Intrebari Anatomie

1. CS.
Osteonul reprezintă:
Lamelele osoase din jurul diafizei
Lamelele osoase din jurul canalului nutritiv
Lamelele osoase din jurul canalului medular
*Lamelele osoase din jurul canalului Havers și conținutul lui
Lamelele osoase din jurul metafizei
2. CS. Creșterea osului în grosime are loc pe contul:

Cartilajului hialin
Cartilajului fibros
*Periostului
Cartilajului epifizar
Fasciilor
3. CS. Creşterea osului în lungime are loc pe contul:

Endostului
Periostului
Cartilajului articular
*Cartilajului diafizoepifizar (metaepifizar)
Pericondrului
6.CS. Oasele carpiene şi tarsiene sunt:

Tubulare
*Spongioase
Plate
Mixte
Aerofore
9.CS. Diplöe reprezintă:

Substanţa spongioasă a epifizelor
Substanţa spongioasă a oaselor carpiene
*Substanţa spongioasă a oaselor bolții craniului
Substanţa spongioasă a sternului
Substanţa spongioasă a vertebrelor
11CS. Sunt localizate în masa tendoanelor:

Oasele tubulare lungi
Oasele plate
Oasele suturare
Oasele spongioase scurte
*Oasele sesamoide
13. CS. Posedă diafiză:

*Oasele tubulare lungi
Oasele plate
Oasele suturare
Oasele spongioase scurte
Oasele sesamoide
19. CM. Porţiunile unui os tubular lung la adult :

*Metafiza
Apofiza
*Diafiza
. Corticala
*. Epifiza
24. CM. Formaţiuni structurale ale osului sunt:
Stratul cambial
Stratul de osteoni
Pericondrul
*Endostul
*Periostul
28. CM. Oasele tubulare lungi:

*Sunt constituite din corp şi 2 epifize
Participă la formarea cavităţilor corpului
Conţin cavităţi tapetate cu mucoasă
* Au feţe articulare tapetate cu cartilaj
* Funcţional reprezintă pârghii
29. CM. Oase primare sunt:

A. Vertebrele
*Parietalul
C.Mandibula
*Frontalul (solzul)
E. Sternul
32. CM. Sunt determinate de tracţiunea exercitată de muşchi:

Feţele articulare
*Proeminenţele osoase
*Fosele şi şanţurile
Orificiile şi canalele
Epifizele
34. CM. În componenţa scheletului axial intră:

*Craniul
Oasele centurii scapulare
*Coastele
Oasele coxale
* Coloana vertebrală
36. CM. Elemente principale ale unei vertebre sunt:

*Arcul
Apofiza stiloidă
*Corpul
Orificiul intervertebral
*Pedunculii
39. CM. Vertebrele cervicale tipice se disting prin:

*Corpul oval
Orificiul vertebral rotund
*Prezenţa orificiilor transversale
*Apofizele costotransversale
Apofizele spinoase lungi
40. CM. Evidențiați caracterele distinctive ale vertebrelor cervicale:

*Foramen transversarium
Massae lateralеs
*Processus spinosus bifurcat
Processus mamillaris
*Sulcus nervi spinalis
41. CM. Ţin de structura primei vertebre cervicale:

*Massae lateralеs
Processus accessorius
* Fovea dentis
*. Arcus posterior
Sulcus caroticus
42. CM. Caracterele distinctive ale axisului:

. Arcus anterior
*Apex dentis
*Dens
*Facies articularis anterior
*Facies articulares superiores
43. CM. Apofizele spinoase sunt bifurcate la vertebrele:

A. C1
*C2
*C3
*C5
C7
44. CM. Caracterele distinctive ale vertebrelor toracice tipice:

*Foveae costales superiores et inferiores
Processus costotransversarius
*Foveae costales processus transversus
Processus accessorius
Foramen nutritium
48. CM. Evidențiați formațiunile specifice doar pentru vertebrele lombare:
Processus transversus
*Processus accessorius
Processus articulares superiores
Processus articulares inferiores \
*Processus mamillaris
51. CS. La care din vertebrele cervicale lipseşte apofiza spinoasă?

C3
C2
C6
*C1
C7
54. CS. Au corp mic, de formă ovală:

Vertebrele cervicale
Vertebrele toracice
Vertebrele lombare
Vertebrele sacrale
*Vertebrele coccigiene
56. CS. Au apofizele spinoase bifurcate:

*Vertebrele cervicale II-V
Vertebrele toracice
Vertebrele lombare
Vertebrele sacrale
Vertebrele coccigiene
59. CS. Are tubercul carotidian:

Atlasul
Axisul
*Vertebra cervicală VI
Vertebra toracică I
Vertebrele lombare
60. CS. Are fosetă costală superioară şi semifosetă costală inferioară:
Atlasul
Axisul
Vertebra cervicală VI
*Vertebra toracică I
Vertebra lombară II
61. CS. Are feţele articulare intervertebrale superioare localizate pe corp:

A. Atlasul
*Axisul
C. Vertebra cervicală VI
Vertebra lombară I.
62. CS. Nu are corp:

*Atlasul
Axisul
Vertebra cervicală VI
Vertebra lombară V
67. CM. Formaţiuni caracteristice numai pentru vertebrele toracice:

Apofizele spinoase
Apofizele articulare
*Fosete/semifosete costale pe corp
Orificii pe apofizele transversale
*Fosete costale pe apofizele transversale ale TI-X
69. CM. Pe corpul căror vertebre deosebim fosete costale?

C3
*T1
L3
C7
* T11
70. CM. Care dintre vertebre au o denumire specială?

T5
* C1
L4
*C7
*C2
71. CS. Pe corpul cărei vertebre se află numai o semifosetă costală?
T1
T12
T11
*T10
T8
72. CS. Promontoriul este format de către:

Ultima vertebră cervicală şi T1
Ultima vertebră toracică şi L1
*Ultima vertebră lombară şi S1
Ultima vertebră sacrală şi Co1
Vertebrele T6 si T7
73. CM. Rolul funcţional al curburilor coloanei vertebrale este:

*De amortizare
De consolidare a vertebrelor
De sprijin
De fixare a membrelor
* De protecţie
78. CM. Curburile coloanei vertebrale situate în plan sagital sunt:

*Lordoza cervicală
Scolioza toracală
* Cifoza toracală
*Lordoza lombară
Scolioza cervical
79. CM. Evidențiați părţile coastei:

* Caput costae
* Collum costae
* Corpus costae
*Cartilago costalis
Sulcus nervi spinalis
82. CM. Localizarea sulcus arteriae subclaviae pe prima coastă.

Posterior de tuberculum costae
*Posterior de tuberculum musculi scaleni anterioris
Anterior de tuberculum musculi scaleni anterioris
Pe tuberculum costae
*Pe faţa superioară a coastei
83. CM. Coastele adevărate:

*Coasta a 7-a
Coasta a 8-a
*Coasta a 5-a
*Coasta a 6-a
Coasta a 9-a
84. CM. Coastele false:

*Coasta a 10-a
Coasta a 6-a
*Coasta a 8-a
Coasta a 11-a
*Coasta a 9-a
89. CM. Coasta I:
*Este atipică
*E cea mai scurtă, mai lată şi mai curbată
*E aplatizată în sens superoinferior
Pe faţa inferioară are un tubercul şi 2 şanţuri
*Extremitatea ei anterioară e mai lată şi mai groasă decât cea posterioară
91. CM. Evidenţiaţi părţile sternului:

*Corpus sterni
Processus styloideus
*Manubrium sterni
Incisura clavicularis
Incisura jugularis
92. CM. Manubriul sternal:

Se află la nivelul vertebrelor toracice II şi III
Pe marginea lui superioară se află o faţă articulară
*În unghiurile superolaterale ale sale se localizează incizuri claviculare
*Pe marginile lui laterale se află câte 2 feţe articulare costale
*Marginea inferioară se uneşte cu corpul sternal formând unghiul sternal Louis
93. CM. Formaţiunile anatomice localizate pe manubriul sternal:

Facies tubercularis
*Incisura jugularis
*Incisura clavicularis
*Incisura costalis I
*Facies articularis clavicularis
94. CM. Corpul sternal:

*Este porţiunea cea mai lungă a sternului
Se localizează la nivelul vertebrelor T5-T8, ½ T9
*Este format prin fuziunea celor 4 sternebre
Pe marginea lui laterală se află feţele articulare pentru coastele II-VII
Formează cu apofiza xifoidă unghiul subcostal
95. CM. Localizarea angulus sterni:

*La nivelul unirii manubriului cu corpul sternului
La unirea corpul sternului cu apofiza xifoidă
La mijlocul corpului sternului
La nivelul incizurii jugulare
*La nivelul incizurilor coastelor II
103. CM. Are aperturile superioară şi inferioară:

Coloana vertebrală
Sternul
*Cutia toracică
Sacrul
*. Micul bazin
108. CM. Oasele centurii scapulare:

Humerusul
*Clavicula
Sternul
*Omoplatul
I coastă
110. CM. Formaţiunile anatomice situate la nivelul extremităţii acromiale a claviculei:

* Facies articularis acromialis
*Tuberculum conoideum
*Linea trapezoidea
Facies articularis sternalis
Facies articularis clavicularis
111. CM. Unghiul lateral al omoplatului posedă:

A. Spina scapulei
*Tuberculul subarticular (infraglenoidal)
*Apofiza coracoidă
Fosa supraspinoasă
* Colul scapulei
115. CM. Formaţiunile anatomice situate pe faţa dorsală a scapulei:
Processus acromialis
* Fossa supraspinata
Processus coracoideus
* Spina scapulae
Cavitas glenoidalis
119. CS. Şanţul intertubercular se află pe:

Scapulă
Claviculă
* Humerus
Radius
Ulnă
121. CM. Formaţiunile anatomice situate la nivelul extremităţii superioare a humerusului:

*Collum anatomicum
Epicondylus lateralis
*Sulcus intertubercularis
* Caput humeri
E. Sulcus nervi ulnaris
122. CS. Localizarea sulcus nervi radialis:

Facies medialis
Facies lateralis
Facies anterior
* Facies posterior
E. Epicondylus lateralis
123. CM. Formaţiunile anatomice situate la nivelul epifizei distale a humerusului:

*Trochlea humeri
Tuberculum majus
* Sulcus nervi ulnaris
*. Fossa olecrani
Sulcus nervi radialis
124. CM. Formaţiunile epifizei proximale a humerusului:

* Tuberculul mare
* Creasta tuberculului mic
C. Şanţul nervului radial
* Colul anatomic
E. Capitulul condilului humeral
127. CS. Apofiza coracoidă se află pe:

*Scapulă
Claviculă
Humerus
Radius
Ulnă
130. CS. Incizura trohleară e situată pe:

Scapulă
Claviculă
Humerus
Radius
* Ulnă
131. CS. Acromionul e parte componentă a:

*Scapulei
Claviculei
Humerusului
Radiusului
Ulnei
132. CS. Şanţul nervului ulnar se află pe:

Scapulă
Claviculă
* Humerus
Radius
Ulnă
133. CS. Incizura ulnară ține de:

Scapulă
Claviculă
Humerus
*Radius
Ulnă
134. CM. Care oase intră în componența scheletului antebraţului?

*Radiusul
Humerusul
Fibula
* Ulna
Olecranonul
135. CM. Formaţiunile anatomice situate la nivelul extremităţii proximale a ulnei:

*Olecranul
Caput ulnae
Incisura ulnaris
*Incisura trochlearis
Crista supinatoria
136. CM. Formaţiunile anatomice situate la nivelul extremităţii distale a radiusului:

Collum radii
Caput radii
*Incisura ulnaris
* Processus styloideus
Tuberositas radii
138. CM. Care dintre oasele membrului superior comportă apofiză stiloidă?
Os hamatum
Humerusul
*Ulna
*Radiusul
Scapula
143. CM. Care sunt segmentele scheletului mâinii?

*Metacarpus
Tarsus
* Carpus
Phalanges digitorum manus
*Brachium
145. CM. La oasele metacarpiene distingem:

Epicondilii
* Baza
*Corpul
Colul
*Capul
147. CM. Care oase formează rândul distal al carpului?

*Os trapezoideum
Os lunatum
*Os capitatum
* Os hamatum
Os naviculare
149. CM. Care sunt componentele scheletului membrului inferior?

*Femurul
Brachium
*Cingulum membri inferioris
*Skeleton membri inferioris liberi
Humerus
151. CM. Coxalul este alcătuit din:

*Pubis
Orificiul obturat
* Ilion
Creasta ilionului
* Ischion
152. CM. Care oase intră în componenţa os coxae?

*Os pubis
Os sacrum
* Os ischii
*. Os ilium
Os coccygis
153. CM. Formaţiuni anatomice ale os ilium:

Sulcus obturatorius
*Facies auricularis
Facies symphysialis
Ala major
*Linia glutea anterior
154. CM. Formaţiuni anatomice situate pe creasta iliacă:

Tuberositas iliaca
*Spina iliaca anterior superior
Spina iliaca posterior inferior
Linea arcuata
*Linia intermedia
155. CM. Formaţiuni anatomice ale acetabulului:

* Facies lunata.
* Fossa acetabuli
*Incisura acetabuli
Fovea capitis femoris
Tuberculum pubicum
156. CM. Formaţiuni anatomice ale os pubis:

* Tuberculum pubicum
*Sulcus obturatorius
*Eminentia iliopubica
*Crista pubica
Facies auricularis
159. CS. Care formaţiune anatomică separă incizurile ischionului?

Tuber ischiadicum
Tuberculum pubicum
Spina iliaca posterior inferior
* Spina ischiadica
Tuberositas glutea
161. CM. Formaţiunile epifizei distale a femurului:

Colul femurului
Faţa poplitee
Tuberozitatea glutee
*Condilul medial
*Epicondilul lateral
166. CM. Formaţiunile epifizei proximale a tibiei:

* Eminenţa intercondilară
* Faţa articulară fibulară
*Tuberculul intercondilar medial
Maleola medială
* Tuberculul intercondilar lateral
167. CM. Care dintre oasele membrului inferior comportă maleole?

*Tibia
Talus
* Fibula
Calcaneus
Patella
168. CM. Formaţiuni anatomice situate la nivelul extremităţii proximale a tibiei:

*. Area intercondylaris anterior
* Facies articularis fibularis
Incisura fibularis
* Eminentia intercondylaris
Epicondylus medialis
169.CM. Formaţiunile epifizei distale a tibiei:

Linia muşchiului solear
* Şanţul maleolar
*Maleola medială
Maleola lateral
* Incizura fibulară
171. CM. Scheletul piciorului este subdivizat în:

Oasele carpului
*Oasele tarsului
Oasele metacarpului
*Oasele metatarsului
* Oasele degetelor piciorului
172. CS. Care dintre oasele membrului inferior sunt sesamoide?

Astragalul
*Rotula
C. Cuboidul Cuneiformul medial
Navicularul
173. CS. Elemente descriptive ale femurului:

Tuberositas glutea
Labium mediale
Linea pectinea
Labium laterale
*Toate corecte
174. CM. Care oase formează rândul proximal al tarsului?

Os cuneiforme mediale
Os naviculare
*Calcaneus
*Talus
Os lunatum
175. CS. Formaţiuni anatomice situate la nivelul astragalului:

Trochlea tali
Facies malleolaris medialis
Caput tali
Facies articularis calcanea posterior
*Toate corecte
176. CM. Formaţiuni anatomice situate la nivelul calcaneului:

Facies malleolaris lateralis
*Sustentaculum tali
*Facies articularis talaris media
Facies articularis navicularis
*Facies articularis cuboidea
177. CM. Oasele rândului distal al tarsului:

Astragalul
* Cuboidul
* Cuneiformul medial
* Navicularul
* Cuneiformul lateral
181. CM. Osul parietal:

Lamă cribroasă
* Unghiul mastoidian
*Şanţ al sinusului sagital superior
Apofiză clinoidă posterioară
*. Margine sagitală
183. CM. Osul frontal:

Aripi mici
*Fosetă trohleară
Lamă perpendiculară
Linii nucale
*Constă din 4 părți
184. CM. Osul occipital:

Clivus
Fosetă trohleară
Lamă perpendicular
*Linii nucale
*Constă din 4 părți
185. CM. Osul

occipital: *Tubercul
faringian
* Incizura jugulară
Unghi sfenoid
Lamelă orbitară
* Șanțul sinusului sigmoid
186. CM. Osul parietal:

Tubercul faringian
*Foveole granulare
* Unghi sfenoid
*Șanțul sinusului sigmoid
Canal optic
187. CM. Osul sfenoid:

*Aripi mici
*Fisura orbitală superioară
* Șanțul prechiasmatic
Canal carotidian
188. CM. Osul

sfenoid: *Creasta
infratemporală
*Orificiul spinos
Unghi sfenoid
Lamelă orbitară
* Canal optic
189. CM. Corpul osului sfenoid:

Lamă cribroasă
* Șanțul carotidian
Şanţ al sinusului sagital superior
* Apofiză clinoidă posterioară
. Orificiul spinos
193. CS. Orificiul oval se află pe:

Osul temporal
Osul occipital
*Osul sfenoid
Osul frontal
Osul parietal
194. CS. Incizura etmoidală aparține:

Osului temporal
Osului occipital
Osului sphenoid
* Osului frontal
. Osului parietal
195. CS. Canalul pterigoid ține de:

Osul parietal
Osul temporal
Osul frontal
* Osul sfenoid
Osul occipital
196. CS. Canalul optic trece prin:

Osul parietal
Osul temporal
Osul frontal
* Osul sfenoid
Osul occipital
197. CS. Unghi frontal are:

*Osul parietal
Osul temporal
Osul frontal
Osul sfenoid
Osul occipital
198. CS. Canalul hipoglos trece prin:

Osul parietal
Osul temporal
Osul frontal
Osul sphenoid
* Osul occipital
203. CS. Sunt oase ale craniului cerebral:

Os sphenoidale
Os occipitale
Os frontale
Os parietale
*Toate corecte
205. CM. Care oase ale craniului conţin cavităţi aerofore?

Mandibula
*Os sphenoidale
* Os frontale
*Maxilla
Concha nasalis inferior
209. CM. Evidenţiaţi părţile principale ale os occipitale:

*Pars basilaris
Clivus
*Squama occipitalis
Foramen magnum
E.Toate corecte
211. CM. Evidenţiaţi părţile principale ale os sphenoidale:

*Ala major
*Processus pterygoideus
Sinus sphenoidalis
* Ala minor
Toate corecte
213. CM. Porţiunile osului occipital:

*Partea bazilară
Partea temporal
* Partea laterală
Partea sfenoidală
* Solzul occipital
215. CS. Sinusul frontal se deschide în:

Sinusul maxilar
*. Meatul nazal mediu
Meatul nazal inferior
Meatul nazal superior
Fosa temporală
217. CM. Canalele osului sfenoid:

Musculotubar
* Optic
Carotid
*Pterigoid
Infraorbitar
218. CM. Feţele aripilor mari ale osului sfenoid:

* Cerebrală
* Temporală
Zigomatică
*Orbitară
* Infratemporală
219. CM. Se referă la corpul sfenoidului:

* Fosa hipofizară
*Sinusul sfenoid
Şanţul pterigopalatin
Apofizele clinoide anterioare
* Şanţul carotid
220. CM. Apofiza pterigoidă conţine:

Şanţul pterigopalatin
* Fosa pterigoidă
Rostrul sfenoidal
*. Incizura pterigoidă
* Cârligul pterigoid
224. CM. Osul temporal:

* Are atribuție la aparatul auditiv
Fosetă trohleară
Linii nucale
* Canal carotidian
225. CM. Osul etmoid:

Aripi mici
Fosetă trohleară
*Lamă perpendiculară
* Creasta cocoșului
Canal carotidian
A. Tubercul faringian
* Lama cribroasă
C. Unghi sphenoid
* Lamelă orbitară
E. Canal optic
227. CM. Osul

temporal: *Tuberculul
articular
* Piramida
* Fosa jugulară
* Eminența arcuată
. Canal optic
228. CM. Osul temporal:

Lamă cribroasă
* Canal carotidian
*Şanţ al sinusului sigmoidian
* Apertura canaliculului vestibular

* Lamă cribroasă
* Cornet nazal suprem
Șanţ al sinusului sagital superior
Linie nucală inferioară
230. CM. Şanţul sinusului pietros inferior se asociază cu:

Osul parietal
* Osul temporal
Osul frontal
Osul sphenoid
* Osul occipital
231. CS. La nivelul vârfului piramidei temporalului se află:

Foramen caroticum externum
Porus acusticus internus
*Foramen caroticum internum
Canalis pterygoideus
Canalis hypoglossalis
232. CS. Canalul facial se deschide prin:

Hiatus canalis nervi petrosi majoris
Porus acusticus internus
* Foramen stylomastoideum
Fissura petrosquamosa
Foramen spinosum
.
234. CS. Partea timpanică se asociază cu:
*Osul temporal
Osul occipital
Osul sfenoid
Osul frontal
Osul parietal
240. CS. Şanţul sinusului pietros superior ține de:
Peretele medial al orbitei
Baza apofizei zigomatice
* Piramida osului temporal
Meatul nazal mediu
241. CS. Conţine lamelă separatoare:

Canaliculul mastoidian
Canalul incisiv
*Canalul musculotubar
Canaliculul timpanic
Canalul carotid
244. CM. Părţile osului etmoid:

*Lama orbitară
*Labirintul etmoid
Lama medial
* Lama cribroasă
* Lama perpendiculară
245. CM. Evidenţiaţi părţile principale ale os ethmoidale:

*Lamina cribrosa
*Labyrinthus ethmoidalis
* Lamina perpendicularis
Cellulae ethmoidales
246. CM. Care cornete nazale aparţin os ethmoidale?

