ANATOMIE ȘI

FIZIOLOGIE
UMANĂ

BARRON’S
 Capitolul 0
Înainte de a începe

Dacă ai achiziționat acest pachet, probabil ești dornic (mai mult

sau mai puțin) să te apuci direct de învățat. Totuși, uite niște
sfaturi care poate te vor ajuta. Este foarte important să găsești o
metodă de învățare care ți se potrivește pentru a avea rezultate.
Tocitul nu e niciodată soluția, mai ales pe termen lung.

Videoclipuri foarte folositoare:

30+ SCIENTIFIC STUDY TIPS IN 3 MINUTES - How to Study fo…
How to Increase Your Study Hours - Quick Study Tips
5 POWERFUL STUDY TECHNIQUES IN 5 MINUTES AND 58 S…

Sfaturi studii:
Fayefilms
Cum ma pregatesc pentru ADMITEREA LA MEDICINA(meto…

Study with me Videos + Livestreams:

Enrico Vincente
Merve

Canale de YouTube pentru explicații (Română):

Cum învăț ?

Canale de YouTube pentru explicații (Engleză):

Crash Course
Amoeba Sisters
https://www.youtube.com/c/NinjaNerdScience
Professor Dave Explains
Descarcă ForestApp pe Google Play/App Store (aplicație care te
oprește din a folosi telefonul în timp ce studiezi, poți să o
utilizezi și pentru a ține evidența materiilor pe care le studiezi
sau orelor pe care le investești în fiecare materi):
Forest App

Sau ca Browser Extension:

Forest App Extension

Sfaturi de la mine:
1. Prioritizează; este foarte important să îți cunoști prioritățile,
învață mereu ceea ce înțelegi cel mai puțin și repetă
regulat informațiile.
2. Degeaba stai cu cartea în față 12 ore pe zi dacă nu înveți
nimic. Nu ajunge să citești și să repeți. Folosește teste sau
flash-carduri, fă scheme și schițe.
3. Nu te compara cu alții. Mulți învață mult dar nu rețin nimic.
Mulți se laudă cu ce știu, dar vor avea emoții la examen.
4. Nu te suprasolicita, mai ales înainte de examen. Creierul
uman are nevoie de pauze. Dacă înveți prea mult nu vei
putea ține pasul.
5. Este natural să uiți. Uitarea este crucială în procesul
învățării. Trebuie să uiți pentru a face loc pentru informații
noi, apoi să revizuiești informațiile vechi.
6. Fără emoții - dacă ai emoții la examen, creierul tău va
funcționa la 60% din capacitatea sa.
7. Nu băga în seamă simulările organizate de studenți. De
multe ori sunt mult prea grele și pline de greșeli.

Servere de Discord pe care să înveți cu alți oameni:

Enrico's Study Family
The Study Lions
Study Together
 Capitolul 1
Introducere în anatomie și fiziologie

Anatomia + fiziologia = nivelurile de organizare a

corpului uman și modul în care acesta funcționează

Anatomia
- Macroscopică - studiază structurile vizibile fără
microscop
- Microscopică (histologia) - studiază forma celulelor,
țesuturilor și organelor cu ajutorul microscopului
- Dezvoltării (embriologia) - studiază dezvoltarea
individului de la stadiul de ou fecundat la adult

Fiziologia
- Citologia - studiază celulele și funcția acestora
- Neurofiziologia - studiază funcția nervoasă
- Renală - studiază funcția excretoare
- Reproducerii - functia reproductiva

Atomi - moleculă - celule - țesut -organ - sistem de

organe - corp uman
Mecanisme de feedback:
Homeostasis and Negative/Positive Feedback

Termeni direcționali:
ADMITERE MEDICINA: ALCATUIREA CORPUL…

Mișcările corpului:
Easiest Way to Remember Movement Terms |…
 Capitolul 2
Bazele chimice ale anatomiei și fiziologiei

Nucleu - nr protoni = nr neutroni

Straturi orbitale - conțin electroni
Atom - nr protoni = nr electroni = nr neutroni
Ion - nr protoni ≠ nr electroni
Izotop - nr protoni ≠ nr neutroni
Izomer - aceeași formulă moleculară, dar atomi aranjați diferit
Element inert - element cu straturi orbitale complete (He, Ne, Kr)
Oxidare - pierderea de electroni
Reducere - acceptarea de electroni
Număr atomic - nr protoni (dintr-un atom)
Număr de masă - nr protoni + nr neutroni (dintr-un atom)
Masă moleculară - numărul de masă de la toate componentele
Dalton - masa unui atom de hidrogen
 Substanța pH
Suc gastric 1,4

Urină 6,0 (4,6 - 8,0 )

Salivă 6,8

Lapte matern 7,1

Lacrimi 7,2

Sânge arterial 7,4

Suc intestinal 7,8

Suc pancreatic 8,0

Bilă 7,6 - 8,6

ADN vs ARN:
DNA vs RNA (Updated)
Replicarea ADN-ului:
DNA Replication (Updated)

ATP (adenozintrifosfat / acid adenozintrifosforic)

- Adenină (bază azotată), inel dublu de atomi de carbon și azot
- Riboză (pentoză), glucid cu 5 atomi de carbon
- Radical fosfat
- 7,3 kilocalorii de energie / mol de ATP
 Capitolul 3
Celulele și fiziologia celulară

Proteine transmembranare = canale

Proteine periferice = rol de enzime, rol în remodelarea celulară,
diviziune, contracții
Glicoproteine/Glicolipide = receptori

Membrana celulară:
Inside the Cell Membrane

Difuziune (pasiv, fără consum de ATP)

- Difuziunea oxigenului în plămâni
- Absorbția lipidelor

Osmoză (pasiv, fără consum de ATP)

- Reabsorbția apei în tubii renali

Difuziune facilitată (pasiv, fără consum de ATP)

- Difuziunea glucozei în hematii
- Absorbția aminoacizilor
- Reabsorbția clorului în tubii renali
- Reabsorbția sodiului în ramura descendentă a ansei Henle

Transport activ (activ, cu consum de ATP)

- Reabsorbția sodiului în tubii renali
- Reabsorbția aminoacizilor, glucozei, calciului, ureei în tubii
renali
- Secreția hidrogenului, amoniacului, ureei, corpilor cetonici,
hormonilor, acizilor urici, potasiului, creatinei pigmenților,
medicamentelor în tubii renali
- Absorbția ionilor, vitaminelor în tubul digestiv
- Transportul sodiului în celulele nervoase (pompa
natriu-potasiu)
- Transportul calciului în celulele musculare
Endocitoză (activ, cu consum de ATP)
- Ingestia microorganismelor de către leucocite (pinocitoză și
fagocitoză)

Exocitoză (activ, cu consum de ATP)

- Eliberarea neurotransmițătorilor din celulele nervoase
- Secreția hormonilor
- Secreția de mucus

