Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
html
Manualul a fost aprobat prin Ordinul ministrului Educaþiei ºi Cercetãrii nr. 4446 din 19.06.2006
în urma evaluãrii calitative organizate de cãtre Consiliul Naþional pentru Evaluarea ºi Difuzarea
Manualelor ºi este realizat în conformitate cu programa analiticã prin Ordin al ministrului
Educaþiei ºi Cercetãrii nr. 3252 din 13.02.2006.
I. Macovei, Florica
57(075.35)
Departamentul distribuþie: Tel.: 021 402 26 23; 021 402 26 33; 021 402 26 34
Comenzi la: comenzi@all.ro
URL: http://www.all.ro
http://www.all.ro/biologie-manual-pentru-clasa-a-xi-a.html
I ALCTUIREA
CORPULUI UMAN
Topografia organelor i sistemelor de organe –
planuri i raporturi anatomice
Poziia anatomic de referin a corpului uman desemneaz corpul în ortostatism (în poziie vertical) cu
membrele superioare atârnând pe lâng trunchi, iar faa palmar a mâinii orientat anterior; membrele inferioare
sunt lipite, genunchii i coapsele extinse, iar picioarele sunt în unghi drept în raport cu gambele.
Corpul omenesc este tridimensional, prezentând 3 axe i 3 planuri (fig. 1).
a. Axul longitudinal (axul înlimii corpului) pornete
din cretetul capului (vertex) i cade în centrul
I. Planul sagital (median) este
poligonului de susinere a corpului (suprafaa
dispus vertical i trece prin axul
ocupat de tlpi i spaiul dintre ele); el prezint doi
longitudinal i sagital; el împarte
poli: superior (cranial) i inferior (caudal).
corpul în dou jumti sime-
trice; de aici numele de planul I
a b. Axul sagital (axul grosimii
simetriei bilaterale; formaiunile
corpului mai apropiate de acest corpului) este poziionat ori-
plan sunt mediale; cele mai în- zontal i orientat anteroposte-
deprtate se numesc laterale; rior; are un pol anterior i unul
toate celelalte planuri paralele posterior.
cu planul sagital i paralele între c III
b
ele se numesc parasagitale.
III. Planul transversal este dispus
orizontal i trece prin axul sagital i trans-
II versal; este perpendicular pe planul fron-
c. Axul transversal (al limii
tal; împarte corpul într-o parte superioar
corpului) este poziionat orizontal;
(cranial) i o parte inferioar (caudal).
are un pol drept i unul stâng.
Fiecare organ îi are propriile sale planuri. Pentru orientare se definete o fa anterioar i una posterioar,
o extremitate superioar i una inferioar, o fa median i una lateral etc.
Termeni pentru orientarea topografic a diferitelor organe
superior (cranial) inferior (caudal) posterior (dorsal) median lateral profund (intern)
3
http://www.all.ro/biologie-manual-pentru-clasa-a-xi-a.html
Corpul uman este alctuit din cavitatea cranian
cap, gât, trunchi i membre.
Trunchiul este format din
trei segmente suprapuse: torace, canal vertebral
abdomen i pelvis.
Pentru definirea topografic
mediastin
a unui organ se iau ca repere i cavitatea subcavitate
regiunile corpului. Acestea sunt toracic pleural
urmtoarele: cefalic, cervical, subcavitate
toracic, abdominal i membre pericardial
(fig. 2).
diafragmul
cavitatea
Fig. 2. Cavitile corpului i subdi- abdominal
viziunile lor.
cavitatea
pelvian
Capul are: Gâtul prezint: Adpostete inima, Adpostete cele mai • Membrele superioare
• o parte cranian • o regiune posteri- plmânii, restul traheei numeroase organe in- se leag de trunc hi
(care adpostete cre- oar (nucal – ceafa) i al esofagului etc. terne (viscere). Ea prin centura scapu-
ierul –neurocraniu) format din muchi, Muchiul diafragm se- prezint dou caviti: lar; partea liber:
• o parte facial (co- oase, articulaii par cavitatea toracic • cavitatea abdomi- bra, antebra i mân;
respunztoare feei – • o regiune anterioar de cea abdominal nal propriu-zis • membrele inferioare
viscerocraniu) care conine laringele, • cavitatea pelvian se leag de trunc hi
tiroida, paratiroidele, prin centura pelvian;
o parte din trahee, partea liber: coaps,
esofag etc. gamb i picior.
organism
Niveluri de organizare ale corpului uman
Corpul uman este organizat pe principiul ierarhizrii mai multor niveluri:
atomi o molecule o celul o esut o organ o sistem de organe o orga-
sistem nism (fig. 1).
Fiecare nivel are propriile sale legi i se subordoneaz legilor nivelului
organ superior; interdependena tuturor nivelurilor i controlul lor pe dou canale:
nervos (reflex) i umoral (hormonal), fac ca organismul s funcioneze ca
un tot unitar.
Nivelul molecular are la baz diferii atomi care formeaz molecule
complexe ce intr în structura subansamblurilor celulare – organitele celulare
(nivelul subcelular).
Nivelul celular se constituie în unitatea fundamental structural, funcio-
esut nal i genetic a organismului. Cele peste 60 miliarde de celule umane provin
celul prin segmentarea celulei-ou. Iniial toate au aceeai form – globular. Prin
difereniere i specializare funcional forma lor devine variat: fusiform,
molecul cilindric, cubic, stelat, piramidal etc. (fig. 2).
