Introducere in anatomie si fiziologie

!!! In primul rand inafara de ce scrie in Barrons nu mai trebuie sa stii absolut nimic pentru admitere. Orice informatie
in plus, de oriunde ar veni ea (fie ca e din alte carti sau ca e de la cineva cu care faci meditatii, internet sau orice
altceva) e o pierdere de timp. Admiterea se da doar din Barrons, si inafara de acea carte nu mai trebuie sa stii
absolut nimic !!!!

In al doilea rand am incercat ca in rezumatul asta sa includ cam toate detaliile care se dau la admitere, fara sa omit
prea multe, si sa ofer explicatii si reformulari acolo unde am considerat ca ar fi ok. Nu e un rezumat perfect. Poti
intalni anumite greseli gramaticale, de formulare sau anumite neatentii, insa dupa parerea mea daca vei fi in stare sa
reciti acest rezumat la admitere vei fi in stare sa iei aproximativ un 9,5 doar cu informatiile prezente aici (probabil nu
voi rezuma absolut toate capitolele cartii, insa pe secventa acoperita de mine ar trebui sa te descurci de un 9,5)

Anatomia se refera la structuri ale organismului (faptul ca rinichiul e format din corticala si
medulara, sau faptul ca in epidermul pielii se afla glandele sebacee) ai fiziologia se refera la
procese ale organismului (filtrare glomerulara, secretia sebumului...)

Anatomia are ca subdiviziuni anatomia macroscopica,microscopica (histologie) si anatomia

dezvoltarii (embriologie). Anatomia are totusi mai multe ramuri. Spre exemplu artrologia este
ramura anatomiei care se ocupa de articulatii.

Fiziologia are ca subdiviziuni citologia,neurofiziologia,fiziologia reproducerii si fiziologia renala.

Unitatea fundamentala a organismului este celula

Un tesut e format din mai multe celule care au aceeasi functie si au structura similara. Un organ
e format din minim doua tesuturi diferite cu functii complementare

Metabolismul este suma tuturor proceselor chimice care se desfasoara in organism.

Metabolismul este de doua tipuri:catabolism si anabolism

Catabolismul reprezinta descompunerea meateriei organice,de obicei cu producere de energie

Anabolismul reprezinta sinteza materiei organice,de obicei cu consum de energie

Functiile organismului sunt:-miscarea,exretia,reproducerea(sexuata si asexuata),

conductibilitatea(la celulele nervoase si musculare) si excitabilitatea

Miscarea poate fii si involuntara, cum e in cazul inimii si al muschilor netezi

Homeostazia reprezinta totalitatea proceselor care contribuie la mentinerea mediului intern al

organismului in limitele normale,chiar daca mediul inconjurator se modifica.
Mentinerea temperaturii si a presiunii atmosferice sunt cerinte necesare homeostaziei

Organismul se afla in homeostazie atunci cand nevoile celulare sunt satisfacute si functiile
organismului se desfasoara in mod normal.

Apa,substantele nutritive si oxigenul sunt necesare mentinerii homeostaziei.

Feedback-ul homeostaziei poate fi:

-pozitiv (se produc fenomene care toate duc in mod direct spre valoarea de referinta)

-negativ (se deviaza din ce in ce mai tare de la valoarea normala t a se produce rezultatul
dorit,de ex coagularea sangelui sau expulzia fetala)

Cavitatile organismului (anterioara si posterioara)

Cavitatea posterioara se subamparte in cavitatea craniana (adaposteste creierul) si canalul

rahidian(adaposteste maduva spinarii)

Cavitatea anterioara este reprezentata de cavitatea abdomino-pelviana si cavitatea toracica

Cavitatea toracica este alcatuita din cavitatea pleurala,ce contine plamanii si cavitatea
pericardica (este situata in mediastin, intre foita viscerala si parietala a pericardului si
adaposteste inima)

Mediastinul contine toate componentele cavitatii toracice,exceptand plamanii. Ea contine

inima,timusul,esofagul,traheea,bronhiile,vasele sanguine si limfatice.

Membranele

Peretii cavitatii ventrale si organele sunt captusite de membrana seroasa(o membrana cu doua
foite subtiri,ce secreta lichid seros intre foite)

In organism se gasesc 3 membrane seroase: -pericardul(inveleste inima)

-pleura (captuseste cavitatea pleurala)

-peritoneul (inveleste unele organe abdominale si pelviene)

Organele peritoneale sunt inconjurate de peritoneu, iar organele retroperitoneale sunt acoperite
de peritoneu doar pe fata lor anterioara (deci sunt acoperite de partea posterioara a
peritoneului)

Peritoneul acopera organe abdominale si unele organe pelvine

Printre cavitatile organismului se numara si cavitatea nazala, bucala, urechea medie si orbita

Bazele Chimice C6H12O6 =glucoza

(sunt reprezentate de 92 de elemente )

H2,O2,C si N reprezinta mai mult de 90% din greutatea corpului.

Apa reprezinta peste 75% din compozitia organismului,ea este solventul universal al
organismului.

Un electron e de 1835 ori mai usor decat un proton sau neutron

Ionii sunt atomi ce au acelasi numar de protoni si neutroni,dar numarul de electroni difera.

Izotopii sunt atomi ce au acelasi numar atomic,dar masa atomica diferita, de ex 14C

Numarul atomic=nr de protoni nr de masa= nr de protoni+neutroni

Masa atomica se exprima in daltoni.

Legaturile chimice dintre atomi pot fi de 3 tipuri:ionica,covalenta sau de hidrogen(mentine dublul

helix al ADN-ului)

Substantele chimice pot fi acide (pH<7), bazice (pH>7) sau neutre (pH=7).

Acizii elibereaza ioni de H cand sunt introduse in apa.

Bazele atrag ioni de H cand sunt introduse in apa si elibereaza radicali ionici hidroxil (-OH)

Compusii chimici pot fi organici sau anorganici. Compusii anorganici sunt de 4 categorii:

Glucide,lipide,proteine si acizi nucleici. Proteinele si acizii nucleici sunt molecule foarte mari.
Glucidele

Sunt folosite ca material structural si sursa de energie in organism,sunt compuse din C,H2 si O2
De obicei intr-un glucid sunt de doua ori mai multi atomi de C decat de O2

Glucidele simple se mai numesc si zaharide,ele pot fi mono-,di- sau polizaharide.

Monozaharidele sunt glucoza,fructoza si galactoza,toate sunt C6H12O6,doar ca aranjate diferit,

subst care au aceeasi compozitie,dar aranjare moleculara diferita se numesc izomeri.

Dizaharidele sunt maltoza,zaharoza si lactoza.

