UNIVERSITATEA “OVIDIUS” din CONSTANȚA

FACULTATEA DE MEDICINĂ
SPECIALIZAREA Medicină
Sesiunea: Simulare admitere Mai 2021

PROBĂ DE CONCURS
Varianta: Biologie - Chimie

INSTRUCȚIUNI PENTRU COMPLETAREA GRILEI DE CONCURS

- Întrebările au 2, 3 sau 4 răspunsuri corecte;
- Nu există întrebări cu un singur răspuns corect, cu toate răspunsurile corecte sau niciun
răspuns corect;
- Varianta de răspuns considerată corectă se marchează cu o bulină în cercul corespunzător
conform modelului de mai jos:

- Variantele considerate incorecte se vor lăsa necompletate;

- Orice altă modalitate de completare a grilei va atrage după sine anularea răspunsurilor;
- Nu se acceptă corecturi;
- Punctele nu sunt echivalente cu note sau fracțiuni de notă.

În atenția candidaților:
• Se interzice cu desăvârșire intrarea în sala de concurs cu telefoane mobile. Posesia telefoanelor mobile, chiar și închise,
depistate asupra candidatului, atrage după sine eliminarea candidatului din concurs.
• În timpul probei de concurs candidații nu au voie să consulte niciun fel de material, să discute cu alți candidați sau să copieze;
se interzice folosirea de către candidați a minicalculatoarelor proprii, a telefoanelor mobile sau a oricăror dispozitive electronice
de comunicare. Cei surprinși asupra faptului sunt eliminați din concurs.
• Nu se acceptă posesia asupra candidaților a altor instrumente de scris în afara celor primite de la Comisia tehnică de admitere.
Posesia materialelor scrise sau a altor obiecte, inclusiv pentru scris, în afara celor aferente concursului (caiet cu întrebări, grilă
de rezolvare, ciorne, pix) primite de la comisia tehnică, depistate asupra candidatului după începerea concursului, atrage după
sine eliminarea candidatului din concurs.
• Constituie fraudă și cazul în care candidații, prin diferite semne sau bilețele, încearcă să comunice între ei privitor la întrebările
din chestionare.
• Candidații care perturbă în mod repetat liniștea necesară desfășurării concursului sunt eliminați din concurs.
• În sala de concurs, candidații au obligația verificării caietului cu întrebări, precum și corespondența dintre caietul de întrebări și
cel al tipului de grilă primit. Întreaga responsabilitate asupra corespondenței dintre tipul de grilă și tipul caietului cu întrebări
revine candidatului.

1
1. Diafragma perineală limitează inferior 9. În funcţie de tipul de energie pe care o
următoarea cavitate cu EXCEPŢIA: prelucrează, receptorii pot fi:
a. abdominală; a. exteroreceptori;
b. toracică; b. mecanoreceptori;
c. pelvină; c. interoreceptori;
d. bucală; d. termoreceptori;
e. cervicală. e. visceroreceptori.

2. Axul longitudinal: 10. În substanţa cenuşie a măduvei spinării se

a. este axul lungimii corpului; găsesc:
b. este orizontal la om; a. neuronii motori alfa;
c. are un pol superior (caudal b. nucleul parasimpatic pelvian;
d. are un pol inferior (cranial); c. nucleul gracillis;
e. are un pol superior (cranial). d. nucleul cuneat;
e. neuronii motori gamma.
3. Fosfolipidele membranare:
a. prezintă o porţiune hidrofilă; 11. Ramură dorsală a nervului spinal:
b. porţiunea hidrofilă formează un singur strat; a. conţine numai fibre motorii;
c. prezintă o porţiune hidrofobă; b. conţine numai fibre senzitive;
d. porţiunea hidrofobă formează un bistrat; c. se distribuie pielii spatelui;
e. porţiunea hidrofilă formează un bistrat. d. se distribuie muşchilor jgheaburilor vertebrale;
e. Este mixtă.
4. Transportul transmembranar care nu necesită
prezenţa unor cărăuşi se realizează prin 12. În cordoanele anterioare se află următoarele
mecanisme de: fascicule, cu EXCEPŢIA:
a. difuziune facilitată; a. fundamental încrucişat;
b. difuziune; b. spino-talamic anterior;
c. osmoză; c. piramidal direct;
d. cotransport; d. cortico-spinal anterior;
e. transport activ. e. piramidal încrucişat.

