ALCTUIREA CORPULUI UMAN

Topografia organelor si sistemelor de organe

in corpul omenesc, celulele si tesuturile alctuiesc organe si sistemele de organe:
1. Organele = formate din tesuturi care s-au diferentiat in vederea indeplinirii anumitor functii in organism
organele NU functioneaza izolat in organism, ci in stransa corelatie unele cu altele organele interne = viscere
2. Sistemele de organe = unitati morfologice care indeplinesc principalele functii ale organismului: de relatie, de
nutritie + reproducere
egmentele corpului uman
- corpul uman este alcatuit din: cap + gat + trunchi + membre
capul + gatul ! e"tremitatea cefalica a corpului
#$ Capul = alcatuit din:
- partea craniana corespunde neurocraniului (cutia craniana)
- partea faciala corespunde %iscerocraniului (fata)
&$ 'atul = segmentul care leaga capul de trunchi si prezinta:
- elemente somatice (musci, oase, articulatii)
- %iscere (laringe, traee, esofag, tiroida, paratiroide etc)
($ Trunc)iul = format din torace + abdomen + pelvis in interiorul lor se gasesc ca%itatile: toracica, a*dominala
+ pel%iana care adapostesc viscerele
+ ca%itatea toracica (mediastin, cavitate pleurala, cavitate pericardiala) = separata de ca%itatea a*dominala
prin m$ diafragma
+ ca%itatea a*dominala se continua cu cea pel%iana, care este limitata inferior de diafragma perineala
su!diviziunile cavitatii a!dominale: 1. "pigastru, 2. #ipocondru stang, $. %!domen lateral stang, &. 'eriom!ilical,
(. )nginal stang, *. #ipogastru, +. )nginal drept, ,. %!domen lateral drept, -. #ipocondru drept
,$ Mem*rele:
- superioare: se leaga de trunci prin centura scapulara portiunea li!era are ( segmente: brat- antebrat + mana
- inferioare : se leaga de trunci prin centura pelviana portiunea li!era are tot ( segmente: coapsa- gamba + picior
Planuri + raporturi anatomice
- pentru precizarea pozitiei segmentelor care alcatuiesc corpul omenesc se folosesc, ca elemente de orientare, axe +
planuri
- corpul omenesc este alcatuit dupa principiul simetriei bilaterale, fiind un corp tridimensional- cu 3 axe + 3 planuri
A"ele - corespund dimensiunilor spatiului si se intretaie in unghi drept
#$ a"ul longitudinal ! a.ul lungimii corpului = vertical la om
are 2 poli: superior (cranial) + inferior (caudal) el pleaca din crestetul capului si merge pana la
nivelul spatiului delimitat de suprafata talpilor
&$ a"ul sagital (= anteroposterior) = a.ul grosimii corpului
are & poli: anterior + posterior
($ a"ul trans%ersal = corespunde latimii corpului = este orizontal
are & poli: stang + drept
Planurile prin cate 2 din a.ele amintite trece cate un plan al corpului
#$ planul sagital trece prin a.ul longitudinal + sagital
&$ planul medio+sagital trece prin mi.locul corpului (median) + il imparte in & /umatati simetrice = planul
simetriei bilaterale
($ planul frontal merge paralel cu fruntea 0 trece prin a.ul longitudinal + trans%ersal el imparte corpul intr-o
parte anterioara (ventrala) + alta posterioara (dorsala)
,$ planul trans%ersal (ori/ontal) trece prin a.ul sagital + trans%ersal el imparte corpul intr-o parte superioara
(craniala) si alta inferioara (caudala) = planul metameriei corpului
%ceste a.e si planuri se folosesc si pentru precizarea po/itiei elementelor componente la nivelul fiecarui organ.
Nomenclatura anatomica
- odata cu a.ele + planurile corpului am facut cunostinta cu unii termeni: cranial, caudal, ventral, dorsal, medial,
lateral, sagital, frontal, transversal
- la mem*rele corpului termenii proximal (pt formatiunile apropiate de centuri) + distal (pt cele mai indepartate)
- la mana termenul volar sau palmar, pentru formatiunile palmei
- la picior termenii plantar (pt formatiunile din talpa piciorului) + dorsal (pt formatiunile superioare ale la!ei
piciorului)
- superficial + profund = termeni care arata gradul de apropiere fata de suprafata corpului

Ni%eluri de organi/are0 celule- tesuturi- organe- sisteme de organe- organism
fiecare nivel de organizare contri!uie in final la cel morfo+functional al intregului organism
Celula
= unitatea de *a/a morfo+functionala + genetica a organi/arii materiei %ii poate e.ista singura sau in grup,
constituind diferite tesuturi
1orma celulelor = legata de functia lor initial, toate au forma globuloasa, dar ulterior pot deveni fusiforme,
stelate, cubice, cilindrice etc unele (cum sunt celulele sangvine, ovulul, celulele adipoase sau cartilaginoase) isi
pastreaza forma glo!uloasa
2imensiunile celulelor variaza in functie de specializarea lor + de starea fiziologica a organismului + de conditiile
mediului extern + varsta etc. ".: ematia - +,( 1, ovulul - 1(2-222 1, fi!ra musculara striata - (-1( cm media se
considera 22-$2 1.
tructura celulei
- in alcatuirea celulei distingem 3 parti componente principale: 1. mem!rana celulara + 2. citoplasma + $. 3ucleul
#$ Mem*rana celulara 3mem*rana plasmatica- plasmalema4
inconjoara celula, ii confera forma + separa structurile interne ale celulei de mediul e.tracelular
este alcatuita, in principal, din fosfolipide + proteine
Fosfolipidele sunt astfel dispuse, incat portiunea lor hidrofila formeaza un bistrat, in interiorul caruia se afla
cuprinsa portiunea lor hidrofoba acest miez idrofo! restrictioneaza pasa/ul transmem!ranar al moleculelor
idrosolu!ile + al ionilor
componenta proteica = cea care realizeaza functiile specializate ale mem!ranei + mecanismele de transport
transmem!ranar
Proteinele se pot afla pe fata externa sau interna a mem!ranei + transmembranar deoarece proteinele nu sunt
uniform distri!uite in cadrul structurii lipidice acest model structural = denumit modelul mozaic fluid
Glucidele (glicoproteine + glicolipide) = atasate pe fata externa acestea = putemic incarcate negati%
la unele celule, citoplasma prezinta diferite prelungiri acoperite de plasmalema:
- unele pot fi temporare + neordonate, de tipul pseudopodelor (leucocitele)
- altele permanente: microvili (epiteliul mucoasei intestinului, epiteliul tu!ilor renali) + cili (epiteliul
mucoasei traeei) sau desmozomi (corpusculi de legatura care solidarizeaza celulele epiteliale)
&$ Citoplasma
are o structura complexa, la nivelul ei desfasurandu-se principalele functii vitale =4 e un sistem coloidal, in care:
- mediul de dispersie = apa
- fa/a dispersata = ansamblul de micelii coloidale ce se gasesc in miscare !ro5niana
- functional, citoplasma are:
- o parte nestructurata = hialoplasma
- o parte structurata = organitele celulare acestea sunt de 2 tipuri: comune tuturor celulelor + specifice,
prezente numai in anumite celule, unde indeplinesc functii speciale
a$Organite comune
*$ Organite specifice
Miofi*rilele = elemente contractile din sarcoplasma fi!relor musculare
Neurofi*rilele = o retea care se intinde in citoplasma neuronului, in axoplasma + dendrite
Corpii Nissl (corpii tigroizi) = ecivalenti ai ergastoplasmei pentru celula nervoasa
c$ Inclu/iunile citoplasmatice 6 sunt in afara organitelor comune + specifice, in citoplasma au caracter temporar
+ sunt reprezentate prin granule de substanta de rezerva- produsi de secretie + pigmenti
($ Nucleul = parte constitutiva principala, cu rolul de a coordona procesele *iologice celulare fundamentale
(contine materialul genetic, controleaza metabolismul celular, transmite informatia genetica) pozitia lui in celula
poate fi centrala sau e"centrica (celule adipoase, mucoase) are, de o!icei, forma celulei
Numarul nucleilor ma/oritatea celulelor sunt mononucleate, dar pot e.ista si e.ceptii: celule binucleate
(epatocitele), polinucleate (fi!ra musculara striata) + anucleate (ematia adulta)
2imensiunile nucleului (+&5 6, corespunzator ciclului functional al celulei, in raport de #7(+#7, cu citoplasma
tructura nucleului cuprinde: membrana nucleara, carioplasma + unul sau mai multi nucleoli
a. embrana nucleara = poroasa, du!la, cu structura trilaminata, constituita din & foite:
- e"terna spre matricea citoplasmatica, prezinta ribozomi + se continua cu citomembranele !"
- interna aderenta miezului nuclear
intre cele 2 mem!rane e.ista un spatiu numit spatiu perinuclear
!. #arioplasma = su! mem!rana = solutie coloidala cu aspect omogen la nivelul ei, e.ista o retea de filamente
subtiri, formate din granulatii fine de cromatina, din care, la inceputul diviziunii celulare, se formeaza cromozomii,
alcatuiti din: A2N + ARN cromo/omal + proteine )istonice 8 non)istonice + cantitati mici de lipide + ioni de Ca
8Mg
Proprietatile celulei
celulele au o serie de proprietati generale + speciale, care le asigura indeplinirea rolului specific in ansam!lul
organismului dintre aceste proprietati, sinteza proteica- reproducerea celulara + metabolismul celular au fost de/a
studiate proprietati importante ale celulei sunt insa: transportul transmem*ranar + potentialul de mem*rana
Transportul transmem*ranar
mem*rana celulara prezinta permeabilitate selectiva pentru anumite molecule + majoritatea ionilor aceasta
permite:
- un sc)im* *idirectional de substante nutritive + produsi ai catabolismului celular
- un transfer ionic care determina aparitia curentilor electrici
mecanismele implicate in transportul transmem!ranar = grupate in 2 categorii principale:
- care NU necesita pre/enta unor proteine mem*ranare transportoare (carausi) difuziunea + osmoza
- care necesita pre/enta unor astfel de proteine difuziunea facilitata + transportul activ
un alt mod de a clasifica transportul transmem!ranar tine cont de consumul energetic necesar pentru realizarea lui:
- transport pasiv ce NU necesita energie pentru desfasurare: difuziunea + osmoza + difuziunea facilitata
- transport activ care necesita celtuiala energetica (%7')
Mecanisme care NU utili/ea/a proteine transportoare
#$ 2ifu/iunea moleculele unui gaz 0 moleculele + ionii aflati intr-o solutie se gasesc intr-o miscare
dezordonata permanenta, rezultat al energiei lor aceasta miscare = difu/iune determina raspandirea uniforma
a moleculelor intr-un volum dat de gaz sau solutie de aceea, ori de cate ori e.ista o diferenta de concentratie
(gradient de concentratie) intre 2 compartimente ale unei solutii, miscarea moleculara tinde sa elimine aceasta
diferenta + sa distri!uie moleculele uniform
datorita structurii sale, mem!rana celulara nu reprezinta o bariera in difuziunea moleculelor nepolari/ate
3liposolu*ile4 - de e.emplu O
&
sau ormonii steroizi
moleculele organice, care prezinta legaturi covalente polare, dar nu sunt incarcate electric (de e.: 89
2
, etanolul
sau ureea) pot, de asemenea, difuza prin mem!rana celulara
moleculele polari/ate mai mari (de e.: glucoza) NU pot traversa mem!rana celulara prin difuziune de aceea,
au nevoie de proteine transportoare
de asemenea, mem!rana NU permite pasa.ul ionic li*er acesta are loc doar la nivelul canalelor ionice cu
structura proteica, formatiuni mem!ranare cu dimensiuni atat de mici, incat nu pot fi vizualizate nici ciar cu a/utorul
microscopului electronic
&$ Osmo/a = difuziunea apei $solventului% dintr&o solutie pentru ca ea sa se produca, membrana care separa cele
2 compartimente tre!uie sa fie semipermea*ila (sa fie mai permea!ila pentru moleculele de solvent decat pentru cele
de solvit) apa va trece din compartimentul in care concentratia ei este mai mare : (solutie mai diluata) in cel cu
concentratie mai mica ; (solutie mai concentrata)
forta care tre!uie aplicata pentru a preveni osmoza = presiune osmotica ea este proportionala cu numarul de
particule dizolvate in solutie
Mecanisme care utili/ea/a proteine transportoare
moleculele organice polari/ate + cu greutate moleculara mare traverseaza mem!rana celulara cu a/utorul
proteinelor transportoare mem*ranare = tip de transport specific, saturabil (va e.ista un transport ma.im pentru o
anumita su!stanta) si pentru aceeasi proteina transportoare poate aparea competitia intre moleculele de transportat)
#$ 2ifu/iunea facilitata - in acest caz, moleculele se deplaseaza conform gradientului de concentratie + nu este
necesara energie pentru transport
&$ Transportul acti% - asigura deplasarea moleculelor si a ionilor impotriva gradientelor lor de concentratie + se
desfasoara cu consum de energie furni/ata de ATP este de mai multe tipuri:
- primar: pentru functionarea proteinei transportoare = necesara )idroli/a directa a ATP+ului in acest caz,
proteinele transportoare = pompe
- secundar (cotransport): energia necesara pentru transferul unei molecule sau ion impotriva gradientului sau de
concentratie = o!tinuta prin transferul altei energii conform gradientului ei de concentratie e.: pompa de Na
+
79
+
($ Transportul %e/icular = o categorie speciala poate fi:
- endocitoza: materialul e.tracelular = captat in vezicule formate prin invaginarea mem!ranei celulare + transferat
intracelular
- exocitoza: material intracelular = captat in vezicule care vor fuziona cu mem!rana celulara + continutul lor va fi
eliminat in e.teriorul celulei forme particulare de endocitoza sunt:
- fagocito/a
- pinocito/a
Potentialul de mem*rana
permeabilitatea selectiva a mem!ranei + prezenta intracelulara a moleculelor nedifuzibile incarcate negativ +
activitatea pompei 'a
+
()
+
creeaza o distri*utie inegala a sarcinilor de o parte si de alta a mem!ranei celulare
aceasta diferenta de potential = potential de mem*rana
Potentialul mem*ranar de repaus are o valoare medie de +:; m< pana la +=; m< (valoare apropiata de cea a
potentialului de echilibru pentru )
+
% si depinde de permeabilitatea membranei pentru diferitele tipuri de ioni
termenul de repaus = introdus pentru a desemna un potential de membrana atunci cand la nivelul acesteia nu se
produc impulsuri electrice
valoarea acestui potential se datoreaza acti%itatii pompei Na
+
79
+
care:
- reintroduce in celula 9
+
difuzat la e.terior
- expulzeaza Na
+
patruns in celula
intr-un raport de & 9
+
la ( Na
+
in acest mod, o celula isi mentine:
- relativ constanta concentratia intracelulara a ionilor de Na
+
si 9
+

- un potential mem*ranar constant, in a!senta unui stimul
Potentialul de actiune = modificarea temporara a potentialului de membrana celulele stimulate electric
genereaza potential de actiune prin modificarea potentialului de mem*rana mecanismele de producere +
aspectul + durata potentialului de actiune = diferite in functie de tipul de celula dar principiul de !aza este
acelasi: modificarea potentialului de mem!rana se datoreaza unor curenti electrici care apar la trecerea ionilor prin
canalele mem*ranare specifice, ce se incid sau se descid in functie de valoarea potentialului de mem!rana
pentru a enumera fa/ele potentialului de actiune, se poate lua ca e.emplu neuronul:
a* Pragul celulele e.cita!ile se depolarizeaza rapid, daca valoarea potentialului de mem!rana este redusa la un
nivel critic, numit potential prag odata acest prag atins- depolarizarea este spontana
'% = un raspuns de tip totul sau nimic:
- stimulii cu o intensitate inferioara pragului, subliminari, nu provoaca depolarizarea + declansarea unui impuls
- stimulii supraliminari nu determina o reactie mai ampla decat stimulul prag
+* Panta ascendenta (depolari/area): apare dupa atingerea potentialului prag + se datoreaza cresterii
permeabilitatii membranei pentru 'a
+
'a va intra in celula prin canale speciale pentru acest ion, care sunt voltaj&
dependente care se deschid atunci cand potentialul de mem!rana atinge valoarea prag
3* Panta descendenta (repolari/area): potentialul revine catre valoarea de repaus acest fapt se datoreaza iesirii
)
+
din celula prin canale speciale pentru acest ion, care se descid, de asemenea, in prezenta stimulului
Perioada refractara = intervalul de timp pe parcursul caruia este dificil de obtinut un potential de actiune e.ista:
< perioada refractara absoluta pe parcursul careia, indiferent de intensitatea stimulului, nu se poate o!tine un nou
potential de actiune cuprinde panta ascendenta a potentialului de actiune + o portiune din cea descendenta
se datoreaza inactivarii canalelor pentru 'a
+

< perioada refractara relativa pe parcursul careia se poate initia un al +&lea potential de actiune, daca stimulul
este suficient de puternic potentialul de actiune o!tinut astfel are o viteza de aparitie a pantei ascendente mai mica
; si o amplitudine mai redusa ; decat in mod normal
potentialul de actiune, odata generat in orice punct al unei mem!rane e.cita!ile, va stimula, la randul lui, zonele
adiacente ale acesteia propagandu-se in am!ele sensuri, pana la completa depolari/are a mem!ranei
transmiterea depolarizarii in lungul unei fi!re nervoase sau musculare = impuls (nervos sau muscular)
Proprietatile speciale ale celulelor sunt:
,* #ontractilitatea = proprietatea celulelor musculare de a transforma energia chimica a unor compusi in energie
mecanica
+* -ctivitatea secretorie fiecare celula sintetizeaza substantele proteice + lipidice proprii, necesare pentru
refacerea structurilor, crestere + inmultire unele celule s-au specializat in producerea de su!stante pe care le
e.porta in mediul intern (secretie endocrina) sau e"tern (secretie e.ocrina)
Tesuturile
= sisteme organizate de materie vie formate din celule similare, care indeplinesc in organisme aceeasi functie sau
acelasi grup de functii celulele = unite intre ele printr-o su*stanta intercelulara, care, atunci cand este:
- in cantitate mica > = =substanta de ciment=
- in cantitate mare : = =substanta fundamentala=
CLAI1ICAREA TEUTURILOR
I$ EPITELIAL
#$ 2e acoperire0
< simplu (unistratificat)
- pavimentos0 tunica interna a vaselor sangvine + limfatice
- cubic0 mucoasa !roiolelor, ovar
- cilindric (ciliat + neciliat): mucoasa tu!ului digestiv
< pseudostratificat cilindric (ciliat + neciliat): epiteliul traeal
< pluristratificat
- pavimentos .eratinizat (epiderma) si ne.eratinizat: epiteliul mucoasei !ucale
- cubic + cilindric: canalele glandelor e.ocrine
- de tranzitie: uroteliul
&$ 'landular 3secretor4
< tip endocrin
- in cordoane celulare (adenoipofiza, glandele paratiroide)
- folicular (tiroida)
< tip exocrin (pluricelular)
- simplu (tu!ular, acinos)
- compus (tu!ulo-acinos)
< tip mixt 6 pancreas, testicul, ovar
($ en/orial - intra in structura organelor de simt
II$ CON?UNCTI<
#$ Moale
< lax: insoteste alte tesuturi + leaga unele organe
< reticulat: ganglioni limfatici, splina
< adipos: in /urul unor organe (rinici, oci) + su!cutanat (ipoderm)
< fibros: tendoane, ligamente, aponevroze
< elastic: tunica medie a arterelor + venelor
&$ emidur
< cartilaginos
- hialin0 cartila/e costale, laringiale, traeale
- elastic0 pavilionul urecii, epiglota
- fibros0 discurile interverte!rale + meniscurile articulare
($ 2ur 6 osos/
- haversian (compact): diafizele oaselor lungi
- spongios (tra!ecular): epifizele oaselor lungi + in interiorul celor scurte si late
,$ 1luid - sangele
III$ MUCULAR
< striat: muscii sceletici (somatici)
< neted: visceral + multiunitar (in iris)
< striat de tip cardiac: miocardul
I<$ NER<O
< neuronul - celula nervoasa
< nevroglia - celula gliala
1UNCTIILE 1UN2AMENTALE ALE OR'ANIMULUI UMAN
A$ 1unctiile de relatie
1. istemul ner%os 3N4
- N + sistemul endocrin regleaza ma/oritatea functiilor organismului:
- N are rol in special in reglarea activitatii musculaturii + a glandelor secretorii (e"ocrine + endocrine)
- reglarea activitatii musculaturii scheletice = realizata de N somatic
- reglarea activitatii musculaturii viscerale + a glandelor (e.o- si endocrine) = realizata de N %egetati%
- sistemul endocrin regleaza in principal functiile metabolice
@ intre N si sistemul endocrin e"ista o stransa interdependenta
Compartimentele functionale ale sistemului ner%os
reglarea nervoasa a functiilor corpului se !azeaza pe activitatea centrilor nervosi care prelucrea/a informatiile
primite si apoi ela*orea/a comen/i ce sunt transmise efectorilor fiecare centru nervos poate fi separat in &
compartimente functionale:
< compartimentul senzitiv unde sosesc si informatiile culese la nivelul receptorilor
< compartimentul motor care transmite comenzile la efectori
asadar, fiecare organ ner%os are & functii fundamentale:
1+ functia senzitiva
2- functia motorie
+ functia psihica - la nivelul emisferelor cere*rale
separarea functiilor sistemului nervos in functii senzitive, motorii + psihice = artificiala + sc)ematica in
realitate, nu e.ista activitate senzitiva fara manifestari motorii, si viceversa iar starile psihice rezulta din integrarea
primelor 2 toata activitatea >3 se desfasoara intr-o unitate, in di%ersitatea ei e.traordinara
1i/iologia neuronului si a sinapsei
Neuronul = unitatea morfo&functionala a S' d.p.d.v. al formei + dimensiunilor, neuronii = foarte diferiti
Forma neuronilor = varia!ila:
1- stelata - coarnele anterioare ale maduvei
2- sferica 7 o%alara - in ganglionii spinali
$- piramidala - zonele motorii ale scoartei cere!rale
&- fusiforma - in stratul profund al scoartei cere!rale
0n functie de numarul prelungirilor, neuronii pot fi :
1- unipolari - celulele cu conuri + bastonase din retina au aspect globulos, cu o singura prelungire
2- pseudounipolari - se afla in ganglionul spinal + au o prelungire care se divide in 121 dendrita se distri!uie la
periferie 0 a"onul patrunde in S'#
$- *ipolari - de forma rotunda- ovala sau fusiforma cele 2 prelungiri pornind de la polii opusi ai celulei - neuronii
din ganglionii spiral 8orti + vesti!ular >carpa + din retina + din mucoasa olfactiva
&- multipolari - au o forma stelata- piramidala sau piriforma prezinta numeroase prelungiri dendritice + un axon
- scoarta cere!rala + cere!eloasa + coarnele anterioare din maduva spinarii
3upa functie, neuronii pot fi/
1- receptori - prin dendritele lor, receptioneaza stimulii din mediul exterior sau din interiorul organismului
(somatosenzitivi + viscerosenzitivi)
2- motori - ai caror axoni sunt in legatura cu organele efectoare (somatomotori sau visceromotori)
$- intercalari (de asociatie) - fac legatura intre neuronii senzitivi + motori
Neuronul este format din corp + prelungiri0
# + corpul celulei7neuronului 3pericarionul4 = format din:
'eurilema = mem!rana plasmatica a celulei nervoase = subtire- delimiteaza neuronul + are o structura lipoproteica
'europlasma = citoplasma = contine:
organite celulare comune: mitocondrii, ri!ozomi, ?", cu e.ceptia centrozomului, deoarece neuronul nu se divide
incluziuni pigmentare
organite specifice0
- corpii tigroi/i (3issl) din corpul celular + de la !aza dendritelor - cu rol in metabolismul neuronal
- neurofi*rilele, care se gasesc atat in neuroplasma (corp), cat si in prelungiri (dendrite si a.on) - avand rol
mecanic, de sustinere + in conducerea impulsului nervos
'ucleul
celulele nervoase motorii- senzitive + de asociatie au un nucleu unic, cu 1-2 nucleoli
celulele vegetative centrale sau periferice prezinta deseori un nucleu e.centric 1- aceste celule pot avea nuclei
du*li sau multipli
&+ una sau mai multe prelungiri = de 2 tipuri:
3endritele = prelungiri celulipete (ma/oritatea neuronilor au mai multe dendrite) in portiunea lor initiala, sunt mai
groase, apoi se subtiaza in ele se gasesc neurofibrile acestea receptioneaza impulsul nervos + il conduc spre
corpul neuronului
-xonul = functional este celulifug = o prelungire unica a neuronului, lunga (uneori 1m) + mai groasa 6 format din:
o citoplasma specializata = axoplasma, in care se gasesc: mitocondrii, vezicule ale !" + neurofibrile
mem!rana care acopera a.oplasma = axolema are un rol important in propagarea impulsului nervos
de&a lungul traseului sau, a.onul emite colaterale perpendiculare pe directia sa, iar in portiunea terminala se
ramifica ultimele ramificatii - *utonii terminali - contin mici vezicule pline cu mediatori chimici care inlesnesc
transmiterea influxului nervos la nivelul sinapselor@ !utonul mai contine neurofibrile + mitocondrii
incon/urand a.onul, se deose!esc, in functie de localizare 6 >3' sau >38 - si de diametrul a.onului, urmatoarele
structuri:
tructura A"onul neuronilor NP A"onul neuronilor NC
Teaca de mielina - a.onii cu diametrul
mai mic de 2 1 + fi!rele postganglionare
nu au teaca de mielina.
!olul mielinei = izolator electric, care
accelereaza conducerea impulsului
nervos
< produsa de celulele Sch4ann (o celula
produce pentru un singur a.on)
< prezinta discontinuitati numite noduri
!anvier, care = spatiul dintre doua celule
>c5ann
< produsa de
oligodendrocite (o celula
produce pentru mai multi
a.oni)
Teaca c)Aann < se dispune in /urul tecii de mielina, fiind
formata de celule Sch4ann
< fiecarui segment internodal de mielina
dintre doua strangulatii ?anvier ii
corespunde o singura celula >c5ann
3u prezinta
Teaca Benle < separa mem!rana plasmatica a celulei
>c5ann de tesutul con/unctiv din /ur
< are rol in permea!ilitate + rezistenta
3u prezinta
'evroglia
la mamiferele superioare, numarul nevrogliilor depaseste de 12 ori numarul neuronilor forma + dimensiunile
corpului celular pot fi diferite, iar prelungirile- variabile ca numar e.ista mai multe tipuri de nevroglii: celula
Sch4ann, astrocitul, oligodendroglia, microglia, celulele ependimare + celulele satelite
nevrogliile = celule care se divid intens (sunt singurele elemente ale tesutului nervos care dau nastere tumorilor din
>38), nu contin neurofi!rile si nici corpi 3issl
au rol de suport pentru neuroni, de protectie, trafic, rol fagocitar (microglia), in sinteza tecii de mielina + in
sinteza de -!' si a altor substante pe care le cedeaza neuronului
celula nervoasa are proprietatile de e"cita*ilitate + conducti*ilitate , adica poate genera un PA care se propaga +
este condus. 'rima proprietate a fost descrisa in capitolul afectat fiziologiei celulei.
Conducerea impulsului ner%os aparitia unui '% intr-o zona a membranei neuronale determina aparitia unui nou
'% in zona vecina deci aparitia unui '% intr-un anumit punct al mem!ranei a.onale = consecinta depolarizarii
produse de un '% anterior aceasta e.plica de ce toate '% aparute de-a lungul unui a.on = consecinta primului P-
generat la nivelul axonului respectiv
Conducerea la ni%elul a"onilor amielinici in acest caz, '% poate sa apara in orice zona a membranei
proprietatile electrice ale mem!ranei permit depolarizarea regiunilor adiacente, iar '% = condus intr&o singura
directie- deoarece in directia opusa- unde s-a produs P- anterior- membrana este in stare refractara absoluta
- de fapt, termenul de conducere = impropriu, deoarece orice nou P- = un eveniment complet nou- care se repeta- se
regenereaza de-a lungul a.onului
Conducerea la ni%elul a"onilor mielini/ati in acest caz, datorita proprietatilor izolatoare ale mielinei, '% apare la
nivelul nodurilor !anvier si 1sare1 de la un nod la altul intr-un tip de conducere numita =saltatorie= acest tip de
conducere permite viteze mult mai mari (#55 m7s, fata de #5 m7s in fi!rele amielinice) aceasta e.plica aparitia mai
rapida a unor reflexe decat altele
inapsa = conexiunea functionala intre un neuron si o alta celula
in NC, a doua celula este tot un neuron, dar in NP ea poate fi o celula efectoare- musculara sau secretorie
inapsa neuromusculara - desi similara cu cea neuro&neuronala = se numeste placa motorie sau .onctiune
neuromusculara
la nivelul sinapselor, transmiterea se face intr-un singur sens.
inapsele neuro+neuronale pot fi:
- axo&somatice sau axo&dendritice
- axo&axonice sau dendro&dendritice
-din punct de vedere al mecanismului prin care se face transmiterea, sinapsele pot fi:
- chimice
- electrice
in urma interactiunii dintre mediatorul chimic eliberat in fanta sinaptica si receptorii de pe membrana
postsinaptica, apare depolari/area mem*ranei postsinaptice, numita:
- potential postsinaptic excitator daca este vor!a de un neuron postsinaptic
- potential terminal de placa daca este vor!a despre o fi*ra musculara sc)eletica
Acest potential- care nu tre*uie confundat cu PA- are & proprietati speciale:
- sumatia temporala 2 asemenea potentiale produse prin descarcarea de mediator din aceeasi fibra
presinaptica se pot suma, rezultand un potential mai mare :
- sumatia spatiala potentialele postsinaptice excitatorii, produse de 2 terminatii presinaptice vecine pe
aceeasi membrana postsinaptica, se pot cumula
O*oseala transmiterii sinaptice
stimularea repetata + rapida a sinapselor excitatorii = urmata de descarcari foarte numeroase ale neuronului
postsinaptic, pentru ca, in urmatoarele milisecunde, numarul acestora sa scada accentuat in acest caz, avem de-a
face cu un mecanism de protectie impotri%a suprastimularii, care se realizeaza prin epuizarea depozitelor de
mediator chimic (neurotransmitator) de la nivelul terminatiei presinaptice
Efectele medicamentelor asupra transmiterii sinaptice unele medicamente : cresc excitabilitatea sinapselor
(cofeina), altele ; o scad (unele analgezice).
INAPE CBIMICE INAPE ELECTRICE
Alcatuire < terminatia presinaptica - contine vezicule cu
mediator chimic (se cunosc peste &2 de mediatori
cimici, cel mai raspandit fiind acetilcolina)
< fanta sinaptica
< celula postsinaptica - prezinta receptori pentru
mediatorul cimic
< & celule de aceleasi dimensiuni,
care sunt alipite in zonele lor de
rezistenta electrica minima
Mod de functionare < su! actiunea impulsului nervos, se eli!ereaza
cuante de mediator chimic in fanta sinaptica
< mediatorul chimic interactioneaza cu receptorii
specifici de pe membrana postsinaptica,
determinand modificari ale potentialului
membranei postsinaptice
8onducerea este unidirectionala, dinspre terminatia
presinaptica spre cea postsinaptica
< trecerea ionilor si a moleculelor prin
aceste locuri de /onctiune
8onducerea este, se pare,
bidirectionala
E"emple < aproape toate sinapsele >38
< placa motorie
< >3 vegetative
< miocard
< musci neted
< in anumite regiuni din creier
Refle"ul
mecanismul fundamental de functionare a >3 = actul reflex (sau, simplu, refle.ul) = reactia de raspuns a
centrilor ner%osi la stimularea unei /one receptoare termenul = introdus de catre matematicianul + filozoful
francez ?ene Aescartes (1(-*-1*(2)
raspunsul refle. poate fi excitator sau inhibitor
baza anatomica a actului reflex = arcul refle", alcatuit din ; componente anatomice: receptorul- calea aferenta-
centrii ner%osi- calea eferenta + efectorul
Receptorul
= structura excitabila ce raspunde la stimuli prin variatii de potential gradate proportional cu intensitatea stimulului
ma/oritatea receptorilor = celule epiteliale diferentiate + speciali/ate in celule sen/oriale (gustative, auditive,
vesti!ulare)
alti receptori din organism = corpusculii sen/iti%i - mici organe pluricelulare alcatuite din celule, fibre
conjunctive + terminatii nervoase dendritice (receptorii tegumentari, proprioceptori)
uneori, rolul de receptori il indeplinesc ciar terminatiile *utonate ale dendritelor (neuronul receptorului
olfactiv, receptorii durerosi)
La ni%elul receptorului are loc0
- transformarea energiei stimulului in impuls ner%os
- traducerea informatiei purtate de stimul in informatie nervoasa specifica (impuls ner%os)
In functie de pro%enienta stimulului- se deose*esc0
exteroreceptori - primesc stimuli din afara organismului
interoreceptori $visceroreceptori% - primesc stimuli din interiorul organismului (!aroreceptori, cemoreceptori)
proprioreceptori - primesc stimuli de la muschi, tendoane, articulatii + informeaza despre pozitia corpului + permit
controlul miscarii
In functie de tipul de energie pe care o prelucrea/a0
chemoreceptori - stimulati chimic: muguri gustativi, epiteliul olfactiv, corpii carotidieni si aortici
- nociceptorii = fac parte din aceasta categorie, deoarece sunt stimulati de su!stante cimice eli!erate de celulele
distruse
fotoreceptori - sunt stimulati de lumina: celule cu conuri + !astonase
termoreceptori - raspund la variatiile de temperatura: terminatii nervoase li!ere
mecanoreceptori - stimulati de deformarea membranei celulare: receptori pentru tact, vi!ratii + presiune
In functie de %ite/a de adaptare0
fazici - raspund cu o crestere a activitatii la aplicarea stimulului, dar, in ciuda mentinerii acestuia, activitatea lor
scade ulterior: receptorul olfacti%
tonici - prezinta activitate relativ constanta pe toata durata aplicarii stimulului: receptorul %i/ual
Calea aferenta receptorii vin in contact sinaptic cu terminatiile dendritice ale neuronilor senzitivi din ganglionii
spinali sau de pe traiectul unor nervi cranieni
Centrii unui refle" = totalitatea structurilor din >38 care participa la actul refle. respectiv
- >38 are 3 nivele majore, cu atri!ute functionale specifice: al maduvei spinarii, subcortical + cortical
Calea eferenta = axonii neuronilor motori somatici + vegetativi prin care se transmite comanda catre organul efector
Efectorii 5 muscii striati, muscii netezi + glandele exocrine
Madu%a spinarii
se gaseste situata in canalul %erte*ral, format suprapunerea orificiilor vertebrale, pe care insa nu o ocupa in
intregime
- limita superioara a maduvei corespunde gaurii occipitale sau emergentei primului nerv spinal (81)
+ limita inferioara se afla in dreptul vertebrei 6+
intre peretele osos al vertebrelor si maduva avem ( mem*rane ale meningelor verte!rale - asigura protectia +
nutritia maduvei
sub vertebra 6+ maduva se prelungeste cu conul medular iar acesta cu filum terminale
de o parte si de alta a conului medular + a filumului terminal, ner%ii lom*ari + sacrali, cu directie aproape
verticala, formeaza Bcoada de calC
Aspectul e"terior madu%ei in dreptul regiunilor cervicala + lom!ara, maduva prezinta doua regiuni mai
voluminoase, intumescentele 3dilatarile4 cer%icala + lom*ara, care corespund mem*relor
Meningele spinale = alcatuite din ( mem*rane de protectie care invelesc maduva
- dura mater = mem!rana e.terioara are o structura fi!roasa, rezistenta + este separata de peretii canalului
verte!ral prin spatiul epidural
- arahnoida are o structura con/unctiva separata de pia mater printr-un spatiu care contine LCR
- pia mater = mem!rana con/unctivo-vasculara, cu rol nutritiv, care inveleste maduva la care adera patrunzand in
santuri si fisuri. )n grosimea ei se gasesc %ase arteriale.
Madu%a = formata din:
- substanta cenusie dispusa in centru, su! forma de coloane, avand, in sectiune transversala, aspectul literei B#C
- substanta alba, la periferie, su! forma de cordoane
Substanta cenusie = constituita din corpul neuronilor
!ara transversala a B#C-ului formeaza comisura cenusie a maduvei are in centru canalul ependimar (contine
LCR4
portiunile laterale ale B#C-ului sunt su!divizate in coarne: anterioare, laterale + posterioare.
a- coarnele anterioare (ventrale) contin dispozitivul somatomotor, care este mai !ine dezvoltat in regiunea
dilatarilor aceste coarne sunt mai late + mai scurte decat cele posterioare si contin doua tipuri de neuroni
somatomotori ai caror a.oni formeaza radacina %entrala a ner%ilor spinali
!- coarnele posterioare (dorsale) contin neuroni ai cailor senzitive care au semnificatia de deutoneuron (al ))-lea
neuron), protoneuronul ()-ul neuron) fiind situat in ganglionii spinali
c- coarnele laterale = vizi!ile in regiunile cer%icala inferioara + toracala + lom*ara superioara. 8ontin neuroni
vegetativi simpatici preganglionari ai caror a.oni parasesc maduva pe calea radacinii ventrale a nervului spinal si
formeaza fi*rele preganglionare ale sistemului simpatic.
intre coarnele laterale + posterioare, in su*stanta al*a a maduvei, se afla substanta reticulata a maduvei, mai
!ine individualizata in regiunea cervicala + formata din neuroni dispusi in retea, prezenti si in /urul canalului
ependimar, pe toata lungimea sa
Substanta alba = se afla la periferia maduvei si este dispusa su! forma de cordoane in care gasim fascicule:
- ascendente situate, in general, periferic
- descendente situate spre interior fata de precedentele
- de asociatie situate profund, in imediata vecinatate a su!stantei cenusii.
Caile ascendente 3ale sensi*ilitatii4
CAILE ENICILITATII EDTEROCEPTI<E
#$ ensi*ilitatea termica si
dureroasa
&$ ensi*ilitatea tactila
grosiera 3protopatica4
($ ensi*ilitatea tactila fina
3epicritica4
utilizeaza calea sensi*ilitatii
Eineste/iceFFF
!eceptorii Piele = terminatiile nervoase
libere
Piele = corpusculii eissner
+ discurile tactile er.el
Piele = corpusculii eissner +
discurile tactile er.el 6 (cu
camp receptor mai mic)
'euronul 0 'anglionul spinal
dendrita lunga + a/unge la
receptori
axonul patrunde in S
'anglionul spinal
dendrita lunga + a/unge la
receptori
axonul patrunde in S
'anglionul spinal
dendrita lunga + a/unge la
receptori
axonul lung + intra in
cordonul posterior
=4fasciciculele 'oll +Curdac)
3spino+*ul*are4
'euronul
00
M ! neuronii sen/iti%i din
cornul posterior
axonul trece in cordonul lateral
opus = 4 fasciculul spinotalamic
lateral =4 M + TC !G t)alamus
M ! neuronii sen/iti%i din
cornul posterior
axonul trece in cordonul
anterior opus = 4 fascic$
spinotalamic anterior =4 M
+ TC !G talamus
Cul* ! nucleii 'oll + Curdac)
axonul se incruciseaza in
bulb si formeaza decusatia
sen/iti%a =4 apoi devin
ascendenti + formeaza
lemniscul medial =4 talamus
'euronul
000
Talamus
axonul se proiecteaza pe cortex
(aria somestezica ) - lo!ul parietal)
Talamus
axonul se proiecteaza pe
cortex (aria somestezica ) -
lo!ul parietal)
Talamus
axonul se proiecteaza pe
cortex (aria somestezica ) - lo!ul
parietal)
CAILE ENICILITATII PROPRIOCEPTI<E + INTEROCEPTI<E
Caile descendente ale motricitatii
A$ Calea sistemului piramidal
are originea in corte"ul cere*ral si controleaza motilitatea %oluntara.
fasciculul piramidal 3cortico+spinal4 are origini corticale diferite: aria motorie, aria premotorie, aria motorie
suplimentara + aria motorie secundara, suprapusa ariei senzitive secundare dintre cele apro.. #$555$555 de fi*re
ale fasciculului piramidal, cca. H55$555 sunt mielinizate
fi!rele fasciculului piramidal stra!at, in directia lor descendenta, toate cele trei etaje ale 2# si, a/unse la nivelul
*ul*ului, se comporta diferit:
-cca H; I din fi!re se incruciseaza la nivelul !ul!ului (decusatia piramidala), formand fasciculul piramidal
incrucisat 3corticospinal lateral4, care a/unge in cordonul lateral al maduvei
-cca &; I din fi!rele fasciculului piramidal 3D se incruciseaza si formeaza fasciculul piramidal direct
3corticospinal anterior4, care a/unge in cordonul anterior de aceeasi parte, fiind situat langa fisura mediana.
- in dreptul fiecarui segment, o parte din fi!re parasesc acest fascicul, se incruciseaza 0 trec in cordonul
anterior opus
in traiectul lui prin 78, din fi!rele fasciculului piramidal se desprind fibre cortico&nucleare, care a/ung la nucleii
motori ai nervilor cranieni (similari cornului anterior al maduvei)
In condu/ie- calea sistemului piramidal are doi neuroni0
- 1 neuron cortical- central- de comanda@
- 1 neuron inferior- periferic- de e"ecutie, care poate fi situat in madu%a sau in nucleii motori ai ner%ilor cranieni
C$ Calea sistemului e"trapiramidal
are originea in eta.ele corticale + su*corticale si controleaza motilitatea involuntara automata + semiautomata.
caile e.trapiramidale corticale a/ung la nucleii *a/ali 3corpii striati4 de la nucleii !azali, prin eferentele
acestora (fibre strionigrice, striorubice + strioreticulate), a/ung la nucleii din me/encefal (nucleul rosu, substanta
#$ ensi*ilitatea propriocepti%a
constienta (Eineste/ica = simtul
pozitiei + miscarii in spatiu)
&$ ensi*ilitatea propriocepti%a
inconstienta 3de control al
miscarii4
($ ensi*ilitatea
interocepti%a
!eceptor Piele = corpusculii neurotendinosi
Golgi + corpusculii !uffini
1usurile neuromusculare In peretii %aselor +
organelor
'euron
0
'anglionul spinal
dendrita lunga + a/unge la
receptori
axonul lung + intra in cordonul
posterior
=4 fascic$ gracilis + cuneat
3spino*ul*are4
'anglionul spinal
dendrita a/unge la receptori
axonul intra in maduva, in
substanta cenusie (pe calea
radacinii posterioare)
'anglionul spinal
dendrita a/unge la
receptori
axonul intra in M
'euron
00
Cul* ! nucleii gracilis + cuneat
axonul se incruciseaza in bulb si
formeaza decusatia sen/iti%a =4
apoi devin ascendenti + formeaza
lemniscul medial, =4 talamus
M ! neuronii sen/iti%i din
cornul posterior
axonul:
a. fie se duce in cordonul lateral
de aceeasi parte =4 fascic$
spino+cere*elos dorsal 3direct4
=4 stra!ate *ul*ul
pedunculul cere*elos inferior
cerebel
!. fie se duce in cordonul lateral
de partea opusa =4 decusea/a =4
fascic$ spino+cere*elos %entral
3incrucisat4 stra!ate *ul*ul-
puntea + me/encefalul
pedunculul cere*elos superior
cerebel

