Scrierea romana

Aceasta scriere a fost utilizata de romani dela care ulterior este preluata de italieni. In
renastere a avut o contributie la constructia caracterele majuscule. Leonardo da vinci, luca
paciole au aplicat cunostintele despre armonía proprietatilor in construirea elementelor grafice
ale caracterelor, dar toate sunt inspirate diin scrierea capitaili quadrata. Calculul elementelor
scrierii romane se faace identic cu cel al scrierii cursive, caracterele romane sunt drepte, dar
pot fi si inclínate cu aceleasi caracteristici, un ai legatatura intre litere in cadrul unei denumiri
ci se deseneaza separat, litera cu litera. Scrierea romana este prevazuta cu baze care uneori pot
fi aplícate pentru acoperirea distantelor sau spatiilor mai mari dintre ucvinte , tininduse bazele
un pic mai lungi. O constructie mai deosebita o are litera g, se schiteaza mai intii cele trei
ovale suprapuse, litera t minúscula este cu 1/3 mai mica din litara majuscule T si are
termiantia de sus ascutita in diagonala.
Racordarea bazelor cu celelate elemente . portiunile groase sunt deasemenea racordate cu
cele subtiri,.
Scrierea romana poate fi realizata pe portative mari periuta grafos, genul rondo.
Instruméntele de scris : pe pergament se scria cu pana de gisca , uneori cu cea de trestie,
“calamusi”, apoi cu penelul de bronz.
Initial- Care este la început, de la început; începător. Litera cu care se începe un cuvânt.
Tipuri de daractere ornate(initiale) . aplicarea culorii in scrierea initialelor. Litera principala ,
de frunte cu dimensiuni mari desenata, construita sua tiparita la inceputul unui text este
element de prezentare artística a cartii. In manuscrisuri initialele erau bogat colorate ,
ornamentate cu diferite motive din fauna si flora, antropomorfe(cu figuri de oameni) si
zoomorfe de stil teratologic. Mai tirziu in cartile de tipar au inceput folosirea initialelor culese
cu corp mai mare decit celelate literede garnitura.
Aparitia alfabetului latin
Fenician-> grecesc -> etrusc(latin) sic el chirilic.
Alfabetul latin a aparut ca o variant a celui grecesc; a fost introdus in irculatie de etrusci.
Adaptarea a fost usoara deoarece limba latina avea mai putine consoane decit greaca. Din
alfabetele grecesti arhaice au fost preluate sunete, unele au fost modificate, altele reasezate in
cadrul alfabetului. In locul vechilor denumiri latinii au desemnat literele dupa sunetele lor; ca
si grecii , vechii romani foloseau in scrierea monumentala , utilizau caractere capital, din care
au derivate literele mari de tipar, minusculele au aparut abia in sec II era noastra,
dezvoltinduse diferit la fiecare natiune. Reforma scrierii latine, realizata de Carol cel Mare in
789, a determinat o raspindire larga a minusculelor , in Fr It si Gr, inlocuind treptat celelalte
forme pina la aparitia scrierii gotice. In Tara Romaneasca alfabetul latin a fost aplicat inca din
timpurile dacilor de catre constructorii romani trimisi pentru Decebal. In anul 1863 , alfabetul
latin datorita reformei domnitorului Cuza Voda, devine cel oficial si cu acest prilej, se
adapteaza semen diacritice unor litere , pentru a nota sunetele care un existau in limba latina.
O noua tratare despre evolutia scrierii latine, inaintata in anii 50’ a secolului trecut de catre
paleograful francez J. Mallon. Teza principala a teoriei lui constituie faptul ca evolutia scrieri
are loc in mediul obisnuit, si care o poseda oamenii care pot scrie. Survin cele mai importante
schimbari de forme a literelor si schimbarea procedeelor de scriere. De la aceasca scriere
obisnuita provin capitalis quadrada si capitalis rustica(ambele variante sunt de scriere
caligrafica). Mallon arata la doua etape in dezvoltarea scrierii latine: sec I-II si III-IV.
Prima etapa- in sec II la romani existau doua feluri de scrieri: scrierea clásica
obisnuita(manuscrisele) si variantele caligrafice capitalis quadrada(elegans , capitalis rusticas,
scrierea capitala)
A doua etapa- catre sec III in scrierea romana a avut loc schimbari, sa constitui scrierea noua
obisnuita care a mai fost numita scriputra minúscula si uniciala. Scrierea noua obisnuita se
deosebea de cea precedenta prin schimbarea unghiului de scriere, pozitia materialului de
scriere. Schimbarea formelor grafice si ductului la multe litere sa reflectat iin varianta grafica
a scrierii uniciale. minuscula carolingiană era o scriere ordonată, cu caractere bine definite,
rotunjite grațios, ceea ce permitea citirea ei fără efort. Cu toate că putea fi executată mult mai
repede față de scrierile anterioare, fiind clară, aceasta aproape că nu a lăsat impresia unei
scrieri de mână. Unciala minusculă carolingiană a reprezentat ultima formă din evoluția
scrierii romane. Difuzare sa în Imperiu a adus un progres decisiv în cultură întrucât a fost un
instrument cu ajutorul cărora intelectualii carolingieni au scris și tradus deopotrivă mult și în
domenii diverse. De asemenea, impunându-se în întreg Occidentul, cu timpul a devenit unul
dintre modelele cele mai des folosite până astăzi.