5. Potenţialul de acţiune cu valoare prag 13. Sistemul piramidal se caracterizează prin

produce: următoarele, cu unele EXCEPŢII:
a. depolarizarea rapidă a celulei; a. este format din trei neuroni;
b. celula nu se depolarizează; b. Este format dintr-un neuron cortical;
c. depolarizarea spontană a celulei; c. Are primul neuron medular;
d. repolarizarea celulei; d. are un neuron periferic;
e. contractilitatea. e. Are un neuron de execuţie.

6. Ţesutul conjunctiv moale formează 14. Reflexele nociceptive se caracterizează prin:

următoarele structuri, cu EXCEPŢIA: a. calea aferentă este formată de axonii neuronilor
a. tendoane; motori;
b. glande mixte; b. Sunt reflexe polisinaptice;
c. aponevroze; c. Prezintă şi neuroni de asociaţie;
d. hipodermul; d. au arcul reflex constituit din mai mult de trei
e. meniscuri articulare. neuroni;
e. Calea eferentă este formată de prelungirile
7. Rolurile tecii de mielina sunt: neuronilor din ganglionul spinal.
a. asigură conducerea impulsului nervos cu o
viteză de 10m/ s; 15. În punte se găsesc următorii nuclei:
b. conferă rezistență; a. lacrimal;
c. accelerarea conducerii impulsului nervos; b. Solitar;
d. de izolator electric; c. Salivator inferior;
e. în permeabilitate. d. motor al nervului V;
e. Motor al nervului XI.
8. Sinapsa electrică este formată din:
a. două celule de aceleaşi dimensiuni; 16. Nervii abducens:
b. mediator chimic; a. sunt nervi motori;
c. două celule alipite în zonele lor de rezistență b. au originea reală în nucleul motor din bulb;
electrică minimă; c. originea aparentă este în şanţul ponto-
d. fanta sinaptică; peduncular;
e. componenta presinaptică. d. inervează muşchiul drept extern al globului
ocular;
e. sunt nervi micşti.

