MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI

CERCETĂRII

OLIMPIADA DE BIOLOGIE
CLASA A XI-A
- faza judeţeană –

SUBIECTE:

I. ALEGERE SIMPLĂ
Alegeţi un singur răspuns corect din variantele propuse:

1. Reflexele de acomodare sunt declanşate de stimuli de la nivelul:

A. muşchii circulari ai irisului;
B. muşchii ciliari;
C. celulele bipolare ale retinei;
D. celulele cu cornuri şi bastonaşe ale retinei.
2. Care din următoarele afirmaţii este adevărată:
A. endonervul separă fasciculele de fibre ale unui nerv;
B. vasele nutritive ale nervului se găsesc printre fibrele nervoase;
C. perinervul izolează nervul şi are rol trofic;
D. axolema este continuarea neurilemei.
3. Inervaţia motorie a muşchilor scheletici se realizează prin:
A. axoni ai motoneuronilor din coarnele posterioare ale măduvei;
B. eliberarea de aceticolină;
C. deschiderea în cavitatea sinaptică a veziculelor ce conţin adrenalină;
D. prin intermediul butonilor terminali aflaţi la 250 microni distanţă de fibra musculară.
4. Ganglionii vegetativi simpatici:
A. sunt în număr de 31 de perechi;
B. au ca mediator chimic adrenalina şi noradrenalina;
C. medulosuprarenala este un imens ganglion simpatic cu mediaţie colinergică;
D. toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate.
5. Tractul optic este format din:
A. axonii celulelor bipolare retiniene;
B. prelungirile celulelor cu con sau cu bastonaş;
C. axonii celulelor multipolare;
D. axonii neuronilor metatalamici
6. Apreciaţi afirmaţia corectă cu privire la repartiţia ionilor la nivelul membranei
neuronale în stare de repaus:
A. anionii de Na+ predomină în mediul extracelular;
B. anionii de K+ predomină în mediul intracelular;
C. anionii difuzibili de Cl- predomină la exterior fiind respinşi de cei proteici;
D. toate afirmaţiile sunt adevărate.
7. Ţesuturile conjunctive moi:
A. conţin preponderent substanţă fundamentală impregnată cu săruri minerale şi organice;
B. cel elastic se găseşte foarte bine reprezentat în pereţii arteriolelor;
C. cel fibros conţine puţine celule;
D. cel reticulat conţine adipocite.
8. Vălul palatin:
A. are la suprafaţă un epiteliu unistratificat cilindric;
B. este inervat somatomotor de nervul facial;
C. este inervat senzitiv de nervul trigemen;
D. toate afirmaţiile sunt adevărate.
9. Fasciculul corticospinal asigură controlul cortexului asupra:
A. nucleului roşu;
B. nucleului olivar;
C. cornului anterior;

1
D. nucleilor parasimpaticului cranian.
10. Crampa scriitorului (tulburări privind execuţia scrisului) implică:
A. gir frontal mijlociu din emisfera dreapta la dreptaci;
B. gir postcentral din emisfera dreaptă la stangaci;
C. gir postcentral din emisfera dreapta la dreptaci;
D. nici un raspuns nu este corect.
11. Care din următoarele fascicule nu se încrucişează în măduvă:
A. corticospinal lateral;
B. corticospinal anterior;
C. spinotalamic anterior;
D. spinotalamic lateral.
12. Fasciculul cortico-bulbar:
A. face parte din căile extrapiramidale;
B. fibrele lui se termină în centrii motori ai trunchiului cerebral;
C. unele fibre fac sinapsă în cornul anterior al măduvei spinării;
D. coordonează motilitatea automată.
13. Lezarea punţii produce următoarele tulburări cu privire la:
A. acomodare pentru vederea de aproape;
B. pupiloconstricţie;
C. deglutiţie;
D. nici o variantă din cele de mai sus.
14. Formaţiunile medulare ce se continuă pe faţa anterioară a bulbului sunt:
A. fisura mediană anterioară;
B. şanţurile laterale;
C. cordoanele laterale;
D. toate variantele sunt adevărate.
15. Gustul dulce:
A. este perceput mai slab, asemănător gustului sãrat,în bolta palatină;
B. este perceput la baza limbii;
C. are pragul de excitabilitate mai scăzut decât gustul amar;
D. nu poate fi perceput în faringe.
16. Calea olfactivã are urmãtoarele caracteristici:
A. receptorii sunt reprezentaţi de celulele bazale;
B. protoneuronul este reprezentat de celulele mitrale;
C. axonii celulelor mitrale strãbat lama ciuruitã a etmoidului;
D. nici o variantã nu este corectã.
17. Epifiza:
A. are aferenţe parasimpatice de la retină;
B. conţine fibre vegetative parasimpatice şi celule gliale;
C. secretă hormonul melanocitostimulator;
D. involuează când începe să se matureze aparatul genital.
18. Care este afirmaţia adevărată în legătură cu melcul membranos?
A. este separat de rampa timpanică prin membrana vestibulară;
B. organul Corti este acoperit de columelă;
C. membrana tectoria se află deasupra membranei reticulare;
D. conţine un lichid aflat în contact cu fereastra ovală.
19. Sisteme interhaversiene se gãsesc în:
A. stratul de la suprafaţa oaselor carpiene;
B. diafiza sternului;
C. interiorul epifizei humerusului;
D. interiorul osului temporal.
20. Secţionarea jumătăţii drepte a măduvei spinării la nivelul segmentului T5 produce:
A. pierdierea sensibilităţii protopatice în membrul inferior drept;
B. pierderea sensibilităţii termo-algezice în membrul superior stâng;
C. pierderea sensibilităţii epicritice în membrul inferior stâng;
D. nici una din variantele de mai sus nu este corectă.