Principalele polizaharide sunt amidonul, glicogenul si celuloza,plus multe altele

legaturile ei pot fi rupte doar de unele

se gaseste la plante microorganisme
este forma de depozitare a glucozei in ficat

Lipidele sunt reprezentate de:

-steroizi(materialul din care sunt alcatuiti majoritate hormonilor)

-ceruri(de exemplu cerumenul)

-fosfolipide

-grasimi (sunt alcatuite dintr-o molecula de glicerol si una,doua sau 3 de acid gras)

Acizii grasi pot fi saturati sau nesaturati

Proteinele sunt alcatuite din aminoacizi legati intre ei ,cum ar fi alanina(cea mai raspandita),
valina, acidul glutamatic, tirozina si multe altele. Aminoacizii sunt alcatuiti dintr-o grupare amino
(-NH2), un acid organic (-COOH) si de obicei un radical (-R)

Legaturile dintre aminoacizi se mai numesc si legaturi peptidice,proteinele mici se mai numesc
si peptide.

Aminoacizii pot servi ca sursa de energie pentru celule,de exemplu,la nevoie ficatul
indeparteaza gruparea amino- a unui acid,pe care celulele organismului o pot folosi.

Corpul uman foloseste proteine la sinteza componentelor celulare,hormonilor si enzimelor.

Hormonii asigura reglarea chimica a organismului,iar enzimele sunt proteine ce catalizeaza.

Enzimele nu sunt consumate la prima folosire.

Proteinele pot servi si ca material de suport si de intarire. Oasele,cartilajele,tendoanele si

ligamentele contin proteine in cantitate foarte mare.
 Acizii Nucleici Unitatile acizilor nucleici se numesc nucleotide

Acid Dezoxiribonucleic Acid Ribonucleic

Se gaseste in cei 46 de cromozomi din nucleu Se gaseste in nucleu, in nucleol si in citoplasma
Contine o grupare fosfat si o pentoza (glucidul Contine grupari fosfat si o pentoza (riboza)
dezoxiriboza)
Contine bazele adenina,timina,citozina si Contine bazele adenina,timina,citozina si uracil
guanina
Are functia de sinteza proteica si de Are functia de sinteza proteica
transmitere a informatiei genetice

Replicare ADN se mai numeste si replicarea conservativa. Ea se produce astfel:O enzima

desparte dublul helix iar enzima ARN polimeraza uneste bazele de pe caateta veche cu unele
noi.

Celulele pot fi procariote sau eucariote

Celulele si fiziologia celulara

Celulele sunt alcatuite in mare din citolpasma si membrana plasmatica.

Membrana plasmatica are structura de mozaic fluid,ea este alcatuita in principal din proteine (cu
numeroase functii) si lipide (mai ales fosfolipide dispuse in strat dublu).Ea mai contine si
colesterol,care are functia de a reduce fluiditatea membranei.

Fosfolipidele sunt alcatuite dintr-un capata de P (fosfor) polarizat si hidrofil, si dintr-un capat
nepolarizat,hidrohob, format din acizi grasi.Structura membranei ii ofera abilitatea de a-si mari
suprafata atunci cand veziculele aparatului Golgi fuzioneaza cu ea.

Unele molecule din partea de exterior a stratului lipidic au atasate molecule glucidice
(glicolipide),pe proteine de asemenea se pot asocia glucide (glicoproteine).

Glicoproteinele si glicolipidele au rol de receptori pentru diferite molecule (de exemplu hormoni)

Proteinele pot fi transmembranare sau periferice

Cele transmembranare au rol de canal transportator.

Cele periferice se gasesc doar pe o parte a membranei,ele au rolul de enzima sau remodelare
celulara in timpul difuziunii si contractilor celulare.

Membrana plasmatica este semipermeabila,prin ea pot trece mulecule mici (de ex O2,H2O,CO2),
care aluneca prin fosfolipide. Moleculele mari se transporta prin difuziune sau transport activ,
exocitoza si endocitoza.

Difuziunea poate fi: -osmoza Endocitoza poate fi: -pinocitoza (se inglobeaza subst. lichida)

-difuziune facilitata. -fagocitoza (se inglobeaza subst. solida)

Nucleul se gaseste in toate celulele,exceptand globulele rosii

Este alcatuit in principiu din ADN invartit pe histone.ADN-ul invartit pe histone formeaza
nucleozomi,care se invart intre ei si astfel formeaza comozomii. Segmentele functionale ale
ADN-ului se numesc gene.Exista ≈ 30.000 de gene in nucleii celulelor umane.

Citoplasma si organitele

Citoplasma este o substanta semilichida,fundamentala pentru celule,ce contine Reticulul

Endoplasmatic,Aparatul Golgi,ribozomii,lizozomii,centrozomul,cilii,flagelii,veziculele, invelis
nuclear,nucleol,cromatina,plasmalema, microtubuli,microfilamente si microfilamente
intermediare (citoscheletul).

Reticulul Endoplasmatic este alcatuit dintr-un ansamblu de membrane interconectate,alcatuita

din saci si canale.

In regiunile in care sunt prezenti ribozomi RE se numeste RE rugos,unde nu sunt prezenti se

numeste RE neted. RE neted are rolul de a sintetiza plasmalema,lipide si de a depozita Calciu.
RE rugos are rol in sinteza de proteine.

Ribozomii sunt particule compuse din proteine si ARN. Ribozomii au rol in sinteza de proteine.

Aparatul Golgi este alcatuit din saci turtiti si de obicei curbati la capete,partial uniti intre ei,care
formeaza vezicule.In Aparatul Golgi proteinele si lipidele celulare sunt procesate si impachetate
pentru transport catre alte celule sau organite.

Lizozomul este un sac membranos,derivat din Aparatul Golgi ce contine enzime care
degradeaza particulele nutritive. Lizozomul are rol digestiv.
Mitocondria este generatorul celulei. In mitocondrie se duc majoritatea elementelor nutritive
intracelulare. Ea degradeaza glucide,lipide si proteine,iar astfel se obtine ATP. In mitocondrie
atomii de H2 se combina cu atomii de O2,de aceea trebuie sa respiram. Altfel nu se produce
ATP si celulele mor.

Centrozomul este o structura nonmembranoasa (nu este invelit de o membrana,cum e invelit

nucleul de exemplu),este compus din 2 centrioli in forma de tije perpendiculari unul pe altul. Are
rolul de a distribui cromozomii in cele doua celule fice in timpul diviziunii celulare.

Cilii si flagelii sunt formatiuni atasate corpusculilor bazali de sub membrana celulara,ce permit
propulsia fluidelor pe suprafete celulare(cilii) sau miscarea anumitor celule (flagelul). Cilii se
gasesc in caile aeriene iar flagelul se gaseste la spermatozoizi.

Vezicula este un sac membranos ce contine diferite substante transportate in celula.

Citoscheletul este o retea de fibre,filamente si molecule imbinate. El are rol de suport pentru
celula,citoplasma si pentru transportul particulelor in citoplasma.

Invelisul nuclear este o membrana poroasa dubla ce separa continutul nuclear de citoplasma. El
mentine forma nucleului si controleaza pasajul substantelor intre nucleu si citoplasma.