4
http://www.all.ro/biologie-manual-pentru-clasa-a-xi-a.html
Majoritatea celulelor au dimensiuni medii cuprinse între 20-30 P; unele fibroblaste
sunt mai mari (diametrul ovulului este de 200 P, iar lungimea fibrei musculare
scheletice poate atinge 10-12 cm); celule foarte mici sunt trombocitele, hematiile hematii
i unele celule nervoase din scoara cerebral. În general, celulele tinere sunt mai
mari decât cele îmbtrânite. Numrul celulelor difer de la un organ la altul. celule epiteliale
Caracteristicile structurale ale celulei umane se înscriu în planul general celule musculare
de organizare a celulei animale pe care ai studiat-o pe larg în clasa a IX-a. striate
Nivelul celular constituie suportul proceselor majore pentru meninerea vieii.
Nivelul tisular. esutul este o grupare de celule care au aproximativ celule musculare
aceeai form, structur i rol fiziologic. Celulele sunt unite între ele printr-o netede
substan intercelular – în cantitate mic (substan de cimentare) sau mai celul
mare (substan fundamental). adipoas
leucocit
esuturile sunt rezultatul histogenezei, care implic numeroase diviziuni
mitotice i difereniere celular.
În clasa a X-a ai studiat clasificarea i particularitile morfofuncionale ale celul nervoas
celor 4 tipuri de esuturi fundamentale care intr în structura diferitelor organe:
• epitelial, cu rol de protecie, secreie sau recepie a unor stimuli; spermatozoid
• conjunctiv, cu funcii multiple: de legtur, susinere, rezisten, de Fig. 2. Diferite forme de celule.
formare a elementelor figurate sangvine, depozitarea substanelor de rezerv;
• muscular, cu rol în producerea contraciilor musculare; A
• nervos, cu rol în generarea i conducerea influxului nervos, în comanda
i controlul funciilor diferitelor organe i sisteme de organe.
Nivelul de organ. Organele sunt alctuite din asocieri de esuturi (cel
puin dou); au o anumit form i îndeplinesc aceeai funcie.
În unele organe predomin un anumit tip de esut (în encefal sau în B
mduva spinrii predomin esutul nervos); în alte organe, esuturile sunt
distribuite fr predominan (în peretele stomacului se gsesc esuturile:
esut esut
epitelial, muscular, conjunctiv, nervos) (fig. 3). Fiecare organ este inervat i muscular conjunctiv
vascularizat. Organele se difereniaz în viaa intrauterin i-i continu neted
dezvoltarea funcional dup natere. Fiecare organ ocup o anumit poziie
i are raporturi topografice i funcionale cu alte organe. Excepie fac cazurile esut
unor anomalii (la unii indivizi inima se gsete în partea dreapt). Planurile epitelial
i axele corpului constituie repere pentru definirea topografic a unui organ.
Nivelul de sistem. Mai multe organe care au o structur asemntoare
i îndeplinesc o funcie major (circulaie, respiraie etc.) constituie un sistem
(fig. 4). În unele sisteme predomin un anumit tip de esut (exemplu, în sistemul Fig. 3. Tipuri de esuturi în struc-
muscular predomin esutul muscular, iar în cel nervos – esutul nervos etc.). tura unor organe.
1 2 3 4 5 6 7 8 9
5
http://www.all.ro/biologie-manual-pentru-clasa-a-xi-a.html
Nivelul de organism. Ansamblul sistemelor corpului uman lucreaz interdependent i coordonat, alctuind
un tot unitar, ceea ce-i permite s se adapteze permanent schimbrilor din mediu.
1. Evidenierea celulelor
Radei uor cu o spatul faa superioar a limbii i punei rztura într-o pictur de soluie 1% albastru de metilen.
Realizai preparatul microscopic i cu obiectivul cel mai puternic observai celulele epiteliale poliedrice din mucoasa
bucal aezate în mozaic; dac sunt vzute din profil, celulele apar turtite.
sugativ
P R A C T I C U M
6
http://www.all.ro/biologie-manual-pentru-clasa-a-xi-a.html
P R A C T I C U M
6. Observarea microscopic a esutului muscular neted b. cavitile corpului i poziia muchiului diafragm;
Realizai un preparat microscopic dintr-o vezic urinar c. feele plmânului:
de porc. Peste fragmentul recoltat, pe lam, punei o – posterioar
pictur de glicerin i în prealabil o vei colora cu 2-3 – mediastinal i hilul pulmonar
picturi de soluie alcoolic de carmin 1%. – anterioar
Observai fibrele musculare fusiforme diferit orientate,
d. raporturile esofagului cu traheea;
nucleul acestora, fibrele conjunctive care le întretaie i
lipsa striaiilor transversale. e. feele stomacului:
– anterioar
7. Observarea esutului nervos – posterioar
Desprindei un mic fragment din mduva spinrii de vit f. feele ficatului
i punei-o pe lam într-o pictur de albastru de metilen. – superioar
Disociai cu ace fine. – visceral
Observai la microscop celulele nervoase.