M
axonii intra in fasc$
spino+talamic lateral +
a/ung la talamus =4 cale este
multisinaptica
(in conditii normale,
viscerele nu reactioneaza la
stimuli mecanici, termici,
cimici, iar influ.urile
nervoase interoceptive nu
devin constiente. 3umai in
conditii anormale viscerele
5 punctul de plecare al
senzatiei dureroase
'euron
000
Talamus
axonul se proiecteaza pe cortex
(aria somestezica ) - lo!ul parietal)
Talamus
Eona de proiectie corticala =
difuza
neagra + formatia reticulata) continuandu-se spre madu%a (prin fasciculele nigrospinale, rubrospinale +
reticulospinale) de la nivelul nucleilor *ul*ari + oli%ari + %esti*ulari - se continua cu fasciculele olivospinale +
vestibulospinale
toate aceste fascicule e.trapiramidale a/ung, in final, la neuronii motori din cornul anterior al madu%ei
'rin caile descendente piramidale + e.trapiramidale, centrii encefalici e"ercita controlul motor %oluntar (calea
piramidala) + automat (caile extrapiramidale) asupra musculaturii sceletice in acest mod sunt reglate tonusul
muscular + acti%itatea motorie + sunt mentinute postura si ec)ili*rul corpului.
Ner%ii spinali
- conecteaza maduva cu receptorii si efectorii (somatici + vegetativi)
- sunt in numar de (# de perec)i (= cer%icali - primul iese intre osul occipital si prima verte!ra cervicala, #& toracali,
; lom*ari, ; sacrali si # in regiunea coccigiana).
-nervii spinali sunt formati din doua radacini:
< anterioara $ventrala%, motorie
posterioara $dorsala%, senzitiva, care prezinta pe traiectul ei ganglionul spinal
!adacina anterioara (ventrala) contine a.onii neuronilor somatomotori din cornul anterior al maduvei + a.onii
neuronilor visceromotori din /umatatea ventrala a cornului lateral.
!adacina posterioara (dorsala) prezinta pe traiectul sau ganglionul spinal, la nivelul caruia sunt localizati atat
neuronii somatosenzitivi, cat si neuronii viscerosenzitivi
-neuronii somatosen/iti%i au o dendrita lunga, care a/unge la receptorii din piele 3exteroceptori 4 sau la
receptorii somatici profunzi din aparatul locomotor (proprioceptori) a.onul lor intra in maduva pe calea radacinii
posterioare.
-neuronii %iscerosen/iti%i au si ei o dendrita lunga, care a/unge la receptorii din viscere 3visceroreceptori 4
a.onii lor patrund pe calea radacinii posterioare in maduva si a/ung in /umatatea dorsala a cornului lateral al maduvei
(zona viscerosenzitiva)
-Radacinile anterioara + posterioara ale nervului spinal se unesc si formeaza trunchiul nervului spinal, care este
mi"t, avand in structura sa fi!re somatomotorii, visceromotorii, somatosenzitive, viscerosenzitive
2runchiul nervului spinal iese la e.teriorul canalului verte!ral prin gaura intervertebrala. Aupa un scurt traiect de la
iesirea sa din canalul verte!ral, nervul spinal se desface in ramurile sale: ventrala, dorsala, meningiala si
comunicanta alba. 'rin a cincea ramura, comunicanta cenusie, fi!ra vegetativa simpatica postganglionara intra in
nervul spinal.
,* !amurile ventrale, prin anastomozare intre ele, formeaza o serie de plexuri/ cervical, brahial, lombar, sacral.
in regiunea toracala ramurile ventrale ale nervilor se dispun su! forma ner%ilor intercostali.
+* !amura dorsala a nervului spinal contine, ca si ramura ventrala, atat fi!re motorii, cat si fi!re senzitive
se distri!uie la pielea spatelui si musc)ii .g)ea*urilor %erte*rale
3* !amura meningeala a nervului spinal contine fi!re senzitive si vasomotorii pentru meninge
7, 8* !amurile comunicante:
prin cea alba trece fibra preganglionara mielinica, cu originea in neuronul %isceromotor din cornul lateral al
maduvei
prin cea cenusie trece fibra postganglionara amielinica, fiind a.onul neuronului din ganglionul %egetati%
simpatic latero+%erte*ral (pareverte!ral)
Madu%a are doua functii0 refle"a si de conducere
,* Functia reflexa = indeplinita de catre neuronii somatici si vegetativi
a$ !eflexele spinale somatice = refle"ele miotatice + nocicepti%e + refle"ul de mers
- refle.ele miotatice = contractia *rusca a unui musc)i- ca raspuns la intinderea tendonului sau refle.ul se
pune in evidenta lovind cu un ciocan de cauciuc tendonul musciului aceste refle.e se cerceteaza nivelul
tendonului lui %ile (reflexul ahilian), si la tendonul de insertie a musciului cvadriceps pe gam!a (reflexul rotulian)
- refle.ele miotatice = monosinaptice + au rol in mentinerea tonusului muscular si a pozitiei corpului
- receptorii = proprioceptorii musculari - fusurile neuromusculare.
- calea aferenta = asigurata de protoneuronul senzitiv proprioceptiv din ganglionul spinal + de prelungirile acestuia.
- prelungirea dendritica lunga merge la periferie + se termina la nivelul receptorului
- prelungirea axonala scurta patrunde in maduva prin radacinile posterioare si se !ifurca in 2 ramificatii:
-una face sinapsa cu neuronul motor din coarnele anterioare de aceeasi parte, incizand arcul refle.
-alta face sinapsa eu al ))-lea neuron proprioceptiv din coarnele posterioare, de unde pleaca fasciculele
spinocere!eloase
- centrul reflexului miotatic = ciar sinapsa dintre neuronul senzitiv si cel motor
- calea eferenta = a.onul motor
- efectorul = fi!ra musculara striata
- refle.ele nociceptive = retragerea unui mem!ru ca raspuns la stimularea dureroasa a acestuia = refle.e de aparare.
- receptorii = localizati in piele si sunt mai ales terminatii nervoase
- caile aferente = prelungiri (dendrite) ale neuronilor din ganglionul spinal.
- centrii = polisinaptici, formati din neuroni senzitivi de ordinul )), neuroni de asociatie + neuroni motori
- calea eferenta = reprezentata de a.onii neuronilor motori
- efectorul 5 musciul fle.or care retrage mana sau piciorul din fata agentului cauzator al durerii
- refle.ele polisinaptice = au proprietatea de a iradia la nivelul >38, antrenand un numar crescut de neuroni la
ela!orarea raspunsului. >tudiul legilor care guverneaza fenomenul de iradiere a fost facut de 'fluger.
*$ !eflexele spinale vegetative in maduva spinarii se incid refle.e de reglare a %asomotricitatii (refle.e
vasoconstrictoare + vasodilatatoare), sudorale- pupilodilatatoare- cardioacceleratoare- de mictiune- de defecatie
+ se"uale
+* Functia de conducere a maduvei spinarii = asigurata de caile ascendente + descendente, prezentate anterior, dar si
de cai scurte- de asociatie
Encefalul
- TC- cere*elul- diencefalul + emisferele cere*rale =4 ca si maduva, acoperit de meningele cere!rale
Trunc)iul cere*ral
este format din $eta/e: bulb (maduva prelungita), puntea lui 9arolio + mezencefalul
in trunciul cere!ral si au originea 12 din cele 12 pereci de nervi cranieni.
bulbul- puntea + mezencefalul = sediul unor refle"e somatice + %egetati%e: salivator, de deglutitie, de voma, tuse
stranut, masticator, cardioacceleratori, cardioini!tori, de clipire, pupilare de acomodare, fotomotor si lacrimal.
Ner%ii cranieni
-fac parte din NP si sunt in numar de 12 pereci se deose!esc de nervii spinali prin aceea ca nu au o dispozitie
metamerica si nu au doua radacini (dorsala si ventrala).
#lasificarea nervilor cranieni
'ervii 0, 00 + 9000 ! senzoriali, conducand e.citatii olfactive ()), optice ())) + statoacustice (F)))).
'ervii 000, 09, 90, :0, :00 = motori
'ervii 9, 900, 0:, : ! micsti
3otam, in plus, ca nervii 000, 900, 0:, : au in structura lor si fi*re parasimpatice preganglionare, cu originea in
nucleii vegetativi (parasimpatici) ai trunciului cere!ral.
Ner%ul
1i*re
componente
Originea reala Originea aparenta 2istri*utia 1unctia
III
Oculomotor
3motor4
somatomotorii
Nucleul motor al n$
III din mezencefal
fosa
interpedunculara
Gm. e.trinseci ai
glo!ului ocular: drept
intern, drept superior,
drept inferior, o!lic
inferior + ridicator al
pleoapei
Giscarile
glo!ului ocular
%isceromotorii
3parasimpatice
4
Nucleul Edinger
Jestp)all + Perlia
din mezencefal
G. sfincter al irisului
(m. constrictor
pupilar) + fi!rele
circulare ale m. ciliar
(al cristalinului)
?efle.ul pupilar
de constrictie a
pupilei +
refle.ul de
acomodare
I< Tro)lear 3motor4 somatomotorii
Nucleul motor al n$
I< din mezencefal
fata posterioara a
TC- su* lama
c%adrigemina
G. o!lic superior al
glo!ului ocular
Giscarile
glo!ului ocular
< Trigemen 3mi"t4
somatosen/iti%
e din ramura
oftalmica
(senzitiva),
ma"ilara
(senzitiva) +
mandi*ulara
(mi.ta)
Neuronul # in
ganglionul
trigeminal 'asser
Neuronul & se afla in
nucleii trigeminali
din 2#
partea anterioara
a puntii
'ielea fetei
>ensi!ilitatea
e.teroceptiva la
nivelul fetei
somatomotorii
din r$
mandi*ulara
(mi.ta)
Nucleul motor
3masticator4 al n$ <
din punte
Gm. masticatori
Giscari
masticatorii
<I
A*ducens
3motor4
somatomotorii
Nucleul motor n$ <I
din punte (incon/urat
de genunciul
facialului)
santul *ul*o+
pontin
G. drept e.tern al
glo!ului ocular
Giscarile
glo!ului ocular
<II 1acial 3mi"t4
somatomotorii
Nucleul motor al n
<II din punte (face
un genunci intern)
santul *ul*o+
pontin
Gm. mimicii ".presia fetei
%isceromotorii
3parasimpatice
4
Nucleul lacrimal +
nucleul sali%ator
superior pt$ n$ <II
din punte
8uleg e.citatii
gustative de la corpul
lim*ii
>ensi!ilitatea
gustativa
sen/oriale
gustati%e 3<II
*is4
3euronul 1 =
ganglionul geniculat
=4 37>
Hlandele lacrimale,
su!mandi!ulare,
su!linguale
>ecretia salivara
si lacrimala
<III
<esti*uloco)lear
3sen/orial4
sen/oriale
%esti*ulare
'anglionul carpa
santul *ul*o+
pontin
?eceptorii vesti!ulari
>imtul
ecili!rului
sen/oriale
co)leare
3auditi%e4
'anglionul Corti ?eceptorii coleari
>ensi!ilitatea
acustica
ID
'losofaringian
3mi"t4
somatomotorii
Nucleul am*iguu
3ID- D- DI4 din bulb
santul retrooli%ar
G. faringelui
?idicarea
faringelui
%isceromotorii
parasimpatice
Nucleul sali%ator
inferior din bulb
Hlandele parotide >ecretia salivara
sen/oriale
gustati%e
Hanglion de pe
traiectul nervului
(protoneuron) =4
37>
8uleg e.citatii
gustative in #7(
posterioara a lim*ii
>ensi!ilitatea
gustativa
D
<ag 7
pneumogastric
3mi"t4
somatomotorii
Nucleul am*iguu
3ID- D- DI4 din bulb
santul retrooli%ar
Guscii laringelui si
faringelui
)nerveaza mm.
laringelui +
faringelui
%isceromotorii
parasimpatice
Nucleul dorsal al
%agului 3D4 din bulb
9rgane din torace si
a!domen
)nerveaza mm.
netezi
sen/oriale
gustati%e
Hanglion de pe
traiectul nervului
(protoneuron) =4
37>
8uleg sensi!ilitatea
gustativa de la !aza
radacinii lim!ii
>ensi!ilitatea
gustativa
DI
Accesor 7 spinal
3motor4
somatomotorii
Radacina *ul*ara
din nucleul am*iguu
3ID- D- DI4 din bulb
santul retrooli%ar
'rin ramura interna
care patrunde in
nervii vagi, fi!rele
a/ung la muscii
laringelui
Giscarile
laringelui
somatomotorii
Radacina spinala
din cornul anterior
al madu%ei cer%icale
santul colateral
anterior din
maduva cervicala
'rin ramura e.terna,
fi!rele a/ung la mm.
(>8G) + trapez
Giscarile
capului si
umarului
DII Bipoglos 3motor4 omatomotorii
Nucleul )ipoglosului
3DII4 din !ul!
santul preoli%ar Gm. lim!ii
Giscarile lim!ii
in vor!ire,
masticatie
Ner% 1i*re Protoneuron 3originea4 2eutoneuron
< Trigemen 3mi"t4 Ii!re (somato)senzitive din
ramura oftalmica (senzitiva),
ma.ilara (senzitiva) +
mandi!ulara (mi.ta)
Hanglionul trigeminal situat pe
traiectul nervului (protoneuronul)
3ucleii trigeminali din
trunciul cere!ral
<II 1acial 3mi"t4 Ii!re senzoriale gustative Hanglionul geniculat de pe traiectul
nervului (protoneuronul)
3ucleul solitar din !ul!
<III <esti*uloco)lear
3sen/orial4
Ii!re senzoriale vesti!ulare Hanglionul lui >carpa 3ucleii vesti!ulari din !ul!
Ii!re senzoriale coleare
(auditive)
Hanglionul 8orti
3ucleii coleari din punte
ID 'losofaringian
3mi"t4
Ii!re senzoriale gustative Hanglionul geniculat de pe traiectul
nervului (protoneuronul)
3ucleul solitar din !ul!
D <ag 7
pneumogastric
3mi"t4
Ii!re senzoriale gustative Hanglionul geniculat de pe traiectul
nervului (protoneuronul)
3ucleul solitar din !ul!
Cere*elul
- ocupa fosa posterioara a craniului, fiind separat de emisferele cere!rale prin cortul cere*elului, e.crescenta a durei
mater cere!rale
- e situat inapoia bulbului si a puntii, cu care delimiteaza ca%itatea %entriculului I<
- are forma unui fluture, prezentand o portiune mediana, vermisul + 2 portiuni voluminoase = emisfere cerebeloase
- cere!elul este legat de !ul!, punte + mezencefal prin pedunculii cere*elosi inferiori- mi.locii + superiori acesti
pedunculi contin fibre aferente + eferente (cei mi/locii contin numai fi!re aferente)
- suprafata cere!elului = !razdata de santuri paralele, cu diferite adancimi:
- unele sunt numeroase + superficiale, delimitand lamelele 3foliile4 cere*eloase
- altele = mai adanci, care delimiteaza lo*ulii cere*elului
- altele = foarte adanci adanci (in numarde 2), care delimiteaza lo*ii cere*elului lo!ii sunt posterior
(neocere*el) + anterior (paleocere*el) + floculonodular (ar)icere*el)
- la e.terior, se afla un strat de su!stanta cenusie, care formeaza scoarta cerebelului. >coarta cere!eloasa incon/oara
su!stanta al!a centrala, care trimite prelungiri in interior, dand, in ansam!lu, aspectul unei coroane de ar!ore de
unde numele de arborele vietii
-in interiorul masei de su!stanta al!a se gasesc zone de su!stanta cenusie, care formeaza nucleii cerebelului
- e"tirparea cere*elului produce astenie (scaderea fortei voluntare), astazie (tul!urari ale ortostatismului) + atonie
(diminuarea tonusului muscular) dupa cateva luni tul!urarile se atenueaza prin compensare corticala.
2iencefalul cuprinde:
- talamusul - releu (intrerupere sinaptica) pentru toate sensibilitatile, cu e.ceptia celor olfactive, vizuale + auditive
- metatalamusul 6 releu al sensi!ilitatilor vizuala si auditiva
- )ipotalamusul - centru superior de integrare, reglare + coordonare ale principalelor functii ale organismului,
printre care meta!olismul intermediar, secretia endocrina, termoreglarea, digestia prin centrii foamei, setei + satietatii,
unele acte comportamentale, ritmul somn-vege s.a.
Emisferele cere*rale
- prezinta partea cea mai voluminoasa a >38
- sunt legate intre ele prin comisurile creierului si in interior contin ventriculii laterali, 0 + 00
- activitatea mai comple.a a membrului superior drept + localizarea centrului vorbirii in emisfera stanga determina
asimetria de volum (emisfera stanga e mai dezvoltata la dreptaci)
- emisferele cere!rale prezinta ( fete: laterala- mediala + inferioara (*a/ala)
pe fata laterala se o!serva 2 santuri mai adanci: fisura laterala a lui S;lvius + santul central !olando acesta
santuri delimiteaza , lo*i:
1-lo* frontal 6 situat inaintea santului central ?olando
2-lo* parietal 6 deasupra sciziunii laterale
$-lo* temporal 6 su! fisura laterala >Jlvius
&-lo* occipital 6 situat in partea posterioara
- santurile mai putin adanci impart lo!ii in giri
pe fata mediala se o!serva santul corpului calos posterior se af)a scizura calcarina = sant orizontal
pe fata *a/ala incepe fisura laterala a lui S;lvius, care imparte aceasta fata in:
1- lo* or*ital - situat anterior de fisura laterala la nivelul acestui lo! or!ital se remarca un sant cu directie
antero - posterioara = santul olfactiv, care adaposteste bulbul olfactiv lateral de santul olfactiv = santurile
orbitare, dispuse su! forma literei B#C, intre care se delimiteaza girii orbitali
2- lo* temporo+occipital 6 situat posterior de fisura laterala prezinta santul hipocampului, santul
colateral si santul occipito&temporal intre acestea se delimiteaza ( giri: hipocampic + occipito&temporal medial +
lateral
8a si la cere!el, substanta cenusie este dispusa:
- la suprafata- formand scoarta cere*rala,
- in profunzime- formand nucleii *a/ali (corpii striati)
Substanta alba incon/oara ventriculii cere!rali ) + )).
#orpii striati ( nucleii bazali ) = nuclei importanti ai sistemului e.trapiramidal + sunt situati deasupra + lateral de
talamus.
coarta cere*rala
-reprezinta eta/ul superior de integrare a activitatii sistemului nervos
u*stanta al*a a emisferelor cere*rale este formata din:
- fi*re de proiectie - unesc in am!ele sensuri scoarta cu centrii subiacenti
- fi*re comisurale - unesc cele + emisfere, formand corpul calos, fornixul $trigonul cerebral% + comisura
alba anterioara.
- fi*re de asociatie 6 leaga regiuni din aceeasi emisfera cere!rala.
- scoarta cere!rala cuprinde paleocorte"ul + neocorte"ul
Paleocorte"ul 3sistemul lim*ic4
- are cone.iuni intinse cu analizatorul olfactiv, hipotalamusul, talamusul, epitalamusul, si mai putin cu neocorte.ul
- cea mai importanta componenta a sistemului lim!ic = calea olfactiva formata din nervii olfactivi + hipocampul
- paleoeocorte.ul ocupa o zona restransa pe fata mediala a emisferelor cere!rale este alcatuit numai din doua
straturi celulare si este sediul proceselor psihice afectiv&emotionale + al actelor de comportament instinctiv.
Neocorte"ul
-alcatuit din : straturi celulare, reprezinta sediul proceselor psihice superioare 6 activitatea nervoasa superioara 6
%3> (curent, prin aceasta se inteleg procesele care stau la !aza memoriei- in%atarii- gandirii- creatiei etc.)
- functiile neocorte.ului se grupeaza in: senzitive, asociative + motorii.
Functiile senzitive - se realizeaza prin segmentele corticale ale anali/atorilor
Functiile asociative - realizeaza perceptia comple"a a lumii incon.uratoare + semnificatia diferitelor sen/atii
Functiile motorii - emisferele cere!rale controleaza intreaga activitate motorie somatica- %oluntara + in%oluntara
principalele structuri implicate in acest control = corte"ul motor + nucleii *a/ali (corpii striati).
Refle"ele neconditionate + conditionate
1- reflexul neconditionat = innascut + este caracteristic speciei (e.. refle.ul alimentar, refle.ul de aparare).
2- reflexul conditionat = un raspuns ,,invatatC, pe care centrii nervosi il dau unui stimul initial indiferent (fara
importanta !iologica)
-la aparitia unui semnal absolut (cu importanta !iologica), animalul de e.perienta raspunde printr-un refle.
neconditionat
-la un semnal indiferent, animalul nu da nici un raspuns sau are o reactie de orientare.
).'. 'avlov a descoperit posi!ilitatea incarcarii e"citantilor indiferenti cu semnificatii noi + transformarea lor in
stimuli conditionali, prin:
< asociere - la administrarea unui stimul a!solut (rana) sa se asocieze un stimul indiferent (sonor sau
luminos)
< precesiune - stimulul indiferent sa preceada e.citantul a!solut
< dominanta - animalul sa fie flamand, astfel incat instinctul alimentar sa fie dominant in timpul asocierii
stimulilor
< repetare - pentru formarea unui refle. conditionat sunt necesare #5 pana la (5 de sedinte de ela!orare
'avlov a e.plicat mecanismul ela!orarii ?8 pe !aza aparitiei unor cone.iuni intre centrii corticali ai analizatorilor
vizual sau auditiv si ariile corticale vegetative stimulate de e.citantul a!solut.
-refle.ele conditionate, spre deose!ire de cele innascute, se inchid la nivel cortical ele se sting daca stimulul
conditional nu este intarit din timp in timp prin cel a!solut (in)i*itie corticala)
-'avlov a aratat ca la !aza tuturor activitatilor nervoase stau doua procese: e"citatia + in)i*itia
"xcitatia = procesul nervos activ care se manifesta prin initierea unei activitati sau amplificarea uneia pree.istente
0nhibitia = tot un proces activ care se manifesta prin diminuarea sau sistarea unei activitati anterioare. ".ista ini!itie:
- e"terna + neconditionata (supraliminara - de protectie + prin inductie negativa) determinata de stimuli
din afara focarului cortical activ
- interna + conditionata (de stingere, de intarziere + de diferentiere), care apare ciar in interiorul focarului
cortical activ + este specifica scoartei cere!rale.
%m!ele procese = e.trem de mo!ile, putand iradia pe o suprafata corticala sau sa se concentreze intr-o zona limitata.
Termen E"plicitare
>38 "ncefal + maduva spinarii
>3' 3ervi, ganglioni + ple.uri
3euron de asociatie (interneuron) 3euron multipolar localizat in intregime in >38
3euron senzitiv (neuron aferent) 3euron care transmite impulsuri de la receptori la >38
3euron motor (neuron eferent) 3euron care transmite impulsuri de la >38 la un organ efector
3erv %sociere de fi!re nervoase incon/urate de tesut con/unctiv@ poate fi senzitiv,
motor sau mi.t
3erv motor somatic 3erv care stimuleaza contractia muscilor sceletici
3erv motor vegetativ 3erv care regleaza contractia musculaturii netede, a miocardului + secretia
glandular
Hanglion Hrup de corpi neuronali localizati in afara >38
3ucleu Hrup de corpi neuronali localizati in >38
7ract Hrup de fi!re nervoase care leaga parti ale >38
istemul ner%os %egetati%
Centrii ner%osi %egetati%i + legatura lor cu efectorii/
-centrii ner%osi - situati intrane%ra"ial 3NC4 + e"trane%ra"ial, aflati in relatie cu organele a caror activitate o
controleaza - formeaza sistemul ner%os %egetati% 3N<4
- in cadrul >3F deose!im, structural + functional, un sistem nervos simpatic + unul parasimpatic
cele mai multe organe primesc o inervatie vegetativa du*la + antagonica
in alte organe simpaticul + parasimpaticul e.ercita efecte de acelasi tip, dar aceste efecte sunt diferite, cantitativ +
calitativ
e.ista si organe asupra carora numai unul dintre sisteme are efect
Ka !aza activitatii >3F sta refle"ul, care se desfasoara pe !aza arcului refle" %egetati%
calea aferenta a arcului nervos vegetativ = asemanatoare cu aceea de la arcul refle. somatic.
-neuronul viscero-aferent isi are originea in ganglionii spinali sau in ganglionii e.tranevra.iali atasati nervilor cranieni
dendrita lor a/unge la receptorii din organe sau vase (!aroreptori, presoreceptori, cemoreceptori), iar a.onul
patrunde in nevra. intrand in legatura cu centrul vegetativ (simpatic sau parasimpatic).
calea eferenta a refle.ului vegetativ se deose!este fundamental de cea a refle.ului somatic datorita e.istentei unor:
- ganglioni %egetati%i latero+%erte*rali - in cazul sistemului simpatic
- ganglioni %egetati%i .u"ta%iscerali + intramurali - in cazul sistemului parasimpatic
- la nivelul ganglionilor are loc sinapsa intre axonul neuronului vegetativ preganglionar, prevazut cu teaca de
mielina, si neuronul vegetativ postganglionar, al carui a.on nu are teaca de mielina
- a.onul neuronului postganglionar formeaza fi*ra postganglionara care a/unge la organul efector %egetati%
(musci neted sau glanda)
- >3F formeaza, la nivelul diferitelor viscere, ple"uri %egetati%e mi.te, simpatico-parasimpatice
- centrii sistemului simpatic se afla in coarnele laterale ale madu%ei toracale + lom*are superioare.
- centrii sistemului parasimpatic sunt situati atat in nucleii parasimpatici din trunc)iul cere*ral, cat si in madu%a
sacrala &+,, unde se descrie nucleul parasimpatic pel%in.
Caile sistemului ner%os %egetati%
- simpaticul isi are caile lui proprii, reprezentate de lanturile simpatice para%erte*rale (latero-verte!rale)
- parasimpaticul cranian foloseste calea unor ner%i cranieni III- <II- ID- D iar parasimpaticul sacral pe cea a
ner%ilor pel%ici
- lanturile simpatice paravertebrale (latero-verte!rale) = 2 lanturi de ganglioni situati de-o parte si de alta a coloanei
verte!rale ganglionii latero+%erte*rali sunt legati si cu ner%ii spinali prin ramuri comunicante
- in cazul sistemului simpatic, sinapsa intre fi!rele pre + postganglionara are loc in ganglionii latero+%erte*rali,
apartinand lanturilor paraverte!rale deoarece acesti ganglioni sunt foarte aproape de maduva, fi!ra preganglionara
= scurta + fi!ra postganglionara = lunga
- cazul sistemului parasimpatic, sinapsa intre fi!ra pre + postganglionara are loc in ganglionii .u"ta%iscerali
(aproape de viscer) sau intramurali (aflati ciar in peretele organului) cum sunt ple.urile din peretii tu!ului
digestiv fi!ra preganglionara = lunga + fi!ra postganglionara + scurta, fiind foarte aproape de organul respectiv
- la am!ele sisteme, intre fi!ra preganglionara + cea postganglionara se eli!ereaza acelasi mediator cimic:
acetilcolina
- la sistemul simpatic, la capatul periferic al fi!rei postganglionare, acolo unde aceasta ia contact cu organul
efector, se eli!ereaza noradrenalina
- la sistemul parasimpatic - acetilcolina
'rin controlul asupra miocardului- musculaturii netede + glandelor, >3F coordoneaza activitatea viscerelor si a
vaselor sangvine este vor!a, asadar, despre efectori care nu sunt, in mod o!isnuit, su! control voluntar
Arcul refle" %egetati% are aceleasi componente cu cel somatic diferenta consta in modul in care este alcatuita
calea eferenta aceasta cuprinde doi neuroni0
- primul = preganglionar are corpul neuronal situat in substanta cenusie medulara sau cerebrala, iar a.onul
sau face sinapsa cu cel de al doilea neuron intr-un ganglion vegetativ = postganglionar
Originea fi*relor preganglionare + locali/area ganglionilor %egetati%i a.uta la diferentierea celor & componente
ale N<0
- componenta simpatica - activeaza organismul pentru lupta + aparare, mai ales prin eli!erarea de noradrenalina din
fi!rele postganglionare + de adrenalina din medulosuprarenala
- componenta parasimpatica - produce, cel mai adesea, efecte antagoniste simpaticului, prin eli!erarea din fi!rele
postganglionare a acetilcolinei
%ctiunile celor doua componente tre!uie ecili!rate pentru mentinerea omeostaziei.
Caracteristica N< simpatic N< parasimpatic
Originea fi*relor
preganglionare
Eonele toracica + lom!ara ale maduvei
spinarii
7runci cere!ral + zona sacrala a
maduvei spinarii
Locali/area ganglionilor Kanturile para + preverte!rale Hanglioni terminali in interiorul
(intramurali) sau in apropierea
efectorilor
(/u.taviscerali)
2istri*utia fi*relor )n intregul organism Kimitata, in principal, la cap si
postganglionare viscere
OR'ANUL E1ECTOR E1ECTUL TIMULARII
IMPATICE
E1ECTUL TIMULARII
PARAIMPATICE
Oc)i
Iris 3musc)i dilatator
pupilar4
Iris 3musc)i constrictor
pupilar4
Musc)i ciliar
Ailatarea pupilei (midriaza)
3u are efect
?ela.are (pentru vederea la distanta)
3u are efect
8onstrictia pupilei (mioza)
8ontractie (pentru vederea de aproape)
'lande
Lacrimala
udoripara
ali%are
'astrice
Intestinale
Medulosuprarenala