Nucleolul este un corpuscul dens,fara membrana, alcatuit din proteine si ADN

Cromatina este alcatuita din fibre compuse din proteine si ADN,ce contine inf pt sinteza proteica

Plasmalema este alcatuita in principal din molecule proteice si lipidice,cu rol in pasajul
transmembranar si in mentinerea formei celulei.

Celula si energia pentru a incepe o reactie chimica este nevoie de un aport de energie numit
energie de activare

Reactiile chimice pot fi: -exergonice (se produce enegie,produsii de reactie contin mai putina
energie decat reactantii, de exemplu formarea apei in mitocondrii)

-endergonice (se pierde energie,in care produsii de reactie energie

decat reactantii,energia se obtine din alte surse si se depoziteaza in diferite forme)

Energia necesara pentru a activa o reactie exergonica sau endergonica poate fi termica sau
chimica. Reactiile chimice care necesita energie de activare pot fi produse cu ajutorul unor
catalizatori biologici numiti enzime.

Enzimele sunt proteine care accelereaza reactiile chimice.

De obicei denumirea enzimelor se termina in “-aza” ,de ex catalaza(degradeaza apa oxigenata

in O2 si H2),amilaza,hidrolaza,peptidaza,kinaza...

Substanta asupra careia actioneaza o enzima se numeste substrat,ea adera la zona activa a
enzimei,dupa reactie obtinanduse produsul final.
La temperaturi ridicate reactiile enzimatice au loc mult mai rapid,insa excesul de caldura poate
duce la denaturarea enzimei.Enzimele conlucreaza in cadrul cailor metabolice (anabolism si
catabolism)

Desenul cu enzime

ATP (adenozin trifosfat)

Este o substanta chimica ce foloseste ca sursa de energie.

Este alcatuit din 3 parti:-1 inel dublu de atomi de C si N,numit adenina

-un glucid de 5 atomi de C,numit riboza

-trei unitati fosfat

Unitatile fosfat sunt unite printr-o legatura covalenta cu nivel energetic ridicat. Cand o molecula
de ATP este folosita gruparea fosfat este eliberata sub forma de ioni de fosfat,degajand astfel
7,3 kilocalorii/mol de ATP.

Mitoza si reproducerea celulei

In corpul uman celulele se pot divide frecvent (de ex celulele din tractul gastrointestinal),rar (de
ex celulele din sistemul nervos) sau deloc(de ex neuronii sau globulele rosii mature).

Structura si continutul nucleului sunt direct implicate in reproducerea celulara. Materialul nuclear
consta din proteine si ADN. Cromozomii sunt alcatuiti din milioane de nucleozomi,ei se pot gasi
si despiralizati,formand cromatina(ADN si proteine imprastiate).

Ciclul celular este repetarea cresterii si reproducerii celulare.

El este reprezentat de: -interfaza (ce include faza G1,S si G2)

-mitoza (include profaza,metafaza,anafaza si telofaza)

In toate fazele interfazei celula isi desfasoara activitatea,cresterea,sinteza de proteine si enzime

iar cromozomii nu sunt vizibili si se gasesc sub forma de cromatina dispersata.

In faza G1 in celula se gasesc 46 de cromozomi,fiecare cu cate o cromatina

In faza S ADN-ul se replica,astfel ca la finalul fazei S se gasesc cate doua cromatide in fiecare
cromozom.

In faza G2 celula se pregateste de mitoza,proteinele formeaza fusuri de difuziune.Filamentele

fusului sunt alcatuite din microtubuli.

“Mito”=filament In timpul mitozei materialul nuclear devine vizibil sub forma de 46 de

cromozomi. Cromozomii se organizeaza in centrul celulei si cate 46 de cromatide se
deplaseaza catre fiecare celula noua.

In profaza se cromatina se condenseaza si filamentele sunt vizibile, nucleolii dispar iar invelisul
nuclear se dezasambleaza. Ea se desfasoara astfel: fiecare centriol migreaza la polii opusi ai
celulei,unde sunt inconjurati de microtubuli radiali, numiti astere,centromerii cromatidelor se
leaga de kinetocori (filamentele fusului de difuziune) si cromozomii se aliniaza la placa
ecuatoriala.

In metafaza cromozomii se afla la placa ecuatoriala iar cromatidele se separa una de alta,
fiecare reprezentand ulterior un cromozom.

In anafaza cromozomii se indreapta spre polii celulei. Acestia din cauza miscarii iau forma “V”
pe drum.

In telofaza cromozomii ajung la polii celulei, se disperseaza si astfel formeaza cromatina, fusul
se dezmembreaza, reapar nucleolii si se reface invelisul nuclear.

Citokineza reprezinta clivajul celular (momentul in care citoplasma se rupe in doua si se

individualizeaza cele doua celule).

Sinteza proteica

Cea mai importanta componenta structurala a unei proteine este secventa in care sunt legati
aminoacizii. Aceasta secventa este determinata de codul genetic din ADN. Codul genetic
consta in ordinea bazelor azotate din ADN.

Pentru a se realiza sinteza proteica trebuie sa fie prezente:enzime,ADN,ARN, si o rezerva de

20 de aminoacizi ce compun majoritatea proteinelor.

Sinteza proteica se realizeaza astfel:ARN-ul transporta instructiuni de la ADN-ul nuclear in

citoplasma,unde se sintetizeaza proteinele.

ARN-ul este de 4 tipuri:ARNR,T,M si de reglare

ARN-ul ribozomal este parte a ribozomilor. Ribozomii sunt alcatuiti din ARNR si proteine.
Ribozomii leaga aminoacizi intre ei pentru a forma proteine.
ARN-ul de transfer se gaseste in citoplasma,rolul lui este de a transporta aminoacizi la ribozomi.

ARN-ul mesager primeste codul genetic al ADN-ului, il transporta in citoplasma si il foloseste

pentru a sintetiza o proteina.

ARN-ul de reglarecontroleaza expresia genica si sinteza proteica.

Transcriptia

Reprezinta sinteza de ARNM utilizand secventa de baze a ADN-ului,conform principiului

complementarii bazelor azotate.
Nucleotidele catenei de ARNM se citesc in grupe de cate 3,numite cudoni(de ex CGA). ARNm-ul
este completat cu cudoni (ARNT cu cele 3 baze azotate).

Bazele de ADN se transpun astfel pe ARN:-citozina-guanina si viceversa

-timina-adenina
-adenina-uracil

Dupa ce transcriptia este terminata ARNM trece printr-un por al membranei nucleare, iar
molecula de ADN (care s-a desfacut pt transcriptie) se rasuceste la loc (in dublu helix)

Translatia

Reprezinta etapa sintezei proteinelor in care se foloseste secventa de ARNM pt a ghida ARNT-ul
cu aminoacizii purtati de el. ARNT-ul aduce aminoacizi pana cand ajunge la unul dintre cei 3
cudoni stop,atunci proteina se elibereaza.Aminoacizii se leaga reciproc prin enzime ribozomale.