*Concha nasalis superior
* Concha nasalis media
*. Concha nasalis suprema
Toate corecte
247. CM. Cellulae ethmoidales se deschid în:

Orbitae
*Meatus nasi superior
Fossa cranii anterior
*. Meatus nasi medius
. Meatus nasi inferius
249. CM. Evidenţiaţi părţile principale ale osului temporal:

*Pars petrosa
Processus mastoideus
* Pars tympanica
* Pars squamosa
Toate corecte
250. CM. Formaţiuni anatomice situate pe faţa anterioară a piramidei temporalului:

*Eminentia arcuata
*Impressio trigeminalis
Fossula petrosa
Sulcus sinus petrosi inferioris
* Sulcus nervi petrosi majoris
251. CM. Formaţiuni anatomice situate pe faţa posterioară a piramidei temporalului:

Tegmen tympani
Porus acusticus externus
*Apertura canaliculi vestibuli
* Porus acusticus internus
* Fosa subarcuata
252. CM. Formaţiuni anatomice situate pe faţa inferioară a piramidei temporalului:

Fossa subarcuata
*Canaliculus tympanicus
Fosa jugulară
*Apertura externa canalis carotici
* Fossulla petrosa
253. CM. Apofizele temporalului:

Processus frontalis
*Processus zygomaticus
Processus pterygoideus
*Processus mastoideus
*Processus intrajugularis
254. CM. Canalele și canaliculele osului temporal:

*Canalis caroticus
Canalis opticus
*Canalis nervi facialis
*Canaliculus mastoideus
Canalis condylaris
255. CM. Oase ale craniului facial sunt:

* Mandibula
*Etmoidul
*Osul zigomatic
Frontalul
*Osul nazal
256. CM. Oase impare ale craniului sunt:

Maxila
*Mandibula
*Sfenoidul
*Vomerul
Palatinul
257. CM. Din oasele pneumatice fac parte:

Coxalul
* Frontalul
Humerusul
* Sfenoidul
* Maxila
261. CM. Formaţiunile osului palatin:

Lamela orbitară
*Lamela orizontală
Lamela etmoidală
*Lamela perpendiculară
Lamela sfenoidală
262. CM. Osul palatin:

*Creasta etmoidală
Tubercul marginal
*Apofiza orbitară
*Lamă perpendiculară
*Creasta cornetului
263. CM. Apofizele os palatinum:

* Processus pyramidalis
*Processus orbitalis
*Processus sphenoidalis
Processus palatinus
Processus jugularis
264. CM. Vomerul:

*Aripi
Tubercul marginal
*Os al viscerocraniului
Lamă perpendicular
* Formează septul nasal
265. CM. Maxila:

*Are corp și 4 apofize
Tubercul marginal
* Orificiul infraorbitar
*Fața infratemporală
*Şanţ lacrimal
266. CM. Formaţiuni anatomice situate pe faţa anterioară a corpus maxillae:

*Fossa canina
Sulcus infraorbitalis
*. Foramen infraorbitale
Tuber maxillae
*Juga alveolaria
267. CM. Apofizele maxilei:

*Processus palatinus
Processus рyramidalis
*Processus frontalis
Processus orbitalis
Processus sphenoidalis
268. CM. Mandibula:

Aripi
*Tuberozitatea maseterică
*Lingulă
*Fosa digastrică
269. CM. Formaţiuni anatomice situate pe corpul mandibulei.

A. Foramen mandibulae
* Spina mentalis
*Fossa digastrica
*Linea mylohyoidea
* Foramen mentale
270. CM. Formaţiuni anatomice situate pe ramura mandibulei:

Tuberositas pterygoidea
Foramen mentale
*Processus coronoideus
Linia mylohyoidea
* Foramen mandibulae
273. CM. Feţele os zygomaticum:

Facies medialis
* Facies orbitalis
* Facies temporalis
*Facies lateralis
. Facies nasalis
274. CM. Cu privire la structura mandibulei:

* Corp, 2 ramuri
*Tuberozitatea pterigoidă
Are 3 apofize: lacrimală, maxilară, etmoidă
2 aripi
*Foseta sublingvală
282. CS. La vârful orbitei se află:

Osul zigomatic
Fosa sacului lacrimal
Şanţul infraorbitar
* Canalul optic
. Fosa trohleară
283. CS. Cu care canal se continuă inferior fosa pterigopalatină?

Infraorbitar
* Palatin mare
Palatin mic
Condilar
Carotidian
284. CS. Orbita comunică cu fosa pterigopalatină prin:

Orificiul rotund
Orificiul palatin mare
*Fisura orbitară inferioară
Fisura orbitară superioară
Canalul pterigoid
285. CS. Fosa infratemporală comunică cu orbita prin:

Fisura orbitară superioară
* Fisura orbitară inferioară
Canalul optic
Fisura pterigomaxilară
Fisura pietroscvamoasă
286. CS. Posterior cavitatea nazală se deschide prin:

Canalul musculotubar
Canaliculul coardei timpanice
* Coane
289. CS. Oasele temporal şi occipital delimitează:

Orificiul lacerat
Canalul nervului hipoglos
Orificiul rotund
* Orificiul jugular
Canalul pterigopalatin (palatin mare)
291. CS. Canalul nazolacrimal se deschide:

*În meatul nazal inferior
Pe peretele medial al orbitei
La baza apofizei zigomatice
Pe piramida osului temporal
E. În meatul nazal mediu
295. CS. Cavitatea nazală comunică cu cea bucală prin:

* Canalul incisiv
Canalul musculotubar
Canalul carotid
299. CM. Care oase formează paries inferior orbitae?

*Maxilla
*Os palatinum
Os sphenoidale
Os lacrimale
Os incisivum
300. CS. În recesul sfenoetmoidal se deschide:

Orificiul incisiv
* Apertura sinusului sfenoid
Infundibulul etmoidal
Celulele posterioare ale osului etmoid
Canalul nazolacrimal
301. CM. Baza craniului se împarte în:

Baza anterioară
Baza posterioară
* Baza externă
Baza lateral
* Baza internă
306. CM. Peretele medial al orbitei este format de:

A. Faţa orbitară a aripilor mari
* Osul lacrimal
Aripele mici
*Lamela orbitară a osului etmoid
* Apofiza frontală a maxilei
307. CM. Peretele inferior al orbitei este format de:

*Faţa orbitară a osului zigomatic
Apofiza frontală a osului zigomatic
* Fata orbitară a maxilei
Apofiza zigomatică a osului frontal
* Apofiza orbitară a osului palatin
308. CM. Peretele lateral al orbitei este format de:

Lamela laterală a apofizei pterigoide
*Apofiza zigomatică a osului frontal
*Feţele orbitare ale aripilor mari ale osului sfenoid
Apofiza frontală a maxilei
*Apofiza frontală a osului zigomatic
309. CM. Orbita comunică cu endobaza craniului prin:

*Canalul optic
Orificiul rotund
*Fisura orbitară superioară
Fisura orbitară inferioară
Orificiile etmoidale
310. CM. Fisura orbitară inferioară este delimitată de:

*Apofiza orbitară a osului palatin
Osul frontal
*Faţa orbitară a maxilei
Lamela orbitară a osului etmoid
*Faţa orbitară a aripilor mari ale osului sfenoid
311. CM. Orbita comunică cu cavitatea nazală prin:

Orificiul etmoid anterior
Canalul palatin mare
* Canalul nazolacrimal
*Orificiul etmoid posterior
Canalul optic
312. CS. La formarea peretelui nazal lateral participă:

Osul lacrimal
Maxila (fața nazală a corpului și apofizei frontale)
Labirintul etmoid (fața lui medială)
Osul palatin (lama lui perpendiculară)
* Toate corecte
313. CM. Septul osos al nasului este constituit de:

*Spina nasalis a osului frontal
Apofiza frontală a maxilei
*Lamela perpendiculară a osului etmoid
Lamela perpendiculară a osului palatin
*. Vomer
314. CM. Cu privire la craniul în ansamblu:

Baza craniului este mai fragilă decât calvaria
Lamela internă a oaselor calvariei este mai rezistentă decât cea externă
* Fosa craniană medie conţine lobii temporali ai emisferelor cerebrale
*. Orificiul jugular se localizează posterior de fisura pietrooccipitală
* Orificiul spinos leagă fosa craniană medie cu fosa infratemporală
318. CM. In fosa craniană posterioară se deschid orificiile:

*Jugular
Oval
*Acustic intern
Hipoglos
Sfenopalatin
319. CM. Fosa infratemporală este delimitată de:

*Apofiza pterigoidă a sfenoidului
Osul palatin
* Osul temporal
* Osul zigomatic
* Ramurile mandibulei
320. CM. Indicaţi cei 3 pereţi ai fosei pterigopalatine:
*Anterior – tuberculul maxilei
Lateral – apofiza pterigoidă
*Posterior– baza apofizei pterigoide
*Medial – lamela perpendiculară a osului palatin
Superior – arcul zigomatic
342. CM. Cu privire la fosa craniană anterioară:

A. Orificiul lacerat
*Orificiul orb
*Creasta cocoșului
Orificiul acustic intern
343. CM. Care oase participă la formarea fossa cranii anterior?

*Os frontale
*Os ethmoidale
Os parietale
*Os sphenoidale
Os incisivum
344. CM. În fosa craniană medie se disting:

*Orificiul lacerat
*Orificiul spinos
*Orificiul rotund
Orificiul acustic intern
345. CM. Orificii localizate în fossa cranii media?

*Foramen spinosum
Foramen magnum
*Foramen lacerum
Foramen jugulare
Foramen caecum
346. CM Comunicărle fossa cranii media cu orbita:

*Canalis opticus
Fissura orbitalis inferior
* Fissura orbitalis superior
Foramen ovale
Foramen sphenopalatinum
347. CM. Orificii din fosa craniană posterioară:

Orificiul lacerat
*Orificiul mare occipital
Orificiul sfenopalatin
*Orificiul acustic intern
348. CM. Comunicări din fossa cranii posterior spre exobaza craniului:
Foramen ovale
*Foramen jugulare
Apertura canaliculi vestibuli
*Foramen magnum
. Foramen spinosum
349. CM. Cu privire la fosa infratemporală:
Orificiul lacerat
*Fisura orbitală inferioară
*Fisura pterigomaxilară
Orificiul sfenopalatin
*Orificiul oval și spinos
350. CM. Pereţi ai fossa infratemporalis:

*Lamina lateralis processus pterygoideus
Lamina medialis processus pterygoideus
*Tuber maxillae
Lamina perpendicularis ossis palatini
* Os zygomaticum
351. CM. Comunicările fossa infratemporalis:

* Fissura pterygomaxillaris
*Fissura orbitalis inferior
Foramen sphenopalatinum
Fissura orbitalis superior
Canalis condylaris
352. CM. Cu privire la comunicările fosei pterigopalatine:

Orificiul lacerat
*Orificiul rotund
*Fisura pterigomaxilară
*Orificiul sfenopalatin
*Canalul pterigoid
353. CM. Evidenţiaţi formaţiunile anatomice care formează pereţii fosei pterigopalatine:
*Lamina perpendicularis ossis palatini
*Tuber maxillae
*Processus pterygoideus
Ramus mandibulae
Processus pyramidalis
354. CM. Cu privire la meatul nazal superior:

Orificiul incisiv
* Apertura sinusului sfenoid
Infundibulul etmoidal
*Celulele posterioare ale osului etmoid
363. CM. Orificii localizate în pereţii orbitei:

*Foramen ethmoidale anterius
Foramen ovale
*Foramen ethmoidale posterius
*Foramen zygomaticoorbitale
E. Foramen spinosum
371. CM. Care din sinusurile paranazale se deschid în meatul nasal mediu?
Sinus sphenoidalis
Sinus frontalis
Cellulae ethmoidales anteriores et mediae
Cellulae ethmoidalis posterior
Sinus maxillaries
372. CM. Care oase formează palatul osos?

Vomer
*Os palatinum
Os hyoideum
*Maxilla
*Os incisivum
1. CS. Unirile oaselor prin membrane se numesc:

Sincondroze
Sinelastoze
Sinsarcoze
*Sinfibroze
E. Sinostoze
2. CS. Cum se numesc mișcările realizate în jurul axei frontale?

*Flexio et extensio
Adductio et abductio
Rotatio
Circumductio
Pronatio et supinatio
3. CS. Cum se numesc mișcările realizate în jurul axei sagitale?

Flexio et extensio
*Adductio et abductio
Rotatio
Circumductio
Pronatio et supinatio
11. CS. Se formează prin unirea mai multor oase:

Diartroza simplă
*Diartroza compusă
Diartroza combinată
Diartroza complexă
Enartroza
12. CS. Prezintă o combinare funcţională a câtorva articulaţii anatomic separate:

Diartroza simplă
Diartroza compusă
*Diartroza combinată
Diartroza complexă
Amfiartroza
13. CS. Conţine cartilaj intraarticular:

Diartroza simplă
Diartroza compusă
*Diartroza complexă
E. Amfiartroza
14. CS. Este formată prin participarea a două oase:

*Diartroza simplă
Diartroza compusă
Diartroza complexă
Enartroza
15. CS. Articulații biaxiale:

Art. talocrurală
Art. sacroiliacă
*Art. genunchiului
Art. şoldului
Art. tibiofibulară proximală
16. CM. Care din tipurile enumerate de uniri ale oaselor se referă la sinartrose?
*Synchondrosis
*Synostosis
Symphysis
*Syndesmosis
*Suturaе
17. CM. Care tipuri de uniri dintre oase fac parte din sinfibroze?
*Suturaе
*Gomphosis
*Membrana interossea
Synostosis
Symphysis
18. CM. Indicați elementele principale ale unei diartroze (articulații sinoviale):
Discus articularis
*Capsula articularis
*Cavitas articularis
Labrum articulare
*Facies articulares
19. CM. Indicați elementele auxiliare ale unei diartroze (articulații sinoviale):
* Ligamentum
*Cartilago articularis (disci et menisci articulares)
Capsula articularis
*Bursae synoviales
*Labrum articulare
20. CM. Indicați elementele auxiliare cartilaginoase ale unei

diartroze:
Cartilago articularis
*Labrum articulare
Meniscus articularis
*Discus articularis
*Synchondrosis
22. CM. În ce grupe se impart articulațiile după forma fețelor de articulare?

Compuse
*Sferoide
Combinate
*Articulații în șa/seliforme/selare
*Elipsoidale
23. CM. Cum se împart articulațiile după numărul axelor de mișcare?

Simple
*Pluriaxiale
Compuse
*Uniaxiale
*Biaxiale
24. CM. Cum se numesc mișcările realizabile în jurul axei verticale?

А. Flexio et extensio
Adductio et abductio
*Rotatio
Circumductio
*Pronatio et supinatio
25. CM. Care din articulațiile enumerate sunt uniaxiale?

А. Articulatio sellaris
Articulatio cotylica
Articulatio plana
*Ginglymus
*Articulatio trochoidea
26. CM. Care din articulațiile enumerate sunt biaxiale?

* Articulatio ellipsoidea
Articulatio trochoidea
*Articulatio sellaris
Articulatio plana
*Articulatio bicondylaris
27. CM. Care din articulațiile enumerate sunt pluriaxiale?

Articulatio bicondylaris
Articulatio sellaris
*Articulatio cotylica
*Articulatio plana
30. CM. Straturile capsulei articulare:

Adventiceal
Epitelial
*Fibros
Seros
*Sinovial
31. CM. Lichidul sinovial are rol de:

Dirijare a mişcărilor
*Metabolism
*Amortizare
*Lubrifiere a feţelor articulare
Creştere a oaselor
32. CM. Funcţiile capsulei articulare sunt de:

*Protecţie
Sprijin
*Menținerea în contact a fețelor articulare
*Reglementare a mişcărilor
*Secreţie
33. CM. Funcţiile ligamentelor sunt cele de:

*Unire a oaselor
*Fortificare a capsulei articulare
*Frânare a mişcărilor
*Dirijare a mişcărilor
Secreţie
42. CM. Sunt pluriaxiale:

*Articulaţia plană
*Amfiartroză
*Articulaţia sferoidă
Articulaţia condilară
*Articulaţia cotilică
43. CS. Suturile fac parte din:

Sinsarcoze
Sinelastoze
Sincondroze
*Sinfibroze
C. Sinostoze
44. CS. Gomfozele ţin de:

Ligamente
Sincondroze
*Sinfibroze
Sinelastoze
Membrane
49. CM. Suturae serratae între:

*Parietal şi occipital
*Frontal şi nazal
Maxila dreaptă şi stângă
Temporal şi sfenoid
*Frontal şi parietal
51. CM. Din care tip de articulații face parte articulatio temporomandibularis?
Articulatio simplex
Articulatio composita
*Articulatio combinata
*Articulatio complexa
*Articulatio synovialis
54. CM. Indicați ligamentele extraarticulare ale articulatio temporomandibularis:

Ligamentum laterale
*Ligamentum sphenomandibulare
*Ligamentum stylomandibulare
Ligamentum mediale
Ligamentum bifurcatum
55. CM. Din ce grup de articulații face parte articulatio atlantooccipitalis?

*Articulatio simplex
Articulatio complexa
56. CM. Sutura squamosa se află între:

Parietal şi occipital
Frontal şi nazal
Maxila dreaptă şi stângă
*Temporal şi parietal
*Temporal şi sphenoid
57. CM. Căror porțiuni (segmente) ale coloanei vertebrale le este caracteristică lordoza
fiziologică?
Porțiunii toracale
*Porțiunii cervicale
*Porțiunii lombare
Porțiunii sacrale
Porțiunii coccigiene
58. CM. Căror porțiuni (segmente) ale coloanei vertebrale le este caracteristică cifoza
fiziologică?
А. Porțiunii toracale
Porțiunii lombare
Porțiunii cervicale
Porțiunii sacrale
Porțiunii coccigiene
70. CM. Articulaţia sternoclaviculară:

Feţele articulare sunt congruente
Articulaţia este complexă, combinată
Sunt posibile mişcări în jurul a 2 axe
*Cavitatea articulară este divizată în două camere
*Este consolidată de ligamentele sternoclaviculare, interclavicular şi costoclavicular
72. CM. Ce mișcări pot fi exercitate în articulatio sternoclavicularis?

* Ridicarea și coborârea claviculei
*Mișcarea claviculei înainte și înapoi
*Rotirea claviculei
*Circumducție
Adducție și abducție
73. CM. Indicați ligamentele ce fortifică/întăresc articulatio sternoclavicularis:

. Ligamentum trapezoideum
*Ligamentum sternoclaviculare anterius
*Ligamentum costoclaviculare
*Ligamentum interclaviculare
*Ligamentum sternoclaviculare posterius
74. CM. Articulaţia acromioclaviculară:

Este o diartroză multiaxială, combinată
*În 1/3 din cazuri are un disc articular
Discul uneori are un orificiu
Capsula este consolidată de ligamentul coracoacromial
*Ligamentul coracoclavicular include 2 porţiuni: lig. conoid şi lig. trapezoid
75. CM. Ce ligamente fortifică/întăresc articulatio acromioclavicularis?

*Ligamentum acromioclaviculare
*Ligamentum trapezoideum
*Ligamentum conoideum
Ligamentum coracohumerale
*Ligamentul coracoclaviculare
81. CS. După forma fețelor articulatio atlantooccipitalis este:

. Articulatio sellaris
*Articulatio ellipsoidea
Articulatio plana
85. CS. Sutura plana se află între:

Parietal şi occipital
Frontal şi nazal
*Maxila dreaptă şi stângă
Temporal şi sfenoid
Frontal şi parietal
86. CS. Unirea arcurilor vertebrale are loc prin intermediul:

Lig. zigapofizale
Lig. supraarcuate
Lig. intervertebrale
* Lig. galbene
E. Lig. interarcuate
87. CS. Ce formă au fețele la articulatio capitis costae?

* Articulatio plana
Articulatio spheroidea
Articulatio ellipsoidea
Articulatio cotylica
88. CS. Ce tip de legătură există între coasta I și stern?