; secretia
+ secretia
; secretia - determina secretia salivara
vascoasa
; secretia
3u are efect
+ secretia ormonala
+ secretia
+ secretia la nivel palmar
: secretia - determina secretia salivara apoasa
+ secretia
+ secretia
3u are efect
Cord
1rec%enta
Conducere
1orta de contractie
:
:
:
;
;
3u are efect
<ase sang%ine )n principal vasoconstrictie: afecteaza
ma/oritatea vaselor (arteriole din
tegument, viscere + partial din muscii
striati)
Ailatatie in cateva teritorii vasculare
Plamani
Ar*orele *ronsic
'lande mucoase
Ailatatie
- secretia
8onstrictie
+ secretia
Tract gastrointestinal
Motilitate
finctere
- miscarea
+ inciderea
+ miscarea
?ela.eaza sfincterele (de cele mai multe ori)
1icat + glicogenoliza 3u are efect
Pancreas - secretia e.ocrine + secretia e.ocrina
plina + contractia 3u are efect
Tract urinar ?educe de!itul urinar si secretia
de renina (ormon)
Aetermina contractia sfincterului vezical
intern
8ontracta detrusorul
?ela.eaza sfincterul vezical intern
+ ini!a, - stimuleaza, ; scade, : creste
&$ Anali/atorii
= sisteme morfofunctionale prin intermediul carora, la nivel cortical, se realizeaza anali/a cantitati%a + calitati%a a
stimulilor din mediul e"tern + intern- care actionea/a asupra receptorilor
- e.citatiile propagate pe caile senzitive determina, in ariile corticale, formarea de sen/atii
1iecare anali/ator este alcatuit din trei segmente0 periferic- intermediar + central
1-segmentul periferic 3receptorul4 = o formatiune specializata, care poate percepe o anumita forma de energie din
mediul e.tern sau intern, su! forma de stimuli
2- segmentul intermediar 3de conducere4 = format din caile ner%oase prin care impulsul nervos care conduce
stimulii este transmis la scoarta cere!rala caile ascendente = directe + indirecte
- pe calea directa, cu sinapse putine, impulsurile sunt conduse rapid + proiectate intr-o arie corticala
specifica fiecarui analizator
- pe calea indirecta (sistemul reticular ascendent activator), impulsurile sunt conduse lent + proiectate
cortical, in mod difuz + nespecific
$+ segmentul central = reprezentat de aria din scoarta cere*rala la care a.unge calea de conducere si la nivelul
careia stimulii sunt transformati in sen/atii specifice
#$ Anali/atorul cutanat
Pielea = un imens camp receptor, datorita numeroaselor + variatelor terminatii ale anali/atorului cutanat, care
informeaza centrii nervosi superiori asupra proprietatilor si fenomenelor cu care organismul vine in contact
-in piele se gasesc receptorii0 tactili- termici- durerosii- de presiune + pentru %i*ratii
- pielea = in%elisul protector + sensi*il al organismului si se continua, la nivelul orificiilor naturale ale
organismului, cu mucoasele este alcatuita, de la suprafata spre profunzime, din trei straturi: epidermul (aflat in
contact direct cu mediul e.tern), dermul + )ipodermul (sau tesutul su!cutanat)
"pidermul = un epiteliu pluristratificat Eeratini/at, ce prezinta:
- profund: stratul germinativ
- superficial: stratul cornos
- in epiderm nu patrund %ase, acesta fiind ranit prin osmo/a din lic)idul intercelular
- epidermul contine, insa, terminatii ner%oase li*ere
3ermul = patura con.uncti%a densa, in care se gasesc %ase de sange + limfatice, terminatii ner%oase si ane"e
cutanate (firele de par + canalele glandelor e.ocrine) e format din:
- un strat spre epiderm = dermul papilar in acest strat papilar se af)a papilele dermice = niste ridicaturi tronconice
pe suprafata degetelor papilele sunt ai evidente + formeaza niste proeminente numite creste papilare, a caror
intiparire da amprentele, cu importanta in medicina legala + in criminalistica
- un strat spre ipoderm = dermul reticular constituit din fibre de colagen + elastice, formand fascicule groase
-elementele celulare = relativ rare
<ipodermul = alcatuit din tesut con.uncti% la", cu un numar varia!il de celule adipoase
-in ipoderm se afla *ul*ii firului de par- glomerulii glandelor sudoripare + corpusculii <ater+Pacini
Receptorii cutanati - in piele e.ista terminatii li!ere + incapsulate
1-terminatiile libere = ar!orizatii dendritice ale neuronilor senzitivi din ganglionii spinali, distri!uite printre celulele
din epiderm
-e.ista fi!re nervoase care se termina su! forma unui cosulet in /urul unor celule epiteliale si care constituie discurile
tactile er.el, care receptioneaza stimulii tactili
2- terminatiile incapsulate
= in )ipoderm se gasesc corpusculii pentru sensi!ilitatea tactila, corpusculii 9ater&Pacini, cei mai mari corpusculi
in derm se gasesc corpusculii eissner, )rause (receptori pt. rece) si !uffini (receptori pt. cald) pentru
sensi!ilitatea tactila
Pielea = sediul receptorilor pentru mai multe tipuri de sensi*ilitati ei reprezinta segmentele periferice a cel
putin $ tipuri de anali/atori0 tactil- termic + dureros
!eceptorii tactili - fac parte din categoria mecano+receptorilor, fiind stimulati de deformari mecanice
- sunt localizati in derm si sunt mai numerosi in tegumentele fara par prin intermediul acestor receptori se pot
genera senzatii tactile, de presiune sau vibratorii cei cu localizare in partea:
- superioara a dermului 6 receptioneaza atingerea (corpusculi eissner, discuri er.el)
- profunda a dermului 6 receptioneaza presiunea ! corpusculii !uffini + corpusculii Pacini, care se
adapteaza foarte rapid si receptioneaza %i*ratiile
- acestora se adauga terminatiile nervoase libere, care pot detecta atingerea + presiunea
- corpusculii Golgi&azzoni = o varietate a corpusculilor Fater-'acini, mai mici, localizati in )ipodermul
pulpei degetelor
!eceptorii termici = terminatii nervoase libere, cu diametrul mic + nemielinizate e.ista doua tipuri:
- cei care trimit impulsuri atunci cand temperatura tegumentului scade = receptori pentru rece
- cei care trimit impulsuri atunci cand temperatura cutanata creste = receptori pentru cald
?eceptorii pentru rece ii depasesc ca numar pe cei pentru cald. 7emperaturile e.treme stimuleaza si receptorii pentru
durere (alergoreceptori).
!eceptorii pentru durere = in principal, terminatii nervoase libere, insa toti receptorii cutanati pot transmite
impulsuri care pot fi interpretate ca durere daca sunt stimulati e"cesi%
- receptorii pt. durere sunt stimulati de trei categorii de factori K mecanici- termici + c)imici - se adapteaza putin
sau deloc in prezenta stimulului mai mult, persistenta stimulului poate duce la cresterea in intensitate a senzatiei
Campul receptor si acuitatea sen/oriala
#ampul receptor al unui neuron implicat in sensi!ilitatea cutanata = aria tegumentara a carei stimulare determina
modificari in rata de descarcare a neuronului respecti% suprafata campului receptor = in raport in%ers
proportional cu densitatea receptorilor din regiune
-cuitatea tactila se caracterizeaza prin pragul de percepere distincta a doua puncte diferite si este distanta minima
la care, prin stimularea a doua puncte apropiate, su!iectul percepe atingerea fiecaruia dintre ele valoarea acesteia
variaza intre &mm la %arful lim*ii si ;5 mm in anumite zone de pe toracele posterior.
&$ Anali/atorul Eineste/ic
-desfasurarea normala a activitatii motorii necesita informarea permanenta a NC asupra po/itiei spatiale a
corpului, a diferitelor sale segmente si a gradului de contractie a musc)ilor acesta informatii sunt furnizate de:
- receptorii aparatului vestibular
- receptorii vizuali si cutanati
- proprioceptori = anumiti receptori specifici care se afla in aparatul locomotor
Receptorii anali/orului Eineste/ic sunt situati in musc)i- tendoane- articulatii- periost- ligamente
+ corpusculii 9ater > Pacini = receptorii din articulatii + periost, identici cu cei din piele sunt sensi!ili la miscari
+ modificari de presiune
- corpusculii neurotendinosi Golgi = situati la .onctiunea musc)i K tendon in corpuscul patrund 1-$ fi!re
nervoase, care sunt stimulate de intinderea puternica a tendonului
ei monitorizeaza continuu tensiunea produsa in tendoane si a/uta la pre%enirea contractiei musculare e"cesi%e
sau a alungirii e"agerate a musciului
-terminatiile nervoase libere se ramifica in toata grosimea capsulei articulare + transmit sensi*ilitatea dureroasa
articulara
- fusurile neuromusculare = diseminate printre fi*rele musculare striate, care sunt stimulate de tensiunea
de/%oltata in timpul contractiei musculare sunt formate din ;+#5 fi*re musculare modificate (= fi!re
intrafusale), continute intr-o capsula con.uncti%a si dispuse paralel cu cele e.trafusale
- portiunile periferice = contractile
- portiunea centrala = necontractila contine nuclei
- fusurile au inervatie:
- sen/iti%a - asigurata de dendrite ale neuronilor senzitivi din ganglionul spinal
- motorie 6 asigurata de axonii neuronilor din cornul anterior al maduvei acesti a.oni a/ung la partea
periferica a fi!relor cu sac nuclear si cu lant nuclear pe care le contracta, determinand intinderea portiunii
centrale ceea ce duce la stimularea fi!relor senzitive anulospirale + a celor Bin floareC.
- impulsul nervos se transmite neuronului L, ceea ce duce la contractia fi*relor e"trafusale, determinand contractia
musc)iului
- impulsurile aferente de la proprioceptori sunt conduse prin 2 cai:
- pentru sensi*ilitatea Eineste/ica (simtul-pozitiei + al miscarii in spatiu) prin fasciculele spino&bulbare
- pentru sensi*ilitatea propriocepti%a de reglare a miscarii (simtul tonusului muscular), prin fasciculele
spino&cerebeloase ventral + dorsal
- dispunerea in paralel a fi*relor intrafusale face ca intinderea fi!relor e"trafusale sa determine si intinderea celor
intrafusale
- in maduva spinarii e.ista doua tipuri de motoneuroni care inerveaza muscii sceletici:
- cei care inerveaza fi!rele extrafusale = motoneuronii L
- cei care inerveaza fi!rele intrafusale = motoneuronii M
- rela"area musculara este pre%enita prin intinderea + activarea fusurilor, care, la randul lor, declanseaza o
contractie reflexa acest mecanism produce o intindere + o tensiune musculara de rela.are - tonusul muscular
($ Anali/atorul olfacti% 3 & neuroni4
-simtul mirosului - olfactia - este sla! dezvoltat la om, comparativ cu unele animale rolul sau principal = a depista
prezenta in aer a unor su*stante mirositoare, eventual noci%e, si, impreuna cu simtul gustului, de a participa la
aprecierea calitatii alimentelor + la declansarea secretiilor digesti%e
Receptorii anali/atorului olfacti% = c)emoreceptori, care ocupa partea postero&superioara a foselor nazale, fiind
reprezentati de celulele bipolare din mucoasa olfactiva - care are si rol de prim neuron
celulele !ipolare au o dedrita scurta si groasa, care se termina cu o %e/icula ! *utonul olfacti%, prevazuta cu cili
a"onii celulelor *ipolare pleaca de la polul !azal si se inmanunceaza pentru a forma nervii olfactivi (12-22), care
stra!at lama ciuruta a etmoidului si se termina in *ul*ul olfacti%, facand sinapsa cu neuronii multipolari $celulele
mitrale% de la acest nivel, care reprezinta al II+lea neuron al caii olfactive
a"onii lor formeaza tractul olfacti%, care in final se proiecteaza pe fata mediala a lo*ului temporal (aria
olfactiva - girul ipocampic + nucleul amigdalian)
-calea olfactiva 3D are legaturi directe cu talamusul
-pentru a putea fi mirosita, o su!stanta tre!uie sa fie volatila si sa a/unga in nari + sa fie solubila, astfel incat sa poata
traversa stratul de mucus si sa atinga celulele olfactive desi omul poate distinge pana la #5$555 de mirosuri
diferite, e.ista un numar de apro.imativ ;5 de mirosuri primare, din a caror com!inare, in proportii diferite, poate
rezulta intreaga diversitate de senzatii olfactive.
,$ Anali/atorul gustati%
simtul gustului are rolul de a informa asupra calitatii alimentelor introduse in gura, dar intervine si in declansarea
refle"a neconditionata a secretiei glandelor digesti%e
Receptorii anali/atorului gustati% = c)emoreceptori = mugurii gustati%i, situati la nivelul papilelor gustative
caliciforme $5 circumvalate%, fungiforme +foliate din mucoasa linguala (papilele filiforme nu au muguri gustativi)
mugurii gustativi au forma o%oidala in structura lor se gasesc celulele sen/oriale, care prezinta la polul apical
un micro%il
- la polul *a/al al celulelor gustative sosesc terminatii ner%oase ale ner%ilor faciali- glosofaringian + %ag
- protoneuronul caii gustative se afla in ganglionii ane"ati ner%ilor enumerati
- al doilea neuron se afla in nucleul solitar din *ul*
- axonii deutoneuronului se incrucisea/a dupa care se indreapta spre talamus iar de la acest nivel impulsurile
a/ung in aria gustati%a, situata in partea inferioara a girului postcentral
Senzatia primara de gust identitatea su!stantelor cimice specifice care stimuleaza receptorii pentru gust este inca
incomplet cunoscuta au fost identificati cel putin #( posi!ili sau pro!a!ili receptori c)imici in celulele gustative
din punct de vedere practic, pentru analiza gustului, calitatile de perceptie au fost impartite in , categorii generale,
numite senzatii gustative primare: acru- sarat- dulce + amar
- cei mai multi dintre mugurii gustativi pot fi stimulati de & sau mai multi stimuli gustati%i si ciar si de unii stimuli
gustativi care nu intra in categoria celor primari (insa de o!icei predomina una sau doua dintre categoriile descrise)
- la contactul dintre su*stantele sapide si celulele receptoare ale mugurelui gustativ se produce o depolari/are a
acestora, cu aparitia potentialului de receptor, astfel: su*stantele c)imice se leaga de molecule proteice
receptoare, care patrund in mem*rana micro%ililor si descid canale ionice acestea, odata descise, permit
patrunderea ionilor de sodiu care vor depolari/a celula
- mugurii gustati%i = distri!uiti pe suprafata lim*ii, astfel incat se pot delimita zone caracteristice pentru perceptia
unui anumit tip de gust fundamental
de la *a/a lim*ii =4 pt. gustul amar
de pe marginile lim*ii =4 la acru
de pe %arful lim*ii =4 la dulce
din partea anterioara a marginilor lim*ii =4 pentru sarat
;$ Anali/atorul %i/ual
vederea furnizeaza peste N5 I din informatiile asupra mediului incon/urator, de aceea are o importanta fiziologica
considera!ila, nu numai in diferentierea lumino/itatii- formei + culorii o!iectelor, dar si in orientarea spatiu-
mentinerea ec)ili*rului + a tonusului cortical 3atentia4
'lo*ul ocular de forma apro.imativ sferica, este situat in or*ita
Peretele globului ocular este format din ( tunici concentrice (e.terna, medie + interna) + din medii refringente
Tunica e"terna = fi!roasa + formata din & portiuni inegale:
anterior se afla c orneea = transparenta (neavand vase de sange), dar are in structura sa numeroase fi*re ner%oase
posterior se afla s clerotica = tunica opaca, reprezinta 8(? din tunica fi!roasa pe sclerotica se insera musc)ii
e"trinseci ai glo*ului ocular posterior este perforata de fi!rele n$ optic (care paraseste glo!ul ocular) + de artera
care intra in glo!ul ocular
Tunica medie = vasculara, prezinta ( segmente care, dinspre posterior spre anterior, sunt:
a* #oroida - se intinde posterior de ora serrata (care reprezinta limita dintre coroida si corpul ciliar) in partea sa
posterioara, coroida este prevazuta cu un orificiu prin care iese n$ optic
b* #orpul ciliar - se afla imediat anterior de ora serrata si prezinta, in structura sa, procesele ciliare + m$ ciliar
(format din fi!re musculare netede)
- fi*rele circulare = inervate de parasimpatic 0 fi*rele radiare = inervate de simpatic
- procesele ciliare = alcatuite din aglomerari capilare si secreta umoarea apoasa
c* 0risul = o diafragma in fata anterioara a cristalinului in mi/loc, prezinta un orificiu numit pupila
- irisul are rolul unei diafragme care permite reglarea cantitatii de lumina ce soseste la retina
Tunica interna = reprezentata de retina = mem!rana fotosensi!ila care realizeaza receptia + transformarea
stimulilor luminosi in influ" ner%os retina se intinde posterior de ora serrata si prezinta & regiuni importante:
< pata galbena (macula lutea) - situata in dreptul a"ului %i/ual la nivelul ei se gasesc mai multe conuri decat
*astonase in centrul maculei lutea se afla o concavitate = fo%ea centralis 6 numai cu conuri
< pata oarba = situata medial + inferior de pata gal!ena = reprezinta locul de iesire a n$ optic din glo*ul ocular 0 de
intrare a aa$ glo*ului ocular in pata oar!a nu e"ista elemente fotosensi*ile
)n structura retinei se descriu #5 straturi, in care se intalnesc ( feluri de celule functionale, aflate in relatii sinaptice:
- celule fotoreceptoare, cu prelungiri in forma de con + bastonas
- celule *ipolare
- celule multipolare
- celule de sustinere + celule de asociatie
- celulele cu bastonase = celule nervoase modificate, in numar de circa #&; de milioane *astonasele = adaptate
pentru %ederea nocturna, la lumina sla!a
- celulele cu conuri = tot celule nervoase modificate, in numar de :+H milioane, mai numeroase in pata gal*ena@ in
fo%ea centralis e.ista numai celule cu conuri
conurile = adaptate pentru %ederea diurna, colorata, la lumina intensa
Mediile refringente = sunt reprezentate de: corneea transparenta- umoarea apoasa- cristalinul + corpul %itros
a* #ristalinul - are forma unei lentile !iconve.e, transparente, localizata intre iris si corpul %itros este invelit de o
capsula elastica 6 cristaloida
cristalinul = e mentinut la locul sau printr-un sistem de fi!re care alcatuiesc ligamentul suspensor
3D contine %ase sang%ine, nutritia sa facandu-se prin difuziune, de la %asele proceselor ciliare
b* @moarea apoasa = un licid incolor, care se formeaza printr-o activitate secretorie a proceselor ciliare.
c* #orpul vitros are o forma sferoidala, consistenta gelatinoasa + este transparent ocupa camera vitroasa, situata
inapoia cristalinului
Iunctia principala a analizatorului vizual = perceperea lumino/itatii- formei + culorii o*iectelor din lumea
incon.uratoare$
Aparatul dioptric ocular = format din cornee (cu o putere de refractie de apro.imativ ,5 de dioptrii) + cristalin (cu
o putere de refractie de &5 de dioptrii) simplificand, aparatul dioptric al ociului poate fi considerat ca o singura
lentila convergenta cu o putere totala de apro.imativ :5 de dioptrii + cu centrul optic la #H mm in fata retinei
ra/ele paralele care vin de la o distanta 4 de : m se vor focaliza la #Hmm in spatele centrului optic, dand pe
retina o imagine reala, mai mica si rastumata cea mai mare parte a puterii de refractie a aparatului dioptric ocular
apartine fetei anterioare a corneei totusi, cristalinul este important, deoarece raza lui de cur!ura poate fi mult
crescuta, realizand procesul de acomodare
Acomodarea = %ariatia puterii de refractie a cristalinului in raport cu distanta la care pri%im un o*iect
acomodarea se datoreaza elasticitatii cristalinului, aparatului suspensor al acestuia + m*&lui ciliar
organul activ al acomodarii = m.ciliar
- cand oc)iul pri%este la distanta O de : m, m* ciliar este relaxat A ligamentul suspensor este in tensiune
aceasta pune in tensiune cristaloida, comprimand cristalinul ca urmare, ra/a de cur*ura a acestuia creste, iar
puterea de con%ergenta scade la valoarea minima de &5 de dioptrii
- cand oc)iul pri%este la distanta P de : metri- m* ciliar se contracta A fibrele ligamentare se relaxeaza,
tensiunea din cristaloida scade, iar, datorita elasticitatii, cristalinul se *om*ea/a =4 puterea de con%ergenta creste
la valoarea sa ma.ima
cu cat trec anii, puterea de convergenta scade, deoarece cristalinul de%ine mai gros + mai putin elastic, situatie
numita prezbiopie $prezbitie%
punctul cel mai apropiat de oci la care vedem clar un o!iect, cu efort acomodati% ma"imal = punct proxim
punctul cel mai apropiat de oci la care vedem clar, fara efort de acomodare, se numeste punct remotum
- la tineri- punctul proxim se afla la &; cm, iar punctul remotum la : m de oci
acomodarea = un act reflex, reglat de centrii corticali + de coliculii c%adrigemeni superiori- care, prin
intermediul nucleului vegetativ parasimpatic ane.at n$ oculomotor din mezencefal, comanda contractia m$+lui ciliar
la reflexul de acomodare vizuala participa si centrii corticali din ariile %i/uale primare + secundare sau
asociati%e, iar la raspunsul efector participa si mm$ irisului + mm$ e"trinseci ai glo*ului ocular
Refle"ul pupilar fotomotor = un refle. mult mai simplu, cu centrii in me/encefal el consta in:
contractia mm$ circulari ai irisului, urmata de mio/a- ca reactie la stimularea cu lumina puternica a retinei
si,invers, in contractia mm$ radiari + rela.area mm. circulari ai irisului, urmata de midria/a, provocata de
scaderea intensitatii stimulului luminos (la intuneric)
)n functie de distanta la care se afla retina fata de centrul optic, e.ista:
1. ochiul emetrop la care retina se afla la #H mm in spatele centrului optic, iar imaginea o!iectelor plasate la
infinit este clara, fara acomodare
2. ochiul hipermetrop care are retina situata la P de #H mm de centrul optic persoana departeaza o!iectele de
oci pentru a le vedea dar ipermetropia se corecteaza cu lentile con%ergente
$. ochiul miop $hipometrop% cu retina situata la distante O de #H mm persoana apropie o!iectele de oci pentru
a le vedea clar miopia se corecteaza cu lentile di%ergente
&. astigmatismul = un %iciu de refractie, datorita e.istentei mai multor raze de cur!ura ale suprafetelor corneei
avand un meridian cu putere de convergenta anormala, corneea va determina formarea unor imagini retiniene neclare
pentru punctele aflate in meridianul spatial corespunzator astigmatismul se corecteaza cu lentile cilindrice
Procesele fotoc)imice din retina
retina = sensi!ila la radiatiile electromagnetice cu lungimea de unda cuprinsa intre (N5 + HH5 nm
receptia %i/uala consta in transformarea energiei electromagnetice a luminii in influx nervos acest proces se
petrece la nivelul celulelor receptoare retiniene, cu conuri si cu *astonase in structura lor se afla
macromolecule fotosensi*ile (pigment vizual), care sunt de mai multe tipuri:
- *astonasele contin un singur fel de pigment vizual = numit rodopsina
- conurile contin $ feluri de asemenea pigmenti - iodopsine
Mecanismul fotoreceptor
procesul fotoreceptiei = identic la cele 2 tipuri de celule fotoreceptoare
pigmentul %i/ual a!soar!e energia radiatiei luminoase si se descompune in cele & componente ale sale:
- retinen = comun tuturor pigmentilor vizuali, derivat de vitamina %
- opsina = diferita in functie de pigmentul vizual
deoarece pigmentul face parte din structura mem*ranei conurilor + *astonaselor, descompunerea sa determina
modificari ale conductantelor ionice, urmate de aparitia potentialului receptor
sensi*ilitatea receptorilor %i/uali = foarte mare *astonasele = mult mai sensi!ile decat conurile pentru a
stimula o celula cu !astonase = suficienta energia unei singure cuante de lumina
Adaptarea receptorilor %i/uali
sensi*ilitatea celulelor fotoreceptoare = cu atat mai mare, cu cat ele contin mai mult pigment cantitatea de
pigment din conuri + !astonase variaza in functie de e"punerea lor la lumina sau intuneric
prin e"punerea mult timp la lumina puternica, pigmentul vizual atat din conuri, cat si din !astonase este
descompus in retinen si opsine in plus, cea mai mare parte a retinenului (si din conuri si din !astonase) este
transformat in %itamina A astfel, scade concentratia pigmentilor %i/uali, iar sensi!ilitatea ocilui la lumina
scade acest proces = numit adaptare la lumina
- %ederea diurna (fotopica) se realizeaza cu a/utorul conurilor timpul de adaptare la lumina = ; min.
- invers, daca un individ sta mult timp in intuneric, retinenul + opsinele din conuri si din !astonase sunt convertite
in pigmenti %i/uali
- de asemenea, vitamina % este transformata in retinen, crescand astfel cantitatea de pigment vizual acest proces =
numit adaptare la intuneric$
- sensi!ilitatea unui !astonas la intuneric este de zeci de ori mai mare decat la lumina din acest motiv, %ederea
nocturna (scotopica) = asigurata de *astonase
- in avitaminoza - se compromite adaptarea la intuneric
- hemeralopie = reducerea vederii diurne@ nictalopie ! celei nocturne
<ederea al*+negru + %ederea cromatica
- stimularea bastonaselor produce senzatia de lumina al*a, iar lipsa stimularii senzatia de negru
- corpurile care reflecta toate radiatiile luminoase apar al*e, iar cele care a*sor* toate radiatiile apar negre
- stimularea conurilor produce senzatii diferentiate, in functie de tipul de pigment vizual pe care il contin astfel,
e.ista:
- conuri care contin pigment sensi!il la culoarea rosie (asa-numitele Bconuri rosiiC)
- conuri cu pigment sensi!il la culoarea verde (Bconuri %er/iC)
- conuri cu pigment sensi!il la culoarea al!astra (Bconuri al*astreC)
stimularea egala a celor $ tipuri de conuri provoaca senzatia de al*
stimularea unei singure categorii de conuri provoaca sen/atia culorii a*sor*ite
-culorile rosu- al*astru + %erde = culori primare fundamentale prin amestecul lor in diferite proportii se pot
o!tine toate celelalte culori ale spectrului, inclusiv culoarea al!a fiecarei culori din spectru ii corespunde o culoare
complementara care, in amestec cu prima, da culoarea al!a
-unul dintre defectele vederii cromatice = daltonism persoanele care nu au din nastere celule cu con,
corespunzatoare uneia din cele $ culori fundamentale, vad in locul culorii respective un ton cenusiu. 8el mai frecvent
lipsesc celulele cu con sensi!ile la %erde + rosu. Loala e aproape in e.clusivitate la *ar*ati (gena recesiva M linNata).
%pro.imativ , O din populatia masculina sufera de daltonism.
Calea optica = segmentul intermediar al analizatorului vizual
receptorii caii optice = celulele fotosensi*ile cu conuri + !astonase
protoneuronul - se afla la nivelul celulelor *ipolare din retina
deutoneuronul - este situat tot in retina, dar mai profund, fiind reprezentat de celulele multipolare
- a.onii neuronilor multipolari proveniti din campul intern al retinei (campul nazal) se incruciseaza, formand
chiasma optica, dupa care a/ung tractul optic opus
- a.onii proveniti din campul e.tern al retinei (campul temporal) 3D se incruciseaza, ci trec in tractul optic de
aceeasi parte
- n$ optic contine fi!re de la un singur glo* ocular, in timp ce tractul optic contine fi!re de la am*ii oc)i
2ractul optic a/unge la metatalamus (la corpul geniculat lateral) unde ma/oritatea fi!relor tractului optic fac
sinapsa cu cel de al III+lea neuron, al carui a.on se propaga spre scoarta cere*rala si se termina in lo*ul occipital,
in /urul scizurii calcarine, unde se afla ariile %i/uale primara + secundare (sau asociative) care reprezinta segmentul
cortical al analizatorului.
egmentul cortical al anali/atorului %i/ual
fiecarui punct de pe retina ii corespunde un punct specific de proiectie corticala
aria vizuala primara se intinde mai ales pe fata mediala a lo*ilor occipitali, de o parte si de alta a sci/urii
calcarine in /urul acesteia se afla ariile vizuale secundare (sau asociative)
-la nivelul ariei %i/uale primare, cea mai intinsa reprezentare o are macula aceasta ocupa regiunea posterioara a
lo!ului occipital
- in ariile vizuale se realizeaza sen/atia si perceptia %i/uala, respectiv transformarea stimulilor electrici pornind de
la nivelul celulelor fotoreceptoare in sen/atie de lumina- culoare + forma
Campul %i/ual- %ederea *inoculara + stereoscopica
spatiul cuprins cu pri%irea ! camp %i/ual fiecarui oci ii corespunde un camp vizual monocular, care se
suprapune in mare parte cu campul vizual al celuilalt oci partea comuna a celor doua campuri = campul vizual
binocular
orice o!iect aflat in campul %i/ual *inocular formeaza cate o imagine pe retina fiecarui oc)i aceste imagini
fu/ionea/a pe scoarta intr+o imagine unica procesul de fuziune corticala este posi!il numai daca imaginile
retiniene se formeaza in puncte corespondente acest proces de fuziune a imaginilor incepe la nivelul corpilor
geniculati laterali vederea binoculara confera a!ilitatea vederii in profunzime (stereoscopica)
e.tirparea ariei vizuale primare determina orbirea
distrugerea ariilor vizuale secundare produce afazia vizuala: !olnavul vede literele scrise, dar nu intelege
semnificatia cuvintelor citite
:$ Anali/atorul acustico+%esti*ular
analizatorul acustic + analizatorul vesti!ular - pentru pozitia corpului in repaus + miscare - sunt situate in urechea
interna
fiecare are cate un nerv care conduce impulsul: n$ acustic (colear) + n$ %esti*ular
- pe traiectul n$ co)lear se afla ganglionul spiral #orti
- pe traiectul n$ %esti*ular se afla ganglionul vestibular Scarpa
cei doi nervi se unesc + formeaza perec)ea <III de nervi cranieni
urecea umana poate percepe undele sonore, repetate intr-o anumita ordine (sunete) sau succedandu-se
neregulat (zgomote)
- in ceea ce priveste anali/atorul %esti*ular, el are functia de a furniza informatii asupra pozitiei si miscarilor
corpului in spatiu, pe !aza carora declanseaza reflexele posturale + gestuale la aceasta functie mai participa si
informatiile culese de la receptorii musculari Eineste/ici- cutanati 3tact- presiune4 + optici
Receptorul auditi%
perfectionarea aparatului acustic a determinat dezvoltarea unor ane.e importante: urec)ea e"terna + cea medie,
care nu au nici o relatie cu aparatul vesti!ular
@rechea externa cuprinde: pa%ilionul + conductul auditi% e"tern
@rechea medie = o cavitate pneumatica sapata in stanca temporalului
peretele lateral = reprezentat de timpan
peretele medial prezinta fereastra ovala + fereastra rotunda
la nivelul peretelui anterior se descide trompa lui "ustachio, prin care casa timpanului comunica cu
na/ofaringele aceasta comunicare are rolul de a egali/a presiunea pe am!ele fete ale timpanului
urecea medie contine in interiorul sau un lant articulat de oscioare: ciocanul + nicovala + scarita
ciocanul + scarita au fiecare cate un musci:
-m. ciocanului - care diminuea/a %i*ratiile sonore puternice
-m. scaritei - care le amplifica pe cele sla*e, regland intensitatea undei sonore
@rechea interna = formata dintr-un sistem de incaperi, numite la*irint osos, sapate in stanca temporalului in
interiorul la!irintului osos se afla la*irintul mem*ranos intre la!irintul osos + cel mem!ranos se afla perilimfa
6abirintul osos = format din: %esti*ulul osos- canalele semicirculare osoase + melcul osos
cele ( canale semicirculare osoase se afla in planuri perpendiculare unul pe celalalt fiecare canal
semicircular se descide la o e.tremitate a sa printr-o dilatatie mai larga, numita ampula la cealalta e.tremitate,
canalul anterior se uneste cu cel posterior intr-un canal comun inainte de a se descide in vesti!ul
melcul osos = situat anterior de vesti!ul + prezinta o forma conica, cu un a. osos central, numit columela, in /urul
caruia melcul osos realizeaza + ,(+ ture pe columela se prinde lama spirala osoasa, intregita de mem*rana
*a/ilara a la!irintului mem!ranos + mem*rana %esti*ulara Reissner cele 2 mem!rane compartimenteaza
lumenul osos in:
- rampa %esti*ulara, situata deasupra mem!ranei vesti!ulare
- rampa timpanica, su! mem!rana !azilara
- canalul co)lear (melcul mem!ranos) - intre mem!rana !azilara, mem!rana vesti!ulara + peretele e.tern al
melcului osos
rampele %esti*ulara + timpanica contin perilimfa, iar canalul co)lear, endolimfa
spre varful melcului, lama spirala lasa un spaptiu li!er - )elicotrema
6abirintul membranos = format dintr-un sistem de camere, situate in interiorul la!irintului osos
%esti*ulul mem*ranos este format din doua cavitati:
- utricula, situata in partea superioara a vesti!ulului in utricula se descid cele 3 canale sernicirculare
membranoase
- sacula, su! utricula
din partea inferioara a saculei porneste canalul co)lear care contine organul Corti, cu receptorii acustici
organul 8orti este asezat pe mem*rana *a/ilara in centrul organului 8orti se gaseste un spatiu triungiular numit
tunelul Corti pe laturile acestuia se afla celule de sustinere
- tunelul = traversat de fi!re dendritice ale neuronilor din ganglionul spiral 8orti
deasupra celulelor de sustinere se gasesc celulele auditive:
la polul *a/al al celulelor auditive sosesc terminatii dendritice ale neuronilor din ganglionul spiral 8orti
la polul apical al celulelor auditive se gasesc cilii auditi%i, care patrund in mem*rana reticulata secretata
de celulele de sustinere deasupra cililor auditivi se afla mem*rana tectoria
Receptorii %esti*ulari
= situati in la*irintul mem*ranos
in utricula + sacula se gaseste cate o macula 3utriculara + saculara4, formate din celule de sustinere, asezate pe
o mem*rana *a/ala, peste care sunt dispuse celule senzoriale cu cili:
la polul *a/al al celulelor senzoriale sosesc dendrite ale neuronilor din ganglionul vesti!ular >carpa. Cilii sunt
inglo!ati in mem*rana otolitica, in care se afla granule de car!onat de calciu + magneziu, numite otolite
crestele ampulare, localizate in ampulele canalelor semicirculare mem!ranoase, sunt formate din celule de
sustinere + celule sen/oriale
- la polul apical, celulele senzoriale prezinta cili care patrund intr-o cupola gelatinoasa
- la polul *a/al se gasesc terminatii dendritice ale neuronilor din ganglionul %esti*ular carpa
egmentele intermediar si central
a$ Calea acustica
protoneuronul - se afla in ganglionul spiral Corti dendritele protoneuronului a/ung la polul !azal al celulelor
auditive cu cili din organul 8orti, iar a.onii formeaza ner%ul co)lear, care se indreapta spre cei 2 nuclei co)leari
3%entral + dorsal4 din punte, unde se gaseste deutoneuronul
a.onul acestuia se incruciseaza, dupa care urmeaza un traiect ascendent spre coliculul inferior, unde se gaseste al
IIIl+lea neuron
al I<+lea neuron al caii acustice se afla in corpul geniculat medial
- a.onul acestuia se proiecteaza in girul temporal superior
- in /urul ariei primare se afla aria secundara sau de asociatie, care primeste aferente de la aria primara
*$ Calea %esti*ulara
protoneuronul 6 in ganglionul %esti*ular carpa dendritele acestuia a/ung la celulele sen/oriale cu cili din
macula si creste ampulare
- a.onii formeaza ramura %esti*ulara a perecii a F))) a de nn. cranieni (n$ %esti*ulo+co)lear)
ramura vesti!ulara se indreapta spre cei , nuclei %esti*ulari din *ul* 3superior- inferior- lateral + medial4 la
acest nivel se afla deutoneuronul caii vesti!ulare si de aici pleaca mai multa fascicule, si anume:
- fasciculul vestibulo&spinal spre madu%a (controleaza tonusul muscular)
- fasciculul vestibulo&cerebelos spre cere*el (controleaza ecili!rul static + dinamic)
-fasciculul vestibulo&nuclear spre nucleii ner%ilor III + I< din me/encefal 8 <I din punte (controleaza
miscarile glo!ilor oculari, cu punct de plecare la!irintic)
- fasciculul vestibulo&talamic spre talamus de aici, prin fi!re talamo-corticale, se proiecteaza pe scoarta
-urecea umana percepe sunete cu frec%enta &5 + &5 555 B/ + amplitudini 5 K #(5 deci*eli (1d! =1dJneP cm
2
).
undele sonore = produse de rarefieri + condensari ale aerului si au ca proprietati fundamentale:
-inaltimea - determinata de frec%enta undelor
-intensitatea - determinata de amplitudine
-tim*rul - determinat de %i*ratiile armonice superioare insotitoare
Mecanismul receptiei auditi%e
celulele sen/oriale de la nivelul organului 8orti transforma energia mecanica a sunetelor in impuls ner%os
sunetul este transmis pana la organul Corti, incepand de la nivelul pa%ilionului urec)ii, care capteaza + diri/eaza
sunetele spre conductul auditi% e"tern la capatul acestuia, unda sonora pune in vi!ratie mem*rana timpanului
care, la randul sau, antreneaza lantul celor ( oscioare
perforatiile timpanului nu duc la surditate, ci numai la o scadere a acuitatii auditi%e a urecii respective
unde sonora este transmisa mai departe, succesiv, ferestrei o%ale- perilimfei + endolimfei
- %ariatiile de presiune ale endolimfei fac sa vi!reze mem*rana *a/ilara, pe care se gaseste organul Corti
%i*ratiile mem*ranei *a/ilare antreneaza celulele auditi%e ale caror cili vor suferi deformatii mecanice la
contactul cu mem!rana tectoria inclinarea cililor intr-o parte depolari/ea/a celulele 0 in directia opusa le
polari/ea/a
- depolari/arile celulelor senzoriale cresc frecventa potentialelor de actiune
- )iperpolari/area celulelor senzoriale reduc frecventa potentialelor de actiune
mem*rana *a/ilara are o structura compara!ila cu un re/onator cu coarde caruia ii corespund particularitatile de
elasticitate + de rezonanta:
- *a/a melcului intra in rezonanta cu sunetele de frec%enta inalta (1(.222 #z),
- mi.locul mem*ranei *a/ilare rezoneaza cu frec%ente medii ((.222 #z)
- %arful melcului rezoneaza cu frec%ente .oase (22-(22 #z)
Transmiterea stimulului auditi%
fiecare neuron sen/iti% ganglionul spiral Corti transmite impulsuri nervoase la o anumita /ona a mem*ranei
*a/ilare aceasta speciali/are /onala se pastreaza in continuare si la celelalte statii de releu ale caii acustice
- sunetele de o anumita frec%enta activeaza anumiti neuroni co)leari- coliculari + talamici in acest mod:
e.citatiile sonore, separate in frecventele componente la nivelul mem!ranei !azilare, se transmit prin Bfire i/olateC
spre neuronii corticali
- identificare directiei de unde %ine sunetul se realizeaza prin 2 mecanisme principale:
- prin detectarea decala.ului in timp dintre semnalele acustice care intra in cele 2 ureci
- si prin diferenta de intensitate a sunetului care a/unge la cele 2 ureci
1i/iologia anali/atorului %esti*ular
-anali/atorul %esti*ular are rolul de a informa creierul despre po/itia capului in spatiu + despre accelerarile liniare
sau circulare la care acesta este supus
- simtul %esti*ular 3D este propriu-zis un simt al echilibrului, ci o componenta importanta a mecanismelor care
contri!uie la reglarea ec)ili*rului, alaturi de analizatorii Ninestezic, vizual, tactil + de cere!el
egmentul periferic
receptorii maculari sunt stimulati mecanic de otolite stimularea are loc atat in conditii statice, cat si dinamice
cand capul sta nemiscat, otolitele apasa prin greutatea lor asupra cililor celulelor senzoriale, care trimit impulsuri
spre centri, informandu-i asupra pozitiei capului in raport cu directia vectorului gravitational
cand capul + corpul sufera accelerari liniare (inainte, inapoi sau lateral), fortele de inertie imping otolitele, care
sunt mai dense decat endolimfa, in sens opus deplasarii astfel, se declanseaza la nivelul centrilor nervosi reactii
motorii corectoare ale po/itiei corpului + capului in vederea mentinerii ec)ili*rului pe toata durata miscarii
de remarcat ca receptorii maculari nu detecteaza %ite/a de deplasare a corpului, respectiv a capului, ci
acceleratia (cei din utricula - acceleratia ori/ontala, iar cei din sacula - %erticala)
receptorii anali/atorului vesti!ular sunt si sediul unor refle"e posturale o modificare !rusca a pozitei
corpului declanseaza refle.e care a/uta la mentinerea posturii + a ecili!rului
- receptorii otolitici nu participa la mentinerea ecili!rului in conditiile accelerarilor circulare ale capului + corpului
- crestele ampulare + cupolele gelatinoase, care se gasesc la !aza canalelor semicirculare, reprezinta cel de-al doilea
organ receptor al analizatorului vesti!ular, responsa!il de mentinerea ecili!rului in conditiile acceleratiilor circulare
ale capului + corpului cilii celulelor sen/oriale din canalele semicirculare sunt e.citati mecanic de deplasarea
endolimfei orice miscare de rotatie a capului sau a corpului antreneaza rotatia simultana a canalelor semicirculare
aflate in planul rotatiei respective din cauza inertiei, endolimfa din aceste canale va suferi o deplasare relati%a in
sens opus + va inclina cupola in sensul acestei deplasari
receptionarea miscarilor circulare ale capului = posi!ila datorita orientarii canalelor semicirculare in cele ( planuri
ale spatiului (frontal, orizontal + sagital)