Proteina sintetizata poate fi:-modificata in aparatul Golgi si depozitata intr-o vezicula

-transmisa lizozomilor pentru a fi folosita ca enzima digestiva

-folosita ca si componenta structurala in celula

Dupa translatie ARNM-ul este degradat si nucleotidele sale ajung in nucleu.

Controlul genetic reprezinta producerea controlata a proteinelor,el se realizeaza astfel:

-Prin faptul ca doar anumite celule produc anumite proteine (de ex insulina/TSH...)

-Prin faptul ca genele sunt tinute sub control in timpul mitozei

-Prin intermediul ARN-ului de reglare

-Prin introni (partile inactive ale ARNM-ului) si exoni (partile active). Exonii alcatuiesc 5% din
totalul materialului genetic al unei celule umane,Ei reprezinta partea exprimata a genomului
uman.

Epotelial Muscular
Conjunctiv Tesuturile Nervos

Tesutul epitelial acopera si captuseste anumite structuri, intra de obicei in contact cu aerul sau
diferite fluide, primeste in principiu in substante nutritive din sange indirect, prin intermediul
tesutului conjuctiv.

Sange → Tesut conjunctiv→ Epiteliu

Epiteliul poate avea diferite functii, cum ar fi: protectie, absorbtia de substante nutritive sau
gaze, transportul nutrimentelor, fluidelor, mucusului sau alte particule; secretie (de ex
enzime,hormoni,sudoare...), sau functia senzoriala (in nas,urechi si muguri gustativi).

Tesutul epitelial poate fi:-unistratificat/simplu (pavimentos/cubic/cilindric/pseudostratificat)

-pluristratificat (stratificat pavimentos/cubic/cilindric,uroteliu)

Simple Epiteliu simplu –pavimentos

cubic

Pluristratificat cilindric

Epiteliu simplu pavimento: este alcatuit dintr-un singur strat de celule turtite, are rolul de
protectie si absorbtie, se gaseste in canalele de mici dimensiuni, in anumite parti ale tubilor
renali, in portiunile terminale ale cailor respiratorii in majoritatea glandelor, captuseste vasele de
sange si limfatice (acolo se numeste endoteliu) si cavitatile interne(acolo se numeste mezoteliu)

Epiteliu simplu cubic: este alcatuit dintr-un strat de celule cubice cu nucleu central, are functia
de protectie si secretie, apare in multe glande, alcatuieste epiteliu pigmentar al retinei se
localizeaza in suprafata anterioara a cristalinului si suprafata ovarului.
Epiteliu simplu cilindric: este alcatuit dintr-un strat de celule inalte, cu nucleu situat la baza
celulei, are functia de secretie, protectie si absorbtie, ele captusesc tractul gastrointestinal,
apare la nivelul trompelor uterine si a uterului, in unele regiuni ale tractului respirator si in multe
glande. La nivelul tractului digestiv, in epiteliul simplu cilindric apar si glande unicelulare sub
forma de celule calciforme, ce secreta mucus.

Epiteliu pseudostratificat cilindric:este unistratificat, deoarece toate celulele atung membrana

bazala, are rolul de protectie si secretie,captuseste:traheea si arborele bronsic superior si
anumite portiuni din ductele sistemului reproducator si ale uretrei masculine.

Pluristratificate:stratificat pavimentos,

Epiteliu stratificat pavimentos este alcatuit din celule cubo-cilindrice la baza, cubice la mijloc si
pavimentoase sus, are functia primordiala de protectie, stratul superficial al acestui tip de tesut
este uneori imbinat cu cheratina (care este o proteina dura), acest tesut tapeteaza toate
deschiderile organismului catre exterior (gura, anusul, orificiul uretrei,ale urechii, vaginul si toata
pielea)

Epiteliul stratificat cubic este alcatuit din celule cubice, are rolul principal de protectie, el
captuseste canalele glandelor sudoripare si mai apare si in tubii testiculari si foliculii ovarieni.

Epiteliul stratificat cilindric, este alcatuit din mai multe celule inalte,principala functie este
protectia. Este intalnit in organism, apare in uretra masculina.

Uroteliul (epiteliul tranzitional) are functia de protectie, tapeteaza uretra si vezica. Atunci cand
vezica urinara este relaxata epiteliul poate prezentra 6-7 straturi de celule rotunjite (sferice
probabil), cand vezica este in stare de distensie celulele se aplatizeaza.

Cartilajul
E un tesut conjuntiv rezistent la tensiune datorita fibrelor de colagen si substantei fundamentale,
Fibrele de colagen sunt produse de condroblaste, iar substanta fundamentala e compusa din
proteine si proteoglicani. Celulele gasite aici sunt condroblaste, condrocite, dispuse in lacune,
care sunt foste condroblaste inconjurate de subst fundamentala. De condroclaste nu scrie
nimic, dar si ele exista:))

Nu contine vase de sange si de obicei este inlocuit treotatde os

Poate fi:

-Hialin. E cel mai raspandit si cel mai putin rezistent. E prezent la extremitatile oaselor lungi, la
nivelul scheletului fetal bronhiilor, traheei, laringelui, nasului si urechii externe.

-Elastic. Se gaseste la nivelul epiglotei, urechii externe si trompei lui Eustache. Prezinta fibre
elastice ramificate
-Fibros, e cel mai rezistent, contine putina substanta fundamentala si multe fibre de colagen
dispuse paralel. Are aspect granulos. Se gaseste la nivelul simfizei pubiene, simfizei oaselor
craniene si la nivelul discurilor intervertebrale

Osul
E cel mai dur tesut conjunctiv. Substanta fundamentala e densa si mineralizata, compusa in
special din hidroxiapatita, formata din fosfat de calciu, E bine vascularizat, spre deosebire de
cartilaj.