7
http://www.all.ro/biologie-manual-pentru-clasa-a-xi-a.html
II FUNCIILE
ORGANISMULUI UMAN
1 Funciile de relaie
Aceste funcii sunt îndeplinite de sistemele: nervos (împreun cu organele
de sim), endocrin, osos i muscular. Ele interacioneaz pentru adaptarea i
integrarea organismului în mediul de via mereu schimbtor. Sistemul nervos
i sistemul endocrin se constituie în canale de control i autoreglare a întregii
activiti a corpului, prin mecanisme nervoase (reflexe) i umorale (hormonale).
1 a. SISTEMUL NERVOS
Sistemul nervos recepioneaz, transmite i integreaz informaiile din
2
3 mediul extern i intern pe baza crora elaboreaz rspunsurile cele mai adec-
vate motorii i secretorii. Prin rolul su integrator realizeaz echilibrul dinamic
dintre organism i mediu, dar i unitatea funcional a corpului uman.
st i NEVRAX
mu
li Centrii
R fibre aferente somatosenzitive
fibre viscerosenzitive
nervoi
(refleci)
fibre eferente somatomotorii
fibre visceromotorii
E
• exteroceptorii (din organele de sim) • somatici efectori:
semnaleaz proprietile obiectelor i • vegetativi a. somatici
fenomenele din exteriorul organismului; • musculatura scheletic
• proprioceptorii (din muchi, oase, (striat)
tendoane, articulaii) informeaz asupra • analiza i sinteza informaiilor
b. vegetativi
poziiei corpului în spaiu i asupra micrii; • elaborarea rspunsului (comenzii)
• musculatura neted a
• visceroceptorii (chemo-, baro-, osmoceptori organelor interne,
etc.) semnalizeaz modificrile fizico-chimice a vaselor sangvine etc.
la nivelul organelor interne (viscere). • glande exo- i endocrine
9
http://www.all.ro/biologie-manual-pentru-clasa-a-xi-a.html
Aadar, centrii de comand i control din substana cenuie
emisfer cerebral îndeplinesc rolul de centri refleci: somatici i vegetativi. Ei
închid deci reflexe somatice i vegetative.
Rspunsul reflex poate fi excitator sau inhibitor.
Uneori centrii de comand sunt bine delimitai, alteori
cord se întind pe mai multe etaje. Pe baza celor dou tipuri de arc
fibre viscero-
senzitive
reflex, dei unitar ca structur i funcie, sistemul nervos poate
fi subîmprit în (fig. 4):
fibre viscero- • sistemul nervos somatic (al vieii de relaie), care asigur
motorii (PS) mduva
echilibrul dinamic al organismului în condiiile variabile ale me-
fibre viscero- spinrii diului (nevrax, ganglioni nervoi i nervi somatici) i
motorii (S) • sistemul nervos vegetativ (autonom) care regleaz
activitatea organelor interne; prezint o poriune central în
fibre somatosenzitive
nevrax i una periferic – ganglioni nervoi i nervi vegetativi.
EMISFERELE CEREBRALE • dispus la exteriorul emisferelor dispus la interior este format din:
• strbtute de anuri adânci cerebrale (33%) – cortexul i la • fibre de asociaie
fibre de proiecie
(scizuri) care delimiteaz lobi i baza lor (7%) formând nucleii (leag între ele re-
anuri mai puin adânci delimi- bazali (corpii striai) – prima staie giuni ale ac eleiai
teaz girusuri (circumvoluiuni) subcortical pe traseul cilor des- emisfere cerebrale);
cendente (extrapiramidale) • fibre comisurale
• din punct de vedere filogenetic (leag cele dou
2 3 scoara cerebral prezint: emisfere cerebrale); fibre de asociaie
– paleocortexul (sistemul limbic) – • fibre de proiecie
un inel de esut nervos care încon- (constituite din fasci-
joar hilul emisferei cerebrale; cule ascendente i
– neocortexul care cuprinde: zone descendente care
senzitive (primesc informaii vi- leag scoara cere-
fibre comisurale
zuale, auditive, termice, tactile, bral cu etajele inferi-
1 dureroase) i zone motorii (de la oare ale nevraxului).
4
care p ornesc c omenzi spre
Lobii cerebrali: muchi, glande), zone de asociaie
1. lobul temporal; 2. lobul frontal; (asigur activiti nervoase precum
3. lobul parietal; 4. lobul occipital. învarea, gândirea, creaia).
10
http://www.all.ro/biologie-manual-pentru-clasa-a-xi-a.html
DIENCEFALUL Talamus
• este aezat deasupra mezen- • dou mase de substan cenuie • sub form de lame (intern i extern),
cefalului i sub emisferele cere- în c are se gsesc 3 grupe de care delimiteaz nucleii talamici
brale care-l acoper. nuclei talamici: anteriori, mediali i
laterali, staii de releu pentru cile
7 6
ascendente senzitiv – senzoriale
(cu excepia cii olfactive).
Metatalamus
• corpi geniculai: laterali (se • conexiuni corticale i subcorticale
interpun pe calea optic) i mediali
(se interpun pe calea auditiv).
Epitalamus
• nucleu habenular – centru al refle- • sub form de strii i comisura habenular
4 5 xelor olfactive – somatice (dirijeaz
8 micrile legate de miros).
