Brasov 2018

Ileana Manciulea
Gheorghe Coman Rodica Tică

Lucia Dumitrescu Mihaela Bâdea
TESTE GRILA .
DE CHIMIE ORGANICA
EDITIA A II—A REVIZUITA ŞI COMPţETATA
EDITURA
UNIVERSITATII
RANSILVANlADIN BRAŞOV
2017
Teste grilă de chimie organică
EDITURA UNIVERSITATII TRANSILVANIA DIN BRASOV CUPRINS

'Adresa: 500091 Braşov,
Cuvânt înainte .........................................................
B—dul Iuliu Maniu 4lA ,
...................................4
Tel:0268 476050
——
.' |. Teste generale .................
Fax: 0268 476051
..... „
...................
5
Alcani
E—mail : editurgţî'llunilbvio
II.
................................................... ..... 24
…. Alchene şi alcadiene
..... 41
IV. Alehine
V. Hldrocarburi aromatice...…....…......……..….....................£
........ 59
...................... .. 72
Copyright © Autorii, 2017 Vl. Derivaţi halogenaţl ......................................................................................
87
Editură acreditată de CNCSIS
Adresa nr.1615 din 29 mai 2002
VII.
V….
Derivaţl hldroxillci
Amine
.........................................
..
'
98
129
IX. compuşi carbonilici ........ . ............. 147 '
X. Compuşl carboxilicl şl derivaţii lor funcţionall ......... '. ....... 167

Xi. Aminoacizi
Descrierea Cll' n Bibliotecii Naţionale a României ........................... 190
Zaharide
Teste grilă de chimie organică / Ileana Manciulea, Gheorghe XII. Peptide şi proteine
............
'
............ .Î 208
Coman, Rodica Tica, - Ed. a 2-a, rev. completată. Braşov : X….
........................ 217
—
Editura Universităţii "Transilvania", 20l7 XIV.Randament, conversie ............................................................................236

Conţine bibliografie
XV. Tipuri de reacţii
..............
ISBN 978—606-l9-0881-3 .........................................................................................
243
l. Manciulen, Ileana
Teste recapitulative. 247
'
...................
-
ll. Coman, Gheorghe Subiecte admitere 2016-2013

lll. Tica, Rodica 274
.........
ReamintiţI-vă .. ......
54 ......... 293
Răspunsuri '
.......... 296
Bibliografie ..... . .. .. ............. 308
„._.,
...“
Teste grilă
Fi
de chimie organică Teste grilă de chimie organică
___'.___.__....._.L____-..
CUVANT ÎNAINTE
....
!. Teste generale
_
Chimia biologică sau biochimia, componentă a ştiinţelor vieţii. este cea mai
cuprinzătoare . Butena. C4Ha„ prezintă:
aplicaţie a Chimiei organice. în studiul sistemelorvii.
__
. Numai 4 izomeri alchene şi cicloalcani

-
Prin elaborarea acestei cărţi, autorii îşi propun fixarea noţiunilor de Chimie organică de către . Numai 3 izomeri cicloalcani
elevii sau absolvenţii de liceu, concomitent cu dorinţa ca aceştia să
perceapă logic . 2 izomeri cicloalcani
moem>
fenomenele. caracteristice disciplinei.

. 4 izomeri de catenă
Pentru elaborarea materialului s-a urmărit şi s-a respectat conţinutul unor manuale de chimie, . 3 izomeri de poziţie.
redactate în limba română. utilizate în'llceu şi aprobate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării
(Ministerul Educaţiei Naţionale). precum şi cerinţele pentru examenul de' Bacalaureat pentru .Compusui cu formula moleculară C„H3„.48 şi în care suma numărului atomilor de '
'
disciplina Chimie organică. '
carbon şi de hidrogen este 12.
Testele sunt prezentate pe capitole şi pot fi folosite culeiîcienţă, dacă au fost însuşlte A. Nu prezintă izomeri optici
cunoştinţele teoretice. prevăzute în programeleşcolare. Multe dintre teste solicităşl cprelarea B. Are nesaturarea echivalentă egală cu 3
cunoştinţelor din diferite capitole ale Chimiei organice. C. Este un compus saturat
Pentru fiecare test este corect doar un singur răspuns, iar răspunsurile sunt'ptezentate la D. Prezintă izomeri optici şi de funcţiune
sfârşitul cărţii. sub forma unui tabel. E. Toate afirmaţiile sunt incorecte.
. _
\ ' .
În afara aspectului calitativ. unele teste prevăd şi solicită şi aspecte cantitative Ele
fenomenelor. In acest sens se solicită cunoştinţe privind concentraţia soluţiilor (procentuală şl . Compusul cu formula moleculară C,.H4n4302 şi cu masa molară 104 glmoi:
molară). precum şi noţiuni de puritate, randament şi conversie. A. Este un compus nesaturat
B. Poate fi dialcool
La sfârşitul cărţii este ataşată o listă cu numele unor substante organice. intalnite in
carte, C. Poate fi dieter
care sugerează candidaţilor să coreleze numele acestora cu formulele chimice
D. Poate prezenta izomeri optici
corespunzătoare.
E. Corecte B. C şi D.
Cartea, prin testele propuse, oferă un material suplimentar elevilor şi absolvenţilor de liceu,
pentru'recapitularea şi verincarea cunoştinţelor de Chimie organică. în vederea susţinerii . Formula brută şi formula moleculară a compusului pentru care raportul de masă C :,H :
examenului de admitere în facultăţile de medicină şi în egală măsură pentru susţinerea
examenului de Bacalaureat. O : N = 36 : 7 : 16 : 14 şi dacă din 0,25 moli de substanţă se obţin 66 g dioxid de
carbon. sunt:
Materialul a fost elaborat de un colectiv de cadre didactice din Universitatea Transilvania din A. (C3H702N)„: CsH1AO4N2
Braşov. ca o necesitate şi la solicitarea unui mare număr de elevi de liceu şi cadre didactice B. (C3H70N2)„; CsH|4ONz
din învăţământul preuniversitar.
C. (CaH70N)„; CsH1402N2
Cartea este ediţia a—lI-a. revizuită şi completată. Faţă de prima ediţie. în carte se gasesc D. (CaHBON)„; CgH2403N3
suplimentar aproximativ 500 de grile, 5 teste recapitulative şi subiectele de la examenul de E. (CaHsON)„Ş C5H1202Nz.
admitere la Facultatea de Medicină. Universitatea Transilvania din Braşov perioada 2013-
2016, \
. Următoarea afirmatie nu este corectă:
Mulţumim tuturor celor care. după parcurgerea primei ediţii a cărţii. au transmis sugestii şi A. Prin esterificarea glicerinei cu acid sulfuric rezultă acroleină
observaţii.“pe care, în măsura validării şi însuşirii lor. Ie-am utilizat la reeditarea cărţii. B. Anilina este o bază slabă
Mulţumim'tuturor celor care ne-au sprijinit în elaborarea acestei cărţi. C. Acetona se. utilizează ca solvent organic
D. Glucoza este o aldohexoză
Autorii. E. Consumul prelungit de etanol produce dependentă.
Braşov,
6. Hidroxidul de sodiu reacţionează cu substanţele din şirul:
Ianuarie. 2017
A.. Fenol, etanol, acid acetic, metiiamina, eter etilic
*
5
Teste grilă de chimie organică _..._.-...__—_..—…._-.„s..—..u—.
B. Fenol. rezorcină. acid butanoic, acid oleic. crezol E. Orice atom care are covalentă lll.
C. Acid propanoic, metanol, acetat de etil, butanonă, etină
Legătura covalentă dublă este formată din;
D. Acid sulfonic, acetemidă. valină. propanol. formiat de etil
,
'
.
E. Acid sulfanliic. acid formic. propanol, metan. nitrobenzen. . Două legături o
. Două legături 7: cu tării diferite
7. Produsul de reactie al acidului a—hidroxibutanoic nu prezintă activitate optică dacă Două legături planare
muom>'
reacţionează cu: . O legătură a şi o legătură n

A. Metanol ,'
. 0 legătură 1! şi 1/2 legătură o.
B. Amoniac
C. KgCr207/H+ 13. Legătura covalentă triplă este formată:
D. Hidroxid de sodiu A. Dintr—olegătură 1! şi două legături (:
E. Oxid de calciu. B. Dln două legături şi o legătură a 11:
C. Din două legături 1: între doi atomi identici şi o legătură dintre atomi diferiţi
8. Catanele de atomi de carbon (catene hidrocarbonate)pot fi: 0. Din două legături e intre atomi diferiti
'
A. Catene saturate E. Toate răspunsurile sunt corecte.
B. Catene nesaturate "
C. Catena aromatice Legăturile covalente simple ale unui atom de carbon sunt orientatein spatiu:
D. Catene liniare şi catene ramificate
_Î.nspre colturile unui pătrat
Er Toate răspunsurile sunt corecte. ;
.lnspre colturile unui dreptunghi
mpew>
inspre colturile unui trapez regulat
9. Într-o catenă de atomi de carbon aceştia pot fi:
inspre colturile unui tetreedru regulat
A. Nulari
A
in functie de natura atomilor cu care reactionează.

B. Primari şi secundari
C. Tertiari
. Perechea de electroni neparticipantia unui atom dintr—un compus este:
D. Cuaternari
. Perechea de electroni cu care s-a realizat legătura o
E, Corecte B, C si D.
. Perechea de electroni cu care s- a realizat legătura 1:
. Perechea de electroni cu care s-a realizat o legătura U şi o legătură n

1110013)
10. În compusul:
. Perechea de electroni pe care o mai posedă un atom. după stabilirea legăturii ::
cm
. Perechea de electroni pe care o mai posedă un atom după ce şi-a stabilizat octetul
CH2=CH—C—C=
-CH
electronic.
CH3
Num'rul deeta omi de carbon nular. primar. secundar tertiar şi. respectiv. cuaternar este: l(.9 Teoria fortei vitale & fost intirmată de:
.l. J. Berzelius
A. 0 2, 1, 2. 2
B. 1.2,0,2.2 P. Poni
C. 0. 2, 2, 1. 2 eco??
F. Wtjhler
D. 2, 0. 2. 1. 2 V. V. 'Markovnilcov
E. 1.2.2 2 0. F. A.:Kekulé.
...
. Atomii de carbon tertiar sunt legati cu: . Compuşii organici contin in moleculă:
A. 2 covalente de alti atomi de carbon A. Numai atomi de carbon
B. 3 covalente de alt sau alti atomi de carbon B. Numai atomi de carbon şi atomi de hidrogen
C. 3 covalente de orice alt atom C. Numai atomi de carbon si atomi de oxigen
D. 2 covalente o si o covalentă 1! de alt atom de carbon D. Atomi al elementelor organogene (C. H. 0. 8, N. P, halogeni) .
E.- Numai atomi de G, H, 0.

6 '
7
(
Teste Bigrilă de chimie organică Teste grilă de chimie organică

lă
i8. Numărul maxim de atomi de carbon tertiar pentru compuşi! cu formula.molecuiară 24. Legătura covalentă se realizează intre atomi prin:
-_._a_..—.__=L_—._…L…——'.…—Aanl
Cuno cu caracter slab acid, care nu reacţionează cu hidroxidul de sodiu este: . intrepatrunderea orbitalilor moleculari
. Înlrepătrundereaatomilor diferiţi
. Înlrepătrunderea orbitalilor atomici
lTiDOCU>
91.005”? ciumei->
. Cedarea electronilor din orbitali
. intrepatrunderea atomilor identici.
25. Un comprimat farmaceutic contine 125 mg substanţă activă. Dacă solubilitatea sa este
. Solubilitatea în apă a-oxigenului creşte cu:
de 2.5 g/L de apă. cantitatea minimă de apă pentru dizolvarea substantei active din
A. Încălzirea soluţiei comprimat este: '
. v
B. Scăderea presiunii oxigenului 50 mL .
C. Barbotarea azotului în soluţia apă - oxigen . 0,125 L

D. Creşterea presiunii oxigenului mpomp
. 0.05 L
E. Toate răspunsurile sunt corecte. 250 mL
. Corecte A şi C.
20. intr-un compus organic raportul de masă G: H : O este 6 : 1 :4. Caracterul chimic al
unuia dintre lzomerii posibili ai compusuluiorganic este: 26. Necesarul minim de vitamina C al unei persoane este de 50 mg/zi. Dacă un comprimat
A. Bazic '
cântăreşte 0,25 9 şi contine 10 % substanţă activă. numărul de comprimate
B. Acid ,
recomandate pe zi este:
'
_
C. Amfoter . ;, A. 1
'
D. Corecte A şi C
E. Niciun răspuns corect. 91.09.07
în
:hNOOJ
„2. Stabilitatea relativă a radicalilor de hidrocarburăvariază în ordinea:

...
. Radical primar < radical secundar < radical tertiar

. Radical secundar < radical primar < radical tertiar 27. Legătura o se formează prin:
ITlUOW)
. Radical primar < radical tertiar < radical secundar A. Întrepătrunderea orbitalilor planari
. Radical tertiar < radical secundar < radical primar B. Întrepătrunderea orbitalilor planari ai atomilor identici
. Radical primar = radical secundar < radical tertiar. C. Întrepătrunderea orbitalilor axiali simelrlci cu nucleele atomilor
D. Înlrepătrunderea a doi orbitali coaxiali fiecare apartinând câte unui atom
. Prin tautomerie se modifică poziţia: E. Suprapunerea totală a orbitalilor p.
A. Unei duble legături
B. Unul atom de hidrogen 28. Legătura (: se poate forma prin:
C. Unei triple legături; A. Suprapunerea orbitalilor coaxiali s—p
D. Unei legături 1: şi a unui atom de hidrogen B. Suprapunerea orbitalilor coaxiali s-s
E. Unei legături a şi a unui atom de hidrogen. C. Suprapunerea orbitalilor coaxiali p—p
D. Suprapunerea orbitalilor planari p—p
23. în compusii organici atomii de carbon au: E. Corecte A, B şi C.
A. Valenţa ii şi formează compuşi ionici
B. Vaienţa lV şi formează compuşi preponderent covalenţi 29. Formula procentuală a unei substante reprezintă:
C. Valenta lV şi formează numai compuşi ionici A. Conţinutul de atomi de carbon
D. Valenţa ii şi formează numai compuşi covalenti B. continutul de atomi ai elementelor organogene
E. Niciun răsp'uns corect. C. Continutul de atomi din 100 de molecule
D. Cota de participare (grame) a fiecărui element în 100 g de substanţă
'
9
Teste grilă de chimie organică Teste grilă de chimie organică
E. Este greu de formulat acest'concept. E. cţHwo, fenol.
30. Formula moleculară a unei substanţe reprezintă: 36. Grupele funcţionale sunt:
. Raportul numeric dintre atomii componenţi . Toate omogene şi imprimă solubilitate substanţei
Formula brută înmulţită cu ..n" . Numai heterogene şi determină capacitatea de ardere a substanţei
.
Formula procentuală împărţită la masele atomice ale atomilor componenţi . Atomi cuaternari care reacţionează cu oxigenul
MODE!)
ITIUOUU>
. Tipul şi valenţele atomilor din moleculă . Formate numai din atomi Identlcl
Tipul şi numărul real al atomilor dintr-o moleculăf . Atomi sau grupe de atomi care prin prezenţa într-o moleculă. îi conferă proprietăţi
.
flzice si chimice specifice.
31. Formula moleculară a substanţei care conţine 54.55 % carbon, 9.09 % hidrogen şi
restul oxigen şi pentru care 5.6 L de vapori au masa egală cu 22 g este: 37. Analiza elementală a unei substanţe se efectuează pentru a determina:
C4H502 A. Solubilitatea substanţei v
CaHzooz B. Culoarea soluţiei

munţii?
- C2H1503 C. Natura atomilor din substanţă
C3H403 D. Comportarea la ardere a substanţei
.
. CquO. ; E Corecte C şi D.
' 38. Orice substanţă poate fi caracterizată-printr—o formulă:
32. Formula brută a unei substanţe:
. Este formula moleculară împărţită la ..n" = _
. Procentuală
. Arată câţi atomi sunt într-o substanţă brută .
l
. Moleculară
moom>
. Arată tipul atomilor şi raportul atomic dintre el iTlUOUJ>
. Brută
. Arată raportul atomilor dintr—o moleculă . Structurală
. Arată raportul alomilor'dln 100 de molecule. . Toate răspunsurile sunt corecte.
33. Formula moleculară a unei substanţe se poate determina dacă se cunoaşte: 39. Formula structurală a unei substanţe:
'A. Raportul de masă dintre elementele componente şi masa Unui numărde moli .Arată numărul şi natura atomilor dintr—o substanţă
B. Formula procentuală şi masa unui număr de volume a substanţei în stare de gaz .Arată numărul şi natura atomilor dintr-o moleculă şi modul lor de legare
'
C. Formula procentuală şi densitatea vaporilor în raport cu alt gaz .Raportul dintre atomii dintr—o moleculă
rnppţn»
'
D. Formula procentuală şi masa molară a substanţei Tipul de atomi dintr—un mol
E. Toate răspunsurile sunt corecte“. Modul de legare numai a atomilor de carbon.
34. Formula structurală a unei substanţe indică: 4(. în urma analizei elementele (calitativă şi cantitativă) se poate determina:
A. Modul de obţinere a substanţei A. Compoziţia substanţei
B. Tipul, numărul atomilor şi modul de legare al acestora într-o m_oleculă B. Masa molară a substanţei
C. Posibilităţile de analiză a substanţei C. Formula brută
D. Modul de legare a atomilor de acelaşi fel D. Formula molecularădacă se cunoaşte masa molară
E. Valenţele elementelor componente. E. Corecte A. C şi D.
35. Raportul de masă al unei substanţe este C : H : O = 12 : 2,5 : 4. Dacă 14,8 9 .Substanţa gazoasă care are densitatea în raport cu hidrogenul egală cu 15 şi care
substanţă reprezintă 200 mmoli. aceasta are formula moleculară şi poate fi: 41conţine 53.34 %
oxigen 6 66 % hidrogen şi restul carbon este:
A. C4H1oO. aldehidă- A. CquOg
B. C4H1oO.cetonă B. CO;
C. C4H100. monoacid C. CHzO
D. C4H1OO. alcool D. canto .
10 '11
E. Cal.-lo.
B. 6.66 % H; 40,00 % C; 53,34 %
...—___..___'_...-....—..-....—r.—'._a..;—ud:ăuil
0
C. 6,66 % 0; 40,00 % C: 53,33 % H
42. Masa molară (glmol) a substanţei care conţine 40 % carbon. 6,66 % hidrogen şi 3 D. 12,66 % H; 80,00 % C; 106,33 %
atomi de oxigen în molecblă este: 0
E. 12.33 % H: 40.00 % C: 53,66 % 0.
102
60
48. Catena
76
!'“.0093?
90
„
H3C\ /CH3
.
CH CHJ CH3
88.
HSC—CH—C—CH—CH—CHJ
43. Formula moleculară a substanţei cu masa molară 92 g/mol, care conţine 39,13 %
carbon si în care raportul masic O : H = 6 : 1, este: :|st CHa
A. C3H503 ca,
B. C3H503 Este formată din: -
A. 8 atomi de C……ar, 2 atomi de C……dan 2 atomi de

C. CaH1202 ' C…;„_ 2 atomi de Ccuaxema,
B. 6 atomi de Cp…„ar, 1atom de C……“ 3 atomi de
D. C3H4OZI5 ' C…“…A atomi de C…ammar
C. 9 atomi de CW…. 1 atom de cm…… 2 atomi de C……“ 1 atom de C……ar
i
E. C;,HOa.
D. 8 atomi de c…… 1 atom de C……an 3 atomi de
C……_2 atomi de C,…memaf
44. Legăturile chimice predominante in compuşii organici E. 8 atomi de C„„…„ 1 atom de Cs…„da,„ 4 atomi de C……„i atom de C……mn
'
sunt:
A. Legături ionice .
1
49. Hidrocarbura care conţine atomi

.
B. Legături covalente ' de carbon în toate tipurile de hibridizare este:

C. Legături ionice şi covalente A. 2-metil-1-butena
B. 3-metiI-1-pentina
D. Legături de hidrogen
E. Toate tipurile de legături în egală măsură. C. 3-fenil—1-pentina
D. Vinilbenzen
E. Ciclohexena.
45. Hidrccarbura cu cel mai mare număr de atomi de carbon tertiar este:
. 2—metil-1—pentenă
50. intr-uncompus cu formula moleculară C4Hg, toti atomii de carbon cu hibridizare sp3
. 1,3-dimetilciclohexan
moom>
. Acetilenă sunt secundari. Hidrocarbura este: -
2—butenă
. Antracen .
1—butenă
. 2,4.6—trimetiloctan. .
I'HUOU?)
. 2-metil-1—propenă
Ciclobutan
46. Legătura covalentă dublă se realizează: .
> . Prin punere în comun a patru electroni. între atomi identici sau diferiti, cu formarea . Corecte A şi B.
unei legături a şi a unei legături 1:
5l. Toate afirmaţiile sunt corecte cu exceptia:
. Pn'n punere in comun a doi electroni, între atomi identici sau diferiţi
A. Cicloalcanii sunt izomeri de funcţiune cu alchenele
. Numai între atoml Identici
muncă
B. Compusul C5H1e poate prezenta izomerie de catenă, de
._ Numai intre atomi diferiţi
pozitia, de funcţiune,
. Nicio variantă corectă.
geometrică şi optică
C. Benzenul este omologul inferior al toluenului
D. Alcoolii sunt izomeri de funcţiune cu eterii
47. Se supun analizei elementele 3 g de substanţă organică A, prin ardere (combustie) in
E. Naftalina este o hidrocarburăaromatică mononucleară.
exces de oxigen. În— urma reacţiei au rezultat 2,24 L de CO; şi 1,8 g de apă.
Compoziţia în procente de masă a substanţei A este:
52. Nu este corectă afirmatia:
A. 20%H;40%C;40%0 A. _Acilarea anilinei se realizează cu fenol
12
'13
“in;
'
Teste grilă de" chimie organică Teste grilă de chimie organică

.
B. Aldehidele sunt izomeri de funcţiune cu cetonele . _
58. 'Sunt compuşi unlfuncţloneli:
C. Prin oxidarea energică'a 2-bulenel rezultă acid acetic . Cetolil. esterii. aminoacizii
D, Alilamina manifestă caracter bazic
, Eterii, aldolii. hidroxiacizil
'
.
E. Fenoxidul de sodiu eSte un compus ionic. iTiODW>
. Fenolii. alcoolii. zaharidele

. Eterii, esterii. alcoolii
53. Nu prezintă izomerie optică: . Alcanii. aminoacizii. amidele.
. 2-clorobutanul
procente de masă. a substanţei CzH4Oz în ordinea C O. este:
U?)
Acidul lactic (acid d—hidroxipropionic) ' 59. Compoziţia în : H
...'_....
:
. .
. 2-cloro-3—metilbutanul . 40; 53.33; 6.67

20; 15; 65
.._._
[1100
. B-alanina .
o—alanina.
,.:—
m00m>
. 15: 20; 65
. 40; 6.67; 53.33
54. Atom de carbon nular se întâlneşte în: . Nu se poate calcula dacă nu se indică numele substantei.
. Clorura de metil
. Alcoolul metilic
60. Compoziţia în procente de mail de atomi a substantei CaHsOgNa. în ordinea N : O : H :
. Cloroform
lTiUOUJ> ' ' i C. este:
. Dimetilamină . 10; 10; 30; 50
. Toate răspunsurile sunt corecte. . 25; 10; 40:25
. 15; 15; 45; 25

mUOUJ>
Indicaţl şirul în care substanţele conţin numai atomi de carbon nular: . 15:45:25; 15
-
- |
.
. 'Metan. metanol, metanal, acid metanoic . 25; 15; 45; 15.
. Metilamină, clorometan. dimetilamină. acid formic

iTIUOW>
. Cloroetan, etenă. etină. etanal 6 . Numărul total al legăturilor o din molecula de etan este:
. Corecte A şi B A. Una
. Corecte A şi C. B. Două
C. Trei
56. În compusul cu formula: D. Cinci
“iii E. Şapte.
O—î—NH—CHJ (> |\'
. Numărul total al legăturilor o din molecula de etenă este:
(:Hz-JCH:1
. Una
Numărul de atomi de carbon nular, primar. secundar. tertiar şi. respectiv. cuaternar este: . Două
A. 2. 5, 1, 2. 0
. Trei
iTIUOUJ>
B. 0. 2. 1. 5. 2
. Cinci
C. 1, 2. 1, 6, 1
. Şapte.
D. 0.3, 1.5.2 \
E. 0, 2, 2. 5 1
63. Numărul total al legăturilor o din molecula de etanol este:
. Două
. Numai compuşi cu funcţiuni mixte se găsesc în şirul: Opt
A. Alchine. alcooli. amide moopn>
Trei
.
B. Zaharide. aldoli. hidroxiacizi Cinci
.
C. Acizi carboxilici. aldoli. aminoacizi
. Şapte.
D. Zaharide, cetoli. eteri
E. Alcani. eteri. esteri. 64. Numărul total al legăturilor o din molecula de etanal este:
14 '15
„„a-_i

A. Două 70. 'Pentru compusUl 3—metîl-1-butină,atomul de carbon din poziţia 2 este:
B. Opt
. Primar
C. Trei Secundar
.
D. Şase moom>
. Terţlar
E. Şapte . Cuaternar
Nular.
65. În c'atenele saturate, între atomii de carbon se stabilesc:
A. Doar legături duble ; 7 . Pentru compusul 3—metil-1-butanal. atomul de carbon din poziţia 1 este:
B. Doar legături o A Primar
C. Legături (: mai multe decât legături n B. Secundar
D. Legături duble conjugate C. Tertiar
E. Niciun răspuns corect. D. Cuaternar
E. Nular.
66. În catenele nesaturate intre atomii de carbon se stabilesc:
A. Doar legături duble 72. Pentru compusul 2-melil—1-butanol,atomul de carbon din poziţia 2 este:
B. Doar legături o :“
A. Primar
C. Legături rt mai multe decât legături a B. Secundar
D. Cel puţin o legătură n: C. Terţlar
E. Niciun răspuns corect. »
D. Cuaternar
E. Nular.
67. Catenele ramincate se obtin:
. Din catene liniare cu substitulenţi hidrocarbonaţide o parte şi de alta a catenei 73. Determinareaformulei moleculare presupune:
. Prin aranjarea spaţială a unei catene liniare . Cunoaşterea compozitiei procentuale
. Eliminarea unei grupări metil de la începutul unei catene liniare . Cunoaşterea compozitiei procentuale şi a masei molare
mUOU—î)
. Eliminarea unei grupări metil de la finalul unei catene liniare . Cunoaşterea raportului de masa dintre atomii constituienti şi a. masei molare
l'l'lUOU—îl)
. Prin realizarea de forme geometrice închise. . Cunoaşterea starii de hibridizare a atomilor componenti
. Corecte B şi C.
68. Atomul de carbon tertiar poate fi legat:
A. Cu trei covalente de alţi atomi de carbon 74. Formula moleculară a compusulul organic care are formula bmtă (CHz), şi masa molară
B. 'Printr—o legătură dublă de un atom de carbon şi cu o legătură a de alt atom de 42 g/mol este:
carbon A. CzHe
C. Printr-o legătură triplă de un atom de carbon şi cu o legătură a de alt atom de B. CgHg
carbon C. C;,Hs
D. Printr—o legătură triplă de un atom de carbon D. CqHa
E. Corecte A. B şi D. E. GHz,
69. Atomul de carbon cuatemar poate fi legat: 75. Gmparea funcţională este
A. Cu patru covalente de alţi atomi de carbon A. Un atom care, prin prezenta sa într—o moleculă. îi conferă acesteia proprietăţi fizice
B. Printr-o legătură dublă de un atom de carbon şi o legătură a de alt atom de carbon şi chimice specifice.
C. Printr-o legătură tnplă de un atom de carbon şi cu o legătură a de alt atom de B. lmplicată in explicarea unor proprietăţi specifice acelei substanţe
carbon C. O grupare de atomi care, prin prezenta intr—o moleculă, îi conferă acesteia
D. Prin două legături duble de doi atomi de carbon proprietăţi fizice şi chimice specifice
E. Corecte A.' C şi D. D. Caracteristică numai alcanilor
E. corecte A, B şi C.
16
'17
Teste grilă de chimie organică e..—._-„…;.u_=,_u.;».ei£—
76. Grupările funcţionale pot fi: 82. 'Izomeria determinată de deosebirile de dispunere spaţială poate 6:
A. Omogene . Geometrică şl/sau optică
B. 'Atomi specifici . De catenă, de'poziţie. optică
C. Grupări de atomi .,t,..____-.…_»,
. Optică şi de funcţiune
m00m>
D. Ioni organici . Geometrică şi de catenă

E. Toate răspunsurile sunt corecte. -
. De funcţiune, de poziţie şi de catenă.
77. Distanţa dintre doi atomi de carbon între care seţexercită legătură simplă. dublă sau 83. Hldrocarburlle pot fi:
triplă este minimă in cazul: Saturate, nesaturate. aromatice
Legăturii duble Aciclice şi ciclice
Legăturil simple !'".UPPJ?
Numai nesaturate şi saturate
npow>
Legăturli triple Numai alcanl. alchene. alchine şi alcadlene
Este la fel. deoarece nu contează natura legăturii dintre atomi Corecte A şi B.
Nu se poate estima.
84. în hidrocarburi. catenele pot fi:
78. Atomul de carbon: ' .' Ciclice
. Este tetravalent şi poate forma legături covalente: simple duble. triple Aromatice
. Este trivalent şi poate forma legături covalente: simple. dubleşi triple ' moop? Acicllce ramificate şi neramificate
Este tetravalent şi poate forma numai legăturiicovalentesimple
'
mUOUJ>
. Corecte A, B şi C
. Este tetravalent şi poate forma numai legături'covalente: simple. duble . x
Corecte A şi C.
. Este mono-. di-, trivalent în funcţie de legăturile covalente simple. duble şi triple pe
care le formează. 85. Noţiunea de structură chimică se poate referi la:
Natura şi numărul atomilor dintr-o moleculă
79. Noţiunea de structură chimică se referă la: Natura si modul in care sunt legaţi atomii într—o moleculă
. Natura atomilor .Masele atomice şi masele moleculare
rnpp_m_>
. Numărul atomilor .Modul de analiză elementală

lTlUOUJ>
. Felul în care sunt legaţi atomii într-o moleculă planară Corecte A şi B.

. Raportul de masă al atomilor componenţi
. Natura. numărul şi felul în care sunt legaţi atomii într-o moleculă. . În molecula toluenului sunt prezente:
9 legături covalente a şi 3 legături covalente 1:
80, Catenele de atomi de carbon pot fi:
15 legături covalente U şi 3 legături covalente 1:
. Aromatice (conţin numai legături o) 6 legături covalente :: şi 3 legături covalente 1:
FPDF”?
. Saturate (conţin şi legături n) 9 legături covalente (: şi 4 legături covalente 1!

mUOW)
. Nesaturate (conţin legături a şi legături n:)

9 legături covalente a şi 2 legături covalente rr._
. Liniare cu catenă ramificată
. Ciclice (numai cu legături o).
87. Legătura covalentă triplă dintre doi atomi. este formată din:
. O legătură 1! şi două legături (:
81. lzomeria determinată de deosebirile de catenă poate fi:
. 0 legătură 1: şi o legătură a
De catenă şi optică
. O legătură (: şi două legături 1:
De poziţie. geometrică şi optică
m00m>
murim?
. Geometrică şi optică . Trei legături rr
. De catenă, de poziţie şi de funcţiune . Două legături n.
, Toate răspunsurile sunt corecte.
88. ln moleculele hexaclorociclohexanuluicatenele sunt:
A. Saturate şi nesaturate
-
18 '
19
mi
g..—„…am.
Teste grilă de chimie organică „..-. Teste grilă de chimie organică

„._.…
B. Saturate şi aromatice C. Legătura simplă este cea “mai stabilă pentru că posedă numai o legătură a
C. Aromatice şi nesaturate D. Legăturile covalente auaceeaşi stabilitate, indiferent de natura lor
D. Numai nesaturate E. Nu se poate aprecia.
E. Numai saturate.
.
În molecula acidului benzoic se întâlnesc:
. în molecula metilacetilenel se găsesc următoarele tipuri de atomi de carbon: A . 4 legături covalente 1:
Unul primar; unul tertiar; unul cuatemer B . 14 legături covalente
Unul primar; unul secundar; unul cuaternar ., .. C. 10 legături covalente (:
'
. Unul primar: unul secundar. unul tertiar: D . Corecte A, B şi C

moop?
. Unul secundar; unul tertiar; unul cuaternar: E . Niciun răspuns corect.

. Unul secundar; unul tertiar; unul cuaternar; unul primar.
96. Un compus organic cu masa molară 180 g/mcl are următoarea formulăpro'centuală: 40 %
90. Pentru acetilenă este adevărată afirmatia: C, 53.33 % 0, 6,66 % H. Formula moleculară a acestuia este:
.. Prezintă 5 legături covalente, dintre care una este 11 CHzO
'
. Prezintă doi atomi de carbon tertiar şi o legătură 1: . CszOA

. Prezintă doi atomi de carbon tertiar şi două legături 1: l' CsH1zOs
moem?
.
lTlUOED>
'
. Prezintă doi atomi de carbon secundar . CJHSOQ

. Prezintă doi atomi de carbon tertiar şi trei legături n.
—
_
. CeHsos.
-..
9 . ln molecula etilbenzenului se găsesc: '-

" 97. Un compus organic are “raportul masic C : H : O = 12 : 3 : 8 şi masa molară 46 g/mol.
Structura compusului organic, dacă acesta are caracter foarte slab acid este:
„„a-......„a.
. 7 atomi de carbon secundar; un atom de carbon primar . ,
. 5 atomi de carbon secundar; doi atomi de carbon tertiar; un atom de carbon primar
..
. Dimetileter
MGCP-U)
. Un atom de carbon primar: 6 atomi de carbon secundar; 3 legături covalente 1: . Dietileter

. Alcool metilic
. 5 atomi de carbon tertiar; un atom de carbon cuaternar: 3 legături covalente 1!
munca)
;..….-„...—a..-„.
. Alcool propilic
. Un atom de carbon primar: 5 atomi de carbon secundar; 3 legături covalente n
. Alcool etilic.
......
92. Molecula acetaldehidel conţine: .

98. Prin arderea unei cantităţi de 2,9 g hidrocarbură s-au obtinut 8,8 9 CD; şi 4,5 g Hzo.
A. 7 legături covalente, dintre care una este 1:
Dacă masa molară a hidrocarburii este 58 g/mol, numărul total al izomerilor acesteia
B. 6 legături covalente, dintre care una este 1!
este:
C. 1 atom de carbon primar; un atom de carbon secundar
D. 2 atomi de carbon secundar
E. 7 legături covalente, dintre care una este o. (HDCP? vreun—-
93. Distanţa dintre doi atomi de carbon este dependentă de tipul de legătură dintre ei şi
descreşte în ordinea:
. Triplă, dublă, simplă
99. Prin arderea Unei cantităţi de 2,8 g hidrocarbură s-au obtinut 8,8 9 CD; si 3,6 g HZO.
. Simplă,dublă.triplă Dacă masa molară a hidrocarburii este 56 g Imol, numărul total al izomerilor acesteia
MODE->
. Tripla, simplă, dublă
. Simplă. triplă, dublă
. Niciun răspuns corect.
94. În ceea ce priveşte stabilitatea legăturilor covalente se poate afirma:

A. Legătura triplă este cea mai stabilă pentru că posedă o legătură e şi două legături ::
B. Legătura simplă este cea mai stabilă pentru că posedă o legătură 1:
20
..-.…-.
'21
unu—.-
&&,
Teste grilă de chimie organică ...,-_.».__-..r_..;——,-'....-;;

lOO.În condiţii normale. 1 L de hidrocarbură cântăreşte 1.875 g. Hidrocarburaleste:
'
106.Numărul de electroni puşi în comun de atomul de carbon pentru formarea molecule!
'
…
'
. Acetilena . . de metan este:
Etena A. Patru
.
moopazv
Propanul B. Trei
. Etanul C. Opt
. Propena. D. Cinci
E. Unul.
101.Amina alifatică în care există raportul masic C : Hf N = 6 : 3 : 14 este:
Meiilamina l07.Numărul de electroni puşi în comun de atomul de carbon pentru formarea moleculei
w.»
. Metilendiamina
'
de etan este:
. Etilamina A. Patru
. Etilendiamina B. Trei
_rnco
Propilendiamina. C. Opt
D. Cinci
102.Aminoacidul monoaminomonocarboxiliccare conţine 18.66 % N este: E. Unul.
Glicocol ;»
. Alanina lOSNumărul de legături covalente existente în moleculade etan este:

.
_moowşo
Serina -
'
. 2 legături C-C şi 4 legături C-H
. Cisteina (
. 3 legături C—C şi 6 legături C-H
. Fenilalanina. .' _ .
]
. 4 legături
m00m>
C-H şi o legătură C-C
. 6 legături C-H şi o legătură C-C
lO3.Numărul maxim posibil al izomerilor alcoolului monohidroxllic alifatic cu un conţinut de . 2 legături 0-0 şi 6 legături C-H.
o este:
'
26.66 %
A. 109.Reprezintă substanţe reale, formulele:
B.
. C;,Hqu
C. Q(n-ŞGJN
C7H50
D. mUOpJ>
- CanOe
E. . CaHaOz
. Corecte A şi D.
104.Tn condiţii normale. 1 L hidrocarbură saturată gazoasă cântăreşte 2,59 g. Hidrocarbura
'
este: l l0.Reprezlntă substanţe reale. formulele dinşirul:
.
Etan . C2H5N02. CzH7CI, CzH402
. Propan . CZHGO. CszNOz, 03H7C|
.
munca;—>
Bulan lTlUOUJ>
. CszO. CszCl. C3H7Cl

. Pentan . CzHaO. CzH'lCl. CszNOz
. lzobutenă. . Toate răspunsurile sunt corecte.
105.Conţinutul procentual al azotului în acidul cianhidric este: lll. Coréspund unor substanţe reale. formulele din şirul:
> . 19.38 % . CaH7NOz. C3H7SN02
B. 31.56 %
. 03H7N02, CzHICl
C. 43.64 % m00w>
. 03H4Og, Czl-I40
D. 51.85 % . CgHeNOg. C2H40
E. 40.76 %.- . Corecle A şi C.
22 "23
Il. Alcani
“2. Prin arderea. completă, a unui amestec de metan, etan şi propan aflaţi in raport
\/ \/
18. În
\/
molar 1 : 3 2 se consumă 15,12 m3 aer (e.n.). Volumul de acetilenă, rezultat din
:
| care şir sunt cuprinşi radicalii în ordinea: metil. etiiiden. metilen. etilen. metin:
metanul din amestec. cu randament de 75 % este: A. CHa—i CHa-CH :
HC\ .
, Hzc
.
---—Hzc—cri2—
A. 50,4 m3 0sz 5
\ Hzc/\
B. 33.6 L Csz
C. 50,4 L 0sz 8» Hcfi CHa-CH/ : —HzC—CHz—— :CHa—
/
D. 99,6 m3 0sz
E. 100.8 L Csz.
/.
\
c. CHa— : cns—CH H2C<. .
—H,c——CH2—
.
. HC\. „
113. Cantitatea de acid'cianhidric obţinută prin amonoxidarea metanului folosind o cantitate

de oxigen (0 n. ) ca şi pentru arderea a 3 kmoli de metan este:
A. 81 kg o. HC\— /. ——H2C—————CH2—
_
.HZC\- / . CH; _ CH\ /; CH: _.
/
B. 10.8 kg
C. 40,5 kg
D. 54 kg
E. 108 kg.
:.
_
'
'.
E. HZC
.
/.
\_
CH3_ ;
QHJ-CH\; / HC\\
;—HZC—CH2——
l 14.Rezultă numai dioxid de carbon şi apă la arderea substantelor din şirul: ] 19. Formula chimică a iodurii de etiliden este:
A. Alanină anilină. antracen CH3-CH2I
„
lCHz—CHZI
B. Benzen, benzaldehidă bromometan
C. Naftalina. benzen, nitroalanină
!'”.UPFU?
CHg-CHIZ
CH'3I
D. Propan, antracen. antrachinonă
E. Etandiol. acetanilidă, benzen. CHg—Cl3_
l 15. Reacţia de izomerizare a alcanilor este o reacţie: 120. Formula chimică a bromurii de etilen este:
. De echilibru. reversibilă CHz-Br-CHz
Ireversibiiă CHz-Br-Br-CHZ
.
mUOW>'
. De obţinere a izoalcanilor
["E—757533?
BfCHz-CHzBI'
De obţinere a amestecurilor de alcani CHzBr-CHz-CHz—Br
.
Corecte A, C si D. CHg-Br-Br—CHJ.
.
! 16. Prin amonoxidarea metanului se obtin: _

ill. Clorura de etilen şi clorura de etiliden sunt:
A. Oxigen şl amoniac Derivaţi halogenaţi ai etinei
B. Acid cianhldric şi hidrogen Derivaţi halogenaţi ai etenei
C. Acid cianhidric şi dioxid de carbon mpom>
Substanţe identica
D. Acid cianhidric şi apă Corecte A şi C
E. Acid cianhidric şi acetilenă. Corecte A şi B.
! l7. Numărul de' moli de hidrogen, obţinuţi în reactia a 6 moti de metan“ cu apa este: 122. in molecula alcanilor există:
A. 12 A. Atomi ai elementelor alcalogene (C, H. 0. S, ....)
24 'ZS
B. Numai cicluri de atomi de carbon C. Etilen
C. Numai legături C=C ' .-„._...v.-..A..,..….—.—.__.-___..<..…..'._-.'.…a—
D. 'Etil
D. Numai legături de tip 0 (C-C şi C—H). E. Metilen.
E. Toate tipurile de legături carbon-carbon.
129.Pentru transformarea a 11,8 kg bulan în izobutan (în prezenţa AICls) cu un randamant
l23. Compuşii omologi ai alcanilor sunt: de 80%. se poate spune că:
Toţi cdmpuşii care conţin în moleculă atomi de oxigen A. Transformarea este un proces de izomerizare. cantitatea de produs format fiind de
..
. Toţi compusii organici . „..

20 88 kg
. Numai compusii obţinuţi sintetic
mona? B. Transformarea este un proces de descompunere termică. cantitatea de produs
. Compuşii halogenaţi terţian'
'
format fiind de 9,28 kg
. Compuşii în care necare termen se diferenţiază de precedentul printr-o grupare -CHz-. ...:...„.„........-.…,
. Transformarea este un proces de substitutie. cantitatea de produs format fiind de

20. 88 kg
124.Alcanul optic activ cu cel mai mic număr de atomi de carbon poate fi: . Transformarea este un proces de substituţie, cantitatea de produs format fiind de
?> 3-metilhexan 11.5 kg

B. 2.3-dimetilhexan . Transformarea este un proces de izomerizare, cantitatea de produs format liind de
C. 3—metiioctan 9.28 kg.
D. Corecle A şi B
E. Corecle A. B şi C. '
130. Volumul de aer necesar arderii totale a 5 6 ma metan dacă randamentul transformării
'
a fost 80 %. este: '
125. Mercaptanilsunt compusi organici cu: .

l
. 44.8 m“
>.Azot|n moleculă 14 m:“
B . Fosfor… moleculă mpow>
. 17,5 m3
C. Sulf în moleculă 8.75 m3
D . Oxigen în moleculă 20 m3.
E . Ciorîn moleculă.
13l.Prin debidrogenarea. cu randament de 75 %. a unui alcan gazos se obţine un amestec
126.Alcanul cu formula moleculară C7H15. care conţine cinci atomi de carbon primar, unui cu densitatea 1.48 g/L. Alcanui superior celui dehidrogenat este:
tertiar şi unul cuaternar este: Butan
. Izoheptan Propan
. 2.3.3-trimetilbutan munţi?
. Metan
moom>
. 2,2,3-trimetilbutan . Neopentan
. 2,3,4-trimetilbulan . Niciun răspuns corect.
. 2,4—dimetilpentan.
l32.Se ciehidrogenează, cu randament de 50 %. un alcan gazos. până la alchene
l27.Prin chimizareametanului se poate obţine: corespunzătoare şi se obţine un amestec gazos cu densitatea 1.31V g/L. S-a
. Gaz de sinteză. gaz de apă dehidrogenat hiurocarbura:
Melanol. metanal . Metan
. Acetilena . Pénlan
. Acid cianhidric Eten
mupm>
Toate răspunsurile sunt corecte. . Propan

Butan.
128.Denumirea corectă a radicalului divalenl —-CH2—CH2' este:
A. Metii l33.Se supun cracării 10 moli de n-butan şi se obţin 18 moli de gaz. Randamentul (%)
B. Etiliden cracării a fost:
26 '27
90 139; Prin cracarea n-hexanului rezultă un amestec care conţine 20 % etenă. Considerând
80 că toată hidrocarbUra se transformă. randamentul cracării raportat la etenă a fost:
moon?
45 A. 20 %
60 B. 30 %
. Niciun răspuns corect. C. 40 %
D. 60 %
134. Nu sunt specifice alcanilor reactiile de: E. Nu se poate calcula dacă nu se specilîcă şi ceilalţi produşi de reacţie.
Cracare .
. Oxldare 140. Alcani! sunt hidrocarburi. cu formula generală:
munca?
. Ardere A. Aclclice saturate. CnHzmz
. Polimerizare B. Aclclice nesaturate. CnHzmz
Izomen'zare.
. C. Ciclice saturate, C„sz
D. Acicllce nesaturate. C„H2„
135. lzopentanul şi n-pentanulformează aceiaşi produşi in reactia de: E. Care conţin numai atomi de carbon şi de hidrogen.
A. Clorurare
B. Ardere 141. Alcanii pot prezenta izomeri:
C. Polimerizare A. Cis-trans
D. Cracare B. De catenă
E. Nitrare. V
.C. Optlcl
. l D. Corecte B şi C
136. Un volum de alcan este ars complet cu 17.5 volume de aer (20 % oxigen). Omologul E. Nu pot prezenta izomeri.
superior al alcanului este:
CH4 142.Pentru a denumi radicalul monovaient al unui alcan… denumirea acestuia:
CgHa A. Se înlocuieşte sufixul —an cu —in
. C4H10 B. Se înlocuieşte sufixul —an cu —enă
moem?
. CAHB C. Se înlocuieşte suqul —an cu —ină

C5H12- D. Se înlocuieşte sufixul —an cu —il
E. Toate răspunsurilesunt corecte.
137. S—ausupus clorurării 358,4 L metan (e.n.) obţinându»se CH30l : CHZCIZ : CH… în raport
molar 1 : 3 : 4. Volumul de metan nereactjonat este: l43. Pentru a denumi radicalul divalent al unui alcan în denumirea acestuia:
A. 16 L A. Se înlocuieşte SUfÎXUI —an cu —iI sau —iliden
B. 134.4 L B. Se înlocuieşte sufixul —an cu —in sau -ilen
C. 53.76 L C. Se înlocuieşte sufixul —an cu —iliden sau -ilen
D. 89,6 L D. Se înlocuieşte sufixul —an cu —il sau -ilen
E. 179.2 L. E. Se înlocuieşte sufixul —an cu —in sau —iledin.
138. Raportul molar CH4: HzO, după realizarea conversiei cu randament de 60 %, dacă 144. Punctele de fierbere şi de topire ale normal alcanilor:
,
raportul iniţial a fost de 1: 3, va fi: A. Cresc cu creşterea numărului de atomi de carbon
6:1 B. Cresc cu creşterea masei molare
3 : 1
C. Scad cu creşterea numărului de atomi de hidrogen
moop?
.1 :6 D. Scad cu creşterea numărului de legături o din moleculă
1:
.Rămane
1
nemodificat.
E. Cerecte A şi B.
28 “29
145. lzoalcanii faţă de n—alcanii cu acelaşi număr de atomi de carbon. au punctele de lSl. Numărul radicalilor monovalenţi al propanulul este:
fierbere: ' A. 1 ,
. Mai ridicate B.
N03
. ldentice C.
mpom>
. Mai scăzute D. Prezintă numai radicali trivalenţi
Cu 10°C mai scăzute E. Prezintă numai radicali divalenţl.
Cu 10°C mai ridicate.
! 152. Prin arderea a 46,4 9 alcan s-au obtinut 72 g apă. Alcanul a fost:
146. Se consideră alcanii: n—pentan (|), 2.2—dimetilpropan (“). 2—mulllmihn (…)- Ordinea A. n—butanul
corectă a creşterii punctului de fierbere a alcanilor este cuprlnll in Ilin: B. lzobutanul
. !. lII. ll C. n-pentanul
. !, ll. Ill D. n—butanul şi/sau izobutanul
moom>
. Il. l. lll E. Izopentanul.
. II. III. |
Se poate preciza doar experimental. 153. Conţinutulde carbon dintr-un amestec de metan şi propan este 80 % (% de masă).
Raportul molar metan : propan eéte:
147. Alcanii participă la reacţii care decurg cu: A. 1 : 1,25
. Scindarea legăturii C-C (ardere. cracare. izomerizarB) '
. 1.25: 1
. Scindarea legăturiivC-C (substitutie. oxidare, gehidrogenum) [11000

. 1 : 1
lTlUOUJ>
. Scindarea legăturii C-H (substitutie, oxidare, dehidrogennm) ..

l
. 1.5„:1.25
Scindarea legăturii C-H (ardere. cracare, izomerlzare)
'
. . 1.25 : 1.5.
. Corecte A şi C.
154. Prin oxidarea catalitica a metanului s-au obţinut 1200 kg tormol 35 %. Volumul de metan
'
148. Dacă vaporii unui alcan sunt de 2.979 ori mai grei decât aerul. nicun… este: (2 atm. 27°C) utilizat afost:
CH4 172,2 m3
CaHia . 313,6 L
!“.UOPJ?
(35th ocna?
313.6 m“
C7H16 172.2 L
C6H14—
268,8 L.
149. Alcanul pentru care raportul de masă CO; : HZO rezultat la nrdnru alt.. 11 : 6 este: l55. Prin arderea a 56 L amestec de metan şl elan rezultă 67.2 L dioxid de carbon.
(3sz '
Raportul molar etan : metan a fost:
CaHa A. 2:8
woow?
. Cal-lu Et. 1 :4
. Csi-ln C. 0.4 : 1.6
CH4. D. 8 : 2 .
E. Corecte A. B şi C.
150. La arderea completă a unui alcan raportul 'maslc oxigen : alcan este:
. (7n+1)/(24n+8) 156. Pentru numele radlcalului trivalent al unui alcan. în denumirea acestuia se:-
. (1 ,5n+0',5)l(14n+2) A. lnlocuieşte sutixul —an cu —ilen
”100803!>
. (14n+2)/(48n+16) B. lnlocuieşte suExul —an cu —ilidin sau —in

. Depinde de alcan C. lnlocuieşte sufixul '-—an cu —iien seu -iliden
. (24n+8)/('7n+1 ). D. lnlocuieşte sufixul —an cu -il
E. Înlocuieşte sufixul —an cu —il sau -ilen.
30 '31
157. Prin arderea unui amestec echimolecular a doi alcanl omologi s-au obtinut 22 moli de E. fc'Hz-CHZÎ, -CH5-CHz-CH3. CH3-, CHg-CHz-CH—CH3„ CHg-CHz-CHz-CHZ-
'
dioxid de carbon şi 468 'g apă. Alcanul superior afost:
CsHm '
163. Denumirea corectă a următorului alcan este:
'
CsH1o “ac—CH: CH! CH3
moop.»
. Cr,-HM
- C4H1o HaC—CH—(lî—CHz—C—CHz—CHa
. C5H12. CH; GHz—CH3
( . 2.6—dietiI-3„3,5-trimetilheptan
158. Volumul de aer (20 % oxigen) consumat la arderea a 2 moli de alcan. în care raportul . 6—etil-3,4,4.6—tetrametiloctan
de masă C : H = 5: 1, este: ITIUOCU>
. 3-etil—3„5,5.6—tetrametiloctan
896 L . 3.G—dietil-3.5.5-trimetilheptan
1792 L . 2,5-dietil-3,4„4,6-tetrametiloctan.
moca?
. 179.2 L
. 986 L l64. Alcanul
224 L. HSC—CHZ CH3 CHa
HSC—CH—C—CHz—C—CHz—CHS
159. Valoarea lui n din alcanul C,.H...… este:
A. 2 ' cu3 CHz—CH3
B. 5 .
Conţine în moleculă:
. 8 atomi de CM…. 3 atomi de C……an 2 atomi de CW…Z atomi de ca……
!
C. 8
'
. l
D . 10 ' . 7 atomi de C…”, 3 atomi de Cm…“ 2 atomi de C……) atomi de C……emar

. 8 atomi de Cprimar. 4 atomi de Cu….darj atom de C……„J atom de cm……
'
E . Nu există un astfel de alcan.
lT'IUOCU)
. 7 atomi de C…… 4 atomi de Cs…„darj atom de Clemenz atomi de Ccualemar

160. Din 14,4 9 hidrocarbură s-au obţinut prin ardere completă 21,6 9 apă. Hidrocarbura şi . 8 atomi de C…… 4 atomi de C……dar. 2 atoml de C…„J atom de Cm…m
numărul său de izomeri sunt:
. CsH1u,8
165. Despre“ alcanul 3-etil—3.5„5,6—tetrametiloctan sunt corecte următoarele afirmaţii:
. C5H1z. 3 . Prezintă izomerie de catenă
mopm>
CqHa, 2 Nu este corectă denumirea
. 0.1qu. 3
moop>
. Prezintă izomerie optică
C4Hs, 3. . Prezintă formula moleculară C14H3n
. Corecte A, C şi D.
lGl. Pentanul şi pentena sunt izomeri:
De catenă 166. Următoarea afirmatie despre hidrocarbura cu formula moleculară C5H1zeste falsă:
. De poziţie . Este o hidrocarburăsaturată aciclică
. Prezintă izomerie geometrică cis- şi trans—

. Geometrici
moaca}
. Prezintă izomerie de catenă

. Optici
iTlUOCD)

. Nu sunt in relatie de izomerie.
. incorecte B şi D.
.
l62. Alegeţi varianta corectă de scriere a radicalilor organici: metil, etil. n—propil. n-butil,
l67. Alcanul:
„-.._.,..
sec—butil.
CH3-. -CHz—CHz-, —CHz-CHz-CH3. CH3-CH1—CH2—CH2—. CHg-CHz-CH—CHa HaC—CHzCH3 CH3
. „»...»-t.“-
UOCD> . -CHz-CHz-CH3, CHT. CHg—CHz-CH—CHg,—CHz-CHz—.CHa—CHz-CHz-CHz- H3C—CH—C—CH2—C—CH2—CH3

. CH3-. CHa-CHz-.l—CHz-CH2—CH3. CHz-CHz-CHz—CHT.CHa—CHz-CH-CH;
CH, criz—CH3
...
. -CHz—CH2-CH3, CHa-CHz-CH-CH3„-CHz-CHT, CHg—CHz-CHz-CHz- CH3-.
32 "33
Poate „prezenta izomerie optică având în molecula un număr de atomi de carbon l73'. Despre descompunerea termică a alcanilor se poate afirma:
*
. Cracarea se desfăşoară la temperaturi mai mari de

650°C
asimetrici: -
. Piroliza se desfăşoară la temperaturi mai mici de

650°C
„ A
'
A. 1 ,'
. La cracare se obţine un amestec de hidrogen. alcani şi alchene inferioare
'
B. 2 mUOW)
C. 3 . La piroliză se obţine un amestec de hidrogen. aiceni şi alchene inferioare
D. 4 . Corecte A şi B.
E. Nu prezintă izomerie optică.

' |
I
174. Descompunerea termică a alcanilor se realizează:
168. Este adevărată afirmatia: La temperaturi cu atât mai mari cu cat numărul atomilor de carbon creşte
Prin amonoxidarea metanului se obţine amoniac . La temperaturi cu atât mai mari cu cât numărul atomilor de carbon scade
cianhidric . La temperaturi cu atât mai joase cu cât numărul atomilor de carbon scade
. Prin piroliza metanului se obtine acid
munca;»
'
munca?
Prin oxidarea metanului cu vapori de apă se obţine negru de fum . La temperaturi care nu depind de lungimea catenelor
.
Prin plrollza metanului se obţine metanol
.' . Niciun răspuns corect.
. Se poate obtine acid cianhidric şi prin amonoxidarea

metanului.
175. Determinaţi volumul acetilenei rezultată în conditii normale. la piroliză unui volum de
169. Catenele hidrocarburilor saturate pot fi: .- 44,8 L metan, dacă procesul decurge cu un randament de 50 %.
A. Numai liniare 22.4 L
B. Numai ciclice
'
.j
' „“N.—...,.
44.8 L
C. Numai ramificate .
.
.....
neam? 33.6 L
'
D. Ciclice, ramificate, liniare . | 16.8 L
"
E. Întrerupte şi ramificate. 11.2 L.
170. Formula moleculară a unei hidrocarburi saturate poate fi: 176. Volumul total de gaze rezultat la piroliză a 5.6 L metan este:
. Cann pentru izoalcani A. 22.4 L
. CnHz„.2 pentru n—alcani B. 11.2 _L
”10003”?
. C.,Hzn pentru clcloalcani C. 5.6 L
. CnHzm pentru n—alcani şi izoalcani D. 2.8 L

. Corecte C si D. E. 16.8 L.
171. Pentru arderea completă a 2 moli de alcan s—au utilizat 1792 L de aer (20 % oxigen). 177. Numărul total posibil al speciilor moleculare rezultate la piroliză propanuiui este:
Alcanul ars a fost:
A. GH.;
C6H14 !“.UOW? aur:-wm
. C4Hro
moop:
. C5H12
. Oricare alcan.
178. Referitor la oxidarea alcanilor, se poate afirma:
172. Halogenarea la nivelul catenelor'hldrocarbonate saturate se desfăşoară după cum . Alcanii inferiori şl superiori se pot oxida cu agenţii oxidanţi
urmează: . Alcanii inferiori şi superiori se pot oxida cu formarea acizilor graşi
Halogenarea cu fior. clor. brom şi iod se realizează la lumină leUOUJ>
. Alcanii superiori se pot oxida cu formarea acizilor graşi

Halogenarea cu clor. brom şi iod se realizează prin încălzire . Doar alcanii inferiori se pot oxida cu formarea acizilor graşi
. Doar halogenarea cu clor şi brom se poate realiza fotochimic
moop?
. ccrecte A şi B.
. Doar-halogenarea cu clor se poate realiza termic
. Corecte B şi D. 179. În gazul de sinteză. raportul molar al componentelor CO şi Hz este:

34 '35
Teste grilă de chimie organică Teste grilă de 'chimie organică
. Substitutia şi oxidarea
. "Substituţia şi dehldrogenarea
mppw>
Substitutia, dehidrogenarea şi oxidarea
A_L—LN—L Kalman—x_—
”1000326
.
. Cracarea. dehidrogenarea şi oxidarea

. Subsiitutia, dehidrogenarea şi izomerizarea.
180. in. gazul de apă. raportul molar al componentelor CO şi H; este: 186. În reacţiile de substitutieale alcanilor. unul sau mai mulţi atomi de hidrogen:
A. 1 31 . |! A. Sunt eliminaţi '
'
B. 2 : 1 8. Sunt inlocuiti cu unul sau mai mulţi atomi sau grupe de atomi
C. 1
:3 C. Sunt înlocuiţi cu atomi de oxigen
D. 1
:2 o. îşi schimbă pozitia
E. 2 : 1. E. Formează hidrogen molecular.
181. Cantitatea de acid clanhidric rezultată la amonoxidarea unui volum de 44.8 L metan 187. În reactia de clomrare fotochimică a alcanilor, se formează:
'
este: '
A. Un amestec de monocloroalcani
A. 27 9 B. Un amestec de pollcloroalcani
B. 27 kg C. Un amestec de monocloroalcani şi policloroalcani
C. 54 9 D. Legături duble si se introduce o grupare funcţională clor
D. 98 g .
. E. Un amestec complex, a cărui componenţă nu se poate estima.
;
E.- 819. .
I
188. La clorurarea fotochimică a metanului se pot obtine:

182. Prin descompunerea termică a n—butanului.numărul distinct de specii moleculare care A. Monoclorometan şi diclorometan
se pot obţine este: B. Monoclorometan. diclorometan.triclorometan şi tetraclorometan
9 C. Trlclorometan şl tetraclorometan
D. Un amestec complex. a cărui componenţă nu se poate estima.
mpow>
maxim
E. Corecte A, B şi C
189. La monoclorurarea fotochimică a propanului. se obţine un amestec de:

. izomeri monoclomraţi şi diclomraţi
l83. Metanul: . Izomeri monocloruraţi şi policloruraţi
. Are structură plenară (110031)
. izomeri policloruraţi
. Are structură liniară . Clorură de propil şi clorură de izopropil
, Are structură triunghiulară Clorură de propil şi clomră de neopropil.
fTiUOCD)
.
. Are structură spaţială ramificată
. Are structură spaţială tetraedrică. l90. Izomerizarea bulanului:

A. Este-o reacţie ireversibilă
184. Reacţiile alcanilor care au loc cu scindarea legăturii C-C sunt: B. Este o reactie totală
. Cracarea, izomerizarea şi arderea C. Este o reacţie reversibilă
. Reducerea D. Corecte A şi B
moom>
. Oxidarea E. Corecte B şi C.
. Numai cracarea şi arderea
. Numai cracarea şi izomerizarea. l9l , Pentru alcani. reacţiile de cracare sunt:
A. Reacţii de descompunere termică la temperaturi de până la 650°C
l85. Reacţiile alcanilor care au loc cu scindarea de legături C-H sunt: B. Reacţii de descompunere termică la temperaturi de peste 650°C
36 '37
(,
C. identice cu cele de piroliză

E. oxizi de c_arb'on'şi negru de fum.
'
D. Corecte A şi C
E. Corecte B şi C.
198. Prin încălzirea la 400°C sub o presiune de 60 atm a amestecului de metan şl oxigen
se obţine:
A. Metanol
l92. Procesul de cracare are loc:
B. Melanal
A; Cu ruperea de legături C-C
C. Negru de fum
B. Cu formarea unui amestec de alcani şi alchene inferioare
D. Acetilenă
C. La temperaturi de până la 650°C .'
D. Corecte A. B şi C
E. Acid cianhidrlc.
E. Corecte A şi 0.
199. Prin piroliza metanului se obtin:
Monoxid de carbon si hidrogen
193. La descompunerea termică a n-butanului la 700°C au loc următoarele reacţii'chimice:
formare de etan. etenă Gaz de sinteză
. Reactii de cracare cu
de 1-butenă şi 2-bUtenă nene? Acid cianhidric

. Reactii de dehidrogenare cu formare
de formare de metan. propenă Metanol

. Reactii
mUOUJ>
cracare cu
Acetilenă şi hidrogen.
. Reactii de dehidrogenare cu formare de
2—butenă -
1 -butenă. 2-butenă şi Hz
. Reacţii cu formare de metan. propenă. etan. etenă
200. Prin cracarea unul alcan se pot obţine:
“
. Numai alchene
l94. La piroliza metanului. produsul principal este: ,
de fum . Alcani cu catenă ramificată
. Acetilena. iar produsul secundar este negrul
l
.
. Hidrogen şi alţi alcani

. Negrul de fum. iar produsul secundar este acetilena
.…
FHUOW>
. Alcani şl alchene
. Acetilena. iar produsul secundar este apa
..—._
mpom>
. Hidrogen şl alchene.
Etena. iar produsul secundar este negrul de fum .…._v..…:
. Acetilena, iar produsul secundar este etena.