Transport celular:
Cell Transport
Pompa natriu-potasiu:
Sodium Potassium Pump
Organite celulare:
Introduction to Cells: The Grand Cell Tour
Organelles: Structure and Function (AP BIOL…
Centrozom
- Format din 2 centrioli
- Facilitează distribuția cromozomilor în mitoză
- Formează cilii și flagelul
- Organizează citoscheletul
- Menține forma celulei

Centriol
- Formează capetele fusului de diviziune

Centromer
- locul unde sunt atașate cele două cromatide ale unui
cromozom

Cromozomi omologi - cromozomi pereche

Tetradă - 4 cromatide
Chiasmă - loc de schimbare a materialului genetic dintre doi
cromozomi omologi

Mitoza:
Mitosis: The Amazing Cell Process that Uses D…
Meioza:
Meiosis (Updated)
Mitoza vs Meioza:
Mitosis vs. Meiosis: Side by Side Comparison
Sinteza proteică:
Protein Synthesis (Updated)
From DNA to protein - 3D

Controlul genetic
- ARN-ul de reglare - controlează expresia genetică și sinteza
proteică
- Spiralizarea cromozomului - controlează accesul la gene în
timpul mitozei
- Segmente de ADN - controlează activitatea genelor din
apropiere
- Secvențe informaționale și non informaționale (exoni/introni)
 Capitolul 4
Țesuturile

- Protejează împotriva deshidratării, iritațiilor mecanice,

substanțelor toxice
- Absoarbe gaze sau nutrienți
- Transportă nutrienți, fluide, mucus, particule
- Secretă (enzime, hormoni, sudoare)
- Excreție (epiteliul renal)
- Senzorial (ureche, nas, muguri gustativi)

Țesut epitelial
- De acoperire (mucoase)
- Glandular (secretă)
- Senzorial (transmite informații)
Țesut conjunctiv
- Propriu-zis (moale) - substanță fundamentală semilichidă,
matrice din diverse fibre
- Cartilaginos - substanță fundamentală semidură, matrice
fibroasă
- Osos - substanță fundamentală dură, matrice fibroasă
- Sange - substanță fundamentală lichidă, fără matrice (fibre
după coagulare)
Țesut muscular
- Striat/Scheletic/Voluntar
- Neted/Involuntar
- Cardiac
Țestut nervos
- Celule nervoase
- Celule nevroglice
 Țesut epitelial Localizare Funcții

● Peretele vaselor sanguine și limfatice

(endoteliu)
● Peretele cavităților interne (mezoteliu)
● Protecție
Simplu pavimentos ● Porțiuni terminale ale sistemului respirator
● Absorbție
(alveole pulmonare)
● Tubii renali
● Canale de mici dimensiuni din glande,

● O parte din tubii renali (partea cu cili)

● Suprafața ovarului
● Protecție
Simplu cubic ● Epiteliul pigmentar al retinei, fața anterioară a
● Secreție
cristalinului
● Porțiunea secretoare și ductele unor glande

● Peretele tractului gastro-intestinal

● Peretele tractului respirator
● Protecție
● Uter, trompe uterine
Simplu cilindric ● Absorbție
● Ductele unor glande
● Secreție
● Celule calciforme (glande unicelulare) secretă
mucus în stomac

● Peretele traheei și al arborelui bronșic

Pseudostratificat ● Protecție
● Uretra masculină
cilindric ● Secreție
● Părți din sistemul reproducător masculin

● Epiderm
● Anus
● Protecție
● Cavitatea bucală
Stratificat ● Absorbție
● Peretele esofagului
pavimentos limitată
● Orificiile urechii
● Secreție
● Orificiul uretrei
● Poate avea colagen (proteină dură)

● Foliculi ovarieni
Stratificat cubic ● Tubii testiculari ● Protecție
● Canalele glandelor sudoripare

Stratificat cilindric ● Partea inițială a uretrei masculine ● Protecție

● Peretele ureterelor și a vezicii urinare

Uroteliu (tranzițional) ● Protecție
● 6-7 straturi ce se aplatizează în distensie
 Țesut conjunctiv
propriu-zis (moale)
Țesut conjunctiv lax / areolar
- Diverse celule (ex.
Fibroblastul, macrofagul,
mastocitul, limfocitul) dispuse
într-o matrice alcătuită din
fibre dispuse lax
Țesut conjunctiv dens
- Diverse celule dispuse într-o
matrice alcătuită din fibre
elastice și de colagen dispuse
mai des
Țesut conjunctiv reticulat
- Diverse celule dispuse într-o
matrice alcătuită din fibre
delicate sintetizate de celulele
reticulate, formând o rețea
numită reticul
Țesut adipos / gras
- Celule adipoase dispuse
într-o matrice alcătuită din
puține fibre
Țesut conjunctiv elastic
- Fibroblaste dispuse într-o
matrice alcătuită din fibre
elastice ramificate dispuse în
fascicule paralele
Țesut conjunctiv pigmentar
- Celule care depozitează
pigmenți
Localizări Funcții
● Sub piele Menține integritatea organelor,
● Între mușchi conține fluide tisulare
● Sub majoritatea epiteliilor
● În medulara ovarului
● Ordonat (fascicule de
colagen paralele): Unește diverse organe
tendoane (mb), ligamente
(bb), aponevroze
● Neordonat (fascicule de
colagen aleatorii): acoperă
mușchi (fascie), oase
(periost), cartilaje
(pericondru), constituie
capsulele ce învelesc
organele (ficat, rinichi)
● Între celulele ficatului, Suport
splinei, nodulilor limfatici,
amigdalelor sau timusului
● Sub piele Protecție mecanică, izolare
● În jurul rinichilor termică, depozit de grăsime,
● În spatele globilor oculari rezervă de energie
● Pe suprafața inimii
● Pe suprafața mușchilor
striați
● În ligamentele elastice (ex. Oferă capacitate de întindere
Între vertebre, în corzile
vocale, în pereții arterelor
mari)
● În plămâni
● În cristalin
● În coroidă și iris Depozit de pigment
 Țesut conjunctiv cartilaginos (semi-dur)
- Substanța fundamentală compusă din proteine și
proteoglicani (molecule proteice + molecule de
Localizări Funcții
carbohidrați)

Cartilaj hialin ● Extremitățile oaselor lungi Suport, protecție,

- Condrocite dispuse în lacune (epifize) structură de
● Urechea externă susținere
● Scheletul fetal
● Laringe, trahee, bronhii

Cartilaj elastic ● Epiglotă Suport, protecție,

- Condrocite dispuse în lacune și fibre elastice ● Urechea externă structură de
ramificate ● Trompa lui Eustache susținere

Cartilaj fibros ● Simfiza pubiană, centura Suport, protecție

- Condrocite dispuse printre fibre de colagen pelviană
aproximativ paralele ● Oasele craniului
● Discurile intervertebrate
● Tendoane și ligamente
● La genunchi

Țesut glandular

Glandă tubulară Glandă tubulară Glandă tubulară Glandă acinoasă

simplă (glande simplă ramificată încolăcită (glande simplă ramificată
intestinale) (glande uterine, sudoripare) (glande sebacee,
glande gastrice) glande mamare)