1 2 3 Hipotalamus
Seciune sagital prin encefal • nuclei: – anteriori (secret hor- • fibre aferente de la mezencefal, talamus,
(localizarea diencefalului): moni care se depoziteaz în hipo- cortex cerebral etc.
1. bulb; 2. punte; 3. mezencefal; fiza posterioar); rol de integrare • fibre eferente spre mezencefal, talamus,
4. hipofiz; 5. hipotalamus; parasimpatic; hipofiz, trunchi cerebral, cortex
6. talamus; 7. emisfer cerebral; - posteriori – rol de integrare sim-
8. cerebel. patic;
- mijlocii – controleaz activitatea
secretorie a hipofizei anterioare; rol
de integrare parasimpatic.
CEREBELUL
• situat în etajul inferior al cutiei • la exterior, scoara cerebeloas • dispus la interior este format din:
craniene, înapoia trunchiului cere- • în interiorul masei de substan • fibre aferente provenite de la mduv,
bral, cu care este conectat prin alb se gsesc nucleii cerebeloi trunchiul cerebral i cortex;
pedunculii (colicuii) cerebeloi • fibre eferente, cu traseu spre mduv,
(superiori, mijlocii, inferiori) trunchi cerebral i talamus;
• alctuit din dou emisfere cere- • fibre intracerebeloase:
beloase conectate prin vermis. 4 5 – de asociaie (fac legtura între scoara
3
cerebeloas i nucleii cerebeloi) i
emisfere cerebeloase
2 6 – comisurale (leag emisferele cerebeloase)
7
1
Seciune sagital prin cerebel:
1. substan cenuie; 2. substan
alb; 3. colicul inferior; 4. colicul
superior; 5. peduncul cerebral;
vermis 6. hipofiz; 7. puntea lui Varolio.
Cerebelul (aspect exterior).
11
http://www.all.ro/biologie-manual-pentru-clasa-a-xi-a.html
A B coliculi
peduncul cerebral
ant ponto-
peduncular
nucleu
puntea lui rou
superior substan
Varolio neagr
pedunculi an
cerebeloi mijlociu bulbopontin
inferior
nervi • senzitivi
cranieni • motori
bulb decusaie piramidal
• vegetativi
rahidian • proprii
Trunchiul cerebral: A. faa posterioar; B. faa anterioar. Nuclei ai trunchiului cerebral.
DUVA SPINRII
• adpostit în canalul vertebral • dispus în interior sub form de • organizat în cordoane: anterioare, poste-
• se întinde de la gaura occipital coarne: anterioare, posterioare i rioare i laterale; conin: fascicule ascen-
C1 pân la nivelul vertebrei L2 de laterale: dente ( ), descendente ( ), de asociaie
unde se continu cu filum terminale • coarnele anterioare (zona ( ), în vecintatea substanei cenuii.
pân la a doua vertebr coccigian somatomotorie) conin neuroni
formând cu nervii lombari i sacrali somatomotori; axonii lor prsesc 1
coada de cal; mduva prin rdcina anterioar 2 6
• prezint dou umflturi – cer- (motorie) a nervului spinal i se 3
vical i lombar de unde pornesc distribuie muchilor scheletici (efec-
nervii brahiali i lombari care iner- tori somatici); motoneuronii iner- 4
veaz membrele. veaz capetele contractile ale fusu- 7
lui neuromuscular (proprioceptori) i 5 8
controleaz tonusul muscular; 9
Fascicule de substan alb:
• coarnele posterioare (zona soma-
1. Goll-Burdach; 2. spinocerebelos poste-
tosenzitiv) conin neuroni somato-
rior; 3. spinocerebelos anterior; 4. spino-
1 senzitivi i intercalari (de asociaie)
talamic lateral; 5. spinotalamic anterior;
care primesc informaii prin axonii
6. piramidal încuciat; 7. piramidal direct;
neuronilor pseudounipolari din
8. vestibulospinal; 9. tectospinal.
ganglionul spinal de pe traiectul
rdcinii posterioare (senzitive) a
nervului spinal; 1
• coarnele laterale (zona vegeta-
tiv), cu neuroni viscerosenzitivi în
jumtatea posterioar a cornului 5 3
2 lateral i neuroni visceromotori în 4
jumtatea anterioar; zona viscero-
senzitiv primete informaii de la
3 viscere prin rdcinile posterioare
ale nervilor spinali. Axonii neuronilor
4 visceromotori ies din mduv prin
rdcinile anterioare motorii i 2
inerveaz musculatura neted a Tipurile de neuroni:
organelor interne. 1. somatosenzitivi; 2. somatomotori (alfa
• Între cornul posterior i cel lateral i gama); 3. viscerosenzitivi; 4. viscero-
Morfologia extern a mduvei
în substana alb sunt insule de motori; 5. viscerosenzitivi i somatosenzitivi
spinrii:
neuroni „în reea” care formeaz din ganglionul spinal.
1. umfltura cervical; 2. umfltura
substana reticulat medular.
lombar; 3. coada de cal; 4. filum
terminale.
