Sunteți pe pagina 1din 24

MIŞCAREA

SISTEMUL OSOS 7. Creşterea în lungime a osului se realizează:


a. la nivelul cartilajului metafizo-epifizar;
b. la nivelul cartilajului diafizo-epifizar;
c. pe seama periostului;
COMPLEMENT SIMPLU d. prin osificare desmală;
e. nici un răspuns nu este corect.
1. Dezvoltarea oaselor are loc: 8. Despre cartilajele de creştere se pot afirma
a. prin procesul de osteoliză; următoarele:
b. prin procesul de osteogeneză; a. sunt situate la limita dintre diafiză şi epifiză;
c. în trei faze; b. sunt prezente la oasele lungi;
d. numai în viaţa intrauterină; c. când procesul de creştere încetează sunt
e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c. înlocuite cu ţesut osos;
d. persistă până la vârsta de 25 de ani;
2. Osteogeneza: e. toate răspunsurile sunt corecte.
a. constă în transformarea ţesutului cartilaginos al
embrionului în ţesutul osos al adultului; 9. Sheletul cuprinde:
b. constă în osificarea membranelor conjunctive ale a. organe dure;
embrionului; b. organe rezistente;
c. are loc în trei faze; c. totalitatea oaselor aşezate în poziţie anatomică;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte răspunsurile a şi b. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
3. Oasele sunt organe: 10. După formă, întâlnim următoarele categorii de
a. dure; oase:
b. rezistente; a. late;
c. cu forme variabile; b. scurte;
d. cu structuri diferite; c. lungi;
e. toate răspunsurile sunt corecte. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
4. Dezvoltarea oaselor are loc prin următoarele
tipuri de osificare: 11. Oasele lungi ale scheletului sunt reprezentate
a. de membrană; de următoarele oase, cu o EXCEPŢIE:
b. de cartilaj; a. radius;
c. epitelială; b. tibie;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. stern;
e. sunt corecte răspunsurile a şi b. d. fibulă;
e. humerus.
5. Scheletul embrionului este constituit din:
a. membrane epiteliale; 12. Oasele late ale scheletului sunt reprezentate
b. cartilaj hialin; de:
c. ţesut osos compact; a. oasele bolţii craniene;
d. ţesut osos spongios; b. coxal;
e. toate răspunsurile sunt corecte. c. scapulă;
d. parietal;
6. Creşterea în grosime a oaselor lungi se e. toate răspunsurile sunt corecte.
realizează:
a. pe seama periostului; 13. Din categoria oaselor scurte fac parte:
b. pe seama pericondrului; a. carpienele;
c. prin osificare encondrală; b. tarsienele;
d. pe seama cartilajului de creştere; c. coxalul;
e. pe seama zonei externe, osteogene, a periostului. d. toate răspunsurile sunt corecte;

1
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. e. occipital.

14. Oasele lungi: 21. Oasele pereche ale neurocraniului sunt:


a. sunt oase la care predomină lungimea; a. malarul;
b. prezintă diafize sau extremităţi; b. frontalul;
c. prezintă epifiză sau corp; c. parietalul;
d. sunt prezente la nivelul mâinii; d. palatinul;
e. toate răspunsurile sunt corecte. e. etmoidul.

15. Scheletul capului este alcătuit din: 22. Oasele perechi ale viscerocraniului sunt
a. neurocraniu; următoarele, cu o EXCEPŢIE:
b. viscerocraniu ce adăposteşte encefalul; a. nazal;
c. oase pereche şi nepereche; b. lacrimal;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. maxilă;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c. d. mandibulă;
e. zigomatic;
16. Neurocraniul adăposteşte:
a. bulbul; 23.Dintre oasele viscerocraniului fac parte:
b. puntea; a. maxila;
c. mezencefalul; b. etmoidul;
d. emisferele cerebrale; c. sfenoidul;
e. toate răspunsurile sunt corecte. d. temporalul;
e. frontalul.
17. Viscerocraniul conţine segmentele periferice
ale analizatorilor:A 24. La formarea scheletului trunchiului participă:
a. olfactiv; a. sternul, situat posterior;
b. kinestezic; b. coastele, pe părţile laterale;
c. auditiv; c. coloana vertebrală lombară;
d. vestibular; d. bazinul, în partea superioară;
e. toate răspunsurile sunt corecte. e. toate răspunsurile sunt corecte.

18. Viscerocraniul conţine primele segmente ale 25. Scheletul trunchiului este format din:
aparatelor: a. 12 perechi de coaste;
a. vascular; b. coloana vertebrală toracală;
b. digestiv; c. stern;
c. cardiac; d. bazin;
d. excretor; e. toate răspunsurile sunt corecte.
e. toate răspunsurile sunt corecte.
26. Bazinul este constituit din:
19. Neurocraniul este format din ……oase: a. stern;
a. 4; b. două oase sacrate;
b. 8; c. coccige;
c. 6; d. două oase coxale;
d. 7-8; e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c.
e. 5.
27. Coloana vertebrală:
20. Neurocraniul este format din ….oase a. este constituită din piese osoase numite vertebre;
nepereche şi din …..oase perechi: b. reprezintă scheletul axial al corpului;
a. şase; patru; c. prezintă mai multe regiuni;
b. patru; două; d. prezintă curburi în plan sagital şi frontal;
c. două; patru; e. toate răspunsurile sunt corecte.
d. două; şase;
e. şase; două. 28. La nivelul scheletului coloana vertebrală este
situată:
21. Oasele nepereche ale neurocraniului sunt a. lateral;
următoarele, cu EXCEPŢIA: b. medial;
a. etmoid; c. posterior;
b. sfenoid; d. anterior;
c. temporal; e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c;
d. frontal;
2
29. Coloana vertebrală îndeplineşte următoarele 37. Coloana vertebrală cuprinde un număr
roluri: de….vertebre lombare:
a. protecţie a măduvei spinării; a. 8;
b. ax de susţinere a corpului; b. 12;
c. executarea diferitelor mişcări ale capului; c. 4-5;
d. executarea diferitelor mişcări ale trunchiului; d. 5;
e. toate răspunsurile sunt corecte. e. nici un răspuns nu este corect.

30. Vertebra tip este formată din: 38. Osul sacru provine prin sudarea celor …..
a. corp vertebral, în partea dorsală; vertebre sacrate:
b. arc vertebral, în partea ventrală; a. 7;
c. apofize; b. 4 – 5;
d. canal vertebral; c. 5;
e. toate răspunsurile sunt corecte. d. 12;
e. 3 – 4.
31. Coloana vertebrală are un număr de
…….vertebre: 39. Osul sacrum este un os:
a. 30 – 31; a. pereche;
b. 32 – 34; b. situat pe linia mediană;
c. 33– 34; c. de formă trapezoidală;
d. 32– 35; d. orietat cu baza în jos;
e. 30– 32. e. toate răspunsurile sunt corecte.

32. Vertebrele corespunzătoare fiecărei regiuni 40. Coccigele rezultă din fuzionarea celor …..
sunt: vertebre coccigiene:
a. 7 – 8 cervicale; a. 7;
b. 10 – 12 toracale; b. 4;
c. 4 – 5 lombare; c. 5;
d. 4 sacrate; d. 4 – 5;
e. 4 – 5 coccigiene. e. 12.