Syndesmosis
*Synchondrosis
Synostosis
Symphysis
Synsarcosis
90. CS. Articulationes costovertebrales fac parte din:
А. Articulatio complexa
Articulatio simplex
91. CS. Ligamentul supraspinos în regiunea cervicală e numit:

Lig. occipital inferior
Lig. supraspinos posterior
Lig. supraspinos cervical
* Lig. nucal
E. Lig. occipital posterior
92. CS. Unirile lamelelor arcurilor vertebrale sunt:

Diartroze
* Sinelastoze
Sincondroze
Sinostoze
E. Simfize
93. CS. Joncţiunile apofizelor articulare ale vertebrelor sunt:

*Diartroze
Sinelastoze
Sincondroze
Sinostoze
Sinfibroze
96. CS. Unirile vertebrelor sacrale sunt:

Diartroze
Sinelastoze
Sincondroze
*Sinostoze
E. Simfize
100. CS. Ligamentele articulaţiei umărului:

Scapulohumeral
Acromiohumeral
Clavihumeral
Deltoideohumeral
*Coracohumeral
103. CS. După forma fețelor articulatio humeri face parte din:
А. Articulatio plana
*. Articulatio spheroidea
E. Articulatio cotylica
113. CS. Articulationes carpometacarpales II-V fac parte din:

* Articulatio plana
114. CS. În jurul cărei axe sunt posibile mișcări în articulationes interphalangeae manus?
*Axis frontalis
Axis sagittalis
Axis verticalis
Axis obliquus
Axis horizontalis
122. CM. Articulaţia radiocarpiană:

Este formată din 5 oase: radius şi 4 oase ale rândului proximal al carpului
Capsula articulară este fixată la distanţă de feţele articulare
Ligamentul radiocarpian palmar se extinde de la radius până la osul scafoid
*Este o articulaţie elipsoidă, biaxială
*Posedă 4 ligamente de consolidare: 2 colaterale şi 2 radiocarpiene
126. CM. Articulatio mediocarpalis este:

Articulatio simplex
*Articulatio composita
Articulatio combinata
Articulatio complexa
130. CM. Articulaţii biaxiale ale membrului superior:

Art. umarului
*Mediocarpiană
*Radiocarpiană
Interfalangiene
*Carpometacarpiană a policelui
132. CM. Ligamentele articulaţiei cotului:
Colateral humeral
*Colateral ulnar
*Colateral radial
Colateral radioulnar
*Inelar al radiusului
135. CS. Ce formă are articulatio sacroiliaca?

А. Articulatio cotylica
Articulatio spheroidea
* Articulatio plana
E. Articulatio ellipsoidea
247.CS. Ce formă are articulatio coxae?

А. Articulatio spheroidea
B. Articulatio cotylica
C. Articulatio ellipsoidea
D. Articulatio sellaris
E. Articulatio trochoidea
248. CS. Ce formă are articulatio genus?

А. Ginglymus
B. Articulatio sellaris
C. Articulatio bicondylaris
D. Articulatio ellipsoidea
E. Articulatio cotylica
249. CS. În jurul căror axe sunt posibile mișcări în articulatio genus?
А. Axis transversalis et sagittalis
B. Axis sagittalis et verticalis
C. Axis verticalis et transversalis
D. Axis transversalis et obliquus
E. Axis sagittalis et obliquus
250. CS. Ce formă are articulatio tibiofibularis?

А. Articulatio plana
B. Articulatio spheroidea
C. Articulatio sellaris
D. Articulatio trochoidea
E. Articulatio bicondylaris
251.CS. La care tip de articulații se referă articulatio talocruralis?

A. Articulatio simplex
B. Articulatio composita
C. Articulatio combinata
D. Articulatio complexa
E. Articulatio sellaris
252.CS. Ce formă are articulatio talocruralis?

А. Articulatio sellaris
B. Articulatio trochoidea
C. Articulatio cotylica
D. Ginglymus
E. Articulatio ellipsoidea
253. CS. În jurul cărei axe sunt posibile mișcări în articulatio talocruralis?
А. Axis transversalis
B. Axis sagittalis
C. Axis verticalis
D. Axis obliquus
E. Axis horizontalis
254. CS. Ce formă au articulationes interphalangeae pedis?

А. Articulatio spheroidea
B. Ginglymus
C. Articulatio ellipsoidea
D. Articulatio plana
E. Articulatio bicondylaris
255. CS. Ce mișcări sunt posibile în articulationes interphalangeae pedis?

B. Adductio et abductio
C. Rotatio
D. Circumductio
E. Oppositio et reppositio
256. CM. Indicați ligamentele intraarticulare ale articulatio coxae:

А. Zona orbicularis
B. Ligamentum iliofemorale
C. Ligamentum transversum acetabuli
D. Ligamentum capitis femoris
E. Ligamentum pubofemorale
257. CM. Ce mișcări sunt posibile în articulatio coxae?

B. Adductio et abductio
C. Rotatio
D. Circumductio
E. Oppositio et reppositio
258. CM. Elementele intraarticulare ale articulaţiei genunchiului:

A. Ligamentele cruciate sunt localizate în afara cavităţii sinoviale
B. Ligamentul cruciat anterior este lezat mai des decât cel posterior
C. Ligamentul cruciat posterior previne deplasarea posterioară a femurului pe tibie şi hiperextensia
genunchiului
D. Ligamentul cruciat posterior previne hiperflexia genunchiului
E. Ligamentul cruciat anterior este factorul principal de stabilizare a articulației genunchiului
259. CM. Bursele sinoviale ale articulatiei genunchiului:

A. Infrarotuliană profundă
B. Laterorotuliană
C. Subcutanată prerotuliană
D. Retrorotuliană
E. Suprarotuliană
260. CM. Diafragmul este constituit din porţiunile:

A. Abdominală
B. Costală
C. Toracică
D. Sternală
E. Lombară
261. CM. Muşchiul pectoral mic:

A. Porneşte de la cartilajele coastelor II-V
B. Se inseră pe apofiza coracoidă a scapulei
C. Marginea lui superomedială se continuă cu m.subclavicular
D. Când punctul fix este pe torace, trage umărul în sus şi înainte
E. Între tendonul lui şi apofiza coracoidă se află o bursă sinovială
262. CM. Indicați oasele care participă la formarea articulației genunchiului.

А. Fibula
B. Tibia
C. Patella
D. Femur
E. Oasele gambei
263. CM. Ce porțiuni comportă ligamentul medial (deltoid) al articulatio talocruralis?

А. Pars tibionavicularis
B. Pars tibiocalcanea
C. Pars tibiotalaris anterior
D. Pars tibiotalaris posterior
E. Pars tibiofibularis
264. CM. Muşchii proprii ai toracelui:

A. Majoritatea participă în actul de expiraţie.
B. Muşchii intercostali externi ocupă spaţiile intercostale de la tuberculul coastelor până la stern.
C. Muşchii intercostali interni se află în spaţiile intercostale de la stern şi până la unghiurile
coastelor.
D. Muşchii subcostali pornesc din apropierea unghiurilor costale şi se inseră pe faţa internă
a coastelor supraiacente.
E. Muşchiul transversal al toracelui se află pe faţa internă a peretelui posterior al cutiei toracice.
265. CM. Indicați mușchii care se inseră pe marginea medială a scapulei.

A. Musculus levator scapulae.
B. Musculus seratus posterior superior.
С. Musculi rhomboidei minor et major.
D. Musculus serratus anterior.
E. Musculus lattissimus dorsi.
266. CM. Locul de inserție a musculus biceps brachii:

А. Tuberositas ulnae
B. Tuberositas radii
C. Collum radii
D. Olecranon
E. Fascia antebrachii
267. CM. Meniscurile:

A. Contribuie la congruenţa feţelor articulare şi amortizare
B. Marginile externe ale lor se unesc cu capsula articulară
C. Marginile interne ale lor sunt libere
D. Cel medial are formă semilunară
E. Cel lateral este aproape circular, mai mic şi mai mobil decât cel medial
268. CM. Derivatele fasciilor:

А. Septum intermusculare
B. Retinaculum flexorum
C. Retinaculum extensorum
D. Ligamentum metacarpeum transversum superficiale
E. Bursae synoviales
269. CM. Indicați părțile principale ale unui mușchi scheletal:

А. Caput
B. Venter
C. Tendo
D. Anulus tendineus
E. Fascia
270. CS. Care este termenul anatomic ce denumește tendonul lat?

А. Fascia.
B. Aponeurosis.
C. Tendo.
D. Intersectio tendinea.
E. Caput.
271. CS. Dispozitive auxiliare ale muşchilor sunt:

A. Aponevrozele
B. Tendoanele
C. Plicele sinoviale
D. Venterele musculare
E. Tecile sinoviale
272. CM. Articulaţia calcaneocuboidă:

A. Feţele articulare sunt congruente
B. Este o articulaţie seliformă
C. Capsula este mai groasă şi mai tensionată din partea medială
D. Cavitatea articulară comunică cu cea a articulaţiei talocalcaneonaviculare
E. Pe faţa dorsală este consolidată mai bine decât pe cea plantară
273.CM. Articulaţii uniaxiale:

A. Art. şoldului
B. Art. interfalangiene
C. Art. genunchiului
D. Art. subtalară
E. Art. calcaneocuboidă
274.CM. Articulaţii multiaxiale:

A. Art. sacroiliacă
B. Art. şoldului
D. Art. tibiofibulară proximală
E. Art. talocrurală
275. CM. Amfiartroze:

B. Art. şoldului
C. Art. talocrurală
D. Art. intermetatarsiene
E. Art. calcaneocuboidă
276. CM. Articulaţii simple:

A. Art. tibiofibulară proximală
B. Art. talocrurală
C. Art. subtalară
D. Art. sacroiliacă
E. Art. interfalangiene
277. CM. Articulaţii compuse:

A. Art. interfalangiene
B. Art. genunchiului
C. Art. talocrurală
D. Art. cotului
E. Art. radiocarpiană
278. CM. Articulaţii complexe:

A. Art. sternoclaviculară
B. Art. calcaneocuboidă
E. Art. umărului
279. CM. Articulaţii combinate:

B. Art. radioulnară proximală și distală
E. Art. temporomandibulară
280. CM. Muşchi autohtoni ai toracelui sunt:
A. M. dinţat posterior inferior
B. Mm. intercostali interni și externi
C. M. supraspinos
D. M. subcostali
E. M. transvers al toracelui
281.CS. Centrul tendinos al diafragmului prezintă :

A. Hiatul aortic
B. Spaţiul sternocostal
C. Orificiul venei cave inferioare
D. Hiatul esofagian
E. Trigonul lombocostal
282.CS. Indicați locul de inserție a musculus pectoralis major.

А. Acromion.
B. Processus coracoideus scapulae.
C. Crista tuberculi majoris humeri.
D. Crista tuberculi minoris humeri.
E. Spina scapulae.
283.CS. Determină configurația umărului:

A. M. deltoid
B. M. subscapular
C. M. supaspinos
D. M. rotund mare
E. M. rotund mic
284. CM. Grupul muşchilor centurii scapulare include:

A. M. levator al scapulei
B. M. supraspinos
C. M. deltoid
D. M. pectoral mic
E. M. infraspinos
285. CM. Originea m. deltoid:

A. Treimea laterală a claviculei
B. Colul chirurgical al humerusului
C. Acromionul
D. Spina scapulei
E. Unghiul superior al scapulei
286. CM. Locuri slabe ale diafragmului:

A. Triunghiul lombocostal
B. Spaţiul dintre fasciculele sternale ale diafragmului
C. Triunghiul sternocostal
D. Triunghiul Petit
E. Fascia transversală dintre lig. Henle şi lig. interfoveolar
287. CM. Indicați care mușchi participă la abducerea brațului
А. Мusculus triceps brachii.
B. Мusculus deltoideus.
C. Мusculus infraspinatus.
D. Мusculus latissimus dorsi.
E. Мusculus supraspinatus.
288. CS. Sub retinaculul extensorilor in regiunea carpiană se află:

A. Canale pentru nervi
B. Spaţii pentru artere
C. Teci sinoviale pentru tendoanele muşchilor extensori ai mâinii
D. Burse sinoviale
E. Teci fibroase pentru vase limfatice şi vene
289. CS. Peretele medial al cavitas axillaris este format de:

А. Мusculus teres major.
B. Мusculus triceps brachii.
C. Мusculus pectoralis minor.
D. Мusculus serratus anterior.
E. Мusculi teretis minor et major.
290. CS. Limita laterală a foramen quadrilaterum e dată de:

А. Collum chirurgicum humeri.
B. Caput longum musculi bicipitis brachii.
C. Caput longum musculi tricipitis brachii.
D. Мusculus coracobrachialis.
E. Мusculi teres minor et major.
291. CS. Limita medială a foramen quadrilaterum:

А. Collum chirurgicum humeri.
B. Caput longum musculi bicipitis brachii.
C. Caput longum musculi tricipitis brachii.
D. Мusculus coracobrachialis.
E. Мusculus brachialis.
292. CS. Limita inferioară a foramen trilaterum:

А. Мusculus biceps brachii.
B. Мusculus teres minor.
C. Мusculus teres major.
D. Мusculus subscapularis.
E. Мusculi teretis minor et major.
293.CM. Peretele posterior al cavitaţii axilare este constituit din:

A. M. trapez
B. M. marele dorsal
C.M. infraspinos
D.M. subscapular
E.M. rotund mare
294. CM.Peretele anterior al cavitaţii axilare este constituit din :

A.M. deltoid
B.M. pectoral mare
C.M. pectoral anterior
D.M. pectoral mic
E.M. biceps brahial
295. CM. Indicați mușchii, care formează peretele anterior al cavitas axillaris.
А. Мusculus deltoideus.
B. Мusculus pectoralis minor.
C. Мusculus biceps brachii.
D. Мusculi teretis minor et major.
E. Мusculus pectoralis major
296.CM. Numiți structurile anatomice, care constituie pereții canalis nervi radialis
А. Humerus.
B. Musculus biceps brachii.
C. Musculus triceps brachii.
D. Musculus brachialis.
E. Мusculus coracobrachialis.
297. CM. Pe peretele anterior al cavitaţii axilare se disting:

A. Trigonul omoclavicular
B. Trigonul clavipectoral
C. Trigonul deltoideopectoral
D. Trigonul suprapectoral
E. Trigonul subpectoral
298. CM. Numiți șanțurile antebrațului:

А. Median
B. Radioulnar
C. Cubital
D. Radial
E.Ulnar
299. CM. Şanţul cubital anterior lateral este delimitat de:

A. M. biceps brahial
B. M. brahial
C. M. triceps brahial
D. M. brahioradial
E. M. pronator rotund
300. CM. Şanţul cubital anterior medial este delimitat de :

A. M. coracobrahial
B. M. brahial
C. M. supinator
D. M. brahioradial
E. M. pronator rotund
301. CM. Şanţul radial este delimitat de:

A. M. flexor superficial al degetelor
B. M. flexor ulnar al carpului
C. M. flexor radial al carpului
D. M. palmar lung
E. M. brahioradial
302. CM. Şanţul median este delimitat de :

A. M. flexor profund al degetelor
B. M. palmar lung
C. M. flexor radial al carpului
D. M. flexor ulnar al carpului
E. M. flexor superficial al degetelor
303. CM. Şanţul ulnar este delimitat de:

A. M. flexor lung al policelui
B M. flexor profund al policelui
C. M. flexor ulnar al carpului
D. M. pronator patrat
E. M. flexor superficial al degetelor
304. CM. Muşchii mâinii, eminenţa tenară:

A. Se disting muşchii palmari, dorsali şi interosoşi.
B. Sunt situaţi în trei planuri.
C. Cel mai profund muşchi din grup este m.opozant al policelului.
D. Toţi, cu excepţia adductorului policelului, au originea pe rândul proximal al oaselor carpiene.
E. M.opozant al policelului se inseră pe primul os metacarpian.
305. CS. Peretele anterior al canalului inghinal se formează din:

А. Мusculus transversus abdominis.
B. Fascia transversalis.
C. Мusculus obliquus externus abdominis (aponeuroza).
D. Мusculus obliquus internus abdominis.
E. Lig. inguinale
306. CS. Peretele posterior al canalului inghinal e dat de:

А. Мusculus transversus abdominis.
B. Fascia transversalis.
C. Мusculus obliquus externus abdominis.
D. Мusculus obliquus internus abdominis.
E. Lig. inguinale.
307. CM. Muşchiul drept abdominal:

A. Îşi ia originea de pe creasta pubiană şi de pe simfiza pubiană.
B. Se inseră pe faţa internă a xifoidului şi feţele interne ale cartilajelor costale V-VII.
C. Cei doi drepţi abdominali sunt separaţi prin linia albă
D. Este cuprins în teaca m.drept abdominal.
E. Faţa lui posterioară aderă intim la teacă.
308. CM. Teaca muşchiului rect abdominal este formată din:

A. M. oblic abdominal intern
B. Linia albă
C. Lamelele aponeurozei muşchiului oblic abdominal intern
D. Aponeuroza m. oblic abdominal extern
E. Aponeuroza muşchiului transvers abdominal
309. CM. Canalul inghinal:

A. Peretele inferior reprezintă marginea inferioară a aponeurozei m.oblic intern.
B. Peretele posterior, format de fascia transversă este întărit de lig. interfoveolar Hesselbach, lig.
reflex, lig.Henle şi tendonul conjunct.
C. Tendonul conjunct se localizează în partea laterală a peretelui superior al canalului inghinal.
D. Inelul inghinal superficial este delimitat de stâlpii aponeurozei oblicului extern, fibrele
intercrurale şi lig. reflex.
E. Canalul inghinal la femeie este mai scurt şi mai larg.
310. CM. Locuri slabe ale peretelui abdominal anterior:

A. Tetragonul Grynfelt
B. Triunghiul sternocostal
C. Linia semilunară
D. Triunghiul Volânski
E. Linia albă
311. CM. Numiți mușchii care participă la flexia coloanei vertebrale

А. Мusculus longissimus.
B. Мusculus latissimus dorsi.
C. Мusculus obliquus abdominis externus.
D. Мusculus pectoralis major.
E. Мusculus obliquus abdominis internus.
312. CS. Muşchii coapsei. Grup muscular medial:

A. Semimembranos
B. Biceps femural
C. Semitendinos
D. Graţios
E. Croitor
313. CM. Canalul obturator este delimitat de:
A. M. obturator extern
B. M. pectineu
C. Orificiul obturator
D. Şantul obturator
E. M. obturator intern
314. CM. Muşchii anteriori ai coapsei:

A. Sunt uniarticulari
B. Flectează coapsa şi gamba.
C. Mușchiul croitor este cel mai lung din corpul omului
D. Formează un tendon comun.
E. M.cvadriceps se inseră pe rotulă şi tuberozitatea tibiei.
315. CM. Muşchii posteriori ai coapsei:

A. Sunt extensori ai coapsei.
B. Flectează gamba.
C. Au origine pe osul iliac.
D. M.biceps al femurului şi m.semitendinos sunt rotatori (sinergişti) ai gambei.
E. Toţi participă la formarea pes anserinus profundus.
316. CM. Muşchii mediali ai coapsei:

A. Toţi sunt adductori ai coapsei.
B. Toţi se inseră pe linia aspera femoris
C. Îşi iau originea de pe osul pubis.
D. M.graţios participă la formarea pes anserinus superficialis.
E. M.pectineu participă la flexia şi abducerea coapsei.
317. CM. Muşchii coapsei, grupul anterior:

A. Semimembranos
B. Cvadriceps
C. Biceps femural
D. Pectinat
E. Croitor
318. CM. Muşchii coapsei, grupul posterior:

A. Semimembranos
B. Cvadriceps
C. Biceps femural
D. Semitendinos
E. Pectinat
319. CS. Locul de inserție a musculus triceps surae:

А. Maleolus medialis.
B. Maleolus lateralis.
C. Processus posterior tali.
D. Tuber calcanei.
E. Os naviculare
320.CM. Muşchii gambei:

A. Sunt grupaţi simetric în jurul oaselor.
B. Sunt situaţi în 3 loje separate.
C. Majoritatea tendoanelor lor îşi schimbă direcţia.
D. Muşchii grupului anterior sunt extensori ai gambei.
E. În majoritatea lor sunt multiarticulari.
321. CS. Prin orificiul sciatic mare trece:

A. M. obturator intern
B. M. obturator extern
C. M. gluteu mic
D. M. piriform
E. M. iliopsoas
322. CS. Prin orificiul sciatic mic trece:

A. M. piriform
B. M. obturator intern
C. M. obturator extern
D. Mm. gemeni
E. M. psoas mic
323. CS. Lacuna vasculară se separă de cea musculară prin:

A. Lig. lacunar
B. Lig. inghinal
C. Lig. reflex
D. Arcul iliopectineu
E. Fascia transversă
324. CS. Limita superioară a trigonum femorale e formată de:

А. Мusculus iliopsoas
B. Мusculus sartorius
C. Мusculus vastus medialis
D. Ligamentum inguinale
E. Мusculus obliquus externus abdominis
325.CS. Limita medială a trigonum femorale o constituie:

А. Мusculus adductor longus
B. Мusculus vastus medialis
C. Мusculus rectus femoris
D. Ligamentum inguinale
326. CS. Limita laterală a trigonum femorale e dată de:

А. Мusculus rectus femoris
B. Мusculus sartorius
C. Мusculus vastus medialis
D. Мusculus vastus lateralis
327. CS. În triunghiul femural se află:

A. Canalul inghinal
B. Artera femurală
C. Nervul sciatic
D. Canalul adductor
E. Canalul cruropopliteu
328. CS. Peretele lateral al canalis adductorius.
А. Мusculus adductor magnus
B. Мusculus adductor longus
C. Мusculus adductor brevis
D. Мusculus vastus medialis
E. Мusculus sartorius
329. CS. Peretele anterior al canalis cruropоpliteus.