12
http://www.all.ro/biologie-manual-pentru-clasa-a-xi-a.html
*Proprietile neuronului. Sinapsa
Neuronul constituie unitatea structural i funcional a sistemului nervos. A B C
El are capacitatea de a genera i a conduce impulsurile nervoase. dendrite
Neuronii au i alte caracteristici funcionale care-i difereniaz de celelalte
celule: i-au pierdut capacitatea de a se divide, pot funciona optim toat
viaa individului i au un metabolism foarte intens, cu un consum mare de
oxigen i glucoz, fr de care în 2-3 minute mor. axon
influxul nervos
Tipuri de neuroni. Neuronii pot fi (fig. 1):
• senzitivi (afereni): somatosenzitivi i viscerosenzitivi – transmit impul- nod axon
surile nervoase de la periferie spre mduv sau encefal; Ranvier axon
• motori (efereni): somatomotori i visceromotori – transmit impulsurile
nervoase de la encefal sau mduva spinrii spre efectori – muchi sau glande;
• neuroni de asociaie (intercalari) – cei mai numeroi localizai în nevrax.
Proprietile neuronului sunt: excitabilitatea i conductibilitatea. Fig. 1. Clasificarea neuronilor
1. Excitabilitatea se definete ca proprietatea neuronului de a rspunde dup funcie:
A. neuron motor; B. neuron de aso-
la un stimul prin modificri bioelectrice ale membranei sale, care stau la ciaie; C. neuron senzitiv.
baza generrii impulsului nervos. Pentru producerea acestuia, stimulul trebuie
s aib o intensitate prag. Stimulii subliminari (sub prag) nu produc un impuls
nervos, iar cei supraliminari nu determin un rspuns mai puternic decât
stimulii prag (legea „tot sau nimic”).
Potenialul membranar de repaus. Neuronul, similar celorlalte celule,
are membrana plasmatic polarizat în condiii de repaus: electropozitiv pe
faa extern i electronegativ pe faa sa intern. Astfel, între faa extern a
membranei neuronale i interiorul celulei se înregistreaz o diferen de poten-
ial de –50 –70 mV – numit potenial membranar de repaus (PR) (fig. 2 i 3).
El se datoreaz permeabilitii selective a membranei i transportului activ
al ionilor. Se menine astfel o diferen de compoziie electrolitic între mediul
extracelular i cel intracelular. Baza ionic a excitabilitii este reprezentat
de electroliii principali K+, Na+, Cl–, a cror repartiie în cele dou sectoare
– extracelular i intracelular – este asimetric. Prin pompa Na+/K+(ATP
dependent), Na+ este pompat continuu afar din celul, iar K+ este reintrodus
(pentru trei Na+ expulzai sunt reintrodui doi K+ – v. fig. 3). Pentru anionii
anorganici i cei de clor membrana este impermeabil.
voltmetru lichidul
extracelular
membran bogat în Na+
plasmatic microelectrod
microelectrod
axon
lichidul
intracelular pompa poarta
poarta
neuron bogat în K+ Na+ – K+ pentru Na+ pentru K+
Fig. 2. Msurarea potenialului membranar. Fig. 3. Baza ionic a potenialului membranar.
NOT. Coninuturile marcate cu asterisc sunt pentru dou ore de studiu sptmânal.
13
http://www.all.ro/biologie-manual-pentru-clasa-a-xi-a.html
Exterior membran Potenialul de aciune (PA). Neu-
Na+
celul plasmatic ronii i celulele senzoriale au capacitatea
de a produce, sub aciunea unui excitant
(mecanic, luminos, chimic etc.), o schim-
bare a repartiiei ionilor de o parte i de
Interior alta a membranei datorit excitabilitii.
celul K+
Apare astfel un potenial local, la locul
de aciune al excitantului, datorat creterii
1. Stare de repaus: toate canalele de Na+ permeabilitii membranei celulare pentru
i K+, voltaj dependente, închise. ionii de Na+ al cror influx crete.
Comunicarea interneuronal sau între
Exterior Na+ neuroni i celulele efectoare se realizeaz
celul
prin generarea i propagarea unor poten-
iale de aciune – impulsuri nervoase. Sti-
mulul schimb permeabilitatea membranei
Interior
prin deschiderea unor canale specifice de-
celul K+ pendente de voltaj de Na+ i K+ – închise
în condiii de repaus, când cei doi ioni cir-
cul prin canale ionice „de scurgere”.
2. Depolarizare: canalele de Na + se Sub aciunea unui stimul, potenialul
deschid, iar cele de K+ rmân închise.
de membran scade pân la o valoare
Exterior Na+ critic – prag de excitabilitate; canalele
celul de Na+ dependente de voltaj din zona unde
a acionat stimulul se deschid i are loc
un influx masiv de Na+. Membrana se
depolarizeaz – interiorul se pozitiveaz
Interior (+30 mV de la –70 mV). Se atinge vârful
celul K+
potenialului de aciune; ionii de Na+ înce-
teaz s mai intre în celul respini de po-
3. Repolarizare: canalele de K+ se deschid, tenialul pozitiv intracelular; imediat are
iar cele de Na+ se închid. loc un eflux de K+ responsabil de descre-
Fig. 4. Fazele potenialului de aciune i mecanismele lor ionice. terea PA (fig. 4).
2. Conductibilitatea este proprietatea
neuronului de a conduce influxul nervos. La locul de aciune a stimulului are
loc o depolarizare care la o valoare critic se propag de-a lungul fibrei
nervoase în ambele sensuri; membrana se depolarizeaz – se negativeaz în
exterior, fa de starea de repaus. Depolarizarea se transmite de-a lungul fibrei
nervoase i constituie impulsul nervos.