($ 'landele endocrine
= glandele cu secretie interna = formate din epitelii secretorii, ale caror celule produc substante active (= ormoni),
pe care ii eli!ereaza direct in sange
- )ormonii = su!stante cimice specifice, care actioneaza la distanta de locul sintezei + produc efecte caracteristice
- glande endocrine = hipofiza, suprarenalele, tiroida, paratiroidele, testiculul, ovarul, pancreasul insular, timusul,
epifiza + temporar, placenta
- e.ista si alte organe care, in afara functiei lor principale, au si celule cu rol endocrin:
- antrul piloric - secreta gastrina
- duodenul - secreta :+= )ormoni cu rol in reglarea activitatii secretorii + motorii a aparatului digestiv
- rinichiul - secreta renina + eritropoietina etc.
- unii neuroni hipotalamici + ai altor organe nervoase cu activitate secretorie = neurosecretie = functie
endocrina
astfel, sistemul endocrin este conceput ca un sistem anatomo&functional complex, controlat de sistemul nervos,
avand rolul de a regla + coordona pe cale umorala acti%itatea diferitelor organe pe care le integrea/a in
ansam*lul functiilor organismului
principalul rol al glandelor endocrine = reglarea meta*olismului celular ormonii sunt eli!erati in sange +
sunt transportati spre toate celulele corpului
Bipofi/a 3glanda pituitara4
-localizata la *a/a encefalului, inapoia chiasmei optice- pe saua turceasca a osului sfenoid
- ipofiza are forma rotunjita + diametrul de #-( cm cantareste ;55 mg este alcatuita din ( lo*i0
- lobul anterior + cel intermediar = adeno)ipofi/a
- lo!ul anterior = partea cea mai dezvoltata a glandei, constituind H; I din masa ipofizei
- lo!ul intermediar $mijlociu% = & I, redus la o simpla lama epiteliala, aderenta de lo!ul posterior
- lobul posterior = neuro)ipofi/a
intre hipofiza si hipotalamus sunt relatii anatomice + functionale anatomic, sunt legate prin ti.a pituitara
intre regiunea mediana a )ipotalamusului si adeno)ipofi/a e.ista o legatura vasculara reprezentata de sistemul
port&hipotalamo&hipofizar, descris de anatomistul roman Hrigore 7. 'opa impreuna cu Dnna Iielding
intre )ipotalamusul anterior si neuro)ipofi/a e.ista tractul nervos hipotalamo&hipofizar
prin aceste legaturi vasculare + nervoase + prin produsii de neurosecretie )ipotalamusul controlea/a +
reglea/a secretia )ipofi/ei iar prin intermediul acesteia, coordoneaza acti%itatea intregului sistem endocrin
Adeno)ipofi/a
= situata in partea anterioara, dar se intinde si posterior, incon.urand aproape complet neuro)ipofi/a
-ormonii adenoipofizei:
- glandulotropi, avand ca organe&tinta alte glande endocrine (%87#, 7>#, I>#, K#)
- non&glandulotropi (>7#, prolactina)
Bormonul somatotrop 3TB4 = ormon de crestere stimuleaza (impreuna cu insulina- hormonii tiroidieni +
gonadici), cresterea organismului:
>7# stimuleaza condrogeneza la nivelul cartila/elor de crestere metafi/are (diafizo-epifizare) determina
cresterea in lungime a oaselor ma/oritatea efectelor >7# se e.ercita indirect, prin actiunea unui sistem de factori
de crestere = somatomedine
dupa pubertate, >7# produce ingrosarea oaselor lungi + dezvoltarea oaselor late 0 stimuleaza cresterea
muschilor + a viscerelor- cu e.ceptia creierului
>7# determina o retentie de compusi ai Ca- Na- 9- P + N
Bipersecretia acestui ormon are consecinte (in functie de varsta) asupra dezvoltarii somatice + metabolismului
- inainte de pu*ertate gigantismul individul atinge talii de peste & metri, prin cresterea e.agerata in lungime a
extremitatilor intelectul nu este afectat
- dupa pu*ertate acromegalia = cresterea e.agerata a oaselor fetei, a mandibulei, a oaselor late in general +
ingrosarea buzelor- cresterea viscerelor (inima, ficat, rinici, lim!a) + alungirea exagerata a mainilor + picioarelor
Biposecretia produce, la copil, oprirea cresterii somatice, dar nu a celei neuropsihice
- !oala se numeste piticism $nanism% hipofizar indivizii sunt de talie mica, 1,22-1,$2 m, dar proportionat dezvoltati
si cu intelectul normal
Prolactina ! )ormonul mamotrop sau luteotrop 3LTB4 stimuleaza, la femeie, secretia lactata a glandei
mamare, sensi!ilizata de estrogeni + progesteron este un in)i*itor al acti%itatii gonadotrope, fiind capa!ila sa
previna ovulatia 5B secretia de prolactina/
in afara sarcinii = stimulata de efortul fizic- stress&ul psihic + chirurgical- hipoglicemie- somn
in timpul sarcinii = creste gradat :, atingand un varf la nastere si revenind la nivelul de control dupa apro.imativ
= zile suptul determina cresterea Q temporara a secretiei de prolactina
Bormonul adrenocorticotrop 3ACTB + corticotropina4 stimuleaza activitatea secretorie a glandei
corticosuprarenale, crescand concentratia sangvina a glucocorticoizilor + hormonilor sexosteroizi
- asupra secretiei de mineralocorticoizi, efectele %87# sunt mai reduse
- in afara actiunii indirecte, %87# stimuleaza direct melanogene/a in celulele pigmentare (melanocite), producand
inchiderea culorii pielii
Bipersecretia produce efectele excesului de glucocorticoizi : + efectele melanocito&stimulatoare la nivelul
tegumentului = diabet bronzat
Biposecretia produce efectele caracteristice deficitului de glucocorticoizi ; (vezi corticosuprarenala)
Bormonul tireotrop 3tireostimulina + TB4 stimuleaza sinteza + secretia de ormoni tiroidieni
Bipersecretia de 7># poate duce la hipertiroidism (de e.emplu, boala Casedo4)
Biposecretia duce la insuficienta tiroidiana
Bormonii gonadotropi 3gonadostimulinele4 controleaza functia gonadelor
<ormonul foliculostimulant 31B4
- la *ar*at stimuleaza dezvoltarea tubilor seminiferi + spermatogeneza
- la femeie determina cresterea + maturarea foliculului de Graaf + secretia de estrogeni
<ormonul luteinizant 3LB4
- la *ar*at actioneaza prin stimularea secretiei de androgeni de catre celule interstitiale testiculare 6e;dig
- la femeie determina ovulatia + aparitia corpului galben, a carui secretie de progesteron + estrogeni o stimuleaza
Lo*ul intermediar = & I din masa ipofizei anatomic, face parte din adenohipofiza
secreta un ormon de stimulare a pigmentogenezei = )ormon melanocitostimulant 3MB4, care are acelasi
precursor ca si -#2<&ul
-)ipotalamusul secreta un )ormon de in)i*are a secretiei de MB
Lo*ul posterior 3neuro)ipofi/a4 + secreta %asopresina + o"itocina @ ei sunt secretati in hipotalamusul anterior
- punerea lor in circulatie se face su! influenta hipotalamusului prin tija pituitara
<asopresina ! )ormonul antidiuretic 3A2B4 are ca actiune principala cresterea absorbtiei facultative a apei la
nivelul tubilor distali + colectori ai nefronului
in afara de reducerea volumului + concentrarea urinei, %A# produce reducerea secretiilor tuturor glandelor
exocrine si prin aceasta, contri!uie la mentinerea %olumului lic)idelor organismului
Bipersecretia produce vasoconstrictie
Biposecretia determina pierderi mari de apa, in special prin urina, a carei cantitate poate a/unge la &5 l in 2& de ore
!oala - diabetul insipid - survine in leziuni ale hipotalamusului sau ale neurohipofizei
O"itocina 3ocitocina4 stimuleaza contractia musculaturii netede a uterului gravid, mai ales in prea/ma travaliului
+ expulzia laptelui din glanda mamara, datorata contractiei celulelor mioepiteliale care incon/oara alveolele
'landele uprarenale ! glande perec)e- situate la polul superior al rinic)iului
-fiecare este fomata din: o portiune corticala (periferica) + una medulara, diferite din punct de vedere em!riologic,
anatomic functional
Corticosuprarenala 3CR4
- ormonii secretati de corticosuprarenala sunt de natura lipidica ei se sintetizeaza din colesterol rolul lor este
vital
- in functie de actiunea principala e.ercitata de acesti ormoni, ei sunt impartiti in ( grupe:
#$ Mineralocorticoi/ii (zona glomerulara) - cu reprezentantul principal = aldosteronul - /oaca rol in metabolismul
sarurilor minerale, determinand reabsorbtia 'a
+
in schimbul )
+
sau <
+
pe care-i e.creta la nivelul tubilor uriniferi
contorti distali + colectori se produc Ealiurie + acidurie
- reabsorbtia 'a este insotita de reabsorbtia #l rea*sor*tia apei = consecinta gradientului osmotic creat de
transportul 'a#l
- aldosteronul, prin actiunea sa de retinere a 'a+ in organism, are rol in mentinerea presiunii osmotice a mediului
intern al organismului + a volumului sangvin, precum si in echilibrul acido&bazic
- celule-tinta asemanatoare se afla si in glandele sudoripare, salivare + colice
Bipersecretia(boala #onn) duce la retentie masiva de sare + apa si determina edeme + hipertensiune
Biposecretia se intalneste in cazul insuficientei globale a #S! (boala -ddison) la acesti !olnavi are loc o
pierdere de sare + apa, urmata de hipotensiune + adinamie (scaderea capacitatii de efort)
&$ 'lucocorticoi/ii (zona fasciculata) = reprezentati in special de cortizon + hidrocortizon 3cortizol4 circula in
sange legati de proteinele plasmatice
- o mica fractiune li!era a cortizolului e.ercita efectele meta!olice specific
"fecte specifice asupra unor organe sau tesuturi
Organ 7 tesut Rol
istem osos catabolism0 sinteza matricei organice + a!sor!tia intestinala a calciului
Organe )ematopoietice + sistem
imun
; numarul de eozinofile + !azofile circulante
: numarul de neutrofile, placete, ematii
: sta!ilitatea mem!ranelor lizozomale
; numarul de )imfodte circulante (limfopenie)
1unctiile superioare ale NC necesita prezenta acestor ormoni pentru integritatea lor (scaderea cantitatii lor
determina: modificari ""H, alterarea personalitatii, modificari senzoriale)
!oluri fiziologice in metabolismul intermediar
Meta*olism Rol
Protidic : cata!olismul in muscii sceletici
: ana!olismul in ficat
'lucidic #iperglicemie
Lipidic : lipoliza
: concentratia acizilor grasi li!eri si plasmatici
Bipersecretia determina sindromul #ushing, in care predomina semnele dereglarilor metabolismului intermediar
!olnavii prezinta obezitate, diabet + hipertensiune
Biposecretia se intalneste in boala -ddison
($ Bormonii se"osteroi/i (zona reticulata) = reprezentati de & grupe de ormoni:
- unii androgeni (asemanatori celor secretati de testicul)
- altii estrogeni (asemanatori celor secretati de o%are)
actiunea acestor ormoni o completeaza pe cea a hormonilor sexuali respectivi rolul lor se manifesta in special
in cazul aparitiei + de/%oltarii caracterelor se"uale secundare
la baieti determina cresterea !ar!ii + mustatilor + dezvoltarea laringelui + ingrosarea vocii 0 dezvoltarea
sceletului + masei musculare
la fete stimuleaza dezvoltarea glandei mamare, depunerea lipidelor pe solduri + coapse etc.
Medulosuprarenala 3MR4 ! portiunea medulara a glandelor suprarenale
- anatomic + functional, medulara glandei suprarenale = un ganglion simpatic, ai carui neuroni nu au prelungiri
- ormonii secretati de medulara se numesc catecolamine:
- adrenalina (epinefrina) - in proportie de =5 I
- noradrenalina (norepinefrina) - in proportie de &5 I
-actiunea acestor ormoni = identica cu stimularea sistemului nervos simpatic principalele actiuni ale acestor
)ormoni + mediatori c)imici sunt0
< asupra aparatului cardio%ascular produc tahicardie- vasoconstrictie + hipertensiune creste :
excitabilitatea inimii
+ adrenalina dilata insa vasele musculare + le contracta pe cele din piele, mucoase + viscere
+ noradrenalina are predominant actiune vasoconstrictoare
< asupra aparatului respirator determina relaxarea musculaturii netede + dilatarea bronhiilor
< asupra tu*ului digesti% determina relaxarea musculaturii netede a peretilor + contractia sfincterelor @ inhiba
ma/oritatea secretiilor contracta splina + ficatul
< asupra meta*olismului glucidic + lipidic produc glicogenoliza + hiperglicemie- mobilizarea grasimilor din
rezerve + catabolismul acizilor grasi
-adrenalina -are efecte predominant metabolice + energetice
< alte actiuni - dilata pupila- contracta fibrele netede ale muschilor erectori ai firului de par- produc alerta
corticala, anxietate + frica 8 stimuleaza sistemul reticulat activator ascendant $S!--%
%tat secretia corticalei, cat si cea a medularei suprarenale sunt stimulate in conditii de stress (stari de incordare
neuropsiica, de emotii, traumatisme, frig sau caldura e.cesiva etc.) acesti ormoni au un rol important in reactia
de adaptare a organismului in fata diferitelor agresiuni interne + e"terne
Tiroida ! locali/ata in /ona anterioara a gatului- intr+o capsula fi*roasa 3! lo.a tiroidei4
- glanda are & lo*i laterali, uniti intre ei prin istmul tiroidian
- tesutul secretor (parencimul glandular) = format din celule epiteliale organizate in foliculi, in interiorul carora se
afla un material omogen, vascos, numit coloid acesta contine:
- tireoglo*ulina = forma de depozit a ormonilor tiroidieni = o proteina sintetizata de celulele foliculare
- tiro"ina + triiodotironina
- prin iodarea moleculelor de tiro/ina din structura tireoglo*ulinei rezulta )ormonii tiroidieni (tiro"ina +
triiodotironina)
- sinteza ormonilor + eliberarea lor din coloid in sange se face su! actiunea TB adeno)ipofi/ar
- intre foliculii tiroidieni se gasesc celule speciale numite celule parafoliculare = celule RCR , care secreta
calcitonina
Bormonii tiroidieni cresc D metabolismul bazal + consumul de energie au un rol in procesele morfogenetice, de
crestere + diferentiere celulara + tisulara aceasta actiune se manifesta foarte pregnant la nivelul sistemului nervos
Efecte asupra meta*olismului intermediar0
- glucidic 6 iperglicemie
- lipidic - efect ipocolesterolemiant
- proteic 6 cata!olism
"fecte specifice pe sisteme si organe
istem 7 organ Efect
Aparat cardio%ascular : forta si frecventa contractiilor cardiace@ vasodilatatie
Musc)i sc)eletici : tonusul, forta de contractie si promptitudinea raspunsului P refle. de tip miotatic
Aparat respirator : amplitudinea + frecventa miscarilor respiratorii
istem ner%os stimuleaza diferentierea neuronala, dezvoltarea normala a sinapselor, mielinizarea
Bipofunctia tiroidiana duce la consecinte variabile in functie de varsta:
daca survine la copilul mic produce o incetinire a dezvoltarii somatice + psihice ce poate duce la cretinism
daca survine la adult se produce doar o diminuare a atentiei, memoriei + capacitatii de invatare
-indiferent de varsta- procesele energetice = reduse >- metabolismul bazal ! scazut >, iar tesuturile ! imbibate cu un
edem mucos $mixedem), pielea devine uscata, ingrosata, se produce caderea parului, apare senzatia de frig
Biperfunctia tiroidiana = caracterizata prin cresterea D metabolismului bazal cu + ,EE F + tulburari functionale
prin accentuarea efectelor fiziologice ale ormonilor
-in anumite tipuri de hipertiroidism, !olnavii prezinta si protruzia globilor oculari (exoftalmie)
- o alta afectiune a glandei tiroide = gusa endemica gusa = o cresetere anatomica a glandei, insotita de o!icei de
hipofunctie cauza gusei = prezenta in alimente + apa de !aut a unor su!stante chimice oxidante (gusogene4
actiunea acestora se e.ercita in mod negativ- producand hipertrofia glandei numai in regiunile sarace in iod
Reglarea secretiei tiroidei se face printr+un mecanism de feed*acE )ipotalamo+)ipofi/o+tiroidian
Calcitonina la nivelul tiroidei + paratiroidelor au fost puse in evidenta celule diferite de restul epiteliului
glandular = celule RCR ele secreta calcitonina = un ormon hipocalcemiant (care a/uta la fi.area 8a
2+
in oase)
Paratiroidele
= , glande mici, situate cate & pe fata posterioara a lo!ilor tiroidieni, continand celulele principale care secreta
parat)ormonul + celulele parafoliculare, identice cu celulele 1#1 de la tiroida, care secreta calcitonina
Parat)ormonul 3PTB4 = ipercalcemiant =4 este activ asupra osului, rinichiului + tractului digestiv:
+ fie prin efecte directe
+ fie prin efectele %itaminei 2( a carei secretie o controleaza
-hipercalcemia + hipofosfatemia = rezultatul efectelor conjugate ale PTB, prin:
- activarea osteoclastelor
- cresterea a!sor!tiei intestinale a calciului
- stimularea rea!sor!tiei tu!ulare a calciului in nefronul distal
- ini!area rea!sor!tiei tu!ulare a fosfatilor anorganici
hipercalcemia in)i*a ; secretia de '7#, si invers
Bipersecretia duce la rarefierea oaselor care pot prezenta fracturi spontane 8 calciul aflat in exces in sange se
depune in tesuturi sau formeaza calculi urinari
Calcitonina = ipocalcemiant stimulul declansator al secretiei de #2 = hipercalcemia iar rezultatul glo!al al
efectelor sale = hipocalcemia
Pancreasul endocrin
= implicat in controlul metabolismului intermediar al glucidelor, lipidelor + proteinelor prin ormonii secretati +
consta din insule de celule endocrine - insulele Langer)ans contin m. multe tipuri de celule secretorii, dintre care:
- celulele L 3&5 I) secreta glucagon
- celulele S (:5+H5 I) care secreta insulina
Insulina a fost pentru prima oara descoperita de cercetatorul roman 3icolae 8. 'aulescu in 1-21 pentru
redescoperirea ei, in 1-22, Lanting, GcKeod si Lest au primit 'remiul 3o!el
- insulina = singurul hormon cu efect anabolizant pentru toate metabolismele intermediare A singurul hormon
hipoglicemiant
"fectele metabolice ale insulinei
Meta*olism 1icat Tesut adipos Musc)i
'lucidic : glicogenogeneza
; gluconeogeneza
: transportul de glucoza
: sinteza de glJcerol
: transportul de glucoza
: glicoliza
: sinteza de glicogen
Lipidic : lipogeneza : sinteza trigliceride si acizi grasi
: sinteza enzimelor lipogenetice
; lipoliza
Proteic ; proteoliza : captarea aminoacizilor
: sinteza proteica
2eficitul de insulina (diabetul zaharat) = !oala metabolica complexa, caracterizata prin prezenta valorilor crescute
ale glicemiei la determinari repetate si care, in evolutia ei prezinta: hiperglicemie, glicozurie, poliurie, polidipsie,
polifagie, dezechilibre acido&bazice + electrolitice complicatiile !olii provoaca compromiterea morfofunctionala
a unor tesuturi si organe de importanta vitala, cum ar fi sistemele nervos- cardiovascular, excretor
E"cesul de insulina se caracterizeaza prin hipoglicemie severa, care poate compromite dramatic functia sistemului
nervos
'lucagonul - efectele sale sunt prezentate in urmatoarea scema:
Epifi/a 3glanda pineala4
= situata intre tuberculii cvadrigemeni superiori si intra in componenta epitalamusului
- anatomic + functional are cone.iuni cu epitalamusul, cu care formeaza un sistem neurosecretor epitalamo+
epifi/ar =4 epifiza secreta:
- melatonina cu actiune frenatoare asupra functiei gonadelor
- %asotocina cu puternica actiune antigonadotropa, mai ales anti&6<
- e.tractele de epifiza au si efecte meta*olice in metabolismul lipidic, glucidic, proteic + mineral
-epifiza are legaturi stranse cu retina:
- stimulii luminosi produc, prin intermediul nn$ simpatici o reducere ; a secretiei de melatonina
- la intuneric o crestere : a secretiei de melatonina creste franand functia gonadelor
Timusul
-are un rol de glanda endocrina in prima parte a ontogenezei, pana la pubertate
= este o glanda cu structura mi"ta, de epiteliu secretor + organ limfatic localizare 6 retrosternala
-la pubertate, involueaza, fara sa dispara complet
+in organism are rol de0
- organ limfatic central
+ glanda endocrina
- desi nu au fost indi%iduali/ati )ormoni ca atare, se cunosc o serie de efecte ale e"tractelor de timus:
1. actiune de franare a dezvoltarii gonadelor
2. actiune de stimulare a mineralizarii osoase
$. efecte de oprire a mitozelor
-functiile timusului sunt puternic *locate de )ormonii steroi/i, care determina involutia acestui organ
-unitatea )istologica a timusului = lobulul timic format dintr-o retea de celule reticulare, intre care se afla
timocite acestea = celule hematoformatoare primordiale (stem), migrate din maduva hematogena + transformate
su! influenta factorilor locali in celule limfoformatoare de tip 2
- timocitele BinsamanteazaG organe limfoide periferice (ganglionii limfatici, splina, amigdalele etc.)
2isfunctii endocrine
#$ 'anismul hipofizar 6 determinat de > secretia inadecvata a )ormonului de crestere in perioada copilariei
&$ #asexia hipofizara $boala Simmonds% 6 determinata de ; hiposecretia )ormonului de crestere la adult
- aceasta suferinta rara este caracterizata prin im*atranire prematura provocata prin atrofie tisulara
($ Gigantismul ! datorata : secretiei in exces a )ormonului de crestere la copil :
+ cresterea in e"ces a corpului intreg sau numai a anumitor segmente
,$ -cromegalia cauzata de : secretia in exces a )ormonului de crestere la adult
+ se manifesta prin cresterea in grosime a oaselor lungi + tesuturilor moi, mai ales fata, mainile + picioarele
;$ 3iabetul insipid provocat de ; deficitul secretor al A2B
- simptomele includ poliurie- polidipsie + de/ec)ili*re ionice se tratea/a prin aport extern de -3<
:$ Coala Casedo4&Graves (gusa toxica) - implica : marirea de volum a glandei tiroide 0 : hipersecretia de tiro"ina
- in consecinta meta*olismul *a/al + frec%enta cardiaca cresc- persoana scade in greutate si apar )ipersudoratii
- in 1P2 dintre cazuri apare exoftalmia, datorita edemului retroorbitar + tumefactiei mm$+lor e"trinseci ai glo*ilor
oculari
H$ ixedemul = rezultatul ; hipotiroidismului la adult
- afectea/a ec)ili*rul )idroelectrolitic, provocand edem + cresterea volumului sangvin, urmata de cresterea
presiunii sangvine simptomele de mi.edem includ: scaderea meta*olismului *a/al- letargie- tendinta de a
creste in greutate
- !eneficiaza de terapie cu )ormoni de su*stitutie
=$ 'anismul tiroidian = forma infantila a ; hipotiroidismului, cunoscuta si su! numele de cretinism
- determina crestere intar/iata- trasaturi faciale caracteristice- de/%oltare osoasa anormala- retard psi)ic-
temperatura sca/uta- letargie
- diagnosticat precoce, poate fi tratat cu succes cu tiro"ina
N$ Gusa endemica - ; aportul insuficient de iod
- determina : cresterea de %olum a glandei tiroide = provocata de : excesul de TB, stimulat de ; nivelele
plasmatice mici de tiro"ina
#5$ 2etania apare datorita ; hiposecretiei de )ormon paratiroidian principala cauza = indepartarea
chirurgicala accidentala a paratiroidelor iar principala consecinta = ; scaderea marcata a calciului plasmatic,
fapt ce afectea/a acti%itatea musculaturii
##$ Coala !ec.linghausen se datoreaza disfunctiei glandelor paratiroide
- produce tul*urari ale meta*olismului Ca + P, ducand la demineralizari osoase- cu hipercalcemie + hipercalciurie
se manifesta prin dureri osoase- fracturi patologice- cifoscolio/a- calcificari renale + ale arterelor si tesutului
periarticular + osteoporo/a s.a.
#&$ Sindromul #ushing
- hipersecretia de corticosteroi/i + este provocat de tumori ale cortexului adrenal sau de : hipersecretie de ACTB
+se caracterizeaza prin afectarea meta*olismului lipidic- glucidic + proteic
-pacientii prezinta )ipertensiune- )iperglicemie + astenie musculara modificarile meta!olice confera pacientului
aspect impastat + provoaca fata Tin luna plinaU + ceafa Tde *i/onU
-modificarile pot fi induse si iatrogen, aparand la pacientii tratati pentru afectiuni inflamatorii cronice cu
corticosteroizi aceasta terapie are drept fundament proprietatile antiinflamatorii + de scadere a raspunsului imun
ale acestei grupe farmacologice
#($ Sindromul androgenital = de regula asociat sindromului #ushing - aceasta maladie se datoreaza secretiei in
exces de )ormoni androgeni
- la copii determina aparitia pu*ertatii precoce + )ipertrofierea organelor genitale e"terne alte semne constau
in ingrosarea %ocii + pilo/itate in e"ces
- la femeia adulta determina aparitia pilo/itatii faciale (!ar!a, mustata)
#,$ Coala -ddison - se datoreaza secretiei inadecvate atat a mineralocorticoi/ilor + glucocorticoi/ilor
- determina )ipoglicemie- de/ec)ili*ru al *alantelor Na + 9- des)idratare- )ipotensiune- scadere rapida in
greutate + astenie marcata
- o persoana ce sufera de aceasta !oala si nu este tratata cu corticosteroi/i poate muri in cateva zile prin
des)idratare se%era + de/ec)ili*re electrolitice ma.ore
- un alt simptom al acestei !oli = )iperpigmentarea cutanata provocata de secretia in exces a ACTB-ului +
posi!il a MB-ului (provin din aceeasi molecula, prin cliva/ enzimatic) ca rezultat al absentei feedbac.&ului
negativ realizat de corticosteroi/i asupra adenohipofizei
#;$ Coala #onn = hipersecretia de aldosteron determina tul*urari ale meta*olismului electrolitic
#:$ 3iabetul zaharat = disfunctie a pancreasului endocrin constand din incapacitatea organismului de a o"ida
glucidele, avand manifestarile descrise
,$ Miscarea
= una dintre insusirile caracteristice ale organismelor vii se realizeaza la om prin intermediul:
- sistemului osteoarticular cu rol pasiv
- sistemului muscular componenta activa
acestea asigura miscarile corpului, ale unor segmente ale sale + locomotia
istemul Osos
Osteogene/a + cresterea oaselor
-dezvoltarea oaselor are loc prin procesul de osteogene/a, care = transformarea tesutului cartilaginos sau
conjunctivo&fibros al em*rionului in scheletul osos al adultului
2upa originea lor- oasele se pot imparti in0
- oase de mem*rana dezvoltate prin osificare desmala $endoonjunctiva%
- oase de cartila. dezvoltate prin osificare encondrala
Osificarea desmala & de membrana da nastere oaselor boltii cutiei craniene, partial claviculelor + mandibulei
aceasta osificare realizeaza si cresterea in grosime a oaselor lungi pe seama periostului
Osificarea encondrala K de cartilaj da nastere oaselor membrelor, oaselor scurte + oaselor bazei craniului
de asemenea, prin acest tip de osificare se realizeaza cresterea in lungime a osului la nivelul cartilajului de
crestere, cartila/ul diafizo-epifizar
-in modelul cartilagios al unui os lung apar centre de osificare - mai intai in diafiza, ulterior in epifize aceste
centre = puncte de osificare primiti%a (primara)
- osificarea epifi/elor incepe mai tarziu, dupa ce ele au a/uns aproape de dimensiunile definitive
- raman cartilaginoase, pana in /urul varstei de &5 de ani, doar cartilajele de conjugare diafizo&epifizare sau de
crestere celulele acestor cartila/e prolifereaza numai spre diafiza realizand cresterea in lungime a osului
-cresterea in grosime = realizata de zona interna, osteogena, a periostului
-dupa ce procesul de crestere a incetat, epifizele raman acoperite cu un strat su!tire de cartilaj hialin = cartila.
articular
-in /urul varstei de &5+&; de ani, cartilajele de crestere = inlocuite de tesut osos, iar epifizele se sudeaza la diafize
c)eletul ! totalitatea oaselor ase/ate in po/itie anatomica
3upa forma lor, oasele se clasifica in/
< oase lungi - predomina lungimea0 umerus, radius, ulna, femur, ti!ie, fi!ula
< oase late - predomina latimea + inaltimea: parietal, frontal, occipital, stern, scapula, co.al
< oase scurte - cele ( dimensiuni sunt apro.imativ egale: carpiene, tarsiene
< oase sesamoide 6 e.. rotula - care se gasesc in grosimea unui tendon (tendonul cvadricepsului femural)
< oase alungite - cum ar fi coastele + clavicula la care predomina lungimea, dar care 3D prezinta diafiza + epifize,
asa cum au oasele lungi
c)eletul capului
este alcatuit din:
Neurocraniul care adaposteste encefalul este alcatuit din:
& oase perec)e - temporale + parietale
, oase neperec)e - frontal, etmoid, sfenoid + occipital
<iscerocraniul unde se afla atat segmentele periferice ale organelor de simt, cat si primele segmente ale
aparatelor respirator + digestiv este format din:
: oase perec)i - ma.ilare, palatine, nazale, lacrimale, zigomatice + cornetele nazale inferioare
& oase neperec)e - vomerul + mandi!ula
c)eletul trunc)iului
-este format din: coloana vertebrala + stern + coaste + bazin
Cazinul = alcatuit din osul sacru + cele & oase coxale
#oloana vertebrala = scheletul axial, situata in partea mediana + posterioara a corpului are un triplu rol:
1- a. de sustinere a corpului
2- prote/area maduvei spinarii
$- e.ecutarea diferitelor miscari ale trunciului + capului
- cuprinde ; regiuni: cervicala, toracala (dorsala), lombara, sacrala + coccigiana
9ertebra tip prezinta:
- anterior0 corpul %erte*ral
- posterior: arcul %erte*ral care este legat de corpul verte!ral prin & pediculi %erte*rali acestia din urma, prin
suprapunere, delimiteaza orificiile inter%erte*rale (de con/ugare) prin care ies nn$ spinali
- intre corpul verte!ral, pediculii verte!rali si arcul verte!ral se afla orificiul %erte*ral, care, prin suprapunere,
formeaza canalul %erte*ral ce adaposteste maduva
Osul sacru provine din sudarea celor 8 vertebre sacrale = os median, nepereche, de forma triunghiulara, cu
baza in sus
fetele laterale ale sacrului prezinta o suprafata de articulare pentru osul co"al
%arful sacrului, indreptat in /os ;, se uneste cu *a/a coccisului
#occigele rezulta din fu/ionarea celor ,+; %erte*re coccigiene
Coloana %erte*rala pre/inta cur*uri atat in plan sagital- cat si in plan frontal
cur*urile din plan sagital sunt:
- lordoze cand au concavitatea posterior (regiunile cervicala + lombara)
- cifoze cand concavitatea priveste anterior (regiunile toracala + sacrala)
- cur*urile in plan frontal = scolioze si pot fi cu convexitatea la stanga sau la dreapta
c)eletul toracelui - toracele osos este format:
- anterior - de stern posterior - de coloana vertebrala lateral - de coaste
Sternul = os lat, situat anterior, pe linia mediana a toracelui
este format din manubriu, corp + apendicele xifoid (care ramane cartilaginos pana in /urul varstei de &2 de ani)
#oastele = arcuri osteocartilaginoase, situate in partea laterala a toracelui, intinse de la coloana vertebrala toracala
pana la stern - #& pereci fiind formate:
- posterior dintr-un arc osos care se articuleaza cu vertebrele toracale
- anterior din cartilajul costal
- pereci # + H = coaste ade%arate, cartila/ul lor articulandu-se cu sternul
-perecile = + #5 = coaste false, deoarece se articuleaza cu sternul prin intermediul cartilajului coastei H
-perecile ## +#& = coaste flotante (li!ere) nu au cartilaj si nu a/ung la stern
Posterior, sceletul toracelui este format de catre cele #& %erte*re toracale
c)eletul mem*relor
c)eletul mem*relor superioare = format din:
#+sc)eletul centurii scapulare
#entura scapulara leaga membrul superior de torace este formata din:
Cla%icula = un os lung de forma literei == culcata, care se articuleaza:
- lateral cu scapula
- medial cu manubriul sternal
capula (omoplat) = un os lat, de forma triunghiulara, asezat cu baza in sus se articuleaza:
- lateral cu humerusul
2- sc)eletul mem*rului superior li*er
Scheletul bratului = alcatuit din osul humerus
Scheletul antebratului = alcatuit din & oase lungi: radiusul + ulna
Scheletul mainii = format din = oase carpiene- ; metacarpiene + #, falange (pentru degetul ) = police - e.ista numai
& falange)
c)eletul mem*relor inferioare = format din:
#+ Centura pel%ina leaga membrul inferior de scheletul trunchiului, formata din oasele coxale 0 se articuleaza:
- anterior intre ele, formand simfi/a pu*iana
- posterior- cu sacrul, formand *a/inul ! pel%isul osos
- osul coxal provine din sudarea a ( oase: ilion, ischion + pubis aceasta sudare se datoreaza adaptarii la statiunea
!ipeda, mem!rele inferioare fiind diferentiate in vederea functiei de preluare a greutatii corpului + locomotie
&+ c)eletul mem*rului inferior propriu+/is
Scheletul coapsei = format din femur, cel mai lung os din corp
Scheletul gambei = alcatuit din & oase: tibia (asezata medial + mai voluminoasa) 0 fibula (lateral)
-rotula = un os triungiular, cu !aza in sus, situat in tendonul m$ c%adriceps fata sa posterioara se articuleaza cu
epifiza distala a femurului
Scheletul piciorului = format din H oase tarsiene, ; oase metatarsiene + #, falange (numai & pentru degetul ) -
haluce)
Oasele indeplinesc mai multe roluri functionale0
#$ Rol de parg)ii ale aparatului locomotor asupra lor actioneaza muschii- asigurand sustinerea corpului +
locomotia se constituie, astfel, parg)ii de cele ( ordine:
I - articulatia craniului cu coloana vertebrala
II - articulatia dintre oasele gambei si picior
III+ articulatia dintre osul bratului si cele ale antebratului
&$ Rol de protectie a unor organe %itale0
< cutia craniana - pentru encefal
< canalul ra)idian - pentru maduva spinarii
< cutia toracica - pentru inima + plamani
< *a/inul osos - pentru organele pelvine
($ Rol antito"ic oasele retin numeroase substante toxice (#g, '!, I) patrunse accidental in organism + le
eli!ereaza treptat, fiind apoi eliminate renal in felul acesta, concentratia sangvina a toxicului nu creste prea mult
+ sunt prevenite efectele nocive asupra altor organe
,$ Rol de sediu principal al organelor )ematopoietice
+ la copii - toate oasele + la adult + oasele late contin madu%a rosie, ematogena
- la adult - maduva din canalul central al diafizei oaselor lungi este gal*ena (tesut adipos cu rol de rezerva)
- la %arstnici + este cenusie, nefunctionala
;$ Rol in meta*olismul calciului- fosforului + electrolitilor oasele = principalul rezervor de substante minerale
al organismului
Compo/itia c)imica a oaselor - osul contine &5I apa + =5I re/iduu uscat este alcatuit dintr-o matrice
organica solida, care este foarte mult intarita de depozitele de saruri de calciu
Matricea organica a osului = alcatuita N5+N; I din fi!re de colagen, iar restul este un mediu omogen = su*stanta
fundamentala, impreuna constituind oseina
fi!rele de colagen se e.tind in ) rand de-a lungul liniilor de forta de tensiune + dau osului marea sa rezistenta la
tensiune
arurile minerale reprezentate in special de fosfatul de calciu iar cea mai importanta su!stanta cristalina =
)idro"iapatita
-la nivelul oaselor au loc procese metabolice similare celorlalte organe o particularitate meta!olica = marea
afinitate a substantei fundamentale fata de sarurile minerale
Articulatiile ! organe de legatura intre oase- fiind sediul miscarilor
-dupa gradul de mo!ilitate, articulatiile se impart in:
inartro/ele ! articulatii fi.e, imo!ile nu poseda cavitatea articulara in acest tip de articulatii se e.ecuta miscari
f$ reduse =4 dupa tipul tesutului care se interpune intre cele 2 oase care se articuleaza, distingem:
- sin desmoze - se interpune tesut fi*ros (suturile craniene)
- sincondroze - se interpune tesut cartilaginos (simfizele)
- sinostoze - se interpune tesut osos (sindesmozele + sincondrozele osificate cu varsta)
2iartro/ele ! articulatii care poseda un grad %aria*il de mo*ilitate si se impart in:
- amfiartroze = articulatii semimo*ile au suprafete articulare plane sau usor concave (articulatiile dintre
corpurile verte!rale, care se fac prin interpunerea discurilor interverte!rale)
- artrodii = articulatii mo*ile sunt articulatii sinoviale, cu o mare mobilitate la nivelul unei articulatii
mo!ile, miscarile depind de forma suprafetelor articulare ele se pot realiza in /urul a #+&+( a"e
-artrodiile prezinta mai multe elemente structurale:
< suprafete articulare
< capsula articulara
< mem*rana sino%iala
< ca%itatea articulara
< ligamente articulare
&$ istemul muscular
= este format din musc)i, care sunt organe acti%e ale miscarii acest rol este realizat de catre musculatura
scheletica & somatica 6 avand in structura sa tesut muscular striat
Musc)ii au forme %ariate @ se descriu musc)i0
- fusiformi - *iceps- triceps
- triunghiulari - piramidal al a*domenului
- de forma patrulatera - marele drept a*dominal + marele dorsal
- in forma de cupola 6 diafragma
- in forma de trapez 6 m$ trape/
- circulari - or*icularul *u/elor + cel al pleoapelor- sfincterele
tructura musc)iului + musc)ii sc)eletici pre/inta0
Corpul musc)iului - o portiune centrala musculara, mai voluminoasa = format din fi*re musculare striate
- la e.teriorul corpului muscular se afla o mem!rana con/unctiva = fascia muschiului su! aceasta se afla o lama de
tesut con/unctiv = epimisium din care pornesc, in interior, septuri con/unctive = perimisium in plus, teci fine de
tesut con/unctiv invelesc fiecare fi!ra musculara = endomisium
E"tremitati de culoare al*+sidefie 3&4 = tendoane, care au in structura lor tesut fibros
- unul dintre tendoane se insera pe osul fi" = originea musciului in general, originea este unica, dar se cunosc si
musci cu mai multe origini: !iceps, triceps, cvadriceps
- celalalt se prinde de osul mo*il = insertia musciului
<asculari/atia musciul = !ogata
Iner%atia musciului este dubla somatica + vegetativa inervatia vegetativa determina reactii %asomotorii
Principalele grupe de musc)i sc)eletici = grupati in muscii capului, gatului, trunchiului + membrelor
Musc)ii capului -la cap se descriu & categorii de musci:
- mm$ mimicii care, prin contractia lor, determina diferite expresii ale fetei
- mm$ maseteri care intervin in realizarea actului masticatiei
Musc)ii gatului -in regiunea anterolaterala a gatului = pe mai multe planuri (dinspre suprafata spre profunzime):
- m$ pielos al gatului care increteste pielea gatului
- m$ sternocleidomastoidian
Musc)ii trunc)iului - se grupeaza in:
Mm$ spatelui + ai cefei0
in plan superficial- superior = mm$ trape/i
in plan profund, inferior de trapezi = marii dorsali
Mm$ anterolaterali ai toracelui
in partea anterioara a toracelui = marele + micul pectoral
mai profund = m$ su*cla%icular + dintatul mare - situat lateral
in spatiile intercostale = mm$ intercostali e"terni + interni
la baza cutiei toracice = diafragma, un musci lat, care separa cutia toracica de cavitatea a!dominala,
avand o fata boltita spre torace + fata concava spre a!domen
Mm$ anterolaterali ai a*domenului = musci lati
de o parte si de alta a liniei mediane = mm$ drepti a*dominali
anterior fata de fiecare m. drept a!dominal = m$ piramidal
lateral de mm. drepti a!dominali = mm$ o*lic e"tern- o*lic intern + trans%ers al a*domenului
Musc)ii mem*relor
Musc)ii mem*rului superior ! grupati in mm. ai: umarului, bratului, antebratului + mainii.
Mm$ umarului - principalul = deltoidul, situat imediat sub piele - ridica mem!rul superior pana la orizontala
(abductia !ratului)
Mm$ *ratului - distingem:
anterior = m$ *iceps *ra)ial- m$ *ra)ial + m$ coraco*ra)ial
posterior = m$ triceps
Mm$ ante*ratului0
anteriori = flexori ai ante!ratului + ai mainii 0 pronatori ai mainii unii = fle.ori ai degetelor
posteriori + laterali = extensori ai ante!ratului, mainii + degetelor
Mm$ mainii - mana are un aparat muscular comple. si are musci numai pe fata sa palmara + in spatiile interosoase
Musc)ii mem*rului inferior - se descriu mm* bazinului + coapsei + gambei + piciorului
in .urul articulatiei soldului = mm$ fesieri
la coapsa, muscii sunt grupati in: loja anteromediala + loja posterioara + loja laterala
-in loja anterioara = m$ croitor - cel mai lung musci al corpului su! m. croitor = c%adricepsul
-in loja mediala a coapsei gasim: cei ( mm$ adductori + mare- scurt + lung 0 m$ drept medial acesti &
musci, prin contractie, apropie coapsele intre ele = adductie
-in loja posterioara = mm$ *iceps femural- semitendinos + semimem*ranos
@ mm$ gam*ei = grupati intr-o loja anterolaterala + loja posterioara
-in loja anterioara = mm$ ti*ial anterior + e"tensori ai degetelor
-in loja laterala = mm$ peronieri scurt + lung
-loja posterioara prezinta:
-in plan superficial = m$ gastrocnemian care, impreuna cu solearul, formeaza tricepsul sural
-in planul profund = mm$ ti*ial posterior + fle"ori ai degetelor fac extensia la!ei piciorului +
flexia degetelor
mm$ piciorului = asezati atat pe fata dorsala- cat si pe fata plantara
1i/iologia musc)ilor sc)eletici
Guscii sceletici asigura tonusul, postura, echilibrul, mimica + miscarile voluntare
componenta efectorie a refle.elor somatice de tonus, postura, echilibru + redresare + a activitatii motorii
voluntare, a expresiei starilor afectiv emotionale + limbajului = o reprezinta musc)iul striat somatic
musc)ii sc)eletici = apro.. ,5 I din masa organismului
Proprietatile musc)ilor
#ontractilitatea = proprietatea specifica musciului = capacitatea de a dezvolta tensiune intre capetele sale (a se
scurta)
- baza anatomica a contractilitatii = sarcomerul 0 baza moleculara = proteinele contractile
- sarcomerul = unitatea morfofunctionala a miofibrilei si este cuprins intre doua membrane I
"xcitabilitatea - se datoreaza proprietatilor membranei celulare: permea!ilitate selectiva, conductanta ionica,
polarizare electrica, pompe ionice
- muscii raspund la un stimul printr-un potential de actiune propagat, urmat de contractia caracteristica
- intre manifestarea electrica de la nivelul membranei fibrei musculare si fenomenele mecanice de la nivelul
sarcomerului se produce un lant de reactii fizico&chimice = cupla. e"citatie+contractie
"xtensibilitatea = proprietatea musciului de a se alungi pasiv su! actiunea unei forte exterioare
substratul anatomic al e.tensi!ilitatii = fi*rele con.uncti%e + elastice din musci
"lasticitatea = proprietatea specifica muscilor de a se deforma su! actiunea unei forte + de a reveni pasiv la forma
de repaus atunci cand forta a incetat sa actioneze
- baza anatomica a acestei proprietati = fi*rele elastice din structura perimisiumului
2onusul muscular = o stare de tensiune permanenta, caracteristica muscilor care au inervatie motorie somatica +
sen/iti%a intacte @ dupa denervare, tonusul muscilor sceletici dispare
- tonusul muscular = de natura reflexa
Contractii ale fi*rei musculare striate0
V i/ometrice - lungimea musciului ramane neschimbata- dar tensiunea creste : foarte mult in timpul acestui tip de
contractie, musciul nu presteaza lucru mecanic extern @ toata energia c)imica se pierde su! forma de caldura +
lucru mecanic intern e.emplu de contractie izometrica = sustinerea posturii corpului
V i/otonice - lungimea musciului variaza- iar tensiunea ramane constanta muscii realizeaza lucru mecanic
aceste contractii sunt caracteristice majoritatii mm* scheletici
V au"otonica - variaza si lungimea, si tensiunea musciului
in timpul unei activitati o!isnuite, fiecare musci trece prin faze i/ometrice- i/otonice + au"otonice
Manifestarile contractiei musculare
#$ Manifestarile electrice = reprezentate de potentialul de actiune ('%) al fi!rei musculare stimularea fi!relor
musculare pe cale naturala (de la placa motorie) sau artificiala (cu curent electric) provoaca aparitia unui PA
propagat in lungul fibrei cu o viteza de (5 m7 s
'% ale unei unitati motorii se sumea/a, dand potentialele de placa motorie
acti%itatea electrica a intregului musci sau a unitatilor motorii componente poate fi inregistrata
electromiograma
&$ Manifestarile c)imice = initiate prin mecanismul de cuplare e"citatie+contractie procesele c)imice din
musci asigura energia necesara proceselor mecanice
meta*olismul muscular este:
- anaerob in primele ,;+N5 sec. ale unui efort moderat sau intens, timp necesar aparatului cardiovascular sa
regleze aportul de 9
2
- dupa primele & min$ de efort, necesitatile energetice sunt satisfacute in cea mai mare parte aerob
($ Manifestarile mecanice se studiaza cu a/utorul miografului aplicarea unui stimul unic, cu %aloare prag,
determina o contractie musculara unica = secusa musculara, care are urmatoarele componente:
a* faza de latenta - dureaza din momentul aplicarii excitantului si pana la aparitia contractiei in timpul acestei
faze, are loc manifestarea electrica a contractiei, a carei durata depinde de tipul de musc)i fiind de la cca 5-5# s
la musciul striat
b* faza de contractie - dureaza in medie 5-5, s
c* faza de relaxare - dureaza 5-5; s
secusa poate fi izometrica sau izotonica durata totala a secusei ! 5-# s, iar amplitudinea ei variaza
proportional cu intensitatea stimulului aplicat, pana la o valoare ma"ima acest fapt se e.plica prin antrenarea in
contractie a unui numar tot mai mare de fi!re musculare, pe masura ce intensitatea stimulului creste
daca, in loc de stimulare unica, se folosesc stimuli repetiti%i, la intervale mici si regulate, cur!a rezultata nu mai
este o secusa, ci o sumatie de secuse = tetanos (contractie tetanica):
a. incomplet, al carui grafic prezinta un platou dintat, e.primand sumarea incompleta a secuselor la
stimularea repetitiva cu frecventa .oasa >0 #5+&5 stimuliP secunda
!. complet, al carui grafic prezinta un platou regulat, e.primand sumatia totala a secuselor, o!tinuta prin
aplicarea stimulilor cu o frecventa mult mai mare Q: ;5+#55 stimuliPsecunda
toate contractiile %oluntare ale muscilor din organism = tetanosuri si nu secuse, deoarece comanda voluntara
se transmite la musci prin impulsuri cu frecventa mare
e.ista insa in organism si situatii in care contractia este o secusa: frisonul, sistola cardiaca, contractia
o!tinuta in urma refle.ului miotatic
,$ Manifestarile termice ale contractiei se datoreaza fenomenelor *ioc)imice din fi!ra musculara
randamentul contractiei masei musculare este de (5 I ceea ce inseamna ca H5 I din energia chimica se
transforma in energie calorica

