Chimie UMFCV 2021

"
UNIVERSITATEA DE MEDICINA ŞI FARMACIE CRAIOVA
GABRIELA RĂU CAMELIA STĂNCIULESCU CĂTĂLINA PISOSCHI OANA POPESCU
CHIMIE ORGANICA
V
Teste pentru concursul de admitere la

Facultatea de Medicină
Facultatea de Medicină Dentară
Facultatea de Farmacie
„
EDITURA MEDICALA UNIVERSITARA CRAIOVA
V
2021
Prefaţă
Testele propuse se adresează, în primul rând, candidaţilor ce aleg chimia

organică ca disciplină de concurs pentru admiterea la Universitatea de Medicină şi
Farmacie din Craiova, însă acestea pot fi folosite şi pentru pregătirea în vederea
admiterii la alte facultăţi pentru care chimia organică constituie una din disciplinele
de concurs.
În conformitate cu prevederile Legii Învăţământului nr. 84/1995,
republicată, admiterea în învăţământul superior se face prin concurs.
Organizarea concursului de admitere este de competenţa fiecărei instituţii de
învăţământ superior şi se face în conformitate cu criteriile generale elaborate de
Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
La redactarea acestor teste grilă s-au avut în vedere manuale alternative
agreate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, care cuprind tematica propusă pentru
proba chimie organică din cadrul concursului de admitere la facultăţile
Universităţii de Medicină şi Farmacie Craiova.
Ca de fiecare dată la apariţia testelor adresăm anticipat mulţumiri celor care
vor consulta cu atenţie testele propuse şi vor găsi modalitatea de a semnala
eventualele inadvertenţe.
Autorii
Cuprins
Prefaţă.................................................................................................................................... 3
1. Structura compuşilor organici. Izomerie... . . . . . . . . . . . . . .. . ... ............................................ .. 5
2. Hidrocarburi...................................................................................................................... 26
2.1. Alcani, alchene, alcadiene, alchine...................................................................... 26
2.2. Arene.................. ................................................................................... 46
3. Compuşi halogenaţi........ ............. ............................................................................ 59
4. Alcooli. Fenoli... ........................................ ........................................................ 69
5. Amine.......................................................__................................................................ 82
6. Compuşi carbonilici................................................................................................ 91
7. Acizi carboxilici................. .............................. ............................................................... 102
8. Monozaharide, dizaharide, polizaharide......................................................................... 116
9. Aminoacizi. Peptide. Proteine.. . . . . . .. . . .. . . . . . . . . . . . . . . .......................... ................... .... . .... 126
1O. Medicamente. Vitamine................................................................................................. 140
11. Teste tip cauză-efect......................................................................................... 148
12. Probleme........................................................................................................... 155
Bibliografie........................................................................................................................... 165
, V .
LUCRAREA ESTE DESTINATA EXAMENULUI
• • •
DE ADMITERE LA UNIVERSITATEA DE
• .. J • •
MEDICINA SI FARMACIE, ARE CARACTER
)
' . ' " .
-. . .
ORIENTATIVSI I
CUPRINDE INTREBARI SI
,
V , ' •
RASPUNSURI TIP TEST-GRILA

1. Structura compuşilor organici. Izomerie
1 *. Afirmaţia incorectă referitoare la acrilonitril este:

a) are un atom de carbon primar, un atom de carbon secundar şi un atom de carbon
terţiar;
b) prezintă doi izomeri geometrici;
c) electronii neparticipanţi ai azotului stau într-un orbital hibridizat sp;
d) are formula moleculară C3H3N;
e) are N.E. = 3.
2*. În ce tip de orbital stau electronii neparticipanţi ai oxigenului din anisol?
a) sp2; b) sp3 ; c) s; d) p; e) sp.
3 *. Structura unui compus organic arată:
a) compoziţia moleculei;
b) modul de legare a atomilor şi aranjamentul spaţial al acestora în moleculă;
c) tipul şi numărul atomilor ce compun molecula;
d) numărul de atomi din fiecare element ce participă la constituirea moleculei;
e) nici un răspuns nu este corect.
4*. Care este substanţa cu formula moleculară C6H12 ce are în structură doi atomi de
carbon cuaternar şi patru atomi de carbon primar?
a) 2,3-dimetil-l-butenă;
b) 2,3-dimetil-2-butenă;
c) 3-metil-1-pentenă;
d) 4-metil-1-pentenă;
e) 1-hexenă.
5*. Compusul cu formula moleculară C4Hs poate avea:
a) catenă saturată liniară;
b) catenă nesaturată ciclică;
c) catenă nesaturată liniară;
d) catenă saturată ramificată;
e) nici un răspuns nu este corect.
6*. În compusul de mai jos se găsesc:
I
I I I I
-c- c- c- e- €- -e- -€
I -9-
I
I I I I I I I
-9- -y- -9-
a) trei atomi de C secundar;
b) şase atomi de C primar;
c) trei atomi de C cuaternar;
d) trei atomi de C terţiar;
e) doi atomi de C cuaternar.
7*. Compusul fuC=C=C=CH-CH2-Clh conţine:
a) numai atomi de primar şi secundar;
b) trei tipuri de atomi de C;
c) numai atomi de C cuaternar;
d) numai atomi de secundar;
e) atomi de carbon primar, secundar, terţiar şi cuaternar.
8*. Substanţa de mai jos conţine următoarele tipuri de atomi de carbon:
1 2 3 4 5
CH3-C =cH-CH2-CH2-NH2
I
COOH
6
5
a) numai C1 este atom de carbon primar;
b) C1, C4 şi Cs sunt atomi de carbon primar;
c) C6 este atom de carbon nu.Iar;
d) C2 este atom de carbon cuaternar;
e) C2 şi C3 sunt atomi de carbon terţiar.
9*. În molecula 2,2,3-trimetilhexanului se găsesc:
a) cinci atomi de carbon primar, un atom de carbon terţiar şi un atom de carbon
cuaternar;
b) patru atomi de carbon primar, un atom de carbon secundar, un atom de carbon terţiar
şi doi atomi de carbon cuaternar;
c) cinci atomi de carbon primar, doi atomi de carbon secundar, un atom de carbon terţiar
şi un atom de carbon cuaternar;
d) patru atomi de carbon primar, un atom de carbon secundar, trei atomi de carbon
terţiar;
e) patru atomi de carbon primar, un atom de carbon secundar, doi atomi de carbon
terţiar şi un atom de carbon cuaternar.
10*. În compusul Cl-Cfu-CH2-CH2-CH2-O-CH2-Clh-Clh-Cl există:
a) doi atomi de carbon secundar;
b) doi atomi de carbon primari;
c) patru atomi de carbon nu.Iar;
d) trei atomi de carbon secundar;
e) doi atomi de carbon primar.
11*. Care dintre alcadienele de mai jos are-doi atomi de carbon cuaternar?
a) 2,3-heptadiena;
b) 4,4-dimetil-1,2-pentadiena;
c) 1,6-heptadiena;
d) 5-metil-1,3-hexadiena;
e) 3,3-dimetil-1,4-pentadiena.
12*. În stiren se găsesc:
a) doi atomi de carbon primar, şapte terţiari;
b) doi atomi de carbon primar, şapte secundari;
c) un atom de carbon secundar, şase terţiari şi unul cuaternar;
d) un atom de carbon terţiar, şase secundari, doi primari;
e) doi atomi de carbon cuaternar, şapte secundari.
13*. Hidrocarbura cu număr maxim de atomi de carbon terţiar este:
a) vinilacetilena;
b) izoprenul;
c) a-metilnaftalina;
d) cloroprenul;
e) stirenul.
14*. Precizaţi numărul atomilor de carbon nular, primar, secundar, terţiar şi cuaternar
din compusul cu structura de mai jos:
CH3
C HrQcH(
CH3
H
a)l,2, 3,4,0;
b) O, 3, 4,3, O;
c) 1, 3, 2, 2, 2;
d) O,2, 3,2, 3;
e) O,2, 4,2, O.
6
15*. Ce indică formula procentuală a unui compus organic?
a) tipul şi numărul atomilor componenţi;
b) tipul şi numărul atomilor componenţi, tipul de legături chimice dintre atomi şi poziţia
relativă a acestora;
c) cota de participare a unui element organogen în 100 părţi substanţă organică;
d) tipul atomilor componenţi şi raportul numeric dintre aceştia;
e) tipul şi numărul atomilor componenţi, precum şi tipurile de legături chimice dintre
aceştia.
16*. În dimetileter se întâlnesc doar:
a) atomi de carbon secundar;
b) atomi de carbon nular;
c) atomi de carbon cuaternar;
d) atomi de carbon primar;
e) atomi de carbon terţiar.
17*. 1-Pentena conţine următoarele tipuri de atomi de carbon:
a) un atom de carbon primar, trei atomi de carbon secundar, un atom de carbon terţiar;
b) un atom de carbon primar, un atom de carbon secundar, trei atomi de carbon terţiar;
c) un atom de carbon primar, doi atomi de carbon terţiar, doi atomi de carbon cuaternar;
d) trei atomi de carbon primar, un atom de carbon secundar, un atom de carbon terţiar;
e) un atom de carbon primar, doi atomi de carbon secundar, un atom de carbon terţiar şi
un atom de carbon cuaternar.
18*. Care este alchena C,H14, cu patru atomi de carbon primar, doi atomi de carbon terţiar
şi un atom de carbon cuaternar?
a) 3,4-dimetil-2-pentena;
b) 2,3-dimetil-2-pentena;
c) 3-metil-1-hexena;
d) 3,4-dimetil-1-pentena;
e) 2,3-dimetil-1-pentena.
19*. Care este formula nesaturării echivalente?
a) 2 + In;(valenţa-2); b) 2+ °In;(valenţa+ 2);
i
2 + In;(valenţa + 2) 2+ In;(valenţa-2) 2- In;(valenţa-2)

; ; ;
c) d) e)
2 2 2
20*. Care formulă moleculară nu îşi găseşte corespondentul în realitate?
a) C6H1N;
b) C4H10N;
c) C10H104N2Br;
d) CsH9N;
e) CsH10NCl.
21 *. Dintre formulele moleculare C10H9O2N(A);C1H12O2Cl (B);C6H6O2Ch (C); C6H4O2N2
(D) există în realitate:
a) A, B, C, D;
b) A, B, D;
c) A, C, D;
d) A, B, C;
e) B, C, D.
22*. Care este compusul cu N.E.= 4?
a) benzaldehida;
b) m-dinitrobenzenul;
c) acidul benzoic;
d) fenolul;
7
e) stirenul.
23*. Ce indică formula brută?
a) tipul atomilor din moleculă;
b) cota de participare a fiecărui element din moleculă;
c) natura atomilor şi raportul în care se găsesc în moleculă, exprimat prin numere
întregi;
d) tipul şi numărul real al atomilor componenţi;
e) tipul atomilor şi modul de legare între ei.
24*. Formula moleculară indică:
a) natura atomilor dintr-o moleculă;
b) raportul numeric dintre atomii componenţi;
c) tipul atomilor dintr-o moleculă şi aranjarea lor în spaţiu;
d) modul de legare a atomilor în moleculă;
e) natura şi numărul real de atomi de elemente organogene care se găsesc în molecula
compusului organic şi poate fi identică sau un multiplu întreg al formulei brute.
25*. Care este afirmap.a incorectă?
a) atomul de carbon poate forma legături simple, duble şi triple;
b) atomul de azot poate forma numai legături simple;
c) atomul de hidrogen poate forma numai legături simple;
d) atomii de halogen pot forma numai legături simple;
e) atomul de azot poate forma legături simple, duble şi triple.
26*. Care sunt legăturile întâlnite în propină?
a) şase legături de tip cr şi două de tip 1t;
b) cinci legături de tip cr şi una de tip 1t;
c) trei legături de tip cr şi două de tip 1t;
d) numai legături de tip cr;
e) patru legături de tip cr şi două de tip 7t.
27*. Care este afirmaţia incorectă referitoare la anisol?
a) atomii de carbon prezintă hibridizare sp2 şi sp3;
b) are N.E.=4;
c) raportul dintre numărul de electroni 1t şi numărul de electroni neparticipanţi este 2:3;
d) are formula moleculară C1HsO;
e) are şase atomi de carbon terţiar şi un atom de carbon nular.
28*. O hidrocarbură aciclică cu formula moleculară C9H1s conp.ne trei atomi de carbon
primar şi este denumită:
a) 2-metil-1-octenă;
b) 1-octenă;
c) 2-metil-2-octenă;
d) 4-octenă;
e) 2-octenă.
29*. Distanţele interatomice se exprimă în:
a) calorii(cal);
b) Debye (D);
c) microni(µ);
d) nanometri(nm
e) angstromi(Ă).
30*. Care este valoarea distanţei interatomice ce corespunde unei legături triple între doi
atomi de carbon?
a) 1,54 A; b) 1,33 A; c) 1,20 A; d) 1,47A; e) 1,39 A.
31 *. Elementele organogene întâlnite în compuşii organici sunt:
a) doar azotul şi hidrogenul;
b) doar azotul; halogenii şi sulful;
8
c) carbonul, hidrogenul, heteroatomii (O, N, X, S, P);
d) numai carbonul şi hidrogenul;
e) numai heteroatomii.
32 *. Alegeţi afirmaţia incorectă:
a) în compuşii organici atomul de carbon este tetracovalent;
b) în compuşii organici atomul de azot este tricovalent;
c) în compuşii organici atomul de oxigen este monocovalent;
d) în compuşii organici atomii de halogen şi hidrogen sunt monocovalenţi;
e) în compuşii organici atomul de sulf este dicovalent.
33*. Alegeţi afirmaţia incorectă:
a) în legătura covalentă dublă, atomii de carbon se găsesc în starea de hibridizare sp2 ;
b) legătura covalentă simplă rezultă prin punerea în comun a câte doi electroni de către
fiecare atom;
c) legăturile covalente simple se mai numesc şi legături sigma;
d) în legăturile covalente simple, atomii de carbon participă cu câte un orbital
monoelectronic;
e) legătura covalentă dublă rezultă prin punerea în comun a câte doi electroni din partea
fiecărui atom.
34*. Ce tipuri de izomerie pot prezenta compuşii cu formula moleculară CJH6?
a) de poziţie;
d) geometrică;
c) de funcţiune;
d) de catenă;
e) optică.
35*. Geometria prezentată de metan este:
a) trigonală;
b) sferică;
c) tetraedrică;
d) plană;
e) digonală.
36*. Câţi izomeri cu formula moleculară C2H60 care să conţină numai atomi de carbon
nular, există?
a) 4; b) 2; c) 5; d) l; e) 3.
37*. Într-un compus cu formula moleculară C6H120 toţi atomii de carbon cu hibridizare
sp3 sunt secundari. Care este compusul?
a) alil-izopropil-eter;
b) 2-hexanonă;
c) hexanal;
d) ciclohexanol;
e) 1-hexanol.
38*. În n-propilbenzen se întâlnesc atomi de carbon hibridizaţi:
a) sp; b) sp, sp2 ; c) sp2 , sp3 ; d) sp3 ; e) sp2 .
39*. În ce tip de orbital se află electronii neparticipanţi ai atomului de azot din compusul
CHJ-CH2-NH-CHJ?
a) sp3; b) p; c) s; d) sp2; e) sp.
40*. Seria omoloagă cuprinde:
a) termenii unei clase de compuşi care diferă între ei printr-o grupă metilen;
b) o serie de substanţe din aceeaşi clasă în care doi termeni consecutivi diferă printr-o
grupă metil;
c) o serie de substanţe cu aceeaşi formulă moleculară, dar cu formule structurale
diferite;
d) o serie formată din compuşi organici ciclici;
9
e) o serie de substanţe care conţin aceeaşi grupă funcţională.
41 *. Care din compuşii de mai jos conţin atomi de carbon în toate stările de hibridizare?
a) 1,2-butadiena;
b) 1,3-butadiena;
c) 2-butina;
d) ciclobutena;
e) ciclobutadiena.
42*. Specificaţi raportul dintre numărul electronilor neparticipanţi şi cel al electronilor 1t
din compusul de mai jos:
?OOH
HO CH2-CH-NH.z
yY
HO�
a) 7:4; b) 9:4; c) 8:3; d) 4:9; e) 4:7.

43*. În ce tip de orbital se află electronii neparticipanţi ai atomului de azot din acrilonitril,
respectiv ai.atomului de oxigen din acetofenonă?
a) s, p; b) sp, sp; c) sp, sp2; d) sp3, sp3; e) sp3, sp2.
44*. Care este formula albastrului de Berlin?
a) Fe4[Fe(CN)6]3;
b) [Cu(NH3)4](0H)2;
c) [Cu(NH3)2]Cl;
d) [Ag(NH3)2]N03;
e) N�[Fe(CN)6].
45*. După oxidarea substanţelor organice, în diverse condiţii catalitice, în vederea analizei
elementale cantitative, carbonul apare ca:
a) monoxid de carbon;
b) negru de fum;
c) dioxid de carbon;
d) gaz de sinteză;
e) acid carbonic.
46*. Identificarea atomului de carbon din compuşii organici se realizează prin încălzire cu:
a) sodiu metalic;
b) oxid de cupru;
c) acetat de plumb;
d) azotat de argint;
e) azotat de sodiu.
47*. Identificarea halogenilor din compuşii organici se face prin:
a) încălzirea substanţei cu apă oxigenată şi o picătură de clorură ferică;
b) încălzirea în flacără a substanţei cu oxid de cupru;
c) mineralizarea substanţei cu sodiu metalic şi tratarea soluţiei obţinute cu soluţie de
acetat de plumb;
d) mineralizarea substanţei cu sodiu metalic şi tratarea soluţiei obţinute cu soluţie de
hidroxid de calciu;
e) mineralizarea substanţei cu sodiu neoxidat şi tratarea soluţiei obţinute cu soluţie de
azotat de argint.
48*. Identificarea azotului din compuşii organici.se face prin:
a) mineralizarea substanţei cu sodiu şi tratarea soluţiei obţinute cu azotat de argint;
b) încălzirea substanţei cu oxid de cupru;
c) mineralizarea substanţei cu sodiu neoxidat, tratarea soluţiei obţinute cu sulfat feros şi
apoi cu soluţie de clorură ferică;
d) .arderea substanţei în flacără, pe o lamă de cupru oxidată;
e) încălzirea substanţei cu sodiu.
10
49*. Identificarea halogenilor din compuşii organici se face sub formă de:
a) hidracizi;
b) halogenwi de bariu;
c) precipitate de halogenuri de argint;
d) halogenuri de calciu;
e) halogenuri de argint colorate, solubile în mediul de reacţie.
50*. Care este afirmaţia incorectă?
a) sulful, sub formă de sulfură de sodiu, se identifică cu azotat de argint;
b) azotul se identifică sub formă de albastru de Berlin;
c) halogenii, sub formă de halogenură de sodiu, se identifică cu azotat de argint;
d) sulful, sub formă de sulfură de sodiu, se identifică cu azotat de plumb;
e) carbonul şi hidrogenul se identifică prin formarea de dioxid de carbon şi apă, la
încălzire cu CuO.
51 *. Izomerii sunt compuşi cu:
a) aceeaşi formulă structurală şi proprietăţi identice;
b) aceeaşi formulă moleculară dar proprietăţi diferite;
c) aceeaşi formulă moleculară şi proprietăţi identice;
d) aceeaşi formulă moleculară dar structuri moleculare şi proprietăţi diferite;
e) aceeaşi formulă moleculară şi aceeaşi structură.
52*. Acetona şi 2-propenolul sunt:
a) izomeri geometrici;
b) izomeri de poziţie;
c) izomeri de catenă;
d) tautomeri;
e) izomeri sterici.
53*. Ciclobutanul şi 2-metilpropena sunt:
a) izomeri de funcţiune;
d) izomeri geometrici;
e) izomeri sterici.
54*. Ce relaţie există între structurile?
CH -\:;-CH2-CH-CH2
2 -CH3
3 li
o
a) izomerie de catenă;
b) izomerie de funcţiune;
c) izomerie de poziţie;
d) nici o relaţie;
e) izomerie sterică.
55*. Numărul izomerilor aciclici cu formula moleculară C6H10, ce au câte doi atomi de
carbon cuaternar este:
a) 4; b) 6; c) 5; d) 7; e) 3.
56*. Ce relaţie există între formulele structurale de mai jos?
H3
1
CH3 H2 H3
I 1 1
CH3-CH2- -CH3 H3C- -CH3 CH3-CH2- CH3 CH3 H2
Ţ Ţ Ţ T
H2 H2 H2 CH3- CH3
1 1 T Ţ
CH3 CH3 CH3 CH3-CH2
I II III IV
11
a) II şi III corespund unor izomeri de catenă;
b) reprezintă aceeaşi substanţă, 3,3-dimetilhexanul;
6
c) reprezintă 4 izomeri de catenă ai heptanului;
d) IV reprezintă 1,2,2,3-tetrametilpropanul;
e) reprezintă aceeaşi substanţă, 3,3-dimetilpentanul.
57*. Ce relaţie există între următoarele structuri?
OH H
0
� � COOH
I I
6
Q
COOH � �
COOH
a) izomerie de poziţie;
b) izomerie de catenă;
c) structuri identice;
d) stereoizomerie;
e) nici o relaţie.
CH2 = c-c;:H-CH3
H
I I
f 2 CH3
CH3
CH3- H- =CH2 CH3- H- -CH2- CH3
? T ? w
CH3 fH2 CH3 CH2
CH3
a) sunt izomeri de poziţie;

b) sunt identice;
c) sunt izomeri geometrici;
d) sunt izomeri de catenă;
e) nici o relaţie.
59*. Ce relaţie există între structurile?
a) sunt izomeri de catenă;

b) sunt izomeri sterici;
c) sunt izomeri de poziţie;
d) sunt omologi;
e) nici o relaţie.
60*. Câţi izomeri cu formula moleculară C10H1X se pot scrie?
a) 1; b)3; c)2; d)6; e)4.
61 *. Atomul de carbon asimetric are: 2 (I), 3 (II), 4 (III) substituenţi diferiţi şi este
caracterizat de starea de hibridizare: sp3 (IV), sp2 (V), sp (VI). Răspunsul corect este:
a) II, IV;
b) III, VI;
c) III, IV;
d) I, IV;
e) II, V.
62 *. Câţi enantiomeri prezintă acidul 2,3,4-triclorobutanoic?
a) 8; b) 6; c)4; d)2; e) nici unul.
12
63*. O substanţă optic activă ce prezintă trei atomi de carbon asimetrici cu substituenţi
diferiţi poate prezenta:
a) două perechi enantiomeri;
b) două fonne mezo;
c) o pereche de enantiomeri;
d) trei diastereoizomeri;
e) patru perechi de enantiomeri.
64*. Antipozii optici se deosebesc prin:
a) proprietăţile lor chimice;
b) punctele de topire;
c) punctele de fierbere;
d) densitate şi solubilitate;
e) sensul în care rotesc planul luminii polarizate, având acelaşi unghi de rotaţie.
65*. Care din compuşii de mai jos prezintă doi enantiomeri şi o mezoformă?
a) acidul a-cloropropionic;
b) 2,3-dicloropentanul;
c) acidul 2,3-diclorobutandioic;
d) acidul clorosuccinic;
e) acidul lactic.
66*. Se dau următorii compuşi:
HO HO
\J
I
\fi ?
H- -OH
?
H- -OH
?
HCr- -H
HO
?
HO
HCr- -H
rr rr ? ? ? ?
/'-. CI/'-.H
H CI
H-C-OH
I
CH2OH
H- -OH
?
CHO
HCr- -H
?
CH2OH
H-C-OH
I
CH2 OH
I li II I IV V VI
Care este afirmaţia incorectă?
a) structurile V şi VI sunt diastreoizomeri;
b) structurile IV şi V reprezintă o pereche de enantiomeri;
c) structurile I şi II sunt stereoizomeri cis-trans;
d) structurile III şi V constituie o pereche de enantiomeri;
e) structurile V şi VI nu sunt mezofonne.
yHO yHO
H- -OH HO- -H
y ?
H-Ţ-OH H-y-OH
CH20H CH20H
b) structuri identice;
c) enantiomerie;
d) diastereoizomerie;
e) nici o relaţie.
68*. Numărul minim de atomi de carbon pentru ca o alchină să prezinte izomerie optică
este:
a) 4; b) 6; c) 5; d) 7; e) 8.
69*. Dintre afirmaţiile de mai jos care este cea incorectă?
a) enantiomerii sunt molecule chirale;
b) un obiect ce nu se suprapune cu imaginea sa în oglindă se numeşte chiral;
c) un amestec racemic este optic activ;
d) izomerii geometrici se mai numesc diastereoizomeri;
e) izomerii optici sunt caracterizaţi de prezenţa atomilor de carbon asimetrici.
13
70*. Câte aldehide izomere cu formula moleculară CsHsO se pot scrie?
a)7; b)4; c)l; d)2; e)5.
71 *. Câte diene cu formula moleculară CsHs se pot scrie?
a)5; b)3; c)6; d)4; e)7.
72*. Numărul dienelor care formează prin hidrogenare 2-metilpentan este :
a)5; b)3; c)6; d)4; e)2.
73*. Numărul dienelor ce corespund formulei moleculare C4H6 este:
a)1; b)3; c) 2; d)4; e) 5.
74*. Numărul de amine aromatice primare cu formula moleculară CsHuN este:
a)9; b)6; c)7; d)5; e)8.
75*. Numărul de amine primare corespunzătoare formulei moleculare CsHuN este:
a)11; b)5; c)4; d)6; e)7.
76*. Care este structura ce prezintă izomerie geometrică?
a)c1-c-cH-CH3 · c)CH2=c;:-c;:H-CH 3 ·
li I ' I I '
CH2 CH3 CH3 CH3
d)CH3- H- =CH 2 ; e)nici una.
? r
CI CH 3
77*. Dintre alchenele de mai jos prezintă izomerie geometrică:
a)2-metil-2-heptena;
b) 2,4-dimetil-2-hexena;
c)4-metil-1-heptena;
d) 2,3-dimetil-2-hexena;
e)3 ,4-dimetil-2-hexena.
78*. Se dau următoarele structuri:
ZH= 1, ZN= 7 ;
Zc=6, ZF=9;
Zo = 8, Zc1 = 17.
Care sunt izomerii de tip Z?
a) I;
b) II;
c) I, II şi III;
d) II şi III;
e) I şi III.
79*. Care sunt izomerii E?
H3C\ /CH3 H 3 C'\_ /CH3 � CH3 ZH = 1 zc = 6
/c=c c =c c=c /
H "-c2 H s H/ II "-cooH H 3� '\_ H Zo = 8 ZF = 9
I ID
a)I şi III; b)II şi III; c)I şi II; d)III; e)I.
80*. Denumirea stereochimică a compusului de mai jos este:
H 3C'\_ /CI ZH = 1 Zc =6
/ c=c "- Zei= 11 Zo = 8
H CH2-CH 2-COOH
a) acid E-3-cloro-4-hexenoic;
b) acid 3-cloro-hexenoic;
c) acid Z-4-cloro-4-hexenoic;
d) acid E-4-cloro-4-hexenoic;
e) acid Z-3-cloro-4-hexenoic.
14
81 *. Pornind de la formula moleculară C3ff4Xl, câţi izomeri geometrici se pot scrie?
a)2; b)3; c)5; d)4; e)6.
82*, Izomerul cu formula C6HuCl care rămâne neschimbat Ia tratarea cu o soluţie de KOH
alcoolică este:
a) 2-clorohexan;
b) 1-clorohexan;
c) 1-cloro-2,2-dimetilbutan;
d) 3-clorohexan;
e) 1-cloro-3,3-dimetilbutan.
83*. Câţi izomeri geometrici E-Z prezintă următoarea structură?
CH3-CH2-CH=CH-CH2-CH=CH2
a)4; b)2; c)S; d)6; e)3.
84*. Câţi izomeri geometrici E-Z prezintă următoarea structură?
CH2=CH-CH2-CH2-CH=CH2
a)3; b)4; c)2; d)5; e)nici unul.
85*. Ce relaţie există între structurile de mai jos?
OOH ŢOOH
Ţ
H- -Cl H- -Cl
Ţ Ţ
H-Ţ- OH H - -OH
Ţ
CHO CH20H
b) izomerie de poziţie;
c) nici o relaţie;
d) enantiomerie;
e) diastereoizomerie.
H
I 3
CH3-
1CH-1CH2-CH
3
H-CH 3
c) izomerie sterică;
d) structuri identice;
e) nu există nici o relaţie.
87*. Dintre compuşii de mai jos, care este cel care prezintă izomerie geometrică?
a) meta-diclorobenzenul;
b) 1,3-diclorobutanul;
c) para-diclorobenzenul;
d) 1, 1-diclorociclobutanul;
e) 1,2-diclorociclopropanul.
88*. Câţi stereoizomeri prezintă 4-bromo-3-heptena?
a) 1; b)3; c)2; d)5; e)nici unul.
89*. Câţi izomeri geometrici de tip E-Z prezintă 1,5-heptadiena?
a) 4; b)2; c)3; d) 5; e)nici unul.
90*. Câţi izomeri corespund formulei moleculare C,HsO (I) şi câţi dintre aceştia nu
reacţionează cu NaOH (li)?
a) 14; II 4; b) 15; II 3; c) 15; II 2; d) I 3; II 3; e) I 4; II 3.
91 *. Care din alchinele de mai jos conduce la un compus cu un atom de carbon chiral prin
reacţia Kucerov?
15
a) 4-metil-2-pentina;
b) 3-pentina;
c) 2-pentina;
d) 3-metil-1-pentina;
e) 4-metil-1-pentina.
92*. Care este afirmaţia corectă referitoare la diastereoizomeri?
a) au aceleaşi proprietăţi chimice;
b) au aceeaşi activitate optică;
c) au configuraţii diferite şi proprietăţi fizico-chimice diferite;
d) au aceleaşi proprietăţi fizice;
e) sunt optic inactivi.
93*. Câţi stereoizomeri sunt posibili pentru 1,3-dibromo-1-hexenă?
a) 3; b) 4; c) 5; d) 6; e) 2.
94*. Câţi stereoizomeri prezintă 2,4-dimetil-2-pentena?
a) 4; b) 2; c) 3; d) 6; e) nici unul.
95*. Numărul minim de atomi de carbon pe care trebuie să-i conţină o aldehidă alifatică
simplă pentru a fi optic activă este:
a) 6; b) 7; c) 8; d) 4; e) 5.
96*. 3,4-Dibromohexanul:
a) prezintă doar 2 stereoizomeri;
b) prezintă 4stereoizomeri;
c) prezintă mezoformă;
d) nu prezintă mezoformă;
e) nu prezintă stereoizomeri.
97*. Alcanul cu cel mai mic număr de atomi de carbon care prin monoclorurare devine
optic activ este:
a) izobutanul;
b) propanul;
c) 2-metilbutanul;
d) neopentanul ;
e) n-butanul.
98*. Care este amina ce prezintă un atom de carbon asimetric?
a) metil-izopropilamina;
b) metil-izobutilamina;
c) dimetil -terţ-butilamina;
d) dimetil-sec-butilamina;
e) metil-n-butilamina
99*. Acidul tartric (acid 2,3-dihidroxibutandioic):
a) prezintă 8 enantiomeri;
b) prezintă 2 enantiomeri;
c) prezintă 6 enantiomeri;
d) prezintă 4enantiomeri;
e) nu este optic activ.
100*. Alegeţi afirmaţia adevărată referitoare la aminoacidul cisteină:
a) prezintă doi enantiomeri;
b) este optic inactiv;
c) are în moleculă o grupare hidroxil;
d) prezintă doi atomi de carbon chiral;
e) prezintă o mezoformă.
16
101 *. Ce reprezintă structurile de mai jos?
CHO CHO
I
H-C-OH
I
HO-C- H
I I
HQ- -H H- -OH
Ţ Ţ
CHO CHO
a) anomeri;
b) enantiomeri;
c) diastereoizomeri;
d) mezoforme;
e) tautomeri.
102. Activitate optică prezintă:
a) sec-butilamina;
b) dimetil-izopropilamina;
c) metil-sec-butilamina;
d) 2-pentanamină;
e) dimetil-sec-butilamina.
103. Compusul cu formula de mai jos prezintă:
HOOC- H- H-COOH
Ţ Ţ
Cl OH
a) un plan de simetrie în molecula sa;
b) o formă mezo şi o pereche de enantiomeri;
c) două amestecuri racemice;
d) patru enantiomeri;
e) patru perechi de diastereoizomeri.
104. Un compus cu n atomi de carbon cbiral poate prezenta:
fmnaţia adev"/2 perechi de enantiomeri;
b) 2°- 1 enantiomeri;
c) cel mult 2° enantiomeri;
d) cel puţin 2 ° enantiomeri;
e) 2°+ 1 enantiomeri.
105. Care sunt compuşii ce pot prezenta mezoforme?
a) acidul 2,3-dihidroxibutandioic;
b) 3-bromo-2-butanolul;
c) 2,3-dibromopentanul;
d) 2,3-dimetilpentanul;
e) 2,3-dihidroxibutanul.
106. În molecula 2,4-dimetil-2-hexenei se găsesc:
a) un atom de carbon secundar;
b) un atom de carbon cuaternar;
c) 3 atomi de carbon cuaternar;
d) 2 atomi de carbon terţiar;
e) 4 atomi de carbon primar.
107. Mineralizarea unei substanţe organice cu sodiu neoxidat se realizează în vederea
identificării:
a) bromului;
b) sulfului;
c) clorului;
d) carbonului;
e) azotului.
17
108. Identificarea hidrogenului din compuşii organici se face prin:
a) încălzirea substanţei cu sodiu metalic;
b) încălzirea substanţei cu oxid de cupru;
c) tratarea soluţiei obţinută la mineralizarea substanţei cu o soluţie de clorură de bariu;
d) tratarea substanţei cu clorură ferică;
e) observarea picăturilor de apă pe pereţii reci ai eprubetei.
109. O catenă cu 4 atomi de' carbon poate fi:
a) ciclică;
b) liniară;
c) saturată;
d) ramificată;
e) numai liniară.
110. Criteriile ce stau Ia baza verificării validităţii unei formule moleculare sunt:
a) suma covalenţelor elementelor componente dintr-un compus organic să fie număr
impar;
b) nesaturarea echivalentă poate lua orice valoare;
c) nesaturarea echivalentă să aibă numai valori întregi şi pozitive;
d) suma covalenţelor elementelor componente dintr-un compus organic să fie număr par;
e) nesaturarea echivalentă să aibă valori întregi.
111. Formulele moleculare ce corespund unor substanţe reale sunt:
a) C1H1Cb;
b) C6H103NS;
C) C6H603NS;
d) C4Hll02;
e) C4H4Q3.
112. Care sunt afirmaţiile incorecte referitoare la legătura dublă?
a) se realizează prin punerea în comun a câte unui electron din partea fiecăruia dintre cei
doi atomi identici sau diferiţi;
b) prezintă două dublete electronice de legătură cr şi 1t;
c) atomul de carbon participant la legătura dublă prezintă starea de hibridizare sp2;
d) unghiul orbitalilor de legătură este 180°;
e) unghiul orbitalilor de legătură este 120°.
113. Afirmaţiile incorecte cu privire la legătura n sunt:
a) se formează prin întrepătrunderea laterală a orbitalilor p nehibridizaţi monoelectronici;
b) permite rotirea atomilor înjurul legăturii C=C;
c) nu permite rotirea atomilor înjurul legăturii C=C;
d) măreşte distanţa dintre atomii participanţi la formarea legăturii duble;
e) micşorează distanţa dintre atomii participanţi la formarea legăturii duble.
114. În compusul cu formula moleculară C6H10 pot exista:
a) o legătură triplă şi legături simple;
b) doar legături simple;
c) doar legături duble;
d) doar legături triple;
e) două legături duble şi legături simple.
115. În compuşii saturaţi, atomul de carbon este caracterizat de:
a) simetrie trigonală a orbitalilor de legătură;
b) simetrie tetraedrică a orbitalilor de legătură;
c) unghiul de 109°28' între valenţe;
d) simetrie digonală a orbitalilor de legătură;
e) hibridizare sp3 •
116. Atomul de carbon participă la formarea de covalenţe în stare:
a) de hibridizare sp3 ;
18
b) nehibridizată;
c) de hibridizare sp;
d) de hibridizare sp2;
e) fundamentală.
117. Atomul de carbon ce participă la formarea unei legături duble prezintă:
a) hibridizare sp2 ;
b) hibridizare sp;
c) simetrie tetraedrică a orbitalilor de legătură;
d) simetrie trigonală a orbitalilor de legătură;
e) hibridizare sp3 •
118. Atomul de carbon ce participă la formarea legăturii triple prezintă:
a) simetrie digonală a orbitalilor de legătură;
b) unghiul orbitalilor de legătură de 180°;
c) unghiul orbitalilor de legătură de 109°28';
d) unghiul orbitalilor de legătură de 120 °;
e) hibridizare sp.
119. Afirmaţiile incorecte referitoare la compusul cu formula C6Hs-Clb-Cfu-CN sunt:
a) atomii de carbon din compus sunt caracterizaţi de stările de hibridizare sp2 şi sp3 ;
b) are un atom de carbon primar, un atom de carbon secundar, cinci atomi de carbon
terţiar şi un atom de carbon cuaternar;
c) electronii neparticipanţi ai atomului de azot se află într-un orbital hibridizat sp;
d) atomii de carbon din compus sunt caracterizaţi de stările de hibridizare sp, sp2 şi sp3 ;
e) electronii neparticipanţi ai atomului de azot se află într-un orbital hibridizat sp3 .
120. Pot fi uniţi prin legătură triplă:
a) doi atomi de carbon;
b) doi atomi de oxigen;
c) un atom de carbon şi un atom de azot;
d) un atom de carbon şi un atom de oxigen;
e) un atom de azot şi un atom de oxigen.
121. Care sunt substanţele cu legătură ionică?
a) etanoat de etil;
b) fenoxid de sodiu;
c) acetat de etil;
d) etoxid de sodiu;
e) palmitat de sodiu.
122. Ce compuşi prezintă numai atomi de carbon primar?
a) dietileter;
b) etilmetileter;
C) dietilamină;
d) metiletilamină;
e) fenilmetilamina.
123. Compuşii ce conţin atomi de carbon cuaternar sunt:
a) 2-cloro-2-metilpropanul;
b) metilciclohexanul;
c) 1-metilciclohexena;
d) o-xilenul;
e) p-toluidina.
124. Prezintă activitate optică:
a) serina;
b) alcoolul izopropilic;
c) 1, 1-diiodo-2-pentena;
d) acidul tartric (acid 2,3-dihidroxisuccinic);
19
e) 2,3-dibromobutanul.
125. Alegeţi afirmaţiile incorecte referitoare la compuşii 1,3-pentadienă (A), 1-pentină (B),
3-metil-1-butină (C), propanonă (D), alcool alilic (E):
a) A şi B sunt izomeri de funcţiune;
b) B şi C sunt izomeri de catenă;
c) D şi E sunt izomeri de funcţiune;
d) D şi E sunt izomeri de poziţie;
e) B şi C sunt izomeri de poziţie.
126. Substanţa cu formula moleculară C6H14O poate fi:
a) o cetonă;
b) o aldehidă;
c) un eter;
d) un alcool;
e) un alcool nesaturat.
127. Care sunt afirmatfile corecte?
a) acetaldehida şi alcoolul vinilic sunt tautomeri;
b) a-alanina şi P-alanina sunt izomeri de poziţie;
c) alcoolul etilic şi dimetileterul sunt izomeri de funcţiune;
d) a-alanina şi P-alanina sunt izomeri sterici;
e) propanona şi 1-propenolul sunt izomeri de funcţiune.
128. Compuşii ce prezintă izomerie geometrică sunt:
a) CH3-CH=CH-CH2-CH2-CH3;
b) CH3-cH=C- CH3 ,·
I
CI
c) ŢH2- CH=CH-ŢH2 ;
NH2 NH2
d) CH3- CH2-Ţ = CH2;