2
21. Sunetele se caracterizează prin:
A. înălţime determinată de amplitudinea undelor sonore;
B. intensitate determinată de frecvenţa undelor sonore;
C. înălţime determinată de frecvenţa undelor sonore;
D. timbru determinat de frecvenţa undelor sonore.
22. Alegeţi afirmaţia corectă cu privire la corpul trapezoid:
A. formaţiune de substanţă cenuşie existentă pe calea gustativă;
B. componentă a corpilor striaţi;
C. formaţiune de substanţă albă existentă pe calea acustică;
D. microcorp recent descoperit existent în fibra musculară striată scheletică.
23. Axonii deutoneuronilor căii vestibulare merg spre:
A. nucleii nervilor cranieni II,IV,VI;
B. epitalamus;
C. coliculii cvadrigemeni inferiori;
D. nici o variantă nu este corectă.
24. Care sunt receptorii ce informează cortexul asupra mişcărilor în jurul axelor
orizontale?
A. maculele utriculare;
B. crestele ampulare ale canalelor semicirculare verticale;
C. crestele ampulare ale canalelor semicirculare orizontale;
D. maculele saculare.
25. Hipersecreţia de insulină determină:
A. hiperglicemie şi glicozurie;
B. dezechilibre acido-bazice şi electrolitice;
C. acumularea de corpi cetonici în organism;
D. hipoglicemie severă şi slăbirea forţei musculare.
26. Adrenalina produce hiperglicemie prin:
A. stimularea glicogenogenezei hepatice;
B. stimularea gluconeogenezei hepatice;
C. inhibarea gluconeogenezei hepatice;
D. nici un răspuns corect.
27. Care este asemănarea dintre ocitocină şi melatonină?
A. contribuie la secreţia lactată;
B. stimulează musculatura netedă;
C. sunt controlate de hipotalamus;
D. sunt secretate de părţi ale diencefalului.
28. La formarea scheletului piciorului participă oasele tarsiene în număr de :
A. 5; B.30; C.8; D.nici o variantă nu este corectă.
29. Sincondrozele sunt:
A. articulaţii semimobile;
B. reprezentate de gonfoze;
C. prezente la articulaţia anterioară a oaselor coxale;
D. articulaţii sinoviale.
30. În timpul contracţiei fibrei musculare scheletice se produce:
A.diminuarea grosimii discului întunecat;
B. creşterea grosimii discului întunecat;
C. alunecarea filamentelor de miozină printe cele de actină;
D. hidroliza ATP-ului sub acţiunea complexului actomiozinic.
31. Secţionarea chiasmei optice printr-un plan sagital are următoarele consecinţe:
A. retina temporală dreaptă devine nefuncţională;
B. retina temporală stângă rămâne funcţională;
C. retina nazală stângă rămâne funcţională;
D. imposibilitatea de a mai vedea.
32. Lama spirală osoasă :
A. se continuă cu membrana reticulară până la capãtul extern al canalului cohlear;
B. este situată deasupra rampei vestibulare;
C. se termină la helicotremă;