_—
201. Prin dehldrogenarea unui alcan se pot obţine:

..
l.95 La oxidarea completă & compuşilororganici care conţin G H şi O în moleculă, rezultă: A. Hidrogen
. CO; şi Hzo
B. Alţi alcani
C. Alchene
. O cantitate mare de energie
D. Alcani cu catene ramificate
. CO, CO; şi Hzo
moow>
. CO; şi HZO şi o mare cantitate de energie

E. Corecte A şi C.
. Corecte B şi C.
202. Prin descompunerea termică a unui alcan se pot obţine:
l96. La arderea unui mol de alcan care conţine n atomi de carbon se consumă: Alchene
(2n+1)/2 moleculede oxigen Hidrogen
2n+2 moleculede oxigen moem?
. Alcani şi alchene
(3n+1)/2 molecule de oxigen
FLV—7.097?
. Alchene şi hidrogen
n+1 molecule de oxigen Toate răspunsurile sunt corecte.
(3n+2)/2 molecule de oxigen.
203. Propanul nu poate participa la reacţii de:
197. Prin arderea metanului în aer. în atmosferă foarte săracă în oxigen se formează: A. Substituţie şi ardere
A. Carbon lin divizat (negru de fum) şi apă B. lzomerizare şi ardere
B. Dioxid de carbon-şi apă C. Polimerizare şi ediţie
C. Monoxid'de carbon şi apă D. Ardere şi cracare
D. Monoxid de carbon, dioxid de carbon. apă şi negru de fum E. Toate răspunsurile sunt corecte.
38 "39
'
204. Care afirmaţie este incorectă: .„
. Prin piroliza metanului se obţine şi acetilenă-i'
. Prin arderea butanulul se obţine dioxid de carbon şi apă :Alchene şi alcadiene

. Prin cracarea butanului se obţinesl propenă
mUOCU>
. Pn'n cracarea propanului se obţine etan 205.Prin ediţia acidului sulfuric la 1-butenă se obţine:
. Neopentanul conţine patru atomi de carbon primar şi un atom de carbon cuaternar. A. Sulfat acid de sec—butil
B. Sulfat de butil
C. Alcool n-butillc
D. 2-butanol
E. Reacţia nu este posibilă.
206.Prin adiţla acidului sulfuric la propenă urmată de hidroliză se obţine:

. Acetona
. Alcool Vinilic
2-propanol
thUOUJ>'
.
. lzopropanol
. Corecte C şi D.
207. Prin adiţia acidului bromhidric la o alchenă masa molară a acesteia creşte cu 115.71 %.—
Alchena prezintă:
.16 lzomeri de catenă
10 izomeri de poziţie
6 izomeri ciclici
!'“.UPFD?
2 izomeri cîs şi 2 izomeri trans

Corecte C şi D.
208. Dacă se monoclorurează la 500°C 4--metil-2—pentena se pot obţine:

-pentena şi 4-cloro-4- metil—Z--pentena
. Numai doi derivaţi cloruraţi: 1-cloro-4—metil-2-
. Numai un derivat clorura! 2 .3-dicloro-4-metilpentan
UOUJ>'
. Numai un derivat clorurat 1-cioro-4—metii-2—pentena

.Trei derivaţi cloruraţi: 1-cloro-4-metil-2—pentena, 4-cloro—4—metiI-2—pentena, 2,4-
dicioro—4-metiipentena
E. Reacţia este imposibilă.“
209.Prin barbotarea unei alchene printr—o soluţie de KMT104/H2504 se observă:

A. inverzirea soluţiei
B. Decolorarea soluţiei
.…
:,
.
c. Degajarea unui. gaz cu miros caracteristic
D. Formarea unui precipitat brun
„.—.….'t.-v._.'.'.'„….'...—..—".. E. Formarea unei oglinzi metalice.
210. Prin clorurarea la 500°C. a 4-metil—2—pentenei se pot obţine:

_ A. Doi compuşi nesaturaţi monocloruraţi
B._ Doi compuşi saturaţl
40 ::._,'..'....-_
'41
Hung—2,42
t.
a!

C. Un compus saturat diclorurat
'
.
B. 1.2—dicloropropan
.
D. Un compus nesaturăt diclorurat C. dicloropropan

1,3—
E. Corecte A'şi D. D. 2,2- dicloropropan

E. Clorură de etil.
21 1. Natura compuşilor obţinuţi la oxidarea alchenelor este determinată de:
. Concentraţia oxidantului
„ 217. Clorurarea 1-butenei. la 500°C. este o reactie de:
. Poziţia dublei legături
A. Adlţie
B. Substituţie
.:.;L...
. Natura oxidantului '

iTlUOCU>
. Structura alchenei “
C. Oxidare energică cu clor
. Corecte B. C şi D. D. Polimerizare
E. Formare de dioxid de carbon. apă şi acid propionic.
212, Raportul molar dintre o alchenă şi un alcan, cu acelaşi numărlde atomi de carbon în
moleculă. care consumă la ardere aceeaşi cantitate de oxigen este: 218. Câte substanţe izomere aciclice cu masa molară 56 glmol, conţin 85.72 % carbon şi
'
. (3n+1)/3n 14,28 % hidrogen:

. 3n/(3n+t) A. 5
lTlUOCDZP.
. 3n/(3n-1) '
ţ B. 3
. (3n-1)/3n C. 6
. (3n-0.5)/1.5n. D. 4
E. Nu se poate preciza.
2l3. Numărul de moli de KMnOngsOd utilizaţi la oxidarea a 2,5 moii de 2-metiI-2-pehtenă
'
este: ' „...-„...,.
219. Alchena pentru care raportul de masă apă : dioxid de carbon rezultat la ardere acesteia
2 este 9 : 22 poate n: -
. 7,5 .:.—„. CzH4

nuam?
. 2,5 CaHs
3 CăHip
„,…-
mape?
6. C7H14
. Oricare alchenă.
2l4. În reacţiile de ediţie, in moleculele alchenelor:
. Se rup legăturile C-H 220. La arderea completă a unei alchene raportul masic alchenă : dioxid de carbon este:
. Se formează legături C-C 22/7
. Se rup legăturile n, C=C 2n/3n
iTiUOUJ>
. Se rup legăturile a. C-C 7/22

NUP???
. Toate răspunsurile sunt corecte. . 44n/(14n+2)

12u/7n.
2l5. Un amestec de alcan. alchene şi hidrogen în raport molar 4 : 6 : 12 este trecut peste
catalizatorde nichel. Volumul amesteCUlui: 221. Alchenele sunt izomeri de funcţiune cu:
Rămâne constant . Normal—alcanii
Scade de două ori »
. Arenele
. Creşte de şase ori Cicloalchinele
moop?
.
RICOH-“:>
, Scade cu 27,27 % . Cicloalcanli

. Depinde de volumul vasului. . Clcioolefinele.
216. Prin clorurarea prepenei la 500°C se obţine: 222. Se trec. printr-un vas cu brom. 40 om3 un amestec de metan şi etenă şi se constată o
A. Clorură de propil .
creştere a masei vasului cu 16.8 mg. Compoziţia în % de volum a amestecului afost:
42 '43
L;„.*„......_.'.,.;.„..-…,.
E. _3,48 g.
UJ)
„66.4 % CH4, 33.6 % C2H4
33.6 % CH… 66.4 % Cqu
228. volumul de solutie 4 M KMnOlezSOiL utilizat la oxidarea 2,3-dimetii-2-buteneipentru
.
. 50 % CH4. 50 % C2H4
11100
40 % CHq, 60 % C2H4 a se obtine 232 g produs de reacţie. a fost:
.
1,6 L
. 44,8 % CH4, 55.2 % C2H4„
0,2 L
0.4 L
223. Un amestec de 3—hexenă şi 1—butenă în raport molar de 2 : 3 se oxidează cu
moem?
1,0 L
KMnO4IHzSO4. Substanţa organică formată se; dizolvă în 1896,4 g apă şi rezultă o
0,8 L.
soluţie 5,13 %. Masa de 3-hexenă din amestec a fost:
. 66,4 9 Alchena afost:
229. S—au oxidat 0,6 moli alchenă C7H… cu 0,5 L solutie 0,8 M KzCr207/HZSO4.
. 33,6 9 A. 2-metil-1-hexena
' '
_rnoow>
. 15,3 9
B. 2,2-dimetil—2—pentena
. 84.0 9
C. 2—metiI-2-hexena
16,8 9.
D. 2,3-dimetil-2—pentena
de apă de brom decolorată de 0,448 L izobutenăleste: E. 1-heptena.

2:24. Volumul de solutie 0.1 M
200 mL
230. La oxidarea unei alchene cu soluţie de KzCrzO7lH2804 a rezultat dioxid de carbon,
'
0,02 L
mapa?
0.2 L ,
apă şi acid o-metilpropanoic. Alchena oxidată a fost:
' i 2-metii-3-butena
. 0,448 L .
' w?
4 .
2-metil—2—butena
. Corecte A şi C. .
3-metii-1-butena
225. Prin arderea unui amestec echimolecular de propan şi etenă au rezultat 440 g
dioxid mpo
lzopentadiena
2,2-dimetil-1-butena.
de carbon. Volumul de hidrogen (e.n.) care ar fi putut hidrogena amestecul este: .
2L M KMnO4/H2504_. Numărul de moli

23l. Se oxidează 3—metiI—2-hexena cu 0.5 L solutie 0.6
. 10 L
de alchenă oxidaţi a fest:
22,4 L
moem?
0,5
. 44.8 L
0.3
11,2 L. !'".UOF”?
0.75
L CI; (15 atm, 150°C). 0.25
226. La 140 g alchenă s-au adiţionat, cu randament de 100 %, 4.627
1.5.
Alchena afost: …
A. C3H5
232. Prin arderea a 7 g hidrocarbură gazoasă se obtin 22 g dioxid de carbon şi g apă.
...
9
CaHg
Formula brută şi formula molecularăa hidrocarburii pot fi:
„…...
C5H1O -_
moem
C4Ha
> . (GHz)… CsHm
. »
(GHz)". CaHe
, „...;…„„.;_
. Adiţia clorului se face numai în condiţii normale. -
. (GHZ)… CaH15
"1000?
%
a 4,2 g alchenă cu KMnOJHzO masa molară a alchenei creşte cu 48,57
„e..—w,.
. (GHz)… CgH4
227. La oxidarea
(AM„=55). Cantitatea de precipitat rezultată in reacţie a fost: ;… . Corecte B şi D.
.“.
A. 2,40 9 moli de 2—metii-

233. Raportul molar KMn04/H2304 respectiv KMnOJ/HZOla oxidarea a 0,6
B. 8,70 9
„„......
C. 4,38 g »
.„
1,4-hexadienă este:
A. 1,6 1,92
_
:
D. 3,40 g
44
'45
(i:,L'HJ..;:—.-.î..—…:L..._;„—,;..
de apă de brom 8 %. După îndepărtarea
239.8e-trec 2,8 g alchenă prin 100 g soluţie % brom. Alchena, care prezintă
.. deri'vatului bromuratrconcentraţia soluţiei scade la 4,16
'
B. 2,4:1 carbon in moleculăeste:
“
izomerie optică şi geometrică şi patru atomi de tertiar

c.1:1,2
-
.
D. 1,5:1.8 '
'
, > . 2-octena
E.2:1. 4-metil-2-heptena
M KMnO4/HQSO4 utilizat . 4.5-dimetil—2—hexena
Volumul de soluţie 0,04
moopa
234. S-au oxidat 17 g de 1,3-pentadienă. ' -

. Ciciooctan
a fost: . 2.4-dimetil—2-heptena.
:
. 0.25
L
mL 240.1.3 barbotarea etenei intr—o soluţie de apă de
brom se constată:
. 25
'
mopm>25 L A. Degajarea unui gaz cu miros înţepător

. 2.5
L B. Decolorarea soluţiei
0.4 L. C. Formarea unui precipitat roşu-cărămiziu
D. Creşterea masei soluţiei
utilizat pentru oxidarea'a 6 mult de 2,3-dimetil-2-
235. Numărul de moli de KMnO4IH20 ' E. Corecte B şi D.
butenă este: '
de KMn04/H2804 s-au obţinut dioxid de carbon.
i
A. 6 241. La oxidarea unei alchene cu soluţie

Atomii de carbon implicaţi în legătura dublă sunt:
B. 10 apă şi acetonă.
Ambii primari
-
C. 12 .
D. 4 . Ambii secundari
&
l
acid.
Reacţia este posibilă numai in mediu
.,
E. . Unul secundar şi
1110050) unul terţiar
. Unul secundar şi
unul cuaternar
KZCr207/HZSO4.
2-metil—1—butenă. de puritate 80 %. cu
236. S-au oxidat 26,25 9 de - . Ambii cuaternari.
Numărul de moli de K2Cr207 a fost:
70 glmol. cu 200 mL soluţie 0.2 M
0,4 242. S—au oxidat 2.8 9 aichenă cu masa molară
KgCI'zO7/H2504. Denumirile alchenei şi ale produşilor organici de oxidare sunt:
1,2
0,3
WP???
. 2-pentenă. acid acetic. acid propanoic ,
2.1 . 1-pentenă.
acid butanoic
4.0. . 1—pentenă.
moom> acid butenoic
2-rnelil-2-bulenă. acid-acetic. acetonă
molar alchană : 03 este 1 : 7.5 este: .
237. Alchena pentru care, la ardere. raportul ' . 2—metiI-2—pentenă.
acetonă, acid propanoic.
. 2—pentena
. Ciclopentena 243. Sunt produşi de polimerizare:
1110011)
. 2-metil-2—bulena . Polistirenul şi poiiacrilonitrilul
. Corecte A şi C . Novolacul
. Oricare alchenă. 110060}
. Polizahan'dele
Proteinele
care formează prin oxidare energică cu
.
238.Hidrocarbura cu formula moleculară C7H12. Corecte B şi C.
(2-cetopropionic) şi acid propionic în .
KMnO4/H2504. dioxid de carbon. apă. acid piruvic
butadienă : acrilonitril în raport molar 3 2, gradul de
raport molar1 : 1 : 1 : 1 este:
:
244. În compusul de copolimerizare
. 3-metil-1.3-hexadiena polimerizare este 100. Masa molară a compusului
este:
. 2—metil-1.3-hexadiena A. 67200
mUOCDZP
. 1,4-hexadiena »
B. 76200
. 2,4-dimetil-1.3—pentadiena .… C. 26700
. 2.3—dimetil—1.3—pentadiena. ..
……
'47
46 __,
u-m-J—
tura-.;.—
l (
.;
.;
'
...Ş:-„i.—-„.--—'—
Teste grilă de chimie organică 1.1

'
0. 26800
E. 13400.
245. Sunt corecte afirmatiile:

A. Prin copollmerizareebutadlenei cu acriionitrilulse
obţine polistiren B. H3C
B. Prin copolimerizareabutadienei cu acrilonitriiui C. Corecte A şi B
se obţine caucidc sintetic
C. Prin polimerizarea glucozei se obtine amidonul D. Nu se poate scrie
D. Novolacul se obtine printr—o reacţie de E. Prezintă doar izomeri optici dextrogir şi ievogir.
policondensare
E. Corecte B şi D.
250. Numărul minim de atomi de carbon, pentru ca o alchenă
246. Denumireacorectă a alchenel cu următoarea structură chimică este: să prezinte izornerie
geometrică este:
CHa—C=CH—CH2—CH3 A. 2
CH3
!'“,UPPJ “GUI-5
A. 3-metil—2—hexenă
B. 3-metii-3-hexenă
C. 2—etil-2-pentenă ' 251. Numărul de izomeri care prezintă atomi de carbon asimetric, ai unei hidrocarburi
D. 4-metll-3—hexenă
aciclice care conţine 14,28 % hidrogen şi are masa molară 84 g/mol
E. Corecte B şi C, este:
A. 1 - '
B. 2
247. 3—metiI—3-hexena prezintă: C. 3
. un izomer geometric cis D. 4
. Un izomer geometric trans E. Niciunul.
mvcom>
. Un izomer o'ptic dextroglr
. Un izomer optic levogir 252. Alchenă cu formula moleculară'CsHm prezintă un
Corecte A şi B. ' număr de izomeri geometriei egal cu:
. A
B.
248. in alchenă cu următoarea structură chimică sunt: C.
CHa—C=CH——CH2—CH3 D
. .
CH2 . E. Nu prezintă izomeri geometriei.

CH3 .-.„..._.….
253. Alchena care prin oxidare energică cu KgCr207/H2504_ formează numai acid acetic este:
A. 21 legături a A. 1—propena
B. 19 legături a şi 2 legături 1: „….-.
B. 1-buiena
C. 20 legături (! şi 1 legătură rr …
C. 2-butena
D. 14 legături a şi 7 legături 1:
„<...
. D. 2-pentena
E. Nu se poate aprecia. E. 1-pentena.
,
249. izomerul cis-3-metiI—3-hexenă are structura chimică: 254. Prin monobromurarea propenei la 500°C se obţine:
CH3 H
……„a…;.„-.=.;;„<…;.-…....v>….
A. 1,2—dibromopropan
/CH_2
/ \eliz B. Amestec echimolecuiar de 1 ,Z—dibromopropanşi bromură de alti
C. Bromură de propil
A. HaC CH3
D. Bromură de alil
E. Bromură de propargil.
-
48 „nu...—_."
“49
„;...-...,
„=
255. La oxidarea unei alchene cu K20r207/H2804 se obţin un acid carboxilic dioxid de
şl am. Prin oxidarea 2—metil-2—pentenel cu solutie de
carbon. În acest caz atomii implicaţi în legătura dublă sunt:
'
A. Dioxid de carbon şi apă

l<MnO4IHZSO4 se pot obtine:
A. Tertiari
B. Acetona
B. Secundari
C. Acid propanoic
C. Unul tertiar şi unul secundar
D. Corecte B şi C
D. Unul secundar şi unul cuaternar
E. Corecte A şi C.
E. Unul tertiar şi unul primar.
262. Alchenele şl cicloalcanil sunt izomeri de functiunedeoarece:

256. Se oxidează. cu solutie apoasă de permanganat de
potasiu 2.3-dimetil-2-butenă şi A. Au aceeaşi formulă moleculară
rezultă:
B. Au aceleaşi proprietăţi fizico-chimice
. Două cetone
C. Au aceeaşi nesaturare echivalentă
. Doi moli de acetonă
D. Corecte A şi B
. Dioxid de carbon şi un acid
mUODJ>
E. Corecte A şi C.
. Un diol vicinal
. O aldehidă saturată.
263. Denumirea unei alchene ţine cont de:
A. Alegerea catenei celei mai lungi
257. Este corectă afirmatia: care prezintă cel mal mare număr pentru legătura
A. În reactiile de adiţle, la alchene. dublă
se desfac legăturile o…; .
B. Alegereacatenei celei mai lungi care prezintă cel mai mic nUmăr pentru
,
B. Aditia halogenilor la legătura C=C legătura dublă

se face conform regulii lui Markovnikov C. Alegerea catenei celei mai scurte care prezintă cel
C. În reactiile de substitutie alilică a alchenelorse formează mai mare număr pentm legătura'
derii/ati halogenati-nesâturaţi dublă '
D. Datorită existentei legăturii C=C alchenele
pot participa la reactii de D. Corecte A şi B
dehidrohalogenare E. Corecte A şi C.
E. Alchenele se oxidează numai in mediu puternic acid.
264. Radicalul elenii:
258. Plecând de la 1—pentenă se pot obtine derivati
halogenati: A. Contine o legătură dublă
. Prin aditie de brom
B. Se mai denumeşte şi alil
. Prin editie de acid bromhidric
C. Se mai denumeşte şi vinil
. Prin substitutie cu acid bromhidric
mUOUJ>
D. Corecte A şi B
. Prin substitutie alilică
E. Corecte A şi C.
. Corecte A, B şi D.
259. Prin oxidarea etenei cu oxigen (Ag, 25000) 265. Radicalul propenil:
se obtine: . Contine o legătură dublă
Etandiol
. Un eter ciclic
Se mai denumeşte şi am
. Etilenoxid . Se mai denumeşte şi vinil
moopo>
moem?
. Un izomer de functiune al etanalului . Corecte A şi B
. Corecte B, C si D, . Corecte A şi C.
* _.
___—___
260. Propena poate:

„
266. Indicati răspunsurile corecte pentru
legătura dublă dintre doi atomi de carbon:
A. Este-formată dintr—o legătură
Aditiona clor a şi o legătură 1:
..…-
Aditiona acid clorhidric B. Atomii de carbon implicaţi

. „a;—..…
sunt hibn'dizatl sp“
mUOCU>
. Reactiona cu benzenul C. Prezintă structură coplanară

D. corecte A şi B
..—
. Reactiona cu solutie apoasă de KMnO4

. Toate răspunsurile sunt corecte. …i…„…-..…
50' „-.,
'51
„*,—„c...;
267. indicaţi răspunsul corect ,
- B. Oxidare
'
A. Legătura :: este mai slabă decăt legătura cr şi explică reactivitatea mare a C. Substitutle
,
B.
alchenelor
Legătura r: este mai puternică decât legătura o si explică reactivitatea mare a
, D.
E. Condensare.
Hidrohalogenare
alchenelor
C. Legătura 1: este mai slabă decăt legătura o si explică reactivitatea scăzută a 273. Compuşii 1—butenă şl 2—metilpropenă sunt:
alchenelor . lzomeri de poziţie
D. Legătura 1: este mai puternică decât legătura o si explică reactivitatea scăzută a . lzomeri de catenă
alchenelor.
ITIOOCD)
. Stereoizomeri
E. Toate răspunsurile sunt false. . Analogistructurali
. lzomeri de functiune.
268Deshidratarea etanolului la cald şi dehidrohalogenarea clorurii de etil la temperatura
camerei au în comun: 274. În urma reactiei de hidrogenare a alchenelor se obţin:
A. Ambele reactii decurg in mediu acid . Alcanii corespunzători
B. Ambele reacţii decurg în mediu bazic . Alcadienele corespunzătoare
C. in ambele reacţii rezultă etenă . Amestecuri de alcanl şi alcadiene

iTlUOCU>
D. Corecte A şi B . Derivaţl clclicl nesaturati
E. Niciun răspuns corect. . Clcloalcanil corespunzători.
269.Alchena C7H14 cu număr maxim de atomi de carbon cuaternar se numeşte: ' " 275 Reacţia de hidrogenare' a alchenelor:
A. 2,3-dimetil-2-pentena .Are locin sistem heterogen lar catalizatorul este solid
B. 2,3,3-trlmetil—J —pentena Utilizează hidrogenulin stare gazoasă
Utilizează alchenele in stare gazoasă sau sub formă de solutie
FPDF”?
C. 2,4—dimetil-1-pentena
D. Corecte A şi B Conduce la obţinerea alcanilor
E. Corecte B şi C. Toate răspunsurile sunt corecte.
270.Pn'n reactia de monoclorurare a 1-pentenei. la 500°C. se formează: 276. Prin adiţia clorului la legătura dublă din alchene rezultă:
A. 1.2—dicloropentan . Alchine clorurate
. Derivati cloruraţi vicinali

. Clorura de pentan
. Derivaţi cloruraţi geminaii
4-cloro-1-pentena
mUOUJ>
.
. Corecte A şi B
l'i'lUOU'J
. 3-cloro-1—pentena
. 5-cloro—1-pentena. . Corecte B şi C.
27l.Pentru oxidarea a 16 8 g de 2- butenă s-a utilizat o soluţie de dicromat de potasiu in 277. Aditia de clor şi de brom la alchene:
mediu de acid sulfuric. Volumul de solutie de dicromat de potasiu cu concentraţia de 2 M -
A. Este instantanee
utilizată. a fost de: B. Este cantitativă
0.2 L C. Se foloseşte pentru recunoaşterea (identificarea) alchenelor
D. Se foloseşte pentru determinarea cantitativă a alchenelor
40 mL
mape? 2L E. Toate răspunsurile sunt corecte.
. 20 mL
0.4 L. 278. indicaţi răspunsurilecorecte pentru clorura de etil:
.
A. Se mai numeşte şi kelen. folosindu-seca anestezic local în medicină
272.|zobutena nu poate participa B. Se-obţine prin adiţia de acid clorhidric la etenă
la reactia de:
A. Polimerizare C. Este un derivat monoclorurat
52 '53
D. Corecte A. B şi C o. li,—Ill. IV
' E. i. il.-lll.
E. Corecte A şi B.
285. Halogenarea alillcă a unei alchene este o reactie de:

279. În procesele de oxidare a metanului se pot obtine:
Metanol. gaz de sinteză . Substituţie
.
Adiţie vicinală
Metanal, metanol .
mUOţD>
Acid cianhidric, metanal. metanol, gaz de sinteză. negru de fum
ITIUOCUZD
. Izomerizare
.
Metanal. metanol. gaz de sinteză, acid cianhiprlc. gaz de apă . Adîţie şi substitutie
.
Toate răspunsurile sunt corecte. . Substituţie şi oxidare.

.
286. Prin oxidarea blândă a unei alchene (KMnO4IHzO):

280. Pot prezenta izomerie de catenă, alchenele:
Începând cu termenul C;, Se formează un din! vicinal
.
. Se formează un diol geminal
. Începând cu termenul C..
. Soluţia violet se decolorează
Toate alchenele
moem?
mUOUJ>
.
Numai alchenele în stare gazoasă . Se formează un precipitat brun
.
Numai alcheneie saturate. . . Corecte A, C şi D.
.
281. Pot prezenta izomerie de poziţie alchenele C.,Han pentru care: 287. Prin oxidarea 3-hexenei cu soluţie de KMnO4/HzSO4:
A. Se formează un acid carboxilic
n=2
B. Soluţia violet se decolarează
_
'
n=3 —
n24
moop?
:
C. Soluţia violet se inverzeste
D. Corecte A şi B
. Indiferent de valoarea
lui n
E. Corecte A şi C.
. Numai alchenele plăcut mirositoare.
282. 2—pentena poate prezenta izomeri: 288. Prin oxidarea 2-metil-2—butenei cu solutie de KzCr207/HZSO4;
A. De poziţie . Solutia portocalie se inverzeste
B. De catenă . Soluţia portocalie se decolorează
C. Optici . Solutia portocalie nu-şl modifică culoarea

ITlUOUJ>
D. Geometrici . Se formează un acid şi o cetonă
E. Corecte A, B şi D. . Corecte A şi D.
.
..
283. Prin ediţia apei la alchena C5H1o. care contine un atom de carbon cuaternar. se ..„...__..,._
259. Un amestec gazos contine 2 moll de etan şi 3 moli de propenă. Compoziţia în
obţine: procente de volum (etan, propenă) a amestecului este:
. 2—metiI—2-hidroxibutan „...... . 60: 40
. Un alcool primar . 20; 80

2-metil—2—butanol . 80; 20
mUOWZD
moom>
. „—_-.…-
. Un alcool tertiar . 40; 60
. Corecte A. C şi D. __.
. 50; SQ.
284. Se consideră sistemele: KMnO4IHZSO4 (|). KzCI'zO7/Hzo (ll), ClleCh (lll), KMnOAJHzO „...-....…..=...
290. Un amestec gazos contine 2 moli de etan şi 3 moli de propenă. Compoziţia în
(lV). in care şir sunt numai sisteme care reacţionează cu alchenele: procente de masă (elan. propenă) a amestecului este:
A. |, ||, lll, IV ,..
A. 67,74;32,26 .
B. |. ||, IV ' „,...…

B. 65.00; 35,00
C. |. lll. N 0. 35'.OO;65.00
...
54 '55
i;..la-wm-
..
D. 28,15;71.85 "B. _Spre deosebire de clor şi brom care reacţionează instantaneu iodul reacţionează
E. 32,26; 67,74. „mai greu
.! C. “Reactiase desfăşoară în solvent inert
291. Un amestec gazos contine 2 moli de etan şi 3 moli de propenă. Volumul de aer (20 % D. Corecte B şi C
oxigen) necesar arderii complete este: E. Corecte A şi B.
2296 L
22,96 L 297. Prin aditia acidului clorhidric la 1—butenă se obtine preponderent:
moop?
. 2,296 m3 ; A. 2-clorobutan
. 22,96 m3 B. 1-clorobutan
. Corecte A şi C. C. 3-clorobutan
D. Amestec echimolarde 1—clorobutan şi 2-clorobutan
292. Un amestec gazos contine 2 moli de etan şi 3 moli de propenă. Volumul de dioxid de E. 2-clorobutenă.
carbon, măsurat la 6,5 atm şi 27°C, rezultat la arderea completă a amestecului va fi:
A. 49.2 m3 298. Prin aditia apei la propenă se obţine preponderent:
B. 492 mL A. 1—propanol
C. Corecte D şi E B. 2-propanol
D. 49, 2 L C. Amestec echimolarde 1-propanol şi 2-propanol
E. 49200 mL. D. Propanal
: E. Niciun răspuns corect.
293. Pentru ca prin oxidarea energică, dintr-un mol de alchenă să se obţină un sindur acid
monocarboxilic, alchena trebuie să: 299. Oxidarea blândă a propeneî este caracterizată de:
A. Contină număr par de atomi de carbon A. Decolorarea soluţiei de permanganat de potasiu
B. Prezinte catenă ramificată la Cz B. Apariţia unui precipitat brun
C. Fie simetrică C. Obţinerea unui diol vicinai
D. Corecte A şi C D. Corecte A. B şi C
E. Fie o cicloaichenă. E. Niciun răspuns corect.
294. Radicalul CH2= CH— CHz— se numeşte: 300. Prin oxidarea în condiţii energice a 11,2 de 2-butenă, cantitatea de soluţie
L 10 % de
. Propil acid organic obtlnută este:
. Propenil A. 609
mUOUJ>'
. Alil 4
B. 300 9
. Corecte B şi C C. 600 9
. CorecteAşiC. D. 900 9
E. 750 g.
295. În raport cu alcanii, reactivitatea alchenelor este:
A. Mai“ mică 301. Produşii organici rezultaţi la oxidarea energică a 2-metiI—2—butenei sunt:
B. Mai mare A. Doar acetona
C. ldentică B. Etil—metiI-cetona şi acetona
D. Similară C. Etil-metiI—cetona şi acidul acetic
E. Nu se poate aprecia. D. Acidul formic şi acetona
E. Acidul acetic şi acetona.
296. Pentru adiţia halogenilor la dubla legătură este adevărată afirmaţia:
A. Reacţia se desfăşoară în stare solidă 302. Produsul reacţiei de clorurare a propeneî, la 50000, este: .
A. 1-CIoro-2-propena
56
'57
. Clorura de alti
. 1,2-dicloroetan
“moon:
. Corecte A şi B
'
'
'
, lV. Alchine
. Corecte A şi C.
307.Alchinele nu prezintă izomeri:
303. Volumul de gaz rezultat (e.n.). la arderea a 7 g etenă este: De funcţiune
22 g -
. De catenă
11.2 L
. De pozitie
( monta?
22,4 L
mpcm>
. Optlcl
44 9
. Geometrici.
33.6 L.
308.89 hidrogenează o alchină. în prezenţa Pd/Pb”. cu randament de 80 % şi se obţine
304. Numărul total al izomerilor posibili ai hidrocarburii C4Ha este:
un amestec gazos cu densitatea 2.482 gIL. Dacă se consumă întreaga cantitate de
hidrogen alchina hidrogenată a fost:
. 1-butlna
511.005“?
2-butina
bacauan
.
mpnw>
. 3—metiI—1-pentina
Etina
, . Corecte A şi B.
305.Prin tratarea cianurii de vinil (acrilonitril) cu NaAlH4/H* se obţine: '
. Acrilamidă 309.0 alchină reacţionează cu HCl până la formarea unui compus saturat şi se obţine un
. Alilamină amestec gazos cu densitatea 4.992 g/L. Dacă randamentul reacţiei a fost 60 %.
. Propilamină alchina-a fost:
lTlUOCU>
. Propilamidă
. 3-metiI-1-butina
. Cianură de etil.
. 2-pentina
1110007)
. 2-metil—1—bulina
306.Numărul de mail de KMnOdl—lzo, respectiv KMnO4ngSO4 nedesari pentru oxidarea a Corecte A şi B
.
4 moli de 1,3-pentadienă este: Niciun răspuns corect.
.
. 16; 5.33
. 5,33; 14.4
iun./\lchina cu formula moleculară C,.Hg...5 este:
. 5.33; 3.6
l'l'lUC'îlUJ)>
2-metilpropina
5.33; 16 .
......
cu?. Propina
. 3,2; 16.
,'... 1-butina
...
- '“U
. 2-butina
-. Corecte C şi D.
...—j....“N—
31 [. Raportul molar dintre () alchlnă şi o alchenă. cu acelaşi număr de atomi de carbon.

-.....
care consumă la ardere aceeaşi cantitate de oxigen, este:

JJ—
. (3n-1)!3n
.;.'.......
. Orice raport
3110093)
. (3n—1)/1.5n
1.5n/(3n-1)
...-...…
.
„-
. 3n/(3n-1).
58 ,»;„3,—„—-:„.….
'59
.:
342,532
1;—
3l2. n reactia fenilacetilenei cu apă se obţine:'

_»
318. Raportul molar dintre un alcan şi o alchină cu acelaşi număr de atomi de carbon. care
'
. Acetonă consumă la ardere aceeaşi cantitate de oxigen este:,
. Fenil-metil-cetcnă A. 1 : 1
fTIUOUî>
. 1,1-fenil-hidroxi-e'tină B. (3n—1 )/(3n+1)

. Acetofenonă C. (3n+1)/(3n-1)
. Corecte B si D. D. 3n/(3n+1)
E. (3n+1)/3n.
313. Clorura de vinil şi clorura de etinil sunt: ,:
. Aceeaşi substanţă 3 t9. În ecuatia: —
. Derivaţi monocloruraţi al etenel, respectiv al acetilenel 2CUzCz + CzNaz + 4CGC2 + XHzO = yCsz + .
moom>
. Derivaţi monohalogenaţi ai etenei y, respectiv x au valorile:
. Derivaţi dihalogenaţi ai etinei A. 10, 5
. Corecte A şi C. B. 5. 10
C. 14. 7
314. Prin ediţia apei (reacţia Kucerov) la 2-pentină se poate'obtine: D. 7. 14
Butanal şi metanal E. 7. 18.
3-Pentanona
"10093?
. Dletllcetona '
320. Prin aditia totală a acidului bromhidrlc la o alchină masa ei creşte cu 300 %. Alchina a
. Corecte B şi C 5 fost:
. Corecte A şi B. . -
l
Etina
Propina
3l5. Alchina pentru care raportul de masă apă : dioxid de carbon, rezultate la ardere este . 1-butina
moop?
18 : 55 poate fi: '
. 2—butlna
Can . Corecte C şi D.
CsHm
manşa?
. Oricare hidrocarbură 32l. Prin editia totală a acidului brdmhidrîc la o alchină. masa ei creşte cu 300 %. Numărul
. CsHa total al izomerilor aciclici ai alchinei este:
. Oricare alchină. Patru '
. Doi de poziţie
316. Raportul de masă alchină : oxigen în procesul de ardere completă este: . Doi de funcţiune
munca?
A. (24n-8)l(7n—1) . Doi optici

B. (7n-1)/(24n—8) . Corecte A. B şi C.
c. (48n-16)/(—14n—2)
D. (7n+1)l(24n+8) 322. Dacă 6,8 g hidrocarbură nesaturală cu masa molară 68 g/mol adiţionează până la
E. Corecte A şi C. saturare 4,48 L Hz. hidrocarbura poate fr:
A. 1-pentina
317. Reacţia acetilun'i de dinatriu cu derivaţii halogenaţi este o reactie de: B. 2—pentina
'
. Adiţie C. 3-metil-1-butina
. De substituţle D. 1,4-pentadiena
. De mărire de catenă E. Oricare hidrocarburăde mai sus.
mUOCD>
. imposibilă
. Corecte B şi C.- 323. Spre deosebire de alchene, alchinele pot adiţiona şi:
A. HCN şi Hl
B. HCN şi CH3COOH
GO
'61
C. Benzen
c. CH3COOH şi [Ag(NH3)2]OH
D. 1.2.4-trimetilbenzen
'
D. CHaCOOH şi [Cu(NH3)2]C| .
'
.!
E. 1,3.5-trimetilbenzen.
E. [Ag(NH3)2]0H Şi [.CU(NH3)2]C|.
330. Datorită existentei legăturii triple -CEC-, alchinele pot prezenta „izomerie de:
324. Prin dimerizarea acetilenei se obtine:
. Catenă
Etenă
Functiune
. 2-butenă mUOţD>
Corecte A şi B
.
moaca?
. Acetilură de hidrogen .
. Pozitie
Vinilacetilenă '
.
. Corecte B si D.
. Etilbenzen.
331. Raportul dintremasa molară a unei alchine şi masa molară a' unui alc'an cu acelaşi
325.Numărul de kmoli de acrilonitril obtinuti din 168 m3 de acetilenă de puritate 80 %. cu
număr de atomi de carbon este 0.931. Alcanul poate prezenta:,
randament de 60 % este: \
A. Doi izomeri de catenă

2
B. Un lzomer optic
6
C. Doi izomeri de functiune
7.5
a
rn-pppaşo
D. Cinci izomeri
3,6 ' E. Toate răspunsurile sunt corecte.
5, 3.
332. Raportul dintre masa m'olară a unui alcan şi a unei alchlne cu acelaşi număr de
atomi
în
326.Reactia metalelor alcaline şi alcalino—pământoase cu alchinele marginale piine
de carbon este 1.074. Numărul de izomeri posibili ai alchinel este:
evidenţă: '
A. Caracterul acid al alchinelor

B. Caracterul bazic al alchinelor
C. Nesaturarea echivalentă egală cu doi
519.093.) Novaci-:>
D. Solubilitatea în solvenţi organici

E. Caracterul amfoter al alchinelor.
333. Sunt corecte afirmaţiile:

-
327.În clorura de propargil atomul de halogen este legat de un atom de carbon hibridizat:
Atomii de carbon din alchine. implicati în legătura triplă——=C—C- sunt hibridizali sp2
A. sp
„...,—„_
. Atomii de carbon din alchine. implicati legătura

… triplă -C=C- sunt hlbrldizaţi sp2
B. sp2 .....
. Legătura triplă este formată

din două legături a şi o legătură n
C. sp3
moomy
. Legătura triplă este formată din două legături :: şi o legătură a

D. Corecte A şi C
. Corecte A şi
D.
E. Niciun răspuns corect. ._--„..,.._._..._
328.Clorura de propargil se poate obtine prin: 334. Sunt corecte afirmatiile:

la propină . Reacţia dintre alchine şi
reactivul Tollens este o reactie de oxidare
. Aditia acidului clorhidric
....a.
la 500°C . Reactia dintre aldehide şi reactivul Tollens este reactie de substitutie

. Substituţia hidrogenului. din propină cu clor
. La tratarea 2-butinei cu
reactivul Tollens rezultă şi argint
. Aditia clorului la propină
ITIUOW)
„,a—_...
iTlUOUJ>
. Alchlnele prezintă izomeri de poziţie începând

cu termenul doi din seria omoloagă
. Corecte A şi C

329. Prin trimerizarea propinei se obţine: 335. Se consideră transformările:

A. Triacetilenă _Etină + Na _» a + 112le
...-<r.„.-v--—-…..-…'..'-—n:né..
B. Etil-vinilacetilenă a + 2—iodopropan —-» b + Nal

“63
62 '
'
“..daca—,....“
L'
Substanţa b este: A. Alchenă
A. 3-metil-1—butină B. Alcan
'
B. Izopentină
C. Cicloalcan
C. 2-metil—1-butină D. AIchInă
D. 2-metiI-2-butină
E. Alcadienă.
E. CorecteAşi B.
340. Compusul organic cu Ionnula chimică:
336. Raportul dintre masa molară a unui alcan şi masa molară a unei aIchine cu acelaşi HZC—CH3
număr de atomi de carbon este 1 „074. Hidrocarburile sunt: I
A. Etan şi etină
HGC—CEC—C—CHa
B. Metan şi metină CH3
C. Pentan şi pentină Se denumeşte corect:
D. Butan şi butină A. 4—etil-4-metil-2—pentină
_
E. Oricare răspuns este corect. B. 4-etiI—4-metil-2-pentenă

C. 4.4-dimetil-2-hexină
337. Se consideră transformările: D. 3,3-dimetil—4-hexină
Etină + Na a + 1/2Hz
——>
E. Toate denumirile sunt corecte.
a + bromură de izopropil _— b + NaBr
b + HZO _» d (reactia Kucerov) 341. Alchina CsHu poate prezenta:
'
Substanţa d este: A. Izomerie de catenă

„
- ' —
A. Aldehida izobutirică
' ' B. Izomerie de functiune
B. Izobutanol C. Izomerie de poziţie
C. S-metiI—Z-butanal D. Izomerie optică
D. Izopropil-metiI-cetonă E. Toate răspunsurilesunt corecte.
E. Acetonă.
342. Despre alchina 03H14 sunt corecte afirmaţiile;
338. Se consideră transformările: . Prezintă patru izomeri geometriei cis— şi trans-
acetilenă + Na _» a + 0.5Hz . Prezintă două perechi de izomeri optici
a + clorură de izopropil _» b + NaCl RICOH-'!)
. Nu prezintă izomerie optică

b + 2HBr _» e . Nu prezintă Izomerie geometrică
e + ZHZO _. d + 2HBr . Corecte B şi D.
b + Hzo _. d (în prezenta Hg”)
Substanţa e este: 343. Numărul minim de atomi de carbon. pentru ca o alchină 'să prezinte îzomerie optică
A. 1,2-dibromo-3-metilbutan este:
B. 2,2-dibromo—izopentan 2
I C. 2,2—dibromo-3—metllbutan 4
„____„
D. Bromura de izobutan moow>
6
:
E. Core'cte B şi C. . 8
. 10.
339. Hidrocarbura cu formula chimică
Hzc-TCH3 344. Pentm hidrogenarea totală a doi moli de elină se utilizează aceeaşi cantitate de
%
Mac—osc—émcuJ hidrogen ca şi pentru hidrogenarea totală a'.

A. Unui mol de benzen
%
CH; B. Unui mol de vinilbenzen

este:
'
;
* C.- Unui mol de vinilacetilenă

64 "65
__?
" E. e7'.2 !…
D. Unui mol de divinilacetilenă
'
. „
E. Corecte B si D.
351. Prin adiţia bromtilui la acetilenă:
. I
rezultată prin Soluţia brună se decolorează
345. Numărul de moli de acid cianhidric care reacţionează cu „acetilena
.
\ Se pot obţine derivaţi dibromuraţi sau tetrabromuraţi
piroliza cu randament de 80 % a 8 moli de metan este: „;?âtzuî' .
(“OOO—?>
. Se obţin doar derivaţi dibromuraţi

6.4
, Corecte A şi B
3,2
' . Corecte A şi C.
moem?
1.6
2
'
352. Prin reacţia dintre acetilenă şl acidul clorhidric. în prezenţa clorurii de mercur, se pot
1,8.
obţine:
Doar monocloroetenă
346. Nu este corectă afirmaţia: Monocloroetenă şi dicloroetan geminal
1-butlna şi ciclobutena sunt omologi .
1 -butina şi 2-butina sunt izomeri de poziţie

”10003?
. Monocloroetenă şi dicloroetan vicinal
Doar dlcloroetenăgeminală
Propina şi etina sunt omologi
moca? .
.
Monocloroetenă şi dicloroetan vicinal în concentraţii echimolare.
2 butina şi ciclobutenasunt izomeri de funcţiune .
i
. Nesaturarea alchinelor este mai pronunţată decât cea a alchenelor. 353“. La ediţia apei la proplnă:
Se formează acetaldehida
347. Sunt adevărate afirmatiile:
marginală pot participa la reacţii de substithtie Se formează acetona
. Etina şl alchinele cu legătură triplă
.
Numai cicloalcanii pot participa la reactii de substitutie

mopmp
Se formează un enol. care se stabilizează prin tautomerie
.
Corecte B şi C
.
. Propenasi 2- butena pot participa.

[HUGO—“!»
la reacţii de substitutie alilică .

Corecte A şi B.
. Corecte A şi C
.
. Corecte A. B şi C.
354. Pentru acetiiuri este adevărată afirmaţia:
. Acetilurile metalelor alcaline sunt instabile
în apă
348. În reacţia propinei cu apa, produsul final este:
Acetilurile metalelor tranziţionale sunt stabile în apă
Acetaldehlda .
.
. Acetilurile de cupru se obţin sub
moom> formă de precipitate roşii
. Alcoolul etilic
. Acetilura de argint este precipitat
moem)
. Acetona
Alcoolul izopropilic . Toate răspunsurile sunt corecte.
.
Aicoolulpropilic. -
355. Volumul total al gazelor rezultate la descompunerea termică a unei cantităţi de 13 g
.
349. Despre acetilenă se poate afirma:

v
.
acetilenă este:
Este parţial solubilă în apă . 11.21.
......—
. 22.41.
. Este solubilă in acetonă şi alţi solvenţi organici
tuburi cu masa poroase îmbibate in acetonă . 33.6L
. Se poate transporta în
moom>
ramona?
. 44,81.
. Corecte A, B şi C
Niciun răspuns corect. . 15.8…
din 64 g carbid de puritate 50 % este: 356. Acetilurile metalelor tranziţionale:

350. Volumul de acetilenă care se poate obtine
A. 44,8 L . A. Se obtin în mediu apos sub forma unor precipitate
B. 22.4 L B. Se obţin în mediu neapos sub forma unor precipitate
C. 11,2 L ' C. Se obţin în prezenţa metalelor în stare pură
D. 33,6 L D. Sunt solubile în mediu apos
65 '67
initia—Ex..
Teste grilă de chimie organică Teste'grilă de chimie organică
'E. Niciun răspuns corect. o. corecte A, şi B

E. Corecte A şi C.
357. Volumul de aer (20 % oxigen) necesar arderii complete a unui volum de 44,8 L
acetilenă este: 363. Din 110 g acetaldehidă. de purltala 80 %. obţinută din acetilenă şi 412 g apă se
112 L obţine o soluţie cu procentualitatea:
224 L A. 21,35
moem?
. 448 L '
8. 26,67
0.
vize,;
. 560 L , 22,12
168 L. D. 19,50
E. 17,60.
358 Dacă 5, 56 g amestec C4Hs şi C4Ha reacţionează cu 3,18 g reactiv Toilens. raportul molar
CaHa! C,;Ha din amestec a fost: 364. Numai alchine cu caracter slab acid se află“… şirul:
A. . 8
B. 8 : 2
2 . Etina,2-butina,1—pentina
. Etina, 1—pentina, 1-butîna
. 1-butina, 3—hexlna, etlna

m00m>'
C. 1 : 4
D. 0,08 : 0,32 . 1-butina, Z-butina, 2—hexina
E. Corecte A, C si D. . Z-pentlna, 2-butlna, propina.
359. Dacă 5.56 9 amestec C„Hs şi C4Ha reacţionează cu 3,18 g reactiv Toilens, raportul de 365. Reacţia propinei cu reactivul Toilens este o reacţie de:
masă C4H5: C4Ha din amestec a fost: ' A. Substituţie
. 4,48. 1,08
B. Adiţie
. 2,24; 0,54 .
C. Recunoaştere a legăturii triple
l'i'lCJJOUÎII>
. 2.5 : 4.8 D. Evidenţiere a caracteruluislab acid al propinei

'
. 1,08 '. 4.48 E. Corecte A, C şi o.
. Corecte A şi C.
366. Acetiiura de dicupru se obţine prin tratarea acetiienei cu:
360. Carbidul, CaCz, se utilizează pentru: . Reactiv Toilens
. Hidroxid de diaminoargint
. Recunoaşterea acetiienei
Dimerizarea acetiienei . Reactiv Fehling
iTlUOUJ>
.
moow>
. Prepararea acetiienei . Clorură de diaminocupru (l)
. Trimerizareaacetiienei . Clorură de diaminocupru (li).
Prepararea benzenului.
367. Comună alchinelor şi alcanilor este reactia de:
361. Sunt omologi substanţele din şirul: A. Adiţie
B. Ardere
. Etină. prcpină, 1-butină, Z-butină
. Propină, butină, pentină. hexină C. Substituţie

iTiUOUJ>
Etină, hexlnă, pentină, 2-butină D. Corecte B şi C

.
. 2-butină. etină, pentină. hexină E. Polimerizare.

. Etină. pentină, propină, 1-butină.
368. Afirmaţia corectă este:
362. Pentru propină şi propenă sunt comune atîrmaţiile: A. 2-butina prezintă izomerie geometrică
A. Sunt hidrocarburi nesaturate B. 2-butina reacţionează cu natriu
B. Reacţlo'nează cu apa C. 1—butina prezintă caracter slab acid
C. Reacţia cu natriu, este o substitutie D. Prin ediţia apei la alchline se obţin numai celone
68 '69
0. 13,39
E. Acetilura de cupru reacţionează cu apa.'
D- 5.70
de acetilenă de puritate 75 % esţe: E. 9,96.
369. Volumul de aer utilizat la arderea a 224 L (e.n.)
'
2100 L
375.Prin adiţia apei (reactia Kucerov) la difenilacetilenăse obţine:
2.1 m3
moop?
2100 mL
A. Acetofenona
.
Corecte B şi C
B. Benzofenona
.
C. Aldehlda benzolcă
. Corecte A şi B. .:
D. Benzil-fenil-cetona
E. Acid benzoic.
370. Se ard 224 L de acetilenă de puritate 75 %. Volumul de dioxid de carbon (3 atm şi
27°C) rezultat va fi:
A. 123 L 376.59 hldrogenează total 0,2 mail de hidrocarbură cu 0.984 dm“ Hz (10 atm şi 27°C).
123 mL Numărul de moli de brom decolorat! de 4 mai! hidrocarburăeste: -
.
120.13 m“ . 0.4
.
lTlUOCU
12.013 L 4
.
12.013 m$.
mpow> 2
.
6
371. În reactia etinei cu acidul cianhidric se obţine: 8
Un compus nesaturat
'
. i
om>
. Un monomer vinilic . l
compus care poate reactiona

. Un cu hidrogenul şi se obţine o amină primară 4
'
saturată -
D. Un compus care poate reactiona cu hidrogenul şi se obţine o amină primară

' '
nesaturată
372. Dacă reacţionează acetilena cu acidul acetic se obţine:

. Acetilura de metil
. Acetat de etil
l'TlUOUJ>
. Acetat de elină
. Acetat de vinil
. Acetat de etenă.
373. Se dizolvă 1.7 L acetilenă în apă şi se obţine un litru de solutie. Molaritatea soluţiei
este:
. 1.58 .
. 0,076 A“
mpom>
. 0.58
3
. 0.8.
374. Se dizolvă 300 L acetilenă în acetonă şi se obţine un litru de solutie cu molaritatea:

A. 0,996
B. 1.339
70 '7]
=.
D. Trinitrat de cuman
.
E. Niciun răspuns corect.
V. Hidrocarburi aromatice ,
“
383. Numărul de izomeri aromatici ai unui alchilbenzencare contine 90.56 % carbon este:
377.A|chilarea arenelor se poate realiza cu:
. Cloruri acide woow? p'l-th—l
. Acid azotic concentrat şi halogenuri de alchil
. Derivati halogenaţl şi/sau alchene

-'
mDnm>
. Alchine în prezentă de Pd/Pb”
. Sulfonare urmată de topire alcalină. —OH de pe nucleul aromatic determină:

384. Gruparea functionala
. Volatilitatea compuşilor
378. Prln monoalchllarea acidului benzensultonic se obţine preponderent:
. Micşorarea masei molare
Benzoat de alchil
Creşterea reactivităţii nucleului aromatic
.
.
mGOCD)
Benzen sulfonat de alchil

.
. Micşorarea reactivităţii nucleului aromatic
moom>
. Acid 6—alchilbenzensulfonic Nu se poate aprecia efectul.
.
. Acid 3-alchilbenzensulfonlc
Acid 4—alchil. respectiv 2-alchilbenzensulfonicîn cantităţi echivalente..
.
385. Compusului aromatic cu formula moleculară C7H50 ii corespund:
5 izomeri aromatici
379.Prin tratarea benzenului cu propena. in prezentă de AICI; hidratata, se obtine:
. 4lzomerl aromatici
l
'
n-propîlbenzen
. 3 izomeri aromatici de poziţie
. rococo?
2—fenilpropan
. 3 izomeri aromatici de funcţiune
.
MOCIU)
. lzopropilbenzen . Corecte A. C şi D.
. Cumen
Corecte B, C şi D.
.
386. Se oxidează 13.8 9 toluen cu soluţie de permanganat de potasiu în mediu acid.
Numarul de grame de substanţă organică obţinută. de puritate 60 %, a fost:
380.Prin tratarea unui mol de difenilmetan cu doua molecule de clor. la lumină. se obtine: A. 12,29
> . p,p-difenilmetan
. 18,3 9
B. Diclorodifenllmetan
. 30,5 9
C. Diciclohexllmetan muom
. 9,2 g
D. Hexaclorodiclorociclohexilmetan
. 8,28 g.
E. Clorobenzen şi acid clorhidric.
387. Se oxidează 13.8 9 toluen cu solutie de permanganat de potasiu in mediu acid.

