1.CS. Dispozitive auxiliare ale muşchilor А. Lungimea mușchiului C. Tecile sinoviale favorizează 1 4 . CM.

Muşchiul pectoral mare:

sunt: B. Secțiunea transversală anatomică alunecarea tendoanelor în interiorul A. Constă din 3 porţiuni: claviculară,
A. Aponevrozele C. Unghiul de fixare pe os canalelor osteofibroase. sternală şi costală.
B. Tendoanele D. Secțiunea transversală fiziologică D. Teaca sinovială prezintă un tub B. Porţiunile lui converg spre un tendon
C. Plicele sinoviale E. Nivelul de antrenare cilindric format din două foiţe. comun.
D. Venterele musculare E. Teci sinoviale au tendoanele tuturor C. Se inseră pe creasta tuberculului mare
E. Tecile sinoviale 7 . CM. Indicați elementele auxiliare ale muşchilor. al humerusului.
mușchilor. D. Marginea lui superolaterală împreună
CS. Care este termenul anatomic ce А. Tecile sinoviale ale tendoanelor 1 1 . CM. Bursele sinoviale: cu deltoidul delimitează fosa
denumește tendonul lat? B. Tecile fibroase ale tendoanelor A. Se formează la nivelul tendoanelor şi Mohrenheim.
А. Fascia. C. Fasciile muşchilor în locurile unde aceştea sunt E. Având punct fix pe torace, adduce şi
B. Aponeurosis. D. Oasele sesamoide expuşi presiunii. roteşte braţul în afară.
C. Tendo. E. Ligamentele articulare B. Sunt subcutanate, subfasciale,
D. Intersectio tendinea. subtendinoase şi submusculare. 1 5 . CM. Muşchiul pectoral mic:
E. Caput. 8 CM. Indicați, care este rolul fasciilor C. În unele cazuri comunică cu cavitatea A. Porneşte de la cartilajele coastelor II-V
musculare. articulară. B. Se inseră pe apofiza coracoidă a
3 . CS. Indicați elementele principale ale А. Servesc drept punct de origine pentru D. La copii şi bătrâni lipsesc scapulei
tecii sinoviale a tendonului muscular. unii mușchi E. Întotdeauna comunică cu cavitatea C. Marginea lui superomedială se
А. Perimysium B. Servesc pentru inserția unor mușchi articulaţiei apropiate continuă cu m.subclavicular
B. Epimysium C. Determină direcția tracțiunii D. Când punctul fix este pe torace, trage
C. Mesotendineum musculare 1 2 . CM. Muşchii toracelui: umărul în sus şi înainte
D. Perineurium D. Determină gradul de contracție a A. Se disting muşchi derivaţi din E. Între tendonul lui şi apofiza coracoidă
E. Endoneurium venterului (corpului) muscular primordiul membrului superior şi muşchi se află o bursă sinovială
E. Reprezintă surse de inervaţie şi autohtoni.
4 . CM. Indicați părțile principale ale unui vascularizare ale muşchilor B. Diafragma derivă din porţiunile 1 6 . CM. Locul de inserție a musculus
mușchi scheletal: ventrale ale miotomilor cervicali. biceps brachii:
А. Caput 9 . CM. Muşchii scheletici: C. Muşchii proprii ai toracelui şi ai А. Tuberositas ulnae
B. Venter A. Reprezintă componentul activ al membrelor superioare cu inserţie pe B. Tuberositas radii
C. Tendo aparatului locomotor torace sunt respiratori. C. Collum radii
D. Anulus tendineus B. Au funcţie contractilă D. Muşchii autohtoni realizează numai D. Olecranon
E. Fascia C. Constituie sursa principală a eliberării mişcarea de inspiraţie. E. Fascia antebrachii
de căldură în organism E. Contribuie la menţinerea poziţiei
5 . CM. Derivatele fasciilor: D. Constituie 55 - 60% din masa corpului verticale a corpului. 1 7 . CM. Muşchiul dinţat anterior :
А. Septum intermusculare E. Au rol în circulaţia sangvină şi limfatică A. Este tetragonal.
B. Retinaculum flexorum 1 3 . CM. Indicați mușchii care se inseră B. Se întinde de la primele 10 coaste
C. Retinaculum extensorum 1 0 . CM. Retinaculele şi tecile sinoviale pe marginea medială a scapulei. până la marginea medială a scapulei.
D. Ligamentum metacarpeum ale tendoanelor: A. Musculus levator scapulae. C. Faţa superficială a porţiunii inferioare
transversum superficiale A. Retinaculele sunt îngroşări fibroase B. Musculus seratus posterior superior. formează peretele medial al axilei.
E. Bursae synoviales ale fasciilor sub formă de panglică. С. Musculi rhomboidei minor et major. D. În funcţie de punctul fix trage scapula
B. Retinaculele menţin tendoanele D. Musculus serratus anterior. lateral şi înainte sau participă la
6 . CM. Indicați factorii care determină aproape de oase. E. Musculus lattissimus dorsi. respiraţie.
forța musculară. E. Este un muşchi inspirator.
1 8 . CM. Muşchii proprii ai toracelui:
A. Majoritatea participă în actul de
expiraţie.
B. Muşchii intercostali externi ocupă
spaţiile intercostale de la tuberculul
coastelor până la stern.
C. Muşchii intercostali interni se află în
spaţiile intercostale de la stern şi până la
unghiurile coastelor.
D. Muşchii subcostali pornesc din
apropierea unghiurilor costale şi se
inseră pe faţa internă a coastelor
supraiacente.
E. Muşchiul transversal al toracelui se
află pe faţa internă a peretelui posterior
al cutiei toracice.
1 9 . CM. Diafragmul este constituit din
porţiunile:
A. Abdominală
B. Costală
C. Toracică
D. Sternală
E. Lombară
2 CM. Funcţiile diafragmului:
A. De respiraţie.
B. Contribuie la circulaţia sangvină şi
limfatică.
C. Participă la actul de deglutiţie.
D. Contribuie la motorica căilor biliare.
E. Contribuie la fonație
2 1 . CM. Muşchi autohtoni ai toracelui
sunt:
A. M. dinţat posterior inferior
B. Mm. intercostali interni și externi
C. M. supraspinos
D. M. subcostali
E. M. transvers al toracelui
2 2 . CS. Centrul tendinos al diafragmului
prezintă :
A. Hiatul aortic
B. Spaţiul sternocostal
C. Orificiul venei cave inferioare
D. Hiatul esofagian
E. Trigonul lombocostal
2 3 . CS. Locul de inserție a musculus
infraspinatus.
А. Tuberculum majus humeri.
B. Tuberculum minus humeri.
C. Tuberositas deltoidea humeri.
D. Collum chirurgicum humeri.
E. Tuberositas radii.
2 4 . CS. Indicați locul de inserție a
musculus pectoralis major.
А. Acromion
B. Processus coracoideus scapulae.
C. Crista tuberculi majoris humeri.
D. Crista tuberculi minoris humeri.
E. Spina scapulae.
2 5 . CS. Indicați care mușchi participă la
coborârea scapulei
А. Мusculus infraspinatus.
B. Мusculus subscapularis.
C. Мusculus serratus posterior inferior.
D. Мusculus serratus anterior.
E. Мusculus teres major.
2 6 CS. Determină configurația umărului:
A. M. deltoid
B. M. subscapular
C. M. supaspinos
D. M. rotund mare
E. M. rotund mic
Enunțul corect este „A”, deoarece ceilalți
mușchi enunțați nu influențează
configurația umărului.
2 7 . CS. Indicați care mușchi participă la C. Costae II -VIII.
extensia brațului D. Processus spinosi vertebrae
А. Мusculus suprascapularis. thoracicae.