Glandă tubulară compusă Glandă acinoasă compusă Glandă tubulo-acinoasă

(ficat, testicul) (glande salivare (glande salivare parotide,
submandibulare și pancreas)
sublinguale)
 Capitolul 5
Sistemul tegumentar

Funcții:
- Protecție
- Reglare a temperaturii
- Metabolica
- Absorbție
- Comunicare

Funcția de protecție
- Suprafața pielii - barieră fizică împotriva infecțiilor
- Stratul extern - strat impermeabil din cheratină, barieră împotriva
substanțelor hidrosolubile (glucide, proteine, vitamina B,C -
împiedică pierderea acestora prin piele)
- Membrana bazală - barieră mecanică pentru protecția structurilor de
sub el
- Melanină - pigment ce protejează pielea împotriva razelor UV
- Protecție împotriva pierderii sau absorbției de lichide, împotriva
microorganismelor, împotriva iritanților mecanici și fizici
Funcția de reglare a temperaturii
- Evaporare - transpirație și perspirație
- Radiația - pierderea căldurii sub formă de radiații infraroșii
- Conducția - schimb de temperatură dintre piele și o suprafață
- Convecția - schimb de temperatură dintre piele și mediu (apă, aer)
Funcția metabolică
- Sinteza vitaminei D - se obțin molecule precursoare din alimente,
ajung la nivelul pielii, în prezența razelor UV se sintetizează vitamina
D (finalizată în ficat)
Funcția de absorbție
- Absoarbe substanțe aplicate pe piele, precum vitaminele liposolubile
A, E, K
- Absoarbe hormoni steroizi secretați de glandele pielii
Funcția de comunicare
- Receptori tegumentari specializați detectează senzații precum
presiunea, temperatura, durerea, atingerea și le trimit la SNC
Straturile pielii (CLGSB=Come Let’s Get Sun Burnt)
- Cornos
- Lucid
- Granulos
- Spinois
- Bazal/Germinativ

Stratul cornos
- 25-30 straturi de celule moarte, plate
- Se descuamează în continuu
- Hipercheratoză - îngroșarea stratului, apariția calusului
- Cheratinocite
Stratul lucid
- 2-3 straturi de celule moarte, clare, transparente
- Apare doar la pielea groasă (palme, tălpi)
- Eleidină, cheratohialin
Stratul granulos
- 3-5 straturi de celule plate
- Cheratohialin, cheratină în cantități mari
Stratul spinos
- Puține diviziuni
- Spini = desmosomi
- Cheratinocite
- Cheratină
Stratul bazal
- 1 strat de celule
- Singurele celule care primesc nutrienți
- Cheratinocite, melanocite, discuri Merkel (receptor tactil), celule
dendritice (sistemul imunitar)

Sistemul tegumentar (+glande):

The Integumentary System, Part 1 - Skin Dee…
The Integumentary System, Part 2 - Skin Dee…
Capitolul 6/7
Sistemul osos
 TIPURI DE DIARTROZE

Diartroza Descriere Mișcare Exemple

● Cotul (humerus
O suprafață în și ulnă)
formă de scripete De-a lungul unei singure ● Genunchi (femur
Trohleară
cu o suprafață axe, ca o balama și tibie)
concavă ● Articulațiile
interfalangiene

O suprafață
arcuită / inel se ● Prima și a doua
Pivotală rotește în jurul Rotație vertebră (axis și
unui pivot / atlas)
cilindru

● Umăr (humerus
și fosa glenoidă /
O suprafață cavitatea
Sferoidală convexă cu o Cele mai variate mișcări glenoidală a
suprafață concavă scapulei)
● Șold (femur și
acetabul)

În două planuri
Un condil de ● Încheietura
Condiloidă / perpendiculare unul pe
formă ovală cu o mâinii (radius și
Elipsoidală celălalt, rotația nu este
cavitate eliptică carpiene)
permisă

În două planuri ● Între oasele

O suprafață perpendiculare unul pe carpiene
Selară concavă cu una celălalt, rotația nu este ● Între carpiene și
convexă permisă, mișcări mai libere, metacarpianul
asemeni unui călăreț în șa degetului mare

● Între procesele
vertebrale
Două suprafețe Alunecare, mișcare ● Între anumite
Plană
plane, relativ plate non-axială, răsucire carpiene
● Între anumite
tarsiene

Sistemul osos:
The Skeletal System: Crash Course Anatomy …
Articulații:
Joints: Crash Course Anatomy & Physiology #…
 Capitolul 8/9
Sistemul muscular

Învelișurile musculare
- Endomisium - învelește fibra musculară
- Perimisium - învelește un pachet de fibre
- Epimisium - învelește mușchiul
- Fascia - învelește mușchiul
Sistemul muscular:
Muscles, Part 1 - Muscle Cells: Crash Course A…
Muscles, Part 2 - Organismal Level: Crash Cou…
Contracția musculară:
Muscle Tissues and Sliding Filament Model
Exitation of muscle fibres T tubule system 4…
Twitch, Summation and Tetanus of Skeletal …
Tipuri de mușchi neted

- Mușchi roșii (lent/oxidativ) - conțin mioglobină care

stochează oxigen pentru a genera ATP (ATP-ul se utilizează
lent)
- Mușchi albi (rapid/glicolitic) - conțin glicogen (ATP-ul se
utilizează rapid)

- Mușchi unitar
- Multe joncțiuni de tip gap
- Se contractă unitar
- În majoritatea viscerelor
- Mușchi multiunitar
- Terminații nervoase bogate
- Se contractă independent
- În cai respiratorii, artere mari și mușchiul erector al
firului de păr

Structură Mușchi Striat Mușchi Neted Mușchi Cardiac

Tubi T ✓ - 2 AI ✗ ✓-1Z

Reticul ✓ ✗ ✓

Sarcomer ✓ ✗ ✓

Linie Z ✓ ✗ ✓

Troponină ✓ ✗ - Calmodulina ✓

Corpi denși ✗ ✓ ✗

Raport M / A 1/2 1/ 16 -

Durata potențialului de acțiune 1-2 msec - 150-300 msec

Timpul de contracție 40 msec - 150-300 msec

Perioadă refractară absolută 1-2 msec - 150-300 msec

 Capitolul 10
Țesutul nervos

Sistemul nervos central:

Oligodendrocite
- Rol în mielinizare
- Se pot atașa de mai mulți neuroni simultan
- Au prelungiri
- Între doua prelungiri există un nod Ranvier
Astrocite
- Prelungiri citoplasmatice care îi dau o formă stelată
- Mențin bariera hematocefalică care previne sau încetinește
accesul substanțelor nedorite în țesutul cerebral
- Izolează țesutul nervos lezat
- Hrănesc țesutul nervos
- Leagă un capilar de un neuron
Microgliile
- Celule fagocitare (macrofage cu pseudopode)
- Acționează în cazul leziunilor sau inflamațiilor prin
fagocitoză
- Se leagă de capilare

Sistemul nervos periferic:

Celule Schwann
- Rol în mielinizare
- Se înfășoară în jurul axonului pentru a forma teaca de
mielină
- Între două celule Schwann există un nod Ranvier

Țesutul nervos:
The Nervous System, Part 1: Crash Course Ana…
The Nervous System, Part 2 - Action! Potential…
The Nervous System, Part 3 - Synapses!: Cras…
Neurotransmițătorul Localizare Acțiune
Acetilcolina ● Joncțiunea ● Excită mușchi
neuromusculară ● Transmite semnale în SNV și creier
● Creier ● Încetinește ritmul cardiac
● SNV

Noradrenalina ● SN simpatic ● Reglează activitatea viscerelor

● Creier ● Reglează unele funcții cerebrale
● Măduvă

Dopamina ● Creier ● Reglează funcții motorii

Serotonina ● Creier ● Reglează funcții mentale

● Măduvă ● Reglează starea de veche
● Reglează ritmul circadian
● Reglează somnul

GABA ● Creier ● Inhibă neuroni

● Măduvă

Glicina ● Măduvă ● Inhibă neuroni

Glutamatul ● Creier -

Endorfine - -
 Capitolul 11
Organizarea sistemului nervos
Lobul frontal
- Aria motorie
- Aria Broca
- RICA (rațiune, învățare, creativitate, anticipare)
- Elaborarea gândirii
- Elaborarea motorie
- Miros
Lobul temporal
- Funcții psihice
- Judecată perceptuală
- Memorie vizuală și auditivă
- Miros
- Auz
- Echilibru
Lobul parietal
- Aria senzitivă
- Exprimarea ideilor
- Înțelegerea vorbirii
- Salivație
- Elaborarea senzorială
- Gust
Lob occipital
- Vederea bilaterală
- Vederea controlaterală
- Văz
Mezencefal
- Neuroni cu funcție de centrii reflecși
- Tracturi corticospinale ce unesc creierul cu
măduva spinării (în partea inferioară)
- Stimuli vizuali - cap și ochi
- Stimuli auditivi - cap și trunchi
- Releu - semnale senzitive de la măduva spinării
la talamus, semnale motorii de la creier la
măduva spinării
Punte
- Proeminență a trunchiului
- Două grupări neuronale pentru reglarea
respirației
- Releu între bulb și părțile superioare, între
emisferele cerebrale, între cerebel și emisferele
cerebrale
Bulb rahidian/Medulla oblongata
- Zonă dilatată a măduvei spinării
- Pasaj pentru tracturi descendente (unde
formează decusația piramidală)
- Nuclei pentru vasoconstricție, presiune
sanguină, frecvență cardiacă, reglare a respirației
prin frecvență și altitudine)
- Originea formațiunii reticulare
- Primește și integrează mesaje de la măduva
spinării
- Trimite mesaje către creier și talamus
- Reglează voma, tusea, strănutul, deglutiția
Centrul vasomotor
- În bulb
- Grup de neuroni simpatici
- Impulsurile determină vasoconstricție și
creșterea presiunii arteriale
- Lipsa impulsurilor determină vasodilatație și
scăderea presiunii arteriale
- Primește impulsuri de la baroreceptori
- Primește impulsuri de la hipocamp (cortexul
cerebral - hipotalamus - centrul vasomotor)
Centrul de control respirator
- În bulb și punte
- Două grupări neuronale (una în bulb și una în
punte)
- Controlează ritmul respirației
- Controlează amplitudinea respirației forțate
- Monitorizează indirect nivelul de dioxid de
carbon
- Format dintr-o zonă inspiratorie și o zonă
expiratorie (pneumotaxică - punte)

Ventriculii cerebrali
- Conțin lichidul cefalorahidian
- Ventriculul 1 și 2 - între emisferele cerebrale, uniți prin
foramenul interventricular
- Ventriculul 3 - în diencefal, unit cu ventriculul 4 prin
apeductul cerebral
- Ventriculul 4 - între bulb și cerebel, se continuă cu apertura
mediană, un șanț între cerebel și trunchiul cerebral,
urmând apoi canalul central al măduvei spinării
Plexuri nervoase
- Plexul cervical (nervii cervical 1,2,3,4)
- Plexul brahial (nervii cervicali 5,6,7,8 și toracal 1)
- Plexul lombar (nervul toracal 12 și nervii lombarii 1,2,3,4)
- Plexul sacral (nervul lombar 5 și nervii sacrali 1,2,3)

Nervii periferici
- Nervul ulnar (plexul brahial)
- Nervul median (plexul brahial)
- Nervul radial (plexul brahial)
- Nervul cutanat femural lateral (din nervi toracici)
- Nervul femural (din nervi toracici și lombari)
- Sciatic (din nervi lombari și sacrali)
Sistemul nervos simpatic
- Cervico-toraco-lombar
- Dilată pupila
- Inhibă salivația
- Relaxează bronhiile
- Accelerează ritmul cardiac
- Amplifică contracțiile inimii
- Inhibă peristaltismul și secrețiile digestive
- Stimulează producția de glucoză și eliberarea acesteia din
ficat
- Stimulează glandele suprarenale
- Relaxează vezica urinară
- Stimulează erecția firului de păr
Sistemul nervos parasimpatic
- Nervul III (oculomotor) - ganglion la rădăcină
- Micșorează pupila
- Nervul VII (facial) - ganglion la rădăcină
- Stimulează glanda lacrimală
- Stimulează mucoasa nazală
- Stimulează glandele submandibulare
- Nervul IX (glosofaringian) - ganglion la rădăcină
- Stimulează glanda parotidă
- Nervul X (vag) - ganglion terminal
- Determină constricția bronhiilor
- Stimulează peristaltismul și secrețiile digestive
- Nervi spinali pelvici - ganglioni terminali
- Contractă vezica urinară
- Stimulează erecția

Sistemul nervos simpatic și parasimpatic:

Sympathetic Nervous System: Crash Course A…
Parasympathetic Nervous System: Crash Cou…
 Capitolul 12
Organele de simț

Analizatori:
- Ochi - lobul occipital
- Ureche - lobul temporal
- Muguri gustativi - lobul parietal
- Nas - lobul frontal și temporal
- Piele - lobul parietal
 Boala Cauza Efectul Tratament
Cristalin convex Imaginea se face în fața retinei
Miopie Glob ocular alungit și este neclară Lentile concave
Vedere defectă la distanță

Cristalin concav Imaginea se face în spatele

Hipermetropie Glob ocular scurt retinei și este neclară Lentile convexe
Vedere defectă la aproape

Cristalin concav Imaginea se face în spatele

Lentile convexe
Presbitism Scăderea elasticității retinei și este neclară
(ochelari de citit)
cristalinului Vedere defectă la aproape

Curbură neregulată a Razele se proiectează pe zone

Lentile torice
cristalinului sau a diferite de pe retină producând
Astigmatism (cu curbură
corneei o imagine neclară în anumite
specială)
părți ale câmpului vizual