JSLPrin oxidarea catalitica a benzenului, urmată de hidrogenarea produsului organic se
Volumul solutiei de permanganat de potasiu 0.6 M transformat cu randament de 60 %.
obţine: afost:
. Un acid monocarboxilic nesaturat
. 300 mL
. Un acid dicarboxilic nesaturat
0.5 L
. O anhidridă acidă
moom>
munţo>
. 0.3 L
. Un acid dicarboxilic cu şase atomi de carbon
. 0.25 L
Un acid dicarboxilic saturat.
. Corecte A şi C.
382.Din reacţia benzenului cu amestec sulfonitric, rezultă:
388. Naftalina reacţionează cu 2 moli de hidrogen şi se obţine:
A. Acid 1.2,3-benz'ensulfonic
A. Decalina
B. Acid 1„2,5-trinitrobenzensulionic
B . Benzen şi ciclohexan
C. Acid 1,2,6-dinitrosulfonic
72 '73
C. _Clorura de metil
C. Numai ciclohexan _ D. Bromura de acetil
D. Numai benzen .
E. Clorura de propil.
,
.
.
'
E. Tetralina.
1
©w ea
395. În care şir sunt cuprinşi radicalii. în ordinea: o—fenilen. benzii, p-tolil, fenil. benziliden
389. Numărul de moli de hidrogen necesar hidrogenării naftalinei, pentru obtinerea
© ©— /
'
decalinei, este:
. .
2
A-
4 :
moem?
. 5
. 25
\
6.
propargil. metil
.
390. În care sir sunt cuprinşi radicalii. în ordinea: alil. benzii, elilen.
e
CH3-, CeHş-CHz-, CH2=CH-CHz-. 'CHz-CH2-. CHEC-CHz-
moem?
CH2=CH-CH2-. 'CHz-CHT. C5H5-CHz-, CH3—. CHEC-CHz-
CH2=CH-CHz-. CGH5-CH2-, —CH2-CH2-. CHEC—CHT, CHa-
?
c.©'cu\. ©—Wz CH3 4C5H5
©
. CH2=CH-CH2-.
CsHş—CH2-. CH3-. Cl-iEC-CHT. —CHg-CH2-
%?
CHz=CH-CH2-. CH3-, CsHs—CH2-. CHî'C—CHz-.
. -CHz—CHz-.
391.În care slr sunt cuprinşi radicalii. în ordinea:

!
.
vinil, 3—propinil.
. .
fenilen.-3-propenil. GHz-_ :
©16H3: : CGHS—
metilen:
CHEC-CH2-. CH2=CH-, C5H4<. -CHz-. CHz=CH-CH2-
. CH2=CH—. CsH4<. CHEC-CHz-,
. CH2=CH-. C5H4<.
munca;»
CH2=CH-CHz-. -CH2—
CHEC-CHz-. -CH2—, CH2=CH—CH2-
CHEC—CHT. C5H4<. CHz=CH-CHz-. -CHz-
5-6 \ CH/
: CsHS— :
:
©CH2+ .
:
©CH3
. vCH2=CH-,
. -CH2—, CH2=CH—„
C5H4<. CHEC-CH2-. CH2=CH-CH2-.
396. Plecând de la benzen. pentru a se obţine acid orto—nitrobenzoic. se parcurg. în ordine,
392. Formula chimică a bromurii de benziliden este: etapele:
CsHs—Br . Alchilare. nitrare, reducere. oxidare
CquCHg-Br . Alchilare, nitrare. redudere. acilare. hidroliză
.
woow? CsH4CH3-CHBT2
mUOUJ>
. Nitrare. reducere, acilare, hidroliză

.
CBHquz-Bf . Alchilare. nitrare, oxidare

.
CsHsCHBI'2_ . Oxidare. alchilare, nitrare.
397. Prin arderea completă a 2 moli de hidrocarbură aromatică se obţin 313.6 [..dioxid de
393. Cel mai greu se oxidează:
. Difenilul carbon (e.n.) şi 144 g apă. Hidrocarburaarsă a fost:
Benzenul . Naftalina
.
mUOCD)
Naftalina . Xilenul
.
Antracenul Eiilbenzenul
7110671?)
.
.
Fenantrenul. . Toluenul
.
. Benzenul.
394. Nu poate fi utilizat ca agent de alchilare:
A. Bromura de etil 3—98. Prin monosulfonarea naftalinei se obtine:
B. Etena A. _Acid o-naftaiinsulionîc.
'75
74
L-“WWE—nw,—-
B. De înlocuire a atomilor de hidrogen din nucleul aromatic cu radicali acil
B. Uncompus care conţine 23,07 % oxigen
C. In care se pot obtine arene cu catenă laterală sau cetone
C. Uncompus cu catenă laterală
, D. Corecte A. B şi C
'
D. Uncompus aromatic mononuclear
E. Corecte Aşi B.
'
E. Corecte A_şi B.
390. Prin arderea completă a 0,5 moli de hidrocarbură aromatică monbnucleară rezultă 45 g 405. Pentru acilarea benzenului se pot utiliza:
> . Clorura de benzi!
apă. Hidrocarbura arsă poate 6:
. Clorura de propionil
. Benzenul :
Orto—xilenul . Clorura de benzoil
. “1000:
mUOUJ>
Etilbenzenul . Corecte A şi C.
.
Toluenul . Corecte B şi C.
.
Corecte B şi C.
Can prezintă un număr de izomeri aromatici:
.
406. Arena cu formula moleculară
400, Clorura de benziliden:
A. Este derivatul dihalogenat. la nucleu, al toluenului
B. Este derivatul diclorurat al benzenului
!'“5395”? ama-kw
C. Este derivatul diclorurat al toluenului la catena laterală

D. Conţine în moleculă20 atomi
0.
E. Corecte C si D. ;.
.
\
l
407. Denumirea corectă a ar'enei este:
CHz—CH3'
40l. Prin clorurarea fotochimică. a toluenului se obtin substantele X. Y. Z. Răspunsul
corect este:
A. Substanţele sunt omologi
B. Prin hidroliză bazică se obţin numai fenoli
C. Prin hidroliză bazică se obţin numai fenoxizi
D. Substanţele sunt derivati halogenaţi la nucleu
. 1-etil-4-izopropiI-S-metilbenzen
402. Nu este substituent de ordinul !: . 4—etil-1-izopropil—2-metilbenzen
A. —-NH2 RICOH-?>
. Etil-propil—metilbenzenl
B. —O-CH3 . Orte-izopropil-meta-etiltoluen
C. -—OH . Toate denumirile sunt corecte.
D. —-COOH
E. —NHCOCGH5_ 408. Dacă 12.8 9 arenă se mononitrează cu 10 g solutie acid azotic 63 %. Arena este:
A- CaHm
403. Nu este substituent de ordinul II: „B. C1oHa
A. ——COOH C. C9H12
B. —COR D. CeHG
C. —CN E. C7Ha,
D. —N02
E. -CH3, 409. Reactiile caracteristice arenelor sunt:
A. De substitutie
'
404. Reacţia Friedel-Crattseste reacţia: B. De. ediţie

A. De înlocuire a atomilor de hidrogen din nucleul aromatic cu radicali alchil C. De descompunere
76 '77
i
(

D. De e……„are E. _1.2.'3-trimetilbenzen.
E. De ardere.
'
416. La' sulfonarea propilbenzenului se obţine:

410. La clorurarea nitrobenzenuluise obţine: A. Acid odo-propilbenzensulfonic
A. Odo-cloronitrobenzen „ *ŞÎ B. Acid para-propiibenzensulfonic
B. Para-cloronlttobenzen „
-
C. Acid meta-propilbenzensulfonic
C. Meta-cloronitrobenzen D. Corecte A şi B
D. Amestec de orto-cloronitrobenzenşi para-clqronltrobenzen .
„
E. Corecte A, B şi C.
E. Toate răspunsurile sunt corecte.—
_
4l7. La monobromurareaacidului benzoic se obţine:

41 i.Hldrocarburiie aromatice. care formează la oxidare acid benzolc sunt: A. Acid meta-bromobenzoic
A. Toluen B. Acid oda-bromobenzoic
B. Etllbenzen Q. Acid para-bromobenzoic
C. Propllbenzen D Amestec echimolecularde acid orio- bromobenzoic şi acid para--bromobenzoic
D. Corecte B şi C
E. Corecte C şi D
E. Corecte A, B şi C. ;
-
„ „
.
, 4l8 in reacţia benzenului cu propena, în prezenţa clorurii de aluminiu umedă, se obţine:
412.Prin oxidarea 2-fenilbutanului cu KMn04/HZSO4 se obţine şi ' '
A. Propilbenzen
A. Acid butanoic :
B. lzopropilbenzen
_
.B. Acid fenilacetic . |. '

C. Vinilbenzen
C. Acid benzolc '
D. Corecte A şi B
D. Acid ftalic '
E. Acid fenil-metilpropanoic.
419. Sunt omologi. substanţele din şirul:
413.Decalîna şi tetraiina sunt: A. Benzen. toluen, naftalina, antracen
A. Izomeri de funcţiune '
B. izomeri de poziţie
B. Antracen. fenantren. etilbenzen, stiren
C. Benzen, toluen, xilen, stiren
C. izomeri de catenă .
v
D. Benzen, toiuen. xilen, etilbenzen
D. lzomeri geometriei
E. Benzen. toluen, xilen, izopropilbenzen.
1
,! _
420. Arenele se mai numesc şi hidrocarburi aromatice deoarece:

4l4. Prin clorurarea acidului benzoic. în prezenţa clorurii de aIUminiu. se obţine: Au miros aromat
A. Acid 2-clorobenzoic
Se utilizează ca arome în industria alimentară
B. Acid 4-clorobenzoic
Se utilizează ca arome în industria tarmaceutică
91.59.55?
C. Amestec echlmolecularde acid 2- şi 4—clorobenzoic

D. Acid 3—clorobenzolc
, Se utilizează ca arome în industria cosmetică '
, *-
Toate răspunsurile sunt corecte.

E. Corecte C şi D.
,
421. Benzenul, respectiv nalialinn pot prezenta derivaţi disubs

415 La alchilarea benzenului cu exces de clorură de metil, în prezenţa cici-urii de aluminiu , tituiţi:
A. 2, respectiv 3
se obţine: B. 3. respectiv 3
A. Hexametllbenzen
C. 4, respectivz
—
*;
B. 1,3,5-trimetilbenzen
; D. 3jrespectiv 2
C. Orto- şi para—metilbenzen _
„
E . 3, respectiv 1.
D. 1,2,4-trimetilbenzen '
78 '
79
422. Volumul (L) de solutie 2M KMnO4/std4_ utilizat pentru oxidarea a-6 moti de toiuen '
428.La_ oxidareanaftalinei se obtine aceiaşi acid ca la oxidarea:
este: '
A. Toluenului
A. 7.2
B. Benzenuiui
B. 1,8
C. Orto-xiienuiui
C. 7.5 D. Para—xilenului
D. 1.2
E. Etiibenzenului.
E. 3.6.
( 429.Hidrocarbura pentru care raportul de masă C
423. Numărul de moti de KMnO4 folosiţi la oxidarea a 5 moti de o—xiien este:
: H = 21 : 2 si care are densitatea
vaporilor faţă de brom 0,575 este:
A. 18
A. Heptanui
B. 12
B. 3-heptena
C. Toluenul
!'".Up \ICDO'J
D. 2-metilhexanul
E. Naftalina.
424. Numărul de moii de benzen care rezultă din 537.6 L de acetilenă de p'urltate 75 %, 430.Pentrucompuşii aromatici este adevărată afirmaţia:
este: >. Antracenul are caracter aromatic mai slab decât benzenul şi se oxidează mai greu
A. 8 '
decât acesta
'
B. 10.6.
. “Naftalina este formată din trei nuclee condensate liniar
0. s i
. Fenantrenul este format din trei nuclee condensate liniar
.
'
o. 12 ' mUOCU
. Naftalina este formată din trei nuclee condensate angular

E. 18.
. Difenilul este format din două nuclee aromatice izolate.
425. Alchiibenzenui, care prin oxidare cu soluţie KMn04/H2804 formează acid benzolc.
_de 43l.Se oxidează, total cu oxigen molecular în prezenta V205 şi la cald, benzenul şi
acid acetic şi apă, este:
naftalina. in amestecul tina! de reacţie se vor găsi:
A. Vinilbenzen
A. Acid maieic şi acid italic
B. lzopropilbenzen B. Acid italic şi anhidrida maleică
C. Stiren C. Anhidridă maieică şi anhidrida italică
D. Etilbenzen D. Anhidridă italică şi p-benzochinonă
E. n-propilbenzen. E. 1.4-naitochinonăşi p-benzochinonă.
426. Prin oxidarea p-xiienuiui cu soluţie de KMnO4/HZSO4 rezultă: 432.Simiiar acidului benzensulfonic se poate aplica topirea alcalină acidului
A. Un acid monocarboxitic
naftalinsuifonic. Produsul final rezultat din acidul naitalinsulioniceste:
B. Un acid o-dicarboxilic
A. Naftolul
C. Un acid p—dicarboxilic
. Un fenol
D. Acidul tereftalic
. Un alcool'
E. Corecte C şi D.
ITIDOW
. Corecte A şi B
. CorecteAşi C.
427.La oxidarea cu oxigen a para-propiitoiuenuiui. produsul aromatic de reactie va ii:
A. Acid benzoic
433. Prin dinitrarea benzenului cu HNOalAICig se obtine:
B. Acid tereftaiic A. Orto-dinitrobenzen
C. Acid para—prorpilbenzoic B. Meta-dinltrobenzen
D. Acid benzenpropilic C. Para-dinitrobenzen
E. Corecte B şi C. D. Odo- şi meta—dinitrobenzen
80 81
E. Niciun'răspunscorect. .
»
- .
A. Benzen, vinilbenzen. propilbenzen
—
4
B. Benzen, toluen. o-xilen
434. Pentru trinitrarea toluenului, cu randament de 100 %. s-au utilizat 113.4 g acid,azotic. C. Benzen. etllbenzen. vinilbenzen
Numărul de mail de toluen nitrat a fost: D . Benzen. stiren. toluen
A. 1.8 E . Toate răspunsurile sunt corecte.
B. 0,9 . .
C. 1.2 440. S-au dizolvat 120 g iod. într-un litru de benzen (densitatea = 0,88 g/mL).
D. 0.5 ), “
“_
.
_ Procentualitatea soluţiei este:
E. 15. A" A. 10,6
. B. 14.0
435. Volumul (L) de acid azotic 6 M care mononitrează 780 g benzen. dacă se lucrează cu C. 12,0
exces de 20 % acid azotic, este: '
\
D- 15.0
A. 2 :.»
E. 12.8.
B. 5 .
C. 6 '
.
»
44l. Benzenul reacţionează cu clorura de acetil în prezenţa A|C|3. lndicaţi tipul reacţiei şi
D. 10 i'
respectiv produsul obţinut.
E. Nu se poate calcula dacă nu ştim cantitatea de acid sulfuric din ,amestecul
-
A. Alchilare şi'acetofenona
sulfonitric. ' '
B. Acilare şi acetofenona
C. Acilare şi etilbenzen
436 Cantitatea de ester (9). care rezultă prin tratarea a 244 g acid benzoic de puritate 60 %. D. Alchilare şi etilbenzen
cu metanol, cu un randament de 80 %. este: E. Alchilare şi benzofenona.
A. 293.76
& 146.40 442. Despre benzan se poate afirma:
C. 235,00
. Este o ciclohexatrienăcu reactivitatemare
11 130.56
. Este „o hidrocarbură care nu se oxidează cu solutii de agenţi oxidanţi
E. 163,20.
. Este un compus nesaturat care reacţionează cu apa d'e brom
moow>
. Este o hidrocarbură aciclică cu electroni 1: delocalizati

437. În 0.2 mail de hidrocarbură aromatică mononucleară se găsesc 21.6 9 carbon.
. Este o hidrocarbură nesaturată aciclică.
Hidrocarbura poate fi:
A- Benzenul
B. Toluenul
443. Caracterul aromatic al compuşilor: benzen (1). naftalină '(2). antracen (3) scade în
C. Para-xilenul ordinea:
A. 3; 2:1
D. 1.3.5—trimetilbenzenul
B, 3; 1.2
E. Stirenul.
C. 1;2.3
-
D. 2: 1: 3
438 Iodul se dizolvă în benzen. Numărul de grame de iod necesar obţinerii a 800 mL solutie
E. 2.. 3: 1_
0 02 M de iod“in benzen. este:
A. 2.032 —
'
444. La nivelul compuşiloraromatici. clorurarea se poate realiza:

B- 5.080
C- 4.064 A. Prin substitutie la nucleu. în prezenţa A|C|3
B. Prin substitutie la catena laterală. în condiţii fotochimice
& 2.540
E. 1.270. 0. Prin ediţie fotochimică la nucleu
' D. Prin editie de acid clorhidric
439. În care şir sunt cuprinşi numai omologi: E. Corecte A. B şi C.
.
'.
asa;—re
,;4..„-
. Nitrobenzen
'
445. Prin nitrarea benzenului cu amestec sulfonitric în exces
'
se obţine: D. Prin
Î &
oxidarea o—xilenului se obţine acid italic
. 1.3-dinitrobenzen
mUOCU>
. 1,3.5-trinitrobenzen 45 LEtilbenzenul se poate obtine din benzen prin:

. 1.3.G-trinitrobenzen A. Reactia cu clomra de etil, in prezentă de AICI:, anhidră
. 1.4-dinitrobenzen. B. Reacţia cu etena, in prezentă de AiCi; umedă
C. Reactia cu alcool etilic. în mediu de acid sulfuric
446. Prin nitrarea toluenulul cu amestec sulfonitn'c în exces se obţine: D. Reactia cu etanul, la lumină
Un amestec de o-nitrotoiuen şi p-nitrotoluen
Doar 2.4—dinltrotoluen
. Doar 2.3.4-trinitrotoluen
moop?
452.Benzenul poate participa la reacţii de:
. 2,4,6—trinitrotoluen A. Polimerizare
. Doar 2.6—dlnitrotoluen. B. Dimerizare
C. Acilare
447. Pentru hidrocarburile aromatice este adevărată aiirmatia: D. Oxidare cu agenţi oxidanti in solutie acidă
. Caracterul aromatic scade cu creşterea numărului de nuclee condensate
E. Hidroclorurare.
. Naftalina şi antracenul participă mai uşor la reacţiile de aditie decât benzenul
om>
. Spre deosebire de benzen şi nahalină, antracenul se poate oxlda cu

!
453.Reacţia de acilare se poate realiza în prezenţa clorurii de:

KzCl'zO7/CH3000H : A. Metii
D. lncorecte A şi B l .
B. Etil
'
E. Corecte A. B şi C. C. Butil
D. Propionil
448. Volumul de aer (20 % oxigen) necesar oxidării unei cantităţi de 156 g benzen. in E. Toate răspunsurilesunt corecte.
prezenta pentaoxiduiui de vanadiu, este: "
„1008 L
.
454.Se obţine clorură de benziliden prin tratarea catalitică, cu clor a: -
. 201.6 L A. Benzenului
moom>
. 403.2 L B. Orto-xilenului
. 302 L C. Toluenuiui
504 L. D. Ciorobenzenului
449. Referitor la reacţiile de oxidare din seria hidrocarburilor aromatice se poate afirma:
A. Datorită reactivitătii scăzute. hidrocarburilearomatice nu se pot oxida
455.Prin clorurarea fotochimică a toluenuiui. în exces de clor se obţine:
B. Oxidarea naftalinei şi a benzenului se realizează în prezenţa V205 şi la temperaturi
. Ciorobenzen
mari Hexaclorotoluen
&
.
C. Oxidarea benzenului şi naftalinei se realizează în prezenta solutiilor de agenţi , Feniltriclorometan
.
mUOCU)
oxidanţi .
Clorură de benzii
.
D. Caracterul aromatic slab al naftalinei permite oxidarea acesteia cu solutii de agenţi
' . Clorură de benziliden.
oxidanţi o
E. Antracenul nu poate ti oxidat cu solutii de agenţi oxidanţi.

456.Se obtine clorură de benziliden, prin clorurarea fotochimică a:
A. Xilenului
450. Pentru oxidarea alchilbenzenilor, la catena laterală, este adevărată afirmaţia: B. Toluenului
A. Prin oxidarea propiibenzenului se obţine acidul benzolc şi acidul formic
C. Benzenului
B. Prin oxidareaAm-xiienului se obţine anhidrida izoftalică .
D. Etilbenzenului
0. Prin oxidarea p—xilenului se obţine anhidrida tereftalică E._ Fenoluiui.
84 '85
'
'mUOUJ>
.
.
6-cloro—4—nitrofenol
3-cloro—4-niirofenol
. 2—cloro-4-nitrofe'nol
. 4-cloro—4—nitrofenol
.
457.Prin monoclorurarea catalitică a p-niirofenolulul rezultă:
Toţi compuşii enumeraţi.

'
,
.
'
. „
' , Vl. :Derivaţihalogenaţi

_-
î
458.Prin dehldrohalogenarea unei cloruri de alchil, saturată, cu randament de 60 % s-a

obţinut un amestec gazos cu densitatea 2.19 g/L. Clorura de alchil gazoasă a fost:
. 1-cioropropan '
. Clorură de ciclobutil
MOORE)
. Clorură de izopropll
. Clorura de clclopropil
. Corecte A şi C,
459.Nu se obţin alcooli prin hidroliza:

> . Clorurii de etil
B. Clorurii de alil
. Clorurii de vinil
. lodurii de fenil
"100
. Corecte C şi D.
460.89 obţin compuşi cu caracter bazic prin hidroliza:

.> Clorurii de metil
Clorurii de benzi!
. Clorurii de izobutil
moop
. Clorurii de fenil
46! .Prin hidroliza. în mediu bazic. a hexacloroetanului se obţine:

. Un diol vîcinal
. Un triol vîcinal
. Un acid dicarboxilic
iTlUOCU>
. Un acid aldehidă
. Un clorohidroxiacid.
462. Denumirea campusului care conţine 22 % carbon, 4,6 % hidrogen. 73,4 % brom şi un
singur atom de brom în moleculăeste:
. Bromură de etan
. Bromură de atenil
. Bromură de etenă
mUOm>
. Bromură de vinil
. Bromură de etil.
463. lzomerli de poziţie al tricloroetanului sunt:

3.
A. Patru
B. Doi vicilali şi doi geminali
ss ' 87
'l'este grilă de chimie organică Teste grilă de chimie organică
C. Unul vicinal şi unul geminal
D. Doi, unui cis şi un'ul trans cu,-cn—COOH
E. Doi, unui dextrogir şi unul levogir.
.! CN
Q
4.64 Prin hidroliza Unui monocioroalchil saturat, masa molară a compusulul organicrezultat „cu
scade cu 20 %. Clorura de alchil afost:
A. 1-ciorobutan
B. 2-ciorobutan '
,
B. ch GHz-CH—COOH
C. Clorura de butil CN
D. Clorura de izobutil
©
CN
E. Oricare clorură de alchil enumerată.
:
465.Derivatul monocloruratoptic activ cu cel mai mic număr de atomi de carbon. conţine în ';
C. 1136 CHz-CH—COOK -
moleculă:
3 atomi de carbon CN
4 atomi de carbon CN
©
5 atomi de carbon
91.09.03?
6 atomi de carbon - . .
7 atomi de carbon. \_
o. ch CHz-CH—COOK , .
CN
466.Din clorura de alll se poate obtine 1.2.3-tricloropropanprin:
p
'
' '
Adiţie de acid clorhidric _
Substituţie fotochimică a hidrogenului cu clor

Adiţie de clor
!'”.UPPJP
E. H;C cnz-cH—cook
Adiţle de clor şi acid clorhidric
'
'
Niciun răspuns corect. cr

'
_
“(
I
467.Reacţia de eliminare a hidracidului dintr-un derivat halogenat este regioseleciivă şi se
desfăşoară conform regulii lui: 469. Prin tratarea derivaţllor monohalogenaţi la un atom de carbon primar, cu soluţie
A. Zaiţev apoasă de hidroxid de sodiu se obţin:
B. Markovnikov A. Alcooli secundari
C. Mendeleev B. Alchene
D. Wâhler C. Săruri de dinatriu
E. Kekulé. D. Alcooli primari
E. Aidehlde sau cetone in funcţie de structura compusului haiogenat.
468 Compusul organic cu următoarea formulă structurală reacţionează cu KCN ş '
470. Prin tratarea den'vaţilor monohalogenaţi, cu soluţie apoasă de hidroxid se

.
formează: de natnu
pot obţine:
H3C cnz-cH—coon A. Alcooli secundari
B. Alcooli primari
Cl
C. Alcooli tertiari
CI D. Alcooli cuaternari
88 '
89
Teste grilă de chimie-organică
.. Teste grilă de chimie organică
47]. Prin hidroliza în mediu bazic
a derivaţilordihalogenaţigaminall se obţin:
A. Alcooli primari ' ' .'ţMetanuluig'
.
B. Alcooli secundari . Propenlei
C. Aidehide sau cetone . n-butanului
mutam)»
D. Acizi monocarboxilici . Etenel

E. Corecte A şi B. . Neopentanulul.
472. Reacţia derivaţilor halogenaţi cu cianură 478. Se consideră schema de reacţii:
/\
de potasiu este o reacţie:
. De recunoaştere ' + CH Cl
catalizator + 20'2
. De substituţie
|
AICI '”
De mărire a catenei
ITIUOIIJ>'
.
- HCl —2HC|
- *
. Corecte A şi B
. Corecte B şi C. Substanţa organică Y este: .
A. Odo-clorotoluen
,
473. in reacţia de dehidrohalogenare totală 2 B. Para-ciorotoiuen
a .2-dibromopropanului se obţine: C. Amestec echlmolecularde A şi 8
A. Propenă
B.
Propan '
l
D. Clorură de benziliden
E. Clorură de benzii.
V
C. Etenă şi metan '

' '
D. Propină
E. Toate substanţele enumerate. în .
479.Eliminarea hidracizlior din derivaţi “halogenaţi decurge în prezenţa:
cantităţi variabile. .
l
A. Acidului sulfuric concentrat
474. În reacţia de dehidrohalogenare B. Hidroxidulul de sodiu în soluţie alcoolică
a 2-clorobutanului se obţine preponderent.
A. 1-butenă ' C. Pentaoxiduluide fosfor
B. 1-butină '
D. Hldroxidului de potasiu în soluţie apoasă
'
_
C. 1.3-butadienă E. Sulfatului de mercur.
D. Etan şi etenă
E. '2—butenă. 480.Prin hidroliza clorurii de vinil se obţine:
A. Alcool vinilic
475. Prindehidroclorurarea unui monocloroalcan. B. Aldehidă acetică
masa molară a produsului organic. C. Pollclorură de vinil
reprezintă 53. 5 % din masa molară a derivatului
A- Clorura de izopropil halogenat. Derivatul halogenat a fost: D. Acid propenoic
B. Clorura de etil E. Reacţia nu are loc.
C. Clorura de propil
D. Corecte A şi C. 481. Compuşii Grignard se formează din derivaţi
halogenaţi… prezenţa:
E. A. Mn în eter anhidm
Corecte A şi B.
B. Mg în eter anhidm
476. Prin C. Mg în mediu apos
dehidrohalogenarea totală a 1, 3-dibromopropanului se obţine:
. Propadienă .. D. Mn în mediu epos
. Dimetllenmetan '
' E. Niciun răspuns corect.
Alenă
mopm>
. Corecte A şi B 482.lndicaţi răspunsul corect pentru produşii obţinuţi în urma

reacţiilorţdintre derivaţii
. Corecte A, B şi C. monohalogenaţi şi cianurile alcaline:
A. Prin oxidare formează acizi carboxilici si prin reducere
formează amine
477. Prezintă izomerie optică un derivat B. Prin hidroliză formează acizi carboxilici si prin oxidare
monohalogenat al: formează amine
0. Prin hldroliză formează acizi carboxilici si prin reducere formează amine
*90
“91
. D. Prin hidrolizăformează acizi carboxilici si prin substituţle fumează amine

"
e, Acetilena + larg/cca,
- .
E. Prin oxidare formează acizi carboxilici si prin hidroliza formează amine._

_
: '48'9. Acidul clorhidric nu formează derivaţi halogenaţlin reacţia cu:

483.Conţin doi atomi de clor in moleculă: A. Benzenul
A. Clorura de acetii B. Propanul'
-
'
C. Propena
'
B. Clorura de vinil
C.' Clorura de propargil D. Corecte A şi B
b. Clorura de benzlliden *
,— _
E . Clorura de benzoil.
'
490. in mediu bazic, prin reacţie de hidroliza formează un acid:
484. izomerii de poziţie corespunzători formulei moleculare C3H5CIzBr sunt în număr de: A. CHa-CCI;
'
A. 4 -
B. CICHz—CHZCI
B. 5 C. CHa-CHz-Ci .v
C. 7 D. QHg-CH(Cl)-CH3
D. 9 E. Toate răspunsurile sunt corecte.
'
E. 10. l
491. in mediu bazic, prin reacţie de hidroliza formează o cetonă:

485. Clorura de benzii: — ' ' ' A. CHa-CHClz
A. Este lzomer cu o-clorotoluenui B. CHg-C(Cl2)-CH3
i
B. Este izomer cu clomra de benzoil .
1
C. CiCHz-CH2CI
C. Nu hidrolizează
3
D. CsHs-Ci
,
'
D. Conţine în moleculă 12 atomi E. Niciun răspuns corect.
E. Toate răspunsurile sunt corecte. '
492. Prin dehldrohalogenarea 3-cioro-4-metilhexanului se obţine:
486. Reacţionează uşor cu apa: A. 4-metil-2-hexenă
A. Clorura de benzii B. 2-hexenă
-
B. Clorobenzenul C. Nu se poate dehidrohaiogena
C. Clorura de vinil D . 3-metil-3—hexenă
D. Orto—clorofenolul E . Corecte A şi B.
E. Para—clorotoluenui.
-
493. Prin hidroliza cloroformului se obţine:
487. Sunt corecte afirmaţiile: A. Acid acetic
A. Prin hidroliza derivaţilortrlhalogenaţigeminaii rezultă acizi carboxilici B. Acidlformic
B. Prin tratarea derivaţilor halogenaţi cu cianură de potasiu se măreşte catena C. Fonnaldehidă &
D. Melanol
compuşilor ,
E. Formol.
.
C . Prin tratarea derivaţiior halogenaţi cu magneziu se obţin derivaţi organomagnezieni

D. Corecte B şi C
E. Corecte A si D. . 494. Dehidrohalogenarea derivaţiior halogenaţi decurge conform regulii lui:
A. Markovnikov
488. În care dintre reacţiile de mai jos nu se obţin derivaţi halogenaţi: B. Kucerov
A. Elină (gaz“) + Clz (gaz) C. Tollens

B. Etină (gaz) + HCl (condiţii catalitica) D. F'ehiing
C. Propină + HQI (condiţii catalitica) E . Niciun răspuns corect.
'
D. 'Benzen + Br; (condiţii catalitica)
' 93
92
495. Dehidrohalogenarea derivaţilor halogenaţi decurgein mediu bazic“in soluţie: 500. "Dacă 2. .1 g aicnenă reacţionează cu 250 mL soluţie 0.1 M apă de brom, aichena care
A Apoasă _ „ poate prezenta izomeri optici este:
B. Aicooiică
C. Acetică
'
'
, A. 2-butena
B. 2-pentena
D Dliuată '.
'C. 2-hexena
E. Concentrată'. D. 1-hexena
_
E. Corecte C şi D.
496. Derivatul haiogenat cu formula C7H5C|z prezinţă un număr de izomeri aromatici:
B 501. Pornind de la derivaţi halogenaţi se pot obţine claseie de compuşi:
9 A. Amine
.….UOF”?
10 \
. B. Alcooli
11 .. C. Cetone
12. D. Acizi carboxilici
-
,
-
E. Toate răspunsurile sunt corecte.

497. În care şir există numai derivaţi care'tormează prin hldroiiză acizi
haiogenaţi
carboxilici? i- 502. Se pot obţine printr-o reacţie de ediţie:
. 1.1.2-tricloroetan 1.1 t—tricioroetan. tricioroetena Clorură de etil
' '
. 1,1.1-tricloropropan.1,1.1-tricloroetan.1.1.1-tricioro-2—metilbutan .Clorură de vinil
m00m>
. 1.2,3-tricloropropan. 1.2,2-tricloropropan.
'
ţ.1.3-tricioropropan -
.'12-dibromopropenă
rnppwy
. CorecleAşiB ..
l
.Clorobenzen
. Corecte B şi C. Corecte A. B şi C.
498. În următoarea schemă: 503. Se pot obţine printr—o reacţie de substituţie:

C A. Clorura de aiil
+ Mg B. TetraciorLira de carbon
+ CH3COOH C. Clorura de benzii
+H 0
a+HCI—» n_z.
HCi - Hzo
° D. Corecte numai B şi C „
:
]
NB E. Corecte A, B şi C.
I+HCl
NHG I'l'
-112 Hz
. f 9 504. Dintre compuşii CH2=CH'-Cişi CHa-CHz-Cl cel mai uşor reacţionează cu apa:
Ştiind că b este un derivat monocloruratsaturat cu 55.04 % clor atunci: A. CH2=CH—Cl
. a - etan, b - clorură de etil. d etanol B. CHrCHz-CI
f
—
. a— etenă. e- acetat de etil, etiiamină C. Reacţionează la fel

. b- clorură de etil. c- clorură de etil magneziu. g- etoxid de sodiu
mcom> D. CH2=CH-Ci reacţionează numai în prezenta AICI;
. Corecte B şi C E. Toate răspunsurile sunt corecte.
505. Pot reacţiona cu magneziu şi rezultă compuşi organomagnezieni (reactivi Grignard):
499. Un compus monobromurat nesaturat conţine 74, 76 % brom. Derivatul haiogenat este: A. Clorura de vinil
Bromura de vinil B. Ciorobenzenui
Bromura de etil C. Clorura de etil
. Bromura .de propargil
rupt???
D. Clorura de izopropii
2-bromobutena' E. Toate răspunsurile sunt corecte.
. 1-brom'obutena.
506. Prin hidroliza bazică a derivaţitor haiogenaţi se pot obţine:
94 '95
„Teste grilă de chimie organică Teste grilă de chimie organică
Aldehide şi/sau cetone A. Clorura de benzi!
J
..
VV…
Alcooli şi acizi carboxilici B. Orte-clorobenzenul
Nitrili şi amine
.
FPDF?“
Î
C. Clorobenzenul
Corecte A şi C ' D. Clorura de vinil
J Corecte A şi B. E. Toate substanţele enumerate.
„4__„…
507. Compuşii rezultaţi în reacţia dintre derivaţii halogenaţi şi cianura de

potasiu. sunt
.
513Procentul de clor dintr-un amestec de diclorometan şi letraclorometan in raport molar

intermediari pentru obţinerea:
A. Alcanilor
V de4: ieste:
A. 43,11
B. Aminelor
B. 50.12
C. Acizilor carboxilici
O. 86,23
D. Nitrillior
D. 91,15 " "
EL Corecte B şi C. E. 45.57.
508. Prin hidroliza alcalină a unui derivat dihalogenaţ vicinalse obtin:

514.Compuşi cu reactivitate mărită sunt cuprinşi in şirul:
A. AICOOII primari
A. Clorură de benzii, iodură de alll,'iodură de benzii
B. Acizi carboxilici
B. Clorură de benzii. bromură de vinil. iodobenzen
C. Aldehide saturate
C. Bromură de alil. clorură de vinil. clorometan
D. Dioli
D. Clorobenzen, clorură de vinil. iodură de vinil
E. Cetone mixte.
509. Derivaţii trihalogenaţipot ii: 515.Prin clorurarea catalitica a toluenului se obtine un compus care conţine 28,06 % clor.
. Numai vicinali
Numărul de Izomeri ai compusului poate fi:
. Numai gemlnall
mpom>
. Geminalişlvicinali
Numai aromatici mp;??? 03th—
Numai nesaturaţi.
510. Derivaţii halogenaţl se pot obtine:

A. Prin reactii de substitutie
B. Numai prin reacţii de oxidare
C. Numai prin reacţii de polimerizare
D. Şi prin reacţii de adiţie
E. Corecte A şi D.
5! l. Produsul organic rezultat la hidroliza bazică a 2 moli de _monocloroetan

se dizolvă în
708 g apă şi se obţine o soluţie cu procentualitatea:
A. 12.99
B. 5.75
C. 6,49
D. 11.50
E. 15,00.
512…Reacţionează cu' cianura de potasiu:
96 '97
Teste grilă de chimie'organică Teste grilă de chimie organică
oo „Cu KMnO4/HZSQ4
KgCQOi/HŞSQ şl rezultă acizi
»Cu
şi rezultă cetone
Vll. Compuşi hidroxilici & Corecte A şi B.
516.Prin oxidarea unui monoalcool saturat cu soluţie de KzCl'zQ1/H2804 masa molară a
-
522. Prin deshidratarea glicerolului se obţine:
alcoolului scade cu 2.27 %. Alcoolul oxidat a fost: . Etenol
. Metanol
. Propenol (alcool etilic)
Propanol
.
'
. Etanol l .
iTlUOUJ>
l'I'iUOU—7>
. Propanol . Aldehidă acrilică (acroleină)

. Pentanol . Eter—digiicerolic.
. Butanol.
523. Prin deshidratarea Intramoleculară. în mediu de acid sulfuric. a n-butanolu'lui se obţine:
517. Prin oxidarea unui monoalcool saturat cu soluţie deKMnO4/H2ŞO'4 mesa molară a 2-butenă ,
r
alcoolului creşte cu 18 91 %. Alcoolul oxidat afost: . 1.3-butadienă

. CszOz moem;-
. 1-butenă
. C.H…O . 2-metilpropenă
mbow>
CaHaO . Metan şl propenă.
. C5H120
524. Un alcool monohidroxilic saturat conţine 68 18 % carbon si unul din eterii săi conţine
A
C4H902_ i
13 64 % hidrogen. Eterul lzomer al alcoolului poate fi:

518. Alcoxizii: _)Butll- metil—eter
. Sunt compuşi ionici stabili în apă B. Etil-izopropil-eter
. Sunt compuşi covalenţi stabili în apă C. Izobutil-metiI-eter
muom>
Sunt compuşi metalici covalenţl care reacţionează cu apa D . Etil—propil-eter
.
. Sunt compuşi ionici care reacţionează cu apa E . Toate răspunsurile sunt corecte „.
. Sunt compuşi cu caracter slab acid.

525. Se deshidratează lntramolecular. 2-metII-2-hidroxibutanul şi se obţine preponderent:
519. Alcoolii: . 2-metil—3-butenă
. Pot reacţiona cu metalele alcaline cu degajare de hidrogen 2-metiI—2-bulenă
Prezintă caracter slab acid 2-metil—1-butenă
moopu>
. .
”1000335
. Nu se pot identifca cu indicatori acido-bazici . Metan şl t-butenă

. Nu reacţionează cu bazele alcaline . Metan şi 1-butenă.
. Toate răspunsurile sunt corecte.
526. În reacţia dintre acidul tereftalic şi glicol rezultă:
520. Alcooli primari se pot oxida: . Poliamide
Blănd, cu KgCl'zO1/H2804şi rezultă acizi . Poliesteri
. Energic, cu KnggO7/HzSO4 şi rezultă atdehide
mcom>
. Proteine
mdea?
. Blând. cu KgCr207/HZSO4 şi rezultă. aldehide . Grăsimi mixte
. Energie. cu KMnO4/HZSO4 şi rezultă aldehide . Polieteri.
527. Se consideră alcoolii: benzilic (|), etilic (ll). 2—metiI-2-hldroxibutilic(Ill), metilic (lV). Nu
521. Alcoolii secundari se pot oxida: se pot deshidrata intramolecular:
A. Cu KZCrzO7/HzSO4 şl rezultă cetone A. | şl …
B. Cu KMn04/H2504 şi rezultă amestecuri de acizi carboxilici B. iv şi n
98
'99
-.-.=—.-1——-.…._-.-.:.... : :...»..„.…- .. u...-..». , . …… ..
C. IV
—
A.“_eo %. fenol ştim % metanol

D. lşi lv :
B. 40 % fenol şi 60 % metanol
E. Toţi alcooli enumeraţi.
, »_ c. 74,6 % fenol şi 25,4 % metanol
D'. 25.4 % fenol şi 74,6 % metanol
528. Pn'n deshidratarea intramolecularăa difenilmetanolului. produşi organici pot ti: ' E. 50 % fenol şi 50 % metanol
Benzen şi metanol ' '
.
. Fenol şi metanol 534.Dacă 63 g amestec de fenol şi metanol reacţionează cu 1 L de soluţie de hidroxid de

'
. Benzen şi metan
munca}
(
'
sodiu 0.5 M. Compoziţia procentuală molară a amestecului este:
„
. Reacţia este imposibilă

A. 60 % fenol şi 40 % metanol .
. Corecte A, B şi C.
B. 40 % fenol şi 60 % metanol
C. 74,6 % fenol şi 25,4 % metanol
529. În şirul de transformari: D. 25,4 % fenol şi 74.6 % metanol
+ Cl2 +3NaOH E. 50 % fenol şi 50 % metanol
clorura de etil—>. G ___, J
-3NaCl'
' 535.59 obţine un amestec de trei acizi diferiţi la oxidarea cu KMnOJHZSO4 a:
Substanţa J este: '
,—
A. 3—pentanoluiui
'
A. Glicerol
B. 2-butanoluiui
.
B. Acid acrilic î ' -

(
C. 3—hexanolulul
C. Acrilat de natriu
*
' ,
D. f-butanolului
D. Acroleină |
' "
, E. Corecte A şi C_
.
E. Aianină. .
536.Alcoolii pot reacţiona diferit, în funcţie de condiţiile de reacţie şi de reactanţi. în

530. Esteriflcerea cu acizi organici este reactie de:
A. Substituţie
prezenţa acidului sulfuric. fonnândz.
' A. Esteri. eteri, alchene, sulfaţi acizi de alchil
B. Aciiare '
B. Aclzl_sulfonici,amlde,esteri,eteri -
C. Reversibilă în mediu acid
_.
C. Alchene, alchine. acizi sulfonici. esteri

D. Reversibîlă în mediu bazic
D. Alcani. esteri, eterî. sulfaţi acizi de alchil
E. Fenoli. esteri, alchene. halogenuriacide, '
531. Se pot obţine alcooli prin:

537.1 —Pantanolul se poate obţine prin:
. Hidroliza derivaţiilor monohalogenaţl
A. Adiţla apei la 1-pentenă
. Hidroliza esterilor B. Hidroliza clorurii de n—pentil
. Hidrogenarea compuşilorcarbonilici
C. Hidroliza formiatului de n-pentil
ITIUOCD>
. Hidrogenarea compuşilorcarboxilici D. Reducerea pentanaiului

E. Corecte B. C şi D,
532.Nu sunt alcooli compusii:
'
'
A. Alcoolul vinllic
538.Alcoolul izopentilic se poate obtine din 2-metilbutanal prin:
A. Reducere
B. Alcoolul alilic B. Hidroliza
C. Hldroxietanul
C. Oxidare
D. Hidroxibenzenul
D. Dehidrogenare
E. CorecteAşi D,
E. Dehidrohalogenare.
'
533.Dacă'63'g amestec de fenol şi metanol reacţionează cu 1 L de solutie de hidroxid de 539. Buta'nolului îi corespund:
sodiu 0.5 M. Compoziţia procentuală masică a amestecului este:
100 '101
.
A. Doi izomeri
' C.' .Qxid de „etenă
.
._
—
B. Patru izomeri
'
.
„'.D. Acid-etanoic
, E. Hidroxleteri.
'
C. Doi izomeri de poziţie „
1
D. Trei izomeri de fimcţiune

E. CoreCte C şi D. 546. Prin etoxilarea alcoolilor se obţin:
. Acizi carboxilici
540. La oxidarea 2-butanolului cu soluţie de KMnO4/HgSO4se pot obţine: . Etericiclici
. Numai acid acetic
'
:
mobm>
. Aldehidesaturate
. Numai acid propanoic
. Cetone liniare
Hldroxleteri.
. Acid acetic. acid propanoic. dioxid de carbon .
110003)
. Acid acetic şi dioxid de carbon .

„
. Acid propanoic şi dioxid de carbon.

—
- 547. Reacţia de etoxilare este reacţia:
> . De introducere a radicalului -CH2—CHz-0- în molecula unui compus organic sau
„
541. Se oxidează 2—butanolul cu

soluţie de KgCr207/H28_04.Se anorganic
obtine:
de carbon . Alcoolllor cu oxidul de etenă
. Acetona şi dioxid .
Butanonă -
|" . Alcoolilor cu etilenoxidul
. '
ITIUOW
mop—m:»
Eiil-metil-cetonă „
. . Alcoolilor cu acizi monocarboxilici
. 2-butanonă . Corecte A. B şi C.
. Corecie B, C şi D.
548. Etll-hldroxietileterul HO-CHz-CHz-O-CHz-CHSse numeşte comercial celosolv pentru că:'
5_42.Alcoolii se pot oxlda cu: A. Dizolvă celuloza
Reactiv Tollens şilsau oxigen B. Este solvent pentru lacurile pe bază pe nitrat de celuloză
. Reactiv Fehling şi/sau oxigen C. Este solvent pentru celofan
incomp-
. Solutie de KMnO4/H20 şi clor ' D. Este utilizat în celulele solare

. Solutie de KMnO4leSO4. soluţie de KgCr207/HZSO4 şi cu oxigen E. Este „celuloid solubil în apă.
549. Polietilenglicolul HO-CHz-CHz-O-(CHz-CHz-O- )„—CH2—CH2-OH se obţine prin:
543. Alcoolii saturaţi pot participa la reacţii de: A. Etoxilareaa (n+1) molecule de etanol
. Substituţie şi deshidratare B. Dietoxilarea a “n' molecule de etilenoxid
. Adiţie şi esteriticare C. Dietoxilarea glicolulul '
munte:»
. Oxidare şi eterincare D. Polletoxliareaetandlolulul
. Alchilare şi esterificar'e E. Dietoxilarea polietandiolului.
. Corecte A. C şi D.
550. Un alcool monohidroxilic saturat conţine 26,66 % oxigen. Alcoolul este:
544. Alcoolii nesaturaţi pot participa la reacţii de: Metanolul
. Adiţie şi substitutie . Propanolul
. Oxidare şi eteriticare Glicocolul
moatza;>
.
. Eteriflcare şi alchllare
ITIOOCD>
. Etanolul
. Alchilare şi adiţie . lzobutanolul.
551. Masa de glicerină necesară pentru a prepara 2 kg trinitrat de glicerină. cu randament
545. Etoxilarea alcoolilor se realizează cu: de 86 % şi volumul gazelor (c.n. ) produse prin explozia unui cartuş cu dinamită. care
'
A. Etanol conţine 50 g de trinitrat de glicerină sunt:
B. Alt alcool A. _810,52 g; 37, 73 L
102 '103
B. 101321 9; 35.77 L ,>'; Acizi. .
0. 404,8 g; 71 „54 L' . Aldehlgie

D.-227 g; 80 L moo'm
. Esteri
E. 810,52 g; 71',54'L. . Eteri
. Cetone.
552.Alcooiii tertiari:
Se oxidează uşor cu KzCl'zO7/HzSO4 deshidratarea intramoieculară a alcoolilor
558. Prin se pot obtine:
Se oxidează uşor cu KMnO4IHzSO4 .A. Alcheneşi/sau alchine
FPDF“?
Conţin trei grupe —OH legate de acelaşi atom de carbon B. Numai alchine
Sunt rezistenti la acţiunea KgCrzO7/H2804 C. Esteri
Corecte C şi D. D. Numai alchene
553.Prin oxidarea unui monoalcool primar saturat cu formarea acidului corespunzător) !
masa lui creşte cu 23,34 %. Alcoolul oxidat a fost: 559. Se oxidează n-propanolul, respectiv izopropanolul cu solutie de chr207/HZSOA.
Etanol V
Rapoartele molare K20r207: alcool sunt:
l'
„
A
Metanoi l- A. 1 :3, respectiv:! :1

mppw>
Propanol 3 : 1, respectiv 1 : 3
Butanol - ' '
m.dopî
. 1 : 3, în ambele cazuri
Glicol. 2 : 3. respectiv 1.5 : 2
. 1,5 '. 2, respectiv 2 : 3.
554.Numărul de alcooli corespunzători substanţei CanO cu nucleu aromatic este:.,
2 560. Alcoolii alifatici sunt izomeri de functiune cu:
A. Esterii
!'".UPF“?
common
B. Fenolii
C. Acizii monocarboxilici
D. Eterii
E. Prezintă numai izomeri de poziţie.
555.Prin condensare, 60 g alcool monohidroxilic saturat, se transformă cantitativ în 51 g
eter. Alcoolul este: 561. Dintre izomerii alcoolului cu patru atomi de carbon în moleculă nu reacţionează cu sodiul:
Metanol . n-butanolul
Etanol . Ciclobutanolul
FPDF”?
Propanol lTlUOUJ>
. 2-bu'tanolul
Butanol . 2—metilpropanolul
Pentanol. . Dietileterui.
556. Un amestec echimolecular de alcool metilic şi alcool etilic cu masa de 7 8 9 se arde 562. intre metil—propileter şi butanol există relatia:
total. Volumul total de dioxid de carbon degajat la ardere este: A. Sunt omologi
.6.72 L B. Sunt izomeri de pozitie
7,62 L C. Sunt izomeri de catenă
5157.05”?
9,64 L D. Sunt izomeri de functiune
11,2 L E. Nu există nicio relatie.
22,4 L.
563.La oxidarea alcoolilor primari cu solutie de dicromat de potasiu în mediu de acid
557. Prin deshidratarea lntennoleculară a alcoolilor se obtin: sulfuric se obtin:
1 04 “105
…..4-.…….…. .. .. .
Aldehide
.
D .'.2
4-
.
. Catone şi acizi carboxilici _

E 3
,
_
'
mUOUJ>
. Alcooli secundari şi acizi carboxilici '

569.Un amestec de etanol şi fenol, cu masa 37.4 9 reacţionează cu 11.5 9 de n.atriu.
. Numai aldehidesi acizi dicarboxilici
. Acizi carboxilici aromatici. Raportul molar fenol : etanol în amestec a fost:
564. Alcoolii sunt compuşi organici care conţin în moleculă una sau mai multe grupări —OH
(-oi sau —hidroxi|) legate: ',
Numai de atomi de carbon tertiar

Numai de atomi de carbon cu legătură dublă
N.umai de atomi
_rnpOţîJ?>
de carbon din nucleul aromatic
.Numai de atomi de carbon cu legături covalente simple 570. Sunt alcooli:
.Toate răspunsurile sunt corecte. ,' „, A. Csz-OH
B. CH2=CH-CHz—OH
565. Aranjaţi în ordinea creşterii caracterului acid compuşii: apă (1); etanol (2); fenol (3); C. CeHrCHg—OH
acid acetic (4); hldrochlnonă (5) : _
D. CsHs-OH
E. Numai A. Bşi C.
'
A. 2: 1; 3; 5; 4
r
NCP-'?é.
r avem
eeww a_n—a..?
r
571. Denumirea alcoolilor saturaţi se realizează folosind denumirea alcanului' '
corespunzător, la care ăe adaugă:

!'”.UFT'PJ :ANNN
Sufixul—cic
. Sufixul eter
566. Cantitatea de soluţie 32 % obţinută prin amestecarea a 280 g soluţia 20 % de etanol, munca;»
. Sufixul—ol
cu cantitatea corespunzătoare de soluţie 60 % de etanol este: Prefixul alcool
'
.
120 g . CorecteAşi D.
200 g
moop?
. 560 g 572. După natura catenei hidrocarbonate. alcoolii pot fi:
. 400 g A. Aromatici. alifatici. nesaturaţi
340 g. B. Saturaţi, ciclici saturaţi. dihidroxilici
C. Saturaţi, fenoli, cicllci nesaturaţi
567.Se amestecă 200 mL de solutie de etanol 0.2 M cu 400 mL de soluţie de etanol 0.8 M D. Fenoli. enoli. saturaţi
şi se obţine o soluţie cu molaritatea: E. Corecte B şi D.
0,1
0,6 573. După numărul de grupări -—OH din moleculă, alcoolii polii:
0.4FPDF“?
. Mono- şi dihidroxilicl
0.5 Mono-. di-_ şi polihidroxilici
0.3. m.oo_ua>
. Monohidroxilici. difenolici
. Saturaţi, nesaturaţi
568.Un amestec de etanol şi fenol, cu masa 37.4 9 reacţionează cu 11.5 9 de natriu. . Nesaturaţi, aromatici.
Volumul (L) de soluţie 0.15 M de hidroxid de sodiu care reacţionează cu amestecul de
'
.
compuşi hidroxilici este: 574. Sunt alcooli dihidroxilici:
A. 1 —
A. Etandiolul, 1.3-propandlolul. gllcerina
B. 0.5 B. Etandiolul, 1,3-propandlolul. 1,2-butandlolul
C. 1,5 C.. Giicolul, 1,2—dihldroxifenolul,gllcerina
106 ' 107

Teste grilă de chimie organică- Teste grilă de chimie organică
D. Alcoolul vinilic, alcoolul alilic. glicolul ' "e. Prinifermentatla alcoolică, din gazul de sinteză, prin arderea completă a metanului
„ c.' '_Prin distilarea lemnului, prin oxidarea etanului, prin arderea
E. Etandiolul. alcoolul alilic, glicolul. lemnului
0. Din gazul de sinteză. distilarea lemnului, arderea benzenului
575. Nu sunt alcooli cempuşii din şirul: E. Toate răspunsurilesunt corecte.
. CH2=CH-OH. CHa-CHz-OH
. CH2=CH—OH. CH2=CH-CHz-OH 581. Toxicitatea metanolulul se datorează transformării sale, după ingerare în organism, in:
. CH2=CH-OH, CsHs—CHz-OH
m00m>
A. Aldehidă formlcă şl aldehidă acetică
' '
. CH2=CH-OH, CsHsoH B. Acid acetic şi etanol

. Corecte A. B şi D. C. Monoxid de carbon. dioxid de carbon şi apă
D. Acid carbonic şi etanol
576. Legăturile —C-O—H din molecula alcoolilor sunt legături: E. Aldehldă termică şi acid formic.
A. Covalente apolare
.Ionice apelare —
582. Aldehida formică şi acidul tonnic'rezultaţi. sub acţiunea enzimelor. prin transformarea
C. Covalente polare cu densitate de sarcină negativă pe atomul de “oxigen metanolului îngerat:
D. Covalente polare cu densitate de sarcină pozitivă pe atomul de oxigen . Atacă celulele retinei
E. Covalente polare de tip 0 şi de tip 1|:. '
. Provoacă degenerarea nervului optic
iTiUOUJ)
. Determina orbirea
77. Între moleculelede alcool se exercită legături: . Poate determina moartea
A. De hidrogen . Toate răspunsurile sunt corecte.
B. lonice
C. Covalente " 583. Metanolul se utilizează:
.'
D . Covalent—ionice DJ)
. Pentru prepararea băuturilor alcoolice
E . ionice de tip e şi de tip n. . Pentru prepararea compuşilor organici utilizati pentru obtinerea
maselor plastice a
colorantilor a răşinilor sintetice
578. Posibilitatea de stabilire a legăturilor de hidrogen intre moleculele de alcooli şi între . Pentm prepararea produselor cosmetice _.
moleculelede alcooli şi moleculelede apă explică: ”100

. Pentru prepararea medicamentelor '
: .
A. Culoarea şi mirosul alcoolilor . Pentru prepararea spirtului medicinal. .

?
B. Solubilitatea în apă şi mirosul alcoolilor _
C. Punctele de fierbere şi de topire anormal de ridicate precum şi solubilitatea 584. Etanolul se poate obţine prin:
alcoolilor în apă . Fermentatia alcoolică-a glucozei
D. Punctele de fierbere şi de topire ridicate precum şi solubilitatea în solventi organici . Adiţia apei la etenă
E. Vâscozitatea si culoarea alcoolilor.
mUOUJ>
. Hidroliza bazică a clomrli de etil“

. Reducerea aldehidei acetlce
579. Se consideră alcoolii: metanol (l). etandiol (ll), etanol (lil). glicerină (lV). Ordinea . Toate răspunsurile sunt corecte.
creşterii punctelor de fierbere este cuprinsă în şirul:
lV. ll. Ill.l 585. Prin distilarea soluţiilor apoase de etanol se poate obţine:
III. |. IV, Il A. Eter etilic
FPDF“?
ll, lV, III! B Ester etilic
IV, Ill, II.! C. Solutie de etanol 95-96 %
|. Ill, ll. IV. D. Etanol anhidru :
E. Produsul obtinut depinde de temperatură.

580. Metanolul se poate obţine:
A. Prin distilarea lemnului, prin oxidarea sub presiune a metanului, din gazul de' 586. Etanolul anhidru se obtine din soluţiile concentrate de etanol prin:
sinteză A. Distilare avansată
'
108 109
Teste grilă de- chimie organică Teste grilă de chimie organică
B. Distilare în vid'
A. în cosmetică şi la fabricarea trinitratului de glicerină
C. Distilare sub presiune B. Pentru a impiedica uscarea tutunului
D. Tratare cu soluţie de chr207 'C. Ca lichid în termometre
'_
E. Tratare cu substanţe avide de. apă (CaO) urmată de distilare. D. in compozitia bomboanelor pentru a preveni cristalizarea zahărului
'587. Etanolul, ingeral. provoacă:
. Stări depresive şi acţionează ca anestezic 593. Prin tratarea glicerinei cu exces de acid azotic se obtine:
OCU>
. Stimularea secretiei de apă şi de urină '
|. A. Trinitroglicerină
Senzatia de deshidratare dilatarea vaselor de sânge.inroşirea pielii şi senzaţie de
.
. B. Trinitratul de glicerină. lichid uleios incolor care explodează

căldură uşor
C. Trinitratul de glicerină lichid uleios incolor care explodează
Prin intermediul etanaluiui rezultat la metabolizare. crize de t"cat sau ciroză greu
.
D. Mononltrat de glicerină care explodează spontan
. Toate răspunsurile sunt corecte. v

/
_
588 Testul „cu fiola" pentru determinarea alcoolemiei constă în trimiterea aerului expirat 594 Prin tratarea glicerolului cu amestec sulfonitric, în exces, se obtine:
printr-orfiolă care conţine: A. Un eter al glicerinei cu acid azotic
. KMnO4/H2804 care se înveizeşte l'
-
B. Un dinitroderivat
. KMnO4/H20 care se decolorează
'
C. Un trinitroderivat
. KzCl'zO7/ H2304 care se inverzeste
lTlUOEIJ>
'
D. Un ester al glicerolului cu acid azotic
. Reactiv Tollens, care se inverzeste
E. Un ester al glicerinei cu acid sulfuric.
. Carbid care se inverzeste.
595. La descompunere a patru mol! de trinitrat de glicerină rezultă:

589. Alcoolul etilic se utilizează:
A. SHZO + 1/20; + 6002 + 3N2
Ca dezinfectant (spirt sanitar)
B. 6002 + 3H20 + N203
. La prepararea băuturilor alcoolice si a medicamentelor
C. 6002 + 3H20 + SNO;
. Ca solvent (spirt tehnic) la fabricarea lacurilor şi a
vopselelor
munca;»
D. 12003 + 10H20 +N02 + Q '

\
. Pentru prepararea explozivilor

. :
E. 12002+10H20+Oz+6N2+Q.
_
. Corecte A. B şi C. „
596. În laborator. glicerolul se identifică prin tratare cu: )

â€}
590. Printre utilizările etanolulul se pot înscrie:
*
A. Soluţie de KzCr207IHzSO4
> . Antidot pentru metanol. pentru că împiedicăformarea metanaiuiul
şi a acidului B. Reactiv Tollens ' ,
[
metanoic '
C. Solutie bazică de CuSO4

. Combustibil şi în industria parfumurilor
D. Solutie acidă de CuSO4 \
. Lichid pentru termometre —
moon:
E. Se pot utiliza toate metodele.
. Prepararea grăsimilor (
Corecte A, B şi C.
597. Dacă 64 g soluţie apoasă care contine metanol-şi glicerină în cantităţi echirnoleculare.
591. Glicerina (glicerolul) este: reacţionează cu 92 g sodiu de puritate 60 %. numărul de molidin fiecare alcool afost:
A. Lichid incolor, vascos, solubil în 2.4
apă şi în alcooli 0.4
B. Lichid galben. fără gust. cu miros
,
dulceag. numai în alcooli

solubil
0.8moop?
C. Utilizată pe scară largă la prepararea băuturilor alcoolice
D. Lichid vascos. cu gust dulce. insolubil în 1.2
apă 1.0.
E. Lichid incolor,.solubil în „apă, cu punct de fierbere mai mic
decât al etanolului.
592. Glicerina se utilizează:
110
'111
598. Dacă 64 g soluţie apoasă care conţine metanol şi glicerinăin cantităţi echimoleculare C' Se'lmpregnează pe kiselgur şi rezultă dinamita
reacţionează cu 92 g sodiu de puritate 60 %, numărul total de mult de alcool din D. Este constituent vinurilor
_al de calitate
soluţie a fost:
-
E Corecte A, B şi D.
0,8
0,4 604. Alcoolii:
'
1.2
01.09.57? A. Prezintă caracter puternic acid
0.6 B. Prezintă caracter slab acid
3.2. ||
—
.C. Pot reacţiona cu natriu şi hidroxid de natriu

D. Pot reacţiona cu natriu şi nu cu hidroxid de natriu
599. Dacă 64 g soluţie apoasă care conţine metanol şi glicerină în cantităţi echimoieculare, E. Corecte B şi 0.
reacţionează cu 92 g sodiu de puritate 60 %, numărul de grame de apă din soluţie a fost:
A. 7.2 - 605. Prin arderea completă a 59,2 9 alcool monohidroxllic saturat s-au obţinut 140.8 g
B. 43,2 dioxid de carbon. Alcoolul supus arderii poate fi: ;
'
C. 21,6 . C4H1oo
D. 14,4 . 1-butanolul
' —
E. 10,2. !' ”10057"?