B. Мusculus teres major. E. Angulus inferior scapulae.
C. Мusculus deltoideus.
D. Мusculus pectoralis minor. 3 3 . CM. Grupul muşchilor centurii
E. Мusculus subscapularis. scapulare include:
A. M. levator al scapulei
2 8 . CS. Acţiunea muşchiului brahial: B. M. supraspinos
А. Extinde braţul C. M. deltoid
B. Flexează mâna D. M. pectoral mic
C. Extinde antebraţul E. M. infraspinos
D. Flexează antebraţul
E. Pronează braţul 3 4 . CM. Originea m. deltoid:
A. Treimea laterală a claviculei
2 9 . CS. Locul de inserție a musculus B. Colul chirurgical al humerusului
triceps brachii: C. Acromionul
А. Tuberositas ulnae. D. Spina scapulei
B. Tuberositas radii. E. Unghiul superior al scapulei
C. Collum radii.
D. Olecranon. 3 5 . CM. Muşchiul subscapular:
E. Corpus radii. A. Ocupă fosa subscapulară.
B. Trece posterior de capsula articulaţiei
3 0 . CS. Care mușchi participă la flexia scapulohumerale.
antebrațului C. Tendonul lui este separat de capsula
А. Мusculus anconeus. articulaţiei umărului printr-o bursă.
B. Мusculus supinator. D. Este antagonistul m.supraspinos.
C. Мusculus flexor digitorum profundus. E. Tendonul lui aderă totalmente la
D. Мusculus brachialis. capsula articulaţiei umărului.
E. Мusculus subscapularis..
3 6 . CM. Funcţiile muşchilor anteriori ai
3 1 . CS. Abduce braţul: braţului se rezumă la :
A. M. subscapular A. Extensia în articulaţia umărului
B. M. supraspinos B. Flexia în articulaţia cotului
C. M. rotund mare C. Abducţia în articulaţia umărului
D. M. rotund mic D. Flexia anterioară a braţului
E. M. infraspinos E. Rotirea braţului
3 2 . CM. Indicați locul de inserție a 3 7 . CM. Muşchii grupului posterior al
musculus serratus anterior. braţului efectuează:
А. Margo medialis scapulae. A.Adducţia braţului
B. Angulus superior scapulae B.Extensia în articulaţia umărului
C.Anteflexia braţului
D.Extensia în articulaţia cotului
E. Flexia în articulaţia cotului
3 8 . CM. Locuri slabe ale diafragmului:
A. Triunghiul lombocostal
B. Spaţiul dintre fasciculele sternale ale
diafragmului
C. Triunghiul sternocostal D. Triunghiul
Petit
E. Fascia transversală dintre lig. Henle şi
lig. interfoveolar
3 9 . CM. Fasciile toracelui:
A. Fascia pectorală superficială este bine
dezvoltată şi trimite septuri în interiorul
glandei mamare.
B. Foiţele fasciei pectorale cuprind
m.pectoral mare.
C. Porţiunea superioară mai groasă a
foiţei profunde a fasciei pectorale
constituie fascia clavipectorală. D. Fascia
pectorală nu formează ligamente
suspensoare ale glandei mamare.
E. Coastele şi muşchii intercostali sunt
tapetaţi din exterior cu fascia toracică
proprie, din interior – cu fascia
endotoracică.
4 0 . CM. Roteşte braţul înăuntru:
A. M. deltoid
B. M. subscapular
C. M. supaspinos
D. M. rotund mare
E. M. rotund mic
4 1 . CM. Roteşte braţul în afară:
A. M. deltoid
B. M. subscapular
C. M. infraspinos
D. M. rotund mare
E. M. rotund mic
4 7 . CM. Indicați care mușchi participă la C. Мusculi interossei palmares.
4 2 . CM. Aderă la capsula articulară a flexia brațului D. Мusculi interossei dorsales.
cotului: А Мusculus pectoralis major. E. Мusculi flexores digitorum profundus
A. M. coracobrahial B. Мusculus infraspinatus. et superficialis.
B. M. subscapular C. Мusculus subscapularis.
C. M. brahial D. Мusculus teres major. 5 2 . CM. Originea musculus flexor carpi
D. M. biceps brahial E. Мusculus biceps brachii radialis:
E. M. anconeu А. Epicondylus lateralis humeri
4 8 . CS. Indicați locul de inserție a B. Epicondylus medialis humeri
4 3 . CM. Aderă la capsula articulară a musculus extensor carpi ulnaris. C. Olecranon
umărului: А. Os pisiforme. D. Tuberositas radii
A. M. deltoid B. Os hamatum. E. Fascia antebraţului
B. M. subscapular C. Os metacarpale V.
C. M. brahial D. Os triquetrum. 5 3 . CM. Originea musculus extensor
D. M. biceps brahial E. Epicondylus medialis humeri. digitorum:
E. M. supraspinos А. Epicondylus lateralis humeri
4 9 . CS. Indicați care mușchi participă la B. Epicondylus medialis humeri
4 4 . CM. Nu aderă la capsulele adducerea mâinii C. Olecranon
articulare: А. Мusculi flexor et extensor carpi D. Tuberositas radii
A. M. deltoid ulnaris. E. Fascia antebrachii
B. M. coracobrahial B. Мusculi flexor et extensor carpi
C. M. subscapular radialis. 5 4 . CS. Sub retinaculul extensorilor in
D. M. supraspinos C. Мusculus pronator teres. regiunea carpiană se află:
E. M. triceps brachial D. Мusculus palmaris longus. A. Canale pentru nervi
E. Мusculi lumbricales. B. Spaţii pentru artere
4 5 . CM. Indicați care mușchi participă la C. Teci sinoviale pentru tendoanele
abducerea brațului 5 0 . CS. Indicați care mușchi participă la muşchilor extensori ai mâinii
А. Мusculus triceps brachii. adducerea degetelor mâinii spre degetul D. Burse sinoviale
B. Мusculus deltoideus. mijlociu E. Teci fibroase pentru vase limfatice şi
C. Мusculus infraspinatus. А. Мusculi lumbricales. vene
D. Мusculus latissimus dorsi. B. Мusculi flexores digitorum profundus
E. Мusculus supraspinatus. et superficialis. 5 5 CS. Fasciile membrului superior:
C. Мusculi interossei palmares. A. În regiunea umărului se disting
4 6 . CM. Indicați care mușchi participă la D. Мusculi interossei dorsales. fasciile: suprascapulară şi subscapulară
adducerea brațului E. Мusculus extensor digitorum B. Fascia infraspinoasă se împarte în 2
А. Мusculus deltoideus. foiţe care învelesc deltoidul
B. Мusculus supraspinatus. 5 1 . CS. Indicați care mușchi participă la C. De la fascia brahială pornesc 2 septe
C. Мusculus infraspinatus. abducerea degetelor mâinii de la degetul intermusculare: anterior şi posterior
D. Мusculus coracobrachialis. mijlociu D. Porţiunea distală a fasciei antebraţului
E. Мusculus pectoralis major А. Мusculi lumbricales. formează 2 retinacule
B. Мusculi flexores digitorum profundus E. În regiunea antebraţului există două
et superficialis. loje musculare: anterioară şi lateral
5 6 . CS. Peretele medial al cavitas
axillaris este format de:
А. Мusculus teres major.
B. Мusculus triceps brachii.
C. Мusculus pectoralis minor.
D. Мusculus serratus anterior.
E. Мusculi teretis minor et major.
5 7 . CS. Limita laterală a foramen
quadrilaterum e dată de:
А. Collum chirurgicum humeri.
B. Caput longum musculi bicipitis brachii.
C. Caput longum musculi tricipitis
brachii.
D. Мusculus coracobrachialis.
E. Мusculi teres minor et major.
5 8 . CS. Limita medială a foramen
quadrilaterum:
А. Collum chirurgicum humeri.
B. Caput longum musculi bicipitis
brachii.
C. Caput longum musculi tricipitis
brachii.
D. Мusculus coracobrachialis.
E. Мusculus brachialis.
5 9 . CS. Limita inferioară a foramen
trilaterum:
А. Мusculus biceps brachii.