Cl
e) CH3-CH=CH-Cl.
129. Sunt izomeri geometrici E:
H". I H3C". _ /Cl .
a) _ /C .,
c-c b) /c-c "- ,
ZH = 1 Zc= 6
H3C/ "- F H F Zc1 = 17 ZF = 9
130. Izomerie geometrică E-Z prezintă:

a) 3-metil-1-pentena;
b) 1,3-pentadiena;
c) acidul P-fenil-propenoic;
d) 1,3-butadiena;
e) 2-butenal.
131. Ce fel de izomerie prezintă l-cloro-2-bromo-2-butena?
a) cu deosebiri de configuraţie;
b) geometrică de tip E-Z;
c) de conformaţie;
d) de catenă;
e) optică.
20
132. Formulele prezentate mai jos pot fi considerate:
CHr-CH2CH2- tr-CH2-CH3 CH2 = CH-CH2-CH2-CH2CH2-0H
o
O ll
I
CH3 -CH2- O-CH2 -CH2-CHz-CH3

IV
m
a) patru izomeri de funcţiune cu formula moleculară C6H120;
b) patru substanţe diferite: o cetonă saturată, un alcool nesaturat, un eter ciclic şi un eter
aciclic;
c) I şi III sunt izomeri de funcţiune;
d) II prezintă izomerie geometrică;
e) I şi II sunt izomeri de funcţiune.
133. Alchinele sunt izomeri de funcţiune cu:
a) alcadienele;
b) arenele;
c) cicloalchenele;
d) cicloalcanii;
e) alchenele.
134. Prin ce se caracterizează enantiomerii?
a) au proprietăţi fizice diferite;
b) au proprietăţi fizice identice;
c) sunt unul faţă de celălalt ca un obiect cu imaginea sa în oglindă;
d) sunt perechi de antipozi, cu proprietăţi chimice diferite;
e) sunt perechi de izomeri optici ce diferă prin sensul în care rotesc planul luminii
polarizate.
135. Care sunt afirmaţiile adevărate referitoare la amestecurile racemice şi mezoforme?
a) mezoformele sunt optic active;
b) mezoformele nu pot fi scindate în antipozi optici;
c) racemicii se pot separa în antipozi optici;
d) racemicii nu pot fi separaţi în enantiomeri;
e) rnezoformele se pot scinda în enantiomeri.
136. Alegeţi afirmaţiile corecte:
a) diastereoizomerii pot avea doi sau mai mulţi atomi de carbon chiral;
b) amestecurile racemice sunt optic active;
c) diastereoizomerii au proprietăţi fizice şi chimice identice;
d) mezoformele sunt active din punct de vedere optic, datorită existenţei unui plan de
simetrie;
e) diastereoizomerii au proprietăţi fizice şi chimice diferite.
137. Care sunt compuşii ce prezintă izomerie optică?
a) acidul oxalic;
b) acidul glutamic;
c) acidul lactic;
d) acid asparagic;
e) acidul 2-metilbutanoic.
138. Care sunt afirmaţiile incorecte referitoare la structurile ce urmează?
1ooH 1 ooH
1 ooH
H2N-Ţ-H
H-T -CI
1T
H- -NH2
CI- -H
2
1
H N- -H
CI- -H
T
CH20H CH20H CH20H
1 n m
21
ŢOOH ŢOOH
H-C-CI CI-C-H
I I
H-Ţ- CI CI- -H
Ţ
COOH COOH
N V
a) I şi II alcătuiesc o pereche de enantiomeri;
b) I cu III şi II cu IV sunt diastereoizomeri;
c) IV şi V sunt mezoforme;
d) I şi II sunt diastereoizomeri;
e) IV şi V sunt aceeaşi substanţă, acidul 2,3-diclorobutandioic.
139. Compuşii cu N.E. = 3 sunt:
a) ciclobutena;
b) aldehida crotonică;
c) acidul acrilic;
d) vinilacetilena;
e) ciclobutadiena.
140. Formulele moleculare ce corespund unor substanţe reale sunt:
a) C10H102;
b) C4H10N;
c) CsH10NCl;
d) C6H602Cl;
e) CsH10N2Ch.
141. Care sunt afirmaţiile incorecte?
a) atomii cu covalenţa cel puţin doi pot forma legături covalente duble;
b) oricare din atomii elementelor organogene pot forma legături covalente duble;
c) atomii cu covalenţa cel puţin trei pot forma legături covalente triple;
d) atomii cu covalenţa doi pot forma legături covalente triple;
e) oricare din atomii elementelor organogene pot forma legături covalente triple.
142. Pentru următoarele substanţe: propan(I), propenă(II), etină(III), benzen(IV),
a-metilstiren(V), naftalină(VI) care afirmaţii sunt corecte?
a) III şi IV au numai atomi de carbon terţiar;
b) propena dă reacţii de adiţie;
c) în a-metilstiren se întâlnesc două tipuri de hibridizare sp2 şi sp3;
d) propanul prezintă legături covalente simple nepolare C-H şi C-C;
e) naftalina are NE=8.
143. Referitor la legătura covalentă, care sunt afirmaţiile corecte?
a) legătura covalentă este dirijată în spaţiu pe direcţii bine determinate;
b) legăturile covalente fac între ele unghiuri constante pentru o substanţă dată;
c) atomii legaţi prin legături covalente sunt situaţi la distanţe definite şi caracteristice;
d) legăturile covalente sigma (cr) se formează prin punerea în comun a câte doi electroni
de către fiecare atom participant la legătură;
e) legăturile covalente sigma (cr) se formează prin punerea în comun a câte unui electron
de către fiecare atom participant la legătură.
144. Afirmaţiile corecte referitoare la compusul Clb-CH=CH-CH=CH-CH2-Clb sunt:
a) se numeşte 2,4-heptadienă;
b) prezintă patru izomeri geometrici;
c) este izomer de funcţiune cu 2-hexina;
d) prezintă doi atomi de carbon primar;
e) dă reacţii de adiţie.
22
145. Afirmaţiile incorecte referitoare la clorura de propargil sunt:
a) are N.E. = 2;
b) prezintă doi izomeri geometrici;
c) atomii de carbon prezintă hibridizări sp şi sp3 ;
d) are un atom de carbon primar, un atom de carbon terţiar şi un atom de carbon
cuaternar;
e) are formula moleculară C3H4Cl.
146. Care dintre compuşii de mai jos prezintă izomerie geometrică?
a) acetatul de vinil;
b) stirenul;
c) cloroprenul;
d) aldehida crotonică;
e) aldehida cinamică (3-fenil-propenal).
147. Care dintre compuşii de mai jos prezintă izomerie optică?
a) acidul 2-cloro-succinic;
b) a-metilstirenul;
c} izoprenul;
d) 3-cloro-1-butina;
e) acetatul de izopropil.
148. Acidul cinamic (3-fenil-propenoic) prezintă:
a) N.E. = 2;
b) formula moleculară CsHs02;
c) atomi de carbon cu hibridizare sp2;
d) raportul dintre electronii 1t şi electronii neparticipanţi este 5:4;
e) izomerie geometrică.
149. Care sunt afirmaţiile corecte?
a) obţinerea ureei din cianat de amoniu în condiţii adecvate a fost prima sinteză a unui
compus organic în laborator;
b) elementele organogene sunt elemente chimice care intră în compoziţia substanţelor
organice;
c) chimia organică este ştiinţa care se ocupă cu studiul hidrocarburilor şi derivaţilor
acestora;
d) metanul, acidul acetic, ureea sunt compuşi anorganici;
e) cianura de sodiu, acidul carbonic, carbonatul de calciu sunt compuşi organici.
150. Afirmaţiile incorecte referitoare la antrachinonă sunt:
a) are N.E. = 10;
b) are formula moleculară C14Hs02;
c) prezintă doi atomi de oxigen cu hibridizare sp3 ;
d) prezintă doi atomi de carbon secundar;
e) prezintă două nuclee benzenice.
151. Obiectul chimiei organice se referă la studiul compuşilor organici şi anume:
a) clasificare şi definire;
b) analiză de compoziţie şi structură;
c) modalităţi de obţinere şi proprietăţi fizice şi chimice;
d) importanţă şi utilizări în practică;
e) substanţele organice pot fi obţinute numai în organismele vii sub acţiunea unei forţe vitale.
152. Reacţiile care stau la baza identificării carbonului şi hidrogenului În compuşii organici
sunt:
a) subst(C ...) + CuO➔C02t + Cu; C02 + Ca(OH)2➔CaC03.J.. + 1-hO;
b) subst(H ...) + CuO➔fuO + Cu;
c) subst(C,N ...) + Na➔NaCN;
d) subst(C,S ...) + Na➔NaSCN;
e) subst(X ... ) + Na➔NaX.
23
Răspunsuri:
1. b 51. d
2. b 52.d
3. b 53.a
4. b 54.d
5.c 55.d
6. b 56.e
7. e 57.a
8.d 58. b
9.c 59.d
10.d 60.c
11. b 61. C
12.c 62.c
13. C 63.e
14. b 64.e
15.c 65. C
16. b 66. b
17.a 67.d
18.a 68. b
19.d 69.c
20. b 70. b
21. C 71.e
22.d 72.c
23.c 73.c
24.e 74.a
25. b 75.a
26.a 76.e
27. C 77.e
28.c 78.d
29.e 79.c
30.c 80.c
31. C 81.e
32.c 82.c
33. b 83. b
34.c 84.e
35.c 85.c
36.d 86.d
37.d 87.e
38.c 88.c
39.a 89. b
40.a 90.c
41.a 91.d
42. b 92.c
43.c 93. b
44.a 94.e
45.c 95.e
46. b 96.c
47.e 97.e
48.c 98.d
49.c 99. b
50.a 100.a
24
101.b
102.a,c,d,e
103.c,d, e
104.a, C
105.a,e
106.a,b,d,e
107.a,b,c,e
108. b,e
109.a, b,c,d
11 O. c,d
111.a,b,e
112.a,d
113. b,d
114.a,e
115. b,c,e
116.a,c,d
117.a,d
118.a,b,e
119.a,b,e
120. a, C
121. b,d,e
122.a, C
123.c,d,e
124.a,d,e
125.d,e
126.c,d
127.a,b,c,e
128.a,b,c,e
129.a, C
130. b,c,e
131.a,b
132.b,e
133.a, C
134.b,c,e
135.b,c
136.a,e
137.b,c,d,e
138.b,d
139.d,e
140.c,e
141.b,d,e
142.a,b, c,d
143.a,b, c,e
144.a,b,d,e
145.b,e
146.d,e
147. a,d
148.c,d,e
149. a,b,c
150.a,c
151. a, b, c,d
152. a, b
25
2. Hidrocarburi
2.1. Alcani, alchene, alcadiene, alchine
1 *. Alege seria din următoarele substanţe care să nu reacţioneze cu alchenele nesimetrice:

a) Ch/CCl4; b) KMn04+H20JHO·; c) HBr/Na202; d) H20/HgS04; e) Hi/Ni, t°C, p.
2*. Care este compusul ce' se obţine în urma reacţiei dintre acetilenă şi apă, în condiţii
adecvate?
a) acetat de etil;
b) acrilonitril;
c) acetaldehidă;
d) acetat de metil;
e) acetilură disodică.
3*. Ce compus halogenat rezultă din reacţia izobutenei cu N-bromosuccinimida, în condiţii
adecvate?
a) l ,3-dibromo-2-metilpropenă;
b) 1, 1-dibromo-2-metilpropenă;
c) 1,2-dibromo-2-metilpropenă;
d) 3-bromo-2-metilpropenă;
e) 2-bromo-2-metilpropenă.
4*. În condiţii normale, sunt lichizi alcanii:
a) C4-C11; b) Cs-C17; c) Cs-C1s; d) C4-C1s; e) C4-C 1 s.
5*. Denumirea corectă a hidrocarburii de mai jos este:
CH3-CH-<;:H-CH-CH-CH3
I I I I
CH3 CH3 CH3 ŢH2
CH-CH3
tH2
tH3
a) 1-izopentil-1,2,3,5-tetrametilhexan;
b) 1-izopentil-1,2,4,5-tetrametilhexan;
c) 1-izopentil-1,2,3,4-tetrametilpentan;
d) 3,5,6, 7,8-pentametilnonan;
e) 2,3,4,5,7-pentametilnonan.
6*. Alcanii se mai numesc şi parafine deoarece:
a) conţin numai legături multiple;
b) au reactivitate mică comparativ cu celelalte clase de hidrocarburi;
c) dau numai reacţii de substituţie;
d) au o reactivitate crescută comparativ cu celelalte clase de hidrocarburi;
e) conţin numai atomi de carbon primari şi secundari.
7*. Izomerizarea alcanilor decurge în următoarele condiţii:
a) Pt, 1000°C;
b) 50-100°C, AhO3;
c) 50-100°C, AICh;
d) Ni, 800°C;
e) în prezenţa luminii.
8*. Gazul de sinteză este:
a) monoxid de carbon;
b) amestec de monoxid de carbon şi dioxid de carbon;
c) dioxid de carbon;
d) amestec de monoxid de carbon şi hidrogen;
e) _amestec de dioxid de carbon şi hidrogen.
26
9*. Prin reacţia metanului cu vapori de apă (Ni, 800°C), rezultă:
a) metanal;
b) metanol;
c) gaz de sinteză;
d) formaldehidă;
e) acid cianhidric:
10*. Referitor la formula moleculară C4H10 afirmaţia incorectă este:
a) există sub forma a doi izomeri de catenă;
b) are N.E.=1;
c) atomii de carbon au hibridizare sp3 ;
d) corespunde unor hidrocarburi saturate;
e) are N.E=0.
11 *. Legăturile C-C din alcani se desfac în reacţiile de:
a) dehidrogenare;
b) hidrogenare;
c) halogenare;
d) substituţie;
e) cracare.
12 *. Reacţiile de izomerizare ale alcanilor sunt:
a) reacţii de hidrogenare a alcanilor;
b) reacţii în care normal alcanii se transformă în izoalcani;
c) transformări ale alcanilor în alchene;
d) procese chimice prin care alcanii se ciclizează;
e) reacţii în care alcanii se oxidează.
13*. Clorurarea sau bromurarea alcanilor sunt procese ce pot avea loc în prezenţa:
a) sărurilor de amoniu;
b) oxizilor metalici;
c) luminii;
d) V2Os;
e) P2Os.
14*. Câţi radicali divalenţi se pot obţine pornind de la butan?
a) 6; b) 5; c) 4; d) 2; e)3.
15*. La cracarea n-heptanului se poate obţine un amestec format din:
a) trei alcani şi două alchene;
b) doi alcani şi două alchene;
c) doi alcani şi trei alchene;
d) cinci alcani şi cinci alchene;
e) patru alcani şi patru alchene.
16*, Câţi compuşi monocloruraţi se pot obţine prin clorurarea fotochimică a
neopentanului?.
a)2; b)4; c)S; d)3; e)l.
17*. În molecula metilciclohexanului se găsesc:
a) numai atomi de C hibridizaţi sp2 ;
b) numai atomi de C hibridizaţi sp3 ;
c) numai catene de atomi de carbon ramificate;
d) atomi de C hibridizaţi sp2 cât şi sp3 ;
e) numai atomi de C primari.
18*. Cantitatea cea mai mare de agent oxidant folosit la oxidarea energică a alchenelor este
consumată de:
a) R-CH=CH-R;
b) R-CH=CH2;
27
�
e) /c = CH2
R
19*. La izomerizarea n-pentanului rezultă un amestec ce conţine:
a) 4 izomeri;
b) 2 izomeri;
c) 3 izomeri;
d) 6 izomeri;
e) 5 izomeri.
20*. Câţi radicali monovalenţi se pot obţine din alcanii cu cinci atomi de carbon în
moleculă?
a)4; b)5; c)6; d)9; e)8
21 *. Oxidarea cu dicromat de potasiu şi acid sulfuric a unui amestec echimolecular de
alchene izomere posibile, duce la obţinerea unui amestec de acid acetic, acid propionic,
acetonă, metil-etil-cetonă, acid butiric, acid izobutiric, dioxid de carbon şi apă.
Formula moleculară a alchenelor este:
a) C4Hs; b) CsH10; c) C1H14; d) C6H12; e) C4H6.
22*. Hidrocarbura cu M=72 care prin clorurare la lumină formează doi izomeri dicloruraţi
este:
a) izopentan;
b) neopentan;
c) 2-metilbutan;
d) n-pentan;
e) 2,2-dimetilbutan.
23*. Halogenarea fotochimică a metanului cu un amestec de clor şi brom conduce teoretic
la obţinerea a:
a) 2 compuşi micşti;
b)5 compuşi micşti;
c)6 compuşi micşti;
d) 4 compuşi micşti;
e) 3 compuşi micşti.
24*. Care este numărul de cicloalcani cu formula moleculară CsH10 ce conţin în moleculă
un singur atom de carbon terţiar?
a) 1; b) 2; c) 3; d) 4; e) nici unul.
25*. Fie ecuaţia reacţiei A -> B + C. Ştiind că C este o alchenă, B ocupă locul doi în seria
de omologi iar C ocupă locul trei, rezultă că substanţa A este:
a) n-hexan;
b) n-butan;
c) n-octan;
d) n-heptan;
e) n-pentan.
26*. Pentru alcanii este caracteristică:
a) izomeria de funcţiune;
b) izomeria de catenă;
c) izomeria geometrică;
d) tautomeria;
28
e) izomeria de poziţie.
27*. Alcanii reacţionează direct la lumină cu:
a) numai cu clorul;
b) numai cu iodul;
c) numai cu bromul;
d) numai cu fluorul;
e) atât cu clorul cât şi cu bromul.
28*. Afirmaţia incorectă referitoare la punctele de fierbere ale alcanilor este:
a) scad cu ramificarea catenei;
b) cresc cu creşterea numărului de atomi de carbon;
c) cresc cu creşterea numărului de ramificaţii;
d) scad cu creşterea numărului de ramificaţii;
e) cresc cu creşterea masei moleculare.
29*. Câţi izomeri corespunzători formulei moleculare C6Ht4 conţin atomi de carbon
cuaternar?
a) 1; b)3; c)2; d)4; e)S.
30*. Ce tip de izomerie pot prezenta alchenele cu 6 atomi de carbon?
a)de catenă şi de poziţie;
b) de poziţie şi geometrică;
c)de catenă, geometrică şi de poziţie;
d) de catenă, geometrică, optică şi de poziţie;
e)de catenă şi geometrică.
31 *. Între ciclobutan şi ciclohexan este o relaţie de:
b) izomerie geometrici;
c) izomerie de catenă;
d) nici o relaţie;
e) izomeri de funcţiune.
32*. Prin oxidarea unei alchene cu dicromat de potasiu în mediu acid (H2SO4) se obţine un
acid monocarboxilic, dioxid de carbon şi apă. Indicaţi natura atomilor de carbon implicaţi
în legătura dublă:
a)secundari;
b) unul secundar, celălalt terţiar;
c)unul secundar, celălalt cuaternar;
d)terţiari;
e)cuaternari.
33*. Alchena, obţinută prin eliminarea apei din alcoolii izomeri (A şi B) cu formula
moleculară CsH1sO formează, prin oxidare cu dicromat de potasiu şi acid sulfuric, acetonă
şi acid 3-metilbutanoic. Care sunt cei doi alcooli izomeri?
a) A: 2,5-dimetil-1-hexanol, B: 2,5-dimetil-2-hexanol;
b) A: 2,3-dimetil-2-hexanol, B: 2,3-dimetil-3-hexanol;
c) A: 2,3-dimetil-1-hexanol, B: 2,3-dimetil-2-hexanol;
d) A: 2,5-dimetil-2-hexanol, B: 2,5-dimetil-3-hexanol;
e) nici una din perechile de mai sus.
34*. Denumirea incorectă este:
a) 2,3,3-trimetilhexan;
b) 2-etil-2-metilbutan;
c) 2,2-dimetillhexan;
d) 3-etil-3-metilpentan;
e) 2,2-dimetilbutan.
35*. Alcoolul cu formula moleculară C6H14O prin deshidratarea căruia se obţine o alchenă
ce formează prin oxidare numai acetonă este:
29
a) 2-metil-1-pentanol;
b) 3-metil-2-pentanol;
c) 2-metil-2-pentanol;
d) 3,3-dimetil-2-butanol;
e) 2,3-dimetil-2-butanol.
36*. Care este alchena ce ,prin oxidare cu dicromat de potasiu şi acid sulfuric trece în
acetonă şi acid propionic?
a) 2-pentenă;
b) 2-metil-2-pentenă;
c) 1-pentenă;
e) 2-metil-1-pentenă.
37*. Regula lui Markovnikov se aplică:
a) numai în cazul hidracizilor;
b) tuturor reacţiilor de adiţie la alchene;
c) adiţiei· apei şi hidracizilor la alchenele nesimetrice;
d) mimai la adiţia acidului sulfuric la alchene;
e) doar la adiţia apei.
38*. Denumirea corectă a compusului de mai jos este:
CHz- C--CH2-CH:z-CH- CH3
I I
C2 Hs C2Hs
a) 2,5-dietil-4-hexenă;
b) 2-etil-5-metil-1-heptenă;
c) 3-etil-5-metil-1-heptenă;
d) 2,5-dimetil-2-heptenă;
e) 2,5-dietil-5-hexenă.
39*. Prin oxidarea alchenelor cu KMnO4, în soluţie slab bazică (reactiv Bayer), se obţin:
a) dioli vicinali;
b) aldehide;
c) cetone;
d) hidroxiacizi;
e) acizi carboxilici.
40*. Prin tratarea cu clor a izobutenei, la 500°C, se formează:
a) un singur compus monoclorurat;
b) un derivat diclorurat geminal;
c) trei izomeri monocloruraţi;
d) un derivat trihalogenat geminal;
e) doi izomeri monocloruraţi.
41*. 3-Metil-1-butena se poate obţine prin eliminarea apei, în prezenţă de acid sulfuric,
din:
a) 3-hidroxi-3-metilbutan;
b) 2-hidroxi-2-metilbutan;
c) l-hidroxi-3-metilpentan;
d) l-hidroxi-3-metilbutan;
e) l-hidroxi-2-metilbutan.
42*. Indicaţi alchena formată prin deshidratarea unui alcool primar C6HuO care prin
oxidare energică conduce la 2-pentanonă, dioxid de carbon şi apă:
a) 2-pentenă;
b) 1-pentenă;
c) 2,-metil-1-butenă;
30
e) 2-metil-2-pentenă.
43*. Câţi moli de permanganat de potasiu se consumă la oxidarea în mediu neutru a unui
mol de etenă?
a) 1 ,76; b) 1,66; c) 1,33; d) 1; e) 0,66.
44*. La oxidarea blândă a propenei se observă:
a) decolorarea soluţiei;
b) colorarea soluţiei;
c) menţinerea culorii iniţiale;
d) decolorarea soluţiei şi formarea unui precipitat brun de dioxid de mangan;
e) apariţia unui precipitat.
45*. Alchena, prin a cărei oxidare cu permanganat de potasiu în mediu de acid sulfuric
rezultă un mol de acetonă şi un mol de acid pentanoic, este:
a) 3-metil-1-heptenă;
b) 2-metil-2-heptenă;
c) 2-metil-3-heptenă;
d) 2-metil-1-heptenă;
e) 2,3-dimetil-2-hexenă.
46*. Reacţia prin care se poate diferenţia 1-pentina de 1-pentenă este:
a) reacţia cu apa de brom;
b) formarea de acetiluri;
c) reacţia de hidrogenare;
d) adiţia hidracizilor;
e) adiţia apei.
47*. Hidrocarbura nesaturată cu cinci atomi de carbon care prin oxidare cu dicromat de
potasiu şi acid sulfuric formează numai acid cetopropionic, dioxid de carbon şi apă este:
a) 1,3-butadienă;
b) 2-butină;
c) 2-metil-1,3-butadienă;
d) 2-butenă;
e) 1,2-butadienă.
48*. Numărul minim de atomi de carbon din molecula unui alcan prin a cărui cracare să
rezulte şi 1-hexenă este de:
a) 8 atomi;
b) 6 atomi;
c) 5 atomi;
d) 7 atomi;
e) 4 atomi.
49*. Alchena prin oxidarea căreia, cu dicromat de potasiu şi acid sulfuric, se formează acid
2-metilbutanoic şi metil-terţbutil-cetona este:
a) 2,2,4-:-trimetil-3-hexena;
b) 2,3,4,5-tetrametil-3-hexena;
c) 2,3,5-trimetil-3-hexena;
d) 2,2,3,5-tetrametil-3-heptena;
e) 2,3,4-trimetil-3-heptena.
50*. Prin eliminare de apă nu formează alchenă:
a) 2-hidroxi-2-metilbutanul;
b) 2-hidroxipentanul;
c) 1-hidroxipentanul;
d) 3-hidroxipentanul;
e) 1-hidroxi-2,2-dimetilpropanul.
51 *. La deshidratarea 2,2-dimetil-1-pentanolului se obţine o alchenă în care legitura dublă
este:
31
a) disubstituită simetric;
b) alcoolul nu poate fi deshidratat;
c) trisubstituită;
d) monosubstituită;
e) disubstituită asimetric.
52*. Alchena cu formula moleculară CsH10, care în reacţia de oxidare consumă cea mai
mică cantitate de dicromat de potasiu, în prezenţa acidului sulfuric, este:
a) 2-metil-propena;
b) 2-metil-1-butena;
c) 2-metil-2-butena;
d) 1-pentena;
e) 2-pentena.
53*. Hidrocarbura denumită corect, conform IUPAC, este:
a) 3-metilenpentan;
b) 5-etil-4-octenă;
c) 3-etil-3-heptenă;
d) 4-metil-3-hexenă;
e) 2,2-dimetil-3-pentenă.
54 *. Hidrocarbura care prin oxidare cu dicromat de potasiu, în mediu de acid sulfuric,
formează acid oxalic, butanonă şi acid propionic în raportul molar 1:1:1 este:
a) 5-metil-2,5-octadienă;
b) 5-metil-2,4-octadienă;
c) 2-metil-3,5-octadienă;
d) 3-metil-2,4-octadienă;
e) 3-metil-3,5-octadienă.
55*. Prin adiţia bromului la 2-metil-1,3-butadienă se obţine ca produs majoritar:
a) l ,4-dibromo-2-metil-2-butenă;
b) 1,3-dibromo-2-metil-2-butenă;
c) l ,2-dibromo-3-metil-2-butenă;
d) 1,4-dibromo-2-metil-1-butenă;
e) 2,3-dibromo-3-metil-1-butenă.
56*. Diena cu formula moleculară Csff14 care formează prin oxidare energică şi compusul
de mai jos este:
CH3-C-CH2-CH2-C-CH3
� i
a) 2,4- dimetil-2,4-hexadiena;
b) 2,4-dimetil- l ,5-hexadiena;
c) 2,5-dimetil-1,5-hexadiena;
d) 3,4-dimetil-1,4-hexadiena;
e) 3,4-dimetil-1,2-hexadiena.
57*. Acetilena se solubilizează parţial în apă:
a) pentru că este primul termen al seriei omoloage;
b) datorită faptului că are triplă legătură;
c) datorită absenţei polarizării moleculei;
d) datorită polarizării legăturii C-H.
e) datorită prezenţei celor 2 atomi de carbon triplu legaţi.
58*. La 80° C, în prezenţa clorurii cuproase şi a clorurii de amoniu, acetilena reacţionează
cu:
a) acidul clorhidric;
b) acidul cianhidric;
c) acidul acetic;
32
d) acidul ·sulfuric;
e) apa.
59*. La adiţia acidului bromhidric la 2-metil-1-butenă se formează:
a) bromură de izobutil
b) bromură de sec-butil;
c) 2-bromo-3-metilbutan;
d) 2-bromo-2-metilbutan;
e) 1-bromo-2-metilbutan.
60*. La oxidarea acetilenei cu KMnO4, în mediu slab bazic, conform reacţiei:
x C2Ib + y KMn04 +z H20 ➔ x C2fuQ4 + y Mn02 + y KOH
coeficienţii x, y, z au valorile:
a) 2, 7, 3; b) 2, 8, 4; c) 3, 6, 2; d) 3, 8, 4; e) 3, 6, 3.
61 *. Dintre compuşii de mai jos formează acetiluri cu metalele tranziţionale:
a) izoprenul;
b) 1-hexina;
c) 2-hexina;
d) 4-metil-2-pentina;
e) 2-pentina.
62*. Reacţia acetilenei cu hidroxidul de diaminoargint (I) este o reacţie:
a) de tip redox;
b) de reducere;
c) de substituţie;
d) de oxidare;
e) cu transfer de electroni.
63*. Clorhidratul de hidroxilamină se întrebuinţează la:
a) formarea acetilurii monopotasice;
b) oxidarea etenei;
c) formarea acetilurii de dicupru;
d) formarea acetilurii disodice;
e) formarea acetilurii de diargint.
64 *. Reacţia de hidrogenare a acetilenei cu formare de etenă are loc în prezenţa:
a) Na metalic;
b) Pd (depus pe un suport solid) fin divizat;
c) Ni fin divizat;
d) oricărui oxid metalic;
e) Pd (depus pe un suport solid) otrăvit cu săruri de Pb.
65*. În ecuaţia reacţiei generale de ardere a alchinelor coeficientul x are valoarea:
CnH2n-2 + X 02-> n C02 + (n-1) H20
a) 3(n-1)/2;
b) (3n-1 )/2;
c) 3n/2;
d) 2n/2;
e) 2n+1.
66 *. Reacţia de adiţie a acidului clorhidric la acetilenă are loc în următoarele condiţii:
a) KOH/soluţie alcoolică;
b) HgCh/t°C;
c) (CH3COO)2Zn/200°C;
d) HgSO4/H2SO4;
e) Cu2Cb/NfuCl.
67*. Se ard complet etena şi etanul. În care din aceste procese raportul molar
hidrocarbură:oxigen este 1:3?
a) arderea completă nu este posibilă decât la alcani;
33
b) la arderea etenei;
c) la arderea etanului;
d) în ambele cazuri;
e) în nici unul din cele două procese.
68*. 1-Pentina în amestec cu 2-pentina, se poate recunoaşte prin:
a) reacţia de hidrogepare;
b) reacţia cu permanganat de potasiu în soluţie bazică;
c) reacţia cu apă de brom;
d) reacţia cu clorură de diamino-cupru (I);
e) reacţia cu permanganat de potasiu în soluţie acidă.
69*. Un amestec format dintr-un mol de acetilură monopotasică, un mol de acetilură de
diargint, şi un mol de acetilură de dicupru (I) formează în urma reacţiei cu apa:
a) un mol de acetilenă şi un mol de hidroxid de potasiu;
b) un mol de acetilenă şi un mol de hidroxid de argint (I);
c) doi moli de acetilenă, hidroxid de cupru (I) şi hidroxid de argint (I);
d) un mol de acetilenă şi un mol de hidroxid de cupru (!);
e) doi moli de acetilenă.
70*. În acetilurile metalelor alcaline şi alcalino-pământoase, legătura C-metal este:
a) covalentă, slab polarizată;
b) covalentă, puternic polarizată;
c) covalentă, nepolară;
d) covalent-coordinativă;
e) ionică;
71 *. Prin oxidare cu permanganat de potasiu în mediu bazic, acetilena se transformă în:
a) cetonă;
b) aldehidă;
c) u-dicetonă;
d) acid dicarboxilic;
e) diol vicinal.
72*. Care este compusul ce se obţine în urma reacţiei dintre varul nestins şi cărbune, în
cuptoarele electrice, la 2500°C?
a) acetilura monosodică;
b) acetilura de calciu;
c) acetilura disodică;
d) acetilena;
e) oxidul de calciu.
73 *. În reacţia:
CH;-CH2-C==C-CH2-CH3 + x-zy�..... CH3 -CH:r- CH:r- C-cH2-CH3
X, Y, Z sunt:
a) X-H2S04; Y-K.Mn04; Z-H20;
b) X-H20; Y-KMn04; Z-H2S04;
c) X-H20; Y-HgS04; Z-H2S04;
d) X-02; Y-Ag; Z-H20;
e) X-03; Y-H202 Z-Zn.
74*. Formula moleculară C6H12 corespunde la:
a) alcadiene;
b) arene;
c) cicloalchene;
d) alcani;
e) alchene
34
75*. La trecerea succesivă a unui amestec de CJHs, CJH6 şi C3ff4 prin două vase spălătoare
care conţin, în exces, soluţie cuproasă amoniacală şi, respectiv apă de brom, gazele reţinute
sunt!
a) C3Hs, C3H6 şi C3H4;
b) C3H6 şi C3fu;
c) CJH!S şi C3H4; ,
d) C3Hs;
e) C3Hs şi C3H6.
76*. Care dintre următoarele perechi de alcani sunt omologi?
a) nonan-decan;
b) butan-hexan;
c) pentan-octan;
d) octan-decan;
e) heptan-nonan.
77*. Alegeţi hidrocarbura cu M=72 care prin clorurare fotochimică formează 6 izomeri
monocloruraţi:
a) n-pentanul;
b) 2-metilpentanul;
c) 2-metilbutanul;
d) izobutanul;
e) neopentanul.
78*. Pentru acetilenă Cu2Ch şi Nff4Cl sunt catalizatori în reacţia de:
a) adiţie a apei;
b) adiţie a bromului;
c) adiţie a hidrogenului;
d) adiţie a HCI;
e) adiţie a HCN.
79*. PNA-ul se obţine prin polimerizarea:
a) cloroprenului;
b) clorurii de vinil;
c) acetatului de vinil;
d) acetilenei;
e) acrilonitrilului.
80*. Care este substanţa H din succesiunea de reacţii de mai jos, ştiind că A este CaO?
o
A+3B� C+CO
C+2D___. E+F
HgS04
E+D ► [G]::.:=� H
H2S04
a) alcool vinilic;
b) clorura de vinil;
c) alcoolul etilic;
d) acetaldehida;
e) acetatul de vinil.
81*. În secvenţa de reacţii:
o
2 A t > 1300 c;_ B + 3 C
B+B___.,. D
D + E___.,. F
substanţa A este o hidrocarbură, iar F este un compus organic monoclorurat cu molecula
35
formată din 10 atomi şi cu masa moleculară 88,5. Substanţa F este:
a) 1-cloro-2-butenă;
b) 2-cloro-1,3-butadienă;
c) 1-clorobutadienă;
d) 2-clorobutan;
e) l-cloro-1-butenă.
82. În condiţii adecvate, acetilena se poate transforma în:
a) etenă;
b) vinilacetilenă;
c) etan;
d) clorură de vinil;
e) ciclopropan.
83. Alegeţi afirmaţiile incorecte referitoare la alcanii lichizi şi solizi:
a) au densitate mai mare decât a apei şi creşte cu creşterea numărului de atomi de carbon;
b) sunt insolubili în apă;
c) sunt insolubili în solvenţi organici nepolari;
d) punctele de fierbere scad cu creşterea masei moleculare;
e) punctele de fierbere cresc cu creşterea masei moleculare.
84. Afirmaţiile incorecte referitoare la acetilura de diargint sunt:
a) se obţine din acetilenă şi hidroxid de diaminoargint (I);
b) este stabilă la încălzire;
c) la obţinerea ei se foloseşte şi clorhidratul de hidroxilamină;
d) se foloseşte la identificarea C2H2;
e) este stabilă în mediu apos.
85. Afirmaţiile corecte referitoare la ciclopentan sunt:
a) este o hidrocarbură saturată cu N.E.=1;
b) se obţine prin hidrogenarea catalitică a benzenului;
c) este izomer cu pentenele;
d) este un omolog al ciclohexanului;
e) prezintă numai atomi de carbon primar.
86. Referitor la alcani, care din afirmaţiile de mai jos sunt incorecte?
a) termenii consecutivi ce diferă printr-o grupă metin formează o serie omoloagă;
b) în molecula alcanilor toţi atomii de C sunt hibridizaţi sp3;
c) au densităţi mai mari decât apa;
d) au formula generală CnH2n+2;
e) de la alcanul cu patru atomi de carbon apare izomeria de poziţie.
87. Formează, prin hidroliză, acetilenă:
a) carbura de calciu;
b) acetilura de dicupru (I);
c) acetilura monopotasică;
d) acetilura monosodică;
e) acetilura de diargint (I).
88. Alcanii nu participă la reacţii de:
a) oxidare;
b) adiţie;
c) izomerizare;
d) reducere;
e) substituţie.
89. Legătura C-H se rupe la:
a) ardere;
b) substituţie;
c) dehidrogenare;
36
d) oxidare;
e) adiţie.
90. Afirmaţiile corecte sunt:
a) unghiurile de valenţă din alcani sunt de 109 °28';
b) temperaturile de fierbere ale izoalcanilor sunt mai mari decât ale n-alcanilor
corespunzători;
c) cicloalcanii conţin în moleculă numai atomi de carbon primari;
d) dehidrogenarea alcanilor este o reacţie de substituţie;
e) temperaturile de fierbere ale izoalcanilor sunt mai mici decât ale n-alcanilor
corespunzători.
91. Industrial, descompunerea termică a alcanilor se clasifică după temperatura de lucru,
astfel:
a) cracare, la t>650°C;
b) piroliză, la t<650°C;
c) cracare, la t<650°C;
d) piroliză, la t>650°C;
e) piroliză, la t>550°C.
92. Afirmaţiile incorecte referitoare la acetilura disodică sunt:
a) este un compus ionic;
b) este un compus cu legături preponderent covalente;
c) se obţine din acetilură monosodică şi sodiu, la 200°C;
d) este stabilă faţă de apă;
e) reacţionează energic cu apa.
93. Metanul poate forma prin oxidare în diferite condiţii:
a) alcool etilic;
b) gaz de sinteză;
c) formaldehidă;
d) acid cianhidric;
e) alcool metilic.
94. Alegeţi afirmaţiile incorecte:
a) datorită polarizării legăturii H-C =, atomii de hidrogen din acetilenă au caracter slab
acid;
b) propina nu formează acetiluri;
c) alchinele se oxidează mai greu decât alchenele;
d) adiţia hidracizilor la alchene nesimetrice nu respectă regula lui Markovnikov;
e) alchinele prezintă izomerie geometrică.
95. Gazul de sinteză se obţine prin oxidarea cu vapori de apă a metanului:
a) în prezenţa nichelului;
b) în prezenţa Pd/Pb2\
c) la 1300°C;
d) la 600-800°C;
e) în prezenţa platinei.
96. Radicalii monovalenţi ai propanului se numesc:
a) propenil;
b) izopropil;
c) propiliden;
d) propil;
e) propilen.
97. Referitor la izoalcanii cu formula moleculară C6H14 afirmaţiile incorecte sunt:
a) sunt izomeri de poziţie cu n-hexanul;
b) au puncte de fierbere mai mici decât n-hexanul;
c) sunt în număr de 4;
37
d) sunt izomeri de catenă cu n-hexanul;
e) au puncte de fierbere mai mari decât n-hexanul.
98. Dintre hidrocarburile de mai jos pot forma trei izomeri monocloruraţi prin
monoclorurare fotochimică, fără a lua în considerare izomerii optici:
a) n-butanul;
b) n-pentanul;
c) propanul;
d) 2-metilbutanul;
e) 2,4-dimetilpentanul.
99. Afirmafiile incorecte referitoare la alchene sunt:
a) au puncte de fierbere mai mari decât ale alcanilor corespunzători;
b) sunt insolubile în apă;
c) sunt lichide şi solide;
d) izomerii geometrici au puncte de topire identice;
e) sunt solubile în solvenţi organici.
100. În funcţie de structură alchenele pot prezenta:
a) izomerie conformaţională;
c) izomerie geometrică;
d) izomerie optică;
e) izomerie de catenă.
101. Alcanii ce pot fi obţinuţi prin hidrogenarea unei alchene sunt:
a) 2,2-dimetilpropan;
b) 2,3-dimetilbutan;
c) 2,2,3,3-tetrametilbutan;
d) 2,2,3,3-tetrametilpentan;
e) 2,2,3-trimetilbutan.
102. Referitor la o-hexan sunt corecte afirmaţiile:
a) prin cracare conduce la un amestec de opt hidrocarburi;
b) în condiţii normale este gaz;
c) combustia n-hexanului este un proces exoterm;
d) din n-hexan derivă patru radicali monovalenţi;
e) din n-hexan derivă trei radicali monovalenţi.
103. Sunt lichide în condiţii normale:
a) propena;
b) pentan;
c) hexena;
d) izopren;
e) propina.
104. Alchenele ce prezintă două poziţii alil sunt:
a) izobutena;
b) 1-butena;
c) propena;
d) 2-pentena;
e) 2-hexena
105. Ciclopropanul şi ciclobutanul sunt:
a) compuşi cu formula generală CnH2n+2;
b) omologi;
c) hidrocarburi nesaturate ciclice;
d) compuşi ce conţin atomi de carbon în stare de hibridizare sp2;
e) compuşi ce conţin atomi de carbon în stare de hibridizare sp3•
38
106. Legăturile duble >C=C< se pot rupe în prezenţa:
a) permanganatului de potasiu în mediu neutru;
b) pennanganatului de potasiu în soluţie apoasă;
c) dicromatului de potasiu în soluţie acidă;
d) permanganatului de potasiu în mediu bazic;
e) permanganatului de potasiu în soluţie acidă.
107. Catalizatorii folosiţi la hidrogenarea hidrocarburilor nesaturate pot fi:
a) Zn şi NaOH;
b) Ni;
c) Pt;
d) V2Os;
e) Pd.
108. Se pot oxida cu dicromat de potasiu şi acid sulfuric:
a) 1-pentena;
b) butanul;
c) propanul;
d) izopren;
e) 2,3-dimetil-2-butena.
109. Cloroprenul este:
a) 3-cloro-1,2-butadiena;
b) 2-cloro-1,3-butadiena;
c) produsul de adiţie a acidului clorhidric la vinilacetilenă;
d) un polimer important;
e) produsul obţinut prin eliminarea unui mol de HCI din 3-cloro-1-butenă.
110. Prin reacţia metanului cu amoniac şi oxigen (Pt/1000°C) se formează:
a) oxidul de propenă;
b) acidul acetic;
c) acidul cianhidric;
d) acrilonitrilul;
e) apa.
111. Referitor la clorura de vinil sunt corecte afirmaţiile:
a) se obţine prin adiţia HCI la etină, în prezenţa HgCh la 120-170°C;
b) se obţine prin adiţia HCI la etenă, în prezenţa HgCh la 120-l 70°C;
c) se obţine prin adiţia HCI la etenă, în prezenţa Cu2Clz/NlliCl la 120-170°C.
d) nu se poate polimeriza;
e) se poate polimeriza.
112. Alchena care prin oxidare cu dicromat de potasiu şi acid sulfuric formează o cetonă,
dioxid de carbon şi apă este:
a) 3-metil-2-pentena;
b) 2-metil-2-pentena;
c) 2,3-dimetil-1-pentena;
d) 3-metil-1-pentena;
e) 2-metil-1-pentena.
113. Care sunt afirmaţiile corecte referitoare la izopren?
a) prin reacţia de oxidare (K2Cr2O1/H+) formează acid lactic, dioxid de carbon şi apă;
b) prin reacţia de oxidare (K.2Cr2O1/H+) formează acid cetopropionic, dioxid de carbon şi
apă;
c) prin reacţia de polimerizare formează poliizopren;
d) prin reacţia de hidrogenare formează izopentan;
e) prin reacţia de oxidare (K2Cr2O1/H+) formează 2-metil-butantetrol.
39
114. Caracteristicile comune 1,3-butadienei şi ciclobutenei sunt:
a) prezintă doi atomi de carbon asimetric;
b) nu prezintă izomerie geometrică;
c) au N.E. = 2;
d) nu pot da reacţii de hidrogenare catalitică;
e) sunt izomeri de funcţiune cu 1-butina.
115. Referitor la alchine sunt corecte afirmaţiile:
a) densităţile alchinelor sunt puţin mai mari decât ale alcanilor şi alchenelor cu acelaşi
număr de atomi de carbon;
b) punctele de fierbere ale alchinelor sunt mai mici decât ale alchenelor cu acelaşi număr
de atomi de carbon;
c) punctele de fierbere ale alchinelor sunt puţin mai mari decât ale alcanilor şi alchenelor
cu acelaşi număr de atomi de carbon;
d) în seria omoloagă a alchinelor punctele de fierbere cresc cu creşterea masei
moleculare;
e) atomii de carbon implicaţi în tripla legătură sunt hibridizaţi sp2 •
a) în cicloalcani, atomii de carbon sunt hibridizaţi sp2 ca şi atomii de carbon implicaţi în
legătura dublă;
b) raportul dintre numărul de atomi de carbon şi hidrogen din alchine este 1 : 1;
c) alchinele sunt izomeri de funcţiune cu alcadienele;
d) alcadienele, alchinele şi cicloalchenele au N.E. = 2;
e) alchenele sunt hidrocarburi nesaturate aciclice.
117. Referitor la procesele de oxidare a alchenelor sunt corecte afirmaţiile:
a) se pot oxida, în prezenţa K.Mn04/}-faO\
b) sunt rezistente la oxidare;
c) la oxidare energică, se scindează atât legătura 1t cât şi cr;
d) se pot oxida, în prezenţa K.MnQ4/HQ·;
e) la oxidare blândă, se scindează numai legătura cr.
118. Cu combinaţii complexe ale unor metale tranziţionale reacţionează:
a) 3-metil-1-hexina;
b) 2-metil-1,3-butadiena;
c) etina;
d) 2-hexina;
e) vinilacetilena.
a) alcanii reacţionează prin procedee indirecte cu iodul şi fluorul;
b) reacţiile de izomerizare ale alcanilor au loc la temperaturi de 50-1oo 0c, în absenţa
catalizatorilor;
c) prin cracarea n-butanului la 400-600°C, rezultă metan, propenă, etan, etenă;
d) în reacţia de amonoxidare a metanului, raportul molar CH4/02 este 2:3;
e) reacţia de izomerizare completă a n-pentanului duce la obţinerea unui amestec de
izopentan şi neopentan.
120. Sunt corecte afirmaţiile:
a) 2-pentina poate reacţiona cu sodiu metalic;
b) 1-pentina poate reacţiona cu hidroxid de diaminoargint (I);
c) acetilena prin oxidare, cu KMnOJHO· formează acid etandioic;
d) 1-pentina şi 2-pentina se transformă în pentanal prin reacţia cu apa;
e) 1-pentina, aflată în amestec cu 2-pentina, se poate recunoaşte prin reacţia cu apă de
brom.
40
121. Acetilena dă reacţii de substituţie cu:
a) clorură diaminocuprică;
b) clorură de diaminocupru (I);
c) potasiu;
d) hidroxid de diaminoargint (I);
e) calciu.
122. Au aceeaşi nesaturare echivalentă:
a) cicloalcanii şi alcanii;
b) alchenele şi alchinele;
c) alcadienele, cicloalchenele, alchinele;
d) alchenele şi cicloalchenele;
e) alchenele şi cicloalcanii.
123. Care din următoarele amestecuri echimoleculare reacţionează cu aceeaşi cantitate de
clorură de diaminocupru (I)?
a) 1-butină+acetilenă+ 1-pentină;
b) acetilenă+fenilacetilenă+vinilacetilenă;
c) 1-butină+propină+2-butină;
d) 2-butină+vinilacetilenă+2-pentină;
e) alilacetilenă+vinilacetilenă+fenilacetilenă.
124. Afirmaţiile incorecte referitoare la 2-metil-2-butenă este:
a) prezintă izomerie geometrică cis-trans;
b) are formula moleculară CsHs;
c) are trei atomi de carbon primar;
d) are doi atomi de carbon cuaternar;
e) atomii de carbon implicaţi în dubla legătură prezintă hibridizare sp.
125. Afirmaţiile corecte referitoare la adiţia halogenilor la alchene sunt:
a) reacţia cu bromul are loc în prezenţa luminii;
b) reacţia nu decurge în aceleaşi condiţii pentru toţi halogenii;
c) reacţia cu fluorul are loc în prezenţa luminii;
d) adiţia de brom este instantanee şi este folosită pentru recunoaşterea alchenelor;
e) reacţia cu clorul sau bromul are loc în solvenţi inerţi.
126. Care sunt afirmaţiile incorecte referitoare la acetilura dipotasică?
a) are culoare roşie;
b) reacţionează uşor cu apa;
c) este un precipitat insolubil în apă;
d) explodează uşor;
e) are miros neplăcut.
127. Indicaţi afirmaţiile incorecte referitoare la alcani:
a) punctele de fierbere cresc cu ramificarea catenei;
b) se dizolvă în solvenţi polari;
c) densitatea scade cu creşterea numărului de atomi de carbon;
d) termenii gazoşi au miros specific;
e) se mai numesc parafine.
128. Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte?
a) clorura de benzil este o substanţă lacrimogenă şi se utilizează în sinteza organică;
b) tetraclorura de carbon este un lichid neinflamabil utilizat ca solvent;
c) cloroformul este un bun dizolvant al grăsimilor;
d) clorura de etenil este anestezic;
e) clorura de fenil se foloseşte la prepararea insecticidului DDT.
129. Care din afirmaţiile de mai jos referitoare la 2-metil-1,2,3,4-butantetrol sunt corecte?
a) este un poliol;
b) se poate obţine prin oxidarea blândă (în condiţii adecvate) a izoprenului;
41
c) prezintă doi atomi de carbon chiral;
d) prezintă doi atomi de carbon primar;
e) are NE=l.
130. Carbidul:
a) se mai numeşte carbură de calciu;
b) se poate obţine din var nestins şi cărbune în cuptoare electrice la 2500°C;
c) prezintă legătură ionică;
d) este stabil faţă de apă;
e) se foloseşte la recunoaşterea acetilenei.
131. Alegeţi grupul de hidrocarburi alifatice:
a) stiren, o-, m-, p-xilen;
b) toluen, etilbenzen, cumen;
c) izobutan, izopren, acetilenă;
d) neopentan, ciclohexan, 2-butenă;
e) naftalină, antracen, fenantren.
a) prin deshidratarea în condiţii adecvate a neopentanolului se obţine 2-metil-1-butena;
b) prin dehidrohalogenarea în condiţii adecvate a 3-cloro-2,2,4,4-tetrametil-pentanului se
obţine 2,2,4-trimetil-2-pentenă;
c) la arderea unui mol de n-hexan se obţin 6 moli de CO2 şi 7 moli de H2O;
d) la clorurarea 2-pentenei la 500°C se obţin doi produşi de reacţie;
e) la hidratarea în condiţii adecvate a I-butenei se obţine sec-butanol.
133. Alegeţi grupul de compuşi izomeri:
a) butan, I-butenă, 1-butină;
b) pentan, 1-pentenă, 1-pentină;
c) 1-hexenă, 2-hexenă, 3-hexenă;
d) 1,3-butadienă, 1-butină, ciclobutenă;
e) ciclopentan, ciclopentenă, ciclobutenă.
134. Derivatul diclorurat vicinal al etanului se numeşte:
a) clorură de etilen;
b) 1,2-dicloroetan;
c) 1, 1-dicloroetan;
d) clorură de etiliden;
e) clorură de etin.
135. Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt corecte?
a) în prezenţa peroxizilor, alchenele nesimetrice adiţionează hidracizi invers regulii lui
Markovnikov;
b) în prezenţa Na2O2, alchenele nesimetrice adiţionează doar HBr invers regulii lui
Markovnikov;
c) oxidul de_etenă se obţine prin oxidarea etenei cu reactiv Bayer;
d) în prezenţa peroxizilor, alchenele simetrice adiţionează hidracizi conform regulii lui
Markovnikov;
e) oxidul de etenă se obţine prin oxidarea etenei cu 02 din aer, în prezenţa Ag la 250°C.
136. Monomerii vinilici sunt monomeri de tipul CH2=CH-Y, unde Y poate fi:
a) -CI; b) -CN; c) -C6Hs; d) -Mg; e) -Na.
137. Alegeţi afirmaţiile incorecte referitoare la alcani:
a) legăturile C-H sunt nepolare;
b) sunt insolubili în apă;
c) au densitatea mai mare decât unitatea;
d) atomii de C au hibridizare sp2;
e) raportul dintre numărul atomilor de C şi H din moleculă este n/2n-2.
42
138. Neopentanul:
a) se mai numeşte 2,2-dimetilpropan;
b) are temperatura de fierbere mai mare decât a n-pentanului;
c) are catenă alifatică saturată aciclică ramificată;
d) prezintă legături covalente simple cr nepolare C-C şi C-H;
e) are un atom de qarbon terţiar.
139. Alcanii:
a) în funcţie de numărul de atomi de carbon pot fi în stare de agregare gazoasă, lichidă
sau solidă;
b) cu mai mult de trei atomi de carbon în moleculă, datorită orientării tetraedrice a
valenţelor atomilor de carbon în catenă au structură în formă de zig-zag;
c) sunt insolubili în apă;
d) inferiori au miros specific plăcut;
e) nu dau reacţie de substituţie.
140. 1-Metilciclohexena:
a) prin oxidare blândă în condiţii adecvate formează 1-metil-1,2-ciclohexandiol;
b) are un atom de carbon cuaternar;
c) are N.E = 2;
d) prezintă atomi de carbon în toate cele trei tipuri de hibridizare;
e) prezintă doar legături covalente simple cr nepolare C-C şi C-H.
a) 2, 4-dimetil-3-hexena prin oxidare energică în condiţii adecvate formează butanonă şi
acid izobutiric;
b) cicloalcanii au catenă aromatică mononucleară;
c) alchenele şi cicloalcanii au aceeaşi formulă generală CnH2n;
d) propena nu poate da în condiţii adecvate reacţia de adiţie antiMarkovnikov;
e) 3,4-dimetil-3-hexena poate da în condiţii adecvate reacţia de adiţie antiMarkovnikov.
142. În urma reacţiei cu un mol de sodiu în condiţii adecvate, acetilena devine:
a) compus ionic;
b) acetilură monosodică;
c) compus solubil în apă;
d) enol;
e) amfion.
a) alchinele cu legătură triplă marginală dau reacţii de substituţie cu formare de acetiluri;
b) adiţia acidului clorhidric la alchene simetrice are loc antiMarkovnikov;
c) adiţia apei la alchine, în condiţii adecvate se numeşte hidratare;
d) adiţia apei la alchine se numeşte hidroliză;
e) alcadienele în funcţie de poziţia legăturilor duble se clasifică în cumulate, conjugate şi
izolate.
144. Afirmaţiile corecte privind izomerii cis-trans sunt:
a) se deosebesc prin configuraţie;
b) au puncte de topire şi de fierbere diferite;
c) au puncte de topire şi de fierbere identice;
d) tautomeri;
e) mezoforme.
43
Răspunsuri:
1. d 52.c
2.c 53.c
3.d 54.e
4. b 55.a
5. e 56.c
6. b 57.d
7. C 58. b
8.d 59.d
9. C 60.d
10. b 61. b
11.e 62. C
12. b 63. C
13. C 64.e
14.a 65. b
15.d 66. b
16.e 67. b
17. b 68.d
18. b 69.a
19.c 70.e
20. e 71.d
21. b 72. b
22. b 73. C
23.c 74.e
24. b 75. b
25.a 76.a
26. b 77. C
27.e 78.e
28.c 79.e
29.a 80.d
30.d 81. b
31.d 82.a, b,c,d
32. b 83.a,c,d
33.d 84. b,c
34. b 85.a,c,d
35.e 86.a, C, e
36. b 87.a,c,d
37.c 88. b,d
38. b 89.a, b, c, d
39.a 90.a,e
40.a 91.c,d
41.d 92. b,d
42.d 93. b,c,d,e
43.e 94. b,c,d,e
44.d 95.a,d
45. b 96. b,d
46. b 97.a,e
47.c 98. b,e
48.d 99.a,c,d
49.d 100. b,c, d,e
50.e 101. b,d, e
51. b
44
102.a,c,e 124.a,b,d,e
103.b,c,d 125. b,d,e
104.d,e 126. a,c,d, e
105. b,e 127. a,b,c, d
106.c,e 128.a,b,c,e
107.b,c,e 129. a,b,c
108.a,d,e 130.a,b,c
109. b,c 131. C, d
110.c,e 132.c,d, e
111.a,e 133. c, d
112.c,e 134.a,b
113.b,c,d 135.b,e
114.b,c,e 136.a,b,c
115.a,c,d 137.c,d,e
116. c,d,e 138.a,c,d
117. a,c,d 139.a,b,c
118. a,c,e 140.a,b,c
119. a,c,d,e 141.a, C
120. b,c 142.a,b,c
121.b,c,d,e 143.a,c,e
122. c,e 144.a,b
123.a,b
45
2.2. Arene
1 *. Care din compuşii de mai jos prezintă izomerie optică?