. 2—butanoiul
. 2-metilpropanoiul
-600. Dacă 64 g soluţie apoasă care conţine metanol şi glicerină în cantităţi echimoleculare, . Oricare alcool enumerat.
reacţionează cu 92 g sodiu de puritate 60 “l'a, numărul de grame de metanol respectiv
de glicerină din soluţie afost: .
)
606. Prin arderea completă'a 59,2 9 alcool monohidroxilic saturat s-au obţinut 140,8 g
36,8 respectiv 12,3
'
dioxid de carbon. Volumul de aer (20 % oxigen) folosit la ardere a fost:
'
A. 504 L
. 50.0 respectiv 50,0
. 12,8 respectiv 36,8
munca:; B. 107,52 L
. 18,4 respectiv 18,4
C. 112 L
. 18,4 respectiv 6,4.
D. 537,6 L
E. 100,8 L.
601. Alcoolii primari se pot oxida cu soluţie de: !
. KMHO4/Hzo 607. Prin arderea completă a 51,6 9 alcool mondhidroxilic mononesaturat au rezultat 132 g
. KMn04/H2504 dioxid de carbon. Numărul de moli de alcool ars a fost:
010061)
. KgCi'207/ HzSO4 3,0

. Reactiv Tollens 1,8
. Corecte B şi C. 0,6 01.00.03?
1,2
602. lndicaţl in ce raport molar se află etanolul cu pentanolul dacă la arderea separată 4,8.
rezultă aceeaşi cantitate de apă:
A. 1: 2 608. Alcoolii terţiari:
,5: 2 A. Conţin trei grupe hidroxil viclnaie
mp0? :3
PNP—t
B. Conţin trei grupe hidroxil geminale
:1 C Conţin o grupă hidroxil pe un atom de carbon terţiar
:5. D. Se autooxidează spontan
E. Grupa hidroxil se află pe un atom de carbon din mijlocul unei catene.
603. Glicerina:
A. Seobţine prin hidroliza grăsimilorîn mediu bazic 609. Volumul de soluţie 1/3 M KZCr207IH2304, utilizat la oxidarea a 0,4 moli de 2—hidroxl—3—
B. Se obţine prin hidroliza grăsimilorin mediu acid penténa este:
112 '113
A. 2000 mL
' -
,
'.
„
615. Nu este posibilă reacţia:
B. 0.2 L
' -
„
A. Acetilenă + sodiu
C. 200 mL
D. 2 L
'
'
, _
-_ B. Etanol +sodiu
C. Fenol + hidroxid de sodiu
D. Propanol + hidroxid de sodiu
'
'
E. Corecte A si D.
'
.
E. Metanol + potasiu.
610.Prin oxidarea 2-hidroxipropanului se obţin. cu randament de 80 %. 580 g propanonă.
Cantitatea de alcool care a reacţionat a fost: ; 616. Din 471 g clorură de alchil rezultă 324 g alcool cu un randament de' 90 %. Alcoolul
A. 750 g rezultat are formula moleculară:
B. 600 9 A. CH40
C. 10 moli B. CszO
C. C3HaO
D. 4809
E. Corecte B şi C. D. C4H1oo
-
E. CsHuO.
611.Prin oxidarea 2-hidroxipropanului se obţin, cu randament de 80 %, 580 g propanonă. _
Cantitatea de alcool introdusă… proces afost: ! 617. Nu reacţionează cu hidroxidul de sodiu:

A. 600 9 A. Fenolul
'
B. 10 moli -
' ' B. Metanolul
C. 12.5 moti ..
'
.
- C. Acidul acetic
D. 750 g . | D. Clorura de etil
'
E. Corecte C şi D. E. Naftolul.
612. Prin deshidratarea neopentanoluluise obţine: 6l8. Alcoolul o-hidroxibenzillc reacţionează cu:
A. Neopentenă A. Acid benzoic
B. 2-metilpropenă B. Clorură de natriu
C. 2—metil-2-butan \
C. Natriu
D. 3—metil-1-propenă D. Hidroxid de natriu
E. Reacţia nu se produce. E. Corecte A. C si D.
613. Prin arderea unui amestec de metanol şi de etanol s-au obţinut 40.32 dm3 dioxid de 619. Etanolul poate reacţiona'cu:
carbon si 50.4 9 apă. Compoziţia în procente de moli a amestecului afost respectiv: A. Clorură de natriu
A. 20. 80 „ B. Hidroxid de natriu
B. 80. 20 C. Fenoxid de natriu
C. 50. 50 D. Sulfat de natriu
D. 25. 75 E. Niciun răspuns corect.
E. 75. 25.
620. Produsul principal al reacţiei de oxidare cu KgCr207/HZSO4 a 3-hidroxi-2-metil-1-
614. Prinarderea unui amestec de metanol şi de etanol s—au obţinut 40.32 dm:s dioxid de pentenei este:
carbon şi 50.4 9 apă. Compoziţia în procente de masă a amestecului a fost respectiv: '
A. 3-hidroxi-1-pentanal
A. 85.19: 14.81 e. 3-hidroxi-2—pentanonă
B. 29.62; 70.38 C. 2,4—pentandlonă
0. 14.81; 85.19 . o. 2.3-pentandionă
D. 41.021 58.984 E. Acid 3-hidroxlpentanoic.
'
E. 58,98; 41,02.
114 115
621. Alcoolul n—butilic şi dietileterui sunt izomeri de:
A. Catena 627. Alcoolul propllic poate reacţiona cu:
B. Poziţie „
x._A Sodiu
C. Functiune ; 'B. Hidroxid de sodiu
D. Conformaţie _
C. Carbonat de sodiu
' D. Acid
E. Catena şi de poziţie. '
acetic
E. CorecteA şi D.
622. Câţi dintre izomerii alcooli ai alcoolului
mononldroxllic saturat, care conţine 7241 % C 628. Prin arderea a 5 moli
unt rezistenti la acţiunea solutiei de K2Cr207/H2304Z : de 2-propan6l se consumă un volum de aer (20 % oxigen) egal cu:
5040 L
["D.G.m?“ 2520 L -
\!!»th mana?
. 1260 L
504 L » .
1008 L. '
-
:
:
623. Prin arderea alcoolului sec-butilic 629.Cantitatea de fenol (g). de puritate 47 %, necesară
se obtine: pentru obţinerea a 150 g de acid
A. 2- butanonă acetilsalicilic 40 % este:
B. 1-butanal A. 31 „33
C. Dioxid de carbon şi apă 8. 19,58
D. Carbon şi hidrogen -C. 78.33
'
E. Acid acetic şi acid propanoic. D. 66.66
E. 10.33.
624. 2-Butanolul se poate obţine prin:
A. Adlţia apel la 1-butenă 630. Obtinerea eterilor fenolului este o reacţie de:
B. Adiţia apei la 2-butenă A. Adlţle '
C. Hidroliza 2—clorobutanului B. Acilare ,

D. Corecte A şi B C. lzomerizare
E. Corecte A. B şi C. D. Amonoxidare
E. Alchilare.
625. Care dintre alcoolii X respectă schema:
H ° 631. Esterii fenolului se obţin pn'ntr—o reactie de:
x—L—m' Y A. Autocondensare
+ H20
A. Etanol. 2-propanol,2-butanol B. Autooxidare
B. 2-pentanol, alcool izopropilic, 2-hexanol C. Acilare
C. 1-pentanol, 2—butanol, 2—hexanol D. Alchilare
D. Corecte A şi B E. Acilare şi alchilare.
E. Corecte A şi C.
632. Prin tratarea fenoxidului de natriu cu clorură de izobutiril se obţine:
626. Alcoolul 3- metilbutilic . Butirat de fenil
(1-hidroxi-3-metilbutanul) se poate obţine din 3 —meti|butanal prin: Fenllat de izobutiril
A. Aditie de apă .
lzobutirat de fenil
lTIOOCU>'
B. Oxidare .
C, Ardere . Fenilat de izobutii

D. Tratare cu acid sulfuric . izobutirat de fenoxid.
-
E. Adiţie de hidrogen.
633. Prin tratarea fenoxidului—de natriu
cu clorură de acetil se obţine:
116
'117
. ' .
. Un derivat clorurat B. compuşi ionici

. Un derivat saturat'acetic C. Compuşl insolubili în apă
'mppmre
Un eter D. Compuşi stabili în mediu acid
Un ester E. Corecte A şi B.
. Un compus de adiţie.
.
640. Fenoxlzil sunt:
634. Acidularea soluţiilor de fenoxizi prin barbotare de dioxid de carbon se utilizează . Compuşi Ionici. solubili în apă
pentru: . Compuşl lonici, lnsolubill în apă
A. Prepararea acidului carbonic . Compuşi ionici. care reacţionează cu acidul carbonic
mcob>
B. Precipitarea carbonatuluide sodiu . Corecte A şi B

C. Dizolvarea fenolului în apă . Corecte A şi C.
D. Separarea fenolilor din amestecurile cu alte substanţe '_ :
E. Are numai importanţă de laborator. 641. La tratarea fenoxldului de natrlu cu acid clorhidric rezultă:
.
-
,'
. Clorofenol şi clorură de sodiu
635. Fenolul este: . Fenol şi clorură de sodiu
. Acid fenolic şi clorură de sodiu
. Solubil în apă " 1110003)
, lnsolubilîn apă '

. Ciorofenolat de sodiu
moom>
. Solubil în soluţii de hidroxizi alcalini »
' '
. Reacţia este impdsibllă.
. Solubil în soluţie de hidroxid de sodiu
Corecte B, C şi D. '
. . .
|
642. Fenolii sunt compuşi hidroxilici care conţin gmparea funcţională —OH, legată de:
A. Un atom de carbon primar
636. Caracteristice grupei —OH din fenol sunt reacţiile: B. Un atom de carbon terţiar
. Cu sodiu şi cu hidroxid de sodiu C. Un atom de carbon secundar
. Oxidare şi esterificare D. Un atom de carbon care face parte dintr—un ciclu aromatic
. Esterificare şl eteriiicare E. Un atom de carbon din orice catenă ciclică.
rnuomzo
.:
. Corecte A şi B
Corecte A şi C. 643. Dihldroxifenolil se pot prezenta 'sub forma a:
A . Trei izomeri de poziţie (otto, meta, para)
637. Eterii fenolului se obţin din: B. Trei Izomeri de catenă (orto niste, para)
A. Fenol şi alcool C. Treiizomeri de funcţiune (orto. meta. para)
B. Fenol şi derivat halogenat D. Doi izomeri optici
C. Fenoxid şi derivat halogenat E . Doi izomeri de funcţiune.
D. Fenoxid şl clorură acidă
E. Toate metodele sunt posibile. 644. Dacă se tratează fenoxidul de sodiu cu clorura de etil se obţine ca produs principal:
Etilfenol
638. Ordinea crescătoare a caracterului acid al
substanţelor este prezentată… şirul: Clorofenol
A. Fenol apă. etanol, acid carbonic
. Clorură de fenoxid
-
moop)?
B Apă. etanol, acid carbonic, fenol

. Etil-fenil-eter
C. Acid carbonic. apă. fenol, etanol
. Se pot obţine toate substanţele.
D. Etanol. apă. fenol. acid carbonic
E. Etanol. fenol. apă, acid carbonic. 645. S-a barbotat dioxid de carbon prin 232 g soluţie de fenoxid de natriu. Dacă s-au
obţinut 84. 6 g fenol cu randament de 75 %, procentualitatea soluţiei de fenoxid afost:
639. Fenoxizli de natriu sunt: A. 1'.3 92
A. Produşii de reacţie ai
fenolului cu sodiu sau cu hidroxid
de sodiu
a. _75
ns 119
„m.m....„y,„...—„..;-.... ac…—„—....„u..,…-.—,m.—
-„….-..— »
._.—.….. ...-.-,„ —

C. 40 ”B. Se obtine prin tratarea fenolului cu hidroxid de sodiu
.
D. 60
„C. „'Este un compuscovalent
E. 12. "D. Reactionează cu bromura de proplonil
„* -
'
E. Corecte A, B şi D.
646. Gruparea —OH fenolică este mai polară decăt alcoolică. În
gruparea -OI—i consecint
fenolii prezintă caracter acid:
651.Pentru benzen şi fenol sunt adevărate afirmatiile:
A. Mai slab decât al alcoolilor ….
A. Gruparea hidroxil din fenol activează nucleul aromatic determină
B. Mai accentuat decât al alcoolilor ' si reactii de
C. Mai accentuat decât al eteriior
( '_
substitutie mai uşoare ale acestuia fată de benzen '
B. Gruparea hidroxil din fenol dezactivează nucleul aromatic determină

D. Identic cu al alcoolilor şi reactii de
substitutie mai uşoare ale acestuia fată de benzen .. -
C. Gruparea hidroxil din fenol activează nucleul aromatic şi determină reactii de

substitutie mai dificil de realizat ale acestuia fată de benzen' ' '
647. Care afirmatie este corectă:
D. Gruparea hidroxil din fenol activează nucleul aromatic şi
A. Alcoolii reactionază cu hidroxidul de natriu determină reacţii de
eliminare mai uşoare ale acestuia fată de benzen
B. Alcoolii reactionază cu carbonatul de natrlu
E. Participă la reactii de substitutie cu aceeaşi uşurintă.
C. Fenolii reacţionează cu carbonatul de natriu i'
D. Alcoolii reacţionează cu natriu, fenolii reacţionează
cu natriu şi cu hidroxidul de natriu 652.Soiutia aposă de fenol este slab acidă deoarece:
E. Toate atirmatiile sunt adevărate deoarece atăt alcoolii 'cat si fenolii prezintă
caracter '
A. Concentratia ionilor de hidroniu este mai mare decât cea" a ionilor de hidroniu
a'cld.
! .
proveniti prin ionizarea apei pure
l
. Valoarea pH-ulul este mai mică de 7
„_
648. Dintre substantele din şirul de mai jos, hîdrochinona '

este: . Contine un deficit de ioni hidroniu
°“ "
_
on OH
moom
OH CH3 CH;
.
. . Corecte B şi C
Î
. Corecte A şi B.
Î
,OH .O” »”
©1014 653.Într—o soluţie putemic bazică, fenolul se va deplasa într—un câmp electric continuu
înspre: \
A. Anod
OH OH
B. Catod ,
" … N V VI
.'
C. Nu se va deplasa
„ '
A
D. Nu se poate aprecia
B.
C. IV
D
654.Esteril fenolului se obtin prin tratarea:
E
A. Fenolului cu acizi minerali
B. Fenoxiziior cu haiogenuri acide
649. Numai substante cu caracter acid sunt cuprinse în şirul:
C. Fenoxiziior cu derivati halogenati
A. Fenolul, acetilena, formiatui de sodiu
D. Fenolului cu acizi carboxilici
B. Acetatui de potasiu, etanolul, propina
C. Fenolul, acidul acetic, acetilena
D. Fenoxidul de sodiu, etoxidui de potasiu, acidul fumaric
E. Alcoolul etilic, propionatul de calciu. acetona.
655. Fenolul se poate obtine prin:
A. Reactia clorobenzenuiui cu apa
B. Okidarea toiuenuiui
650. Despre fenoxidui de natriu se poate spune:
A. Se obtine prin tratarea fenolului cu sodiu
C. Reactia benzenului cu apa
D. Décarboxilarea aciduiul benzoic
120
'121
Teste grilă de chimie organicăf' Teste grilă de chimie organică
4
'
' '
E. V.
E. Niciun răspuns corect. »
..
din şirul de mai pirogaiolul este:
659. Dintresubstanţele din şirul de mai jos, orfo-crezolul este:
656. Dintre
©°
Hsubstanţeleo oil-îs. OH OH . CH3 (:|-i3
.
H OH
© ©© ©°© Î
[
Oi-l l „OH
©[OH
© ?“ =
.
.
' '
OH
0H_
-
OH' OH
| v | || … lV v'
Î'
.
"'
A. I . . A. ll
_
'
B.
' B. Iii ,
Il ; ,.
'
C. lV .
C. VA
'
D. VI
' -
.
D. IV
„ .
E. v. |. E. Vl.
'
' ' 660. In fenoli, gruparea funcţională hidroxil este legată de un rs'diCal:
657. Dintre substanţele din şirul de mai jos. pirocatechina este:
'
-
©
B. Arll
©o“ él… OH
'
c. Acil
D. Alchil
'E. Cicloalchil.
nesaturat
OH 4
'
661. Dintre din şirul de mai
01:35, para-crâzolul
este:
OHsubstanţeleOH
'
! li lil iV V “:
A. Vl °”
B. lV
C. lll
D. ||
E. |.
V
658. Dintre substanţele din şirul de mai jos. rezorcina este:
!
OH OH OH CHa CHa A. |
OH
OH OH 3- "
°“ 0. N
,
D. VI
OH E. V.
OH .
OH OH . .
.
corecte referitoare la actdltatea fenolului sunt:
.
662. Afirmatiile
' “ … N V Vl A. Fenolul este un acid mai tare decât etanolul
_
A. | B. Acidul sulfuric este un acid mai tare decât fenolul

5- ” .
C. Acidul acetic este mai slab decât fenolul
C- … D. Apa este un acid mai tare decât fenolul
D- 'V E. 'Corecte A şi B.
"123
„
122 .
_
…
-„„,. -..\.--—;A..,tg.-.…nu.“—“J.K.:.,-'Murnu,-m.:J-i-J.„.'—J..»...(”,".,...… .. . ...
Teste grilă de chimie-organică

Teste grilă“ de chimie organică
663. Dintre substantele” din şirul de C. .Sunt izdmeri'de poziţie
maijos, 4—metlltoluenuleste:
.D. Sunt omologi
'
on cu cu OH CH.
'
ca,
„
E. Sunt izomeri de catenă.
Î '
OH
:
OH '
:OH 667. Un mol de aicool 3-hidroxibenzilic reacţionează cu:

OH OH . 2 moll de sodiu
'
. 2 moli de hidroxid de potasiu
OH :
| u cn, mUOUJ>
. 1 mol de hidroxid
de sodiu
… N v
A. Vl vu
. Corecte A'şi C
5. || . Corecte A şi B.
C. Ill '
'
D. |v 668. Din 6 kg amestec de crezoli s—au separat 2.4 kg odo—crez'ol. 1,6 kg 'meta—crezol
restul para-crezol. Compoziţia procentuală amestecului şi
E. V. a de reactie este:
A. 40 % arta-; 22 % mele—; 38 %
para-
'664. Substanta B. 60 % Odo-; 18 % meta-; 22 %.para—
C. 40 % otto—; 26.67 % meta-; 33.33 %
i»-
para-_
D. 50 % arta-; 30 % meta—; 20 %
para-
E. Nu se poate aprecia.
669. Dacă 5 moli de fenol'reacţionează cu hidroxid de

OH sodiu. cantitatea de fenoxid de
se poate denumi: sodiu obţinut şi cantitatea de solutie de hidroxid de sodiu 20 % folosită
sunt:
A. Meta-crezol A. 580 9; 1200 9
B. Meta-hidroxitoern B. 0,580 kg; 1 kg
C. Mefa—metilfenol C. 600 9; 1000 g -
D. 1-hidroxi-3-metilbenzen D. 580 9; 1000 g -

-
E. Toate denumirile sunt corecte. E. Corecte B si D. *
665. Precizaţi afirmaţiile incorecte: 670. Aranjaţi in ordinea creşterii caracterului acid. compuşii: apă (1); metanol (2); acid
A. Crezolul este un fenol
„
acetic (3); fenol (4); acid clorhidric (5).
polihidroxilic
.4>1>2>3>5
»
'
B. Naftolul este un fenol
monohidroxilic
C. 1—Hidroxi-1-fenilmetanuleste un fenol 5<3< 2 <4< 1
monohidroxilic
D. Rezorcina este un fenol dihidroxilic
moop>
.3<5<2<1<4
E. incorecte A şi C. .2<1<4<3<5
. 4> 1 > 3 > 2 > 5.
666. Între substantele
671. Denumirile corecte ale compuşilor. în ordinea enumerată sunt:
CH; cea '
CHz—CHz—OH
&&
O—CHz—CH3
există relaţia:
OH HO
_
© ©
A. SUnt izomeride funcţiune HZC-CHa
B. Sunt substante identice ( 1). ( 2) ( 3) ( 4)
A.. 1—hidroxi-3-metilbenzen; 1-hldroxl-4—etilbenzen;
124 1—hidroxi-2—feniletan; etil—feniI-eter
“125
B. Mera-crezol; 2—etiltoluen; hidroxietiltoiueneeter etilic 'A.'„ 58 g

.,
- .
.
C. Meta-xilen; paralcrezol; alcbol benziiic: eter fenoiic

'
B. 2909 . .
C. 232 g \
D. Toluen; xiien; fenol; fenoxietan
E. Toate răspunsUrlle sunt corecte. D. 400 9
E. 1459.
672. Pentru alcooli şi fenoli, referitor la caracterul acid. se poate afirma:
fenol „(4)'.
A. Alcoolii şi fenolii au caracter acid şi de aceea pot reacţiona cu bazele tari 678. Creşterea caracterului acid în seria: acid formic (1); acid acetic (2); apă (3);
B. Doar alcoolii pot reactiona cu bazele tari. iar fenolii pot reactiona şi cu metalele
'
.etanoi (5); este:
active A 5; 4; 3; 1:2
C. Fenolii pot reacţiona cu bazele tari. iar alcoolii pot reacţiona doar cu metalele B. 5;4;3; 2;1
alcaline .
C. 5. 3; 4; 2: 1 _.
D. „Caracterul acid al alcoolilor este mai mare decât aifenolilor ' D. 1. 2; 4; 3. 5
E. Alcoolii şi fenolii sunt acizi detărie egală.
'
..! _. E. 5:413' 2,1 g
673. Despre oxidarea alcoolilor se poate afirma: 679. Volumul de gaz degajat în reacţia unui mol de etanol cu sodiul metalic este: .
A . Produsul oxidării energice a n—propanolului este acidul propionlc —

|- A. 22.4 L
B. Produsul oxidării blânde a n—propanoluluieste propanalul . ,
B. 11.2 L
C. Produsul oxidării blânde a 2-propanolulul este'aceto'na ' ' C. 33.6 L
D. Corecte Aşi B .
l
- D. 44.8 L
E. Corecte A. B şi c. . |. E. 16,8 L.
.
680. Cantitatea de soluţie 20 % NaOH necesară în reacţia totală cu 1 mai hidrochinonă

674. Obţinerea acetatului de fenil se poate realiza prin reacţia:
A. Fenolulul cu acidul acetic este: , „
&&
B. Fenolatului de sodiu cu acidul acetic A. 80 g 53%
a. 400 g
'
' ştii
c. Fenolatului de sodiu cu clorura de etil
<
. . . _
'
C. 200 g
'
D. Fenolului cu clorura de acetil, în mediu acid
E. Fenolatului de sodiu cu clorura de acetil. D. 800 g ,:
'
==; E. 600 g.
675. Clorurarea şi bromurarea fenolului prin reactia de substitutie se realizează:
A- in prezenta radiatiilor ultraviolete 681. Alcoolii sunt izomeri de functiune cu:
B. Mai greu decât cea a benzenului A. Fenolii
C. in prezenta FeCIa sau FeBrg B. Cetonele
D. Până la obţinerea derivatiior pentahalogenaţi ai fenolului c, Hidroxiacizii
E. Până la obtinerea derivatilor tetrahalogenaţi ai fenolului. D: Cicloalchinele
E. Eterii.
676. Datorită caracterului slab acid al alcoolilor. aceştia:
. Nu reacţionează cu metalele alcaline Solubilitatea în apă a alcoolilor se explică prin stabilirea legăturilor de hidrogen între
'
682.
.' Schimbă culoarea indicatorilor acido-bazici
grupele functionale -0H şi moleculele de apă. Considerând n-propanoiul (l). 1,2-
. Reactionează uşor cu bazele tari
1110001)
propandiolul (ll), 1.2.3-propantriolul (ill), solubilitatea lor în apă creşte în ordinea:
. Sunt deplasaţi din sărurile lor de acidul acetic Ill. ll. !
. Reactionează doar cu bazele tari şi cu metalele alcaline. . !. il. Ill

moom?
. II. |, Ill
677. Determinaţi cantitatea de produs final obţinută la oxidarea blândă a 5 moli de 2-propanol.
. l. lil. il
de puritate 80 %: . „Au aceeaşi solubilitate avănd acelaşi număr de atomi de carbon.
1.26 '127
Testegrîlă de chimle'org'anioă
Teste'grilă de chimie organică
683. Prin tratarea glicerinei
cu HN03/sto4'se obtin:
A. Trinitrat de glicerină
'
B. Esteri
.
C. Trinitroglicerină "Vill. 'Amine

D. Un nitroderlvat
E. Corecte A şi B. '
689. Pentru acilarea orto-izopropllanilinei
se pot utiliza:
684. Din metanolul obţinut A. Clorura de etil
prin oxidarea. cu randament de 80 %, a 168 ',
B. Clorura de acetil
L (e.n.) metan, s-au
obţinut 1200 g solutie cu
procentualitatea: '
C. Clorura de benzoil
A. 16
B. 8 D. Clorobenzen
C. 12.8 E. Corecte B şi C.
D. 20
E. 15. 690.EtiI-dlmetii-amlna se poate acila cu:
A. Clorura de acetil
685.Fenoxidul de potasiu se poate B. Clorura de benzoil
obtine din: C. Clorura de etil
. Fenol şi carbonat acid
de potasiu D. Reactia este imposibilă
. Fenol şi carbonat de
potasiu
OCU>
. Fenoi şi hidroxid de
E. Orice halogenură acidă.
potasiu
. Corecte A şi B
*
mU
691.Se poate alchiia:
A. Metilamina'
686.Reacţia dintre formiatul de natriu şi fenol B. Dietiiamina
> . La încălzire este posibilă: C. Fenildimetilamina
B. Numai în mediu de acid D. Clorura de tetraetilamoniu
formic
C. Numai în topitură E. Corecte A, B şi C.
D. Numai catalitic
E. Esteimposibilâ, 692. Reactionează cu HNOleCI şi formează săruri de diazoniu:
. Odo—tolilamină
Feniiamină
'\—_._
687.Compusul C5H603 poate fi: .

A. Benzen ozonat mGOW)
. Benzilamină
B. Hidrochinonă' . Corecte A şi B
C. Pirogalol . Corecte B şi C.
D. Acid benzoic
E. Anhidridă ftalică, 693. Compusul C2H5-NH-CHz—CGH5 se
numeşte:
A. N-etlI-benzollamină
688.Cel mai pronunţat caracter acid B. Benzil-etilamlnâ
prezintă: ' '
A. Apa C. Dibenzilamină
B. Metanol D. Etil-fenilamină
C. Acetllena E. N-etil—benzenamină.
D. Hidrochinona
E. Dimetilamina, 694. Compusul CzH5—CO-NH-CSH5 se numeşte:
A. Fenil-propionilamidă
B. Propionilanilină
C. Nrfenilpropionamldă
D. Propionanilidă
128
'
129
Teste grilă de chimie Organică Teste grilă de chimie organică
' 4
E. Toate răspunsurile sunt corecte. '

.
—
-
- .
701Î0bţinerea- p-nitroanilinei plecând de la benzen se poate realiza prin şirul de
„transformări: „
.
'
695. Prin alchilarea amoniacului se pot obţine:
. Amine primare'
'
: '
. Nitrare. reducere, acilare. nitrare. hidroliza
. Nitrare, nitrare. hidroliză. acilare, reducere
. Amine secundare . Nilrare. reducere. hidroliza. aciiare, nitrare

MODE?)
. Amine terţiare . Reducere. nitrare. nitrare, aciiare. hidroliză

moocn>
. Săruri cuaternare de amoniu . Hidroliza, nitrare. reducere. nitrare. acilare.

'
. '
702.Prln nitrarea directă a fenilamineise obţine preponderent:
696. Trimetilamina se poate acila cu: . Orto—nitrofenilamină
—
'
. Clorură de etil . Para-nitrofenilamină

Clorură de acetll "ICCF-D)
. Meta-nitrofenilamină
Acetat de etil
mopţu> ' .“
. Orto—nitrofenilaminăşi para-nitrofenilamlnăîn cantităţi echivalente
. An…dddăacehcă -' . Niciun răspuns corect.
703.Bazicitatea aminelor se poate evidenţia prin reacţia cu:
697. Prin acilarea aniiinei se obţine: '
. . A'cizi. amoniac, alcooli b;;r
'
O amidă N-substituită .- Acizi. apă. indicatori acido-bazici
Un ester al acidului acetic . Alcooxizi. amoniac. acizi

mobw>
.
. Un ester al fenolului . indicated acido-bazici, amoniac. acizi

mona? ' i
' -.
. O amină secundară . Acizi. săruri. apă.

Un acetat.
704.89 pot diazota aminele din şirul:
698. Nu este corectă denumirea: > . Aniiina. 3—cloroanilina. a—naftllamina
A. CaHs—NH2_ anilină B. N-metllamlna. 2-bromoanllina. B-naftilamina
B. C5H5-CHz-NHzlbenzilamină C. Aniiina. etilamina, fenil-metilamina
C. C5H5-CH2-NH2. fenilamină D . Fenilamina. 4—bromoanilina. N-etilanillna
D. lncorecte C şi E E . Dimetilamina. anilina, B—naftilamina.
E. (CH3)2CH-CH2-NH2,n—bulilamină_
705.Efedrina (1—fenii-1-hldroxi-Z-amlnometilpropanul) cu efect vasoconstrictor poate
699. Funcţia amino, se protejează. in reacţiile intermediare. prin: reacţiona cu:
. Alchilare -
A. Sediu. hidroxid de sodiu. clorură de metil

Oxidare B. Sediu. hidroxid de potasiu, acid clorhidric
. Hidroliză C. Sediu. clorură de etil, acid clorhidric
mpom>
Acilare D. Acid clorhidric, hidroxid de sodiu. acetat de etil

. Reducere. E. Clorură de etil, metan. cupru.
700. 0 amină acilată se poate transforma într—o amină neacilală printr-o reacţie de: 706. Prin monoalchilareaaminobenzenuluicu oxid de etenă in raport molar 1 : 1
se obţine:
Reducere , .
Ono-etilanilina
.
. Nitrare Para-etilaminobenzen
.
. Hidroliza
_mUOcu? moom>
. Etanolanilina
. Aichilare
. N-2-(hidroxietil)aminobenzen
. Oxidare.
. Corecte C şi D.
130 “131 .
„..-.… -.....„„ „…… ,

T
707. Se pot alchila:
'
713.1Reactiile d'inltre'sărurîle de diazoniu cu aminele aromatice, cu fenolii sau cu derivaţii

. Numai aminele primare . acestora se numesc reacţii de:
,
. Numai aminele secundare . Diazotare avansată

. Numai aminele terţiare Cuplare
moom>
.
. Aminele primare, aminele secundare şi aminele terţiare MUST)
Condensare fenolică
.
. Corecte A. B şi C. Adlţie aminică
.
. Acilare.
708. Prin mono-, di—, trialchllare. aminele: '
,
A. Îşi pierd caracteml bazic 714. Alchilarea aminelor se poate realiza cu:
B. Îşi accentuează caracterul reducător A. Derivat! halogenaţi
C. Îşi păstrează caracterul bazic ,
B. Cloruri acide
D. Se transformă în compuşi cu caracter acid .
' C. Oxid de etenă V
—-
E. Aminele nu se pot alchila. -'
„ D. Corecte A şi C ,
„
E. Corecte B şi C.
709. Se pot acila: „
.
. Fenil-etilamina '
715. Prin alchilarea aminelor cu oxid' de etenă se obtin compuşi care conţin în [moleculă
. Difenilamina grupări functionale:
'
—
.
. Benzil-metilamina "
' '
Hidroxilşicarbonil
munca):—
.
. Fenilamina . Hidroxîl şi amino
!
Toate aminele amintite.

»
,
—.
moom>
. Amino şi carboni!
. Hidroxllşletenil
710. Se pot acila, respectiv alchila, aminele: Corecte B şi D.
.
A. Trifenilamina
B. Fenilamina 716. Din iodură de metil şi amoniac se obţine'unamestec de metilamină, dimetilamină,
C. Difenilamina trimetilarnină şi iodură de tetrametilamoniu în raport molar de 2 :..1 : 3 : 2. Volumul de
D. Corecte A şi B amoniac de puritate 80 % consumat pentru obţinerea unui amestec cu masa de 171 .5 g'
E. Corecte B şi C. a fost: l
. 171.5 L
711. Aminele prezintă caracter bazic: . 151,2 L
. Datorită celor 3 legături o N-H . 120,96 L
lTlUOUJ>
. Datorită celor două legături (: N-R şi a unei legătururi o N-H . 189 L

. Datorită perechii de electroni neparticipanţi de la atomul de azot . 241 „07 L.
nioocn>
. Determinatde natura radicalilor alchil sau aril din molecula lor
. Toate răspunsurile sunt corecte. 717. Soluţia apoasă a unei amine primare:
A. Prezintă caracter bazic
712. Ordinea crescătoare a bazicitătii compuşilor. difenilamina (|), amoniac (ll). etiiamina (lil). B. Conţine ionii R—NH;+ şi HO"
anilina (N) este cuprinsă în seria: C. Numai aminele tertiare prezintă caracter“ bazic
A. lll,|l,lV,l D. Prezintă caracter neutru
. ll,lV,l.|l| E. Corecte A şi B.
[110007
. |. N, ll, lII
. lV, l,l|, lll 718. Dacă reacţionează fenilamlna cu acidul clorhidric pot rezulta:
. l,ll.lV.|ll. A. un compus exploziv
B. Un compus ionic
C. Clorura de fenilamoniu
132 133
D. Clorhidrat de enilină
E. Corecte B. C şi D.
;
. ,
719. Acidul fenilsulfamic CaHş-NH-SO3H prin încălzire la 100°C se transformă în acid arta-'. - -
725.Sunt corecte afirmatiile:
_).Toate aminele primare sunt mixte
respectiv para--aniiinsuifonic printr-o reacţie de:
B . Benzilamina este o amină aromatică
izomerizare
C. Benzilamina este o amină primară
.Deshidratare ' D . Etilendiamlna este o amină secundară
ţTiUţ'DFUZD
Adiţie .
E . Corecte B şi C.
.Transpoziţie
.Eiiminare.
726.Pentru alchilarea aminelor se pot utiliza:
. Clorura de
vinil
720 Dintre compusii de mai jos. cea mai tare bază este:
Clorura de propil ;
. Dietiiamina
.
. Clorura de benzoil
. Etilamina
iTIUOUJ>
. Clorobenzenui
. Anilina
m00m>

. Acetanilida
.
. Amoniacul. '
727.Prin tratarea feniiaminei cu iodură de izopropii in prezenta FeCla. se obtine:
se face cu: N—lzopropilfenilamină
721. Acilarea aminelor primare nu
Clorură de acetil . N- propilfenilamină
. Orto- şi pem-lzopropiiamlnobenzen
munca;»
. Anhidrida acetică
. Clorură de benzoil
moom> . Orto- şi meta-izopropilaminobenzen
. Clorură de propionil
. Reacţia este imposibilă.
Acetamidă.
728.Dacă se tratează N-metilanillna cu iodură de etil, in mediu de amoniac, se obtine:
.
. ..
722. Este corectă afirmaţia: . Orto-metiI—N-metilaniiina

A. Aminele primare sunt mai bazice decăt aminele secundare . Para—metii—N-metilanilina
B. Aminele terţiare sunt cele mai puţin bazice dintre amine
moom>
. N, N-dimetilanilina
C. Aminele aromatice sunt mai bazice decât cele alifatice . N-etil-N-metiianilina
D. Aminele secundare sunt mai bazice decât aminele primare . CorecteAşi B.
E. Aminele aromatice sunt mai bazice decăt amoniacul.
729.În reactia:
723. Referitor la anilină este incorectă afirmaţia: RNHz + R1COCI —v X + HCl
. Este o bază mai slabă decăt
metilamina Substanţa X este:
Este o amină aromatică A. Un aminoester
. Se poate acila
moop—=> B. 0
amină acilată
. Reacţianează cu acid clorhidric gazos
formând clorhidratul de anilină C. O amină secundară
. Este cea mai bazică amină. D. 0 amidă substituită
E. Corecte B şi D.
724. Ordinea crescătoare a bazicitătii pentru compuşii. amoniac (1 ). anilină (2). dietilamină (3) .:
şi etilamină (4) este: 730. Dintre aminele cu formula moleculară C5H13N nu se pot acila:
1.2
.
A. 1. 2. 3, 4
B. 2 4 3
C. 3.4.1,2 3
134 '135
Teste grilă de chimie organică Teste grilă de' chimie organică
___î
D. 4 -
DJ Hidroxiacizi
E. Toate.
E. Săruri de diazonlu.
I
.
731. Câte săruri cuaternare de amoniu rezultă din reacţia 1 : 1 a aminelor cu formulă“ '
737. Prin tratarea aminelor primare aromatice cu acid azotos în prezentă de acid clorhidric
moleculară CanN cu CHgl:
A. 2 se obtin:
A. Acizi
B. Alcooli
!'".UPPJ ivi-ht»)
.C. Aldehlde
D. Hidroxiacizi
.'“
E. Sărurlde-diazoniu.
738. Referitor la amine sunt adevărate afirmatiile:
A. Fenilamina se obţine prin reducerea nitrobenzenuiul:
A. Termenii interiori sunt solizi
B. Prin ,acilarea anilinei se obtine o amidă substituită
1
B. Temeni! interiori sunt gazoşi

C. Aminele primare se obţin prin reacţia de alchilare a benzenului
C. Termenii mijlocii sunt lichizi
D. Corecte A şi C _i,
D. Corecte B şi C
E. Corecte A şi C.
733. Sunt incorecte aiirmaiiile: .
739. Aminele se pot obţine prin:
. Prin tratarea clorhidratului de anilină, cu amoniac se obţine anilina . A. Reducerea nitroderivéţiilor şi/sau a nitrililor
. Aminele alifatice sunt baze mai slabe decăt aminele aromatice
om)
B. Aciiarea amoniacului
_'
'
. Amoniacul este o bază mai slabă decăt aminele alifatice
„
C. Alchilarea amoniacului '
. Alchilarea aminelor terţiare conduce la obţinerea sărurilor cuaternare de amoniu

mo D. Corecte A şi B
. Compuşii de cuplare a sărurilorde diezoniu pot fi coloranţi azoi'ci. "
E. Corecte A şi C.
734. Acidul sulfanilic este:
740. Solubilitatea aminelorîn apă se explică prin:
> . Un aminoacid dicarboxllic A. Posibilitatea de acilare
. Un nitroacid B. Posibilitatea de alchilare
. Acidul para-aminosulfonic
C. Caracterul bazic pronunţat
*
lTlUOUJ
. O sare de diazoniu, acidă

D. Formarea legăturilor de hidrogen cu moleculele apei
—
. Produsul reacţiei dintre anilină şi dioxid de sulf.

E. Formarea legăturilor de hidrogen între moleculeleaminelor.
735. Cantitatea de azotit de natriu (9 şi moli) necesară dlazotăril. cu randament de 100 %, 741. Sunt compuşi ionici:
a 162 g para-fenilendiamină de puritate 80 %. este: A. Acetilura disodică
A. 82,8; 1,2
B. Acetatul de vinil
B. 69; 0,6
C; Clorura de tetrametilamoniu
C. 103.5; 1.5
D. Corecte A şi C
D. 51.75: 0.75
E. Corecte B şi C.
E. 165,6; 2,4.
736. Prin tratarea aminelcrprimarenearomatice cu acid azotos

742. Aminele se pot obţine prin:
se obtin: A. Reducerea nitroderivaţilor
A. Acizi '
. . B. Alchilarea amoniacului
B. Alcooli
C. Reducerea acizilor
C. Aldehide
D. _Reducerea nitrililor
136
'137
. <m..-….„vn-uw.„…... V

C. Hidroxidul de'sodiu'
' :
E. Corecte A, B şi D
.
\
. .
„D. Clorura de metil .

743. Cantitatea de soluţie de acid clorhidric 20 %. care reacţionează cu 193,15 9 d ] E. Toate răspunsurile suntcorecte.
metilamină de puritate 80 % este:
A- 182.5 9 749.89 consideră'următorul şir de reacţii:
B. 155.0 9
HNO: cr-r,x Fe”…
c. 228,1259 A B C
' D. 912,5 g ';
-Hzo —Hx
E. 1140.625 9.
Numărul izomerilor posibili al compusului C. care posedă nucleu aromatic este:
;} 744. Se pot obţine amine. prin tratarea amoniacului cu:
A 3
4
.
B-
A. CH2=CH—C|
-'
C
.
; „
5
%
B. CHa-CHz-Cl .
; D 6
,
-
c. carta-cr
D. Corecte A şi C E 7.
'
E. Toţi derivaţii halogenaţi. . „

750. Formarea sărurilor de diazonlu necesrtă:
_ _ .
- -
A' Amţne primare alifatice sau—aromatice ŞI acid azotos

745. Numărul de perechi de enantiomeri corespunzător monoaminelor' alifatice satura—te.
'B. Amţne prţmare aromatice şr acid azotos
care conţin 16,09 % azot este: .
.
[
j C. Amine primare alifatice şr acid azotos
A- 3
D. Amine primare aromatice şi azotat de sodiu în mediu acid
_
B. 4 . ;
' ' "
E. Amine primare alifatice şl azotat de sodiu în mediu acid.

C- 2
?. £t.;nantiomeri ' 751.Caracterulbazic descrescător al aminelor este prezentat în şirul:

prezintă numai zaharidele.
?> Anilină, amoniac. etilamină şi dietilamină
B . Amoniac. anilină. etilamină şi dletilamină "
746. Prin tratarea aminelor alifatice primare cu acidul azotos rezultă alcooli (R-NHz + HONO =
R<0H + Ng + HZO). Numărul alcoolilor rezultaţl prin tratarea monoamlnelor primare C. Anilină, amoniac. metilamină şl dlmetilamină
alifatice, care conţin 19.18 % azot. cu acid azotos este:
D' Anilină, amoniac, dietllamină şi etilamină !'
A. 1
E. Dletilamină. etilamină. amoniac, anillnă.
B. 2 . .
C. 3
752.În mediu puternic acid. metilamina se va deplasa în curent electric continuu către:
'
D. 4 A. Anod
E. 5. B. Catod
.
C. Nu se deplasează
747.Pentru butilamină. numărul de izomeri posibili este: D. Nu se poate aprecia
A. 4 E. Niciun răspuns corect.
B. 5
C. 6 „ 753. Referitor la aminele primare sunt incorecte afirmaţiile:
D. 7 . Se pot obţine prin reducerea nitroderivaţilor
E. 8. . Se pot acila cu iodură de metil în exces
. Se pot obţine prin reducerea nitrililor

mUOW>
748.Cu 3—hldroxibenzilamina (1-metilamino—3—hldroxibenzen) poate reacţiona: . Se pot alchila. cu uşurinţă. cu clorură de acetil
A Acidul clorhidric . Incorecte B şi D.
B. Sodiul
754. Sunt posibile reacţiile, reprezentate de ecuaţiilef
138 ”139
_
A. CsHs-NHz + HC| _! CeHs—Nngcl'&

_Teştewgrilă de chimie organică
B. CsHs-NHz + NaOH _» CsHs-NHz-OH]“Na“

' IC. „Q sare cuaternară _de
Teste grilă de chimie Organică
amoniu
C. Cng-NO: + 3Hz —> CsHs—NHZ+ 2H20 4 D.0 amină secundară
o amidă.
.
D. CsHs-NOz + Hz '—) CsHs-NH;C6H5 + ZHzo ; E.

E. Corecte A şi C.
760. Anillna poate“ reacţiona cu:
755. Reacţia de neutralizare este interacţia A. Oxidul de etenă
A. Anilină şi acid sulfuric dintre: B. Acid clorhidric
( Acld azotos şl acid clorhidric
B. Dimetilamină şi acid clorhidric VC.
C. Amoniac şi acid acetic D. Hîdroxid de'sodiu

D. Anilină şi hidroxid de sodiu E. Corecte A. B şi C.
756. Masa de acetanitidă obţinută din 400 mL

. 129 ,6 g
soluţie de acid acetic 1.6 Nl-este:
761. Amina alifatică a cărei clorhidrat conţine 32,42 % clor
A. Etilamină
B. Propilamină
'
este: '
'
'
. 43. 2 g
C. Butilamină
moom>'
. 86,4 9
D. Pentilamină
. 25,92 9
E. Hexilamină.
. 77.76 9.
762. Sunt corecte anrrnaţiile, cu excepţia:
757. Amlnă mixtă este: A. Anilina este o bază mai slabă decât etilamina
A. B. Dimetilamina este o bază mai tare decât amoniacul
CHa—CHz—(IâH—NHZ
C. Trietilamina este o bază mai tare decat anilina
CHa D. Amoniacul este o bază mai tare decât diprcpilamina
B. CHa—CHz—NH—CHz—CHS E. Anilina este o bază mai slabă decât amoniacul.
763. Nu se pot transforma în săruri de diazcnlu compusii din şirul:

c. CSHs—CH—NHZ A. Metilamina. difenilamina. dimetilamina
&… B. Anilina. naftiiamina, on'o-tcluidlna
'
C. Para-toluidina, anilina, o-naftilamina
D. CH3—CH2—CH—NH—CGH5 D.' Meta—toluidina. fenilamina, B—naftilamina
J…, E. Toţi compusii prezentaţi se pot transforma în săruri de diazoniu. .
E. CHa—CHz—CHz—NHZ 764. Prin reducerea nitrobenzenului se obţine:

A. 0 amină primară
758. Acidul clorhidric reacţionează cu: B. 0 amină secundară
A. Amoniac C. O diamină
B. Anilina D. Fenilamlna
C. 2-butena E. Corecte A si D.
D. 3-hexanol
E. Toate răspunsurile sunt corecte. 765.Reactivitatea halogenurilor de alchil, în reacţiile de alchilare ale-aminelor, este
prezentată în simi:
759. Prin tratarea unei amine terţiare cu clorură de metil A. iodură >bromură > clomră
se obţine:
A 0 amină aromatică B. Clorură > bromură> iodură
B. 0 amină primară C. _Bromură > iodură >clorură
140
'141
(

'
D. iodură = bromură>clorură .
. „
Ef Numai sărun' cuaternare de amoniu. '
E. Clorură = bromură> iodură. '

772. Sé'consideră sirul de transformări:
766.Paracetamoiul(Niacetil-para—aminofenolul) nu reacţionează cu: ( 2) 3)
acetilenélacrtlonitrii— proplonltrl ___-._acld propionléj—L propionat de amoniu
„(
Apa
'
. Sodiu şi hidroxid de sodiu Transformările(1). (2). (3). (4) sunt respectiv:

moon]?
Clorură de natriu A. Substituţle. adiţie. neutralizare, hldroiiză
.
Clorură de benzoil B. Adlţie, hidrogenare, neutralizare, hidroliză
. :
Toate răspunsurile sunt corecte. 'C. Adiţle; hidrogenare, hidroliza. neutralizare

.
D. Adlţie. aditie. hidroiiză. neutralizare
767.Numărul de milimoli de hidroxid de sodiu. care poate neutraliza produşii de hidroliza—' E. Corecte C şi D.
3020 mg Paracetamolul (N—acetil-para-aminofenol) este: ' .
"
A. 200 . 773. Compusul cu formula C4H11N poate prezenta:

A. izomeri de catenă
&
B. 100
-
-'
. C. 0 02 .
4
B. izomeri de pozrţie
D. 45 C. lzomeriopticr
5
„
. .
E. 20. D. lzomerigeometrici
768.Aii|amina nu reacţionează cu:
. Clorura de propil . -.
i 774. Reacţiile comune u-naftilaminei şi N—etiI-o-naftilamineisunt:
Diazotarea
_
A.
. Clorura de propionil
: '
„
;
. Acid clorhidric
monm> ' B. Reacţia cu HCl
. Brom
C. Reacţia cu KOH
. Hidroxid de sodiu.
D. Alchilarea
E. Corecte B şi D.
769.Refer|tor la benziiamlna este corectă afirmaţia:
A. În reacţie cu acidul azotos formează alcool benzilic 775' Anillna se poate alchlla °“: '
B. Are caracter bazic mai slab decât anilina A' Clorură de “?… :
,'
C. Se obţine prin aichilarea amoniacului cu clorura de fenil B" iodură de metil
D. Este o amină aromatică şi se poate diazota- . .
& Clorură de benzml _
E. Se obtine prin tratarea nitrobenzenului cu NaBH4. & Anhldrtdă acetilcă

E. Corecte A, C şr D.
'
770.8ubstanţa 1—amino-3—fenllpropanul este: ..
. . . “
A. Un aminoacid aromatic 776. Dlntr—un amestec de toluidină
,
.
(o-amlnometllbenzen)şr. benzrlamina.
. . _
tolwdina se poate
<—
_ _
B. 0 amină mixtă . identifica prin reacţia:

.
C. O amină aromatică \ .
'1 A. Cu reactivul Tollens
D. 0 amină secundară 3. Cu HCI
E. 0 amină allfatică. C. CU NaOH
. D. Diazotare şi cuplare
771. Prin aichilarea amoniacului se pot obţine: & CU apa.
A. Numai amine primare
B. Numai amine secundare 777. Aranjaţi în ordinea scăderii caracterului bazic compuşil: amoniac (1 ); metiiamină (2);
C. Numai amine tertiare dimetilamină (3): aniiină (4);
D. Amine primare. amine secundare, amine tertiare şi săruri
cuaternare de amoniu
A. 3;4;-1:2
B. —4; 1: 3: 2
142
'143
ID.-
Aminele aromatice. sunt baze mai slabe decât cele alifatice
E. Niciun răspunscorect.
784. Pentru obţinerea 0,5 moli N-(2-hidroxietii)anilină se utilizează o cantitate de oxid de

778. Referitor la bazicitatea aminelor se poate afirma: etenă de:
. Aminele aromatice reacţionează cu acizii A. 229
. Aminele alifatice reacţionează cu acizii tari şi slabi B. 44 9
. Aminele aromatice sunt baze mai slabe' decât cele alifatice ,C. 11 g
010003)
'
. Corecte A şi B 0; 55 9
. Corecte A. B şi C. E. 66 g.
779. În reacţia de aichilare a aminelor: .

785. Conţinutul procentual al azotului din molecula unei monoarriine alifaticesaturată este
. Reactivitatea creşte de la amina primară la cea terţiară 45,16 %. Amina este:
.* Reactivitatea halogenurilorscade de la cloruri la iodUrî
'
. Anilina
. Se obţin doar amine secundare şi terţlare . Etiiamina
mUOW>
. Se utilizează cloruri acide . Metilamina

moem)
. Niciun răspuns corect. . Metllanilina

. Dimetilamlna.
780. Cantitatea de soluţie 60 % H2504 necesară lobţinerii unui mol de acid sulfanllic, ia 200°C
este: 786. Cantitatea de azotit de sodiu necesară transformării a 186 g anilină in clorură de
98 g benzendiazoniueste:
!
. 163.33 9 . 69 g
mapa?
326,66 g 138 g
196 9 01.095”)
276 g
118,3 g. 207g :.
.
't
»
256 9.
781. Sărurilede diazoniu:
> . Se obţin din aminele primare în reacţia cu acidul azotos 787. Feniiamina reacţionează cu clorura de etil în prezenţa amoniacului. indicaţi tibul
„
. Se obţin din aminele primare în reacţia azotituiui de sodiu, in mediu acid reacţiei şi respectiv produsul obţinut:
. Se obţin din aminele primare aromatice in reacţia acidului azotos
ITIUOU'J
A. Alchilare şi N-etiianilină
. Corecte A şi B. B. Acilare şi N-etilanllină
. Niciun răspuns corect. C. Aichilare şi N-acetilanilină
D. Acilare şi N—acetiianilină
782. Prin acţiunea oxidului de etenă asupra amoniacului se poate obţine: E. Alchilare şi N-formiianilină.
Un amestec de dietanolamină şi trietanoiamină
. Un amestec de etanolamină. dietanolamină şi trietanoiamină 788.Acetilaniiina:
. Un amestec echimolarde dietanoiamină şi trietanoiamină
munca?
. Prezintă caracter bazic accentuat
UJ>
. Doar trietanolamlnă . Este un derivat al fenolului

. Doar etanolamină. . Este un derivat al benzenului
”100
. Este o amidă substituită ia atomul de azot
783. Referior la bazicitatea aminelor se poate afirma: . Este un ester al anilinel.
A_. Amoniacul este o bază mai tare decat aminele alifatice
B, Aminele aromatice sunt baze mai tari decât amoniacul. 789.Necesită protejarea grupei amino, prin acilare. transformările:
C. Aminele aromatice sunt baze mai tari decât cele alifatice A. Para—toluidina —-> vitamina H'(aciduipera-aminobenzoic)
144 '145
Teste grilă de chimie organică Teste grilă de chlmle organică
'
B. Anilina —— odo-nitroanilina v
. .
C. Anilina —» para-f'enilendiamina
D. Anilina —v para-toluidină IXŞ Compus-icarbonilicr
E. Corecle A, B şi'C.
79l.Prin oxidarea unei dialdehide, saturată, cu reactiv Fehling, masa ei creşte cu 37.21 %.
790.Pentru a obţine un compus cu bazicilate mai mare, anilina “se tratează în prezenţa Aldehida oxidată afost:
amoniacului cu: C3H402
.
HCl :
. C;,H4O4
CsH5Cl
. moow>
. C4H502
mapa? NaOH
. CsHaOz
. CH3COCl . csueoz.
. CszCl.
792.Prin reducerea cetonelor se obţin: ;
A. Alcooli primari
B. Acizi monocarboxilici
C. Alchene
D. Aldehidele corespunzătoare
E. Alcooli secundari.
793.Prin autocondensarea aldolică, dimoleculară, a acetofenonei se obţine un compus:

A. Aldo!
B. Care prezintă izomerle optică
C. Cu catenă liniară
D. Saturat
E. Reacţia este imposibilă.
794. Faţă de punctele de fierbere ale alcoolilor cu acelaşi număr de atomi de carbon. cele
'
ale compuşilor carbonilici:

. Sunt mai mari datorită interacţlilor de tip legături de hidrogen
CU)
. Sunt mai mici pentru că între moleculele lor se stabilesc legături de hidrogen
. Sunt identice pentru compusii cu acelaşi număr de atomi de carbon

. Sunt mai mici pentru că între moleculele lor nu se stabilesc legături de hidrogen
ITIOO
. Sunt mai mari pentru că între moleculele lor se exercită legături dipol-dipol.
795.8—au obtinut 2.2 kg de etanal prin oxidarea etanolului cu soluţie 1-19 M de

KgCr201/H2804. Dacă randamentul de transformare a KzCr207 a fost de 75 %. volumul
de solutie de KzCr207a fost: '
A. 20 L
B. 2 L
C. 200 L
D. 0.2 L
E. 200 mL.
145 '147
Teste grilă de chimie organică „Teste-grilă de chimie organică-
796. Numărul de moli de KMnO4/sto4 consumat la oxidarea a 3 moli de
compus rezultat ' DQ
g-pentanol
la condensarea crotonică a
metanalului cu propanalul este:
_
E. 2—hexanol.
A. 0. 6
B. 6
C. 2
- 802. Se poate obţine acid acrilic prin oxidarea aldehldei acrilice cu:
D. 0,2
A. Oxigen
B. KzCi'207/H2304
E. 7,2.
C. KMn04/stO4
D. Reactiv Fehling
797. Reacţienează cu reactivul Tollens:
A. Numai aldehidele
B. Aldehidele ŞI cetonele
803. Folosind benzenul se poate obţine acetofenona prin
C. Aldehidele şi alchinele cu legătură triplă marginală
A. Acid acetic
reacţia cu:
D. Numai cetonele şi toate alchinele
B. Clorură de propionii
E. Glucoza şi toate alchlnele.
C. Clorură de metil
D. Clorură de acetil
798. Dacăin transformarea A + H; -—» B substanţa A este produsul de condensare aldclică E. Acetonă.
a 2 .2-dimetilpropanalului cu etanalul Substanţa B este:
A. 2.2-dimetll-3 .5—pentandiol ' ' '
B. 4,4—dimetil-1,3-pentandiol
804. Se tratează etil —fenil-cetona cu reactiv Tollens şi rezultă:
. .Acid benzclc şi acid acetlc
c. Acid 2.2-dimetilpentandiolc l
D. Corecte A şi B '
„„
.Acid benzoic şi alcool etilic
. Acid acetic şi benzaldehidă
- „' munca?:-
E. Corecte A. B şi C. ' ,
'
'
"f'
_
. Etil-fenil-aldehida .
799. Dacă in transformarea A + H; —+ B, substanţa A este produsul de condensare . Reacţia nu este posibilă.
crotonică a propanalului c'u metanalul. substanţa B este:
805. Poate funcţiona. drept componentă metilenică, in reactia de condensare crotonică:
A. 2-metilpropanol ' „
A. Difenilcetona
B. Alcool izobutilic
B. 2-melilpropanal '
C. 1-hidroxi-2-metilpropan
c. Formaldehlda
,;
D. Corecte AşiC
D. Acetofenona
E. 2.2—dimetilpropanal.
800 indicaţi şirul în care sunt cuprinse numai substanţe care reacţionează cu reactivul
806. Componente metilenice. in reacţia de condensare aldolică. pot fi:
Fehling:
A. 2-metilbutanalul
A Acetilena. acetaldehida. acroleina. acetona B. 2,2—dlmetilpropanalul
B. Acetilena. acetona, propanalul,etanalul
C. Aldehida termică
C. Etanalul, acetona, glicerina, etanolul
D. Fenil-izopropil-cetona
D. Acetaldehida, propanalul, metanalul, benzaldehida
E. Corecte A si D.
E. Numai substanţele din şirul C şi D.
807. Din 51 ma acetilenă (100°C şi 1. 5 atm) s-au obţinut 150 kg etanal 44 %. Randamentul
801. Se obţin 2 moli de propanonă prin oxidarea cu KMnO4/H2804, alchenei
a obţinută reacţiei a fost:
prin deshidratarea alcoolului:
A. 80 %
A. 2.3- dimetil-Z-hexanol
B. 60 %
B. 3.3—dimetil—2—butanol
C. 50 %
C.' 2.3-dimetil—2-butanol
D. 25%
148
'149
' '
E. 100 %. .
'
'
E.. Toate răspunsurile sunt corecte.
„»
.
808. Se consideră şirul de transformări: ' '

“, 813.Propanona se oxidează cu:
' *
+Ho- KMnO4INaZCO3 A' Reactiv Tollens

2A———» B D
B. Reactiv Fehling
.
-H20
Dacă pentru arderea unui mol de compus monocarbonilic saturat A. se' consumă 280 L C. KMnO4leSO4
aer compusul B este: D. KszzO7/HzSO4
. Aldehida acrilică .
„E. Nlclun răspuns corect.
. Aldehida crotonică
mcom>
. 2-butenalul 814. Este corectă afirmaţia:
. Crotonaldehlda ,
A. Novolacul se obţine printr-o reactie de pollcondensare a fenolului cu formaldehida
. Corecte B. C si D. -
.
'. în mediu acid
B. Bachellta C se obţine printr-o reactie de poiicondensare a fenolului cu formaldehlda,
809. Care dintre următoarele formule corespunde unui compus carbonllic saturat: în mediu bazic
A. C„Hmo
,
C. Novolacul se obţine printr-o reactie de polimerizare a fenolului cu formaldehida. în
B. CsHMO
.
&
mediu bazic .
C. 05H…0 ,
. _ .
D. Corecte Aşi B
'
E. Corecte Bşi C.
'
D. C5H120 "
E. Niciun răspuns corect; -.
815, Cantitatea de soluţie metanal 40 %. obţinută din 896 m3 metan (0. n. ). de puritate
810. Se consideră şirul de transformări: 90 %. dacă oxidarea a avut loc cu randament de 95 % este:
+Ho' KMnO4/N32CO3 A. 2475 g
”“ -H2 0 ° B. 2743 kg
C“ 2565 kg
Dacă pentru arderea unui mol de compus monocarbonilic saturat A. se consumă 280 L
aer. compusul D este: 0- 275'0kg
A. Acid butenoic E. Niciun răspuns corect.
B. Butanal
.
clorurii.. de benzorl. cu toluenul rezultă:
"
C. Acid but anoi c _

816.Prln reacţia '
o. Acid 2.3—dihidroxibutanoic Un al toluenului

E. Corecte A şi C.
2. Un omolog
omolog al benzenului
.
C. Acid benzoic
81 1. Reactivul Tollens se utiiezează pentru oxidarea: [) . Două aldehide izomere
A. Etanolului E . Două cetone .Izomere.
B. Etanalului '
c, Acetilenei - 817. În reacţia de condensare crotonică. componenta metiienică poate fi:

'O. Propanonei
'
*
—CH3
E. Recunoaşterea cetonelor. >CH'
moem?
>CH2
812. Condensarea compuşilor carbonilici între ei se poate realiza dacă pe lângă . Corecte A şi C
componenta carbonilică >C=O. conţin şi: . Corecte A, B şi C.
A. 0 componentă metilenică —CHg. >CH2. >CFI-
_
B. 0 componentă alcoolică —OH '
818. În procesul de condensare aldolică rezultă:
C. O componentă etilenică —CHz—CH2- A. Un cetoactd
D. 0 componentă vinilică CH2=CH- B. Un' hidroxiacid
151
. Un aminoacid optic activ 824; Nu se pot condensa. între ei, următorii compuşi carbonilici:
Formaidehida
'
[TICO
. Un hidroxiaidol sau un hidroxicetol '
A.
. Un compus de condensare cu masă molară mai mică.“ decât a compusul _
B. Benzaldehida
carbonilic care se condensează. C. Metanalul
Dr Tribromoacetaldehlda
819. Substanţa D din schema de reacţii este: ,
clorura de ani
+ Cl2 + 3NaOH +
stoa
; 3N'aCl -2H20 825. Metll—propil— cetona se poate obţine prin adltia apei la:
. Glicerina 1-pentlnă
. Aldehida propanoică . 2-pentină
munmî
moom>
. Aldehida acrilică . 1-hexină
. Propanalul . Compuşii A şi B -
. Corecte B si D. . Compuşii B şi C. ;
820. Se amestecă 40 g de acetonă cu 200 g soluţie 29 %'a unei aldehide saturate. Dacă
'
826. Acetcfenona se poate obtine prin acilarea benzenului cu:
depune 4,32- g argint, aldehlda
'
4,8 9 din soluţia rezultată in reacţie cu reactivul Toilens

'
. Clorură de propargll
din amestec a fost: „ . Clorură de benzoil
. Bromură de acetil
'
A. Propanona moom>
B. Aldehida benzoică .
. Propenă
C. Metanalul \
.
| Clorură de etil. '

D. Aldehida acetică
!
E. Propanalul. 827. În reactia de condensare aldolică. pe lângă componenta carbonilică, compusii trebuie
să conţină şi o componentă metilenică de forma:
821 Prln reducere. compusii carbonillci se transformă|n: . —CH3, >CH2
. Hidroxlaldehide . >CH2, >CH- _,
. Hidroxicetone moom>
. —C5H5
\
Aldehide nesaturate Numai -—CH3

ITIUOUJ>'
. .
. Cetone nesaturate . Corecte A şi B.

. Compuşlhidroxillcl.
828. Produsul rezultat prin condensarea aldolică a metanalului cu propanona, în raport
822. O aldehldă nesaturată prin reacţia cu NaBH; (borohidrură de sodiu) se transformă în: molarZ: 1 este:
A. Alcool secundar. saturat Un diol
B. Alcool primar, nesaturat . O dialdehidă
C. Alcool primar. saturat moem?
. Un monohidroxicetol
D. Alcool monocarboxilic nesaturat . Un dihidroxicetoi
E. Toate răspunsurile sunt incorecte. . Corecte A şi _C.
823. O cetonă nesaturată prin reacţia cu Hz/Ni. respectiv NaBHa (borohidmră de sodiu) se 829Pentru obţinerea feniilzobutilcetonel se folosesc reactivii:
transformă în: . Benzen şi clorura de 3-metilbutanoil
A. Alcool secundar saturat, alcool secundar nesaturat . Benzen şi acid lzobutiiic
B. Numai în alcool nesaturat . Benzen şi pentanai
lTl-UOUJ)
C. Numai în acid carboxilic secundar . Benzen şl clorura de izobutil A
D. in esterii cetonei corespunzătoare . Benzen şl clorură de izopropil.