B. Мusculus teres minor.
C. Мusculus teres major.
D. Мusculus subscapularis.
E. Мusculi teretis minor et major.
6 0 . CM. Peretele posterior al cavitaţii
axilare este constituit din:
A. M. trapez
B. M. marele dorsal
C.M. infraspinos
D.M. subscapular
E.M. rotund mare
E. M. subscapular 7 1 . CM. Şanţul cubital anterior lateral
6 1 . CM.Peretele anterior al cavitaţii este delimitat de:
axilare este constituit din : 6 6 . CM. Orificiul patrulater (văzut din A. M. biceps brahial
A.M. deltoid față) este delimitat de : B. M. brahial
B.M. pectoral mare A.Tendonul capului lung al m. biceps C. M. triceps brahial
C.M. pectoral anterior brahial D. M. brahioradial
D.M. pectoral mic B. Humerus E. M. pronator rotund
E.M. biceps brachial C.M. infraspinos
D.M. subscapular 7 2 . CM. Şanţul cubital anterior medial
6 2 . CM. Indicați mușchii, care formează E.M. rotund mare este delimitat de :
peretele anterior al cavitas axillaris. A. M. coracobrahial
А. Мusculus deltoideus. 6 7 . CM. Pe peretele anterior al cavitaţii B. M. brachial
B. Мusculus pectoralis minor. axilare se disting: C. M. supinator
C. Мusculus biceps brachii. A. Trigonul omoclavicular D. M. brahioradial
D. Мusculi teretis minor et major. B. Trigonul clavipectoral E. M. pronator rotund
E. Мusculus pectoralis major C. Trigonul deltoideopectoral
D. Trigonul suprapectoral 7 3 . CM. Şanţul radial este delimitat de:
6 3 . CM. Numiți structurile anatomice, E. Trigonul subpectoral A. M. flexor superficial al degetelor
care constituie pereții canalis nervi B. M. flexor ulnar al carpului
radialis 6 8 . CM. Indicați formațiunile, care C. M. flexor radial al carpului
А. Humerus. delimitează fossa cubitalis: D. M. palmar lung
B. Musculus biceps brachii. А. Humerus. E. M. brahioradial
C. Musculus triceps brachii. B. Musculus brachialis.
D. Musculus brachialis. C. Musculus pronator teres. 7 4 . CM. Şanţul median este delimitat de
E. Мusculus coracobrachialis. D. Musculus brachioradialis. : A. M. flexor profund al degetelor
E. Musculus biceps brachii. B. M. palmar lung
6 4 . CM. Peretele lateral al cavitaţii C. M. flexor radial al carpului
axilare este constituit din: 6 9 . CM. Numiți șanțurile antebrațului: D. M. flexor ulnar al carpului
A.M. triceps brahial А. Median E. M. flexor superficial al degetelor
B.M. pectoral mic B. Radioulnar
C.M. biceps brahial (capul scurt) C. Cubital 75 . CM. Şanţul ulnar este delimitat de:
D.M. dinţat anterior D. Radial A.M. flexor lung al policelui
E.M. coracobrahial E.Ulnar B M. flexor profund al policelui
7 0 . CM. Fosa cubitală este delimitată C. M. flexor ulnar al carpului
6 5 . CM. Orificiul trilater (privit din față) de: D. M. pronator patrat
este delimitat de : A. M. coracobrahial E. M. flexor superficial al degetelor
A. Tendonul capului lung al muşchiului B. M. brahial
biceps brahial C. M. brahioradial 7 6 . CM. Muşchii mâinii, eminenţa
B. Tendonul capului lung al muşchiului D. M. supinator tenară:
triceps brahial E. M. pronator patrat A. Se disting muşchii palmari, dorsali şi
C. M. rotund mare interosoşi.
D. M. infraspinos B. Sunt situaţi în trei planuri.
C. Cel mai profund muşchi din grup este
m.opozant al policelului.
D. Toţi, cu excepţia adductorului
policelului, au originea pe rândul
proximal al oaselor carpiene.
E. M.opozant al policelului se inseră pe
primul os metacarpian.
7 7 CM. Muşchii eminenţei hipotenare:
A. Sunt în număr de patru.
B. M.palmar scurt este inconstant.
C. Cel mai superficial este opozantul
degetului mic.
D. Cu excepţia palmarului scurt, îşi iau
originea de pe retinaculul flexorilor, osul
pisiform şi osul cu cârlig.
E. Toţi muşchii hipotenarului se inseră pe
falanga proximală a degetului mic.
7 8 . CM. Fasciile şi aponevrozele mâinii:
A. Fascia dorsală este cu mult mai
subţire decât cea palmară.
B. Spaţiul dintre eminenţele tenară şi
hipotenară este ocupat de aponevroza
palmară.
C. Aponevroza palmară este formată din
fibre longitudinale şi transversale.
D. La baza oaselor metacarpiene fibrele
transversale ale aponevrozei palmare
formează lig.metacarpian superficial.
E. De la porţiunile medială şi laterală ale
fasciei palmare pornesc fascicule care se
inseră pe fascia muşchilor interosoşi.
7 9 . CM. Retinaculele membrului
superior:
A. Retinaculul flexorilor se extinde de la
pisiform şi osul cu cârlig până la scafoid
şi trapezoid.
B. Retinaculul flexorilor transformă
şanţul carpal în canalul carpal.
C. Prin canalul carpal trec 2 teci sinoviale.
D. Fasciculele retinaculului flexorilor se
dedublează lateral şi medial formând
canalele radial şi ulnar ale carpului.
E. Spaţiul sub retinaculul extensorilor
este divizat în 4 canale.
8 0 . CM. Canalul carpal conţine teci
sinoviale pentru:
A. Tendonul m. flexor ulnar al carpului
B. Tendoanele flexorilor superficial şi
profund ai degetelor
C. Tendonul m. flexor radial al carpului
D. Tendonul m. flexor lung al policelui
E. Tendonul abductorului lung al
policelui
8 1 . CM. Topografia braţului:
A. Canalul nervului radial se află între
humerus şi bicepsul brahial.
B. Orificiul de intrare al canalului radial
se localizează din partea medială a
braţului între treimile superioară şi
medie.
C. Limitele orificiului de intrare în canalul
radial sunt formate de humerus, capul
medial şi cel lateral ai tricepsului brahial.
D. Prin canalul nervului radial trec nervul
radial, artera şi vena omonime.
E. Şanţurile bicipitale separă regiunea
anterioară a braţului de cea posterioară.
8 2 . CM. Indicați care mușchi participă la
supinarea antebrațului
А. Мusculus pronator teres.
B. Мusculus triceps brachii.
C. Мusculus biceps brachii.
D. Мusculus brachialis.
E. Мusculus supinator.
8 3 . CS. Muşchiul oblic intern al
abdomenului:
A. Prin situaţie, dimensiuni şi direcţia
fasciculelor nu diferă de cel extern.
B. Îşi ia originea de la coastele inferioare,
fascia toracolombară, creasta ilionului,
spina iliacă anterosuperioară şi porţiunea
laterală a ligamentului inghinal.
C. Fasciculele posterosuperioare trec de
jos în sus şi se inseră pe cartilajele
coastelor inferioare.
D. Aponeuroza lui se împarte în două
foiţe ce cuprind m.drept abdominal pe
toată întinderea lui.
E. Fasciculele inferioare împreună cu
cele deviate de la m. oblic extern
formează m. cremaster.
8 4 . CS. Fosele inghinale:
A. Sunt 8 depresiuni determinate de
prezenţa unor pliuri peritoneale.
B. Plica ombilicală mediană se întinde de
la ombilic la fundul vezicii urinare.
C. Fosa supravezicală corespunde
inelului inghinal profund.
D. Fosa inghinală laterală este delimitată
de plicele ombilicale mediale şi laterale.
E. Fosa inghinală medială сorespunde
inelului inghinal superficial.
8 5 . CS. Peretele anterior al canalului
inghinal se formează din:
А. Мusculus transversus abdominis.
B. Fascia transversalis.
C. Мusculus obliquus externus
abdominis (aponeuroza).
D. Мusculus obliquus internus
abdominis.
E. Lig. Inguinale
8 6 . CS. Peretele posterior al canalului
inghinal e dat de:
А. Мusculus transversus abdominis.
B. Fascia transversalis.
C. Мusculus obliquus externus
abdominis.
D. Мusculus obliquus internus
abdominis.
E. Lig. inguinale.
8 7 . CM. Muşchii abdomenului:
A. Peretele anterolateral este format din
muşchi autohtoni.
B. Fiecare muşchi lat are porţiune
musculară şi aponeuroză.
C. Participă la inspiraţie.
D. Contribuie la fixarea organelor
interne.
E. Au acţiune asupra coloanei
vertebrale.
8 8 . CM. Muşchiul oblic extern al
abdomenului:
A. Porneşte de pe faţa externă a
ultimelor 7-8 coaste.