Deplasarea sarcinilor electrice pozitive din zona situat imediat înaintea
celei depolarizate în zona de electronegativitate nou creat d natere
curenilor locali (curenii Hermann) (fig. 5). La atingerea pragului de excita-
bilitate se genereaz un nou potenial de aciune, în timp ce PA anterior începe
s scad.
În axonii cu teac de mielin depolarizarea este posibil la nivelul
nodurilor Ranvier; PA va „sri” de la un nod la altul – conducere saltatorie.
Astfel, viteza de deplasare a impulsurilor nervoase crete considerabil. Fibrele
mielinice conduc impulsul nervos de 50 de ori mai rapid decât cele amielinice.
Fig. 5. Cureni locali. În neuron, conducerea este unidirecional datorit sinapselor.
14
http://www.all.ro/biologie-manual-pentru-clasa-a-xi-a.html
Sinapsa. Neuronii sunt legai între ei prin sinapse. Acestea sunt forma-
iuni specializate care fac legtura între axonul neuronului presinaptic i
dendritele sau corpul celular al neuronului postsinaptic (sinapse: axo-dendri-
tice, axo-somatice, mai rar, axo-axonice (fig. 6).
Fig. 6. Tipuri de sinapse neuro-
corp celular neuronale.
sinaps
axo-axonic axon
canal ionic
vezicule deschis
5
cu
mediator Na+
descom-
2 punerea
spaiu mediatorului
sinaptic 3 4
canal ionic
canal închis canal ionic deschis închis
15
http://www.all.ro/biologie-manual-pentru-clasa-a-xi-a.html
Prin fibrele mielinice groase Ordinea lor este urmtoarea:
viteza atinge 100-120 m/s, prin a. unda de depolarizare prin care se manifest influxul nervos, odat
cele subiri 5-10 m/s, iar prin ajuns la nivelul butonului terminal al axonului, determin fuzionarea vezicu-
cele amielinice 0,5 m/s. lelor cu mediator chimic cu membrana presinaptic, spargerea lor i eliberarea
mediatorului în fanta sinaptic;
b. ajuns în contact cu membrana postsinaptic, mediatorul se leag de
receptorii care exist pe faa extern a membranei postsinaptice;
c. cuplarea mediatorului cu receptorul modific permeabilitatea membranei
postsinaptice fa de diferii ioni. În funcie de ionii transportai se va produce, fie
un potenial postsinaptic excitator, fie un potenial sinaptic inhibitor. Cuplarea
mediatorului cu receptorii de la nivelul canalelor pentru Na+ determin deschiderea
acestora: crete influxul ionilor de Na+ i se produce inversarea polaritii;
d. dup depolarizare, neurotransmitorii sunt inactivai rapid de crtre
enzimele din spaiul sinaptic.
Stimul RECEPTOR
spuns EFECTOR
cale eferent
Fig. 1. Schema unui arc reflex so- neuron
matic medular. somatomotor mduva spinrii
neuron motor
cale eferent
(motorie) Fig. 3. Reflexe polisinaptice – de flexie
(de aprare) declanate de diferii stimuli:
efector muscular A. calorici; B. atingeri mecanice dureroase.
cale aferent
(senzitiv)
receptori
excitaie
excitaie
17
http://www.all.ro/biologie-manual-pentru-clasa-a-xi-a.html
Dac intensitatea stimulului este foarte puternic se declaneaz rspun-
suri motorii la nivelul tuturor membrelor sau la nivelul musculaturii întregului
corp (potrivit legilor reflexelor medulare – Pflüger).
Reflexe medulare polisinaptice sunt i cele posturale i locomotorii prin
care se realizeaz meninerea corpului i a mersului ritmic.
Reflexele somatice care se închid în trunchiul cerebral sunt i ele de
importan vital. Centrii refleci somatici din trunchiul cerebral sunt situai
în apropierea nucleilor nervilor cranieni somatici. Fibrele aferente (somatosen-
zitive) i cele eferente (somatomotorii) aparin nervilor cranieni.
Unele dintre reflexele somatice se închid în punte (reflexele mimicii),
REFLEXE NECONDIIONATE altele în mezencefal. Centrii reflexelor statice i statokinetice sunt diseminai
în toate etajele trunchiului cerebral.
• se manifest la toi indivizii Exemple de astfel de reflexe somatice:
speciei
• pontine: reflexul corneean de clipire (declanat de aciunea unor stimuli
• se transmit ereditar
• sunt permanente (se menin tactili sau dureroi asupra corneei i conjunctivei), masticator, de supt etc.
toat viaa) • mezencefalice: reflexe de orientare (în coliculii cvadrigemeni) –
• arcurile reflexe se închid în micarea globilor oculari i a capului în direcia excitantului.
centrii subcorticali din diencefal, Reflexele statice i statockinetice regleaz micrile voluntare, tonusul
trunchiul cerebral, mduv
• sunt vitale pentru supravie-
muscular, echilibrul i postura individului. Sunt importante conexiunile acestor
uirea speciei i viaa individului centri refleci cu cortexul cerebral, corpii striai (nucleii bazali) i scoara
• sunt rspunsuri involuntare, cerebeloas.
simple, mereu aceleai la un
anumit stimul
• exemple: suptul, clipitul, reflexul *Reflexe necondiionate i condiionate
salivar, de deglutiie etc.