A$ 1unctiile de nutritie
1. 2igestia si a*sor*tia
istemul digesti% = alcatuit din organe la nivelul carora se realizeaza digestia alimentelor- transformarea lor in
produsi absorbabili + eliminarea resturilor neabsorbite. Componentele sistemului digesti%:
#$ Tu*ul digesti%, format din:
- cavitatea bucala
- faringe (nazo-, oro- + laringofaringe) = segment comun sistemelor digestiv + respirator
- esofag
- stomac
- intestinul subtire, din $ portiuni: duoden- .e.un + ileon
- intestinul gros, tot cu $ portiuni - cec- colon (ascendent, transvers, descendent, sigmoid) + rect
&$ 'landele ane"e tu*ului digesti%0
- salivare (su!mandi!ulare, su!linguale, parotide)
- ficatul
- pancreasul
2igestia
Tu*ul digesti% asigura aportul continuu de apa- electroliti + substante nutritive necesare organismului, prin:
1. deplasarea alimentelor
2. secretia sucurilor digestive + digestia alimentelor
$. a!sor!tia produsilor de digestie, a apei + a electrolitilor
2igestia *ucala
-activitatea motorie a cavitatii !ucale consta din masticatie + din timpul *ucal al deglutitiei
Masticatia
= un act reflex involuntar, care se poate desfasura si sub control voluntar refle.ul masticator este coordonat de
centri ner%osi din TC
Rolurile masticatiei0
1. fragmentarea alimentelor facilitand deglutitia + cresterea suprafetei de contact dintre alimente si enzimele
digestive
2. formare, lubrifierea + inmuierea bolului alimentar
$. asigura contactul cu receptorii gustativi + eliberarea substantelor odorante care stimuleaza receptorii olfactivi,
initiind secretia gastrica
ecretia sali%ara
secretorie a cavitatii !ucale se datoreaza glandelor salivare
Compo/itia sali%ei zilnic, se secreta =55+#;55 mL de saliva, care contin NN-; I apa + 5-; I reziduu uscat
acesta este alcatuit din su*stante anorganice 35-& I4 + su*stante organice 35-(I4
-principalii electroliti din saliva sunt: Na
+
- 9
+
- O
+
- BCO
(
+
- BPO
(
&+
- Mg
&+
- Ca
&+
a caror concentratie, cu e.ceptia Q
+
,
este P decat in plasma sangvina
- principalele su*stante organice sunt: amilaza salivara, mucina, lizozimul
1unctiile sali%ei
1. Protectia mucoasei bucale prin: racirea alimentelor fier!inti, diluarea eventualului #8l sau a !ilei care ar regurgita
in cavitatea !ucala + indepartarea unor !acterii
2. 3igestiv: saliva incepe procesul de digestie al amidonului L amila/a produce digestia cimica a amidonului
preparat, care este idrolizat in trepte pana la stadiul de maltoza aceasta enzima va fi inactivata de p<&ul
intragastric scazut
$. 0nlesneste masticatia, lubrifiaza alimentele, usurand deglutitia@ umecteaza mucoasa !ucala, favorizand vorbirea
&. "xcretia unor substante endogene (uree, creatinina, acid uric) + exogene (metale grele sau agenti patogeni) 0 rol
bactericid (prin lizozim)
(. "laborarea senzatiei gustative prin dizolvarea su!stantelor cu gust specific pe suprafata receptiva a
analizatorului gustativ
*. Roaca rol important in mentinerea echilibrului hidroelectrolitic
8a urmare a transformarilor din cavitatea !ucala, alimentele sunt omogenizate, imbibate cu mucus + formeaza bolul
alimentar
2eglutitia
= totalitatea activitatilor motorii care asigura transportul bolului alimentar din cavitatea bucala = in stomac
- este un act refle" care se desfasoara in ( timpi0
#$ Timpul *ucal 3%oluntar4 in momentul in care alimentele sunt gata pentru a fi inghitite, ele sunt in mod
voluntar impinse in faringe de acum incolo, procesul deglutitiei devine in intregime (sau aproape) un act automat
si, in mod o!isnuit nu mai poate fi oprit
&$ Timpul faringian !olul stimuleaza ariile receptoare din jurul intrarii in faringe impulsurile de la acest
nivel a/ung la TC + initiaza o serie de contractii faringiene musculare automate, care au ca rezultat pre%enirea
patrunderii alimentelor in tra)ee, alimentele deplasandu-se li!er spre esofag
intreg procesul dureaza #+& sec$ etapele succesive ale deglutitiei = controlate automat de centrul deglutitiei
- centrul deglutitiei in)i*a specific centrul respirator bulbar pe durata deglutitiei, oprind respiratia in orice
punct al ciclului respirator
($ Timpul esofagian - esofagul are in principal rolul de a transporta alimentele din faringe in stomac, iar miscarile
lui sunt organizate specific in vederea acestei functii =4 esofagul prezinta & tipuri de miscari peristaltice:
- peristaltism primar = declansat de deglutitie si incepe cand alimentele trec din faringe in esofag
coordonat %agal
- peristaltismul secundar - se datoreaza prezentei alimentelor in esofag si continua pana cand alimentele
sunt propulsate in stomac este coordonat de sistemul ner%os enteric al esofagului
-pe masura ce unda peristaltica se deplaseaza spre stomac, o unda de rela"are, transmisa prin neuroni mienterici
in)i*itori, preceda contractia
- intreg stomacul si, intr-o masura mai mica, ciar si duodenul, se relaxeaza cand aceasta unda a/unge la nivelul
esofagului inferior, pregatind astfel cavitatile respective pentru primirea alimentelor
- la capatul terminal al esofagului, pe o portiune de &+; cm deasupra /onctiunii cu stomacul, musculatura circulara
esofagiana este ingrosata, functionand ca un sfincter acest sfincter prezinta o contractie tonica si este destins
prin relaxarea receptiva contractia acestui sfincter contri!uie la prevenirea unui reflux gastroesofagian
2igestia gastrica
-in stomac, alimentele sufera consecinta activitatilor motorii + secretorii ale acestuia, care produc transformarea
*olului alimentar intr-o pasta omogena numita chim gastric
Motilitatea gastrica
Acti%itatea motorie a stomacului 3motilitatea gastrica4 reali/ea/a0
1. stocarea alimentelor ca urmare a relaxarii receptive
2. amestecul alimentelor cu secretiile gastrice
$. evacuarea continutului gastric in duoden
Peristaltismul
-contractiile peristaltice, initiate la granita dintre fundul + corpul gastric, se deplaseaza caudal, determinand propulsia
alimentelor catre pilor forta contractiilor peristaltice = controlata de acetilcolina + gastrina
!etropulsia = miscarile de du+te + %ino ale chimului, determinate de propulsia puternica a continutului gastric catre
sfincterul piloric inc)is are rol important in amestecul alimentelor cu secretiile gastrice
Acti%itatea secretorie a stomacului
- secretiile gastrice continua procesele digestive incepute in ca%itatea *ucala cantitatea secretata zilnic este de
apro.imativ & L este un lichid incolor cu pB-ul intre # + &-; la adulti contine apa (NN I) + reziduu uscat 3#I4,
alcatuit din su*stante anorganice (5-: I4 + organice (5-, I4
- celulele secretorii gastrice se afla la nivelul glandelor gastrice, situate in mucoasa gastrica sunt & tipuri de
glande gastrice:
a* Oxintice - localizate la nivelul fundului + corpului gastric secreta BCl + factor intrinsec (glicoproteina
necesara pentru a!sor!tia ileala a vitaminei L12) + pepsinogen + mucus
*$ Pilorice - localizate in regiunile antrala + pilorica contin celule ' (care eli!ereaza gastrina) + celule mucoase
(secreta mucus)
A$ u*stantele anorganice
- prezenta acidului clor)idric = caracteristica sucului gastric in conditii bazale, secretia sa variaza intre # + ;
mEW7 ora BCl liber sau combinat cu proteine
- BCl = necesar pentru digestia proteinelor- asigurarea unui p< optim pentru actiunea pepsinei- activarea
pepsinogenului- reducerea Fe
++
(nea!sor!a!il) la Fe
3+
(a!sor!a!il) + impiedicarea proliferarii intragastrice a unor
bacterii patogene
- su!stante care stimulea/a secretia de BCl sunt: acetilcolina- secretina + gastrina
- in)i*area secretiei #8l se datreaza somatostatinei = eli!erata din neuroni ai sistemului ner%os enteric
C$ Principalele su*stante organice din secretiile gastrice sunt0
- enzimele
- mucina
Secretia de pepsinogen
- pepsina = forma activa a pepsinogenului = o enzima proteolitica, activa in mediu acid $p< optim 1,,-$,(), care
initiaza procesul de digestie a proteinelor pepsinogenul este acti%at de contactul cu BCl sau cu pepsina anterior
formata
- pepsina scindeaza proteinele care vor fi transformate in aminoaci/i
6abfermentul = secretat numai la sugar rolul sau = a coagula laptele, pregatindu-l pentru digestia ulterioara
su! actiunea lui si in prezenta Ca
&+
, cazeinogenul solubil se transforma in paraca/einat de calciu, insolubil
6ipaza gastrica = enzima lipolitica cu activitate slaba, idrolizand numai lipidele ingerate sub forma de emulsie, pe
care le separa in aci/i grasi + glicerina
Gelatinaza idrolizeaza gelatina
ucusul = o glicoproteina secretata de celulele mucoase, cu rol in protectia mucoasei gastrice, atat mecanic, cat si
chimic- fata de actiunea autodigestiva a <#l + a pepsinei
-la nivel gastric are loc a*sor*tia unor su*stante precum cele foarte solu*ile in lipide- etanol- apa + in cantitati
e.trem de mici: Na- 9- gluco/a + aminoaci/i
2igestia la ni%elul intestinului su*tire
Acti%itatea motorie la ni%elul intestinului su*tire
-miscarile de la nivelul intestinului su!tire = contractii de amestec + propulsive
Contractiile de amestec (contractiile segmentare) fragmenteaza chimul de =+#& ori 7 min$ astfel determinand
amestecarea progresiva a particulelor alimentare solide cu secretiile din intestinul subtire
Miscarile de propulsie chimul = propulsat la acest nivel de undele peristaltice, care apar in orice parte a
intestinului su!tire + se deplaseaza in directie anala cu o viteza de 5-;+& cm7 sec$ - mult mai rapid in intestinul
proximal + mai lent in intestinul terminal timpul necesar cimului pentru a trece de la pilor pana la %al%a
ileocecala = de (+; ore
ecretia pancreatica
-pancreasul contine celule endocrine, exocrine + ductale
- celulele e"ocrine = organizate in acini produc , tipuri de en/ime digesti%e: peptidaze, lipaze, amilaze +
nucleaze care sunt raspunzatoare de digestia proteinelor + lipidelor + glucidelor + acizilor nucleici
- celulele ductale secreta zilnic #&55+#;55 mL de suc pancreatic - care contine o cantitate mare de BCO
(
acesta
neutralizeaza aciditatea gastrica + regleaza p<&ul in intestinul superior
Compo/itia secretiei pancreatice0
,* "lectroliti/
-Na
+
8 9
+
se gasesc in aceeasi concentratie ca si in plasma
- BCO
(
+
se gaseste in cantitate mult mai mare : secretia de BCO
(
+
= asigurata de celulele ductale
+* "nzime - $ tipuri ma/ore: amilaze, lipaze + proteaze
a$ L amila/a pancreatica - se secreta in forma sa activa ea hidrolizeaza glicogen, amidon + alte glucide, cu
e.ceptia celulozei, pana la stadiul de di/a)aride
*$ lipa/e (lipaza, colesterol-lipaza, fosfolipaza) 6 secretate in forma lor activa
- enzimele care idrolizeaza esteri insolubili in apa necesita prezenta sarurilor biliare
c$ protea/e (tripsina + cimotripsina) - se secreta in forma lor inactiva (tripsinogen + cimotripsinogen)
- tripsinogenul = transformat in tripsina de entero.inaza sau de tripsina anterior formata (autocataliza)
-chimotripsinogenul = transformat de catre tripsina in forma lui activa
d$ in)i*itorul tripsinei = secretat de aceleasi celule + in acelasi timp cu proenzimele, prote/and pancreasul de
autodigestie
ecretia *iliara
Cila = necesara pentru digestia + absorbtia lipidelor 0 pt. excretia unor substante insolubile in apa: colesterolul +
*iliru*ina
+ este formata de catre )epatocite + celulele ductale, care marginesc ductele biliare, in cantitate de &;5+##55 mL7/i
+ este secretata continuu + depozitata in vezica biliara in timpul perioadelor interdigestive se eli!ereaza in duoden
in timpul perioadelor digestive numai dupa ce chimul a declansat secretia de colecistoEinina, care produce relaxarea
sfincterului Oddi + contractia vezicii biliare
Compo/itia *ilei
,* -cizii biliari = sintetizati in )epatocite din colesterol prin com!inarea cu anumiti aminoaci/i si cu Na
+