Celulele prezente in os sunt osteoblaste, osteoclaste si osteocite

Sangele e si el un tip de tesut conjuctiv. Substanta fundamentala e lichida, si e produsa in

alte tesuturi ale organismului, in special de ficat. (stiu ca ficatul nu e tesut, dar ai inteles ce am
zis. Trebuie sa te obisnuiesti cu formulari deficitare din care totusi sa deduci mesajul transmis
de "autor" :)

Muschii neted si cardiac sunt muschi involuntari. Muschii striat si cardiac sunt muschi striati
Muschiul cardiac se gaseste la nivelul inimii si la nivelul vaselor aflate in imediata vecinatate
a inimii. Celulele cardiace sunt unite intre ele prin jonctiuni gap, la nivelul discurilor intercalare

Neuronii senzitivi receptioneaza stimuli. Neuronii intercalari=neuronii de asociatie

interpreteaza impulsuri nervoase si transmit raspuns catre neuronii motori, care la randul lor
transmit raspunsul catre celule efectoare (muschi, glande....)
 Sistemul tegumentar

Reprezinta 15% din greutatea corpului

Pielea printre alte functii protejeaza organismul de absorbtia de lichide

Pielea este compusa din 3 bariere:

1-suprafata pielii e o bariera impotriva infectiilor

2- stratul extern al epidermului contine us strat alcatuit din cheratina (care e o proteina), care e
o bariera impotriva substantelor hidrosolubile

3-membrana bazala e o bariera mecanica care protejeaza structurile situate sub ea (deci
profunde fata de ea)

In derm se gasesc: ductul glandei sudoripare, muschiul erector al firului de par,

In epiderm se gasesc pori sudoripari, glande sebacee si celule Merkel

Pielea are rolul homeostazic de reglare a temperaturii, rol pe care il indeplineste prin evaporare,
radiatie, convectie, conductie si transpiratie. Totodata poate contribui si la conservarea
temperaturii (ea nu o creste, ci o conserva) prin reducerea transpiratiei si vasoconstrictie.

Vasoconstrictia ajuta la conservarea temperaturii, iar vasodilatatia la scaderea acesteia

Glandele pielii excreta apa, substante lipidice, ioni (cum ar fi sodiul) so hormoni steroizi, care
sunt ulterior reabsorbiti de tesuturile tegumentare (deci in mare sunt eliberati de piele, si
reabsorbiti tot de ea)

In prezenta razelor UV la nivelul pielii se acumuleaza molecule precursoare ale vitaminei D.

Aceste molecule pot fi obtinute si din alimente. Din acele molecule precursoare se sintetizeaza
vitamina D. Finalizarea sintezei de vitamina D are loc in rinichi

Pielea poate absorbii substante aplicate pe ea, cu ar fi vitaminele liposolubile A, E si K.

Pe langa celelalte functii se numara si comunicarea. Receptorii din piele comunica informatia
primita cu SNC. Acei receptori comunica senzatii cum ar fi presiune, durere, atingere si
temperatura.

Pielea e compusa din derm si epiderm. Linia dintre cele doua e ondulata, iar jonctiunea derm-
epiderm e locul in care celulele celor doua tesuturi se intalnesc.

Sub derm se afla hipodermul. El face parte din tesuturile pe care le acopera, e structurat de
fascia superficiala si e un tesut subcutanat bogat in grasime si tesut areolar

Epidermul
E format din 4 straturi la nivelul pielii subtiri, si din 5 straturi la nivelul pielii groase (cel in plus
este stratul lucid)

1.Stratul bazal/germinativ este cel mai profund, situat pe membrana bazala, are celule cilindrice
(cheratinocite) si cubice (melanocite). Pe langa acele doua tipuri de celule mai sunt si celulele
Merkel, sensibile la atingere, si papile dendridice epidermice, care apartin de sistemul imunitar.
In acest strat au loc multe diviziuni

2.Stratul spinos e alcatuit doar din cheratinocite ce prezinta putina cheratina, care datorita
desmozomilor au un aspect spinos. In acest strat au loc putine diviziuni

3. Stratul granulos e compus din 3-5 randuri de celule aplatizate ce contin multe granule de
cheratohialin (produs preliminar in formarea cheratinei) si multa cheratina. Aici incepe formarea
cheratohialinului si a cheratinei. Aici celulele incep sa moara, si pe masura ce mor sunt inlocuite
de cheratina. (scrie asta deoarece nu se gaseste peste tot stratul lucid, asa ca in parte stratul
asta ii ia locul)

4. Stratul lucid apare doar la nivelul pielii groase si aproape toate celulele din acest strat sunt
moarte, fara nuclei, cu citoplasma clara si contin eleidina (se formeaza din cheratohialin, si ea la
randul ei devine cheratina).

5. Stratul cornos e compus din pana la 25 (sau 25-30) de randuri de celule care pe masura ce
se duc spre suprafata se descuameaza si astfel acest strat e mereu reinnoit. Celulele sunt plate
si aproape toata citoplasma e inlocuita de cheratina. Cheratina are functia de a face pielea
impermeabila iar celulele acestui strat au functia de bariera impotriva infectiilor si leziunilor
mecanice. Prin frecare se produce ingrosarea acestui strat (hipercheratoza), iar acest lucru va
duce la calus

In epiderm nu sunt vase de sange. Singurele celule care primesc nutrienti sunt cele din stratul
bazal, care primesc asta de la vasele din derm. In epiderm sunt insa celule Merkel pentru
atingeri si terminatii nervoase libere pentru durere
Dermul
Dermul e unit cu epidermul la nivelul membranei bazale prin intermediul unor elemente fibroase
specializate si al unor substante polizaharidice. Aceste structuri au rolul de a opri intrarea in
derm a unor organisme sau molecule mari nedorite

Membrana bazala e ondulata datorita papilelor dermice.

Dermul e compus din:

Stratul papilar, format din tesut conjunctiv lax, areolar. El contine macrofage, un nr ridicat de
vase de sange, fibroblaste si alte celule

Stratul reticular e mai profund si contine celule adipoase, glande sudoripare si vase de sange si
fibre conjunctive cu multiple traiectorii

Atat dermul papilar cat si cel reticular contin receptori pentru presiune, durere, temperatura si
atingere

Dermul confera cea mai mare rezistenta mecanica a pielii

Dermul e un rezervor de apa si electroliti

In derm se gasesc foliculi pilosi, fibre musculare (in special de la muschiul erector al firului de
par, fibre musculare netede, care fac firul de par sa fie perpendicular pe piele in momente de
stres sau frig intens)

Firul de par are rol senzitiv si de protectie limitata a capului si pielii

Fascia superficiala depoziteaza grasime!

Anexele pielii
Sunt structuri specializate care provin din piele

Sunt reprez de firele de par, unghii si glande

Firul de par

Se gaseste in derm si totusi apartine de epiderm oarecum,apare peste tot inafara de

pleoape, buze, palmi si talpi si au rol

Componente:
-Ax (e partea din exteriorul pielii, continuarea radacinii)

-Radacina (partea din interiorul pielii), se afla in interiorul foliculului pilos

-Foliculul pilos e compus din radacina, teaca radiculara interna si externa. E derivat al
epidermului prezent in derm

-Bulb, e partea de la inceputul firului de par. In bulb se afla celulele care prolifereaza si form firul
de par (ca la piele)

Fiecare fir de par are asociate cate: o papila de tesut conjunctiv (are vase pentru nutritia firului),
un muschi erector al firului de par, (pune firul de par perpendicular cu pielea), terminatii
nervoase si o glanda sebacee.

Papila aia de tesut conj. apartine de derm.

Alopecia=cresterea deficitara sau absenta a parului intr-o zona a corpului sau pe tot corpul

Deci si daca te arzi la mana si acolo iti creste parul deficitar, dar in rest iti creste parul ok ai
alopecie.