2
17. Nervii vagi se caracterizează prin:
a. originea reală a fibrelor motorii se află în nucleul
solitar;
b. fibrele senzoriale au primul neuron în ganglionul
de pe traseul nervului;
c. deutoneuronul fibrelor senzitive este în nucleul
ambiguu;
d. fibrele parasimpatice provin din nucleul dorsal al
nervului vag;
e. fibrele motorii ajung până în pelvis.
18. La cerebel ajung următoarele fascicule, cu
Excepţia:
a. fibre cortico-nucleare, care ajung la nucleii
cerebelului;
b. Fasciculul spino cerebelos ventral;
c. Fasciculul vestibulo-nuclear
d. fasciculul spino-cerebelos direct;
e. Fasciculul spino-talamic anterior.
19. Talamusul constituie o staţie de releu pentru:
a. fibrele ascendente provenite de la măduvă;
b. Fasciculul piramidal direct
c. Fibrele ascendente provenite de la nivelul
bulbului;
d. căile extrapiramidale;
e. Fasciculul piramidal încrucişat.
20. Fisura laterală a lui Sylvius:
a. începe pe fața bazală;
b. se observă pe fața medială;
c. pe fața laterală separă lobul orbital de lobul
temporo-occipital;
d. pe fața inferioară separă lobul orbital de lobul
temporo-occipital;
e. pe fața laterală separă lobul temporal de lobii
frontal şi parietal.
21. Reflexele condiţionate se caracterizează prin:
a. se închid la nivel cortical;
b. se menţin, chiar dacă stimulul condiţional nu
este întărit din timp în timp prin cel absolut ;
c. se închid la nivel subcortical ;
d. sunt răspunsuri ‘’invatate’’pe care centrii nervoşi
îi dau unui stimul iniţial indiferent ;
e. Sunt răspunsuri ‘’invatate’’pe care centrii nervoşi
îi dau unui stimul fără importanţă biologică.
22. Căile SNV:
a. simpaticul foloseşte calea nervului III;
b. Simpaticul are căile sale proprii;
c. Simpaticul foloseşte calea nervului IV;
d. parasimpaticul foloseşte calea nervului VII;
e. Simpaticul foloseşte calea nervului VII.
23. Dintre organele, care nu sunt prevăzute cu
inervaţie parasimpatică, fac parte:
a. medulosuprarenala;
b. Glandele sudoripare;
c. Cordul;
d. muşchii erectori ai firului de păr;
e. Majoritatea vaselor sanguine.
3
24. Simpaticul nu are efect asupra:
a. Muşchiului circular al irisului;
b. Glandelor gastrice;
c. Muşchiului circular al corpului ciliar;
d. Inimii;
e. Arborelui bronşic.
25. Următoarele afirmaţii despre sensibilitatea
termică sunt adevărate, cu EXCEPŢIA:
a. corpusculii Ruffini sunt sensibili la temperaturi de
peste 50º C;
b. Corpusculii Krause sunt mai sensibili la
temperaturi sub 20º C;
c. Temperaturile sub 10º C sunt percepute ca
arsuri;
d. temperaturile sub 10º C sunt percepute ca
senzaţii dureroase;
e. Temperaturile peste 50º C sunt percepute ca
arsuri
26. Fibrele intrafusale:
a. sunt identice cu fibrele extrafusale;
b. Sunt conţinute într-o capsulă conjunctivă;
c. Sunt situate în capsula articulară;
d. sunt dispuse paralel cu fibrele extrafusale;
e. au în structura lor ţesut fibros.
27. Aria gustativă este situată în:
a. partea superioară a girusului precentral;
b. Partea inferioară a girusului postcentral;
c. Partea posterioară a girusului precentral;
d. în lobul parietal;
e. În lobul temporal.
28. Despre mucoasa olfactivă se pot afirma
următoarele, cu EXCEPŢIA:
a. este un epiteliu secretor;
b. Secretă mucus;
c. Ocupă zona cornetului nazal superior;
d. este un epiteliu de acoperire;
e. Este un epiteliu senzorial.
29. Cavitatea posterioară a globului ocular este
plasată:
a. între retină şi cristalin;
b. între iris şi retină;
c. posterior de cristalin;
d. între iris şi cornee
e. între sclerotică şi coroidă.
30. Despre ariile vizuale se pot afirma
următoarele, cu EXCEPŢIA:
a. aria vizuală primară se întinde pe fata mediala a
lobilor occipitali;
b. ariile vizuale asociative sunt situate în jurul ariei
vizuale primare;
c. extirparea ariei vizuale primare produce afazia;
d. distrugerea ariilor vizuale secundare produce
orbirea;
e. la nivelul ariei vizuale primare macula are cea
mai întinsă reprezentare.
31. Senzaţia de culoare este dată de: 39. Glucagonul este secretat de:
a. descompunerea inegală a substanţelor a. acinii pancreatici;
fotosensibile; b. Insulele lui Langerhans;
b. absorbţia tuturor radiaţiilor luminoase; c. Vezica biliară;
c. excitarea inegală a conurilor; d. celulele pancreatice α;
d. reflectarea tuturor radiaţiilor luminoase; e. Celulele pancreatice β.
e. excitarea inegală a bastonaşelor.
40. Despre stern putem afirma următoarele:
32. Helicotrema este plasată: a. este un os nepereche;
a. spre vârful melcului osos; b. este format din manubriu, corp şi apendice
b. în utriculă; xifoid;
c. în saculă; c. este situat pe linia mediană a toracelui;
d. între rampele din canalul spiral; d. este un os lung;
e. spre baza melcului osos. e. manubriul, rămâne cartilaginos până la vârsta
de 40 de ani.
33. Receptorii maculări detectează:
a. viteza de deplasare a corpului; 41. Oasele metacarpiene se articulează cu:
b. acceleraţia liniară de deplasare; a. carpienele;
c. acceleraţia circulară de deplasare; b. radiusul;
d. poziţia capului; c. ulna;
e. viteza de deplasare a capului. d. falangele;
e. humerusul.
34. Glande endocrine localizate la nivelul
trunchiului sunt următoarele, cu EXCEPŢIA: 42. Următoarele articulaţii sunt fixe:
a. timusul; a. articulaţiile oaselor cutiei craniene;
b. Tiroida; b. articulaţia dintre cele două oase coxale;
c. Glandele paratiroide; c. articulaţia genunchiului;
d. pancreasul endocrin; d. articulaţia umărului;
e. Insulele lui Langerhans. e. articulaţiile dintre corpurile vertebrelor.