B. Fasciculele lui posterioare au poziţie
aproape verticală şi se inseră pe buza
internă a crestei iliace.
C. Dinţii lui se intercalează cu dinţii m.
dinţat anterior şi ai m. dorsal mare.
D. Ligamentul inghinal se racordează
între spina iliacă inferioară şi tuberculul
pubian.
E. La nivelul inserţiei pe osul pubian
aponeuroza lui formează doi pedunculi:
superior şi inferior.
8 9 . CM. Muşchiul transvers al
abdomenului:
A. Este compus dintr-o parte musculară
şi două aponeurotice: anterioară şi
posterioară.
B. Porneşte de la coastele inferioare,
fascia toracolombară, creasta ilionului şi
porţiunea laterală a ligamentului
inghinal.
C. La marginea laterală a m. drept
abdominal aponeuroza lui se împarte în
două porțiuni – superioară și inferioară
D. 2/3 superioare ale aponeurozei
împreună cu foiţa posterioară a
aponeurozei oblicului intern formează
lama posterioară a tecii m.drept
abdominal.
E. Linia convexă de trecere a fibrelor
musculare în cele aponeurotice se
numeşte linie arcuată.
9 0 . CM. Muşchiul drept abdominal:
A. Îşi ia originea de pe creasta pubiană şi
de pe simfiza pubiană.
B. Se inseră pe faţa internă a xifoidului şi
feţele interne ale cartilajelor costale V-
VII.
C. Cei doi drepţi abdominali sunt separaţi
prin linia albă
D. Este cuprins în teaca m.drept
abdominal.
E. Faţa lui posterioară aderă intim la
teacă.
9 1 . CM. Teaca muşchiului rect
abdominal este formată din:
A. M. oblic abdominal intern
B. Linia albă
C. Lamelele aponeurozei muşchiului oblic
abdominal intern
D. Aponeuroza m. oblic abdominal
extern
E. Aponeuroza muşchiului transvers
abdominal
9 2 . CM. Canalul inghinal:
A. Peretele inferior reprezintă marginea
inferioară a aponeurozei m.oblic intern.
B. Peretele posterior, format de fascia
transversă este întărit de lig.
interfoveolar Hesselbach, lig. reflex,
lig.Henle şi tendonul conjunct.
C. Tendonul conjunct se localizează în
partea laterală a peretelui superior al
canalului inghinal.
D. Inelul inghinal superficial este
delimitat de stâlpii aponeurozei oblicului
extern, fibrele intercrurale şi lig. reflex.
E. Canalul inghinal la femeie este mai
scurt şi mai larg.
9 3 . CM. Inelele inghinale:
A. Localizarea inelului profund
corespunde fosei inghinale mediale.
B. La femei sunt mai largi.
C. La nivelul inelului profund are loc
trecerea fasciei transversale în fascia
spermatică internă.
D. La bărbaţi la nivelul inelului superficial
deseori se află fascicule musculare.
E. Posterior inelul superficial este
delimitat de fibrele ligamentului reflex,
provenite din aponeuroza oblicului
extern din partea opusă.
9 4 . CM. Fasciile abdomenului:
A. Fascia superficială este dezvoltată mai
bine în porţiunile ei superioare.
B. Fascia proprie formează 3 foiţe, cea
mai dezvoltată din ele tapetează m.oblic
intern.
C. Foiţa superficială a fasciei proprii se
prelungeşte în fascia m. cremaster.
D. Fascia transversală este o porţiune a
fasciei endoabdominale.
E. Fascia transversală este fortificată în
porţiunea inferioară a liniei albe de fibre
longitudinale.
9 5 . CM. Locuri slabe ale peretelui
abdominal anterior:
A. Tetragonul Grynfelt
B. Triunghiul sternocostal
C. Linia semilunară
D. Triunghiul Volânski
E. Linia alba
9 6 . CM. Numiți mușchii care participă la
flexia coloanei vertebrale
А. Мusculus longissimus.
B. Мusculus latissimus dorsi.
C. Мusculus obliquus abdominis
externus.
D. Мusculus pectoralis major.
E. Мusculus obliquus abdominis
internus.
9 7 . CS. Indicați locul de inserție a
musculus iliopsoas.
А. Trochanter major femoris.
B. Trochanter minor femoris.
C. Collum femoris.
D. Linea aspera femoris.
E. Spina iliaca anterior superior.
9 8 . CS. Musculus gluteus minimus se
inseră pe:
А. Trochanter major femoris.
B. Trochanter minor femoris.
C. Collum femoris.
D. Linea aspera femoris.
E. Fosa trohanterica.
Prin urmare, enunțul corect este „A”
9 9 . CM. Indicați care mușchi participă la
extensia coapsei
А. Мusculus gluteus minimus.
B. Мusculus gluteus maximus.
C. Мusculus gluteus medius.
D. Мusculus pectineus.
E. Мusculus vastus intermedius.
1 0 0 . CS. Indicați care mușchi participă
la abducerea coapsei
А. Мusculus pectineus
B. Мusculus gracilis
. C. Мusculus gluteus maximus
. D. Мusculus gluteus medius.
E. Мusculus vastus intermedius.
1 0 1 . CS. Indicați care mușchi participă
la rotația internă a coapsei
А. Мusculus gluteus maximus.
B. Мusculus gluteus minimus.
C. Мusculus iliopsoas.
D. Мusculus sartorius.
E. Мusculus vastus intermedius.
1 0 2 . CM. Indicați care mușchi participă
la rotația externă a coapsei
А. Мusculus tensor fasciae latae.
B. Мusculus biceps femoris.
C. Мusculus sartorius.
D. Мusculus pectineus.
E. Мusculus vastus intermedius
1 0 3 . CS. Originea musculus sartorius:
А. Trochanter major femoris.
B. Trochanter minor femoris.
C. Spina iliaca anterior inferior.
D. Spina iliaca anterior superior.
E. Spina iliaca posterior superior.
1 0 4 . CS. Funcția musculus vastus
lateralis:
А. Flectează gamba
B. Extensia gambei
C. Flectează coapsa
D. Rotește coapsa extern
E.Supinează coapsa
1 0 5 . CS. Locul de inserție a musculus
adductor longus:
А. Epicondylus lateralis femoris.
B. Epicondylus medialis femoris.
C. Linea aspera femoris.
D. Condylus medialis tibiae.
E. Condylus lateralis tibiae.
1 0 6 . CS. Muşchii coapsei. Grup C. Sunt biarticulari. E. Toţi participă la formarea pes E. Iliopsoas
muscular medial: D. Se clasifică în mediali şi laterali. anserinus profundus.
A. Semimembranos E. Se inseră pe epifiza proximală a 1 2 0 . CM. Abduc coapsa mușchii:
B. Biceps femoral femurului. 1 1 5 . CM. Muşchii mediali ai coapsei: A. Tensor al fasciei late
C. Semitendinos A. Toţi sunt adductori ai coapsei. B. Piriform
D. Graţios 1 1 1 . CM. Fasciile mușchilor bazinului: B. Toţi se inseră pe linia aspera femoris. C. Obturator intern
E. Croitor A. M. psoas mare este acoperit de fascia C. Îşi iau originea de pe osul pubis. D. Gluteu mediu
iliacă. D. M.graţios participă la formarea pes E. Obturator extern
1 0 7 . CM. Flexia coapsei: B. Fascia iliacă reprezintă continuarea anserinus superficialis.
A. Gluteu mare fasciei endabdominale. E. M.pectineu participă la flexia şi 1 2 1 . CM. Indicați care mușchi participă
B. Piriform C. Porţiunea laterală a fasciei late se abducerea coapsei. la flexia coapsei
C. Obturator intern îndepărtează de lig.inghinal formând А. Мusculus rectus femoris.
D. Gluteu mediu arcul iliopectineu. 1 1 6 . CM. Locul de inserție a musculus B. Мusculus vastus medialis.
E. Iliopsoas D. Fascia gluteală separă mm.glutei de semimembranosus. C. Мusculus vastus lateralis.
alţi muşchi externi ai bazinului. А. Condylus medialis tibiae. D. Мusculus vastus intermedius.