E. Produşii de reactie sunt dependenti de presiunea atmosferică
152 153
'
-
IE.—„Corecte & şi C..
benzaidehlda se obţine:
836. Din 79.2 9 acetaldehidă s-au obţinut 1.2 L soluţie cu molaritatea:
_
.
Alcool benziiic
Acetofenonă
'
, 1.8
lTiUOUJ>
. Benzofenonă 0.75
Reacţia nu are loc
mp9?»
0.9
.
1-metil—2-hidroxibenzen. 1.5
.
0.66.
831 .Propenaiul:
A. Poate reacţiona cu KZCI'207/HzSO4 837. Prin reducerea compuşilorcarboniiicl se pot obţine:
A. Etanolul
8 Poate reacţiona cu KMnO4/H20
B. Etanul
C. Se denumeşte şi acroleină . ,
D. Fiecare mai poate adiţiona maximum doi moli de hidrogen C. Alcoolul izopropilic ,
'
'
E, Toate răspunsurile sunt corecte. .. D. Acidul acetic
E. Corecte A şi C.
832.Pot fi realizate, în condiţii specifice. transformărilesuccesive: 11
A. Acetaidehida. cianhidrina acetaldehidei. acid lactic

"»
„
-
838. Se poate obţine aidahidă benzoică prin:
B. Acetona. cianhidrina acetonei. acid 2- hidroxi-Q-metilpropanoic
' Hidroliza clorurii de benzi!
C. Acetona. cianhidn'na acetonei. 1-amino-ş-metil-2-propanol . Hidroliza clorurii de benziliden
D. Corecte B şi C .
l
Oxidarea naftalinei
FPDF“?
Acilarea benzenului cu clorură de acetil

“
Pn'n toate metodele de mai sus.
833. În reacţia de condensare crotonîcă. pe lângă componenta carbonilică.compusii
trebuie să conţină şi o componentă metiienică de forma:
" »
839. Butanona se poate obţine prin:

A. —CH3. >CH2 A. Oxidarea izobutanolului cu soluţie de KzCr207IHzSO4 „:
>CH2. >CH- B. Oxldarea n-butanolului cu soluţie de KMnO4/HzSO4

. —CH3,
. —CH3. _CGHs C. Adiţla apei la 1-butină
'
D. Reducerea acidului butanoic
ITIUOUJ
. Corecte Aşi B
. Corecte B şi C. E. Corecte A. B şi D.
834. Produsul obţinut prin condensarea crotonică a propanonei cu metanalul în raport 840.|ndicaţi răspunsul corect pentru aidehide:
molar 1: 2 se tratează cu H2/Ni Rezultă: _> în molecula aldehideleiorsaturate există electroni 1:
A. Un monoaicool B. Etanaiul este insolubil în apă
B. Un'dialcool C. Între moleculelede aidehide se stabilesc legături de hidrogen
C. Un triaicool D . În molecula aldehideleiorsaturate nu există electroni 1:
D. 3—pentanoiul E . Corecte A şi C.
E. Corecte A si D.
84i.Pentru aidehide sunt corecte afirmaţiile:
835.Produsui obţinut la condensarea crotonică a trei moli de etanal. urmată de .) Glioxalul se mai denumeşte şi etandial
„hidrogenare totală este: B. Etandiaiui şi butandiona sunt derivaţi policarbonilici
A. Un mcnoalcool C Acetofenona este o cetonă mixtă aromatici
B. Un aldol D. Molecula benzofenonei conţine doi radicali
C. 1-hexanol E . Toate răspunsurile sunt corecte.
D. CorecteAşi'C
154 '155
Teste grilă de chimie-organică Teste grilă de chimie organică
!
842.Ciclopentacarbaldehidaconţine: 8482Un amestecrde' 57,2 9 glucoză şi acid gluconic în raportul molar 1 : 2 se supune
. Un radical aromatic oxidării cu solutie'Tollens0.1 M. Volumul soluţiei Tollens utilizat a fost:
. O gropare carboxil
„
. 2000 mL
. 6 atomi de carbon
. 1000 mL
1110007)
. Două legături duble

(JOD?)
. 1500 mL
'
. Două cicluri condensate. 4500 mL

.
. sooo mL.
ITI L-
843.Numărul de cetoli rezultat! prin condensarea ,benzaldehideicu n—butanal este:

A. 1
©
849. Reprezintă un produs de condensare crotonică:
OZN
mppm gnmoro
CH=C—CH=O
CH3 '
844.Sunt posibile reacţiile de condensare:

. Etanal + metanal in raport molar 1 : 3 i
. Etanal + metanal in raport molar 3 : 1 ,02 N

. Metanal + benzaldehidă în raport molar 1 : 1
Geaca…
moom)
- ' '
. Benzaldehidă + benzaldehidă în raport molar1 : 1 . ,
. Metanal + metanal în raport molari : 1. -.\

l
845.Reacţionează total, 26,2 9 amestec de etanal şl propanonă cu 11.2 L hidrogen.. C!

Compoziţia în procente molare (%) a amestecului a fost:
A. 60,40
B. 40,60 o. '. '
C. 50, 50 CHz—CH=î——CHz—CH=O .
'
D. 80, 20 CH3
'
E. 25, 75.
846.Metil-vinil—c':etona se poate obtine din

ozn
reacţia de condensare crotonică:
A. Metanal + propanonă
B. Metanal + propanal D. CH—CH—CH=0
C. Propanonă + etanal OH CH;
D. Clorură de vinil + acetonă
Cl O :|:u
E. Clorură de acetil + acetonă.
E. Corecte A şi D.
' '
847.N-Acetilanilina:
A. Prezintă caracter bazic acentuat 850. Sunt corecte afirmatiile:
'
A. Cetonele prezintă caracter puternic reducător
B. Este derivat funcţional al fenolului
B. Aldehidele nu prezintă caracter oxidant
C. Este derivat funcţional al anilinei
D. Este amidă substituită
C. Prln acilarea benzenului se pot obţine cetone
D. Cetonele sunt omologi superiori ai aldehidelor
E. Este ester aLbenzenului.
E. Spre deosebire de aldehide, betonele nu reacţionează cu acidul cianhidric.
851. Substanţa cu formula moleculară C4H80 poate fi:

“157
de soluţie de
„856.—Eta_nalul se obţine industrial prin adiţia apei la acetilenă. Cantitatea
0 aldehidă etanal ao %. obţinută din 800 kg acetilenă de puritate 90 % este:
O cetonă .
month?
. Un derivat aciiat
' '
, . 634,61 kg
761.54 kg
. Un eter nesaturat .
3807.69 kg'
moon-née“
. Toate răspunsurile sunt corecte. .
. 1523.07 kg
1268.23 kg.
Reprezintă un produs de condensare aldolică:
.
852.
.
Hac
857. Prin oxidarea blândă şi energică a 3-pentanoiuluise obţine:
A. 3-pentanonă; acid formic şl acid acetic
A. CH—CH—CH=O B. 3—pentanonă; acid acetic şl acid propanoic
OH Hzc—CHa . C. Dietilcetonă: acid propanoic şi acid izopropanoic
D. Pentanal; acid formic şi izopropanoic
.
,
'
Hs
E. Corecte A şi B.
B. / \ CH=C—CH=O 858. Se consideră următoarea schemă de reacţii:

HO' +
B _H._.. (: iii—>- 2-Butenol
'
H 2C—CH°
2A== NaBH4
H3C _
.
- Hzo
Alegeţi anrmaţiile corecte:
alcool monohidroxilic saturat
l
CH=C——CH;—CH=O . 2-butenol este un
\
c.
OH . Substanţa A este etanalul
. Compusul B este un
hldroxlacid
Corecte A şi B
ITIUOUU>
D.
. Compuşii B şi C sunt produşii reacţiilor de condensare aidolică şi crotonică
E. Corecte A şi C.
. Corecte B şi D. :
853. Se poate obţine acid crotonic prin oxidarea aldehidei crotonice cu: Produsul de reacţie obţinut
A. KMnOJHgSO4 859. Se condensează crotonic dimolecular 4 moli de propanal.
este redus cu NaBHq. Masa de alcool obţinută este: ..
B. Reactiv Tollens
'
A. 100 g
C. K2Cr207/H2504
B. 200 9
D. KMnO4IH20
E. Corecte A. 0 şi D. C. 300 9
D. 400 9
854. Aldehida crotonică se poate transforma in 2—butenol prin tratare cu: E. 500 g.
Hz/NÎ
NaBH4 860. Alegeţi atirmaţiiie incorecte:
. Metanalul se poate condensa
crotonic cu aldehida benzoică
moop?
. KMn04/H2504
CHaOH
*
. Soluţia de metanal
35-40 % _se numeşte formol
.
' Novolacui are o structură tridimensională. iar bachelita o structură filiforma
HCN.
m00W>
.
. lncorecte A şi C
855. Novolacul este produsul de condensare, in mediu acid. al aidehideltermice cu: . lncorecte A. B şi C.
. Acidul acetic
861 . Alegeţi afirmaţiile corecte:
UJIP
Clorura de acetil
A. Reactivitatea cetonelor este n1ai mare decât reactivitatea aldehidelor
.
Toluenul tridimensională
B. Bacheiita C sau rezita este un produs macromolecular. cu structură
.
mon Fenolul anatomice
C. .Formaldehida (soluţie 35-40 %) se foloseşte la' conservarea pieselor
.
. Vinilbenzenul.
159
158
—_|-
D. Corecte A şi C '
867 Reprezintă un produs de condensare aldoiică:
'
E. Corecte B şi C.
862. Se consideră următoarea schemă de reactii: '
=o
=
Ho— 2142 [01
_
2A B —-— C —— Acid 2—metllpentanolc
_
- H20 - HZO -
Ci '
Substanta A este: „
CH;
A. Aldehîda acetică "
B. Aldehida propionică
C. Acetona
D. Butanona e. CH=CH—CHz—CH=O
E. Aidehida aiilică.
863. Despre reducerea derivaţilor carboniiici se poate afirma: cr *-
A. Hidrogenarea catalitică (Pt) a eidehidelor conduce la

obţinerea alcoolilor secundari
B. Hidrogenarea cu agenţi reducâtori (LlAlH4) a cetoneior conduce la
obţinerea
alcoolilor primari ' c. CHz—CH=(iî—CH2—CH=O
C. 2-butenoiul se poate obţine prin reducerea 2-butenaiului cu NaBH4
D. NaBH4 este agent reducător pentru ambele tipuri de legăturl 1: din
lcompuşii cr —
carbonilici nesaturaţl .
E. Corecte Bşi D. ,
»
; —
»
OZN
864. Prin condensarea aldolică:

A. Două moleculede aldehide se transformă în aldoli
/ \ CH—CH—CH=O
B. Două molecule de aidehide se transformă în hldroxîaldehide
C. Două moleculede cetone se transformă în cetoli CI cH3 '
D. 0 moleculăde aldehldă cu o moleculă de cetonă

_
se poate transforma într—un cetol E. Corecte A şi D. ;

E. Toate răspunsurile sunt corecte
868. Prin condensarea formaldehidel cu fenolul:
865. Reactivitatea grupării carbonil în reacţiile de condensare este dependentă de natura . În mediu acid se obţine novoiac
radicalilor de care se leagă. Indicaţî răspunsul corect: . În mediu bazic se obţine bachelită
A. Reactivitatea carboniluiui aldehidic este mai mică decât cea a carbonilului cetonic MODE!)
Se poate obţine bacheiita, care este o substanţă termorigidă

.
B. Legarea grupării carboni! de un radical aiifatic scade reactivitatea Se poate obţine novoiac. care este utilizat la fabricarea lacurilor
comparativ cu cel .
aromatic . Toate răspunsurile sunt corecte.
C. Etil-metil-cetona este mai reactivă decât acetofenona
D. Benzaldehida este mai reactivă decât adetaldehlda 869. Numărul aidolîlor rezultaţi prin condensarea formaldehideî cu acetaldehida este:
'
866.Butenalul se obţine prin: !'“.0991? acum-—
A. Condensarea aldolică a acetaldehidei cu ea însăşi

B. Condensarea crotonică a acetaldehidei cu 'ea
însăşi
C. Condensarea'aidolică & acetaldehidei cu acetona
D. Condensarea crotonlcă a acetaldehidei cu acetona 870. Numărul compuşilor rezultaţi prin condensarea aldoiică a acetaldehidei 'cu
E. Condensarea aldoiică a formaldehidei cu acetona. etilmetilcetona este:
160 "161
Teste grilă de chimie organică .Teste grilă de chimie organică
_-
s76.' Şirul incarelsunt cuprinse numai substanţe care reacţionează cu acetona. este:
A. 02. reactiv Toiie'ns, metanal
B. Acid cianhidric. reactiv Toiiens. aldehidă benzoică
[“I—3.053“? maare—\
C. Acid cianhidric. hidrogen. etanal

'
D. Acid cianhidric. reactiv Fehllng, metanai
E. Toate răspunsurile sunt incorecte.
871. Un compus monocarbonilic saturat conţine 36,36 % oxigen. Acesta este:
A. Formaidehida ; 877. Nu se pot condensa crotonlc:
B. Acetaidehida A. Etanal cu etanai
C. Acetona B. Etanai cu- propanal
D. Etilmetilcetona
' C. Propanai cu propanona
E. Propionaldehida. . D. 2—metilpropanal cu 2—metilpropanal
E. Propanona cu propanonă.
872.Cantitatea de aidehidă acetică obţinută prin oxidarea blândă a unei cantităţi de 46 g.
alcool etilic de concentraţie 50 %. este: 878. Volumul de hidrogen de puritate 80
'
A. 11 g
.
% necesar reducerii unui amestec echimolar de
B. 22 9
!-
74 g acetaldehidă şi formaidahidă este:
A. 3.584 L -
C. 339 . ' '

B. 5,6 L
D. 44 g .
C. 11.2 L
E. 55 g. '
„
\
l
D. 22.4 L
E. 10 L.
873. Numărul total al compuşilor de condensare aidolică şi crotonlcă rezultaţi prin
condensarea formaidehidei cu ea însăşi este: 879. Numărulde grame de apă cu care trebuie să se dilueze 180 g soluţie 52
0 % de
propanonă pentru a se obţine o soluţie 12 % este:
!'“.UPF'?
. 232 _
Foam—-
720
npow>
60
300
600.
874. Prin condensarea metanalului cu benzofenona se obţine:
. Un aidol alifatic
880Procentualltatea soluţiei obţinută prin amestecarea a 500 g de etanal cu
Un cetol aromatic
100 mL de apă este: soluţie 12 %
. Un aldol alifatic şi un cetol aromatic

muopu>
_A. 24
. Un aldoi mixt nesaturat
B. 8
C. 10
D. 6
875. Metanaiui obţinut din 56 L de metan de puritate 80 %, se dizolvă în 240 g apă şi se E 2
obţine o soluţie cu procentuaiitatea:
A. 25
B. 10
400 mL soluţie 8
881. Din M de etanal prin diiuara cu apă se obţin 1000 mL soluţie cu
C. 15
moiaritatea:
A. 1.50
D. 12.5
B. 0.75
E. 20. '
C. 3.20
D. 0.50
162
163
E. 0.25. SBTŞSe consideră transformarea în mediul
' bazic:
' ZA _» B + Hzo
882. Privind reactivitatea grupei carboni! sunt adevărate afirmatiile: :Dacă A este un compus monocarbonilic
A. Reactivitatea aidehideloreste mai mică decât a cetonelor saturat şi pentru arderea unui mol se consumă
280 L de aer, compuşi! A şi B sunt:
B. Reactivitatea aidehidelor este mai mare decat a
cetonelor , A. Metana! şi aldehidă crotonică
C. Reactivitatea este mai mare dacă gruparea carboni! este legată de radicali alifatici *"-
B. Etanal şi aidehidă crotonică
D. Reactivitatea este mai mare dacă
gruparea carboni! este legată de radicali C. Aldehidă acetică şi 2-butena!
aromatici !
,D. Acetaldehidă şi aldehldă crotonică
E. Corecte B şi C.
E. Corecte B C şi D.
883. Se oxidează 19,2 g metanol cu K2Cf207/H2304. Prin tratarea amestecului obtinut cu 888. Prin crotonizarea a 0 ,4 moii de monoaldehidă alifatică saturată A se obtin 0,2
—'—
'
reactiv Fehiing rezultă 57,6 9 de precipitat (Ac„=64). mol! de
Cantitatea (g) de metano
'
neoxldat a fost: compus B care conţine 18,32 % oxigen. Aldehida supusă crotonizăril a fost:
A. Propanal
A. 12,8
B. Etanal
B. 8,4 '
,
C. Metanal
C. 9,6 !
D. Aldehida acetică
D. 4,6 '
*
E. Corecte B şi C.
E. 6,4. '
889.Prin oxidarea compusulul de condensare Crotonlcă a formilbenzenuiul cu o aidehidă '

884.Câţi compuşi cu formula moleculară C10H120 şi un nucleu aromatic
reacţidnează cu alifatlcă saturată se obţine un monocetcacid monocarboxilic cu N.E.=6 şi 32 % oxigen.
reactiv Fehling şi conţin un atom de carbon asimetric:
Aldehida alifatică a fost:
A. Benziiformaldehida
919.093? comm-tsu
B. Propanal
C. Fenilpropanal
D. Fenliacetaidehida
E. Corecte A si D.
885.Prin condensarea crotonică a doi compuşi carbonilici se obţine. un compus 890.Prin oxidarea compusului de condensare crotonică a formilbenzenuiul cu o aidehidă
monocarbcniiic de tip cetonic, care prin oxidare cu KzCr207/H2804 se transformă în alifatică saturată se obţine un monocetoacid monocarboxilic cu N.E.=6 şi 29.26 %
acid benzoic şi în acid piruvic. S-au condensat compusii:
oxigen. Aldehida alifatică *a fost:
A. Benzencarbaldehlda şi propanona
A. 2-toiil'acetaldehida
B. Aldehida benzilică şi acetona
B. 2-mela-tolllacetaldehida
C. Aldehida benzoică şi dimetilcetona
C. 2-orfo—şi 2-para-tolîiacetaidehida
D. Aldehida benzoică şi propanaiu!
D. Corect B şi C
E. Corecte A şi C.
\
886. Pentru aidehideie cu formula C„H2„O, care pot funcţiona numai componentă
89!.Număru! de aldoii obţinuţi prin condensarea metanaiului cu pentanona este:
carbonilică, in reactia de condensare valorile (minimă şi maximă) a lui n potfi:
A. 0
A. 1şi2 B. 1
B. 1
şi3 C. 2
C. 1 şi 4
D. 3
D. 1 şi 5 E. Reacţia este imposibilă.
E. 2şl6.
892.Referitor ia benzencarbaldehldă este incorectă afirmatia:
154
'165
Teste grilă de chimie organică Teste grilă de chimieEge—nică
__
A. Prezintă caracter reducător
B. Poate fi componentă carbonilică… reacţia de condensare
aldolică
C. Reacţiunează cu reactivul Fehling , jX. Compuşi carboxilici şi derivaţii lor funcţionali
D.. Este componentă metiienicăin reactia de condensare crotonică
E. Are N.E = 7. 895.Sarea de sodiu a unui acid monocarboxilic saturat are masa molară cu 25 % mai mare
decât masa acidului. Omologul superior al acidului este:
893.58 consideră transformarea: '
A. Acidul oleic
M + Bra _. N , B. Acidul butanoic
N. E= 2. caracter reducător şi densitatea vaporilor
H. 0. are lui N in
Dacă M contine G. „
C. Acidul propanolc
raport cu aerul este 7.96. substanţa M poate!fi: D. Acidul acetic
.
A. EtiI-vinil-cetona ' E . ACI d u | pe ntanorc.
B. 2-butenalul . _
,
C. 1—buten-3—ona 896.5area de sodiu a unui acid monocarboxilic saturat are masa mblară cu 25 % mai mare
.
D. Acrolelna decât masa acidului. Omologul inferior al acidului este:

E. „
Benzilidenacetona. A. Acidul oleic
'
B. Acidul butanoic
894.89 obţine etanal prin hidroliza: „.
' C. Acidul propanoic
Aceiatuiui de etil D. Acidul acetic
Formiatuiui de metil \ 'E. Acidul pentanoic.
l
Acetatului de vinil
FPDF“? .
:
Clorurii de vinil 897.Prin hidroliza, in mediu bazic. a unui ester s-au obţinut fenoxid de natriu şi formiat de
Niciun răspuns corect. natrlu. Esterul hidrolizei a fost:
A. Formiat de fenol
B. Fenoxid de formil
C. Formiat de benzii
D. Formiat de fenil
E. Corecte B si D. . _i
898. Au reacţionat 200 mL soluţie de acid formic cu 800 mL soluţie de hidroxid de natriu
0.5 M. Molaritatea acidului a fost:
1.5 M
0.5 M
mpowp
1,25 M
2.0 M
. 0.25 M.
899. Peste 40 g carbonat de calciu Impur s—a adaugat acid acetic, în exces şi s-au obţinut
7,168 dm“ dioxid de carbon. Puritatea carbonatuluide calciu a fost:
A. 32 %
B. 40 %
C. 10 %
D. 60 %
E 80%.
155 157
900. Hidroxidui de natriu din 200 mL soluţie 1 M & neutralizat 14.- 8 g acid m_onocarboxillc 'B- CnHZn-102.—
saturat Acidul a fost: .' C. Cnqu-zoz
A. CzH4Oz 'VD. CnHZnoz
B. CaHst E. C„H2…102_
C. Acid etanoic
0
'
D. Acid propionic 906. Esterul saturat RCOOCH; pentm care raportul de masă : H =4 : 1, este:
E. Corecte B şi D. A. Propionat de metil
! & Formiat de metil
901. S—au supus esteritîcării 48 g acid etanoic şi 55, 2 g etanol. Dacă constanta de echilibru C. Formiat de etil
are valoarea 0.5. compoziţia la echilibru a amestecului (acid. alcool, ester. apă) în D. Acetat de metil
procente molare va fi: E. Orice ester.
. 40; 20; 20; 20;
. 20; 30; 20; 30; 907. Esterui saturat RCOOCH3 pentru care raportul de masă O :gH = 4 : 1, prezintă (in
mUOEU>
.10;60;10;10; număr de izomeri egal cu:

. 20:40; 20;20; .A. Doi
. 10; 30; 30; 30. |, B. Doi acizi şi patm esteri
C. Şase
902. S-au esteriiicat 12 g acid acetic cu etanol. Dacă la echilibm se află 0,15 moli de -D. Corecte B şi C
acetat de etil şi constanta de echilibru este şi, numărul de grame de alcool introduse in E. Nu prezintă izomeri.
proces afost: -
% '
A. 5.175 . „
.'
908. Compusul E din şirul de transformări. este:

Cu (cu): “:
4
o
B. 16,875
A
+NH3
4
ons
0. 9.2 CH2=CH——CHO
-H20 -H20
D. 15.75
A. Acrilonitril
E. 12,075.
B. Propibnitril
C. Nitriluiaciduluiacrilic .
903. săpunul de calciu obţinut dintr-o triglicerldă simplă conţine 6,644 % calciu. Formula
,
D. Acetonitril j
moleculară şi denumirea săpunului este: .
E. Corecte A şi C.
(C18H3502)2C8, oleat de calciu
CmHgsozca, oleat de calciu
909. În reacţia dintre acidul salicilic (o-hidroxibenzoic) şi n—propanoi rezultă:
C1aH3302Ca, stearat de calciu
!'".UPF”?
A. Un hidroxiester
(C…H3302)20a, oleat de calciu
8. Un hidroxiacidaicool
(CiaHasogkCa, stearat de calciu.
C. Orto-hidroxlbenzoat de propii (saliciiat de propil)
D. Corecte B şi C
904. Săpunui de calciu obţinut dintr—o trigliceridă simplă contine 6.644 % calciu. Triglicerida
E. Corecte A şi C.
a fost: …
A. Oleostearopaimitlna
9i0.Nu sunt reacţii de esterificare reacţiile dintre:
B. Oleopalmitostearina A. Acid formic şi hidroxid de calciu
C. Trioleina
B. Acid salicilic şi metanol
D. Tripalmitina '
C. Acid aCetic şi etanol

E. Tristearîna.
D. Acid azotic şi glicerol
E. Corecte A şi B.
905. Fonhul'a generală a acizilor monocarboxilici saturaţi este:
A. C.,Hzmzoz
168 “169
if). Acid benzoicl
osoiuţie cu pH=—1:2 _4
_E. Alcool benziiic.
,
' '
A. 11: 100 .
917. Acidul salicilic (o-hidroxibenzoic) reacţionează cu clorura de benzoil şi rezultă:
,
'
B. 0.910,09
C. 10:11 . Benzoat de benzii
D. 11:10 . Benziibenzen
Acid benzoiisaiicilic
ţnpom>
E. 100: 11. .
Aspirina
Corecte A şi D.
se obţine o soluţie cu molaritatea şi pH-ul:
1.00; 0 918. Aspirina (acidul acetilsalicilic) se obţine în reactia dintre:
. _
0.01; 12 ' . Benzen şl fenol

.
. Acid benzolc şi etanol
'
0.001; 3 „'
_.
.
lTlUOUJ>
'
0.01; 2 . Fenoi şi etanol

' moom>
.
. 1,00; 1. . Acid salicilic şi'ciorură de acetii
. Corecte B şi C.
913.Prin decarboxilarea unui acid monocarboxilic saturat cu masa molară 116 g/moi se \
obţine o hidrocarbură căreia îi corespunde un singur derivat mohdhaiogenat. Acidul 919. Prin hidroliza aspirinei se obtine:
decarboxilata fost: . Acid acetic şi acid benzoic
—
, .
'
. Acid acetic şi fenol
'
Acetic -
. 2.2-dimetilpropanoic
' '
. Acid salicilic şi
montaj»
etanol
moem?
. S.Scimetilpentanoic . Acid salicilic şi acid acetic
. 3.3-dimetiibutanoic . Corecte A şi C.
. 1,4-etandicarboxilic.
920. Compusul cu formula Csz—O-(CHz-CH20)n-CHz-CHz-OH este: ,
914.Nu prezintă activitate optică: Un săpun

. 2-metilbutirat de terţbuiii . Un compus obţinut prin polimerizare
. 3-metilbutirat de tertbutil . Un detergent anionic

moem?
. Un detergent cationic
. 3—metilbutirat de secbutil
m00m>
. Un detergent neionlc.
'
. Amida acidului 3-metilbutanoic
. Corecte B şi D.
921. Detergenţii neionici sunt:
915.Prezintă activitate optică: A. Poliamide
A. 2-metiibutirat de metil B. Poliesteri
B. 2—metiibutirat de terţbutil C. Poiialcooli
C. 3—metilbutirat de secbutil \ D. Eteri polietoxilaţi
D. Corecte A şi B E. Esteri poiietoxiiaţi.
E. Corecte C si D.
922. Sunt detergenţi anionici:
916.Compusul care reacţionează cu hidroxidul de sodiu. iar prin hidroliza
CaHTOZCI, A. Sărurile de sodiu aie acizilor alchil sau alchi—arii sulfonici
urmată'de oxidare cu KMnO4IHZSO4 formează acid izoftalic este: B. Eterii poiietoxilaţi
A. Acid orto-clorometilbenzoic C. Esterii acizilor graşi 4
B. Acid mele-ciorometilbenzoic D. Sărurile de sodiu ale sulfatilor acizi de alchil

C. Acid para-cioromeiiibenzoic E. .Corecte A şi D.
170 '171
923. Detergenţii caiionici pot fi: 929."Un„amestec_ echimolecular de acid tricloroacetic şi acid acetic cu masa de 4,47 9.
. Eterii polietoxilaţi
după hldroliză, se „neutralizează total cu 800 mL soluţie de hidroxid de natriu.
. Esterii acidului sulfuric cu alcoolii Mol'aritatea soluţiei alcaline a fost:
“_
. Sărurile cuaternare de amoniu ale alchilaminelor

moom>
A. 0,02
. Sulfaţii acizi de alchil
'
B. 0.15
. Corecte B şi C. C. 1,00
D. 0,075
924. Grăsimile nesaturate: ;
A. Sunt triesteri ai gllcerolulul cu resturi de acizi graşi
nesaturaţi
5 0,025.
B. Nu pot exista in stare solidă la temperatura ambiantă

930. Grăsimile sunt:
C: Cele polinesaturate pot forma pelicule pe'suprafeţele pe care sunt aplicate A. Eterl ai glicerolulul cu acizi grasi
D. Cele pollnesaturate se numesc uleiuri slcative, B. Triesteri ai glicerinei cu acizi grasi
C Lipide
D. Gliceride mixte sau mono—, di- şi trigliceride
925. Grăsimile nesaturate: E. Corecte B C şi D.
. Sunt fluide
. Se găsesc în seminţele şi in fructele plantelor" 931. Grăsimile:

. Se pot transforma in grăsimi solide prin reacţia de oxidare
. Nu conţin în moleculă atomi de hidrogen legaţi de atomi de oxigen
NTUOW>
. Se pot transforma in grăsimi solide prin reacţia de hidrogenare . Nu pot stabili legături de hidrogen
. Nu sunt solubile în apă
mOOUJ)"
. Pot fi stocate în organismele vii

926 Despre grăsimi sunt adevărate afirmaţiile: . Toate răspunsurile sunt corecte.
A. Cele animale sunt folosite pentru obţinerea sapunurilor, prin reacţia de saponlficare
adică prin reacţia cu apa 932. Considerând şirul de transformări: .
B. Cele animale sunt folosite pentru obţinerea sapunurilor, prin reacţia de saponificare 1500"c ”noua:…” | Ol +CH30H
sub acţiunea sodei caustice H" " "" ° (!
(1) (2) (3) (4). (5)
C. Se găsesc in lapte, sub formă de emulsii
D. Cele nesaturate, conţinând legături C=C, sunt solubile in apă
Reacţiile (2), (3) şi (5) sunt:
A. Tautomen'e, substitutie, ediţie
E. Corecte B şi C.
B. Substituţie. adiţie, eliminare (esteriticare)
C. Eliminare (esterilicare), tautomerie, adiţie
927. Despre grăsimi nu sunt adevărate afirmaţiile:
D. Adiţle, tautomerie, eliminare (esteriticare)
A. Sunt săpunuri solubile în solvenţi organici
E. Adiţie, tautomerie, eliminare (eteriticare).
B. Sunt amestecuri de eteri ai glicerinei cu acizi graşi
C. Sunt denumite şi glucide
933. Sunt adevărate afirmaţiile:
D. Toate sunt solubile în apă
A. Acizii carboxilici reacţionează cu metalele active cu oxizii metalici, cu hldroxizîi şi
E. Toate afirmaţiile incorecte.
cu carbonaţii
B. Acizii carboxilici reacţionează cu metalele active. cu oxizii metalici, cu hldroxizii şi
928. Denumirea campusului CH3-COO-CH(CH3)2 este:
cu sulfaţi!
A. Acetat de secbutil
C. Acizii carboxilici pot participa la reacţiile de esterilicare
B. Propionat de metil
D. Reacţiile de esteriiicare sunt reacţii de echilibru
C. Acetat de lzopropil
E. Corecte A, C şi D.
D. Acetat de secpropii
E. Corecte C şiD.
934.Acidu_l 2-hidroxipropanoic poate reacţiona cu substanţele cuprinse in şirul:
A. Metan, oxigen, sodiu, etenă, fenol'
172 '173
B. Sodiu, hidroxid
de sodiu, etanol, amoniac,-carbonat de calciu
C. Sulfat de sodiu. metanol. fenol,
clor. amoniac
. _
; 940.'4Care anrmaţii nu sunt adevărate:
D. Azotat de A. Reacţia de esterificare
potasiu. propanoi, bromjamoniac, acid clorhidric '
_
,
este identică cu reactia de eterificare
E. Potasiu. oxid de sodiu. elan. acid _, '. B. Prin deshidratarea acizilor
bromhidric, clorură de sodiu. carboxilici se pot forma eteri şi anhidride acide
C. Acidul acetic reacţionează violent
cu argintul
935.În care şir sunt cuprinşi numai acizi D. Acidul propanoic
graşi: reacţionează cu piatra de var (CaCOa)
A. Acid palmitic. acid E. incorecte A. B şi C.
caprcnic. acid lauric. acid oleic
B. Acid propanoic. acid
heptanoic. acid etanoic. acid oleic
C. Acid oleic. acid palmitic, acid butanoic. acid 941. Este corectă afirmaţia:
.
stearic A. Echilibrul reacţiei de esterificare
D. Corecte A şi C directă este deplasat spre dreapta la adăugarea în
E. Corecte A. B şi C. exces a unuia dintre reactanţi (alcooli sau acid) - -
B. Echilibrul reacţiei de esterificare :
._.._.„._,._..-..->
directă este deplasat spre dreapta la scoaterea din

936.Derivaţii functionali at acizilor carboxilici mediul de reacţie a unuia din produşii de
se transformă în acizii corespunzători prin reacţie (ester sau'apă)
reacţia de: ' '
'»'
" . Echilibrul reacţiei de esteriticare
nu poate fi perturbat '
-
. Neutralizare . Corecte A şi B
. ITIUO
. Oxidare . Corecte A şi C.
_
l
m00m>
. Deshidratare '
Esterificare 942. Aciditatea următorilor compuşi organici

. '— ' ' \ descreşte în ordinea:
Hidroliză.
'
A. Acid acetic. acid formic, fenol.
. etanol
-B. Acid formic. acid acetic. fenol.
etanol
937.Numărul de moli de acid formic. introduşi C. Fenoi. etanol. acid acetic. acid formic
in reacţia de esterificare c_u dn alcool
monohidroxilic. dacă s-au folosit & moli de alcool, la D. Etanol. fenol. acid
echilibru se găsesc 6 moli de acetic. acid formic
ester şi constanta de echilibru este 3. a fost: E. Niciun răspuns corect.
. 8.25 '
'
. 7.5 943. in care şir sunt numai derivaţi functionali ai “acizilor carboxilici: '
moom>
. 12 . Eteri,„compuşi carboniiici. esteri, nitrili. amide
. 10.5 . Amide, amine. esteri. anhidride. fenoli
„,
8. mUOCU>
. Esteri. halogenuriacide. amide. nitrili. anhidride _

4
.'—
acide
. Alcooli. fenoli. eteri. amine. nitroderivaţl
938.În procesul R-CHz—OH + RCOOH
=“— A + HzO, dacă R este radicalul fenil.
. Esteri, amine, halogenuri acide. amide,
nitroderivaţl.
substanta A este:
A. Benzoat de fanii 944. Considerând şirul de transformări:
B. Benzoat de benzii isoo“c 600.80000 HNoa/t-lzso4 enacoon
C. Benzoat de etil CH4—pn h „,
Tuburi ceramice :: .
d———>e
'
D. Fenolat de benzii
E. CorecteAşi B.
Substanţa e este:
: A. Nitroderivat acetat
B. Amină acilată
939.Reprezinta substanţe reale: C. Amidă substituită
A. CHacOOCa D. Acetat de amină
B. CH3COOAl E. Corecte B şi C.
C. (CH3C00)3AI
D. HCOOZn 945. Benzamida:
E. C5H5OC8. A. Este un derivat funcţional al
benzenului
B. În reacţie cu
apa fomează şl amoniac
C. .Este un derivat alchilat
174
“175
Teste grilă de chimie organică Teste grilă, de chimie organică
Î
D. Conţine în moleculă 14 atomi 952.' S'esu'pun oxidării. cu K2Cr207/H2804_2 moli de 1.4-pentadlenă. Produsul organic
E. Corecte A si D. ' obţinut—se neutralizează cu solutie de hidroxid de calciu 2.5 M. Dacă oxidarea s-a
,
efectuat cu randament de 75 %, volumul de solutie de hidroxid de calciu a fost:
946. Acidul p-amlnobenzoic poate reacţiona cu: 0.3 L
. Natrlu şi hidroxid de natriu 0.6 L
. Clorură de propionil
. 1,0 L
moop?
. Clorură de propil . 0.9 L

moom>
. Alcool metilic : 0,8 L.

. Toate substanţele enumerate.
953. Substanţaz»
947. Se pot obţine esteri prin reacţia: Hzc-O—CO—(CHzim—CH3
. Alcoolilor cu acizii (minerali, carboxilici)
|
HC—O—CO—aCHzm—CHa
. Fenoxizilor cu halogenuriacide
. Fenoxizilor cu derivaţi halogenaţi

(110003)
_
„
HZC—O—CO—(CHerHa
. Corecte A şi B Este un săpun
. Corecte'A. B şi C. . Este o substanţă lichidă
moem?
948. Anhidridele acide: . Este dlpalmitostearina
. Sunt derivaţi functionali ai acizilor carboxilici . Niciun răspuns corect.
. Potfi şi cicllce
. Prin reacţia cu apa se transformă în acizi

ITIUOCU>
954. Prin oxidarea cu KzCr207/H2804 a 3-hidroxl—1,4-pentadienel, produsul organic obtinut

. Pot fi agenţi de acilare este: %
"
. Toate răspunsurile sunt corecte. . Un acid dicarboxillc
. Un hidroxiacid monocarboxilic
949. Atât bromura de acetil cât şi iod-Lira de metil pot reacţiona cu: munca:»
. Un hidroxiacid dicarboxillc
A. Apa (hidroliza) . Un cetoacld dicarboxillc
B. Amoniacul . Un acid tricarboxilic.
C. Benzenul (AlClg)
D. Fenoxidul de natriu 955. Referitor la oxidarea o—xllenului sunt incorecte afirmaţiile:
E. Toate răspunsurile sunt corecte. A. Se obţine acelaşi produs ca la oxidarea benzenului
B. Se obtine acelaşi produs ca la oxidarea nattalinei
950. Poate reacţiona cu natriu: C. Se obtine acelaşi produs ca la oxidarea o—dihldroxîfenolului
A. Acidul acetic D. Se obtine acelaşi produs ca la oxidarea o—crezolului (o—hidrbxitoiuen)
B. Alcoolul izopropilic E. Incorecte A, C şi D.
C. 1—butina
D. 2—butlna 956. Reactionează cu soluţie de permanganat de potasiu in mediu acid:
E. Corecte A, B şi C. A. Tn'oleina
B. Acidul oleic
951. Formulei moleculare C4Haoz îi pot corespunde: C. Acidul formic
A. Acizi D. Acidul oxalic
B. Hidroxlcetone E. Toţi acizii enumeraţi.
C. Esteri
D. Hidroxieteri nesaturaţi 957.Pentru clorura de acetil şi clorura de propil care au mase moleculare egale sunt
E. Toate substanţele enumerate. adevărate afirmatiile: -
A. ' Nu sunt izomeri de functiune

176 '177
B. Reactionează cu benzenul > . Pentru alchilarea aminelor şi a nitrililor
C. Reactionează cu aminele primare . . Pentrugacilareă'benzenului şi a aminelor
ojw
. Pentru acilarea aminelor tertiare
;
'
D. Hidrolizează
E. Toate răspunsunle sunt corecte. 0 . Pentru protejarea funcţiei amină primară
m . Corecte B'şi D.
958.În hidroxiacidul de forma R-CH(OH)-COOH raportul masic O C = &
1 : 1. Hidroxiacidu —
'
este: 964. Apa de brom se decolorează in solutie de:
. Acidul a—hldroxipropionic ; .A. Acid acetic
. Acidul a—hidroxibutiric B. Acid palmitic „\,\
iTiUOUU>
. Acidul 2—hidroxibutiric C. Acid maleic

. Acidul 2-hldroxipropanoic D. Acid stearic
. Corecte B şi C. ' E. Acid oxalic.
'
965. Sunt adevărate afirmatiile:
'
959.Un acid monocarboxilic saturat conţine 36,36 % oxigen şi un ester saturat al acidului
conţine 62,06 % carbon. Esterul este: A. Prin hidroliză clorurile acide se transformă în acid clorhidric şi acidul „carboxilic
4 '
. Formiat de izopentil
i' corespunzător 4
-
. Acetat de n-butil .
. . Amidele se obtin prin deshidratarea sărurilorde amoniu ale acizilor carboxilici
. Propionat de propii
lTlUOID>
-'
moem
. Prin hidroliza nitriiilor se obţin şi acizi carboxilici
. Butanoat de etil . i . Nitrilii se pot obţine şi prin deshidratarea amidelor
. Pentanoat de metil. . Toate răspunsurile sunt corecte.
960.Sarea de sodiu a unui acid monocarboxili'c saturat contine 28.05 % sodiu. Volumul …
966. Considerând şirul de transformări:
soluţiei 0.1 M de hidroxid de calciu necesar pentru neutralizarea unul mol de acid este: ( 1 )
metan—— acetilenă (—-2—)»acriionitril (_i)— acid
"
.
1 L acriiic
. 2 L Transformările (1). (2). (3) sunt respectiv:
3 L . Piroliză, hidroliză. substitutie
lTlUOlIl>
.
. 4 L . Hidroliză. ediţie. substitutie
5 L. . Izomerizare. ediţie. hidroliză
I'l'10(".tU—'lîl>
. Piroliză. aditie. hidroliză

961.Prin condensarea intramoleculară& acidului 4-hidroxipentanoicse poate forma: . Piroliză, substitutie alilică, hidroliză.
'
Un cetoacid
O anhidrida 967.Un a—cetoacid saturat are raportul masic C : O de 1 : 1. Numărul total al atomilor de
moop?
. Un ester ciclic carbon din molecula compusuluî este:
. Un eter ciclic A. 2
. Un ester liniar.
WPP!” mois—u
962. Referitor la acidul oleic sunt greşite afirmatiile:

Este un acid dicarboxilic „ _
. Aditionează un mol de iod şi se găseşte preferenţial în grăsimile solide
. Aditionează un mai de iod şi se găseşte preferenţial în grăsimile lichide 968.Dlntr-un mol de acid benzolc, în prezenţa alcoolului etilic, se obţin 75 gbenzoa't de etil.
munca?
. Conţine 20 atomi de carbon în moleculă Randamentul transformării a fost:

. incorecte A, B si D. A. 20 %
1' B. 30 %
963. Clorurile acide sunt derivaţi functionali ai acizilor carboxilici şi se pot utiliza: " 0.313,33 %
ieri?
178 '179
Teste grilă de chimie organică Teste grilă de chimie organică ,
D. 40 % 300,1 L,.
E. 50 %.
, c.
200 mL
969.Prin condensareaintramoiecularăa acidului ; D. 100 mL

6—amlnohexanoic se obţine: EQ Corecte B şi D.
A. 0 cetonă ciclică
B. Un ester
C. O amldă ciclică
975. Substanţa cu formula:
D. Un eter ciclic '
E. 0 amină ciclică.
se numeşteaneslezină. Denumirea raţională este:
970.în molecula de acid oleic există: A. Para—aminobenzoat de etil
A. 2 atomi C primar, 14 atomi C secundar şi 2 atomi C B. Propionatde p—aminobenzen
B. 16 atomi C secundar şi 2 atomi C tertiar tertiar
C. Benzoat de aminoetil
C. 2 atomi C primar, 16 atomi C secundar D. Propionat de anilină
D. 1 atom C primar. 16 atomi C secundar şi 1
atom C tertiar E. Acid p—aminobenzoic.
E. 1 atom C primar, 16 atomi C secundar şi 1
atom C nular. l-
976. Referitor la paracetamol p—HO-Cst NH-COCH; sunt adevărate afirmatiile:

971.Numărul de acizi, respectiv de alcooli care pot forma monoesteri A. Este p-aceliiaminofenol
săturatl cu 58, 82 %
carbon, sunt: .
i . „B. Este N—acetil-p—hldroxlanillnă
4. 4 , ' C. Reactionează cu apa-
4
.
D. Reactionează cu natriu şi hidroxid de natriu

mpeg?
6, cosmo: E. Toate răspunsurile sunt corecte.
5
5. 977.Este o reactie de esteriticare:
A. Deshidratarea intermoleculară a alcoolilor
972.Un acid dicarboxilic saturat conţine 43,84 % oxigen. Numărul de diesteri izomeri B. Hidroliza bazică a grăsimilor
corespunzători, este: : C. Hidroliza nltriillor urmată de reacţia cu alcoolii
D. Hidroliza derivaţiior monohalogenati
E. Hidroliza amidelor N-substituite.
!'”.UQFU? \lmmouh
978. intr—un vas de reacţie se introduc 0,6 g acid acetic şi 0,42 hidroxid de natriu:
g
A. 5-a produs o reactie de neutralizare totală
B. A reactionat tot hidroxidul de natriu
973. Prin hldrogenarea acidului oleic se obţine: C. A mai rămas acid acetic
A. Grăsime solidă D. Au mai rămas 0,0005 moli de hidroxid de natriu
B. Acid paimitic E. Corecte B şi C.
C. Hidrogenat oleic
D. Acid stean'c 979. Următorii compuşi cu caracter acid, pot
.
reacţiona cu hidroxidul de sodiu:
E. Acid oleic hidrogenat, solid. A. Acid propionic; acid acetic; fenol
B. Etanol; acid acetic; 2— hidroxifenol
974. intr-un comprimatde aspirină de 500 mg, substanţa activă reprezintă 50 %. Volumul '— -
C. Metanol; acid formic; 4-hidroxîfenol
soluţiei 1/9 M de bicarbonat de natriu care poate neutraliza produşii de hidroliza a D. Acid cianhidric; acid benzolc; Ipropanol
patru comprimate este: E. Acid formic; 4—hidroxifenol. etanol.
A. 0, 5 L
180
'181
980. Prin tratarea acidului salicilic cu soluţie 'de carbonat de natriu se obţine salicilatul d_e C. Amoniacul. carbonatul de sodiu, calciul, dioxidul de sulf
natrlu. utilizat în tratamentul reumatismului şi pentru conservarea produsele p. Amoniacul. carbonatul de sodiu. zincul, oxidul de sodiu
alimentare. Formula sa este: ./
'
E. Amoniacul. carbonatul de sodiu. calciul. trioxidul de sulf.
ONa
984. Aranjaţi următorii compuşi în ordinea creşterii acidităţii lor: acid formic (1). fenol (2).
apă (3) alcool etilic (4). acid acetic (5).
A. 1; 5; 2; 3; 4
B. 5; 1; 2; 3;4
C. 4. 3;2; 5;1
D. 3, 4; 2; 5; 1
E. 3;4;2;1;5.
985.Numărut de diesteri saturati izomeri care contin 48.48 % oxigen este:

A. 3 _
B. 4
OH i
C. 1
,
D. 2
'
E. 5
D Nao—©\COON8 .
'
986.Pentruacetatul de etil sant adevărate afirmatiile:
1
.
'
.> Este izomer cu acidul butanoic şi cu formiatul de izopropil
B. Nu este izomer cu propionatul de metil
E.
QCOONa C. Nu este izomer cu acidul izobutanolc
D. Este compus nesaturat
E. Este un diester.
981. Ordinea descrescătoare a tăriei acizilor: acid acetic (1). acid formic (2). fenol (3). acid
sulfuric (4), este: 987. Volumul (L) solutiei de KMnO4/HZSO4, 064 M necesar oxidării acidului maleic din 400 rnL
3. 4. 1. 2 soluţie 0,2 M este:
. "13 A. 6.66
B. 2
moem)
. (a?—_mNA_ AD)—}N_
'3;4
. 3;4 C. 0.2
. ; ;2;1 D. 0.3
E. 0.5.
982. Cantitatea de solutie 10 % acid acetic necesară pentru neutralizarea a 28 g de oxid
de calciu este: 988.Acidul dicarboxiiic ou N.E.= 3, cu raportul de masă C .: O = 3 : 4, poate fi:
60 g A. Acid maleic
30 g B. Acid ftaiic
moop?
. 300 g C. Acid fumaric
. 400 g D. Acid 1,2-etendicarboxilic
. 600 g. E. Corecte A, C şi D.
983. Acizii carboxilici reacţionează cu: 4

989.Se obţine acid benzolc prin hidroliza:
A. Amoniacul. carbonatul de sodiu, zincul. dioxidul de sulf' A. Aspirinei
B. Amoniacul, carbonatul de sodiu. sodiul, dioxidul de carbon B. _Bénzonitrilului
'
182
183
C. Fenolatuiui de acetil c. Neutru
.
D. Ciorobenzenulul' o. Acid
E. Corecte B şi C.
-_ E. Bazlc.
990.Volumul soluţiei 0. 2 M lapte de var necesar reacţiei cu 0,2 mol

acid giuconic este: 996.Prln amestecarea a 2 mL solutie cu pH=6 cu 20 mL soluţie cu pOH=6, soluţia obţinută
. 1000 mL
are un pH egal cu:
. 500 mL ?> 5
. 250 mL
moom>'
.}
a. 10"
. 125 mL c.
. 2000 mL.
0
E
991.Acizii carboxilici nu pot reacţiona cu:
A. Oxidul de' calciu
997. La esterificarea totală a 9,2 g glicerină se consumă, o cantitate de acid formic:
B. Hidroxidui de amoniu
C. Trioxidul de sulf .
.
D. Bicarbonatui de sodiu i
E. Fenolatui de sodiu.
992.Se obtine acid benzoic pn'n hidroliza:

A. Benzonitriiuiui .
998. Reactia dintre acidul ac'etic şi alcoolul etilic este:
B. Benzoatului de fenil
. De hidroliză
}
' .
'
C. Acetatului de fenil Totală
o. Aclduiui salicilic
. De echilibru
moop>
E. Corecte A şi B .
. De neutralizare
. De ediţie.
993.Din 20 mL soluţie cu pH=1 şi 200 mL soluţie cu pH=3 se obtine o soluţie cu pH:
A. 4.2 999. În reacţiile de esteriicare, deplasarea echilibrului chimicin sensul formării produşilor
B. 5,0
de reacţie se poate realiza prin:
C. 2,0
. Utilizareain exces a unuia dintre reactanţi
D. 3,0
. Eliminarea treptată a unuia dintre produşii de reacţie
E. 1,0.
. Eliminarea treptată a unuia dintre reactanţi
ITIUOW>
. Corecte A şi B
994.Se amestecă 11 mL soluţie 0.1 M de HCl cu 100 mL soluţie cu pOH= 10. Molaritatea şi . Corecte B şi C.
pH—ul amestecului vor ti:
A. 0,01; 3
1000. Pentru acizii carboxilici cu formula generală: CHg-(CH2)„—COOH. este adevărată
B. 0,01;2 afirmaţia:
C. 0.02;2
. Sunt denumiti acizi graşi, dacă n 2 2
D. 0,001; 3
. Sunt denumiţi acizi graşi. dacă n 2 4
. Sunt denumiţi acizi graşi, dacă n 2 10
ITIUOUJZP
' . Pot fi acizi graşi saturaţi sau nesaturaţi'

995.Dacă se amestecă 2 mL de acid monoprotic cu pH= 6 cu 200 mL soluţie 10“ M de . Niciun răspuns corect.
bază monoprotică se obţine o solutie cu caracter:
A. Oxidant
' 1001. in fermentaţia acetlcă:
B. Reducător Alcoolul etilic se transformă în acid acetic în absenţa enzimelor
.
184
'185
B. Alcoolul etilic se transformă… acid acetic… prezenta enzimelor şi. a aerului .' Acid salicilic
'
C. Alcoolul etilic se transformăun acid aceticin absenta aerului . Odo—hidroxibenzoat de sodiu

D. Alcoolul etilic se transformăun acid aceticin absenţa enzimelor şi a aerului
E. Alcoolul etilic se transformă în acid acetic în absenţa enzimelor şi în prezent , . Acid m—hidroxibenzolc
. Acid o—fenoxibenzolc
aerului. —
. Clorură de o—aspirlnă.
1002. Amestecul obţinut din 450 gsoluţie 20 % de acid acetic cu 150 g solutie 45 % de Dacă se tratează acidul salicilic cu clorură de benzoil se obtine:
acid acetic va avea procentualitatea: : . Dibenzoilbenzen
26, 25 . Monobenzoilbenzen
25,26 . Acid o—benzoilbenzolc
[“I—3.0.5“?
32.50 . Acid benzollsalicillc

50,32 . Aspirină.
24,25. '
,}
Latratarea acidului o-hidroxibenzoic cu metanol se obţine:
1003. Nu se obţin esteri, prin tratarea acidului p-hidroxibenzolc cu: Aspirină metilată
.
Clorură de etanoil l' . Odo—hidroxibenzoat de metil
. Anhidridă propanoică . . Acid orto-metilbenzcic
moomţ>
. Clorură de etil '
. Benzoat de metil
. S'ec-butanol .
.
i
.
. Corecte A şi C. \
|
Ordinea crescătoare a tăriei acide. a compuşilor, este prezentată în şlnil:

1004. Câţi mL de solutie de acid acetic 3 M trebuie să se amestece cu 450 mL soluţie 0, 5 M
. Etanol, apă. acid carbonic, fenol, acid clorhidric. acid metanoic. acid benzoic, acid
pentru a se obţine soluţie 1. 5 M: acetic
125 ' ',
. Acid clorhidric, acid formic, acid benzoic, acid acetic. acid carbonic, fenol. apă,
;
300 etanol
WUOFUP
45 .Acid carbonic acid formic, acid benzoic, acid acetic, apă etanol, fenol. acid
. 150 clorhidric
175. Etanol, apă, fenol. acid carbonic. acid etanoic, acid benzoic. acid metanoic, acid
.
clorhidric
1005. Aspirina se poate obţine prin tratarea acidului salicilic cu: . Apă, etanol, fenol, acid benzoic. acid acetic. acid formic, acid carbonic. acid
. Hidroxld de natriu clorhidric.
. Anhidridă acetică
1110053)
. Clorură de etanoii Numărul de compuşi obtinuti prin tratarea acetamldel cu iodură de metil, în exces.
. Clorură de etil i'll
. Corecte B şi C.
\
looo„ La tratarea soluţiei de salicilat de disodiu cu dioxid de carbon se obţine:
'
păun—lă
.' Aspirina
. Salicilat de sodiu
iTlUOUJ>
. Acid benzoic şi fenol

. Otto-hidroxibenzoatde sodiu Nu formează, prin
. Corecte B şi D. hidroliza. acid benzoic:
. Benzonitrilul
1007. La tratarea salicilatului de disodiu cu solutie de acid clorhidric se obţine:

. Benzamida
. _Benzoatul de benzii
186
187
Teste grila de chimie organică Teste grilă de chimie organică
D. Acetatul de fenil _
101'8. S-ausupus esteriiîcării 4,14 g etanol cu acid etanoic. Dacă constanta de echilibru a
E. Benzoilanilina. reactiei este 1.25 şi dacă pentru hidroliza în mediul bazic a esterului s-au consumat
1013. Numărul izomerilor de constitutie, cu caracter acid, ai acidului cu N.E. = 5 şi care

, A
1 0,25 L-soluţie de NaOH 0.2 M. cantitatea de etanol (g) esterificat a fost:
A. 1.84
pentru ardere consumă 9 moil de oxigen este: B. 4,14
A. 2 C. 2.07
B. 3 D. 2,12
0. 1 .f E. 2.3.
D. 6
E 4 IOI9. S-au supus esterliicării 4,14 g etanol cu acid etanoic. Dacă constanta de echilibru a
reactiei este 1.25 şi dacă pentru hidroliza în mediul bazic a esterului s-au consumat
1014. Prin hidroliza acetatului de etil în mediu de NaOH se obţin: 0,25 L solutie de NaOH 0.2 M. cantitatea de acid (moli) care s—a esteriiicat a fost:
A. Etanol şi acid acetic A. 0,09
B. Etanol şi acetat de sodiu B. 0.04
C. Etoxid de natriu şi acetat de natriu , C. 0.025
D. Etoxid de natriu şi acid acetic -
? D. 0.05
' '
E. Numai sărurile de natriu. E. 0.1.
1015. Dacă 200 mL soluţie de acid monocarboxilic se neutralizează total cu_ 600 mL
S oluţie de KOH 2 M. molaritatea acidului a fost: »
|,
A
B.
C. 903-th
D
E
1016. Este corectă afirmaţia:

. Toate grăsimile sunt eteri
. Numărul de atomi de carbon din molecula unei grăsimi este mereu un număr par
iTIUOUJ>
. Grăsimile sunt derivaţi aciiaţi ai glicerolului

. Triolelna este o substanţă solidă
. Grăsimile sunt derivati alchiiaţi ai glicerolului.
10l7. S—au supus esterificării 4,14 g etanol cu acid etanoic. Dacă constanta de echilibru a
reactiei este 1.25 şi dacă pentru hidroliza în mediul bazic a estemlui s-au consumat
0,25 L soluţie de NaOH 0.2 M. cantitatea de acid (g) introdusă în-reactor a fost:
A. 60
B. 12
C. 7,5
D. 6
E. 3.
188 '189
. Numai caracter bazic-
. Caracter acid, bazic sau amfoter in functie de structură
, Numai grupe funcţionale carboxil
' '
XI. Aminoacizi, .
Numai grupe funcţionale amino.
.
1020. Pentru valină sunt adevărate afirmaţiile: Denumirea substanţei cu masa molară 133 g/mol şi care conţine 36.09 % carbon.
» . Prezintă catenă liniară şi cinci atomi de carbon
5,26 % hidrogen.48.12 % oxigen şi restul azot este:
. Prezintă catenă ramificată şi patru atomi de carbon
CU
() . Prezintă catenă ramificată şi o pereche de enantiomeri »B. Acid

Glicocol
asparagic
CJ . Prezintă catenă ramificată. cinci atomi de carbon şi două perechi de enantlomeri
C. Acid aminobutanoic
“1 . Este un aminoacid dicarboxilic, care prezintă doi izomeri sis-trans.
D . Acid aminobutandioic
E . Corecte B şi D.
1021 Soluţiile de aminoacizi au caracter amfoterdeoarece:.
Pot reactiona cu substante cu caracter opus 1027. Masa molară (g/mol) şi denumirile substanţelor care conţin 29. 76 % carbon, 5.79 %
Pot reactiona atât cu metalele cât şi cu oxizii metalici
.
hidrogen. 26.46 % oxigen, 11, 58 % azot. restul sulf şi un singur atom de sulf în
Pot reactiona cu acidul azotos
munca?.
.
moleculă sunt:
Se pot diazota în mediu de acid clorhidric
. 121. acid 2-amino-3—tiopropanolc
.
Pot reactiona atât cu acizii cat şi cu bazele.
-
_r
. .
. 121. acid 2—amlno-3—hidroxipropanoic
' mutăm»
. 121.clstelna
1022. Sunt adevărate afirmaţiile: \
\
,
Serina
.
. Aminoacizii esentiali sunt sintetizaţi
numai în organismul uman
nicio consecinţăpentru că sunt . CorecteAşi C. -
. Aminoacizii esentiali pot lipsi din hrană fără

slntetizaţl… organismul uman 1028. in solutie apoasă. acidul glutamlc prezintă caracter:
. Aminoacizii neesentiali pot lipsi din hrană pentru că sunt sintetizaţi
in or'ganiSmul- '
'
Bazlc ,
uman CicliC.
.
D. Aminoacizii esentiali nu intră in compozitia proteinelor mopmp
Acid
. Neutru
să se adauga peste 75 . Depinde de presiunea solutiei.
1023. Volumul de solutie (mL) de (—) _a—alanină 0,25 M care trebuie mL
de solutie (+) a—alanină 0.4 M pentru a se obţine un amestec racemic este:
1029. Aminoacizii esentiali sunt:
60 Sintetizaţi numai de organismul uman
.
120
. Sintetizati numai de organismele animale
01.53.0530?
75 mcpm> Provin in organismuluman din hrană
300
. Nu pot fi sintetizatl de organismul uman
240.
. Corecte C şi D.
1024 Aminoacizii se pot transforma în amine secundare prin:
1030. Punctul izoelectric este:
Decarboxilare .
.
> . Valoarea pH—ul la care suma algebrică a tuturor sarcinilor electrice. dintr—un compus
Reducere catalitică
moom>
.
Hidroliză
este nulă
.
. pH-ul alcalin corespunzător aminoacizilor
. Deshidratare acid corespunzător aminoacizilor
. pl—i—ul
. Niciun răspuns corect. ITIUOUJ
. pH-ul neutru corespunzător aminoacizilor

1025. Aminoacizii prezintă:
. Depinde de sistemul de măsurare a curentului electric.
A. Numai caracter acid
190 191
l

1031. Acidul asparagic este un: .
' 1037. „Aminoacidul
A. Hidroxlacid monoamino-monocarboxilic.
A
care conţine 35,95 % oxigen poate n:

B. Acid diaminomonocarboxilic . Acid ufaminoproplonic
' . Acid B-aminopropionic
C. Aminoacid
D. Aminoalcool
muom'>
. Acid (1— sau B-aminoproplonic

E. Amlnofenol. . Glicil-alanlna
. Glicina.
1032. Nu este corectă perechea de denumiri:
: t038. Se neutralizeaza 4 L soluţie de gllcină cu 150 mL soluţie 2
A. Vinilbenzen - stiren M de hidroxid de natriu.
B. Cisteină - acid a-amlno—B-tiopropanoic Concentraţiamolară a aminoacidulul a fost: .
-
A. 0.0125
C. Glicocol - gllcol
-
D. Glicerină - propantriol . 0,125

. 0,075
E. Acetaldehidă etanal. — moom
. 0,750
. 0.200.
1033. Compusul care conţine doi atomi de sulf în moleculă şl 32.14 % carbon. 28.57 %
sulf, 12,5 % azot, 5,36 % hidrogen şi restul oxigen are formula moleculară
şi poate fi: 1039. Substanţele A şi B din schema de transformări sunt:
A. (C3H501'5NS)„_cistelna '
B. CsH1203N282,valll-valina ' clstelna HNoz

"
A ___—.. &
C. C6H1203N282_alanii-cisteina -N2.-H20 -co2
: Acidul 2-hidroxi-3-tiopropanoic şi 1-hidroxi-2-tioetan
o. CSH1203N282_alanii-serina '
l
.
<.
. Acidul 3—hldroxi-Z—an'ilnopropanoic şi 1—hidroxl-2—tioetan

E. C5H1203N282_ cistelnil-clsteina. "
moom>
. Acidul 3-tio-2-hidroxipropanoic şi 1-hldroxi-2-amlnoetan
. Acidul 3-hidroxi—2-amInopropanolc şl 1-hidroxl—2-aminoetan
1034. Se consideră substanţele: glicol (l), etina (ll), glicocol (lll), benzen (IV), anilină '
fenol (Vl), acid etanoic (Vll). etan (Vlll). etanal (IX). Pot
(V), . Cistelna nu reacţionează cu acid azotos.
reacţiona cu natriul:
A. |, II, III. IV. VI
B. |. ||, |||. VI. Vll
1040. Pot reacţiona cu alanina:
. Acidul acetic
C. |, III, IV, VII, IX
D. II, III. VI. VII. lX . Argintul
E. !. II. III. VI. VIII.
moem)
. Benzenul
. :Corecte A şi E
1035. Numărul de sarcini pozitive. la pH=1. a tetrapeptidei lisil—glicil-glicil—Iisîna . Etena.
este:
1
2
1041. Se consideră substanţele: cloroetan (l). clorură de acetil (Il). cisteină (Ill), fenoxid
WPP???
3
de natriu (IV), amoniac (V). Reacţionează cu alanina:
A. |
4
B. lşlV
Nu se poate deten'nina. c. … şi lV
1036. Din acidul clorhidric obţinut la tratarea a 0.6
D. |. ||. |v.v
9 monoamlnoacld cu clorură de acetil E. Toate substanţele enumerate.
s-au obtinut 20 mL soluţie 0.4 M. Aminoacidul a fost:
A. Glicolul
B. Alanina
1042. În şirul de transformări:
C. Aminoacetic- sedna A—z—+H B
D. Glicowlul . ' 2
„
Substanţa B este:
E. Corecte C şi D. A. CiSteîna
192
'193
B. Acidul propanoic'
'
.? »
. “5. .Catod
,
C. a-alanina , _
C. Nu se deplasează dacă mediul este acid
D. Nitrilui acidului propionic
'
, D. Se deplasează numai dacă mediul este bazic
'
'
E. B-alanina. E. Corecte C şi D .
1043. Prin tratarea o-alaninei cu acid azotos se obţin: 1048. Soluţia apoasă de lisină are caracter:
'
A. Săruri de diazoniu A. Oxidant
B. Nitroalanina ,' .B. Reducător
C. Azotit de aianină C. Neutru
D. Acidul o-hidroxipropanoic D. Bazlc
E. Acidul o-hidroxi—B-tiopropanoic. E. Acid.
1044. Se consideră şirul de transformări: 1049. Tirosina. este un aminoacid cu structura de mai jos. Masa de tirosină care
'
* HCN + 2H20, “
reacţionează cu 300 g soluţie de hidroxid de sodiu 40 % este:
A
- 2o
B ' *:”:1 c D
„
.
Dacă A este o monoaldehidă saturată cu „36,36% oxigen. Substanţa D este: Ho—O—CHz—CH—COQH „

|
A. Gliclna .
' NH2
B. u-alanina
' .A.Ot2715 kg
& Valina |
3- 678,759
_
i
D. Acidul B-aminopropanoic .
E. Acidul u—hidroxipropanoic.
!
C» 271.59
0. 0.339 kg
E- COFGCÎB A Şi C
1045. Compusul E. din schema de transformari. este: *
1H 2
+H20/HgSO4 A
[0] B (:|sz C
KCN
D +2H20 E
|050. Despre gllcmă se poate afirma:
.
-HCI —NH3
"
A, Acidul propanoic A. Este iin aminoacid natural. optic inactiv. numit şi glicocol
-
“\
B. Acidul propandioic B. Este 'un aminoacid esential. optic activ, numit şi acid aminoacetic
c_ Acidul malonic C. Este un tioaminoacid esential. numit şi glicocol
D. Corecte B şi C D. Este un hîdroxiaminoacid neesential. numit şi glicerol
E. Aldehida acetlcă. E. Corecte B şi C.
1046. Substanţa A, din şirul de transformări este: 1051. Aminoacidul pentru care raportul masic COOH ': NH; : 45 : 15 şi C : N = 18 : 7
oate fi:
_“ Tic:
80
'
+H
A* ”°“ B
+
%Hzc=c—coou :. Lislna
GHS
B. Valina
A. Difenilcetona C. a—alanina
B. Propanona D. Acidul B—aminopropanoic
C. Acetofenona E. Corecte C şi D.
D. Acetona
E. Corecte B şi D. 1052. Aminoacizii se pot transformaîn amine primare prin:
.
A. Neutralizare cu hidroxid de sodiu
1047. La trecerea- unui curent continuu printr-o solutie puternic acidă de glicină. & Decarboxiiare
aminoaCidul seorientează spre: C. Esteriticare
A. Anod D. Hidroliză
E. "Oxidare.
194 „
195
\
Teste grilă de chimie organică Teste grilă de chimie organică-_

1053. Aminoacizii se pot transforma în hidrokiacizi prin: .
. .
. Decarboxilare
. Esteriiicare mppwa' mth—l.
moocu>
. Reacţia cu acidul azotos

. Diazotare
. Corecte C şi D.
1060. Prezintă activitate optică:
1054. Dacă din 534 g de a—aianină. prin tratare cu acid azotos, s-au obţinut 4.2 moli de '
. Acetona
acid a—hidroxfpropanoic. Sunt adevărate informaţiile: . Acetaldehlda
. S-a produs o reacţie de substitutie mcom>
. Cisteina »
. Reacţia a fost o oxidare . Acid 2-metilbutanoic ,
. Randamentul reactiei a fost 70 %

_
Compuşii C si D.
mUOUJ>
.
. Reacţia s—a produs cu modificarea NE
. Corecte A şi C. 1061. Izomerul alanii-gIicii-glutamlI-valinei este:

. AIanll-asparagii-alanll-valina
1055. in solutie puternicacldă, feniialanina: !
Glicii—gilcli-asparagii-vallna
.
.
Se deplasează în câmp electric continuu spre catod
_
. Valii—glicii-asparagii—aianina
mUOUJ)
. Se deplasează în câmp electric continuu spre anod . Glutamil-giicil—alanil-gIiclna

moomp
. Nu se deplasează in câmp electric continuu
, . Glutamil-gilcil—vaiil-glicina.
. Are o structură amfionică '- '
Este un anion.
'
. 1062. Aminoacidul care nu prezintă activitate optică este:

. Glicina
1056. Aminoacizii sunt componenti ai:
. Valina
. Amidonului MODE)
. o-alanina
. Llpldelor . B-alanlna
ITIUOCU>
. Gliceridelor . Corecte A si D.
. Zaharidelor
. Proteinelor. 1063. Prin tratarea o-alaninei cu solutie de acid azotos se obtine:
O sare de diazoniu
1057. În mediu puternic bazic aminoacizii sunt: Un hldroxiacld
.
. Cationi moaca?
. .Acidul 2-hidroxipropanoic
. Polimeri . Corecte B şi C
ITIUOCUZD
. Anioni . Corecte A şi B.
. Compuşi macromoleculari de policondensare
. Substanţe neutre. 1064. Prin tratarea acidului odo—aminobenzoic cu acid azotos in prezenta acidului
clorhidric se obţine:
1058. În mediu de acid clorhidric glicina este:
. Un hidroxiacid
O sare . Acid 2,3-diaminobenzoic
. Sub formă de clorhidrat de gllcină . Acid benzoic
l'TlUOW)
“Sub formă de cation ai glicinei

. Un hidroxiester
munca?
.
. Sub formă de anion al glicinei . O sare de diazoniu.
1065. Sunt cuprinşi numai aminoacizi, în şirul:
1059. Numărul-de dipeptidecare se pot obtine din vaiină şi aianină este: .
. A. _Gllcocol, glicol, glicerină
196 '197
'Teste grilă de chimie organică
4
__
' A;, Nitroetanul
Glicocol, giicînă. glicol —
. 4
Glicocol. glicină. lisină ' .

