http://www.all.ro/biologie-manual-pentru-clasa-a-xi-a.

html
Manualul a fost aprobat prin Ordinul ministrului Educaþiei ºi Cercetãrii nr. 4446 din 19.06.2006
în urma evaluãrii calitative organizate de cãtre Consiliul Naþional pentru Evaluarea ºi Difuzarea
Manualelor ºi este realizat în conformitate cu programa analiticã prin Ordin al ministrului
Educaþiei ºi Cercetãrii nr. 3252 din 13.02.2006.

BIOLOGIE – Manual pentru clasa a XI-a

Aurora MIHAIL, Florica MACOVEI

Copyright © 2006 BIC ALL

Toate drepturile asupra prezentei ediþii aparþin Editurii BIC ALL.

Nici o parte din acest volum nu poate fi copiatã fãrã permisiunea scrisã a editurii.
Drepturile de distribuþie în strãinãtate aparþin în exclusivitate editurii.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României

MHAIL, AURORA
Biologie: manual pentru clasa a XI-a / Aurora Mihail,
Florica Macovei. - Bucureºti: BIC ALL, 2006
Bibliogr.
ISBN (10) 973-571-661-5; ISBN (13) 978-973-571-661-5

I. Macovei, Florica

57(075.35)

Referenþi: prof. univ. dr. Florica Mailat

prof. gr. I, metodist Cristina Gheorghe

Redactor: prof. gr. I Aurora Mihail

Coperta colecþiei: Alexandru Novac
Tehnoredactare: Andreea Dobreci

Editura BIC ALL B-dul Constructorilor, nr. 20A, et. 3,

sect. 6, cod 060512 – Bucureºti
Tel.: 021 402 26 00
Fax: 021 402 26 10

Departamentul distribuþie: Tel.: 021 402 26 23; 021 402 26 33; 021 402 26 34
Comenzi la: comenzi@all.ro
URL: http://www.all.ro

http://www.all.ro/biologie-manual-pentru-clasa-a-xi-a.html
 I ALCTUIREA
CORPULUI UMAN
Topografia organelor i sistemelor de organe –
planuri i raporturi anatomice
Poziia anatomic de referin a corpului uman desemneaz corpul în ortostatism (în poziie vertical) cu
membrele superioare atârnând pe lâng trunchi, iar faa palmar a mâinii orientat anterior; membrele inferioare
sunt lipite, genunchii i coapsele extinse, iar picioarele sunt în unghi drept în raport cu gambele.
Corpul omenesc este tridimensional, prezentând 3 axe i 3 planuri (fig. 1).
a. Axul longitudinal (axul înlimii corpului) pornete
din cretetul capului (vertex) i cade în centrul
I. Planul sagital (median) este
poligonului de susinere a corpului (suprafaa
dispus vertical i trece prin axul
ocupat de tlpi i spaiul dintre ele); el prezint doi
longitudinal i sagital; el împarte
poli: superior (cranial) i inferior (caudal).
corpul în dou jumti sime-
trice; de aici numele de planul I
a b. Axul sagital (axul grosimii
simetriei bilaterale; formaiunile
corpului mai apropiate de acest corpului) este poziionat ori-
plan sunt mediale; cele mai în- zontal i orientat anteroposte-
deprtate se numesc laterale; rior; are un pol anterior i unul
toate celelalte planuri paralele posterior.
cu planul sagital i paralele între c III
b
ele se numesc parasagitale.
III. Planul transversal este dispus
orizontal i trece prin axul sagital i trans-
II versal; este perpendicular pe planul fron-
c. Axul transversal (al limii
tal; împarte corpul într-o parte superioar
corpului) este poziionat orizontal;
(cranial) i o parte inferioar (caudal).
are un pol drept i unul stâng.

II. Planul frontal este paralel cu fruntea i

trece prin axul longitudinal i transversal;
este perpendicular pe plan ul sagital;
împarte corpul într-o parte anterioar
Fig. 1. Planurile i axele corpului.
(ventral) i alta posterioar (dorsal).

Fiecare organ îi are propriile sale planuri. Pentru orientare se definete o fa anterioar i una posterioar,
o extremitate superioar i una inferioar, o fa median i una lateral etc.
Termeni pentru orientarea topografic a diferitelor organe

anterior (ventral) superficial (extern)

superior (cranial) inferior (caudal) posterior (dorsal) median lateral profund (intern)

3
http://www.all.ro/biologie-manual-pentru-clasa-a-xi-a.html
 Corpul uman este alctuit din cavitatea cranian
cap, gât, trunchi i membre.
Trunchiul este format din
trei segmente suprapuse: torace, canal vertebral
abdomen i pelvis.
Pentru definirea topografic
mediastin
a unui organ se iau ca repere i cavitatea subcavitate
regiunile corpului. Acestea sunt toracic pleural
urmtoarele: cefalic, cervical, subcavitate
toracic, abdominal i membre pericardial
(fig. 2).
diafragmul
cavitatea
Fig. 2. Cavitile corpului i subdi- abdominal
viziunile lor.
cavitatea
pelvian

Regiune cefalic Regiune cervical Regiune toracic Reg. abdominal Membre

Capul are: Gâtul prezint: Adpostete inima, Adpostete cele mai • Membrele superioare
• o parte cranian • o regiune posteri- plmânii, restul traheei numeroase organe in- se leag de trunc hi
(care adpostete cre- oar (nucal – ceafa) i al esofagului etc. terne (viscere). Ea prin centura scapu-
ierul –neurocraniu) format din muchi, Muchiul diafragm se- prezint dou caviti: lar; partea liber:
• o parte facial (co- oase, articulaii par cavitatea toracic • cavitatea abdomi- bra, antebra i mân;
respunztoare feei – • o regiune anterioar de cea abdominal nal propriu-zis • membrele inferioare
viscerocraniu) care conine laringele, • cavitatea pelvian se leag de trunc hi
tiroida, paratiroidele, prin centura pelvian;
o parte din trahee, partea liber: coaps,
esofag etc. gamb i picior.

organism
Niveluri de organizare ale corpului uman
Corpul uman este organizat pe principiul ierarhizrii mai multor niveluri:
atomi o molecule o celul o esut o organ o sistem de organe o orga-
sistem nism (fig. 1).
Fiecare nivel are propriile sale legi i se subordoneaz legilor nivelului
organ superior; interdependena tuturor nivelurilor i controlul lor pe dou canale:
nervos (reflex) i umoral (hormonal), fac ca organismul s funcioneze ca
un tot unitar.
Nivelul molecular are la baz diferii atomi care formeaz molecule
complexe ce intr în structura subansamblurilor celulare – organitele celulare
(nivelul subcelular).
Nivelul celular se constituie în unitatea fundamental structural, funcio-
esut nal i genetic a organismului. Cele peste 60 miliarde de celule umane provin
celul prin segmentarea celulei-ou. Iniial toate au aceeai form – globular. Prin
difereniere i specializare funcional forma lor devine variat: fusiform,
molecul cilindric, cubic, stelat, piramidal etc. (fig. 2).

Fig. 1. Ierarhia nivelurilor de organizare ale corpului omenesc.