a) izobutanol;
b) a-metilstiren;
c) izopren;
d) cloropren;
e) sec-butanol.
a) toluenul este în stare lichidă, iar naftalina este în stare solidă;
b) fenolul dă reacţie de substituţie la nucleu mai uşor decât acidul benzoic;
c) oxidarea benzenului are loc cu Oi/V2Os, 500°C;
d) naftalina are caracter aromatic mai puternic decât benzenul;
e) hexacloranul se mai numeşte gamexan.
3*. Câţi izomeri aromatici corespund formulei moleculare CsH10 (I) şi câţi dintre aceştia
dau prin oxidare cu K.MnQ4/JJ+ acizi policarboxilici din care se pot obţine anhidride acide
(II)?
a) I = 3 şi II = I;
b) I = 4 şi II =2;
c) I = 4 şi II = 1 ;
d)I=5şiII=l;
e) I= 5 şi II = 2.
4*. Dintre compuşii: fenantren (I), izopren (II), etenilbenzen (III), cumen (IV), antracen
(V), cel mai greu dă reacţii de adiţie:
a) I;
b) II;
c) III;
d) IV;
e) V.
5*. Adiţia clorului la benzen are loc:
a) în solvent inert (CCl4);
b) în prezenţa luminii (hv);
c) clorul nu se adiţionează la benzen;
d) în solvent inert (CS2);
e) în prezenţa AlCb.
6*. Benzenul se sulfonează în următoarele condiţii:
a) cu acid sulfuric diluat;
b) cu acid sulfuros;
c) cu acid sultbidric;
d) cu acid �ulfuric concentrat;
e) cu amestec sulfonitric.
7*. Formula moleculară a difenilului este:
a) C12H14;
b) C14H14;
c) C12H10;
d) C10H12;
e) C14H10.
8*. Prin clorurarea benzenului, în prezenţa FeCb, se obţine:
a) 1,3,5-triclorobenzen;
b) hexaclorociclohexan;
c) 1,4-diclorociclohexadiena;
d) I·,3-diclorobenzen;
46
e) monoclorobenzen.
9*. Acilarea arenelor, în prezenţa clorurii de aluminiu, se poate realiza cu:
a) cetone;
b) acizi carboxilici;
c) cloruri acide;
d) derivaţi halogenaţi;
e) alcooli.
10*. Hidrocarbura aromatică C9H12 prin a cărei clorurare catalitică se formează un singur
monocloroderivat este:
a) m-metil-vinilbenzenul;
b) p-metil-etilbenzenul;
c) 1,2,4-trimetilbenzenul;
d) 1,3,5-trimetilbenzenul;
e) cumen.
11 *. Prin clorurarea metilbenzenului cu doi moli de clor, la lumină, rezultă:
a) clorura de benziliden;
b) feniltriclorometan;
c) clorura de benzil;
d) para-clorotoluen;
e) orto-clorotoluen.
12*. Grupa -N02 este substituent:
a) de ordinul II, activează nucleul benzenic şi orientează substituţia în poziţia meta;
b) de ordinul I, activează nucleul benzenic şi orientează substituţia în poziţiile orto şi
para;
c) de ordinul I, dar nu influenţează substituţia ulterioară;
d) de ordinul II, dezactivează nucleul benzenic şi orientează substituţia în poziţia meta;
e) de ordinul II, dezactivează nucleul benzenic şi orientează substituţia în poziţiile orto
şi para.
13*. Care este denumirea corectă a hidrocarburii?
C6Hs-CH = -CH2-CHr-CH3
r
CH3
a) 5-fenil-4-metil-4-pentenă;
b) 1-fenil-2-metil-2-pentenă;
c) 1-fenil-3-metil-1-pentenă;
d) 2-propil-1-fenil-butenă;
e) l-fenil-2-metil-1-pentenă.
14*. Nitroderivaţii sunt compuşi organici ce conţin grupa -N02 legată direct de:
a) un atom de O;
b) un atom de N;
c) un atoin de C;
d) un atom de S;
e) un atom de X.
15*. Substituent de ordinul I este:
a) grupa -N02;
b) grupa -CONH2;
c) grupa -CN;
d) grupele -NHR;
e) grupele -COR.
16*. La clorurarea benzenului se foloseşte drept catalizator:
a) HgCh/cărbune poros;
1') HgS04;
47
c) NaOH;
d) FeCh;
e) H2S04 .
17*. Substituent de ordinul II este:
a) grupa -S03H;
b) grupa -NH2;
c) grupele -CH2X;
d) grupele -NR2;
e) grupa -CHJ.
18*. Alegeţi radicalii aril dintre: I) p-fenilen; II) vinil; ill) benziliden; IV) a-naftil; V)
hexil; VI) o-tolil:
a) III, IV, V;
b) II, III, IV;
c) IV, V, VI;
d) I, II, III;
e) I, IV, VI.
19*. Difenilmetanul se poate obţine prin reacţia de alchilare Friedel-Crafts dintre:
a) benzen şi clorură de benzii;
b) benzen şi clorobenzen;
c) metilbenzen şi clorobenzen;
d) benzen şi clorură de metil;
e) benzen şi clorură de benziliden.
20*. Se tratează benzenul succesiv cu 2 moli de clorură de acetil, în prezenţa clorurii de
aluminiu. Produsul de reacţie se reduce cu borohidrură de sodiu, apoi se deshidratează,
obţinându-se:
a) o-divinilbenzen;
b) p-divinilbenzen;
c) o-dietilbenzen;
d) m-divinilbenzen;
e) p-dietilbenzen.
21 *. Numărul arenelor izomere cu formula moleculară C10H14 ce formează prin oxidare la
catena laterală acid o-ftalic este:
a) 6; b)3; c) 4; d) 2; e) 7.
22*. La hidrogenarea completă a fenantrenului, raportul molar fenantren:hidrogen este:
a) 1:5; b) 1:7; c) 1:1 ; d) 1:6; e) 1:4.
23*. Prin nitrarea acidului benzensulfonic, la un raport molar acid benzensulfonic:a:tid
azotic = 1 :2, se obţine compusul:
a) acid 3-nitro-benzensulfonic;
b) acid 5-nitro-benzensulfonic;
c) acid 1-nitro-2,6-benzendisulfonic;
d) acid 3,5-dinitro-benzensulfonic;
e) acid 1 -nitro-3,5-benzendisulfonic.
24*. Care din reacţiile de mai jos nu este dată de toluen?
a) reacţia de nitrare cu HN03/H2S04;
b) reacţia de acilare cu CH3COCVA1Ch;
c) reacţia de sulfonare cu H2S04;
d) reacţia cu apa de brom;
e) reacţia de clorurare cu Ch/FeCh.
25*. Hidrocarbura cu formula moleculară C12H1s, cu 4 atomi de carbon primari, care prin
substituţie catalitică formează un singur derivat monosubstituit este:
a) 2,4,5-trimetil-n-propilbenzen;
h) 2,4,6-trimetil-n-propilben:1.en;
48
c) 2,4,6-trimetil-izopropilbenzen;
d) 2,3,4-trimetil-izopropilbenzen;
e) 2,6-dimetil-terţ-butilbenzen.
26*. Câţi izomeri ai trimetilbenzenului se pot scrie?
a) 2; b) 3; c) 4; d) 5; e) 6.
27*. Fenantrenul are nesaturarea echivalentă egală cu:
a) 10; b) 6; c) 8; d) 4; e) 9.
28*. Care este hidrocarbura cu formula C10H14 ce conţine un centru de chiralitate şi care
prin oxidare cu permanganat de potasiu şi acid sulfuric formează acid benzoic?
a) izobutilbenzen;
b) terţ-butilbenzen;
c) sec-butilbenzen;
d) 2,3-dimetil-etilbenzen;
e) 4-metil-n-propilbenzen.
29*. Alegeţi compuşii ce se pot oxida cu dicromat de potasiu în mediu acid: cumen (I);
etilbenzen (li); 1-butenă (III); butan (IV); antracen (V); ciclobutan (VI):
a) II şi VI;
b) III şi V;
C) I şi II;
d) IV şi VI;
e) III şi VI.
30*. Reacţia de adiţie a hidrogenului la benzen are loc:
a) în prezenţa luminii;
b) în condiţii normale;
c) în prezenţă de Ni, la 170-200°C;
d) la temperaturi ridicate;
e) benzenul nu dă reacţii de adiţie.
31 *. Care dintre compuşii de mai jos poate fi folosit în reacţia de acilare Friedel-Crafts?
a) clorura de alil;
b) clorura de acetil;
c) clorură de vinil;
d) clorura de n-propil;
e) clorura de etil.
32*. Prin introducerea a doi substituenţi, X şi Y, pe nucleul unui alchilbenzen, CdlsR,
vor rezulta:
a) 7 izomeri;
b) 6 izomeri;
c) 8 izomeri;
d) 1 O izomeri;
e) 4 izomeri.
33 *. În reacţia de oxidare reactivitatea arenelor scade în ordinea:
a) naftalină, benzen, antracen;
b) naftalină, fenantren, benzen;
c) benzen, naftalină, antracen;
d) antracen, naftalină, benzen;
e) benzen, antracen, naftalină.
34 *. Antracenul şi difenilul sunt hidrocarburi aromatice:
a) polinucleare cu nuclee condensate;
b) polinucleare cu nuclee condensate sau izolate;
c) polinucleare cu nuclee izolate;
d) policiclice condensate;
e) policiclice izolate.
49
35*. Reacţionează cu clor, în tetraclorură de carbon, următoarea hidrocarbură:
a) toluen;
b) difenil;
c) vinilbenzen;
d) 1,2-difeniletan;
e) o-xilen.
36*. Câţi monobromoderivaţi se pot obţine prin bromurarea catalitică a
p-dietilbenzenului?
a) 2; b) 4; c) I; d) 3; e) 5.
37*. Izopropilbenzenul poate fi obţinut prin reacţia:
a) benzen şi clorură de acetil, AlCb anhidră;
b) benzen şi clorură de metil, AlCb umedă;
c) alcool benzilic şi clorură de metil, AlCb umedă;
d) benzen şi clorură de propionil, AlCb anhidră;
e) benzen şi propenă, AlCb umedă.
38*. Derivaţii disubstituiţi ai benzenului pot prezenta:
b) izomerie geometrică;
c) izomerie de funcţiune;
d) izomerie de poziţie;
e) izomerie de conformaţie.
39*. Care este afirmaţia adevărată referitoare la distribuirea electronilor n din molecula
benzenului?
a) sunt cuplaţi doi câte doi formând trei legături duble alternante cu trei legături simple;
b) fiecare atom de carbon are câte un orbital monoelectronic;
c) toate răspunsurile anterioare sunt corecte;
d) sunt delocalizaţi şi distribuiţi uniform pe întreaga moleculă;
e) nici un răspuns anterior nu este corect.
40*. Punctul de topire al benzenului (+5,25°C) este superior celui al toluenului (-95,18°C)
deoarece:
a) are masă moleculară mai mică;
b) are structură simetrică;
c) are număr par de atomi de carbon;
d) prezintă numai atomi de carbon hibridizaţi sp2 care nu sunt dispuşi în acelaşi plan;
e) toluenul nu prezintă structură plană.
41 *. La sulfonarea etilbenzenului rezultă:
a) acid m-etilbenzensulfonic;
b) numai acid o-etil-benzensulfonic;
c) numai acid p-etilbenzensulfonic;
d) acid o-eţil- şi p-etilbenzensulfonic.
e) acid o-metil- şi p-metilbenzensulfonic.
42*. Etil-fenil-cetona se obţine, în prezenţa AlCh, în urma reacţiei dintre:
a) benzen şi clorură de acetil;
b) benzen şi clorură de propanoil;
c) benzen şi clorură de propil;
d) benzen şi propenă;
e) benzen şi clorură de etil.
43*. Formula moleculară a arenelor ce conţin 9 atomi de carbon şi au nesaturarea
echivalentă 5 este:
a) C9H12;
b) C9H1s;
c) C9H9;
50
d) C9H10;
e) C9H16-
44*. Compusul ce se obţine prin reacţia nitrobenzenului cu acidul sulfuric, la un raport
molar 1:1, este:
a) acid o-nitrobenzensulfonic;
b) acid m-nitrober17ensulfonic;
c) acid 1-nitro-2,4-benzendisulfonic;
d) acid 1-nitro-3,5-benzendisulfonic;
e) aci_d p-nitrobenzensulfonic.
45*. Despre care din compuşii de mai jos se poate afirma că, în funcţie de reacţiile pe care
le dă, posedă un caracter "saturat" pronunţat?
a) benzenul;
b) fenantrenul;
c) a-metil-naftalina;
d) antracenul;
e) naftalina.
46*. Referitor la oxidarea antracenului, este incorectă afirmaţia:
a) oxidarea se face cu dicromat de potasiu şi acid acetic
b) poziţiile cele mai reactive sunt 9 şi 1 O;
c) se oxidează mai uşor decât naftalina;
d) se oxidează mai greu decât naftalina;
e) se formează antrachinona.
47*. Prin oxidarea acetatului de o-erezii, urmată de hidroliză, rezultă:
a) acid m-hidroxibenzoic;
b) acid o-hidroxibenzoic;
c) acid benzoic;
d) acid p-hidroxibenzoic;
e) acid ftalic.
48*. Care din următoarele amestecuri de substanţe nu decolorează soluţia bazică de
permanganat de potasiu (KMnQ4 fHQ·)?
a) acetilenă şi benzen;
b) etenă şi etan;
c) acetilenă şi etenă;
d) etan şi benzen;
e) benzen şi propină.
49*. Formula generală corespunzătoare derivaţilor alchilaţi ai naftalinei este:
a) CnH2n-14;
b) CnH2n-6;
c) CnH2n-&;
d) CnH2n-12;
e) CnH2n-10.
50*. Prin oxidarea benzenului cu KMnQ4/HiSO4 se formează:
a) acid maleic;
b) acid oxalic;
c) anhidrida maleică;
d) 1,2-dihidroxibenzen;
e) reacţia nu are loc.
51*. Se dau următoarele hidrocarburi aromatice: p-metil-etilbenzenul (I), p-divinilbenzen
(11), o-xilen (III), propilbenzen (IV), p-xilen (V). Care sunt substanţele ce dau prin oxidare,
ca produs principal, acidul tereftalic?
a) I, IV, V;
b) I, II, V;
51
c) I, II, III, IV, V;
d) IV şi V;
e) III, IV, V.
52*. În succesiunile de reacţii de mai jos:
AICl3, anhidră + 2 Cl2, hv„ + 2 H20„
A + CH3CI B C - 2 HCI D
- HCI - 2 HCI
+HON(h/H:)804 + CH�l
„
A1Cl3. umedă c:at
A+E A H ►
F - H2 ► G ; - H20 • A1Cl),. anhidri K
- HC1
E este o hidrocarbură nesaturată, iar G este o hidrocarbură ce conţine 92,3% C şi
are masa moleculară 104. Care sunt substanţele A şi K?
a) A-toluenul, K-o-nitrotoluenul;
b) A-etilbenzenul, K-m-nitroetilbenzenul;
c) A-o-xilenul, K-1,3,5-trinitrobenzenul;
d) A-benzenul, K-nitrobenzenul;
e) A-benzenul, K-m-nitrotoluenul.
53*. Ştiind că A este primul termen din seria alcanilor care este substanţa E?
A + Cl2
hv
„ B + HCI
AICl3, anhidră + Cl2, hv„ + C6HJAICl3, anhidr \_
C6H6 _1 B .. C D E
- HCI - HCI - HCI
a) toluenul;
b) clorura de benzil;
c) difenilmetanul;
d) clorobenzenul;
e) clorura de benziliden.
54. Hidrocarbura aromatică mononucleară cu 8,7% H din succesiunea de reacţii de mai jos
este:
„A
hv +H 20/Na0H
B
-HCI -HCI
a) metilbenzenul;
b) p-xilenul;
c) toluenul;
d) o-xilenul;
e) m-xilenul.
55. Afirmaţiile incorecte referitoare la tetralină sunt:
a) se obţine prin hidrogenarea totală a naftalinei;
b) are caracter aromatic mai slab decât al naftalinei;
c) are caracter aromatic comparabil cu al benzenului;
d) are N.E. = 5;
e) are N.E. = 2.
56. Substituenţi de ordinul I sunt:
a)-N02;
b) -OH;
c) -S03H;
d) -NH2;
e)-OCH3.
57. Antrachinona este rezultatul oxidării antracenului:
a) în poziţiile 9,10;
b) în poziţiile 1,4;
c) cu dicromat de potasiu şi acid acetic;
52
d) cu reactiv Tollens;
e) cu reactiv Fehling.
58. Referitor la alchilarea benzenului, alegeţi afirmaţiile corecte:
a) se realizează cu izoalcani în prezenţa clorurii de aluminiu anhidră;
b) este o reacţie de substituţie;
c) este o reacţie Friedel-Crafts;
d) se realizează cu derivaţi halogenaţi cu reactivitate normală sau mărită, în prezenţa
clorurii de aluminiu anhidră;
e) se realizează cu alcooli, în prezenţa acidului sulfuric.
59. Alegeţi afirmaţiile incorecte referitoare la tetralină:
a) se obţine prin adiţia clorului la naftalină;
b) se obţine prin hidrogenarea totală a naftalinei;
c) se obţine prin oxidarea naftalinei;
d) este o hidrocarbură saturată cu două cicluri condensate;
e) este o hidrocarbură aromatică cu catenă laterală.
60. Care sunt afirmaţiile corecte referitoare la benzen?
a) se foloseşte la obţinerea de medicamente;
b) se foloseşte în industria maselor plastice;
c) se foloseşte ca materie primă la obţinerea cloroprenului;
d) se foloseşte la obţinerea cauciucului sintetic;
e) se foloseşte ca materie primă la obţinerea izoprenului.
61. Sunt hidrocarburi în stare de agregare solidă:
a) fenantrenul;
b) xilenii;
c) antracenul;
d) toluenul;
e) naftalina.
62. Care dintre reacţiile de mai jos pot fi date de toluen?
a) oxidarea;
b) substituţia;
c) polimerizarea;
d) alchilarea;
e) acilarea.
63. Sunt radicali aril:
a) fenil şi o-tolil;
b) a-naftil şi o-fenilen;
c) �-naftil şi p-fenilen;
d) benzil şi benziliden;
e) hexil şi benzil.
64. Care dintre derivaţii halogenaţi de mai jos pot fi folosiţi în reacţia de alchilare Friedel
Crafts?
a) clorura de alil;
b) clorura de benzii;
e) clorura de fenil.
65. Hidrocarburile aromatice cu mai multe nuclee benzenice condensate au următoarele
caracteristici:
a) sunt lichide;
b) dau reacţii de substituţie mai greu decât benzenul;
c) caracterul aromatic este mai slab decât al benzenului;
d) se oxidează mai uşor decât benzenul;
53
e) sunt solide.
66. Omologii superiori ai benzenului se pot obţine, în prezenta clorurii de aluminiu umede,
din benzen şi:
a) clorură de metil;
b) clorură de etil;
c) propenă;
d) clorură de acetil;
e) etenă.
67. Substituenţi de ordin II sunt:
a)-COOH
b)-CHO;
c)-CONH2;
d)-CH2NH2;
e)-CH2R
68. Printr-o reacţie Friedel-Crafts se pot obţine:
a) aldehida benzoică;
b) cwnenul;
c) acetofenona;
d) toluenul;
e) etilbenzenul.
a) acilarea arenelor este o reacţie de substituţie;
b) alchilarea arenelor cu alcooli se fac·e în prezenţa AlCh umedă;
c) sulfonarea arenelor se face cu amestec sulfonitric;
d) nitrarea arenelor este o reacţie de adiţie;
e) acilarea arenelor este o reacţie Friedel-Crafts.
70. Prin nitrarea benzenului, cu amestec sulfonitric, se pot obţine:
a) nitrobenzenul;
b) 1,4-dinitrobenzenul;
c) 1,2,5-trinitrobenzenul;
d) 1,3-dinitrobenzenul;
e) 1,3,5-trinitrobenzenul.
71. Referitor la benzen şi toluen sunt adevărate următoarele afirmaţii:
a) punctul de topire al toluenului este mai mare decât al benzenului;
b) sunt lichide;
c) sunt solubili în apă;
d) sunt solubili în solvenţi organici;
e) punctul de topire al toluenului este mai mic decât al benzenului.
a) substituenţii de ordinul II au în structura lor numai legături cr;
b) substituenţii de ordinul I orientează noul substituent în poziţia meta;
c) substituenţii de ordinul I, cu excepţia halogenilor, activează nucleul benzenic;
d) substituenţii de ordinul I, dezactivează nucleul benzenic;
e) substituenţii de ordinul II au în structura for cel puţin o legătură 1t.
73. Afirmaţiile incorecte sunt:
a) radicalul monovalent la catena laterală a toluenului se numeşte tolil;
b) radicalul monovalent la catena laterală a toluenului se numeşte benzii;
c) radicalul divalent la catena laterală a toluenului se numeşte benzii;
d) radicalul divalent al benzenului se numeşte fenilen;
e) radicalul monovalent la nucleul aromatic al toluenului se numeşte tolil.
74. Prin clorurarea toluenului, în prezenta luminii, se pot forma:
�-lll·1m· c1arome.an,
a) f'p fa ·
54
b) o-clorotoluen;
c) clorură de benzil;
d) clorură de benziliden;
e) p-clorotoluen.
75. Acizi ftalici se pot obţine prin oxidarea:
a) toluenul;
b) o-xilenul;
c) benzenul;
d) difenilul;
e) p-xilenul.
a) benzenul se oxidează cu permanganat de potasiu în mediu acid;
b) nitrarea benzenului se face cu acid azotic diluat;
c) reacţiile de adiţie decurg mai uşor la naftalină decât la benzen;
d) oxidarea antracenului cu dicromat de potasiu, în prezenţa acidului acetic, conduce la
antrachinonă;
e} adiţia clorului la benzen are loc în prezenţa FeCh.
77. Alegeţi dintre compuşii de mai jos pe cei care, prin nitrare cu amestec sulfonitric,
conduc Ia nitroderivaţi cu grupa funcţională grefată Ia un atom de carbon terţiar:
a) clorobenzenul;
b) etina;
c) toluenul;
d) 1-butina;
e) etilbenzenul.
78. Referitor Ia oxidarea omologilor benzenului afirmaţiile incorecte sunt:
a) se face cu permanganat de potasiu şi acid sulfuric;
b) în cazul catenelor laterale mai lungi, are loc la atomul de carbon direct legat de nucleul
aromatic;
c) conduce la formarea de anhidride acide;
d) se face în prezenţa Ah03;
e) se face cu dicromat de potasiu şi acid sulfuric.
79. În funcţie de structură oxidarea arenelor se poate face cu:
a) dicromat de potasiu şi acid acetic;
b) reactiv Fehling;
c) oxigen atomic provenit din sistemul oxidant KMnQ4/H+;
d) reactiv Tollens;
e) oxigen molecular şi catalizator V2Os, la temperaturi ridicate.
a) prin nitrarea naftalinei cu amestec sulfonitric se obţine a-nitronaftalina;
b) naftalina se hidrogenează mai greu decât benzenul;
c) prin oxidarea naftalinei cu Oi/V2Os la 350°C se obţine anhidrida ftalică;
d) naftalina are caracter aromatic mai pronunţat decât benzenul;
e) naftalina se oxidează mai greu decât benzenul.
81. Hidrocarburile aromatice cu N.E = 7 sunt:
a) a-nitronaftalina;
b) stirenul;
c) 1,4-dietilnaftalina;
d) m-divinilbenzenul;
e} 1,4-dimetilnaftalina.
82. În legătură cu oxidarea la naftalină, care sunt afirmaţiile corecte?
a) decurge mai greu, în comparaţie cu benzenul;
b) duce la formarea acidului tereftalic;
55
c) decurge mai uşor, în comparaţie cu benzenul ;
d) decurge mai greu ca la antracen;
e) duce la formarea antrachinonei.
83. Care din denumirile de mai jos sunt corecte?
a) 2,3-dimetilbenzen;
b) orto-xilen;
c) orto-dimetilbenzen;
d) 2-metil-etilbenzen;
e) 4-metil-etilbenzen.
84. În legătură cu naftalina afirmaţiile adevărate sunt:
a) are proprietatea de a sublima;
b) are caracter aromatic mai slab decât benzenul;
c) are caracter aromatic mai puternic decât benzenul;
d) este insolubilă în apă;
e) este insolubilă în solvenţi organici.
85. Care din arenele de mai jos nu prezintă izomerie optică?
a) izopropilbenzen;
b) izobutilbenzen;
c) etilbenzen
d) sec-butilbenzen;
e) terţbutilbenzen.
86. Nitroderivaţii nu se pot obţine prin:
a) nitrarea arenelor cu amestec sulfonitric;
b) nitrarea alcanilor cu amestec sulfonitric;
c) nitrarea arenelor cu acid azotic diluat;
d) nitrarea alcoolilor cu acid azotic;
e) nitrarea arenelor cu acid azotic concentrat.
87. Proprietăţile care vin în contradicţie cu structura Kekule a benzenului sunt:
a) benzenul se comportă ca o hidrocarbură având "caracter saturat", participă uşor la
reacţii de substituţie;
b) benzenul conduce la numai 3 derivaţi disubstituiţi (orto, meta şi para);
c) studiul benzenului prin difracţie cu raze X arată că distanţele dintre doi atomi de
carbon vecini sunt egale şi anume cu valoarea de 1,39 A, intermediară între lungimile
legăturilor C-C şi C=C;
d) structura Kekule corespunde raportului atomic C:H egal cu 1: 1 din formula moleculară
a benzenului, C6H6;
e) prezenţa celor trei duble legături în molecula benzenului este dovedită prin reacţia de
adiţie a hidrogenului la benzen (condiţii energice 170-200°C şi catalizator nichel).
88. Cumenul:
a) se mai numeşte izopropilbenzen;
b) se poate obţine din benzen şi clorură de izopropil, în prezenţă de AlCh anhidră;
c) se poate obţine din benzen şi propenă, în prezenţă de AlCh umedă;
d) are cinci atomi de carbon terţiar;
e) are NE=5.
a) prin sulfonarea benzenului se formează sulfat de fenil;
b) naftalina prin hidrogenare totală în prezenţă de AlCh anhidră se transformă în
tetralină;
c) reacţia benzenului cu clorură de benzoil în condiţii adecvate este o reacţie de
substituţie;
d) benzenul cu un mol de acid nitric în prezenţă de H2S04 se transformă în nitrobenzen;
e) reacţia toluenului cu clorură de acetil în condiţii adecvate este o reacţie de adiţie.
56
90. Care sunt afirmapile incorecte?
a) acidul 3-nitro-5-bromobenzoic se poate obţine plecând de la benzen prin succesiunea
de reacţii: alchilare, oxidare, nitrare, bromurare;
b) stirenul nu poate da reacţie de polimerizare;
c) derivaţii alchilaţi ai antracenului au formula generală CnH2n-1s;
d) anisolul are un substituent de ordinul II;
e) difenilul are NE=8.
a) aplicaţii practice ale benzenului - industria medicamentelor, industria coloranţilor,
obţinerea de insecticide, etc.;
b) aplicaţii practice ale toluenului - industria medicamentelor, industria coloranţilor,
industria explozivilor, etc.;
c) toluenul care a intrat în organism poate fi oxidat (în prezenţa unei enzime prezentă în
ficat) la acid benzoic uşor de eliminat prin urină;
d) n-propilbenzenul prin oxidare la catena laterală în condiţii adecvate formează acid
fenilacetic şi acid formic;
e) m-xilenul prin oxidare în condiţii adecvate formează acid tereftalic.
92. Ecuaţia reacţiei de oxidare a antracenului cu dicromat de potasiu în prezenţă de acid
acetic este:
x antracen+ x K 2Cr201+y CH3COOH➔x antrachinonă+ z CH3COOK+ z (CH3C00)3Cr+t H20
Afirmaţiile corecte sunt:
a) x= l, y=8, z=2, t=5;
b) antrachinona are NE=11;
c) antracenul dă uşor reacţii de substituţie;
d) antracenul nu se poate hidrogena;
e) antracenul este un compus polinuclear cu nuclee condensate.
93. Care din următoarele reacţii Friedel-Crafts (în condiţii adecvate) nu pot avea loc?
a) toluen+ clorură de izopropil;
b) clorobenzen+ clorură de etanoil;
c) benzen+ clorură de vinil;
d) clorobenzen+ clorură de vinil;
e) benzen+ clorură de fenil.
94. În care din reacţiile de mai jos, în condiţii adecvate se formează produşi de reacţie cu
caracter acid?
a) oxidarea toluenului;
b) oxidarea o-xilenului;
c) oxidarea p-xilenului;
d) hidrogenarea parţială a naftalinei;
e) hidrogenarea totală a naftalinei.
a) grupa-OH de la fenol este substituent de ordinul I şi activează nucleul benzenic;
b) grupa -COOH de la acidul benzoic este substituent de ordinul II şi dezactivează
nucleul benzenic;
c) benzenul dă greu reacţii de substituţie;
d) benzenul poate da reacţie de oxidare cu permanganatul de potasiu;
e) toluenul în prezenţa luminii poate da reacţii de substituţie la catena laterală.
96. Benzenul:
a) este solvent;
b) se foloseşte la prepararea medicamentelor, coloranţilor, etc.;
c) are caracter aromatic mai mare decât naftalina;
d) prin oxidare în condiţii adecvate formează intermediar acidul tereftalic;
e) sublimează.
57
Răspunsuri:
1.e 50.e
2.d 51. b
3.c 52.e
4.d 53.c
5. b 54.a, C
6.d 55.a, b,e
7. C 56. b,d,e
8. e 57.a, C
9.c 58. b,c,d,e
10.d 59.a, b,c,d
11.a 60.a, b,d
12.d 61.a,c,e
13.e 62.a, b,d,e
14.c 63.a, b,c
15.d 64.a, b,d
16.d 65. b,c,d,e
17.a 66.c,e
18.e 67.a, b,c
19.a 68. b,c,d,e
20.d 69. b,c,d
21. b 70.a,d,e
22. b 71. b,d,e
23.d 72.a, b,d
24.d 73. a, C
25. b 74.a,c,d
26. b 75. b,e
27.a 76.a, b,e
28.c 77.a, c,e
29. b 78.c,d,e
30.c 79.a,c,e
31. b 80. b,d,e
32.d 81.c,e
33.d 82.c,d
34. b 83. b,c, d, e
35.c 84. a, b, d
36.c 85.a, b,c,e
37.e 86. b,c,d,e
38.d 87.a, b, c
39.d 88.a, b,c
40. b 89.c,d
41.d 90. b,d
42. b 91.a, b,c
43.d 92.a, b,e
44. b 93.c,d,e
45.a 94.a, b,c
46.d 95.a, b,e
47. b 96.a, b,c
48.d
49.d
58
3. Compuşi halogenaţi
1 *. Care este afirmaţia incorectă?