33. Vertebra tip prezintă în partea anterioară: 41. Coccigele:


a. arcul vertebral; a. se află pe părţile laterale ale bazinului;
b. pediculul vertebral; b. este situat în continuarea sacrumului;
c. corpul vertebral; c. se articulează inferior cu osul sacru;
d. gaura de conjugare; d. se articulează superior cu coloana vertebrală
e. nici un răspuns nu este corect. lombară;
e. se articulează pe părţile laterale cu coxalul.
34. Vertebra tip prezintă în partea posterioară:
a. orificiul vertebral; 42. Curburile sagitale ale coloanei vertebrale
b. corpul vertebral; sunt:
c. doi pediculi vertebrali; a. cervicală, cu concavitatea anterior;
d. orificiile prin care ies nervii spinali; b. toracală, cu convexitatea posterior;
e. arcul vertebral. c. lombară, cu concavitatea anterior;
d. sacrală; cu concavitatea posterior;
35. Coloana vertebrală cuprinde un număr e. toate răspunsurile sunt corecte.
de….vertebre cervicale:
a. 8; 43. Scheletul toracelui este format din:
b. 12; a. stern;
c. 4-5; b. 12 vertebre toracale;
d. 5; c. 12 perechi de coaste;
e. nici un răspuns nu este corect. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. nici un răspuns nu este corect.
36. Coloana vertebrală cuprinde un număr
de….vertebre toracale: 44. Sternul:
a. 8; a. este un os scurt;
b. 12; b. este situat pe părţile laterale ale toracelui;
c. 4-5; c. este situat în partea anterioară a toracelui;
d. 5; d. este un os pereche;
e. nici un răspuns nu este corect. e. nici un răspuns nu este corect .
3
45. Sternul se articulează: c. sunt reprezentate de primele două perechi de
a. pe părţile laterale, cu cele 12 perechi de coaste; coaste;
b. cu extremitatea laterală a claviculei; d. sunt considerate coaste adevărate;
c. cu extremitatea medială a claviculei; e. toate răspunsurile sunt corecte.
d. cu humerusul;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c. 53. Din categoria coastelor flotante fac parte
perechile de coaste:
46. Din cele 12 perechi de coaste se unesc direct a. VIII;
cu sternul: b. IX;
a. primele 10 perechi; c. X;
b. ultimele 7 perechi; d. XII;
c. primele 7 perechi; e. VII.
d. ultimele 10 perechi;
e. coastele flotante.
54. Se descriu următoarele tipuri de coaste:
47. Coastele prezintă următoarele caractere, cu o a. lipite;
EXCEPŢIE: b. independente;
a. sunt de trei tipuri; c. adevărate;
b. sunt situate pe părţile laterale ale toracelui; d. articulate între ele;
c. se întind de la coloana vertebrală lombară la e. nici un răspuns nu este corect.
stern;
d. sunt în număr de 12 perechi; 55. Scheletul membrelor superioare cuprinde
e. numai unele se artcilează cu sternul. următoarele segmente, cu o EXCEPŢIE:
a. scheletul centurii scapulare;
48. Coastele adevărate prezintă următoarele b. scheletul antebraţului;
caractere: c. scheletul braţului;
a. se articulează cu sternul; d. scheletul falangelor;
b. se articulează cu sternul prin cartilajul coastei VII; e. scheletul mâinii.
c. sunt reprezentate de primele 7 perechi;
d. sunt reprezentate de coastele VIII, IX, X; 56. Centura scapulară este formată din:
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c. a. humerus;
b. claviculă;
49. Sunt considerate coaste adevărate c. omoplat;
următoarele perechi, cu EXCEPŢIA: d. stern;
a. coastele II, III, IV; e. sunt corecte răspunsurile b şi c.
b. coastele VIII, IX, X;
c. coastele III, IV, V; 57. Centura scapulară leagă:
d. coastele I, II, III; a. membrul inferior de trunchi;
e. coastele V, VI, VII. b. clavicula de omoplat;
c. membrul superior de torace;
50. Coastele false prezintă următoarele caractere: d. scapula de omoplat;
a. se articulează cu sternul prin intermediul coastei e. nici un răspuns nu este corect.
VIII;
b. nu ajung la stern; 58. Clavicula:
c. sunt coaste libere; a. este un os scurt;
d. sunt reprezentate de ultimele trei perechi de b. este un os lat;
coaste; c. este situată în partea anterioară a toracelui;
e. nici un răspuns nu este corect. d. este situată în partea posterioară a toracelui;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c.
51. Sunt considerate coaste false următoarele
perechi: 59. Clavicula se articulează lateral cu:
a. coastele VII; a. sternul;
b. coastele IX; b. humerusul;
c. coastele XI; c. scapula;
d. coastele XII; d. prima coastă;
e. toate răspunsurile sunt corecte. e. nici un răspuns nu este corect.

52. Coastele flotante:


a. se articulează cu sternul prin cartilajul coastei VII;
b. nu se articulează cu sternul;
4
60. Clavicula se articulează medial cu: d. toate răspunsurile sunt corecte;
a. omoplatul; e. nici un răspuns nu este corect.
b. manubriul sternal;
c. apendicele xifoid; 69. Radiusul se articulează proximal cu:
d. corpul sternului; a. oasele carpiene;
e. scapula. b. humerusul;
c. metacarpienele;
61. Omoplatul este un os: d. scapula;
a. de formă alungită; e. nici un răspuns nu este corect.
b. scurt;
c. situat în partea anterioară a toracelui; 70. Radiusul se articulează distal cu:
d. situat în partea posterioară a toracelui; a. humerusul;
e. toate răspunsurile sunt corecte. b. oasele metacarpiene;
c. oasele carpiene;
62. Omoplatul se articulează lateral cu: d. numai cu ulna;
a. clavicula; e. nici un răspuns nu este corect.
b. sternul;
c. humerusul; 71. Scheletul mâinii este format din …. oase
d. scapula de parte opusă; carpiene:
e. nici un răspuns nu este corect. a. 5;
b. 8;
63. Scheletul braţului este alcătuit din: c. 7;
a. scapulă; d. 14;
b. radius; e. 2.
c. ulnă;
d. humerus; 72. Scheletul mâinii este format din …. oase
e. cubitus. metacarpiene:
a. 7;
64. Scheletul antebraţului este costituit din: b. 14;
a. două oase late; c. 8;
b. radius; d. 5;
c. humerus; e. 12.
d. fibulă;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 73. Scheletul mâinii este format din …. falange:
a. 2;
65. Scheletul antebraţului este format din: b. 15;
a. oase lungi; c. 14;
b. ulnă, situată lateral; d. 12;
c. radius, situat medial; e. 7.
d. două oase fixe;
e. toate răspunsurile sunt corecte. 74. Scheletul mâinii este format din:
a. falange;
66. La nivelul scheletului antebraţului, ulna: b. tarsiene;
a. este situată medial; c. metacarpiene;
b. este situată lateral; d. toate răspunsurile sunt corecte;
c. este un os scurt; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c.
d. este un os fix;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi d. 75. Oasele carpiene:
a. sunt dispuse pe două rânduri;
67. La nivelul scheletului antebraţului, radiusul: b. rândul proximal se articulează cu radiusul şi ulna;
a. reprezintă osul mai fix; c. rândul distal se articulează cu metacarpienele;
b. este situat lateral; d. se articulează şi între ele;
c. este situat medial; e. toate răspunsurile sunt corecte.
d. se articulează numai cu humerusul;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 76. Oasele metacarpiene se articulează cu:
a. carpienele;
68. Cele două oase ale antebraţului: b. radiusul;
a. se articulează între ele proximal; c. ulna;
b. se articulează între ele distal; d. falangele;
c. se articulează cu humerusul; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi d.
5
77. Falangele se articulează cu: d. radius;
a. primul rând de oase carpiene; e. ulnă.
b. rândul doi de oase carpiene;
c. metacarpienele; 86. Epifiza proximală a femurului se articulează
d. radiusul; cu:
e. ulna. a. sacrul;
b. tibia;
78. Scheletul membrului inferior este format din: c. coxalul;
a. centura scapulară; d. rotula;
b. simfiza pubiană; e. ilionul.
c. centura pelviană;
d. centura sacrată; 87. Epifiza distală a femurului se articulează
e. nici un răspuns nu este corect. anterior cu:
a. tibia;
79. Centura pelviană leagă: b. coxalul;
a. cele două oase coxale între ele; c. fibula;
b. coxalul de osul sacru; d. rotula;
c. membrul inferior de trunchi; e. calcaneul.
d. ilionul de pubis;
e. nici un răspuns nu este corect. 88. Epifiza distală a femurului se articulează
inferior cu:
80. Centura pelvină este formată din: a. rotula;
a. femur; b. coxalul;
b. cele două oase sacrate; c. fibula;
c. ilion şi ischion; d. tibia;
d. coxale; e. astragalul.
e. sunt corecte numai răspunsurile b şi d.
89. Scheletul gambei este alcătuit din:
81. Oasele coxale se articulează anterior: a. două oase;
a. cu sacrul; b. tibie;
b. cu pubisul; c. fibulă, mai voluminoasă;
c. între ele; d. toate răspunsurile sunt corecte;
d. cu femurul; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
e. cu ilionul.
90. La nivelul scheletului gambei, tibia:
82. Oasele coxale se articulează posterior: a. este aşezată medial;
a. între ele; b. este aşezată lateral;
b. cu ischionul; c. este osul mai voluminos;
c. cu sacrumul; d. toate răspunsurile sunt corecte;
d. formând simfiza pubiană; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c.
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi d.
91. La nivelul scheletului gambei, fibula:
83. La formarea bazinului participă: a. este situată lateral;
a. coloana vertebrală lombară; b. este situată medial;
b. oasele coxale; c. este osul mai puţin voluminos;
c. oasele sacrate; d. toate răspunsurile sunt corecte;
d. rotula; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c.
e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c.
92. Despre cele două oase ale gambei putem
84. Scheletul coapsei este format din: afirma următoarele:
a. tibie; a. se articulează între ele proximal;
b. coxal; b. se articulează între ele distal;
c. rotulă; c. numai tibia se articulează cu femurul;
d. femur; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. humerus. e. sunt corecte răspunsurile a şi b.

85. Cel mai lung os din corp este reprezentat de:


a. humerus;
b. tibie;
c. femur;
6
93. Epifiza proximală a tibiei se articulează cu: 101. Temporalul prezintă:
a. talusul; a. o stâncă;
b. femurul; b. o cavitate pentru urechea medie;
c. oasele tarsiene; c. o cavitate pentru urechea externă;
d. fibula; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile b şi d. e. sunt corecte răspunsurile a şi b.

94. Epifiza distală a tibiei se articulează cu: 102. Şaua turcească aparţine:
a. metatarsienele; a. temporalului;
b. femurul; b. etmoidului;
c. oasele tarsiene; c. occipitalului;
d. rotula; d. sfenoidului;
e. nici un răspuns nu este corect. e. palatinului.

95. Epifiza distală a fibulei se articulează cu: 103. Lama ciuruită aparţine:
a. rotula; a. sfenoidului;
b. calcaneul; b. etmoidului;
c. tibia; c. occipitalului;
d. femurul; d. temporalului;
e. sunt corecte numai răspunsurile c şi d. e. nici un răspuns nu este corect.