4
http://www.all.ro/biologie-manual-pentru-clasa-a-xi-a.html
 Majoritatea celulelor au dimensiuni medii cuprinse între 20-30 P; unele fibroblaste
sunt mai mari (diametrul ovulului este de 200 P, iar lungimea fibrei musculare
scheletice poate atinge 10-12 cm); celule foarte mici sunt trombocitele, hematiile hematii
i unele celule nervoase din scoara cerebral. În general, celulele tinere sunt mai
mari decât cele îmbtrânite. Numrul celulelor difer de la un organ la altul. celule epiteliale
Caracteristicile structurale ale celulei umane se înscriu în planul general celule musculare
de organizare a celulei animale pe care ai studiat-o pe larg în clasa a IX-a. striate
Nivelul celular constituie suportul proceselor majore pentru meninerea vieii.
Nivelul tisular. esutul este o grupare de celule care au aproximativ celule musculare
aceeai form, structur i rol fiziologic. Celulele sunt unite între ele printr-o netede
substan intercelular – în cantitate mic (substan de cimentare) sau mai celul
mare (substan fundamental). adipoas
leucocit
esuturile sunt rezultatul histogenezei, care implic numeroase diviziuni
mitotice i difereniere celular.
În clasa a X-a ai studiat clasificarea i particularitile morfofuncionale ale celul nervoas
celor 4 tipuri de esuturi fundamentale care intr în structura diferitelor organe:
• epitelial, cu rol de protecie, secreie sau recepie a unor stimuli; spermatozoid
• conjunctiv, cu funcii multiple: de legtur, susinere, rezisten, de Fig. 2. Diferite forme de celule.
formare a elementelor figurate sangvine, depozitarea substanelor de rezerv;
• muscular, cu rol în producerea contraciilor musculare; A
• nervos, cu rol în generarea i conducerea influxului nervos, în comanda
i controlul funciilor diferitelor organe i sisteme de organe.
Nivelul de organ. Organele sunt alctuite din asocieri de esuturi (cel
puin dou); au o anumit form i îndeplinesc aceeai funcie.
În unele organe predomin un anumit tip de esut (în encefal sau în B
mduva spinrii predomin esutul nervos); în alte organe, esuturile sunt
distribuite fr predominan (în peretele stomacului se gsesc esuturile:
esut esut
epitelial, muscular, conjunctiv, nervos) (fig. 3). Fiecare organ este inervat i muscular conjunctiv
vascularizat. Organele se difereniaz în viaa intrauterin i-i continu neted
dezvoltarea funcional dup natere. Fiecare organ ocup o anumit poziie
i are raporturi topografice i funcionale cu alte organe. Excepie fac cazurile esut
unor anomalii (la unii indivizi inima se gsete în partea dreapt). Planurile epitelial
i axele corpului constituie repere pentru definirea topografic a unui organ.
Nivelul de sistem. Mai multe organe care au o structur asemntoare
i îndeplinesc o funcie major (circulaie, respiraie etc.) constituie un sistem
(fig. 4). În unele sisteme predomin un anumit tip de esut (exemplu, în sistemul Fig. 3. Tipuri de esuturi în struc-
muscular predomin esutul muscular, iar în cel nervos – esutul nervos etc.). tura unor organe.

1 2 3 4 5 6 7 8 9

Fig. 4. Sistemele organismului: 1. nervos; 2. endocrin; 3. osos; 4. muscular;

5. digestiv; 6. respirator; 7. circulator; 8. excretor; 9. reproductor.

5
http://www.all.ro/biologie-manual-pentru-clasa-a-xi-a.html
 Nivelul de organism. Ansamblul sistemelor corpului uman lucreaz interdependent i coordonat, alctuind
un tot unitar, ceea ce-i permite s se adapteze permanent schimbrilor din mediu.

Funciile organismului Sistem Rol

Funciile de relaie
Funciile de nutriie
Nervos recepionarea stimulilor, conducerea influxului nervos, elaborarea de
rspunsuri adecvate i coordonarea întregului organism
Endocrin reglarea hormonal a funciilor organismului sub controlul sistemului nervos
Osos susinerea i rezistena corpului, protecia unor organe, micare
Muscular componenta activ a micrii (muchii scheletici); motilitatea unor organe
interne (muchii netezi)
Digestiv prelucrarea alimentelor i absorbia nutrimentelor
Circulator transportul O2 i CO2, nutrimentelor, hormonilor, substanelor de dezasimilaie
Respirator asigurarea schimbului de gaze respiratorii (O2 i CO 2)
Excretor eliminarea substanelor nefolositoare, toxice etc. din organism prin urin
asigur homeostazia (constantele fiziologice ale mediului intern)

Funcia de reproducere Reproductor înmulirea indivizilor i perpetuarea speciei umane

1. Evidenierea celulelor
Radei uor cu o spatul faa superioar a limbii i punei rztura într-o pictur de soluie 1% albastru de metilen.
Realizai preparatul microscopic i cu obiectivul cel mai puternic observai celulele epiteliale poliedrice din mucoasa
bucal aezate în mozaic; dac sunt vzute din profil, celulele apar turtite.

Recoltare de celule Colorarea celulelor

sugativ
P R A C T I C U M

Dezinfectai spatula! soluie albastru de metilen 1%

2. Evidenierea esutului epitelial 4. Evidenierea esutului osos

Realizai un preparat microscopic din fragmente de
epiderm npârlit de la broate inute într-un bazin.
Punei pe o lam i colorai cu carmin soluie alcoolic
1%; excesul de lichid îl vei îndeprta cu hârtie de filtru.
Observai la microscop celule epiteliale foarte strâns
unite între ele.
3. Evidenierea esutului cartilaginos
Observai la microscop esutul cartilaginos prelevat din
zona cartilaginoas a unui stern de broasc.
Observai la microscop esut osos prelevat din operculul
unui pete mic sau din partea central a carenei de la un
pui de gin.
5. Observarea microscopic a esutului muscular striat
Disociai din bicepsul de broasc o fibr muscular cu
ajutorul unui ac. Punei-o pe o lam într-o pictur de
glicerin, dup ce în prealabil s-a colorat cu 2-3 picturi de
soluie alcoolic de carmin 1%. Observai la microscop
striile transversale. Dac se coloreaz cu albastru de meti-
len 5% se vor observa i nucleii numeroi, dispui periferic.

6
http://www.all.ro/biologie-manual-pentru-clasa-a-xi-a.html
 P R A C T I C U M
6. Observarea microscopic a esutului muscular neted b. cavitile corpului i poziia muchiului diafragm;
Realizai un preparat microscopic dintr-o vezic urinar c. feele plmânului:
de porc. Peste fragmentul recoltat, pe lam, punei o – posterioar
pictur de glicerin i în prealabil o vei colora cu 2-3 – mediastinal i hilul pulmonar
picturi de soluie alcoolic de carmin 1%. – anterioar
Observai fibrele musculare fusiforme diferit orientate,
d. raporturile esofagului cu traheea;
nucleul acestora, fibrele conjunctive care le întretaie i
lipsa striaiilor transversale. e. feele stomacului:
– anterioar
7. Observarea esutului nervos – posterioar
Desprindei un mic fragment din mduva spinrii de vit f. feele ficatului
i punei-o pe lam într-o pictur de albastru de metilen. – superioar
Disociai cu ace fine. – visceral
Observai la microscop celulele nervoase.

8. Observarea altor tipuri de esuturi

Folosii preparate microsopice fixe i examinai seciuni
prin piele, diferite organe digestive, glande, vase sang-
vine, miocard, scoar cerebral.
Identificai tipurile de esuturi i precizai rolul lor.

9. Repere topografice ale organelor i observaii

macroscopice
Procurai de la mamifere sacrificate (porc, oaie, vit)
diferite organe: muchi, plmân, ficat, inim, rinichi, sto-
mac, mduva spinrii, creier, oase (lungi , vertebre etc.);
a. Precizai topografia organelor respective i raporturile
anatomice cu alte organe învecinate.
b. Definii localizarea lor în raport cu planurile i axele
corpurilor mamiferelor de la care provin.
c. Realizai la nivelul fiecrui organ seciuni în plan
sagital, parasagital, frontal, transversal.
d. Încadrai fiecare organ în sistemul corespunztor.

10. Realizarea i observarea macroscopic a unor

seciuni prin diferite organe
a. Seciune longitudinal printr-un os lung. Observai dife-
renele de structur dintre diafiz i epifiz; argumentai
distribuia diferit a celor dou tipuri de esut osos.
b. Seciune sagital prin encefal (de porc, de vit).
Observai diferena de culoare a materiei nervoase
cenuie i alb.
c. Seciune longitudinal prin rinichi. Observai cu lupa
diferena de culoare dintre zona periferic (cortical – cu
glomeruli, tubi uriniferi i vase de sânge) i zona medu-
lar – cu tubi sub form de piramide care dreneaz urina
spre pelvisul renal i ureter.

11. Observaii asupra mulajului corpului omenesc (în

lipsa acestuia se vor folosi plane sau atlase ajuttoare)
pentru a defini: În urma acestor observaii, înscriei într-un tabel sistemele
a. localizarea diferitelor organe în raport cu planurile de corpului, organele lor componente recunoscute de voi i
simetrie i axele corpului; rolul acestora.