a) clorura de fenil poate hidroliza în condiţii foarte energice, soluţii apoase concentrate de
KOH sau NaOH (concentraţii mari de ioni hidroxid, HO·) la temperatură şi presiune
foarte ridicate;
b) clorura de alil şi clorura de benzi! au reactivitate mărită;
c) legătura C-X se formează prin întrepătrunderea unui orbital p al atomului de halogen
cu un orbital hibrid al atomului de carbon (sp3 sau sp2);
d) dehidrohalogenarea compuşilor monohalogenaţi cu reactivitate normală, în condiţii
adecvate, este o reacţie de eliminare;
e) hidroliza în mediu bazic a compuşilor monohalogenaţi cu reactivitate normală conduce
la formarea de acizi monocarboxilici.
2*. În urma reacţiei dintre acid benzensulfonic şi clorură de vinil, în prezenţa clorurii de
aluminiu anhidre, rezultă:
a) acid m-vinilbenzensulfonic;
b) amestec de acid o-vinilbenzensulfonic şi p-vinilbenzensulfonic;
c) acid 3-etenilbenzensulfonic;
d) acid m-benzendisulfonic;
3*. Prin hidroliza bazică a derivaţilor dihalogenaţi geminali ai p-metil-n-propilbenzenului
rezultă:
a) două aldehide şi trei cetone;
b) o aldehidă şi trei cetone;
c) trei aldehide şi trei cetone;
d) două aldehide şi două cetone;
e) trei aldehide şi o cetonă.
4*. Dacă substanţa X este al patrulea termen din seria de omologi ai alchenelor şi are un
atom de carbon terţiar în moleculă, care este substanţa Y, din reacţia de mai jos?
X+Br2 ->Y
a) 1,2-dibromopentan;
b) 1,3-dibromopentan;
c) 1,4-dibromopentan;
d) 2,3-dibromopentan;
e) 2,4-dibromopentan.
5*. 1,2,3-Tricloropropanul se obţine din clorura de alil prin:
a) adiţia HCI;
b) reacţia cu Ch la lumină;
c) adiţia HCI, urmată de eliminare;
d) adiţia Ch, în prezenţa unui solvent inert;
e) reacţia cu Ch, în prezenţa FeCb.
6*. Care este formula generală a derivaţilor monohalogenaţi alifatici saturaţi?
a) CnH2n+iX;
b) CnH2n-1X;
c) CnH2n+1X;
d) CnH2nX;
e) CnHnX.
7*. Compusul monobromurat alifatic cu N.E. = 1 este:
a) bromura de alil;
b) bromura de neopentil;
c) bromura de benzil;
d) bromura de benziliden;
59
e) bromura de terţbutil.
8*. Numărul minim de atomi de carbon al unui derivat monoclorurat saturat care poate
prezenta izomerie de poziţie a clorului este:
a) 6; b) 2; c) 3; d) 5; e) 4.
9*. Hidrocarbura aromatică cu formula C9H12 care prin bromurare, în prezenţa bromurii
ferice, dă un singur monobromoderivat este:
a) m-metil-etilbenzenul;
b) 4-metil-etilbenzenul;
c) izopropilbenzenul;
d) cumenul;
e) 1,3,5-trimetilbenzenul.
10*. Hexaclorociclohexanul se obţine prin:
a) clorurarea ciclohexanului;
b) adiţia acidului clorhidric la benzen, în prezenţa luminii;
c) adiţia clorului la benzen, în prezenţa luminii;
d) clorurarea benzenului, în prezenţa AlCh;
e) adiţia clorului la benzen, în prezenţa Pt la 250 °C.
11 *. Clorurarea toluenului cu 3 moli de Ch, în prezenţa luminii, conduce la:
a) p-clorotoluen;
b) feniltriclorometan;
c) o- şi p-clorotoluen;
d) clorură de benzil;
e) clorură de benziliden.
12*. Clorobenzenul poate reacţiona în condiţii adecvate cu:
a) cianuri alcaline;
b) magneziu;
c) amoniac;
d) benzen;
e) toluen.
13*. Compusul halogenat care are denumirea corectă, conform IUPAC, este:
a) 4-cloro-2-metil-butan
b) 5-cloro-5-metil-hexan;
c) 3-bromo-3-n-propil-pentan;
d) 3-bromo-3-etil-hexan;
e) 2-cloro-4-hexenă.
14 *. În prezenţa AlCb anhidră nu este posibilă una din reacţiile:
a) clorură de benzii cu toluen;
b) clorură de etil cu etilbenzen;
c) cumen cu clorură de n-propil;
d) clorobenzen cu clorură de vinil;
e) clorură de benzii cu benzen.
15*. Prin reacţia dintre bromobenzen şi HBr, în prezenta AlBn anhidră, rezultă:
a) m-dibromobenzen;
b) bromură de benzi!;
c) o- şi p-dibromobenzen;
d) 1,3,5-tribromobenzen;
e) nu reacţionează.
16*. Eliminarea hidracizilor din derivaţii halogenaţi R-CH2-CH2-X este posibilă:
a) în prezenţa KOH la rece;
b) la cald, cu baze tari, în mediu alcoolic;
c) în prezenţa H2S04;
d) la rece, în mediu alcoolic;
60
e) în prezenţa NaOH la cald.
17*. Prin hidroliza în mediu bazic a unui amestec de tetrabromoetani izomeri rezultă:
a) o dialdehidă şi un hidroxiacid;
b) o dicetonă şi un hidroxiacid;
c) doi hidroxiacizi;
d) doi cetoacizi;
e) două aldocetone.
18*. Referitor la hidroliza în mediu bazic a compuşilor
CH3-CH2-CH2-CHCh şi CH3-CH2-CH2-CCb
sunt adevărate afirmaţiile:
a) rezultă produşi de reacţie diferiţi.
b) rezultă acelaşi produs de reacţie;
c) are loc în prezenţa unor catalizatori diferiţi;
d) compuşii rezultaţi sunt alcooli;
e) se desfăşoară în condiţii de reacţie diferite.
19*. În extinctoarele pentru incendii se foloseşte:
a) clorura de benzil;
b) clorura de metilen;
c) clorura de vinil;
d) tetraclorura de carbon;
e) cloroformul.
20*. Care din următorii compuşi halogenaţi are reactivitate normală?
a) 2-clorpropena;
b) clorura de alil;
c) 2-cloropropan;
d) clorură de vinil;
e) monoclorobenzen.
21*. Compusul cu grupa funcţională monovalentă este:
a) CH3-CH2-CH2 -COOH;
b) CH3-CH2-CH2-CN;
c) CH3-CH2-CH2-CHO;
d) CH3-CH2-CH2-CH2-Cl;
e) CH3-CH2-CH2-CO-CH3.
22*. Hidroliza în mediu bazic a feniltriclorometanului conduce la:
a) acid benzoic;
b) aldehida benzoică;
c) alcool benzilic;
d) acetofenonă;
e) acid fenilacetic.
23*. Compuşii dihalogenaţi geminali dau prin hidroliză în mediu bazic:
a) numai cetone;
b) alcooli;
c) compuşi carbonilici;
d) dioli geminali stabili;
e) dioli vicinali.
24*. Compuşii trihalogenaţi geminali formează prin reacţii de hidroliză în mediu bazic:
a) hidroxialdehide;
b) hidroxicetone;
c) trioli geminali stabili;
d) atât hidroxialdehide cât şi hidroxicetone;
e) acizi carboxilici.
61
25*. Ce rezultă în reacţia toluenului cu clorura de benzii, în prezenta AICb anhidră?
a) difenilmetan;
b) meta-clorodifenilmetan;
c) orto- şi para-clorodifenilmetan;
d) orto- şi para-metildifenilmetan;
e) reacţia menţionată nu este posibilă.
26*. Prin hidroliza în mediu bazic a compuşilor monohalogenaţi alifatici saturaţi rezultă:
a) alcooli;
b) aldehide sau cetone;
c) dioli;
d) acizi;
e) compuşi hidroxicarbonilici.
27*. Care sunt reacţiile ce au loc la tratarea clorurii de sec-butil cu o soluţie apoasă de
NaOH şi separat, la cald, cu soluţie alcoolică de NaOH?
a) în ambele cazuri nu se întâmplă nimic;
b) în primul caz substituţie, în al doilea caz eliminare;
c) în ambele cazuri, reacţii de eliminare;
d) în ambele cazuri, substituţii;
e) în primul caz eliminare şi, în al doilea caz, substituţie.
28*. Care din reacţiile menţionate poate fi folosită pentru obţinerea p-cloro-toluenului?
a) p-clorofenol şi CH3CI/AICb anhidră;
b) toluen şi Ch/FeCb;
c) clorobenzen şi Ch/FeCb;
d) toluen şi HCI;
e) nici una dintre reacţiile de mai sus.
29*. Care este izomerul corespunzător formulei moleculare C1H6Ch ce poate hidroliza în
mediu bazic?
a) clorură de benziliden;
b) p-clorotoluen;
c) clorură de benzil;
d) o-clorotoluen;
e) m-clorotoluen.
30*. Care este compusul ce nu reacţionează cu o soluţie apoasă de hidroxid de sodiu?
a) clorură de sec-butil;
b) clorură de fenil;
c) clorură de alil;
d) clorură de n-propil;
e) clorură de izopropil.
31 *. Compusul care dă cel mai uşor reacţia de hidroliză, în soluţie apoasă de hidroxid de
sodiu, este:
a) C6Hs-CH2-Cl;
b) CI-C6fu-CH3;
c) C10H1Cl;
d) Br-C6fu-C2Hs;
e) C6HsBr.
32*. Câţi izomeri se pot obţine prin monoclorurarea, la 500°C, a hidrocarburilor aciclice cu
formula moleculară C4ffs?
a) 5; b) 2; c) 4; d) 3; e) 6.
33*. În urma clorurării fotochimice a metanului se obţine un amestec de:
a) triclorometan şi tetraclorometan;
b) mono- şi diclorometan;
c) ·mono-, di- şi triclorometan;
62
d) mono-, di- şi tetraclorometan;
e) mono-, di-, tri- şi tetraclorometan.
34 *, Care din afirmaţiile de mai jos este incorectă?
a) clorofonnul se foloseşte ca anestezic în medicină;
b) clorura de metil este agent frigorific;
c) monoclorobenzenul este materie primă pentru obţinerea DDT-ulm;
d) clorura de benzii este substanţă lacrimogenă;
e) clorura de metil se mai numeşte şi chelen.
35*. Care este substanţa A din schema de mai jos?
+ 2 H20/NaOJ:J.
A + Br2__. B fH...-- CH2
- 2 HBr
.,_ I
OH OH
a) etina;
b) etanul;
c) etena;
d) metanul;
e} acetilena.
36*. Se dau reacţiile:
hv
A + Cl2-=--+ B + HCI
NaOH„
B + HOH C + HCI
Compusul A este o hidrocarbură, iar din 9,2 g compus C, prin tratare cu sodiu, rezultă
2,24 litri hidrogen (condiţii normale).
Care sunt substanţele A şi C?
a) etanul, etanolul;
b) metanul, etanolul;
c) etena, etanolul;
d) metanul, metanolul;
e) etanul, metanolul.
37. Care sunt reacţiile prin care compuşii monohalogenaţi cu reactivitate normală sau
mărită formează o nouă legătură C-C?
a) reacţia cu apa;
b) reacţia cu aminele;
c) reacţia cu arenele, în prezenţa AlCb anhidră;
d) reacţia cu amoniacul;
e) reacţia de alchilare Friedel Crafts.
38. Sunt compuşi halogenaţi cu reactivitate mărită:
a) clorura de alil;
b) clorura de izopropil;
c) clorura de metil;
d) clorura de benzii;
e) clorura de vinil.
39. Formează amine prin reacţia cu amoniacul:
a) clorura de fenil;
c) clorobenzenul;
e) clorura de vinil.
40. Compusul CxHyClytx este saturat şi poate avea formulele:
a) C2H4Cl;
b) C2H2Cl;
63
c) CsH10Ch;
d) C3H3Cl;
e) C4HsCh.
41. Compuşi monohalogenaţi cu N.E. = 4 sunt:
a) clorura de fenil;
b) iodura de neopentil;
c) clorura de benzil;
d) iodura de izopropil;
e) o-clorotoluenul.
42. Referitor la 1,2-diclorociclobutan, sunt corecte afirmaţiile:
a) se poate obţine prin reacţia de adiţie a clorului la ciclobutenă;
b) atomii de carbon sunt hibridizaţi sp2 ;
c) atomii de carbon sunt hibridizaţi sp3 ;
d) se poate obţine prin reacţia de substituţie a clorului la ciclobutenă;
e) prezintă izomerie geometrică.
43. Reacţiile date atât de clorura de benzii cât şi de clorura de sec-butii sunt:
a) reacţia cu amoniacul;
b) reacţia de hidroliză;
c) reacţia cu arenele, în prezenţa AlCh anhidră;
d) reacţia Friedel-Crafts;
e) reacţia de hidratare.
44. Referitor la derivaţii halogenaţi, sunt corecte afirmaţiile?
a) sunt solubili în apă;
b) pot fi utilizaţi ca intermediari în sinteza organică;
c) pot fi utilizaţi ca anti dăunători;
d) termenii lichizi pot fi folosiţi ca şi solvenţi;
e) sunt insolubili în solvenţi organici.
45. Benzenul poate da reacţie Friedel-Crafts cu:
a) clorura de metil;
b) clorura de fenil;
c) clorura de n-butil;
d) clorura de vinil;
e) clorura de alil.
46. Care din următorii compuşi pot da prin hidroliză în mediu bazic (NaOH), alcooli?
a) 3-bromopropena;
b) bromofenilmetanul;
c) bromura de izopropil;
d) bromura de fenil;
e) 2-bromopropena.
47. Într-o singura etapă, în condiţii adecvate, compuşii monohalogenaţi cu reactivitate
normală se pot transforma în:
a) amine;
b) aldehide;
c) alchine;
d) cetone;
e) alcooli.
a) în mediu bazic, hidrolizează toţi compuşii halogenaţi, indiferent de reactivitatea lor;
b) amoniacul reacţionează cu toţi compuşii halogenaţi, indiferent de reactivitatea lor;
c) amoniacul poate reacţiona cu compuşii monohalogenaţi alifatici saturaţi;
d) la alchilarea arenelor (Friedel-Crafts) pot participa compuşi monohalogenaţi cu
halogenul legat de un atom de carbon hibridizat sp2 ;
64
e) la alchilarea arenelor (Friedel-Crafts) pot participa compuşi monohalogenaţi cu
halogenul legat de un atom de carbon hibridizat sp3•
49. Compuşii halogenaţi ce formează prin hidroliză bazică acizi monocarboxilici
•. · sunt:
a) 1, 1-dicloropropanul;
b) 1,1-diclorobutanul;
c) 1, 1,2-tricloropropanul;
d) triclorofenilmetanul;
e) 1, 1, 1-triclorobutanul.
50. Sunt folosite ca insecticide:
a) cloroformul;
b) clorura de etil;
c) DDT-ul;
d) clorura de vinil;
e) naftalina.
51. Ca agenţi frigorifici se folosesc:
a) clorura de metil;
b) clorura de etil;
c) freonul;
d) monoclorobenzenul;
e) tetraclorura de carbon.
52. Ce compuşi halogenaţi se folosesc pentru obţinerea compuşilor macromoleculari?
a) clorura de vinil;
b) tetrafluoroetena;
c) 2-cloro-1,3-butadiena;
d) clorura de benzil;
e) clorobenzenul.
53. În ce condiţii se realizează eliminarea de hidracid din derivaţi halogenaţi, în vederea
obţinerii alchenelor?
a) la cald, cu baze tari, în soluţii alcoolice;
b) la rece, cu baze tari, în soluţie apoasă;
c) la cald, cu hidroxid de sodiu, în soluţie etanolică;
d) la cald, cu baze tari, în soluţie apoasă;
e) la rece, cu acizi tari, în soluţie apoasă.
54. Clorurarea unui mol de ortoxilen, la lumină, cu 2 moli de clor, conduce la:
1
; I
c1
I
CH2Cl
;
CH3
I ; I
CHCl2
;
CHCl2
I
CH2Cl
a) � b) CX c) CX d) CX e) CX
CI � CH3 � CH3 � CHCl2 � CH3 � CH2CI
CI
55. Compuşii monohalogenaţi cu reactivitate normală sau mărită pot reacţiona cu:
a) clorură de sodiu;
b) apă;
c) amoniac;
d) clorură de potasiu;
e) acid acetic.
56. Dintre compuşii de mai jos, indicaţi-i pe cei care nu pot fi obţinuţi printr-o reacţie
cu apa:
a) compuşi alifatici dihalogenaţi;
b) aldehide;
c) cetone;
d) acizi carboxilici;
e) compuşi alifatici monohalogenaţi.
65
57. Etilfenilcetona se poate obtine prin:
a) hidroliza bazică a 1-fenil-1,2-dicloropropanului;
b) hidroliza bazică a 1-fenil-1,1-dicloropropanului;
c) hidroliza bazică a 1,1-dicloro-2-fenilpropanului;
d) acilarea benzenului cu clorură de propanoil, în prezenţa AlCb;
e) alchilarea benzenului cu clorură de n-propil, în prezenţa AlCh.
58. Alegeţi afirmatiile incorecte referitoare Ia clorura de vinil şi cloropren:
a) sunt compuşi halogenaţi cu reactivitate mărită;
b) au aceeaşi formulă moleculară;
c) se pot obţine folosind ca materie primă acetilena;
d) au acelaşi conţinut de clor';
e) polimerizează.
59. Reacţionează cu apa de brom:
a) m-xilenul;
b) toluenul;
c) benzenul;
d) 1,2-dibromoetena;
e) m-divinilbenzenul.
60. În condiţii adecvate, p-clorotoluenul reacţionează cu:
a) Ch/lumină;
b) Ch/FeCb;
c) CH3Cl/AlCh anhidră;
d) Mg;
e) NH3.
61. Compuşii halogenaţi se clasifică după următoarele criterii:
a) natura atomului de halogen;
b) natura radicalului de hidrocarbură de care se leagă atomul sau atomii de halogen;
c) poziţia atomilor de carbon;
d) numărul de atomi de carbon;
e) numărul de atomi de halogen.
62. Alegeţi afirmaţiile incorecte referitoare la compuşii halogenaţi:
a) sunt substanţe solubile în grăsimi, benzen;
b) se pot obţine prin reacţii de substituţie şi adiţie;
c) au reactivitate diferită, în funcţie de natura atomului de carbon de care se leagă
halogenul;
d) sunt substanţe solubile în apă;
e) halogenii se leagă numai de atomi de carbon hibridizat sp2 •
63. Care dintre compuşii de mai jos sunt folosiţi ca anestezice?
a) halotanul;
c) cloroformul;
d) clorobenzenul;
e) clorura de etil.
64. Care sunt afirmaţiile corecte referitoare Ia· reacţia dintre toluen şi clorură de alil, în
prezenţa clorurii de aluminiu anhidre?
a) este o reacţie de substituţie;
b) produşii de reacţie sunt o- şi p-aliltoluen; ·
c) este o reacţie de alchilare, Friedel-Crafts;
d) substratul reacţiei este toluenul;
e) este o reacţie de adiţie.
65. Se obţin prin reacfii de substituţie:
a) c1orura de metil se obţine din metan şi clor la lwnină;
66
b) clorura de benzii se obţine din toluen şi clor la lumină;
c) hexaclorociclohexanul se obţine din benzen şi clor la lumină;
d) clorura de alil se obţine din propenă şi clor la 500°C;
e) clorura de fenil se obţine din benzen şi clor în prezenţă de FeCb.
66. Halogenul este în poziţie alilică în:
a) H2C=C-X;
b) H2C=CH-CH2-X;
c) C6Hs-CH2-X;
d) CH3-CH=CH-CH2-X;
e) H2C=CX-CH3.
67. Clorura de propionil şi clorura de izopropil au următoarele proprietăţi. comune:
a) sunt izomeri de funcţiune;
b) dau reacţii de substituţie cu nitrobenzenul;
c) dau reacţii de hidroliză;
d) au aceeaşi nesaturare echivalentă;
e) au aceeaşi formulă moleculară.
68. Care dintre următoarele asocieri de substanţe se referă la un reactant şi produsul său
de hidroliză, în mediu bazic?
a) 1,2-dicloropropanul - un diol vicinal;
b) clorura de vinil - alcool etilic;
c) clorura de benzil - alcool benzilic;
d) clorura de alil- alcool nesaturat;
e) clorura de alil - alcool cu formula moleculară C3H6O şi NE= 1.
69. Clorura de benzii:
a) este C6Hs-CH2-Cl;
b) are reactivitate mărită;
c) dă reacţia de hidroliză în mediu bazic;
d) nu poate reacţiona cu amoniacul;
e) este o substanţă lacrimogenă.
a) clorura de vinil este monomer ce se foloseşte pentru obţinerea de mase plastice;
b) clorura de etil se foloseşte pentru obţinerea tetraetilplumbului;
c) cloroformul se foloseşte ca anestezic în medicină;
d) tetraclorura de carbon se foloseşte ca solvent;
e) clorura de metil se foloseşte ca insecticid.
71. Chelenul:
a) are acţiune narcotică;
b) este un anestezic local;
c) este clorura de metil;
d) este un derivat dihalogenat geminal;
e) este un derivat dihalogenat vicinal.
72. Care din compuşii halogenaţi de mai jos reacţionează cu amoniacul?
a) CH3-CH(Cl)-CH3;
b) C6Hs-CH2-Cl;
c) CH3-CH=CH-Cl;
d) CH2=CH-Cl;
e) C6Hs-Cl.
a) clorura de metin se mai numeşte cloroform;
b) clorura de etiliden este un derivat dihalogenat geminal;
c) halotanul prezintă în moleculă doi atomi de fluor;
d) clorura de metilen este un derivat monohalogenat;
e) clorura de alil şi clorura de propargil sunt izomeri de funcţiune.
67
Răspunsuri:
1.e 38.a,d
2.e 39.b,d
3.d 40.c,e
4.a 41.a,c,e
5.d 42.a,c,e
6.c 43. a,b,c,d
7.a 44.b,c,d
8.c 45.a,c,e
9.e 46.a,b,c
10.c 47.a,e
11.b 48.a,b,d
12.b 49.d,e
13.d 50.c,e
14.d 51.a,b,c
15.e 52.a,b,c
16.b 53. a, C
17.a 54.d,e
18.a 55.b,c
19.d 56.a,e
20.c 57.b,d
21. d 58.a, b,d
22.a 59.d,e
23.c 60.a,b,c,d
24.e 61.a,b,e
25.d 62.d,e
26.a 63.a,c,e
27.b 64.a,b,c,d
28.b 65.a,b,d,e
29.a 66.b,d
30.b 67.b,c
31.a 68.a,c,d,e
32.a 69.a,b,c,e
33.e 70.a,b,c,d
34.e 71.a, b
35.c 72.a,b
36.a 73.a,b
37.c, e
68
4. Alcooli. Fenoli
1 *. Afirmaţia incorectă referitoare la etanol este:

a) la un consum cronic, are acţiune depresivă;
b)se mai numeşte "spirt alb";
c)se foloseşte la sinteza de medicamente;
d) este antidot în intoxicaţia cu metanol;
e) sub acţiunea alcooldehidrogenazei se oxidează la aldehidă formică, compus toxic
pentru organism.
2*. Se poate obţine fenol prin:
a)hidroliza clorurii de benzil în soluţie concentrată de NaOH;
b) hidroliza clorobenzenului în soluţie concentrată de NaOH, temperatură şi presiune
foarte ridicate ( condiţii energice);
c)hidroliza clorobenzenului în mediu bazic;
d)oxidarea n-propilbenzenului în condiţii adecvate;
e)reducerea benzaldehidei.
3*. Câţi alcooli secundari au formula moleculară CsH120?
a)5; b)2; c)l; d)4; e)3.
4*. 2-Metil-2-hexanolul se poate obţine prin hidratarea:
a) 2-heptenei;
b) 3-metil-1-hexenei;
c) 2,3-dimetil-1-pentenei;
d) 2-metil-1-hexenei;
e) 1-heptenei.
5*. Cum se poate obţine 3-hidroxi-ciclopentena pornind de la ciclopentenă?
a) printr-o reacţie de substituţie;
b) printr-o reacţie de oxidare cu permanganat de potasiu, în soluţie slab bazică;
c) printr-o reacţie de substituţie alilică, urmată de o hidroliză bazică;
d) printr-o reacţie de adiţie a apei;
e) prin topire alcalină.
6*. 3-Metil-1-butanolul se obţine din 1,1-dicloro-3-metilbutan prin:
a) tratare cu hidroxid de potasiu;
b) hidroliză în mediu bazic;
c) hidroliză în mediu bazic şi deshidratare;
d) hidroliză în mediu bazic, oxidare, reducere;
e) hidroliză în mediu bazic, eliminare de apă şi reducere.
7*. Câţi alcooli secundari, cu formula moleculară C6Ht40, există?
a)8; b) 14; c) 10; d) 7; e)9.
8*. Substanţele organice care prin hidroliză în mediu bazic, formează numai alcooli
primari sunt de tipul:
a) R-CH2-X;
b) R-CHX-R;
c) R-CX3;
d) R-CHX2;
e) R-CX2-R.
9*. Indicaţi alcoolul cu formula moleculară C6Ht40 care, la deshidratarea cu acid sulfuric
formează o alchenă, iar aceasta prin oxidare cu dicromat de potasiu şi acid sulfuric se
transformă în acetonă şi acid propionic:
a) 2-hexanolul;
b) 3,3-dimetil-2-butanolul;
c) 2,3-dimetil-2-butanolul;
d) 2,2-dimetil-2-butanolul;
69
e) 2-metil-2-pentanolul.
10*. Indicaţi compusul ce reacţionează cu hidroxid de sodiu:
a) metoxibenzenul;
a) hidrochinona;
b) alcoolul benzilic;
c) n-butanolul;
d) 1,2,3-propantriolul.
11 *. În care din următoarele reacţii se formează alcool sec-butilic?
a) adiţia apei la 1-butină;
b) adiţia apei la 2-butină;
c) adiţia apei la 2-butenă;
d) hidroliza 1-cloro-butanului;
e) reducerea butanalului.
12*. Care din următoarele reacţii nu poate fi dată de fenol?
a) reacţia cu hidroxidul de sodiu;
b) reacţia cu acidul sulfuric;
c) reacţia cu acidul azotic/H2SO4;
d) reacţia cu clorura de benzoil/AlCh;
e) reacţia cu clorura de sodiu.
13*. Care din afirmaţiile de mai jos referitoare la fenol este incorectă?
a) are acţiune antiseptică;
b) este foarte puţin solubil în apă;
c) este o substanţă toxică şi corozivă;
d) are caracter slab acid;
e) are caracter slab bazic.
14*. Care este denumirea compusului Y din reacţia de mai jos?
C6Hs-O·Na+ + Y -> C6HsOH + CH3 COO·Na+
a) clorură de acetil;
b) clorură de metilen;
c) acid acetic;
d) clorură de metil;
e) clorură de etil.
15*. Una din substanţele următoare, tratată cu clorură de acetil duce la formarea
acetatului de fenil:
a) toluenul;
b) acetofenona;
c) metanolul;
d) fenolul;
e) fenoxidul de sodiu.
16*. o-Hidroxi-metoxibenzenul:
a) este un difenol;
b) este un diol;
c) are un OH fenolic şi un OH alcoolic;
d) are funcţiile fenol şi eter;
e) are funcţiile alcool şi eter.
17*. Prin tratarea fenolului cu formiat de sodiu rezultă:
a) fenoxid de sodiu şi acid fonnic;
b) fenoxid de sodiu şi apă;
c) fenoxid de sodiu şi formiat de sodiu;
d) fenoxid de sodiu, dioxid de carbon şi apă;
70
18*. Alcoolul benzilic se obţine prin:
a) hidroliza în mediu bazic a clorurii de benzil;
b) hidroliza în mediu bazic a clorurii de benziliden;
c) hidroliza în mediu bazic a clorobenzenului
d) oxidarea benzenului;
e) oxidarea ciclohexanului.
19*. Numărul alcoolilor monohidroxilici terţiari ce conţin 18,18 % oxigen este:
a) 3; b) 5; c) 3; d) 1; e) 2.
20*. Eterul format din doi moli de alcool benzilic este:
a) dibenzileter;
b) benzilmetileter;
c) difenileter
d) benzilfenileter;
e) benziletileter.
21 *. Prin hidroliza esterilor în mediu bazic rezultă:
a) acidul şi alcoxidul corespunzător;
b) alcoolul şi sarea acidului corespunzător;
c) numai alcoolul pentru că acidul este volatil;
d) numai acidul deoarece alcoolul este volatil;
e) un amestec de acid şi alcool.
22*. Prin oxidarea 2-metil-2-pentanolului cu dicromat de potasiu şi acid sulfuric se
formează:
a) 2-pentanonă;
b) acid pentanoic;
c) acid etanoic şi acid propanoic;
d) acetonă şi acid propanoic;
e) nici una din substanţele de mai sus.
23*. Cu unul din reactanţii de mai jos, alcoolul p-hidroxibenzilic va reacţiona în raport
molar 1:2. Care este acesta?
a) Na;
b) CH3-CH2-COOH;
c) NaOH;
d) CH3-CH2-0H;
e) NaHC03.
24*. Alcoolii secundari se pot oxida la cetone cu:
a) dicromat de potasiu şi acid sulfuric;
b) permanganat de potasiu în mediu bazic;
c) permanganat de potasiu şi apă;
d) permanganat de potasiu şi acid sulfuric;
e) alcoolii secundari sunt rezistenţi la oxidare.
25*. Dintre metodele pentru obţinerea alcoolului sec-butilic indicate oxidarea butanalului
(A), reducerea butanonei (B), hidroliza bazică a 2-clorobutanului (C), adiţia apei la
1-butenă, în prezenţa bazelor (D), adiţia apei la 1-butenă, în prezenţa H:zS04 (E), sunt
corecte:
a) A, B, C; b) B, C, D; c) A, C, E; d) C, D, E; e) B, C, E.
26*. Testul de alcoolemie se realizează cu:
a) soluţie apoasă de permanganat de potasiu (KMnO.JH20);
b) soluţie apoasă de dicromat de potasiu (K.2Cr201/H20);
c) soluţie acidulată de dicromat de potasiu (K.2Cr201/H2S04);
d) soluţie acidulată de permanganat de potasiu (K.Mn04/H2S04);
e) soluţie bazică de dicromat de potasiu (K2Ct2011HO·).
71
43*. Care este compusul B din următoarea succesiune de reacţii?
°
„ + H OH/NaO� B + Na .,_ + CH3COO!J. B
C3� + CI2 t C A C
- HCI - H CI - l/2H2 - CH3COO"Na+
a) alcool alilic;
b) n-butanol;
c) alcool izopropilic;
d) n-propanol;
e) propanal.
44*. Se dă succesiunea de transformări chimice:
H2S04.,_ B Cl2; t C ►
+ HOH/NaO!J. -hidrox.iciclohexe
nă
A C 3
- H20 - HCI - HCI
Care este compusul A?
a) ciclohexanolul;
b) fenolul;
c) benzenul;
d) ciclohexanona;
e) o-crezolul.
45*. Compusul E din succesiunea de reacţii de mai jos este un alcool monohidroxilic ce
conţine 21,62% oxigen:
+ H20
2CI¼ t > 1300 C.,_ B C·
- 3 H2 H2SOiHgS04 '
2C
H+
• H20
► D
Hi/Ni „E
Care este compusul C?
a) a-alanina;
b) acetaldehida;
c) acetilena;
d) propanona;
e) propanalul.
46*. Care este compusul B, obţinut prin succesiunea de reacţii de mai jos?
c5 H2 04
� „ A KMn0�20„ B
tC
a) 1-hexena;
b) ciclohexena;
C) acidul hexandioic;
d) 1,2-ciclohexandiolul;
e) 1,6-hexandiolul.
47*. Alcoolul monohidroxilic saturat F, care poate reacţiona conform schemei:
F H2SOJt°C
- H20
„ G K2Cr20iH2S04
+ 2[0]
2H
este:
a) alcoolul terţ-butilic;
b) 2-pentanolul;
c) 2,3-dimetil-1-butanolul;
d) 2,3-dimetil-2-butanolul;
e) '3-pentanolul.
74
48. Pentru diferenţierea alcoolilor aciclici cu formula moleculară C3H6O de cei cu formula
moleculară C3ff4O, se pot folosi reactivii:
a) Na;
b) [Cu(NH3)2]Cl;
c) NaOH;
d) apa de brom;
e) [Ag(NH3)2]OH.
49. Alegeţi afirmaţiile incorecte referitoare la fenol:
a) este un acid mai tare decât alcoolul benzilic;
b) reacţionează cu Na şi NaOH;
c) este un acid mai tare decât acidul acetic;
d) dă reacţii de substituţie la nucleu;
e) este un acid mai slab decât apa.
50. Clasificarea alcoolilor se face în funcţie de:
a) numărul grupelor -OH din moleculă;
b) natura radicalului hidrocarbonat;
c) natura atomului de carbon de care se leagă grupa -OH;
d) numărul atomilor de carbon;
e) poziţia grupelor hidroxil din moleculă.
a) grupa hidroxil din alcooli se leagă numai de un atom de carbon hibridizat sp;
b) alcoolii monohidroxilici sunt izomeri de funcţiune cu esterii cu aceeaşi formulă
moleculară;
c) numerotarea catenei hidrocarbonate a unui alcool se face astfel încât atomul de carbon
de care este legată grupa hidroxil să aibă indicele cel mai mic;
d) alcoolii sunt izomeri de funcţiune cu eterii cu aceeaşi formulă moleculară;
e) grupa hidroxil din alcooli se leagă numai de un atom de carbon hibridizat sp3 .
52. Dintre afirmaţiile de mai jos, care sunt corecte?
a) alcoolii se obţin prin hidroliza bazică a compuşilor monohalogenaţi cu reactivitate
normală sau mărită;
b) alcoolii se obţin prin hidroliza bazică a compuşilor halogenaţi indiferent de
reactivitatea acestora;
c) prin reducerea aldehidelor se obţin alcooli primari, iar prin reducerea cetonelor alcooli
secundari;
d) prin adiţia apei la omologii superiori ai etenei se obţin alcooli primari;
e) prin oxidarea cu reactiv Bayer a alchenelor se obţin dioli vicinali.
53. În legătură cu alcoolul benzilic, sunt incorecte afirmaţiile?
a) se obţine prin hidroliza bazică a clorurii de benzii;
b) este un alcool nesaturat;
c) se obţip.e prin hidroliza bazică a clorurii de benziliden;
d) reacţionează cu sodiu metalic;
e) reacţionează cu hidroxidul de sodiu.
54. Alcoolii se pot obţine prin:
a) hidroliza esterilor acizilor carboxilici, în mediu acid;
b) hidroliza bazică a compuşilor halogenaţi geminali;
c) adiţia apei la alchine în prezenţa HgSOJH2SO4;
d) oxidarea alchenelor cu permanganat dţ potasiu, în .mediu slab bazic sau neutru;
e) hidroliza bazică a compuşilor halogenaţi cu reactivitate scăzută.
55. Alcoolul etilic se poate obţine prin:
a) adiţia apei la etenă, în prezenţa hidroxidului de sodiu;
b) adiţia apei la etină, în prezenţa HgSOJH2SO4;
c) fermentaţia alcoolică a mono7.aharidelor;
75
d) reducerea acetaldehidei, în prezenţa nichelului;
e) oxidarea acetaldehidei.
56. Afirmaţiile incorecte referitoare la alcooli sunt:
a) au puncte de fierbere mult mai ridicate decât ale alcanilor corespunzători;
b) alcoolii inferiori sunt solizi;
c) di- şi polialcoolii au gust dulce;
d) au densitatea mai mare decât a apei;
e) alcoolii inferiori sunt insolubili în apă.
57. Asocierea moleculelor alcoolilor prin legături de hidrogen explică:
a) creşterea solubilităţii odată cu creşterea numărului de grupe hidroxil;
b) solubilitatea în apă a alcoolilor inferiori;
c) scăderea solubilităţii în apă odată cu creşterea radicalului hidrocarbonat;
d) creşterea punctelor de fierbere şi de topire;
e) creşterea punctelor de fierbere ale alcoolilor polihidroxilici.
a) alcoolii reacţionează cu hidroxid de sodiu;
b) fenolii reacţionează cu formiat de sodiu;
c) fenolii reacţionează cu hidroxid de sodiu;
d) alcoolii secundari nu se oxidează;
e) fenolii, în mediu bazic, reacţionează cu clorură de acetil.
59. În condiţii adecvate, reacţionează cu alcoolii monohidroxilici saturaţi:
a) acizii monocarboxilici;
b) derivaţii dihalogenaţi geminali;
c) hidroxidul de sodiu;
d) sodiul;
e) acidul cianhidric.
60. Care dintre următorii compuşi sunt stabili?
a) triolii vicinali;
b) diolii geminali;
c) triolii geminali;
d) alcoolul vinilic;
e) diolii vicinali.
61. Pot reacţiona cu alcoolul alilic:
a)Na;
b) Bri, în solvent inert;
c) Hz/Ni;
d)NaHC03;
-o
e)NaOH.
62. Cu care din reactivii de mai jos poate reacţiona mentolul, compus cu următoarea
structură, în condiţii adecvate:
OH
/CH3
CH3 CH
"-CH3
a) acidul acetic;
b) sodiul;
c) clorura de sodiu;
d) acetatul de sodiu;
e) etanolul.
63. În condiţii adecvate, alcoolul o-hidroxibenzilic poate reacţiona cu:
a) formiat de sodiu;
b) clorură de sodiu;
76
c) clorură de propionil;
d) hidroxid de sodiu;
e) sodiu.
64. Afirmaţiile incorecte referitoare la alcoxizi sunt:
a) se obţin din alcooli cu sodiu metalic;
b) sunt compuşi ionici;
c) au caracter bazic;
d) se obţin din alcooli cu hidroxid de sodiu;
e) au caracter acid.
65. Glicerina este utilizată:
a) la obţinerea maselor plastice;
b) în compoziţia unor soluţii farmaceutice de uz extern (cu rol antiseptic şi calmant);
c) ca anticongelant;
d) ca anestezic local;
e) în industria cosmetică.
66. Cu care din reactivii de mai jos poate reacţiona eugenolul, compus cu structura:
CH2=CH-CH,QOH
O-CH3
a) clorură de sodiu;
b) hidroxid de potasiu;
c) clorură de acetil, în mediu bazic;
d) acetat de sodiu;
e) sodiu.
67. Alegeţi afirmaţiile incorecte referitoare la fenoxidul de sodiu:
a) este insolubil în apă;
b) este solubil în apă;
c) este un compus ionic;
d) reformează fenolul în reacţia cu acidul acetic;
e) prin tratare cu clorura de acetil formează anisol.
68. Alegeţi reacţiile care nu sunt posibile:
a) fenol şi hidroxid de sodiu;
b) formiat de sodiu şi fenol;
c) etanol şi potasiu;
d) etanol şi hidroxid de potasiu;
e) acid propionic şi fenoxid de sodiu.
69. Dintre afirmaţiile de mai jos, care sunt cele corecte?
a) fenolii se pot oxida cu agenţi oxidanţi sau oxigen din aer (autooxidare) formând
compuşi cetonici (chinone);
b) uleiurile de cimbru şi chimion conţin fenoli;
c) fenolii au proprietăţi antiseptice;
d) pirocatechina se utilizează în tehnica fotografică;
e) fenolii sunt utilizaţi în industria coloranţilor.
70. Indicaţi alcoolii care reacţionează cu KiCr201/lhS04:
a) 1-pentanolul;
b) alcoolul sec-butilic;
c) 2-metil-2-pentanolul;
d) alcool terţbutilic;
e) alcoolul alilic.
71. Care din afirmaţiile referitoare la fenoli sunt corecte?
a) în fenoli, grupa -OH este legată de un atom de carbon hibridizat sp2;
77
b) fenolii au caracter acid mai pronunţat decât alcoolii;
c) fenolii au caracter acid mai pronunţat decât acizii carboxilici;
d) fenolii dau mru greu reacţii de substituţie la nucleu decât nucleul aromatic
nesubstituit;
e) fenolii dau mru uşor reacţii de substituţie la nucleu decât nucleul aromatic
nesubstituit.
72. Care din afirmaţiile de mai jos sunt incorecte?
a) aciditatea fenolului este mai mare decât a acidului acetic;
b) fenolul are aciditate mai mare decât acizii dicarboxilici;
c) alcoolii au aciditate mai mare decât fenolii;
d) acidul formic are aciditate mai mică decât fenolul;
e) fenolul are aciditate mai mică decât acidul formic.
73. Glicolul este:
a) 1,2-etandiol;
b) 1,2-propandiol;
c) 1, 1-dihidroxietan;
d) un diol geminal;
e) un diol vicinal.
74. În reacţia alcoolilor cu sodiu:
a) alcoolul este donor de electroni;
b) alcoolul este donor de protoni;
c) sodiul este acceptor de electroni;
d) sodiul este donor de electroni;
e) se pune în evidenţă caracterul slab acid al alcoolilor.
75. Care este denumirea alcoolului monohidroxilic nesaturat care formează
2-metilglicerina prin oxidare cu KMn04 în mediu bazic, la rece?
a) 2-metil-1-propenol;
b) alcool alilic;
c) alcool 2-metilalilic;
d) alcool 2-metilpropilic;
e) 1-propenol.
a) alcoolul benzilic este un alcool aromatic;
b) hidrochinona este un diol;
c) fenolul este un alcool nesaturat;
d) glicolul este un diol vicinal;
e) glicerina este un alcool dihidroxilic.
77. Care sunt afirmaţiile corecte referitoare la pirocatechină, rezorcină şi hidrochinonă?
a) sunt difenoli;
b) sunt alcoqli aromatici;
c) sunt izomeri de poziţie;
d) au aceeaşi nesaturare echivalentă;
a) fenolii sunt compuşi hidroxilici în care grupa -OH este grefată pe un nucleu aromatic;
b) în alcooli, grupa -OH este legată de un atom de carbon hibridizat sp3;
c) alcoolii au formula generală Ar-OH;
d) fenolii au formula generală Ar-OH;
e) în fenoli, grupa -OH este legată de un atom de carbon hibridizat sp2 •
79. Care dintre substanţele de mai jos nu reacţionează cu hidroxidul de sodiu?
a) metanolul şi alcoolul benzilic;
b) rr-butanolul şi anisolul;
78
c) fenilmetileterul şi izopropanolul;
d) metanolul şi dietileterul;
e) pirocatechina şi rezorcina.
80. Afirmaţiile corecte referitoare la glicerină (glicerol) sunt:
a) se esterifică cu acidul nitric la trinitrat de glicerină;
b) este 1,2,3-propaptriolul şi se poate obţine la saponificarea grăsimilor;
c) este greu solubilă în apă;
d) cu acidul oleic se poate esterifica la trioleină;
e) se foloseşte în medicină, farmacie şi cosmetică.
81. Care dintre următoarele substanţe sunt solvenţi polari?
a) apa;
b) benzenul;
c) toluenul;
d) etanolul;
e) xilenii.
82. Etanolul:
a) sub formă de băuturi alcoolice, consumat în exces provoacă devieri de comportament,
iar în timp produce boli ale ficatului, sistemului nervos, etc.;
b) se foloseşte în medicină şi farmacie;
c) industrial se poate obţine prin adiţia apei la etenă în prezenţa H3 PQ4/Ah03 la 70-80
atrn şi 350°C;
d) nu formează legături de hidrogen cu apa;
e) se mai numeşte carbinol.
83. Reacţia de eliminare a apei din alcoolii monohidroxilici în condiţii adecvate poate avea
loc:
a) intramolecular cu formare de eteri;
b) intermolecular cu formare de eteri;
c) intermolecular cu formare de alchene;
d) intramolecular cu formare de alchine;
e) intramolecular cu formare de alchene.
84. Proprietăţile chimice ale fenolului sunt determinate de:
a) prezenţa atomului cuaternar din nucleul benzenic;
b) nucleul benzenic (reacţii de substituţie asemănătoare benzenului);
c) prezenţa asocierilor formate prin legături de hidrogen;
d) nesaturarea accentuată a nucleului benzenic;
e) grupa funcţională -OH.
85. Care dintre compuşii de mai jos are N.E. = 4?
a) fenolul;
b) o-crezolul;
c) a.-naftolul;
d) �-naftolul;
e) 2-fenil-etanol.
86. În ce tip de orbital se află electronii neparticipanţi ai oxigenului şi câţi stereoizomeri
prezintă compusul Clb-CH=CH-CH(OH)-Clh?
a) sp2 ; b) sp3 ; c) 2; d) 3; e) 4.
87. Afirmaţiile adevărate sunt:
a) hidrochinona se poate oxida cu agenţi ,oxidanţi cu formare de 1,4-benzochinonă;
b) fenolul şi crezolii se folosesc sub formă de soluţii diluate cu săpun, ca emulsii
antiseptice (creolină);
c) uleiul de cimbru conţine timol (2-izopropil-5-metilfenol);
d) fenolul nu este toxic;
e) floroglucinolul este 1,2,3-benzentriolul.
79
88. Care din afirmaţiile de mai jos sunt incorecte?
a) glicerina este un lichid vâscos, incolor, solubil în apă;
b) glicolul este un diol vicinal;
c) etanolul se mai nwneşte carbinol;
d) etanolul se poate obţine prin fermentaţie acetică în prezenţa unor bacterii numite
Micoderma aceti;
e) alcooloxidaza este o enzimă care catalizează reacţia prin care se obţine etanolul.
89. Trinitratatul de glicerină:
a) este un ester al glicerinei cu acidul nitric;
b) se descompune prin autooxidare din cauza conţinutului mare de oxigen din moleculă;
c) este folosit sub numele de nitroglicerină ca medicament în boli de inimă;
d) este un eter al glicerinei cu acidul azotic;
e) este un gaz.
90. Etanolul şi dimetileterul:
a) au N.E. = O;
b) au aceeaşi formulă moleculară;
c) sunt izomeri de funcţiune;
d) prezintă un atom de carbon nular şi un atom de carbon primar;
e) prezintă un atom de carbon nular şi un atom de carbon secundar.
91. Hidrochinona:
a) este 1,4-dihidroxibenzenul;
b) este izomer de poziţie cu pirocatechina şi rezorcina;
c) se foloseşte în tehnica fotografică;
d) prin reducere formează p-benzochinona;
e) este izomer de funcţiune cu anisolul.
a) alcoolul benzilic este un alcool nesaturat;
b) fenolul este o substanţă caustică;
c) alcoolul propargilic prezintă doi atomi de carbon hibridizaţi sp2 ;
d) fenoxidul de sodiu este un compus ionic solubil în apă;
e) o-crezolul este izomer de funcţiune cu alcoolul benzilic.
80
Răspunsuri:
l.e 48. b,e
2. b 49.c,e
3.a 50.a,b,c
4.d 51.a,b
5.c 52.a,c,e
6.e 53.b,c,e
7.b 54.a,d
8.a 55. c,d
9.e 56.b,d,e
10. b 57.d,e
11. C 58. c,e
12.e 59.a,d
13.e 60.a,e
14.c 61.a,b,c
15.e 62.a,b,e
16.d 63. c,d,e
17.e 64.d,e
18.a 65.a,b,c,e
19.d 66.b,c,e
20.a 67.a,e
21.b 68.b,d
22.e 69.a,b,c,e
23.a 70.a, b,e
24.a 71. a,b,e
25.e 72.a,b,c,d
26.c 73.a,e
27. e 74.b,d,e
28.d 75. a, C
29.e 76.b,c,e
30.e 77.a,c,d,e
31. d 78.a,b,d,e
32.e 79.a,b,c,d
33. b 80. a,b,d,e
34.b 81.a,d
35.a 82.a,b,c
36.c 83.b,e
37.b 84.b,e
38.a 85.a,b,e
39.e 86. b,e
40.a 87.a,b,c
41.a 88. c,d,e
42.d 89.a,b,c
43.a 90.a,b,c
44.a 91.a,b,c
45.b 92. b,d,e
46.d.
47.d
81
5. Amine
1 *. Care din compuşii de mai jos are N.E. = 5?

a) anilina;
b) p-toluidina;
c) p-aminobenzaldehida;
d) N,N-dimetilanilina;
e) p-fenilendiamina.
2*. Ce reacţie are loc în prima etapă la nitrarea benzenaminei?
a) N-alchilare;
b) reducere;
c) N-acilare;
d) sulfonare;
e) oxidare.
3*. N-acilarea aminelor aromatice are ca scop:
a) oxidarea grupei amino;
b) reducere grupei amino;
c) protejarea grupei amino;
d) formarea produşilor de diazotare;
e) creşterea caracterului bazic.
4*. Raportul dintre masele moleculare corespunzând unui nitroalcan şi aminei rezultate
prin reducerea sa este 1,345. Nitroalcanul şi amina conţin:
a) 2 atomi de carbon;
b) 5 atomi de carbon;
c) 6 atomi de carbon;
d) 7 atomi de carbon;
e) 4 atomi de carbon.
5*. Iodura de dimetilfenilamoniu se poate obţine prin reacţia cu iodură de metil a:
a) p-toluidinei;
b) o-toluidinei;
c) N-etilanilinei;
d) N-metilanilinei;
e) benzi laminei.
6*. sec-Butilamina se poate obţine prin:
a) reacţia izobutenei cu acidul cianhidric;
b) reacţia clorurii de sec-butil cu amoniacul;
c) reacţia clorurii de izobutil cu amoniacul;
d) reacţia 1-butinei cu acidul cianhidric;
e) reacţia 2-butinei cu acidul cianhidric.
7*. Cea mai simplă amină cu un atom de carbon asimetric este:
a) N-metilizopropilamina;
b) N-metilizobutilamina;
c) sec-butilamina;
d) N-etil-sec-butilamina;
e) N-metil-sec-butilamina.
8*. Formula moleculară C12H11N corespunde la:
a) difenilamina;
b) difenilmetilamina;
c) etilfenilamina;
d) fenilmetilamina;
e) benzilfenilamina.
82
9*. Prin tratarea nitrobenzenului cu sodiu şi alcool, se obţine:
a) o- şi p-cloroanilina;
b) ciclohexilamina;
c) benzilamina;
d) benzenamina;
e) în condiţiile amintite, nitrobenzenul nu reacţionează.
10*. Formula moleculară C2H10N corespunde la:
a) etanolamină;
b) carbonat de metil;
c) carbonat acid de metil;
d) N-metilformamidă;
e) nitroetan.
11 *. Care este compusul care nu dă reacţii de cuplare cu sărurile de :diazgniu?
a) p-toluidina;
b) �-naftol;
c) a-naftol;
d) dimetilamina;
e) anilină.
12*. Care dintre următorii compuşi pot fi utilizaţi ca agenţi de alchilare ai aminelor:
1) clorura de acetil; 2) clorură de benzoil; 3) clorură de benzii; 4) clonuii de etil.
a) 1, 2, 3; b) 1 şi 2; c) 2 şi 3; d) 3 şi 4; e) nici unul.
13*. Una din denumirile de mai jos nu este ştiinţifică:
a) dimetilamină;
b) metanamină;
c) propanamină;
d) etanamină;
e) anilină.
14*. Aminele mixte pot fi:
a) numai primare;
b) primare, secundare, terţiare;
c) secundare şi terţiare;
d) primare şi secundare;
e) primare şi terţiare.
15*. Dintre aminele de mai jos, indicaţi-o pe cea primară:
a) etilfenilamina;
b) benzilmetilarnina;
c) 1,5-diaminopentan;
d) N-metilanilina;
e) dietilamina.
16*. Formulei �oleculare C4H11N îi corespund x amine primare, y amine secundare şi z
amine terţiare:
a) x=5 y=3 z=l;
b) x=4 y=4 z=2;
c) x=S y-:=3 z=2;
d) x= 3 y=2 z= l;
e) x= 3 y=3 z=l.
17*. Care dintre următoarele afirmaţii nu este corectă?
a) metilamina se foloseşte la fabricarea adrenalinei;
b) dietilamina este intermediar la fabricarea novocainei;
c) anilina se foloseşte la fabricarea coloranţilor aioici;
d) majoritatea aminelor au acţiune toxică asupra organismului uman;
e) dimetilamina este intermediar la fabricarea adrenalinei.
83
18*. Care din următoarele amine nu poate fi N-acilată?
a) o-toluidina;
b) p-toluidina;
c) anilina;
d) N,N-dimetilanilina;
19*. Fie compuşii: Clb-NH2 (I), Cdls-NH2 (II), NllJ (III), (Clb)2NH (IV), (C2Hs)2NH (V).
Care este ordinea descrescătoare a bazicităţii lor?
a) V,IV,I,III,II;
b) IV,III,V,I, II;
c) V,IV,III,II,I;
d) I,III,II,IV, V;
e) II,III,I,IV,V.
20*. Din reacţia anilinei cu clorura de benzii, în raport molar 1:1, se obţine:
a) dibenzilamina;
b) difenilamina;
c) difenilmetilamina;
d) benzilfenilamina;
e) difeniletilamina.
21 *. Bazicitatea aminelor aromatice se poate pune în evidenţă prin reacţia cu:
a) acidul sulfuric;
b) anhidridele;
c) clorurile acide;
d) hidroxidul de sodiu;
e) amoniacul.
22*. Sărurile de diazoniu se formează prin:
a) reacţia aminelor aromatice primare cu acid azotic;
b) reacţia aminelor aromatice primare cu azotat de sodiu şi acid clorhidric (0-S °C);
c) reacţia aminelor aromatice primare cu azotit de sodiu şi acid clorhidric (O-S °C);
d) reacţia aminelor aromatice cu acid azotos;
e) reacţia aminelor alifatice cu acid azotic.
23*. Care dintre următoarele afirmaţii este cea incorectă?
a) aminele primare,secundare şi terţiare cu aceeaşi formulă moleculară sunt izomeri;
b) atomul de azot din amine este hibridizat sp3;
c) aminele prezintă caracter acid;
d) aminele superioare sunt substanţe solide;
e) aminele inferioare sunt solubile în apă.
24*. Referitor la reacţia de cuplare a clorurii de benzendiazoniu cu P-naftolul, afirmaţia
incorectă este:
a) are loc în mediu bazic;
b) se obţine 1-fenilazo-2-naftolul;
c) se formează un colorant de culoare roşie;
d) se formează un colorant de culoare albastră;
e) clorura de benzendiazoniu necesară reacţiei de cuplare se obţine prin diazotarea
anilinei.
25*. Anilina se identifică dintr-un amestec cu N,N-dimetilanilina prin:
a) reacţia de alchilare;
b) reacţia cu reactiv Tollens;
c) reacţia cu acidul clorhidric ;
d) reacţia cu reactiv Fehling;
e) tratarea cu azotit de sodiu şi acid clorhidric, ce duce la formarea sării de diazoniu,
urmată de cuplare.
84
26*. Care este substanţa A din schema de reacţii de mai jos?
+ Hei.· + 2 NH
A + H2 Pd/Pb4... B C 3 ... etilamina
- NH 4Cl
a) etena; b) etina; c) etan; d) propina; e) propena.
27*. Care este substanţa B din schema?
C� + HNOyH:2SO� A + 6[H] ,.. B
_820 Fe/HCl
a) benzenamina;
b) etilamina;
c) N,N-dimetilanilina;
d) N-metiletilamina;
e) N-metilanilina.
28*. Care este substanţa D din următoarea succesiune de reacţii?
hv
CJLi + Cl2 ► A + HCl
u_ + A AlClJllI}hidră.,, B + Cl2 (hv) C + 2NH