Daca o iritatie este insotita de cresterea fluxului sanguin intr-o anumita zona atunci firele de par
din acea zona vor creste mai rapid decat celelalte fire de par de pe corp. Daca e insotita de o
scadere a fluxului sanguin atunci firele din acea zona vor creste mai lent.

Asta doar in cazul in care in urma acelei iritatii firele nu sunt distruse (se distruge bulbul spre
exemplu)

Copiii inainte de nastere au fire de par numite lanugo, iar majoritatea firelor dispar tot inainte de
nastere (prenatal). La nastere bebelusii mai au ceva fire lanugo ramase, iar dupa nastere
bebelusii dezvolta fire de par normale.

La pubertate apare pilozitatea terminala, reprez de fire mai groase decat cele normale, prezente
in zona axilara si pubiana

Unghiile

Protejeaza si intaresc varful degetelor

Se dezvolta prin multiplicarea unor celule aflate intr-un pliu al epidermului infundat in derm (la
fel ca la par). Atat la piele, par sau unchii acele celule care se multiplica si formeaza
parul/unghia/pielea sunt cheratinocite

Unghia e acoperita proximal de o bucata de piele numita cuticula. Ungia in acea zona prezinta
lunula. Unghiile contin proteine care provin de la niste celule situate sub cuticula, si care la
randul lor, inainte sa moara aduna cheratina si devin parte a unghiei (asta pt ca inainteaza in
stratul superior, la fel ca la piele sau par)

Glandele

Glandele pielii sunt sebacee sau sudoripare

Cele sudoripare sunt cele mai numeroase si pot fi eecrine sau apocrine.Cele eecrine sunt pe
tot corpul, produc transpiratie=sudoare apoasa, transparenta, cu rol in mentinerea unei
temperaturi ok.

Glandele sudoripare apocrine sunt mai mari decat cele eecrine, se gasesc predominant la zona
inghinala si axilara si secretia e alba, translucida si odoranta. Aceasta secretie e mediu de
cultura pentru bacterii, care la randul lor ofera un miros specific. Aceste glande sunt activate
doar de stimuli sexuali si emotionali

Alte glande cutanate apocrine (deci ale pielii) ar fi glandele ceruminoase si glandele mamare.
Cele ceruminoase sunt situate in canalul auditiv si produc cerumen=ceara. Ceara e vascoasa si
prinde microorganisme care inainteaza spre urechea interna

Glandele mamare sunt glande alveolare care secreta lapte

Glandele sebacee sunt glande alveolare simple holocrine care secreta sebum, o subst uleioasa
compusa in mare din lipide, care pastreaza parul suplu, pielea moale si flexibila, previne
pierderea de apa in exces si are proprietati antibacteriene

O afectiune a glandelor sebacee este acneea

Oasele si articulatiile

Corpul uman contine 206 oase. Bebelusii au mai multe oase, care ulterior fuzioneaza si devin
doar 206.

!!! Numele substantei fundamentale a oaselor se numeste os!!!

Oasele depoziteaza calciu si fosfati, si minerale, iar prin asta au rol in mentinerea echilibrului
hidric si a anumitor activ metabolice.

Oasele produc celulele din sange (hematopoieza)

E cel mai dur tesut conjunctiv din organism (da, e osul si nu smaltul, deci smaltul nu e
considerat tesut conj aparent)

Oase plate- un sandwich in care painea e os compact, iar la mijloc e os spongios. Protejeaza
creierul (craniul) si organe toracice (stern, omoplat coaste). Oasele pelvisului de asemenea sunt
plate

Oase lungi- form dintr-un ax (diafiza) si doua capete (epifize) Sunt reprez de oasele membrelor
(inclusiv degete). Au rol de parghii

Oase scurte- forma relativ cubice, functie de suport a greutatilor mari, se gasesc in spatii inchise
la incheietura mainii si gleznei (oasele carpiene si respectiv tarsiene)

Oase neregulate- sunt reprez de vertebre, rotulele=patelele, oasele wormiene (oase

inconstante ale capului), oasele sesamoide (oase inconstante de la nivelul anumitor articulatii)

Inconstant= anumiti oameni nu le au

Oasele sesamoide se gasesc la nivelul art. degetelor, dar asta nu scrie in carte, deci nu trebuie
sa stii neaparat. Am scris asta in speranta de a te ajuta sa retii mai bine

Oasele scheletului axial sunt reprez de oasele capului, coloana si coaste

Oasele scheletului periferic/membrelor sunt reprez de oasele membrelor si de oasele de care

membrele sunt legate (deci include centura scapulara si pelviana)

Tesutul osos

Oasele sunt dure datorita hidroxiapatitei si usor flexibile datorita fibrelor de colagen, produse
de osteoblaste

Osul e compus in principal din fosfat de calciu impreuna cu mici cantitati de hidroxid de calciu si
carbonat de calciu. Fosfatul de calciu e principalul component al hidroxiapatitei

Hidroxiapatita se gaseste sub forma de cristale inconjurate de fibre de colagen

Hematopoieza e produsa in maduva rosie, aflata printre trabeculele osului spongios. Osul
spongios se gaseste in mijlocul oaselor plate si neregulate si la capetele oaselor lungi

Osul depoziteaza calciu sau fosfati cand acest lucru e posibil, si la nevoie calciul si fosfatii se
elibereaza in organism

Struct. oaselor lungi

Axul lung al osului se numeste diafiza iar capetele sunt epifizele

In timpul cresterii, la nivelul metafizei (situata intre epifiza si epifiza) se afla o zona de cartilaj
numita placa epifizara. Acea placa produce celule ce devin os, si il ajuta sa creasca, pana cand
e inlocuita total de os

La extremitatea epifizelor se afla cartilajul articular, care e un strat subtire de cartilaj hialin, cu
rol in reducerea fortei de frecare. Restul osului (in special diafiza) e acoperit de periost, care e
de asemenea cartilaj

Osul compact e prezent in toata diafiza si la portiunea externa/superficiala a epifizelor

In interiorul diafizei se afla cavitatea medulara, ce contine maduva galbena. Ea e cavitatea

centrala a osului (deci sa nu te lasi pacalit daca ti se vorbeste despre oase plate, si esti tentat
sa zici ca oaselel nu au o cavitate centrala, sau ca in ea se afla os spongios, sau cine stie ce)

Osul e captusit de periost si cavitatea medulara e captusita de endost.

Structura histologica a osului

Osul compact e format din inele concentrice intricate (se mai baga unul peste altul) numite
osteoane, care in centru prezinta canalul central ce contine nervi si vase capilare. Acele canale
centrale sunt legate intre ele prin canale perforante.