7
http://www.all.ro/biologie-manual-pentru-clasa-a-xi-a.html
 II FUNCIILE
ORGANISMULUI UMAN

1 Funciile de relaie
Aceste funcii sunt îndeplinite de sistemele: nervos (împreun cu organele
de sim), endocrin, osos i muscular. Ele interacioneaz pentru adaptarea i
integrarea organismului în mediul de via mereu schimbtor. Sistemul nervos
i sistemul endocrin se constituie în canale de control i autoreglare a întregii
activiti a corpului, prin mecanisme nervoase (reflexe) i umorale (hormonale).

1 a. SISTEMUL NERVOS
Sistemul nervos recepioneaz, transmite i integreaz informaiile din
2
3 mediul extern i intern pe baza crora elaboreaz rspunsurile cele mai adec-
vate motorii i secretorii. Prin rolul su integrator realizeaz echilibrul dinamic
dintre organism i mediu, dar i unitatea funcional a corpului uman.

Clasificarea sistemului nervos

Sistemul nervos este alctuit din mduva spinrii (rahis), encefal (creier),
nervi i ganglioni nervoi (fig. 1). Mduva spinrii i encefalul constituie
sistemul nervos central (SNC) – axul cerebrospinal (nevrax).
• La nivelul SNC, componentele neuronilor se aranjeaz astfel:
– corpul neuronilor formeaz substana cenuie – sediul centrilor nervoi
de coordonare i control ai funciilor organismului;
– prelungirile neuronilor (dendrite i axoni) se grupeaz în fascicule de
fibre nervoase i împreun cu celulele gliale formeaz substana alb; ea
este alctuit din ci de conducere a „mesajelor” nervoase – de la mdur la
encefal – ci ascendente (senzitive) i de la encefal la mduva spinrii –
ci descendente (motorii). Cile ascendente conduc în nevrax informaiile
sosite prin nervii senzitivi (compartimentul senzorial). Cile descendente
conduc rspunsuri (comenzi) de la nivelul centrilor nervoi din nevrax spre nervii
motori (compartimentul motor); acetia inerveaz organele corpului care trebuie
Fig. 1. Sistemul nervos central i s efectueze comenzile – efectorii.
periferic: • În afara nevraxului (extranevraxial) prelungirile neuronilor alctuiesc nervii:
1. encefal; 2. mduva spinrii; – spinali (rahidieni) – 31 de perechi cu originea în mduva spinrii; sunt
3. nervi. nervi micti (au atât fibre senzitive, cât i motorii);
8
http://www.all.ro/biologie-manual-pentru-clasa-a-xi-a.html
 – cranieni – 12 perechi, din care 10 perechi au originea în trunchiul
cerebral; ei sunt: senzitivi, motori sau micti.
• Pe traiectul unor nervi, în apropierea encefalului i a mduvei spinrii,
dar i în unele zone ale corpului se gsesc ganglionii nervoi; împreun cu
nervii i plexurile nervoase alctuiesc sistemul nervos periferic (SNP) (fig. 2).
Sistemul nervos central i cel periferic sunt interdependente.
Sistem nervos central (SNC)
• encefal + mduva spinrii
• centri integratori de control

Sistem nervos periferic (SNP)

• nervi spinali + cranieni
• linii de comunicaie SNC o corp

Fig. 2 Niveluri de organizare func-

ional a sistemului nervos:
Compartiment senzitiv Compartiment motor • suport anatomic;
• fibre somatice i vegetative • fibre nervoase motorii • rol fiziologic.
• informaii spre SNC • comenzi spre efectori

Simpatic (S) Sistem nervos Sistem nervos

• în situaii de urgen vegetativ (SNV) somatic
• motor (involuntar) • motor (voluntar)
Parasimpatic (PS) • impulsuri spre mu- • impulsuri de la SNC
• în condiii normale chii netezi, glande spre muchii scheletici

Funcia reflex a sistemului nervos. Activitatea sistemului nervos se

realizeaz prin actul reflex – procesul fiziologic de rspuns la un stimul care
acioneaz asupra unui anumit câmp receptor. Aadar, la stimulii sosii din
mediul extern sau intern, sistemul nervos d un rspuns rapid i adecvat.
Acest rspuns se numete reflex. Substratul su anatomic este arcul reflex,
constituit din: calea aferent (receptor i fibre nervoase, senzitive, aferente
centrului nervos); centrii refleci din substana cenuie a nevraxului, la care
ajung i sunt prelucrate informaiile i se genereaz impulsuri spre organele
efectoare; calea eferent – fibre motorii, eferente care conduc rspunsuri Fig. 3 Schema general a arcului
(comenzi) la efectori care declaneaz un rspuns reflex (fig. 3). reflex.

st i NEVRAX
mu
li Centrii
R fibre aferente somatosenzitive

fibre viscerosenzitive
nervoi
(refleci)
fibre eferente somatomotorii

fibre visceromotorii
E
• exteroceptorii (din organele de sim) • somatici efectori:
semnaleaz proprietile obiectelor i • vegetativi a. somatici
fenomenele din exteriorul organismului; • musculatura scheletic
• proprioceptorii (din muchi, oase, (striat)
tendoane, articulaii) informeaz asupra • analiza i sinteza informaiilor
b. vegetativi
poziiei corpului în spaiu i asupra micrii; • elaborarea rspunsului (comenzii)
• musculatura neted a
• visceroceptorii (chemo-, baro-, osmoceptori organelor interne,
etc.) semnalizeaz modificrile fizico-chimice a vaselor sangvine etc.
la nivelul organelor interne (viscere). • glande exo- i endocrine

9
http://www.all.ro/biologie-manual-pentru-clasa-a-xi-a.html
 Aadar, centrii de comand i control din substana cenuie
emisfer cerebral îndeplinesc rolul de centri refleci: somatici i vegetativi. Ei
închid deci reflexe somatice i vegetative.
Rspunsul reflex poate fi excitator sau inhibitor.
Uneori centrii de comand sunt bine delimitai, alteori
cord se întind pe mai multe etaje. Pe baza celor dou tipuri de arc
fibre viscero-
senzitive
reflex, dei unitar ca structur i funcie, sistemul nervos poate
fi subîmprit în (fig. 4):
fibre viscero- • sistemul nervos somatic (al vieii de relaie), care asigur
motorii (PS) mduva
echilibrul dinamic al organismului în condiiile variabile ale me-
fibre viscero- spinrii diului (nevrax, ganglioni nervoi i nervi somatici) i
motorii (S) • sistemul nervos vegetativ (autonom) care regleaz
activitatea organelor interne; prezint o poriune central în
fibre somatosenzitive
nevrax i una periferic – ganglioni nervoi i nervi vegetativi.

piele Fig. 4 Model schematic al aferenelor i

eferenelor somatice i vegetative
fibre somato- raportate la compartimentele funcionale
motorii ale sistemului nervos.

muchi scheletic Baza anatomic a fiziologiei sistemului nervos

Este tiut faptul c substana cenuie a nevraxului, indiferent de modul
ei de organizare, la nivelul diferitelor etaje, constituie sediul reflexelor
somatice i vegetative, iar substana alb îndeplinete funcia de conducere.
În clasa a X-a ai studiat componentele nevraxului i rolul lor. Ele vor fi
reamintite i dezvoltate în tabelul ce urmeaz.

Etajele nevraxului Substana cenuie Substana alb

EMISFERELE CEREBRALE
• strbtute de anuri adânci
(scizuri) care delimiteaz lobi i
anuri mai puin adânci delimi-
teaz girusuri (circumvoluiuni)
2 3
1 dureroase) i zone motorii (de la
4
Lobii cerebrali:
1. lobul temporal; 2. lobul frontal;
3. lobul parietal; 4. lobul occipital.
• dispus la exteriorul emisferelor dispus la interior este format din:
cerebrale (33%) – cortexul i la • fibre de asociaie
fibre de proiecie
baza lor (7%) formând nucleii (leag între ele re-
bazali (corpii striai) – prima staie giuni ale ac eleiai
subcortical pe traseul cilor des- emisfere cerebrale);
cendente (extrapiramidale) • fibre comisurale
• din punct de vedere filogenetic (leag cele dou 
scoara cerebral prezint: emisfere cerebrale); fibre de asociaie
– paleocortexul (sistemul limbic) – • fibre de proiecie
un inel de esut nervos care încon- (constituite din fasci-
joar hilul emisferei cerebrale; cule ascendente i
– neocortexul care cuprinde: zone descendente care
senzitive (primesc informaii vi- leag scoara cere-
fibre comisurale
zuale, auditive, termice, tactile, bral cu etajele inferi-
oare ale nevraxului).
care p ornesc c omenzi spre
muchi, glande), zone de asociaie
(asigur activiti nervoase precum
învarea, gândirea, creaia).