1 0 8 . CS. Adducţia coapsei: E. Distal fascia gluteală continuă cu B. Condylus lateralis tibiae. E. Мusculus Sartorius
A. Pectineu fascia lată a coapsei. C. Epicondylus lateralis femoris.
B. Piriform D. Epicondylus medialis femoris. 1 2 2 . CM. Indicați care mușchi participă
C. Obturator intern 1 1 2 . CM. Canalul obturator este E. Fascia mușchiului popliteu. la adducerea coapsei
D. Gluteu mediu delimitat de: А. Мusculus gluteus medius.
E. Patrat al femurului A. M. obturator extern 1 1 7 . CM. Muşchii coapsei, grupul B. Мusculus gluteus minimus.
B. M. pectineu anterior: C. Мusculus gracilis.
1 0 8 . CS. Adducţia coapsei: C. Orificiul obturator A. Semimembranos D. Мusculus pectineus.
A. Pectineu D. Şantul obturator B. Cvadriceps E. Мusculus vastus intermedius.
B. Piriform E. M. obturator intern C. Biceps femural
C. Obturator intern D. Pectinat 1 2 3 . CM. Indicați care mușchi participă
D. Gluteu mediu 1 1 3 . CM. Muşchii anteriori ai coapsei: E. Croitor la flexia gambei
E. Patrat al femurului A. Sunt uniarticulari А. Мusculus biceps femoris.
Prin urmare enunțul corect este „A”. B. Flectează coapsa şi gamba. 1 1 8 . CM. Muşchii coapsei, grupul B. Мusculus vastus medialis.
1 0 9 . CS. Rotaţia coapsei înăuntru: C. Mușchiul croitor este cel mai lung din posterior: C. Мusculus vastus lateralis.
A. Gluteu mare corpul omului A. Semimembranos D. Мusculus popliteus.
B. Gluteu mediu D. Formează un tendon comun. B. Cvadriceps E. Мusculus vastus intermedius.
C. Patrat al femurului E. M.cvadriceps se inseră pe rotulă şi C. Biceps femoral
D. Obturator extern tuberozitatea tibiei. D. Semitendinos 1 2 4 . CS. Locul de inserție a musculus
E. Iliopsoas E. Pectinat triceps surae:
1 1 4 . CM. Muşchii posteriori ai coapsei: А. Maleolus medialis.
1 1 0 . CM. Muşchii bazinului: A. Sunt extensori ai coapsei. 1 1 9 . CM. Extensia coapsei e realizată B. Maleolus lateralis.
A. Sunt flexori, extensori, rotatori, B. Flectează gamba. de mușchii: C. Processus posterior tali.
abductori şi adductori ai coapsei. C. Au origine pe osul iliac. A. Gluteu mare D. Tuber calcanei.
B. Formează în jurul articulaţiei D. M.biceps al femurului şi B. Gluteu mediu E. Os naviculare
coxofemurale cea mai puternică m.semitendinos sunt rotatori (sinergişti) C. Biceps al coapsei
aglomerare musculară. ai gambei. D. Obturator extern
1 2 5 . CS. Peronierul al treilea reprezintă
o porţiune a muşchiului:
A. Tibial anterior
B. Peronier lung
C. Tibial posterior
D. Peronier scurt
E. Extensor lung al degetelor
1 2 6 . CS. Indicați care mușchi participă
la rotația laterală a gambei
А. Мusculus rectus femoris.
B. Мusculus biceps femoris.
C. Мusculus sartorius.
D. Мusculus adductor longus.
E. Мusculus gracilis.
1 2 7 . CM. Indicați originea musculus
extensor digitorum brevis.
А. Calcaneus.
B. Os naviculare.
C. Talus.
D. Tibia.
E. Nu începe de la retinaculum
extensorum inferius.
1 2 8 . CM. Muşchii gambei:
A. Sunt grupaţi simetric în jurul oaselor.
B. Sunt situaţi în 3 loje separate.
C. Majoritatea tendoanelor lor îşi
schimbă direcţia.
D. Muşchii grupului anterior sunt
extensori ai gambei.
E. În majoritatea lor sunt multiarticulari.
1 2 9 . CM. Retinaculele, formate de
fascia crurală:
A. Retinaculul extensorilor şi cel al
flexorilor au câte două porţiuni:
superioară şi inferioară.
B. Sub retinaculul flexorilor se formează
două canale osteofibroase.
C. Vasele tibiale posterioare şi nervul
tibial trec printr-o teacă separată.
D. Posterior de maleola laterală se 1 4 0 . CM. Numiți formațiunile care
formează două retinacule peroniere. 1 3 5 . CS. Limita laterală a trigonum constituie pereții canalis adductorius.
E. Sub retinaculul inferior al extensorilor femorale e dată de: А. Мusculus adductor magnus.
se află 3 canale osteofibroase. А. Мusculus rectus femoris B. Мusculus adductor longus.
B. Мusculus Sartorius C. Мusculus adductor brevis.
1 3 0 . CS. Prin orificiul sciatic mare trece: C. Мusculus vastus medialis D. Мusculus vastus medialis.
A. M. obturator intern D. Мusculus vastus lateralis E. Мusculus Sartorius
B. M. obturator extern E. Мusculus obliquus externus
C. M. gluteu mic abdominis 1 4 1 . CM. Indicați formaţiunile
D. M. piriform „B” – e enunțul corect; topografice localizate posteroinferior de
E. M. iliopsoas ligamentum inguinale.
deci enunțul corect este „D”. 1 3 6 . CS. În triunghiul femural se află: А. Annulus inguinalis superficialis.
1 3 1 . CS. Prin orificiul sciatic mic trece: A. Canalul inghinal B. Lacuna vasorum
A. M. piriform B. Artera femurală C. Lacuna musculorum.
B. M. obturator intern C. Nervul sciatic D. Canalis оbturatorius.
C. M. obturator extern D. Canalul adductor E. Canalis adductorius.
D. Mm. gemeni E. Canalul cruropopliteu
E. M. psoas mic 1 4 2 . CM. Enumerați pereţii canalis
1.3 CS. Peretele lateral al canalis femoralis:
1 3 2 . CS. Lacuna vasculară se separă de adductorius. А. Vena femoralis
cea musculară prin: А. Мusculus adductor magnus B. Arteria femoralis
A. Lig. lacunar B. Мusculus adductor longus C. Fascia pectinea
B. Lig. inghinal C. Мusculus adductor brevis D. Cornu superius margo falciformis
C. Lig. reflex D. Мusculus vastus medialis E. Ligamentum inguinale
D. Arcul iliopectineu E. Мusculus Sartorius
E. Fascia transversă 1 4 3 . CM. Numiți limitele fossa poplitea.
1 3 8 . CS. Peretele anterior al canalis А. Мusculus biceps femoris.
1 3 3 . CS. Limita superioară a trigonum cruropоpliteus. B. Мusculus semimembranosus.
femorale e formată de: А. Мusculus soleus C. Мusculus gastrocnemius.
А. Мusculus iliopsoas B. Мusculus gastrocnemius D. Мusculus soleus.
B. Мusculus sartorius C. Мusculus flexor digitorum longus E. Мusculus tibialis posterior.
C. Мusculus vastus medialis D. Мusculus tibialis posterior
D. Ligamentum inguinale E. Мusculus semimembranosus 1 4 4 . CM. Indicați canalele din regiunea
E. Мusculus obliquus externus abdominis gambei
1 3 9 . CS. Formaţiuni topografice А. Canalis cruropоpliteus.
1 3 4 . CS. Limita medială a trigonum localizate pe picior: B. Canalis musculoperoneus superior.
femorale o constituie: A. Canalul Pirogov C. Canalis adductorius.
А. Мusculus adductor longus B. Canalul femural D. Canalis musculoperoneus inferior.
B. Мusculus vastus medialis C. Canalul cruropopliteu E. Canalis femoralis
C. Мusculus rectus femoris D. Hiatul safen
D. Ligamentum inguinale E. Nimic din cele menționate 1 4 5 . CM. Fascia lată:
E. Мusculus obliquus externus abdominis
A. Porţiunea ei posterioară are un E. Spaţiul dintre tendonul lui Ahile şi E. Canalul adductor
caracter tendinos. 1 5 0 . CM. Lacuna vasculară este lamela profundă a fasciei conţine ţesut
B. În porţiunea anterosuperioară se delimitată de: celuloadipos 1 6 0 . CM. Indicați care mușchi participă
împarte în două foiţe. A. Vena femurală la rotația gambei intern
C. Lamela profundă este perforată de B. M. psoas mare 1 5 5 . CM. Canalul musculoperonier А. Мusculus rectus femoris.
hiatul safen (fossa ovalis) C. Lig. inghinal superior este format de: B. Мusculus biceps femoris.