Ochii nu se mișcă în Două imagini în loc de una

Strabism -
mod coordonat

Genetic O persoană nu poate deosebi

Discromatopsia Incapacitatea celulelor roșu de verde
-
/ Daltonism de a reacționa la Mai frecvent întâlnit la bărbați
anumite culori (femeile sunt purtătoare)
Acomodarea ochiului

Pentru a vedea departe

- Pupila se dilată/mărește (pentru a lăsa mai multă
lumină să atingă retina, producându-se o imagine
mai clară)
- Cristalinul se aplatizează (dacă pupila se dilată,
cristalinul face opusul)
- Ligamentul suspensor este sub tensiune (trage de
cristalin, deci îl aplatizează)
- Mușchiul ciliar este relaxat (dacă ligamentul
suspensor este tensionat, mușchiul e opus)
Pentru a vedea aproape
- Pupila se micșorează (nu este nevoie de multă
lumină pentru a vedea obiectul clar))
- Cristalinul se bombează (dacă pupila se micșorează,
cristalinul face opusul)
- Ligamentul suspensor nu este sub tensiune (nu
trage de cristalin, deci cristalinul are tendința de a
se bomba)
- Mușchiul ciliar este contractat (dacă ligamentul
suspensor este netensionat, mușchiul e opus)

Anatomia și fiziologia ochiului:

Vision: Crash Course Anatomy & Physiology #…
Structure of the Human eye | Don't Memorise
Perilimfa = lichidul cefalorahidian (lichid clar, apos,
aproximativ ca plasma)
Endolimfa = lichidul interstițial

Vestibul = camera osoasă

Utricula, sacula = camere membranoase

Canale semicirculare -perilimfă

Ducte semicirculare - endolimfă

Anatomia și fiziologia urechii:

Hearing & Balance: Crash Course Anatomy & …
Mechanism of Hearing, Animation
Ear (Organ of Corti) and Physiology of hearing
Gusturi și porțiunea limbii pe care se simt cel mai intens

Anatomia și fiziologia limbii:

2-Minute Neuroscience: Taste
Taste & Smell: Crash Course Anatomy & Physi…
Anatomia și fiziologia nasului:
2-Minute Neuroscience: Olfaction
Taste & Smell: Crash Course Anatomy & Physi…
How do we smell? - Rose Eveleth
Terminații nervoase libere
- Peste tot, în derm și epiderm
- Receptori pentru durere
Discuri Merkel
- În epiderm, în stratul bazal
- Receptori pentru tact (tactili), simt atingeri
Corpusculi Meissner
- În derm, în stratul papilar (stau mai aproape de suprafața pielii
pentru ca să simtă mai bine senzațiile ușoare)
- Receptori pentru presiuni și vibrații ușoare (Meissner - Mild
pressure and vibrations/presiuni și vibrații Moi)
Corpusculi Pacini
- În derm, în stratul reticular (pot sta mai departe de suprafața
pielii deoarece senzațiile puternice pătrund mai în adâncul
pielii)
- Receptori pentru presiuni și vibrații puternice (Pacini -
Powerful pressure and vibrations/presiuni și vibrații Puternice)
 Capitolul 13
Sistemul endocrin

Tipuri de hormoni Exemple

★ Estrogen
★ Progesteron
Steroizi ★ Testosteron
★ Aldosteron
★ Cortizol
★ Adrenalină
★ Noradrenalină
Aminici
★ Tiroxină
★ Triiodotironină
★ ADH
Peptidici
★ Oxitocină
★ STH / HGH
★ Insulină
★ Prolactină
Proteici
★ Calcitonină
★ (alți hormoni
adenohipofizari)
★ FSH
Glicoproteici ★ LH
★ TSH
Activitatea hormonală

STEROIZI
- Trec prin membrana fosfolipidica a celulelor
(deoarece steroizii au structura lipidică, deci
pot trece printre fosfolipidele din membrană)
- Ajung în citoplasma celulelor
- Se combină cu proteine
- Activează unele gene care codifică ARN
mesager, influențând sinteza proteică
- Apar modificări ale metabolismului celular

NON-STEROIZi
- Hormonii non-steroizi (care au rol de
mesageri primari) nu pot trece prin
membrana celulelor, dar se atașează de un
receptor membranar
- Se activează anumite enzime membranare,
precum adenilat ciclaza, care transformă
molecule de ATP în cAMP
- cAMP acționează ca și mesager secundar și
produce o reacție (sinteză proteică, diviziune
celulară, alterarea permeabilității membranei,
activitatea unor enzime, secreții, accelerarea
sau scăderea metabolismului, contracția
musculară, etc.
 Hormoni hipofizari și acțiunea lor

Hormonul Organele țintă Efecte principale

hipofizar
ADH - ★ Tubii renali ★ Vasoconstricție
Antidiuretic / ★ Mușchii netezi ai ★ Stimulează reabsorbția apei în rinichi
Vasopresina arteriolelor (deschide porii membranei celulare
și permite apei să treacă - tubul
contort distal și tubul colector)
★ Ridică presiunea sanguină

Oxitocina ★ Uterul ★ Stimulează contracția uterului în

★ Ductele glandelor timpul nașterii și menstruației
mamare ★ Stimulează ejecția / expulzia laptelui

STH / HGH - ★ Țesuturile din ★ Stimulează creșterea

Hormonul întregul organism ★ Promovează sinteza proteică
somatotrop / de (introduce aminoacizii în celule -
creștere anabolism)
★ Mobilizează grăsimile (catabolism)

TSH - Hormonul ★ Glanda tiroidă ★ Stimulează producerea tiroxinei

stimulator ★ Reglează dezvoltarea glandei tiroide
tiroidian ★ Stimulează captarea iodului

ACTH - ★ Glandele ★ Reglează secreția glucocorticoizilor

Hormonul suprarenale (crește rata metabolismului)
adrenocorticotro (corticala) ★ Stimulează producerea
p ★ Ficatul corticosteroizilor
★ Pielea ★ Stimulează depunerea glicogenului
★ Glandele mamare în ficat
★ Stimulează pigmentarea pielii
★ Stimulează producția laptelui

PRL - prolactina ★ Glandele mamare ★ Stimulează producția laptelui

FSH - Hormonul ★ Foliculul ovarian ★ Stimulează creșterea foliculilor

foliculostimulant ★ Tubii seminiferi ovarieni și producția de estrogen
★ Stimulează creșterea tubilor
seminiferi și producerea
spermatozoizilor

LH - Hormonul ★ Corpul galben ★ Stimulează formarea corpului galben

luteinizant ovarian și producția de progesteron
★ Celulele ★ Stimulează ovulația
testiculare ★ Stimulează celulele testiculate
interstițiale interstițiale și producția de
testosteron

MSH - ★ Melanocitele ★ Controlează pigmentarea pielii

Hormonul cutanate
melanocito
stimulator
 Boala Cauza Simptome
Diabet insipid Hiposecreție de ADH ★ Urinare excesivă, stare de sete
excesivă