rezultand sarurile *iliare secretate activ in canaliculele biliare deoarece ele nu sunt liposolu!ile, raman in intestin
pana a/ung la nivelul ileonului- unde se rea!sor! activ
+* Pigmentii biliari: *iliru*ina + *ili%erdina = meta!oliti ai emoglo!inei care, a/unsi in epatocite, sunt e.cretati
!iliar + confera !ilei culoarea sa gal!ena
3* 6ecitina
7* #olesterol
8* "lectroliti
Circuitul entero)epatic = recircularea celei mai mari parti a sarurilor biliare din intestinul su*tire, prin %ena
porta, inapoi la ficat
arurile *iliare au & roluri importante0
1. de emulsionare a lipidelor din alimente, a caror tensiune superficiala o reduc , permitand fragmentarea lor +
facilitand actiunea lipazei pancreatice
2. a/uta la absorbtia din tractul intestinal a acizilor grasi, monogliceridelor, colesterolului + a altor lipide, prin
formarea cu acestea a unor micelii complexe numite chilomicroni
in lipsa sarurilor !iliare in intestin, se pierd prin materiile fecale ,5I din lipidele ingerate
$. rolul de a stimula motilitatea intestinala
&. rol bacteriostatic
E%acuarea *ilei = consecinta contractiei musculaturii veziculare, in paralel cu relaxarea sfincterului Oddi, realizata
prin:
mecanismul ner%os = realizat prin stimularea vagala, care determina contractia musculaturii veziculare
+ relaxarea sfincteriana iar stimularea simpatica are efecte antagonice
mecanismul umoral = secretia de colecisto.inina, ormon eli!erat din celulele mucoasei duodenale ca
raspuns, in principal, la patrunderea in duoden a produsilor digestiei lipidelor
Acti%itatea secretorie a intestinului su*tire + secretiile intestinului su*tire contin0
1. mucus 6 cu rol de protectie a mucoasei intestinale impotriva agresiunii BCl este secretat de glandele Crunner
din duoden + de celule speciale- aflate in epiteliul intestinal si in criptele 6ieber.uhn
2. enzime asociate cu microvilii celulelor epiteliale intestinale, care nu sunt secretate in lumenul intestinal :
peptidaze, dizaharidaze (maltaza, izomaltaza, zaaraza + lactaza) + lipaza isi e.ercita rolurile in timpul procesului
de absorbtie intestinala
$. apa + electroliti secretati de celulele epiteliale intestinale
Actiunea en/imelor digesti%e
-enzimele continute de sucurile digestive descompun unele su!stante din componenta alimentelor pana la produsi
absorbabili = nutrimente sau principii alimentare dupa cum arata urmatorul ta!el
Segmentul tubului
digestiv
"nzima Substratul asupra caruia
actioneaza
Produsul rezultat
Ca%itatea *ucala -amilaza salivara (ptialina) -amidon preparat -maltoza
tomac -pepsina
-la!fermentul (la sugari)
-lipaza gastrica
-gelatinaza
-proteine (22-$2O din
totalul celor ingerate)
-cazeinogenul solu!il din
lapte (in prezenta 8a
2+
)
-lipidele emulsionate
-gelatina
-aminoacizi, peptide
-cazeinat de calciu
insolu!il (coagulat)
-acizi grasi + glicerol
-gelatina idrolizata
Intestinul su*tire
+sucul pancreatic
+*ila 3nu contine
en/ime4
+ sucul intestinal
-tripsina + cimotripsina
-amilaza
-lipaza, fosfolipaza +
colesterol-lipaza, in
prezenta sarurilor
!iliare
-peptidaze
-lipaza
-dizaaridaze:
-maltaza
-izomaltaa
-zaaraza
-lactaza
-proteinele nedigerate in
stomac + peptide
-amidonul
-lipidele
-lipide
-tri- + dipeptide
-lipide emulsionate
-dizaaride
-maltoza
-izomaltoza
-zaaroza
-lactoza
-tripeptide, dipeptide +
aminoacizi
-maltoza
-acizi grasi + glicerol
-lipide emulsionate
-aminoacizi
-acizi grasi + glicerol
- monozaaride
-glucoza
-glucoza
-glucoza + fructoza
-glucoza + galactoza
A*sor*tia intestinala 3la ni%elul intestinului su*tire4
! procesul prin care are loc trecerea produsilor re/ultati in urma digestiei catre sange + limfa
-a!sor!tia este favorizata la nivelul intestinului su!tire deoarece:
< e.ista o suprafata mare de contact datorita structurii specifice a mucoasei intestinului su!tire
< distanta pe care moleculele o au de stra!atut = mica, grosimea peretelui fiind minima la acest nivel
< reteaua %asculara de la ni%elul %ilo/itatilor este foarte *ogata, iar, printr-un mecanism refle", cantitatea
de sange de la acest nivel poate creste in timpul perioadelor de digestie
< miscarile contractile ale %ilo/itatilor inlesnesc tran/itul su!stantelor a!sor!ite
a$ 'lucidele - cele $ glucide ma/ore ale dietei sunt: dizaharidele sucroza + lactoza A polizaharidul amidon
celuloza, un alt polizaarid vegetal, prezent in dieta in cantitati mari, nu poate fi digerat- deoarece in tractul
gastrointestinal uman nu e.ista enzime specifice
- aportul de glucide este de &;5+=55 g7 /i, reprezentand ;5+:5I din dieta
- produsii finali ai digestiei glucidelor sunt:
- glucoza + galactoza se a!sor! printr-un mecanism comun = un sistem de transport acti% Na+depend
- fructoza care se a!soar!e prin difu/iune facilitata
- dupa ce au fost absorbite in enterocite, mono/a)aridele sunt transportate prin membrana bazo&laterala a acestora
prin difu/iune facilitata apoi difuzeaza din interstitiul intestinal in capilarele din %ilo/itatile intestinale
*$ Proteinele + dieta proteica zilnica necesara unui adult este de 5-;+5-H g7Eg corp pentru a fi a*sor*ite, proteinele
tre!uie transformate in oligopeptide + aminoaci/i
Mecanisme de a*sor*tie
-s-au identificat mai multe sisteme de transport acti% Na+dependente pentru a!sor!tia tripeptidelor, dipeptidelor +
aminoacizilor practic, toata cantitatea de proteine din intestin este absorbita: orice proteina care apare in scaun
provine din detritusuri celulare sau din bacteriile din colon
c$ Lipidele - aportul zilnic de lipide variaza intre &; + #:5g
- spre deose!ire de glucide + proteine, lipidele se a!sor! din tractul gastrointestinal prin difu/iune pasi%a pentru a
putea fi a!sor!ite, ele tre!uie sa fie hidrosolubile- fapt ce se realizeaza in prezenta sarurilor biliare
- inainte de a fi digerate, lipidele tre!uie emulsionate (= transformate in picaturi cu diametrul su! un micron) de catre
sarurile biliare + lecitina
- trigliceridele, fosfolipidele + colesterolul se com!ina cu proteinele din epiteliul celulelor intestinale constituind
c)ilomicronii, forma in care trec in chiliferul central
-in timp ce aminoacizii + monozaharidele a/ung prin %ena porta la ficat lipidele trec in circulatia limfatica
d$ Apa + electrolitii
-pa in intestinul su!tire, apa se a!soar!e pasi%- i/oosmotic - ca urmare a gradientului osmotic creat prin a!sor!tia
elecrolitilor + a su!stantelor nutritive
'a#l: a!sor!tia 3a se face printr-un proces acti% + !l urmeaza pasiv 'a
e$ <itaminele + mineralele
1. <itaminele liposolu*ile 3A- 2- 9- E4 intra in alcatuirea miceliilor + se a!sor! impreuna cu celelalte lipide in
intestinul proximal
2. <itaminele )idrosolu*ile se a!sor! prin transport facilitat sau prin sistem de transport activ 'a&dependent-
proximal, in intestinul subtire
$. Calciul se a!soar!e cu a/utorul unui transportor legat de membrana celulara + activat de vitamina 3
&. 1ierul se a!soar!e in jejun + ileon Ie
2+
se a!soar!e mai usor decat Ie
$+
9it* # stimuleaza a!sor!tia sa
2igestia- a*sor*tia + secretia la ni%elul intestinului gros
Acti%itatea motorie la ni%elul intestinului gros
Rolurile principale ale colonului sunt0
- absorbtia apei + a electrolitilor (/umatatea pro"imala)
- depozitarea materiilor fecale pana la eliminarea lor (/umatatea distala)
datorita acestor roluri, miscarile de la ni%elul colonului sunt lente
Miscarile de amestec + )austratiile sunt realizate prin contractii combinate ale musculaturii circulare +
longitudinale colice care determina proiectia in afara a zonelor nestimulate ale peretelui colic, su! forma unor
saci denumiti haustre acestea se deplaseaza lent, in directie anala, in timpul perioadei lor de contractie in felul
acesta, continutul colic = progresiv impins spre colonul sigmoid
din cei #;55 mL de chim, doar =5+&55 mL se pierd prin fecale
Miscarile propulsi%e + Rmiscarile in masaR
-propulsia rezulta in principal prin:
(1) contractii haustrale in directie anala
(2) miscari in masa
%ceste miscari apar de o!icei de cateva ori pe zi cele mai numeroase dureaza apro.imativ #; min., in prima ora de
la micul de/un, si reprezinta un tip de peristaltism modificat
A*sor*tia + secretia la ni%elul colonului
Apa colonul nu poate a!sor!i mai mult de &+( L7 /i colonul0
- absoarbe cea mai mare parte a Na + Cl care nu au fost a!sor!ite in intestinul subtire
- secreta 9
aceste procese = controlate de catre aldosteron
2efecatia = procesul de eliminare a materiilor fecale din intestin
-unele miscari in masa propulseaza fecalele in rect- initiind dorinta de defecatie ulterior, se produce contractia
musculaturii netede a colonului distal + a rectului, propulsand fecalele in canalul anal urmeaza rela"area
sfincterelor anale intern + e"tern, ultimul continand fi!re musculare striate aflate su! control voluntar
2. Circulatia
angele = fluidul care circula in interiorul arborelui cardiovascular reprezinta cca =I din masa corporala
Mediul intern al organismului = sangele + limfa + lichidul interstitial + lichidul cefalorahidian + peri& A
endolimfa
- sangele = format din elemente figurate + plasma (;;I din volumul sangvin)
Elemente figurate
- prin e"amenul microscopic al sangelui se o!serva ( tipuri de elemente figurate (= ,;I din volumul sangvin -
%olum glo*ular procentual sau )ematocrit): globule rosii (eritrocite) + globule albe (leucocite) + plachete sangvine
(trom!ocite)
V globulele rosii (hematii sau eritrocite) = celule fara nucleu, cu rol in transportul O
+
+ #O
+
+ in mentinerea
echilibrului acido&bazic
< globulele albe (leucocite) spre deose!ire de eritrocite, poseda nucleu + mitocondrii au capacitatea de a emite
pseudopode si de a traversa peretele capilar prin porii sai, trecand in tesuturi- proces numit diapede/a
2ipurile de leucocite + formula leucocitara/
'ranulocite I din leucocite Agranulocite I din leucocite
#$Neutrofile (2-*2 #$Monocite $--
&$ Eu/inofile 1-$ &$ Limfocite 2(-$$
($ Ca/ofile S 1
-principala functie a leucocitelor = participarea acestora la reactia de aparare a organismului
1unctia de aparare a sangelui
-organismul uman vine permanent in contact cu agenti patogeni (purtatori de antigene) sau cu antigene libere
- antigenul = o su!stanta macromoleculara proteica sau polizaharidica straina organismului si care, patrunsa in
mediul intern, declanseaza producerea de catre organism a unor su!stante specifice = anticorpi care neutralizeaza
sau distrug antigenul
- anticorpii = proteine plasmatice din clasa gamma&globulinelor
apararea se realizeaza prin & mecanisme fundamentale : specifica + nespecifica
#$ apararea nespecifica (innascuta) = prezenta la toti oamenii se realizeaza prin mecanisme celulare (de e..,
fagocitoza) + umorale este o aparare primitiva, cu eficacitate medie, dar foarte prompta la ea participa anumite
celule + substante preformate
&$ apararea specifica (do*andita) se dezvolta in urma expunerii la agenti capabili sa induca un raspuns imun
(imunogene)
- (1) dobandita natural:
- a. pasi% prin transfer transplacentar de anticorpi
- !. acti% in urma unei boli
- (2) dobandita artificial:
- a. pasi% - administrare de antitoxine + gamma&globuline
- !. acti% - vaccinare
- raspunsurile imune specifice = mediate de 2 tipuri de leucocite - limfocitele C + T pe !aza unor mecanisme
interdependente:
- (1) imunitatea umorala care implica limfocitele C
- (2) imunitatea mediata celular (celulara) care implica primar limfocitele T
-%accinarea declanseaza, in principiu, aceleasi mecanisme imunitare, cu deose!irea ca reactiile produse in organism
sunt mai atenuate efectul final = do!andirea imunitatii
V plachetele sangvine (trom!ocite) = elemente figurate necelulare ale sangelui cu rol in hemostaza
Plasma sang%ina contine0
- apa (N5I) +re/iduu uscat #I format din su!stante anorganice (3a
+
, Q
+
, 8a
2+
, Gg
2+
, 8l
-
, #89
$
-
)
- su!stante organice NI, ma/oritatea proteine (al!umine, glo!uline, fi!rinogen)
'rupele sang%ine K transfu/ia
- membrana hematiilor are in structura sa numeroase tipuri de macromolecule, cu rol de antigen, numite
aglutinogene
- in plasma se gasesc o serie de compusi cu rol de anticorpi = aglutinine
- cele mai importante aglutinogene intalnite la om = aglutinogenul /ero 354- A- C + 2
- cele mai frecvent intalnite aglutinine sunt:
- L, omoloaga aglutinogenului -
- S, omoloaga aglutinogenului C
- prin e"cludere reciproca a aglutininelor + aglutinogenelor omoloage, in decursul evolutiei umane s-au constituit
mai multe sisteme imunologice sang%ine cele mai importante in practica medicala curenta = sistemul OAC +
sistemul R)324
istemul OAC potrivit regulii e"cluderii aglutininelor cu aglutinogenul omolog (T cu % si U cu L), nu pot e.ista
indivizi posesori de aglutinogen A + aglutinine L, sau posesori de aglutinogen C + aglutinine S
intalnirea aglutinogenului cu aglutinina omoloaga duce la un conflict imun, antigen&anticorp, cu distrugerea
hematiilor + consecinte grave pentru individ
-com*inatiile + coe"istentele posi!ile, tolerate imunologic, sunt in numar de , si reprezinta cele 7 grupe sangvine in
care se poate repartiza populatia glo!ului, pe !aza sistemului OAC cunoasterea apartenentei la una din grupele
sangvine are mare importanta in cazul transfuziilor de sange
!egula transfuziei/ aglutinogenul din sangele donatorului sa nu se intalneasca cu aglutininele din plasma
primitorului potrivit acestei reguli, transfuzia de sange intre grupe diferite se poate face astfel:
< grupa 5 poate dona la toate grupele (donator uni%ersal), dar nu poate primi decat sange izogrup (de la grupa 5)
< grupa AC poate primi de la toate grupele (primitor uni%ersal)
istemul R) s-a constatat ca =;I din populatia glo!ului mai poseda pe eritrocite, in afara de unul din antigenele
sistemului 9%L + un antigen denumit 2 sau !h toti indivizii posesori de antigen 2 ! !h +
cei #;I- care nu poseda aglutinogenul 2 ! !h &
- in mod natural nu e"ista aglutinine omoloage anti&!h, dar se pot genera0
- fie prin transfuzii repetate de sange !h+ la persoane !h&
- fie prin sarcina cu fat !h+ si mama !h&
-in am!ele situatii, aparatul imunitar al gazdei reactioneaza fata de aglutinogenul 3 ca si fata de un antigen oarecare,
prin acti%area limfocitelor urmata de producerea de anticorpi anti 2 "anti&!h) acesti anticorpi vor reactiona
cu antigenul 3 de pe suprafata ematiilor + vor produce )emoli/a
-in cazul mamei !h&, cand tatal este !h+, datorita caracterului dominant al genei care codifica sinteza
aglutinogenului A, copiii rezultati vor mosteni caracterul !h+
- prima sarcina poate evolua normal, deoarece, in conditii fiziologice, ematiile !h+ ale fatului nu pot traversa
placenta si deci nu a/ung in circulatia materna
-la nastere insa, prin rupturile de vase sangvine care au loc in momentul dezlipirii placentei de uter, o parte din
sangele fetal trece la mama + stimuleaza productia de aglutinine anti&!h la o noua sarcina, aceste aglutinine
(care pot traversa capilarele placentare) patrund in circulatia fetala + distrug hematiile fatului, putand duce ciar
la moartea acestuia, atunci cand aglutininele sunt in concentratie mare
Bemosta/a si coagularea sangelui
Bemosta/a fi/iologica ! totalitatea mecanismelor ce inter%in in oprirea sangerarii la ni%elul %aselor mici pp
timpii:
#$ Timpul %asculo+plac)etar 3)emosta/a primara4 - incepe in momentul lezarii vasului
prima reactie = vasoconstrictia peretelui acestuia, produsa refle" + umoral urmeaza aderarea trombocitelor la
nivelul plagii- agregarea + metamorfoza vascoasa a acestora ceea ce duce la oprirea sangerarii in & + , min.
&$ Timpul plasmatic + coagularea sangelui
- rezultatul acestei etape = transformarea fi*rinogenului plasmatic- solubil, in fi*rina insolu*ila la coagulare,
participa factori plasmatici, plachetari + tisulari Vi Ca
&+
($ 2inamica procesului de coagulare + coagularea sangelui se desfasoara in $ faze:
< fa/a I - formarea trom*oplastinei = faza cea mai laborioasa dureaza cel mai mult: , + = min.
< fa/a a II+a - formarea trom*inei (tromboplastina transforma protrombina in trombina) dureaza #5 s
< fa/a a III+a- formarea fi*rinei dureaza #+& s
-trombina desface, din fibrinogen, niste monomeri de fibrina, care se polimerizeaza spontan, dand reteaua de
fibrina ce devine insolu*ila in ociurile retelei de fi!rina se fi.eaza elementele figurate sangerarea se opreste
1unctiile sangelui ! repre/entate de functiile componentelor sale si in plus0
- rolul de sistem de integrare + coordonare umorala ale functiilor prin hormonii, mediatorii chimici + catabolitii pe
care-i veiculeaza
- rol de indepartare + transport spre locurile de e"cretie a su*stantelor to"ice- neutili/a*ile sau in e"ces
- rol in termoreglare, datorita continutului sau !ogat in apa
Marea si mica circulatie
-in alcatuirea ar*orelui %ascular se disting & teritorii de circulatie: circulatia mica (pulmonara) + circulatia mare
(sistemica)
Circulatia mica 3pulmonara4 incepe in ventriculul drept, prin trunc)iul a$ pulmonare, care transporta spre
plaman sange cu CO
&
trunciul pulmonar se imparte in cele 2 aa$ pulmonare, care duc sangele cu CO
&
spre
reteaua capilara din jurul alveolelor, unde il cedeaza alveolelor - care-l elimina prin e"piratie sangele cu O
&
e
colectat de %enele pulmonare, cate 2 pentru fiecare plaman cele & vene pulmonare sfarsesc in atriul stang
Circulatia mare 3sistemica4 incepe in ventriculul stang, prin a$ aorta care transporta sangele cu O
+
+ substante
nutritive spre tesuturi + organe de la nivelul acestora, sangele incarcat cu CO
&
este preluat de cele 2 %ene ca%e
care il duc in atriul drept
istemul aortic
= format din a$ aorta + ramurile ei, care iriga toate tesuturile + organele corpului omenesc
-sistemul aortic incepe din ventriculul stang cu aorta ascendenta, din care se desprind cele & aa$ coronare dupa
ce urca (-* cm, se cur!eaza si formeaza arcul aortic care se continua cu aorta descendenta, su!impartita in a$
toracala + a$ a*dominala terminal, aorta a*dominala se !ifurca in aa$ iliace comune (stanga + dreapta)
Ramurile arcului aortic
-dinspre dreapta spre stanga, din arc se desprind:
- trunc)iul *ra)iocefalic se imparte apoi in a$ carotida comuna dreapta + a$ su*cla%iculara dreapta
- a$ carotida comuna stanga
- a$ su*da%iculara stanga
-am!ele aa$ carotide comune, stanga + dreapta, urca la nivelul gatului pana in dreptul marginii superioare a
cartilajului tiroid, unde se !ifurca in ACE + ACI la acest nivel e.ista o mica dilatatie = sinusul carotic
(carotidian), !ogata in receptori
-ACE iriga gatul- regiunile occipitala si temporala + viscerele fetei
-ACI patrunde in craniu, irigand creierul + ochiul
-aa$ su*da%iculare a/ung de la originea lor pana in axila- unde iau numele de aa$ a"ilare din aa$ su*cla%iculare
se desprind:
- a$ %erte*rala intra in craniu prin gaura occipitala, unde se uneste cu opusa, participand la vascularizatia
encefalului
- a$ toracica interna din care iau nastere aa$ intercostale anterioare
a$ a"ilara vascularizeaza atat peretii axilei, cat si peretele anterolateral al toracelui si se continua cu a$
*ra)iala, care vascularizeaza bratul la plica cotului, a$ *ra)iala da nastere la aa$ radiala + ulnara, care
vascularizeaza antebratul la mana se formeaza arcadele palmare, din care se desprind aa$ digitale
Ramurile aortei descendente
-aorta descendenta toracica da:
- rr$ parietale
- rr$ %iscerale = aa$ *ronsice- pericardice + esofagiene
-aorta descendenta a*dominala da:
- rr$ parietale
- rr$ %iscerale = trunc)iul celiac, aa$ me/enterica superioara, aa$ renale (stanga + dreapta), aa$
testiculare P o%ariene (stanga + dreapta) 0 a$ me/enterica inferioara
trunc)iul celiac se imparte in ( rr.: splenica- gastrica stanga + )epatica si vascularizeaza
stomacul- duodenul, pancreasul, ficatul + splina
a$ me/enterica superioara vascularizeaza jejuno&ileonul, cecul, colonul ascendent + partea
dreapta a colonului transvers
a$ me/enterica inferioara vascularizeaza partea stanga a colonului transvers, colonul
descendent, sigmoidul + partea superioara a rectului
Ramurile terminale ale aortei
-aa$ iliace comune (stanga + dreapta), a/unse la articulatia sacro&iliaca, se impart fiecare in aa$ iliace e"terna +
interna
a$ iliaca e"terna iese din !azin si a/unge pe fata anterioara a coapsei, devenind a$ femurala care iriga coapsa
se continua cu a$ poplitee, care se afla in fosa poplitee (fata posterioara a genunciului) ea se imparte in & aa$
ti*iale:
1. a$ ti*iala anterioara - iriga fata anterioara a gambei + laba piciorului si se termina prin a$ dorsala a
piciorului, din care se desprind aa$ digitale dorsale
2. a$ ti*iala posterioara - iriga fata posterioara a gambei si, a/unsa in regiunea plantara, se imparte in cele &
aa$ plantare (interna + e.terna), din care se desprind aa$ digitale plantare
a$ iliaca interna are:
1. rr$ parietale - pentru peretii bazinului
2. rr$ %iscerale - pentru organele din bazin (vezica urinara, ultima portiune a rectului) + organele genitale -
uter, vagin, vulva, prostata, penis
istemul %enos
>istemul venos al marii circulatii = reprezentat de 2 vene mari: %ena ca%a superioara + %ena ca%a inferioara
<ena ca%a superioara strange sangele venos de la:
1- de la creier, cap, gat prin %enele .ugulare interne (<?I)
- de fiecare parte: prin unirea <?I cu %ena su*cla%iculara iau nastere %enele *ra)iocefalice (stanga +
dreapta) iar prin fuzionarea acestora se formeaza %ena ca%a superioara
2 - de la membrele superioare prin %enele su*cla%iculare
-%ena su*cla%iculara continua %ena a"ilara, care strange sangele venos de la nivelul membrelor superioare
acesta este colectat de & sisteme %enoase:
- unul profund venele profunde poarta aceeasi denumire cu arterele care le insotesc
- unul superficial venele superficiale, su!cutanate, se gasesc imediat su! piele si se pot vedea cu
ociul li!er prin transparenta, datorita coloratiei al!astre ele nu insotesc arterele si se varsa in
venele profunde la nivelul lor se fac in/ectii venoase
$ - de la torace (spatiile intercostale, esofag, !ronii, pericard + diafragm) prin sistemul az;gos
<ena ca%a inferioara aduna sange venos de la membrele inferioare, de la peretii + viscerele din bazin, rinichi-
suprarenale, testicule 7 ovare, peretele posterior al abdomenului (%enele lom*are) + de la ficat (%enele )epatice)
-se formeaza prin unirea %enei iliace comune stangi + dreapta
la randul ei, fiecare %ena iliaca comuna este formata prin unirea %enei iliace e"terne cu %ena iliaca interna
-%ena iliaca interna colecteaza sangele de la peretii + viscerele din bazin
-%ena iliaca e"terna continua %ena femurala, care strange sangele venos de la nivelul membrului inferior
- ca si la mem!rul superior, se disting vene superficiale + vene profunde (cu aceleasi caracteristici)
%ena ca%a inferioara urca la dreapta coloanei vertebrale, stra!ate diafragma + se termina in atriul drept
9 vena aparte a marii circulatii = %ena porta, care transporta spre ficat sange incarcat cu substante nutritive rezultate
in urma a!sor!tiei intestinale ea se formeaza din unirea a ( %ene: me/enterica superioara + me/enterica
inferioara + splenica
Circulatia limfatica
prin sistemul limfatic circula limfa, care face parte din mediul intern al organismului si care, in final, a/unge in
circulatia venoasa
istemul limfatic se deosebeste de sistemul circulator sang%in prin & caracteristici0
< este adaptat la functia de drenare a tesuturilor, din care cauza capilarele sale formeaza retele terminale, spre
deose!ire de capilarele sang%ine, care ocupa o pozitie intermediara intre sistemul arterial si cel %enos
< peretii vaselor limfatice = mai subtiri decat cei ai vaselor sangvine
-sistemul limfatic incepe cu capilarele limfatice, care au aceeasi structura ca si capilarele sangvine
- capilarele limfatice = foarte raspandite, ele gasindu-se in toate organele + tesuturile prin confluenta capilarelor
limfatice se formeaza vase limfatice, care sunt prevazute la interior cu valve semilunare ce inlesnesc circulatia limfei
- peretii vaselor limfatice au o structura asemanatoare venelor
- pe traseul vaselor limfatice se gasesc o serie de formatiuni caracteristice, numite ganglioni limfatici, prin care limfa
trece in mod o!ligatoriu ganglionii limfatici reali/ea/a mai multe functii:
- produc limfocite + monocite
- formeaza anticorpi
- au rol in circulatia limfei
- opresc patrunderea unor su!stante straine
- au rol de bariera in raspandirea infectiilor
- limfa colectata din diferitele tesuturi + organe, dupa ce a stra!atut ganglionii regionali, circula spre trunc)iurile
limfatice mari, a/ungand, in final, in & colectoare limfatice mari: canalul toracic + vena limfatica dreapta
Canalul toracic = cel mai mare colector limfatic si incepe printr-o dilatatie numita cisterna c)ili, situata in fata
verte!rei L& urca anterior de coloana vertebrala- inapoia aortei stra!ate diafragma + patrunde in torace-
descizandu-se in ung)iul %enos format prin unirea <?I stanga cu %ena su*cla%iculara stanga
- are o lungime de &;+(5 cm, fiind prevazut cu valve in interior
- el strange limfa din #7& inferioara + din #7, superioara stanga ale corpului
<ena limfatica dreapta are o lungime de #+& cm si colecteaza limfa din #7, superioara dreapta a corpului se
descide la confluenta dintre <?I dreapta si %ena su*cla%iculara dreapta
-in fiecare minut se filtreaza, la nivelul capilarelor arteriale, #: ml apa din acest volum, #; mL se resor! in sange,
la nivelul capatului venos al capilarelor + %olumul de apa restant in tesuturi nu stagnea/a- ci ia calea capilarelor
limfatice
-debitul limfatic mediu este in /ur de #;55mL7/i, insa poate varia mult in functie de factorii hemodinamici locali
plina
= un organ a!dominal nepereche- care apartine sistemului circulator ea:
- produce limfocite
- distruge hematiile batrane
- intervine in metabolismul fierului
= organ de depozit sangvin (&55+(55g sange), pe care il trimite in circulatie la nevoie (emoragii, efort fizic)
-splina ocupa lo.a splenica, cuprinsa intre colonul transvers si diafragm, la stanga lojei gastrice are o culoare
*run+roscata + o masa de #=5+&55 g
& vascularizatia arteriala a splinei - realizata de a$ splenica, r$ a trunc)iului celiac
- sangele venos este colectat in %ena splenica, aceasta participand la formarea %enei porte
Acti%itatea cardiaca
-aparatul cardiovascular asigura circulatia sangelui + limfei in organism =4 se indeplinesc & functii ma.ore:
#$ distri*uirea su*stantelor nutriti%e + a o"igenului tuturor celulelor din organism
&$ colectarea produsilor tisulari de cata*olism pentru a fi e"cretati
-forta motrice a acestui sistem = inima, in timp ce:
- arterele = conductele de distributie
- %enele = rezervoarele de sange, asigurand intoarcerea acestuia la inima
- microcirculatia (arteriole, metarteriole, capilare, venule) = teritoriul vascular la nivelul caruia au loc
schimburile de substante + gaze
Inima
+ Inima ca TpompaU+
-rolul fundamental al inimii = a pompa sange fiecare parte a inimii este ecipata cu & seturi de %al%e care, in mod
normal, impun deplasarea sangelui intr&un singur sens
#$<al%ele atrio+%entriculare 3mitrala + tricuspida4 - care separa atriile de ventricule0
- se desc)id in timpul diastolei, permitand sangelui sa treaca in ventricule
- se inc)id in timpul sistolei- interzicand trecerea sangelui inapoi in atrii
&$ <al%ele semilunare 3aortice + pulmonare40
- se desc)id in timpul sistolei, permitand expulzia sangelui in artere
- se inc)id in diastola, impiedicand revenirea sangelui in ventricule
-activitatea de pompa a inimii se poate aprecia cu a/utorul de*itului cardiac = volumul de sange expulzat de fiecare
ventricul intr&un minut el este = cu volumul de sange pompat de un ventricul la fiecare bataie $volum&bataie%,
inmultit cu frecventa cardiaca
- %olumul+*ataie al fiecarui ventricul este, in medie, de H5 mL
- frec%enta cardiaca normala = de H5+H; *atai7min
astfel, de*itul cardiac de repaus = apro.imativ ;l7min
-frec%enta cardiaca = su! control ner%os0
+ activitatea sistemului nervos simpatic determina : cresterea frec%entei cardiace
+ activitatea parasimpatica 3%agala4 o ; scade
-%olumul+*ataie variaza cu forta contractiei ventriculare, presiunea arteriala + volumul de sange aflat in ventricul
la sfarsitul diastolei
in cursul unor eforturi fizice intense, frec%enta cardiaca poate creste pana la &55 *atai 7 minut, iar %olumul+
*ataie pana la #;5 mL, determinand o : crestere a de!itului cardiac de la ; la (5 litri, deci de : ori
+ de*itul cardiac0
- in somn, ; scade
- in fe*ra- sarcina + la altitudine : creste
- functia de pompa a inimii se realizeaza cu a/utorul proprietatilor m+lui cardiac
Proprietatile fundamentale ale miocardului
- depolarizarea unei celule cardiace este transmisa celulelor adiacente, ceea ce transforma miocardul intr-un sincitiu
functional inima functioneaza ca + sincitii: unul atrial + unul ventricular, izolate din punct de vedere electric
- in mod normal, e.ista o singura cone.iune functionala electrica intre atrii + ventricule: nodulul atrio%entricular +
continuarea sa, fasciculul atrio%entricular Bis
Musculatura cardiaca este alcatuita din & tipuri de celule musculare0
1. celule care initiaza + conduc impulsul
2. celule care, pe langa conducerea impulsului, raspund la stimuli prin contractie si alcatuiesc miocardul de lucru
evident, am!ele tipuri de celule sunt e"cita*ile, dar, contrar situatiei intalnite la musciul striat, stimulul este
generat in interiorul organului insusi (in celulele de tip #) acest fapt constituie autoritmicitatea 3sau
automatismul4 inimii
a$ e"cita*ilitatea = proprietatea celulei musculare cardiace de a raspunde la un stimul printr-un PA propagat
unele manifestari ale e.cita!ilitatii (pragul de e.cita!ilitate, legea =tot sau nimic=) = comune cu ale altor celule
e.cita!ile
inima prezinta particularitatea de a fi e"cita*ila numai in fa/a de rela"are 3diastola4 8 ine"cita*ila in fa/a de
contractie 3sistola4 aceasta reprezinta legea ine"cita*ilitatii periodice a inimii
in timpul sistolei, inima se afla in perioada refractara absoluta@ oricat de puternic ar fi stimulul, el ramane fara
efect aceasta particularitate a e.cita!ilitatii miocardice prezinta o mare importanta pentru conservarea functiei de
pompa ritmica stimulii cu frecventa mare nu pot tetaniza inima prin sumarea contractiilor e.plicatia starii
refractare a inimii rezida din forma particulara a '% al fi!rei miocardice
*$ automatismul = proprietatea inimii de a se autostimula scoasa din corp, inima continua sa !ata in lipsa
influentelor e.trinseci nervoase, vegetative + umorale, inima isi continua activitatea ritmica timp de ore sau /ile, daca
este irigata cu un licid nutritiv special
-automatismul este generat in anumiti centri, care au in alcatuirea lor celule ce initiaza + conduc impulsurile
- in mod normal, in inima e.ista ( centri de automatism cardiac
,* 'odulul sino&atrial - la acest nivel, frecventa descarcarilor este mai rapida, de H5+=57min$ si, din aceasta cauza,
activitatea cardiaca este condusa de acest centru, inima !atand, in mod normal, in ritm sinusal
+* 'odulul atrio&ventricular (/onctiunea atrioventriculara) - la acest nivel, frecventa descarcarilor este de ,5 PA7min
de aceea, acest centru nu se poate manifesta in mod normal- desi el functioneaza permanent si in paralel cu
nodulul sino&atrial
- daca centrul sinusal este scos din functie, comanda inimii este preluata de nodulul atrio%entricular, care imprima
ritmul nodal sau jonctional
3* Fasciculul <is + reteaua Pur.inje aici frec%enta de descarcare = de &; impulsuri7min acest centru poate
comanda inima numai in cazul intreruperii conducerii atrioventriculare, imprimand ritmul idio&ventricular
- ritmul functional al centrului de comanda poate fi modificat su! actiunea unor factori e"terni:
- caldura sau stimularea sistemului ner%os simpatic accelereaza ritmul inimii 6 tahicardie
- racirea nodulului sinusal sau stimularea parasimpaticului au efect contrar - bradicardie
c$ conducti*ilitatea = proprietatea miocardului de a propaga excitatia la toate fibrele sale %ite/a de conducere
difera: este de #5 ori mai mare prin fasciculul Bis + reteaua PurEin.e, decat prin miocardul contractil atrial +
%entricular
d$ contractilitatea = proprietatea miocardului de a dezvolta tensiune intre capetele fibrelor sale astfel, in
cavitatile inimii se genereaza presiune, iar, ca urmare a scurtarii fibrelor miocardice, are loc e"pul/ia sangelui
- manifestarile fundamentale ale contractilitatii = gene/a tensiunii + %ite/a de scurtare
- forta de contractie = proportionala cu grosimea peretilor inimii0
- mai ; redusa la atrii + mai : puternica la ventricule
- mai : mare la ventriculul stang fata de cel drept
Contractiile inimii ! sistole, iar rela"arile ! diastole

