1. Programul de productie. Indictorii programului de productie Programul de productie-sarcina planificata a intreprinderii pentru fabricarea si comercializarea productiei 1.

Indicatorii calitativi - respectarea standardelor, cerintelor clientilor si altor acte normative: a) Tehnico-functionali b) De exploatare 2. Indicatorii cantitativi reflecta cantitatea productiei fabricate. a) Unitati de masura fizice - marimea fizica a programului de producere b) Unitati de masura valorice sunt: - Vol. productiei globale - rezultatul final al activitatii intreprinderii si cuprinde toata productia si s/f comercializate altor organizatii, precum si soldul productiei neterminate: 1. Diferenta dintre circulatia globala si circulatia interna: PG=Cg-Ci Circulatia globala - productia si s/f produse de intr. Circulatia interna productia fabricata de o sectie si consumata de o alta sectie. 2. Suma dintre productia marfa si soldul de productie neterminata: PG=PM+(PNi-PNsf);PNi,PNsf -stocul de productie neterminata la inceputul si sfirsitul perioadei de calcul Valoarea prod. marfa - productia fabricata de intr., acceptata de control, transportata la depozit Valoarea prod. realizate - productia livrata clientului si achitata de el Valoarea adaugata - crerea de valoare rezultate din utilizarea factorilor de productie pe valoarea consumurilor

2. Fond. fixe. Notiuni de fond. Fond.-factori materiali de care dispune o intr. si se folosesc in productie: 1. Productive participa direct in procesul de productie, creeaza conditii favorabile pentru desfasurarea normala a lui 2. Neproductive nu participa direct in procesul de productie. a) Fond. fixe- participa in mai multe cicluri de productie, isi pastreaza forma fizica pe parcursul intregii perioade de exploatare si transmit valoarea sa pe produs treptat, pe masura uzurii b) Fond. circ.- participa intr-un singur ciclu de producere, se consuma dintr-o singura data, isi transmite valoarea sa pe produs si pentru inceperea unui nou ciclu ele trebuie restabilite 3. Fond. fixe. Clasificarea: 1. Incaperi (administrative, de producere etc.) 2. Constructii si comunicatii (drumul, poduri etc.) 3. Masini si utilaje de forte (cazane, compresoare, turbine etc.) 4. Masini si utilaje de lucru (masini unelte, linii automate...) 5. Scule aschietoare, instrumente de masurare, incercare si control 6. Inventar gospodaresc 7. Alte fond. Din punct de vedere a participarii fond. fixe in procesul de producere: a) fond. fixe active - participa direct in procesul de producere b) fond. fixe pasive - creeaza conditii favorabile pentru functionarea normala a partii active 4. Fond. fixe. Evaluarea si evidenta fond. fixe. 1. Indicatorii naturali descriu cantitatea fizica a fond. fixe. 2. Indicatorii valorici a. Valoarea initiala - Cheltuielile firmei legate de procurarea . transportarea si montarea fond. fixe. Pe baza ei se calculeaza amortizarea fond. fixe. b. Valoarea de restabilire - Costul fond. fixe in conditiile actuale c. Valoarea restanta - Vol. fond. fixe care inca nu a fost transferat pe produs si se determina ca diferenta dintre valoare init.si valoarea uzurii d. Valoarea de lichidare - Valoarea fond. uzate obtinuta prin vinzarea lor

5. Uzura fond. fixe Uzura- pierderea treptata de catre fond. fixe a valorii sale: 1. Uzura fizica - sub influenta factorilor naturali (corozii, vibratii): a. Normala se pertece in termenii stabiliti de catre prod. fond. fixe. b. Avariata se pertece inaintea termenilor stabiliti Gradul de uzura fizica se poate determina dupa: 1. Dupa productivitate obiectelor ce au o anumita productivitate:


; Tr,Tn

termenul de exploatare real/nominal; Pr,Pn



productivitatea anuala reala/nominala. 2. Dupa termenii de exploatare:

3. Prin evaluarea expertilor- evaluata de catre un grup de experti.

2. Uzura morala:- De gr. I sub influenta diferitor factori se ieftine restabilirea fond. fixe analoage celor utilizate de intr.: , ki valoarea initiala, krest valoarea de restabilire - De gr. II din progresului tehnico-stiintific apar fond.f. mai performante:

- valoarea de restabilire a masinii noi, Pv- product.