Nanism Hiposecreție de STH / HGH la ★ Înălțime redusă

copii

Gigantism Hipersecreție de STH / HGH la ★ Înălțime accentuată

copii

Acromegalie Hipersecreție de STH / HGH la ★ Îngroșarea feței

adulți ★ Creșterea exagerată a țesuturilor moi
★ Modificări fizionomice la nivelul feței,
mâinilor și labelor

Gușă Deficitul de iod ★ Tiroida acumulează fluid

Cretinism Hiposecreție de tiroxina / T4 la ★ Creștere deficitară, creștere osoasă

copii anormală
★ Trăsături faciale îngroșate
★ Retard mintal
★ Letargie generală (imobilitate)

Mixedem Hiposecreție de tiroxina / T4 la ★ Rata metabolică redusă, creștere în

adulți greutate
★ Ritm cardiac lent
★ Lipsă de energie, slăbiciune
generalizată

Boala Graves Hipersecreție de tiroxina / T4 și ★ Rata metabolică crescută, pierdere în

triiodotironină / T3 la adulți greutate
★ Ritm cardiac accelerat
★ Creșterea apetitului
★ Exoftalmie (globi oculari proeminenți)

Diabet zaharat TIP I - celule beta inactive -
hiposecreție de insulină
TIP II - receptori insuficienți
pentru insulină - hipersecreție de
insulină
★ Urinare excesivă, stare de sete
excesivă
★ Prezența glucozei în urină

Boala Addison Hiposecreție de glucocorticoizi și ★ Hipotensiune

mineralocorticoizi ★ Dezechilibru al Na și K
★ Deshidratare
★ Ten închis la culoare
★ Slăbiciune generalizată

Sindromul Hipersecreție de glucocorticoizi ★ Hipertensiune

Cushing ★ Umflarea feței
★ Slăbiciune musculară generalizată
 Hormon Rol in metabolism
★ Catabolic - lipide
HGH / STH
★ Anabolic - proteine

★ Catabolic - lipide (proteine)

ACTH
★ Anabolic - glucide

★ La copii anabolic
★ La adulti catabolic
Tiroxina
★ Catabolic - glucide, lipide
★ Anabolic - proteine

Insulina ★ Anabolic pe toate metabolismele

Glucagon ★ Catabolic pe toate metabolismele

Glucocorticoizi (Cortizol) ★ Catabolic pe toate metabolismele

Adrenalina ★ Catabolic - glucide, lipide

Testosteron ★ Anabolic - proteine

Estrogen ★ Anabolic - proteine

Sistemul endocrin:
Endocrine System, Part 1 - Glands & Hormone…
Endocrine System, Part 2 - Hormone Cascade…
GCSE Biology - Endocrine System & Hormone…
 Capitolul 14
Sângele

Sângele:
Blood, Part 1 - True Blood: Crash Course Anat…
Blood, Part 2 - There Will Be Blood: Crash Cou…

Albumine
- 53% din totalul proteinelor plasmatice, adică 53% din
7% (totalul proteinelor plasmatice) din totalul plasmei
(55%) din sânge (8% din greutatea corpului)
- Produse de ficat
- Au rol în menținerea presiunii osmotice, a echilibrului
acido-bazic, a vâscozității sângelui
- Transportă hormoni, acizi grași
Globuline
- 40% din totalul proteinelor plasmatice, adică 40% din
7% (totalul proteinelor plasmatice) din totalul plasmei
(55%) din sânge (8% din greutatea corpului)
- De doua tipuri
- alba/beta - produse de ficat, transportă hormoni,
vitamine
- gama - produși în sistemul imun, anticorpi, se
combină cu antigenele care au stimulat producția
lor

Fibrinogen
- 7% din totalul proteinelor plasmatice, adică 7% din 7%
(totalul proteinelor plasmatice) din totalul plasmei
(55%) din sânge (8% din greutatea corpului)
- Are rol în coagularea sângelui

Distrugerea hematiilor
- La 120 zile
- Se produce în splină, în ficat (celule Kupffer) și măduva
osoasă roșie
- Lanțurile polipeptidice sunt desfăcute, iar aminoacizii sunt
refolosiți
- Fierul este transportat în măduva osoasă pentru a sintetiza
hemoglobină, excesul fiind stocat în ficat (o proteină
numită apoferitină se combină cu fierul și formează
feritina, depozitată în ficat)
- Restul hemului parcurge următorul traseu: biliverdină -
bilirubină (care este transportată de la splină la ficat, unde
ajunge în bilă, apoi în intestin) - urobilinogen (bilirubina
este convertită în urobilinogen sub acțiunea bacteriilor din
flora intestinală, dând culoarea materiilor fecale) - vena
portă (urobilinogenul este absorbit în vena portă și ajunge
în circulație, apoi la rinichi, unde pigmentează urina)
Grupele sanguine:
Why do blood types matter? - Natalie S. Hod…
Blood Types, Blood Group Systems and Transf…
Antimony Science - Grupele sanguine

Celule Număr Funcție Rol patologic

/ mm³
Globule roșii ♂ 5,4 Transportul ★ Prea puține: Anemie
(eritrocite) milioane oxigenului ★ Prea multe: Policitemie
♀ 4,8 Transportul dioxidului
milioane de carbon

Plachete Coagulare ★ Tulburări de coagulare

300 000
(trombocite)

Globule albe Imunitară

7000
(leucocite)

Neutrofile Fagocitoză ★ Prea multe:

★ Infecții bacteriene
60%
★ Inflamații
★ Leucemie

Bazofile Răspuns alergic ★ Prea multe:

★ Infestații parazitare
1%
Eozinofile ★ Alergii
★ Inflamații

Limfocite Producția de anticorpi ★ Limfocite atipice:

Distrugerea celulelor Mononucleoza infecțioasă
30%
străine (boala sărutului)
★ Prea multe: Leucemie

Monocite / Fagocitoză ★ Prea multe:

Macrofage ★ Infecții fungice
6-8%
★ Tuberculoză
★ Leucemie
 Capitolul 15
Sistemul cardiovascular
 Baza inimii

Vârful inimii

Circulația sanguină:
Blood Flow through the Heart in 2 MINUTES
Blood Flow Through the Heart (Made Easy in …
Circulatory System and Pathway of Blood Thr…
The Heart, Part 1 - Under Pressure: Crash Cou…
The Heart, Part 2 - Heart Throbs: Crash Cours…
Blood Vessels, Part 1 - Form and Function: Cra…
Blood Vessels, Part 2: Crash Course Anatomy …
Sistemul circulator
Patologia cardiacă
- Epicardul/pericardul visceral este uneori acoperit cu grăsime la
vârstele mai înaintate
- Pericardita - inflamația pericardului
- Endocardita - inflamația endocardului care acoperă valvele
cardiace/inflamația valvelor
- Prolaps de valvă mitrală - cauzat de o leziune la nivelul valvei
mitrale sau la nivelul cordajelor tendinoase
- Aritmii - dereglare a ritmului cardiac (inofensive)
- Fibrilații - inima bate rapid și neregulat (periculoase, este nevoie
de un șoc electric administrat de un defibrilator pentru a
restabili ritmul cardiac)
Țesut excitoconductor
- Nod sinoatrial (SA) - peretele superior al atriului drept
- Nod atrioventricular (AV) - septul interatrial
- Fascicul His - septul interventricular
- Fibre Purkinje - miocard