96. Rotula: 104. Stânca ce adăposteşte urechea medie şi


a. este un os tarsian; internă aparţine:
b. se articulează cu femurul; a. parietalului;
c. este un os metatarsian; b. sfenoidului;
d. se articulează cu fibula; c. maxilarului;
e. sunt corecte numai răspunsurile b şi d. d. etmoidului;
e. nici un răspuns nu este corect.
97. Scheletul piciorului este format din:
a. 8 oase tarsiene; 105. Articulaţiile sunt formaţiuni de legătură între:
b. 7 oase metatarsiene; a. două oase;
c. 15 falange; b. mai multe oase;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. oase şi muşchi;
e. nici un răspuns nu este corect. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte răspunsurile a şi b.
98. Scheletul piciorului cuprinde câte trei falange
pentru fiecare deget, cu o EXCEPŢIE: 106. Articulaţiile:
a. policelui; a. sunt de trei tipuri;
b. degetului I; b. sunt organe de legătură între muşchi;
c. degetului V; c. reprezintă inserţia unui muşchi pe os;
d. degetului mic; d. sunt sediul mişcărilor;
e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi d.

99. Oasele tarsiene: 107. După gradul de mobilitate articulaţiile pot fi:
a. se articulează între ele; a. fixe;
b. se articulează cu metatarsienele; b. mobile;
c. se articulează cu tibia şi fibula; c. semimobile;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. nici un răspuns nu este corect. e. nici un răspuns nu este corect.

100. Etmoidul prezintă: 108. Articulaţiile semimobile posedă:


a. o stâncă; a. un grad mare de mobilitate;
b. o lamă ciuruită; b. cavitate articulară;
c. o gaură la nivelul căreia măduva se continuă cu c. o mobilitate redusă;
bulbul; d. discuri sau meniscuri;
d. un corp; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
e. nici un răspuns nu este corect.

7
109. O articulaţie mobilă prezintă: 117. Rolul hematopoietic al oaselor se manifestă:
a. cartilaje articulare; a. doar la copii;
b. membrană sinovială; b. în măduva roşie din osul compact;
c. cavitate articulară; c. în măduva roşie din osul spongios;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. la vârstnici în măduva cenuşie;
e. nici un răspuns nu este corect. e. toate răspunsurile sunt corecte.

110. Oasele cutiei craniene prezintă articulaţii:


a. semimobile; COMPLEMENT MULTIPLU
b. fixe;
c. mobile;
d. toate răspunsurile sunt corecte; 1. Dezvoltarea oaselor are loc:
e. nici un răspuns nu este corect. 1. prin procesul de osteoliză;
2. prin procesul de osteogeneză;
111. La nivelul unei articulaţii mobile, pot exista 3. numai în viaţa intrauterină;
mişcări de: 4. prin procesul de osificare.
a. flexie;
b. extensie; 2. Osteogeneza:
c. abducţie; 1. constă în transformarea ţesutului cartilaginos al
d. toate răspunsurile sunt corecte; embrionului în ţesutul osos al adultului;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 2. constă în transformarea membranelor conjunctive
ale embrionului în ţesutul osos al adultului;
112. Elementele structurale ale unei articulaţii 3. este un proces general al organismului;
mobile sunt următoarele: 4. are loc în trei faze.
a. capsula articulară;
b. suprafeţele articulare; 3. Dezvoltarea oaselor are loc prin următoarele
c. cavitatea articulară; tipuri de osificare:
d. toate răspunsurile sunt corecte; 1. epitelială;
e. nici un răspuns nu este corect. 2. de cartilaj;
3. elastică;
113. La nivelul unei articulaţii fixe pot exista: 4. de membrană.
a. discuri;
b. meniscuri; 4. Creşterea în grosime a oaselor lungi se
c. membrană sinovială; realizează:
d. lichid sinovial: 1. prin osificare de membrană;
e. nici un răspuns nu este corect. 2. prin osificare encondrală;
3. pe seama periostului;
114. Într-o articulaţie se pot realiza următoarele 4. pe seama zonei externe, osteogene, a
tipuri de mişcări, cu o EXCEPŢIE: periostului.
a. flexie;
b. extensie; 5. Creşterea în lungime are loc la următoarele
c. rotaţie; oase:
d. circumspecţie; 1. femur;
e. abducţie. 2. ulnă;
3. radius;
115. Oasele îndeplinesc următoarele roluri: 4. fibulă.
a. pârghii ale aparatului locomotor;
b. protecţie a unor organe vitale; 6. Creşterea în lungime a osului se realizează:
c. sediul principal al organelor hematopoietice; 1. la nivelul cartilajului diafizo-epifizar;
d. depozit de săruri minerale; 2. printr-un proces de osteogeneză;
e. toate răspunsurile sunt corecte. 3. pe seama cartilajului de creştere;
4. pe seama periostului.
116. Oasele protejează unele organe vitale, astfel:
a. bazinul osos pentru vezică urinară; 7. Cartilajele de creştere:
b. cutia toracică pentru plămâni; 1. sunt situate la limita dintre diafiză şi epifiză;
c. canalul vertebral pentru măduva spinării; 2. persistă până la vârsta de 25 de ani;
d. cutia craniană pentru encefal; 3. sunt specifice oasele lungi;
e. toate răspunsurile sunt corecte. 4. se întâlnesc la toate tipurile de oase.

8
8. Scheletul este format din: 17. Neurocraniul este format din ….oase
1. organe dure; nepereche şi din …..oase perechi:
2. organe rezistente; a. şase;
3. totalitatea oaselor aşezate în poziţie anatomică; b. patru;
4. sistemul locomotor. c. opt;
d. două.
9. După formă, întâlnim următoarele categorii de
oase: 18. Oasele nepereche ale neurocraniului sunt:
1. late; 1. maxilă;
2. scurte; 2. sfenoid;
3. lungi; 3. temporal;
4. regulate. 4. frontal.

10. Oasele lungi ale scheletului sunt reprezentate 19. Oasele pereche ale neurocraniului sunt:
de următoarele oase: 1. malarul;
1. radius; 2. parietalul;
2. tibie; 3. frontalul;
3. fibulă; 4. temporalul.
4. humerus.
20. Viscerocraniul cuprinde:
11. Oasele late ale scheletului sunt reprezentate 1. oase nepereche;
de: 2. oasele feţei;
1. frontal; 3. oase pereche;
2. coxal; 4. şase oase.
3. stern;
4. mandibulă. 21. Oasele perechi ale viscerocraniului sunt
următoarele:
12. Din categoria oaselor scurte fac parte: 1. nazalul;
1. carpienele; 2. zigomaticul;
2. radiusul; 3. lacrimalul;
3. tarsienele; 4. mandibula.
4. ulna.
22. Oasele nepereche ale viscerocraniului sunt:
13. Oasele lungi: 1. temporalul;
1. sunt oase la care predomină lungimea; 2. maxila;
2. prezintă o diafiză; 3. frontalul;
3. prezintă două epifize; 4. mandibula.
4. sunt prezente la nivelul mâinii.
23. Scheletul trunchiului este format din:
14. Scheletul capului este alcătuit din: 1. stern, situat anterior;
1. oase pereche; 2. coaste, pe părţile laterale;
2. oase nepereche; 3. coloana vertebrală toracală;
3. neurocraniu; 4. centura scapulară.
4. viscerocraniu ce adăposteşte encefalul.
24. Bazinul este constituit din:
15. Neurocraniul adăposteşte: 1. stern;
1. encefalul; 2. sacrum;
2. cerebelul; 3. coccige;
3. mezencefalul; 4. coxale.
4. măduva spinării.
25. Coloana vertebrală:
16. Viscerocraniul conţine segmentul: 1. este constituită din piese osoase numite vertebre;
1. periferic al unor organe de simţ; 2. reprezintă scheletul lateral al corpului;
2. periferic al analizatorului olfactiv; 3. îndeplineşte un dublu rol;
3. iniţial al aparatului digestiv; 4. este situată pe linia mediană.
4. distal al aparatului respirator.

9
26. Coloana vertebrală este situată în 35. Coccigele:
partea……şi …..a corpului: 1. este situat în continuarea osului sacrum;
1. mediană; 2. se articulează inferior cu osul sacrum;
2. laterală; 3. se articulează superior cu ultima vertebră
3. anterioară; lombară;
4. posterioară. 4. reprezintă ultimul segment al coloanei vertebrale.

27. Vertebra tip este formată din: 36. În plan sagital, coloana vertebrală prezintă
1. corp vertebral, în partea anterioară; următoarele curburi:
2. arc vertebral, în partea posterioară; 1. cervicală cu convexitatea anterior;
3. apofize; 2. toracală cu convexitatea posterior;
4. canal vertebral. 3. lombară cu concavitatea posterior;
4. sacrală cu concavitatea anterior.
28. Coloana vertebrală are un număr de
…….vertebre: 37. Curburile coloanei vertebrale din plan frontal:
1. 32; 1. pot fi cu convexitatea la stânga;
2. 34; 2. sunt patologice;
3. 30; 3. pot fi cu convexitatea la dreapta;
4. 33. 4. se numesc lordoze.