3
D. conţine axoni ai protoneuronilor căii auditive.
33. Osteoplastele sunt:
A. celule active cu rol secretor;
B. celule mature care nu se mai divid;
C. prevăzute cu canalicule osoase ramificate transversal;
D. activate de parathormon.
34. Care afirmaţie este adevărată;
A. contracţiile izometrice determină scurtarea fibrei musculare;
B. contracţiile izotonice sunt implicate în menţinerea posturii;
C. contracţia tetanică reprezintă forma de activitate a muşchilor striaţi scheletici;
D. toate contracţiile voluntare din organism sunt secuse .
35. Dintre următorii receptori,care furnizează cea mai mare cantitate de informaţii:
A. discurile Merckel;
B. terminaţiile dendritice libere;
C. celulele cu conuri;
D. organul Corti.
36. Hipersecreţia tiroidiană provoacă:
A. senzaţia de frig;
B. pierderi în greutate;
C. scăderea metabolismului bazal (M.B.);
D. mixedem.
37. Apreciaţi corectitudinea afirmaţiilor:
A. nasul este situat caudal faţă de gură;
B. nucleul somatosenzitiv al nervului VII este situat caudal faţă de nucleul roşu;
C. planul frontal este dispus vertical şi poate fi considerat un plan de simetrie;
D. toate afirmaţiile de mai sus sunt corecte.
38. Substanţa reticulatã a trunchiului cerebral nu intervine în :
A. menþinerea posturii;
B. activitatea respiratorie;
C. menţinerea tonusului cotical;
D. intervine în toate .
39. Nervul cranian III:
A. are originea reală în punte;
B. conţine fibre vegetative senzitive parasimpatice;
C. are originea aparentă în şanţul bulbopontin;
D. nici una din variante nu este corectă.
40. Rădăcina spinală a nervului accesor:
A. urcă în cutia craniană şi se uneşte cu cea bulbară;
B. ia naştere în substanţa cenuşie medulară cervicală superioară;
C. iese din măduvă la nivelul şanţului lateral anterior;
D. toate afirmaţiile de mai sus sunt corecte.
41. Excitând fibrele unui nerv cranian care intră prin şanţul bulbo-pontin, impulsurile
ajung la:
A. nucleii somatomotori III,IV şi VI;
B. talamus;
C. formaţiunea reticulată;
D. toate afirmaţiile de mai sus.
42. Cărui nerv cranian nu i se alătură fibre preganglionare din nucleii parasimpatici ai
trunchiului cerebral:
A. glosofaringian;
B. accesor;
C. facial;
D. oculomotor.
43. În alcătuirea nevraxului, cerebelul este poziţionat:
A. sub bulbul rahidian;
B. posterior de trunchiul cerebral;
C. supramezencefalic;

4
D. anterior faţă de mezencefal.
44. Digestia celulară se realizează de către:
A. reticulul endoplasmatic neted;
B. aparatul Golgi;
C. ribozomi;
D. lizozomi.
45. Care din urmãtoarele celule sunt uninucleate :
A. fibra musculară netedă;
B. fibra musculară striată scheleticã;
C. fibra musculară intrafusală;
D. trombocitele.
46. La nivel renal cortizolul determină :
A. retenţia excesului de apă;
B. creşterea filtrării glomerulare;
C. scăderea eliminărilor de azot;
D. creşterea permeabilităţii tubilor distali ai nefronului.
47. Stratul molecular al scoarţei cerebeloase conţine:
A. celule stelate şi celule”în coşuleţ”;
B. celule Purkinje;
C. celule granulare;
D. celule Golgi.
48. Epitalamusul:
A. este situat în partea anterioară a talamusului;
B. are în alcătuirea sa glanda pituitară;
C. coordonează reflexe motorii şi secretorii digestive prin nucleii habenulari;
D. intervine prin epifiză în orientarea olfactivo somatică.
49. Hipotalamusul are următoarele caracteristici exceptând:
A. vine în raport cu talamusul;
B. prezintă neuroni secretori;
C. se vede în spaţiul dintre picioarele pedunculilor cerebeloşi;
D. are conexiuni cu sistemul limbic.
50. Ganglionii bazali:
A. sunt situaţi lateral şi sub talamus;
B. primesc aferenţe de la măduva spinării;
C. pot determina, în cazul unor disfuncţii,boala Parkinson;
D. nici o variantă corectă.
51. Tulburãri în activitatea sexualã apar la extirparea zonei asociative din lobul:
A. parietal;
B. temporal;
C. frontal;
D. occipital.
52. Lobul frontal are:
A. 3 girusuri;
B. 2 circumvoluţiuni;
C. 4 girusuri;
D. în girusul mijlociu centrul limbajului.
53. Inhibiţia poate fi:
A. de stingere-necondiţionată;
B. dobândită-condiţionată;
C. externă-dobândită;
D. de întârziere-necondiţionată.
54. Neuronul preganglionar parasimpatic se poate afla în:
A. trunchiul cerebral;
B. ganglionii laterovertebrali;
C. măduva spinării L2-L4;
D. măduva toracolombară.