masinii vechi. Fond.fixe pot fi supuse altor tipuri de uzura ca ecologica, sociala. Amortizarea procesul de compensare a uzurii fond. fixe prin transferarea valorii pierdute de catre fond. in produs, atribuita sub forma decontarilor de amort. care se includ in costul de productie a bunurilor: 1. Metoda liniara decontarile anuale egale:  , Kint val. de intrare, D costurile de montare, kl- val. de lichidare, T timp de func. 2. Metoda proportionala vol.ui de productie se cunoaste productivitatea anuala a utilajului. Decontarile se determina pentru fiecare an. , C- productivitatea utilajului pe toata perioada de exploatare, Pi productivitatea utilajului in anul i 3. Metoda cumulativa - se utilizeaza un coef. cumulativ ce se det. in baza perioadei de funct. a mijlocului: , , ai- norma anuala de amort., ti- an de exploatare (1,2,3...), T- termen de expl. 4. Metoda regresiva norma de amortizare pentru fiecare an se stabile de la valoarea restanta a fond. fixe. Conform acei metode in ultimul an de exploatare, in decontarile de amortizare se include toata valoarea restanta a fondului fix.

6.Indicatorii generalizati a fond. fixe cantitatea productiei exprimata in 1. Randamentul fond. fixe cantitati valorice care revine la un leu fond. fixe.

, Qpm volum. productiei marfa, kma val. medie anuala a fond. fixe.
Cu cit indicatorul dat e mai mare , eficienta utilizarii fond. e mai mare. 2. Indicatorul utilizarii intensive - ce cantitate de fond. fixe (in expr. valorica) revin la un leu productie marfa.

3. Coef. de inzestrare cu fond. fixe - cantitatea fond. fixe care ii revin unei persoane din tot personalul industrial productiv. , Npp- nr. mediu anual al personalului productiv. Cu cit acest indicator e mai inalt, cu atit inzestrarea muncitorilor cu fond. fixe e mai mare. 4. Rentabilitatea fond. fixe - valoarea profitului care-i revine unui leu de fond. fixe. . Val. medie anuala: kma=kia+kint , kia val. f.f. la incep. anului, kint- val. f.f. la intrare, Tint nr. lunii de intrare, ksc valoarea f.f. scoase din circulatie, Tsc nr. lunii de scoatere. si se calc.pentru fiecare intrare/iesire in parte. 5. Dinamica fond. fixe If= , If- indicator de dinamica, fc-

productivitatea, fpr- productivitatea in perioada precedenta.

7.Mijl. circ. Fondul circulant participa intr-un singur ciclu de producere transferindu-si valoarea sa in pretul produsului si pentru inceperea unui nou ciclu de productie ele trebuiesc restabilite. Fondul circulant se imparte in: - Fond circulant de productie- dupa natura sa economica include: 1. Obiectele de munca 5. Piese pentru reparatie 2. Materii prime si materiale 6. Obiecte de mica valoare si 3. S/f scurta durata 4. Productia neterminata 7. Ambalajul etc. - Fond de circulatie se regase in: 1. Sfera de circulatie 2. Stocurile productiei finite 3. Mijl.le banesti, pe cont, in transfer, datorii debitoare Mijl.circ.-totalitatea mijl. banesti, investitii in fondul circulant de productie si fond. de circulatie cu scopul asigurarii continuitatii procesului de fabricatie si comercializarea productiei. Rotatia mijl. circ.: 1.MB1-SP mijl.le banesti se transforma in stocuri de productie, trecerea sfera de circulatie sfera de productie. 2.SP-PN-PF stocurile de productie se transforma in productie neterminata, apoi in productia finita, trecerea sfera de producere sfera de circulatie. 3.PF-MB2- productia finita trece in mijl.le banesti. Pentru funct. normala a intrepr. mijl. banesti de la intr. trebuie sa fie < decit cele de la iesire MB2>MB1 9.Personalul In ramuna CM personalul se imparte in: include persoanele ce participa direct in procesul de - Productiv producere si se impart in doua grupe mari 1. Muncitori se impart si ei in doua grupe: a) Muncitori de baza participa nemijlocit in procesul de producere b) Muncitori auxiliari care deservesc procesul de producere 2. Functionari la rindul sau se impart: a) Conducatori - personal ce executa functia de conducere b) Specialistii inginerii, constructorii, proiectantii c) Functionarii personalul sectiei de cadre, contabilitate etc. - Neproductiv include persoanele ce deservesc obiecte neindustriale care apartin intreprinderii