29. Repartiţia vertebrelor pe regiuni este 38. Scheletul toracelui este format din:
următoarea: 1. stern, anterior;
1. 7 – 8 cervicale; 2. 7 perechi de coaste,pe părţile laterale;
2. 12 toracale; 3. vertebrele toracale, posterior;
3. 4 – 5 lombare; 4. bazin, inferior.
4. 4 – 5 coccigiene.
39. Sternul:
30. Prin suprapunerea vertebrelor se formează: 1. este un os nepereche;
1. canalul vertebral; 2. este situat pe părţile laterale ale toracelui;
2. orificiile de conjugare prin care intră nervii spinali; 3. este situat pe linia mediană;
3. pediculii vertebrali; 4. este un os pereche;
4. un canal ce adăposteşte măduva spinării.
40. Sternul se articulează:
31. Osul sacrum: 1. primele 7 perechi de coaste;
1. este un os pereche; 2. humerusul;
2. provine prin sudarea celor cinci vertebre sacrale; 3. clavicula;
3. are formă trapezoidală; 4. omoplatul.
4. este situat pe linia mediană.
41. Din cele 12 perechi de coaste se unesc direct
32. Osul sacrum este orientat cu: cu sternul:
1. baza în jos; 1. perechea a doua;
2. baza în sus; 2. perechea a patra;
3. vârful în sus; 3. perechea a şasea;
4. vârful în jos. 4. perechea a opta.

33. Osul sacrum se articulează: 42. Coastele prezintă următoarele caractere:


1. lateral, cu osul coxal; 1. sunt situate pe părţile laterale ale toracelui;
2. inferior, cu coccigele; 2. se întind de la coloana vertebrală toracală la
3. superior, cu coloana lombară; stern;
4. inferior, cu femurul. 3. sunt în număr de 12 perechi;
4. au forma literei ,,S’’ culcată.
34. Coccigele rezultă din fuzionarea celor …..
vertebre coccigiene: 43. Coastele adevărate prezintă următoarele
1. 4; caractere:
2. 4 – 5; 1. se articuleză cu sternul;
3. 5; 2. se articulează cu sternul prin cartilajul coastei VII;
4. 7. 3. sunt reprezentate de primele 7 perechi;
4. sunt reprezentate de coastele XI şi XII.

10
44. Coastele false prezintă următoarele caractere: 3. ulnă;
1. se articulează indirect cu sternul; 4. humerus;
2. sunt coaste libere;
3. se articulează cu sternul prin intermediul 54. La formarea scheletului antebraţului participă:
cartilajului coastei VII; 1. radiusul;
4. delimitează orificiul superior al toracelui. 2. humerusul;
3. fibula;
45. Sunt considerate coaste false următoarele 4. ulna.
perechi:
1. coastele X; 55. Scheletul antebraţului este format din:
2. coastele IX; 1. două oase lungi;
3. coastele VIII; 2. ulnă, situată medial;
4. coastele XII. 3. radius, situat lateral;
4. două oase fixe.
46. Sunt coaste flotante perechile de coaste:
1. VIII; 56. Cele două oase ale antebraţului, se
2. XI; articulează:
3. X; 1. între ele prin epifizele proximale;
4. XII. 2. proximal cu humerusul.
3. între ele prin epifizele distale;
47. Se descriu următoarele tipuri de coaste: 4. distal, cu humerusul.
1. flotante;
2. adevărate; 57. Ulna se articulează:
3. false; 1. superior cu humerusul;
4. independente. 2. lateral cu radiusul;
3. inferior cu oasele carpiene;
48. Scheletul membrelor superioare cuprinde: 4. inferior cu metacarpienele.
1. scheletul centurii scapulare;
2. scheletul antebraţului; 58. Radiusul se articulează proximal cu:
3. scheletul braţului; 1. oasele carpiene;
4. scheletul mâinii. 2. humerusul;
3. metacarpienele;
49. La formarea centurii scapulare participă: 4. ulna.
1. sternul;
2. omoplatul; 59. Radiusul se articulează distal cu:
3. humerusul; 1. oasele carpiene;
4. clavicula. 2. humerusul;
3. metacarpienele;
50. Clavicula: 4. ulna.
1. face parte din centura scapulară;
2. este un os lung; 60. Scheletul mâinii este format din:
3. are forma literei ‘’V’’culcată; 1. falange;
4. este situată în partea anterioară a toracelui. 2. carpiene;
3. metacarpiene;
51. Clavicula se articulează: 4. tarsiene.
1. omoplatul;
2. humerusul; 61. Scheletului mâinii cuprinde ….. falange:
3. sternul; 1. trei la nivelul degetului mic;
4. prima coastă. 2. trei la nivelul mediusului;
3. două la nivelul policelui;
52. Omoplatul se articulează cu: 4. două la nivelul halucelui.
1. clavicula;
2. sternul; 62. Oasele carpiene:
3. humerusul; 1. sunt dispuse pe două rânduri;
4. cu scapula de parte opusă. 2. se articulează cu radiusul şi ulna;
3. se articulează cu metacarpienele;
53. Scheletul braţului este alcătuit din 4. se articulează şi între ele.
următoarele oase, cu EXCEPŢIA:
1. femur;
2. radius;
11
63. Oasele metacarpiene se articulează cu: 73. La nivelul scheletului gambei, tibia:
1. carpienele; 1. este aşezată medial;
2. radiusul; 2. este aşezată lateral;
3. ulna; 3. este osul mai voluminos;
4. falangele. 4. reprezintă osul mai puţin voluminos.

64. Scheletul membrului inferior cuprinde: 74. La nivelul scheletului gambei, fibula:
1. simfiza pubiană; 1. este situată lateral;
2. centura pelviană; 2. este situată medial;
3. centura sacrată; 3. este osul mai puţin voluminos;
4. scheletul membrului inferior liber. 4. reprezintă osul mai voluminos.

65. Centura pelviană: 75. Despre cele două oase ale gambei se pot
1. leagă membrul inferior liber de trunchi; afirma următoarele:
2. este formată din cele două oase sacrate; 1. se articulează între ele proximal;
3. este formată din cele două oase coxale; 2. se articulează între ele distal;
4. leagă oasele gambei de femur. 3. numai tibia se articulează cu femurul;
4. ambele se articulează inferior cu metatarsienele.
66. Oasele coxale se articulează:
1. posterior cu sacrumul; 76. Tibia se articulează:
2. anterior între ele; 1. prin partea laterală cu fibula;
3. lateral cu femurul; 2. prin epifiza proximală cu femurul;
4. lateral cu ilionul. 3. prin epifiza distală cu tarsienele;
4. prin partea anterioară cu rotula.
67. Articulaţia dintre oasele coxale:B
1. formează centura pelvină; 77. Fibula se articulează:
2. este o articulaţie fixă; 1. prin epifiza proximală cu tibia;
3. este o articulaţie semimobilă; 2. superior cu femurul;
4. nu permite mişcări. 3. superior şi cu rotula;
4. prin epifiza distală cu tibia.
68. La formarea bazinului participă:
1. coloana vertebrală lombară; 78. Scheletul piciorului este format din oase:
2. oasele coxale; 1. tarsiene;
3. femurul; 2. metatarsiene;
4. osul sacrum. 3. falange;
4. pereche.
69. Scheletul coapsei cupride:
1. cel mai lung os din corp; 79. Oasele tarsiene:
2. fibula; 1. se articulează cu metatarsienele;
3. rotula; 2. se articulează între ele;
4. femurul. 3. se articulează cu tibia;
4. se articulează fibula.
70. Femurul se articulează:
1. prin epifiza proximală cu coxalul; 80. Oasele metatarsiene se articulează cu:
2. prin epifiza proximală cu rotula; 1. tarsienele;
3. prin epifiza distală cu tibia; 2. tibia;
4. prin epifiza distală cu fibula. 3. falangele;
4. fibula.
71. Epifiza distală a femurului se articulează:
1. superior cu rotula; 81. Etmoidul prezintă:
2. anterior cu rotula; 1. o stâncă;
3. inferior cu talusul; 2. o lamă ciuruită;
4. inferior cu tibia. 3. o gaură la nivelul căreia măduva se continuă cu
bulbul;
72. Scheletul gambei este alcătuit din: 4. o lamă ciuruită străbătută de nervul olfactiv.
1. două oase lungi;
2. tibie;
3. fibulă;
4. două oase late unite printr-o membrană
interosoasă
12
82. Temporalul prezintă: 3. canalul rahidian pentru encefal;
1. stâncă; 4. bazinul pentru vezică urinară.
2. canalul auditiv extern;
3. o cavitate pentru urechea medie; 92. Sistemul osos îndeplineşte următoarele
4. o cavitate pentru urechea internă. funcţii:
1. metabolică;
83. Sfenoidul: 2. mecanică;
1. este situat la nivelul bazei craniului; 3. hematopoietică;
2. adăposteşte glanda hipofiză; 4. hemostatică.
3. conţine şaua turcească;
4. prezintă o stâncă;

