UNIVERSITATEA “OVIDIUS” din CONSTANȚA

FACULTATEA DE MEDICINĂ
SPECIALIZAREA Asistență Medicală Generală
Sesiunea: Simulare admitere Mai 2021

PROBĂ DE CONCURS
Varianta: Biologie

INSTRUCȚIUNI PENTRU COMPLETAREA GRILEI DE CONCURS

- Întrebările au 2, 3 sau 4 răspunsuri corecte;
- Nu există întrebări cu un singur răspuns corect, cu toate răspunsurile corecte sau niciun
răspuns corect;
- Varianta de răspuns considerată corectă se marchează cu o bulină în cercul corespunzător
conform modelului de mai jos:

- Variantele considerate incorecte se vor lăsa necompletate;

- Orice altă modalitate de completare a grilei va atrage după sine anularea răspunsurilor;
- Nu se acceptă corecturi;
- Punctele nu sunt echivalente cu note sau fracțiuni de notă.

În atenția candidaților:
• Se interzice cu desăvârșire intrarea în sala de concurs cu telefoane mobile. Posesia telefoanelor mobile, chiar și închise,
depistate asupra candidatului, atrage după sine eliminarea candidatului din concurs.
• În timpul probei de concurs candidații nu au voie să consulte niciun fel de material, să discute cu alți candidați sau să copieze;
se interzice folosirea de către candidați a minicalculatoarelor proprii, a telefoanelor mobile sau a oricăror dispozitive electronice
de comunicare. Cei surprinși asupra faptului sunt eliminați din concurs.
• Nu se acceptă posesia asupra candidaților a altor instrumente de scris în afara celor primite de la Comisia tehnică de admitere.
Posesia materialelor scrise sau a altor obiecte, inclusiv pentru scris, în afara celor aferente concursului (caiet cu întrebări, grilă
de rezolvare, ciorne, pix) primite de la comisia tehnică, depistate asupra candidatului după începerea concursului, atrage după
sine eliminarea candidatului din concurs.
• Constituie fraudă și cazul în care candidații, prin diferite semne sau bilețele, încearcă să comunice între ei privitor la întrebările
din chestionare.
• Candidații care perturbă în mod repetat liniștea necesară desfășurării concursului sunt eliminați din concurs.
• În sala de concurs, candidații au obligația verificării caietului cu întrebări, precum și corespondența dintre caietul de întrebări și
cel al tipului de grilă primit. Întreaga responsabilitate asupra corespondenței dintre tipul de grilă și tipul caietului cu întrebări
revine candidatului.

1
1. Axul longitudinal: 9. Reflexele nociceptive se caracterizează prin:
a. este axul lungimii corpului; a. calea aferentă este formată de axonii neuronilor
b. este orizontal la om; motori;
c. are un pol superior (caudal b. Sunt reflexe polisinaptice;
d. are un pol inferior (cranial);
c. Prezintă şi neuroni de asociaţie;
e. are un pol superior (cranial).
d. au arcul reflex constituit din mai mult de trei
2. Transportul transmembranar care nu necesită neuroni;
prezenţa unor cărăuşi se realizează prin e. Calea eferentă este formată de prelungirile
mecanisme de: neuronilor din ganglionul spinal.
a. difuziune facilitată;
b. difuziune; 10. În punte se găsesc următorii nuclei:
c. osmoză; a. lacrimal;
d. cotransport; b. Solitar;
e. transport activ. c. Salivator inferior;
d. motor al nervului V;
3. Potenţialul de acţiune cu valoare prag
produce: e. Motor al nervului XI.
a. depolarizarea rapidă a celulei;
b. celula nu se depolarizează; 11. Nervii vagi se caracterizează prin:
c. depolarizarea spontană a celulei; a. originea reală a fibrelor motorii se află în nucleul
d. repolarizarea celulei; solitar;
e. contractilitatea. b. fibrele senzoriale au primul neuron în ganglionul
de pe traseul nervului;
4. Ţesutul conjunctiv moale formează c. deutoneuronul fibrelor senzitive este în nucleul
următoarele structuri, cu EXCEPŢIA: ambiguu;
a. tendoane; d. fibrele parasimpatice provin din nucleul dorsal al
b. glande mixte; nervului vag;
c. aponevroze; e. fibrele motorii ajung până în pelvis.
d. hipodermul;
e. meniscuri articulare. 12. La cerebel ajung următoarele fascicule, cu
Excepţia:
5. Sinapsa electrică este formată din:
a. două celule de aceleaşi dimensiuni;
a. fibre cortico-nucleare, care ajung la nucleii
cerebelului;
b. mediator chimic;
c. două celule alipite în zonele lor de rezistență b. Fasciculul spino cerebelos ventral;
electrică minimă; c. Fasciculul vestibulo-nuclear
d. fanta sinaptică; d. fasciculul spino-cerebelos direct;
e. componenta presinaptică. e. Fasciculul spino-talamic anterior.
6. În funcţie de tipul de energie pe care o 13. Talamusul constituie o staţie de releu pentru:
prelucrează, receptorii pot fi: a. fibrele ascendente provenite de la măduvă;
a. exteroreceptori;
b. Fasciculul piramidal direct
b. mecanoreceptori;
c. interoreceptori; c. Fibrele ascendente provenite de la nivelul
d. termoreceptori; bulbului;
e. visceroreceptori. d. căile extrapiramidale;
e. Fasciculul piramidal încrucişat.
7. Ramură dorsală a nervului spinal:
a. conţine numai fibre motorii; 14. Fisura laterală a lui Sylvius:
b. conţine numai fibre senzitive; a. începe pe fata bazală;
c. se distribuie pielii spatelui; b. se observă pe fața medială;
d. se distribuie muşchilor jgheaburilor vertebrale; c. pe fața laterală separă lobul orbital de lobul
e. Este mixtă. temporo-occipital;
d. pe fața inferioară separă lobul orbital de lobul
8. Sistemul piramidal se caracterizează prin temporo-occipital;
următoarele, cu unele EXCEPŢII: e. pe fața laterală separă lobul temporal de lobii
a. este format din trei neuroni; frontal şi parietal.
b. Este format dintr-un neuron cortical;
c. Are primul neuron medular;
d. are un neuron periferic;
e. Are un neuron de execuţie.