D. Formează teci proprii pentru D. Lig. Pectineal A. Tibie C. Мusculus sartorius.
cvadriceps şi adductorul mare. E. Arcul iliopectineu B. Fibulă D. Мusculus adductor longus.
E. Porţiunea ei laterală se numeşte tract C. M. solear E. Мusculus semimembranosus
iliotibial. 1 5 1 . CM. Inelul femural este delimitat D. M. peronier lung
de: E. M. flexor lung al halucelui 1 6 1 . CM. Indicați care mușchi participă
1 4 6 . CM. Canalul adductor este A. Arcul iliopectineu la flexia dorsală a piciorului
delimitat de: B. Lig. inghinal 1 5 6 . CM. Canalul musculoperonier А. Мusculus fibularis longus
A.M. adductor mic C. Artera femurală inferior este format de: B. Мusculus tibialis anterior.
B.M. adductor mare D. Lig. lacunar A. M. tibial posterior C. Мusculus tibialis posterior.
C.M. adductor lung E. Lig. Pectineal B. Fibulă D. Мusculus triceps surae.
D.M. vast medial C. M. flexor lung al halucelui E. Мusculus extensor digitorum longus
E.M. vast lateral 1 5 2 . CM. Canalul femural are: D. M. peronier lung
A. 2 pereţi E. M. peroneus terţius 1 6 2 . CM. Indicați care mușchi participă
1 4 7 . CM. Canalului femuropopliteu i se B. 3 pereţi la pronația piciorului
disting: C. 4 pereţi 1 5 7 . CM. Canalul cruropopliteu este А. Мusculus peroneus longus.
A. 2 pereţi D. 2 inele format de: B. Мusculus tibialis anterior.
B. 3 pereţi E. 1 sept A.Tibie C. Мusculus tibialis posterior.
C. 2 orificii B.M. tibial anterior D. Мusculus triceps surae.
D. 3 orificii 1 5 3 . CM. Fosa poplitee este delimitată C.M. gastrocnemian E. Мusculus peroneus brevis
E. 2 fisuri de: D.M. solear
A. M. plantar E.M. tibial posterior 1 6 3 . CM. Indicați care mușchi participă
1 4 8 . CM. Triunghiul femural este B. M. gastrocnemian la supinația piciorului
delimitat de: C. M. biceps al coapsei 1 5 8 . CM. Formaţiuni topografice А. Мusculus fibularis longus.
A. M.pectineu D. M. soleu localizate pe coapsă: B. Мusculus extensor digitorum longus.
B. M.croitor E. M. semimembranos A. Canalul Pirogov C. Мusculus extensor hallucis longus.
C. M.adductor mare B. Canalul femural D. Мusculus tibialis posterior.
D. Lig. inghinal 1 5 4 . CM. Fascia gambei: C. Hiatul safen E. Мusculus fiexor hallucis longus
E. M. adductor lung CM. A. Concreşte cu creasta anterioară şi faţa D. Canalul adductor
medială a tibiei. E. Triunghiul Scarpa 1 6 4 . CS. Mușchii pieloși ai gâtului.
1 4 9 . CM. Lacuna musculară este B. Trimite 2 septe intermusculare: medial А. Musculus digastricus.
delimitată de: şi lateral. 1 5 9 . CM. Formaţiuni topografice B. Musculus scalenus anterior.
A. M. iliopsoas C. Formează 2 retinacule: al flexorilor şi localizate pe gambă: C. Musculus omohyoideus.
B. M. croitor al extensorilor. A. Canalul Pirogov D. Musculus sternothyroideus.
C. Osul coxal D. Lamela ei profundă separă B. Canalul femural E. Musculus platysma.
D. Lig. lacunar m.gastrocnemian de cel solear. C. Canalul cruropopliteu
E. Arcul iliopectineu D. Hiatul safen
1 6 5 . CS. Acțiunea musculus
sternocleidomastoideus la contracție
unilaterală :
А. Înclină capul în partea ipsilaterală/în
partea sa.
B. Realizează retroflexia capului.
C. Întoarce capul în partea opusă.
D. Realizează flexia capului.
E. Cînd capul este fixat, coboară
toracele.
1 6 6 . CM. Grupele principale de mușchi
ai gâtului:
А. Superficiali.
B. Externi.
C. Profunzi.
D. Interni.
E. Inserați pe osul hioid.
1 6 7 . CM. Mușchii profunzi ai gâtului:
А. Musculus thyrohyoideus.
B. Musculus scalenus medius.
C. Musculus longus capitis.
D. Musculus scalenus posterior.
E. Musculus platysma.
1 6 8 . CM. Mușchii suprahioidieni:
А. Мusculus digastricus.
B. Мusculus mylohyoideus.
C. Мusculus sternocleidomastoideus.
D. Мusculus geniohyoideus
E. Musculus omohyoideus.
1 6 9 . CM. Mușchii infrahioidieni:
А. Мusculus stylohyoideus.
B. Мusculus omohyoideus.
C. Мusculus sternohyoideus.
D. Мusculus thyrohyoideus.
E. Мusculus geniohyoideus.
1 7 0 . CM. Mușchii care se inseră pe osul
hioid:
А. Musculus digastricus.
B. Musculus stylohyoideus.
C. Musculus omohyoideus.
D. Musculus mylohyoideus.
E.M.sternocleidomastoidian.
1 7 1 . CM. Mușchii profunzi ai gâtului
care se inseră pe I-a coastă:
А. Мusculus longus colli.
B. Мusculus scalenus anterior.
C. Мusculus scalenus posterior.
D. Мusculus rectus capitis lateralis.
E. Мusculus scalenus medius.
1 7 2 . CM. Acțiunea musculus
sternocleidomastoideus la contracție
bilaterală:
А. Înclină capul de partea sa.
B. Realizează retroflexia capului.
C. Întoarce capul în partea opusă.
D. Realizează flexia capului.
E. Cînd capul este fixat, ridică toracele.
1 7 3 . CM. Musculus platysma:
А. Ridică coastele.
B. Deplasează colțul gurii în jos și lateral.
C. Coboară mandibula.
D. Protejază venele subcutane de
compresie.
E. Ridică pielea gâtului.
1 7 4 CM. Clasificarea muşchilor gâtului:
A. Muşchi anteriori
B. Muşchii superficiali
C. Muşchi scurţi
D. Muşchi profunzi
E. Muşchi fusiformi
1 7 5 . CM. Muşchi superficiali ai gâtului
sunt:
A. Suprahioidienii
B. Scalenii
C. Sternocleidomastoidianul C. Mm.scaleni anterior şi mediu
D. M. lung al gâtului D. Mm.scaleni mediu şi posterior
E. M. pielos al gâtului E. M. scalen posterior şi m.lung al
gâtului
1 CM. Regiunea anterioară a gâtului
include triunghiurile: 1 8 1 . CM. Regiunile gâtului:
A. Clavipectoral А. Regio cervicalis anterior.
B. Submandibular B. Regio cervicalis medialis.
C. Carotid C. Regio cervicalis lateralis.
D. Omoclavicular D. Regio cervicalis posterior
E. Omotraheal E. Regio sternocleidomastoidea.
1 7 7 . CM. Grupul muşchilor profunzi ai 1 8 2 . CM. Triunghiurile regiunii
gâtului include: anterioare a gâtului:
A. Muschii infrahioidieni А. Trigonum submandibulare.
B. Muschii lungi al capului şi al gâtului B. Trigonum omotracheale.
C. Muschii scalene C. Trigonum omohyoideum.
D. Muschiul digastrics D. Trigonum linguale.
E. Muschii drepţi ai capului anterior și E. Trigonum omoclaviculare
lateral 1 8 3 CM. Triunghiurile regiunii laterale a
gâtului:
781 CM. Regiunea laterală a gâtului А. Trigonum submandibulare.
include: B. Trigonum omotrapezoideum.