84. După gradul de mobilitate, articulaţiile pot fi:


1. fixe; SISTEMUL MUSCULAR
2. mobile;
3. semimobile;
4. imobile.
COMPLEMENT SIMPLU
85. Articulaţiile:
1. sunt formaţiuni de legătură între muşchi; 1. Muşchii din organism se clasifică astfel:
1. sunt formaţiuni de legătură între oase; a. somatici;
2. sunt de patru tipuri; b. scheletici;
3. sunt sediul mişcărilor. c. netezi;
d. viscerali;
86. La nivelul unei articulaţii mobile se pot e. toate răspunsurile sunt corecte.
interpune:
1. discuri; 2. Muşchii scheletici reprezintă aproximativ …...
2. cartilaj fibros; din masa organismului:
3. meniscuri; a. 30%;
4. ţesut epitelial. b. 30-40%;
c. 40%;
87. Elementele structurale ale unei articulaţii d. 80%;
mobile sunt următoarele: e. 20%.
1. capsula articulară;
2. membrana sinovială; 3. Muşchii scheletici se pot clasifica după
3. cavitatea articulară; următoarele criterii:
4. ligamente articulare. a. formă;
b. dimensiunea care predomină;
88. Într-o articulaţie se pot realiza următoarele c. funcţia pe care o îndeplinesc;
tipuri de mişcări: d. segmentele corpului;
1. flexie; e. toate răspunsurile sunt corecte.
2. extensie;
3. rotaţie; 4. Muşchii scheletici:
4. abducţie; a. reprezintă componentele pasive ale aparatului
locomotor;
89. Oasele îndeplinesc următoarele roluri: b. sunt muşchi cu contracţie involuntară;
1. protecţie a unor organe vitale; c. contribuie la menţinerea poziţiei corpului;
2. pârghii ale aparatului locomotor; d. formează pereţii viscerelor;
3. sediul principal al organelor hematopoietice; e. sunt corecte răspunsurile a şi b.
4. producerea elementelor figurate ale sângelui.
5. După dimensiunea care predomină, muşchii
90. Tesutul osos reprezintă un depozit de: viscerali pot fi:
1. calciu; a. laţi;
2. săruri minerale; b. lungi;
3. fosfor; c. scurţi;
4. vitamina A. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. nici un răspuns nu este corect.
91. Oasele protejează unele organe vitale, astfel:
1. cutia toracică pentru inimă;
2. cutia craniană pentru măduva spinării;
13
6. Următorii muşchi au formă circulară: 14. Muşchiului striat prezintă o inervaţie:
a. orbicular al urechilor; a. dublă;
b. orbicularul buzelor; b. somatică;
c. orbicularul nasului; c. vegetativă;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. e. sunt corecte răspunsurile a şi b;

7. Muşchii scheletici: 15. Inervaţia somatică senzitivă a muşchiului


a. sunt organele pasive ale mişcării; striat este asigurată de:
b. au în structura lor ţesut muscular neted; a. neuronii din coarnele anterioare ale măduvei;
c. au o vascularizaţie bogată; b. neuronii din coarnele posterioare ale măduvei;
d. au o inervaţie dublă: somatică şi motorie; c. neuronii somatomotori din ganglionul spinal;
e. toate răspunsurile sunt corecte. d. neuronii somatosenzitivi din ganglionul spinal;
e. axonii neuronilor alfa şi gama.
8. Muşchii scheletici prezintă:
a. o porţiune centrală, mai puţin voluminoasă; 16. Inervaţia somatică motorie a muşchiului striat
b. corpul muşchiului; este asigurată de:
c. o singură extremitate; a. neuronii somatosenzitivi alfa şi gama;
d. toate răspunsurile sunt corecte; b. neuronii somatomotori din coarnele posterioare
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. ale măduvei;
c. neuronii somatomotori din coarnele anterioare ale
9. Extremităţile muşchiului scheletic: măduvei;
a. se numesc tendoane; d. axonii neuronilor din ganglionul spinal;
b. se inseră pe oase; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c.
c. au în structura lor ţesut muscular;
d. toate răspunsurile sunt corecte; 17. Inervaţia vegetativă a muşchilor striaţi:
e. sunt corecte răspunsurile a şi b. a. este prezentă la nivelul vaselor sanguine din
muşchi;
10. Corpul muşchiului striat este constituit din: b. asigură debitul de sânge în raport cu efortul
a. ţesut conjunctiv; muscular;
b. vase sanguine; c. este asigurată de motoneuronii din coarnele
c. nervi senzitivi; anterioare ale măduvei;
d. nervi motori; d. toate răspunsurile sunt corecte.
e. toate răspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.

11. Muşchiul scheletic prezintă: 18. Vascularizaţia muşchilor scheletici:


a. o membrană conjunctivă la exterior; a. asigură aportul de oxigen necesar contracţiei;
b. fascia muşchiului la interior; b. este invers proporţională cu gradul de activitate al
c. fibre musculare netede grupate în fascicule; muşchiului;
d. o coloraţie alb-sidefie; c. este redusă;
e. toate răspunsurile sunt corecte; d. este asigurată de capilare ce se deschid în
repaus;
12. Fibra musculară striată este înconjurată de: e. toate răspunsurile sunt corecte.
a. epimisium;
b. endomisium; 19. Muşchiul scheletic este constituit din:
c. perimisium; a. substanţe organice;
d. o teacă groasă de ţesut conjunctiv; b. substanţe anorganice;
e. sunt corecte numai răspunsurile b şi d. c. apă;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
13. Fasciculele de fibre, din structura muşchiului e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
striat, sunt înconjurate de:
a. epimisium; 20. Substanţele anorganice ale muşchiului sunt:
b. endomisium; a. sărurile minerale;
c. perimisium; b. glucoza;
d. fascie; c. trigliceridele;
e. nici un răspuns nu este corect. d. proteinele;
e. ATP.

14
21. Proteinele musculare sunt localizate: e. membrelor.
a. numai în sarcoplasmă;
b. numai în miofibrile; 29. La nivelul capului se află următorii muşchi:
c. în sarcolemă; a. ai mimicii;
d. în mitocondrii; b. cutanaţi;
e. nici un răspuns nu este corect. c. masticatori;
d. ai globului ocular;
22. Proteinele musculare au următoarele e. toate răspunsurile sunt corecte.
caracteristici:
a. toate sunt proteine contractile; 30. Muşchii mimicii sunt grupaţi în jurul orificiilor:
b. unele sunt proteine necontractile;
c. cele contractile sunt mioglobina; a. auditive, intern şi extern;
d. cele necontractile sunt actina şi miozina; b. nazale;
e. sunt corecte numai răspunsurile b şi d. c. anale;
d. de la baza craniului;
23. Proteinele din muşchi sunt următoarele cu e. sunt corecte numai răspunsurile b şi d.
EXCEPŢIA:
a. contractile; 31. Muşchii mimicii sunt inervaţi de nervul:
b. necontractile; a. trigemen;
c. mioglobină; b. facial;
d. structurale; c. frenic;
e. glicogen. d. vag;
e. accesor.
24. Proteinele musculare contractile:
a. sunt reprezentate de actină; 32. Muşchii masticatori sunt inervaţi de nervul:
b. sunt reprezentate de miozină; a. maxilar (ram din trigemen);
c. sunt localizate în miofibrile; b. facial;
d. formează sarcomere; c. mandibular (ram din trigemen);
e. toate răspunsurile sunt corecte. d. accesor;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c.
25. Proteinele musculare necontractile sunt
reprezentate de: 33. Muşchii masticatori sunt reprezentaţi de:
a. troponină; a. orbicularul buzelor;
b. tropomiozină; b. temporalul;
c. mioglobină; c. muşchii limbii;
d. actină; d. muşchii cutanaţi;
e. miozină. e. sunt corecte răspunsurile a şi b.

