Sunteți pe pagina 1din 8

Sistemul osos si muscular D.

4-5 coccigiene
1. Oasele perechi ale neurocraniului sunt: E.toate răspunsurile sunt corecte
A.frontalul
B.occipitalul 6. Din cele 12 perechi de coaste se grupează în coaste adevărate:
C.maxilarul A.perechile de la I la X
D.oase zigomatice B. perechile de la I la VIII
E.temporalul C. perechile de la I la VII
D.coastele flotante
2.Oasele nepereche ale neurocraniului sunt: E.ultimile 7 perechi
A.parietalul
B.temporalul
C.mandibula 7. Dintre rolurile țesutului osos enumerate mai jos, una nu este
D.maxilarul reală:
E.etmoidul A.funcție mecanică, de susținere a țesuturilor noi ale organismului
B.funcție hematopoietică
3. Coloana vertabrala are număr de vertebre egal cu: C.este depozit de săruri minerale
A.33-34 D.asigură protecția organelor interne
B.32-34 E.constituie componentele active ale sistemului locomotor
C.30-32
D.30-34 8.Regiunile cervicală, toracală, lombară, sacrată și coccigiană au
E.31-34 respectiv:
A.7, 12, 5, 5, 4-5 vertebre
4. Repartizarea vertebrelor pe regiuni este următoarea: B.7, 10, 5, 5, 4 vertebre
A.7 cervicale C.7-8, 10, 4-5, 4-5, 4-5 vertebre
B.8 cervicale D.7, 10, 5, 5, 3 vertebre
C.3-4coccigiene E.7-8, 10-12, 5, 5, 4-5 vertebre
D.7-8 lombare
E.4-5 toracale 9. La formarea centurii scapulare participă:
A.femurul
5. Vertebrele diferitelor regiuni sunt în număr de: B.clavicula
A.8-10 toracale C.radisul
B.5-6 lombare D.coxalul
C.2-3 sacrate E.cubitusul
B. în săptămână a III-a
C. în săptămână a IV-a
10.Scheletul membrului liber este format din: D. în săptămână a I-a
A.femur E. în săptămână a VII-a
B.claviculă
C.omoplat 15. Oasele cresc în lungime, lățime și grosime până în jurul vârstei
D.coxal de:
E.humerus A.16 ani
B.18 ani
11. În alcătuirea trunchiului intră: C.25 ani
A.coloana vertebrală D.10 ani
B.omoplatul și clavicula E.15 ani
C.oasele coxale
D.centura pelviană 16. Articulațiile:
E.centura scapulară A.articulațiile mobile permit doar mișcarea de flexie
B.articulațiile fixe permit doar mișcarea de extensie
12. În primele faze ale dezvoltării embrionare, scheletul este C.articulațiile osului coxal sunt fixe
constituit din: D.articulațiile oaselor cutiei craniene sunt semimobile
A.în totalitate din epitelii glandulare E.articulațiile dintre corpurile vertebrale sunt fixe
B.în totalitate din epitelii senzoriale
C.în totalitate din țesut osos compact 17. În structura articulației mobile de tip sinovial, regăsim
D.din țesut osos spongios următoarele componente, cu excepția:
E.din memb rane conjunctive și cartilaj hialin A.cartilaj articular
B.membrana sinovială
13. Creșterea oaselor în grosime: C.cavitate sinovială
A.se face prin procese de condrogeneză D.calus
B.se face prin activitatea periostului E.lichid sinovial
C.se face cu ajutorul lichidului sinovial
D.se face cu ajutorul meniscurilor articulare 18. Totalitatea oaselor formează:
E.se face cu ajutorul lichidului cefalorahidian A.scheletul
B.sistemul osos
14. În dezvoltarea embrionară, procesele de osificare încep: C.sistemul locomotor
A.în săptămână a II-a D.coloana vertebrală
E.centurile membrelor E.clavicula
19. Oasele sunt alcătuite din, cu excepția: 24. Țesutul osos compact este format din:
A.țesut osos compact A.canal Havers cu vase sangvine
B.țesut osos spongios B.osteocite
C.țesut conjunctiv fibros C.lamele osoase concentrice
D.țesut conjunctiv reticulat D.sisteme interhaversiene
E.sarcomere E.areole cu măduvă hematogenă