А. Мusculus soleus
B. Мusculus gastrocnemius
C. Мusculus flexor digitorum longus
D. Мusculus tibialis posterior
E. Мusculus semimembranosus
330. CM. Numiți formațiunile care constituie pereții canalis adductorius.

А. Мusculus adductor magnus.
B. Мusculus adductor longus.
C. Мusculus adductor brevis.
D. Мusculus vastus medialis.
E. Мusculus sartorius
331. CM. Indicați formaţiunile topografice localizate posteroinferior de ligamentum inguinale.

А. Annulus inguinalis superficialis.
B. Lacuna vasorum.
C. Lacuna musculorum.
D. Canalis оbturatorius.
E. Canalis adductorius.
332. CM. Numiți limitele fossa poplitea.

А. Мusculus biceps femoris.
B. Мusculus semimembranosus.
C. Мusculus gastrocnemius.
D. Мusculus soleus.
E. Мusculus tibialis posterior.
333. CM. Indicați canalele din regiunea gambei

А. Canalis cruropоpliteus.
B. Canalis musculoperoneus superior.
C. Canalis adductorius.
D. Canalis musculoperoneus inferior.
E. Canalis femoralis
334. CM. Canalului femuropopliteu i se disting:

A. 2 pereţi
B. 3 pereţi
C. 2 orificii
D. 3 orificii
E. 2 fisuri
335. CM. Triunghiul femural este delimitat de:
A. M.pectineu
B. M.croitor
C. M.adductor mare
D. Lig. inghinal
E. M. adductor lung
336. CM. Lacuna musculară este delimitată de:

A. M. iliopsoas
B. M. croitor
C. Osul coxal
D. Lig. lacunar
E. Arcul iliopectineu
337. CM. Lacuna vasculară este delimitată de:

A. Vena femurală
B. M. psoas mare
C. Lig. inghinal
D. Lig. pectineal
E. Arcul iliopectineu
338. CM. Inelul femural este delimitat de:

A. Arcul iliopectineu
B. Lig. inghinal
C. Artera femurală
D. Lig. lacunar
E. Lig. pectineal
339. CM. Canalul femural are:

A. 2 pereţi
B. 3 pereţi
C. 4 pereţi
D. 2 inele
E. 1 septț
340. CM. Fosa poplitee este delimitată de:

A. M. plantar
B. M. gastrocnemian
C. M. biceps al coapsei
D. M. soleu
E. M. semimembranos
341. CM. Canalul musculoperonier superior este format de:

A. Tibie
B. Fibulă
C. M. solear
D. M. peronier lung
E. M. flexor lung al halucelui
342. CM. Canalul musculoperonier inferior este format de:
A. M. tibial posterior
B. Fibulă
C. M. flexor lung al halucelui
D. M. peronier lung
E. M. peroneus terţius
343. CM. Canalul cruropopliteu este format de:

A.Tibie
B.M. tibial anterior
C.M. gastrocnemian
D.M. solear
E.M. tibial posterior
344. CM. Formaţiuni topografice localizate pe coapsă:

A. Canalul Pirogov
B. Canalul femural
C. Hiatul safen
D. Canalul adductor
E. Triunghiul Scarpa
345. CM. Formaţiuni topografice localizate pe gambă:

A. Canalul Pirogov
B. Canalul femural
C. Canalul cruropopliteu
D. Hiatul safen
E. Canalul adductor
346. CS. Mușchii pieloși ai gâtului.

А. Musculus digastricus.
B. Musculus scalenus anterior.
C. Musculus omohyoideus.
D. Musculus sternothyroideus.
E. Musculus platysma.
347. CM. Grupele principale de mușchi ai gâtului:

А. Superficiali.
B. Externi.
C. Profunzi.
D. Interni.
E. Inserați pe osul hioid.
348. CM. Mușchii profunzi ai gâtului:

А. Musculus thyrohyoideus.
B. Musculus scalenus medius.
C. Musculus longus capitis.
D. Musculus scalenus posterior.
E. Musculus platysma.
349. CM. Mușchii suprahioidieni:
А. Мusculus digastricus.
B. Мusculus mylohyoideus.
C. Мusculus sternocleidomastoideus.
D. Мusculus geniohyoideus
E. Musculus omohyoideus.
350. CM. Mușchii infrahioidieni:

А. Мusculus stylohyoideus.
B. Мusculus omohyoideus.
C. Мusculus sternohyoideus.
D. Мusculus thyrohyoideus.
E. Мusculus geniohyoideus.
351. CM. Mușchii care se inseră pe osul hioid:

А. Musculus digastricus.
B. Musculus stylohyoideus.
C. Musculus omohyoideus.
D. Musculus mylohyoideus.
E.M.sternocleidomastoidian
352. CM. Mușchii profunzi ai gâtului care se inseră pe I-a coastă:

А. Мusculus longus colli.
B. Мusculus scalenus anterior.
C. Мusculus scalenus posterior.
D. Мusculus rectus capitis lateralis.
E. Мusculus scalenus medius.
353. CM. Clasificarea muşchilor gâtului:

A. Muşchi anteriori
B. Muşchii superficiali
C. Muşchi scurţi
D. Muşchi profunzi
E. Muşchi fusiformi
354. CM. Muşchi superficiali ai gâtului sunt:

A. Suprahioidienii
B. Scalenii
C. Sternocleidomastoidianul
D. M. lung al gâtului
E. M. pielos al gâtului
355. CM. Grupul muşchilor profunzi ai gâtului include:

A. Muschii infrahioidieni
B. Muschii lungi al capului şi al gâtului
C. Muschii scaleni
D. Muschiul digastric
E. Muschii drepţi ai capului anterior și lateral
356.CM. Regiunea laterală a gâtului include:

A. Trigonul omohioidian
B. Trigonul omotrapezoidian
C. Trigonul clavipectoral
D. Trigonul omoclavicular
E. Trigonul omotraheal
357. CM. Spatii interfasciale ale gâtului sunt:

A. Interscalen
B. Interaponeurotic suprasternal
C. Antescalen
D. Previsceral
E. Retrovisceral
358. CS. Spaţiul interscalen este delimitat de:

A. M. sternocleidomastoidian şi scalen anterior
B. M.scalen mediu şi m.lung al gâtului
C. Mm.scaleni anterior şi mediu
D. Mm.scaleni mediu şi posterior
E. M. scalen posterior şi m.lung al gâtului
359. CM. Regiunile gâtului:

А. Regio cervicalis anterior.
B. Regio cervicalis medialis.
C. Regio cervicalis lateralis.
D. Regio cervicalis posterior
E. Regio sternocleidomastoidea.
360. CM. Triunghiurile regiunii laterale a gâtului:

А. Trigonum submandibulare.
B. Trigonum omotrapezoideum.
C. Trigonum omoclaviculare.
D. Trigonum linguale.
E. Trigonum caroticum.
361. CM. Limitele triunghiului carotid al gâtului:

А. Мusculus sternocleidomastoideus.
B. Мusculus sternohyoideus.
C. Мusculus digastricus.
D. Мusculus omohyoideus.
E. Мusculus mylohyoideus.
362. CM. Indicați limitele spatium interscalenum.

А. Мusculus scalenus anterior.
B. Clavicula.
C. Мusculus scalenus medius.
D. Costa I.
E. Musculus scalenus posterior
363. CM. Spatium retroviscerale se află între:

А. Lamina pretrachealis fasciae colli.
B. Lamina prevertebralis fasciae colli.
C. Pharynx.
D. Larynx.
E. Vertebrae cervicales.
364. CM. Limitele trigonum submandibulare:

А. Musculus stylohyoideus.
B. Musculus mylohyoideus.
C. Musculus digastricus.
D. Musculus omohyoideus.
E. Baza mandibulei.
365. CM. Indicați formațiunile care delimitează trigonum submentale.

А. Venter anterior musculi digastrici.
B. Raphe musculi mylohyoidei.
C. Corpus ossis hyoidei.
D. Basis mandibulae.
E. Musculus stylohyoideus.
366. CS. Inserţia muşchilor mimicii :

A. În fascia superficială
B. În aponeuroze
C. În piele
D. Pe ligamente
E. Pe tendoanele muşchilor masticatori
367. CS. Inserţia muşchilor masticatori:

A. Pe maxilă
B. Pe osul occipital
C. Pe mandibulă
D. Pe osul hioid
E. Pe osul temporal
368. CM. Indicați, mușchii ce realizează retropulsia mandibulei.

А. Fasciculele anterioare ale musculus temporalis.
B. Musculus pterygoideus lateralis.
C. Musculus pterygoideus medialis.
D. Fasciculele posterioare ale musculus temporalis.
E. Musculus masseter.
369. CS. Spații delimitate de mm. pterygoideus lateralis et temporalis:

А. Interpterigoidian.
B. Suprapterigoidian.
C. Pterigomaxilar.
D. Temporo-pterigoidian.
E. Infrapterigoidian
370. CM. Indicați grupele de mușchi ai capului.

А. Mușchii mimici.
B. Mușchii masticatori.
C. Mușchii submandibulari.
D. Mușchii organelor de simț.
E. Mușchii orbiculari.
371. CM. Indicați porțiunile mușchiului epicranian.

А. Venter frontalis.
B. Venter parietalis.
C. Venter occipitalis.
D. Galea aponeurotica.
E. Venter temporoparietalis.
372. CM. Indicați mușchii din jurul orificiului nasal.

А. Musculus nasalis.
B. Musculus levator alae nasi.
C. Musculus depressor septi nasi.
D. Musculus levator septi nasi.
E. Musculus levator labii superiorioris.
373. CM. Indicați mușchii din jurul orificiului bucal.

А. Musculus levator anguli oris.
B. Musculus depressor labii inferioris.
C. Musculus orbicularis oris.
D. Musculus masseter.
E. Musculus levator labii superioris.
374. CM. Indicați porțiunile musculus orbicularis oris.

А. Marginală.
B. Medială.
C. Labială.
D. Laterală.
E. Centrală.
375. CM. Indicați musculi masticatores.

А. Musculus buccinator.
B. Musculus masseter.
C. Musculus orbicularis oris.
D. Musculus pterygoideus lateralis.
E. Musculus temporalis.
376. CM. Indicați, porțiunile musculus orbicularis oculi.
А. Pars orbitalis.
B. Pars nasalis.
C. Pars lacrimalis.
D. Pars medialis.
E. Pars palpebralis.
377. CM. Indicați mușchii mimicii, care acționează în timpul râsului.

А. Мusculus zygomaticus major.
B. Мusculus levator anguli oris.
C. Мusculus risorius.
D. Мusculus mentalis.
E. Мusculus depressor anguli oris.
378. CM. Indicați, fasciile capului.

А. Fascia temporalis.
B. Fascia masseterica.
C. Fascia parotidea.
D. Fascia superficialis faciei.
E. Fascia bucopharyngea.
379. CM. Clasificarea muşchilor capului:

A. Muşchii penaţi
B. Muşchii mimici
C. Muşchii biventeri
D. Muşchii masticatori
E. Muşchii antagonişti
380. CM. Muşchii capului, acoperiţi de fascii:

A. M.temporal
B. M.mental
C. M.buccinator
D. M. pterigoid lateral
E. M. maseter
381. CM. Indicați, mușchii superficiali ai spatelui.

А. Musculus rhomboideus major.
B. Musculus serratus posterior inferior.
C. Musculus spinalis.
D. Musculus serratus posterior superior.
E. Musculus erector spinae.
382. CM. Indicați mușchii profunzi ai spatelui.

А. Мusculus erector spinae.
B. Мusculus longissimus.
C. Мusculi transversospinales.
D. Мusculi multifidi.
E. M.romboizi.
383. CM. Locuri slabe ale peretelui abdominal posterior:
A. Triunghiul lombocostal
B. Tetragonul Grynfelt
C. Linia semilunară
D. Triunghiul Petit
E. Triunghiul Volânski
384. CS. Fasciile spatelui:

A. Sunt 3: nucală, toracolombară şi intermediară a dinţaţilor.
B. Fascia toracolombară are foițele superficială și profundă.
C. Aponeuroza intermediară a dinţaţilor se înseră medial pe apofizele transversale ale vertebrelor,
lateral – pe coaste.
D. Fascia nucală este fascia m.spleniu.
E. Fascia nucală se continuă lateral cu fascia superficială a gâtului.
385. CS. Organul reprezintă:

A. O formațiune constituita din trei tunici
B. Un element cavitar
C. Parte a organismului constituită dintr-un complex de țesuturi integrate in realizarea anumitor
funcții
D. O formațiune parenchimatoasă așezată in cavitatea abdominală
E. O formațiune constituită din epiteliu, vase sangvine şi nervi
386. CS. Ca aparat de organe se consideră:

A. Organe a diferitor sisteme cu structură diferită antrenate în realizarea unei oarecare funcții
B. Organele regiunii cervicale
C. Organele situate în cavitatea bazinului mic
D. Organele ce îndeplinesc funcția de protecție
E. Organele situate la limita dintre cavitățile toracică şi abdominală
387. CS. Din care foiţă embrionară se dezvoltă intestinul primar:

A. Din endoderm
B. Din ectoderm
C. Din sclerotomi
D. Din mezoderm
E. Din splanhnopleură
388. CS. Viscerele reprezintă:

A. Organe localizate numai în cavitatea abdominală
B. Sisteme de organe ce efectuează legătura organismului cu mediul ambiant
C. Organe sau complexe de organe localizate în afara cavităților corpului si realizând funcții
necesare pentru menținerea vieții
D. Un complex de organe din cavitatea toracică, abdominală şi cea a bazinului mic
E. Complexul organelor din cavitatea toracică
389. CM. Sub aspect morfologic organele interne se împart în:

A. Seroase
B. Parenchimatoase
C. Avasculare
D. Epiteliale
E. Cavitare
390. CM. Funcțiile principale ale stromei organului:

A. Secretoare
B. Trofică
C. Hemopoietică
D. Excretoare
E. De sprijin
391. CM. La organele cavitare se disting următoarele tunici:
A. Mucoasă
B. Submucoasă
C. Musculară - netedă
D. Sinovială
E. Seroasă
392. CM. Tunica externă (adventicea sau membrana seroasă) efectuează:

A. Legătura cu organele vecine
B. Legătura cu pereții cavităților
C. Formează cavități pentru organe
D. Formează ligamente
E. Legătura dintre organele cavitații abdominale şi cele din cavitatea toracică
393. CM. Țesut muscular striat există în componenţa următoarelor organe ale sistemului digestiv:
A. Duodenului
B. Apendicelui vermiform
C. Faringelui
D. Esofagului
E. Intestinului rect
394. CM. Din mezoul primar ventral se dezvoltă:

A. Ligamentul falciform al ficatului
B. Ligamentul rotund al ficatului
C. Ligamentul coronar și cele triunghiulare ale ficatului
D. Omentul mic
E. Mezoul colonului transvers
395. CM. Tunici seroase ale organismului sunt:

A. Peritoneul
B. Pleura
C. Adventicea organelor tubulare
D. Pericardul
E. Tunica vaginală a testiculului
396. CM. Care din formațiunile enumerate se dezvoltă din mezoul primar dorsal:
A. Mezenterul
B. Omentul mic
C. Omentul mare
D. Mezoul colonului transvers
E. Ligamentul coronar al ficatului
397. CM. Cavitatea abdominală se divide în:

A. Cavitatea peritoneală
B. Etajul supramezocolic
C. Etajul inframezocolic
D. Spatiul retroperitoneal
E. Bursa omentală
398. CM. Organe și vase sangvine amplasate în spațiul retroperitoneal:

A. Duodenul cu pancreasul
B. Rinichii și suprarenalele
C. Ureterele
D. Ficatul
E. Aorta şi vena cavă inferioară
399. CM. Tubului digestiv funcțional i se disting părțile:

A. Superioară sau craniană
B. Ingestivă
C. Inferioară sau caudală
D. Digestivă
E. Egestivă
400. CM. Partea ingestivă a tubului digestiv este constituită din:

A. Stomac
B. Esofag
C. Duoden
D. Faringe
E. Cavitatea bucală
401. CM. Partea digestivă a tubului digestiv include:

A. Intestinul subțire
B. Esofagul
C. Stomacul
D. Cecul
E. Colonul sigmoid
402. CM. Partea egestivă a tubului digestiv este formată din următoarele organe:
A. Ileon
B. Cec
C. Esofag
D. Colon ascendent si transvers
E. Colon descendent, sigmoid si rect
403. CM. In structura lor organele parenchimatoase includ:

A. Hil
B. Chisturi
C. Lobi
D. Segmente
E. Lobuli
404. CM. Poziția viscerelor abdominale depinde de:

A. Presiunea intraabdominală
B. Vârstă
C. Tipul constituțional
D. Gen
E. Caracterul fixației lor de peretele posterior al cavității abdominale
405. CM. Există următoarele variante de poziție a organelor:

A. Dolihovisceroza
B. Antevisceroza
C. Visceroptoza
D. Posterovisceroza
E. Visceronorma
406. CS. Splanhnologia:

A. Include sistemele digestiv, respirator, urinar, reproductiv, inima, splina și glandele endocrine
B. Studiază doar organele interne
C. Include toate organele, situate în cavitățile corpului
D. Are același sens ca și viscerologia
E. Reprezintă un compartiment al anatomiei artistice.
407. CS. În profunzimea obrajilor este situat mușchiul:

A. Maseter
B. Milohioidian
C. Buccinator
D. Orbicular al gurii
E. Geniohioidian
408. CS. În vestibulul bucal se află:

A. Plicele glosoepiglotice
B. Papila parotidiană
C. Carunculele sublinguale
D. Papila incisivă
E. Tonsila linguală
409. CS. Care din mușchii enumerați mai jos participă la formarea planșeului bucal:
A. Mm. digastrici
B. M. stilohioidian
C. M. milohioidian
D. M. genioglos
E. M. palatoglos
410. CM. Peretele inferior (planşeul) cavităţii bucale constă din:

A. Muşchii geniogloşi.
B. Diafragma gurii.
C. Regiunea sublinguală.
D. Limbă.
E. Muşchii hiogloşi
411. CS. Cu referinţă la funcția mușchiului stiloglos:

A. Aplatizează limba
B. Scoate limba
C. Trage limba posterior şi în sus
D. Trage limba posterior şi în jos
E. Ingustează limba
412. CS. Cu referință la funcția mușchiului hioglos:

A. Trage limba posterior şi în jos
B. Îngustează limba
C. Aplatizează limba
D. Scoate limba
E. Trage limba posterior şi în sus
413. CM. Cavitatea bucală:

A. Este situată în partea inferioară a feței
B. Constituie porțiunea incipientă a tubului digestiv
C. Prin choane comunică cu nazofaringele
D. Comunică cu faringele prin vestibulul faringian
E. Este delimitată bilateral de arcadele dentare
414. CM. Cavitatea bucală poseda următorii pereți:

A. Superior – palatul
B. Inferior – planșeul bucal
C. Bilateral – obrajii
D. Anterior – buzele
E. Posterior – vestibulul faringian
415. CM. Când gura este închisă cavitatea bucală propriu-zisă comunică cu vestibulul bucal prin:
A. Vestibulul faringian
B. Spaţiile interdentare
C. Rima oris
D. Spațiul retromolar
E. Nu comunică
416. CM. Între buze şi formațiunile vecine distingem șanțuri:

A. Nazolabial
B. Geniolabial
C. Palatoglos
D. Palatofaringian
E. Mentolabial
417. CM. În cavitatea bucală propriu-zisă se află formaţiunile:

B. Papila parotidiană
C. Carunculele sublingvale
D. Papila incisivă
E. Tonsila lingvală
418. CM. În vestibulul bucal se deschid:

A. Canalele excretoare ale glandelor bucale
B. Canalele excretoare ale glandelor labiale
C. Canalul excretor al glandei parotide
D. Canalele excretoare mici ale glandei sublingvale
E. Canalele excretoare ale glandelor incisive
419. CM. Referitor la buze:

A. Prezintă pliuri musculo-cutanate
B. La interior sunt tapetate cu seroasă
C. Au la bază mușchiul orbicular al gurii
D. Trec una în alta prin comisurile labiale
E. Delimitează fanta bucală
420CM. Cu privire la buze:

A. Între buze şi formaţiunile vecine nu există limite evidente.
B. Buza inferioară e separată de bărbie prin şanţul mentolabial.
C. Buza superioară e delimitată lateral de şanţul nazolabiogenian.
D. Din părţile laterale buza superioară se desparte de obraz prin şanţul geniolabial.
E. Șanţul nazolabial separă buza superioară de regiunea nasului.
421. CM. În vestibulul bucal prin inspecție se pot examina:

A. Frenul buzei superioare
B. Frenul buzei inferioare
C. Șanțurile vestibulare superior si inferior
D. Plicele glosoepiglotice
E. Papila parotidiană
422. CM. În cavitatea bucală propriu-zisă prin inspecție se pot examina:

A. Pilierii palatoglos şi palatofaringian
B. Tonsila linguală
C. Tonsila palatină
D. Papila parotidiană
E. Frenul limbii
423. CM. Prin inspecție pe palatul dur pot fi depistate:

A. Orificiile de deschidere a canalelor excretoare ale glandelor palatine
B. Rafeul palatin
C. Papila incisivă
D. Orificiul palatin mare
E. Plicele palatine transversale
424.CM. Lumenul tubei auditive se lărgește prin acțiunea:

A. M. tensor al vălului palatin
B. M. salpingofaringian
C. M. levator al vălului palatin
D. M. palatofaringian
E. M. palatoglos
425. CM. Cavitatea bucală la nou-născut posedă 3 din criteriile de mai jos:
A. Are dimensiuni reduse
B. Palatul moale este scurt
C. Apofizele alveolare sunt bine dezvoltate
D. Spaţiile interdentare sunt largi
E. Membrana mucoasă a palatului formează cute transversale slab pronunțate
426. CM. Cu privire la conformația exterioară a limbii:

A. Constă din vârf, corp şi rădăcină
B. Corpul este separat de rădăcină prin V-ul lingval
C. Gaura oarbă se află posterior de șanțul terminal
D. Șanțul median de pe corpul limbii se prelungește pe rădăcina ei
E. Caruncula sublingvală se află pe dorsul limbii
427. CM. Mușchi extrinseci ai limbii sunt:

A. M. longitudinal superior şi inferior
B. M. stiloglos
C. M. hioglos
D. M. genioglos
E. M. palatoglos
428. CM. Mușchi intrinseci ai limbii sunt:

A. M. vertical
B. M. transvers
C. M. stilofaringian
D. M. palatofaringian
E. M. longitudinal superior şi inferior
429. CM. La inspectarea feţei inferioare a limbii putem observa:

B. Frâul limbii
C. Plicele sublingvale
D. Carunculele sublingvale
E. Papilele valate
430. CM. Septul limbii:

A. Împarte limba în două jumătăți simetrice
B. Separă mușchii unei părți de mușchii celeilalte
C. Este orientat vertical în plan median
D. Marginea superioară a lui nu ajunge la mucoasa dorsului limbii
E. Nici o afirmație nu este corectă
431. CM. Cu referință la tonsila lingvală:

A. Este amplasată în sinusul tonsilar
B. Se află posterior de șanțul terminal
C. Constituie o aglomerare de țesut limfoid
D. Cu vârsta devine mai pronunțată
E. Este componentă a inelului limfoepitelial
432. CM. Care din papilele lingvale conțin muguri gustativi:

A. Filiforme
B. Conice
C. Fungiforme
D. Valate
E. Foliate.
433. CM. Limba la nou-născut posedă următoarele criterii de mai jos:

A. Este lată, scurtă şi groasă
B. Are o mobilitate sporită
C. Depășește limitele cavitații bucale propriu-zise şi ajunge în vestibulul bucal
D. Papilele lingvale sunt bine pronunțate
E. Amigdala lingvală este subdezvoltată
434. CM. Cu privire la conformaţia exterioară a limbii:

A. Constă din segmentele bucal şi faringian sau corp şi rădăcină.
B. Segmentele limbii sunt separate unul de altul prin V-ul lingval.
C. Gaura oarbă a limbii e situată înapoia şanţului terminal.
D. Șanţul median de pe corpul limbii se continue pe rădăcina ei.
E. Mucoasa de pe faţa dorsală a ambelor segmente lingvale are o coloraţie similară.
435. CS. Masa de fond a dintelui o constituie:

A. Cementul
B. Dentina
C. Smalţul dentar (adamantina)
D. Pulpa dentară
E. Cavitatea dintelui
436. CS. La copiii de 2,5 ani lipsesc:

A. Dinții incizivi
B. Dinții canini
C. Dinții molari
D. Dinții premolari
E. Toți sunt prezenți
437. CS. Care din afirmațiile enumerate referitoare la dinți este incorectă:
A. Sunt alcătuiți din coroană, col și rădăcină
B. Se fixează in alveola dentară prin gomfoză
C. Au funcția de a capta, decupa si a tritura alimentele
D. Rădăcinile se unesc cu alveola dentară prin intermediul periodontului
E. Ca compoziție chimică cimentul se aseamănă cu oasele
438. CM. Coroana dentară are următoarele feţe:

A. Lingvală
B. Externă
C. Vestibulară
D. Ocluzală
E. Aproximale.
439. CM. Pentru dinții canini sunt caracteristice următoarele criterii:

A. Au coroana de formă conică cu vârf acuminat
B. Au o singură rădăcină de formă conică, compresată bilateral
C. Marginea secantă este îngustă şi formează o creastă decupantă
D. Rădăcina caninilor inferiori este mai scurtă ca la cei superiori
E. Uneori caninii inferiori pot avea rădăcina bifurcată.
440. CM. Trei din afirmațiile de mai jos sunt corecte pentru dinții molari:
A. Dimensiunile lor diminuează în direcție antero-posterioară
B. Pe faţa triturantă posedă 3 - 5 tuberculi
C. Molarii inferiori posedă 3 rădăcini, cei superiori 2 rădăcini
D. Coroana lor are o formă cuboidă
E. Dimensiunile lor cresc în direcție antero-posterioară.
441. CM. Selectați trei afirmații corecte referitor la erupția dinților permanenți:
A. Erupția dinților la fetițe se produce mai timpuriu ca la băieței
B. Molarii trei erup la vârsta de 16 - 26 ani
C. Primii erup premolarii II fiind succedați de molarii II
D. Primii erup molarii I inferiori, fiind succedați de incisivii mediali
E. Primii erup caninii superiori.
442. CM. Cu referinţă la glandele cavității bucale:

A. Se împart in glande salivare mari si mici
B. Cele mici sunt situate in profunzimea mucoasei sau în baza submucoasă
C. Glandele mici sunt lipsite de ducturi şi elimină secretul în sânge
D. Cele mai numeroase sunt glandele labiale si palatine
E. Elimină secret seros, mucos şi mixt .
443. CM. Care din caracterele următoare se referă la glandele salivare mari:
A. Sunt pare
B. Sunt situate în cavitatea bucală
C. Posedă ducturi ce se deschid în cavitatea bucală
D. După secretul eliminat sunt: seroase, mucoase şi mixte
E. Din ele fac parte glandele labiale, palatine şi lingvale .
444. CM. Pentru glanda parotidă sunt caracteristice 3 din criteriile enumerate mai jos:
A. Are o formă regulată şi este de tip mucos
B. Este amplasată in fosa submandibulară
C. Are consistenţă moale şi structură lobulară
D. Ductul glandei (Stenon) se deschide in vestibulul bucal
E. La exterior este acoperită cu o capsula de țesut conjunctiv .
445. CS. Toate afirmaţiile referitoare la esofag sunt corecte, cu excepţia:
A. I se disting 3 porţiuni
B. La nou-născut măsoară 10-12 cm, la adult – 25-30 cm
C. E traversat de la dreapta la stânga de aorta descendentă
D. Pătrunde în cavitatea abdominală prin hiatul esofagian al diafragmei
E. Comportă trei strâmtori – cricoidiană, bronhoaortică şi diafragmatică.
446. CS. Indicați afirmațiile corecte referitoare la esofag:

A. Are porțiunea cervicală, toracică şi abdominală
B. Tunica musculară a esofagului conține fibre musculare striate şi netede repartizate uniform
C. Musculatura striată este situată numai în partea inferioară a esofagului
D. Musculatura netedă este numai în partea superioară
E. Toate afirmațiile sunt corecte.
447. CM. Endofaringele comunică cu:

A. Tuba auditivă
B. Traheea
C. Cavitatea nazală
D. Cavitatea bucală
E. Cavitatea timpanică
448. CM. Selectați și notați afirmațiile corecte, referitoare la faringe:

A. Începe la baza craniului
B. La nivelul vertebrelor C6 - C7 trece în esofag
C. Trece în esofag la nivelul vertebrelor T2 – T3
D. Lateral de el sunt situate pachetele vasculo-nervoase ale gâtului
E. Faţa posterioară a faringelui aderă nemijlocit la corpurile vertebrelor
449. CM. Care din afirmațiile de mai jos referitoare la faringe sunt incorecte
A. Este separat de fascia prevertebrală prin spațiul retrofaringian
B. Are lungimea de 18 - 20 cm
C. Se află posterior de cavitatea nazală, bucală şi laringe
D. Are lungimea de 12 - 14 cm
E. La nivelul vertebrelor C8 – T2 trece în esofag
450. CM. Faringele comunică direct cu:

A. Esofagul
B. Traheea
C. Cavitatea nazală
D. Cavitatea bucală
E. Cavitatea timpanică
451. CM. Muşchii faringelui:

A. Sunt alcătuiţi din fibre musculare striate
B. Conţin fibre musculare netede şi striate, repartizate uniform
C. Sunt în număr de 5, dintre care 3 sunt circulari iar 2 longitudinali
D. Fiecare muşchi constrictor al faringelui constă din 4 porţiuni, denumite conform formaţiunilor de
la care începe
E. Muşchii longitudinali ai faringelui sunt supranumiţi ridicători
452. CM. Care din afirmațiile referitoare la esofag sunt corecte:

A. La maturi are lungimea de 25 - 30 cm
B. La nou-născut este de 10 - 12 cm
C. Începe la nivelul vertebrei T8 - T9
D. Conține numai fibre musculare netede
E. Se termină la nivelul vertebrei XI - XII toracice
453. CM. Cu privire la topografia esofagului:

A. Începe la nivelul vertebrei C4 - C6
B. Trece in stomac la nivelul vertebrei L1 - L2
C. Este dispus anterior de coloana vertebrală
D. Partea lui cervicală este plasată anterior de trahee
E. Pe de ambele flancuri ale porțiunii lui superioare se află nervii recurenți si arterele carotide
comune
454. CM. Îngustările anatomice ale esofagului sunt localizate:

A. La trecerea faringelui in esofag
B. La intersecția esofagului cu arcul aortei
C. La intersecția cu bronhia stângă
D. La trecerea prin diafragmă
E. La nivelul trecerii in stomac
455. CM. Indicați îngustările fiziologice ale esofagului:

A. La trecerea faringelui in esofag
B. La intersecția esofagului cu arcul aortei
C. La intersecția cu bronhia principală stângă
D. La trecerea prin diafragmă
E. La nivelul trecerii în stomac
456. CM. Cu privire la esofag:

A. Se deschide in stomac la nivelul vertebrei toracice XI-XII
B. Segmentul lui cervical este situat in spatele traheei
C. Înaintea treimii lui inferioare se află pericardul
D. Posedă tunica musculară formată dintr-un singur strat continuu de fibre musculare striate,
orientate longitudinal
E. Plicele longitudinale ale mucoasei apar la copii la vârsta de 2 - 3 ani
457. CM. Cu privire la esofag:
A. La nivelul vertebrei toracice IV unde contactează cu arcul aortei comportă o dilatare
B. Mai jos de nivelul vertebrei toracice V trece din dreapta aortei, apoi din stângă acesteia C.
Înainte de a trece prin diafragmă se află anterior de aortă
D. La nivelul orificiului esofagian al diafragmei, are din faţă n. vag stâng, iar în spate cel drept
E. La nivelul trecerii in stomac stratul circular de mușchi formează un sfincter fiziologic
458. CM. Inelul limfoid faringian (Waldeyer) include amigdalele:

A. Palatine
B. Lingvală
C. Tubare
D. Laringiană
E. Faringiană
459. CS. Cu referinţă la peretele anterior al abdomenului. Indicați afirmația incorectă:

A. Se împarte în 3 etaje
B. Divizarea în etaje se efectuează prin liniile bicostară și bispinară
C. Hypogastrul se împarte în regiunile pubiană, hipocondriacă dreaptă şi stângă
D. Liniile verticale de împărțire sunt trasate pe marginile laterale ale mușchilor recți ai abdomenului
E. Rectul se proiectează in regiunea pubiană
460. CS. În raport cu peritoneul stomacul are o poziție:

A. Intraperitoneală
B. Extraperitoneală
C. Mezoperitoneală
D. Retroperitoneală
E. Nu are nici un fel de raporturi cu peritoneul
461. CS. Stomacul este legat de organele vecine prin ligamentele enumerate, cu excepția celui:
A. Hepatogastric
B. Gastroduodenal
C. Gastrocolic
D. Gastrolienal
E. Gastrofrenic
462. CS. La stomac se disting următoarele părți:

A. Curbura mică
B. Curbura mare
C. Cardică
D. Ostiul piloric
E. Ostiul cardic
463. CS. Tunica musculară a stomacului constă din 3 straturi:
A. Extern - circular, mediu - longitudinal, intern - oblic
B. Extern - oblic, mediu - circular, intern - longitudinal
C. Extern - longitudinal, mediu - circular, intern - oblic
D. Intern - circular, mediu - longitudinal, extern - oblic
E. Fibre de orientare diferită în toate straturile
464.CM. Topografia unui organ este caracterizată prin:

A. Sintopie
B. Stereotopie
C. Scheletotopie
D. Ortotopie
E. Holotopie
465. CM. Dimensiunile stomacului oricărui subiect sunt determinate de:

A. Vârstă
B. Gen
C. Deprinderile alimentare
D. Tipul constituțional
E. Factori ereditari
466. CM. Stomacul este în adiacenţă cu:

A. Colonul transvers
B. Splina
C. Diafragma
D. Rinichiul și suprarenala din dreapta
E. Lobul stâng al ficatului
467. CM. Pentru stomac sunt caracteristice următoarele părți:

A. Cardică
B. Pilorică
C. Corp
D. Fundul
E. Duodenală
468. CM. Peretele anterior al stomacului contactează cu:

A. Lobul stâng al ficatului
B. Diafragma
C. Colonul transvers
D. Lobul caudat al ficatului
E. Peretele abdominal anterior
469. CM. Peretele posterior al stomacului este în adiacenţă cu:

A. Colonul transvers şi mezocolonul lui
B. Splina
C. Este despărțit prin bursa omentală de faţa anterioară a pancreasului
D. Este in raport direct cu rinichiul stâng şi suprarenala stângă
E. Este in raport cu diafragma
470. CM. Tunica mucoasă a stomacului formează:

A. Pliuri gastrice
B. Vilozități
C. Arii gastrice
D. Foveole gastrice
E. Valvula pilorică
471. CM. În peretele stomacului se disting următoarele straturi:

A. Adventiceal
B. Seros
C. Subseros
D. Muscular
E. Mucos
472. CS. Selectați afirmațiile corecte referitoare la duoden:

A. Este situat intraperitoneal
B. În porțiunea terminală are o dilatare numită bulbul duodenului
C. Porțiunea descendentă este în raport cu rinichiul stâng
D. Partea superioară este aderentă la stomac
E. În el se deschide ampula hepatopancreatică
473. CS. Prin care duct bila se scurge in duoden:

A. Hepatic comun
B. Cistic
C. Ducturile segmentare
D. Coledoc
E. Ducturile interlobulare
474. CS. Intestinul subțire are următoarele porțiuni:

A. Duodenul
B. Porțiunea ascendentă
C. Porțiunea descendentă
D. Intestinul mezenterial
E. Porțiunea orizontală
475. CM. La intestinul subțire se disting următoarele porțiuni:

A. Duodenul
B. Intestinul mezenterial
C. Jejunul
D. Ileonul
E. Cecul
476. CM. Porțiunea orizontală a duodenului:

A. Se află la nivelul vertebrei L-III
B. Traversează vena cavă inferioară
C. Este fixată de diafragmă prin m. suspensorius duodeni
D. Conține plice longitudinale
E. Este situată extraperitoneal
477. CM. Porțiunea superioară a duodenului:

A. Începe din stânga planului sagital median
B. Constituie marginea inferioară a orificiului epiploic
C. Se află anterior de vena portă
D. Este în raport cu lobul pătrat al ficatului
E. Pe peretele ei anterior se deschide canalul coledoc
478. CM. Duodenul:

A. Reprezintă prima porțiune a intestinului subțire
B. Are o lungime de aproximativ 25 cm
C. Cuprinde ca într-o potcoavă capul pancreasului
D. Constă din trei segmente
E. În fiecare segment se află papile duodenale
479. CM. Jejun-ileonul:

A. Reprezintă porțiunea mezenterială a intestinului subțire
B. Nu este separat de duoden printr-o zona de limitare precisă
C. Are o lungime medie de 5 - 6 m
D. Formează mai multe anse (14 - 16)
E. Începe la flexura duodenojejunală și se termină în unghiul ileocecal
480. CM. Care din formațiunile mucoasei intestinului asigură funcție imunitară:
A. Celulele endocrine
B. Celulele glandulare
C. Celulele caliciforme
D. Foliculii limfoizi agregaţi (Peyer)
E. Foliculii limfoizi solitari
481. CS. Alegeți varianta in care se succed segmentele intestinului gros:

A. Apendicele vermiform, cecul, colonul ascendent, colonul descendent, colonul transvers, colonul
sigmoid, rectul
B. Cecul, colonul ascendent, colonul transvers, colonul descendent, colonul sigmoid, rectul, canalul
anal
C. Colonul ascendent, colonul descendent, colonul transvers, colonul sigmoid, rectul
D. Colonul descendent, colonul transvers, colonul ascendent, colonul sigmoid, rectul
E. Colonul sigmoid, colonul ascendent, colonul transvers, colonul descendent, rectul
482. CS. Apendicele vermiform; afirmații incorecte:

A. Pornește de la cec
B. Are o lungime medie de 8,6 cm
C. Din exterior este acoperit de peritoneu
D. Nu posedă mezou
E. Poate avea diferite variante de poziție
483. CS. Afirmații incorecte referitoare la colonul sigmoid:

A. Este situat in fosa iliacă stânga
B. Trece in rect la nivelul articulației sacroiliace
C. Este situat mezoperitoneal
D. Lungimea lui variază intre 15 si 67 cm
E. Formează două anse cu formă si dimensiuni variabile
484. CM. Intestinul gros se deosebește de cel subțire prin:

A. Lumenul mai larg
B. Lungimea mai mică
C. Prezenţa la exterior a teniilor, a haustrelor şi a apendicelor epiploice
D. Existenţa unor segmente fixate
E. Prezenţa plicelor circulare
485. CM. Intestinul gros:

A. Are o lungime de 1,5 - 2 m
B. Diametrul lui transversal măsoară 5 - 8 cm
C. Conține plice semilunare
D. Mucoasa lui este prevăzută cu vilozități
E. Nu posedă pătură submucoasă
486. CM. Cecul; afirmații corecte:
A. Nu posedă tenii
B. Posedă un mezou scurt
C. E acoperit cu peritoneu
D. E localizat in fosa iliacă dreaptă
E. La persoanele adulte are o poziție variabilă
487. CM. Rectul; afirmații corecte:

A. Întreaga lui faţă anterioară e tapetată cu peritoneu
B. Nu posedă tenii
C. E prevăzut cu apendice epiploice
D. Tunica lui externă o constituie peritoneul sau adventicea
E. Conține plice transversale formate din tunica mucoasă și stratul circular de mușchi netezi
488. CM. Cu referință la colonul ascendent:

A. Se proiectează in regiunea abdominală laterală stângă
B. Se termină cu flexura hepatică
C. Are lungimea de cca 15 - 20 cm
D. Posterior este adiacent la mușchii pătrat al lombelor si transvers abdominal
E. Medial contactează cu ansele jejunului
489. CM. Colonul transvers:

A. Este dispus între flexura hepatică şi cea splenică
B. Are lungimea medie de 50 cm
C. Se continuă cu colonul ascendent
D. Prin intermediul mezenterului se fixează de peretele abdominal posterior
E. La indivizii dolihomorfi prolabează având forma de ghirlandă
490. CM. Rectul; afirmații corecte:

A. Are flexură sacrală şi perineală
B. Posterior de el la barbat se află prostata
C. La matur are o lungime de 20 - 25 cm
D. Are o dilatare numită ampula rectală
E. Portiunea lui medie este situată intraperitoneal
491. CS. Vezicula biliară e localizată:

A. În fosa vezicii biliare de pe faţa viscerală a ficatului
B. Între lobii pătrat și caudat
C. Între foiţele micului epiploon
D. Între lobii drept și pătrat
E. În poarta ficatului
492. CS. Triada hepatică include:

A. Vena centrală, capilarele sinusoide și canaliculul biliar
B. Vena interlobulară, artera interlobulară si canaliculul biliar interlobular
C. Vena hepatică, artera segmentară și ductul hepatic segmentar
D. Vena lobulară, artera lobulară și ductul lobular
E. Artera lobară, ductul lobar, venele hepatice
 CM. Lobulul hepatic:

 Reprezintă unitatea morfofuncțională a ficatului
 Are formă prismatică

E separat de lobulii vecini prin capilare sinusoide
 Are în centru o venă centrală

 Constă din lame formate din hepatocite

 CM. Ficatul este fixat cu ajutorul ligamentelor:
Rotund al ficatului
 Falciform
 Coronar
 Triunghiular drept şi stâng
Hepatofrenic
 CM. Indicați căile biliare intrahepatice:

Ductul hepatic comun
 Canaliculul bilifer
Ductul cistic
 Ductul hepatic drept si stâng

 Canaliculul interlobular
 CM. Căile biliare extrahepatice:

*. Canalul coledoc.
Canaliculul interlobular.
Ductul hepatic drept şi stâng.
 Ductul hepatic comun.