26. Substanţele energetice ale muşchiului sunt 34. Muşchii maseteri:


următoarele, cu o EXCEPŢIE: a. se dispun în jurul orificiilor;
a. glucoza; b. au rol în masticaţie;
b. adenozintrifosfatul (ATP); c. sunt muşchi cutanaţi;
c. mioglobina; d. sunt inervaţi de nervul facial;
d. creatinfosfatul (CP); e. toate răspunsurile sunt corecte.
e. glicogenul.
35. Muşchii gâtului sunt reprezentaţi de:
27. Substanţele anorganice ale muşchiului sunt a. pielosul gâtului;
următoarele: b. sternocleidomastoidian;
a. actina; c. oblic extern;
b. sărurile minerale; d. toate răspunsurile sunt corecte.
c. miozina; e. sunt corecte răspunsurile a şi b.
d. mioglobina;
e. glucoza. 36. În regiunea anterolaterală a gâtului se află
muşchiul:
28. Principalele grupe de muşchi somatici sunt a. trapez;
următoarele, cu EXCEPŢIA: b. occipital;
a. capului; c. sternocleidomastoidian;
b. gâtului; d. deltoid;
c. trunchiului; e. prevertebrali.
d. globului ocular;
15
37. Muşchiul sternocleidomastoidian este inervat 45.Muşchii abdomenului sunt:
de nervul: a. dinţat anterior;
a. facial; b. oblic extern;
b. vag; c. scurt abdominal;
c. ramurile posterioare ale nervilor spinali; d. vast medial;
d. accesor; e. toate răspunsurile sunt corecte.
e. plexul brahial.
46. La nivelul abdomenului se află muşchii:
38. Muşchii trunchiului se grupează în: a. triunghiular al abdomenului;
a. muşchii anterolaterali ai spatelui; b. drept abdominal;
b. muşchii posterolaterali ai cefei; c. adductor mare;
c. muşchii abdomenului; d. toate răspunsurile sunt corecte;
d. muşchii anterolaterali ai gâtului; e. nici un răspuns nu este corect.
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c.
47. Muşchii membrului superior sunt grupaţi în:
39. La nivelul spatelui şi cefei se află următorii a. muşchii umărului;
muşchi: b. muşchii braţului;
a. intercostali; c. muşchii antebraţului;
b. trapez; d. muşchii mâinii;
c. oblic extern; e. toate răspunsurile sunt corecte;
d. oblic intern;
e. nici un răspuns nu este corect. 48. Muşchiul umărului este:
a. coracobrahialul;
40. Muşchiul trapez este inervat de: b. deltoidul;
a. nervul facial; c. brahialul;
b. plexul brahial; d. bicepsul;
c. nervul accesor; e. nici un răspuns nu este corect.
d. nervul frenic;
e. ramurile posterioare ale nervilor spinali. 49.La nivelul braţului distingem muşchi:
a. anteriori şi posteriori;
41. Muşchiul mare dorsal este situat la nivelul: b. muşchi anteriori, triceps brahial;
a. abdomenului; c. muşchi posteriori, biceps brahial;
b. spatelui; d. muşchi inervaţi de ramurile colaterale ale plexului
c. peretelui anterolateral al toracelui; brahial;
d. baza cutiei toracice; e. toate răspunsurile sunt corecte.
e. nici un răspuns nu este corect.
50. Muşchii anteriori ai braţului sunt:
42.În partea anterioară a toracelui se găsesc a. deltoid;
muşchii: b. biceps brahial;
a. diafragm; c. triceps brahial;
b. mare dorsal; d. extensori ai braţului;
c. mare pectoral; e. pronatori.
d. oblic intern;
e. oblic extern. 51. Muşchiul biceps brahial este situat:
a. pe faţa anterioară a antebraţului;
43. La nivelul toracelui se află următorii muşchi: b. pe faţa posterioară a antebraţului;
a. intercostali; c. pe faţa anterioară a braţului;
b. mare pectoral; d. pe faţa posterioară a braţului;
c. oblic extern; e. la nivelul mâinii.
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte răspunsurile a şi b. 52. Muşchii posteriori ai braţului sunt:
a. coracobrahial;
44. La baza cutiei toracice se află: b. brahial;
a. muşchii intercostali externi; c. biceps brahial;
b. muşchii intercostali interni; d. triceps brahial;
c. muşchiul oblic extern; e. deltoid.
d. muşchiul oblic intern;
e. diafragma.

16
53. Muşchii antebraţului sunt: 61. În partea posterioară a gambei se află
a. extensori ai degetelor; muşchii:
b. pronatori; a. tibial anterior;
c. supinatori; b. flexori ai degetelor;
d. flexori ai degetelor; c. solear;
e. toate răspunsurile sunt corecte. d. biceps femural;
e. pectineu.
54. Muşchii membrului inferior sunt:
a. fesieri, ai coapsei, ai genunchiului, ai gambei şi ai 62. După acţiune, muşchii gambei prezintă
piciorului; următoarele grupe, cu o EXCEPŢIE:
b. ai coapsei, ai genunchiului, ai gambei, ai a. pronatori;
piciorului şi ai plantei; b. flexori;
c. fesieri, ai coapsei, ai gambei şi ai plantei; c. extensori;
d. fesieri, ai coapsei, ai gambei şi ai piciorului; d. abductori;
e. nici un răspuns nu este corect. e. supinatori.

55. La nivelul coapsei se află următorii muşchii: 63. Muşchii piciorului sunt:
a. semitendinos; a. fesieri;
b. semimembranos; b. plantari;
c. biceps femural; c. circulari;
d. cvadriceps femural; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. toate răspunsurile sunt corecte. e. nici un răspuns nu este corect.

56. Pe faţa anterioară a coapsei se află muşchii: 64. Muşchii scheletici asigură:
a. semitendinos; a. echilibrul;
b. adductor lung; b. postura;
c. adductor scurt; c. mimica;
d. cvadriceps femural; d. mişcările voluntare;
e. biceps femural. e.toate răspunsurile sunt corecte.

57. Muşchiul croitor: 65. Muşchiul striat somatic:


a. este situat pe faţa anterioară a coapsei; a. realizează activitatea motorie voluntară;
b. este situat sub muşchiul cvadriceps; b. posedă automatism propriu;
c. este situat pe faţa posterioară a coapsei; c. se comportă ca un sinciţiu;
d. este extensor al coapsei pe bazin; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. toate răspunsurile sunt corecte. e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c.

58. Muşchiul cvadriceps: 66. Muşchii viscerali se întâlnesc în:


a. este situat pe faţa anterioară a coapsei; a. pereţii stomacului;
b. este situat deasupra muşchiului croitor; b. pereţii intestinului subţire;
c. se prinde de os prin trei capete; c. pereţii vaselor de sânge;
d. unul din capete este muşchiul pectineu; d. căile urinare;
e. toate răspunsurile sunt corecte. e. toate răspunsurile sunt corecte.

59. În loja posterioară a coapsei se află muşchii: 67. Muşchii viscerali:


a. tensor al fasciei lata; a. sunt constituiţi din ţesut muscular neted;
b. tibial posterior; b. sunt inervaţi de simpatic;
c. triceps femural; c. sunt inervaţi de parasimpatic;
d. semimembranos; d. posedă automatism propriu;
e. drept medial. e. toate răspunsurile sunt corecte.

60. La nivelul gambei se află muşchii: 68. Inervaţia muşchilor viscerali:


a. flexori ai degetelor; a. diminuă activitatea musculară;
b. extensori ai degetelor; b. intensifică activitatea musculară;
c. pronatori şi supinatori; c. iniţiază contracţiile musculare;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. este asigurată de sistemul nervos somatic;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. e. sunt corecte răspunsurile a şi b.

17
69. Proprietăţile muşchilor scheletici sunt 76. La nivelul muşchilor viscerali:
următoarele, cu o EXCEPŢIE: a. exitaţia se propagă în toată masa muşchiului;
a. elasticitatea; b. transmiterea impulsul nervos se face prin punţi
b. excitabilitatea; celulare;
c. extensibilitatea; c. transmiterea impulsului se face prin placa
d. plasticitatea; motorie;
e. contractilitatea. d. excitantul este influxul nervos;
e. sunt corecte răspunsurile a şi b.
70. Elasticitatea este proprietatea muşchilor:
a. de a se deforma şi de a reveni activ sub acţiunea 77. Contractilitatea:
unei forţe externe; a. este o proprietate specifică muşchiului visceral;
b. de a se reveni la forma iniţială când forţa ce a b. reprezintă capacitatea muşchiului de a se scurta şi
determinat-o nu mai acţionează; alungi;
c. de a se întinde şi de a reveni la forma iniţială dacă c. reprezintă capacitatea muşchiului de a răspunde
forţa ce a acţionat persistă; prin contracţie la acţiunea unui stimul;
d. datorată proprietăţilor membranei celulare; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. nici un răspuns nu este corect. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c.

71. Plasticitatea este proprietatea caracteristică: 78. Contracţia muşchiului cuprinde următoarele
a. miocardului; faze:
b. muşchilor netezi multiunitari; a. cuplarea actinei cu miozina;
c. muşchilor netezi viscerali; b. contracţie;
d. muşchilor somatici; c. relaxare;
e. muşchilor ciliari. d. eliberare a calciului;
e. toate răspunsurile sunt corecte.
72. Plasticitatea reprezintă proprietatea muşchilor
netezi viscerali de: 79. În timpul contracţiei musculare, eliberarea
a. menţinere constantă a dimensiunilor în timpul calciului determină:
distensiei; a. depolarizarea membranei;
b. menţinere constantă a tensiunii în timpul b. creşterea permeabilităţii membranei;
distensiei; c. cuplarea actinei cu mioglobina;
c. răspuns prin contracţie la acţiunea unui stimul; d. formarea actomiozinei;
d. revenire la forma iniţială după evacuarea e. toate răspunsurile sunt corecte.
conţinutului;
e. nici un răspuns nu este corect. 80. În faza de contracţie a muşchiului au loc
următoarele fenomene:
73. Sarcolema fibrei musculare: a. alunecarea filamentelor de miozină printre cele de
a. este polarizată în repaus; actină;
b. este depolarizată de stimuli electrici; b. apropierea discurilor întunecate;
c. este depolarizată de stimuli fizici; c. îndepărtarea membranelor Z;
d. este depolarizată de stimuli chimici; d. eliberarea de energie;
e. toate răspunsurile sunt corecte. e. toate răspunsurile sunt corecte.

74. La nivelul plăcii motorii transmiterea 81. Faza de relaxare a contracţiei constă în:
impulsului se realizează prin: a. reintroducerea calciului în miofibrile:
a. mediatori chimici; b. depolarizarea membranei;
b. acetilcolină; c. reinstalarea stării de repaus;
c. noradrenalină; d. scurtarea sarcomerelor;
d. toate răspunsurile sunt corecte; e. toate răspunsurile sunt corecte.
e. sunt corecte răspunsurile a şi b.
82. Secusa musculară:
75. La nivelul fibrei musculare, potenţialul de a. este o contracţie simplă;
placă apare: b. se întâlneşte des în organism;
a. când mediatorul chimic se leagă de receptorul c. toate contracţiile sunt secuse;
presinaptic; d. este determinată de un stimul cu valoare sub cea
b. după depolarizarea sarcolemei; prag;
c. după depolarizarea membranei presinaptice; e. toate răspunsurile sunt corecte.
d. după apariţia potenţialului terminal de placă;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c.

