3 9 26 12
 22. Pentru fabricarea a 4 produse, tabelul inventarierii verigilor este
urm[torul:
Opera\ia Produs 1 Produs 2 Produs 3 Produs 4
Locul de Veriga Locul de Veriga Locul de Veriga Locul de Veriga
munc[ munc[ munc[ munc[
1 L2 L1 L2 L1
2 L3 L2-L3 L2 L1-L2 L3 L2-L3 L3 L1-L3
3 L1 L3-L1 L4 L2-L4 L5 L3-L5 L2 L3-L2
4 L6 L1-L6 L5 L4-L5 L6 L5-L6 L5 L2-L5
5 L5 L6-L5 L7 L5-L7 L7 L6-L7 L8 L5-L8
6 L7 L5-L7 L8 L7-L8 L8 L7-L8 L6 L8-L6
7 L9 L7-L9 L9 L8-L9 L9 L8-L9 L7 L6-L7
8 L8 L9-L8 L7 L9-L7

S[ se stabileasc[ amplasarea optim[ a locurilor de munc[.

23. Pentru fabricarea a patru produse, inventarierea verigilor =i cantit[\ile
planificate sunt date ]n tabelul urm[tor:
Opera\ia Produs 1: 50 buc Produs 2: 30 buc Produs 3: 20 buc Produs 4: 40 buc
Locul de Veriga Locul de Veriga Locul de Veriga Locul de Veriga
munc[ munc[ munc[ munc[
1 L2 L1 L2 L1
2 L3 L2-L3 L2 L1-L2 L3 L2-L3 L3 L1-L3
3 L1 L3-L1 L4 L2-L4 L5 L3-L5 L2 L3-L2
4 L6 L1-L6 L5 L4-L5 L6 L5-L6 L5 L2-L5
5 L5 L6-L5 L7 L5-L7 L7 L6-L7 L8 L5-L8
6 L7 L5-L7 L8 L7-L8 L8 L7-L8 L6 L8-L6
7 L9 L7-L9 L9 L8-L9 L9 L8-L9 L7 L6-L7
8 L8 L9-L8 L7 L9-L7

S[ se tabileasc[ amplasarea optim[ a locurilor de munc[.

24.Informa\iile primare pentru calculul capacit[\ii cantitative ale unui
sistem de fabrica\ie ]n care se execut[ trei produse, P1, P2, P3 sunt
urm[toarele:
 Produs i Qi, pl m masa total[
buc/an t/buc t
P1 1 50000 1,5 75000
P2 2 150000 0,2 30000
P3 3 100000 0,3 30000
TOTAL 135000
Qi, pl – produc\ia fizic[ planificat[
Informa\ii tehnico-organizatorice:
- cele trei produse se execut[ ]n sec\iile : turn[torie, tratament termic,
prelucr[ri mecanice – sec\ia S1 pentru produsul P1 =i sec\ia S2 pentru
produsele P2 =i P3.
Sec\ia TURN{TORIE:
- 7 agregate de elaborare;
- 40 t/=arj[;
- coeficientul de scoatere 0,9
- durata de elaborare a unei =arje 5 ore
- program – foc continuu ( 7 zile pe s[pt[m`n[ x trei schimburi x 8
ore/schimb)
- timpul de ]ntreruperi pentru repara\ii planificate – nzrp  16 zile

...

S[ se calculeze capacitatea cantitativ[ a sec\iei TURN{TORIE =i s[ se

propun[ m[suri pentru utilizarea ra\ional[ a acesteia
25.Informa\iile primare pentru calculul capacit[\ii cantitative ale unui
sistem de fabrica\ie ]n care se execut[ trei produse, P1, P2, P3 sunt
urm[toarele:
Produs i Qi, pl m masa total[
buc/an t/buc t
P1 1 50000 1,5 75000
P2 2 150000 0,2 30000
P3 3 100000 0,3 30000
TOTAL 135000
Qi, pl – produc\ia fizic[ planificat[
Informa\ii tehnico-organizatorice:
- cele trei produse se execut[ ]n sec\iile : turn[torie, tratament termic,
prelucr[ri mecanice – sec\ia S1 pentru produsul P1 =i sec\ia S2 pentru
produsele P2 =i P3.
...
Sec\ia Tratamente Termice (TT)
- 3 cuptoare
- 40 m2/cuptor
 - suprafa\a de a=ezare a produselor pe vatr[: pentru P1: 0,5 m2/t; pentru
P2: 0,2 m2/t; pentru P3: 0,25 m2/t
- durata opera\iei de TT ; 12 ore /]nc[rc[tur[
- program - foc continuu ( 7 zile pe s[pt[m`n[ x trei schimburi x 8
ore/schimb)
- timpul de ]ntreruperi pentru repara\ii planificate – nzrp  31 zile

...