35. Corticotropina: 43. Pe faţa posterioară a coapsei se află

a. determină creşterea concentraţiei sanguine a următorii muşchi:
glucocorticoizilor; a. triceps femural;
b. Determină scăderea concentraţiei sanguine a b. semitendinos;
hormonilor sexosteroizi; c. tibial posterior;
c. Stimulează melanogeneza în melanocite; d. semimembranos;
d. are rol în procesul de pigmentare al pielii; e. croitor.
e. Are acelaşi precursor ca şi MSH-ul.
44. Manifestările contracţiei musculare sunt:
36. Secretat în cantităţi mari ADH-ul produce a. numai electrice;
următoarele, cu EXCEPŢIA: b. Mecanice;
a. vasoconstricţie; c. Chimice;
b. Vasodilataţie; d. termice;
c. Diabet insipid; e. Auxotonice.
d. diabet zaharat;
e. Diabet bronzat. 45. Procesul de digestie iniţiat de salivă:
a. se realizează asupra amidonului preparat;
37. Hiposecreţia de glucocorticoizi se întâlneşte b. se face prin intervenţia α-amilazei;
în următoarele afecţiuni cu EXCEPŢIA: c. se face prin intervenţia β-amilazei;
a. boala Conn; d. produsul rezultat din digestia amidonului
b. Boala Addison; preparat este maltoza;
c. Sindromul Cushing; e. amilaza este inactivată de pH-ul intragastric
d. boala Basedow-Graves; crescut.
e. Acromegalia.
46. Inhibarea secreţiei de HCl este realizată de
38. Printre efectele hormonilor tiroidieni asupra către, cu EXCEPŢIA:
metabolismului se numără: a. secretina;
a. efect catabolic proteic; b. apă;
b. Hiperglicemia; c. gastrină;
c. Hipercolesterolemia; d. somatostatina;
d. hipoglicemia; e. acetilcolina;
e. Hipocolesterolemia.

4
47. Chimotripsinogenul:
a. se activează sub acţiunea enterokinazei;
b. se activează sub acţiunea tripsinei;
c. se activează sub acţiunea HCl;
d. acţionează asupra peptidelor;
e. Este o protează.
48. Mişcările de amestec ale intestinului gros:
a. se deplasează în direcţie anală;
b. sunt mişcări „în masă”;
c. sunt mişcări ale musculaturii longitudinale;
d. se deplasează rapid;
e. realizează împingerea conţinutului colic spre
sigmoid;
49. Duodenul:
a. se întinde de la pilor la jejun;
b. în el se deschide coledocul.
c. prezintă ampula hepato-ileală;
d. prezintă sfinctetul Oddi;
e. continuă ileonul;
50. Despre defecaţie se poate afirma:
a. este procesul de eliminare a urinii din intestin;
b. Creşterea frecvenţei ei se numeşte constipaţie;
c. O dificulate a ei este constipaţia;
d. consumul mare de fibre vegetale corectează
diareea;
e. Diareea poate fi de natură infecţioasă;
51. Sângele este format din:
a. limfă;
b. Elemente figurate (55% din volumul sanguin);
c. Elemente figurate (45% din volumul sanguin);
d. plasmă sangvină. (45% din volumul sanguin);
e. Plasma sangvină (55% din volumul sanguin).
d. prezintă pe traiectul lor ganglioni limfatici;
e. au structură asemănătoare cea a arterelor;
56. Sistemul limfatic se caracterizează prin, cu
EXCEPŢIA:
a. Este identic cu sistemul circulator sangvin;
b. Capilarele sale se anastomozează cu capilarele
venoase;
c. Este adaptat la funcţia de drenaj a ţesuturilor;
d. Pereţii vaselor limfatice sunt mai groşi decât
pereţii vaselor sangvine;
e. Capilarele sale formează reţele terminale;
57. Muşchiul cardiac prezintă următoarele
proprietăţi:
a. excitabilitatea;
b. Elasticitatea;
c. Contractilitatea;
d. conductibilitatea;
e. Plasticitatea;
58. Valvele atrio-ventriculare:
a. sunt în număr de două;
b. Cea stângă este valva mitrală;
c. Cea dreaptă este valva tricuspidă;
d. se deschid în timpul sistolei ventriculare;
e. se închid în diastola ventriculară.
59. Despre hemoragii se pot afirma următoarele,
cu EXCEPŢIA:
a. reprezintă neoplazii ale ţesutului
hematoformator;
b. Pot fi interne (pierdere sanguine într-o cavitate);
c. Reprezintă scăderea cantităţii de hemoglobină;
d. pot fi externe;
e. au consecinţe grave;

