UNIVERSITATEA APOLLONIA DIN IAŞI

INTRODUCERE ÎN ENDODONŢIE
Dr. Liviu Daniel Căminescu
- practică limitată la endodonţie -
• Ce este ENDODONŢIA?

• De ce facem tratamente endodontice?

• Cum facem tratamentele endodontice?

STRUCTURA DINTELUI
ENDODONŢIA

• Endo = înăuntru
• Odons= dinte
DE CE FACEM TRATAMENTE ENDODONTICE?
TRATAMENTUL ENDODONTIC - REZUMAT
TRATAMENTUL CHEMO-MECANIC
 PREMISE
• Scopul tratamentului endodontic
nu este forma canalului în sine

• Canalele nu sunt structuri simple

• Canalele principale nu sunt

rotunde pe secţiune

• Canalele principale nu sunt drepte

SCOPUL…
SCOPUL…
SCOPUL…

• Conicitate continuă
• Diametrul scade continuu înspre apical
• Respectarea geometriei canalului
• Constricţia apicală nu trebuie transportată
• Constricţia apicală “as small as practical”
SCOPUL…

• Instrumentarea trebuie să se realizeze exclusiv în interiorul spaţiului endodontic

• Evitarea extruziei materialului necrotic
• Îndepărtarea în totalitate a ţesuturilor necrozate
• Finalizarea tratamentului mecanic într-o singură şedinţă
 SCOPUL

• Combaterea durerii
• Prevenirea contaminării spaţiului endodontic
• Dezinfecţia spaţiului endodontic

• Îndepărtează mecanic (parţial) conţinutul spaţiului endodontic

• Îndepărtează (parţial) dentina alterată
• Favorizează penentrarea iriganţior în adâncime şi în cantitate suficientă
• Favorizează efectul US
• Asigură vizibilitate în adâncime!!!
• Permite obturaţia corectă a canalelor radiculare
 INSTRUMENTARUL MANUAL ENDODONTIC
• Diametrul la vârf
• Conicitate
• Lugimea părţii active
• Lungimea părţii active şi a gâtului (21, 23, 25, 28, 31
mm)
• Textura suprafeţei
• Forma vârfului
 16 mm

16 mm
 TIPURI DE ACE MANUALE

• Kerr Pilă
• Kerr Burghiu
• Hedstrom
• Tirre-nerf
• Coadă de şoricel
 D0 = 40 sutimi de mm
D1 = 42 sutimi de mm

ISO 40/.02 D2 = 44 sutimi de mm

D3 = 46 sutimi de mm
D4 = 48 sutimi de mm
D5 = 50 sutimi de mm
D6 = 52 sutimi de mm
• 40 sutimi de mm la vârf D7 = 54 sutimi de mm
D8 = 56 sutimi de mm
D9 = 58 sutimi de mm
• Conicitate 2% La fiecare mm, D10 = 60 sutimi de mm
grosimea acului creşte cu 2 sutimi de mm D11 = 62 sutimi de mm
D12 = 64 sutimi de mm
D13 = 66 sutimi de mm
D14 = 68 sutimi de mm
D15 = 70 sutimi de mm
D16 = 72 sutimi de mm
TIPURI DE MIŞCĂRI PENTRU PREPARAREA TRONSOANELOR
PRINCIPALE ÎN MANEVRAREA INSTRUMENTARULUI MANUAL

• Mişcarea de pilire (filing)

• Mişcarea de rotaţie (reaming)

• Mişcarea de rotaţie şi retragere activă (turn and pull)

• Mişcarea de rotaţie şi contrarotaţie (watch-winding)

• Mişcarea de rotaţie/contrarotaţie şi retragere activă (wwp)

• Mişcarea prin tehnica forţelor balansate

• Tehnica Quintiliano DeDeus

INSTRUMENTARUL MANUAL ENDODONTIC

SX S1 S2 F1 F2 F3 F4 F5
 TEHNICI DE INSTRUMENTARE

• Tehnici apico-coronare
• Tehnica clasică
• Step back
• Tehnici corono-apicale
• Crown down
• Tehnici mixte
INSTRUMENTAREA CLASICĂ
EXEMPLU TEHNICĂ CLASICĂ
- APICO-CORONARĂ -
STEP BACK
EXEMPLU STEP-BACK
- APICO-CORONARĂ -
CROWN DOWN
70

60
CROWN-DOWN
55

50
45
40

35
30
25
 TEHNICI MIXTE

• Preevazare
• Instrumente manuale
• Gates-Glidden/Pesso
• Instrumentar rotativ
• Glide path (Traseu de alunecare)
• Full length/step back
 TRATAMENTUL CHEMO-MECANIC

•Cleaning
•Shaping
INSTRUMENTAREA CANALELOR CU
GRAD RIDICAT DE CURBURĂ
CARE ESTE ASEMĂNAREA DINTRE
ENDODONŢIE ŞI FORMULA 1?

Negocierea curburilor!!!
 TIPURI DE CURBURI
• Curbură apicală

• Curbură în treimea medie

• Curbură în treimea coronară

INSTRUMENTAREA CANALELOR CURBE
CURBURILE APICALE
 PRINCIPIILE INSTRUMENTĂRII MECANICE CU
PĂSTRAREA CURBURII APICALE MANUALE
• Asigurarea unui acces cât mai drept până la nivelul curburii apicale
• Ace iniţiale precurbate şi foarte subţiri (.08)
• Irigaţii abundente după fiecare ac
• Recapitulare permanentă cu acul imediat inferior ca diametru
• Mişcări reduse în amplitudine (0,5 mm)
• Fără mişcări de rotaţie
• Reverificarea/reajustarea precurbării
PRINCIPIILE INSTRUMENTĂRII MECANICE ÎN
CANALE CURBATE ÎN TREIMEA MEDIE
 PRINCIPIILE INSTRUMENTĂRII MECANICE ÎN
CANALE CURBATE ÎN TREIMEA MEDIE

• Păstrarea (atenuată) a geometriei curburii

• Prioritatea porţiunii apicale a dublei curburi din treimea medie
• Precurbarea (eventual dublă) a instrumentelor
• Mişcări fine (exclus reaming) în amplitudine
• Reverificarea precurbării instrumentelor
• Irigaţie abundentă după fiecare ac
• Recapitulare
 CANALELE CURBE ÎN TREIMEA
CORONARĂ
• Rădăcina M a molarilor inferiori

• Rădăcina MV a molarilor superiori

 TREIMEA CORONARĂ
PREEVAZAREA
• Acces direct al instrumentelor în treimea apicală
• Instrumentare mai sigură, mai rapidă şi mai eficientă a
treimii apicale – ameliorarea simţului tactil
• Reduce riscul accidentelor şi incidentelor în treimea
apicală
• Permite penetrarea mai rapidă şi mai abundentă a
iriganţilor
TEHNICA PILIRII ANTI-CURBURĂ
(ABOU-RASS)
CANALELE NU SUNT ROTUNDE PE SECŢIUNE!!!