Ciclul cardiac
-un ciclu cardiac = format dintr-o sistola + o diastola
- datorita intarzierii propagarii stimulului prin nodulul atrio&ventricular- e.ista un asincronism intre sistola atriilor
si cea a %entriculelor sistola atriala o preceda cu 5-#5 s pe cea a %entriculelor
- durata unui ciclu cardiac este invers proportionala cu frec%enta cardiaca la un ritm de H; *atai7min, ciclul
cardiac dureaza 5-= s
el incepe cu sistola atriala care dureaza 5-#5 s - %entriculele se afla la sfarsitul diastolei, sunt aproape pline cu
sange- iar sistola atriala definitiveaza aceasta umplere in timpul sistolei atriale are loc o crestere a presiunii din
atrii sangele nu poate reflua spre venele mari- datorita contractiei fibrelor musculare din /urul orificiilor de
varsare a venelor in atrii singura cale descisa o reprezinta orificiile atrio%entriculare
sistola atriala este urmata de diastola atriala - care dureaza 5-H5 s in paralel si corespunzator inceputului
diastolei atriale, are loc sistola %entriculara, care dureaza 5-(5 s si se desfasoara in doua faze:
#$ fa/a de contracie i/o%olumetrica incepe in momentul inchiderii valvelor atrio&ventriculare si se termina in
momentul deschiderii valvelor semilunare in acest interval de timp, ventriculul se contracta ca o cavitate incisa,
asupra unui licid incompresi!il, fapt care duce la o crestere foarte rapida a presiunii intracavitare in momentul in
care presiunea ventriculara o depaseste pe cea din artere, valvele semilunare se descid si are loc ejectia sangelui
&$ fa/a de e.ectie - incepe cu deschiderea valvelor semilunare si se termina in momentul inchiderii acestora
- %olumul de sange e/ectat in timpul unei sistole (volum - !ataie sau volum sistolic) este de H; mL in stare de repaus
si poate creste pana la #;5+&55 mL in eforturile fizice intense
- urmeaza apoi diastola %entriculara, care durea/a 5-;5 s datorita rela.arii miocardului, presiunea intracavitara
scade rapid cand presiunea din ventricule devine inferioara celei din arterele mari, are loc inchiderea valvelor
semilunare, care impiedica reintoarcerea sangelui in ventricule pentru scurt timp, ventriculele devin cavitati
inchise (diastola izovolumetrica) in acest timp, presiunea intraventriculara continua sa scada pana la valori
inferioare celei din atrii, permitand desciderea valvelor atrio-ventriculare in acest moment, incepe umplerea cu
sange a ventriculelor
urmeaza o perioada de 5-,5 s = diastola generala, in care atriile + ventriculele se relaxeaza la sfarsitul acestei
faze, are loc sistola atriala a ciclului cardiac urmator
Manifestari ce insotesc ciclul cardiac - in timpul activitatii sale, cordul produce o serie de manifestari:
1. manifestarile electrice = insumarea vectoriala a !iocurentilor de depolarizare + repolarizare miocardica
inregistrarea grafica a acestora = electrocardiograma, metoda larg folosita in clinica pentru e.plorarea activitatii inimii
2. manifestarile mecanice = redate de:
a. socul ape"ian = o e.pansiune sistolica a peretelui toracelui in dreptul varfului inimii (spatiul ( intercostal stang)
!. pulsul arterial = o e.pansiune sistolica a peretelui arterei datorita cresterii !ruste a presiunii sangelui
Pulsul se percepe comprimand o artera superficiala pe un plan dur (osos) - de e.emplu, artera radiala prin
palparea pulsului o!tinem informatii privind volumul sistolic, frecventa cardiaca + ritmul inimii inregistrarea
grafica a pulsului = sfigmograma ea ofera informatii despre artere + despre modul de golire a ventriculului stang
anifestarile acustice = de zgomotele cardiace
-/gomotul I = sistolic = este mai lung, de tonalitate /oasa + mai intens el este produs de inchiderea
valvelor atrio&ventriculare + de vibratia miocardului la inceputul sistolei ventriculare
-/gomotul II = diastolic, este mai scurt, mai acut + mai putin intens el este produs, la inceputul diastolei
ventriculare, de inchiderea valvelor semilunare
Egomotele cardiace pot fi inregistrate grafic, rezultand o fonocardiograma$
Circulatia sangelui
-cu studiul circulatiei sangelui se ocupa )emodinamica
- sangele se deplaseaza in circuit inchis + intr&un singur sens deoarece mica + marea circulatie sunt dispuse in
serie, volumul de sange pompat de ventriculul stang, intr-un minut, in marea circulatie = cu cel pompat de
ventriculul drept in mica circulatie
- legile generale ale hidrodinamicii sunt aplica!ile si la hemodinamica
Circulatia arteriala
-arterele = vase prin care sangele iese din inima si au urmatoarele proprietati functionale
#$ Elasticitatea = proprietatea arterelor mari de a se lasa destinse cand creste presiunea sangelui si de a reveni la
calibrul initial cand presiunea a scazut la valori mai mici
- in timpul sistolei %entriculare, in artere este pompat un volum de H; mL de sange peste cel continut in aceste %ase
datorita elasticitatii- unda de soc sistolica este amortizata are loc inmagazinarea unei parti a energiei sistolice
su! forma de energie elastica a peretilor arteriali aceasta energie este retrocedata coloanei de sange, in timpul
diastolei
prin aceste variatii pasive ale cali!rului vaselor mari, se produce transformarea e/ectiei sacadate a sangelui din
inima in curgere continua a acestuia prin artere
&$ Contractilitatea = proprietatea vaselor de a&si modifica marcat diametrul lumenului prin contractarea (
relaxarea muschilor netezi din peretele lor acest fapt permite un control fin al distri!utiei de!itului cardiac catre
diferite organe + tesuturi
- tonusul musculaturii netede depinde de activitatea nervilor simpatici, de presiunea arteriala, de concentratia locala
a unor metaboliti + de activitatea unor mediatori
- suprafata totala de sectiune a ar!orelui circulator creste semnificativ pe masura ce avansam spre periferie
- viteza de curgere va fi invers proportionala cu suprafata de sectiune
- circulatia sangelui prin artere se apreciaza masurand presiunea arteriala, debitul sangvin + rezistenta la curgere a
sangelui $rezistenta periferica%
($ Presiunea arteriala sangele circula in vase su! o anumita presiune, care depaseste presiunea atmosferica:
- cu #&5mmBg in timpul sistolei ventriculare stangi (presiune arteriala ma"ima sau sistolica)
- cu =5 mm Bg in timpul diastolei (presiune arteriala minima sau diastolica)
)n practica medicala curenta, la om, presiunea sangelui se apreciaza indirect, prin masurarea tensiunii arteriale
aceasta se determina masurand contrapresiunea necesara a fi aplicata la exteriorul arterei, pentru a egala
presiunea sangelui din interior
1actorii determinanti ai presiunii arteriale
3ebitul cardiac presiunea arteriala variaza proportional cu acesta
!ezistenta periferica reprezinta totalitatea factorilor care se opun curgerii sangelui prin vase este direct
proportionala cu viscozitatea sangelui + lungimea vasului cea mai mare rezistenta se intalneste la nivelul
arteriolelor cu cat vasul este mai ingust + lung, cu atat rezistenta este mai mare
9olumul sangvin (volemia) variaza concordant cu variatia lichidelor extracelulare (K"8)
- in ; scaderi ale %olumului LEC, > scade si %olemia se produce diminuarea presiunii arteriale ()ipotensiune)
- in :cresteri ale %olumului LEC, : creste %olemia si se produce o crestere a presiunii arteriale ()ipertensiune)
"lasticitatea contri!uie la amortizarea tensiunii arteriale in sistola + la mentinerea ei in diastola scade cu varsta
- intre de!itul circulant, presiunea sangelui + rezistenta la curgere e.ista relatii matematice de*itul este direct
proportional cu presiunea si in%ers proportional cu re/istenta0 2 ! P7R
+ %ite/a sangelui in artere- ca si presiunea scad pe masura ce ne departam de inima
- in aorta viteza este de ;55 mm( s
- iar in capilare, de 5-; mm( s deci de #$555 de ori mai redusa aceasta se datoreaza cresterii suprafetei
de sectiune a teritoriului capilar de 1222 de ori fata de cea a aortei
<ipertensiunea arteriala sistemica = cresterea presiunii arteriale sistolice siPsau diastolice peste #(5mm Bg,
respectiv N5 mm Bg !G ipertensiunea determina cresterea lucrului mecanic cardiac si poate duce la afectarea
vaselor sangvine + a altor organe, mai ales a rinicilor, cordului + ocilor
Circulatia %enoasa
-%enele = vase prin care sangele se intoarce la inima %olumul %enos este de ( ori O decat cel arterial asadar,
in teritoriul venos se afla circa H; I din %olumul sanguin
- presiunea sangelui in vene = ; ; foarte /oasa: #5mm Bg la originile sistemului venos si 5 mm Bg la varsarea
venelor cave in atriul drept
- deoarece suprafata de sectiune a %enelor ca%e este P decat a capilarelor, viteza de circulatie a sangelui creste de
la periferie $E,8mm(s% spre inima, atingand valoarea de ,EE mm( s in cele & %ene ca%e
- datorita structurii peretilor lor, care contin cantitati mici de tesut elastic + tesut muscular neted, venele prezinta
distensi*ilitate + contractilitate
- cau/a principala a intoarcerii sangelui la inima = insasi activitatea de pompa cardiaca inima creaza si mentine
permanent o diferenta de presiune intre aorta (#55mm Bg) si atriul drept (5 mm Bg) desi presiunea sangelui
scade mult la trecerea prin arteriole si capilare, mai ramane o forta de impingere de 12 mm #g, care se manifesta la
inceputul sistemului venos
- inima functioneaza simultan ca o pompa RXaspiro+respingatoareU ea trimite sange spre aorta, in timpul sistolei
ventriculare, si, concomitent, aspira sangele din %enele ca%e in atriul drept
-spiratia toracica = un factor a/utator care contri!uie la mentinerea unor valori scazute ale presiunii in venele mari
din cavitatea toracica ea se manifesta mai ales in inspiratie
Presa abdominata = presiunea pozitiva din cavitatea a!dominala care impinge sangele spre inima in inspiratie,
datorita co!orarii diafragmului, efectul de presa este accentuat
Pompa musculara in timpul contractiilor musculare, venele profunde sunt golite de sange, iar in perioadele de
rela.are dintre doua contractii, ele aspira sangele din venele superficiale reflu.ul sangvin este impiedicat de
prezenta valvelor (la nivelul venelor mem!relor inferioare)
Gravitatia favorizeaza curgerea sangelui din venele situate deasupra atriului drept are efect negativ asupra
intoarcerii sangelui din venele mem!relor inferioare
asajul pulsatil efectuat de artere asupra venelor omonime, aflate impreuna in acelasi pacet vascular, are efect
favora!il asupra intoarcerii venoase intoarcerea sangelui la inima are o mare importanta pentru reglarea de!itului
cardiac, deoarece o inima sanatoasa pompeaza, conform legii inimii, atat sange cat primeste prin aflu. venos.
($ Respiratia
>istemul respirator cuprinde: caile respiratorii = cavitatea nazala + faringe + laringe + traee + !ronii 0 plamanii
Caile respiratorii
Ca%itatea na/ala = formata din doua spatii simetrice = fose nazale, situate su! !aza craniului + deasupra cavitatii
!ucale din cavitatile nazale, aerul trece prin faringe
1aringele = raspantie intre calea respiratorie si cea digestiva
Laringele = un organ cu du!la functie: respiratorie + fonatorie, prin corzile vocale
Tra)eea = un organ su! forma de tub care continua laringele si are o lungime de #5+#& cm la nivelul verte!rei T,,
traeea se imparte in + bronhii
Cro)niile patrund in plaman prin hil, unde se ramifica intrapulmonar, formand arborele bronsic
Plamanii
= principalele organe ale respiratiei situati in cavitatea toracica au o capacitatea totala de ; 555 mL de aer, cu
variatii individuale
-fiecare plaman = invelit de o seroasa numita pleura, care prezinta:
- o foita parietala ce captuseste peretii toracelui
- o foita %iscerala ce acopera plamanul
)ntre cele 2 foite e.ista o cavitate virtuala = ca%itatea pleurala, in care se afla o lama fina de lichid pleural
Ar*orele *ronsic !ronia principala se imparte in bronhii iar acestea, la randul lor se divid in bronhiole
-ultimele ramificatii ale ar!orelui !ronsic = bronhiolele respiratorii de la care pleaca ductele alveolare
terminate prin saculeti alveolari peretii saculetilor alveolari = compartimentati in alveole pulmonare
- !roniolele respiratorii + formatiunile derivate din ele (ducte alveolare, saculeti alveolari + alveole pulmonare) =
acinii pulmonari acinul = unitatea morfo-functionala a plamanului
- in /urul alveolelor se gaseste o !ogata retea de capilare, care, impreuna cu peretii alveolelor, formeaza membrana
alveolo&capilara (mem!rana respiratorie) la nivelul careia au loc scim!urile de gaze dintre alveole si sange
Respiratia = scim!ul de O
&
+ CO
&
dintre organism si mediu din punct de vedere functional, respiratia prezinta:
1. ventilatia pulmonara deplasarea aerului in am!ele sensuri intre al%eolele pulmonare si atmosfera
2. difuziunea O
+
si #O
+
intre al%eolele pulmonare si sange
$. transportul O
+
si #O
+
prin sange si lic)idele organismului catre si de la celule
&. reglarea ventilatiei
<entilatia pulmonara
- circulatia altemativa a aerului se realizeaza ca urmare a variatiilor ciclice ale volumului cutiei toracice, urmate de
miscarile in acelasi sens ale plamanilor, solidarizati cu aceasta prin intermediul pleurei
- variatiile ciclice ale volumului aparatului toraco-pulmonar se realizeaza in cursul a 2 miscari de sens opus:
- miscarea inspiratorie
- miscarea e"piratorie
+ dimensiunile plamanilor pot %aria prin distensie + retractie in doua moduri @ prin0
1. miscarile de ridicare + coborare ale diafragmului care alungesc + scurteaza cavitatea toracica
2. ridicarea + coborarea coastelor duc la cresterea + descresterea diametrului antero-posterior al cavitatii toracice
- respiratia normala, de repaus, se realizeaza aproape in intregime prin miscarile din prima categorie0
- in timpul inspiratiei, contractia diafragmei trage in jos fata bazala a plamanilor apoi
- in timpul e"piratiei linistite, diafragma se rela.eaza, iar retractia elastica a plamanilor, a peretelui toracic +
a structurilor a!dominale comprima plamanii
-a doua cale de e.pansionare a plamanilor = ridicarea grila.ului costal in po/itia de repaus acesta este coborat,
permitand sternului sa se apropie de coloana verte!rala cand grila/ul costal se ridica, acesta proiecteaza inainte
sternul, care se indeparteaza de coloana verte!rala ceea ce mareste diametrul antero-posterior cu apro.. &5 I in
inspiratia ma.ima fata de e.piratie
muscii care determina ridicarea grila.ului costal = muschii gatului, in special
muscii care determina co*orarea grila.ului costal = muschi expiratori 6 de e.. mm$ drepti a*dominali
Presiunea pleurala = presiunea din spatiul cuprins intre pleura %iscerala si cea parietala
in mod normal, e.ista o suctiune permanenta a lichidului din acest spatiu ceea ce duce la o presiune negativa
la acest nivel (W decat valoarea celei atmosferice)
-presiunea pleurala variaza cu fazele respiratiei
Presiunea al%eolara = presiunea din interiorul alveolelor pulmonare
- in repaus, cand glota este desc)isa, aerul nu circula intre plamani si atmosfera in acest moment, presiunea in
orice parte a ar!orelui respirator = cu presiunea atmosferica, considerata 5 cm B
&
O
- in timpul inspiratiei- pentru a permite patrunderea aerului in plamani, presiunea in alveole tre!uie sa scada su!
presiunea atmosferica in timpul unei inspiratii normale ea devine +# cm B
&
O aceasta presiune negativa usoara
este suficienta pentru ca, in cele & secunde necesare inspiratiei, in plamani sa patrunda apro.imativ ;55 mL de aer
- in timpul expiratiei apar variatii opuse presiunea alveolara creste la apro.imativ +#cm B
&
O aceasta forteaza
;55 mL de aer sa iasa din plamani in cele &+( secunde, cat dureaza e.piratia
1ortele elastice pulmonare (de recul) care stau la !aza realizarii e.piratiei sunt de 2 tipuri:
1. fortele elastice ale tesutului pulmonar insusi
2. fortele elastice produse de tensiunea superficiala a lichidului tensioactiv care captuseste la interior peretii
alveolari $surfactant% + alte spatii aeriene pulmonare
-deoarece suprafata interna a alveolelor = acoperita de acest strat su!tire de licid, iar in alveole e.ista aer, aici apar
forte de tensiune superficiala intrucat acest fenomen este prezent in toate spatiile aeriene pulmonare, efectul este o
forta rezultanta a intregului plaman = forta de tensiune superficiala si care se adauga elasticitatii tesutului pulmonar,
favorizand e.piratia
<olume + capacitati pulmonare
-o metoda simpla pentru studiul ventilatiei pulmonare = inregistrarea volumului aerului deplasat spre interiorul si,
respectiv, e.teriorul plamanilor, procedeu numit spirometrie (datorita denumirii aparatului utilizat - spirometru)
<olume pulmonare
-e.ista & volume pulmonare diferite =4 adunate, reprezinta volumul ma.im pe care il poate atinge e.pansiunea
pulmonara:
,* 9olumul curent = volumul de aer inspirat + e.pirat in timpul respiratiei normale in medie ;55 mL
+* 9olumul inspirator de rezerva = un volum suplimentar de aer care poate fi inspirat peste volumul curent circa
#;55 mL
3* 9olumul expirator de rezerva = cantitatea suplimentara de aer care poate fi e.pirata in urma unei e.piratii fortate,
dupa e.pirarea unui volum curent circa #;55 mL
7* 9olumul rezidual = volumul de aer care ramane in plamani si dupa o e.piratie fortata circa #;55 mL
Capacitati pulmonare = sume de doua sau mai multe volume pulmonare
,* #apacitatea inspiratorie = volumul curent + volumul inspirator de rezerva = cantitatea de aer pe care o persoana o
poate respira, pornind de la nivelul e.pirator normal pana la distensia ma.ima a plamanilor (&555 mL)
+* #apacitatea reziduala functionala = volumul e.pirator de rezerva + volumul rezidual = cantitatea de aer care
ramane in plamani la sfarsitul unei e.piratii normale (&555 mL)
3* #apacitatea vitala = volumul inspirator de rezerva + volumul curent + volumul e.pirator de rezerva = volumul
ma.im de aer pe care o persoana il poate scoate din plamani dupa o inspiratie ma.ima (( ;55 mL)
7* #apacitatea pulmonara totala = capacitatea vitala + volumul rezidual = volumul ma.im pana la care pot fi
e.pansionati plamanii prin efort inspirator ma.im (; 555 mL)
cu e.ceptia volumului rezidual, celelalte volume pulmonare se masoara spirometric
pentru masurarea volumului rezidual + a capacitatilor care il includ, se utilizeaza metode de masurare speciale
Minut+%olumul respirator sau de*itul respirator = cantitatea totala de aer deplasata in ar!orele respirator in fiecare
minut = cu produsul dintre volumul curent si frecventa respiratorie (volum curent = ;55 mL, frecventa respiratorie de
#=7min este egal cu Nl7min)
in diferite conditii fiziologice + patologice, valorile se pot modifica foarte mult
<entilatia al%eolara = volumul de aer care a/unge in zona alveolara a tractului respirator in fiecare minut si participa
la scim!urile de gaze respiratorii valoarea sa medie = de ,-;+; l7min deci numai o parte din minut-volumul
respirator restul reprezinta %entilatia spatiului mort (aer care umple caile aeriene pana la !roniile terminale + nu
participa la scim!urile de aer)
-ventilatia alveolara = unul dintre factorii ma/ori care determina presiunile partiale ale O
&
si CO
&
in al%eole
2ifu/iunea
-dupa ventilatia alveolara urmeaza o noua etapa a procesului respirator:
- difuziunea O
&
din al%eole in sangele capilar 0
- difuziunea in sens in%ers a CO
&

- procesul are loc doar in conditiile in care e.ista o diferenta de presiune iar sensul procesului = totdeauna orientat
dinspre zona cu presiune mare : catre zona cu presiune mica ;
- concentratia gazelor in aerul alveolar = foarte diferita de cea din aerul atmosferic cau/e ale acestor diferente:
- cu fiecare respiratie, aerul al%eolar este inlocuit doar partial cu aer atmosferic
- din aerul al%eolar este extras O
+
acesta primeste permanent #O
+
din sangele pulmonar
- aerul atmosferic uscat care patrunde in caile respiratorii este umezit inainte de a a/unge la alveole
- aerisirea lenta la nivel alveolar este foarte importanta pentru prevenirea scim!arilor !ruste ale concentratiei
sangvine a gazelor
Mem*rana al%eolo+capilara (respiratorie) = alcatuita din:
1. endoteliul capilar
2. interstitiul pulmonar
$. epiteliul alveolar
&. surfactant (licid tensioactiv)
-grosimea sa medie = 5-: microni suprafata sa totala este de ;5+#55 m
&
-factorii care influenteaza rata difuziunii gazelor prin mem!rana alveolo-capilara sunt:
1. presiunea partiala a gazului in alveola
2. presiunea partiala a gazului in capilarul pulmonar
$. coeficientul de difuziune al gazului (este specific pentru fiecare tip de molecula)
&. dimensiunile membranei respiratorii (invers proportionale cu grosimea + direct proportionale cu suprafata sa)
2ifu/iunea O
&
se face din aerul alveolar spre sangele din capilarele pulmonare - deoarece presiunea partiala a 9
2
:
- in sangele care intra in capilarele pulmonare = ,5 mm Bg
- in aerul al%eolar = #55 mm Bg
-dupa ce traverseaza mem!rana respiratorie, moleculele de O
&
se di/ol%a in plasma, ceea ce duce la cresterea
presiunii partiale a O
&
in plasma consecutiv, O
&
difu/ea/a in )ematii, unde se com!ina cu )emoglo*ina
- in mod normal, egalarea presiunilor partiale, alveolara + sangvina, ale 9
2
se face in 5-&; secunde
-ematia petrece, in medie, 5-H; secunde in capilarul pulmonar daca ecili!rarea apare in 2,2( secunde, ramane
un interval de 5-;5 secunde ! margine de siguranta care asigura o preluare adecvata a 9
2
in timpul unor perioade
de stress (efort fizic, e.punere la altitudini mari etc.)
2ifu/iunea CO
&
se face dinspre sangele din capilarele pulmonare spre alveole - deoarece presiunea partiala a 89
2
:
- in sangele din capilarele pulmonare = ,: mm Bg
- in aerul al%eolar = ,5 mm Bg
-deci gradientul de difu/iune al CO
&
= de doar #7#5 din cel al O
&
89
2
difuzeza de &5 de ori mai repede decat 9
2
- deoarece este de &; de ori mai solu*il in licidele organismului decat 9
2

- in mod normal, egalarea presiunilor partiale, alveolara + sangvina, ale 89
2
se face in 2,2( secunde
Transportul ga/elor
a*2ransportul O
+

- din plasma, 9
2
difuzeaza in eritrocite, unde se com!ina reversi!il cu ionii de fier din structura emoglo!inei,
transformand dezoxihemoglobina in oxihemoglobina fiecare gram de emoglo!ina se poate com!ina cu ma.imum
#-(,mL O
&
- normal, e.ista #&+#; g de emoglo!inaP dl sange astfel, sangele arterial transporta &5 mL O
&
7 dl- din care:
- N=-; I = transportat de )emoglo*ina
- #-;I = dizolvat in plasma
-fiecare molecula de )emoglo*ina se poate com!ina cu ma.imum , molecule de O
&
situatie in care saturarea
emoglo!inei cu 9
2
= de #55I cantitatea de 9
2
care se com!ina cu emoglo!ina depinde de:
presiunea partiala a O
&
plasmatic fiind conditionata, si de p#-ul plasmatic + temperatura
scaderea pB+ului plasmatic + cresterea temperaturii determina scaderea capacitatii emoglo!inei de a
lega 9
2
, care, astfel, este cedat tesuturilor
-la ni%el tisular, presiunea partiala a O
&
= ,5 mm Bg iar 9
2
va difuza din plasma in interstitii si de aici in
celule are loc scaderea rapida a presiunii partiale a 9
2
plasmatic, fapt ce determina disocierea o"i)emoglo*inei,
emoglo!ina ramanand saturata in proportie de ;5+H5 I
- fiecare #55mL de sange eli!ereaza la tesuturi, in repaus, cate H mL de O
&
acesta este coeficientul de utili/are a
O
&
in timpul efortului fi/ic acest coeficient poate creste la #& I
- prin cedarea 9
2
la tesuturi, o parte din o"i)emoglo*ina devine )emoglo*ina redusa care imprima
sangelui venos culoarea rosie-violacee caracteristica
b* 2ransportul #O+
- CO
&
= rezultatul final al proceselor o.idative tisulare - el difuzeaza din celule in capilare, determinand cresterea
presiunii sale partiale in sangele venos cu ;+: mm Bg fata de sangele arterial
+ CO
&
! transportat prin sange su* mai multe forme0
1. di/ol%at fi/ic in plasma (( O)
2. su! forma de car*amino)emoglo*ina - care rezulta prin com!inarea CO
&
cu gruparile NB
&
terminale din lanturile
proteice ale emoglo!inei (( O)
$. su! forma de *icar*onat plasmatic (-2 O), o!tinut prin fenomenul de membrana <amburger (fenomenul
migrarii clorului), care are loc la nivelul eritrocitelor
Reglarea %entilatiei
-se realizeaza de centrii ner%osi din *ul* + punte, pe !aza stimulilor primiti de la cemoreceptorii de la nivelul
acestor formatiuni nervoase sau al unor vase de sange
,$ E"cretia
-sistemul e.cretor = format din rinic)i + caile urinare
Rinic)ii
= asezati in cavitatea a!dominala, de o parte si de alta a coloanei verte!rale, in regiunea lom*ara
- unitatea anatomica + functionala a riniciului = nefronul in alcatuirea acestuia intra 2 parti:
- corpusculul renal
- si un sistem tu!ular = caile urinare
1ormarea si eliminarea urinei
-rinic)ii au doua functii ma.ore:
1. de a e"creta cea mai mare parte a produsilor finali de meta*olism ai organismului
2. de a controla concentratiile ma/oritatii constituentilor organismului contri!uind astfel la mentinerea
)omeosta/iei + a ec)ili*rului acido+*a/ic al organismului
- alaturi de acestea, rinicii mai au urmatoarele roluri:
$. formarea + eli!erarea reninei
&. formarea + eli!erarea eritropoietinei
(. activarea %itaminei 2(
*. gluconeogene/a
-cei 2 rinici contin impreuna circa & milioane de nefroni, fiecare nefron fiind apt sa produca urina
Tipuri de nefroni0
1. #orticali = ,( O din numarul total de nefroni au glomerulul situat in corticala renala + cu ansa Benle scurta
aceasta a/unge doar in stratul e"tern al medularei renale
2. Juxtamedu0ari - cu glomerulul situat la .onctiunea dintre corticala si medulara au anse Benle lungi, care
co!oara adanc in medulara, uneori a/ungand la nivelul papilelor renale
-ei sunt e.trem de importanti in mecanismul contracurent, prin care riniciul produce urina concentrata
-in /urul intregului sistem tu!ular al riniciului e.ista o retea !ogata de capilare = retea capilara peritu*ulara
aceasta retea primeste din arteriolele eferente sangele care a trecut de/a prin glomerul cea mai mare parte a retelei
de capilare peritu!ulare se gaseste in corte.ul renal, de-a lungul tu!ilor pro.imali, al tu!ilor distali + al tu!ilor
colectori corticali
-de*itul sang%in renal = de apro.. #&55 mL7min (&22 mKP122 g tesutPmin) in conditii !azale, de!itul sangvin
renal reprezinta &5 I din de!itul cardiac de repaus
1iltrarea glomerulara si filtratul glomerular
-licidul care filtreaza din capilarele glomerulare in capsula Lo5man = filtrat glomerular sau urina primara
1iltratul glomerular
- are aproape aceeasi compozitie ca si licidul care filtreaza in interstitii la capatul arterial al capilarelor se
considera ca filtratul glomerular = o plasma care nu contine proteine in cantitati semnificati%e
-cantitatea de filtrat glomerular care se formeaza in # minut prin toti nefronii am!ilor rinici = de*itul filtrarii
glomerulare =4 normal, acesta = apro. #&;mL 7 min (zilnic, 1,2 K) peste NN I din filtrat = rea!sor!it in mod
o!isnuit in tu!ii uriniferi, restul trecand in urina
2inamica filtrarii prin mem*rana glomerulara
-fortele care realizeaza filtrarea la nivelul glomerulului in capsula Lo5man sunt:
1. presiunea din capilarele glomerulare (valoarea sa medie = :5 mm Bg), care determina filtrarea
2. presiunea din capsula CoAman, in e.teriorul capilarelor, care se opune filtrarii (apro.imativ #= mm Bg)
$. presiunea coloidosmotica a proteinelor plasmatice din capilare, care se opune filtrarii (presiunea coloid-
osmotica medie in acest caz = (& mm Bg)
&. presiunea coloid+osmotica a proteinelor din capsula CoAman (considerata 5)
Rea*sor*tia si secretia tu*ulara
-filtratul glomerular traverseaza diferitele portiuni ale tu!ilor uriniferi si pe tot acest parcurs, su!stantele sunt a!sor!ite
sau secretate selectiv de catre epiteliul tu!ular, iar licidul care rezulta in urma acestor procese intra in pelvisul renal
su! forma de urina finala
!eabsorbtia tubulara
-ma/oritatea compusilor urinei primare = su*stante utile ele sunt recuperate prin rea*sor*tie celulele tu!ilor
uriniferi sunt adaptate morfologic + !iocimic pentru a realiza aceasta functie
-morfologic, nefrocitele au:
- la polul apical - numerosi micro%ili care cresc considera!il suprafata activa
- la polul *a/al - numeroase mitocondrii care fa!rica ATP necesar procesului de a!sor!tie
-!iocimic, mem!ranele celulelor tu!ulare contin pompe meta*olice care participa la transportul activ
2ransportul pasiv se face in virtutea:
- unor legi fizice, ale difuziunii (in gradient cimic, electric sau electrocimic)
- osmozei
- diferentelor de presiuni idrostatice
- nu necesita energie si nu este limitat de o capacitate ma"ima de transport a nefronului prin acest mecanism se
rea!soar!e:
- apa in gradient osmotic
- ureea in gradient cimic
- o parte din Na si Cl in gradient electric + electrocimic
!eabsorbtia apei -toate segmentele nefronului pot rea!sor!i apa, dar in proportii diferite:
1- la nivelul tu*ului contort pro"imal 6 are loc c. m. importanta rea!sor!tie (,2 O din apa filtrata) si e o rea!sor!tie
obligatorie, apa fiind atrasa osmotic din tu! in interstitiu, ca urmare a rea!sor!tiei sarurilor, glucozei + a altor compusi
utili
2- la nivelul tu*ilor contorti distali
$- dar, mai ales, a tu*ilor colectori (a!sor!tia a 1(O din apa filtrata), fiind o rea!sor!tie facultativa
in lipsa A2B, rea!sor!tia facultativa nu se produce, eliminandu-se un volum de &5+&; L de urina diluata in 2&
in pre/enta A2B, rea!sor!tia facultativa se produce ca urmare, in 2& ore se elimina #-= L de urina concentrata
&- in restul nefronului se rea!soar!e , I din apa, in urina definitiva eliminandu-se numai #I din apa filtrata
Rea*sor*tia facultati%a permite adaptarea volumului diurezei la starea de idratare a organismului in acest
segment al nefronului intervin mecanismele de reglare a diure/ei + a eliminarilor de Na si 9
2ransportul activ = selectiv + se datoreaza tra%aliului meta*olic al nefrocitului
- se face cu consum de energie + O
&
(consum de %7') 0 impotriva gradientelor de concentratie sau electrice
- forta pompelor meta!olice = limitata de capacitatea lor ma.ima de a transporta o su!stanta pe unitatea de timp (7
ma.) celula consuma energie numai pentru recuperarea su!stantelor utile, lasand cata!olitii in urina
- prin transport activ se rea!sor! gluco/a- aminoaci/ii- unele %itamine- polipeptidele, precum si ma.oritatea
sarurilor minerale (3a
+
, Q
+
, 8l
-
, #82
$
-
, fosfati, sulfati, urati etc.)
ecretia tu*ulara
-principala modalitate de curatire a plasmei de cata!olitii azotati neutiliza!ili = filtrarea
-secretia tu!ulara completeaza functia de eliminare a unor su!stante acide, to.ice sau in e.ces si a unor medicamente
-prin secretie, rinicii intervin si in reglarea concentratiei plasmatice a unor constituenti o!isnuiti (Q
+
, acid uric,
creatinina)
- mecanismele secretiei = la fel cu cele ale rea!sor!tiei: acti%e + pasi%e
- sensul transportului = inversat/ din interstitiul peritu!ular inspre interiorul tu!ului
- procesele de secretie pot avea loc pe toata lungimea nefronului
ecretia de B
+
- are loc prin mecanism acti% 0 iar sediul principal = tu*ul contort pro"imal secretand ionii de #
+
, riniciul
participa la reglarea echilibrului acido&bazic
- secretia de protoni poate avea loc si in restul nefronului astfel, la nivelul tu!ului contort distal e.ista mecanisme
de transport prin scim! ionic, care rea!sor! 3a
+
si secreta Q
+
sau #
+
, in functie de p<&ul mediului intern acest
mecanism = acti%at de aldosteron
ecretia de 9+
-are loc prin mecanisme acti%e (scim! ionic) + pasi%e 0 iar sediul principal = tu*ul contort distal secretand
ionii de Q
+
, riniciul asigura mentinerea normala a potasemiei
ecretia de NB
(
-in afara de efectul antito.ic, secretia de amoniac reprezinta o modalitate de e.cretie suplimentara de protoni, fara o
acidifiere suplimentara a urinei surplusul de protoni eliminati se leaga de 3#
$
rezultand ionul amoniu, care se
elimina impreuna cu 8l, su! forma de clorura de amoniu
Transportul urinei prin uretere
Ureterele = mici tu!uri musculare netede care incep in pel%isul fiecarui rinici si co!oara pana la %e/ica urinara
pe masura ce urina se colecteaza in pelvis, presiunea din pelvis creste si initiaza o contractie peristaltica, aceasta
raspandindu-se de-a lungul ureterului pana la %e/ica urinara
- stimularea parasimpatica poate creste : 0 iar stimularea simpatica poate scadea ; frecventa undelor peristaltice
afectand si intensitatea contractiei
-in portiunea inferioara, ureterul patrunde o!lic in vezica urinara + trece cativa centimetri su! epiteliul vezical
astfel ca presiunea intravezicala comprima ureterul, prevenind reflu.ul urinei in ureter in timpul mictiunii, cand
presiunea din vezica urinara creste foarte mult
<e/ica urinara = o cavitate cu pereti alcatuiti din musculatura neteda, formata din doua parti:
(1) corpul - care = cea mai mare parte a vezicii, in care se acumuleaza urina
(2) colul 3trigonul4 - care este o prelungire su! forma de palnie a corpului, continuandu-se in /os cu uretra
-musc)iul colului %e/ical = denumit adeseori si sfincter intern tonusul sau natural opreste, in mod normal,
patrunderea urinei la nivelul colului vezical si al uretrei, impiedicand astfel golirea vezicii, inainte ca presiunea sa
atinga pragul critic
-vezica urinara mai prezinta si un sfincter e"tern care este alcatuit din musci striat, controlat voluntar spre
deose!ire de sfincterul intern, care este in intregime muschi neted
- sfincterul e"tern = controlat de catre sistemul ner%os si poate preveni mictiunea, ciar si atunci cand controlul
involuntar tinde sa o initieze
Mictiunea = procesul de golire a vezicii urinare atunci cand este plina in esenta, vezica urinara se umple progesiv,
pana ce tensiunea intraparietala atinge o anumita %aloare prag, moment in care se declanseaza un refle. nervos,
numit refle" Rde mictiuneR, care fie determina mictiunea, fie, daca nu este posi!il, produce dorinta constienta de a
urina
-cand in vezica s-au adunat (5+;5mL de urina, presiunea creste la ;+#5 cm apa
-acumularea in vezica urinara a &55+(55 mL de urina determina o crestere de numai cati%a cm apa a presiunii
intravezicale acest nivel aproape constant al presiunii = rezultatul tonusului intrinsec al peretelui vezical
-daca volumul de urina depaseste (55+,55 mL, presiunea crese foarte mult si rapid
-refle.ul de mictiune, odata initiat, se autoamplifica astfel, contractia initiala a %e/icii creste descarcarea de
impulsuri de la receptorii %e/icali ceea ce va duce la accentuarea contractiei refle"e, acest ciclu repetandu-se
pana cand musciul vezicii urinare a/unge la o contractie puternica
-daca refle"ul de mictiune declansat nu reuseste sa goleasca %e/ica urinara, elementele nervoase ale acestui refle.
raman ini!ate timp de cateva minute sau uneori o ora sau ciar mai mult, inainte ca un alt refle. sa fie initiat si sa
declanseze mictiunea daca nu, mictiunea nu se va produce atat timp cat umplerea vezicii urinare este suficienta
pentru a declansa un refle. mai puternic
-refle"ul de mictiune = un refle. controlat in intregime de maduva spinarii, dar poate fi stimulat sau ini!at de
centrii nervosi superiori din trunciul cere!ral + din corte.ul cere!ral
Compo/itia c)imica a urinei
-urina contine N;I apa + ;I di%ersi componenti:
- substante minerale (saruri de 3a, Q, 8a, Gg)
- substante organice (creatinina, uree, acid uric, enzime, ormoni, vitamine)
- hematii + leucocite (dar mai putine de (222PmK)
9alori mediu normale in urina finala/
;$ Meta*olismul
-meta*olism = totalitatea reactiilor biochimice de sinteza ori de degradare, cu consum sau cu producere de energie,
care au loc in organismele vii aceste reactii au drept rezultat mentinerea %ietii + adaptarea organismelor la
conditiile mediului incon/urator, cu care au un schimb permanent de substante + energie
-in functie de sensul *iologic al acestor reactii !iocimice, procesele meta!olice pot fi de tip catabolic sau anabolic,
potentandu-se sau ini!andu-se reciproc:
Procesele de tip cata*olic 3cata*olismul4 au ca rezultat producerea de energie sunt reprezentate de reactii
cimice, in cadrul carora are loc descompunerea substantelor macromoleculare care provin din alimente (e.ogene)
+ din structurile celulare (endogene), pana la constituenti simpli
-parte din energia rezultata prin procesele cata!olice la nivel celular se pierde su* forma de caldura (((O), restul se
depo/itea/a in compusi, care, datorita cantitatii mari de energie pe care o pot inmagazina, poarta denumirea de
compusi macroergici (e.: acidul adenozintrifosforic = %7')
Procesele de tip ana*olic 3ana*olismul4 constau din totalitatea reactiilor !iocimice care, prin utilizarea
moleculelor a!sor!ite la nivelul tubului digestiv sau rezultate din procesele catabolice si cu consum energetic, refac
macromoleculele uzate din structurile celulare asigurand cresterea + de/%oltarea organismului si realizarea
functiilor sale
)n general, procesele anabolice se afla in ec)ili*ru dinamic cu cele catabolice, insa, in diferite perioade ale vietii,
intensitatea cu care se desfasoara unul ori celalalt dintre procesele meta!olice %aria/a:
- la varstele tinere - cand are loc diviziunea accelerata a celulelor + diferentierea lor 0 in perioadele de
convalescenta, predomina ana*olismul
- in cursul eforturilor mari 8 catre batranete, predomina cata*olismul
- pentru facilitarea studiului proceselor meta!olice, acestea vor fi prezentate atat analitic (meta*olismul
intermediar), cat si prin prisma aspectelor energetice care le caracterizeaza (meta*olismul energetic)
Meta*olismul intermediar
= totalitatea reactiilor cimice la care participa produsii absorbiti la nivelul tubului digestiv, reactii care realizeaza
inglobarea lor in edificiile macromoleculare ale organismului sau degradarea acestora pana la la forme
excretabile
- desfasurarea acestor reactii este posi!ila datorita enzimelor, care au rol de !iocatalizatori
Meta*olismul intermediar al glucidelor
- gluco/a- fructo/a + galacto/a a!sor!ite la nivelul tubului digestiv a/ung pe calea %enei porte la ficat la
acest nivel, galacto/a (in totalitate) + cea mai mare parte a fructo/ei sunt transformate printr-o serie de reactii in
gluco/a, forma de utilizare preferentiala a e.ozelor de catre toate celulele
-la nivelul ficatului, glucoza:
- poate fi stocata su! forma de glicogen (glicogenogeneza)
- ori poate fi utilizata printr-o serie de reactii meta!olice (glicoliza), ca principala sursa de energie
'licogenogene/a = procesul de formare a glicogenului (polimer al glucozei cu molecula foarte mare), are loc la
nivelul diferitelor celule din organism, dar cu precadere in ficat + muschi
- glicogenul = o forma de depozit a glucozei, care poate fi mo!ilizata cu usurinta, la nevoie, printr-o serie de
reactii de depolimerizare proces ce poarta denumirea de glicogenoli/a si este activat de catre adrenalina +
glucagon
'licoli/a = desfacerea moleculei de glucoza pentru a forma & molecule de acid piru%ic procesul se desfasoara in
#5 trepte de reactii cimice succesive, fiecare treapta fiind catalizata de catre o enzima proteica specifica cele 2
molecule de acid piru%ic ce rezulta dintr-o molecula de glucoza pot fi transformate, in prezenta O
&
, in 2 molecule de
acetil coen/ima A, care vor intra in ciclul acizilor tricarboxilici $ciclul )rebs% desfasurat in matricea
mitocondriala
rezultatul net per molecula de glucoza la sfarsitul ciclului acizilor tricar!o.ilici = o!tinerea a 2 molecule de ATP,
la fel ca si in cazul glicolizei anaerobe
-cu toata complexitatea glicolizei si a ciclului )rebs, in timpul acestor procese se sintetizeaza cantitati foarte mici de
ATP cea mai mare : parte a cantitatii de %7' furnizata de o molecula de gluco/a (apro.imativ N;I) se va
sintetiza in timpul fosforilarii o"idati%e, desfasurata in mitocondrii care presupune o"idarea B
+
produs in timpul
glicolizei + al ciclului Qre!s acest proces este e.trem de comple. si este posi!il datorita prezentei la nivelul
mitocondriilor a unor structuri speciale care, prin reactii controlate enzimatic, furnizeaza energie ce se va
inmagazina su! forma de ATP
- in timpul fosforilarii o"idati%e se o!tin (, de molecule de ATP
astfel, eficienta transferului de energie prin catabolismul unui mol de glucoza este de :: I, restul transformandu-
se in caldura
- su!liniem rolul pe care il are A2P+ul in controlul glicolizei + al oxidarii glucozei, deoarece el este necesat in diferite
etape pentru a fi convertit la ATP in concluzie, absenta lui duce la stoparea degradarii moleculei de glucoza
asadar, odata ce tot A2P+ul din celula a fost transformat in ATP, intregul proces glicolitic + o.idativ se opreste
Eli*erarea de energie in a*senta o"igenului + glicoli/a Ranaero*aR
uneori, O
+
devine fie indisponibil, fie insuficient si atunci, in aceste conditii, o cantitate mica de energie poate
fi eli!erata de catre celule prin glicoli/a- pentru ca reactiile de obtinere a acidului piru%ic nu necesita O
&
acest
proces, desi are un randament extrem de mic (( I), este salvator pentru viata celulei pentru cele cateva minute in
care O
&
poate fi indisponi!il in aceste conditii, cantitati mari de acid piru%ic sunt transformate in acid lactic, care
difuzeaza in afara celulelor, permitand o!tinerea in continuare de acid piru%ic prin glicoli/a
cand O
+
devine din nou disponibil, acidul lactic se transforma din nou in acid piru%ic, care, eventual, va fi oxidat,
pentru a asigura o cantitate suplimentara de energie
7re!uie amintit ca eli*erarea de energie din gluco/a mai poate fi facuta si pe a cale alternativa proceselor discutate
pana acum, si anume pe calea pentozo&fosfatilor
'luconeogene/a atunci cand glicemia scade ; ca urmare a aportului insuficient de glucoza ori a utilizarii ei
excesive, are loc transformarea aci/ilor grasi (proveniti din scindarea lipidelor) sau a aminoaci/ilor (proveniti din
catabolizarea proteinelor) in gluco/a (gluconeogeneza)
-in situatia in care cantitatea de gluco/a este crescuta peste posi*ilitatile celulei de a a utili/a :, are loc
transformarea gluco/ei in trigliceride + depunerea acestora su! forma de lipide de re/er%a in tesutul adipos
acest fapt e.plica de ce scaderea consumului energetic ; (sedentarismul), ori aportul excesiv de glucide : atrag
cresterea cantitatii de tesut adipos Q (ingrasarea)
Mecanismele de reglare a glicemiei valorile glucozei in sange (=glicemia) variaza relativ putin, mentinandu-se
in limite relativ constante (H5+#55 mg la 122 mK de sange), datorita unor complexe mecanisme de reglare care
pastreaza ec)ili*rul intre procesele de glicogenoliza, glicogenogeneza, glicoliza + gluconeogeneza
- insulina, ormon secretat de pancreasul endocrin > scade glicemia, prin facilitarea patrunderii si utilizarii ei
celulare
- o serie de )ormoni au insa a actiune opusa insulinei:
- glucagonul, un alt ormon secretat de pancreasul endocrin, stimuleaza glicogenoliza + gluconeogeneza
ceea ce e.plica actiunea lui hiperglicemianta
- adrenalina - isi e.ercita actiunea hiperglicemianta prin stimularea glicogenolizei
- )ormonii glucocorticoi/i (corti/olul) - stimuleaza gluconeogeneza
Rolul glucidelor in organism este multiplu0
,* !olul energetic = primordial ca urmare a degradarii complete a # gram de gluco/a, in cursul procesului de
glicoliza + oxidare ia nastere un total de ,-# Ecal
- avanta/ul utilizarii glucidelor ca sursa energetica = faptul ca ele sunt rapid degradate, fara o!tinerea unor produsi
re/iduali, pana la CO
&
+ B
&
O
- glicogenul, depozitat in special in ficat + muschi, constituie o rezerva energetica (apro. $222 Ncal) - mo!iliza!ila
prioritar in conditii de solicitare de relativ scurta durata (efort fizic moderat, e.punerea organismului la frig)
+* !olul plastic anumite structuri glucidice intra in alcatuirea unor tesuturi ori a membranelor celulare
3* !olul functional pento/ele (ri!oza + dezo.iri!oza) intra in alcatuirea acizilor nucleici sau a unor enzime