52. Substanţele anorganice din plasma sunt: 60. Tonusul musculaturii netede a arterelor
a. calciul; depinde de, cu EXCEPŢIA:
b. Clorul; a. activitatea nervilor cranieni;
c. HCl; b. Concentraţia locală a unor metaboliţi;
d. sodiul; c. de presiunea parţială a O2;
e. Potasiul. d. de activitatea unor mediatori;
e. de presiunea arterială;
53. Din artera subclaviculară se desprind
arterele: 61. Suprafaţa de secţiune a capilarelor:
a. vertebrală; a. este de 100 de ori mai mare decât cea a aortei;
b. Toracică internă; b. Determina scăderea vitezei de circulaţie a
c. Carotidă externă; sângelui;
d. carotidă internă; c. Este de 1000 de ori mai mare decât cea a
e. Intercostalele anterioare. aortei;
d. este de 1000 de ori mai mică decât cea a aortei;
54. Prin sistemul azygos vena cavă superioară e. Creşterea ei determină creşterea vitezei
strânge sângele venos de la: sângelui;
a. pericard;
b. Diafragm; 62. Principalele proprietăţi ale venelor sunt:
c. Inimă; a. distensibilitatea;
d. faringe; b. Elasticitatea;
e. Membrele superioare. c. Motricitatea;
d. contractilitatea;
55. Vasele limfatice se caracterizează prin, cu e. Permeabilitatea;
EXCEPŢIA:
a. au o structură asemănătoare cu cea a venelor;
b. se formează prin confluarea capilarelor limfatice;
c. Sunt prevăzute la exterior cu valve semilunare;
5
63. Vascularizaţia plămânilor: c. Este inhibat de fibrele simpatice, cu origine în
a. aparţine marii circulaţii; măduva sacrată;
b. Aparţine numai micii circulaţii; d. determină relaxarea sfincterului vezical extern,
c. Aparţine micii circulaţii; pe cale parasimpatică;
d. este doar nutritivă; e. Poate fi stimulat de fibrele parasimpatice ale
e. Fiecare plămân primeşte şi sânge cu O2 şi cu nervului vag.
CO2;
70. Scrotul:
64. Scăderea capacităţii hemoglobinei de a lega a. este situat deasupra organului genital extern
oxigenul este determinată de: masculin;
a. variaţiile presiunii parţiale a O2 plasmatic; b. Adăposteşte gonada masculină;
b. Scăderea temperaturii; c. Este format din tunici concentrice, continuarea
c. Scăderea pH-ului plasmatic; celor de la nivelul peretelui abdominal posterior;
d. creşterea pH-ului plasmatic; d. face parte din organele genitale externe;
e. Creşterea temperaturii. e. Face parte din organele erectile ale aparatului
genital masculin.
65. Membrana alveolo-capilară cuprinde:
a. interstiţiul pulmonar. 71. Alegeţi afirmaţiile corecte:
b. Hematii. a. spermiile se înmagazinează în epididim;
c. Surfactant. b. Spermatogeneza este stimulată de LH;
d. epitelul alveolar; c. Celulele Leydig secretă hormoni androgeni;
e. Mucus. d. sperma este formată numai de veziculele
seminale;
66. Despre fibroza pulmonară se poate afirma: e. Spermiile sunt celule diploide.
a. este o infecţie respiratorie acută;
b. Există vaccin care reduce foarte mult numărul 72. Vaginul se inseră pe:
de cazuri; a. corpul uterin;
c. Ţesutul pulmonar funcţional este înlocuit cu b. Colul uterin;
ţesut fibros; c. Trompa uterină;
d. determină obstruarea căilor aeriene însoţită de d. istmul uterin;
captură aerului în alveole; e. Cervix.
e. Este reprezentată de antracoza.
73. Ovogeneza:
67. Medulara renală prezintă, pe secţiune: a. este prezentă în ovar de la naştere;
a. formaţiuni piramidale; b. Începe la pubertate;
b. Capsula Bowman; c. Are loc la nivelul zonei medulare a ovarului;
c. Piramidele Malpighi; d. are loc la nivelul uterului;
d. glomeruli renali; e. se desfăşoară în zona corticală a ovarului.
e. Calicele renale mici.
74. Procesul de maturaţie foliculară este:
68. Reabsorbţia facultativă a apei la nivelul a. ciclic;
nefronului: b. Permanent;
a. are loc la nivelul tubilor proximali; c. Stimulat de FSH;
b. se realizează sub acţiunea ADH-ului; d. inhibat de LH;
c. Permite adaptarea volumului diurezei la starea e. Stimulat de hormonii androgeni.
de hidratare a organismului;
d. se realizează numai în prezezenţa 75. Nidaţia:
aldosteronului; a. reprezintă procesul de contopire a gametului
e. Antrenează şi absborţia altor ioni (H+). masculin cu cel feminin;
b. Reprezintă procesul de măturare a ovogoniei;
69. Reflexul de micţiune: c. Reprezintă procesul de fixare a zigotului pe
a. este un reflex controlat în întregime de măduva mucoasa uterină;
spinării; d. defineşte transformarea embrionului în făt;
b. Odată iniţiat se autoamplifică, până la atingerea e. Are loc în cavitatea uterină.
unui prag critic;