Acele inele concentrice ale osteonului care sunt mai numeroase decat inelele lui Saturn pe care
le stii din poza din carte se numesc lamele osoase. Spatiile dintre lamele se numesc lacune.
Lacunele sunt unite unele cu altele prin canicule. Unele lacune (cele mai apropiate de canalul
central) sunt unite cu canalul central prin canicule
Spatiile dintre osteoane sunt unite intre ele prin lamele interstitiale, care sunt practic osteoane
incomplete. As zice ca e ca si cum lamela osteonului e linia continua de pe drum (aia la care nu
ai voie sa depasesti cu masina) si lamelele interstitiale sunt segmentele osteonului in care e
linie discontinua (aia la care ai voie sa depasesti cu masina)

Din endost iau nastere osteoblaste si osteoclaste, iar din periost iau nastere doar osteocite (nu
stiu cum, dar asa scrie, si asa trebuie sa inveti)

Osteocitele sunt foste osteoblaste care au produs atat de mult subst fundamentala incat au fost
inconjurate de ea si nu au mai fost in stare sa mai produca mai multa, asa ca acum nu mai
produc. Subst fundamentala care a inglobat un osteocit se numeste matrice.

Formarea osului=osificare
Este reprezentata de osificarea endocondrala prezenta la oasele lungi si osificarea
intramembranoasa prezenta la cele plate ale craniului. De la cartilajul hialin porneste osificarea

Osificarea intramambranoasa: Oasele plate inainte de osificare sunt reprez de doua placi de
cartilaj fibros care contine insule de cartilaj hialin. De la acele insule migreaza in cartilajul fibros
osteoblaste, care se apuca sa produca matrice osoasa=subst fundamentala si astfel formeaza
centre de osificare, care sunt inconjurate de os compact la nivelul periostului, si intre cele doua
placi se formeaza os spongios.
Osificarea endocondrala: In a 6-a saptamana a dezvoltarii fetale apar tije de cartilaj hialin de
forma oaselor lungi. In timpul dezvoltarii apar vase de sange in interiorul acelor tije. Osificarea
se produce doar la suprafata osului, nu si in profunzime. De aceea se form cavitatea medulara.

Osul creste in lungime/la capete, dar nu si in grosime. Dupa pubertate stratul de cartilaj de la
nivelul metafizei se ingusteaza formand placa epifizara. Cand acea placa se osifica de tot osul
nu mai creste in lungime.

Os compact= os dens= os lamelar (datorita lamelelor osteoanelor)

Remodelarea osoasa
Are loc de-a lungul intregii vietii. E controlata de interactiunea dintre osteoclaste si blaste.
Activitatea celor doua e de obicei mentinuta in echilibru. Ea este influentata de hormoni,
inclusiv hormonii sexuali. La persoanele mai batrane osteoblastele sunt mai putin active
decat osteoclastele, si asta duce la osteoporoza, oasele devenind mai putin rezistente.

Pentru prevenirea osteoporozei se recomanda alimentatie bogata in calciu si activitate fizica.

Activitatea fizica provoaca un stres mecanic ce stimuleaza osteoblastele

Articulatii
Sunt locul in care se intalnesc doua sau mai multe oase. Ramura anatomiei care se ocupa de
articulatii se numeste artrologie.

Se clasifica in functie de miscarile pe care le permit in: sinartroze impbile, amfiartroze

semimobile si diartroze deplin/ total/ 100% mobile

Sinartroze- aproape sau total imobile. Sunt reprez de doua oase separate de o cantitate mica
de tesut fibros.

Sinartrozele de la nivelul oaselor capului se numesc suturi si sunt imobile.

Sinartroza prezenta in locul de implantare al dintelui se numeste gomfoza si trebuie sa fie

imobila

Sindesmoza e o sinartroza in care cele doua oase sunt separate de o membrana fibroasa (deci
membrana, nu tesut fibros ca la celelalte). Ea uneste diafizele radiusului si ulnei si permite o
miscare mica intre cele doua oase.
 Eu am fost curios pe cand invatam
pentru admitere cum ar fii
sindesmoza, si ca sa te scutesc de
cautari sindesmoza e
"interosseous membrane of the
forearm". Miscarea aia limitata pe
care o permite e relativa. Cele
doua oase se misca destul de mult,
dar acea miscare vasta e oferita de
"proximal radio-ulnar joint", nu de
sindesmoza. De asta cartea nu
greseste prin ceea ce spune, si
intradevar aceasta sindesmoza
permite o miscare minima.

Amfiartroze- permit o miscare limitata si consta din doua oase separate de o cantitate mare de
cartilaj.

Sunt reprezentate de discurile intervertebrale, simfiza pubiana si articulatia sacroiliaca

Discurile intervertebrale sunt reprez dintrun fibrocartilaj care inconjoara un miez gelatinos. Ele
absorb socuri, egalizeaza presiunea dintre oasele adiacente in timpul miscarii si prezinta o
flexibilitate ce permite o miscare limitata de aplecare in fata sau pe lateral

Diartroze
Permit miscari libere. Sunt reprez de doua capete osoase cuprinse intr-o cavitate sinoviala.
Diartrozele se mai numesc articulatii sinoviale. Capetele articulare ale celor doua oase nu se
ating.

Diartrozele apar printre alte locuri care sunt logice (falange, articulatia soldului...) si la labei
piciorului si la nivelul proceselor articulare ale vertebrelor.

Asta nu scrie in carte, dar ca sa intelegi, sa

retii si sa nu iti petreci timpul cautand sa afli
ce e cu diartroza aia de la vertebre, procesul
ala e processus articularis superior si -//-//-
inferio. Practic la acel nivel o vertebra
superioara se articuleaza cu cea inferioara
(asta pe langa discul intervertebral), si acea
articulatie permite miscare. Oricum, chestiile
astea le vei invata la facultate.
Articulatia sinoviala e compusa din

-capsula fibroasa, inveleste capetele osoase (le inveleste la modul ca le acopera, dar le
acopera asa cum spre exeplu un cort de nunta acopera pamantul, adica e spatiu de la pamant
la cort, si incape ceva intre, nu asa cum te acoperi spre exemplu cu patura, astfel incat patura e
lipita de tine). In interiorul ei se afla cavitatea sinoviala

-membrana sinoviala tapeteaza pe interior cavitatea sinoviala si secreta lichidul sinovial, care e
vascos si are rol lubrifiant. Ea nu atinge capetele articulare ale oaselor

In anumite cazuri la diartroze:

-cavitatea articulara poate fi divizata partial sau complet de discuri cartilaginoase. Ele sunt
prezente spre exemplu la nivelul genunchiului, unde au forma semilunara si se numesc
meniscuri.