B. Nitroglicolul
.
'
, c; Azotatul de etil
moop:
. Lisină, cisteină. „glicol „
. Glicina. glicerină, serină. D. Mononitroacetilena

E. Mononitro'etena.
1066. Dacă 0,1 mai acid monoamlno—monocarboxilic reacţionează cu azotit de sodiu/acid
clorhidric şi randamentul transformării este 80 %. volumul gazului degajat este: Structura alaninei în mediu puternic acid este:
A. 1.792 L ; cr—lJ—E—cooe
2.55 L
NHz
.
woow
2,24 L
. 5.654 L crt,—'E—coOH
'
3.333 L. “”un-ra
1067. Nesaturarea echivalentă şi numărul de izomeri optic activi ai acidului glutamlc sunt CHa—ă—COO'
-
3 şi o
-
QNHa
l-
1
şi 2
. 2 şi 2
moop?
_
: cu,—E—coou
'
. 2 şi
1
. _
' NH2
. 3 şi 4. i
'
CHa—ă—COShg
NH2
. Aminoacizii pot prezenta structuri amftionice _
.
. Aminoacizii esentiali nu pot fi sintetizaţi de organismuluman

ITIUOUJ>
Aminoacizii pot fi numai optic activi
1073. Prezintă izomerie optică:
.
Serina este un tioaminoacld

'
. Glicina
.
Corecte A şi B. . o-alanlna
.
mopm>
Gllcolul
1069. Se amestecă 20 mL de soluţie 0,01 M de (+) u—alanină cu 10 mL de solutie 0.025 M . Corecte B şi C
de H o-alanină. Amestecul rezultat este: . [i-alanlna.
'
Dextrogir
.
1074. Referitor la o-alanină nu este adevărată afirmatia:
Levogir
. Prin reacţie cu acidul azotos se transformă într-un hidroxiacld
montan:»
. Amestec racemic
. Poate funcţiona ca sistem tampon
. Optic inactiv m00m>
Nu prezintă izomeri optici
. Corecte C şi D. .
. Poate exista sub formă de amfllon

Intră în compoziţia proteinelor.
1070. Un aminoacid monocarboxilic contine 27.35 % oxigen şi prin tratarea a 0.1 moli cu .
acid azotos rezultă 2240 mL azot. Aminoacidul şi caracterul soluţiei apoase sunt:
A. Valina. acid I075. Glicina poate reacţiona cu:
'
B. a-amlnoizovalerianic,acid . Amoniac, acid clorhidric. valină. hidroxid de sodiu

. Alcool. acid azotos. sulfat de sodiu. hidrogen
C. Valina, bazic
Acid sulfuric. alcool. glicină, amine primare
Serina. amfoter .
iTIUOUJ>
D.
. COrecte A şi B
E. Valina, amfoter.
. Corecte A şi C.
1071. Pot fi izomeri ai gliclnei;
1076. '
Procentul de azot din valină este:
198 '199
mm% 1082. Dacăse' tratează 200 mL solutie 0.1 M a unui aminoacid cu acid azotos. se obţin
23,93% —
_ ,896 mL azot. Aminoacidul putea fi:

11,96% '
,
'
moop.»
.
'
. Monoamino
11,05%
'
. . Diamlno
.mmw moocnl>
. Llsina
. Cisteina
1077. În cazul o-aminoacizilor: Corecte B şi C.
.
. Gruparea —NH2 este legată direct de —COQ)H
DOW)
. Gruparea —NH2 este legată la primul atom de carbon 1083. Aminoacizii esentiali sunt biosinleti'zaţi în organismele:
. Gruparea —-NH2 este legată la atomul de carbon primar »
. Animalelor
. Gruparea _—NH2 şi —COOH sunt legate la acelaşi atom 'de carbon din catena . Vegeiaielor
hidrocarbonată ' mcom>
. Mamiferelor
ITI
. Niciun raspuns corect. '
. Primatelor
. Vertebratelor.
1078. Alegeţi seria în care sunt numai aminoacizi, care prezintă activitate optică:
. Valina. a-alanlna. cistelna, serina !
1084. Acidul glutamic se va deplasa într-un câmp electric continuu, la pH = 2. spre:
. Acidul acetic, B-aianina. glicina. valina . Anod ca anion
mUOUJ>
. Glicina. B-alanina, a-alanina. serina . Catod ca anion

. Corecte A şi B ,
-
—
modern:—>
. Nu se va deplasa
. Corecte A. B. C. '.
j_
_ . Catod
Anod.
1079. Acidul glutamic este un aminoacid:
'
. Monoamlnomonocarboxilic 1085. Se amestecă 60 g soluţie de aminoacid cu 80 g soluţie 26 % a aceluiaşi aminoacid

. Dlaminomonocarboxillc şi se obţine
o soluţie 32 %. Procentualitatea soluţiei iniţiale a fost:
lTlUOUJ>
. Monoaminodicarboxilîc . 44,8 .
. Aminoacid tiolic 20.8
. Diaminodicarboxilic. mpom>
. 40
16
1080. in solutie apoasă aianina prezintă caracter: 26.
Bazic
. Puternic acid 1086. Numai aminoacizi monoamînomonocarboxilici sunt cuprinşi în şirul:
”10061?
. Reducător . Valina. acidul asparagic. lisina. cistelna
. Oxidant . Valina. cisteina. serina. acidul glutamic
. Amfoter. mUOCD)
. Cisteina, serina, u-alanina. gllcina

. Valina. li'sina. cistelna, la-alanina
1081. tratat 200 mL soluţie de monoaminoacid cu acid azotos şi au rezultat 448 mL
S—au
. Acidul glutamic. acidul asparagic, lisina, vallna.
de azot. Molariatatea soluţiei de aminoacid a fost:
A. 1 [087. in solutie apoasă acidul asparagic are caracter:
B. 0.1 Bazlc
C. 0.2 . Neutru
D. 0.5
. Dlmolecular
moem?
E. Nu se poate calcula cu datele prezentate. . Acid
. Corecte A şi C.
200 '201
1088. În soluţie apoasă ' lisina are caracter:
—
- - —
.
' D. Este prezentă în lanţurile poiizaharidelor
'
. Bazic -
. Neutru
mopm> Acid 1092. Denumirea corectă a serinei este:
. Corecte B şi C . Acid 2-hidroxi—2-amlnopropanoic
Corecte A şi C. . Acid 2-amino-3-hidroxipropanoic
mbom>
. Acld u—hidroxi-B-aminopropanoic
1089. Reacţia aminoacizilor în soluţia unui acid tara este prezentată în ecuaţia: . Corecte B şi C
R—CH-COOH + H30*———>' X+ H20 . Corecte A şi C.
NH;
1093. Lisina este un aminoacid:
Substanţa X are următoarea structură: Monoaminomonocarboxilic, cu caracter bazic
A. R—CH—COO
9 Monoaminodicarboxilic. cu caracter acid .
'
Diaminomonocarboxilic, cu caracter acid

'
moop?
.
NH;
Diaminomonocarboxilic. cu caracter bazic în soluţie apoasă
,
.
' .
e. R—CH—CO% |, Care nu prezintă izomerie optică.
QNH,
'1094. Acidul glutamic este un aminoacid:
C. R—CH—COOH Monoaminomonocarboxilic. cu caracter bazic
enma . Monoaminodicarboxilic. cu caracter acid în soluţie apoasă
D. Corecte A şi C . Diaminomonocarboxilic. cu caracter acid

[nuam->
E. Corecte A, B. C. . Diaminomonocarboxilic. cu caracter bazic

Care nu prezintă izomerie optică.
.
1090. Reacţia aminoacizilor în soluţie bazică este prezentată în ecuaţia:
R—CH—COOH + HO"
_» Y + HZO „1095.
.
in structura amfiionică a aminoacizilor monoaminomonocarboxilici
Două sarcini electrice negative
se întâlnesc:-
.
NH2 . Două sarcini electrice pozitive
Substanţa Y are următoarea structură: ITIUOWZP
. Două sarcini electrice diferite

A. R—CH—COO
a . Grupări funcţionale neîncărcate electric
ce'Ni—ia
e. R—cH—co% l096. Datorită structurii amtiîonice a aminoacizilor. aceştia:

NH2
. Se comportă ca acizi în soluţiile bazice
. Se comportă ca baze în soluţiile acide
C. R—CH—COOH muow>
. Sunt amfoliţi acido—bazici
eNHa
'
' . Incorecte A şi B
. Corecte A. B si C.
D. Corecte A şi C
l097. intr-un recipient se află alanină şi vaiina. Numărul total de dipeptide, care rezultă
prin condensare este:
1091. Pentru legătura peptidică este adevărată propoziţia: A. Patru dipeptide diferite
A. Rezultă prin condensarea unui număr de două moleculede o—aminoacid B. Două dipeptide simple şi două dipeptide mixte
13. Nu
aparţine legăturilor amidice C. Patru dipeptide mixte
C. Nu este prezentă în lanţurile proteinelor D. _Corecte A şi B
202 203
E, Corecte B şi C. | mii. ', sunt adevărate atinnaţiile:
. Glicolui este acidul aminoacetic
1098. Aminoacizii pot fi identificaţi analitic prin:
A. Reacţia cu reactivul Tollens cu formarea unor compuşi de culoare verde , mUOW'>
.
.
Cisteina este un tioaminoacid
Giicocolul este etandiolui
B. Reacţia xantoproteică cu formarea unor compuşi galbeni . Glicina este un hidroxiacid
C. Reacţia cu ninhidrina. cu formarea unor compuşi albastru-viciet Lisina este un aminoacid cu catena ramificată.
.
D. Reacţia cu acidul azotic cu formarea unor compuşi galbeni
E. Reacţia cu reactivul Fehlîng. cu formarea unor precipitate albastre. 1105. Serina poate reacţiona cu:
HCl
1099. Volumul soluţiei NaOH 0.1 M necesar neutralizării 0.1 mol acld giutamic este: Numai cu acizii carboxilici
.
A. 1 L momo->
Sodiu
. _
B. 2 L
.
. Hidroxid de sodiu -
C. 4
A
L
. Corecte A. C şi D. ;
D. 6 L
E. 3 L—.
1106. Serliglicina:
1.
. Este o tripeptidă
1100. La neutralizarea iislnei cu acid clorhidric raportul molar ai celor doi reactanţi este
4
. Conţine în moleculă 4 atomi de oxigen

respectiv: —
moom>
. Conţine în moleculă 2 legături r:
A. 1: 1 .
Conţine in moleculă 4 atomi de carbon primar
i
.
B. 1: 2 l
. Corecte B. C şi D.
0. 2: 1 '
D. 1: 3
1107. Valina:
E. 3: 1. Este un aminoacid cu catenă liniară
' . Este un aminoacid monoaminodicarboxilic
1101. Aminoacizii pot reacţiona cu: muomp
Este .Un aminoacid diaminomonocarboxilic
.
A. Acizii si cu hidroxlzii . Este un aminoacid cu catenă ramiticată
B. Hidroxizii şi alcanii . Este un aminoacid cu catenă ramificată. nesaturată.
C. Alcoolii
D. Corecte A şi B 1108. Se pot acila:
E. Corecte A şi C. . Benzenul
. Alcoolii
”02. La condensarea a două molecule de aminoacid identic se formează: ITIOOUJ)
. Aminele
A. 0 proteină macromoleculară . Aminoacizii
B. 0 tripeptidă simplă . Toate substanţele enumerate.
C. O dipeptidă simplă
D. 0 dipeptidă mixtă “09. Se obţin 2,768 kg acid sulfanillc plecând de la 15.375 kg nitrobenzen de puritate
E. Toate răspunsurile sunt corecte. 80 % prin şirul de reacţii:
80% 80% X% 50%
1103. in molecula N-acetilcisteinei există: nltrobenzer. »A — B — C acid suitaniilc —
A. 19 atomi Randamentul reacţiei x % afost:

B. 3 atomi de oxigen A. 20
C. 4 atomi de carbon primar şi un atom de carbon secundar B. 80
0
-
D. grLipare amidă substituită C. 40

E . Toate răspunsurile sunt corecte. D. 50"
204 '205
80% prin şirul de reacţii:

80% 80% x% 50% '
, ,
.
nltrobenzerF A B C '
acid sulfanllic
Substanţele A şi B au fost:
. Anilină şi acid benzensulfonlc
. Acid meta-nitrosulfonic şi acid metaaminosuifonic
. Anilină şi acetanilidă
VmUOCUZP
. Acetaniiidă şi acid benzensulfonic

.
.
1111 Se obţin 2. 768 kg acid sulfanilic plecând de la 15 375 kg nitrobénzen de puritate _.

80% prin şirul de reacţii:
30% 80% x% so/ acid sqlfa iiillc
nitrobenzen———> A———> B ———.—» C ——>
Substanţele A şi C au fost: , ,
. Anilină şi acid N-acetilsulfanilic
, Acid N-acetilsulfamic şi acid metaaminoslilfonic

i
. Aniiină şi N—acetllaniiină
.
m00w>
. Acetanilidă şi acid aminobenzensulfonic

1112. Pot reacţiona cu alanina: |. CsHs; II. HCl; lII. PCls; IV. CH3COOH; V. &:HaCi; Vl. HNOz;
Vll. Acidul ortanilic (acid o—anilinsulfonic); Vlll. Fenolul: IX. NH;
. Ill, V, iX
. ll. iv. VI. Vll
. I. II. Vll, Vlll
mbom>
. Corecte A şi B
. Toţi compusii.
l l
apoase ale tuturor aminoacizilor au pH neutru:
13. Soluţiile
Da. deoarece aminoacizii prezintă caracter amfoter
.
. Nu. numai soluţiile aminoacizilor monoaminodlcarboxilici

0053)
. Nu. deoarece pH—ul nu poate fi neutru

. Nu. prezintă pH neutru numai ' soluţiile apoase ale aminoacizilor'
monoaminomonocarboxilici
E. Da. deoarece funcţia amino are caracter aproximativ neutru.
1114. Dacă acidul glutamic din 816 g soluţie cu densitatea 1,02 g/mL & fost neutralizat
total. cu hidroxidul de calciu din 200 mL soluţie O 4 M. molaritatea soluţiei de acid a
fost: ,
A. 0.098
B. 0,05
206
207
| 120. Tetrapeptlda obţinută din 'alanină: serina :valină in raport molar 2 : 1 : 1 şi în care
Xil. lserina este aminoacidul N—terminal şi valina aminoacid C—terminal este:
Peptide şi Proteine
.
,
'
'
. Serii-valil-alanil-alanina '
. Serii-alanii—alanil—valina
lll5. Un ou conţine 1-1 ,7 % proteine, 9,9 % grăsimi,
0,6 % zaharide şi alte substanţ' moon-n)
. Alanii-alanil-serli-valina
(apă, săruri minerale, vitamine, calcar-coajă). Dacă un ou are masa ce 62 g, conţinutul . Vaiil-aianiI—aianiI-serina '
de proteine din zece ouă este: . Alanil—seril—alanii—valina.

. 7.254 g 5
. 72,54 g 1121. Se supun hidrolizei, cu randament de 80 %, 2,4 moli de-alanii-seril-glutamii—alanină.

mOOUJ>
. 61,38 9 Cantitatea (g) de natriu de puritate 69 % care reacţionează-cu amestecul de

. 37,2 9 aminoacizi, este:
. 137,64 g. . 11,52 9 -
.. 264,96 g ,
”16. În
reacţia de poiicondensare a aminoacizilor _se stabilesc legături peptidice. l'l'lUOUJ)
. 358,8 g
Legăturile peptidicesunt de tip: '
. 384 g
Eter .
'
. 264,3 g.
Ester
. Amidă substituită "1122. Majoritatea aminoacizilor care intră în
mUOpJ?
compoziţia proteinelorsunt:
. Carboxii deshidratat i
. [S“—aminoacizi
. Carboniiaidehidic. ' . Poiiaminoacizi
ITIUOW>
. Pollaminofenoli
1117. Din proteine se pot obţine aminoacizi prin: . Hidroxiaminoaclzi
. Tratare cu acid azotic concentrat . a—aminoacîzi.
. Hidroliză (acidă, bazică, enzimatică) totală
lTlUOm>
. Precipitarea în mediu acid 1123. Proteinele sunt:

. incalzire peste 20°C . Monomerl formaţi din o-aminoacîzi prin reacţia de adiţie
. Oxldare catalitica. . Polimeri formaţi din aminoacizi prin reacţia de policondensare
mUOUJ)
. Compuşi macromoleculari care prin Herbere se denaturează

“18. Sunt solubili în apă, compuşii din şirul:
,
. Compuşii care prin hidroliză acidă sau enzimatică se transformă în aminoacizi.

. Albumina, keratina, gluteina . Corecte B, C şi D. '
. Keratina, hemoglobina,giuteina
. Albumina, glutelna, hemoglobina 1124. Au acelaşi conţinut procentual în elemente chimice ca giicii-valil—giicina:
mGOW)
. Colagenui, giuteina, albumina . GIicil-valiI-serina

. Coiagenul, keratina, fibrina. . Valil-seril—alanina
”100312>
, AIanii-alanii-aianina
ill9. Se supun hidrolizei 58,2 9 glutamiI—seril-glicină de puritate 75 "o. Cantitatea de . AlaniI—glicii-cisteina
natriu de puritate 46 % care reacţionează cu amestecul de acizi rezultat! este: . Alanii-aianil—serina.
A. 79,35 9
B. 17,25 9 1125. Numărul de tripeptlde izomere rezultate din valină şi glicină in raport molar i : 2
- C. 34,5 9 este:
D. 37,5 9 6
E. 43,66 9. 4
UOCU>
9
v
.3
208
209
.
'
E. Niciun răspuns corect. "
.
. B. .AIa—Gli-Gli
.
C. Glil-AIaTGii
1126. În compoziţia tuturor proteinelorse află:
,
_
'
„
D. Corecte A şi B
A. Carbon. hidrogen, oxigen, azot, sulf
„
Carbon. hidrogen, sulf, azot, fosfor
B.
C. Carbon, hidrogen. oxigen. azot 1132. Prin hidroliza totală a unei peptide se obtin 3
D. Carbon, hidrogen. oxigen. azot. fosfor g de glicocol şi 1,78 g aianină.
N umărul maxim de tripeptide mixte poate fi:
E. Carbon, hidrogen. oxigen. azot, halogen. ,' A 2
B. 1
1127. Peptida. care prin hidroliza. formează 15 g acid monoaminomonocarboxilîccu C. 5
18.66 % azot şi 8.9 9 din alt acid monoaminémonocarboxillccu 15.73 % azot este: D. 3
A. Ala-GIi-Ala
E 6.
B. Gli-AIa-Ala
C. Ala—Gii—Gli
,-
1133. in. structura proteinelorexistă grupări funcţionale:

D. Ala—Ala-Gli
A. Peptidice
-
E'. Corecte A. B şi D. i' B. Esterlce

'
C. Amino-secundare
1128. Numărul de grame de apă necesar hidrolizei totale a unui mol de' Gli-Ala—Ala—Lis-Glu D. Amidice
este: , -
E. Corecte A şi D.
A. 18 —
\
i
'
B. 90
, ,' 5
1134. Denaturarea proteinelor:
C. 45 A. Poate fi un fenomen ireversibil
D. 72
B. Se poate produce sub acţiunea căldurii
E. 24.
C. Nu se poate produce sub acţiunea căldurii
D . Se pote produce sub acţiunea electrolitilor (acizi săruri ale
1129. O polipeptidă formată din 30 resturi de glicină conţine un procent masic de azot şi metalelorgrele)
E. Corecte A, B şi D.
egal cu:
A. 19,62 % :
| 135. in laborator, proteinele se pot identifica prin: ']
B. 27.27 %
A. Reacţia biuretului
C. 24.30 %
B. Reacţia xantoproteică '
D. 25,40 %
C. Reacţia de denaturare
E. 22.42 %.
D. Corecte A şi B
1130. Numărul de dipeptide care se pot fonna la hidroliza. parţială. in mediu acid a
hexapepiidei AIa-Ala-Gli-Ser—Cis-Glu este:
A. 3
.
_
! l36. Reactia biuretului este reacţia:
A. Glicerlnei cu sulfatulde cupru
B. 4 '
B. Acetilenei cu clorura de diamino cupru (|)
—
C. 5
D. 6
.
C. Monozaharidelorcu reactivul Tollens
D. Proteinelor cu soluţie alcalină de sulfat de
'
E. Hidroliza parţială este posibilă numai în mediu bazic. cupru

E. Proteinelor cu acidul azotic concentrat.
1131. Prin hidroliza totală a unei peptide se obţin 3 g de glicocol
şi 1.78 9 aianină. »
1137, Între resturile de aminoacizidin proteine, există legături:

Pepti'da “ar putea:fi:
4
. '
A. Esierice
A. Gli—GIi—Ala -
B. Aminice
210
“211
'
C. Amidice .
'
C ., 48.75
o. Carboxil
'
. „0. 50,00
E. Carbonll.
, E. 35,24.
1138. O culoare violetă se obţine la identificareaunei proteine în r_eacţia: 1144. Denaturarea proteinelor:
A. Biuretuiui. cu solutie de acid azotic '
'
A. Poate fi un proces ireversibil
B. Cu fenol B. Nu se realizează la temperaturi ridicate
C. Xantoproteică. cu sulfat de cupru in mediu bazic .C. Are loc la temperaturiscăzute
D. Neutralizare cu soluţie de hidroxid de potasiu D. Este un proces de oxidare reversibil
E. Niciun răspuns corect. E. Niciun răspuns corect.
1139. Factorii denaturanti ai proteinelorpot ti: 1145. Fenomenulde denaturare poate decurge:
A. Acizii tari şi bazele tari A. La temperaturi mai mari de 60°C
B. Sărurile metalelor grele B. Sub actiunea acizilor minerali concentraţi
C. Căldura , C. Sub actiunea sărurilor metalelor grele Cu“. Agî Pb”. Hg2+
'
D. Radiatiile ultraviolete i' D. Sub actiunea apei
E. Toate răspunsurile sunt corecte. E. Corecte A, B şi C.
ll40. Proteinele se pot recunoaşte prin reactia;

'
_
—
„
—
;: ”46. Sunt adevărate afirmatiile:
A. Xantoproteică 'A. Keratina este o proteină care se găseşte în sânge
A
. - |
'
'
B. Cu soluţie de sulfat de cupru, în mediu bazic B. Keratina este o proteină Insolubilă
C. Biuretuiui C. Albuminele sunt solubile în apă şi soluţii de electroliti
D. Cu acid azotic concentrat D. Corecte A şi 8
E. Toate răspunsurile sunt corecte. E. Corecte B şi C.
”41. Proteine insolubile sunt:

'»
l 147. Sunt adevărate afirmatiile:
A. Keratina. hemoglobina. albumina A. Globulinele sunt solubile şi în solutii de electroliti
B. Colagenul. tibroina, keratina B. Peptidele se pot obtine prin condensarea aminoacizilor
C. insulina. caseina. zeina C. Hemoglobina este solubilă în apă
D. Fibrinogenul, hemoglobina. colagenul D. Keratina şi lîbroina sunt proteine insolubile în apă
E. Caseina, keratina. albumina. E. Toate răspunsurilesunt corecte.
l142. Proteine solubile sunt: 1

148. Reacţia biuretulul se utilizează la identificarea:
A. Caseina, hemoglobina, fibrinogenul A. Zaharurilor
B. Hemoglobina. albumina. caseina B. Proteinelor
C. Gluteina, zeina. hemoglobina C. Enzimelor
D. Corecte A şi B D. Glucidelor
E. Corecte A, B şi C. E. Compuşilor carbonilici.
1143. Prin tratarea a 100 mL lapte cu acid acetic concentrat. precipită 5 g amestec de 1149_ Reacţia xantoproteică se utilizează la identificarea:
caseină (proteină solubilă) şi grăsimi. Ştiind că amestecul conţine 65 % caseină. A, Proteinelor
cantitatea de caselnă din lapte (exprimată în gIL) este: B. Po'liglucidelor
A. 16,25 C. Vitaminelor
B. 32,5 D. Polimerilor
212 213
'
Grăsimilor.
. »
. _
l I56., „Pentru structura primară a proteinelor se poate afirma:
. Aminoacidul txt-terminal participă la formarea legăturii peptidice cu
1150. Proteinele sunt: ' gruparea amino ' '
.: . 'Aminoacidul C-terminal participă la formarea legăturii peptidice cu
. Polialcooli gruparea amino
. Aminoacidul C-terminal participă la formarea legăturii
muow>
. Polimeri vinilici peptidice cu gruparea carboxil

. Aminoacidul C-terminal este primul
mUOUJ>
. Poliesteri rest. iar aminoacidul N-termlnal este ultimul rest

. Poliamlde
. Polimeri acrilici. !
1157. Despre hidroliza proteinelorse poate afirma:
. Se realizează catalltic, în mediu puternic bazic
ilSl. Următorii compuşi macromoleculari pot fi naturali: Se realizează catalitic. în mediu puternic acid
.
. Proteinele mcom>
Nu necesită catalizatori şi mediu cu caracteristici
. Keratina
.
acido-bazice
. La hidroliza partială. în hidroilzatul proteic se găsesc doar aminoacizi '
mUOCU>
. Bachelita '
_
.
. Corecte B şi D.
. Glicogenul '
!
. Corecte A. B si D.
1158. Pentru formarea unei macromolecule proteice:
. Fiecare aminoacid participă prin constituirea căte unei legături peptidice
1152. Pentru reacţia biuretulul este adevărată afirmaţia:
. Fiecare aminoacid participă prin constituirea & câte două legături peptidice
Se desfăşoară în mediu puternic bazic ' '
' muom)
. Doar aminoacizii N-termlnali şl C—terminali formează câte două legături
. Este o reacţie specifică proteinelor peptidice
. Doar aminoacizii N-termlnall şi C-terminall fumează câte o legătură
munca?
. Produsul rezultat este de culoare albastru—violet i peptidică
.
. Aminoacizii constituie între el legături peptidice şi esterice.
. Corecte A şi B
1159. Pentru proteinele fibroase este adevărată afirmaţia:
1153. Proteinele sunt: . Rigiditatea scade cu scăderea numărului puntilor de sulf
Polimeri rezultaţi prin policondensarea aminoacizilor . Rigiditatea creşte cu creşterea numărul puntilor de sulf
.
Polimeri rezultati prin policondensarea zaharidelor
l'I'lUOW>
. Flexibilitatea scade cu creşterea numărului puntilor de sulf '

.
ITIUOUJ>
Polimeri care nu sunt biosintetizaţl conform codului genetic . Flexibilitatea creşte cu scăderea numărului punţilor de sulf
.
. Peptide de dimensiuni mici. biosintetlzateconform codului genetic . Toate răspunsurile sunt corecte.
. Solubile în apă şi în lichidele biologice.
1160. În structura terţiară & unei
proteine hidrosolubile:
1154. În organismele vii, rolul proteinelorpoate fi în: . Grupările funcţionale hidrotile se pliază în interiorul structurii tridimensionale
. Transportul unor molecule mici sau al unor ioni . Grupările funcţionale hidrofobe se pliază în interiorul structurii tridimensionale
. Apărarea faţă de unii componenti ai mediului
ITIUOW>
. Grupările functionale hidrofobe se pliază la exteriorul structurii tridimensionale

Cataliza unor reacţii chimice . Nu contează aranjamentul grupărilor funcţionale hldrofobe
l'l'iUOCI-i)
. şi hidrofile
. lncorecte A şi B . Corecte A şi B.
1161. Resturi de gliceride, ca grupări prostetice conţin proteidele:
”55. Unele proteine au diverse roluri în organismele vii: . Nucleoproteidele
. lmunoglobulineie sunt implicate în apărarea fată de unii componenti ai mediului . Llpoproteidele
. Hemoglobina are rol de semnal biochimic şi de receptor al semnalelor biochimice
mUOUJ>
. Gllcoproteldele
. Miozina este implicată în transportulunor molecule mici sau al . Fosfoproteldele
unor ioni
mUOUJ->
. Hormonii sunt proteine de rezervă. cu rol nutritiv important . Metaloproteidele.

. Hormonii sunt moleculede transport.
1162. Glutationul (v-glutamil-cistelnll-gIlcina)
»
este implicat în procesele redox din

organismele vii. Despre glutation sunt corecte informaţiile:
214
“215
Teste grila de chimie organică
. Conţine 10 atomi de carbon în moleculă
Într—o moleculăsunt
. trei legături peptidice ' .
.Cisteina este un aminoacid C—terminal şi glicina un aminoacid N-terminal
, iaharide
moom>
.
Ex….
. Conţine in moleculă două grupări carboxil
. Corecte A şi D.
1166. Prezintă caracter reducător:
1163. serină. alanină şi dlpeptidul
Din A. Zaharoza
valil—glicină rezultă un număr de tetrapeptide
'vlzomere egal cu: ,-
B. Manitolul
.
3 .
“C. Amiloza
4 D. Glucoza-
„mppţn?
12 E. Acidul glijconlc.
6
_
. „
2. Reactionează cu reactivul Tollens. oligozaharideiedin şirul: '
. Glucoza şi celobioză '

1164. Proteinele globulare. în raport cu apa sunt: . Fructoza şi amidon
. insolubile ;. . Celobloza şi maltoza
Glucoza şi maltoza
_
. Nemiscibile .
moom>
. Solubila -
' ' . Corecte A si D.
. Formează precipitate '
.
. Niciun răspuns corect. \ i'

Zaharoza: .
. Se obtine prin hidroliza celobiozei
1165. În prezenţa acidului azotic concentrat, vor reacţiona la nivelul lanţurilor" . Se obţine prin esteriiîcarea a—glucozei cu B-fructoza
polipeptidice. resturile aminoacizilor: . Are caracter reducător
A. Alanil şi glicil . Se obtine prin eteriiicarea a—glucozei cu B—fructoza
B. Asparagil şi lisil . Nu este solubilă în apă.
C. Glulamil şi asparagil
D. Fenil Prin fermentaţia alcoolică a .doi moli de glucoză:
E. Glutamil. . Se consumă doi mail de oxigen şl rezultă doi moti de dioxid de carbon
. Nu se consumă oxigen şi rezultă acid etanoic
. Nu se consumă oxigen şi rezultă patru mail de dioxid de carbon
. Se obţin doi moli de dioxid de carbon şi doi moli de etanol
. Glucoza nu poate fermenta.
Numai monozaharide sunt cuprinse in şirul:

. Amidon, glucoză. riboză
. Celuloza, amidon. fructoză
. Fructoză. riboză, glucoză
. Ceiuloză. glucoză, celobioză
. Amiloză, amllopectină, zaharoză.
Reactionează cu reactivul Fehling:

. Celuloza
. Zaharul invertit
. Amiloza
. Amidonul
216
217
'
E. Zaharoza. _
.
. .
| 178'. . Glucoza: (
Este'solubilă în'apă
.
1172. Câte grame de zahăr trebuie să se adauge peste 200 g de soluţie 10 % pentru a 5 . Este o substanţă solidă lncoloră
obţine o soluţie 40 %?
ITIUOUJ>
. Se prezintă sub formă de 0 Şi B-QIUCOZă

300 . Are caracter reduCăîOl'
1 50 . Toate răspunsurile sunt corecte.
!“.UPP?
60
100 ,' 1179. Sunt corecte afirmatiile:
30. _ Prinpolimerizarea glucozei se obţine zaharoza. celuloza şi amidonul
. Prinpollcondensarea fructozei se obţine zaharoza. celuloza şi amidonul
1173. Zaharidele sunt: .
ITIUOUJ>
. Prlnpolicondensarea glucozei se poate obţine amidonul şi/sau celuloza

. Numalhidroxialdehide '
, Prinpolimerizarea glucozei se obţine amidonul şi celuloza
. Numai hidroxlcetone _
moom>
. Hidroximonoacizicarboxilici
. Hidroxlaldehide şi hidroxicetone 1130. Conform structurii liniare, glucoza prezintă:
. Orice substanţe organice dulci. l' . O grupare -OH primar
Patru grupe —OH secundar
1174. Pot reacţiona cu reactivul Tollens: moop>
. O grupare carbonil aldehidică
. Glucoza şi etanolul . Izomerie optică _

l
. Etina şi propena !,
.
lTlUOCU>
. Etanalul şi melanolul .
_
7
. Propanona şi etena llSl. Glucoza şi fructoza pot participa la reacţii de:

. Glucoza, etina. etanalul, propina. . Reducere catalitica cu hidrogen
. Condensare de th'P0llamldlc
1175. Polizaharidelesunt produşi de: l'I'lUOUJ)
. Condensare de tip Crotonic !
. Polimerizare . Oxidare cu formare de acid gluconlc

. Poliadiţie . oxidare cu formare de acid fructonic.
monm>
. Polioxidare
. Poliesterilicare 1182. Deosebirea dintre D-glucoză şi L-glucoză constă în:
. Policondensare. . Poziţia —OH grefată pe“ atomul de carbon 5
. Poziţia —OH grefate pe atomul de carbon 1
! 176. Monozaharidelesunt compuşi polihidroxicarbonilicl care: muom>
. Poziţia —OH grefată pe atomul de carbon 3
. Hidrolizează . Poziţia —OH grefată pe orice atom de carbon chiral
. Nu hidrolizează . Niciun răspuns 60786!-
mUOlJJ>
, Nu sunt solubile în apă

. Nu au întrebuinţări industriale 1183. prin oxidarea giucozei cu oxidanţi energiei (HNO; concentrat):
. Nu reacţionează cu reactivul Toliens. > . Se oxidează atât gruparea carboni! cât şi gruparea hidroxil de la atomul de carbon.
primar
1177. Zaharidele se mai numesc: . Se obţine acid gluconic
. Hidraţi de carbon . Se obţine acid glucarîc (zahariC)
Se formează un add aldaric
ITIUOUJ
. Trlgliceride .
Glucide Corecte A, C şi 0-
'
.
lTlOOUJ>
.
. Esteri“
. Corecte Aşi C. 1184. conform structurilor liniare, glucoza prezintă:
218 în
. 16 stereoizomeri
'
: '
-
.
,
& 16
.
.
. Î
.
24 stereoizomeri '
V
16. 8 _
' '
moom>
. 8 perechi de enantiomeri .
,“ 21,8
. 8 perechi de antipozi optici 8, 4
. Toate răspunsurile sunt corecte. 16, 32.
“85. Conform structurilor liniare. fructoza prezintă: o— şi B—glucoza sunt:

'
16 stereoizomeri .' . Diastereoizome'rl
. 8 stereoizomeri . Anomeri
. 4 perechi de antipozi optici
muncii?
. Substante identice, dulci
. 4 perechi de enantiomeri . Substanţe cu caracter puternic acid
. Corecte B. C şi D. . Corecte A şi B.
1186. Prin oxidarea glucozei cu reactiv Tollens se obţin: Hidroxilul glicozidic este:
Acid gluconlc şl acid glucaric Ortce grupare —OH dln fructoză
. Sorbitol şi argint i-
. Orice grupare —0H din zaharoză
'
Gruparea —0H terminală din amidon
'
Acid gluconlc şl oxid cupros
munca?
. .
. Acid gluconic şl argint . Gruparea —OH care rezultă. prin ciclizare. la atomul de carbon carbonilic
. Manitol şi oxid cupros. . Orice grupare ——OH scrisă sub ciclul furanozic sau piranozic
1187. Prin tratarea glucozei cu reactiv Fehling: Zaharoza se formează din glucoză şi fructoză printr—o' reactie de:
. Se obtine acid gluconic şi oxid cupros. precipitat verde . Esterifîcare monocarboniiică
. Se obtine acid gluconlc şi oxid cupros. precipitat roşu—brun . Eterifîcare dicarbonilică
Glucoza se oxidează . Poliadiţie dicarbonilică
iTiUOWIP
. Glucoza prezintă caracter reducător . Polimerizare poliamldică

. Corecte B, C şi D. . Eterifîcare monocarbonillcă.
1188. Apartenenta unei monozaharide la seria D sau L se face in "unţie de poziţia Polizaharidelepot participa la reactii de:
grupării -—OH legată la atomul de carbon asimetric: . Hldroliză
. Din poziţia 2» . Eterifîcare
. Cel mai apropiat de carbonul carbonlllc . Esterificare
m00m>
. Cel mai îndepărtat de carbonul carbonilic . Ardere
. Cuaternar din catenă . Toate răspunsurile sunt corecte.
. Nu se poate generaliza.
Amidonul este un polizaharid format din:
1189. În D-glucoză.gruparea —OH legată de atomul de carbon 5 este: . Resturi de u—glucoză
. Orlentată spre stânga . Resturi de u—glucoză şi B—fmctoză
. Orientată spre dreapta . Amiloză
1110003)
. Eterilicată . Amilopectină
. Esteriticată . Corecte A. C şi D.
. Neorientată.
Amiloza:
ConfOrm structurilor ciclice numărul de stereolzomerl al fructczei, respectiv al Este o componentă a amidonului
'
1.190. .
glucozei sunt: Are structură liniară

.. „
220 '221
. Este partea solubilă dln amidon
iTlUO
. Resturilede o-glucopiranoză sunt legate în poziţiile 1-6 1110“ . Erin fierbere ambele se transformă în zahăr invertit
. Corecte A, B şi (_). '
. Niciun răspuns nu este corect.
„
1203. Despre amidon şi celuloză sunt corecte afirmaţiile:
l197. Amilopectina:
. Este insolubilă în apă . Ambele sunt monozaharlde _
. Este o componentă a amidonului . Ambele au caracter reducător

RICOH-?>
. Formează cu iodul coloratie violaceu-pu'rpurie

mbom>
. Ambele sunt polizaharide, nereducătoare
. Are structură ramificată ' . Ambele prin hidroliză formează a—glucoză
. Toate răspunsurile sunt corecte. . Corecte C şi D.
1198. Prin hidroliza enzimatică, parţială, 1204. Amidonul este degradat de enzimele din aparatul digestiv in:
a amidonului se obţin:
. Grăsiml ' . Zaharoză
. Esteri . Celobioză
Aminoacizi . B—glucoză
rncorn>
moom>
.
. Dextrine '
l'
. a—glucoză
. Fructoză. '
Lactoză.
'
l 199. Dextrinele se obţin prin hidroliza enzimatică a: 1205. La fermentaţia alcoolică a glucozei,
raportul molar alcool : dioxid de carbon este:
. Celulozei '
,
1': 1 '
. -
. Zaharozei v
_.'
Aminoacizilor
_
_ mpow>
.
mUOUJ>
. Grăsimilor
. Amidonului.
1200. Prin tratarea. cu reactiv Tollens. a 18 1206. in amidon resturile de

g glucoză impură s—au obtinut 8,64 g argint.- u-glucopiranoză sunt legate:
Puritatea glucozei a fost: . Numai în poziţiile Cl-C4
A. 80 % . Numai în poziţiile C1-Ce
36 % m00m>
. În poziţiile C1-Cz
moem
. 40 % . ln poziţiile C1-C4 Şi C1-C5
. 18 % . in orice pozitie.
7,2 %.
1207. În anomerul (:
sau B. poziţia hidroxilului glicozidic din molecula
1201. În laborator, amidonul apreciază prin comparatie cu: zahan'delor se
se poate identifica
cu:
Solutie de iod cu formare de compuşi verzi . Pozitia —OH de la C;
. Soluţie de reactiv Tollens . Pozitia —-OH de l'a Ca
moaca->
. Solutie de [Cu(NH3)z]Cl . Gruparea carboni!
ITIUOUJ>
. Solutie de KMnO4IHzSO4 . Poziţia atomului de oxigen din ciclu

Solutie de iod cu care formează compuşi albastru-violet. . Niciun răspuns corect.
.
1202. Zaharoza şi celuloza: 1208. Zaharoza se obţine din u—glucoză şi B-fructoză

.
printr—o reactie de:
A. Prin hidroliză formează Polimerizaredimoleculară
aceiaşi compuşi .
B. Se pot identifica cu reactiv Tollens . Aditie dimoleculară
00m>
C. Au întrebuinţări comune . Esterificare
.„Condensare aldolică .
222
223
\

'
C. Esterificare
E. Eterificare.
D. Acilare
1209. Glucoza se poate transforma în acid gluconlc pn'n tratare cu:
brom
'
, .
E.< Eterificare.
. Acid azotic sau

Se prepară gluconat de calciu din glucoză cu randament de 60 %. Cantitatea de
'
1215.
Reactiv Tollens sau reactiv Fehling
gluconat de calciu obţinută dintr-un mol de glucoză este:
.
. KMnO4IHzSO4sau reactiv Tollens

MOCIU—?>
. 0,3 moli
. 02 sau reactiv Fehling
. 0,5 moli
.' KMnO4/stO4 sau K2Cr207/H2304.
.„'
muoin>
. 0.83 moli
glucoza (l), propina (ll). metanal (ill), . 0.6 moll -
1210. Reactivul Fehling este oxidant în reacţie cu:

1—butina
' '
. 1.66 moii.
propanona (lV). (V)
A. |. ”LV ' l216. Se supun hidrolizei 42.75 9 zaharoză de puritate 80 %.:Cantitatea de glucoză
B. l|,V' obţinută este:
C. |, IV
10 g
D. !. ill
15 g
.
l
E. ill, IV, V. 01.09.37?
18 g
20 g
121]. Se diluează 200 g soluţie 12 % de zahăr cu 400 g de apă. Procentualitatea soluţiei
24 9.
a devenit:
-
-
lZl7. In amestecul rezultat în urma hidrolizei amidonului se pot găsi:

3153.09“?
A. chtoză şi glucoză
. Glucoză şi malteză
comporte
. Riboză şi maltoză
[110003
. Riboză şi glucoză
cu 200 mL soluţie de . Maltoză şi fructoză.

Se supun iierben'i, în mediu acid. 200 mL soluţie de glucoză 2
M
12l2.
zahăr 3 M. Molan'tatea glucozei în soluţia finală va fi:
'
hidrolizei este de
1218. Dacă 162 g amidon se transformă în alcool etilic şi randamentul
0,4 40 % de alcool etilic
80 %, iar cel al iermentaţiei este de 50 %. cantitatea de soluţie
0.6
obţinută va fi:
'
moow>
1.0
. 36.8 9
. 2.5 CD>
. 368 g
0.5.
. 920 g
reactivul . 92 g
l2l3. Cantitatea de soluţie de azotat de argint 25 % utilizată pentru prepararea
„100
40 9 % este: . 100 g.
Tollens necesar oxidării glucozei din g soluţie
36 g 10 % de glucoză.
12l9. Se amestecă 400 g soluţie 20 % de glucoză cu 1600 g soluţie
68 g
Procentualitatea amestecului este:
mona? 680 g
. 6
. 27.2 9 DJ)
. 12
. 136 g.
. 15
'
5
Transformarea monozaharidelor in polizaharide este o reacţie de:
”100
.
1214.
. 18;
A. Neutralizare ,
B. Oxidare
'225
224
*_- _-
'
1220. Nu sunt adevărate afirmaţiile: >“;
-
-
. .. Toate cetozele reacţionează cu reactivul Fehling
. Toţi acizii carboxilici sunt substanţe solide“ . . . Numai fructoza” este monozaharid
de:
Metanalul şi propanona sunt compuşi carbonilici
,
'
.
. Amidonul se găseşte în cartofi
lTlDOUJ>
. Amidonul este 'o substanţă unitară O. Celuloza este solubilă în soluţii de acid azotic
. Toate aminele formează cu acidul azotos săruri de diazoniu m. Reacţiile de reducere nu sunt specifice monozaharidelor.
. Incorecte A C şi D.
1227. Cantitatea de glucoză obţinută din 250 kg zahăr prin hidroliză acidă este:
1221. Nu sunt adevărate afirmaţiile: ,'
52,63 kg
. Fructoza se oxidează. cu reactivul Tollens. mai uşor decât glucoza . 263.15 kg
În moleculele monozaharidelorse pot produce reacţii intermoieculare de ciclizare
. moon)?
. 131.57 kg
Di- şi polizaharidele se obţin prin reacţii de condensare intramolecuiară
mUOCU>
.
. 65,78 kg
Amidonul nu este o substanţă unitară. este format din
.
o-glucoză şi B——fructoză . 197.35 kg.
. Toate răspunsurile sunt incorecte. .
_, l
1228. celuloză s—au obţinut 1188 kg triazotat de celuloză. Puritatea celulozei şi

Din 80 kg
1222. Sunt adevărate afirmaţiile: cantitatea de acid azotic consumată au fost:
in mediul acid şi la cald. amidonul poate hidroliza complet şi se obţinelgiucoza
93 33 kg
“
. A. 70 %:
În organism are loc hidroliza enzimatică a amidonului
. B. 75 %; 75,6 kg
. Produşil intermediari ai hidrolizei enzimatice. a amidonului. sunt déxtrinele şi C. 81 %; 93,33 kg
maltoza D. 81 %: 75,6 kg
. La oxidarea unui mol de glucoză cu reactiv Fehling. rezultă mereu 2 moli de CuzO '
E. 80 %; 80,6 kg.
1229. Cantitatea de apă (grame şi moli) din 0,3 L soluţie glucoză 3 M cu densitatea 1.1 g/cma
Spre deosebire de zaharoză, glucoza: este:
. Prezintă caracter reducător A. 250 9: 13,88 moli
. Reacţionează cu reactivul Tollens B. 200 9: 11.11 moli ,:
. Se oxidează C. 84 g: 4.66 moli
. Corecte A şi B D. 336 9: 18.66 moli
. Corecte A„ B şi C. E. 168 g; 9.33 moti. f
;
l 224. Este corectă afirmaţia din şirul: |230. Procentualitatea soluţiei de fructoză 3 M cu densitatea 1.1 g/cm3 este:
. Celuloza este poiizaharid. amidonul este dizaharid A. 75.47 %
. Glucoza şi fructoza sunt anomeri B. 60.12 %
moom>
. Fructoza prezintă izomeri optici. glucoza nu C. 63.84 %
. Dextrinele sunt compuşi rezultaţi la hidroliza parţială a amidonului D. 49.09 %
. Zaharoza-este un amestec echimolecularde o—giucoză şi B-fructoză. E. 50.04 %.
1225. Prin prelucrarea amidonului se poate

obţine: I23i. Din 180 kg celuloză de puritate 80 % s-au obţinut 150 kg triazotat de celuloză.
. Celuloză hidrolizată
Randamentul reacţie a fost:
. Fructoză şi metanol A. 45. 45 %
Glucoza şi etanol
moow>.
.
B. 56.81 %
. Giucoză şi fructoză
C. 65,03 %
. Toate răspunsurile sunt corecte. D. 60.25 % -
E. 80.47 %.
1226. Afirmaţiile corecte sunt:
226
'227
1232. Prin evaporarea totală a 150 g soluţie de zahar s-au obţinut 9 g' zahăr.— 1238. .Sunt posibile—reacţiile:
Concentraţia procentuală a soluţiei a fost: V
A. Zaharoză + reactiv Fehling
A. 6 %
,
'
'
»
'
B. Gluccză + hidroxid de sodiu
B. 12 % C. Zaharoză 4 hidroxid de sodiu
0. 5.33 % D. Glucoză + reactiv Tollens
D. 18 % E. Manitol + reactiv Tollens.
E. 9 %..
1239. Prin arderea glucozei se degajă 2802 kJ/mol. Cantitatea de căldură în kJ degajată
l233. Celuloza şi amidonul sunt: la arderea a 1.8 kg de glucoză de puritate 40 % va fi:
A. Monozaharide A. 5604
B. Polizaharlde B. 28020
C. Proteine globulare C. 7005 '
»
D. Dlzaharide
_
D. 11208 } -
E. Proteine fibrilare. E. 8406. '
1234. Prin tratarea celulozei cu acid acetic sau cu clomră de acetil se obtinel' „ , 1240. Sunt corecte afirmaţiile:
'
A. Esteri ai celulozei
'
A. În molecula zeharozel există o legătură dlcarbonilică
B. Monoacetatde celuloză '
B. în molecula zaharozel există o legătură monocarbonillcă'
C. Diacetat de celuloză ! C. in molecula zaharozei există o legătură amldică
D. Triacetat de celuloză D. în molecula zaharozéi există o legătură de tip ester
'
'
E. Toate răspunsurile sunt corecte. E. Prin tratarea glucozei cu reactiv Fehling se obtine sorbitol,
$
1235. Amidonul este folosit ca: 1241. Sunt reacţii de hldroliză:
.
A. Materie primă în obţinerea etanolului

'
A. Amidon + apă [?,-glucoză

B. Agent de incleiere şl apretare în Industria textilă B. Zaharoză + apă ==== B-glucoză + a-fructoză
C. Materie primă în alimentaţie C. Acid acetic +apă === „30. + CHacOO'
D. Materie primă în industria farmaceutică
& Toate răspunsurile sunt corecte.
D. Celuloză + apă
& a_gmcoză
E. Gluconatde etil + apă ""—=“ acid gluconic + etanol.
,
1236. Polizaharidele se formează prin reacţii de policondensare a monozaharidelor cu 1242. Amidonul este:
formare de legături: —
A. Solubll în apă
'
Amrdlce
_
.
B. Rezistent mecanic
- Eterlce
C. Osubstanţă unitară
”1000.73>
. Carboxllice
D . Un amestec format din amiloză şi amilopectină
. Carbon-hidrogen E , BioSintetizat in organismul uman.
. Carbon—carbon.
1243. Numărul de grame de solutie 60 % de glucoză. care se amestecă cu 280 g solutie
1237— Despre amiloză se poate afirma: 20 % de glucoză pentru a se obtine o solutie 32 % este:
A. Este partea solubilă din amidon :,
A. 230
B. Este partea insolubilă din amidon
'; B. 60
C. Are o stmctură liniară
C. 320
D. Are o structură ramificată
D. 160
E. Corecte A şi C..
E. 120.
228 '229
1244. Procentualitatea soluţiei obţinută prin dizolvarea a 40 g zahăr in 400 g şoluţie 12 % .in raportau gmparea hidroxitlegată de atomul de carbon asimetric cel mai
este: .
-
. îndepărtat de gruparea carbonll
'
10.
' '
. În raport cu gruparea hidroxil legată de atomul de carbon asimetric cel mai apropiat
“ ,_
20 de gruparea carbonil
019.093?
40 Independent de poziţia grupării hidroxil din gliceraldehidă
48 . Independent de poziţiile grupărilor hidroxil din moleculaacestora
22. . După modul cum rotesc planul luminii polarizate.
1245. Despre amilopectinăse poate afirma: La reducerea fructozei cu borohidrură de sodiu se obţine:
A. Este partea insolubilă din amidon . Doar sorbitol
B. Are o structură ramificată . Doar manltol
C. În prezenţa iodului se colorează în roşu-violet . Un amestec de sorbitol şi manitoi
prezenţa iodului se colorează în verde
'
D. in '
. Un amestec de' sorbitol şi acid gluconic .
'
E. Corecte A. B şi C. . Niciun răspuns corect.
1246. Pentru celuloză se poate afirma: -, I' Cantitatea de metal depusă la oxidarea 18 g glucoză cu reactivul Tollens este:
A. Unitatea structurală de bază a macromoleculel este celobioza „ ., 1m89
B. Conţine doar resturi de B—glucoză '
—
21.6 9
C. Este insolubilăîn apă \ 43.2 9
D. Prezintă structură liniară '
*.
. 64.8 9
E. Toate răspunsurile sunt corecte. . 32.4 9.
1247. În urma reacţiei glucozei cu reactivul Tollens se obţin: Despre dizaharide se poate afirma:
A. Acidul zaharic şi oglinda de argint . Rezultă prin condensarea intramoleculară a două monozaharide identice
B. Acidul gluconic şi oglinda de argint . Rezultă prin condensarea intramoleculară a două monozaharide identice sau
C. Hexltolul şi oglinda de argint diferite
D. Acidul gluconic şi acidul hexitoi . Rezultă numai prin condensarea intermoleculară a două monozaharide identice ;
l
E. Niciun răspuns corect. . Rezultă prin condensarea intermoieculară & două monozaharide Identice sau
diferite
1248. Zaharoza este: . Toate răspunsurile sunt corecte.
A. Un ester al glucozei rezultat prin condensare cu fructoza
B. Un eter al glucozei rezultat prin—condensare cu fructoza Zaharoza:
C. Un polizaharid al glucozei rezultat prin policondensare cu fructoza; . Rezultă prin condensarea glucozei şi fructozei prin intermediul grupărilor hidroxil
D. Un oligozaharid constituit din trei resturi distincte de monozaharlde glicozidice
E. Niciun răspuns corect; . Rezultă prin condensarea glucozei şi fructozei prin intermediul oricărorgmpărilor
hidroxil
1249. În legătură cu amidonul se poate afirma: . Posedă o legătură eterică monocarbonilică ,
Este o substanţă unitară ; Este un polizaharid rezultat prin policondensarea glucozei cu fructoza în diverse
. Conţine majoritaramiloză raporturi
moon)?
. Amilopectina din amidon este un polizaharid liniar . Este un oligozaharid rezultat prin condensarea glucozei cu ea însăşi.
. Amiloza din amidon este un polizaharid liniar
. Amiloza din amidon este un polizaharid ramincat. Compuşii rezultaţi în urma hidrolizei enzimatice a amidonului pot fi:
. Dextrine. malteză. glucoză. fructoză
1250. Seriile D şi L ale monozaharidelor se definesc: . Dextrine. malteză. u—glucoză
.
230 '231
„ Teste grilă de chimie-organică Teste grilă de chimie organică
"
C .Dextrine.maltozăfp-glucoză “D,: „Amidonul
..
„ —
, .
D. Dextrine, maltoză, crt-glucoză, B-glucoză —