20. Oasele cutiei craniene sunt unite între ele prin: 25. Contractilitatea:
A.articulații fixe A.este proprietatea mușchilor netezi viscerali de a-și menține
B.articulații semifixe constantă tensiunea le diferite grade de distensie
C.articulații mobile B.este proprietatea mușhilor striați scheletici de a reveni la forma
D.articulații semimobile inițială după încetarea acțiunii forței ce a determinat extensia sa
E.între ele nu se găsesc articulații C.este proprietatea mușchilor de a răspunde prin contracție la
acțiunea unui stimul
21. Oasele se împart după formă în: D.este proprietatea mușchilor netezi viscerali de a reveni la forma
A.oase netede inițială după încetarea acțiunii forței ce a determinat extensia sa
B.oase late E.este proprietatea mușchilor striați scheletici de a-și menține
C.oase semimobile constantă tensiunea la diferite grade de distensie
D.oase fixe
E.oase subțiri 26. Potențialul de membrană al fibrei musculare striate este:
A.de -80 la -100mV
22. Scheletul membrului inferior liber este alcătuit din, cu excepția: B.de -8 la 10mV
A.femur C.de -50 la -80mV
B.tibie D.de 80 la 100mV
C.tarsiene E. DE -80 la 100mV
D.metacarpiene
E.falange 27.Perioada de latență
23. Cutia toracică este formată din, cu excepția: A.se definește ca intervalul de timp existent între stimularea unei
A.regiunea toracică a coloanei vertebrale fibre musculare și a mușchiului în totalitate
B.manubriul sternal B.are o valuare de 5-10ms
C.corpul sternului C.se definește ca intervalul de timp necesar tuturor fibrelor
musculare dintr-un mușchi să se relaxeze
D.apendice xifoid
D.are o valoare de 1ms
E.toate răspunsurile sunt corecte A.tricepsul sural
28.Mușchii somatici după poziția în organism se împart în B.deltoidul
următoarele grupe: C.biceps brahial
A.mușchii capului, feței, gâtului, trunchiului și membrelor D.croitorul
B.mușchii capului, gâtului, trunchiului și membrelor E.marele dorsal
C.mușchii capului, gâtului, toracelui, abdomenului și membrelor
D.mușchii capului, feței, gâtului, toracelui, abdomenului și 33. Mușchii brațului sunt reprezentați de:
membrelor A.deltoid
E.mușchii capului, feței, gâtului, trunchiului, membrelor superioare și B.triceps brahial
inferioare C.triceps sural
D.flexor al degetelor
29. Mușchii masticatori sunt reprezentați prin: E.biceps femural
A.mușchii hioidieni
B.mușchii limbii 34. Mușchii antebrațului sunt:
C.orbicularul buzelor A.numai flexori ai degetelor
D.mușchii mimicii B.numai extensori ai degetelor
E.mușchiul maseter C.flexori și extensori ai degetelor
D.numai pronatori
30. Dintre mușchii gâtului fac parte: E.numai supinatori
A.maseterul
B.orbicularul buzelor 35.Coapsa posedă următorii mușchi, cu o excepție:
C.sternocleidomastoidianul A.bicepsul femural
D.temporalul B.cvadricepsul femural
E.pectoralii C.croitorul
D.gastrocnemian
31.Mușchii toracelui sunt reprezentați de: E.adductor al coapsei
A.dințat
B.trapez 36. Pectoralii fac parte din:
C.mare dorsal A.mușchii toracelui
D.drept abdominal B.mușchii abdomenului
E.hioidian C.mușchii umărului
D.mușchii spatelui
32.Face parte din mușchii umărului: E.mușchii cefei
37. Mușchii striați reprezintă procentual, în raport cu greutatea 41. Contractilitatea:
corpului: A.reprezintă proprietatea mușchiului striat de a reveni la forma
A.10% inițială după încetarea acțiunii forței
B.25% B.eliberarea calciului din mitocondrii datorită depolarizării
C.40% membranei acesteia și creșterii permeabilității ei, reprezintă cuplarea
D.60% excitației cu contracția
E.45% C.cuplarea actinei cu miozina este un proces de activare favorizat de
Fe
38. Despre mușchii scheletici putem afirma următoarele, cu excepția: D.scindarea ATP-ului produs prin oxidare aerobă în ciclul Krebs se
A.constituie componentele pasive ale sistemului locomotor datorează acțiunii enzimatice a complexului actomiozinic
B.sunt mușchi striați voluntari E.nici un răspuns nu este corect
C.contracția acestora se efectuează la comanda directă a sistemului
nervos central 42.Țesutul muscular striat este constituit din:
D.mențin poziția corpului prin contracții tonice A.celule musculare alungite, denumite fibre musculare
E.asigură deplasarea prin contracții rapide determinate de B.celule musculare alungite, denumite sarcomere
impulsurile provenite de la sistemul nervos C.celule musculare alungite denumite sarcoleme
D.celule musculare alungite denumite sarcoplasme
39. Contracțiile musculare izotonice: E.celule musculare alungite denumite fibre nervoase
A.sunt contracțiile în care mușchiul nu-și modifică dimensiunile
B.la nivelul lor nu se produce lucru mecanic 43.Organitele specifice fibrelor musculare sunt:
C.sunt caracteristice musculaturii posturale A.corpii Nissl
D.realizează lucru mecanic B.neurofibrilele