10
http://www.all.ro/biologie-manual-pentru-clasa-a-xi-a.html
DIENCEFALUL
• este aezat deasupra mezen-
cefalului i sub emisferele cere-
brale care-l acoper.
7 6
4 5
8 micrile legate de miros).
1 2 3 Hipotalamus
Seciune sagital prin encefal
(localizarea diencefalului):
1. bulb; 2. punte; 3. mezencefal;
4. hipofiz; 5. hipotalamus;
6. talamus; 7. emisfer cerebral;
8. cerebel.
CEREBELUL
• situat în etajul inferior al cutiei
craniene, înapoia trunchiului cere-
bral, cu care este conectat prin
pedunculii (colicuii) cerebeloi
(superiori, mijlocii, inferiori)
• alctuit din dou emisfere cere-
beloase conectate prin vermis.
emisfere cerebeloase
vermis
Cerebelul (aspect exterior).
TRUNCHIUL CEREBRAL
• se afl în prelungirea mduvei
spinrii; alctuit din trei etaje: bulb,
puntea lui Varolio i mezencefal.
Bulbul rahidian se delimiteaz de
mduva spinrii prin decusaia
piramidal, iar de punte prin anul
bulbopontin.
Puntea este delimitat de mezen-
cefal prin anul pontopeduncular.
http://www.all.ro/biologie-manual-pentru-clasa-a-xi-a.html
Talamus
• dou mase de substan cenuie
în c are se gsesc 3 grupe de
nuclei talamici: anteriori, mediali i
laterali, staii de releu pentru cile
ascendente senzitiv – senzoriale
(cu excepia cii olfactive).
Metatalamus
• corpi geniculai: laterali (se
interpun pe calea optic) i mediali
(se interpun pe calea auditiv).
Epitalamus
• nucleu habenular – centru al refle-
xelor olfactive – somatice (dirijeaz
• nuclei: – anteriori (secret hor-
moni care se depoziteaz în hipo-
fiza posterioar); rol de integrare
parasimpatic;
- posteriori – rol de integrare sim-
patic;
- mijlocii – controleaz activitatea
secretorie a hipofizei anterioare; rol
de integrare parasimpatic.
• la exterior, scoara cerebeloas
• în interiorul masei de substan
alb se gsesc nucleii cerebeloi
4 5
3
2 6
7
1
fragmentat în nuclei:
• motori (origine pentru fibre motorii
ale nervilor cranieni)
• senzitivi (al II-lea neuron pentru
fibrele senzitive ale nervilor cranieni)
• vegetativi parasimpatici
• proprii: bulbari (olivari, Goll i
Burdach, ai formaiunii reticulate) i
mezencefalici (nucleul rou – in-
hibitor al tonusului muscular, sub-
stana neagr, coliculii cvadrige-
meni)
• sub form de lame (intern i extern),
care delimiteaz nucleii talamici
• conexiuni corticale i subcorticale
• sub form de strii i comisura habenular
• fibre aferente de la mezencefal, talamus,
cortex cerebral etc.
• fibre eferente spre mezencefal, talamus,
hipofiz, trunchi cerebral, cortex
• dispus la interior este format din:
• fibre aferente provenite de la mduv,
trunchiul cerebral i cortex;
• fibre eferente, cu traseu spre mduv,
trunchi cerebral i talamus;
• fibre intracerebeloase:
– de asociaie (fac legtura între scoara
cerebeloas i nucleii cerebeloi) i
– comisurale (leag emisferele cerebeloase)
Seciune sagital prin cerebel:
1. substan cenuie; 2. substan
alb; 3. colicul inferior; 4. colicul
superior; 5. peduncul cerebral;
6. hipofiz; 7. puntea lui Varolio.
• situat între nuclei i la exteriorul trun-
chiului cerebral
• alctuit din mai multe tipuri de fibre care
intr în componena cilor ascendente
(specifice i nespecifice); cilor descen-
dente; cilor de asociaie (proprii trunchiului
cerebral); fibrelor aferente i eferente cere-
belului grupate în cele trei perechi de pe-
dunculi cerebeloi;
– inferiori (leag bulbul de cerebel)
– mijlocii (leag puntea de cerebel)
– superiori (leag mezencefalul de cerebel)
11
 A B coliculi
peduncul cerebral

ant ponto-
peduncular
nucleu
puntea lui rou
superior substan
Varolio neagr
pedunculi an
cerebeloi mijlociu bulbopontin
inferior
nervi • senzitivi
cranieni • motori
bulb decusaie piramidal
• vegetativi
rahidian • proprii
Trunchiul cerebral: A. faa posterioar; B. faa anterioar. Nuclei ai trunchiului cerebral.

DUVA SPINRII
• adpostit în canalul vertebral
• se întinde de la gaura occipital
C1 pân la nivelul vertebrei L2 de
unde se continu cu filum terminale
pân la a doua vertebr coccigian
formând cu nervii lombari i sacrali
coada de cal;
• prezint dou umflturi – cer-
vical i lombar de unde pornesc
nervii brahiali i lombari care iner-
veaz membrele.
1 senzitivi i intercalari (de asociaie)
2 lateral i neuroni visceromotori în
3 viscere prin rdcinile posterioare
4 visceromotori ies din mduv prin
Morfologia extern a mduvei
spinrii:
1. umfltura cervical; 2. umfltura
lombar; 3. coada de cal; 4. filum
terminale.
• dispus în interior sub form de
coarne: anterioare, posterioare i
laterale:
• coarnele anterioare (zona
somatomotorie) conin neuroni
somatomotori; axonii lor prsesc
mduva prin rdcina anterioar
(motorie) a nervului spinal i se
distribuie muchilor scheletici (efec-
tori somatici); motoneuronii iner-
veaz capetele contractile ale fusu-
lui neuromuscular (proprioceptori) i
controleaz tonusul muscular;
• coarnele posterioare (zona soma-
tosenzitiv) conin neuroni somato-
care primesc informaii prin axonii
neuronilor pseudounipolari din
ganglionul spinal de pe traiectul
rdcinii posterioare (senzitive) a
nervului spinal;
• coarnele laterale (zona vegeta-
tiv), cu neuroni viscerosenzitivi în
jumtatea posterioar a cornului
jumtatea anterioar; zona viscero-
senzitiv primete informaii de la
ale nervilor spinali. Axonii neuronilor
rdcinile anterioare motorii i
inerveaz musculatura neted a
organelor interne.
• Între cornul posterior i cel lateral
în substana alb sunt insule de
neuroni „în reea” care formeaz
substana reticulat medular.
• organizat în cordoane: anterioare, poste-
rioare i laterale; conin: fascicule ascen-
dente ( ), descendente ( ), de asociaie
( ), în vecintatea substanei cenuii.
1
2 6
3
4
7
5 8
9
Fascicule de substan alb:
1. Goll-Burdach; 2. spinocerebelos poste-
rior; 3. spinocerebelos anterior; 4. spino-
talamic lateral; 5. spinotalamic anterior;
6. piramidal încuciat; 7. piramidal direct;
8. vestibulospinal; 9. tectospinal.
1
5 3
4
2
Tipurile de neuroni:
1. somatosenzitivi; 2. somatomotori (alfa
i gama); 3. viscerosenzitivi; 4. viscero-
motori; 5. viscerosenzitivi i somatosenzitivi
din ganglionul spinal.