-capsula fibroasa articulara e reprezentata de niste fascicule groase ce formeaza ligamente

-articulatia poate contine burse, care sunt captusite de membrana sinoviala pe care o continua
din articulatia vecina, sunt plini cu lichid sinovial si au faciliteaza alunecarea intre tendoane si
oase. Se gasesc de obicei intre piele si osul de sub piele

Diartrozele pot fi clasificate in functie de componenta lor si in functie de tipuri de miscare pe

care il permit.
Ai de invatat din carte de la tipuri de diartroze, pg 123 pana la 126. Nu am avut cum sa iti rezum
acea parte din materie, deoarece e informatie bruta

Am pus insa ceva mai jos ce te poate ajuta cat de cat

https://www.youtube.com/watch?v=0cYal_hitz4 daca ai link-ul pe foaie il poti scrie de mana pe YT :)

Art. trohleara si pivotala sunt art monoaxiale, iar art. condiloida si selara sunt art. biaxiale

Tesutul muscular

!!!Nu uita!!! Atunci cand se vorbeste de muschi, fara a se specifica tipul se face referire la cel
scheletic

Sunt 4 tesuturi de baza: muscular, nervos, epitelial si conjunctiv

Este singurul tesut care produce lucru mecanic

Celula musculara=fibra musculara

De obicei cand se vorbeste doar de muschi sau fibra musculara, fara sa se specifice tipul, se
face referire la muschiul scheletic

Proteinele contracticle ale m. cardiac au o organizare complexa fata de celelalte celule

musculare (netede si scheletice)
Fibrele musculare scheletice sunt alungite, cilindrice si au capete rotunjite.

Fibrele musculare cardiace sunt alungite, cilindrice si ramificate

Fibrele musculare netede sunt alungite, fusiforme si au capete ascutite.

Muschiul striat scheletic are multi nuclei pe fibra situati periferic

Muschiul cardiac si cel neted au cate un nucleu pe fibra situat central

Muschiul scheletic are cea mai mare viteza de contractie si cea mai mica capacitate de a
ramane contractat.

Muschiul cardiac are viteza de contractie si capacitatea de a ramane contractat intermediare.

Muschiul neted are cea mai mica viteza de contractie si cea mai mare capacitate de a ramane
coontractat

Muschiul scheletic are durata potentialului de actiune si periada refractara absoluta de 1-2 msec
(deci ambele sunt de 1-2 msec), iar timpul de contractie e de aproximativ 40 msec, cu variatii la
muschi diferiti

Muschiul cardiac are durata potentialului de actiune, timpul de contractie si perioada refractara
absoluta de 150-300 msec

O fibra musculara scheletica e formata din zeci/sute de celule fuzionate.

Muschiul se contracta printr-un mecanism activ (necesita impuls nervos) si se relaxeaza printr-
un mecanism pasiv (nu necesita impuls nervos). Atat pentru contractie cat si pentru relaxare e
nevoie de ATP

Muschiul e un organ!!!

Celulele musculare sunt invelite si sunt separate intre ele de tesut conjunctiv

Acest tesut conjunctiv e reprez de: -endomisium, inveleste fiecare fibra

-perimisium, inveleste un pachet de fibre

-epimisium si fascia, invelesc tot muschiul

Portiunea superficiala a fasciei (fascia superficiala) structureaza hipoteliul si la persoanele

obeze contine tesut adipos (eu cred ca la oricine contine tesut adipos, dar asa scrie, asa ca asa
inveti)
Am spus ca muschiul e un organ. Portiunea muschiului care contine fibre musculare se
numeste gaster/corp.

Muschiul de la un moment dat nu mai contine fibre musculare, ci doar tendon.

Orice organ e format din minim doua

tipuri de tesut. Muschiul e format din
tesut muscular (fibrele musculare) si
tesut conjunctiv (endo-,epi-,
perimisium si fascia) Endo-,epi-,
perimisium si fascia se continua
dincolo de corp/gaster si formeaza
tendonul muschiului, care se prinde
de os

Unitatea structurala a m. scheletic e fibra musculara, iar unitatea functionala a m. scheletic e

sarcomerul

Fiecare fibra musculara: -e produsa din 20 de miofibrile, care sunt niste filamente filiforme

-are o latime de 1-2 microni si o lungime de 100 de microni

Miofibrilele sunt impartite in sarcomere cu lungimea de 2 microni si latimea de 1-2 microni

! Distributia repetitiva a sarcomerului si repetitia benzilor A-I da aspectul striat al muschiului !

Sarcomerul e compus din:

-Linia Z, care reprez. zona in care doua filamente de actina se intrepatrund. Linia Z imparte
banda I in doua jumatati egale.

-Banda I e o banda larga si clara in care se gasesc doar filamente de actina

-Banda A e o banda larga si densa in care filamenele de actina si miozina se intrepatrund

-Zona H imparte in doua banda A. Aici se gasesc doar filamente de miozina

Filamentele de actina sunt ancorate la nivelul liniei Z (tot acolo se intrepatrund)

Moleculele de miozina ale filamentelor groase formeaza doua lanturi polipeptidice de forma a
doua crose de golf, rasucite unul in jurul altuia ca scheletul ADN-ului.

Capetele de miozina au rol de punti intre filamentul de miozina si cel de actina.

Contractia musculara

Filamentele de actina sunt la fel ca filamentele de miozina compuse din doua lanturi resucite in
helix.

Intre lanturile de actina se afla molecule de tropomiozina, exact la fel cum intre lanturile
scheletului ADN-ului se afla baze azotate

Crosele de miozina au rol de enzime, deoarece fiecare crosa are pe ea receptori enzimatici
care desfac ATP-ul in ADP si o grupare fosfat anorganica, si asta elibereaza o energie care
face ca acele crose ale miozinei sa se armeze. ADP-ul si gruparea aia raman atasate de cap
dupa ce sunt produse.

In pozitie armata intre acele capete ale miozinei si filamentele de actina se formeaza o legatura
slaba (probabil de hidrogen), care face sa se elibereze ADP si P+ (grupare fosfat anorganic), si
in momentul ala capul miozinei din pozitie armata pusca si se leaga de filamentul de actina,
asupra caruia da un impuls care face ca actina sa gliseze inspre zona H.

In momentul ala capul miozinei e legat de actina, si pentru ca legatura dintre cele doua sa se
rupa, si ca actina sa gliseze inapoi la locul ei trebuie ca o alta molecula de ATP sa se lege de
receptorul de pe capatul miozinei. Astfel fibra se relaxeaza

Voi scrie
Punti=capete=crose ale miozinei

Tesutul nervos

Asigura integrarea organismului in mediul extern prin intermediul vaz, auz, gust, simtul tactil si
raspunsul la stimul

E compus din SNC si SNP

SNC e compus din encefal si maduva spinarii

SNP e compus din 12 perechi de nervi cranieni si 31 de perechi de nervi spinali (deci 86 de
nervi) Nervii astia sunt compusi din neuroni cu rol de receptori si nervi care duc impulsuri la
SNC sau la efectori

SNP contine nervi motori/eferenti, senzitivi/aferenti si micsti

Portiunea motorie a SNP e compusa din componenta somatica si componenta

autonoma/vegetativa