5
55. Care din următoarele plexuri vegetative este previsceral:
A. celiac;
B. pulmonar;
C. mezenteric superior;
D. Meissner.
56. Dermul:
A. este ţesut conjunctiv lax;
B. conţine corpusculii Meissner şi foliculii piloşi;
C. depozitează trigliceride;
D. nici o variantă nu este corectă.
57. Aplicarea unui obiect fierbinte la nivelul pleoapei superioare determină apariţia de
impulsuri prin tracturile:
A. spinotalamic anterior;
B. spinotalamic lateral;
C. Goll şi Burdach;
D. nici un răspuns nu este corect.
58. Parathormonul :
A. scade eliminările de Ca+ şi Na+;
B. stimulează reabsorbţia intestinală de Ca+;
C. stimulează eliminările urinare de fosfaţi şi potasiu;
D. toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate.
59. Caracteristicile porţiunii centrale ale fibrelor intrafusale sunt:
A. este contractilă;
B. are multe miofibrile;
C. are puţini nuclei;
D. este mult mai voluminoasă.
60. Ventriculii laterali (I şi II):
A. sunt separaţi de septum pellucidum;
B. comunică cu ventriculul IV prin orificiul Monro;
C. prezintă plexurile coroide-formaţiuni avasculare;
D. toate afirmaţiile de mai sus sunt false.

II.PROBLEME

Alegeţi un singur răspuns din variantele propuse :

61. La un adult cantitatea de apă reprezintă 65% din masa corpului, din care 55% se
găseşte în celule.Care este cantitatea de apă a corpului unei persoane de 70 kg, după ce
acesta a suferit o intervenţie chirurgicală extirpându-i-se o tumoră de 3,5 kg.
A. 43,22Kg;
B. 42,22Kg;
C. 38,5kg;
D. 81,72kg.
62. O sportivă de performanţă în vârstă de 17 ani are o înălţime de 1,72 m şi greutatea de
70Kg. Se cere: a) numărul oaselor picioarelor şi mâinilor fără falange; b) numărul
oaselor trunchiului; c)cantitatea de apă conţinută în muşchii săi.
A. a) 64 oase; b)60-61 oase; c)21-22,4 kg;
B. a) 50 oase; b)59-60 oase; c)28 kg;
C. a) 50 oase; b)60-61 oase; c) 21-22,4 kg;
D. a) 64 oase; b)61-62oase; c)52,5kg.
63. Sandu si Costel sunt buni prieteni. Sandu prezintă guşă exoftalmică şi axul
anteroposterior al globului ocular de 20mm. Costel are guşă endemică şi axul
anteroposterior al globului ocular de 27 mm. Precizaţi: a) greutatea minimă a hipofizei
anterioare a lui Costel; b) ce tip de lentile poartă Sandu la ochelarii săi; c) care dintre ei
observă primul pe celălalt atunci când se întâlnesc; d)care din cei doi prieteni are mâna
caldă şi umedă când se salută.
A. a) 375mg; b)lentile divergente; c)Sandu; d)Sandu;