12
http://www.all.ro/biologie-manual-pentru-clasa-a-xi-a.html
*Proprietile neuronului. Sinapsa
Neuronul constituie unitatea structural i funcional a sistemului nervos. A B C
El are capacitatea de a genera i a conduce impulsurile nervoase. dendrite
Neuronii au i alte caracteristici funcionale care-i difereniaz de celelalte
celule: i-au pierdut capacitatea de a se divide, pot funciona optim toat
viaa individului i au un metabolism foarte intens, cu un consum mare de
oxigen i glucoz, fr de care în 2-3 minute mor. axon

influxul nervos
Tipuri de neuroni. Neuronii pot fi (fig. 1):
• senzitivi (afereni): somatosenzitivi i viscerosenzitivi – transmit impul- nod axon
surile nervoase de la periferie spre mduv sau encefal; Ranvier axon
• motori (efereni): somatomotori i visceromotori – transmit impulsurile
nervoase de la encefal sau mduva spinrii spre efectori – muchi sau glande;
• neuroni de asociaie (intercalari) – cei mai numeroi localizai în nevrax.
Proprietile neuronului sunt: excitabilitatea i conductibilitatea. Fig. 1. Clasificarea neuronilor
1. Excitabilitatea se definete ca proprietatea neuronului de a rspunde dup funcie:
A. neuron motor; B. neuron de aso-
la un stimul prin modificri bioelectrice ale membranei sale, care stau la ciaie; C. neuron senzitiv.
baza generrii impulsului nervos. Pentru producerea acestuia, stimulul trebuie
s aib o intensitate prag. Stimulii subliminari (sub prag) nu produc un impuls
nervos, iar cei supraliminari nu determin un rspuns mai puternic decât
stimulii prag (legea „tot sau nimic”).
Potenialul membranar de repaus. Neuronul, similar celorlalte celule,
are membrana plasmatic polarizat în condiii de repaus: electropozitiv pe
faa extern i electronegativ pe faa sa intern. Astfel, între faa extern a
membranei neuronale i interiorul celulei se înregistreaz o diferen de poten-
ial de –50 –70 mV – numit potenial membranar de repaus (PR) (fig. 2 i 3).
El se datoreaz permeabilitii selective a membranei i transportului activ
al ionilor. Se menine astfel o diferen de compoziie electrolitic între mediul
extracelular i cel intracelular. Baza ionic a excitabilitii este reprezentat
de electroliii principali K+, Na+, Cl–, a cror repartiie în cele dou sectoare
– extracelular i intracelular – este asimetric. Prin pompa Na+/K+(ATP
dependent), Na+ este pompat continuu afar din celul, iar K+ este reintrodus
(pentru trei Na+ expulzai sunt reintrodui doi K+ – v. fig. 3). Pentru anionii
anorganici i cei de clor membrana este impermeabil.
voltmetru lichidul
extracelular
membran bogat în Na+
plasmatic microelectrod

microelectrod

axon

lichidul
intracelular pompa poarta
poarta
neuron bogat în K+ Na+ – K+ pentru Na+ pentru K+
Fig. 2. Msurarea potenialului membranar. Fig. 3. Baza ionic a potenialului membranar.

NOT. Coninuturile marcate cu asterisc sunt pentru dou ore de studiu sptmânal.
13
http://www.all.ro/biologie-manual-pentru-clasa-a-xi-a.html
Exterior membran Potenialul de aciune (PA). Neu-
Na+
celul plasmatic ronii i celulele senzoriale au capacitatea
de a produce, sub aciunea unui excitant
(mecanic, luminos, chimic etc.), o schim-
bare a repartiiei ionilor de o parte i de
Interior alta a membranei datorit excitabilitii.
celul K+
Apare astfel un potenial local, la locul
de aciune al excitantului, datorat creterii
1. Stare de repaus: toate canalele de Na+ permeabilitii membranei celulare pentru
i K+, voltaj dependente, închise. ionii de Na+ al cror influx crete.
Comunicarea interneuronal sau între
Exterior Na+ neuroni i celulele efectoare se realizeaz
celul
prin generarea i propagarea unor poten-
iale de aciune – impulsuri nervoase. Sti-
mulul schimb permeabilitatea membranei
Interior
prin deschiderea unor canale specifice de-
celul K+ pendente de voltaj de Na+ i K+ – închise
în condiii de repaus, când cei doi ioni cir-
cul prin canale ionice „de scurgere”.
2. Depolarizare: canalele de Na + se Sub aciunea unui stimul, potenialul
deschid, iar cele de K+ rmân închise.
de membran scade pân la o valoare
Exterior Na+ critic – prag de excitabilitate; canalele
celul de Na+ dependente de voltaj din zona unde
a acionat stimulul se deschid i are loc
un influx masiv de Na+. Membrana se
depolarizeaz – interiorul se pozitiveaz
Interior (+30 mV de la –70 mV). Se atinge vârful
celul K+
potenialului de aciune; ionii de Na+ înce-
teaz s mai intre în celul respini de po-
3. Repolarizare: canalele de K+ se deschid, tenialul pozitiv intracelular; imediat are
iar cele de Na+ se închid. loc un eflux de K+ responsabil de descre-
Fig. 4. Fazele potenialului de aciune i mecanismele lor ionice. terea PA (fig. 4).
2. Conductibilitatea este proprietatea
neuronului de a conduce influxul nervos. La locul de aciune a stimulului are
loc o depolarizare care la o valoare critic se propag de-a lungul fibrei
nervoase în ambele sensuri; membrana se depolarizeaz – se negativeaz în
exterior, fa de starea de repaus. Depolarizarea se transmite de-a lungul fibrei
nervoase i constituie impulsul nervos.
Deplasarea sarcinilor electrice pozitive din zona situat imediat înaintea
celei depolarizate în zona de electronegativitate nou creat d natere
curenilor locali (curenii Hermann) (fig. 5). La atingerea pragului de excita-
bilitate se genereaz un nou potenial de aciune, în timp ce PA anterior începe
s scad.
În axonii cu teac de mielin depolarizarea este posibil la nivelul
nodurilor Ranvier; PA va „sri” de la un nod la altul – conducere saltatorie.
Astfel, viteza de deplasare a impulsurilor nervoase crete considerabil. Fibrele
mielinice conduc impulsul nervos de 50 de ori mai rapid decât cele amielinice.
Fig. 5. Cureni locali. În neuron, conducerea este unidirecional datorit sinapselor.

14
http://www.all.ro/biologie-manual-pentru-clasa-a-xi-a.html
 Sinapsa. Neuronii sunt legai între ei prin sinapse. Acestea sunt forma-
iuni specializate care fac legtura între axonul neuronului presinaptic i
dendritele sau corpul celular al neuronului postsinaptic (sinapse: axo-dendri-
tice, axo-somatice, mai rar, axo-axonice (fig. 6).
Fig. 6. Tipuri de sinapse neuro-
corp celular neuronale.

sinaps dendrite sinaps

axo-somatic axo-dendritic

sinaps
axo-axonic axon

• Alctuirea sinapsei. O sinaps interneuronal are 3 componente:

presinaptic, fanta sinaptic i postsinaptic.
Segmentul presinaptic este reprezentat de butonul terminal al axonului
(buton sinaptic), iar cel postsinaptic, de o mic zon din membrana neuronului
postsinaptic pe care se aplic butonul terminal. Cele dou segmente sinaptice
sunt separate prin fanta sinaptic (200-300 d). În butonul sinaptic se gsesc La nivelul sinapselor, impulsul
mitocondrii, neurofibrile i vezicule cu mediator chimic (adrenalin, noradre- nervos întârzie cu 0,5-0,7 ms.
nalin – sinapse adrenergice). • În maladia Alzheimer,
Transmiterea impulsului nervos de la terminaiile nervoase motorii la caracterizat prin pierderea me-
fibrele musculare se face prin sinapsa neuromuscular – placa motorie; moriei i alterarea intelectului,
mediatorul su chimic este acetilcolina (Ach) (sinapsa colinergic care va fi se constat o concentrare a
studiat la fiziologia fibrei musculare). Legtura dintre neuroni nu este direct acetilcolinei în zone ale scoarei
– de continuitate structural, ci este mediat chimic, prin eliberarea mediato- cerebrale implicate în meca-
nismele memoriei.
rului din butonul sinaptic în fanta sinaptic. Este o legtur de contiguitate.
Prin intermediul sinapselor, impulsul nervos este transmis între diferii
neuroni formând astfel o vast reea de circulaie, stocare i integrare a
informaiilor sau între acetia i efectori (musculatura somatic, neted i
glandele exo- i endocrine).
Din punct de vedere al efectului, sinapsele pot fi excitatorii sau inhibitorii.
• Transmiterea sinaptic. Prin sinapse conducerea impulsului nervos
este unidirecional, dinspre terminaia presinaptic spre segmentul postsinap-
tic, în mai multe etape (fig. 7).
impuls mediator Fig. 7. Fazele transmiterii sinaptice
membran Na+
nervos excitatorii (1–5).
1 presinaptic receptor
membran
postsinaptic membran

canal ionic
vezicule deschis
5
cu
mediator Na+
descom-
2 punerea
spaiu mediatorului
sinaptic 3 4
canal ionic
canal închis canal ionic deschis închis