Dup modul de transmitere i formare reflexele se clasific în necondiio-
REFLEXE CONDIIONATE nate – înnscute i condiionate – dobândite (vezi tabelele alturate).
Instinctele (alimentar, de aprare, sexual) sunt activiti involuntare care
• sunt caracteristice individului;
ele nu exist la toi indivizii
presupun o înlnuire de mai multe reflexe necondiionate. La om, intinctele
• sunt dobândite în cursul vieii sunt controlate de scoara cerebral i sunt subordonate acesteia.
prin învare La baza activitii reflexe corticale stau reflexele condiionate. Cu cât
• sunt temporare (se pot terge un organism are capacitatea de a elabora un numr mai mare de reflexe
prin inhibiie cortical)
condiionate cu atât se va adapta mai bine la mediul de via.
• se închid la nivelul cortexului
cerebral Reflexele condiionate sunt elaborate pe baza unor reflexe necondiionate
• sunt voluntare i au ca stimul orice excitant indiferent din mediu care a acionat o anumit
• se formeaz pe baza reflexelor durat i în anumite condiii simultan cu unii stimuli care declaneaz anumite
necondiionate reflexe înnscute (de exemplu, în experimentul lui Pavlov, sunetul unui
• exemplu: deschiderea uii la
auzul soneriei
clopoel, care coincide de mai multe ori în timp, cu un stimul necondiionat –
aducerea hranei, ceea ce produce un rspuns înnscut – salivaia; sunetul
clopoelului înainte de alimentarea câinelui ajunge s produc salivaie, chiar
în lipsa hranei; devine deci un excitant condiionat).
Reflexul condiionat necesit formarea unei legturi nervoase temporare
la nivelul scoarei cerebrale între dou focare corticale de excitaie activate
simultan, în cazul amintit – centrul salivar i aria auditiv; excitaia iradiaz
spre focarul mai puternic (al excitantului necondiionat).
De cele mai multe ori, un reflex condiionat st la baza formrii unui alt
reflex condiionat. Se creeaz o succesiune de reflexe condiionate, desfurate
într-o anumit ordine – stereotip dinamic (scrisul, cititul, îmbrcatul, condu-
cerea unui autovehicul). Acestea s-au format prin învare i exersare.
18
http://www.all.ro/biologie-manual-pentru-clasa-a-xi-a.html
Funcia de conducere
Conducerea impulsurilor nervoase la nivel intranevraxial se realizeaz
prin substana alb prin ci nervoase: 1
• lungi (de proiecie): ascendente (senzitive) i descendente (motorii);
• scurte (tracturi): de asociaie, comisurale, intersegmentare – la nivelul
diferitelor etaje ale nevraxului.
Toate cile nervoase (ascendente i descendente) (fig. 1) i fasciculele
lor sunt perechi (drepte i stângi). Denumirea este dat de locul de origine, 2
destinaie i localizarea lor în cordoanele medulare de substan alb.
3
Fig. 1. Schem general a cilor nervoase ascendente (rou) i
descendente (albastru):
1. scoar cerebral; 2. talamus; 3. peduncul cerebral; 4. puntea lui Varolio; 4 8
5. bulb rahidian; 6. mduva spinrii; 7. cerbel; 8. trunchi cerebral; 7
I. posterioare; II. laterale; III. anterioare.
5
*1. CILE ASCENDENTE sunt cile sensibilitii. Ele transmit
informaii în legtur cu sensibilitatea general a corpului: tactil, termic 6
sau dureroas – exteroceptiv i proprioceptiv (incontient sau contient).
Cuprind ci: I
• specifice care transmit informaii somatice proprii fiecrui tip de sensibi- II
litate. Au poriunea iniial în substana alb medular i cea terminal la III
nivel subcortical sau cortical. Sunt constituite din trei neuroni: I-ul neuron –
protoneuronul – în ganglionul spinal, al II-lea neuron – deutoneuronul –
medular sau bulbar i al III-lea neuron – în nucleii talamici de releu;
• nespecifice reprezentate de substana reticulat medular i a trunchiului
gir postcentral
cerebral; ele conduc împreun cu calea spinotalamic sensibilitatea interoceptiv (aria somestezic I)
(de la receptorii situai în peretele organelor interne). cortex
Cile sensibilitii exteroceptive deservesc sensibilitatea tactil
grosier (protopatic), sensibilitatea tactil fin (epicritic) i sensibilitatea
termic i dureroas. Ele au proteneuronul în ganglionul spinal; dendrita
este conectat cu receptorii tactili, termici, dureroi, iar axonul ptrunde în III
mduv prin rdcina posterioar a nervului spinal.
Fibrele sensibilitii termice dureroase i tactile grosiere fac sinaps în
cornul posterior cu deutoneuronul (II); axonul acestuia trece în: talamus
mezencefal
• cordonul lateral de partea opus, formând fasciculul spinotalamic la-
teral (termic – dureros) sau
• cordonul anterior de partea opus unde formeaz fasciculul spinotalamic
anterior (tactil grosier) (fig. 2).