E.sunt contracțiile în care mușchiul își modifică starea de tensiune C.miofibrilele
D.mitocondriile
40.Durata de propagare a undei de depolarizare de-a lungul fibrei E.sarcomerul
musculare striate este:
A.de 3-5 ms la viteza de 12 m/s 44. Unitatea morfo-funcțională a miofibrilei este:
B.de 2-5 ms la viteza 1,2 m/s A.fibra musculară
C.de 12 ms la viteza de 2,5 m/s B.sarcomerul
D.de 2-5 ms la viteza de 12 m/s C.miofilamentele de actină și miozină
E.de 2-5 s la viteza de 12 m/s D.unitatea motorie
E.fasciculul muscular
E.reprezintă organitele specifice fibrei musculare
45. Despre fibrele musculare striate se pot afirma următoarele, cu 50. Mușchii striați scheletici:
excepția: A.se găsesc localizați în miocard
A.sunt celule alungite B.fibrele musculare sunt netede, uninucleate, fusiforme
B.are o lungime de variabilă (1mm-12cm) C.nu prezintă sarcomere
C.au un diametru de 20-100Ȧ D.formează musculatura limbii
D.prezintă contracție voluntară, rapidă E.contracția este involuntară, lentă
E.prezintă doar sarcolemă și sarcoplasmă, fiind celule anucleate
51. Despre miofilamente putem afirma:
46. Diametrul fibrei musculare striate este de: A.miofilamentele groase (cu diametrul de 50A) sunt formate din
A.1-10 Ȧ miozină
B.20-100 Ȧ B.miofilamentele groase (cu diametrul de 50A) sunt cuprinse în
C.2-10 Ȧ discurile întunecate
D.50-100Ȧ C.miofilamentele groase (cu diametrul de 100A) sunt formate din
E.0,2-1Ȧ actină
47. Fibra musculară striată conține: D.miofilamentele groase (cu diametrul de 100 A) sunt cuprinse în
A.numeroși nuclei așezați periferic discurile întunecate
B.un nucleu așezat central E.miofilamentele groase (cu diametrul de 50 A) sunt solidarizate de
C.doi nuclei membrana Z
D.un nucleu așezat periferic 52. Tricepsul brahial poate determina:
E.este anucleat A.adducția, rotația și flexia brațului
B.abducția, rotația și flexia brațului
48. Membrana Z: C.abducția, rotația și extensia brațului
A.străbate discul întunecat D.adducția, rotația și extensia brațului
B.străbate discul clar E.adducția și extensia coapsei
C.este unitatea morfo-funcțională a miofibrilei
D.se găsește în mijlocul sarcomerului 53. Proprietățile fundamentale ale mușchilor sunt următoarele, cu
E.străbate alternativ discurile clare și discurile întunecate excepția:
49. Sarcomerul: A.elasticitatea
A.este cuprins între două benzi H B.plasticitatea
B.este cuprins între o bandă H și o membrană Z C.excitabilitatea
C.este cuprins între două membrane Z D.contractilitatea
D.este specific fibrei musculare netede E.febra musculară
54. Contracția determinată experimental de acțiunea unică a unui C.radiar
excitant se numește: D.oblic
A.contracția tetanică E.concentric
B.sinapsă 59. Oasele tarsiene aparțin:
C.contracție tetanică incompletă A.centurii pelviane
D.contracție tetanică completă B.membrului liber inferior
E.secusă C.centurii scapulare
D.membrului liber superior
55. Secusa: E.sternului
A.perioada de latență durează 0,1 s
B.perioada de contracție durează 0,4 s 60. Apendicele xifoid aparține:
C.perioada de relaxare durează 0,5 s A.tubului digestiv
D.nici un răspuns nu e adevărat B.sternului
E.toate răspunsurile sunt adevărate C.coloanei vertebrale
D.organelor limfoide
56. Dau un aspect striat, specific, fibrei musculare striate: E.centurii scapulare
A.osteoanele
B.miofibrilele 61. Ilionul aparține:
C.vasele sanguine A.intestinului subțire
D.mitocondriile B.stomacului
E.tendoanele C.esofagului
D.centurii pelviene
57. Ce componentă a osului participă la hematopoeză? E.intestinului gros
A.cartilagiul
B.substanța spongioasă 62. Deplasarea permanentă a extremităților osoase dintr-o
C.periostul articulație poartă denumirea de:
D.măduva roșie a oaselor A.fractură
E.țesutul adipos B.reumatism articular
C.luxație
58. Într-un osteon, lamelele osoase sunt dispuse în jurul canalelor D.reumatism deformant
Havers: E.entorsă
A.longitudinal
B.transversal
63. Într-un os lung, găsim măduvă galbenă: E.capsula Bowmann
A.în periost
B.în cavitatea medulară 68. Viscerocraniul este alcătuit din, cu excepția:
C.în canalul Havers A.maxilar
D.în endost B.mandibulă
E.în structura lamelelor concentrice C.oase zigomatice
D.oase lacrimale
64.Țesutul osos spongios nu prezintă: E.etmoid
A.areole
B.măduvă hematogenă 69. Meniscurile articulare sunt alcătuite din:
C.trabecule A.cartilaj hialin
D.canale Havers B.cartilaj fibros
E.osteocite C.periost
D.os
65. Este unitatea morfo-funcțională a sistemului osos: E.cartilaj elastic
A.scheletul
B.osteonul
C.osul
D.vasul sanguin
E.articulația

66. Câte vertebre se sudează pentru a forma sacrumul?


A.3-4
B.4
C.1
D.5
E.3

67. În structura articulației mobile intră:


A.cartilajul articular
B.corpuri vertebrale
C.lichid cefalorahidian
D.hematomul

S-ar putea să vă placă și