Canaliculul biliar.
 CM. Pancreasul:
 E situat posterior de stomac
 Se dezvoltă din intestinul primar
 Se află mezoperitoneal
 Capul lui e încadrat în potcoava duodenului
Are o lungime de 14 - 18 cm
 CM. Pancreasul:
 Posedă un canal principal, care se deschide în porțiunea descendentă a duodenului
Capul lui vine posterior în raport cu rinichiul drept
 Corpul lui se află anterior de vena cavă inferioară și aortă

 La copiii de 5 - 6 ani are aspectul organului adult
 La adult cântărește cca 80 grame
CM. Pancreasul endocrin:
 Este reprezentat de insulele lui Langerhans

Se află la periferia organului
 Conține celule alfa şi beta

 Celulele beta secretă insulina
De la insulele Langerhans pornesc canale excretoare secundare ale pancreasului
 CM. 2 funcții ale pancreasului:
 Exocrină
Hemopoietică
De protecţie
Antitoxică
 Endocrină
CM. Celulele alfa şi beta ale pancreasului produc:

Suc pancreatic
Bilă
 Insulină
Mucus
 Glucagon
 CM. Splina; afirmații corecte:

 Este un organ al sistemului limfoid
Se află în hipocondrul drept
 Parenchimul ei constă din pulpa roșie si pulpa albă

 De capsula ei fibroasă sunt legate trabeculele splenice
 La nou-născut are o structură lobulară
 CS. Plica ombilicală mediană e cauzată de:

Falx inguinalis
Artera epigastrică inferioară
Marginile mediale ale tecilor mușchilor drepți abdominali

Arterele ombilicale obliterate
 Urachus
 CM. Funcțiile peritoneului:

 De absorbție
 De transudare (secretoare)
 De protecție biologică (barieră)
De digestie
 De depozitare a sângelui şi a grăsimilor

 CM. Omentul mic:
 Se află între ficat, stomac şi duoden
 Constituie o parte din peretele anterior al bursei omentale
Conține vena portă
Se dezvoltă din mezogastrul dorsal
 Marginea lui dreaptă constituie latura anterioară a orificiului epiploic
 CM. Care sunt limitele etajului supramezocolic:

Omentul mic
Ligamentul coronar
 Diafragma
 Colonul transvers şi mezocolonul său
Ligamentul gastrocolic
 CM. În etajul supramezocolic sunt prezente 3 burse:

Lienală
 Hepatică
Renală
 Pregastrică
 Omentală

 CM. Bursa hepatică e delimitată de:
 Peretele anterior al abdomenului
 Diafragmă
 Lobul drept al ficatului
 Ligamentul falciform
Ligamentul hepatogastric
 CM. Bursa omentală are trei recesuri:

Paracolic
 Omental superior
 Lienal
Hepatic
 Omental inferior
 CM. Orificiul epiploic (hiatul Winslow) este delimitat de:

 Superior - lobul caudat al ficatului
 Inferior - partea superioară a duodenului
Anterior - peritoneul parietal ce tapetează aorta si vena cavă inferioară
Posterior - ligamentul hepatoduodenal
Toate afirmațiile sunt corecte
 CM. Recesuri (excavaţii) din cavitatea micului bazin:

Recesul intersigmoidian
 Excavația vezicouterină
 Excavația rectouterină
 Excavația rectovezicală
Recesul rectoprostatic
 CM. 4 porțiuni ale intestinului care posedă mezou:

Duodenul
 Jejunul
 Ileonul
 Colonul transvers
 Porțiunea superioară a rectului
 CM. 4 organe sau părți ale lor aflate mezoperitoneal:

 Ficatul
Splina
 Colonul ascendent si descendent

 Treimea medie a rectului
 Vezicula biliară în plenitudine
 CM. Organe sau părți ale lor aflate extraperitoneal:

Ficatul
 Pancreasul
 Duodenul
Cecul
 Treimea inferioară a rectului
 CM. Căile respiratoare se intersectează cu cele digestive în:

Nazofaringe
 Bucofaringe
 Laringofaringe
Cavitatea bucală
Aditusul laringian
 CM. Referitor la căile respiratoare:

 Sunt clasificate în supraglotice si infraglotice
 Au pereții rigizi graţie scheletului osos sau fibrocartilaginos
Din exterior sunt tapetate cu peribronhie
 Conțin tunica mucoasă care învelește pereții lor din interior
 În pătura lor submucoasă se află rețele bogate de vase sangvine menite să încălzească aerul
inspirat
 CM. Formațiunile limfoide ale căilor respiratoare sunt reprezentate prin:
 Țesutul limfoid din corionul mucoasei lor
 Aglomerări de foliculi limfoizi la nivelul epiglotei
Amigdala carinei traheale
 Amigdala laringiană
Amigdala nazofaringiană
 CM. Funcțiile căilor respiratoare sunt:

 De umectare a aerului inspirat
 Purificarea aerului inspirat
Schimbul de gaze
Participă în procesele metabolice
 De încălzire a aerului
 CM. Cu privire la mucoasa căilor respiratoare:
 E tapetată cu epiteliu ciliat
 Dedesubtul ei se află o pătură submucoasă
 Este dotată cu foliculi limfoizi şi celule endocrine diseminate
Nu conţine reţele de vase sangvine
 Poate fi vizualizată endoscopic
 CS. Meatul nazal inferior comunică cu:

 Sacul lacrimal
Sinusul maxilar
Sinusul frontal
Sinusul sfenoidal
Cavitatea bucală
 CS. Zona hemoragică (pata vasculară Kiesselbach) e situată în mucoasa:

Meatului superior
Meatului mijloci
 Septului nazal la cca 1 cm deasupra nării

Cornetului superior
Cornetului mijlociu
 CM. Principalele configurații de nas extern sunt:

 Nasul drept (tip August)
 Nasul grecesc (tip Venus de Millo)
Nasul bifurcat
 Nasul acvilin (coroiat) (tip Dante)

 Nasul scobit (tip Socrate)
 CM. Cu privire la nasul extern:

 E de mai multe tipuri
 I se descriu rădăcină, dors, vârf, aripi, narine
 Prezintă schelet osteocartilaginos
Șanțul alar separă narinele de obraz
Cavitatea lui constituie vestibulul nazal
CM. Vestibulul nazal:
 Este un canal înalt de cca 15 mm

 E plasat intre narine si limen nasi
Pereții lui sunt tapetați din interior cu mucoasă
 La intrare e înzestrat cu perișori (vibrissae)
 Împarte torentul de aer inspirat în două șuvoaie
 CM. Mucoasa nazală exercită funcțiile:

 De umectare a aerului inspirat
 Olfactivă
 De protecție
Rezonatorie
 De încălzire a aerului inspirat
 CM. Pe viu cavitatea nazală poate fi explorată prin:

 Inspecție
 Palpație
 Rinoscopie
Examen ultrasonic
 Examen radiologic
 CM. În meatul nazal mediu se deschid:

 Sinusul frontal
Celulele etmoidale posterioare
 Sinusul maxilar
 Celulele etmoidale anterioare
 CM. În meatul nazal superior se deschid:

 Sinusul sfenoid
 Celulele etmoidale posterioare
Celulele etmoidale anterioare
Sinusul frontal
Sinusul maxilar
 CM. Referitor la funcțiile sinusurilor paranazale:

 Micșorează greutatea craniului
 Măresc rezistența craniului
 Au rol de izolatori termici
 Sunt rezonatori ai sunetelor
Măresc greutatea craniului
 CM. Sinusul maxilar (antrul Highmore):

 Este cel mai voluminos
 Are forma unei piramide cu trei fete
 Prezintă baza și trei pereți
Se deschide prin hiatul semilunar în meatul nazal superior
 Baza sa răspunde premolarului II și molarilor I și II.

 CM. Sinusul maxilar:
Se deschide în meatul nazal comun
 Peretele lui inferior răspunde premolarului II şi molarilor I şi II

Începe să se dezvolte la vârsta de 5 – 6 ani
 Peretele lui superior răspunde planşeului orbitei

 Poate fi explorat pe viu prin diafanoscopie
 CS. Scheletul laringelui e constituit din cartilajele:

Tiroid, cricoid, corniculate, hioid, aritenoide, cuneiforme
Tiroid, cricoid, glotic, corniculate, aritenoide, cuneiforme
 Tiroid, cricoid, epiglotic, aritenoide, cuneiforme, corniculate

Tiroid, cricoid, hioid, epiglotic, aritenoide, corniculate
Tiroid, cricoid, aritenoide, epiglotic, hioid, sesamoide
 CS. Limita inferioară a laringelui este:

C5
 C6
C4
Osul hioid
T1
 CS. Ligamentele vocale se inseră pe cartilajele:

Tiroid şi cricoid
Aritenoide şi epiglotă
 Tiroid şi aritenoide
Tiroid şi cuneiforme
Tiroid şi corniculate
 CS. Mușchi tensor ai ligamentului vocal:

Cricoaritenoidian lateral
Aritenoidian oblic
 Cricotiroidian
Cricotiroidian posterior
Tiroepiglotic
 CM. Cartilajele aritenoide:

 Sunt pereche
 Au formă piramidală
Sunt legate de cricoid prin sindesmoză
 Sunt alcătuite din cartilaj hialinic si cartilaj elastic
De ele se fixează ligamentele vocale
 CM. Cavității laringelui i se disting compartimentele:

Aditusul laringian
 Vestibulul
 Cavitatea infraglotică
 Glota
Fanta glotică
 CM. Aditusul laringian este delimitat de:

 Epiglotă
Plicele glosoepiglotice laterale
 Plicele ariepiglotice
 Incizura interaritenoidiană
Peretele posterior al laringofaringelui
 CM. Cu privire la ventriculii laringelui:
 Sunt limitaţi inferior de plicele vocale, iar superior de plicele

vestibulare *Conţin foliculi limfoizi
 Au rol de rezonatori
Contribuie la umectarea corzilor vocale

Facilitează vibrațiile corzilor vocale
CM. Raporturi cu laringele au:
 Faringele
 Glanda tiroidă
Cavitatea nazală
Mușchii suprahioidieni
 Mușchii infrahioidieni
 CM. Pe viu morfologia laringelui poate fi explorată prin:

 Palpaţie
Auscultaţie
 Laringoscopie
 Examen radiologic
 Examen ultrasonic
 CM. Cartilajele laringelui sunt unite prin:

 Articulații sinoviale
Semiarticulații
 Ligamente
Membrana fibroelastică
Toate tipurile de sinartroze
 CM. Plica (coarda) vocală include:

 Ligamentul vocal
 Muşchiul vocal
Tunica mucoasă, tapetată cu epiteliu cilindric ciliat
O pătură submucoasă
Ţesut celuloadipos
 CM. Spre deosebire de adult la nou-născut laringele:

 E de dimensiuni relativ mai mari
 E situat mai sus (la nivelul vertebrelor cervicale II-IV)
 Este mai scurt și mai lat
E cu aditusul relativ îngust
 Are fanta glotică mai scurtă.
 CM. Bifurcația traheei la adult este localizată la nivelul:

Unghiului sternal (Louis)
 Articulațiilor sternocondrale III

Cartilajului dintre vertebrele toracice V si VI
Apofizei spinoase a vertebrei toracice IV
 Vertebrelor toracice IV-V.


 CS. La adult traheea se află în faţa:
 Vertebrei cervicale VI (marginea inferioară) - vertebrei toracice V (marginea superioară)
Vertebrei cervicale V - vertebrei toracice VI
Vertebrei cervicale IV - vertebrei toracice IV

Vertebrei cervicale VI - vertebrei toracice IV
Discurilor dintre vertebrele cervicale VI și VII și vertebrelor toracice V și VI
 CS. Cea mai sensibilă zonă a arborelui traheobronhic (ultima linie de apărare) e situată
la nivelul:
Originii bronhiilor de ordinul I
 Carinei traheale
Originii bronhiilor de ordinul III
Originii bronhiilor de ordinul IV
Originii bronhiilor de ordinul V
 CS. Unitatea morfofuncțională a plămânului este reprezentată de:

Lobulul pulmonar primar
Lobulul pulmonar secundar
 Acinul pulmonar
Segmentul bronhopulmonar
Arborele alveolar
 CS. Anomalii ale plămânilor sunt:

Agenezia lobară sau totală
Lobulație anormală
Hipoplazie lobară sau pulmonară
Plămân suplimentar
 Toate de mai sus
 CM. Traheea:
 Se bifurcă la nivelul vertebrelor toracice IV-V
Constă din inele de cartilaj hialinic
 În partea sa superioară vine in contact cu glanda tiroidă

 Posterior de ea se află esofagul
 Din exterior e tapetată cu adventice
 CM. Cu privire la trahee:

Tunica ei mucoasă e tapetată cu epiteliu pluristratificat plat
 Peretele membranos conține fibre musculare netede care constituie mușchiul traheal
 În mucoasă se conțin foliculi limfoizi
 Glandele traheale sunt seroase, mucoase si seromucoase
Scheletul traheei e reprezentat de o tunică fibrocartilaginoasă
 CM. Carina traheei poate fi vizualizată prin:

 Laringoscopie directă
Traheografie
 Traheobronhoscopie
Ecografie
 Tomografie
 CM. Cu privire la bronhiile principale:
Ca grosime şi lungime sunt similare
 Cea stângă e mai lungă şi mai îngustă

 Cea dreaptă e mai scurtă şi mai largă
Cea dreaptă e mai lungă şi mai largă

Cea dreaptă reprezintă continuarea traheei
 CM. Bronhia principală stângă:

 E mai lungă ca cea dreaptă
Are o poziție mai verticală ca cea dreaptă
 Pătrunde în plămân inferior de arteră

 Posterior are raporturi cu esofagul
E mai puțin voluminoasă.
 CM. Bronhia principală dreaptă:

 Are o lungime de 25 - 30 mm
Se află posterior de aorta toracică
 Are o poziție mai verticală ca cea stângă

 Este eparterială
 E întretăiată de vena azigos
 CM. Cu privire la plămânul drept:
 Posedă o fisură oblică şi una orizontală
 Prin lig. pulmonar e fixat de pleura mediastinală
 Peste rădăcina lui trece arcul venei azigos
 Constă din zece segmente bronhopulmonare
Prin hilul lui artera pulmonară dreaptă pătrunde mai sus decât bronhia principală (ABV)
CM. Cu privire la segmentele bronhopulmonare:
 Sunt delimitate şi separate prin septe intersegmentare
 Corespund bronhiei de ordinul III

Au un pedicul vascular propriu, compus din arteră şi două vene
Toate au proiecții separate pe torace
 Pot fi individualizate sub aspect radiologic şi clinic
 CM. Care din afirmațiile de mai jos privind segmentele bronhopulmonare sunt
adevărate:
Au raporturi cu pleura costală
 Bronhia segmentară, artera segmentară şi vasele limfatice formează un pedicul comun

situat central
Arterele si venele sunt localizate intersegmentar şi irigă feţele adiacente ale mai multor
segmente
 Corespund bronhiei de ordinul III

Nici o afirmație corectă
 CM. De fiecare segment bronhopulmonar țin formațiunile:
 Bronhia de ordinul III
 O ramură segmentară a arterei pulmonare
Două vene segmentare
Venele intersegmentare
 Subdiviziunea segmentară a plexului pulmonar

 CM. Cu privire la arborele alveolar:
 Bronhiolele terminale sunt tapetate din interior cu epiteliu cuboid
Pereții sacilor alveolari nu conțin glande mucoase
 Alveolele sunt tapetate din interior cu o peliculă de surfactant

In pereții bronhiolelor există plăcuțe cartilaginoase
 Pereții ductelor alveolare conțin alveole pulmonare
 CM. Segmentele lobului superior al plămânului drept sunt:

 Apical
Lateral
 Posterior
Medial
 Anterior
 CM. Segmentele lobului mijlociu al plămânului drept sunt:

Apical
 Lateral
Anterior
 Medial
Posterior

 CS Referitor la bronhiolele respiratorii:
 De regulă pot fi de
ordinele I - IV *Nu dau ramificații
Continuă cu săculeții alveolari şi sfârșesc cu alveole respiratorii
Sunt continuare a bronhiolelor terminale

Sunt continuare a bronhiolelor lobulare secundare

 CM In componenţa acinului intra:
 Bronhiolele respiratorii legate cu o bronhiolă terminală
 Ducturile alveolare
 Alveolele respiratorii și săculeții alveolari
Bronhiola terminală
Bronhiola lobulară secundară
 CM Lobulul primar include:
 O bronhiolă respiratorie de ultim ordin
 Ducturi alveolare
 Alveole respiratorii și săculeți alveolari
O bronhiolă respiratorie de orice ordin care se divide
Tot ce e legat de o bronhiolă terminală
 CM Alveolele pulmonare:
 Sunt cavități hemisferice mici cu aspect vezicular
Peretele lor include fibre musculare netede
 Se deschid in ductele si bronhiolele respiratorii

Nu posedă căi aeriene "colaterale"
 Comunică între ele prin pori sau stomate

 CS Proiecţia recesurilor pleurale şi a plămânilor:
În regiunea superioară a toracelui liniile limitrofe ale sacilor pleurali şi ale plămânilor nu
coincid
Proiecţia recesurilor costodiafragmatice coincide întocmai cu cea a marginii inferioare a

plămânilor
 Nu toate segmentele pulmonare au proiecţie pe torace

În inspir marginea inferioară a plămânului stâng pe linie medioclaviculară atinge nivelul
coastei X
Nici o afirmaţie corectă
 CM Pleura:
 Reprezintă o membrană seroasă
 E acoperită cu un strat de celule mezoteliale
 Există doi saci pleurali - drept și stâng
Fiecare pleură constă din foiţele viscerală şi mediastinală
 CM Pleura parietală:
Aderă la formațiunile subiacente de pe torace
 Sub ea se află fascia endotoracică

 Nu este vizibilă radiografic
 Realizează recesuri pleurale
 CM Domul pleural:
 Acoperă vârful plămânului
 Este susmontat de ligamentele costopleural şi vertebropleural şi mușchiul scalen minim
 Din faţă se află la 3 - 4 cm mai sus de coasta I
 Realizează raporturi cu mușchii scaleni, artera subclavie, nervul frenic, nervul vag etc.
Poate fi palpat pe viu
 CM. Recesurile pleurale:

 Reprezintă spaţii suplimentare ale cavității pleurale
 Există la nivelul trecerii a unei porțiuni de pleură parietală în alta
La formarea lor participă pleura viscerală
 Mai adânc e cel costodiafragmatic, mai ales pe linia medioaxilară

 CM În mediastinul superior se află:

 Venele brahiocefalice
 Vena cavă superioară
 Arcul aortic cu ramurile lui
 Nervii vagi
Vena cavă inferioară
 CM În mediastinul anterior (PNA) se află:

 Ramuri din artera toracică internă
 Ligamentele pericardului
Aorta descendentă
 Ganglionii limfatici parasternali

Nervii frenici
 CM În mediastinul posterior (PNA) se află:

 Venele azigos şi hemiazigos
 Aorta descendentă
 Lanțul simpatic
Inima şi pericardul
 Canalul limfatic toracic

 CM Mediastinul mediu (PNA) include:
Esofagul
 Inima cu pericardul
 Bronhiile principale
 Arterele şi venele pulmonare
 Aorta ascendentă
 CS. Inima se dezvoltă din:

Ectoderm
Tubul intestinal primitiv
Endoderm
Somite
 Mezoderm
 CM. Forma inimii depinde de:
Presiunea abdominală
 Vârsta individului
Poziția ei
 Genul individului
 Tipul constituțional al individului
 CM. Atriul drept:

Formează cea mai mare parte a feţei anterioare a inimii
Se află anterior de venele pulmonare drepte
 În peretele său se află nodul sinuatrial