A. Trigonul omohioidian C. Trigonum omoclaviculare.
B. Trigonul omotrapezoidian D. Trigonum linguale.
C. Trigonul clavipectoral E. Trigonum caroticum.
D. Trigonul omoclavicular
E. Trigonul omotraheal 1 8 4 . CM. Indicați fasciile gâtului.
А. Lamina superficialis.
1 7 9 . CM. Spatii interfasciale ale gâtului B. Lamina retrovisceralis.
sunt: C. Lamina pretrachealis.
A. Interscalen D. Lamina prevertebralis.
B. Interaponeurotic suprasternal E. Lamina retrotrachealis.
C. Antescalen
D. Previsceral 1 8 5 . CM. Limitele triunghiului carotid al
E. Retrovisceral gâtului:
А. Мusculus sternocleidomastoideus.
1 8 0 . CS. Spaţiul interscalen este B. Мusculus sternohyoideus.
delimitat de: C. Мusculus digastricus.
A. M. sternocleidomastoidian şi scalen D. Мusculus omohyoideus.
anterior E. Мusculus mylohyoideus.
B. M.scalen mediu şi m.lung al gâtului
1 8 6 . CM. Limitele spațiului
interaponevrotic suprasternal:
А. Incisura jugularis sterni.
B. Clavicula.
C. Lamina superficialis fasciae colli.
D. Lamina pretrachealis fasciae colli.
E. Lamina prevertebralis.
1 8 7 . CM. Limitele spatium
antescalenum:
А. Мusculus scalenus medius.
B. Мusculus scalenus anterior.
C. Мusculus sternohyoideus.
D. Мusculus sternothyroideus.
E. Musculus omohyoideus.
1 8 8 . CM. Indicați limitele spatium
interscalenum.
А. Мusculus scalenus anterior.
B. Clavicula.
C. Мusculus scalenus medius.
D. Costa I.
E. Musculus scalenus posterior.
1 8 9 . CM. Spatium retroviscerale se află
între:
А. Lamina pretrachealis fasciae colli.
B. Lamina prevertebralis fasciae colli.
C. Pharynx. D. Larynx.
E. Vertebrae cervicales.
1 9 0 . CM. Indicați între care formațiuni
se află spatium previscerale.
А. Lamina superficialis fasciae colli.
B. Lamina pretrachealis fasciae colli.
C. Trachea.
D. Oesophagus. E. Larynx.
1 9 1 . CM. Limitele trigonum
submandibulare:
А. Musculus stylohyoideus.
B. Musculus mylohyoideus.
C. Musculus digastricus.
D. Musculus omohyoideus.
E. Baza mandibulei.
1 9 2 . CM. Indicați formațiunile care
delimitează trigonum submentale.
А. Venter anterior musculi digastrici.
B. Raphe musculi mylohyoidei.
C. Corpus ossis hyoidei.
D. Basis mandibulae.
E. Musculus stylohyoideus.
Enunţuri corecte în acest caz sunt „A” şi
„C”
1 9 3 . CS. Inserţia muşchilor mimicii :
A. În fascia superficial
B. În aponeuroze
C. În piele
D. Pe ligamente
E. Pe tendoanele muşchilor masticatori
1 9 4 . CS. Inserţia muşchilor masticatori:
A. Pe maxilă
B. Pe osul occipital
C. Pe mandibulă
D. Pe osul hyoid
E. Pe osul temporal
1 9 5 . CS. Musculus temporalis se inseră
pe:
А. Angulus mandibulae.
B. Tuberositas pterygoidea.
C. Processus coronoideus.
D. Processus condylaris.
E. Collum mandibulae.
1 9 CM. Indicați, mușchii ce realizează
retropulsia mandibulei.
А. Fasciculele anterioare ale musculus
temporalis.
B. Musculus pterygoideus lateralis.
C. Musculus pterygoideus medialis.
D. Fasciculele posterioare ale musculus
temporalis.
E. Musculus masseter.
1 9 7 . CS. Spații delimitate de mm.
pterygoideus lateralis et temporalis:
А. Interpterigoidian.
B. Suprapterigoidian.
C. Pterigomaxilar.
D. Temporo-pterigoidian.
E. Infrapterigoidian.
198 CM. Indicați grupele de mușchi ai
capului.
А. Mușchii mimici.
B. Mușchii masticatori.
C. Mușchii submandibulari.
D. Mușchii organelor de simț.
E. Mușchii orbiculari.
1 9 9 . CM. Indicați porțiunile mușchiului
epicranian.
А. Venter frontalis.
B. Venter parietalis.
C. Venter occipitalis.
D. Galea aponeurotica.
E. Venter temporoparietalis.
2 0 0 . CM. Indicați mușchii din jurul
orbitei.
А. Мusculus orbicularis oculi.
B. Мusculus corrugator supercilii.
C. Мusculus levator supercilii.
D. Мusculus procerus.
E. Musculus depressor supercilii.
2 0 1 . CM. Indicați mușchii din jurul
orificiului nasal.
А. Musculus nasalis.
B. Musculus levator alae nasi.
C. Musculus depressor septi nasi.
D. Musculus levator septi nasi.
E. Musculus levator labii superiorioris.
2 0 2 . CM. Indicați mușchii din jurul
orificiului bucal.
А. Musculus levator anguli oris.
B. Musculus depressor labii inferioris.
C. Musculus orbicularis oris.
D. Musculus masseter.
E. Musculus levator labii superioris.
2 0 3 . CM. Indicați porțiunile musculus
orbicularis oris.
А. Marginală.
B. Medială.
C. Labială.
D. Laterală.
E. Centrală.
2 0 4 . CM. Indicați musculi masticatores.
А. Musculus buccinator.
B. Musculus masseter.
C. Musculus orbicularis oris.
D. Musculus pterygoideus lateralis.
E. Musculus temporalis.
2 0 5 . CM. Indicați locul de inserție a
musculus pterygoideus medialis.
А. Fovea pterygoidea.
B. Angulus mandibulae.
C. Tuberositas pterygoidea.
D. Incisura mandibulae.
E. Processus coronoideus..
2 0 6 CM. Indicați locul de inserție a
musculus masseter.
А. Protuberantia mentalis.
B. Tuberositas masseterica.
C. Processus condylaris.
D. Corpus mandibulae.
E. Processus coronoideus.
2 0 7 . CM. Indicați locul de inserție a
musculus pterygoideus lateralis.
А. Collum mandibulae.
B. Fovea pterygoidea.
C. Capsula articularis (articulatio
temporomandibularis).
D. Angulus mandibulae.
E. Discus articularis (articulatio
temporomandibularis).
2 0 8 . CM. Indicați mușchii, ce realizează
propulsia mandibulei.
А. Musculus pterygoideus medialis.
B. Musculus temporalis.
C. Musculus pterygoideus lateralis.
D. Musculus digastricus.
E. Musculus masseter.
2 0 9 . CM.Indicați mușchii ce realizează
coborârea mandibulei.
А. Мusculus mylohyoideus.
B. Мusculus geniohyoideus.
C. Мusculus digastricus.
D. Мusculus buccinator.
E. Musculus masseter.
2 1 0 . CM. Indicați, particularitățile
caracteristice mușchilor mimicii.
А. Sunt localizați nemijlocit sub piele.
B. Nu au inserție cutatnată.
C. Sunt concentrați în jurul orificiilor
naturale ale capului.
D. La contracție determină mimica.
E. Cu excepția buccinatorului sunt lipsiți
de facie.
2 1 1 . CM. Indicați, porțiunile musculus
orbicularis oculi.
А. Pars orbitalis.
B. Pars nasalis.
C. Pars lacrimalis.
D. Pars medialis.
E. Pars palpebralis.
Prin urmare enunţuri corecte sunt „A”,
„C”, „E”.
2 1 2 . CM. Indicați mușchii mimicii, care
acționează în timpul râsului.
А. Мusculus zygomaticus major.
B. Мusculus levator anguli oris.
C. Мusculus risorius.
D. Мusculus mentalis.
E. Мusculus depressor anguli oris.
2 1 3 . CM. Indicați mușchii care
realizează expresia de tristețe.
А. Мusculus zygomaticus minor.