S[ se calculeze capacitatea cantitativ[ a sec\iei TT =i s[ se propun[ m[suri

pentru utilizarea ra\ional[ a acesteia
2. Informa\iile primare pentru calculul capacit[\ii cantitative ale unui sistem de fabrica\ie ]n care se
execut[ trei produse, P1, P2, P3 sunt urm[toarele:

Produs i Qi, pl m masa total[

buc/an t/buc t
P1 1 50000 1,5 75000
P2 2 150000 0,2 30000
P3 3 100000 0,3 30000
TOTAL 135000
Qi, pl – produc\ia fizic[ planificat[
Informa\ii tehnico-organizatorice:
- cele trei produse se execut[ ]n sec\iile : turn[torie, tratament termic, prelucr[ri mecanice – sec\ia
S1 pentru produsul P1 =i sec\ia S2 pentru produsele P2 =i P3.
...
Sec\ia de prelucr[ri mecanice S1 (pentru produsul P1):
Utilaj nr. de utilaje NT nzrp
ore/buc zile
U1 7 0,7 17
U2 3 0,2 17
U3 3 0,25 17

- subsistemul principal – utilajul U3

- program – 5 zile/s[pt[m`n[ x 2 schimburi x 8 ore
...

S[ se calculeze capacitatea cantitativ[ a sec\iei S1 =i s[ se propun[ m[suri pentru utilizarea ra\ional[ a

acesteia
2. Informa\iile primare pentru calculul capacit[\ii cantitative ale unui sistem de fabrica\ie ]n care
se execut[ trei produse, P1, P2, P3 sunt urm[toarele:

Produs i Qi, pl m masa total[

buc/an t/buc t
P1 1 50000 1,5 75000
P2 2 150000 0,2 30000
P3 3 100000 0,3 30000
TOTAL 135000
Qi, pl – produc\ia fizic[ planificat[
Informa\ii tehnico-organizatorice:
- cele trei produse se execut[ ]n sec\iile : turn[torie, tratament termic, prelucr[ri mecanice – sec\ia
S1 pentru produsul P1 =i sec\ia S2 pentru produsele P2 =i P3.
...
Sec\ia de prelucr[ri mecanice S2 (pentru produsele P2 =i P3)

Utilaj Nr. de utilaje NT nzrp

ore/buc zile
U4 17 P2 0,5 21
P3 0,1
U5 12 P2 0,2 24
P3 0,3
U6 9 P2 0,1 20
P3 0,2
- subsistemul principal – utilajul U4
- program – 5 zile/s[pt[m`n[ x 2 schimburi x 8 ore
...

S[ se calculeze capacitatea cantitativ[ a sec\iei S2 =i s[ se propun[ m[suri pentru utilizarea ra\ional[ a

acesteia

26. Gamele de opera\ii pentru fabricarea a patru produse ]n varianta

existent[ pe o linie de fabrica\ie ]n flux este ce prezentat[ ]n tabel

Locuri de munc[
L1 L2 L3 L4 L5 L6 L7 L8 L9 L10 L11 L12 L13 L14 L15
P1: 1
2 3
4 5 6 7 8
P2: 1
2 3 4 5 6
7 8 9
P3: 1 2 3 4
5 6 7 8 9
P4: 1 2 3 4
5 6
7 8 9

S[ se optimizeze amplasarea locurilor de munc[.

27. Gamele de opera\ii pentru fabricarea a patru produse ]n varianta
existent[ pe o linie de fabrica\ie ]n flux este ce prezentat[ ]n tabel

Locuri de munc[
L1 L2 L3 L4 L5 L6 L7 L8 L9 L10 L11 L12 L13 L14 L15
P1: 1
400 2 3
buc 4 5 6 7 8
P2: 1
600 2 3 4 5 6
buc 7 8 9
P3: 1 2 3 4
200 5 6 7 8 9
buc
P4: 1 2 3 4
500 5 6
buc 7 8 9

S[ se optimizeze amplasarea locurilor de munc[.

28 Linia de asamblare a unui produs presupune realizarea a 10 opera\ii, conform tabelului:

Opera\ia Durata Opera\ia care urmeaz[

(secunde)
1 40 2,3
2 30 4,5
3 50 6,7
4 40 8
5 6 8
6 25 9
7 15 9
8 20 10
9 18 10
10 30 -
S[ se optimizeze gruparea opera\iilor pe locuri de munc[ ]n vederea organiz[rii montajului pe o linie de
fabrica\ie ]n flux.

29. O intreprindere prime=te materiile prime =i materialele necesare prin 10 por\i (notate de la A la J)
ale c[ror coordonate ]n plan sunt:

Poarta x y
A 0 2
B 2 4
C 5 6
D 5 10
E 7 15
F 10 15
G 12 10
H 12 6
I 15 4
J 20 2

Aceste materii prime sunt desc[rcate la por\ile de sosire =i apoi transportate la magazia central[. Se
estimeaz[ c[ num[rul de unit[\i (tone) de materii prime care sosesc ]ntr-o lun[ sunt : 36, 25, 18, 22,10, 45,
56, 14, 18 respectiv 30.
Unde ar trebui amplasat[ magazia central[ astfel ]nc`t s[ se minimizeze fluxul de materiale.