18
83.Tetanosul 90. Contracţiile izotonice sunt contracţiile în care
a. se obţine prin stimuli repetitivi; muşchiul:
b. poate fi complet; a. îşi modifică lungimea, tensiunea rămânând
c. poate fi incomplet; constantă;
d. este întâlnit la majoritatea contracţiilor din b. nu îşi modifică dimensiunea ci doar starea de
organism; tensiune;
e. toate răspunsurile sunt corecte. c. îşi modifică doar grosimea;
d. îşi modifică lungimea proporţional cu starea de
84. Majoritatea contracţiile voluntare ale tensiune;
muşchilor din organism sunt: e. îşi modifică doar tensiunea.
a. secuse incomplete;
b. secuse simple; 91. În timpul unei activităţi obişnuite, fiecare
c. secuse complete; muşchi:
d. tetanosuri; a. trece prin faze de contracţie izometrice şi
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c. izotonice;
b. are numai contracţii izometrice;
85. Forţa de contracţie a unui muşchi depinde de: c. are numai contracţii auxotonice;
a. numărul fibrelor musculare stimulate; d. are numai contracţii izotonice;
b. lungimea iniţială a fibrelor; e. nici un răspuns nu este corect.
c. numărul fibrelor implicate în contracţie;
d. grosimea fibrelor musculare; 92. Manifestările contracţiei musculare sunt:
e. toate răspunsurile sunt corecte. a. numai termice;
b. numai mecanice;
86. În contracţiile musculare izometrice: c. numai electrice;
a. lungimea muşchiului variază iar tensiunea rămâne d. toate răspunsurile sunt corecte;
constantă; e. nici un răspuns nu este corect.
b. variază şi lungimea şi tensiunea muşchiului;
c. lungimea muşchiului rămâne constantă dar 93. Manifestările termice ale contracţiei
tensiunea se modifică; musculare constau în:
d. atât lungimea cât şi tensiunea rămân constante; a. transformarea energiei termice în energie
e. nici un răspuns nu este corect. calorică;
b. creşterea masei totale a muşchiului;
87. Contracţiile izometrice: c. transformarea energiei chimice în energie
a. sunt caracteristice tuturor muşchilor scheletici; calorică;
b. susţin postura corpului; d. asigurarea energiei mecanice necesară
c. asigură peristaltismul normal; contracţiei;
d. sunt caracteristice numai musculaturii membrelor; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
e. nici un răspuns nu este corect.
94. În timpul unei contracţii, muşchiul produce:
88. În contracţia izometrică se produce: a. energie chimică;
a. lucru mecanic; b. căldură de repaos;
b. căldură; c. căldură de activitate;
c. mişcare; d. toate răspunsurile sunt corecte;
d. toate răspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte răspunsurile a şi b.
e. sunt corecte răspunsurile a şi b.
95. Energia chimică eliberată în timpul unei
89. În contracţiile izotonice: contracţii musculare este transformată în:
a. toată energia chimică se pierde sub formă de a. căldură;
căldură; b. lucru mecanic;
b. muşchiul nu prestează lucru mecanic extern; c. tonus muscular;
c. muşchiul realizează lucru mecanic; d. toate răspunsurile sunt corecte;
d. energia chimică se pierde sub formă de lucru e. sunt corecte răspunsurile a şi b.
mecanic intern;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi d. 96. Muşchii produc căldură prin:
a. contracţii mici;
b. contracţii repetate;
c. tonusul muscular;
d. frison;
e. toate răspunsurile sunt corecte;

19
97. Tonusul muscular: 4. pătraţi.
a. este starea de uşoară tensiune permanentă a
muşchiului; 6. Muşchii striaţi:
b. este caracteristică muşchilor ce au o inervaţie 1. formează musculatura sheletică;
motorie intactă; 2. menţin poziţia corpului;
c. este caracteristică muşchilor ce au o inervaţie 3. au o inervaţie voluntară.
senzitivă intactă; 4. sunt localizaţi la nivelul viscerelor.
d. este de natură reflexă;
e. toate răspunsurile sunt corecte. 7. Muşchii scheletici prezintă:
1. o porţiune centrală;
98. Tonusul muscular asigură: 2. corpul muşchiului;
a. mimica; 3. două extremităţi numite tendoane;
b. poziţia normală a corpului; 4. corpul muşchiului de culoare alb-sidefie.
c. expresia feţei ;
d. toate răspunsurile sunt corecte; 8. Tendoanele muşchiului scheletic:
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi d. 1. sunt formate din ţesut conjunctiv;
2. sunt formate din ţesut muscular;
99. Oboseala musculară se datorează 3. se prind pe oase;
a. excesului de oxigen; 4. au culoare roşie.
b. acumulării de acid lactic;
c. cantităţii crescute de ATP din muşchi; 9.Structural muşchiul scheletic prezintă:
d. cantităţii crescute de CP din muşchi; 1. perimisium, ce separă fasciculele de fibre
e. toate răspunsurile sunt corecte. musculare;
2. endomisium, înconjură fiecare fibră musculară;
3. epimisium, înveleşte muşchiul la periferie;
COMPLEMENT MULTIPLU 4. fascia muşchiului, la interior.

10. Muşchiului striat prezintă:


1. Muşchii din organism se clasifică astfel: 1. inervaţie somatică senzitivă;
1. somatici; 2. inervaţie vegetativă;
2. scheletici; 3. vascularizaţie bogată;
3. netezi; 4. inervaţie somatică, ce determină reacţii
4. viscerali; vasomotorii;