2
15. Reflexele condiţionate se caracterizează prin: 22. Cavitatea posterioară a globului ocular este
a. se închid la nivel cortical; plasată:
b. se menţin, chiar dacă stimulul condiţional nu a. între retină şi cristalin;
este întărit din timp în timp prin cel absolut ; b. între iris şi retină;
c. se închid la nivel subcortical ; c. posterior de cristalin;
d. sunt răspunsuri ‘’învățate’’pe care centrii nervoşi d. între iris şi cornee
îi dau unui stimul iniţial indiferent ; e. între sclerotică şi coroidă.
e. Sunt răspunsuri ‘’învățate’’pe care centrii nervoşi
îi dau unui stimul fără importanţă biologică. 23. Despre ariile vizuale se pot afirma
următoarele, cu EXCEPŢIA:
16. Dintre organele, care nu sunt prevăzute cu a. aria vizuală primară se întinde pe fața medială a
inervaţie parasimpatică, fac parte: lobilor occipitali;
a. medulosuprarenala; b. ariile vizuale asociative sunt situate în jurul ariei
b. Glandele sudoripare; vizuale primare;
c. Cordul; c. extirparea ariei vizuale primare produce afazia;
d. muşchii erectori ai firului de păr; d. distrugerea ariilor vizuale secundare produce
e. Majoritatea vaselor sanguine. orbirea;
e. la nivelul ariei vizuale primare macula are cea
17. Simpaticul nu are efect asupra: mai întinsă reprezentare.
a. Muşchiului circular al irisului;
b. Glandelor gastrice; 24. Helicotrema este plasată:
c. Muşchiului circular al corpului ciliar; a. spre vârful melcului osos;
d. Inimii; b. în utriculă;
e. Arborelui bronşic. c. în saculă;
d. între rampele din canalul spiral;
18. Următoarele afirmaţii despre sensibilitatea e. spre baza melcului osos.
termică sunt adevărate, cu EXCEPŢIA:
a. corpusculii Ruffini sunt sensibili la temperaturi 25. Receptorii maculări detectează:
de peste 50º C; a. viteza de deplasare a corpului;
b. Corpusculii Krause sunt mai sensibili la b. acceleraţia liniară de deplasare;
temperaturi sub 20º C; c. acceleraţia circulară de deplasare;
c. Temperaturile sub 10º C sunt percepute ca d. poziţia capului;
arsuri; e. viteza de deplasare a capului.
d. temperaturile sub 10º C sunt percepute ca
senzaţii dureroase; 26. Glande endocrine localizate la nivelul
e. Temperaturile peste 50º C sunt percepute ca trunchiului sunt următoarele, cu EXCEPŢIA:
arsuri a. timusul;
b. Tiroida;
19. Fibrele intrafusale:
c. Glandele paratiroide;
a. sunt identice cu fibrele extrafusale; d. pancreasul endocrin;
b. Sunt conţinute într-o capsulă conjunctivă; e. Insulele lui Langerhans.
c. Sunt situate în capsula articulară;
d. sunt dispuse paralel cu fibrele extrafusale; 27. Corticotropina:
e. au în structura lor ţesut fibros. a. determină creşterea concentraţiei sanguine a
glucocorticoizilor;
20. Aria gustativă este situată în: b. Determină scăderea concentraţiei sanguine a
a. partea superioară a girusului precentral; hormonilor sexosteroizi;
b. Partea inferioară a girusului postcentral; c. Stimulează melanogeneza în melanocite;
c. Partea posterioară a girusului precentral; d. are rol în procesul de pigmentare al pielii;
d. în lobul parietal; e. Are acelaşi precursor ca şi MSH-ul.
e. În lobul temporal.
28. Secretat în cantităţi mari ADH-ul produce
21. Despre mucoasa olfactivă se pot afirma următoarele, cu EXCEPŢIA:
următoarele, cu EXCEPŢIA: a. vasoconstricţie;
a. este un epiteliu secretor; b. Vasodilataţie;
b. Secretă mucus; c. Diabet insipid;
c. Ocupă zona cornetului nazal superior; d. diabet zaharat;