6
76. Au aceeaşi compoziţie procentuală:
a. butadiena şi ciclobutena;
b. vinilacetilena şi acetilenă;
c. poliizoprenul şi gutaperca;
d. cumenul şi mesitilenul;
e. stirenul şi alilbenzenul.

77. Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt incorecte?

a. în legătură covalenta dublă, atomii de C se găsesc în stare de hibridizare sp2;
b. cicloalcanii sunt hidrocarburi săturate şi conţin numai legături σ în structură;
c. legături covalente duble pot forma atomii cu covalenta cel puţin 3;
d. alchinele, cu excepţia acetilenei, conţin atomi de C în 2 stări de hibridizare;
e. legătura covalentă triplă este formată din 3 legături π.

78. Care dintre următoarele afirmaţii nu sunt adevărate?

a. atomii de hidrogen şi halogen formează numai covalențe simple în stare nehibridizată;
b. pentru ca o formulă moleculară să aparţină unei substanţe reale, trebuie ca nesaturarea echivalentă să fie
un număr întreg şi pozitiv, fără zero;
c. formula moleculară a unui compus organic nu da informaţii legate de modul în care se leagă atomii
componenţi între ei;
d. izomerii de funcţiune au formule moleculare şi NE identice;
e. atomii de C hibridizaţi sp3 nu pot fi decât primari şi secundari.

79. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate ?

a. Fm C4H10O îi corespund 3 izomeri cu caracter neutru;
b. Fm C7H7Cl îi corespund 4 izomeri;
c. toţi izomerii alchine cu Fm C5H8 formează acetiluri;
d. vinilacetilena are Fm C4H6 şi NE=2 ;
e. benzoatul de alil conţine numai legături covalente în structură.

80. Se dă schema de reacţii:

în care B şi C sunt primii termeni ai seriilor omoloage din care fac parte. Care dintre următoarele
afirmaţii sunt adevărate?
a. compusul A este propanul;
b. transformarea E→F este o reacţie de poliaditie;
c. compusul F este o fibră sintetică;
d. compusul A este n-butanul;
e. prin adiţia HCN la compusul D se obţine un monomer vinilic.