15
http://www.all.ro/biologie-manual-pentru-clasa-a-xi-a.html
 Prin fibrele mielinice groase
viteza atinge 100-120 m/s, prin
cele subiri 5-10 m/s, iar prin
cele amielinice 0,5 m/s.
Termenul de reflex a fost
introdus de ctre matematicia-
nul i filozoful francez
Réne Descartes (1596–1650).
Stimul
spuns
Fig. 1. Schema unui arc reflex so-
matic medular.
16
http://www.all.ro/biologie-manual-pentru-clasa-a-xi-a.html
Ordinea lor este urmtoarea:
a. unda de depolarizare prin care se manifest influxul nervos, odat
ajuns la nivelul butonului terminal al axonului, determin fuzionarea vezicu-
lelor cu mediator chimic cu membrana presinaptic, spargerea lor i eliberarea
mediatorului în fanta sinaptic;
b. ajuns în contact cu membrana postsinaptic, mediatorul se leag de
receptorii care exist pe faa extern a membranei postsinaptice;
c. cuplarea mediatorului cu receptorul modific permeabilitatea membranei
postsinaptice fa de diferii ioni. În funcie de ionii transportai se va produce, fie
un potenial postsinaptic excitator, fie un potenial sinaptic inhibitor. Cuplarea
mediatorului cu receptorii de la nivelul canalelor pentru Na+ determin deschiderea
acestora: crete influxul ionilor de Na+ i se produce inversarea polaritii;
d. dup depolarizare, neurotransmitorii sunt inactivai rapid de crtre
enzimele din spaiul sinaptic.
SISTEMUL NERVOS SOMATIC
Funcia reflex a sistemului nervos somatic
Prin funcia reflex, sistemul nervos somatic asigur sensibilitatea senzitiv-
senzorial i activitatea motorie somatic. El îndeplinete rolul de integrator în
relaia organismului cu mediul de via prin actul reflex, care st la baza întregii
activiti a organismului.
Un reflex somatic este acela al crui rspuns se execut de ctre efectori
somatici – musculatura striat. Baza anatomic a actului reflex somatic este
arcul reflex cu componentele sale: receptorul, calea aferent, centrul nervos,
calea eferent i efectorul (fig. 1).
neuron neuron
cale aferent somatosenzitiv de asociaie
RECEPTOR
EFECTOR
cale eferent
neuron
somatomotor mduva spinrii
Reflexele somatice se pot închide la nivelul mduvei (reflexe medulare)
sau la niveluri superioare ale axului cerebrospinal.
Reflexele somatice medulare (spinale) sunt alctuite din:
• receptori – formaiuni celulare specializate sau dendrite ale neuronilor
pseudounipolari somatosenzitivi din ganglionul spinal de pe traiectul rdcinii
posterioare (senzitive) a nervului spinal. Fibrele aferente i eferente ale
arcurilor reflexe medulare aparin nervilor spinali;
• ci aferente-senzitive – reprezentate de prelungirile neuronilor senzitivi
din ganglionii spinali;
 • centri refleci somatici – situai în substana cenuie a coarnelor
medulare anterioare;
• ci eferente-motorii – constituite din axonii neuronilor somatomotori
din coarnele anterioare care ies din mduva spinrii prin rdcina anterioar
(motorie); ei formeaz cu efectorii (musculatura striat) sinapse neuromus- cale senzitiv
culare (plci motorii) prin care declanaz rspunsul reflex. Fibrele aferente
i eferente ale arcurilor reflexe medulare aparin nervilor spinali;
• efectori – muchii scheletici (striai).
Reflexele somatice medulare au ca efect contracia muchiului striat,
deci intervin în micare, în controlul echilibrului static i dinamic i al tonu- cale motorie
sului muscular. Unele dintre ele sunt extrem de simple (arcul reflex este
format din 2 neuroni (reflexe monosinaptice). Altele sunt mai complexe – cu
participarea a trei i chiar sute sau mii de neuroni (reflexe polisinaptice).
• Reflexele monosinaptice (de întindere, proprioceptive) se mai numesc
reflexe miotatice sau osteotendinoase. Un exemplu este declanarea reflexului extensie
rotulian prin percuia tendonului de inserie a muchiului cvadriceps pe gamb
(fig. 2); se constat extensia rapid a acesteia; arcul reflex cuprinde doi Fig. 2. Reflex monosinaptic –
neuroni; axonul neuronului senzitiv din ganglionul spinal face sinaps direct reflexul rotulian.
cu motoneuronul medular. Fiind monosinaptice sunt conduse rapid, au timp
de laten extrem de scurt, sunt strict limitate (datorit lipsei neuronilor
intercalari) i nu iradiaz. Ele sunt importante pentru meninerea posturii (de
exemplu, redresarea corpului aflat în poziie vertical într-un autovehicul, la
oprirea sau pornirea acestuia). Alte reflexe osteotendinoase sunt reflexele:
ahilean, bicipital, tricipital etc.
• Reflexele polisinaptice (exteroceptive) se mai numesc reflexe de flexie
sau nociceptive (fig. 3). Un exemplu îl constituie retragerea unui membru ca
rspuns la stimularea dureroas a acestuia. Receptorii localizai în piele sunt
mai ales terminaii nervoase libere – dendrite ale neuronilor din ganglionul
spinal. Centrii polisinaptici sunt formai din neuroni senzitivi de ordinul al B
doilea, neuroni de asociaie i neuroni motori. Ei sunt subordonai centrilor
din nivelurile superioare ale axului cerebrospinal. Calea eferent este constituit neuron intercalar
de axonii neuronilor motori, iar efectorul este muchiul flexor, care retrage
nerv spinal
mâna sau piciorul din faa stimulului dureros (îneptur, obiect fierbinte etc.)
Arcul reflex este constituit din cel puin trei neuroni, ceea ce face ca cale senzitiv
timpul de laten s fie mai lung.
cale motorie
A neuron de asociaie
neuron senzitiv (intercalar)
nerv spinal mduva spinrii

neuron motor
cale eferent
(motorie) Fig. 3. Reflexe polisinaptice – de flexie
(de aprare) declanate de diferii stimuli:
efector muscular A. calorici; B. atingeri mecanice dureroase.
cale aferent
(senzitiv)