.
E. Toate răspunsdrlle sunt corecte.
'
,
'
E. u-glucoză, B—glucoză. maltoză. '
Î l262. Numărul de grame de glucoză necesare pentru a prepara cu 300 g soluţie 12 % de

1256. Glucoza se utilizează şi pentru fabricarea oglinzilor. Reactivul utilizat este: glucoză. o soluţie 40% este:
A. Clorura de acetil A. 140
B. Acidul gluconic B. 70
'
C. Reactivul Tollens : ,C. 150
D. Reactivul Fehling D. 360
E. Anhidrida acetică. E. 180.
l257. Glucoza intră în compoziţia: 1263. Se amestecă 200 mL soluţie de glucoză 2 M cu 50 mL soluţie 4.5 M 'şi se obţine o
A. Fructozei soluţie cu molaritatea: :
B. Amidonului A. 1.00
C. Celulozei şlzaharozei . B. 3.00
D. Maltozei .
!' 0. 3,25
E. Corecte B, C şi D.
'
D. 2.50
E. 0.75.
1258. in reactivul Schweitzer se dizolvă: „ _
' -
A. Amidonul ' .
l ' ' 1264. Din numărul de moti de glucoză continuţi în 300 g soluţie glucoză 36 % se obţin
B. Celuloza solutie cu molaritatea:
' f '
1.2 L
I'
C. Zaharoza " A. 0.3

D. Mătasea artificială B. 0.6
E. Giucoza. C. 1.2
D. 0.4 _
1259. Sunt corecte afirmaţiile: E. 0.5.

A. Prin reducerea glucozei se obţine hexltol ,
B. Prin reducerea fructozei se obtine alcool hexahidroxilic 1265. Cantitatea de solutie (g) 14 % de glucoză obţinută prin- diluarea unei soluţii 40 %-"cu
C. Prinvreducerea glucozei se obţine sorbitol 780 g apă este:
D. Prin reducerea fructozei se obtine sorbitol şi manitol A. 1560
E. Toate răspunsurile sunt corecte. B. 2280
C. 1200
1260. În molecula fructozei există: D. 1780
A. 3 atomi de carbon chiral E. 2780.
B. 2 grupe —OH. alcool primar . 4
.
C. 3 grupe —OH. alcool secundar —

1266. În 400 g amestec de glucoză se află 36 g impurităţi. Puritatea glucozei este:
0
_
D. grupă carbohll - cetonă — la C;; A. 9 %

E. Toate răspunsurile sunt corecte. B. 3.64 %
C. 90 %
t261. 0 polizaharidă naturală, cu structură ramificată. formează prin hidroliză, în mediu (..!.
D. 91 %
acid, numai a—glucoză. Polizaharida a fost: Î'
E. 10 %.
'
A. Celuloza
B. Zaharoza
C. Celobioza
232 '233
Teste grilă de chimie organică Teste g'rilă de chimie organică
1267. Cantitatea de apă.(g) care trebuie să se adauge peste 180 g de solutie. de glucoză
E.' price monozaharid.
52 % pentru a se obţine soluţie 12 % şl raportul de amestecare apă : solutie 52 %;:
este:
A. 300; 10:15
4
, '
127.3.
A.
Referitor la fructoză sunt corecte afirmaţiile:
Este Izomerde poziţie al glucozei
B. Prin reducere se transformă în sorbitol
1200;10:3
600; 10:13 C. Prin reducere se transformă într—un alcool tertiar
.
D. Prin reducere, se transformă în manitol
moop:
. 300: 3:10 '
200;10:3. ! E. Corecte A. B şi D.
.
1268. Se supun fermenlaţiei alcoolice 8 mult de glucoză şi se obţine un amestec de 1274. Sunt incorecte afirmaţiile:
17 moli. Randamentul fermentatlei (%) a fost: . Monozaharidele se clasifică după solubilitatea în apă
50 . Fructoza nu se poate reduce -
25 .'
moţom>
Glucoza este un dizaharid '
80
mea?? . Celuloza este un polizaharid cu structură llntară
94 . . lncorecte A. B şi C.
!
37.5.
v
.
B—fructoza şi u-fructozasunt:
.
1275.
'
1269. Prin tratarea glucozei cu reactiv Tollens se obţine: . izomeri de catenă
Argint .
'
| . lZomeri de funcţiune
.
Anomeri '
Manitol
- MODE?)
„ .
.
ITIDODJ>
. Şi acid gluconic . Pentoze ciclice

. Corecte A şi C . Aldohexoze.
. Sorbitol.
1276. Dacă se supun fermentaţiei alcoolice 6 mult de glucoză şl se obţine un amestec
l270. Prin tratarea glucozei cu acid azotic concentrat se obtine: de 15 moli. Numărulde grame de glucoză fermentată a fost: .'
. Acid gluconlc 180
. Acid glucaric ' 360
mUOm>
. Un acid monocarboxilic meaw?
. 900
. Un acid dicarboxitic 540
. Corecte B şi D. . Niciun răspuns corect.'
1271.' Prin fierberea, în mediu acid. până la reactie totală. a 18 g glucoză cu 0,1 mult de |277. Reactionează cu reactivul Tollens, oligozaharidele:
zaharoză se obţine o solutie care conţine: . Glucoza
. 0.1 moli de fructoză . Celobioza
. 0,2 moli glucoză . Fructoza
1110007)
.moom>
. Şizahărinvertit . Zaharoza
. 54 g de monozaharid . Amiloza.
l272. Masa molară a unui monozaharideste 150 g/mol. Monozaharidul este o:

A. Hexoză -
B. Tetroză
C. Trioză
D. Pentoză
'235
__-
1500°c +H,O(Kucerov) [0]
ca. ' <
3 [b] d e
XlV. Randament, conversie utilă, conversie totală < '
Dacă se utilizează 5% L metan de puritate 50 % şi dacă randamentul global al '
transformărilor a fost 80 %. cantitatea de substanţă e obţinută este:

1278. Din 4 g glucoză impură s—au obţinut 0,02 moli de acid giuc'onic A. 30 9
curandament de.,
100 %. Procesul chimic total si puritatea glucozei au fost: B. 375 g
. Reducere, 40 % 0. 0,03 kg
. Oxidare, 90 %
!
D. Corecte A şi C
m00m>
. Oxidoreducere,45 % E. 300 9.
. Oxidoreducere, 90 %
. Reducere. 90 %. 1284. Prin piroliza a 73,26 ms metan (3 atm şi 27°C) s—a obţinut un amestec care conţine
:
10 % acetilenă 50 % hidrogen şi restul metan netransformat Volumul de acetilenă
l279. Din 45 g fructoză s—au obţinut 0,2 moli de manitol. Randamentul reacţiei şi (0.n. ) care s-a obţinut a fost:
' procesul 50 ma
de transformare a fructozei au fost:
. 100 %. oxidare 104,6 m 3
. 80 %, transpoziţie
. 80 %, reducere
mUOCU>
mona?
.
3 N
28,57 m 3
33
. 40 %, esterifîcare . 57,14 m“.
'
'
Prin piroliza a 73,26'm3 metan (3 atm şi 27°C) s-a obţinut un amestec care conţine
)
1285.
1280. Din produsul obţinut laoxidarea a 4 moii de metan au obţinut 300 soluţie 10 % acetilenă. 50 % hidrogen şi restul metan netransionnat. Considerând acetilena
s—
g produsul util conversia totală şi conversia utilă a procesului au fost:
formaldehidă30 %. Randamentul oxidării a fost:
80 % . 2857%,4285 %
40 % . 57,14 %, 28,57 %
60 % . 42,85 %, 28.57 %
1110003)
019.093?
25 % . 28.57 %, 57.14 %
75 %. . 71,42 %, 14,28 %.
i
1281. Randamentul unei reacţii reprezintă: 1286, Prin piroliza a 73,26 m“ metan (3 atm şi 27°C) s—a obţinut un amestec care conţine
. Raportul dintre numărul de moii teoretic şi numărul de mail practic obţinuţi 10 % acetilenă, 50 % hidrogen şi restul metan netransformat. Randamentul procesului
UOUJ>
. Aspectul calitativ ai unei reacţii raportat la acetilenă a fost:
. Viteza cu care se obţin practic produşii . 14.99 %
. Raportul dintre cantitatea de produs» (9, moli) obţinută practic şi cantitatea de . 20,02 %
produs care s-ar putea obţine teoretic . 33,33 %

munca:»
m. Toate răspunsurile sunt corecte. . 66,67 %

50,00 %.
1282. intr-o reacţie chimică. din acelaşi reactanţi, se pot obţine produşi de reacţie diferiţi;
. Produsul util este cel care ne interesează l287. Prin cracarea n-butanului s-a obţinut un amestec care conţine în procente de moli
Produsul util se obţine, de obicei, în cea mai mare cantitate 30 % etenă 10 % metan şi n-butan nelransformat Considerând etanul
. produsul util,
moow>
. Uneori pot rămâne reactanţi neconsumaţi conversia utilă a procesului a fost:
. Mereu, reactanţii se consumă total A. 25 %
. Corecţe A, B şi C. a. 10 %
C. 50% .
1283. Considerând transformările: D.. 30 %
'237
E. 75 %. 1293 Pentru estenficarea acidului formic. cu etanolul. s—au introdus în vasul de reacţie
230 g acid şi 3 moli de etanol. La sfârşitul reacţiei au mai rămas 2 moli de acid.
'. Randamentul transformării acidului a fost:
1288. Prin cracarea n-butanului S-a obţinut un amestec care conţine în procente de moti
30 % etenă. 10 % metan şi n-butan netransfonnat. Considerând etanul produsul util. .
20%
conversia totală a procesului a fost: 10%
33.33 %
moem?
.60%
50 % .80%
50 %
WPP???—
.' 75 %.
66.66 %
25 %. 1294. Molaritatea unei soluţii apoase de acid sulfuric 0.49 % şi cu p ; 1 g/cm3 este:
. 0.01 mol/L
1289. Prin cracarea n—butanului s-a obţinut un amestec care conţine în procente de moli . . 0.05 mol/L
30 % etenă. 10 % metan şi n-butan netransformat.Randamentul procesului a fost:
moom>
. 0.1 mol/L
25 %
'
. 0.5 mol/L
50 % . 5 mol/L.
l
web?? 66.66 %
soluţii de alcool etilic cu
30 % 1295. Raportul de masă în care trebuie să se amestece două .
75 %. concentratiile 75 % şi 15 %. pentru obţinerea unei soluţii de concentraţie 20 % este

'
,
.
respectiv:
1290. Din 112 m3 etină de puritate 80 % s—au obţinut 180 kg acid etanoic. Randamentul 1:1
1:10
' ' '
reacţiei (%) a fost:

' 4
A. 40
WPP???
10:1
25 1:11
85 1:15.
01.00?)
75 Randamentul reacţiei (%) a

80. l 296. Din 138 g etanol pur s—au obţinut 144 g acid etanoic.
fost: i
1291. Dacă din 8 mail de clorură de etil, prin dehidrohalogenare, s—au obţinut 134.4 L de A. 100
etenă (e.n.). Randamentul reacţiei afost: B. 60
25 % C. 30
75 % D . 75
moop)?
. 50 % E . BO.
. 80 %
. 100 %. l297. Cât etanol BO % se obţine din 360 g de glucoză dacă randamentul fermentaţiei este
60 %:
1292. Numărul de moti de glucoză, supuşi termentaţiei cu randament de 40 %. pentru a 230 g
obţine 500 g de etanol46 % afost: 147.2 g
2,5 !'".UPP”?
110.4 g
5,0 138 9
. 4,0
munţii?
88.32 9.
. 6,25
. 12.5. l298. Din 240 g acid acetic s-au obţinut 2 mai! de ester. Randamentul reacţiei (%) a fost:
A. 92
B. _75
238 '239
„Ji ,
.
Teste grilă de chimie organica
c.
»
.
50
.
.
'
D. 80
. t'=_î.'.z.24.L,' .
'
*
E. 40.
1304. Reactionează 0,2 mol acid benzoic cu hidroxidul de sodiu din
-
.
concentraţia procentuală a soluţiei de hidroxid de sodiu afost:
2009 soluţie.
'
S-au supus pirolizel 179,2 L

—
1299. CH4 (e.n.) şi s-au obţinut 2,8 moll de acetilena '

A. 12 % '
Randamentul reacţiei (%) a fost:
, »
A. 70
.
'
. B. 10%
B. 35 ,-
C. 8%
C. 100 .D. 5%
D. "50 E. 4 %.
.
E. 75.
1305. Reacţionează total 6 g acid acetic pur cu 6 g alcool etilic impur. Puritatea alcoolului
.' '
etilicafost:
-
. .
1300. La tratarea fotochimică a metanului cu clor . „ " "
pentru-obţinerea pibroformului, se 'A. 66.66 %
obţine un amestec care conţine 20 % cloroform. 5 % clorură de”"metil, 65 % acid .i
B. 76.66 %
clorhidric Şi 10 % metan nereacţionat (% 'de moii). Conversia
utilă şi randamentul- C. 80,66%
„reacţiei au fost: i- ' '
-
D. 96,66%
A. 79.67 %; 57,11 % '
E. 56,66 %.
B. 39.83 %; 28,55 % '
' ' _
C. 57.14 %; 80 % .
; '
1306. Prin tratarea a 1640 kg toluen de puritate 70 % .
cu amestec suifonitric, s-au obţinut'

_
D. 59,75 %; 62,94 % ],
8 kmoli de para-nitrotoluen,4 kmoli de orto-nitrotoiuen, 1 kmoi
'-
'
E. 71,72 %; 57,14 %.
.
de trinitrotoiuen şi restul
.
, .
:
toiuen netransformat. Randamentul reacţiei raportat la
para-nitrotoiuen a fost:
.
. .
A. 61.53 % '
1301. Ce volum de metan se utilizează pentru obţinerea a 600 _
g soluţie forma'idehldă B. 92,86%

40 %. cu un randament de 80 %; *
'
C. 46,43 %
A. 179,2 L
-
D. 57,14 %
B. 224 L _:
E. 28.57 %.
C. 143,36 L .
448 '-
-
D» ,'
,- 1307. Din 2 mol de metan se obţin 11,2 '

.
E. 336 L. "
'
L acetilenă. Randamentul reactiei este:
A. 20 %
B. 30 %
i302. Concentraţia procentuală a unei soluţii decimolară alcool etilic,
care are densitatea & 40 %
0,8 glama este:
A. 0,675 % D. 50 %
B. 0,775 %
E_ 60 %_
C. 0.575 % . —
'
l308. Se diluează o soluţie de fonnaldehidă 40 % cu o soluţie de formaldehidă 15
'
D- 0.475 % ' ' %

5 0.375 %- '
' “î '
pentru obţinerea unei solutii de concentraţie 20 % . Raportul în care se amestecă cele
două soluţii este:
12
-
A.
»
l303. Volumul de hidrogen molecular rezultat cu un randament de 60 % din

reacţia 11,2 L B. 13
acetilenă cu sodiu, pentru obţinerea acetiiurîi disodice este!
A. 18,66 L -
'
'
0, 1:41,
_
D. 1:2„5
' B: 15.6L
C. 17,75 L EL1:1.5.
.
D. 6.72 L
240
“241
a
macromolecularobţinută cu randament total de 80 % este:

, :XV. 'i'ipuri de reacţii
. 66,25 9
. 46,25 9 1313. Pot i'l reacţii cu mărire de catenăz'

iTlUOUJ>
. 42.4 9 Alchilarea benzenului

.
. 40.4 9 . Alchilarea aminelor
36,66 9. '
. r mco'co>
. Reacţia derivaţiior haiogenaţi cu cianură de potasiu
. Adiţia acidului cianhidric ia com'puşii carboniiici
1310. Pentru prepararea industrială a clorurii de benzii prin ciorurarea fotochimică a . Corecte A. C si D.
toluenuiui s-au obţinut 10 kmoli de clorură de benzii 4 kmolide clorură de benziliden
feniltriciorometan. 24 kmoli de acid clorhidric şi 4 kmoli de toiuen netransformat 1314. Pot fi reacţii de eliminare intramolecuiară:
Conversia utilă conversia totală şi randament… procesului au fosr („.' Dehidrohaiogenarea derivaţilor haiogenaţi f
.
40, _80, 52, 5
.
. Obţinerea alchenelor din alcooli
. 50,80.62,5 -
. .
I'I'iUOUJ>
. Reacţiile de nitrare
moom>
. 50.60.80 '
i'
. Reacţiile de neutralizare
. 50.80.70 . Corecte A şi B.
'
30 70, 65, 2.
—
1315. Nu sunt reacţii de eliminare intramoiecuia'ră:

1311- Prin leiila
de metan a 54 g (cn) s-au obţinut 33,6 L de acetilenăl (c.n)_. . Deshidratarea alcoolilor
Randamentul procesului (%) a fost: Decarboxilareaacizilor carboxilici
.
10 moom>
. Reacţiile de esterificare în care se obţin esteri aciclici
50
. Reacţiile de eteriflcare în care se obţin eteri aciclici
Fii—39.53?
80
. Corecte C şi D.
75
95.
l3l6. Prin reacţii de eliminare intermoiecuiară se obţin: _
Compuşi din clase diferite de izomeri

obţinut 93. 75 g--de clorură de vinil. plecând de la acetilenă cu randament de
!
[311 S—au
. Întotdeauna un compus optic activ
80 %. Volumul de acetilenă (L), în condiţii "Ormale introdus… reactor a fost-
. Substanţe organice din_ clase diferite
moem?
42
. Numai derivaţi acilaţi
24
. Mereu compuşi nesaturaţi.
!'“.UOP?
33,6
22,4 1317. Reacţiile de copolimerizare a monomeriior vinilici cu 1,3-butadiena sunt folosite
28.
pentru obţinerea:
. Fibreior poliacrilice, PAN
. Obiecteiorsanitare
. Lacurilor şi adeziviior
. Cauciucurilor sintetice
. Ambalajeior poiiacrilice.
Sunt reacţii de transpoziţie:

. izomerizarea alcanilor
. Teutomeria ceto—enoiică
. .Hidroiiza esterilor
242 243
.. .-…-.n.....….„-, …-.u.—.x-.\„..__„„_._„.„ V -;…„— , 4 l
Teste grilă de chimie organică Testegrilă de_chimie organică

_-
D. Corecte A şi B . 1325. _SUnt-reacţii de eliminare:
,
E. Corecte A. B şi C. A. Deshidratarea alcoolilor

,
B. Dehldrohalogenareaderivaţilor halogenaţ—i
1319. Sunt reacţii de adiţte: C. Reacţiile de esteriticare
. Polimerizările— D. Reacţiile de eteriticare
. Policondensările E. Toate răspunsurilesunt corecte.
mUOUJ>
. Reacţia acidului bromhidric cu etena

. Reacţia de esterlflcare 1326. Nu se obţin prin reacţie de polimerizare:
. Corecte A şi C. -
A. Polletena. polibutadiena, poliesterii
B. Pollpropena, polietena. polipeptldele
1320. Reacţia de nitrare a acidului benzoic este o reacţie de: C. Pollzahan'dele. proteinele. novolacul
. Esteriiicare A . D. Polibutadlena, polistirenul, polipropena " v
. Adiţie »/ E. Corecte A şi D. „:
mUOCU>
. Substituţie "
. Policondensare .
1327. Nu se obţin prin reacţie de policondensare:
. Transpoziţie. 4
l' A. Polietena, polipropena. polistiren „
: B. Polibutadiena, policlorura de vinil, pellacrilonitrilul

1321. Obţinerea propenei din clorura de propil sau din clomra de izopropil es'te o reacţie de C. _Pollzaharidele, proteinele. pollesterii
. lzomerizare |
. -D. Novolacul, bachelita, poliprotidele
. Nesaturare ţ
l
'
moo'm>
. Dehidrohalogenare
. Eliminare 1328. Acilarea arenelor se face cu:
. Corecte C şi D. A. Derivaţihalogenaţi
B. Halogenuri acide
1322. Sunt reacţii de adiţie: C. Esteri .'
Bromurarea propinei
.
. D. Compuşi carbonilici nesaturaţi '
. Bromurarea propanului E. Nitrili.

mUOUJ>
. Polimerizarea propenei
. Hidrogenarea grăsimilor lichide 1329. Materiile prime pentru obţinerea metiloranjului sunt:
. Corecte A, C şi D. A. Acid sulfanilic şl N,N-dlmetilanlllna
B. Acid sulfamic şi anilină
1323. Sunt reacţii de substituţie: C. Acid acetilsalicilic şl N.Ndimetilamidă
. Clomrarea alcanilor D. Acid benzoic şi N,N—dlmetilanilina
. Clorurarea propenei la 500°C E. Acid sulfanllic şi dimetilamină.
ITIUOCUZP
. Nitrarea fenolului
. Alchilarea fenolului 1330. Reacţiile de oxidare sunt reacţiile care conduc la:
. Toate răspunsurile sunt corecte. A. Creşterea conţinutului de oxigen al unei molecule
B. La creşterea numărului de legături chimice prin care oxigenul se leagă de atomi de
1324. Sunt reacţii de substituţie: carbon
. Hidroliza derivaţilor halogenaţi C. La scăderea conţinutului de hidrogen al moleculei
. Sulfonarea benzenului D. Corecte A şi B
'
mdom>
. Polimerizarea propenei E. Corecte A, B şi C.
. Alchilarea benzenului cu propenă
. Corecte A, B şi D. 1331. .În reacţiile de eliminare intramoleculară se pot obţine:
244 '245
' '
A. Eteri şi esteri cicllci
'
.
.
..
'..
B. Derivatialchllaţi .
C. Derivaţiacilaţi .
; .'»
D . Compuşl nesatUraţi
.. TESTE RECAPITULATIVE
1332. Reacţiile de transpozme.
.. „
A . Se produc cu modificări în structura molecule“!

“
B . Se pot desfăşura în sisteme saturate TESTUL 1

C. Se pot desfăşura în sisteme nesaturate
D . Se pot desfăşura în sisteme aromatice 1. Nu prezintă activitate optică:
. u-Alanina
'
E. Toate răspunsurile sunt corecte. „
. Aldehlda acrilică
„'
. Valina
ITIUOCDZD
. Cisteina
. Acidul u-hidroxipropanoic.
.. - 2. Hidrocarburasaturată cu formula C4Ha şi care conţine un singur atom de carbon primar .

i '
'
' .
estez' _
.
, '
. 2—metilpropan
»
"
. „...
Zimetilpropena
'
.
mOOCU>
. Ciclobutan
. 1-butena
. Metilciclopropan.
3. Acidul clorhidric reacţionează cu substanţele din şirul:

A. Metllamlnă. propenă. anilină. etanol. dietilamină
B. Aspirlnă. acid lactic. etllamină. metanol, etenă
C. Acetilacetonă. dimetilamină, etanol. difenilamină. metan
D. Anilină.-etilamină. etenă. acid benzoic. acetaldehidă
E. Acid sulfanilic. anilină. propanol. metan. acetat de etil.
4. Numărul de derivati dibromuraţi cu atom de carbon chiral, care corespund n-butanului

sunt
A.
B.
C. z-c—um—n
D
E u există derivati dibromurati cu atom de carbon chiral.
5. Alcanul cu formula moleculară C7H15. care conţine cinci atomi de carbon primari, unul '
î
' tertiar şi unul cuaternar este:
)
'
.
_
'
A. lzqheptan
B. _2.3.3-trimetilbutan
245 “247
_i .
,
.C. 2.2,3—trimetilbutan _ . 510.52 9; 37,73 L '
D. 2.3,4-trimetilbutan . 1031.159; 37.7'3_L

E. 2,4-dimetilpentan. moem»
. 404,8 9: 71.54 L
. 227 g; 80 L
.Se clorurează. la 500°C. 4—
—metil—2-pentena şi se obţin: . 810.52 9; 71,54 L.
A Doi derivaţi cloruraţi: 1-cloro—4--metil-2-pentena şi 4-cloro-4-metiI—2-
-pentena
B. Un derivat clorurat 2 3- dicloro—4--metilpentan . Se obţin alcooli tertiari prin hidroliza:
C. Un derivat clorurat 1-cloro—4-metil-2-pentenat . ioduril de etilmagneziu
D. Trei derivaţi cloruraţi: 1-cioro-4-metil-2-pentena, 4—cioro—4-metil-2-pentena. 2.3- . lodurii de izopropiimagneziu
dicloroA—metilpentan . Iodurll de terţbutllmagnezlu
NICIO!!!)
E. Reacţia este imposibilă. . Oricărui derivat organomagnezian

. Corecte B şi C.
.“ În reacţia de oxidare energică a 2-butenei:
pH-ui soluţiei rămăne constant l3. Cantitatea de acetaldehidă obţinută prin oxidarea a 184 g alcool etilic cu un randament
pH-ul soluţiei-este mai mic decât 7 de 80 % şi volumul de KzCrzO7 1M necesar reacţiei sunt:
nene? pH-ul soluţiei este mai mare decât 7 . 241.6 g acetaldehidă; 2 L soluţie KZCr207
pH-ui soluţiei este neutru -
: . 176 g acetaldehidă; 1.33 L soluţie KzCr207

Niciun răspuns corect.
'
. 140.8 g acetaldehldă: 1.33 L soluţie K2Cr207

*
mbom>
. 140,8 g acetaldehidă; 4 L soluţie KZCr207'

Nu se obţine din acetilenă: . 176 g acetaldehidă; 2 L soluţie chr207„
: ,
,.
'
Etanal
Clorură de vinil 14. Dacă 63'9 amestec de fenol şi metanol reacţionează cu 1 L soluţie de hidroxid de
woow?
Acrilonitril sodiu 0.5 M. compoziţia procentuală în_rapor_t de masă a amestecului este:
Glucoză . 60 % fenol şi 40 % metanol
Acetat de vinil. . 40 % fenol şi 60 % metanol ,
..
f
„
. 74.6 % fenol şi 25,4 % metanol

moom>
.
Transformarea acidului sulfamic (CaHs-NH-SOgH) în acid sulfanilic (NHz-CşH4—803H) . 25.4 % fenol şi 74,6 % metanol
este o reactie de: . 50 % fenol şi 50 % metanol
. Neutralizare
; Acido-bazică- 15. Acetilaniiina (acetanilida)'se poate transforma in ienilamină prin:-
mUOUJ>
. Reducere . Hidroliză
. Hidroliză . Nitrare
. Transpoziţie. l'l'lUOCU)
. Acilare
. Esteriiicare
. Prin oxidarea 2 —fenilbutanului cu KMnO4IHZSO4se obţine: . Deshidratare.
A. Acid butanoic
B. Acid fenilacetic 16. Prin: nitrarea, directă. a naftilaminei se obţine preponderent:
C. Acid benzoic A. Otto—nitronaftilamină
D. Acid ftalic B. Para—nltronaftilamină
E. Acid fenil—metilpropanoic. C. Meta—nitronattilamină
D. Odo-nitrofenilamină Şi meta—nitrofenilamină în cantităţi echivalente
ll. Masa de glicerină necesară pentru a prepara 2 kg de trinitrat de glicerină, cu E. Niciun răspuns nu este corect.
randament de 80% şi volumul gazelor (e.n.), produse prin explozia unui cartuş cu
dinamită. care conţine 50 g de trinitrat de glicerină sunt: l7. Se pot diazota aminele din şirul:
248 '249
Te'ste grilă de chimie organică Teste grilă de chimie organică
23. Prin tratarea fenoxidului de natriu- -cu dioxid de carbon (procedeul Kolbe - Schmitt).
.
. Anilina. 3—cloroanilina. a-naftilamina '
'
-.
N-metilamina. 2-bromoanilina, B—naftilamina' urmată de tratarecu acid clorhidric se obţine:
'
.
. '
mUOUJ>
. Anilina. etilamina.l fenil-metilamina .Acid acetilsalicilic

. Fenilamlna. 4-bromoanliina. N-etiianllina Acid salicilic.
. Dimetilamina. anilina, B -naftilamina. Saliciiat de natrlu
mppw>
Aspirină
Corecte A şi D.
18. Compusul B din şirul de transformări este: '
f
'
Kucerov + 2 H 20
, B
”CN D * E…“: 24. in care şir sunt numai acizi graşi:
C3H4+HZG
A. Acid palmltlc. acld stearic. acid laun'c, acid oleic
Un aminoacid
B. Acid propanoic. acid heptanoic. acid etanoic. acid oleic
; Un hidroxlacld cu catenă liniară
C. Acid oleic. acid pentanoic. acid butanoic. acid stearic
moaca}
. O cetonă
D. Corecte A şi C i
. Un hidroxiacld cu catenă ramificată

E. Corecte A, B şi C. '
Un compus crotonic.
25. Dintre compuşli de mai jos. cel mai tare acid este:
Se obtine un precipitat roşu--cărămiziu. la tratarea cu reactiv Fehling a; :. A. Acidul pentanoic
Propinei B. Acidul hexanoic
'—
. Acetilenei |
-
C. Acidul formic
mdom»
. Acidului giuconic \. D. Acidul acetic
. Glucozei E. Acidul propanoic.
26. Vallna este izomer de funcţiune cu:
. Amida acidului pentanoic
20. Etandiaiul este: “
. 3-nitropropan .:
. O monoaldehidă
, .
Nitrilul acidului Î“
lTlUOUJ)
. pentanoic ,.
. O dialdehidă
,
. Nitratul de n-pentil :
. Aldehida acetică '

iTlUOCD>
. Pentilamina.
. Aldehida formică
. Nu este—aldehidă.
27. Formula moleculara a substantei care contine 62.83 % clor, 31.86 % carbon. restul
hidrogen şi are densitatea vaporilor în raport cu dioxidul de carbon egală cu 2.57 este:
....
. Prin tratarea acidului salicilic cu hidroxid de sodiu concentrat, în exces. se obţire: CszCl
Aspirina CzH5Cl2
Salicilat de monosodiu moop?
- (01.5HaC|)n
Sallcilat de disodiu
!'“.UOFU?
. C3H15C|
Fenoxid de sodiu . CaHeCiz.
Sarea de sodiu a acidului o-hidroxibenzoic.
28. Prin hidroliza seril—serinei urmată de deshidratare şi de hldrogenare se obtine:
A. Gllcocol
|.“ Acidul B-fenilpropanoic:
Se obtine prin esteriiicarea acidului acetic cu.benzenul
.
B. Cisteină
C. Valină
. Se obtine prin esteriticarea acidului acetic cu toluenul D. a—alanlnă
lTIUOUU>
. Se obtine prin_esterlticarea acidului acetic cu orto-xilenul E. Glicerină.

. Este izomer cu acetatul'de benzii
. Este un ester care prezintă izomerle cis/lrans.
250 '251
'
'
'
29. Din produsul obţinut la oxidarea a 4 mail de metan s—au obţinut 300 .g -forrnaidehidă >.. --CH4
30%. Randamentul oxidării a fost:
--
'
A. 80% ' . CaHa-
Uri—cn
C4Hm
B. 40% ' ..
C. 60% . C4H5
I'Tl
. CşH12.
D. 25%
E. 75%.
Numărul de moli de acn'lonitril obţinuţi din 168 m3 de acetilenă de puritate 80 %.
cu
30. Zahărul invertit este: randament de 60 % este: '
'
A. 2 '
. Soluţie apoasă de fructoză
B. 6
. Soluţie alcoolică de glucoză
'C. 7.5
. Soluţie de zahăr
moom>
D. 3,6 " '

. Soluţie apoasă de glucoză şi amidon
E. 5.3.
. Soluţie apoasă de glucoză şi fructoză.
. ,
Prin oxidarea 1-feniipentanului cu. KMnO4ngsO4 se obţine:

A. Acid butanolc
TESTUL 2 B. Acid feniiacetic
C. Acid benzoic
i. în reacţia de oxidare energică a 2-pentenei: i D. A'cid ftaiic
i'
A. pH-ul soluţiei rămâne constant '-
E. Acid fenil—metiipropanolc.
,
B. pH-ul soluţiei este mai mic decât 7
.
'
C. pH-ul soluţiei este mai mare decât 7 Numărul de mail de KMnO4/H2304 utilizaţi la oxidarea a 2,5 moli de 2-metil-2—pentenă
D. pH-ul soluţiei este neutru
este: .
E. Niciun răspuns corect. A. 2

B. 3 .
.:
2. Necesarul minim de vitamina C al unei persoane este de 100 mg/zl. Dacă un C. 2,5
comprimat
cântăreşte 0,25 9 şi conţine 10 % substanţă activă. numărul de comprimate D. 7,5 ;
recomandate pe zi este: E. 6. ,
. A. 1
Se obţin alcooli secundari prin hidroliza:

cu
!'".UOW pupe.) A. lodurii d_e etilmagnezlu
B. leduri! de Izopropiimagnezlu
C. lodurii de terţbutiimagneziu
D. Oricărui derivat organomagnezlan
3. Nu se obţine din acetilenă: E. Corecte B şi C.
A. Etanal
B. Clorură de vinil Celuloza este formată din resturi de B-D-glucopiranoză unite:
C. Acrilonitril A. Numai în poziţiile C1-C5
D. Zaharoză B. in poziţiile 01-04
E. Acetat de vinil. 0. in poziţiile cl—c2
D. În poziţiile C1-O din ciclu piranozic
4. Un volum de alcan este ars complet cu 17.5 volume de aer (20 % oxigen). E. În orice poziţie.
Omologul
inferior al alcanului este:
10. La condensarea aidolică;
252
253 .
A. Două molecule de acetaldehidă formează 3- hidroxibutanal . 16. "B'utandialul este:
moleculede acetonă formează 4-hidroxi-3-etil--2-propanonă
_
B. Două
C. Două moleculede acetaldehidă formează 2-hidroxibutanal
A. 0
monoaldehidă
'
B. Aldehida acetică
D. Două molecule de acetonă formează 3—hidroxi-4—etil-2-propanonă C. O dialdehidă
E. Corecte A şi D. D. Aldehida formică
E. Nu este aidehidă.
...
. N—Acetllanilina se poate transforma în anilină prin:
A. Nitrare ,' 17.» Cantitateade solutie 37 % de metanal. obţinută din 800 m3 metan (c.n.). de puritate 90 %.
B. Acilare '
dacă oxidarea a avut loc cu randament de 95 % este:

C. Hidroliză A. 2475 g
D. Esteriticare 3. 2743 kg
E. Deshidratare. C. 2475 kg
D. 2750 kg :
12. Prin nitrarea directă a fenilaminei se obţine preponderent: . E. Niciun răspuns corect.
A. Orto-nitrofenilamină
B. Para—nitrofenilamină
18. Acetatul de benzii:
C. Meta-nitrofenilamină A. Se obtine prin esteriiicarea acidului
D. Odo—nitrofenilamină şi meta—nitrofenilamină în cantităţi echivalente ' acetic cu benzenul
B. Se obtine prin esteriticarea acidului acetic cu toluenul
E. Niciun răspuns nu este corect. \ C. Se obtine prin esterincarea acidului acetic cu orto—xilenul
D. Este izomer cu acldui B—fenilpropanoic
Aminele din următorul şir se pot diazota: E. Este un ester care prezintă izomerle cic/trans.
. N-metilamina. 2—bromoanilina,B—naftilamina
. Anilina. etilamina, fenil-metllamina

19. Cel mai mare număr de enantiomeri optici îl prezintă :
. Anllina, o»cloroanilina, B—naftilamlna
1110053)
A. 2-metilbutirat de s'ecbutil
. Fenilamina. 4-bromoanilina, N-etilanilina B. 2.4-dlmetil-3—hldroxihexanal
. Dimetilamina. anilina, B—naftilamina.
C. Amida acidului 2—metilpentanolc
D. 2-amino—2-hidroxiacetat de fenil
Compusul E din şirul de transformări este: E. Acid orto-hidroximetilbenzoic.
* D +! 2 0
Kucerov ”CN H
C;… + HZG 5B E " NH: 20. În care şir sunt numai acizi grasi;
Un aminoacid A. Acid palmitlc, acid capronic, acld lauric. acid oleic
. Un hidroxiacid cu catenă liniară B. Acid propanoic,acid heptanoic. acid etanoic, acid oleic
„moem?
. Un alcool tertiar C. Acid oleic. acid palmitic. acid butanoic. acid stearic
. Un hidroxiacid cu catenă ramificată D. Corecte A şi C
Un compus crotonic. E. Corecte A. B şi C.
\
Se obtine precipitat roşu-cărămiziu,la tratarea cu reactiv Fehling a:

21. Cianura de vinil hidrolizează şi rezultă:
.
A. Propinei
A. Acld acetic
B. Acld propanoic
B.:Acetilenei C. Acid propenoic
C. Acidului gluconic
D. Acid acrilic
D. Maltozel
E. Corecte C şi D.
E. Corecte A. B şi D.
22. 31Nitropentanul este izomer de functiune cu:
254
'255
h
A. Valina
A; R—CH—co%
B, Amida acidului pentanoic
'
C. Nitrilul acidului pentanoic …;
de n-pentil
D. Nitratul
B. R—CH—CQ%
E. Pentîlamina.
©NHa
23. Alchena folosită la alchiiarea benzenului. dacă s— a obtinut un alchilbenzen în care C. R—CH—COOH
raportul masIcC: H= 60: 7. este: !
A. C2H4 eNHa
B. C3H5 D. Corecte A şi C
C. C4H5 E. Corecte A. B. C.
D. CsH1o
E. Alchllările se fac numai cu CzH4 şi CsHe 28. Conslderând şirul de transformări:
'
15oo°c +Hz°iKueerOVl [01 +CH30H
24. Peste 200 g de carbonat de calciu de puritate 75 .% se adaugă acid etanoic in exces. CH4 a [b] c
(1)
'
(2) (3) (4) '

(5)
Cantitatea de sare de calciu obţinută este:
. 148. 5 g Substantele a, c şi e sunt:
150 g A. Acetilena, alcool vinilic. acid acetic
.
B. Acetilena, metanal. acetat de metil
rripom>
. 198 g '
237 g C. Eteria, metanal. fon'niat de metil

D. Etina. acetat de metil. acid acetic
316 g.
E. Etina. etanal. acetat de metil.
25. Prin deshidratarea lntramoleculară a 2-butanolului se obţine preponderent: '
1 -butenă 29. Prin oxidarea etanalului. cu randamentul de 60 %, se obtin 400 mL solutie de acid
1.3—butadienă etanoic 3 molar. Cantitatea în grame de etanal oxidată de puritate 80 % a fost:
moop?
. Etenă A. 52,'8
Etan şi etenă B. 66
.
2-butenă. C. 110
D. 88
26. Prin deshidratarea a 230 g etanol 80 E. 72.
% s-au obtinut 67,2 L de etenă. Randamentul
reacţiei (%) a fost:
A. 50 30. Benzenul reacţionează cu clorura de acetil în prezenta AlCI3. Indlcaţl tlpul reacţiei şi
B. 80 respectiv produsul obţinut.
A. Alchilare şi acetofenona'
C. 45
D. 75 B. Acilare şi etilbenzen
E. 65. C. Alchilare şl etilbenzen
D. Acilare şi acetofenona
E. Alchilare şi benzofenona.
27. Comportarea aminoacizilor în soluţia unui acid tara este reprezentată de ecuatia:
R—CH—COOH + Ham—> x + HZO
NH2 TESTUL 3
Substanţa X are următoarea structură:
I. În molecula acidului benzoic se întâlnesc:
A. 4 legături covalente şi 15 legături covalente g
11:
256 "257
_- .
B. 3 legături covalente 1: şi 14 legături covalente o 7.' care poate fi tripeptida prin a cărei hidroliză s-au obţinut 9 g de gliclnă şi 5.34 9
C. 4 legături covalente 1: şi 10 legături covalente 0 _u-alanlnă;
D. 4 legături covalente 1: şi 12 legături
E. 3 legături covalente 11 şi 15 legături
covalente o
covalente a.
'
' '
'
A. Gli—Gli-Ala
B. Ala-GIi-Gli
C. Gll-Ala—Gll
Un acid gras saturat. conţine 12,5 % oxigen. Formula 'moleculară'a acidului şi D. AIa-Ala-Gll
triglicerida simplă corespunzătoare este: E. Corecte A. B şi C.
:
. C15H3402.-trioleină
- C16H3202. tripalmitină
Prin piroliză metanului se obţin:
. CmHast, triolelnă
.mUOUJ>
Monoxld de carbon şi hidrogen
. C15H3203. tristearină Acetilenă şi hidrogen
- CstGOz. tristearină. m_UpF—J?
Gaz de sinteză
Acid cianhldric .
Este adevărată afirmaţia: Metanoi.

Proteinele globulare sunt solubile în apă |
Proteinele “broase sunt solubile în apă "

'
Prin tratarea a 200 g soluţie de glucoză cu reactiv Fehling rezultă 21,45 9 precipitat
FPDF“?
Proteinele globulare sunt insolubile'in apă (Ac„=63,5). Procentualitatea soluţiei de glucoză a fost:
Proteinele se obţin prin policondensarea monozaharidelor A. 27
Toate proteinele sunt insolubile în apă. i B. 13.5
C. 21.45
În reactivul Schweitzer se dizolvă: D. 10.725
A. Amidonul E. 24.131.
B. Celuloza
C. Zaharoza . S—au oxidat 26, 25 g de 2-metii-1—butenă de puritate 80 %._ cu KgCr207/HzSO4.
D. Mătasea artificială Numărul de moti de KZCrzoy consumati a fost: ,
E. Glucoza. 0.3 _
'
1.2 :
Volumul de aer (20 % oxigen) consumat la arderea a 2 moli de alcan, in care raportul '!“POP? 0.4
de masă C : H = 5 : 1. este: 2.1
224 L 4,0.
896 L
. 179.2 L Radicalul CH; = CH — CH; se numeşte:
moov? ....
. —
. 1792 L A. Propil
986 L. B. Propen
C. Alil
S-au supus pirolizei 179,2 L CH4 (e.n.) şi s-au obţinut 2,8 moli de acetilenă.
D. CorecteBşiC
Randamentul reacţiei (%) a fost:
E. CorecteAşiC.
A. 50 Numărul de sarcini pozitive. la pH=1. a tetrapeptidei lisil-alanil-alanil-lisina este:
.
B. 55 A. 1
C. 87 B. 2
D. 70 C. 3
E. 75. D. 4
E. Nu_ se poate determina.
258 '259
l3. Numărul de mail de'acid cianhidric care reacţionează cu acetilena,rezultată prin
piroliza cu randament de 60 % a 8 mult de metan este:
'
A. 6,4 '
'
B. 3.2
C. 2.4 19. 'Prin hidroliza alcalină a unui derivat trlhalogenat gemlnal se obţin:
D. 2 A. Alcooli primari
E. 1,8. B. Compuşicarbonillci
:
| .C. Acizi carboxilici
14. Araniaţi în ordinea scăderii caracterului bazic compuşii: amoniac (1); propilamină (2); D. Dioli
dietilamina (3); fenilamină (4); E. Cetone mixte.
-A; 3; 2; 1; 4
20. Considerând şimi de transformări: . --

,
1500°C +H20(Kucerov) [O] |, +ŞH30H

”4 a » [b] c 'd e
(1) _(2) (3) (4) (5)
,
l' Substanţele a, c şi e sunt:
15. Un amestec echimolecularde acid tricloracetic şi acid acetic cu masade 4,47 9. după . Acetilena, alcool vinllic, acid acetic
hidroliza, se neutralizează total cu 800 mL solutie de hidroxid de natiiu. Mclaritatea . Etlna, etanal, acetat de metil.
soluţiei alcaline a fost: —
mo'om>
. Acetilena, metanal. acetat de metil
,
Etina, acetat de metil,— acid acetic
_
,
. 0.02
| .
Etena, metanal, formiat de metil.
„
. 1,00 _
A
.' .
mUOCU>
. 0,15 '
. 0,075 2 ....
. Acidul acetic din 60 mL soluţie afost neutralizat cu 30 mL solutie de hidroxid de calciu
. 0,025. 2 M. Numărul de moli de acid afost:
0,06
'
16. Reacţia propinel cu reactivul Tollens este o reacţie de: 0,03
A. Substituţle .. 0.12
WQOWP
B. Adiţie 0,24 ,!
C. Recunoaştere a legăturii triple 0,18. '
D. Pollmerlzare
E. Corecte A şi C. 22. Prin deshidratarea intramoleculară a alcoolilor se obţin:
. Numai alchine
|7. Acidul para-aminobenzoic (vitamina H') se poate obţine, plecând de la benzen. prin Eten'
succesiunea de reactii:
muopu>
. Aichene şi/sau alchine
. Alchilare. reducere, oxidare. nitrare, hidroliza. acilare
. Numai alchene
. Alchilare, acilare, nitrare, oxidare. reducere, hidrolîză
. Toate răspunsurilesunt corecte.
. Hidroliza, oxidare, alchilare, reducere, nltrare, acilare
lTiUODU>
. Alchilare. nitrare, oxidare, reducere, acilare, hidronză

23. Dacă se clorurează. la 500°C, 4—metil-2-pentena se pot obţine:
. Alchilare, nitrare, reducere, acilare, oxidare. hitrollză.
. Numai doi derivaţi cloruraţi: 1-cloro—4—metiI-2-pentena şi 4-cloro—4-metil-2—pentena
COCI!)
. Numai un derivat clorurat 2.3-dicloro4—metilpentan
[& Numărul de mol! de KMn04IH2804 consumat la oxidarea a 3 moll de compus rezultat . Numai un derivat clorurat 1-cloro-4-metil-2-pentena
la condensarea crotonică a metanaluluicu propanalul este: . Trei derivaţi cloruraţi: 1-cloro—4—metii-2—pentena, 4-cloro—4-metil-Z—pentena, 2,4-
' '
A. 6 dicloro—4-metilpentena
B. 2 ITI
260 261
“Teste grilă de chimie organică Teste grilă de chimie organică
24. Se tratează cu hidroxid de sodiu 1.5 M. o cantitate de 517,5 g acid p—hidroxibenzolcde .
30. in soluţie puternic acidă. clstelna:
puritate 80 %. Volumul de soluţie de hidroxid de sodiu folosit a fost: . Se deplaseazăîn câmp electric continuu înspre anod
, Se deplasează în câmp electric continuu spre catod

'
A. 2,0 L . .
' ' '
B. 1.5 L moon!)
. Nu se deplasează în câmp electric continuu
C. 2.5 L . Are o structură amfionică
D. 5.0 L . Este un anion.
E. 4.0 L.
l
l
25. Prin reducerea 2-butenaluluicu Hg/Nl. respectiv NaBH4 se obţin: TESTUL 4

. Butanal
. Butenal şi butanol 1. Molaritatea unei soluţii apoase de HzSO4 0.49 %. cu p = 1 g/cm3.este:
"
1110057)
. n-butenol în ambele cazuri .0.01 mol/L

.' n-butanol şi 2-butenol . 0,05 mol/L
'
. n-butanol în ambele cazuri. (110001)

. 0.1 mol/L
. 0.5 mol/L
26. Alchina care prin reacţia Kucerov se transformă într—un compus optic activ este: . 5 mol/L.
2—metil—1-penten—4—ina
. 3.3-dimetil-1-pentina 2. Raportul de masă în care trebuie să se amestece două soluţii de alcool etilic cu
4—melil-2—pentina concentratiile 75 % şi 15 %. pentru obţinerea unei soluţii de concentraţie 20 % este-
munca?
.
l
. 3»metil-1-penten-4—ina —
respectiv:
. Niciun răspuns corect. A. 1 : 1
B. 1 : 10
27. Procentualltatea soluţiei obţinută prin dizolvarea a 2 moli de etanol în 108 g apă
'
este: C. 10 : 1
'
8.5 % D. 1 : 11
0,85 % E. 1: 15; (
montan?
. 4,6 %
. 46 % 3. intr-un compus organic raportul de masă C : H : O este 6 : 1 : 4. Unul dintre izomerii
. Niciun răspuns corect. posibili al compusului organic este o:
'
A. Bază
28. Prin reducerea azotatului de argint amoniacale—au obţinut 115,2 g argint metalic sub B. Aldehidă
formă de oglindă. Cantitatea (g) de aldehidă formică 40 % folosită a fost: C. Alchenă
A. 16 D. Amină
32 E. Niciun răspuns corect.
meaw
80
60 4. Un amestec echlmolar de alcool metilic şi alcool etilic cu masa de 7,8 g se arde total.
40. Volumul total de CO; rezultat în condiţii normale este:
. 6.72 L
29. Cantitatea de fenol (g) de puritate 47 % necesară pentru obţinerea a 150 g de acid . 7.62 L
salicilic este: '
9.64 L
.
MUOW>
. 131.33 . 11.2 L
. 119.58 . 22.4 L.
moom>
. 178.33
. 66,66 5. Pentru fenoli este adevărată afirmaţia:
. 217,38. A. „Acidul acetic deplasează fenolul din combinaţiile lui
262 '263
B. Esterii fenolului se pot obţine
prin tratarea fenolului. în mediu bazic, cu cloruri acide A.. Şe deplasează în câmp electric continuu
C. Următorul substituent intră în molecula fenolului în inspre catod
poziţia orto sau para B. Se deplasează în câmp electric continuu
D. Chiardacă este un acid înspre anod
' slab. fenolul reacţionează cu hidroxizii alcalini
E. Toate răspunsurile sunt corecte. , , 0. Nu se deplasează în câmp electric continuu
D. Are o structură amfionică
6. 'Pentru butilamină, numărul izomerilor E. Este un anion
posibili este:
12.Se supun hidrolizei 42.75 9 zaharoză de puritate 80 %. Cantitatea de
glucoză obţinută
FPDF”?
'CONG'DUIJ}
este: '
A. 109
B. 15 g - '
»
*
C. 18 9
-7. 3-Hidroxibenzilamina poate reacţiona cu: D. 20 9
HCl E. 24 g.
Na '
NaOH 13.În amestecul rezultat în urma hidrolizei

amidonului—sepot gasi:
moow>
;-
. CH3 — Cl A. Fructoză şl glucoză '
Toate răspunsurilesunt corecte. B. Riboză şi glucoză

.
C. Glucoză şi maltoză
8. Ce volum de metan se utilizează pentru D. Maltoză şi fructoză
obţinerea 600 g soluţie forrnaldehidă46 %, cu
“un randament de 80 % ? ' E. Rlboză şî maltoză,
A. 179,2 L
B. 224 L 14. In molecula de acid oleic există:
0. 143.36 L A. 2 atomi C primar, 14 atomi C secundar si 2 atomi C
tertiar
D. 448 L B. 16 atomi C secundar si 2 atomi C tertiar
E. 336 L. C. 2 atomi C primar. 16 atomi C secundar
D. 1 atom C primar. 16 atomi C secundar şi 1 atom C
tertiar
9. Sarea de sodiu a unui acid monocarboxillc E. 1 atom C primar, 16 atomi C secundar şi 1 atom C nular.
saturat conţine 28.05 % Na. Volumul
soluţiei 0.1 M Ca(OH)2 necesar pentru neutralizarea unui mol de acid este:
A. 1 L 15. Pentru oxidarea a 2,24 g de 2—butenă s-a utilizat o soluţie de
dicromat de potasiu in
B. 2 L mediu de acid sulfuric. Volumul de solutie de dicromat de
potasiu cu concentraţia 2 M
C. 3 L utilizat a fost de: v
D. 4L A. 0.032 L
E. 5 L. B. 46 mL
C. 0.16 L
D. 0.026 mL
10.Dintr—un mol de acid benzoic şi etanol se obţin 75 g benzoat de etil. Randamentul
transformării a fost: E. 4.48 L.
A. 20 %
B. 30 % 16. Prin adlţla apei la pentină se scindează:
A. o legătură „ (C-C)
'
C. 33,33 %
D.' 40 % B. 0 legătură (: (C-C) şi o legătură 1: (0-0)
E. 50 %. c. Oilegătură a(C-H) şi o legătură „ (C-C)
D. 2 legături 1: (0-0) '
11.in soluţie puternic acidă. serina: E. 2 legături n (C-C) şi o legătură 0

(00).
254
'265
17. Eiilbenzenul se poate obţine din benzen prin: - -
- . 23. 'Pentru celuloză sunt adevărate afirmaţiile:

A. Reacţia cu clorura de etil. în
prezenţă de AiCi; anhidră . A. Este solubilă în alcool
. Reacţia cu etenă. in prezenţă de AlClg umedă
. Reacţia cu alcool etilic, in mediu de acid sulfuric

, B. Se destabilizează prin legături de
hidrogen intre lanţurile de fibre celulozice
C. Are o structură asemănătoare amilopectinei. dar cu un număr mai
mare de
lTlUOUJ
. Răspunsurile A, B şi C sunt corecte

ramificaţll
. Reacţia cu etanul. la lumină.
D. Este insolubilă în apă şi are proprietăţi
higroscopice
E. Este un polipeptid prezent in pereţii celulelor
18. indicaţi răspunsul corect pentru produşll obţinuţi în urma reacţiilor dintre derivaţii vegetale.
halogenaţi primari şi cianurile alcaline: 24. Prin acilarea aminelor:
. Prin oxidare formează acizi carboxilici si prin reducere formează amine
A. Se păstrază Caracterul bazic
. Prin hidroliză formează acizi carboxilici si prin oxidare formează
amine B. Se accentuează caracterul bazic
. Prin hidroliză formează acizi carboxilici si prin reducere formează amine
moom>
C. Se pierde caracterul bazic

. Prin hidroliză formează acizi carboxilici si prin substituţie' formează amine
D. Se accentuează caracterul nesaturat
. Prin oxidare formează acizi carboxilici si prin' hidroliză formează amine.
E. Corecte B şi D.
19.t_a oxidarea alcoolilor primari cu solutie de dicromat de potasiu in mediu de acid
25. Săpunurile sunt:
sulfuric. se pot obţine: A. Sărurile acizilor graşi
. Aldehide
' ' '
B. Sărurile grăsimilor solide

. Cetone si acizi carboxilici C. Sărurile acizilor dicarboxilicl
. Alcooli secundari si acizi caboxilici
lTlUOCU>
- i' '
D. Compusi micşti şi se folosesc la
. Aldehide si acizi carboxilici
' prepararea aminoacizilor
E. Esteri ai glicerinei cu acizi graşi.
. Acizi carboxilici.
26. Pentena şi polipentena prezintă:

20. Caracterul bazic descreşte în ordinea:
A. Aceeaşi formulă moleculară
A. Anilină. amoniac. etilamină. dietilamină
B. Acelasi raport de masă CzH
B. Amoniac, Anilină, etilamină. dietiiamină
C. Aceeaşi formulă structurală
C. Anilină. amoniac. metllamină, dimetilamină
D. Aceeaşi formulă brută
D. Anilină. amoniac. etilamină, dietilamină
E. Corecte B şi D.
E. Dietilamină, etilamină, amoniac. anilină.
27. în reacţia etinei cu acid cianhldrlc se obţine:
2 În mediu puternic acid. metilamina
se va deplasa în curent electric
%
continuu către:
_A
.
i A. Un compus nesaturat
A. Anod '
B. Un monomer vinilic
»
B. Catod
i C. Un compus care poate reacţiona cu hidrogenul şi
C. Nu se deplasează se obţine o amină primară
D. Se deplasează numai in mediu bazic saturată
D. Un compus care poate reacţiona cu hidrogenul
E. Catod. indiferent de mediul soluţiei. şi se obţine o amină primară
3
nesaturată
22. Nesaturarea echivalentă şi numărul de izomeri optic activi ai acldulul E. Corecte A, B şi C.
glutamic sunt: i
A. 3 şi 0
'
28. Numărul compuşilor rezultaţl prin condensarea acetaldehidei

B. 1
şi2 i.. cu etilmetilcetonaeste:
C. 2 şi 2 A'
ţ.
D. 2 şi 1
!
FPDF”?
'
E. 3 şi 4. !; 'uu-th-a
266
; '267
şi
Teste grilă de chimie organică Teste grilăde chimie organică
Reacţionează total 0.1 moli aminoacid cu 100 mL soluţie 2 M azotit de sodiu în mediu
29. Conform structurii liniaţe, fructoza prezintă:- .
acid. Aminoacldul poate fi:
A. o grupare—OHprimar .
'
I' . Fenilaianina
B. Patru grupe —OH secundar
-
Acid glutamic
C. Două grupări —OH primar .
.' Acid aspartic
D. Trei atomi de carbon chiral (asimetric)
mUOCU>
Giicina
E. Corecte A. C şi D. .
. Lisina.
30. Se consideră alcoolii: metilic (|). etilic (li), benziii'c (Ill). n—propilic (lV). difenilmetilic (V),
2.2—dlmetilpropanolul (VI). Alcoolii care nu se pot deshidrata intramolecular sunt . Se oxidează 120 g soluţie 2 M de glucoză (p = 1,2 g/rnL) cu reactiv Toilens. Volumul
soluţiei 0.2 M de azotat de argint necesar preparării reactivului afost:
cuprinşi în şirul:
A. 1 L
A. |, ||. Ill. Vl
B. 2000 mL
—
B. ll,ill,V,Vl
C. 3 L .
0. i. ill, V. Vi „
4000 mL
'
D.
D. !. ll, lV, VI
E. 1500 mL.
E. Toţi alcoolii enumeraţi se pot deshidrata.
:
neutralizată—de 100 soluţie

. Dacă 50 mL soluţie 0.2 M de acid formic este total mL
NaOH. valoarea iniţială a pH—ulul soluţiei NaOH a fost:
TESTUL 5 . A. 1 :
i .
'
vblumui B. 13
1. Reacţienează propina cu hidrogenul în prezenţa platinei şi la sfârşitul reacţiei C. 12
V: din volumul iniţial. Dacă amestecul final nu mai poate participa la
gazelor ocupă D. 7
reacţia Kucerov. raportul molar iniţial al reactanţîlor a fost respectiv: E. 3.
1:1
-
1:2
. Randamentul transformării & 5 moli alcool etilic in acetat de etil a_fost 80 %. Dacă s—au
menea
1:3 utilizat 8 mol acid acetic. raportul molar acid : alcool, la echlilbm este:
1:4 A. 1:4
"
1:5. B. 12
alte 10 % a C. 2:1
2. Raportul masic în care se amestecă o soluţie de concentraţie 60 % cu D. 4:1
aceluiaşi compus. pentru obţinerea unei soluţii de 20 %. este:
E. 1:13.
A. 1:1
B. 12
. Para-aminofenolul şi acidul sulfanilic se vor deplasa împreună într-un câmp electric
C. 113 continuu înspre:
D. 1:4
E. 1:5.
?
Anod la pH puternic acid
B. Catod la pH puternic bazic
g benzen C. Anod la pH puternic bazic

3. Volumul soluţiei 36.5 % HCl (p = 1 .2 glmL) necesar pentru transformarea 7,8 D. Nu se deplasează identic
în anillnă este: E. Nu se deplasează în câmp electric.
A. 60 mL
B. 50 mL
. Pot fi aminoacizi compuşii din şlml de substante:
C. 25 mL A. G'llcocoi, lisină, acid glutamicv
D. 100 mL B. Acid aspartic, acid glutamlc, p-nitrofenol
E, 150mL.
C.! Alanină. lisînă. acid acrilic
' 269
268
D. Acid glutamic. alanină. acid maleic 15. 'Peste o solutie 96% de alcool etilic se adaugă apă.Soluţia de alcool se va:
E. Toate răspunsurile sunt corecte. . Icniza
". . lzomeriza
10. Numărul total al izomerilor optici. derivaţi ai compuşilor D şi F, din Schema de mai jos mppw>
Dilua
este: „_
Oxida
; HOH KZCr207 ! H: C Benzaldehldă' H; Reduce.
P ro p'nă
| A 5 D E F
' d“ b .: ' HOH Ft
16. Pentru acidul v-aminobutiric este adevărată afirmaţia:
A. Este un aminoacid esenţial
B. Este prezent în proteine
C. Se poate obtine din acidul glutamic
FPDF.» comarca
D. Prezintă dci izomeri optici

E. Nu este un aminoacid. .'
11. Pentru zaharide este adevărată afirmaţia: 17. Derivaţii functionali ai acizilor carboxilici
A. Giucoza are 32 izomeri optici şi nu are caracter reducător
se transformă în acizii corespunzători prin
r reactie de:
B. Zaharoza are caracter reducător şi conţine resturi de glucoză
A. Neutralizare
C. Fructoza are caracter reducător şi posedă 16 izomeri optici B. Oxidare
D. Amidonul este o macromoleculăde natură poliz'aharidlcă
. C. Deshidratare
E. Celuloza este insolubilă în apă şi are rezistentă mecanică. -.
l, D. Esterificare
E. Hldrollză.
12. Se supun fermentaţiei alcoolice 50 g solutie glucoză de concentraţie 72%. Volumul de
lapte de var 0,2 M necesar absorbtiei gazului rezultat este: 18. In reactia de oxidare energică a 3—hexenei:
'
. 500 mL A. pH—ul soluţiei rămane constant
. 1000 mL B. pH-ul soluţiei este mai mic decât 7
. 1500 mL C. pH—ul soluţiei este mai mare decât 7
monta»
. 2000 mL D. pH-ul soluţiei este neutru

. 2500 mL. E. Niciun răspuns corect.
13. analiza 0.1 meli de aminoacid s-au obţinut 13,6 9 CaSO4; 3 g NO; 6.72
La L 002. 19. Prin hidroliza în mediu bazic a derivatiior dihalogenaţi geminali
Aminoacidul a fost: se obţin:
A. Alcooli secundari
A. Acid aspartic
B. Alcooli primari
B. Acid glutamic
C. Aldehide sau cetone
C. Lisină
D. Acizi monocarboxilici
D. Fenilalanină
E. Corecte A şi B.
E. Cisteină.
20. În soluţie puternic acidă, acidul glutamic:

14. Numărul total posibil al acizilor benzentricarboxilici este:
A. 1
A Este un anion
B. Se deplasează in câmp electric continuu
spre catod
C. Se deplasează in câmp electric continuu înspre anod
WPP!” pulse—aro
D. Nu se deplasează în câmp electric continuu
…. E. Are o structură amflonică.
„.-.,.—
-.…
21. Concentraţia procentuală a soluţiei 2 M de acid acetic (p = 1.2 g/crna) este:
270
ape—„şauanqu
'271
£:
Teste grilă de chimie oganică Teste grilă de chimie organică
10 % A; 12 L
20 % ' B. 6 L
,
,
'
mooea'
30 % ,
C. 2 L
. 40% D. 24 mL _
50 %. E. 18 mL.
22. Prin barbotarea unei alchene printr—o soluţie de KMnOalesO4 se observă: 28. Volumul de solutie de (—) L alanină cu concentraţia 0,02 M care trebuie adăugat peste
50 mL solutie (+) L alanină 0,06 M. pentru obţinerea unui amestec racemic este:
'
A. Înverzirea soluţiei : .
B. Degajarea unui gaz cu miros caracteristic > . 50 mL '
C. Formarea unui precipitat brun . 75 L

D. Formarea unei oglinzi metalice . 100 mL
ITIUOUJ
E. Decolorarea soluţiei. . 60 L
. 150 mL.
23. Numărul total al legăturilor o din molecula de etanal este: '
A. Două 29. Sunt omologi ai benzenului:
B. Opt . Toluenul
;
.
C. Trei . Naftalina
' '
D. Şase . Aniracenul
moaca)
E. Şapte. . Difenilul

24. Acetatul de izopropil este:
. Un ester 30. Denumireacorectă a radicalului divalent —CHz-CH2— este:
'
. Un eter
Melil
. Un derivat funcţional al acidului etanoic
I'TIUOCU)
. Etillden
. Un derivat funcţional al propanului Etilen
mona?
.
. Corecte A şi C. . Etil
. Melilen.
25. Alcoolul propllic şi etil-metii—eterul sunt:
A. Omologi
B. Izomeri de catena
C. Compuşichirali
D. izomeri de poziţie
E. Izomeri de funcţiune.
26. Prin hidroliza în mediu bazic a propionatului de fenil se obţin:

A. Acid propionic şi fenol »
B. Acid propionic şi fenoxid de sodiu

C. Propionat de natrlu şi fenol
D. Un acid şi un alcool
E. Două săruri.
27. Densitatea vaporilor unei alchene în raport cu hidrogenul este 35. Dacă prin oxidarea
cu o soluţie de permanganat de potasiu 0,8 M s-a obţinut o cetonă şi un acid. volumul
solutiei de permanganat de potasiu care poate oxida 8 moli de alchenă este:
272 "273
SUBIECTE ADMITERE IULIE 2016 ' -
'67. Pentru aritmccn'cste adevărată afirmatia:

A. Are caracter aromatic mai accentuatdecât bcnzcnul
B. Sc qiidcază în prezenţa oxidului de potasiu in mediu acid
C. Se oxidează în prezenta dicromntului de potasiu in mediu de acid acetic
D. Sc oxideant până la antrachinonă in prezen|a pentaoxlduiui de vanadiu
CHIMIE ORGANtcA l;“. Cnrcetc C şi D. .
6l. În molecula acidului Z—etilbutanoic se alla: .'
. Danii legături duble omogene 68. Volumul de acid azotic 5 M care ntononitrcaztt 78 ;; bcnzen. dacă se lucreaza cu un exces de
Un atom de carbon terliar şi 3 atomi de carbon printa:
.
25% de acid azotic. este:
91005)-
. Douli legaturi duble Itcterogene
Un atom de carbon clriraI . 250 mL
.
Doi atomi de cnrbun cItiraI. ' . 0,5 L
. 0.2 L
mana;»
&
..J Se obţin 108 ;; IICN prin amonoxidarca metanului, cu randament de 50%. Volumul de metan . 200 ml.
şi cantitatea de solutie de amoniac 10% necesare sunt: Corecte C şi D.
. 179.2 L; 1360 g -
. 89.6 141360 ;; i
1716073}
. 89.614 136 g
69. 5—1… obtinut 3,92
;; acid giuconic. prin oxidarea cu n=l00% a glucozei, cu 40 mL soluţie de
reactiv Tollcns. Molnritatea reuctivului (mol/L) a fost:
. 89,6 l.; 680 [;
. 0,04
A .
. 179.2 L; 680 g.
0,02
6 b) . Pcntm zaharide este adevărat! afirmaţia: -
I 1.2
mvcw>
. 1,0
. Toate znharidcle au caracter reducător
0,2.
Doar glucoza nu are caracter reducător
mcoc>
Glucoza şi Zaharozasunt monozaharidc
70. Procentul mnsic de azot din polipeptidu fomtată din. 20 de resturi de a-alanină este:
. chtozh şi uharoza sunt monozaharidc
Glucoza are caracter reducător. A. 19.72
B. I5.I3
64. Se ani în oxigen. 2 moli de alchena cu formula Culita». Indicaţi număntl de moti de 63.16.20 .
0; I). 18.93 .-
consumat la ardere şi respectiv de CO; fumtat.
E. 19.47.
. 4,5 moli 01; 3 tnoli CO; .
18 moIi Oz; IZ atoli CO:

..
7l. Acetilena obtinuta din 200 g CaCz ile puritate de 64%, cu randament de 80%, este folosita
. 9 moii 056 moli CO;
mcnş>
. 0,9 muli 053 moli CO;

...“—.….
pentru prepararea clorurii de vinil. Masa de clorură de vinil (g) obţinută este:
9 mult 01; 3 ntoIi COf A. 80
B. too
6 Ut . Referitor la zaharide este adevărată afirmaţia: C. 120
A. Monozaltaridcle sunt compuşi polilti'droxicarbcnilicicare nu hidrolizeaza __W_…_._ D. i40
13.Sunt denumite esteri ai glicerinci E. 160.
C. Polimharidele se obtin prin eliminarea unei molecule de apă dintre resturi de
monozaharide iDJ—“c muncnitreaza 2 moli de benzca cu 504 ;; soluţie 50% HN03. Dupa îndepărtarea
\
. Zaharoza este un amestec cchimolccuiar de tut-glucoză şi [I-ftuetazlt
“
- campusului organic, concentraţia aciduluiazotic (%) în solutia finală este;

-'
A. 20,43
___—...
ITIU
}:
. Celuloza are structuriiramificata.
;. B. 25,43
'.
i'. 66. Alcge|i ahrmuţia corecta: C. 30,4]
D. 35.43
; .
Amilopcctina este pancu solubilă din amidon „.,-…_.._„-_
. Amidonul are o structura asemănătoare cu celuloza. a. 40.43.