Fibrele care conduc sensibilitatea tactil fin intr în mduv direct în punte
cordonul posterior formând fasciculele spinobulbare: Goll i Burdach; acestea
urc în bulb i fac sinaps cu deutoneuronul în nucleii bulbari amintii. Axonii II
deutoneuronilor se încrucieaz la nivel bulbar (decusaia senzitiv). bulb
2
1
Toate cile exteroceptive au al III-lea neuron în talamus, iar axonul acestuia I
se proiecteaz pe cortex, în zona de integrare a sensibilitii generale a corpului.
b
Fig. 2. Cile sensibilitii exteroceptive: 1. fascicule spinobulbare;
a
2. fascicule spinotalamice: a. spinotalamic anterior; b. spinotalamic lateral;
I. protoneuronul; II. deutoneuronul; III. al III-lea neuron.
19
http://www.all.ro/biologie-manual-pentru-clasa-a-xi-a.html
gir precentral Cile sensibilitii proprioceptive (fig. 3) deservesc sensibilitatea
(aria somestezic I) proprioceptiv incontient i sensibilitatea proprioceptiv contient.
Ele au protoneuronul tot în ganglionul spinal; dendritele formeaz
proprioreceptorii din muchi, oase, tendoane, ligamente, articulaii;
talamus III
axonul intr în mduv unde se separ astfel:
• fibrele care conduc sensibilitatea proprioreceptiv incontient
fac sinaps cu deutoneuronul cii în cornul posterior medular, formând
apoi, în cordoanele laterale fasciculele spinocerebeloase:
– direct – posterior (Flechsig), care aduce informaii propriocep-
PCS tive din partea inferioar a corpului (în cordonul lateral de aceeai
cerebel
parte); strbate apoi bulbul i ajunge la paleocerebel prin pedunculii
cerebeloi inferiori – PCI;
– încruciat – anterior (Gowers), care aduce informaii din regiunea
PCI superioar a trunchiului i membrele superioare (în cordonul lateral de
II
3 partea opus); strbate apoi toate etajele nervoase ale trunchiului cere-
I
bral i ajunge la cerebel prin pedunculii cerebeloi superiori – PCS:
• fibrele sensibilitii proprioceptive contiente (kinestezice), care
conduc informaii cu privire la micri voluntare intr direct în cordonul
posterior formând fasciculele spinobulbare (Goll i Burdach); în bulb
1 2
fac sinaps cu deutoneuronii ai cror axoni trec de partea opus; dup
Fig. 3. Cile sensibilitii proprioceptive: încurciare traverseaz trunchiul cerebral i fac sinaps cu al III-lea neu-
1. fascicul Flechsig; 2. fascicul Gowers; ron în talamus; axonul se proiecteaz cortical.
3. fascicule spinobulbare.
Proiecia cortical a diferitelor sensibiliti specifice în neocortexul
receptor reprezint homunculus senzitiv. Este imaginea unui „omule” defor-
mat deoarece reprezentarea regiunilor corpului nu este proporional cu supra-
gir precentral
(arie motorie) faa lor, ci cu importana; zonele cu sensibilitatea cea mai mare (buzele, limba,
mâna – mai ales policele) au cele mai întinse reprezentri corticale.
Cile ascendente nespecifice ale trunchiului cerebral formeaz sistemul
activator ascendent (SAA). Acesta primete permanent informaii care pro-
voac o stare de excitabilitate cortical crescut, nespecific, generalizat numit
reacie de trezire. Scoara percepe astfel informaiile transmise pe cile ascen-
dente i selecteaz stimulul cel mai important din punct de vedere biologic.
*2. CILE DESCENDENTE sunt cile motilitii i deservesc motili-
sinaps tatea voluntar i involuntar. Sunt ci cu vitez mare de conducere, având doi
3 cu nucleii neuroni: neuronul de origine (cortical sau subcortical) i al doilea neuron –
motori somatomotor, din cornul anterior medular.
ai nervilor Dup poziia neuronului de origine, cile descendente sunt: piramidale
cranieni
i extrapiramidale.
Ariile corticale de unde pornesc axonii cilor piramidale i unii axoni ai
2
cilor extrapiramidale sunt situate în cortexul motor. Un sfert din fibrele cilor
piramidale îi au originea în aria motorie principal. Ea controleaz motilitatea
rapid i precis a musculaturii scheletice din partea opus a corpului. Repre-
zentarea sa este denumit homunculus motor: musculatura mâinii, fonatorie
i a mimicii sunt bine reprezentate în comparaie cu cea a trunchiului sau
1 a membrului inferior. Dispus anterior de aria motorie primar se afl
Fig. 4. Cile descendente pira- aria premotorie – aria motricitii automate; ea reprezint principala origine
midale:
1. fascicul piramidal direct;
a fibrelor extrapiramidale cu traiect descendent spre centrii subcorticali.
2. fascicul piramidal încruciat; Cile piramidale iniiaz micri voluntare; ele au traseu descendent
3. fascicul corticobulbar. prin trunchiul cerebral (fig. 4):
20
http://www.all.ro/biologie-manual-pentru-clasa-a-xi-a.html
Cuprins
128
http://www.all.ro/biologie-manual-pentru-clasa-a-xi-a.html