8.Sursele de obtinere a mijl. circ. Mijl.le circ. pot fi:- Proprii- reprezinta capitalul statutar al intreprinderii rezervat pentru formarea normativuli de mijl. circ.. - imprumutate sunt mijl. circ. obtinute din alte surse si sunt utilizate de intr. cind mijl.le proprii sunt insuficiente.(ex.creditele bancare). 1. Indicatorii utilizarii mijl. circ. a) Viteza de rotatie a mijl. circ. intr-o anumita perioada de timp (1 an) , Qreal- vol. productiei realizate in perioada data, Nmc normativul mijl. circ., ce au fost utilizate pentru fabricarea sau procurarea productiei realizate. Durata unei rotatii ne arata nr. de zile in care se efectueaza o rotatie. b) , T- nr. de zile in perioada studiata Coef. de fixare sau de utilizare intensiva valoarea inversa a vitezei

de rotatie , cantitate de mijl. circ. revinite la un leu prod.-marfa. 2. Normativul mijl. circ. cantitatea minima de mijl. circ. necesara pentru initierea si mentinera procesului de productie: a) Calculu analitic comasat se bazeaza pe raportul intre normativul mijl. circ. si vol. productiei realizate si viteza de rotatie: . b) Calculul direct al normativului de mijl. circ. se determina separat pe fiecare element, a mijl. circ.: Normativul de mijl. circ. care in scopuri de productie se determina de: , qz- consumul zilnic a materiilor prime si materialelor utilizate, Tstnorma de stocare ce se determina dupa: Tst=Tc+Ttr+Tpr+Tdesc+Tas, Tc- stocul curent, egal cu jumatate dintre doua aprovizionari, Ttr- timpul de transport, Tpr- timpul de pregatire a obiectelor inainte de lansare in productie, Tdesc- timpul necesar pentru descarcarea obiectelor, Tas- timpul de asigurare care e egal cu jumatate din stocul curent. Normativul mijl. circ. in productia neterminata

, PM- productia marfa, Tc- durata ciclului de producere, kcc

coef. de crestere a costurilor kcc [0,8:0,9], T- nr. de zile Normativul total de mijl. circ. se determina ca suma normativelor particulare (c=a+b)

10.Planificarea timpului de munca Deosebim urmatorii indicatori: 1. Fondul de timp calendaristic corespunde nr.ui de zile in an 2. Fondul de timp nominal - fondul de timp calendaristic minus zilele de odihna si sarbatori legale, ne arata zilele care pot fi lucrate de un angajat. 3. Fondul de timp efectiv lucrat se obtine prin scaderea din fondul nominal a zilelor de absente planificate si se determina in om-ora, ca produsul dintre nr. de zile lucrate si durata medie a zilei de lucru. 4. Durata medie a zilei de lucru se determina dupa formula: , Ti durata medie a zilei de lucru i , Ri- nr. de lucratori in gr. i 11. Planificarea necesitatii in cadre de munca: Deosebim personal: - Scriptic - toate persoanele incluse in lista firmei - Efectiv persoane prezente la locul de munca Necesitatea in personal direct-productiv reiesind din programul de productie: unde: vol. de munca necesar pentru

indeplinirea programului, Fef- fondul efectiv de timp lucrat, kn- coef. de indeplinire a normei de producere, Ni- nr. de operatii necesare, produse necesare, Ti- timpul necesar pentru fabricarea produsului sau al operatiei i . Necesitatea in angajati auxiliari: , N- nr. de obiecte

deservite, t- norma de timp necesara pentru deservirea unui obiect, h- nr. de schimburi pe zi, Tp- timpul planificat de lucru, Tr- timpul real de lucru. Nr. functionarilor se determina confomrm statutului de functie.