. Amiloza prezintă resturile de a—glucopiranoză legale in pozitiile 1-4
mona;—
. Amiloza prezintă o structură ramificată _
. AmidonnI este un poiizaitnt'îd fomtat din resturi de ttt-glucozăşi [I-fructozn.

V
„...—.…
Pag. 12 din IS
,
Pag. II din 15 .
274
“iarna—4.93»...
'275
!'.“
73. l'cntnl bcnzcn este corectă atinnatia: -

' 80. Amina alifatictt al cărei clorhidrat contine “37,l 7% clor este:
A. Formula chulé prevede existenta a 5 izomeri disubstituiti ai benzenului A5. Bcnzenamina
B. Conform formulei
Kekulră, duloriiit Celor trei duble legături, ben'zenul ar trebui nu aiba B. Etilendiamina
caracter pronuntat samrat C. N,N-dimctilrrmînobcnzcn
C. Este o ciclohexutricnă cu reactivitate marc D. Propilamina
D.. Este o hidrocarbură nesaturattt care reacţionează cu apa de brom“. E. Bcnzilamina.
E. Este o hidrocarbură aciclică. cu electroni 1: delocnlimţi.
," RDVolumul de solutie (L) 4M KMn04 [HZSO4 utilizat la oxidarea 2,3-dimetil-Z-butcnei

74. Numărul de dipeptidc care se obţin prin hidroliza partială in mediu acid a peptidcl pentru
Gli-Val-Scr-Cis-(ili este: “"Ia se obtine 464 ;; produs de reacţiea fost:
A. 3 A. 1,6
m . 0,2
apn; hGUN
. 1.0
\
. 0,8
?“Cn
0,4. .'
( 75. e supun saponiticării 8,90 g de tristearină cu o solutie de KOH de concentraţie 40%.

------- Cantitatea de sapun (g) obtinuta este: '
.
//'\ ' '
82. Din metanului obtinut prin oxidarea. cu randament de 90%. a 224 L (e.n.) metan, s—au obtinut
A. 2,7
B. 9,66 '
l- (\“/iona g soluţie cu procentualitatca:
A 8
C. 10,2 ' B. 16
D. 50
E. 52,7. C: 20
l
D. 28,8
76. Se pot condensa crotonic, substantele din şirul: E. 12,8.
A. Benzencarbaldehidn şi propanona
B. Metanul şi formaldehida “, 83. Amine tcrţiară etil—mctil-propilamina se poate acila cu:
C. Metanul şi 2-metilproparral
Î A. Clorură de metil
D. 2,2-dimetilpropanal şi metanul
E. Bcnzaldchida şl aldehida benzoicli. B. Bromură de benzoil
! C. Anhidrîdăacctică
77. Derivati functionali ai acizilor carboxilici sunt cuprinşi in şirul: D. Corccte B şi C
'
A. Erori, alcooli, cstcri, ntnide E. Niciun răspuns corect. _,
B. l—lalogenuri de alchil, eteri, cloruri acide, nitrilî

C. Nltn'li, săruri acide, anhidride acide, fenoli
D. Esteri, eteri, săruri, amide 84. În solutie puternicacidă, sorina:
E. Amide, esteri, nîtrili, anhidride acide. A. Sc deplaseazăla câmp electric continuu spre anod
13. Se deplaseazăîn câmp electric continua spre catod
78. Legătura pcptidică cele o legături! de tip: C. Nu se deplaseazăîn câmp electriccontinuu
A. Esteric D. Are o structuraamiîionică
B. Amiaic
C. Amidic
E. Este un anion.
D. Eteric
E. Carboxilîc. 85. Ordinea descrescătoarea caracterului acid ai substanţeloreste prezentată în şirul:
A. Acid formic, acid propanoic, fenol, apă, metanol, ncidclorhidn'c
79. Se obţine etanol prin hidroliza, în condiţii blânde, a: B. Acid propanoic, acid formic, acid clorhidric, fenol, apă, metanol
A. Etanoatului de etil C. Metanul, apa, fenol, acid propanoic, acid formic. acid clorhidric
B. For-miatului de etil
D. Acid clorhidric. acid formic, ucid propanoic, fcnol, apă, metanol
C. Acctamlui de vinil
D. Clorurii de vinil E. Acid clorhidric, acid propanoic,acid formic, apă, fenol, metanol.
E. Corectc C şi D.
' .
„
Pag. 13 din rs
' '
!
,
Pag. l4din l5
276 "277
Teste grilă de chimie orga'nică Teste grilă de chimie organică
.
SUBIECTE ADMITERE IULIE 2015

86. Dacă vaporii unui alcan sunt de 2.491 ori mai grei decât aerul, cleanul este:
A, Eton - ".
B. Buton
C. Pentan
D. l-lexan
E. l-lcplun
,'
(. Gl. Indienii in ce raport molar se alla etanolul cu pcntanolul. dacă la arderea separata rezultă
aceeaşi cantitate de apă.
8\| . Pentru esterificarea acidului acetic cu etanolul s-au introdus in vasul de reacţie 360 ;; acid
acetic şi 3 moli de etanol. La sfârşitul reacţiei au mai ramas 3 moli de acid. Randamentul de .'\.l:2 l)„2:l
transformare şi cantitatea (g) de ester obţinut au fost:
B. 1.5;2 l'. 2:5
A. 50% şi 264 g ester '
ş
C.4:3
B. 60% şi l32 g ester 62. Numai substante cu caracter acid sunt cuprinse in şirul:
C. 50% şi 528 g ester A. Acetilena. etanolul, nectarul dc narriu
D. 80% şi 264 ;; ester B. Pit-pionatul de potuaiu.propina, etanolul
E. 60% şi 528 ;; ester. C. Acidul ftuuaric. etanolul, dimctileterul
,.
|). Fenolul, acetilena. acidul acetic
8 00 .Sc supun hidrolizei 42.75 g zahuroză de puritate 80%. Cantitatea de glucoză obţinută eşte F,. Acetona. acetilena, formiatul de sodiu.
supusa fermentaţiei nlcoolice cu un randament de 60%. Cantitatea de etanol obţinută (3 şi

moli) este: \ (0931 ecuaţia reactiei: .
. 9.2 g şi 0,2 muli \

.'!CIAţ;z +2C,NoJ + tiCuCî + :»;H,O -> yCzllr + .....
'
. 5,52 3 şi 0,12 moli .
7: respectiv 3: nu valorile:
cnâ>
. 18 g şi 0,39 moli A. 30.10 o. l6.8
'
. 9,2 g şi 0,12 moli a. l0.5 e. 8,16.

m . 5,52 g şi 0,2 moli.
c. 14.7
89. Pentru valinlt este adevărată atirmaţia: 64. Prin reducerea :: 2-butcnnluluicu Ii:/Pd. respectiv :: Z-huieuulului cu Num-l.. se obţine:
A. Prezinta catena liniara şi cinci atomi de carbon '
A. n-Buranol
B. Prezinta catena ramiiîcată şi patru atomi de carbon
R. n-Butunol şi hulunnnă
C. Prezinta două perechi de enantiomen' şi şase atomi de carbon
C. 'u-Butmiol şi Z—hutennl '
'
D. Prezintă catenă ramificata. cinci atomi de carbon şi o pereche de enantiomeri
,-
' '
D. Butmtona şi 3-butenol
'
E. Prezinta o catena liniara, cinci atomi de carbon şi două perechi de enuntiomeri.

F.. Buton şi apă.
90. Fenomenul de denatura“: a proteinelor poate decurge:

65. Prin clururarezt propenei ln 500°C ,se obţine:
A. Sub acţiunea apei distilate în condiţii normale
B. Sub acţiunea acizilor minerali concentraţi şi a acizilor organici A. I.I-Dicloropropan
B. Clorura de propil
' C.
Sub acţiunea sărurilor de metale grele Cu”, Ag*, Pb”. Hg“
D. Corectc B şi C C. Clorura de alil
l'). Clorura de vinil
E. 2.2-Dicloropwpau.
Se consideră:
66. l'rin ltidrnlim bazică u derivaţilor halogcnnţi se pot obţine:
A. Aldchide şiisntl celmtc
Al|=l Ac=4|2 AN=l4 Ao=16
B. Nitt-ili şi amine
A…“?J Ac| =„35.5 A}; =39 ACu=40 C. Alcoolilşi nci'zi
i
Ac: = 52 A… “' 55 Aha“ 108 fi,” = 28.9 g(mol !., l). Acizi şi esteri
, i..
F.. Cor-acte A şi C.
;
.
.
l'
Pug. IS din l5 Pag. 10 din 13

m '279
Teste gjlă de chimie orjggnlcă
67. Nu este substirucnt de ordinul Il: '
'
. .
A. - COR D.- - COO“ 75. Un- ameStce—de acctonă şi acetaldclridâ de 14,6 în
' 3, raport molar 112. se supune lddrogenârii
cuirandamcutde80 %. Se obtine o cnntitntc de:
4
.
15. OH F.. CN. '
)
—
— *
A. (1,2 meli alcool primar

_
C. -NO; ' D. 0.25 moli alcool primar

B. (Ll moli alcool secundar E.. 0.125 moli nlcool
C. 0.16 moli ălcool primar secundar.
68. Este corectă reactia de hidroliza:
A. Amidon + Hgo % tl—giucoză
76. În functie de mediul în care se ună, acizii carboxilici
B. Zaharoza + lle 9 n-l'mcmză | [l-glucom
C. CH;CO0H+ Hgo „:">. ll,0* + CII,COO'
A
-'
A. Anioni în mediu putcmic bazic
pot fi:
Ii. Cationi în mediu
D. Celuloza + HzO % u-glueoză putemic acid
E. Acetat de etil +H10 %? acid etunoic + etanol. C. Amlioni in mediu neutru
D. Culionl în mediu puternic bazic
E. Anioni în mediu puternic ucid.
69. Ordinea scăderii acidităţii compuşilor: fenol (l), n-propanol (ll). ucid ucctic (Ill).
apti (W).
liidruchinonîî (V) este:
77. Amidonul este:
A. lll>l>V>lV>ll
A. Substnntă unitnrtt formata din umile—lit şi amilopcctină
B. ttl>V>t>tV>tl
B. Amestec format din amiloza şi glicogen
C. ll>lV>V>I>III . C. Amestec format din amilua şi umllopcctina
D.lII>l>lV>\'>ll ,. D. Raspunsurile A şi C sunt corecte
E. lII>I>IV>II>V. '
E. Niciun răspunsnu este corect.
' '
70. Volumul de aer (cu 20 % oxigen) utilizat la arderea a l0 nroli de acetilena este: 78. 0 aminti ncilată se poate transforma intr-o aminti neacilntă printr-orcactie de:
A. 2,81. D. l2500L -
A. ' Reducere D. Oxidnrc
„B. 2800 l. P.. CorectcB şi C. . ,. B. Hidroliza - E. Nitrare.
C. 2,3m' <
C. Alchilnre
71. Reacţiaderivaţilor hulogenati cu cianura de potasiu este o_reucrie de: 79. Aminoacizii:
A. Substituticşi de mărire :: catenei l). Nttmrc A Au caracter amfoter
B. Oxidnre E. Cinnurarc. |!. Pet participa la mucţil de condensare
C. Aditie C. Esenţiali nu pot fi sintetizati de organismul uman
D. Prin" pollcondcnsarepot forma oligopcptide
72. Sc oxidează 2-metil—2-pcntena cu 0.5 L soluţie 1,2 M de KMnOJH;80.1. Numărul de muli dc E. Toate răspunsurile sunt corecte.
ulchenil oxidari :! fost: .
A. 15 D. 0.25 „
..
80. Prin alaturarea fenolului se obtine:
B. 1.2 F.. 0.5, A. o-Clorofenol
C. 0,75 B. m-Clomfenol
C. p-Clorofenol
73. Un amestec cchimolm- de glucoză şi nucleul! de 23,8 3 se supune oxidării cu reactivul __„cua____.._._….
D. Un amestec de o-cloroi'enol, m—clorofcnol şi p—clomfenul
13. Un amestec de o-clorefcuol
Tollcns. Numărul de meli de acid gluconic obtinut este: şi p-clorofenol.
A. 0,2 (U 0 lil. 'umttrul de rnoli de hidrogen obţinuţi din reactia a trei moti de metan cu
B. 0.4 E. 0.1 apa este:
(7. 0.6 v
. D. 15
\ B. 9 13. 3.
74. intr—un câmp electric continuu şi in plin], acidul glutamic: ...—„…... C. 6
A. Se deplasează spre catod
82. Posedă cel putin câte un atom de carbon asimetric aminoacizii:
B. 56 deplasează spre anod
A. Cislcinn şi scrinn
C. Nu se deplaseaza ...—.„—_._..-
B. Scrina şi \talinn
l). liste încărcat electric cu o sarcină care nu se poateaprccra
_
C. Acidul glutumic şi lisinn

F.. Nu se încarcă electric in conditiile date.
D. Acidul aspartic şi lisina
.,—._....r..
13. Toate răspunsurile sunt corecte.—
Pag. ltdin 13 ..-. Pag. 12 din U

—.-.-.-
280
-—.v——m—„—— '281
ăuă—
83. in reactia de condensare 'crotonicli a compuşilor carhnnilici. componenta mcu'le'nică poate fi:
SUBIECTE ADMITERE IULIE 2014
A. —CH1 şi >CH— l). numai >CH-şi —C:H;—
*
B. —Cl*l; şi -—CIiz— E. —Clh. “Cl—l;», >CH—. ;.

C. numai -Cil;
84. Concentratia procentuală a unei solutii 0.2 M glicina. cu densitatea „még/cm“, este:
A. 1.675 1). 1,975
Il. 1.775 ' E. 2,075.
.*
C:. 1,875
85. Un alcool monoltidmxilic saturat contine 34,7 % oxigen. Alcoolul este: dioxid de carbon. butanonâ şi
A. Metanul l). Propunol 61. Alchena care prin oxidare energică cu KzCr307/1l2304 formeaza
B. Glicoeol E. Petttanol. apă este:
C. Etnnni A. l—pcntcmt
2-pentcna
86. lndicati şirul in care sunt cuprinşi numai compuşi omologi:
'
. izoprcnul
A. Propilbcnzcn.\'inilbenzen, tulucn D. Benzeh toluciutaftnlinli
Fun?
. Butadicna
B. Bcnzen.stiren,ulilhenzen E. Benzemnanalină ultrace…. 2-metil-l-hutcna.
C. llenzen, toluen. p-xilen
62. Reactia biuretului este reactia:
B7. Formula moleculară a substanţei organice în care raportul de mail!: C: H: O= 9: '2: 4 şi
Monoznhan'dclor cu reactivul Tollcns
musa molară 60 g/mol este:
A.C1H40; D. „(..şl'InO:
'
\
, Proteinelor cu acidul—azotic concentrat.
-B. Cui—150 If. CLH503. v
' Proteinelor cu acidul azotic diluat
C. CJHIO ' Proteinelor cu soluţia alcalină de sulfat de cupru
Acetilcnci cu clorura de diamino cupru l.
88 Se diluează 100 g solutie 90"(: acid acetic cu o solutie 10 % acid acetic pentru obţinerea unei
câte:
umărul dc moli dc KMnOl/l-IJSO4 utilizati la oxidarea :: 5 moli de'2-mctil-2-hcxcnă
m.wg;>mpopé
solutii 20 %. Cantitatea de solutie 20 % obtinuta este: .
A. SOOg D. mm,; „ '
13. 600 g ' E. 900 g. 3
.
C. 7003 C. 5
D. 6
89. Ordinea descrescătoare a bazicitatii emnpuşilnr: dil'enilaminn (l). amoniac (Il). etilamiuu
(…), anilina (IV) este cuprinsă în seria: 7.5.
A. ttt,t,tv.u L). …, tv,",l i
B. lil, ll, l\'.l E. !, lV, ll. Ill. t
6-1. Proteine insolubile in apă—sunt:
C. …. ll. !. N ! A. Kcratina, hemoglobina. albumina
B. Colagcnul. fibroina. keratina
i
90. Cantitatea de solutie 40 % thn'naldehidă necesară obtinerii eu randament de 50 % a unei ';

i C. lnsulina. cascina. zeina
cantităţi de l6 g metanol este: i D. Fibrinogenul. hemoglobina. colagenul
A 75 g D. 45,5 g
E, Caseina. keratina, albumina.
B. 17,5 g E. 1053
C. 20.5 g *
ţlt Prin descompunerea lcmticâ ;: unui alcan se pot obtine:

A. Alchcne
Masele atomice: . Alchene şi hidrogen
Acr— l 2, .-'\K=39_ .
Aug.-“55. Ao=| 6. 445333, A1 [= | , . Alcani şi alchene
mona
Anuala, A::“l—î, AAFHOS. Auf-740, : Acu'G—Q, AcFSSj. . Şiltidrogcn

Toate raspunsurile sunt corecte.
Pag. l3 din 13 Pug. 10 din 14
282 “233
Teste grilă de chimie orggnică Teste grilă de chimie organică
66. Şirul care nu conţine alcooli
este: 73. intr—un 'vas de reactie s—uu introdus 0,6 g acid acetic şi 0.42 [& hidroxid de natriu:
A.
erchn—ou. CHg—Clh—OH.c..u,— on
13. eu,:crt—ou.
-
'
A; A reactionat tot hidroxidul de natriu
Cllg=CH-Cilz—Ol-l. Cl—h-Cllz—OH 'Î „8. 5—11 realizat o reactie de neutralizare totala
c. CH;=CI—l—OH. C:,Hs—OH.C„Hs—CHI—dt—t C. A mai rlltnns acid acetic
D. CH3=CH—Ol[. CnHş—„OH,
leb—OH D. Reacţia se poate desfăşura numai în prezenta tumesolului
E. Corecte A şi C. '
E. Au mai rămas 540" moii de NaOH.
67. Eslerul saturat RCOOCH ' 1! en nu 74. Numai aminoacizi monoaminomonocarboxilici sunt cuprinşi în şirul:
: care raponul de masa;.O -. H -—_ ni -
. [. este:
A. Acetat de metil
. Vniina1 lisina, cisteina, li-alanina
B. Formiat de etil
. Acidul nspumgie. cistcina. lisina. valina
C. Propinnat de metil . Sorina. cisteina. a-alnnina. gllclna
mUOW>
D. Formiat de metil . Valina, [i-alanlna. cisteina. lisina

E. Butnnoatde metil. . Acidul glutamic. lisina. valina. acidul nsparagic.
68. Amină mixtă este: 75. În reacţia dcicondensarc crotonică. pe langă componenta carbonilică. cpmpuşii trebuie să
A. Etil-mcliiamina conţină şi o componentă metilenică de forma:
B. 2-aminobutnn A. —CH3. >CIL— . —CH;—
C. Etil-fcnil—mctilmnina ;" B. —CI—l;;, -CHz—
D. Corecte- A şi C C. —CH;, 436115
E. Corecle A. B şi C. 1). Corecte [\ şi B
'
& Corsete A. B şi C.
69. Ordinea crekeiitoarc a caracterului acid nl aubstanţcloi'
este prezentată în ,=irul: . !
76. Compusului cu formula moleculară C7H30 ii corespund:
A. Fenol, apa. etanol. acid sulfuric "
B. Apă, etanol, acid sulfuric, fenol A. Patru izomeri aromatici
C. Acid sulfuric, apa. fenol. etanol B. Trei izomeri aromatici de poziţie
C. Trei izomeri aromatici de functiune
D. Etanol, fenol, apa, acid sulfuric
D. Cinci izomeri aromatici
E. Etanol, apă. fenol. acid sulfuric.
E Corect: B. C şi D.
70.0 polizaharidă naturală, cu structură ramificată, formează prin hidmliza. in mediu! acid . numai 77. Pcntm'ucetiluti sunt adevarate alinnrttiile cu excepţia:
(J.-glucoză. Polizaharida este: A. Acctilurile metalelor lranzitionale sunt stabile în apa
A. Zaharoza 8. Acetilun'lc metalelor alcaline sunt instabile in apa
»
,
li. Celobiozn C. Acerllura de calciu nu reacţionează cu apa ,
C. Celuloza D. Acetilum de cupru este un precipitat roşu-brun

D. Amiloza E. Acetilura de argint esteinstabila la lovire.
E. Amilopectina.
7—8. Metanaiul obtinut din 2,5 moli metan de puritate 80%. se dizolvă în 240 g apa şi se obtine o
71. Hidroxilul glicozilic este: soluţie cu procentualitatea:
A. Orice grupare —OH din fructoză A. 10
B. Gruparea —OH terminală din glucoza
'
B. 12.5
C. Gruparea -—011 care rezultă. priit ciclizatc. la atomul de carbon carbonilie C. 15
D. Orice grupare —011 din zaharoză t D. 20
E. Orice grupare —O.i-i scrisă sub ciclul l'uranozic sau piranovic. E. 25.
72. Alcoolii: 79. Spre deosebire de alchene, nlchincle pot nditiona şi:
A. Prezinta caracter putemic acid l' A. iICN şi Cil;COOil
B. Put reacţionacu natriu şi cu hidroxid de-natriu 'un .
[AglNHmIOH şi Il;
C. Prezinta caracter slab acid .. CligCOOH şi [CtthHsiziCl
D.- HCN şi NaCl
D. Pot reacţiona cu mario şi nu pot reactiona eu hidroxid de rtatriu
E Corecte C şi 1). . ; E, HI şi |:\g(Nll,)110i-l.
:“. .Pag. 12 din lil
Pag. ll din M „..—..,...
284 '285
(„a.m.,-“ef,
SUBIECTE ADMITERE. IULIE 2013 '- - .
68 Pentru céluln—zâ răspunsul curg-ct c—ztc:

„»:
,\_ „rezultă prin puliccrndensarea

n- gluon-ici cu ca ins-.tşi.
_-
B. rrtr este o substanţă unitarir

..(1.
C. prin liidruliza avansată se

obţine un trmcslct: dr- n—glucuzci şi [l-glucoza
1). prin hidroliza avansată se
obtine mun.-u ll-glucnră
Ii. prin lrirlmlim avansată
(rl ,\nrrrmrrcizdr cta—rurali-
sc nlitinc nnrnni n—pluc-„nrir
A. sunt biusintclimti in organismul uman .
(r'). intr—tm câmp electric cnntinuu, nlarrina:
_i! nu sunt Iii sirrtctimţi iu
urganixtrnnl umr-n .
(.'-. nu partici *! la hiusintcm i\. se deplasează spre anod in tur.-(lin puternic acid
purta-ica
B. Sr.—deplaseaza
D. partic' struguri la hinaintcm tir-muica spre catod in mediu puternic bazic
E.. nu se
găsesc natura,
în C. se deplaseaza spre cntud in merlin puternic
ar id
D. nu se deplasează catre pnlii sursei In
62. Aminoacizii au caracter amfoter dwarf-:=: pll puternic acid
li. ni! se poate aprccin deplasarea în tî't'lllrp clcctr'ic
I\. un \) grupnrc l'unctiunaltr aminn continuu.
ll. an 0 gnrpurc lirnctirmaliî carboxil
70. In r'actia cu lia 'cle, tăria acizilur carlmxilici ulilntir-i: '
(. poseda grupari nrnirrn şi carboxil
A— scade udata
D. nu pasc-dit grupări funcţionale cu carnctcr acidn—buzic cu crcştcrca catenei
B. crcşlc odată
13. un rcactiuncază
cu acizii şi bazele. cu creşterea calc-nei
l C. scade odată cu scaldcrcu cnlenci '
63. Pentru pcplidc cstc arlcva'rrutr'r utinnulia— 'D. nu se poate aprecia
.
.-\. rczrrllz'i prin cinulcnsnrca irnramuleuulară :rrninoncizilur' F.. nu depinde de
a ' lungimcn catenei.
li. contin legături anridicc
C.. contin legături pcpliclicc
ll nîxpunsurile A şi ll sunt cuructc
' .
îl. AIcnnlii prinmri:
?
'-
'
lî. răspunsurile Ll şi C suntcnrcclu. prin oxidare cu I(z('.r'„u_(.)7/l [2804 formează aldchidc
[3 prin oxidare
energică (Klvanqll'hSOn ,lhrmr-uză nldulridc
(r-t. l-“ructnzn in structura liniar—:| are: C. ntr reactioneaza cu Nu
A. 0 grupare carbunii uldchirlica i). rcnclinnuam cu buzele tari
E rrtr rcactinncză cu ncizii carboxilici.
D. opt start-n .omcn' 72. Intlicnti răspunsul corect pentru tenul:
"'. niciun raspuns cnrcct. A. prin ln'nmurnrc determina t)l.'v|Î|l('l'r:n unui nnrcsrec dc
ur-tn—lmrmnol'cnol. para-broinol'cnolf
(15. Despa: II'IUIIUZiIINII'ldC sr: puatu alîrrna: 2.5-dibmmolcnnl, 2.(i—dihrnrnnl'eln.-l şi ?.. (S—trihrmrnrfcrml
A. glucnza un arc cnrnclcr reducător ll. nu reactinnca'in(al Na "
B. litlctoza nu: caractcr reducător C. nu rcactiunc La cu Nat)”

C. glucuzar nu sc uxirlculfr I). participi) la rcnctii (Ic cstgrilît'nrr- cu clnrtrri aride in mediu—dc
|). nxidarca cu ri,-activul Fulrling netu :;pccilicaglucnrr-i lî. ntr participii la rcnctii dc nitrm'c.
Nerl'i
I-.'
ra'rspurlslrrilc [ şi I'! sunt cnrcctc.
73. Mctilrunirm:
(rt), Zahar A. nu reacţionează cu acidul clorhidric
A. ruzn . prin eliminarea unci rllulţ'culc de apa dintre (lună grupări hidroxil glicnzidicc
B. se nlchilcazâ in urma rcactiilnr cu dcriwrti
H. rezulta prin eliminarea unui ruulcuulc dr.—. apă dintre n grupare hidmxil glicuzidică şr. u lrnlngtznati
(„'. se :rcilcrwjl in
gnrparc lridrnxil alcoolică urina reactiilor cu tlcrirnti hulugcnati
C. sc uhtirn: prin cnndensnrcn intrnnmlcculurăa glucoxci I). este n amina sucurnlară
D. se ulrtiue prin cnnrlcnsrrca a doua molecule dc [l-glur. m IZ. nu poate ftn'llta, printr—u succcgiunc
de reactii. saruri de amoniu cuaternare.
F.. il.—rpunsnrilcA şi 1.) sunt corecte. '
„
74. Pmpandinlul:
67. Amidonul este:
. este un compus rnonucarbonilic
A. o substanta unitară
„I}. lbrrunt dom' :lin urnilozi'r
prczinlă un radical aromatic
(.. l'umtnl dnar tlin tuniluwctiuă
$GOF>
prezintă un! legături (î
I). nhtinut prin crrrrdcnsnrcau-glucozei cu [l-glucoză . nu rcactiuncnzăcu hidrogenul
lai. ulrtinrft prin
|It-licurrtlcsrrr'cn u-glut'n'zci cu cu însăşi. este un imrncr la hutinulionci.
'rag. num
'
14
'ng. IO din I:!
258 :.
'289
f
Z
!'
.53
'3?
nucleul nmmnlit“
in'uin'c- şir ::u'ul cuprinşi numai substitut-nii de unii…!
li |w—
o':
'l.),
util
75. lmlicnţi rnspunmll cm'cct pentru clorura de \'inil' i' A.; tmiinu. hidroxil. alchil. lmiugcni.
!. .:m'tioxil. hidroxil. amino, niim. aluhit
(
A. se. punti: (icnumi şi l—clurnpmpcnă '-„
CZ. cm'lmuil, nitril, alu-hit, liiilruxit. ninina

i
B. este un compus halngcum :itit'iilic ' Shllll'itl „
C. se poate dennmi şi cioroctcnă l'). minunii. carbnxil. Hill“”. uiti'n. sulimncî-
!
'..
D. este izumcră cu l-cloioetnnul …...3.
l—Z. suit-intrii, i::u'lmxil, zile-hill nitrn, umiun.
11. este un derivat liutngcmn geniinnt.
hiih'ocurhunle--air—“inimi“c lu reactii iti:
taur-!' nustiu—mic In uşul'inin cu curu. participii
4
mulurăi
'!t), Formulamulcculum .» :illhshllllci in ..nu;— Inpullul Idu numii l_î:l|:('!=—ti:l:8 şi masa '
.
“\'lihu't ic!
!
ml;/moi este: l A. nu!…llltt't, unu'-..eu“. tun.-xn
A, (fiin-„()_- Ill. :uiintcuit, nuimlnut. hum-n
B. Cal—ho; (j“. ben-mn; amr: 'un. natlzilină
'.. (1311.50
h. nucxislâilit'ct ulii dct'nimmi't;'||itcitiiii—'»:itiznr
l')„ (CH:O).. ' IIS. hcnzun. naftalina. ::ntrmrt'm.
.
E. CszuO. ..
zi.-niic.
(?.-II în cazurile rga'cţiilor de: IH În turc şir ::mit cuprinsc uniuni :.“tlltslimiu "viii.„ui—tul l-liiilmxipropunuic
77. Aicanii put pm'liciptt la luiictii naru un inc. num;—.i .… rupcrtsu legăturii
' A 2.3111)ltdl't.\.\'.ipl'\)|\£…ăli, 2„3-clit'im'i'tbnt.tn.
A. craciun. substitutie. izun'icrizrirc
i'}. n-butmn 2—-i:lm'i'»lmt:in. 2,3“Inel-it'ohiumi
B. izomcn'zm'c, ardere. “oxidare .' :midlj— ililii—Jmmin:;irlmxihc,l-clnm—lmetilpcnimt
(.' t—c—lumpcnt:
C. substitutie. crxicare, dehidmgemrc 7 hazan-n. î-hrnnmlmtmi
I). substitutie, dehidrugcnm'e, uxidnru |). l-hrmuni'mx
E. zi.:tiţic, eliminarede apă. substituiie.
' '
F. Z-tzlnro'pcntmi. .)"l'iurltţllu. niic—mii
' 85 mm— n'ucitliii-iii ths'lnnţcinl' axn—.:

78. În hidrotm'bură 3.4.4-li'imctil-i-hcxcnii mut:
C. tertiuri. \ atom de C cuatcrhur citi iin—mit., liviu-Lucid Atit—il
A. S atomi de C primari. l atom de C scutindar. 2 mami de '
C 2 mami de C uiîiatenmri
B. 4 atomi de C primari, 2 atomi de (: cun—Juri, \ atom de tertiuţ,
C.“ 4 mami dc (? primari. "2 numii (Ic (.' ..ucuminri.2 mnmi de
C teriinri. ) atom de C cuiuemar t“. a… .c-Jlic,.
2 mami de C cum::rnari ucid mantia. atuul l'urmie, nui-l sulfurn. unii. lîcrml
'
('.
D. 3 atomi de [.' pri muri. ?. ntnmi dc ( .? sci—nuduri, | am… de. tei-Hur, » IZ).
[L'I'AIIIJIDÎL acid sulfuric. ucid l'm'mic. ucid

turc-lic.
E. nicio variantă micuta l'î.
79. ilidrocnt'hiiru (.'-,l-IH [imite prczcntu it't'lnttlit: \in. (. (fel mai

h“ ., pul-“:l'nic cu 'n lui“ hit/„Îi“. prul'ii'liă.
A. catenă. puziţic, optic-Zi A. :m'imiizii'ul
B. funcţiune. c;“tienii, optică. geometric—.'. lt. mmiimninn
C. poziţie. catenă V
'- tiin'nm
|). funcţiuncmiu nii, gnun'mtrich. .tilamuui
E. cincnâ, pozitiv. functiune. gct'““€l|'i'.îli: tii.-ti…. Ii,. :inilinu
…...
.…
St). Aichi-.nu Cain: prin oxidare energic-a cu vizau-n, şi ”;SO; ibrmcam 2-bumnnnă şi ucid iL-nilmnniiniinii. Rundmrm-ntul reacţie-i :) fi.-sl:
\i . Din (.,-1 k;: Ililiitlitlli'l fa-uu alt-tinut (L'/L' hg
pmpnumc tsi-.:: Îi. '?(l .
A. Zt—nietil-R—hcxcnii
lt.
,.„.…..—..-.…_...
Silk-'t.
B, ametit-3416». a':
(_i Fifi.
C. 3-mctil»2—hcxcn;“i ' I'). (|
|). 5—nieliL3-—hcxunz“i ti. lum...
E. 2-mctii—l—hcxcim.
I :“; h.“.iilurcti uit-inmulm' un sutuţic upunsâ
tlc IiîMnO4 re:!tlilîl:
Cure dintre urinătumutc substanţe, în ruuqic cu apa, li'mnuuzn alchinulu con-.spunzfttoar':
.
S| . A. altii-:huh:. culmii-, şi nui/ij cui'lmxilici
A. ucctiluréi mmmsodica. :tcctilum di…—indicii,x.c-:tilură de argint
B. ucetilurăi de cupru, ucctiiură de argint, imnuri:
(lt:- calciu “. unui cauh—miiici
C. uidcliiiIL-imsntumtc
C. ncctilură munosodică, ucelilurlt clixodică, nu'…“… da: Culciu !'). Culmi-.' mim—.
D. acclihu—â de argint acetiiurâ de pun—sio. numit…—Si (la sud… E. dioli \'it'innIi.
'.. (mailuri-'t dc pula.—sii}, :itctilurâ dc culci“. xiuttiluili de argint.
i'ug. |'-..' din H Pug. 13 din H
'291
290 „
(u».-
Testegrilă de chimie orga'nică Teste grilă de chimie organică
89. Adilizl unei la .'nlchenclc ncsimelricv: decurge (:unl'urm lei!—““Î—
A. Kuccrov
B. Zuiţcv
C. 'lbllcns Recapituiaţi-vă cunoştiinţele prin scrierea formulelor
“
D. Markovniicov chimice pentru:

lî. Fchling.
fit). La clm'urnrun l…uchimică :- mluumrlui cu .! muli de clor se formează:

A. clorură dc benzilidcn '
B. clorurii nit: benzii Acid sultamic Benzoai de fenil
C. l'cnillrîcloromelzm -
Acetaldehidă Acid tereftalic Benzoat de sec—butil
I'). r.:rio şi pm'n—clorololucn Acetamidă Acid trlcloracetic Benioat de vinil
IE. mctn—clorutolucn. Acetaniildă Acid zaharlc . Benzoienona
A'cetanilină Acrilonltrll Benzoniiril
Sc consideră lungi.—Ic ulmnicc:
.'\|1==l, I\(HIZ, Ahr-“44. ACFIG. Acetat de calciu AIanlI-alanîna ÎBeta-alanina
Acetat de etenil Alanil-valil-ilsina Bromolorrn
Acetat de metil Alanlnă Bromură de ani
Acetat de natriu Alcool benzilic Bromură de izopropil
. Acetilena Alcool etilic Bromură de sec-butil
Acetilură de calciu Alcool metilic Bromură de teri-butil
Abetiiură de cupru (l) Alcool sec—butillc 1,3-butadlena
Acetiiura de dlcupru Alcool terţ-butllic Butanai
Acetilură monosodică Aldehldăacetlcă 1.4-butandlol
Aceiofenonă Aldehidăacrilică Butandiona
Acetonă Aldehidă benzoică Butanoat de izopropii
Acetonitn'l Aldehidă crotonică Butanona
Acid acetilsalicilic Aldehldâ lormică Butirat de amoniu-
Acld acrilic Aldehidă salicilică c
Acid asparagic v
Alfa—naftol Ceiobioza i
Acid benzensulionic Amidon Celuloza

Acid benzoic Aminobenzen Ciclohexan
Acid cetopropanoic (acid piruvic) Amlncetan Ciclohexanol
Acid croionîc Anhldridă acetică Ciciohexanona
Acid formic Anhidridă italică Cisteina
Acid italic Anhldridă maleică Cisteinat de disodiu
Acid fumaric Aniiină Cisteinil—aianina
Acid gluconic Anisol (metil-fenil—eter) Clstelnil—serII-lisina
Acid glutamlc Antracen Clorobenzen
Acid hidroxipropanoic(acid lactic) Antrachinonă Cloroform
.Acid maleic Aspirina Cloropren
Acid oleic B Clorură de acetil
'
Acid oxalic Benzaldehida ClonJră de alt!
Acid paimitic Benzen Clorură de benzendîazoniu
Acid para-aminobenzoic -
Benzilamina Clorură de benzii

Acid salicilic Benzil-etiI-eter Clorura de benzoil
Pug. l=l din 14
.
.
. Acid ştearic Benzoat de calciu Clorură de benziiiden
292 '293
w3(41.,.u.—xr.u-<„,„.,V…
Clorură de etil
_i
Glicol
.
Naftilamina. . l. T .
1 ,'3,5—trlnitrobenzen Vitamina H
Clorură de fenil Glucoza n—Butil-melîl-amlna -
5,14
,. 1-lio-2-amlnoelena Trinilrofenol 2
, $ T'elralina Trioleină Zaharoza
'
Clorură de fenlldiazoniu Gluiamat monosodic Neoper'itan

Nilrololuen (* Triclorometan V X
Clorură de izopropil H
Clorură de metilen Hidrochinona N-elllşu-naflilamlna l Telraclorometan Valil-seril-alanina arta-Xilen

para—Xilen
Clorură de neopentil Hidroxid de telrametilamoniu N-melil—N-benzilalanlna %“
Toluan Valll—valina
N-melil—N-benzilamina Toluidlnă (o-aminometilbenzen) Valina
Clorură de propll |
lodoform O Trinilrat de glicerină Vinilacelllena
Clorură de propionil ,'
Clorură de vinil iodură de elilmagneziu OIeo-palmllo-stearina ....—_.….._.,_.__..:.
D lodura de metil OIeo-stearo-bulirina

Decalina lodură de propil Orte-clorololuen _
Odo-hidroxibenze'n(pirocalehina)
i
leenzllldenacelona lodură de proplonil

Dibutirooleina Izobutiralde metil Ono-loluidlnp
Dicloroetan lzopren Oxid de etenă
Dicloromelan lzopropanol Oxid de propenă
Dimetilamina Izopropilbenzen P .
!-
Dimetileler K Palmital de Calciu .

2.3—dimetilpentan Kelen Palmilal d'e lzoprobil
Difenllamlna L i
Para-aminobenzoat de etil
E Lisil-alanil-valina Para-hidroxibenzon (Hidrochinona)
Paracetamol
:
Etanoat de potasiu Llsina ,

Etanal M Plrogalol
Etanol Manilol Propanal
Meta-hidroxlbenzen
Eloxid de nalrlu (rezorclna) Propanol
F Metan Propanonâ
Fenantren Metanal _
Propină
Fenilacetilenă Melanol Propionat de benzi!
Fenllelilenă (stiren) Meta-xilen Propionat de calciu \
Fenol Metilamina Propionat de fenil

Fenoxid de natriu 3-Melil-1-butină Propionat de am
Formaldehidă 3-MetiI-1—bulanal Propionat de metil ;
"“
Formamidă 2—MetiI-1—bulanol Propionat de vinil

Formiatde benzi! Metllbenzen Propionilril
Formiat de izopropil Melil—benzil-eler R
Formlat de vinil. Melil-ciclopropan Reacliv Tollens
Fruclofuranoză MellI-fenil—eter Rezorcina
s
.
Frucloză Metil-vinil-celona
G Melil-viniI-eter Salicilaldehldă
Glicerină Monobenzilldenacelona Salicilamidă
GliciI-alanlna Monocloromelan Salicilatde etil
GliciI-cistelna N Salicilalde nalriu '
Glicil—gliclna N-acetilcisleină Serina
Glicil-lisina u-Naftiiamina Seril-glicina
Glicocol Naftalina Stiren
294 “295
"N'-WM
Teste grilă de chimie organică" Teste grilă de chimie organică

172 c CU
Răspunsuri 4—»%*Pv—r'»—arpyrnş>r=u?vrfiri“?!
173 D U
174 B …
-—\ 175 0
f\) 176 O
ca 177 >
& 178 U.“!
179
,.…..—
01
a)
..….
180 0
\| 181
ca mumom>mmom>omco
—…-„—=—„ 182
ce 183
4-
184
185
86
_A—l-A—L
(A) '187 >U'Ommoooo
188
189
: 190
D . . 191
B "
,
192
D 193 U]
B 194 O
A 195
D 196
B 197
C 198
E 199
D 200
D 201
E 202
D 203
E 204
A
CDUITIUI'I'IO
205
C 206
E
207
B
208
D
209
210
21 1
212
213
2-14
oommmo
215
216
296 : -
'297
'
262 307 352 397. 442 487

308 353 398 443 488
263
489
„
264 309 354 399 444

265 310 355 400 445 490
266 311 356 401 445 491
267
'
312 357 .
402 447 492
268 3134' 358
.
403 448 493

269 314 359
...ma—…u
404 449 494

270 315 360 n...-»
405 450 495
271 316 361 1
:.
406 451 496 »
272 317 362 Lun: 407 452 497

273 318 363 408 453 .. 498
274 319 364 409 454 499
275 320 365 410 ,
455 500
276 321
*
. 366 4141 456 501

277 322 367 412 457 502
278 323 368 413 458 503
279 324 369
'
414 459 504
280 325 370 _
415 460 505
281 326 371 416 461 506
282 327 372 417 462 507
283 328 '
373 418 463 508
'
284 329 374 419 464 509
285 330 375 420 465 510
286 331 376 421 466 511
287 332 377 422 467 512“
288 333 378 423 468 513”
289 334 379 424 469 514
290 335 360 425 470 5151
291 336 381 426 471 516
292 337 382 427 472 517
293 338 383 428 473 518
294 339 384 429 474 519
295 340 385 430 475 520
296 341 386 431 476 521
297 342 387 432 477 522
298 343 388 433 478 523
299 344 389 434 479 524
300 345 390 435 480 525
301 346 391 436 481 526
302 347 392 437 482 527
303 348 393 438 ,
483 528
304 349 394 439 484 529“
305 350 395 440 485 530
306 351 396 441 486 531
298 '299
\
.
.
,t .d
T 95 & g .” & 6 c .… ……
o a n .m za
&. T% m g „ „„la d 6 c … e 0 r9 3 n m „&
532 G 67 ,.
533
668
534
535 , 6 69
67o
536
&
11
67 1
537
6 72
538
673
539
:
11
6 74
540
67 5
541
67 6
542
6 77
543
6 78
544
6 79
545
68o
546
6B 1
547
G82
548 7
68 3
549
684
550
6B5
551 \
6 86
552 [.
68 7
553
658
554
689
555555555555555555555556666666666666666666666
739012345678901234567890123456789012345678901
777888888888899999999990000000000111111al11122 ACEAEEBECEECEEAEBDECBADCEDEEEDCCEEEEACDCBEEDC 666666666666666666666666666686666666666666666
222222223333333333444444444455555555556666666
234567890123456789012345678901234567890123456
555
777777777777777777777777777777777777777777777
zu„sausgmmnnmgnnmmmmnnuwmwwwmuunuamumwmmmmmsw CBDBDEEDAEDEBCBCDECBEBCEBEDEDDEDBADEECBEBEEEC 777777777777777777777777777777777777777777788
555666666666577777777778888888888999999999900
789012345678901234567890123456789012345678901
6 9O
556
69 1
557
692
558
693
559
694
560
695
561
696
552
6g 7
563
69 8
564
69 9
565
7o0
566
70 1
567
7 o2
568
703
569
7o4
570
7o 5
571
7o6
572
7o 7
573
70a
574
7o9
575
7 1 nu
576
71 1
3m
3…
Teste grilă de chimie o rganică
' 982 D
847 o
A
mwo>m>u
'303
302
v

'
1072 B 1117 B 1162— („E
'
11207 E 1252 B 1297 D
1073 B 1116 c- 1163 .c .1206 E 1253 D 1298 C
1074 c c
4
1119 D 1164 1209 B 1254 A 1299 A

1075 E 1120 B 1165 0 1210 D 1255 B 1300 c
1076 c 1121 D 1166 _
D 1211 c 1256 c 1301 B
1077 D 1122 E 1167
“
c 1212 D 1257 E 1302 C

1078 A 1123 E 1166 D 1213 D 1255 B 1303 0
1079 c 1124 'c 1169 c 1214 E 1259 E 1304 E
1060 E 1125 D 1170 c 1215 A 1260 E 1305 B
1081 B 1126 c 1171 B 1216 c 1261 D 1306 . A
1062 E 1127 c 1172 D 1217 B 1262 A 1307 D
1063 B 1126 1173
D .D 1216 D 1263 D -1306 c
1
1064 D 1129 c „1174 E ,- 1219 B 1264 ' E 1309 C
1065 c 1130 c 1175 E ; 1220 E 1265 c 1310 B
1066 c 1131 E 1176 B ; 1221 E 1266 D 1311 D
1067 D 1132 D 1177 .E Ş
1222 E 1267 c 1312 _A
1066 A
1
1133 E 1176 E €
1223 E 1266 E 1313 E
\
1069 c 1134 E 1479 c 4
1224 D 1269 D 1314 E
1090 B 1135 D 1180 E 1225 C 1270 E 1315 E
1091 A 1136 0 1161 A 1226 c - 1271 E 1316 0
€ 1092 B 1137 c 1182 *A
1227 c 1272 D 1317 D
1093 D 1138 E “1183 E
:
?
'
1226 1273 1316
1
D E D
*
1094 B 1139 E 1184

'
E ;
i' 1229 E 1274 E 1319 E
1095 c 1140 E 1185 E 5 1230 D 1275 c 1320 c
1
1096 E 1141 B 1166 D
' 1
1231 5 1276 D 1321 E

1097 D 1142 E 1167 E } 1232 A 1277 B 1322 E
1096 c 1143 B 1186 c 1
1233 9 1276 D 1323 E
1099 B 1144 A 1169 B %
1234 E 1279 C 1324 E

; 1100 B 1145 E 1190 E ; 1235 E 1280 E 1325 E
1101 E 1146 E 1191 E
'
1826 C
1236 D
1
B 1261
1102 c 1147 € 1192 D 1237 E 1262 E 1327 E
1103 € 1146 B 1193 B 1235 D 1283 E 1326 B
5
1104 B- 1149 A 1194 E 1239 D 1264 D 1329 A
1
1105 E 1150 D 1195 E 1240 A 1265 c 1330 E
1106 E 1151 E 1196 E .' 1241 E 1266 D 1331 E '
'
1107 D 1152 E 1197 E 1242 D 1267 c 1332 E
1
1106 E 1153 A 1198 D

; 1243 E 1288 D 76511
1109 D 1154 E 1199 E 1244 B 1269 E 1 B
c
*
1110 1155 A 1200 C »

1245 E 1290 D 2 E
1111 A 1156 B 1201 E '
E
1246 1291 B 3 A
1112 D 1157 1202 c
*
B E .;' 1247 1292 D

B . 4 -_
1
1113 D 1156 D -
1203 C 1245 B 1293 C 5 C
1
1114 E —
1159 E 1204 D 1249 D 1294 B 6 A

1115 B , 1160 B 1205 A “
"1250 A 1295 D 7 B
1116 c 1161 B 1206 D 1251 C 1296 E 8 U
304 '
Wăăîauxénmiîlfiiifn
305
_—
24 64
65
I11>OOOIIIOITI
26 66
27 67
>UJUOUJUO
B
E
(DCDNGIUIwa—i
89
90
Adm 2014
1
O
_L—L
306
'307
.
Bibliografie .
' '
'
1- Alan l., Chimie — Manual pentru clasa a X—a, Editura Aramis, Bucureşti. 2005:
2. Alan l.. Chimie Ci — Manual pentru clasa a Xl—a, Editura Aramis, Bucureşti. 2005:
3. Alexandrescu E., Zaharia V.. Nedelcu M.. Chimle 01 — Clasa a Xl-a, Editura LVS —
Crepuscul, Bucureşti, 2006;
4. Baciu I., Bogdan D., Tomas S., Chimie -— Manual pentru clasa a XI-a, Editura Mistral
Infomedia, Bucureşti, 2006;
5. Faber K., Biotransfon'natlons… Organic Chemistry, Springer—Verlag. Berlin: 2000;
BIC
& Fătu S., David V., Grecescu C. ,Chimle— Manual
pentru clasa a XII-a; Editura
ALL, Bucureşti, 2002;
7- Fătu S. .Grecescu C., Davrd V. Chimie — Manual pentru clasa a [X-a Editura BIC
ALL, Bucureşti. 2004 2005, etc;
& [Hendrickson J. B. Cram D. J.. Hammond G. S., Chimie
organică Editura ŞilinţlflCă
Şi :
Enciclopedică,Bucureşti. 1976;
9. lvana T., Chimie Organică. Editura Paralela 45, Piteşti, 1998, '
10. Maitland J. Henry L. G., Organic Chemistry, W .W. Norton & Company, New ”kork.
2007: :
11. Maitland J., Organic Chemistry, W. W Norton & Company. New York, 2007;
12. Loloiu G., Baciu I., Bogdan D. ,Chlmle — Manual pentru clasa a Xl- a, Editura ALL
'
Educational. Bucureşti, 2001;

13.McMurry J.. Castellion M.E.. Fundamentals of General. Organic, and Biological
Chemistry. Prentice—Hall, Inc., New Jersey. 2009;
14.Neniţescu C.D., Chimie Organică, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1973;
1S.Tănăsescu C.. Ciobanu A.. Chimie C1 -— Manual pentru clasa a Xi—a, Editura Corint,
Bucureşti. 2008;
18.Vlădescu L.. Tăbărăşanu Mihăilă C., Doicin L.l.. Chimie Manual pentru clasa a
— -—
X—a, ART 'grup editorial. Bucureşti, 2005;

17'.Vlădescu L., Badea'l.A., Donciu L.I., Chimie C1 — Manual pentru clasa a XI—a, ART
grup editorial, Bucureşti. 2008;
308

Brasov 2018

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Brasov 2018

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ileana Manciulea

Gheorghe Coman Rodica Tică

EDITURA UNIVERSITATII TRANSILVANIA DIN BRASOV CUPRINS

X. Compuşl carboxilicl şl derivaţii lor funcţionall ......... '. ....... 167

Editura Universităţii "Transilvania", 20l7 XIV.Randament, conversie ............................................................................236

ll. Coman, Gheorghe Subiecte admitere 2016-2013

. Numai 4 izomeri alchene şi cicloalcani

fenomenele. caracteristice disciplinei.

reacţionează cu: . O legătură a şi o legătură n

in functie de natura atomilor cu care reactionează.

. Perechea de electroni cu care s-a realizat o legătura U şi o legătură n

E.- Numai atomi de G, H, 0.

Teste Bigrilă de chimie organică Teste grilă de chimie organică

. Cedarea electronilor din orbitali

. intrepatrunderea atomilor identici.

B. Scăderea presiunii oxigenului 50 mL .

C. Barbotarea azotului în soluţia apă - oxigen . 0,125 L

„2. Stabilitatea relativă a radicalilor de hidrocarburăvariază în ordinea:

. Radical primar < radical secundar < radical tertiar

CaHzooz B. Culoarea soluţiei

A. 8 atomi de C……ar, 2 atomi de C……dan 2 atomi de

49. Hidrocarbura care conţine atomi

B. Legături covalente ' de carbon în toate tipurile de hibridizare este:

Teste grilă de" chimie organică Teste grilă de chimie organică

E. Fenoxidul de sodiu eSte un compus ionic. iTiODW>

. Fenolii. alcoolii. zaharidele

. 2-cloro-3—metilbutanul . 40; 53.33; 6.67

. Toate răspunsurile sunt corecte. . 25; 10; 40:25

. 15; 15; 45; 25

. 'Metan. metanol, metanal, acid metanoic . 25; 15; 45; 15.

. Metilamină, clorometan. dimetilamină. acid formic

Teste grilă de chimie organică Teste grilă de chimie organică

D. Ioni organici . Geometrică şi de catenă

. Numărul atomilor .Modul de analiză elementală

. Felul în care sunt legaţi atomii într-o moleculă planară Corecte A şi B.

. Saturate (conţin şi legături n) 9 legături covalente (: şi 4 legături covalente 1!

. Nesaturate (conţin legături a şi legături n:)

Teste grilă de chimie organică „..-. Teste grilă de chimie organică

. Unul primar: unul secundar. unul tertiar: D . Corecte A, B şi C

. Unul secundar; unul tertiar; unul cuaternar: E . Niciun răspuns corect.

. Prezintă doi atomi de carbon tertiar şi o legătură 1: . CszOA

. Prezintă doi atomi de carbon secundar . CJHSOQ

9 . ln molecula etilbenzenului se găsesc: '-

. 7 atomi de carbon secundar; un atom de carbon primar . ,

. Un atom de carbon primar: 6 atomi de carbon secundar; 3 legături covalente 1: . Dietileter

92. Molecula acetaldehidel conţine: .

94. În ceea ce priveşte stabilitatea legăturilor covalente se poate afirma:

Teste grilă de chimie organică ...,-_.».__-..r_..;——,-'....-;;

Teste grilă de chimie organică

. Alanina lOSNumărul de legături covalente existente în moleculade etan este:

. CszO. CszCl. C3H7Cl

113. Cantitatea de acid'cianhidric obţinută prin amonoxidarea metanului folosind o cantitate

.HZC\- / . CH; _ CH\ /; CH: _.

! 16. Prin amonoxidarea metanului se obtin: _

. Toţi compusii organici . „..

. Transformarea este un proces de substitutie. cantitatea de produs format fiind de

?> 3-metilhexan 11.5 kg

125. Mercaptanilsunt compusi organici cu: .

Toate răspunsurile sunt corecte. . Propan

. CAHB C. Se înlocuieşte suqul —an cu —ină

. Scindarea legăturiivC-C (substitutie. oxidare, gehidrogenum) [11000

. Scindarea legăturii C-H (substitutie, oxidare, dehidrogennm) ..

. (14n+2)/(48n+16) B. lnlocuieşte suExul —an cu —ilidin sau —in

D . 10 ' . 7 atomi de C…”, 3 atomi de Cm…“ 2 atomi de C……) atomi de C……emar