Conține mușchi papilari
 Primește venele cave
 CM. Cu privire la structura peretelui cardiac:

 Cel mai gros strat al peretelui cardiac este miocardul
Miocardul atriilor e situat in trei straturi, al ventriculilor - în două
 Endocardul reprezintă stratul intern

 Pericardul acoperă cordul din exterior
Cuspidele constituie duplicaturi ale epicardului

 CM. Valva atrioventriculară dreaptă:
*Are trei cuspide - anterioară, posterioară și septală
 E dotată cu trei mușchi papilari

 E atașată orificiului atrioventricular drept
Cuspidele ei sunt formate în cea mai mare parte din duplicatura epicardului
Prin ea atriul drept comunică cu ventriculul
 CM. Valva mitrală:
 E dotată cu două cuspide - anterioară şi posterioară
 Fiecare cuspidă a ei e legată cu ambii mușchi papilari - anterior si posterior
 Se proiectează în spațiul intercostal III din stânga, în imediata apropiere de stern
 Focarul ei de auscultație se află în spațiul intercostal V din stânga la 8-9 cm lateral de

linia mediosternală
Nimic din cele menționate
 CM. Cu privire la interiorul atriului drept:
 Peretele anterior e rugos, iar cel posterior e neted
Peretele auricular e neted
Orificiul de deschidere al venei cave superioare e dotat cu valvulă
 Sinusul coronar se deschide pe peretele posterior

Fosa ovală poate fi observată mai jos de orificiul de deschidere a sinusului coronar
 CS. Pe peretele posterior al atriului stâng se află:
Orificiul venei cave inferioare
 Orificiile venelor pulmonare
Orificiul sinusului coronar
Fosa ovală
Orificiul atrioventricular stâng
 CS. Sinusul transvers al pericardului este spațiul delimitat de:
Vena cavă inferioară şi venele pulmonare stângi
 Aorta cu trunchiul pulmonar şi faţa anterioară a atriilor

Venele pulmonare drepte şi vena cavă superioară
Venele cave superioară şi inferioară
Trunchiul pulmonar şi faţa posterioară a atriilor
 CS. Sinusul oblic al pericardului e situat între:

Aortă şi trunchiul pulmonar
 Vena cavă inferioară şi venele pulmonare stângi
Venele pulmonare drepte si vena cava superioara

Venele cave superioară şi inferioară
Trunchiul pulmonar şi faţa posterioară a atriilor
 CM. Cu privire la cavitatea pericardului:
 E delimitată de foiţele parietală şi viscerală a pericardului seros
 Reprezintă un spațiu capilar
 Conține o cantitate mică de lichid seros
I se disting sinusurile transvers, oblic şi interauricular
Comunică cu cavitatea pleurei prin spaţiile perivasculare
CS. Care proces stă la baza formării urinei primare:
 Ultrafiltrația
Reabsorbția
Metabolic
Modificările presiunii arteriale
Modificările presiunii intraabdominale
 CS. Hilul rinichiului se află?
În porțiunea de mijloc a marginii laterale
Pe faţa anterioară
La polul superior şi cel inferior
Pe faţa posterioară
 În porţiunea de mijloc a marginii mediale

 CM. Raportul rinichilor cu peritoneul:
Intraperitoneal
În cavitatea peritoneului
Mezoperitoneal
 Extraperitoneal
 Retroperitoneal
 CS. Corpul adipos pararenal se află pe:
Faţa anterioară a rinichiului
Polul superior al rinichiului
În hilul renal
 Faţa posterioară a rinichiului

Polul inferior al rinichiului
 CS. Rinichiul este un organ:

Tubular
Glandular
 Parenchimatos
Cavitar
Mixt
 CM. Elementele structurale ale rinichiului sunt:

Tunica mucoasă
Sinusul suprarenal
 Sinusul renal
Tunica musculară
 Parenchimul renal
 CS. Unitatea morfo-funcţională a rinichiului este:

Lobul renal
Segmentul renal
Lobulul renal
Corpusculul renal
 Nefronul
 CS. Stratul profund al parenchimului renal e reprezentat de:
Substanța corticală
Peritoneul visceral
Capsula seroasă
 Substanța medulară
Capsula fibroasă
 CS. Aria cribroasă se află:
În porțiunea radiată
În coloanele renale
În piramidele renale
La baza piramidei renale
 La vârful piramidei renale

 CS. Unde se formează urina primară:
În glomerulul capilar
În canaliculii nefronului
În capsula glomerulului
 În corpusculii renal
În ansa renală
 CS. Unitatea morfofunctională a rinichiului este:

Corpusculul renal
Segmentul renal
Lobulul renal
 Nefronul
Lobul renal
 CS. Nefronii sunt situați:

În piramidele renale
Doar în substanța corticală
Doar în substanța medulară
 În ambele tipuri de substanță

În sinusul renal
 CS. Bazinetul renal se formează prin unirea:
A două calicii renale mari cu una mică
A 5 - 6 calicii renale mici
A 2- calicii renale mici cu 1 mare
A 2- 3 calicii renale mici
 A 2 - 3 calicii mari
 CS. Procesele secretoare şi excretoare ce au loc în rinichi pot fi studiate prin:

 Urografie
Cistografie
Pneumoperitoneum
Sonografie
Scintigrafie
 CM. Faţă de peritoneu ureterul este dispus:

 Extraperitoneal
În cavitatea peritoneală
Mezoperitoneal
Intraperitoneal
 Retroperitoneal
 CM. Vezica urinară se află în:
Cavitatea bazinului mare
 Cavitatea bazinului mic

Cavitatea abdominală
Fosa iliacă dreaptă
 Regiunea pubiană
CS. Faţă de peritoneu vezica urinară în plenitudine, este situată:

Intraperitoneal
In cavitatea peritoneului
Extraperitoneal
Retroperitoneal
 Mezoperitoneal
 CS. Vezica urinară goală în raport cu peritoneul este situată:

 Extraperitoneal
Retroperitoneal
Mezoperitoneal
Intraperitoneal
 CS. Tunica mucoasă a vezicii urinare aderă intim la cea musculară la nivelul:
Apexului
Peretelui anterior
Colului
 Triunghiului
Corpului
 CS. Baza submucoasă a vezicii urinare lipsește în regiunea:
Corpului
Colului
Fundului
Apexului
 Triunghiului
 CS. Sfincterul vezicii urinare este format de:

Stratul extern al tunicii musculare
 Stratul mediu al tunicii musculare

Stratul intermediar al tunicii musculare
Stratul intern al tunicii musculare
Stratul oblic al tunicii musculare
 CS. Uretra:
 Are o lungime de cca 16 cm la bărbat şi de 4 cm la femeie
Lumenul ei la bărbat e mai larg
La femeie prezintă 2 curburi şi trei porţiuni
La bărbat lungimea ei este variabilă şi depinde de starea penisului (flasc sau în erecţie)
La bărbat este rectilinie
 CS. Voluntar e sfincterul uretrei:
Intermediar
Intern
 Extern
Glandopenian
Intravezical
 CM. Funcțiile rinichilor:

 Producerea urinei
Evacuarea urinei
Depou a urinei
Termoreglare
 Endocrină
 CM. Rinichii prezintă:

 Două feţe – anterioară şi posterioară
 Două margini – laterală şi medială
 Două extremităţi – superioară şi inferioară
 Un sinus
Un ax longitudinal paralel cu coloana vertebrală
 CM. Rinichii sunt menţinuţi în poziţia lor prin
 Loja renală
 Pediculul renal
 Fascia renală
Ligamentele peritoneale
 Presa abdominală
 CM. În hilul rinichiului intră:
Vena renală
 Artera renală
 Nervi
Ureterul
Vase limfatice
 CM. Din rinichi prin hil ies:
 Vasele limfatice
Artera renală
 Ureterul
Nervi
 Vena renală
 CM. Aparatul de fixare a rinichiului este constituit din:

 Loja renală
Stâlpii diafragmei
 Pediculul renal
 Presiunea intraabdominală
 Capsulele renale
 CM. Elementele pediculului renal:
 Bazinetul renal
 Vena renală
 Artera renală
Fascia renală
Ureterul
 CM. La rinichi se disting:
Polul anterior
 Polul superior
 Polul inferior
Polul posterior
Polul medial
 CM. Rinichilor li se descriu feţele:
 Anterioară
Medială
Laterală
 Posterioară
Superioară
 CM. În sinusul renal se află:
* Bazinetul renal
Piramidele renale
 Caliciile mici
Coloanele renale
 Caliciile mari
 CS Capsula adipoasă a rinichiului este mai bine dezvoltată:

În regiunea hilului
În regiunea polului inferior
Pe faţa anterioară
 Pe faţa posterioară
În regiunea polului superior
 CM Loja musculară a rinichiului este formată de:
M. iliacus
 M. pătrat lombar
M. pătrat al femurului
M. obturator intern
 M. psoas mare
 CM Piramida renală este alcătuită din:
 Tuburile renale colectoare
 Canalicule papilare
Tuburile renale contorte
Tuburile renale rectilinii
 Ansa nefronului
 CM Nefronul este constituit din:
Tubul colector
 Corpuscul renal
 Tubul renal cu segmentele lui proximal, intermediar si distal
Aparatul fornical
Ductul papilar
 CM Din componenţa nefronului fac parte:
 Corpusculul renal (Malpighi)
 Tubul renal cu segmentele lui proximal, intermediar şi distal
Tubul colector
Ductul papilar
Vasele sangvine şi limfatice care irigă elementele enumerate
 CM Corpusculul renal este alcătuit din:
 Capsula glomerulului
Rețeaua capilară peritubulară
Canaliculele renale
Ansa renală
 Glomerulul capilar
 CM Aparatul juxtaglomerular al rinichiului este constituit din:

 Macula densa
Celule granulare şi agranulare din hilul glomerulului vascular
Celulele capsulei glomerulului
 Celule epitelioide din peretele vasului eferent

 Celule epitelioide granulare şi agranulare din peretele arteriolei aferente
 CM Rinichiul este împărțit în următoarele segmente:

 Anterior inferior
 Inferior
Inferior posterior
 Anterior superior
 Superior
 CM Rolul aparatului fornical al rinichiului:
Filtrația urinei
 Reglarea cantității de urină eliminată din canaliculele renale în caliciile mici

Formarea urinei
 Reglarea presiunii din interiorul bazinetului

 Împiedicarea refluxul urinei
 CM Caliciile mici sunt alcătuite din:

Ampulă
 Fornice
Infundibul
Corp
 Col
CM. Distopia rinichilor:
 Toracală
Femurală
Sacrală
 Pelviană
 Iliacă
 CM. Ureterele:
 Au o lungime de 30-35 cm
 Au trei porţiuni şi trei strâmtări
 În cavitatea pelvisului se află anterior de artera iliacă internă
 La femeie porţiunea pelviană trece lateral de colul uterin
Vin în raport cu vena cavă inferioară
 CM. Porțiunile ureterelor:
 Intramurală
 Abdominală
Suprapelviană
 Pelviană
 Intravezicală
 CM. Îngustările ureterelor:
 La nivelul intrării ureterului în vezica urinară
 La trecerea bazinetului în ureter
Pe porțiunea pelvină
 La intersecția cu linia terminală a bazinului
 La trecerea porțiunii abdominale a ureterului în porțiunea pelvină
 CM. Peretele ureterului este alcătuit din următoarele tunici:

Seroasă
 Adventice
 Musculară
Submucoasă
 Mucoasă
 CM. Orificiile cu deschidere în vezica urinară:
Al canalului ejaculator
Al canalului excretor al veziculelor seminale
 Ale ureterelor
Al canalului deferent
 Intern al uretrei
 CM. Elementele ce previn refluxul urinei:
 Deschiderea oblică a ureterelor în vezica urinară
 Porțiunea intravezicală a ureterelor
 Aparatul fornical
Aparatul de fixare a rinichilor
Sfincterele ureterelor
 CM. Porțiunile vezicii urinare:

 Fund
 Col
Cap
Col vezical superior
 Apex
 CM. Peretele vezicii urinare este alcătuit din:

 Tunica mucoasă
 Tunica musculară
Tunica adipoasă
 Baza submucoasă
 Tunica fibroseroasă
 CM. Sfincterul vezicii urinare este situat în regiunea:
 Colului
 Porțiunii inițiale a uretrei
Fundului
Bazei triunghiului vezical
Corpului
 CM. Metodele de explorare paraclinică a vezicii urinare:
Diafanoscopia
 Cateterismul vezical
Pielografia
 Cistoscopia
 Laparoscopia
 CS. M. detrusor vesicae (m. detrusor urinae) reprezintă:

Stratul circular al tunicii musculare
Straturile longitudinale ale tunicii musculare
Stratul circular al tunicii musculare cu excepţia m. sphincter vesicae
 Totalitatea componentelor tunicii musculare exceptând m. sphincter vesicae

Tunica musculară în întregime
 CM. La bărbat uretra prezintă porţiunile:

Vezicală, preprostatică, prostatică şi postprostatică
 Intramurală (preprostatică), prostatică, membranoasă şi spongioasă

 Anterioară (peniană) şi posterioară (pelviană)
 Fixă şi mobilă
Largă şi îngustă
 CM. Strâmtările uretrei masculine:
 La nivelul ostiului extern
 La nivelul corpului spongios
La nivelul glandului penian
 La nivelul ostiului intern

 La nivelul porţiunii membranoase
 CM. Dilatările uretrei masculine:
La nivelul porţiunii membranoase
 La nivelul bulbului penian
La nivelul ostiului intern
 La nivelul fosei naviculare

 La nivelul porţiunii prostatice
 CM. Uretra masculină prezintă curburile:
Intrapelviană
Glandopeniană
Peniană
 Posterioară
 Anterioară
 CM. Peretele uretrei conţine tunicile:

 Mucoasă
Epitelială
 Musculară
Submucoasă
Adventiceală
 CM. La femeie uretra:
Descrie două curburi
 Mucoasa ei formează creasta uretrală

Mucoasa conţine lacune uretrale
Se deschide în vulvă, imediat mai sus de clitoris
 Pe viu poate fi palpată prin tact vaginal
 CS. Apendicele testicular se află pe:

Extremitatea inferioară
Marginea medială
Faţa medială
 Extremitatea superioară
Marginea posterioară
 CS. Din exterior parenchimul testiculului este delimitat de:
Tunica seroasă
Fascia seprmatică internă
 Tunica albuginee
Fascia spermatică externă
Fascia cremasterică
 CS. Parenchimul testiculului este format din:
Canaliculele eferente
Canaliculele aberante
Tunica albuginee
Lobulii epididimali
 Canaliculele seminifere contorte
 CS. Lobulul testiculului este alcătuit din:

Rete testis
5 - 6 canalicule eferente
10 canalicule aberante
15 - 20 canalicule seminifere contorte
 2 - 3 canalicule seminifere contorte
 CS. Căile spermatice încep cu:

*.Tubii seminiferi contorţi
Tubii seminiferi recţi
Reţeaua testiculară
Ductele eferente
Ductul epididimar
 CS. Din rețeaua testiculului pornesc:
Canaliculele seminifere rectilinii
 Canaliculele testiculare eferente

Canaliculele seminifere aferente
Canaliculele seminifere contorte
Canalul epididimului
 CS. Spermatozoizii sunt elaborați în:
Canaliculele seminifere recte
Rete testis
Canaliculele eferente
Canaliculele aferente
* Canaliculele seminifere contorte
 CM. Din funiculul spermatic fac parte formaţiunile:
 Arterele testiculare
Mușchiul lacunar
 Plexul pampiniform
 Vasele limfatice
Nici una din cele menționate
 CS. Veziculele seminale sunt situate:
În fosa iliacă
Retrocecal
Retrorectal
În cavitatea bazinului mare
 În cavitatea bazinului mic

 CS. Canalul ejaculator se formează la confluierea:
Canalului epididimului cu canalul deferent
Canalului excretor cu cele eferente
Canalului excretor cu cele aferente
Canalului excretor cu canalul prostatei
 Canalului excretor cu canalul deferent
 CS. Prostata este un organ:

Glandular
Muscular
Cavitar
Tubular
 Musculoglandular
CSProstata este situate

În bazinul mare
 În bazinul mic
Retrocecal
În fosa iliacă dreaptă
Retrovezical
 CS. Glandele bulbouretrale sunt situate:
În porțiunea prostatică a uretrei
În porțiunea spongioasă a uretrei
În porțiunea membranoasă a uretrei
La baza prostatei
 Bilateral de porțiunea membranoasă a uretrei

 CM Organele genitale masculine interne includ:
Scrotul
 Glandele bulbouretrale
Penisul
 Prostata
 Testiculul
 CM. Feţele testiculului:
Anterioară
Posterioară
 Medială
Superioară
 Laterală

 CM. Marginile testiculului:
 Posterioară
Medială
Laterală
Inferioară
 Anterioară
 CM. Funcțiile testiculului:

Hematopoietică
De regenerare
Ovulație
 Generativă
 Endocrină
 CM. Porțiunile canalului deferent:
 Inghinală
Musculară
 Pelviană
 Funiculară
Testiculară
 CM. La prostată distingem:

Corp
Col
 Bază
 Apex
Fund
 CM. Porțiunile funiculului spermatic:
 Scrotală
 Inghinală
Prostatică
Pelvină
Epididimotesticulară
 CM. Funiculul spermatic este constituit din:
 Artera testiculară
 Plexul venos pampiniform
 Artera canalului deferent
 Canalul deferent
Canalul ejaculator
 CM. Prostata posedă următorii lobi:
Anterior
 Drept
Posterior
 Mediu
 Stâng
 CM. Indicaţi hormonii elaborați de testicule şi ovare:

 Estrogen
Mezotestosteron
Prostatin
 Testosteron
Enteroestrogen
 CM. Porțiunile penisului:

 Glandul penian
 Colul glandului
 Rădăcina
 Corpul
Baza
 CM. Structura penisului:
 Un corp spongios
 Bulbul penian
 Două corpuri cavernoase
Două corpuri spongioase
 CM. Porțiunile uretrei masculine:
 Spongioasă
Cavernoasă
 Membranoasă
Externă
 Prostatică
 CM. Tunicile scrotului:

 Pielea
 Fascia cremasterică
 Fascia spermatică internă
Mucoasa
Musculara
 CS. Care din organele genitale feminine sunt parenchimatoase:
Uterul
 Ovarul
Trompele uterine
Vaginul
Clitorisul

 CM Suprafața ovarului este tapetată cu:
 Epiteliu germinativ
Peritone
Adventice
Tunica subseroasă
CS. Ovocitul din foliculul maturizat pătrunde în:

Trompa uterină
Cavitatea uterului
Parametrium
Vagin
 Cavitatea peritoneală
 CS. Celulele sexuale feminine se maturizează în:

 Foliculii ovarului
Trompele uterine
Hilul ovarului
Vagin
Uter
 CS. Raportul trompei uterine cu peritoneul:
Extraperitoneal
Retroperitoneal
Mezoperitoneal
 Intraperitoneal
 CS. Ce formă are cavitatea uterului pe radiogramă:

De romb
 Triunghiulară
Ovală
Pătrată
Neregulată
 CS. Orificiul uterin se află în:
Porțiunea supravaginală
 Porțiunea vaginală
Porţiunea infravaginală
Istmul uterin
Porțiunea extravaginală
 CS. Pliurile palmate se află în:
Cavitatea uterului
 Canalul colului uterin

Vagin
Trompele uterine
Fundul uterului
 CS. Parametrul constituie:
Tunica seroasă a uterului
Țesut conjunctiv lax din regiunea fundului uterului

Țesut conjunctiv lax din regiunea corpului uterului
Ligament al uterului
 Țesut conjunctiv lax dintre foițele ligamentului lat
 CS. Bolta vaginului se află:

Bilateral de colul uterin
Posterior de colul uterin
 În jurul colului uterin

În jurul labiilor colului uterin
Anterior la nivelul vestibulului vaginal
 CS. Glandele vestibulare mari sunt situate:
 La capătul posterior al bulbului vestibulului
La baza labiilor pudende mici
La baza clitorisului
În profunzimea peretelui vestibulului vaginal
În corpii cavernoși ai clitorisului
 CS. Glandele vestibulare mici sunt situate:
În corpii cavernoși ai clitorisului
La baza labiilor pudende mici
La baza labiilor pudende mari
 În profunzimea peretelui vestibulului vaginal
În tunica mucoasă a uretrei feminine
 CM. Organele genitale feminine interne:

 Uterul
 Trompele uterine
 Vaginul
 Ovarele
Clitorisul
 CM. Organele genitale feminine externe:
Vaginul
 Clitorisul
 Labiile mici
Trompele uterine
 Labiile mari
 CM. La ovar distingem feţele:

Anterioară
Posterioară
 Laterală
 Superioară
 Medială
 CM. Marginile ovarului:

 Liberă
Medială
Inferioară
Superioară
 Mezovarică
 CM. Extremitățile ovarului:

 Uterină
Uretrală
Laterală
 Tubară
Medială
 CM. Funcțiile ovarelor:
Metabolică
 Producerea celulelor sexuale feminine

Hematopoietică
Endocrină
De transport a ovocitelor
 CS. Intraperitoneal sunt situate organele:
Ovarele
 Trompele uterine
Prostata
Uterul
 CM. Metrosalpingografia reprezintă metoda de explorare radiologică a:

Uretrei
 Uterului
Ureterelor
 Trompelor uterine
Ovarelor
 CM. Colposcopia reprezintă metoda de explorare a:
Ovarelor
 Colului uterin
Uterului
 Vaginului
Rectului
 CM. Porțiunile salpingelui:
 Uterină
Ovarică
 Ampula
 Istmul
 Infundibulul
 CM. Tunicile salpingelui:

 Mucoasă
Vasculară
 Musculară
Subseroasă
 Seroasă
Vezica urinară
 CM. Aparatul de suspensie a uterului include:
Lig. cardinal
Lig. vezicouterin
 Lig. lat
Lig. pubovezical
 Lig. Rotund

 CM. Părțile uterului:
Superioară
Fundul
Inferioară
 Colul
 Corpul
 CM. Uterul este situat:

 Anterior de rect
Anterior de vezica urinară
Posterior de rect
 Posterior de vezica urinară

 Între rect si vezica urinară
 CM. Porțiunile colului uterin:

Infravaginală
Istmul uterin
 Vaginală
Extravaginală
 Supravaginală

 CM. Feţele uterului:
Ovariană
 Vezicală
Vaginală
Tubară
 Intestinală
 CM. Tunicile peretelui uterin:

 Endometrul
Mezometrul
 Miometrul
 Perimetrul
Parametrul
 CM. Componentele ligamentului lat al uterului:
Mezorectul
Mezosalpingele
 Mezovarul
Perimetrul
Epimetrul
 CM. Peretele vaginal este constituit din tunicile:
 Mucoasă
 Musculară
Spongioasă
 Adventice
Seroasă
 CM. In vestibulul vaginal se deschid:
 Glandele vestibulare mari
Glandele mucoase, seroase și seromucoase
 Orificiul extern al uretrei

 Glandele vestibulare mici
 Orificiul vaginului
 CS. Perineul reprezintă:

Foiţa ce acoperă viscerele cavității abdominale
Foiţa ce acoperă pereții cavității abdominale
Foiţa ce acoperă organele bazinului mic
Foiţa ce acoperă pereții cavității bazinului mic
 Complex de țesuturi moi care închid ieșirea din cavitatea micului bazin
 CS. Perineul ocupă regiunea delimitată anterior de:

Marginea superioară a simfizei pubiene
 Marginea inferioară a simfizei pubiene

Ramurile superioare ale oaselor pubiene
Ramurile inferioare ale oaselor pubiene
Ramurile ischionului
 CM. Bilateral perineul este delimitat de:

Ramurile superioare ale oaselor pubiene
 Ramurile ischionului
 Ramurile inferioare ale oaselor pubiene
 Tuberozitățile ischionului
 Ligamentele sacrotuberale
 CS. Posterior perineul este delimitat de:

Promontoriu
 Vârful coccisului
Vertebra sacrală 5
Vertebra sacrală 2
Limita dintre vertebrele sacrale şi coccis
 CM. Diafragmul urogenital:
Ocupă partea posterioară a perineului
 Prin el la bărbat trece uretra

 Prin el la femeie trece uretra si vaginul
Este delimitat de ramurile superioare ale oaselor pubiene și ramurile ischionului
Vârful este orientat spre centrul perineului
 CM. Mușchii superficiali ai diafragmului urogenital:
M. pubovezical
 M. ischiocavernos
M. levator al anusului
 M. bulbospongios
 M. superficial transvers al perineului
 CM. Mușchii diafragmului pelvin:

 M. coccigian
M. transvers al perineului
 Sfincterul extern al anusului

 M. levator al anusului
M. sacrorectal
 CM. Fosa ischioanală (ischiorectală):
Peretele lateral este format de m. obturator
 Peretele medial este delimitat de m. levator si de sfincterul extern al anusului

Peretele posterior este format de m. levator al anusului
Peretele inferior este format de m. sfincter extern al anusului
 Peretele anterior este constituit de mușchii transversali ai perineului
163. CM. Fosa ischioanală (ischiorectală):
*E umplută cu ţesut celuloadipos compartimentat prin septe conjunctivale

* Reprezintă o continuare a stratului celuloadipos superficial de pe perineu şi peretele
abdominal
* Conţine vase sangvine şi nervi

*Se extinde între diafragmele urogenitală şi pelvină
Comunică cu cavitatea micului bazin
 CS. Hipofiza (loja hipofizei) se localizează în:

 Șaua turcească
Orbită
Sinusul sfenoidal
Sinusul frontal
 CS. Șaua turceasca cu (fossa hypophysialis) aparține osului:
Frontal
Zigomatic
 Sfenoid
Parietal
Temporal
 CS. Hipofiza constă din:

 Lobii anterior și posterior
Lobul anterior, porțiunea intermediară, lobul posterior
Lobul superior si inferior
Lobul superior, inferior si partea tuberală
Lobul stâng, lobul drept si partea intermediară
CS. Adenohipofiza se mai numește:
 Lob anterior
Lob posterior
Parte tuberală
Epifiză
Hipotalamus
 CS. Hipofiza este legată cu:

 Hipotalamusul
Epitalamusul
Corpul striat
Emisferele cerebrale
Măduva spinării
CS. Neurohipofiza face legătura cu hipotalamusul prin:
Sistemul porthipofizar
 Tractul hipotalamohipofizar
Tractul epitalamohipofizar
Tractul mamilotalamic (Vicq - d-Azyr)
Tractul olfactiv
 CS. Neurohipofiza :
Produce hormoni
 Acumulează hormoni
Secretă și acumulează hormoni
Nu produce și nu acumulează hormoni
Toate incorecte
 CS. Cum se mai numește corpul pineal:
Hipofiză
 Epifiză
Glandă pituitară
Glandă tiroidă
Hipotalamus
 CS. Hormonul activ al epifizei este:

Vasopresina
Hormonul melanocitostimulator
 Melatonina
Aldosteronul
Calcitonina
 CS. Epifiza face parte din:
Hipotalamus
 Epitalamus
Metatalamus
Măduva spinării
Cerebel
 CM. Glanda tiroidă constă din:
Lobul anterior
Lobul posterior
 Lobul drept
 Lobul stâng
Lobul intermediar
 CS. Lobii glandei tiroide sunt uniți prin:
Bandeletă
Cordon
Disc cartilaginos
Tendon
 Istm
 CS. În 30% cazuri la glanda tiroidă se întâlnește:
Lobul caudat
 Lobul piramidal
Lobul pătrat
Lobul romboid
Toate false
 CS. Numărul glandelor paratiroide de regulă e de:
1
2-4
 4
7-8
12
 CS. Hormonii insulelor pancreatice (Langerhans) reglează:
Metabolismul lipidic
Metabolismul proteic
 Metabolismul glucidic
Metabolismul hidro-salin
Metabolismul substanțelor minerale
 CS. Glucagonul este secretat de:
Celulele acinilor glandulari
Celulele B ale insulelor Langerhans
 Celulele A ale insulelor Langerhans
Celulele glandelor gastrice care secretă şi HCL

Celulele glandelor duodenale care secretă şi secretina
 CS. Pancreasul este o glandă:
Exocrină
Endocrină
 Mixtă
Alveolară
Alveolo-tubulară
 CS. Glandele suprarenale sunt situate:
 Deasupra polului superior al rinichiului
La polul inferior al rinichiului
Pe faţa anterioară a rinichiului
Pe faţa posterioară a rinichiului
La nivelul hilului renal

 CS. Glandele suprarenale sunt situate:
Pe faţa anterioară a rinichiului
Pe faţa posterioară a rinichiului
De-a lungul marginii laterale
La nivelul hilului renal
 La polul superior al rinichiului
 CM. Glande endocrine centrale sunt:

Paraganglionii
Timusul
 Hipotalamusul
 Hipofiza
 Epifiza
 CM. Hormonii sunt secretați de:

 Glandele endocrine
 Celulele sistemului APUD
Sistemul nervos central
Rinichi
Splină
 CM. Glandele endocrine:

Au canale excretoare
 Sunt bine vascularizate

 Sunt de dimensiuni mici
 Au masa şi dimensiunile mai mari la femei
Funcționează mai intens in tinerețe si la persoanele de vârstă senilă
 CS. Glandele paratiroide se localizează:
Pe faţa anterioară a glandei tiroide
 Pe faţa posterioară cate 2 pe fiecare lob al tiroidei

Pe faţa posterioară a timusului
Pe faţa posterioară a pericardului
În grosimea parenchimului glandei tiroide
 CS. Insulele pancreatice ( Langerhans) se localizează preponderent în:

Regiunea capului pancreasului
Corpul pancreasului
 Regiunea caudală
Toate porțiunile pancreasului
Regiunea tuberozității omentale a pancreasului
 CM. Insulele Langerhans elaborează hormonii:
 Glucagonul
 Insulina
 Somatostatina
Oxitocina
Melatonina
TESTE ÎN IMAGINI
 CM. Oasele scheletului uman
 Ossa partis liberae membri superioris

 Ossa cranii
Ossa partis liberae membri inferioris
 Columna vertebralis
Skeleton thoracis
 CM. Părţile unui os tubular lung

Части длинной трубчатой кости
Parts of a long tubular bone
 Diaphysis
Epiphysis proximalis
 Epiphysis distalis
109
 Metaphysis proximalis
Apophysis
 CM. Schema osteonului (sistemul Havers)

Схема остеона (Havers система)
The scheme of the osteon (Haversian system)
canalis osteoni
 Lamellae osteoni
 Periosteum
Laminae generales externae
 Vas sanguineum (Havers)
 CM. Elementele principale ale unei diartroze

Ocновные элементы диартрозов
The main elements of a diarthrosis
 Capsula articularis
 Facies articulares et cartilago articularis
Stratum synoviale capsulae articularis
Cavitas articularis
Periosteum
110
 CM. Diametrele bazinului (vedere laterală)
Размеры таза (сагиттальный распил)
Diameters of the pelvis (lateral view)
Conjugata anatomica
 Conjugata vera
Axis pelvicus
 Conjugata diagonalis
 Conjugata recta cavitatis pelvis (diameter recta)
 CM. Clasificarea muşchilor după orientarea fibrelor musculare

Классификация мышц по направлению мышечных волокон
Classification of muscles according to the orientation of the muscular fibers
M.. quadratus
M. triangularis
M. unipennatus
111
 M. rectus (intersectiones tendineae)
M. rectus
 CM. Orificiile trilater şi patrulater

Четырех- и трехстороннее отверстия
Triangular and quadrangular orifices (openings)
 Foramen quadrilaterum
M. subscapularis
Collum chirurgicum humeri
 Foramen trilaterum
 Caput longum m. tricipitis brachii
 CM. Sectiune transversala prin teaca muschilui drept abdominal

Горизонтальный разрез через влагалищe прямых мышц живота
Transverse section through the sheath of the rectus abdominis muscle
112
 Peritoneum parietale
M. obliquus internus abdominis
 Fascia transversalis
Fascia abdominis superficialis
 M. transversus abdominis
 CM. Zonele slabe ale abdomenului

Слабые места живота
Weak areas of the abdominal wall
Canalis inguinalis (paries posterior)

Linea semilunaris (Spigelius)
 Canalis femoralis (annulus femoralis)

Linea alba
 Trigonum subcostale (Волынский)
 CM. Fasciile gâtului

Фасции шеи
Fasciae of the neck
113
Fascia endocervicalis (lamina parietalis) (IV)
Fascia prevertebralis (V)
 Lamina superficialis fasciae colli propriae (II)

 Lamina profunda fasciae colli propriae (III)
Fascia colli superficialis (I)
 CM. Triunghiurile gâtului

Tрeугольники шеи
Triangles of the neck
Trigonum omotracheale
 Trigonum a. lingualis (Пирогов)

 Fossa supraclavicularis minor
Trigonum submandibulare
 Trigonum caroticum
 CM. Muşchii palatului moale. Vestibulul faringian (fauces)

Мышцы мягкого неба. Перешеек зева (зев) The
fauces or isthmus faucium
114
M. palatopharyngeus
M. tensor veli palatini
 M. levator veli palatini

M. palatoglossus
 M. Uvulae

 CM. Regiunile clinico-topografice ale peretelui anterolateral al abdomenului

Клинико-топогрофические области передне-латеральной стенки живота
Clinicotopographical regions of the antero-lateral abdominal wall
 Regio pubica
Regio epigastrica
Regio abdominalis dextra
 Regio hypochondriaca dextra

 Regio inguinalis sinistra
 CM. Regiunile stomacului

Области желудка
Regions of the abdomen
115
Incisura angularis
 Incisura cardiaca
Fundus gastricus
 Curvatura major
Pars cardiaca (cardia)
 CM. Ligamentele stomacului

Связки желудка
Stomach ligaments
Lig. gastrolienale
856
Lig. hepatoduodenale
Lig. gastrophrenicum
 Lig. hepatogastricum
 Lig. gastrocolicum
116
 CM. Căile biliare intra- şi extrahepаtice
Bнутри- и внепечёночные желчевыносящие пути
Intra- and extrahepatic bile ducts
Ampulla hepatopancreatica
Ductus choledochus – segmentum retropancreaticum
 Ductus hepaticus communis

 Ductus choledochus – segmentum supraduodenale
Ductus hepaticus sinister
 CM. Proiecţia cutanată a sensibilităţii unor organe abdominale

Кожная прoекция чувствительности некоторых органов брюшной полости
Projection of the cutaneous sensibility of some organs of the abdominal cavity
 Punctum cholecysticum
Punctum appendiculare (Mc. Burney)
 Punctum appendiculare (Lanz)

Punctum duodenale
 Punctum pancreaticum
 CM. Cavitatea peritoneală şi spaţiile extraperitoneale

Полость брюшины и экстраперитонеальное пространство
Peritoneal cavity and the extraperitoneal spaces
117
peritoneum parietale
Cavitas peritonealis
 Spatium retroperitoneale
 Spatium subperitoneale (pelvisubperitoneale)
Spatium preperitoneale
 CM. Proecţia valvelor şi focarele de auscultaţie a zgomotelor cardiace

Проекция клапанов и места наилучшего выслушивания тонов сердца
Projection on the valves and of the points of auscultation of the heart
 Punctum valvae valvae tricuspidalis

Punctum valvae trunci pulmonalis
 Valva tricuspidalis
 Punctum valvae aortae
Valva bicuspidalis (mitralis)
 CM. Sistemul conductil al cordului

Проводящая система сердца
Conducting system of the heart
118
Conexiones internodales
 Nodus sinuatrialis
 Fasciculus atrioventricularis, crus dextrum
Fasciculus atrioventricularis (His)
Rr. suendocardiales (fibrae Purkinje)
 CM. Structura internă a rinichiului

Внутреннее строение почки
Internal structure of the kidney
119
Papillae renales
Columnae renales (Bertini)
 Lobus renalis
Calyx renalis
 Lobulus corticalis
 CM. Sintopia rinichilor

Cинтопия почек
Syntopy of the kidneys
 Area hepatica
Area duodenalis
 Area jejunalis
Area lienalis
 Area colica
 CM. Organele genitale masculine. căile de evacuare a spermei

Мужские половые органы. семявыносящие пути
Male genital organs. seminiferous ways
ductus ejaculatorius
 Ductus deferens
Vesicula seminalis
120
 Ampulla ductus deferentis
 Ureter
 CM. Curburile şi calibrul uretrei masculine

Изгибы и диаметры мужского мочеиспускательного канала
Curvatures and diameter of the male urethra
Dilatatio prostatica urethrae

Strictura partis membranaceaе urethrae
 Fundus sacculi urethrae

Ostium urethrae externum
 Fossa navicularis urethrae
 CM. Descinderea testiculelor

Oпускание яичка
Descent of the testis
121
 Ectopia pelvis
Ectopia pubis
 Testis in canale inguinali

Testis in scroto
 Ectopia femoris
 CM. Elementele de fixare a organelor pelviene

Фиксируюший аппaрат органов таза
Fixation apparatus of the pelvic organs
 Lig. teres uteri

Lig. vesicouterinum
Lig. sacrorectale
 Lig. pubovesicale
 Lig. cardinale (lig. transversum cervicis)
 CM. Muşchii perineului la bărbat

Mышцы мужской промежности
Muscles of the male perineum
. bulbospongiosus
122
M. ischiocavernosus
 M .transversus perinei profundus

M. transversus perinei superficialis
 M. levator ani
 CM. Muşchii perineului la femeie

Mышцы женской промежности
Muscles of the female perineum
 M. sphincter ani externus

M. ischiocavernosus
 M. transversus perinei superficialis

 Centrum tendineum perinei
M .transversus perinei profundus
 CM. Fasciile şi spaţiile celuloadipoase ale pelvisului

Фасции и клетчаточные пространства таза
Fasciae and adipose spaces of the pelvis
Fascia diaphragmatis pelvis superior
 Peritoneum
Fascia diaphragmatis pelvis inferior
 Spatium pelvisubperitoneale
Fossa ischiorectalis
123
124

Intrebari Anatomie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Intrebari Anatomie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1. CS.

2. CS. Creșterea osului în grosime are loc pe contul:

3. CS. Creşterea osului în lungime are loc pe contul:

6.CS. Oasele carpiene şi tarsiene sunt:

9.CS. Diplöe reprezintă:

11CS. Sunt localizate în masa tendoanelor:

13. CS. Posedă diafiză:

19. CM. Porţiunile unui os tubular lung la adult :

28. CM. Oasele tubulare lungi:

29. CM. Oase primare sunt:

32. CM. Sunt determinate de tracţiunea exercitată de muşchi:

34. CM. În componenţa scheletului axial intră:

36. CM. Elemente principale ale unei vertebre sunt:

39. CM. Vertebrele cervicale tipice se disting prin:

40. CM. Evidențiați caracterele distinctive ale vertebrelor cervicale:

41. CM. Ţin de structura primei vertebre cervicale:

42. CM. Caracterele distinctive ale axisului:

43. CM. Apofizele spinoase sunt bifurcate la vertebrele:

44. CM. Caracterele distinctive ale vertebrelor toracice tipice:

48. CM. Evidențiați formațiunile specifice doar pentru vertebrele lombare:

51. CS. La care din vertebrele cervicale lipseşte apofiza spinoasă?

54. CS. Au corp mic, de formă ovală:

56. CS. Au apofizele spinoase bifurcate:

59. CS. Are tubercul carotidian:

61. CS. Are feţele articulare intervertebrale superioare localizate pe corp:

62. CS. Nu are corp:

67. CM. Formaţiuni caracteristice numai pentru vertebrele toracice:

69. CM. Pe corpul căror vertebre deosebim fosete costale?

70. CM. Care dintre vertebre au o denumire specială?

72. CS. Promontoriul este format de către:

73. CM. Rolul funcţional al curburilor coloanei vertebrale este:

78. CM. Curburile coloanei vertebrale situate în plan sagital sunt:

79. CM. Evidențiați părţile coastei:

82. CM. Localizarea sulcus arteriae subclaviae pe prima coastă.

83. CM. Coastele adevărate:

84. CM. Coastele false:

89. CM. Coasta I:

91. CM. Evidenţiaţi părţile sternului:

92. CM. Manubriul sternal:

93. CM. Formaţiunile anatomice localizate pe manubriul sternal:

94. CM. Corpul sternal:

95. CM. Localizarea angulus sterni:

103. CM. Are aperturile superioară şi inferioară:

108. CM. Oasele centurii scapulare:

110. CM. Formaţiunile anatomice situate la nivelul extremităţii acromiale a claviculei:

111. CM. Unghiul lateral al omoplatului posedă:

119. CS. Şanţul intertubercular se află pe:

121. CM. Formaţiunile anatomice situate la nivelul extremităţii superioare a humerusului:

122. CS. Localizarea sulcus nervi radialis:

123. CM. Formaţiunile anatomice situate la nivelul epifizei distale a humerusului:

124. CM. Formaţiunile epifizei proximale a humerusului:

127. CS. Apofiza coracoidă se află pe:

130. CS. Incizura trohleară e situată pe:

131. CS. Acromionul e parte componentă a:

132. CS. Şanţul nervului ulnar se află pe:

133. CS. Incizura ulnară ține de:

134. CM. Care oase intră în componența scheletului antebraţului?

135. CM. Formaţiunile anatomice situate la nivelul extremităţii proximale a ulnei:

136. CM. Formaţiunile anatomice situate la nivelul extremităţii distale a radiusului:

143. CM. Care sunt segmentele scheletului mâinii?

145. CM. La oasele metacarpiene distingem:

147. CM. Care oase formează rândul distal al carpului?

149. CM. Care sunt componentele scheletului membrului inferior?