Electrocardiograma
- Unda P
- Ascendentă
- Reprezintă depolarizarea atriilor
- Traversarea impulsului dintre nodul SA și nodul AV
- Complexul QRS
- Descendent, ascendent, descendent
- Reprezintă depolarizarea ventriculelor
- Unda T
- Reprezintă repolarizarea atriilor și a ventriculelor

Parametrii cardiaci
- Volum bătaie = cantitatea de sânge pompată de un ventricul într-o
sistolă/bătaie (aprox. 70 ml)
- Debit cardiac = cantitatea de sânge pompată de un ventricul într-un
minut (70 ml * 75 bătăi/min = 5250 ml/min)
 Capitolul 16
Sistemul limfatic și imun

Bursa lui Fabricus

- Măduva osoasă
- Noduli limfatici
- Ficat
- Plăci Peyer (ileon)

Amprente splenice în ordine (de sus în jos)

- Amprenta diafragmatică (convexă)
- Amprenta renală (concavă)
- Amprenta gastrică (concavă)
- Amprenta pancreatică (concavă)
- Amprenta intestinală (concavă) de la intestinul
gros

Sistemul imun
- Apare în luna 3 de dezvoltare intrauterină
- Devine funcțional la 6 luni după naștere
- Se maturizează la un an după naștere
Antigen - proteină/polizaharid
Anticorp - proteină
CMH - proteină

Activitatea anticorpilor
- Leagă bacteriile în plasă
- Punți între microorganisme și macrofage
- Distrug membrana microbiană
- Împiedică intrarea virusurilor în celule, prin
acoperirea receptorilor specifici

Sistemul imun:
Lymphatic System: Crash Course Anatomy & …
Immune System
Immune System, Part 1: Crash Course Anato…
Immune System, Part 2: Crash Course Anato…
Immune System, Part 3: Crash Course Anato…
 Capitolul 17
Sistemul respirator

Sistemul respirator:
Respiratory System
Respiratory System, Part 1: Crash Course Anat…
Respiratory System, Part 2: Crash Course Ana…
How do lungs work? - Emma Bryce
Volume respiratorii
- Volum curent respirator (VC = 500 ml) - volumul de aer
schimbat într-o inspirație/expirație normală
- Volum rezidual (VR = 1000 ml) - volumul de aer care rămâne
mereu în plămâni, oricât expiră o persoană
- Volum inspirator de rezervă (VIR = 2500-3500 ml) - volumul de
aer ce poate fi inspirat după VC
- Volumul expirator de rezervă (VER = 1500 ml) - volumul de aer
ce poate fi expirat după VC
- Capacitatea vitală pulmonară (CV = 4500-5500 ml) - cel mai
mare volum de aer ce poate fi eliminat din plămâni
- Capacitatea pulmonară totală (CPT = 5500-6500 ml) - volumul
maxim de aer ce poate exista în plămâni
 Capitolul 18
Sistemul digestiv
Secreții gastrice

Suc gastric - secreție influențată de fibre nervoase și hormoni

Suc intestinal - secreție influențată de fibre nervoase și hormoni

Hormoni gastrici

Gastrina (secretată de celule enteroendocrine) - stimulează

secreția de enzime (pepsinogen), acid clorhidric, mucus

Secretina - stimulează eliberarea sucului pancreatic, a produșilor

din ficat și a produșilor din vezicula biliară

Colecistochinina - stimulează eliberarea bilei în duoden

Saliva are efect pe glucide.
Stomacul are efect pe proteine.
Intestinul subțire are efect pe glucide, proteine și acizi nucleici.
Pancreasul are efect pe glucide, lipide și proteine.
Bila are efect pe lipide.

Sucul intestinal
- pH 7,8
- Enzime
- Bicarbonat (neutralizează aciditatea chimului gastric)
- Apă
Sucul pancreatic
- pH 8,0
- Limpede/incolor
- Săruri
- Enzime
- Bicarbonat (neutralizează aciditatea chimului gastric)
- Apă
Bila
- pH 7,6-8,6
- Galben-maronie/verde-oliv
- Săruri biliare
- Pigmenți biliari
- Fără enzime
- Bicarbonat (neutralizează aciditatea chimului gastric)
- Apă

Mucoasa intestinală - conține cripte Lieberkuhn/glande

intestinale de natură seroasă (produc enzime)

Submucoasa duodenală - conține glande Brunner/glande

duodenale de natură mucoasă (produc mucus) și plăci Peyer,
aglomerări de țesut limfoid cu dispoziție duodenală
Emulsionarea grăsimilor sub acțiunea bilei
 Capitolul 19
Metabolism și nutriție

Metabolismul:
Metabolism & Nutrition, Part 1: Crash Course …
Metabolism & Nutrition, Part 2: Crash Course …
Overview of metabolism: Anabolism and cat…
Steps of glycolysis | Cellular respiration | Biolo…
Krebs / citric acid cycle | Cellular respiration | …
Electron Transport Chain
Oxidative Phosphorylation and Chemiosmosis
Lipoproteine cu densitate foarte mică (VDLD)
- 60% trigliceride
- 15% colesterol

Lipoproteine cu densitate mică (LDL)

- 50% colesterol

Lipoproteine cu densitate mare (HDL)

- 5% trigliceride
- 20% colesterol
- 50% proteine
Rolul mineralelor

Calciu
- Dinți Fier
- Oase - Hemoglobină
- Mușchi - Mioglobină
- Coagulare - Citocromi
- Neuroni Iod
- Activitate hormonală - Tiroidă (dezvoltarea
Sodiu tiroidei și producerea
- Balanța hidrică hormonilor tiroidieni)
- Mușchi Sulf
- Neuroni - Citocromi
Potasiu - Vitamine
- Muschi - Aminoacizi
- Nervi - Anticorpi
Fosfor Cupru
- Dinți - Hemoglobină
- Oase - Melanină
- Acizi nucleici Zinc
- ATP - Enzime
Magneziu - Creșterea normală
- Oase Mangan
- Mușchi - Activator enzimatic
- Nervi - Uree
- Enzime Cobalt
- Vitamina B12
- Eritrocite

Vitamine:
The ABCD’s of vitamins
Test/Quiz vitamine:
Test/Quiz vitamine
 Vitamina Simptomele
Rolul metabolic
hidrosolubila deficientei
Beri-beri (tulburari
Coenzima in metabolismul
Tiamina B1 digestive, slabiciune,
glucidelor, sintetizarea
G atrofie musculara,
acetilcolinei
paralizii), inapetenta

Coenzima in metabolismul
Riboflavina B2 Inflamatia, descuamarea
glucidelor si proteinelor,
GP pielii
componenta FAD

Niacina / Nicotina Coenzima in metabolismul Pelagra (tulburari mentale,

Amida B3 glucidelor, proteinelor si diaree, slabiciune
lipidelor, componenta NAD musculara), fatigabilitate