12. Salarizarea muncii in ramura constructoare de masini Remunerarea in ramura CM are loc dupa sistemul tarifar. Sistemul tarifarculegere de acte normative care permite stabilirea salariului in dependenta de categorie cu conditiile de lucru. Elementele principale sunt: 1. Reteaua tarifara scara de categorii, fiecarii categorii atribuindu-se un coef. tarifar (6 categorii). Categoria I II III IV V VI Coef. 1 1,2 1,4 1,6 1,8 2,0 2. Taxa tarifara valoarea absoluta a salariului muncitorului pentru o unitate de timp de lucru. Se obtine prin inmultirea taxei tarifare a muncitorului de categoria I cu coef. tarifar resectiv. permite stabilirea calificarii 3. Indicator de tarife si functii muncitorului. 13. Fondul de salarizare al muncii Salarizarea in acord- salariul muncitorului depinde de cantitatea productiei fabricate , forme de salarizare in acord: 1. salarizarea in acord direct se utilizeaza pentru remunereare muncii muncitorului auxiliar, va depinde de vol. productiei fabricare. , N cantit. de productie fabr., Q taxa tarifara p-ru o bucat; , - taxa tarifara a muncitorului de categoria respectiva, tbuc timp necesar pentru fabricarea unei unitati de produs. 1. Salarizarea in acord indirect se utilizeaza pentru remunerarea muncii angajatilor auxiliari. In cazul dat salariului muncitorului auxiliar va depinde de rezultatul activitatii muncitorului de baza. 2. salarizarea in acrod premial - prevede diferite premii pentru realizarea normei de producere: , P1, Pn - procentul de premii

pentru realizarea normei de producere. 3. Salarizarea in acord progresiv utilizeaza indicari progresivi pentru reunerarea productiei fabricate supra norma. Toata productia fabricata in limitele normelor se aplica conform tarifelor normale, iar productia fabricata supra norma se achita conform tarifelor care cresc progresiv in dependenta de gradul de depasire a normei:


, Pn

procentul

de indeplinire a normei, Pint baza initiala pentru calculul salariului progresiv, k coef. de crestere a taxei pentru o unitate de produs.

14. Salarizarea in regie Salarizarea in regie, plata pe urma , prevede remunerarea muncii angajatului in dependenta de orele lucrate , fara a tine cont de cantitatea muncii depuse , e rationala cind nu exista faza normativa pentru cadrul salariului in acord sau in productivitatea ce nu depinde direct de muncitor. Salariu in regie simplu: , - tariful pe ora, T nr. de ore lucrate. Salariul in regie premial: , P procentul de premiere.

15. Fondul de salarizare Fondul de salarizare -totalitatea mijl. banesti necesare pentru remunerarea muncii angajatilor la intr., consta din salrii de baza (salariul direct calculat conform tarifelor si taxelor) si salarii suplimentare (adausuri pentru lucrul in noapte in conditii nocive , si dupa sistemul progresiv, premial. 1. Fondul de salarizare direct consta din salariul direct cu plata in acord sau in regie. , n nomeclatorul articolelor fabricate, qi taxa pe bucata pentru articolul i, k coef. de indeplinire a normei. Pentru fondul de salarizare in regie , - taxa medie a angajatului cu plata pe ora, k coef. de indeplinire a normei. 2. Fondul de salarizare pe ora include salariul direct plus adaosul pentru lucrul in schimbul de noapte, conditii grele si nocive, premii etc. 3. Fondul de salarizare pe zi include salariul pe ora plus suplimente 4. Fondul de salarizare lunar- fondul de salar. pe zi plus suplimente pentru concedii de baza si suplim. ,indeplinirea obligatiilor obstesti. Pentru functionarea intreprinderii fondul de salarizare se determina reesind din nr. functionarilor angajati la intr. si salariul mediu pentru fiecare cadegorie de functionare .

16. Costul de productie si elementele lui in ramura CM Include cheltuielele curente ale intreprinderii legate de fabricarea si comercializarea productiei . Clasificarea acestora se face : 1)Dupa elementele primare: d) Decontarile sociale a) Cheltuieli materiale b) Cheltuieli pentru salarii e) Alte cheltuieli c) Amortizarea fond. fixe 2)Dupa devizu de cheltuieli- cheltuielile se devizeaza in : a) Materii prime si materiale g) Energie electrica si combustible b) s/f procurate h) Pierderi din cauza rebutului c) Piese de schimb i) Alte cheltuieli de producere d) Salarii de baza j) Ch. generale de producere e) Salariul suplimentar k) Ch. generale de gospodarie f) Servicii cu careacter industrial l) Ch. pentru pregatirea producerii m) Deseurile ,returnarile (se exclud din cheltuieli) n) Decontarile cu fondul social si asigurarile medicale o) Ch. pentru intretinerea si exploatarea utilajului p) Ch. neproductive (care nu sunt legate de procesul de prod.) 3)Dupa modul de atribuiere a cheltuielelorla costul de producere: - Costuri directe- sunt atribuite direct pe produsul fabricat (EX-materii prime,materiale,s/f,energie electrica, salariu). - Costurile indirecte- costurile costurile ce nu se atribuie direct la costul de productie (EX-cheltuieli de sectie, cheltuieli de uzina, etc.) 4)Dupa caraterul de variatie a cheltuielelor : - Costurile fixe-sunt constante si nu depind de vol. productiei. - Costurile variabile sunt direct proportionale cu vol. de productie. 17. Determinarea costului de productie la etapa de proiectare Determinarea exacta e practic imposibil din cauza lipsei informatiei despreprocesele tehnologice , utilaje, materile utilizate etc. In asa cazuri pentru determinarea lui se utilizeaza o metoda simplificata care se bazeaza pe compararea costului de productie a produsului luat ca baza cu costul de productie a produsului existent cea mai frecventa metoda utilizate e metoda indicatorilor specifice: , Sb costul de prod. a bunului de baza, ip