receptori

excitaie
excitaie

17
http://www.all.ro/biologie-manual-pentru-clasa-a-xi-a.html

REFLEXE NECONDIIONATE
• se manifest la toi indivizii
speciei
• se transmit ereditar
• sunt permanente (se menin
toat viaa)
• arcurile reflexe se închid în
centrii subcorticali din diencefal,
trunchiul cerebral, mduv
• sunt vitale pentru supravie-
uirea speciei i viaa individului
• sunt rspunsuri involuntare,
simple, mereu aceleai la un
anumit stimul
• exemple: suptul, clipitul, reflexul
salivar, de deglutiie etc.
REFLEXE CONDIIONATE
• sunt caracteristice individului;
ele nu exist la toi indivizii
• sunt dobândite în cursul vieii
prin învare
• sunt temporare (se pot terge
prin inhibiie cortical)
• se închid la nivelul cortexului
cerebral
• sunt voluntare
• se formeaz pe baza reflexelor
necondiionate
• exemplu: deschiderea uii la
auzul soneriei
18
http://www.all.ro/biologie-manual-pentru-clasa-a-xi-a.html
Dac intensitatea stimulului este foarte puternic se declaneaz rspun-
suri motorii la nivelul tuturor membrelor sau la nivelul musculaturii întregului
corp (potrivit legilor reflexelor medulare – Pflüger).
Reflexe medulare polisinaptice sunt i cele posturale i locomotorii prin
care se realizeaz meninerea corpului i a mersului ritmic.
Reflexele somatice care se închid în trunchiul cerebral sunt i ele de
importan vital. Centrii refleci somatici din trunchiul cerebral sunt situai
în apropierea nucleilor nervilor cranieni somatici. Fibrele aferente (somatosen-
zitive) i cele eferente (somatomotorii) aparin nervilor cranieni.
Unele dintre reflexele somatice se închid în punte (reflexele mimicii),
altele în mezencefal. Centrii reflexelor statice i statokinetice sunt diseminai
în toate etajele trunchiului cerebral.
Exemple de astfel de reflexe somatice:
• pontine: reflexul corneean de clipire (declanat de aciunea unor stimuli
tactili sau dureroi asupra corneei i conjunctivei), masticator, de supt etc.
• mezencefalice: reflexe de orientare (în coliculii cvadrigemeni) –
micarea globilor oculari i a capului în direcia excitantului.
Reflexele statice i statockinetice regleaz micrile voluntare, tonusul
muscular, echilibrul i postura individului. Sunt importante conexiunile acestor
centri refleci cu cortexul cerebral, corpii striai (nucleii bazali) i scoara
cerebeloas.
*Reflexe necondiionate i condiionate
Dup modul de transmitere i formare reflexele se clasific în necondiio-
nate – înnscute i condiionate – dobândite (vezi tabelele alturate).
Instinctele (alimentar, de aprare, sexual) sunt activiti involuntare care
presupun o înlnuire de mai multe reflexe necondiionate. La om, intinctele
sunt controlate de scoara cerebral i sunt subordonate acesteia.
La baza activitii reflexe corticale stau reflexele condiionate. Cu cât
un organism are capacitatea de a elabora un numr mai mare de reflexe
condiionate cu atât se va adapta mai bine la mediul de via.
Reflexele condiionate sunt elaborate pe baza unor reflexe necondiionate
i au ca stimul orice excitant indiferent din mediu care a acionat o anumit
durat i în anumite condiii simultan cu unii stimuli care declaneaz anumite
reflexe înnscute (de exemplu, în experimentul lui Pavlov, sunetul unui
clopoel, care coincide de mai multe ori în timp, cu un stimul necondiionat –
aducerea hranei, ceea ce produce un rspuns înnscut – salivaia; sunetul
clopoelului înainte de alimentarea câinelui ajunge s produc salivaie, chiar
în lipsa hranei; devine deci un excitant condiionat).
Reflexul condiionat necesit formarea unei legturi nervoase temporare
la nivelul scoarei cerebrale între dou focare corticale de excitaie activate
simultan, în cazul amintit – centrul salivar i aria auditiv; excitaia iradiaz
spre focarul mai puternic (al excitantului necondiionat).
De cele mai multe ori, un reflex condiionat st la baza formrii unui alt
reflex condiionat. Se creeaz o succesiune de reflexe condiionate, desfurate
într-o anumit ordine – stereotip dinamic (scrisul, cititul, îmbrcatul, condu-
cerea unui autovehicul). Acestea s-au format prin învare i exersare.
Funcia de conducere
Conducerea impulsurilor nervoase la nivel intranevraxial se realizeaz
prin substana alb prin ci nervoase: 1
• lungi (de proiecie): ascendente (senzitive) i descendente (motorii);
• scurte (tracturi): de asociaie, comisurale, intersegmentare – la nivelul
diferitelor etaje ale nevraxului.
Toate cile nervoase (ascendente i descendente) (fig. 1) i fasciculele
lor sunt perechi (drepte i stângi). Denumirea este dat de locul de origine, 2
destinaie i localizarea lor în cordoanele medulare de substan alb.
3
Fig. 1. Schem general a cilor nervoase ascendente (rou) i
descendente (albastru):
1. scoar cerebral; 2. talamus; 3. peduncul cerebral; 4. puntea lui Varolio; 4 8
5. bulb rahidian; 6. mduva spinrii; 7. cerbel; 8. trunchi cerebral; 7
I. posterioare; II. laterale; III. anterioare.
5
*1. CILE ASCENDENTE sunt cile sensibilitii. Ele transmit
informaii în legtur cu sensibilitatea general a corpului: tactil, termic 6
sau dureroas – exteroceptiv i proprioceptiv (incontient sau contient).
Cuprind ci: I
• specifice care transmit informaii somatice proprii fiecrui tip de sensibi- II
litate. Au poriunea iniial în substana alb medular i cea terminal la III
nivel subcortical sau cortical. Sunt constituite din trei neuroni: I-ul neuron –
protoneuronul – în ganglionul spinal, al II-lea neuron – deutoneuronul –
medular sau bulbar i al III-lea neuron – în nucleii talamici de releu;
• nespecifice reprezentate de substana reticulat medular i a trunchiului
gir postcentral
cerebral; ele conduc împreun cu calea spinotalamic sensibilitatea interoceptiv (aria somestezic I)
(de la receptorii situai în peretele organelor interne). cortex
Cile sensibilitii exteroceptive deservesc sensibilitatea tactil
grosier (protopatic), sensibilitatea tactil fin (epicritic) i sensibilitatea
termic i dureroas. Ele au proteneuronul în ganglionul spinal; dendrita
este conectat cu receptorii tactili, termici, dureroi, iar axonul ptrunde în III
mduv prin rdcina posterioar a nervului spinal.
Fibrele sensibilitii termice dureroase i tactile grosiere fac sinaps în
cornul posterior cu deutoneuronul (II); axonul acestuia trece în: talamus
mezencefal
• cordonul lateral de partea opus, formând fasciculul spinotalamic la-
teral (termic – dureros) sau
• cordonul anterior de partea opus unde formeaz fasciculul spinotalamic
anterior (tactil grosier) (fig. 2).
Fibrele care conduc sensibilitatea tactil fin intr în mduv direct în punte
cordonul posterior formând fasciculele spinobulbare: Goll i Burdach; acestea
urc în bulb i fac sinaps cu deutoneuronul în nucleii bulbari amintii. Axonii II
deutoneuronilor se încrucieaz la nivel bulbar (decusaia senzitiv). bulb
2
1
Toate cile exteroceptive au al III-lea neuron în talamus, iar axonul acestuia I
se proiecteaz pe cortex, în zona de integrare a sensibilitii generale a corpului.
b
Fig. 2. Cile sensibilitii exteroceptive: 1. fascicule spinobulbare;
a
2. fascicule spinotalamice: a. spinotalamic anterior; b. spinotalamic lateral;
I. protoneuronul; II. deutoneuronul; III. al III-lea neuron.