2. Totalitatea muşchilor din organism: 11. Inervaţia somatică senzitivă a muşchiului


1. formează sistemul muscular; striat este asigurată de:
2. reprezintă componentele pasive ale aparatului 1. neuronii din coarnele anterioare ale măduvei;
locomotor; 2. neuronii somatosenzitivi din ganglionul spinal;
3. reprezintă aproximativ 40% din greutatea 3. neuronii somatomotori din ganglionul spinal;
corporală; 4. neuronii din ganglionii nervior cranieni;
4. sunt formaţi din fibre striate.
12. Inervaţia somatică motorie a muşchiului striat
3. Muşchii scheletici se pot clasifica după este asigurată de:
următoarele criterii: 1. neuronii somatomotori alfa
1. locul pe care îl ocupă în organism; 2. neuronii somatomotori gama;
2. formă; 3. neuronii din coarnele anterioare ale măduvei;
3. funcţia pe care o îndeplinesc; 4. neuronii din ganglionul spinal.
4. tipul de vascularizaţie.
13. Inervaţia vegetativă a muşchilor striaţi:
4. Au formă circulară, următorii muşchi: 1. este prezentă la nivelul vaselor sanguine din
1. orbicular al ochiului; muşchi;
2. sfincterelor; 2. determină vasodilaţie;
3. orbicularul buzelor; 3. determină vasoconstricţie;
4. diafragma. 4. asigură debitul de sânge în raport cu efortul
muscular.
5. După dimensiunea care predomină, muşchii
pot fi:
1. lungi;
2. laţi;
3. scurţi;
20
14. Vascularizaţia muşchilor scheletici: 23. Muşchii mimicii sunt grupaţi în jurul orificiilor:
1. asigură aportul de oxigen necesar contracţiei; 1. nazale;
2. este invers proporţională cu gradul de activitate al 2. orbitare;
muşchiului; 3. bucal;
3. este bogată; 4. viscerocraniului.
4. este asigurată de capilare ce se deschid în
repaus. 24. Muşchii capului sunt inervaţi astfel:
1. muşchii masticatori de nervul trigemen;
15. Muşchiul scheletic este constituit din: 2. muşchii mimicii de nervul facial;
1. apă; 3. muşchii masticatori de ramul mandibular al
2. săruri minerale; trigemenului;
3. proteine; 4. muşchii cutanaţi de ramul maxilar al trigemenului.
4. glucide.
25. Muşchii masticatori sunt:
16. Substanţele organice ale muşchiului sunt: a. temporalul;
1. sărurile minerale; b. orbicularul buzelor;
2. glicogenul; c. maseterul;
3. apa; d. muşchii limbii.
4. proteinele.
26. Din muşchii gâtului fac parte:
17. Proteinele musculare sunt: 1. pielosul gâtului;
1. contractile; 2. dinţatul anterior;
2. localizate în miofibrile; 3. sternocleidomastoidianul;
3. necontractile; 4. deltoidul.
4. structurale
27. Muşchiul sternocleidomastoidian:
18. Proteinele musculare sunt reprezentate de: 1. este situat în regiunea anterolaterală a gâtului;
1. miozină; 2. este situat în regiunea posterioară a gâtului;
2. mioglobină; 3. este inervat de nervul accesor;
3. actină; 4. este inervat de nervul facial.
4. ATP.
28. Muşcii trunchiului se grupează în:
19. Substanţele anorganice ale muşchiului sunt 1. muşchii anterolaterali ai spatelui;
reprezentate de: 2. muşchii spatelui şi ai cefei;
1. mioglobină 3. muşchii anterolaterali ai gâtului;
2. apă; 4. muşchii abdomenului.
3. glicogen;
4. săruri minerale. 29. Muşchii spatelui şi cefei sunt:
1. muşchiul trapez;
20. Substanţele energetice ale muşchiului sunt 2. muşchiul pătrat;
reprezentate de: 3. muşchiul mare dorsal;
1. glucoză; 4. muşchiul mare pectoral.
2. mioglobină;
3. actomiozină; 30. Muşchiul trapez:
4. glicogen. 1. este un muşchi comun spatelui şi cefei;
2. este situat în plan superficial;
21. Muşchii scheletici, după segmentele corpului, 3. este inervat de nervul accesor;
se împart în: 4. este un muşchi cutanat.
1. muşchii capului;
2. muşchii feţei; 31. În partea anterioară a toracelui se găsesc
3. muşchii trunchiului; muşchii:
4. muşchii pelvisului. 1. deltoid;
2. mare pectoral;
22. Muşchii capului sunt: 3. mare dorsal;
1. ai mimici; 4. dinţat anterior.
2. cutanaţi, ce întervin în actul masticaţiei;
3. masticatori; 32. Muşchii toracelui sunt:
4. mandibulari. 1. intercostalii interni;
2. marele pectoral;
3. diafragma;
21
4. supraclavicularul. 42. La gambă se află următorii muşchi:
1. flexori ai degetelor;
33. La nivelul abdomenului se află următorii 2. extensori ai degetelor;
muşchi: 3. pronatori ai piciorului;
1. drept abdominal; 4. supinatori ai piciorului.
2. trapez;
3. oblic extern; 43. Pe faţa posterioară a gambei se află următorii
4. mare dorsal. muşchi:
1. solear;
34. Membrul superior prezintă următoarele grupe 2. biceps femural;
musculare: 3. semitendinos;
1. muşchii umărului; 4. gastrocnemieni.
2. muşchii braţului;
3. muşchii antebraţului şi mâinii; 44. Muşchii scheletici asigură:
4. muşchii palmei. 1. postura;
2. mimica;
35. Muşchii braţului sunt: 3. echilibrul;
1. biceps brahial; 4. mişcările involuntare;
2. extensori;
3. triceps brahial; 45. Muşchiul visceral:
4. supinatori. 1. posedă automatism propriu;
2. realizează activitatea motorie voluntară;
36. Muşchii antebraţului sunt: 3. se comportă ca un sinciţiu;
1. flexori ai degetelor 4. este inervat voluntar.
2. pronatori ai mâinii;
3. extensori ai degetelor; 46. Muşchii viscerali se întâlnesc în pereţii:
4. supinatori ai mâinii. 1. stomacului;
2. uterului;
37. Membrul inferior prezintă următoarele grupe 3. arterelor;
musculare: 4. venelor.
1. muşchii fesieri;
2. muşchii coapsei şi genunchiului; 47. Musculatura somatică realizează:
3. muşchii gambei; 1. limbajul;
4. muşchii piciorului şi palmei. 2. mersul;
3. vorbitul;
38. Pe faţa anterioară a coapsei se află muşchii: 4. mimica feţei.
1. croitor;
2. semitendinos; 48. Muşchii netezi din organism sunt reprezentaţi
3. cvadriceps femural; de:
4. biceps femural. 1. muşchii erectori ai firelor de păr;
2. muşchii radiari ai irisului;
39. Muşchiul croitor: 3. muşchii ciliari;
1. este cel mai scurt muşchi din corp; 4. muşchii extrinseci ai globului ocular;
2. străbate coapsa în diagonală;
3. este inervat de nervul accesor; 49. Muşchii scheletici au următoarele proprietăţi:
4. este situat în partea anterioară a coapsei. 1. elasticitatea;
2. excitabilitatea;
40. Muşchiul cvadriceps: 3. contractilitatea;
1. este situat în loja anterioară a coapsei; 4. conductibilitate.
2. este situat în loja posterioară a coapsei;
3. este situat sub muşchiul croitor; 50. Elasticitatea:
4. este inervat de plexul brahial. 1. este proprietatea muşchilor striaţi scheletici;
2. se datorează proprietăţilor membranei celulare;
41. Pe faţa posterioară a coapsei se află muşchii: 3. este proprietatea de revenire la forma iniţială
1. triceps femural; chiar dacă forţa ce a acţionat persistă;
2. semitendinos; 4. ste proprietatea de revenire la forma iniţială când
3. tibial posterior; forţa ce a determinat-o îşi încetează acţiunea.
4. semimembranos.

22
51. Plasticitatea este proprietatea: 59. Muşchii scheletici răspund la acţiunea unui
1. caracteristică muşchilor netezi viscerali; stimul prin:
2. caracteristică muşchilor somatici; 1. contracţie;
3. de menţinere constantă a tensiunii în timpul 2. un potenţial presinaptic excitator;
distensiei pereţilor; 3. un potenţial de repaus.
4. de răspuns prin contracţie la acţiunea unui stimul. 4. un potenţial de placă.

52. Sarcolema fibrei musculare: 60. Tonusul muscular:


1. este polarizată în repaus; 1. este starea de tensiune temporară a muşchiului;
2. este depolarizată de acetilcolină; 2. este de natură reflexă;
3. este depolarizată de stimuli fizici; 3. apare după denervarea muşchiului.
4. este repolarizată de stimuli chimici. 4. este caracteristică muşchilor ce au o inervaţie
motorie intactă;
53. Placa motorie:
1. reprezintă o sinapsă neuromusculară; 61. Tonusul muscular se datorează contracţiei
2. permite transmiterea influxului nervos către fibrele fibrelor musculare:
musculare netede; 1. permanenate;
3. foloseşte drept mediator chimic acetilcolina; 2. succesive;
4. permite transmiterea influxului nervos prin punţi 3. parţiale;
intercelulare. 4. totale.

54. La nivelul muşchilor viscerali: 62. Tonusul muscular:


1. exitaţia se propagă în toată masa muşchiului; 1. este de natură reflexă;
2. transmiterea impulsului se face prin placa 2. este menţinut prin impulsuri provenite prin nervii
motorie; motori;
3. excitantul este influxul nervos; 3. este starea de contracţie permanentă, dar parţială
4. transmiterea impulsul nervos se face prin punţi a musculaturii;
celulare; 4. asigură poziţia normală a corpului.

55. Contractilitatea: 63. În contracţiile musculare izometrice:


1. este o proprietate mşchiului somatic 1. tensiunea se modifică;
2. reprezintă capacitatea muşchiului de a se scurta 2. lungimea muşchiului se modifică;
şi alungi; 3. tensiunea rămâne constantă;
3. reprezintă capacitatea muşchiului de a răspunde 4. lungimea muşchiului rămâne neschimbată.
prin contracţie la acţiunea unui stimul;
4. este o proprietate pecifică muşchiului visceral; 64. Contracţiile izotonice sunt contracţiile în care:
1. lungimea muşchiului variază;
56. Contracţia muşchiului cuprinde următoarele 2. se modifică tensiunea;
faze: 3. variază atât lungimea muşchiului cât şi tensiunea;
1. cuplarea actinei cu miozina; 4. tensiunea rămâne constantă;
2. eliberarea calciului intracelular;
3. formarea actomiozinei; 65. În timpul unei activităţi obişnuite, fiecare
4. repolarizarea. muşchi trece prin faze de contracţie:
1. izometrice;
57. La nivelul plăcii motorii, terminaţia 2. autonome;
presinaptică conţine: 3. izotonice;
1. vezicule cu mediator chimic; 4. idiopatice.
2. vezicule cu adrenalină;
3. vezicule cu acetilcolina; 66. Forţa de contracţie a unui muşchi:
4. pliuri joncţionale. 1. depinde de numărul fibrelor stimulate;
2. depinde de grosimea fibrelor stimulate;
58. Excitabilitatea musculară se datorează: 3. depinde de numărul fibrelor implicate în
1. polarizării membranei celulare: contracţie;
2. acţiunii unui stimul electric; 4. este minimă când toate fibrele muşchiului
3. permeabilităţii selective a sarcolemei; respectiv sunt stimulate.
4. unui lanţ de reacţii mecanice.
67. Manifestările contracţiei musculare sunt:
1. electrice;
2. mecanice;
3. chimice;
23
4. termice.

68. Energia chimică eliberată în timpul unei


contracţii musculare este transformată în:
1. căldură;
2. mişcare;
3. lucru mecanic;
4. tonus muscular;

69. Muşchii produc căldură prin:


1. contracţii mici;
2. contracţii repetate;
3. tonusul muscular;
4. frison.

70. Tetanosul poate fi:


1. complet;
2. compus:
3. incomplet;
4. descompus.

71. Secusa musculară:


1. este o contracţie simplă;
2. caracterizează majoritatea contracţiilor din
organism;
3. se întâlneşte rar organism;
4. este determinată de un stimul cu valoare sub cea
prag;

72. Manifestările termice ale contracţiei


musculare determină apariţia:
1. căldurii de repaos;
2. secusei;
3. căldurii de activitate;
4. lucrului mecanic.

73. Oboseala musculară:


1. este determinată de acumularea de acid lactic;
2. determină scăderea capacităţii de travaliu;
3. este rezultatul epuizării substanţelor macroergice;
4. se datorează lipsei de oxigen.

24