81. Care dintre următoarele variante de răspuns conţin afirmaţii reale?

a. alchena care prin oxidare energică formează numai dietilcetona este 3,4-dietil-3-hexena;
b. 3-metil-2-pentena are 3 poziţii alilice diferite;
c. izobutena se poate obţine prin deshidratarea a 2 alcooli izomeri;
d. stirenul are proprietăţi chimice specifice arenelor mononucleare şi alchenelor;
e. alchenele dau reacţii de copolimerizare.

82. Despre divinilacetilena, sunt incorecte afirmaţiile:

a. prin hidrogenare, în prezenţa Pd/ Pb2+, urmată de oxidarea energică cu KMnO 4/ H+, formează numai CO2 şi
H2O;
b. are NE=3;
c. prin tratarea cu Na, la 1500C, nu formează acetilura;
d. nu adiţionează HCN;
e. prin adiţia HCl formează cloropren.

7
83. α-Metilstirenul faţă de cumen:
a. se clorurează în orto şi pară;
b. prin oxidare cu KMnO4 şi H2ŞO4, formează acetofenona;
c. are nesăturarea echivalentă egală cu cinci;
d. polimerizează;
e. se alchilează în orto şi pară.

84. Se dă schema de reacţii:

t0C
izobutan A + H2
A + HCl B
B + KCN C
C + 2 H2O D
C + 2 H2 E

Care dintre următoarele afirmaţii sunt corecte?

a. adiţia HCl la compusul A are loc conform regulii lui Markovnikov;
b. compusul D este acidul neopentanoic;
c. compusul C participă numai la reacţii de hidroliză totală;
d. prin monoclorurarea lui A la 5000C, rezultă 2 compuşi monocloruraţi;
e. alchilarea Friedel-Crafts a benzenului cu compuşii A şi B conduce la acelaşi produs de reacţie: tert-
butilbenzenul.

85. Sunt corecte asocierile alcool - proprietate în cazurile:

a. metanolul este toxic pentru organismul uman;
b. izopropanolul reacţionează cu C6H 6/H2ŞO4 şi conduce la cumen;
c. neopentanolul şi alcoolul benzilic nu se deshidratează;
d. izobutanolul şi tert-butanolul formează, prin deshidratare, aceeaşi alchenă;
e. difenilmetanolul este un alcool terţiar.

86. Care dintre următoarele afirmaţii sunt reale?

a. fenolul are un caracter acid mai slab decât apă;
b. toţi fenolii au proprietăţi reducătoare;
c. fenolul este o substanţă solidă care, în reacţia cu FeCl3, da o coloraţie violet ;
d. la obţinerea fenolului pe cale petrochimică din benzen şi propena, se formează ca intermediar un compus
cu o legătură peroxidica în structură;
e. fenoxidul de sodiu are un substituent de ordinul II legat de nucleul aromatic.

87. Referitor la proprietăţile chimice ale aminelor, sunt corecte afirmaţiile:

a. toate tipurile de amine se alchilează;
b. aminele primare aromatice conduc, prin diazotare, la săruri de diazoniu stabile;
c. toate tipurile de amine se acilează;
d. tratarea aminelor primare alifatice cu NaNO2 + HCl conduce numai la alcooli primari;
e. aminele primare şi secundare se alchilează cu oxid de etenă.

88. Acetofenona se poate obţine prin:

a. adiţia apei la fenilacetilenă, în condiţiile reacţiei Kucerov;
b. oxidarea blândă a 1-fenil-etanolului;
c. adiţia apei la stiren (H2SO4);
d. acilarea benzenului cu clorura de acetil/ AlCl3 ;
e. hidroliza 1,1-dicloro-1-fenil-etanului.

89. Sunt incorecte afirmaţiile:

a. prin condensarea crotonică a 2 molecule de benzaldehidă se obţine 1,2-difeniletena;
b. oxidarea acroleinei la acidul corespunzător se face prin tratarea ei cu KMnO4/ H+ ;
c. formaldehida se obţine industrial prin oxidarea etenei cu K2Cr2O7/ H+;
d. cianhidrinele şi clorhidrinele sunt compuşi organici cu funcţiune mixtă;
e. aldehidele şi cetonele sunt izomeri de funcţiune între ele.