si ib valoarea indicat. specific a prod. de baza si proiectat.

19. Structura costului de producere in ramura C.M

Costurile Tipul costurilor de pr.

1) Materie prime,materiale 2) Deseuri 3) S/f si articoleprocurate 4) Cheltuieli prin trei salarizari 5) Energia electrica si combustibil 6) Salariul suplimentar 7) Decontari cu fondul social 8) Cheltuieli de pregatire 9) Cheltuieli de exploatare si intretinere 10) Cheltuieli generale de intretinere 11) Cheltuieli generale si de gospodarie 12) Alte cheltuieli de productie 13) Pierderi din cauza rebutului 14) Cheltuieli neproductive 1. Cheltuielele de materie prima si materiale inclusiv deseurile : Kt- e coef. ce tine cont de cheltuielele de transport, n- nomenclatorul materialelor si materiilor prime, mi- cantitatea neces. de material de tip i, pi- pretul matarialului de tip i , dicantitatea deseurilor de tip. i, pdi- pretul deseurilor de tip.i 2. Cheltuielele pentru s/f si articole procurate : n- nomencl. de s/f utilizate , bi-cantitatea necesara de s/f i, pi-pretul s/f de tip i 3. Cheltuielele pentru salariul direct al muncitorilor - suma taxelor pentru o bucata , pentru fiecare operatie tehnologica sau ca produsul taxei tarifare medii al muncit. cu plata pe ora , cu norma de timp pentru prelucrare 4. Energia electrica combustibil - se determina tinindu-se cont de puterea utilajelor , costul combustibilului, productivitatea si randamentul. Ca exemplu se utilizeaza formula: N- puterea motoarelor electrice a utilajului , Tbuc- e timpul necesar pentru fabricarea unui produs , randamentul motoarelor electrice ( se alege tabelar), P- pretul unui kW 5. Salariul suplimentar se determina proportional salariului

, CSB

cheltuieli pentru salariul de baza, ksup

cota

procentuala a salariului suplimentar 10 15% 6. Decontarile cu fondul social se determina in baza salariului de baza si salariul suplimentar, in baza codului fiscal in RM el e de la 23-30%

, kds cota decontarilor sociale

7. Cheltuielele pentru pregatirea producerii se determina in baza unor divizuri de cheltuieli speciale specifice produsului intreprinderii. 8. Reparatia si intretinerea utilajului poate fi determinata: - Proportional salariului de baza - In baza taxelor pentru o ora de lucru a uilajului de baza Sb taxa pentru o ora de lucru a utilajului de baza, n nomenclatorul utilajelor folosite, ki raportul dintre taxa pentru o ora de lucru a utilajului de baza si a celui auxiliar. 18. Caile de reducere a costului de productie - Conform practici rezervata de reducere a costurilor se distribuie astfel 1) Pregatirea constructiva circa 75% 2) Pregatirea tehnologica circa 10% 3) Pregatirea producerii circa 6% 4) Procesul de producere circa 6% 5) Aprovizionarea si desfacerea circa 3% - Cai de reducere a costurilor de producere la etapa de proiectare: a) Alegerea constructiei optimale b) Reducerea nr.ui de elemente c) Marirea gradului de utilizare a pieselor unificate si standartizate d) Simplificare formei geometrice a elementelor e) Precizia de prelucrare f) Materialul utilizat la fabricarea produsului g) Reducerea justificata a coef.ui de siguranta