d. este un epiteliu de acoperire; e. Diabet bronzat.
e. Este un epiteliu senzorial.
3
29. Hiposecreţia de glucocorticoizi se întâlneşte 36. Manifestările contracţiei musculare sunt:
în următoarele afecţiuni cu EXCEPŢIA: a. numai electrice;
a. boala Conn; b. Mecanice;
b. Boala Addison; c. Chimice;
c. Sindromul Cushing; d. termice;
d. boala Basedow-Graves; e. Auxotonice.
e. Acromegalia.
37. Inhibarea secreţiei de HCl este realizată de
30. Printre efectele hormonilor tiroidieni asupra către, cu EXCEPŢIA:
metabolismului se numără: a. secretina;
a. efect catabolic proteic; b. apă;
b. Hiperglicemia; c. gastrină;
c. Hipercolesterolemia; d. somatostatina;
d. hipoglicemia; e. acetilcolina;
e. Hipocolesterolemia.
38. Chimotripsinogenul:
31. Glucagonul este secretat de: a. se activează sub acţiunea enterokinazei;
a. acinii pancreatici; b. se activează sub acţiunea tripsinei;
b. Insulele lui Langerhans; c. se activează sub acţiunea HCl;
c. Vezica biliară; d. acţionează asupra peptidelor;
d. celulele pancreatice α; e. Este o protează.
e. Celulele pancreatice β.
39. Mişcările de amestec ale intestinului gros:
32. Despre stern putem afirma următoarele: a. se deplasează în direcţie anală;
a. este un os nepereche; b. sunt mişcări „în masă”;
b. este format din manubriu, corp şi apendice c. sunt mişcări ale musculaturii longitudinale;
xifoid; d. se deplasează rapid;
c. este situat pe linia mediană a toracelui; e. realizează împingerea conţinutului colic spre
d. este un os lung; sigmoid;
e. manubriul, rămâne cartilaginos până la vârsta
de 40 de ani. 40. Despre defecaţie se poate afirma:
a. este procesul de eliminare a urinii din intestin;
33. Oasele metacarpiene se articulează cu: b. Creşterea frecvenţei ei se numeşte constipaţie;
a. carpienele; c. O dificulate a ei este constipaţia;
b. radiusul; d. consumul mare de fibre vegetale corectează
c. ulna; diareea;
d. falangele; e. Diareea poate fi de natură infecţioasă;
e. humerusul.
41. Sângele este format din:
34. Următoarele articulaţii sunt fixe: a. limfă;
a. articulaţiile oaselor cutiei craniene; b. Elemente figurate (55% din volumul sanguin);
b. articulaţia dintre cele două oase coxale; c. Elemente figurate (45% din volumul sanguin);
c. articulaţia genunchiului; d. plasmă sangvină. (45% din volumul sanguin);
d. articulaţia umărului; e. Plasma sangvină (55% din volumul sanguin).
e. articulaţiile dintre corpurile vertebrelor.
42. Substanţele anorganice din plasmă sunt:
35. Pe faţa posterioară a coapsei se află a. calciul;
următorii muşchi: b. Clorul;
a. triceps femural; c. HCl;
b. semitendinos; d. sodiul;
c. tibial posterior; e. Potasiul.
d. semimembranos;
e. croitor. 43. Din artera subclaviculară se desprind
arterele:
a. vertebrală;
b. Toracică internă;
c. Carotidă externă;
d. carotidă internă;
e. Intercostalele anterioare.
4
44. Prin sistemul azygos vena cavă superioară 51. Vascularizaţia plămânilor:
strânge sângele venos de la: a. aparţine marii circulaţii;
a. pericard; b. Aparţine numai micii circulaţii;
b. Diafragm; c. Aparţine micii circulaţii;
d. este doar nutritivă;
c. Inimă;
e. Fiecare plămân primeşte şi sânge cu O2 şi
d. faringe; cu CO2;
e. Membrele superioare.
52. Membrana alveolo-capilară cuprinde:
45. Vasele limfatice se caracterizează prin, cu a. interstiţiul pulmonar.
EXCEPŢIA:
b. Hematii.
a. au o structură asemănătoare cu cea a venelor; c. Surfactant.