8
90. Alegeţi răspunsurile corecte:
a. acidul formic poate fi deplasat din sărurile lui de HCl;
b. formiatul de benzil formează prin hidroliza bazică un singur mol de sare;
c. acidul maleic şi acidul fumaric sunt izomeri de poziţie între ei;
d. prin decarboxilarea acidului glutaric rezultă anhidrida glutarică şi CO2;
e. oxidarea cu KMnO4/ H+a alcoolului 3-p-tolil-alilic duce la obţinerea acidului tereftalic.

91. Se consideră schema:

H2SO4 + [O] + HONO2/H2SO4 + 6e-

A C 6H+
-H B D -2H E
/ H+ -H
2O KMnO4 2O 2O
- CO
2; - H2O
Dacă A se obţine prin reducerea acetofenonei cu H2/ Ni, rezultă că afirmaţiile corecte sunt:
a. compusul E este izomer de poziţie cu acidul antranilic;
b. prin decarboxilarea lui E, rezultă cea mai simplă amină aromatică;
c. transformarea B→C este o reacţie cu scurtarea catenei de atomi de carbon;
d. compusul B participă atât la reacţii de polimerizare, cât şi la reacţii de copolimerizare cu butadiena;
e. compusul E se acilează doar la nucleul aromatic.

92.Se obţin esteri în urma reacţiilor dintre:

a. izobutena + H2SO4 →
b. hexitol + anhidrida acetică →
c. glicerina + HNO3→
d. glucoza + clorura de acetil →
e. p-crezolat de sodiu + clorura de alil.

93. Referitor la palmitostearooleina, sunt corecte afirmaţiile:

a. este insolubilă în apă;
b. adiţionează 1 mol de I2/ mol de grăsime;
c. prin hidrogenare, conduce la distearo-palmitina;
d. prin hidroliza bazică formează săpunuri;
e. este solubilă în apă.

94. Care dintre următoarele ecuaţii nu aparţin unor reacţii chimice reale?
a. fenoxid de sodiu + metanol →
b. tert-butanol + [O] /K2Cr2O 7 /H+ →
c. clorura de fenil + CuCN →
d. izobutena + HOSO3H →
e. aldehida acetică + acetona →

95. Se oxidează cu K2Cr2O7/ H+şi formează compuşi cu nesaturarea echivalentă mai mare decât
substratul:
a. alcoolul benzilic;
b. tert-butanolul;
c. m-xilenul;
d. fenilmetileterul;
e. p-vinil-fenolul.

96. Nu există corespondența compus organic-proprietate în cazurile:

a. cloropren-polimerizare;
b. fenilmetil eter-hidroliza;
c. acid lactic-reducere;
d. acrilonitril-polimerizare;
e. α-glucoza – policondensare.

97. Care dintre următoarele afirmaţii sunt incorecte?

a. glicocolul este optic activ;
b. lisina are 5 atomi de C în moleculă;
c. acidul glutamic este acidul aminosuccinic;
d. din glicina şi alanina se obţin 2 dipeptide simple şi o dipeptidă mixtă;
e. acidul antranilic formează prin diazotare urmată de hidroliza acidul salicilic.

9
98. Sunt reacţii posibile:
a. lisina + acid glutamic;
b. fructoza + reactiv Tollens;
c. glucoza + clorura de acetil;
d. zaharoza + Reactiv Tollens;
e. glicocol + metanol.

99. Proteinele globulare sunt:

a. solubile în apă sau în soluţii de electroliţi;
b. keratina, colagenul;
c. hemoglobina, albuminele, gluteinele;
d. insolubile în apă;
e. solubile în solvenţi organici.

100. Referitor la fructoză, sunt corecte afirmaţiile:

a. prin reducerea fructozei, rezultă un singur produs care este hexitolul;
b. forma ciclică stabilă este cea furanozică;
c. poziţia 6 din β-D-fructo-piranoza nu poate fi acilată cu clorura de acetil;
d. prin reducere, formează doi polioli;
e. are 3 atomi de carboni asimetrici în structură

10