Originea minusculei carolingiene pare să fie la Corbie, deoarece aici s-a descoperit primul
manuscris redactat cu aceste litere. Este vorba de Biblia de la Amiens comandată de
Maurdramne, abate de Corbie între 772 și 780.

Capitalis quadrata semne distinctive: caracterele au proportii , impreuna cu bazele sau

serifele se inscriu in patrat sau dreptunghi; literele sunt asezate liber; un-s intervale intre
cuvinte.

Capitalis rustica: proportiile alungite pe verticala a literelor; bastonate verticale subtiri,

orizontale, oblice pline. Unghiul mare de inclinatie a penitei in procesul de scrire (un mia
putin de 60 g) ; este compacta fara intervale intre cuvinte. Mai tirziu in unele cazuri apar
semen de punctuatie(punctul) ; ½ din inaltimea literelor reprezinta intervalul dintre litere. Se
folosea ca material de scris cerneala (negru de fum)
Scrierile vechi slavone, se evidentiaza urmatoarele variante caligrafice principale: - din
se al XI scrierea ustav ; - sec XIV scrierea semi ustav; - sec XV diferite variante de scriere
cursiva. Evolutia grafemei caracterelor vechi slavone era indreptata spre simplificarea ei,
cautarilor variantelor scrierii rapide. Aspectele noi de scriere rapida (cursiva) a aparut catre
fínele sec XVII, se deosebeau prin forma rotungita a literelor , cu caracteristici deschise ale
grafemelor cu evidentierea majusculelor si minusculelor.