b. se formează prin confluarea capilarelor limfatice; d. epitelul alveolar;
c. Sunt prevăzute la exterior cu valve semilunare; e. Mucus.
d. prezintă pe traiectul lor ganglioni limfatici;
e. au structură asemănătoare cea a arterelor; 53. Despre fibroza pulmonară se poate afirma:
a. este o infecţie respiratorie acută;
46. Sistemul limfatic se caracterizează prin, cu
EXCEPŢIA:
b. Există vaccin care reduce foarte mult numărul
de cazuri;
a. Este identic cu sistemul circulator sangvin; c. Ţesutul pulmonar funcţional este înlocuit cu
b. Capilarele sale se anastomozează cu capilarele ţesut fibros;
venoase;
d. determină obstruarea căilor aeriene însoţită de
c. Este adaptat la funcţia de drenaj a ţesuturilor; captură aerului în alveole;
d. Pereţii vaselor limfatice sunt mai groşi decât e. Este reprezentată de antracoza.
pereţii vaselor sangvine;
e. Capilarele sale formează reţele terminale; 54. Medulara renală prezintă, pe secţiune:
a. formaţiuni piramidale;
47. Valvele atrio-ventriculare:
b. Capsula Bowman;
a. sunt în număr de două; c. Piramidele Malpighi;
b. Cea stângă este valva mitrală; d. glomeruli renali;
c. Cea dreaptă este valva tricuspidă; e. Calicele renale mici.
d. se deschid în timpul sistolei ventriculare;
e. se închid în diastola ventriculară. 55. Reabsorbţia facultativă a apei la nivelul
nefronului:
48. Despre hemoragii se pot afirma următoarele, a. are loc la nivelul tubilor proximali;
cu EXCEPŢIA:
b. se realizează sub acţiunea ADH-ului;
a. reprezintă neoplazii ale ţesutului
hematoformator;
c. Permite adaptarea volumului diurezei la starea
de hidratare a organismului;
b. Pot fi interne (pierdere sanguine într-o cavitate); d. se realizează numai în prezenţa aldosteronului;
c. Reprezintă scăderea cantităţii de hemoglobină; e. Antrenează şi absborbţia altor ioni (H+).
d. pot fi externe;
e. au consecinţe grave; 56. Scrotul:
a. este situat deasupra organului genital extern
49. Tonusul musculaturii netede a arterelor masculin;
depinde de, cu EXCEPŢIA:
b. Adăposteşte gonada masculină;
a. activitatea nervilor cranieni; c. Este format din tunici concentrice, continuarea
b. Concentraţia locală a unor metaboliţi; celor de la nivelul peretelui abdominal posterior;
c. de presiunea parţială a O2; d. face parte din organele genitale externe;
d. de activitatea unor mediatori; e. Face parte din organele erectile ale aparatului
e. de presiunea arterială; genital masculin.

50. Principalele proprietăţi ale venelor sunt: 57. Alegeţi afirmaţiile corecte:
a. distensibilitatea; a. spermiile se înmagazinează în epididim;
b. Elasticitatea; b. Spermatogeneza este stimulată de LH;
c. Motricitatea; c. Celulele Leydig secretă hormoni androgeni;
d. contractilitatea; d. sperma este formată numai de veziculele
e. Permeabilitatea; seminale;
e. Spermiile sunt celule diploide.

5
58. Vaginul se inseră pe: d. are loc la nivelul uterului;
a. corpul uterin; e. se desfăşoară în zona corticală a ovarului.
b. Colul uterin;
c. Trompa uterină; 60. Nidaţia:
d. istmul uterin; a. reprezintă procesul de contopire a gametului
e. Cervix. masculin cu cel feminin;
b. Reprezintă procesul de măturare a ovogoniei;
59. Ovogeneza: c. Reprezintă procesul de fixare a zigotului pe
a. este prezentă în ovar de la naştere; mucoasa uterină;
b. Începe la pubertate; d. defineşte transformarea embrionului în făt;
c. Are loc la nivelul zonei medulare a ovarului; e. Are loc în cavitatea uterină.