Meta*olismul intermediar al lipidelor
-c)ilomicronii formati in enterocite, a/unsi apoi prin vasele cilifere in limfa si trecuti odata cu aceasta in sange
sunt scindati su! influenta unei enzime (lipoproteinlipaza) in acizi grasi, glicerol, fosfolipide, colesterol, utiliza!ili
la nivel tisular
-aci/ii grasi, in marea lor ma/oritate, patrund in toate celulele (cu e.ceptia celulelor nervoase) 0 in cantitate mica
raman in plasma (acizi grasi li!eri) parte din acizii grasi li!eri vor patrunde si ei in celule, aflandu-se intr-un
permanent ecili!ru dinamic cu acizii grasi din celule
- la nivel celular, acizii grasi:
- pot trece printr-o secventa de reactii cimice de *eta+o"idare cu eli!erare de energie
- ori pot fi uti)izati pentru resinte/a diferitilor compusi lipidici
Mecanisme de reglare a meta*olismului intermediar lipidic
-insulina, ca urmare a stimularii utilizarii glucozei, atrage scaderea lipolizei + stimularea lipogenezei
-adrenalina + noradrenalina determina degradarea trigliceridelor si mo!ilizarea acizilor grasi
-)ormonii glucocorticoi/i 3corti/ol4 + )ormonul somatotrop - au efecte lipolitice ei contri!uind la mo!ilizarea
acizilor grasi din depozite + la degradarea lor
-)ormonii tiroidieni - determina mo!ilizarea rapida a grasimilor, fapt determinat indirect prin cresterea ratei
meta!olismului energetic in celulele corpului
Rolul lipidelor in organism0
#$ !ol energetic lipidele = principalul re/er%or energetic din organism se apreciaza ca, la o persoana cu o
constitutie fizica normala, lipidele aflate in organism reprezinta o rezerva energetica de apro"$ ;5 555 Ecal
degradarea unui singur gram de lipide eli!ereaza N-( Ecal
%$ !ol plastic lipidele intra in constitutia tuturor sistemelor de citomem*rane (de e.emplu, lecitina) cantitati
importante de lipide se gasesc depozitate:
- in .urul organelor (grasimea din lo/a perirenala, din or!ita etc.) - asigurand protectia mecanica a acestora
- su*cutanat - cu rol termoizolator
&$ !ol functional unele dintre su!stantele lipidice = precursori ai unor )ormoni:
- colesterolul = precursorul ormonilor glucocorticoizi, mineralocorticoizi + al ormonilor se.uali
-unele fosfolipide intervin in prima fa/a a procesului de coagulare
Meta*olismul intermediar al proteinelor
-proteinele = aproape #7, din masa corporala in procesul sintezei de proteine sunt folositi aminoacizii:
- de provenienta alimentara
- cei formati in organism din precursori glucidici si lipidici
- o !una parte din cei rezultati din procesele de cata*olism al proteinelor
-concentratia normala a aminoacizilor in sange = intre (; si :; mg7#55 mL de plasma
-aproape toti aminoaci/ii au moleculele mult prea mari pentru a putea difuza prin porii mem!ranei celulare ei
vor traversa prin mem!rana celulara, prin transport acti% sau difu/iune facilitata
-in afara de utilizarea in cursul procesului de sinteza a proteinelor, aminoacizii sunt implicati si intr-o serie de reactii
meta*olice
Mecanisme de reglare a meta*olismului intermediar proteic
mentinerea unui ecili!ru intre procesele de ana*olism si cele de cata*olism se realizeaza in functie de aportul
alimentar si de cheltuiala energetica a organismului, su! controlul N si al glandelor cu secretie interna
o serie de )ormoni stimulea/a procesele de sinteza a proteinelor (ormonul de crestere, testosteronul, ormonii
estrogeni), in timp ce altii favorizeaza predominanta proceselor catabolice (tiro.ina, cortizolul)
sistemul nervos poate interveni, de asemenea, in controlul ecili!rului dintre procesele ana!olice si cele cata!olice
stimularea sistemului nervos vegetativ simpatic antreneaza predominanta proceselor cata!olice, iar a celui
vegetative parasimpatic, predominanta celor ana!olice.
Rolul proteinelor in organism
#$ !ol plastic: proteinele reprezinta sc)eletul pe care are loc constituirea ultrastructurii celulare
proteinele intra, de asemenea, si in alcatuirea macrostructurilor, a su*stantei fundamentale din structura
tesutului osos (oseina), cartilaginos (condrina) etc.
%$ !ol functional: ma/oritatea su!stantelor XactiveC (enzimele, unii ormoni) din organism sunt de natura proteica
proteinele /oaca rol de transportor al diferitelor su!stante prin sange, licide interstitiale, mem!ranele celulare
&$ !ol energetic: degradarea proteinelor in vederea acoperirii consumului energetic se face in cazuri e.treme, cand
depozitele de glicogen si lipide sunt epuizate. %rderea a #g de proteine furnizeaza &-# Ecal

Meta*olismul energetic
meta*olismul energetic reprezinta sc)im*urile energetice dintre organism si mediu, tinand seama de cantitatea
totala de energie care ia nastere in cursul meta!olismului intermediar si cantitatea de energie utilizata de organism
energia este utilizata de organism atat pentru mentinerea proceselor vitale, cat si pentru a permite realizarea unor
reactii cu caracter adaptativ ale principalelor sisteme functionale ale organismului
glucidele- lipidele si proteinele pot fi utilizate de catre celule pentru o*tinerea ATP, iar acesta poate fi folosit ca
sursa energetica pentru alte functii celulare =4 ceea ce face ca aceasta molecula sa fie utilizata atat de larg drept sursa
de energie este marea cantitate de energie li*era (#&555 de calorii pe mol in conditii fiziologice) inmagazinata in
fiecare dintre cele doua legaturi fosfat macroergice ale sale
cu toata importanta sa deose!ita ca agent de legatura pentru transferul de energie, ATP nu este cel mai a*undent
depozit de legaturi fosfat macroergice din celula
dimpotriva, fosfocreatina 3PC4 este de cateva ori mai a*undenta, iar legatura macroergica de la nivelul sau
contine #(555 de calorii7mol =4 spre deose!ire de %7' insa, ea 3D poate actiona ca agent de legatura pentru
transferul de energie intre principiile alimentare si sistemele functionale celulare
in scim!, poate transfera energie prin scim! cu %7'-ul@ cand in celula sunt disponi!ile cantitati mari de %7',
acesta poate fi utilizat pentru sinteza de '8, iar apoi, in timpul utilizarii %7', energia din '8 poate fi transferata rapid
%7'-ului si, de la acesta, sistemelor celulare
interrelatiile !iocimice ale fosfocreatinei si aci/ilor adeno/inmono+- di+ si trifosforic sunt mi/locite enzimatic
(creatinNinaza, adenilatNinaza), putandu-se scematiza:
PC +A2P Y creatina +ATP
& A2P Y ATP + AMP
Meta*olismul *a/al
rata meta*olismului reprezinta rata utilizarii energiei in organism =4 se masoara in calorii sau Nilocalorii.
cresterea acti%itatii celulare determina si cresterea ratei meta*olice: ormonii tiroidieni, stimularea simpatica@
efortul fizic, tipul de activitate (de e.emplu, in cazul unor profesiuni predominant statice, consumul de energie nu
depaseste ( 555 Ecal zilnic, in timp ce in profesiunile dinamice consumul poate a/unge la ;+: 555 Ecal7&, ore)
rata meta*olismului *a/al reprezinta cheltuielile energetice fixe ale unui organism pentru intretinerea
functiilor vitale =4 se masoara in conditii speciale si se determina prin calorimetrie indirecta.
%aloarea meta*olismului *a/al poate fi e.primata in functie de greutate (1NcalPNgP ora), ori mai corect in functie
de suprafata corporala (,5Ecal7m
&
7ora) =4 acestea sunt valori medii, ce variaza in functie de varsta, de sex, de tipul
activitatii, fiind mai crescut la tineri, la se"ul masculin + la persoanele ce desfasoara o acti%itate fi/ica sustinuta
%alorile meta*olismului *a/al mai pot fi e.primate si procentual, in raport cu %alorile standard ale
meta*olismului *a/al, in functie de %arsta- se"- talie, care se gasesc in ta!ele speciale, situatie in care se accepta o
a!atere de +( +#5 I fata de valoarea medie
masurarea meta*olismului energetic se poate face:
prin metode directe, in care se masoara cantitatea de caldura degajata de organism (egala cu consumul
energetic doar atunci cand energia nu se consuma si su! forma de lucru mecanic)
prin metode indirecte, prin masurarea cantitatii de oxigen consumata in cursul unei activitati
Ratia alimentara
- la om, o alimentatie corespunzatoare nu inseamna asigurarea senzatiei de plenitudine gastrica prin aportul e.cesiv
+ neselectiv de alimente, ci aportul unor alimente in concordanta cu ne%oile organismului, diferentiate in functie
de %arsta + tipul acti%itatii depuse + anotimp + conditiile climaterice etc
in principiu, o alimentatie ec)ili*rata tre*uie sa asigure organismului:
- suportul energetic pentru e.istenta (substantele energetice)
- elementele necesare crearii unor structuri noi sau refacerii celor uzate (substante plastice)
- !iocatalizatorii de provenienta e.ogena (substante minerale, vitamine etc.) - care nu pot fi sintetizati in
organism
continutul energetic al alimentelor = energia eli!erata de fiecare gram din fiecare principiu alimentar o.idat pana
la CO
&
si B
&
O
compo/itia apro"imati%a a dietei se prezinta astfel: ;5 I glucide + (; I lipide + #;I proteine (necesarul
zilnic = prezentat la capitolul rezervat digestiei)
coeficientul respirator = raportul dintre CO
&
eli*erat si O
&
consumat pentru o.idarea unui gram de principiu
alimentar el are %aloarea # pentru gluco/a + diverse alte valori pentru alte su!stante (e.: pentru aminoacidul
alanina + 5-=()
Reglarea aportului alimentar
Foamea = dorinta de alimente si se asociaza cu o serie de fenomene o!iective (e.: contractiile de foame de la nivelul
stomacului)
-petitul = dorinta pentru un anumit tip de aliment
Satietatea = opusul foamei = senzatia de implinire a ingestiei de alimente
Centrii ner%osi de reglare a aportului alimentar - centrii foamei + al satietatii se gasesc in hipotalamus
- centrul foamei - lateral
- centrul satietatii - ventromedial
Alti centri ner%osi cu rol in alimentare0
- centrii din partea inferioara a TC care controleza miscarile propriu-zise din timpul alimentatiei
- amigdala + cate%a arii corticale ale sistemului lim*ic, strans corelate cu ipotalamusul
Reglarea aportului alimentar poate fi clasificata in:
#$ reglare nutriti%a = mentinerea cantitatilor normale de depozite nutritive in organism cand depozitele de
su!stante nutritive ale organismului scad su! normal, centrul foamei din )ipotalamus devine e.trem de activ si
apare senzatia de foame
- rolul cel mai important revine, printr-un mecanism necunoscut, produsilor meta*olismului lipidic
&$ reglare a alimentatiei = reglarea periferica sau pe termen scurt = care este in legatura directa cu efectele
imediate ale alimentarii asupra tractului digestiv intensitatea senzatiei de foame poate fi temporar scazuta sau
crescuta prin o!isnuinta (de e.emplu, o persoana o!isnuita sa manance trei mese pe zi, in cazul omiterii uneia, va avea
senzatia de foame la timpul respectiv)
- alti stimuli fi/iologici pe termen scurt sunt:
- plenitudinea gastrointestinala
- inregistrarea alimentelor de catre receptorii din cavitatea !ucala
e recomanda!il ca aportul alimentar sa fie rational, intr-un ritm la care tractul gastrointestinal sa se poata acomoda:
- reglat mai ales prin mecanismele pe termen scurt
- dar modulat de catre sistemele de reglare pe termen lung
Obezitatea apare printr-un aport e"cesi% de energie in comparatie cu consumul aceasta se intampla numai in
fa/a de instalare a o!ezitatii odata o!ezitatea instalata, pentru mentinerea ei- aportul + consumul sunt egale
este insotita de o serie de tul!urari ma/ore, ce fac din aceasta pro!lema o !oala meta!olica cu consecinte grave
lnanitia duce la golirea depo/itelor nutriti%e din tesuturile organismului0
- primele depozite golite in cateva ore = cele glucidice
- eliminarea e.cesiva de lipide este constanta
- proteinele au 3 faze de depletie (epuizare): rapida- lenta + din nou rapida, cu putin timp inainte de deces
- in orice etapa a inanitiei e.ista modificari meta*olice insemnate si semnele directe sau indirecte ale carentelor
instalate
<itaminele
istemul reproducator
Aparatul genital feminin - este format din:
glanda mixta - ovarul
caile genitale
organele genitale exteme
O%arul
este situat in ca%itatea pel%iana, este un organ perec)e si are functie mi"ta,
e"ocrina, producand ovulele
endocrina, secretand hormoni: estrogeni si progesteronul
are forma unui o%oid turtit ce cantareste :+= g, are diametrul mare de (+; cm
prezinta doua fete, doua margini si doua e"tremitati
fata laterala se afla pe peretele lateral al cavitatii pelviene, ocupand fosa ovariana
fata mediala este acoperita de pa%ilionul trompei@
pe e"tremitatile superioara si inferioara se prind o serie de ligamente, prin care ovarul este legat de
organele vecine
Structura
ovarul este acoperit la suprafata de un epiteliu simplu, su! care se gaseste un invelis con/unctiv - al*ugineea
o%arului
in interior, se afla parenc)imul glandular, cu 2 zone: medulara si corticala:
/ona medulara contine vase sangvine si limfatice, cat si fibre nervoase vegetative
in /ona corticala se afla foliculii ovarieni in diferite faze de evolutie.
se descriu foliculi primordiali, foliculi primari, foliculi secundari (cavitari), e%oluti%i si foliculi maturi
(tertiari, de Hraaf)
in fiecare luna, incepand cu pu!ertatea si pana la menopauza, un folicul secundar devine folicul matur, care este
cel mai voluminos. %cesta contine in interior o%ocitul
dupa eliminarea ovocitului, foliculul ovarian matur se transforma in corp gal*en, care are rol secretor, secretand
progesteronul
corpul gal!en devine in final corp al* care are tesut cicatricial
%asculari/atia este asigurata de a$ o%ariana, ramura a aortei a*dominale, si de o ramura o%ariana din a$
uterina. <enele sunt reprezentate de %$ o%ariana dreapta, care se varsa in %ena ca%a inferioara, si de %$ o%ariana
stanga, care se descide in %$ renala stanga. 9 parte din sangele venos al ovarului a/unge in %ena uterina.
Caile genitale
Trompele uterine
= conducte musculo-mem!ranoase, intinse de la ovare pana la uter, cu care comunica prin orificii numite ostii uterine
e"tremitatea laterala a trompelor contine un orificiu care se descide in ca%itatea a*dominala
au o lungime de H+#& cm
%asculari/atia este asigurata de ramuri tu*are ce provin din a$ o%ariana si uterina. <enele sunt omonime
arterelor
Uterul
este situat in ca%itatea pel%iana, intre vezica urinara si rect
este un organ musculos- ca%itar si impar, interpus intre trompele uterine si vagin
are forma de para, cu e.tremitatea mare orientata superior prezinta corpul si colul uterin, intre care e.ista o
portiune mai stramta, numita istmul uterin
pe colul uterin (cervi.) se insera %aginul prin e.tremitatea sa superioara
in structura uterului, la e.terior, distingem
tunica seroasa - perimetru -, intalnita numai la nivelul corpului uterin
tunica muscular - miometru, formata din musculatura neteda, si
tunica mucoasa - endometru - care captuseste ca%itatea uterina
acest strat este considerat stratul functional al uterului si este cel care prezinta modificari structurale atunci
cand se elimina odata cu sangerarea menstruala. )n ciclul urmator, se reface.
< asculari/ata este asigurata de aa$ uterine, ramuri din a$ iliaca interna. Ain a$ uterina se desprind si ramuri
pentru %agin, trompe uterine si o%are. <enele uterine se descid in %ena iliaca interna.
<aginul
este un conduct musculo+con.uncti%, are lungime de H+N cm, este median si impar, care,
prin e"tremitatea superioara, se insera pe colul uterin
prin e"tremitatea inferioara (orificiul vaginal), se descide in %esti*ulul %aginal, spatiu delimitat de cele
doua la!ii mici.
in structura vaginului e.ista un strat muscular format din fi*re netede, iar la interior se afla o mucoasa formata
dintr-un epiteliu pa%imentos stratificat
Organe genital e"terne
<ul%a
este un organ genital e"tern, are forma unei fante, alungita in sens sagital, marginita lateral de catre doua
repliuri cutanate, la*iile mari si mici
la*iile mari sunt acoperite de tegument si sunt prevazute cu par si glande sebacee mari. )n partea anterioara a
la!iilor mari e.ista un relief median, acoperit de par = muntele pu*ian sau al lui <enus
la*iile mici sunt doua cute simetrice, situate medial de la!iile mari =4 spatiul marginit de la!iile mici se numeste
%esti*ul %aginal, in care, anterior, se descide uretra, iar posterior- %aginul
vulva prezinta si organele erectile: clitorisul si *ul*ii %esti*ulari
clitorisul este situate median si are o lungime de ;+: cm, iar *ul*ii %esti*ulari sunt situati la !aza la!iilor mari
<asculari/atia este asigurata de ramuri ale a$ rusinoase interne@ venele se descid in %ena iliaca interna
Mamela
este formata din glanda mamara si diferite parti moi care o incon/oara.
glanda mamara este: o glanda perec)e, ane.a a aparatului genital feminin, situata pe peretele toracic anterior,
in intervalul dintre coastele III+<II.
la femeia adulta, glandele mamare prezinta o structura comple.a, avand importanta *iologica si patologica.
ele asigura secretia de lapte, alimental esential al nou-nascutului,
sunt, de asemenea, sediul a numeroase procese patologice, dintre care cancerele sunt cele mai importante.

Aparatul genital masculin
este format din testicul, din conducte spermatice, prostata, glande bulbouretrale si organele genitale externe
Testiculul
= glanda genitala masculine care indeplineste doua functii:
spermatogeneza, formarea celulelor se"uale (spermii sau spermatozoizi), care se desfasoara la nivelul tu*ilor
seminiferi contorti
functia endocrina, prin care celulele interstitiale ale parencimului testicular secreta hormonii androgeni
(testosteron), ce determina maturizarea organelor se.uale si stimuleaza evolutia caracterelor se.uale secundare
masculine
testiculul are o masa de apro.imativ &;g si este un organ perec)e, avand forma unui o%oid turtit transversal,
situate in *ursa scrotala, o punga cutanata
fiecarui testicul ii este ane.at un organ alungit, epididimul, care face parte din conductele seminale. "l are forma
unei %irgule, asezat pe marginea posterioara a testiculului =4 contine canalul epididimar, care se continua cu
canalul deferent
este invelit la suprafata de o mem!rana con/unctiva de culoare al!a-sidefie, numita al*uginee, rezistenta si
ine.tensi!ila, tinand in tensiune parencimul testicular
parenc)imul testicular e stra!atut de septuri con.uncti%e care delimiteaza lo*ulii testiculului. "i sunt in numar
de &;5+(55 pentru fiecare testicul si sunt formati din &+( tu*i seminiferi contorti in care se desfasoara
spermatogeneza. 7u!ii seminiferi contorti sunt continuati de tu*ii drepti, care reprezinta primul segment al cailor
spermatice. "i se descid in reteaua testiculara de la care pleaca canalele eferente, 12-1(, care a/ung in canalul
epididimar.
vascularizatia testiculului si epididimului este asigurata de a$ testiculara, ramura din aorta a*dominala. <enele se
varsa in %ena ca%a inferioara.
Conductele spermatice
caile spermatice sunt conducte de eliminare a spermiilor si a lic)idului spermatic
ele sunt intratesticulare si e"tratesticulare:
caile intratesticulare sunt reprezentate de tu*ii seminiferi drepti si reteaua testiculara
caile e"tratesticulare sunt: canalele eferente- canalul epidimar- canalul deferent- e.aculator si uretra
canalul deferent continua canalul epidimar, terminandu-se la !aza prostatei, unde se uneste cu canalul %e/iculei
seminale, formand canalul e.aculator. %cesta se descide in uretra.
'landele ane"e
<e/icula seminala
este un organ perece, situat deasupra prostatei lateral de canalele deferente =4 are rol secretor, produsul
adaugandu-se licidului seminal
are forma ovoidala, lungime de ,+; cm si latime de & cm.
Prostata
este un organ glandular e"ocrin, impar- situat in /urul uretrei, su! vezica urinara.
produsul ei de secretie participa la formarea spermei
% asculari/atia0 a$ prostatica, ramura din a$ iliaca interna. >angele venos este colectat de %$ iliaca interna
'landele *ul*o+uretrale
sunt doua formatiuni glandulare ovoide, de dimensiunile unui sam!ure de cireasa, care se descid in uretra.
secreta un licid clar, vascos, asemanator cu cel prostatic, care se adauga licidului spermatic.
Organele genitale e"terne
Penisul
organ genital si urinar, este situat deasupra scrotului, inaintea simfizei pu!iene.
prezinta radacina penisului si o portiune li!era- corpul penisului, care, la e.tremitatea sa anterioara, se termina
cu o parte mai voluminoasa, numita gland
radacina este fi.ata, prin cei doi corpi cavernosi, de oasele *a/inului
Corpul penisului are forma usor turtita.
'landul prezinta in varful sau orificiul extern al uretrei
tructura .
penisul este format dintr-un aparat erectil si in%elisuri
organele erectile sunt reprezentate de doi corpi ca%ernosi si un corp spongios, care, umplandu-se cu sange,
determina erectia.
invelisuri: penisul este invelit de piele, care se continua cu pielea scrotului si a regiunii pu*iene
<asculari/atia este asigurata de ramuri din a$ rusinoasa interna@ venele se descid in %$ rusinoasa interna si, de
aici, in %ena iliaca interna
crotul 3*ursele scrotale4
formeaza partea organelor genitale e.terne in care sunt localizate testiculele
fiecare !ursa este situate su* penis si este formata din mai multe tunici concentrice, care se continua cu structurile
peretelui anterior a*dominal
1i/iologia organelor de reproducere
testiculul (gonada masculina) si o%arul (gonada feminina) sunt glande mi"te:
exocrine, asigurand formarea gametilor, si
endocrine, prin secretia ormonilor se.uali
activitatea lor devine evidenta in timpul perioadei de crestere si dezvoltare, si anume la pu*ertate =4 aceasta este
definita drept perioada in care functia gametogenetica si endocrina a gonadelor atinge un stadiu de dezvoltare care
face posi!ila functia de reproducere
instalarea pu*ertatii este consecinta modificarilor survenite la nivelul secretiei hormonilor gonadotropi care
controleaza dezvoltarea morfologica si functionala a gonadelor si, legat de aceasta, modificarile somatice si
comportamentale comple.e.
O%arul
prezinta, ca si testiculul, o du!la activitate: formarea foliculilor maturi si o%ulatia
fiecare ovar contine, la nastere, cateva sute de mii de foliculi primordiali =4 dintre acestia, numai (55+,55, cate
unul pe luna, incepand cu pu*ertatea si terminand cu menopau/a, vor a/unge la maturatie
procesul de crestere si maturatie foliculara este ciclic =4 ciclul o%arian este insotit de modificari la nivelul
uterului, vaginului, glandelor mamare
durata medie a unui ciclu genital la femeie este de &= de /ile si de aceea el se mai numeste ciclul menstrual
c)ematic- distingem in cadru ciclului o%arian doua perioade0
1. preo%ulatorie, care dureaza din /iua # pana in /iua a #,+a a ciclului@
2. posto%ulatorie, ce se intinde din /iua a #;+a pana in prima /i a menstruatiei, dupa care ciclul se reia
in perioada preo%ulatorie au loc diviziuni ecuationale si reductionale la nivelul o%ocitului =4 acesta stra!ate
mai multe etape, de la o%ogonie- diploida, la o%ulul matur- )aploid =4 pe masura ce ovulul se matureaza, apare o
ca%itate la nivelul foliculului o%arian, care se umple cu lic)id folicular
in /iua a #,+a, foliculul se rupe, si ovulul este e.pulzat in cavitatea a!dominala (o%ulatia), de unde este preluat de
trompa uterine =4 dupa ovulatie, foliculul ovarian se transforma in corp gal*en =4 cresterea si maturarea foliculului
sunt stimulate de 1B
o%ulatia si formarea corpului gal*en sunt stimulate de LB
)ipofi/a anterioara secreta cantitati mult crescute de LB pentru o perioada de 1+& /ile, incepand cu &,+,= de ore
inainte de o%ulatie, fenomen insotit si de un varf preovulator mic al I># cauza acestei cresteri !ruste a secretiei
de gonadotropine este insuficient cunoscuta, dar cateva dintre cauzele posi!ile sunt:
1. )n acest moment al ciclului, estrogenul are efect de feed*acE po/iti%, stimuland secretia pituitara a
gonadotropinelor, fenomen anat in contradictie cu efectul sau normal de feed*acE negati% care intervine in
restul ciclului lunar feminin
2. anumite celule foliculare incep sa secrete progesteron in cantitati mici, dar )n crestere, cu
apro.imativ o /i inaintea %arfului preo%ulator al LB, si s-a presupus ca acesta poate fi factorul care
stimulea/a secretia e"cesi%a de LB. )ndiferent de cauza, fara acest %arf preo%ulator de K#, ovulatia 3D
poate avea loc.
ecretia interna a o%arului
peretii foliculului ovarian prezinta & teci celulare, una interna si alta e"terna
in perioada preo%ulatorie celulele tecii interne secreta )ormonii se"uali femini - estrogeni si progesterone =4
secretia acestor ormoni este simulata de 1B si LB
actiunea estrogenilor este de a stimula de/%oltarea organelor genitale feminine, a mucoasei uterine, a
glandelor mamare si dezvoltarea caracterelor se"uale secundare la femeie (efectul asupra sceletului - favorizeaza
activitatea osteoblastica si unirea diafizelor cu epifizele oaselor lungi, cresterea incetand mai repede ca la !ar!at, ca
si dispunerea caracteristica a tesutului adipos subcutanat ) precum si in comportamentul se"ual feminin
in perioada posto%ulatorie, rolul de secretie interna il indeplineste corpul gal*en =4 acesta secreta atat )ormoni
estrogeni, cat si progesteron, un ormon care favorizeaza pastrarea sarcinii. >ecretia corpului gal!en este stimulata
de LB si prolactina.
corpul gal*en nefecundat involueaza si dupa #5 /ile si se transforma in corp al*
daca o%ulul a fost fecundat, activitatea corpului gal!en se prelungelste cu inca trei luni
progesteronul determina modificari istologice si secretorii la nivelul mucoasei uterine, pe care o pregateste in
vederea fi"arii oului3nidare4 =4 daca fecundatia nu a a%ut loc, ovul se elimina in /iua a#N a + a &5 a a ciclului@
secretia corpului gal*en scade !rusc in /iua a &: a
la nivelul mucoasei uterine se produc modificari %asculare, urmate de necroze si emoragie, care determina
pierderea de sange menstrual
in timpul sarcinii, corticosuprarenala si placenta secreta, de asemenea, estrogeni si progesteron
reglarea secretiei o%ariene se face la fel ca a altor glande periferice prin feedbac. negativ hipotalamo&hipofizo&
ovarian
Menopau/a
la varsta de ,5+;5 de ani, ciclurile se.uale ale femeilor devin neregulate si la multe dintre ele ovulatia nu se mai
produce =4 dupa cateva luni sau ani ciclurile se intrerup complet =4 aceasta incetare a ciclurilor se numeste
menopau/a =4 cauza ei o reprezinta epuizarea ovuleleor
1ertilitatea feminin
este perioada fertila a fiecarui ciclu celular =4 o%ulul ramane fia!il si capa!il de a fi fecundat nu mai mult de &, de
ore dupa ce a fost e.pulzat din ovar
pe de alta parte, cativa spermato/oi/i pot ramane via!ili in tractul genital feminin pana la H& de ore, desi cei mai
multi dintre ei nu rezista mai mult de 2& de ore =4 prin urmare, pentru ca fecundatia sa ai!a loc, contactul se.ual
tre!uie sa se produca in intervalul de o zi inainte de ovulatie pana la o zi dupa aceasta
Integrarea la ni%elul sistemului ner%os a actului se"ual feminin.
impulsurile senzoriale se.uale sunt transmise catre segmentele sacrate ale maduvei spinarii =4 odata ce aceste
impulsuri a/ung in maduva spinarii, ele sunt transmise catre encefal@ unele refle.e integrate la nivel medular sacrat
si lom*ar determina partial reactiile se.uale feminine.
Testiculul =4 indeplineste in organism doua functii:
functia spermatogenetica = functia sa e"ocrina, care are loc la nivelul tu*ului seminifer, incepand cu pu!ertatea.
'rocesul se desfasoara in mai multe etape de di%i/iune ecuationala si apoi reductionala, pornind de la celulele
primordiale - spermatogonii - diploide, a/ungand la celulele mature, gametii masculini - spermiile - aploide
spermiile (spermatozoizii) se inmagazineaza in epididim, unde isi dezvolta capacitatea de miscare in ductul
deferent =4 isi mentin fertilitatea apro.imativ o luna si sunt eliminate prin e/aculare
e.aculatul mai contine secretia %e/iculelor seminale, cu rol nutritiv in ceea ce priveste spermatozoizii +secretie
prostatica, avand rolul de a creste fertilitatea si mobilitatea spermatozoizilor.
sperma e.aculata in cursul actului se.ual masculin este alcatuita din lic)idele pro%enite din canalul deferent,
%e/iculele seminale, glanda prostatica si glandele mucoase, mai ales cele *ul*o+uretrale
spermatogeneza este stimulata de 1B
Efectul numarului de spermato/oi/i asupra fertilitatii
cantitatea o!isnuita de sperma e.aculata la fiecare act se.ual este in medie de apro.imativ (-;mL si in fiecare
mililitru de sperma se afla in medie #&5 de milioane de spermato/oi/i
cand numarul de spermatozoizi intr-un mililitru de sperma scade su* &5 de milioane, e.ista posi!ilitatea ca
persoana sa fie infertila
ecretia interna
celulele interstitiale testiculare LeZdig secreta )ormonii androgeni, al caror reprezentant principal este
testosteronul. 7esticulul secreta un procent redus de estrogeni.
testosteronul este un )ormon lipidic, cu structura sterolica =4 actiunea sa consta in stimularea cresterii
organelor genitale masculine si aparitia caracterelor sexuale secundare la !ar!at: dezvoltarea sceletului si a
muscilor, modul de dispunere a parului, vocea, repartitia topografica a grasimii de rezerva
testosteronul este un puternic ana*oli/ant proteic =4 el are si efecte de mentinere a tonusului epiteliului
spermatogenic
reglarea secretiei de testosteron se face printr-un mecanism de feed*acE negati%, su! influenta LB )ipofi/ar
)ipersecretia acestui ormon duce la pubertate precoce, iar )iposecretia, la infantilism genital
Integrarea la ni%elul madu%ei spinarii a actului se"ual masculin
desi factorii psi)ici /oaca, de o!icei, un rol important in actul se.ual masculin si, de fapt, il pot initia, activitatea
encefalului pro!a!il nu este a!solut necesara pentru desfasurarea sa. 'rin urmare, actul se.ual masculin rezulta din
mecanisme+refle"e intrinseci, integrate in madu%a sacrata si lom*ara, iar aceste mecanisme pot fi activate prin
stimularea se"uala fie, psihica, fie directa, fie prin ambele.
OR'ANIMUL- UN TOT UNITAR
Bomeosta/ia mediului intern
mecanismele de reglare care determina mentinerea unor constant dinamice ale mediului intern si functiile
%itale pot fi definite prin termenul de )omeosta/ie =4 ea este realizata de catre efectori pe !aza informatiilor primite
de la receptorii mediului intern (cemoreceptori, !aroreceptori, termoreceptori)
in acest fel sunt mentinute, indiferent de %ariatiile din afara organismului, intre anumite limite- considerate
normale, unele %alori ale componentelor mediului intern si unele caracteristici ale acestuia (p, temperatura, etc)
reglarea se face prin *ucle de feed*acE- ner%os sau umoral- ca urmare a interactiunii receptor+efector
de asemenea, reglarea se realizeaza si prin efectorii antagonici 6 insulina P glucagon, pentru glicemie,
vasoconstrictie P vasodilatatie pentru controlul temperaturii corpului 6 rolul integrator revenind sistemului ner%os,
sistemului endocrin si mediului intern (sange, limfa, licid interstitial, licid cefaloraidian)
astfel, sistemul ner%os si cel endocrin, prin intermediul mediatorilor c)imici si )ormonilor, realizeaza
)omeosta/ia, in modul si cu efectele studiate la capitolele respective, realizand integrarea dinamica a organismului
la conditiile in permanenta schimbare ale mediului extern
mentinerea in anumite limite a parametrilor mediului intern este asigurata prin reglarea neuro+umorala a
functiilor organismului
in anumite impre/urari, datorita unor disfunctii temporare sau permanente ale unor componente apartinand
sistemelor circulator- respirator- digesti% sau e"cretor, omeostazia se poate realize si prin mi.loace
e"tracorporale, precum aparatura inima 6 plaman artificial, perfuzarea sau dializa, etc