Ustav- din se al XI ,forma caligráfica timpurie a scrierii vechi slavone, inclusiv si acele
rominesti. Literele ustavului aveau proportii aproape de patrat. Se deosebeau prin tinuta liniara
dreapta si colturoasa . un erau spati intre litere. Interniajul(intervaelel dintre rinduri) este egal
sau putin mai mare decit corpul literii. Semenle grafice sunt pline , largi, cu exceptia a citrova
litere inguste si rotunde: z, u , i, h , t dispun de elemente deplasate care invioreaza monotonía
scrierii . terminatiile bastonatelor erau izestrate cu baze scurte sau ingrosari colturoase. In
dependeta de forma grafica a unei sau altei litere, in procesulde scriere se schimba unghiul de
inclinare. Formele monumetale ale ustavului repetau formele grecesti, erau putin contrastante
si aveau baze in forma de triunghiuri.
Semiustav- sec XIV , varianta de scriere chirilica ,aceasta scriere are o infatisare generala mai
deschisa, mai luminoasa, literel sunt mai rotungite si mai marunte decit ale ustavului ,
cuvintele si pro sunt despartite cu intervale clare,apar diferite semen grafice(tilde) , accente,
diferite semne de punctuatie. Configuratia grrafemei e mai simpla si mai plástica, se scria mai
rapid ca ustavul, intre bastonatele verticale si orizontale era mai putin contrast. Scrierea capata
o usoara inclinare spre dreapta, bazele sau serifele se intilnesc rareori. Eleméntele, capetele
bastoanelor se traseaza cu o grosime egala, ca acelor principale. El a servit ca baza pentru
caractere de tipar, cind alfabetul chirilic a fost supus reformei in sec XVIII in timpul lui
Petru I, alfabetul chirilic a fost redus de la 42 la 34 de grafeme, astfel noile caractere au fost
numite caractere civile. In Moldova si Tara Romaneasca a fos folosit din sec al XIV pina in
anul 1863 datorita lui Ioan Cuza Voda, cind a fost inlocuit oficial cu cel latin.
Chirilita una din cele doua alfabete slavone, denumirea este data in memoria iluministului
slav pina a se calugari Constantin. Creatorii alfabetului vechi slav au fost fratii Chiril si
Metodie. Alfabetul chirilic a derivat din cel grec, a fost conceput in jum a doua a sec IX,
meritul lui constantin (chiril) consta in faptul ca el pentru prima data a creat un alfabet cu o
grafema precisa si clara a caracterelor aplicind la baza scrierea uniciala greceasca si adaugind
la ea sunete specifice slavone. El a aranjat literele intro anumita consecutivitate atribuindule
sensuri de cifre. Cu ajutorul alfabetului nou, Chiril a facut prima traducere a bibliei in slavona.
Alfabetul Glagolitic de la slavonismul glagol- cuvint, si-a mentinut pozitioa o perioada scurta
si in sfirsit a fost complet inlaturata de scrierea chirilica. majusculelor si minusculelor.
Designul grafic include emblema, simbolul, sigla, logotip, acestea constituie imagini grafice
de publicitate a produsului , incluse in orice produs pentru comercializare, pe linga multe
altele trebuie sa contina in sine si ambalaj si forma. Grafica este un domeniu al artei cu largi
posibilitaci tehnice de exprimare in desen si culoare; dealungul timpului ea sadezvoltat in pas
cu evolutia tehnica de imprimare si multiplicare ex:scrisul artistic, afisul, reclama, pot fi
multiplicate in serie de mare tiraj. Produsul industrial se afirma pe piata datorita graficii prin
care este lansat pe piata, prin reclama, afisa , pleante, ambalaj etc. Expresivitatea scrisului,
originalitatea siglei, a emblemei sua a marcii , aspectul estetic si atractivitatea ambalajului
apartin graficianului designer.

Semnul(sigla) este compozitie grafica simpla reprezentind ceva comventional pentru a fi

recunoscut cu usurinta si rapiditate (semenle rutiere, semne electronice, semen armate) .
Exista o strinsa legatura intre expresia plástica si particularitatile motivului, grafica trebuind sa
povesteasca despre obiect continutul activitatii, pentur care acestea sunt concepute.
Emblema este o imagine , dar poate fi chiar si un obiect ce simbolizeaza ceva cu un anumit
interés, este o figura alegórica reprezentind conventional o corporatie, o firma, ex: emblema
pentru hotel, centru comercial. Ideea unei embleme este legata da marcheting. Simbolurile
sunt create pentru diferite produce sociale, industriale, culturale.
Logotipul este prescurtarea prin initiale a cuvintelor, se aplica pe monede, bancnote,
inscriptii, pentru a evita un tex pera lung.
Monograma (signatura) este un semn scris gravat sa cusut format prin alaturarea ,sau
impletirea unei litere , a 2 sau3 initiale, si numele prenumele unei persoane. Principiile
compozitionale- in mod obisnuit pentru construirea monogramei se iau primele litere ,
initilalele numelui si prenumele unei persoane, a unei firme. In rezolvarea comozitionala a
monogramei , caracterele pot fi repartizate liber doar se da preferinta la o asa amplasare in
oride logicacu accent pe prima litera.reesind din grafema caracterelor se poate de creat
variante. Cea mai simpla construiré este cea simétrica. In majoritatea cazurilor literele se
aseaza alaturea sau una peste alta. Deasemena sunt posible diferite impletiri ale literilor care
pot forma un semn grafic de scriere. La fel este admis si monograma care contine minuscule si
majuscule.