Coenzima in metabolismul
Acidul Pantotenic B5 Degenerescenta
glucidelor si lipidelor,
GL neuro-musculara, spasme
componenta a coenzimei A

Tulburari nervoase,
Piridoxina B6 Coenzima in metabolismul
tulburari digestive,
AA L aminoacizilor si lipidelor
anemie, dermatita

Coenzima in metabolismul
acizilor nucleici, coenzima
aditionala la gruparile Rare; sunt necesare
Biotina B7
carboxil (ataseaza cantitati mici
gruparile organice la acizi
grasi)

Coenzima in formarea
nucleotidelor,
Acidul folic B9 Anemie
hemoglobinei,
eritrocitelor si leucocitelor

Coenzima in metabolismul
acizilor nucleici, coenzima
Ciancobalamina B12 in formarea eritrocitelor,
Anemie percinoasa
AA folosita pentru intrarea unor
aminoacizi in ciclul de
crestere

Coenzima in metabolismul Scorbut, alterarea

Acidul Ascorbic C proteinelor, sintetizeaza tesutului conjunctiv,
P colagenul in tesutul vindecare lenta, fracturi
conjunctiv osoase, anemie
 Capitolul 20
Sistemul urinar
Mechanismul contracurent

1. În medulară se adună ioni de clor, sodiu și uree.

2. Tubul distal și ansa ascendentă sunt
impermeabile pentru apă.

Reabsorbția tubulară:
Urinary System, Part 1: Crash Course Anatom…
Urinary System, Part 2: Crash Course Anatom…
Nephrology - Physiology Reabsorption and S…
 Capitolul 21
Echilibrul hidro-electrolitic și acido-bazic

Legea lui Starling:

Capillary Exchange and Edema, Animation
Fluid Exchange in Capillaries | Starling Forces…
CONCENTRAȚIA IONILOR ÎN FLUIDELE EXTRA/INTRACELULARE

Na + 141/10 Cl - 105/5

K+ 5/140 HCO3 - 30/10

Ca 2+ 4/2 PO4 3- 5/72

Mg 2+ 3/60 SO4 2- 1/2

 Capitolul 22
Sistemul reproducător masculin

Hormonul eliberator de gonadotropină (GnRH)

- Hormon hipotalamic
- Contribuie la eliberarea de FSH și LH
- Împreună cu FSH și LH constituie un mecanism de
feedback negativ pentru sinteza și secreția de
testosteron la bărbați
- Produce ovulația la pubertate la femei

Căi seminifere în ordine

- Tubi seminiferi
- Tub drept
- Rețea testiculară (rete testis)
- Canal eferent
- Epididim
- Duct deferent

Glande anexe

Vezicula seminală (glandă pereche)

- 60% din volumul lichidului seminal
- Secretă un lichid alcalin a cărui rol este de a neutraliza
aciditatea lichidului seminal (pentru a îmbunătăți
mobilitatea spermatozoizilor) și a vaginului
- Conține nutrienți (zaharoză) din care se sintetizează
ATP ce ajută la mobilitatea spermatozoizilor
- Conține prostaglandine, niște hormoni non-steroidieni,
cu rol în mobilitatea spermatozoizilor
Glanda prostatică (glandă unică)
- 30% din volumul lichidului seminal
- La baza vezicii urinare (NU la baza penisului)
- Secretă un lichid alcalin a cărui rol este de a neutraliza
aciditatea lichidului seminal (pentru a îmbunătăți
mobilitatea spermatozoizilor) și a vaginului

Glanda bulbouretrală (glandă pereche)

- La baza penisului (NU la baza vezicii urinare)
- Secretă un lichid alcalin a cărui rol este de a neutraliza
aciditatea lichidului seminal (pentru a îmbunătăți
mobilitatea spermatozoizilor) și a vaginului
- Secretă mucus a cărui rol este de a lubrifia capătul
penisului
Sistemul reproducător masculin:
Reproductive System, Part 2 - Male Reproduc…
Male Reproductive System | Don't Memorise
Spermatogeneză:
Spermatogenesis Made Easy
Spermatogenesis
Human Physiology - Reproduction: Spermato…
 Capitolul 23
Sistemul reproducător feminin
Etapa și ziua Ciclul ovarian Ciclul uterin (menstrual)
Menstruația / ★ Estrogen ↓ ★ Aportul sanguin la nivelul
menstra (1-5) ★ Progesteron ↓ endometrului scade
★ Celulele se necrozează
★ Este eliminat stratul funcțional
(sânge, mucus, secreții
glandulare)

Etapa ★ Estrogen ↑ ★ Aportul sanguin crește

proliferativă ★ Progesteron ↑ ★ Stratul funcțional se îngroașă
(6-14) ★ Se dezvoltă (se formează glande tubulare
foliculii ovarieni simple ramificate)

Ovulația (12-14) ★ Estrogen ↑

★ Progesteron ↑
★ LH ↑
★ Foliculul -
ovarian se
transformă în
corp galben

Etapa secretorie ★ Estrogen ↑ ★ Glandele tubulare secretă

(15-28) ★ Progesteron ↑ mucus și nutrienți
★ Corpul galben
secretă
progesteron (și
estrogen)
Ovogeneză:
Oogenesis
Oogenesis How the Female Reproductive Sys…
Meiosis | Oogenesis | Gametogenesis | Huma…
Părți ale embrionului și structurile din care se formează

Cordonul ombilical
- Membrana amniotică
- Membrana alantoidă
- Endometru
Placenta
- Vilozități coriale
- Corion
Sacul care cuprinde fătul
- Membrana alantoidă
- Vilozități coriale

Sistemul reproducător feminin:

Reproductive System, Part 1 - Female Reprod…
Reproductive System, Part 3 - Sex & Fertilizati…
Reproductive System, Part 4 - Pregnancy & D…
 Lunile de sarcină

Luna 3
1. Se dezvoltă sistemele de organe
2. Se dezvoltă creierul
3. Se dezvoltă ochii
4. Apar mugurii membrelor
5. Apar bătăile inimii
6. Creștere în lungime
7. Osificare în majoritatea oaselor
8. Se disting organele reproducătoare externe

Luna 4
1. Apar vasele de sânge mari
2. Creștere în lungime
3. Se continuă osificarea
4. Se disting membrele
5. Se disting caracteristicile faciale
6. Se disting unghiile și genele

Luna 5
1. Membrele devin proporționale cu corpul
2. Mușchii scheletici devin activ
3. Apar mișcările fetale
4. Pielea este acoperită de un păr fin, transparent, numit lanugo

Luna 6
1. Capul devine proporțional cu corpul
2. Creștere în greutate
3. Apar vasele de sânge în piele, dându-i pielii un aspect ridat

Luna 7
1. Se depune grăsime subcutanată, netezind pielea
2. Se deschid ochii

Luna 8
1. Copilul este considerat „la termen” și poate supraviețui în afara
corpului
Teste aleatorii:
Anatomie I
Anatomie II