6
B. a) 3/4 din hipofiză; b)lentile convergente; c)Sandu; d) Sandu;
C. a) 0,375g; b)lentile biconvexe; c)Sandu; d)Costel;
D. nici o variantă din cele de mai sus nu este corectă.
64. Un muşchi striat scheletic are lungimea de 12cm, iar plăcile sale motorii au fantele
sinaptice de 240 Å fiecare.Vă rugăm să precizaţi: a) în cât timp ajunge impulsul nervos
la capetele muşchiului de la nivelul unei plăci motoare situate la jumătatea muşchiului,
ştiind că întârzierea sinaptică este de 0,5 ms şi viteza undei de depolarizare este de 12
m/s; b)viteza de deplasare a acetilcolinei de la butonul terminal al axonului până la
sarcolemă.
A. a) 0,5ms; b)4,8microni/s;
B. a) 0,005s; b)0,48microni/s;
C. a) 50ms; b)480microni/s;
D. a) 5ms; b)48microni/s.
65. Într-o fibră nervoasă amielinică viteza de deplasare a impulsului nervos este de
2,5m/s, iar viteza de propagarea a influxului nervos în axonii mielinizaţi este de 50 de ori
mai mare decât în cei amielinici. Calculaţi: a) viteza de deplasare a impulsului nervos
printr-o fibră nervoasă mielinizată, ştiind că întârzierea sinaptică este de 0,5ms; b) timpul
necesar impulsului nervos pentru a se deplasa pe calea termoalgezică care are o
lungime totală de 2m de la halucele stâng până la scoarţa cerebrală.
A. a)125000mm/s; b)0,015s;
B. a)125m/s; b)0,016s;
C. a)1250dm/s b)este imposibil de determinat;
D. a)12500cm/s; b) 0,017s.
66. Impulsul nervos produs la nivelul nucleului de origine al fibrelor vegetative ale
nervului oculomotor ajunge la efector după ce mai întâi se opreşte la nivelul unui
ganglion previsceral, unde transmiterea impulsului întârzie 0,7 ms. Presupunând că:
lungimea fibrelor preganglionare este de 0,3 m, iar a celor postganglionare de 2 cm,
viteza de conducere în fibrele amielinice este de 0,5m/s, iar în cele mielinice de 10 ori mai
mare, se cere să se calculeze timpul de întârziere a impulsului nervos pe calea de la
nucleul de origine al nervului III până la efector fără a lua în considerare sinapsa de la
efector.
A. 100ms;
B. 0,01007s;
C. 100,7ms;
D. 99,3ms.
67. Ştiind că encefalul are un volum de 1500cm3 stabiliţi: a) cât la sută din acesta este
afectat dacă la o persoană apare concomitent astazia, atonia astenia; b) câte straturi
celulare prezintă scoarţa neocortexul senzitiv; c)câte straturi prezintă scoarţa
neoocortexului cerebelos; d) cât la sută reprezintă substanţa albă din masa emisferelor
cerebrale.
A. a) 10%; b) 6 straturi; c) 3 straturi; d) 60%;
B. a) 150cm3; b) 6 straturi; c) 3 straturi; d) 60%;
C. a) 15%; b) 3 straturi; c) 3 straturi; d)50%;
D. a) 150cm3; b) 6 straturi; c) 3 straturi;d)75%.
68.Tegumentul are o suprafaţă de cca 2m2 şi reprezintă aproximativ 12% din greutatea
corpului. Precizaţi: a)greutatea tegumentului pentru un om de 80kg; b)câte straturi
prezintă; c)ce fel de ţesut este dermul; d)ce ramură a nervului spinal trebuie stimulată
pentru a produce piloerecţia de la nivelul antebraţului.
A. a) 9,6kg; b) 3 straturi; c) conjunctiv dens; d) comunicanta cenuşie;
B. a) 12kg, b) 2 straturi; c) conjunctiv lax; d) comunicanta dorsală;
C. a) 10kg, b) 3 straturi, c) conjunctiv dens; d) ramura cenuşie;
D. nici o variantă nu este corectă în totalitate.
69.Cronaxia muşchiului biceps brahial este de 0,5ms.Vă rugăm să precizaţi :
a) timpul util mediu al acestui muşchi, ştiind că excitabilitatea ţesutului muscular
scheletic este comparabilă cu cea a ţesutului nervos; b) limitele variaţiei de potenţial a
sarcolemei între starea de acţiune şi starea de repaus ştiind că valoarea potenţialului de
repaus este cuprinsă între –70,-90mV.

7
A. a) 10ms; b) 105→125mV;
B. a) 15ms; b) -35→-55mV;
C. a) 5ms; b) -105→-130mV;
D. a) 0,01s; b) nu se poate calcula.
70. Miofibrila fibrei musculare striate scheletice este formată din sarcomere. La
microscopul optic ne apare alcătuită dintr-o succesiune de discuri clare şi întunecate,
iar la microscopul electronic se evidenţiază prezenţa miofilamentelor de actină şi de
miozină. Vi se solicită: a) grosimea totală a miofilamentelor de actină, respectiv
grosimea totală a miofilamentelor de miozină dintr-o miofibrilă; b) de câte miofilamente
de miozină este înconjurat un miofilament de actină ştiind că raportul numeric per
miofibrilă miozină /actină este de ½; c) de câte miofilamente de actină este înconjurat
un miofilament de miozină.
A. a) 45000 Å; 3000 Å ; b) 3; c) 6;
B. a) 450µ; 300µ; b) 6; c) 3;
C. a) 15 Å ;30 Å ; b) 2, c) 3;
D. a) 15µ; 15µ; b) 3; c) 6.

Notă: Fiecare item de tip alegere simplă rezolvat corect primeşte 1 punct, iar fiecare
item de tip problemă câte 3 puncte.
Se acordă 10 puncte din oficiu.
Total 100 de puncte.
Toate subiectele sunt obligatorii.
Timp de lucru 3 ore.

SUCCES!