20. Rentabilitatea si profit Profitul- scopul final al activitati unei intreprinderi si reprezinta diferenta dintre veniturile intreprinderii si cheltuieli Pprof=Tr-Tc , Tr- veniturile totale , Tccheltuielele totale. Tipuri de profit: 1. Profit de vinzari: Pvinzari= Qreal*P-Qreal*CP , Qreal- e vol. productiei realizate , P-pretul produsului , CP- costul de productie al bunului 2. unitar- obtinut din realizarea unei unitati de produs: Punit =P-CP 3. net- scaderea din profit a impozitului de profit: Pnet=Pprofit-I Impozitul pe profit e stabilit de sodul fiscal a tarii respective si se poate modifica de la an la an. In RM el e de la 10-20% La determinarea profitului nu se tine cont de resursele consumate pentru obtinerea acestui profit , de aceia a aparut notiunea de rentabilitate care reflecta raportul dintre profit si resursele consumate pentru obtinerea lui: 1) Rentabilitatea economica sau generala , Kma valoarea medie anuala a fond. fixe , Nmc- normativul mijl. riculante 2) Rentabilitatea fiecarui produs 3) Rentabilitatea vinzarilor

Rvinz=

CA- veniturile totale a intreprinderii

21. Determinarea pragului de rantabilitate Pragul de rentabilitate reprezinta asa vol. de producere sau de vinzari la care intr. isi acopera toate cheltuielele curente dar nu obtine profit , care profitul e 0.
 

, AVC- costul variabil mediu. In unitati

valorice pragul de rentabilitate se determina dupa formula: Vcrit=Qrent*P Rezerva financiara care se determina dupa formula . Rezfin=Vnor -Vcrit, Vnom- vinzarile realizate ; Qnom-Qrent-marja de siguranta . Ultimii doui indicatori caracterizeaza stabilitatea intreprinderii. Zona de T Pentru a determina grafic trebuie sa CA profit PC V cunoastem costul fix si variabil si cifra de VC V cri afaceri. Cu cit e mai mare diferenta dintre CA CA Zona de si Vcrit cu atit firma e mai stabila din punct de pierdere F vedere economic. Cu cit mai mari sunt costurile fixe ale unei intreprinderi cu atit mai sensibila e aceasta organizatie la Qrent Q micsorarea vol.ui se producere sau vinzari.

22. Determinarea eficientei economice a investitiilor capitale - min, TC- costul Minimum de cheltuieli exprimate: total de productie/costul pe o unitate, k- investitii capitale/invest. pentru un produs, En coef. normativ de eficienta a invest. En=(0,15-0,25) Enmicsorarea costului obtinut in rezultatul efectuarii. Termenului efectiv de recuperare si coef. real de eficienta investitiilor capitale : - termen normativ de recuperare. . Varianta

Coef. real de recuperare a investitiilor:

propusa se nume variant noua sau proiectata , iar variant existenta luata ca baza de comparatie se nume variant de baza. Parametrul variantei de baza are indicile 1, iar cel al variantei proiectate are 2. Diferenta dintre costurile exprimate pentru variana de baza si cea proiectata eficienta economica. E=Z1-Z2 a) Daca volumele de producere pentru varianta de baza si varianta proiectata sunt egale: E= (TC1+En*k1) - (TC1+En*k2) b) Daca vol. de productie sunt diferite atunci introducem un coef. de echivalare al vol. de productie E= (TC1+En*k1)e - (TC1+En*k2), e= volum de productie pentru varianta de baza c) In cazul implimentarii proceselor tehnologice noi: E= (Z1-Z2)Q2 d) In cazul implimentarii tehnicii noi sau a altor obiecte de folosinta indelungata: , Z1,Z2 cheltuieli exprimate,B1,B2 vol. anual de lucru efectuat cu ajutorul tehnicii vechi si noi, Q1,Q2 norma de amort. pentru tehn.veche, noua, k1,k2 investitii capitale pentru tehn. C1,C2 cheltuieli anuale pentru exploatare pentru tehn. e) La utilizarea materialelor noi, obiecte si mijl. de munca cu termen de exploatare pina la 1 an: , x1,x2

consumul de obiecte noi pentru un produs in varianta de baza si proiectata. Timpul din momentul efectuarii investitiilor si pina la inceputul functionarii obiectului, investitiile sunt inghetate, investitorul genereaza pierderi egale cu efectele care acea sr fi putut genera prin utilizarea acestor investitii in alte domenii. Valoarea totala a investitiilor:- 1 an k1+En*k1, 2 an K2*(1+En)2, t an Kt*(1+En)t, unde t nr. de ani de la an. curent pina la an. de baza. Valoarea actualizata a investitiilor capitale determinata la momentul T-t finisarii constructiei e: K=