19
http://www.all.ro/biologie-manual-pentru-clasa-a-xi-a.html
 gir precentral Cile sensibilitii proprioceptive (fig. 3) deservesc sensibilitatea
(aria somestezic I) proprioceptiv incontient i sensibilitatea proprioceptiv contient.
Ele au protoneuronul tot în ganglionul spinal; dendritele formeaz
proprioreceptorii din muchi, oase, tendoane, ligamente, articulaii;
talamus III
axonul intr în mduv unde se separ astfel:
• fibrele care conduc sensibilitatea proprioreceptiv incontient
fac sinaps cu deutoneuronul cii în cornul posterior medular, formând
apoi, în cordoanele laterale fasciculele spinocerebeloase:
– direct – posterior (Flechsig), care aduce informaii propriocep-
PCS tive din partea inferioar a corpului (în cordonul lateral de aceeai
cerebel
parte); strbate apoi bulbul i ajunge la paleocerebel prin pedunculii
cerebeloi inferiori – PCI;
– încruciat – anterior (Gowers), care aduce informaii din regiunea
PCI superioar a trunchiului i membrele superioare (în cordonul lateral de
II
3 partea opus); strbate apoi toate etajele nervoase ale trunchiului cere-
I
bral i ajunge la cerebel prin pedunculii cerebeloi superiori – PCS:
• fibrele sensibilitii proprioceptive contiente (kinestezice), care
conduc informaii cu privire la micri voluntare intr direct în cordonul
posterior formând fasciculele spinobulbare (Goll i Burdach); în bulb
1 2
fac sinaps cu deutoneuronii ai cror axoni trec de partea opus; dup
Fig. 3. Cile sensibilitii proprioceptive: încurciare traverseaz trunchiul cerebral i fac sinaps cu al III-lea neu-
1. fascicul Flechsig; 2. fascicul Gowers; ron în talamus; axonul se proiecteaz cortical.
3. fascicule spinobulbare.
Proiecia cortical a diferitelor sensibiliti specifice în neocortexul
receptor reprezint homunculus senzitiv. Este imaginea unui „omule” defor-
mat deoarece reprezentarea regiunilor corpului nu este proporional cu supra-
gir precentral
(arie motorie) faa lor, ci cu importana; zonele cu sensibilitatea cea mai mare (buzele, limba,
mâna – mai ales policele) au cele mai întinse reprezentri corticale.
Cile ascendente nespecifice ale trunchiului cerebral formeaz sistemul
activator ascendent (SAA). Acesta primete permanent informaii care pro-
voac o stare de excitabilitate cortical crescut, nespecific, generalizat numit
reacie de trezire. Scoara percepe astfel informaiile transmise pe cile ascen-
dente i selecteaz stimulul cel mai important din punct de vedere biologic.
*2. CILE DESCENDENTE sunt cile motilitii i deservesc motili-
sinaps tatea voluntar i involuntar. Sunt ci cu vitez mare de conducere, având doi
3 cu nucleii neuroni: neuronul de origine (cortical sau subcortical) i al doilea neuron –
motori somatomotor, din cornul anterior medular.
ai nervilor Dup poziia neuronului de origine, cile descendente sunt: piramidale
cranieni
i extrapiramidale.
Ariile corticale de unde pornesc axonii cilor piramidale i unii axoni ai
2
cilor extrapiramidale sunt situate în cortexul motor. Un sfert din fibrele cilor
piramidale îi au originea în aria motorie principal. Ea controleaz motilitatea
rapid i precis a musculaturii scheletice din partea opus a corpului. Repre-
zentarea sa este denumit homunculus motor: musculatura mâinii, fonatorie
i a mimicii sunt bine reprezentate în comparaie cu cea a trunchiului sau
1 a membrului inferior. Dispus anterior de aria motorie primar se afl
Fig. 4. Cile descendente pira- aria premotorie – aria motricitii automate; ea reprezint principala origine
midale:
1. fascicul piramidal direct;
a fibrelor extrapiramidale cu traiect descendent spre centrii subcorticali.
2. fascicul piramidal încruciat; Cile piramidale iniiaz micri voluntare; ele au traseu descendent
3. fascicul corticobulbar. prin trunchiul cerebral (fig. 4):
20
http://www.all.ro/biologie-manual-pentru-clasa-a-xi-a.html
 Cuprins
I. Alctuirea corpului uman .............................. 3
Topografia organelor i sistemelor de organe – planuri i
raporturi anatomice ............................................................... 3
Niveluri de organizare ale corpului uman ........................... 4
Practicum ............................................................................. 6
II. Funciile organismului uman ........................ 8
1. Funciile de relaie ............................................ 8
a. Sistemul nervos .......................................................... 8
Clasificarea sistemului nervos .................................... 8
Baza anatomic a fiziologiei sistemului nervos ....... 10
* Proprietile neuronului. Sinapsa .......................... 13
Sistemul nervos somatic ............................................ 16
Funcia reflex a sistemului somatic ........................ 16
*Relexe necondiionate i condiionate .................... 18
Funcia de conducere ................................................. 19
* Nervii spinali i nervii cranieni ............................. 21
Sistemul nervos i vegetativ ...................................... 25
*Funcia reflex a sistemului nervos vegetativ ........ 26
Noiuni elementare de patologie i igen a
sistemului nervos ....................................................... 28
Practicum. Evaluare .................................................... 29-30
b. Analizatorii ............................................................... 32
Segmentele unui analizator ....................................... 32
Fiziologia analizatorului vizual ................................ 32
Fiziologia analizatorilor acustici i vestibulari ........ 34
Fiziologia analizatorului cutanat .............................. 36
*Fiziologia analizatorului gustativ ........................... 37
*Fiziologia analizatorului olfactiv ............................ 38
*Fiziologia analizatorului kinestezic ........................ 39
Noiuni elementare de patologie i igen ale
analizatorilor ................................................................ 39
Practicum. Evaluare .................................................... 41-42
c. Glandele endocrine .................................................. 43
Topografia glandelor endocrine ................................ 43
Hormonii .................................................................... 44
*Mecanismul de reglare nervoas i umoral a
secreiei endocrine ..................................................... 46
Disfuncii endocrine .................................................. 47
Evaluare.............................................................................. 48
d. Micarea .................................................................... 49
Sistemul osos .............................................................. 49
Particulariti morfofuncionale ale scheletului ....... 49
Rolul sistemului osos ................................................ 50
Creterea oaselor ........................................................ 52
*Tipuri de articulaii .................................................. 54
Noiuni elementare de patologie i igien ale
sistemului osos ............................................................. 56
Practicum. Evaluare .................................................... 57-58
Sistemul muscular ..................................................... 59
*Structura i fiziologia fibrei musculare .................. 59
Principalele grupe de muchi scheletici ................... 61
Tipuri de contracii musculare .................................. 64
Noiuni elementare de patologie i igien ale
sistemului muscular ................................................... 65
Practicum. Evaluare .................................................... 66-67
128
http://www.all.ro/biologie-manual-pentru-clasa-a-xi-a.html
2. Funciile de nutriie ..................................... 69
a. Digestia i absorbia ................................................ 69
Transformri fizico-chimice ale alimentelor în tubul
digestiv ....................................................................... 69
Digestia ...................................................................... 69
Absorbia intestinal .................................................. 73
Fiziologia intestinului gros ....................................... 74
Noiuni elementare de patologie i igien ale
sistemului digestiv ..................................................... 75
Practicum. Evaluare ......................................................... 77
b. Circulaia ...................................................................... 79
Grupele sangvine ....................................................... 79
* Hemostaza i coagularea sângelui ......................... 80
Imunitatea .................................................................. 81
Activitatea cardiac ................................................... 83
Circulaia mare i circulaia mic a sângelui ........... 85
* Circulaia arterial, venoas, capilar, limfatic ... 87
Noiuni elementare de patologie i igien ale
sistemului circulator .................................................. 89
Practicum. Evaluare .................................................... 90-92
c. Respiraia ...................................................................... 93
Ventilaia pulmonar ................................................. 93
Transportul gazelor respiratorii ................................ 94
Schimbul de gaze respiratorii ................................... 95
Volume i capaciti respiratorii ............................... 96
Noiuni elementare de patologie i igien ale
sistemului respirator .................................................. 97
Practicum. Evaluare ......................................................... 98
d. Excreia ......................................................................... 99
Formarea urinei.......................................................... 99
Eliminarea urinei ..................................................... 101
Noiuni elementare de patologie i igien ale
sistemului excretor ................................................... 102
Practicum. Evaluare ....................................................... 103
e. Metabolismul .............................................................. 104
Metabolismul intermediar ....................................... 104
* Metabolismul intermediar al glucidelor .............. 104
* Metabolismul intermediar al lipidelor ................. 105
* Metabolismul intermediar al proteinelor ............ 106
* Metabolismul mineral .......................................... 106
Metabolismul energetic ........................................... 107
Nutrimentele i importana lor ................................ 109
Raia alimentar ....................................................... 111
* Vitaminele ............................................................. 113
Practicum. Evaluare ................................................ 115-116
3. Funcia de reproducere .............................. 117
Sistemul reproductor – particulariti morfo-fiziologice .... 117
Fecundaia. Sarcina. Naterea ......................................... 120
Concepia i contracepia ................................................ 123
Noiuni elementare de patologie i igien ale sistemului
reproductor ..................................................................... 124
Evaluare ........................................................................... 125
4. Organismul – un tot unitar ........................ 126
Homeostazia mediului intern .......................................... 126
*Rolul integrator al sistemelor nervos i endocrin ........ 127
*Principalele constante fiziologice ................................ 127