B. Мusculus orbicularis oris.
C. Мusculus depressor anguli oris.
D. Platysma.
E. Depressor septi nasi.
2 1 4 . CM. Indicați, fasciile capului.
А. Fascia temporalis.
B. Fascia masseterica.
C. Fascia parotidea.
D. Fascia superficialis faciei.
E. Fascia bucopharyngea.
2 1 5 . CM. În regiunea fronto-parieto-
occipitală a capului se disting spațiile:
А. Subcutan/subcutanat.
B. Subaponeurotic.
C. Subperiostal.
D. Axilar.
E. Interaponeurotic
2 1 6 . CM. Spațiile interfasciale ale
regiunii temporale:
А. Temporal superficial.
B. Interaponeurotic.
C. Subaponeurotic.
D. Temporal profund.
E. Temporomandibular.
2 1 7 . CM. Spațiile regiunii laterale a
feței:
А. Masetero-mandibular.
B. Interpterigoidian.
C. Infrapterigoidian.
D. Suprapterigoidian.
E.Temporo-pterigoidian
2 1 8 . CM. Clasificarea muşchilor
capului:
A. Muşchii penaţi
B. Muşchii mimici
C. Muşchii biventeri
D. Muşchii masticatori
E. Muşchii antagonişti
2 1 9 . CM. Muşchii capului, acoperiţi de
fascii:
A. M.temporal
B. M.mental
C. M.buccinator
D. M. pterigoid lateral
E. M. maseter
2 2 0 . CS. Muşchii romboizi mare si mic
işi iau originea de pe:
A. Apofizele transversale ale vertebrelor
C VI-VII, T I-V
B. Ligamentele nucal si supraspinos
C. Apofizele spinoase ale vertebrelor C
VI-VII - T I-IV
D. Ligamentul interspinos
E. Protuberanţa occipitală externă
2 2 1 . CS. Originea musculus rectus
capitis posterior major
А. Processus spinosus axisis.
B. Processus spinosus atlantis.
C. Processus transversus axisis.
D. Processus transversus atlantis.
E. Processus transversus C3
2 2 2 . CS. Musculus splenius cervicis în
contracție bilaterală:
А. Retroflectează porţiunea cervicală a
coloanei vertebrale
B. Înclină lateral porţiunea cervicală a
coloanei vertebrale
C. Ridică coastele
D. Înclină capul anterior
E. Rotește capul
2 2 3 . CS. Muşchiul dorsal mare
realizează:
A. Adducţia braţului
B. Flexia braţului
C. Supinaţia braţului
D. Rotirea braţului spre inferior
E. Extensia in articulaţia umărului
2 2 4 . CM. Muşchiul levator al scapulei:
A. Are formă triunghiulară.
B. Porneşte de la apofizele transversale
ale ultimelor 4-5 vertebre cervicale.
C. Este antagonistul porţiunii superioare
a m.trapez.
D. Se inseră pe marginea medială a
scapulei.
E. Când punctul fix e pe scapulă înclină
coloana vertebrală spre partea sa.
2 2 CM. Muşchii spatelui:
A. Ocupă toată suprafaţa dorsală a
trunchiului de la regiunea sacrală şi
crestele iliace până la 431 baza craniului.
B. Muşchii superficiali au inserţia pe
scheletul membrului superior şi pe
coaste.
C. Muşchii superficiali sunt autohtoni.
D. Muşchii profunzi formează două
tracturi.
E. Muşchii profunzi se împart în
autohtoni şi de origine ventrală.
2 2 6 . CM. Indicați, mușchii superficiali ai
spatelui.
А. Musculus rhomboideus major.
B. Musculus serratus posterior inferior.
C. Musculus spinalis.
D. Musculus serratus posterior superior.
E. Musculus erector spinae.
2 2 7 . CM. Indicați, punctele de inserție
ale musculus trapezius.
А. Processus coracoideus scapulae.
B. Extremitas acromialis claviculae.
C. Acromion.
D. Spina scapulae.
E. Margo medialis scapulae
2 2 8 . CM. Indicați acțiunile musculus
latissimus dorsi.
А. Abducția braţului.
B. Adducția braţului.
C. Supinația braţului.
D. Pronația braţului.
E. Externsia braţului.
2 2 CM. Indicați mușchii profunzi ai
spatelui.
А. Мusculus erector spinae.
B. Мusculus longissimus.
C. Мusculi transversospinales.
D. Мusculi multifidi.
E. M.romboizi.
2 3 0 . CM. Originea muşchiului trapez:
A. Linia nucală inferioară.
B. Creasta occipitală externă.
C. Ligamentul nucal.
D. Apofizele spinoase ale vertebrelor T1-
T12.
E. Ligamentul supraspinos din segmentul
toracic al coloanei vertebrale.
2 3 1 . CM. Acţiunea muşchiului trapez:
A. Adducţia braţului
B. Apropierea scapulei de coloana
vertebrală
C. Ridicarea scapulei
D. Coborârea scapulei
E. Extensia porţiunii cervicale a coloanei
vertebrale
2 3 2 . CM. Originea muşchiului mare
dorsal:
A. Faţa externă a celor 3-4 coaste
inferioare
B. Apofizele spinoase ale ultimelor 2
vertebre toracice
C. Apofizele spinoase ale vertebrelor
lombare
D. Creasta sacrală laterală.
E. Buza internă a crestei iliace
2 3 3 . CM. Muşchiul erector spinae :
A. Reprezintă un complex muscular
localizat în şanţul costovertebral
B. Se întinde de-a lungul coloanei
vertebrale de la sacru până la craniu
C. Părțile lui componente se contopesc în
partea superioară într-o masă comună.
D. Reprezintă musculatura autohtonă a
trunchiului.
E. Contribuie la menţinerea poziţiei
verticale a corpului.
2 3 4 . CM. Fascia toracolombară:
A. Acoperă muşchii superficiali ai
spatelui.
B. La diferite niveluri este dezvoltată
uniform.
C. Este reprezentată de două foiţe, care
formează teacă pentru m.erector spinae.
D. Pe marginea laterală ambele foiţe
devin coalescente.
E. Foiţa profundă separă m.erector
spinae de m.patrat lombar.
2 3 5 . CM. Locuri slabe ale peretelui
abdominal posterior:
A. Triunghiul lombocostal
B. Tetragonul Grynfelt C. Costae VII - X.
C. Linia semilunară D. Processus spinosi vertebrae
D. Triunghiul Petit E. Triunghiul Volânski thoracicae.
E. Margo medialis scapulae.
2 3 6 CS. Funcţiile muşchilor spatelui:
A. Mm. romboizi coboară şi rotesc 2 4 0 . CS. Indicați acțiunea musculus
scapula în exterior. serratus posterior superior.
B. M.dinţat posterior superior este А. Ridică coastele.
expirator. B. Ridică scapula.
C. În contracţie simultană muşchii dinţaţi C. Rotește scapula.
posteriori devin inspiratori. D. Realizează flexiunea coloanei
D. M. splenius al capului în contracţie vertebrale.
unilaterală provoacă rotaţia E. Coboară coastele.
heterolaterală a capului.
E. M. erector spinae realizează extensia 2 4 1 . CM. Indicați care mușchi participă
la ridicarea scapulei și a claviculei
2 3 7 . CS. Fasciile spatelui: А. Мusculus rhomboideus major.
A. Sunt 3: nucală, toracolombară şi B. Мusculus supraspinatus.
intermediară a dinţaţilor. C. Мusculus infraspinatus.
B. Fascia toracolombară are foițele D. Мusculus teres major.
superficială și profundă. E. Мusculus trapezius
C. Aponeuroza intermediară a dinţaţilor
se înseră medial pe apofizele
transversale ale vertebrelor, lateral – pe
coaste.
D. Fascia nucală este fascia m.spleniu.
E. Fascia nucală se continuă lateral cu
fascia superficială a gâtului.
2 3 8 . CS. Indicați locul de inserție a
musculus rhomboideus major.
А. Processus spinosi vertebrae
thoracicae.
B. Costae II - VIII.
C. Margo medialis scapulae.
D. Margo lateralis scapulae.
E. Angulus superior scapulae.
2 3 9 . CS. Indicați locul de inserție a
musculus latissimus dorsi.
А. Crista tuberculi majoris humeri.
B. Crista tuberculi minoris humeri.