23. Calitatea productiei industriale Conform standartelor ISO calitatea masura in care un ansamblu de caracteristici a unei entitati satisface cerintele consumatorului. Caracteristici: 1. tehnico-functionali descriu produsul din punct de vedere tehnic a. caracter. generalizate sunt specifice pentru mai multe tip. de produse b. caracteristici particulare - care sunt specifice pentru un produs anume sau un grup restrins de produse. 2. Psiho-senzoriale si sociale : a. Design b. Proprietati ergonomice c. Nivelul de mecanizare si automatizare d. Caracteristici ecologice 3. Economice si comerciale: a. Pretul b. Cheltuieli de exploatare c. Servicii de garantie si postgarantie d. Durata termenului de garantie e. Apartenenta la o firma sau la un brand Factorii ce influenteaza calitatea produsului: 1. Obiectivi 2. Subiectivi 3. Intimplatori Pentru evitare influentei acestor factori e necesara crearea unui sistem de asigurare a calitatii. La inceputul anilor 80 organizatia ISO a elaborat o serie de standarde ISO9000 ce stabilesc cerinte unice recunoscute in toata lumea referitoare la aprecierea sistemelor calitatii si au reglementat relatia dintre producator si consumator. Standardele ISO definesc sistemul de management al calitatii ca sistem prin care se orienteaza si se verifica o organizatie din ceea ce prive calitatea, are principiile: 1. Orientarea spre client si satisfacerea cerintelor clientilor 2. Leadership-ul 3. Implicarea personalului 4. Imbunatatirea continua 5. Relatiile reciproc avantajoase cu furnizorii

24. Certificarea calitatii Obiectivul certificarii e de a garanta prin intermediul unei organizatii terte independente de producator si client, corespunderea unui produs, proces, sistem ect. cu unul referential prestabilit. Certificarea productiei are ca scop garantarea calitatii unui produs. Ea are o activitate voluntara cu exceptia produselor ce se afla sub exigenta unor norme nationale sau internationale cu privire la protectia pietii, sanatatii consumatorului sau a mediului ambiant. Etapele procedurii de certificare: 1. Adresarea unei cereri insotite de dosarul tehnic al produsului catre organul de certificare. Examinarea acestuia de catre organul de certificare si efectuare a testarilor in laboratoare acreditate. 2. Efectuarea unei vizite (audit) la firma pentru ai verifica conditiile de fabricare si pastrare 3. Acordarea certificatului de conformitate si a dreptului de aplicare a siglei organului de certificare pe produs. Pe linga certificarea calitatii exista certificarea sistemului calitatii. Scopul certificarii sistemului calitatii e de demonstra corespunderea lui cu standardele ISO. Etapele de certificare a sistemului calitatii corespunde cu etapele certificarii produsului se deosebe doar sigla aplicata pe produs.

25. Cadre si productivitatea muncii in CM - Productivitatea muncii- cantitatea productie fabricate intr-o unitate de timp sau timpul necesar pentru fabricarea unui produs: in unitati fizice = , Q-vol. productiei, T- timpul pentru fabricare, in unitati valorice = ,qicantitatea productiei de tipul i, pi- pretul produsului de tipul i. - Productivitatea pe ora/zi/an/luna: h= , z= , an(l)= ,Th,Tz-nr.de omore,zile; R-nr. de personal productiv. si poate fi: - Volum de munca 1. V.m tehnologic vol. de munca a muncitorului de baza 2. V.m de producere - a muncitorului de baza si auxiliar 3. V.m complet a intregului personal de productie. 26. Cresterea productivitatii muncii 1. prin reducerea vol. de munca a prod. fabricate micsorarea volumului de munca in %. 2. cresterea productivitatii muncii

Fef/Fefb fond

efectiv de timp in perioada proiectata/de baza 3. Activitati ce maresc productivitatea muncii ce se exprima prin economia de , Er- economia de personal prin cresterea product., R- nr. personal: de personal necesar pentru realizarea prograului de producere reiesind din productivitatea muncitorului de baza.