C6•-o
- HCl - HCl .,, - NJ4Cr- D
a) difenilamina;
b) trifenihnetilamina;
c) benzilamina;
d) benz.amida;
e) a-naftilamina.
29*. Care este substanţa A din succesiunea de reacţii de mai jos?
N C
V
+ NaNO, + 2 HCI J'.:°�N= l I
+
O + 6 [Hl,
A KMn JH B C
Fe/HCI
a) C6H9N02;
b) C1H1NOi;
c) CsHsN02;
d) C1HllN02;
e) C9H12N02.
30*. Benzilamina se poate obţine prin reacţiile dintre:
a) clorură de benziliden şi doi moli de amoniac;
b) benzenamină şi clorură de etil;
c) p-toluidină şi clorură de metil;
d) anilină şi clorură de metil;
e) clorură de benzil şi doi moli amoniac.
31. În legătură cu reacţia de N-alchilare a aminelor, afirmaţiile incorecte sunt:
a) se formează o nouă legătură covalentă C-C;
b) este o reacţie de substituţie;
c) se formează o nouă legătură covalentă C-N;
d) se formează o nouă legătură covalentă C-O;
e) este o reacţie de tip Friedel-Crafts.
a) aminele secundare alifatice se pot obţine prin reducerea nitroderivaţilor;
b) aminele terţiare sunt aminele în care atomul de azot se leagă de un atom de carbon
terţiar;
c) N,N-dimetilanilina se obţine prin tratarea N-metilanilinei cu clorură de metil;
d) bazicitatea aminelor depinde de natura şi numărul radicalilor legaţi la atomul de azot;
85
e) aminele cu aceeaşi fonnulă moleculară pot prezenta izomerie de catenă, izomerie de
poziţie.
a) iodura de tetraalchilamoniu este o sare cuaternară de amoniu;
b) derivaţii unor amine au proprietăţi farmacologice;
c) aminele alifatice supt baze mai tari decât aminele aromatice;
d) toate aminele sunt insolubile în apă şi solubile în solvenţi organici;
e) dimetilamina este utilizată în sinteza adrenalinei.
34. Funcţiunile organice ale adrenalinei, compus cu următoarea structură, sunt:
CH3-NH-CH2-yir--/\-0H
OH
"=<OH
a) amină secundară;
b) OH alcoolic primar;
C) amină primară;
d) OH alcoolic secundar;
e) OH fenolic.
35. Noradrenalina, compus cu structura de mai jos, poate reacţiona În condiţii adecvate,
cu:
H2 N -CH2-?H-Q\ OH
OH
OH
a) hidroxid de sodiu;
b) clorură de etil;
c) metilamină;
d) etanamină;
e) sodiu.
36. Caracterul bazic al aminelor este indicat prin comportarea faţă de:
a) acceptorii de protoni;
b) acizi;
c) donorii de protoni, în general;
d) baze;
e) apă.
37. Alegeţi afirmaţiile incorecte În legătură cu reducerea nitroderivaţilor aromatici:
a) reducerea se face cu hidrogenul furnizat de sistemul Fe/HCl;
b) prin reducere formează amine aromatice primare;
c) reducerea. se face cu hidrogenul furnizat de sistemul Na/alcool;
d) prin reducere formează amine terţiare;
e) prin reducere formează amine secundare.
38. Pentru obţinerea coloranţilor se folosesc:
a) benzenamina;
b) a-naftilamina;
c) dietilamina;
d) trietilamina;
39. Anilina se utilizează:
a) în industria medicamentelor;
b) la fabricarea coloranţilor azoici;
c) la obţinerea cauciucului sintetic;
86
d) în industria alimentară;
e) în industria cosmetică.
40. Afirmaţiile corecte referitoare la azoderivaţi sunt:
=
+
a) conţin o grupă- N N;
b) se pot cupla cu fenol;
c) se pot obţine prin tratarea sărurilor de diazoniu cu fenoli în mediu bazic;
d) conţin o grupă -N=N-;
e) se pot cupla cu aminele aromatice.
41. Afirmaţiile incorecte referitoare la sărurile de diazoniu sunt:
a) se obţin din amine alifatice primare şi azotit de sodiu, HCI, la 0-5°C;
b) se obţin din amine aromatice primare şi azotit de sodiu, HCI, la O-5 °C;
c) se pot cupla cu aminele aromatice primare, în mediu acid;
d) se pot cupla cu aminele alifatice primare;
e) se pot cupla cu fenoli, în mediu bazic.
42. Care sunt afirmaţiile corecte referitoare la anilină?
a) poate da reacţie de diazotare;
b) este o bază mai slabă decât metilamina;
c) dă reacţie cu clorura ferică;
d) nu se poate alchila cu clorură de metil;
e) cu o soluţie de HCI, formează clorură de fenilamoniu.
43. Care dintre afirmaţiile referitoare la o- şi p-toluidină sunt adevărate?
a) au aceeaşi nesaturare echivale!!tă;
b) au o pereche de electroni neparticipanţi la atomul de azot;
c) nu pot da reacţii de alchilare la atomul de azot;
d) sunt izomeri de poziţie;
e) sunt izomeri de funcţiune.
44. Aminele ce nu pot fi folosite în reacţia de diazotare sunt:
a) N,N-dimetilanilina;
b) a-naftilamina;
c) p-toluidina;
d) N,N-dietilanilina;
e) benzenamina.
45. Cu acidul clorhidric reacţionează:
a) dietilamina;
b) 2-butena;
c) benzenamina;
d) etilbenzenul;
e) m-dinitrobenzenul.
46. Reacţiile comune benzenaminei şi N-metilanilinei sunt:
a) cuplarea;
b) alchilarea cu clorură de metil, în prezenţa AlCb anhidră;
c) acilarea, cu clorură de acetil, în prezenţa AlCb;
d) formarea de săruri cuaternare de amoniu;
e) diazotarea.
47. Nu se pot obţine amine aromatice primare prin:
a) hidratare;
b) sulfonare;
c) reducerea nitroderivaţilor aromatici cu hidrogen obţinut din reacţia acidului clorhidric
cu metale (Zn, Fe, Sn, etc.);
d) alchilarea amoniacului cu derivaţi monohalogenaţi saturaţi;
�) bromurare.
87
48. Aminele ce conţin numai atomi de carbon nular sunt:
a) dietilamina;
b) metilamina;
c) trietilamina;
d) dimetilamina;
e) etilamina.
49. Dintre compuşii de mai jos, care sunt cei ce conţin câte doi atomi de carbon primar?
a) etilamina;
b) etilendiamina;
c) etanolamina;
d) trimetilamina;
e) izopropilamina.
50. Care sunt compuşii cu electroni neparticipanţi la atomul de azot?
a) glicina în mediu puternic acid;
b) iodura de dietilamoniu;
c) glicina în mediu puternic bazic;
d) clorura de tetrametilamoniu;
e) acrilonitrilul.
51. Benzii-etil-metilamina şi iodura de amoniu se pot obţine prin reacţiile dintre:
a) iodura de fenil şi etil-metil-amină, urmată de reacţia cu amoniacul;
b) iodura de metil şi p-etil-benzil-amină, urmată de reacţia cu amoniacul;
c) iodura de etil şi benzii-metil-amină, urmată de reacţia cu amoniacul;
d) iodura de benziliden şi etil-metil-amină, urmată de reacţia cu amoniacul;
e) iodura de benzii şi etil-metil-amină, urmată de reacţia cu amoniacul.
52. 4-lzopropilanilina nu se poate obţine prin reacţia de reducere a:
a) o-izopropil-nitrobenzenului;
b) m-izopropil-nitrobenzenului;
c) p-dinitrobenzenului;
d) p-toluidinei;
e) p-izopropil-nitrobenzenului.
53. Afirmaţiile corecte referitoare la reducerea nitrobenzenului:
a) se obţine anilină;
b) se foloseşte Fe/HCl;
c) se obţine benzenamină;
d) se consumă 6 [H);
e) se consumă 5 [H].
54. Referitor la alilamină sunt incorecte:
a) se obţine prin reacţia clorurii de alil cu 2 moli de amoniac;
b) este o amină alifatică primară;
c) prezintă izomerie geometrică;
d) electronii neparticipanţi ai atomului de azot stau într-un orbital hibridizat sp2 ;
e) are formula moleculară C3H1N.
55. Care sunt afirmaţiile corecte referitoare la 1-fenilazo-2-naftolul?
a) raportul dintre numărul electronilor 1t şi numărul de electroni neparticipanţi este 9:4;
b) este un colorant azoic;
c) se obţine în urma reacţiei de cuplare dintre clorura de benzendiazoniu şi �-naftol în
mediu alcalin;
d) electronii neparticipanţi ai celor doi atomi de azot din grupa diazo stau în câte un
orbital hibridizat sp2 ;
e) are N.E. = 11.
56. Referitor la sinteza N-metilanilinei sunt adevărate:
a) se folosesc anilină şi clorură de metilen;
88
b) se folosesc anilină şi cloroform;
c) se folosesc anilină şi clorură de metil;
d) este o N-alchilare;
e) este o N-acilare.
57. Aminele:
a) dau N-acilare cu cloruri acide;
b) dau N-acilare cu compuşi halogenaţi cu reactivitate normală;
c) au caracter bazic;
d) au proprietatea de a accepta protoni;
e) dau N-alchilare cu compuşi halogenaţi cu reactivitate scăzută.
58. Ce proprietăţi comune au aminele alifatice primare şi amoniacul?
a) reacţia cu acidul nitros cu fonnare de alcooli;
b) reacţia cu derivaţi halogenaţi cu reactivitate normală;
c) reacţia cu acidul clorhidric;
d) proprietatea de a sublima;
e) prezenţa perechii de electroni neparticipanţi la atomul de azot.
59. Care sunt aminele care formează legături de hidrogen cu apa, dar şi între ele?
a) trimetilamina;
b) dimetilamina;
c) metilamina;
d) trietilamina;
e) etilamina.
60. Care din compuşii de mai jos formează amine prin reacţia cu amoniacul?
a) clorura de izopropil;
c) clorura de vinil;
d) clorura de o-propil;
e) clorura de fenil.
61. N-acetilanilina:
a) se mai numeşte acetanilidă;
b) prezintă doi electroni neparticipanţi la atomul de azot;
c) are N.E. = 5;
d) nu poate da reacţii de substituţie la nucleul benzenic;
e) prezintă un atom de carbon cuaternar.
62. Sunt monoamine alifatice primare:
a) fenilamina;
b) dimetilamina;
c) etilendiamina;
d) sec-butilamina;
e) etilamina.
63. Fenilamina se poate N-acila cu:
a) nitrili;
b) eteri;
c) cloruri acide;
d) anhidride ale acizilor carboxilici;
e) amide.
a) iodura de dimetilamoniu prezintă doi electroni neparticipanţi la atomul de azot;
b) C6Hs-CH2-NH2 se numeşte fenilamină;
c) dimetilamina este o bază mai tare decât metilamina;
d) anilina cu acidul clorhidric formează clorhidrat de anilină;
e) prin N-acilarea trimetilaminei se obţine (CH3)3W-CO-CH3.
89
-- -- -----------------
Răspunsuri:
l.c 34.a,d,e
2.c 35.a,b,e
3.c 36.b,c,e
4.b 37.c,d,e
5.d 38.a,b,e
6. b 39.a,b
7. C 40.c,d
8.a 41. a, d
9.e 42.a,b,e
10.a 43.a,b,d
11.d 44.a,d
12.d 45.a,b,c
13.e 46.a, b,c, d
14. C 47.a,b,d,e
15.c 48.b,d
16.a 49.a,b,c,e
17.e 50.c,e
18.d 51.c,e
19.a 52.a,b,c,d
20.d 53.a,b,c,d
21.a 54. c,d
22. C 55.a,b,c,d
23.c 56. c,d
24.d 57.a,c,d
25.e 58.b,c,e
26.b 59.b,c,e
27.a 60.a,b,d
28.c 61. a,b,c
29. b 62.d,e
30.e 63. c,d
31.a,d,e 64.c,d
32. c,d,e
33.d,e
90
6. Compuşi carbonilici
1 *. Câţi compuşi aromatici cu formula moleculară C9Hs dau reacţia Kucerov cu formare
de cetone?
a) 3; b) 4; c) 5; d) 6; e) 7.
2*. Referitor la ciclohexancarbaldebidă, este incorectă afirmaţia:
a) are formula moleculară C1H1 20;
b) are un atom de carbon primar, cinci atomi de carbon secundar şi un atom de carbon
terţiar;
c) are N.E. = 2;
d) are miros de migdale amare;
e) se mai nwneşte formilciclohexan.
3*. Care din următoarele afirmaţii este falsă?
a) prin oxidarea 3-fenilpropenalului cu reactiv Tollens se formează acid3-fenilpropenoic;
b) prin reducerea aldehidei crotonice cu borohidrură de sodiu rezultă 2-buten-1-ol;
c) produsul reacţiei de condensare crotonică dintre acroleină şi propanal este 2-metil-2,4-
pentadienalul;
d) prin condensarea crotonică a ciclohexanonei cu benzaldehida în raport molar 1 :2 se
formează 2,6-dibenzilidenciclohexanonă;
e) prin autooxidarea 2-metilciclohexancarbaldehidei se formează acid benzoic.
4*. Compuşii carbonilici se pot obţine prin hidroliza bazică a compuşilor:
a) trihalogenaţi vicinali;
b) monohalogenaţi;
c) dihalogenaţi vicinali;
d) trihalogenaţi geminali;
e) dihalogenaţi geminali.
5*. Reacţia specifică aldehidelor este:
a) condensarea aldolică;
b) reducerea;
c) substituţia;
d) oxidarea;
e) condensarea crotonică.
6*. Indicaţi compuşii ce reprezintă al V-lea termen din seria de omologi din care fac parte:
pentan (1), 1-pentenă (2), I-pentanol (3), 2-pentanonă (4), pentanal (5).
a) numai 2 şi 3;
b) numai 4 şi5;
c) numai 1 şi 2;
d) 1,3 şi5;
e) toţi compuşii.
7*. Prin oxidarea 3,4-dimetil-3-hexenei cu K2Cri01/IhS04 rezultă:
a) 2 moli butanonă;
b) 1 mol butanonă 1 mol butanal;
c) 1 mol butanonă, 1 mol C02 şi 1 mol H20;
d) 2 moli acid propionic;
e) 1 mol acetonă şi 1 mol butanonă.
8*. Numărul compuşilor carbonilici cu formula moleculară CsH 100 este:
a) 9; b) 8; c) 6; d) 10; e) 5.
9*. Din benzen şi clorură de propionil, în prezenţa clorurii de aluminiu, rezultă:
a) benzofenona;
b) acetofenona;
c) benzilfenilcetona;
d) etilfenilcetona;
91
e) propionatul de fenil.
10*. Ce se obţine în urma reacţiei de oxidare cu dicromat de potasiu în mediu acid din
următorul compus?
CH3- =CH-CH2-CH2 -CH=CH-CH2-CHO
Ţ
CH3
a) acetonă, acid butandioic, acid propandioic;
b) acetonă, acid butandioicşi acid oxalic;
c) acetonă, acid propandioic, dioxid de carbonşi apă;
d) acetonă, acid propandioic şi glioxal;
e) acid butandioic, acid acetic, dioxid de carbonşi apă.
11 *. Faţă de propanonă, propenalul dă reacţii specifice de :
a) condensare aldolică;
b) condensare crotonică;
c) formare de cianhidrine;
d) reducere;
e) oxidare.
12*. În ce condiţii se poate realiza transformarea acroleinei în acidul corespunzător?
a) oxidare cu K2 Cr201 în mediu acid;
b) oxidare cu KMnQ4 în mediu slab alcalin;
c) oxidare cu KMnQ4 în mediu de acid sulfuric;
d) reacţia cu reactivul Fehling;
e) toate reacţiile anterioare.
13*. Numărul compuşilor carbonilici cu formula C1HI40 care nu pot funcţiona drept
componentă metilenică în reacţia de condensare aldolică este:
a)2; b) 1; c)4; d)3; e) 5.
14*. Fenil-metil-cetona se poate obţine prin hidroliza: 1) stirenului; 2) clorurii de
benziliden; 3) 1,1-dicloro-1-feniletanului; 4) clorurii de benzii; 5) feniltriclorometanului?
a)4; b) 2; c)lşi 3; d)2şi5; e)3.
15*. Referitor la p-metoxibenzaldehidă este incorectă afirmaţia:
a) atomii de oxigen au hidridizare sp2şi sp3 ;
b) are N.E.=5;
c) are un atom de carbon nular, un atom de carbon primar, cinci atomi de carbon terţiari
şi un atom de carbon cuaternar;
d) poate fi componentă metilenică în reacţiile de condensare crotonică;
e) are formula moleculară CsHs02.
16*. Aldehida cinamică C6Hs-CH=CH-CH=O se poate condensa crotonic cu:
a) benzaldehida;
b) benzofenona;
c) propanalul;
d) acroleina;
e) propenalul.
17*. Aldehida benzoică se poate obţine prin:
a) hidroliza în mediu bazic a feniltriclorometanului;
b) hidroliza în mediu acid a diclorofenilmetanului
c) hidroliza în mediu bazic a diclorofenilmetanului;
d) hidroliza în mediu bazic a clorurii de benzii;
e) reducerea acidului benzoic.
18*. Prin tratarea clorurii acidului propandioic cu 2 moli de benzen, în prezenţa clorurii de
aluminiu, se formează:
a) benzoiletan;
b) dibenzoilmetan;
92
c) 1,2-dibenzoiletan;
d) benzoilmetan;
19*. Din ce derivat halogenat se poate obţine compusul de mai jos?
OHC-CH2- CHz- CHO
a) 1,1,4,4-tetracloro-1-butenă;
b) 1,1,3,3-tetraclorobutan;
c) 1,1-diclorobutan;
d) 1,1,4,4-tetraclorobutan;
e) 1,4-diclorobutan.
20*. Compusul cu formula moleculară C6H10O ce are un atom de carbon primar, 4 atomi
de carbon secundari şi un atom de carbon terţiar este:
a) ciclohexanona;
b) hexanalul;
c) 2-metilciclohexancarbaldehida;
d) ciclopentancarbaldehida;
e) ciclohexanolul.
21*. Prin oxidarea unui mol de 1-hidroxi-2-metil-2-butenă cu permanganat de potasiu şi
acid sulfuric se poate obţine:
a) propanona şi acid acetic;
b) propanal şi acid acetic;
c) acid a.-hidroxipropionic şi acid acetic;
d) acid a.-cetopropionic şi acid acetic;
e) hidroxipropanona şi acid acetic.
22*. Referitor la etanal, alegeţi afirmaţia incorectă:
a) este gaz;
b) este solubil în apă;
c) temperatura sa de fierbere este mai mică decât a etanolului;
d) are caracter reducător;
e) prin oxidare se transformă în acid acetic.
23*. Nu formează acetonă prin oxidare cu KiCnO11H+ :
a) 2,3-dimetil-2-butena;
b) 2-metil-1,4-hexadiena;
c) 1-fenil-2-metilpropena;
d) 2-metil-2,4-heptadiena;
e) 2-metil-2,3-pentadiena.
24*. Aldehidele se denumesc conform IUPAC luând în consideraţie:
a) compuşii rezultaţi prin reducerea acestora;
b) numele hidrocarburii cu acelaşi număr de atomi de carbon la care se adăugă sufixul
-al;
c) compuşii rezultaţi prin condensarea aldolică cu cetonele;
d) alcoolii formaţi prin reducere;
e) compuşii rezultaţi prin condensarea crotonică cu cetonele.
25*. Care este afirmaţia adevărată referitoare la compusul cu structura:
CH3-CH2-CH=CH-CO-CH3?
a) se oxidează cu reactivul Fehling;
b) prin oxidare cu K2Cri01/H2S04 formează acid etanoic şi acid lactic;
c) prin reducere cu NaBfu se formează 2-pentanol;
d) se obţine prin condensarea crotonică a propanalului cu propanona;
e) se autooxidează.
93
26*. Compusul,
CH3-CHz- H- H-. CHO
y T
OH CH3
se obţine prin condensarea aldolică dintre:
a) doi moli de propanonă;
b) doi moli de propanal;
c) propanal şi propanonă ;
d) etanal şi 2-butanonă;
e) etanal şi butanal.
27*. Care este compusul ce nu poate fi componentă metilenică în reacţiile de condensare
aldolică?
a) 2-metilbutanal;
b) 3,3-dimetilbutanal;
c) 2,2-dimetilbutanal;
d) 2,3-dimetilbutanal;
e) 2-metilpropanal.
28*. Prin condensarea crotonică a două molecule de propanal, urmată de hidrogenarea
catalitică a crotonderivatului, rezultă:
a) 2-metil-1-pentanol;
b) 3-metil-1-pentanol;
c) 4-metil-1-pentanol;
d) hexanol;
e) 2-hexanol.
29*. Ce se obţine în urma reacţiei de condensare crotonică a benzaldehidei cu
2,2-dimetilbutanal?
a) 3,3-dimetil-1-fenil-1-butenă;
b) 1-fenil-3-metil-1-butenă;
c) 3,3-dimetil-1-fenil-2-butenă;
d) 3,3-dimetil-2-fenil-1-butenă;
30*. Care este crotonderivatul rezultat prin condensarea a două molecule de propanonă?
a) 4-metil-3-penten-2-ona;
b) 3-metil-3-penten-2-ona;
c) 2-metil-3-penten-2-ona;
d) 4-metil-3-pentenal;
e) 2-metil-3-pentenal.
31 *. 2-Etil-2-hexenalul se obţine prin condensarea crotonică a două molecule de:
a) butanal;
b) acetonă;
c) propanonă;
d) acroleină;
e) propanal.
32*. Fie reacţiile:
I. condensarea propanalului (2 moli);
II. condensarea difenilcetonei (2 moli);
III. condensarea etanalului (2 moli);
IV. condensarea 2,2-dimetilbutanal (2 moli);
V. condensarea benzaldehidei cu propanal.
Indicaţi condensările posibile:
a) I, II, III;
b) I, III, V;
c) II, III, IV;
94
d) I, II, IV;
e) III, IV, V.
33*. Care din compuşii carbonilici de mai jos se poate condensa cu aldehida benzoică?
a) benzofenona;
b) difenilcetona;
c) propanal;
d) 2,2-dimetilpropanal;
e) 2,2-dimetilbutanal.
34*. Prin condensarea crotonică a doi moli de difenilcetonă se formează:
a) benzilciclohexanonă;
b) dibenzilidenciclohexanonă;
c) ciclohexilidenacetofenonă;
d) benzilidenciclohexanonă;
35*. Prin reacţia 2-butenal cu hidrură de litiu şi aluminiu se formează:
a) I-butanol;
b) 3-buten-2-ol;
c) alcool izobutilic;
d) 2-buten-1-ol;
e) nici unul din compuşii menţionaţi.
36*. Câţi moli de hidrogen se consumă la hidrogenarea unui mol de aldehidă crotonică în
prezenţa Pd/C?
a)2; b)2,5; c)3,5; d)3; e)4.
37*. Raportul molar de combinare dintre acetaldehidă şi reactivul Fehling este:
a)2:1; b)1:2; c)1:3; d)1:2,5; e)1:1.
38*. Prin reducerea butandialului se formează:
a) 2-butenal;
b) 1,4-butandiol;
c) 2-butanol;
d) acid butandioic;
39*. Dacă un amestec de acetofenonă şi reactiv Tollens este încălzit uşor, se observă:
a) formarea unui precipitat alb;
b) degajarea unui gaz;
c) formarea unui precipitat roşu cărămiziu;
d) formarea unei oglinzi de argint pe pereţii eprubetei;
e) nu se observă nimic.
40*. În urma încălzirii unei soluţii de izovaleraldehidă cu reactiv Fehling, se observă:
a) formarea unui precipitat roşu;
b) formarea unui precipitat alb;
C) degajarea unui gaz;
d) formarea unei oglinzi de argint pe pereţii eprubetei;
41 *. Numărul compuşilor dicarbonilici izomeri, cu formula moleculară CsH602, ce reduc
reactivul Fehling este:
a)4; b)3; c) 5; d)2; e) 1.
42*. Alegeţi afirmaţia incorectă referitoare la.compuşii carbonilici:
a) între moleculele acestora se exercită interacţiuni dipol-dipol;
b) termenii inferiori sunt solubili în apă;
c) dau reacţii de adiţie şi condensare ;
d) starea de agregare depinde de masa lor moleculară;
e) termenii inferiori sunt insolubili în apă.
95
43*. Prin condensarea crotonică a aldehidei propionice cu acroleina se obţine compusul A
cu nesaturarea echivalentă 3. Compusul A este supus următoarelor transformări chimice:
A NaBf4 ► B
2 H2/Ni►
C
H2S 04
O
„D
tC
Care este compusul D?
a) 1-hexena;
b) 2-metil-2-pentena;
c) 3-metil-2-pentena;
d) 2-metil-1-pentena;
e) 2-hexena.
44*. Un compus monocarbonilic saturat cu masa moleculară 58 se găseşte sub forma a doi
izomeri A şi B. Care sunt cei doi izomeri, ştiind că numai A reacţionează cu reactivul
Fehling?
a) A-propanalul; B-acetona;
b) A-acetaldehida; B-acetona;
c) A-acetaldehida; B-etil-metil-cetona;
d) A- butanalul; B-butanona;
e) A-acetaldehida; B-butanona.
45*. În secvenţa de reacţii:
A+HCJ., B + H20„ C K2Cr2 01„ D + D/H: E +HO
2
NaOH H2S04 t°c
A este o alchenă cu masa molară 42. Care este substanţa E?
a) 3-metil-3-penten-2-ona;
b) 4-metil-3-penten-2-ona;
c) 2-metil-3-penten-2-ona;
d) 4-metil-3-pentenal;
e) 2-metil-3-pentenal.
46. Formaldehida:
a) are miros de migdale amare;
b) este solubilă în apă;
c) soluţia apoasă 35-40% se numeşte fonnol;
d) este toxică;
e) este un lichid.
47. Propanona se poate obţine prin:
a) adiţia apei la propină, în prezenţa HgSO4/l·hSO4;
b) oxidarea izopropanolului, în prezenţa KiCr2O1/I·hSO4;
c) oxidarea izopropanolului, în prezenţa K.MnOJH2SO4;
d) hidroliza bazică a 2,2-dicloropropanului;
e) hidroliza bazică a 2,3-dicloropropanului.
48. N.E. = 2 prezintă:
a) ciclopentanul;
b) ciclopentancarbaldehida;
c) acroleina;
d) etandialul;
e) P-metilbutiraldehida.
49. Ce rezultă prin reducerea catalitică a compuşilor carbonilici?
a) aldehidele se transformă în alcooli secundari;
b) aldehidele se transformă în alcooli primari;
c) aldehidele şi cetonele nu se hidrogenează;
d) cetonele se transfonnă în alcooli primari;
e) cetoneie se transformă în alcooli secundari.
96
50. Aldehida benzoică se poate condensa, în condiţii corespunzătoare, cu:
a) propanal;
b) butanal;
c) 2,2-dimetilpropanal;
d) etanal;
e) 2,2-dimetilbutanal.
51. Acetofenona poate reacţiona cu:
a) hidrogenul, în prezenţă de Ni, când se formează alcool benzilic;
b) clorura de acetil, în prezenţă de AlCh;
c) HN03/H2S04, obţinându-se m-nitroacetofenonă;
d) reactivul Tollens şi rezultă acid benzoic;
e) reactivul Fehling şi rezultă acid fenilacetic.
52. Compusul de mai jos se obţine prin condensarea crotonică a:
CH3-CH2-CH = T-CHO
CH3
a) aldehidei propionice;
b) propanonei;
c) propanalului;
d) butanalului;
e) acetonei.
53. Substanţele ce formează la ardere numai dioxid de carbon şi apă sunt:
a) etan, etenă şi clorură de etil;
b) etilamină, acetilenă şi benzen;
c) acetonă, benzen, anilină;
d) etanol, propan, acetonă;
e) metanol, etan, glioxal.
54. Sunt incorecte afirmaţiile?
a) benzofenona reacţionează cu reactivul Tollens;
b) adiţia apei la alchine este metodă de obţinerea a compuşilor carbonilici;
c) prin adiţia Hi/LiAlH4 la aldehida acrilică se formează I-propanol;
d) cetonele se obţin prin oxidarea alcoolilor secundari cu dicromat de potasiu şi acid
sulfuric;
e) acetofenona reacţionează cu reactivul Fehling.
55. Sunt incorecte afirmaţiile?
a) compuşii carbonilici dau reacţii de adiţie;
b) reacţiile de oxidare sunt specifice aldehidelor, indiferent de natura radicalului
hidrocarbonat;
c) aldehidele sunt componente carbonilice mai reactive decât cetonele;
d) compuşii carbonilici dau reacţii de oxidare;
e) cetonele sunt componente carbonilice mai reactive decât aldehidele.
56. Cu reactivul Tollens reacţionează:
a) etanalul;
b) formilbenzenul;
c) etina;
d) propanona;
e) butanona.
57. Care din formulele de mai jos corespund unui compus carbonilic cu radical nesaturat?
a) C3H40; b) C6H100; c) C1H140; d) CsH120; e) C6H10.
58. Referitor la propanonă, alegeţi afirmaţiile corecte:
a) are caracter reducător;
b) nu se oxidează;
97
c) este un bun solvent;
d) este un lichid volatil;
e) este miscibilă cu apa.
59. Formula acetilacetonei este:
a) CH3-CO-CH2-CO-CH3;
b) CsH1o02;
c) CsHs02;
d) CH3-CH2-CO-CH2-CO-CH3;
e) C11H1202.
60. Butanona se poate obţine, în condiţii adecvate, plecând de la:
a) CH3-CCh-CH2-CH3;
b) CH3-CH(OH)-CH2-CH3;
c) CH3-CH2-CH2-CHCh;
d) CH3-CH=CH-CH3;
e) CH3-CH2-C(CH3)=CH2.
61. Afirmaţiile adevărate referitoare la 2-metilciclohexancarbaldehidă sunt:
a) are N.E.=2;
b) are toţi atomii de carbon secundari;
c) are formula moleculară CsH120;
d) are formula moleculară CsH140;
e) are N.E. = 3.
62. Caracteristicile comune butanalului şi butanonei sunt:
a) au caracter reducător;
b) dau reacţii de reducere;
c) au puncte de fierbere mai mari decât ale alcoolilor cu masă moleculară comparabilă;
d) au puncte de fierbere mai mici decât ale alcoolilor cu masă moleculară comparabilă;
e) sunt componente carbonilice la fel de reactive în reacţia de condensare.
63. Afirmaţiile corecte referitoare la acroleină sunt:
a) raportul dintre electronii 7t şi cei neparticipanţi este 1 :2.;
b) are 3 atomi de carbon;
c) raportul dintre electronii 7t şi cei neparticipanţi este 1 : 1
d) prin hidrogenare totală formează un compus rară atom de carbon asimetric;
e) are N.E.=2
64. Fie compuşii:
CH3-C-CH-CH3 CH 3-(CH2)3-CHO
� 2:H3
a) denumirile compuşilor sunt 3-metilbutanonă, respectiv pentanal;
b) sunt substanţe izomere;
c) sunt compuşi carboxilici;
d) reacţionează la fel atât cu reducătorii cât şi cu oxidanţii;
e) prin reducere se transformă în acelaşi compus.
65. Se pot obţine compuşi carbonilici prin:
a) adiţia apei la alchine;
b) hidroliza bazică a derivaţilor monohalogenaţi;
c) hidroliza bazică a derivaţilor dihalogenaţi geminali;
d) hidroliza bazică a derivaţilor dihalogenaţi vicinali;
e) adiţia apei la alchene.
66. Vanilina, cu formula structurală de mai jos, poate reacţiona cu:
"'=<.-
¾rf\__OH
H/-
'O-CH3
98
a) apa;
b) hidroxidul de sodiu;
c) propanalul;
d) sodiul;
e) reactiv Tollens.
67. Afirmaţiile corecte r�feritoare la următorul compus sunt:
CH:r-CH2-CH2 - H- H-CH2- CHO
T T
H2 CH3
T
CH3
a) 4-etil-3-metilheptanal;
b) are N.E. == 1;
c) raportul electronilor n pe electronii neparticipanţi este 1: 1;
d) are patru atomi de carbon secundar;
e) prezintă doar hibridizare sp3 .
68. Afirmaţiile corecte referitoare la benzofenonă sunt:
a} se obţine prin reacţia de alchilare Friedel-Crafts dintre benzen şi clorură de benzil, în
condiţii adecvate;
b) se obţine prin reacţia de acilare Friedel-Crafts dintre benzen şi clorură de benzoil, în
condiţii adecvate;
c) este o cetonă aromatică;
d) are N.E. == 8;
e) are un atom de carbon secundar, zece atomi de carbon terţiar şi doi atomi de carbon
cuaternar.
69. Referitor la formilbenzen, sunt corecte afirmaţiile:
a) se autooxidează;
b) se obţine prin hidroliza bazică a clorurii de benziliden;
c) are N.E. == 4;
d) are miros de migdale amare;
e) este materie primă în industria farmaceutică.
70. Fie compusul:
H
T 3
CH3 - H- H-u-CH-CH3
Ţ Ţ
CH3 ŢH2 O
9H2
CH2
I
CH3
Câţi atomi de carbon secundar prezintă şi care este denumirea sa corectă?
a) 3;
b) 4;
c) 4-izopropil-2-metil-3-octanonă;
d) 2,5-dimetil-3-n-propil-4-heptanonă;
e) 2-metil-4-n-propil-3-heptanonă.
71. Afirmaţiile corecte referitoare la glioxal sunt:
a) se mai numeşte etandial;
b) este un compus dicarbonilic;
c) are N.E. = 3;
d) raportul dintre numărul electronilor n şi numărul de electroni neparticipanţi este 1 :2;
e) are formula moleculară C2fu02.
99
72. Care din compuşii de mai jos reacţionează cu [Ag(NIIJ)2]0H?
I. (CH3)3C-CHO; II. (CH3)3C-CO-CH3; III. CH=C-CH2-0H;
IV. CH2=CH-CH2-0H; V. (CH3)2CH-CHO
a) I; b) II; c) III; d) IV; e) V.
73. Referitor la compusul C6lls-CH=CH-CH2-CO-CIIJ sunt adevărate:
a) este benzilidenacetona;
b) este 5-fenil-4-penten-2-ona;
c) prezintă izomerie geometrică Z-E;
d) are N.E.=5;
e) dă reacţie de reducere cu borohidrură de sodiu.
74. Ce reacţii au în comun formilbenzenul şi acetofenona?
a) formarea oglinzii de argint;
b) autooxidarea cu oxigenul din aer;
c) nitrarea cu acid nitric în prezenţă de acid sulfuric;
d) adiţia acidului cianhidric cu formare de cianhidrine;
e) condensarea crotonică cu etanal.
75. Aldehida crotonică:
a) se mai numeşte 2-butenal;
b) are N.E. = 2;
c) se obţine prin condensare crotonică, în condiţii adecvate din doi moli de etanal;
d) se obţine prin condensare aldolică, în condiţii adecvate din doi moli de propanal;
e) nu poate da reacţie de oxidare cu reactivul Tollens.
a) butanona se formează în urma reacţiei de oxidare blândă a alcoolului sec
butilic/dicromat de potasiu şi acid sulfuric;
b) ciclohexanona are NE. = 2;
c) benzaldehida în reacţia de condensare crotonică cu acetona este componentă
metilenică;
d) prin autooxidare acetaldehida formează intermediar acidul perbenzoic;
e) propanalul se oxidează cu oxidul cupros la acid propanoic.
a) 2-butenalul şi formilbenzenul au proprietăţi reducătoare;
b) între moleculele de compuşi carbonilici se formează interacţiuni dipol-dipol;
c) prin reducerea 2-butenalului cu borohidrura de sodiu se obţine 2-buten-1-ol;
d) butanalul este o aldehidă mai reactivă decât propanalul;
e) aldehida benzoică pnn condensare crotonică cu propanalul formează
2-benzilidenetanal.
78. Vanilina:
a) se mai numeşte 4-hidroxi-3-metoxibenzaldehidă;
b) poate da reacţie de recunoaştere cu clorura ferică datorită grupei eterice;
c) prin reducere formează 2-metoxi-hidrochinonă;
d) poate fi componentă carbonilică într-o reacţie de condensare crotonică;
e) poate reacţiona cu hidroxidul de sodiu.
79. Sunt aldehide saturate:
a) aldehida cinamică;
b) etanalul;
c) propanalul;
d) butanalul;
e) acroleina.
100
Răspunsuri:
l.c 41. a
2.d 42.e
3.e 43.d
4.e 44.a
5.d 45. b
6.d 46. b,c,d
7.a 47.a, b,d
8. b 48. b,c, d
9.d 49. b,e
10.a 50.a, b, d
11.e 51. b,c
12.d 52.a, C
13.d 53.d,e
14.e 54. a,c,e
15.d 55. d,e
16. C 56.a, b,c
17.c 57. a, b
18. b 58. b,c,d,e
19. d 59. a, C
20.d 60. a, b,e
21. d 61.a,d
22.a 62. b,d
23. b 63. b,c,d,e
24. b 64.a, b
25.d 65. a, C
26. b 66. b, c,d,e
27.c 67.a, b,d
28.a 68. b,c,e
29.e 69.a, b,d,e
30.a 70. b,c
31.a 71. a, b, d
32. b 72.a,c,e
33.c 73. b,c,e
34.e 74.c,d,e
35.d 75.a, b,c
36.a 76.c,d,e
37. b 77.a, b,c
38. b 78.a,d,e
39.e 79. b,c,d
40.a
101
7. Acizi carboxilici
1 *. Afirmaţia incorectă este:

a) benzoatul de metil, clorura de benzoil şi benzamida sunt derivaţi funcţionali ai acidului
benzoic;
b) H-CON(CH3)2 se numeşte N,N-dimetilformamidă;
c) nitrilii saturaţi acidici au formula generală CnH2n-1N;
d) metacrilatul de metil este un ester;
e) acetatul de potasiu se poate obţine în urma reacţiei dintre acidul acetic şi nitratul de
potasiu.
2*. Care din afirmaţiile de mai jos nu este corectă?
a) acidul acetic reacţionează cu metalele situate înaintea hidrogenului în seria Beketov
Volta cu degajare de hidrogen, H2 şi formarea sării corespunzătoare;
b) acizii capronic, caprilic şi caprinic se găsesc în untul din lapte de capră;
c) tăria acizilor monocarboxilici alifatici saturaţi creşte odată cu creşterea catenei;
d) procesul de transformare enzimatică a etanolului în acid acetic se numeşte fermentaţie
acetică;
e) acidul maleic este un acid dicarboxilic nesaturat cu N.E. = 3.
3 *. Benzoilacetatul de benzii este:
a) C6HsCOCH2COOC6Hs;
b) C6HsCOCH2CH2COOCH2C6Hs;
c) C6HsCOCH2COOCH2C6Hs;
d) C6HsCOCH2CH2COOC6Hs;
e) C6HsCOCH2CH2CH2COOCH2C6Hs.
4*. Indicaţi hidrocarbura C9ff12 ştiind că prin oxidare se transformă în acid, iar prin
deshidratarea acidului rezultă o anhidridă:
a) p-etilmetilbenzen;
b) m-etilmetilbenzen;
c) o-etilmetilbenzen;
d) p-xilen;
e) etilbenzen.
5*. Prin tratarea clorurii de sodiu cu acid formic rezultă:
a) formiat de sodiu şi apă;
b) clorură de metil şi hidrogenocarbonat de sodiu;
c) formiat de sodiu şi acid clorhidric;
d) clorură de metanoil şi hidroxid de sodiu;
6*. Care din reacţiile de mai jos sunt posibile?
I. CH3CH2CH20H + HCOONa;
II. HCOOH + CH3COONa;
III. CHJC:H20H + CH3COONa;
IV. HCOOH + C6Hs0Na;
V. C6HsOH + CH3CH2COONa;
VI. C6HsOH + HCOONa.
a) I, III; b) I, VI; c) II, IV; d) III, V; e) II, V.

7*. Dintre reacţiile de mai jos, indicaţi-le pe cele specifice acizilor carboxilici:
a) ionizarea în soluţie apoasă;
b) reacţia cu hidroxizi alcalini;
c) reacţia cu oxizii metalelor alcaline;
d) reacţia cu metalele alcaline;
e) -formarea de anhidride, cloruri acide, amide.
102
8*. Acidul folosit la fabricarea aspirinei este:
a) acidul 2-hidroxibenzoic;
b) acidul benzoic;
c) acidul formic;
d) acidul 4-hidroxibenzoic;
e) acidul 3-hidroxibenzoic.
9*. Se dau reacţiile: clorură de potasiu şi acid propanoic (I), metoxid de sodiu şi fenol (II),
propanoat de sodiu şi acid metanoic (III), propanoat de sodiu şi acid acetic (IV), carbonat
de sodiu şi acid acetic (V). Nu este posibilă reacţia:
a) II; b) III; c) I; d) IV; e) V.
10*. În legătură cu acidul acetic se fac următoarele afirmaţii: se poate obţine prin
fermentapa acetică a etanolului (I), se obţine prin oxidarea acetaldehidei (li), se foloseşte la
conservarea alimentelor (oţet) (III), se foloseşte la sinteza unor medicamente (IV). Care
sunt adevărate?
a) numai I, II, III;
b) numai II şi IV;
c) numai II, III, IV;
d) I, II, III, IV;
e) toate sunt false.
11 *. Alegeţi afirmaţia incorectă referitoare la acidul salicilic:
a) se foloseşte la fabricarea acidului acetilsalicilic;
b) este acidul 4-hidroxibenzoic;
c) este solubil în apă;
d) sub formă de salicilat de sodiu se foloseşte ca şi conservant în industria alimentară ;
e) este un hidroxiacid.
12*. Care dintre compuşii de mai jos are constanta de aciditate cea mai mare?
a) acid carbonic;
b) fenol;
c) acid etanoic;
d) apă;
e) etanol.
13*. Denumirea corectă a compusului ClbClliCH2-0-CO-Clb este:
a) propionat de metil;
b) acetat de n-propil;
c) acetat de etil;
d) acetat de metil;
e) propionat de etil.
14*. Denumirea corectă a compusului următor este:
O
CHr- CHz-- CH2-c,:?'
'--o--CH2-CH3
a) butanoat de etil;
b) etanoat de n-propil;
c) formiat de n-butil;
d) propanoat de etil;
e) butanoat de metil.
15*. Compusul de mai jos este:
CHr- - O- CH2-C�5
w
o
a) o anhidridă;
l?) un ester;
103
c) un eter;
d) o aldehidă;
e) o cetonă aromatică.
16*. Formula corectă a acetilacetatului de benzii este:
a) CH3COCH2COOC6Hs;
b) CH3COCH2COOCH2C6Hs;
c) CH3COCH2CH2COOC6Hs;
d) CH3COCH2CH2COOCH2C6Hs;
e) CH3COCH2CH2CH2COOC6Hs.
17*. Aldehida acetică se formează prin hidroliza:
a) acetatului de etil;
b) anhidridei acetice;
c) acetonitrilului;
d) acetatului de vinil;
e) acetamidei.
18*. Oxidarea aldehidei crotonice la acidul crotonic se poate face cu:
a) K.Mn04/lhS04;
b) K2Cr201/H2S04;
c) Oi/V20s;
d) KMn04/H20;
e) reactiv Tollens.
19*. Care reacţie nu este comună acizilor p-bromo-fenilacetic şi acrilic?
a) reacţia de esterificare;
b) reacţia cu carbonatul de sodiu;
c) reacţia Friedel-Crafts;
d) reacţia cu sodiul;
e) reacţia cu hidroxidul de sodiu.
20*. Referitor la compusul de mai jos, afirmaţia incorectă este:
H2C- O-CO-(CH2)1r- CH3
HC-- o-co- (CH2)16- CH3
H2C- o-co-(CH2)1�CH3
a) este o trigliceridă mixtă;
b) este tristearina;
c) se obţine prin esterificarea glicerinei cu acidul stearic;
d) este solidă;
e) este 1,2,3-tristearil-glicerolul.
21 *. Reacţia de hidrogenare este caracteristică:
a) numai grăsimilor ce conţin resturi de acizi saturaţi în moleculă;
b) grăsimilor solide;
c) grăsimilor lichide, ce conţin acizi nesaturaţi;
d) tuturor grăsimilor;
e) nici unul din răspunsuri nu este corect.
22*. Câţi atomi de carbon prezintă următorii acizi graşi: acidul butanoic (I), acidul stearic
(li), acidul oleic (III)?
I II III
a)4 16 16;
b) 4 18 16;
c)4 14 18;
d)4 16 18;
e)4 18 18.
104
23*. Structura de mai jos este:
o
R-c�
""-NH2
a) un ester;
b) o anhidridă;
c) o amidă;
d) o amină;
e) un nitril.
24*.Care dintre denumirile de mai jos este cea uzuală?
a) acid formic;
b) acid butanoic;
c) acid metanoic;
d) acid propenoic;
e) acid etandioic.
25*. Numărul acizilor cu formula moleculară C6H12O2 este:
a)7; b)lO; c)ll; d)6; e)9.
26*. Formula generală a unui acid monocarboxilic saturat este:
a) CnHn02; b) CnH2n02; c) CnH2n-2O2; d) CnH2n+2O2; e) CnH2n-102.
27*. Anhidrida maleică este produsul final obţinut prin oxidarea catalitică (V2Os/500°C) a:
a) naftalinei;
b) o-xilenului;
c) p-xilenului;
d) benzenului;
e) antracenului.
28*. Denumirea trigliceridei mixte este:
H2C- O-CO- (CH2)1r-CH3
HC-- O-CO-(CH2)16-CH3
I
H2C -o-co-(CH2h -CH=CH-(CH2)r-CH3
a) l ,3-dipalmitil-2-oleil-glicerol;
b) 1,2-dipalmitil-3-oleil-glicerol;
c) 1,2-distearil-3-oleil-glicerol;
d) 1,3-distearil-2-oleil-glicerol;
e) l,3-dioleil-2-stearil-glicerol.
29*. Care dintre acizii menţionaţi poate forma anhidridă ciclică: 1) acid maleic; 2) acid
benzen 1,4-dicarboxilic; 3) acid fumaric; 4) acid benzen 1,3-dicarboxilic; 5) acid benzen
1,2-dicarboxilic?
a) 4 şi 5; b) 3 şi 5; c) 1 şi 2; d) 2 şi 3; e) 1 şi 5.
a) anhidrida maleică se formează prin oxidarea catalitică (V2Os/500°C) a benzenului;
b) acidul benzoic se formează prin oxidarea catalitică (V2Os/350°C) a benzenului;
c) acizii monocarboxilici sunt izomeri de funcţiune cu esterii cu aceeaşi formulă
moleculară;
d) acidul benzoic rezultă prin oxidarea benzaldehidei cu reactiv Tollens;
e) tăria acizilor carboxilici alifatici scade cu creşterea catenei.
31*. Denumirea compusului:
-f
CHr- CH2 H-TH-COOH , este·
CH2 CH3
ICH3
a) acid 3-etii-4-metii-pentanoic;
b) acid 4-etilhexanoic;
c) acid 2-etil-3-metil-pentanoic;
d) acid 3-etil-2-metil-pentanoic;
e) acid 4-metilhexanoic.
32*. Care sunt denumirile următorilor acizi carboxilici?
A: CH3-C-COOH
li
B: HOOC-(CH2)4-CQOH C: CH2=CH-COOH
a) A-acid piruvic, B-acid hexanoic, C-acid acrilic;
b) A-acid 2-cetopropionic, B-acid hexanoic, C-acid propanoic;
c) A-acid propenoic, B-acid capronic, C-acid acrilic;
d) A-acid piruvic, B-acid hexandioic, C-acid propenoic;
e) A-acid 2-cetopropionic, B-acid hexanoic, C-acid acrilic.
33*. Nu hidrolizează nici în mediu bazic:
a) acetatul de etil;
b) acetatul de metil;
c) N-metilanilina;
d) benzoatul de metil;
e) benzoatul de etil.
34*. Formula benzamidei este:
a) C6Hs-NH2;
b) C6Hs-CH2NH2;
c) C6HsCOCH3;
d) C6Hs-CONH2;
e) C6Hs-CO-NH-C2Hs.
35*. Numărul de esteri corespunzător formulei moleculare CsH1o02 este:
a) 7; b) 6; c) 10; d) 8; e) 9.
36*. Care este denumirea corectă a esterului saturat R-COOC2Hs, dacă raportul masic
H:0=1:4?
a) etanoat de etil;
b) stearat de etil;
c) butirat de etil;
d) formiat de etil;
e) propionat de etil;
37*. Etanoatul de amil se poate obţine din alcool amilic şi:
a) acid acetic, în mediu de H2S04;
b) acid propionic, în mediu bazic;
c) acid metanoic, în mediu de H2S04;
d) acid acetic , în mediu bazic;
e) acid propionic, în mediu de H2S04.
38*. Care este acidul existent, în proporţie mare, în grăsimile lichide?
a) acidul butanoic;
b) acidul stearic;
c) acidul oleic;
d) acidul palmitic;
e) acidul capronic.
39*. Fie succesiunea de reacţii:
+ H20 _, B H2/Ni _, + [O]
A C D
HgSOJH2S04 + KMnOJH2S04
H
D+�E+H20
106
Ştiind că substanţa D este un acid monocarboxilic saturat cu 53,33% oxigen, care este
substanţa E?
a) acetat de etil;
b) acetat de metil;
c) formiat de metil;
d) formiat de etil;
e) propanoat de metil.
40*. În schema de mai jos:
o
A 600 C► B+C
+ H20 + 2[Ag(NH3)2]0H
B + cii ----. D -2 Hei► E -2 Ag G
HgS04, H2S04 F
-4NH3
-H2 0
compusul A este un alcan, iar compuşii B şi C reprezintă primul şi_, respectiv, al doilea
termen din seriile omoloage corespunzătoare. Care este substanţa G?
a) acidul formic;
b) acidul etanoic;
c) acidul etandioic;
d) acetilena;
e) aldehida acetică.
41 *. Să se stabilească compuşii C şi C', corespunzător schemei:
2A Za
AlCl3, anhidră
2
+ 3 d/hv► + 2 e
C -3HCI E�
o H
N02
-2HCI
C'+ 3 d/hv► E' �
- 3HCI - 3HCI
Q
N02
a) nitrobenzenul şi clorobenzenul;
b) acizii o- şi p-toluensulfonici;
c) o- şi p-nitrobenzenul;
d) o- şi p-clorotoluenul;
e) o- şi p-nitrotoluenul.
42*. Fie succesiunea de reacţii:
AlCl3, anhim:a. KMn04►
A+B C H+ D
-HCI
Ştiind că substanţa D este un acid monocarboxilic aromatic cu 26,23 % oxigen în moleculă,
care este substanţa A?
a) toluenul;
b) izopropilbenzenul;
c) o-xilenul;
d) etilbenzenul;
e) benzenul.
43*. Fie schema:
H2S04 + CH30H/It
A ► B :;:::==::=::::!!::CH-cH-coocH
z-- 3 + H20
-H20
Compusul A este:
a)acidn1etanoic;
107
b) acidul acetic;
c) acidul acrilic;
d) acidul lactic;
e) acidul piruvic.
44 *. În schema de reacţii,
+
A Cl
A+ a/AJC1 3, anhidră
.. .,B
Cl2, hv „
C „ D KMn04 „E + a/ J 3, anhidră
+ H20- F KMn04/H ., G
-HCI - HCI N aOH H2S04 -HCI
-HCl
a este un compus monoclorurat alifatic saturat, iar substanţa E este un acid aromatic
mononuclear cu 7 atomi de carbon în moleculă. Care este substanţa G?
a) acidul m-metilbenzoic;
b) acidul tereftalic;
c) acidul benzoic;
d) acidul benzen 1,3-dicarboxilic;
e) acidul benzen 1,2-dicarboxilic.
45*. Se dă schema:
c�+ a/AlC h, llllhidră A + 3 Cl,/lw„ B +2H10„ C
- HCI -3 HCI NaOH
-3 HCI
Cunoscând că "a" este un compus monoclorurat alifatic saturat cu un conţinut de
70,29% CI, care este substanţa C?
a) clorura de benzil;
b) clorura de fenil;
c) acidul benzoic;
d) benzoatul de metil;
e) toluenul.
46*. Care este substanţa A, din succesiunea de reacţii de mai jos?
AICl3 „
C 6� + A _
HCI
+ H2
B� H2 S04
C _ 0
H2
„ D�
[O]
C6Hs-COOH+ CH3-COOH
a) clorura de acetil;
b) clorura de etil;
c) clorura de izobutil;
d) clorura de izopropil;
e) clorura de propionil.
47*. Pornind de la transformările:
+ CH3CI O F
A B KMn04,(lf'., C + H N<\ D e/HCI„ E
AlCl3, anhidră H2S04
-HCI -H20
şi ştiind că substanţa C este un acid monocarboxilic aromatic cu 7 atomi de carbon în
moleculă, care va fi substanţa E?
a) acidul benzoic;
b) acidul salicilic;
c) acidul 3-aminobenzoic;
d) acidul 4-aminobenzoic;
e) acidul 2-aminobenzoic.
48. Care din formulele de mai jos corespund unor derivaţi funcţionali ai acizilor
monocarboxilici?
2.R-C N 5.R-0-R
3.R-C_/)
'-o-R
108
a) 1 şi 2;
b) 3 şi 4;
c) 5;
d) toate;
e) nici una.
49. Care din reacţiile de mai jos nu sunt posibile?
a) acid propanoic şi hidrogenocarbonat de sodiu;
b) propanoat de sodiu şi acid carbonic;
c) etoxid de sodiu şi acid benzoic;
d) etanoat de sodiu şi acid butanoic;
e) metanoat de sodiu şi acid butanoic.
50. Acidul acetic nu poate fi scos din combinaţiile sale de către:
a) acidul metanoic;
b) acidul sulfuric;
c) acidul carbonic;
d) acidul capronic;
e) acidul propanoic.
51. Caracterul acid al acizilor monocarboxilici este pus în evidenţă prin reacţiile cu:
a) oxizii metalelor;
b) apa;
c) metalele active;
d) acizii minerali;
e) bazele.
52. În condiţii adecvate, pot hidroliza:
a) esterii;
b) proteinele;
c) aminele;
d) alchinele;
e) derivaţii halogenaţi saturaţi.
53. Referitor la formulele structurale de mai jos, afirmaţiile incorecte sunt:
O CH3-(CH2h- -H
H-C< [
o--(CH2)z---CH3 II O
I
HO- -(CH2)z-CH3
rr
o
III
a) I este ester al acidului propanoic;
b) II şi III reprezintă aceeaşi substanţă, acidul capronic;
c) I este formiatul de n-propil, IV este propionatul de metil;
d) II prin oxidare formează acidul butiric;
e) I, II, III şi IV sunt izomeri de funcţiune.
54. Sunt ireversibile:
a) hidroliza esterilor în mediu acid;
b) ionizarea acizilor carboxilici în soluţie apoasă;
c) izomerizarea alcanilor;
d) hidroliza bazică a derivaţilor trihalogenaţi geminali;
e) hidroliza bazică a grăsimilor.
55. Esterii în care raportul masic H:O = 1:4 sunt:
a) formiatul de propil;
b) propionatul de metil;
109
c) fonniatul de izopropil;
d) acetatul de n-propil;
e) benzoatul de etil.
56. Sunt izomeri următorii compuşi:
a) acid capronic;
b) acid butanoic;
c) etanoat de etil;
d) metanoat de n-propil;
e) butanoat de metil.
57. Acidul acetic se foloseşte:
a) la prepararea unor adezivi;
b) la obţinerea mătăsii acetat;
c) sub formă de mordanţi (săruri) în industria textilă;
d) la obţinerea săpunurilor;
e) la obţinerea de creme.
a) grăsimile solide predomină în sursele de origine vegetală;
b) grăsimile solide predomină în sursele de origine animală;
c) uleiurile vegetale se obţin din seminţe sau fructe prin presare;
d) grăsimile lichide conţin în moleculă numai resturi de acizi graşi saturaţi;
e) grăsimile lichide predomină în materiile vegetale.
59. Afirmaţiile corecte în legătură cu triglicerida de mai jos sunt:
CH2- 0- co- (CH2)1-CH=CH-· (CH2)?-CH3
I
TH- o-co-ccH2)16-cH3
CH2-o-co-ccH2h-CH=CH-(CH2h-CH3
a) reprezintă l ,3-dioleil-2-stearil-glicerolul;
b) are un atom de carbon asimetric;
c) nu prezintă atom de carbon asimetric;
d) se poate hidrogena catalitic;
e) reprezintă l ,3-dipalmitil-2-stearil-glicerolul.
60. Acizii graşi rezultaţi la hidroliza grăsimilor au următoarele caracteristici:
a) sunt acizi mono- sau dicarboxilici;
b) sunt saturaţi şi/sau nesaturaţi;
c) au catenă ramificată;
d) au număr par de atomi de carbon în moleculă;
e) au catenă neramificată.
61. Reacţionează cu amoniacul:
a) glicerina;
b) acidul metanoic;
c) acidul propanoic;
d) alcoolul etilic;
e) clorura de etil.
62. Formulele ce corespund la gliceride sunt:
a) ŢH2- O- CO(CH2)2CH3 b) TH2-COO{CH2)14CH3
fH- O-CO(CH2)16CH3 ?H-COO(CH2)14CH3
CH2-0-CO(CH2)14CH3 CH2-COO(CH.v 16CH3
110
C) ţH2- 0-CO(CH2)?-cH=cH-(CH2 )?-CH3 d) CH2-0-�-(CH2)4CH3
I o
TH- o-co(CH2)1.r-CH3 CH-O-C-(CH2) 1 6CH3
I li
CH2-0-CO(CH2h 6-CH3 CH2- o-o1r-o(CH2 ) 14CH3
e) ŢH2-COO-(CH2)1�CH3
ŢH-COO-(CH2)1�CH3
CH2-COO-(CH2)1�CH3
63. Referitor Ia compusul de mai jos, care sunt afirmaţiile corecte?
CH3 -CH2-CH2-C N
a) este un nitril;
b) este un derivat funcţional;
c) este o amidă;
d) este o amină;
e) este un nitroderivat.
64. Cu bromul, în prezenţă de solvent inert, reacţionează:
a) acidul hexandioic;
b) acidul maleic;
c) acidul capronic;
d) acidul acrilic;
e) acidul oleic.
65. Acidul acetic reacţionează cu:
a) CH3 CH20Na;
b) KHC03;
c) HCOONa;
d) KCl;
e) Zn.
66. Sunt esteri:
a) trinitratul de glicerină;
b) nitrotoluenul;
c) acetofenona;
d) tristearina;
e) metanoatul de metil.
67. Referitor la acidul oleic sunt incorecte afirmaţiile:
a) este un acid dicarboxilic nesaturat;
b) este un acid monocarboxilic saturat;
c) intră � compoziţia unor grăsimi;
d) are N.E.= 2
e) are formula moleculară C 1 sH3402.
68. Acidul acetic se poate prepara:
a) prin oxidarea metanalului cu reactiv Tollens;
b) din metan, prin clorurare în prezenţa luminii şi hidroliza derivatului trihalogenat
format;
c) prin oxidarea etanalului cu K2Crz01/lhS04;
d) prin oxidarea propanolului;
e) din acetilenă prin adiţia apei în prezenţa HgS04/H2S04 şi oxidarea aldehidei acetice
formate.
69. Acidul acetic se poate obţine prin hidroliza:
a) etcmoatului de metil;
lll
b) acetatului de benzii;
c) 1, 1, 1-tricloroetanului;
d) 1, 1,2-tricloroetanului;
e) acetatului de izopropil.
70. Acidul tereftalic se poate obţine prin oxidarea, în condiţii corespunzătoare, a:
a) m-xilenului;
b) p-xilenului;
c) m-dietilbenzenului;
d) p-dietilbenzenului;
e) toluenului.
71. Afirmaţiile corecte referitoare la acizii monocarboxilici saturaţi sunt:
a) au formula generală CnH2n+1COOH;
b) au caracter acid mai puternic decât al alcoolilor;
c) au caracter acid mai slab decât acidul carbonic;
d) cu alcoolii, în mediu acid, formează esteri;
e) caracterul acid creşte cu creşterea catenei.
72. Sunt solubili în apă rece:
a) acidul oleic;
b) acidul acetic;
c) acidul palmitic;
d) acidul stearic;
e) acidul formic.
73. Care dintre reacţiile de mai jos sunt posibile?
a) fenoxid de sodiu şi acid formic;
b) acetat de sodiu şi acid formic;
c) propionat de sodiu şi acid sulfuric;
d) acetat de sodiu şi acid sulfuric;
e) formiat de sodiu şi acid propionic.
74. Afirmaţiile corecte referitoare la benzoatul de benzii este:
a) are N.E. = 9;
b) se obţine în urma reacţiei acidului benzoic cu alcool benzilic, în condiţii adecvate;
c) este un eter;
d) este un ester;
e) se obţine în urma unei reacţii de esterificare.
75. Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt incorecte?
a) acidul butanoic este un acid mai tare decât acidul formic;
b) acidul formic este un acid mai tare decât acidul clorhidric;
c) acidul acetic este un acid mai tare decât acidul carbonic;
d) fenolii au aciditate mai mică decât alcoolii;
e) alcoolii au aciditate mai mare decât acidul formic.
a) acidul propionic reacţionează cu varul nestins cu formare de propionat de calciu şi apă;
b) acidul acetic reacţionează cu cuprul, cu degajare de hidrogen şi formare de acetat de
cupru;
c) acidul !aurie predomină în untul de origine vegetală obţinut din laptele din nuca de
cocos;
d) acidul acetic se foloseşte sub formă de acid acetic tehnic (30-50%), oţet (3-9%) şi acid
acetic glacial (99,5%);
e) soluţia de acid acetic se colorează în roşu deschis în prezenţa turnesolului şi rămâne
incoloră în prezenţa fenolftaleinei.
112
a) confonn seriei Beketov-Volta acidul acetic poate reacţiona cu magneziul, fierul, zincul
cu degajare de hidrogen şi formarea sării corespunzătoare;
b) reacţiile de neutralizare stau la baza metodelor de determinare cantitativă prin
titrimetrie (volumetrie) bazată pe reacţii acido-bazice;
c) când la reacţiile de esterificare participă molecule de acizi dicarboxilici şi de dioli sau
trioli au loc reacţii de policondensare (polimerizare prin reacţii de condensare) şi se
formează poliesteri;
d) acizii capronic, caprilic şi caprinic prezintă 10, 12, respectiv 14 atomi de carbon;
e) acidul elaidic este izomerul cis, iar acidul oleic este izomerul trans.
78. Acizii graşi:
a) se pot obţine prin oxidarea parafinei;
b) în funcţie de natura radicalului hidrocarbonat sunt siţturaţi şi nesaturaţi;
c) saturaţi sunt ca de exemplu acidul butanoic, acidul palmitic, acidul stearic;
d) nesaturaţi sunt ca de exemplu acidul linoleic, acidul oleic;
e) nu se pot obţine prin hidroliza în mediu acid a grăsimilor.
79. Acidul acetic:
a) atacă mucoasa bucală şi tractul gastro-intestinal;
b) consumat în cantitate mare provoacă vomă, hematemeză, diaree, uremie;
c) fiind un acid slab ionizează parţial şi prezintă conductibilitate electrică scăzută;
d) în reacţia de esterificare cu alcoolul amilic formează acetat de n-butil cu miros de pere;
e) poate reacţiona cu sulfatul de sodiu cu fonnare de acetat de sodiu şi acid sulfuric.
80. Etanoatul de etil:
a) dă reacţie de ionizare cu apa;
b) punctul său de fierbere este mai mare decât al etanolului;
c) este un ester cu miros plăcut;
d) este izomer cu metanoatul de n-propil;
e) dă reacţie de hidroliză în mediu acid cu apa.
a) acizii formic şi oxalic au caracter reducător;
b) structura chimică a acetatului de alil este CH2=CH-COO-CH3;
c) izobutiramida este izomer de catenă cu 2-metil-butiramida;
d) o soluţie de CH3CQOH de concentraţie 1 OM conţine 1O moli de CH3COOH dizolvaţi
în 1 OOO ml de soluţie;
e) acetonitrilul dă prin reducere etilarnină, iar prin hidroliză totală dă acid etanoic.
82. Care din afirmaţiile de mai jos referitoare la reacţia de esterificare sunt incorecte?
a) este o reacţie reversibilă, care are loc în mediu acid;
b) este o reacţie ireversibilă, care are loc în mediu bazic;
c) este o reacţie de echilibru;
d) deplasarea echilibrului în sensul formării esterului se poate face prin folosirea unui
reactant în exces;
e) apa se obţine pe seama eliminării hidrogenului de la grupa carboxil şi a hidroxilului
din alcool.
83. Nitrilii:
a) sunt tautomeri cu amidele corespunzătoare;
b) sunt derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici;
c) au formula R-CN;
d) prin reacţia de hidroliză formează amine;
e) prin reacţia de reducere formează acizi carboxilici.
84. Sunt corecte formulele:
a) (CH3CQ0)2Na;
b) (CH3C00)2Ca;
113
c) (C00)2Ca;
d) (C00)2Ca2;
e) CH3COONa.
85. Sunt hidroxiacizi:
a) acidul adipic;
b) acidul tartric;
c) acidul citric;
d) acidul glutaric;
e) acidul glicolic.
86. C6Hs-CO-NH-Cfu:
a) se numeşte N-metilbenzamidă;
b) este o amidă N-substituită;
c) este o amină N-alchilată;
d) cei patru electroni neparticipanţi ai oxigenului stau într-un orbital hibridizat sp2;
e) are N.E. = 5.
87. Anhidrida benzoică:
a) este un derivat funcţional al acidului benzoic;
b) este un derivat funcţional al alcoolului benzilic;
c) are formula C6Hs-CO-O-CO-C6Hs;
d) are formula C6Hs-CO-O-CO-CH3;
e) poate da reacţie de hidroliză.
88. Care sunt esterii izomeri cu acidul succinic?
a) acetatul de etil;
b) oxalatul de dimetil;
c) esterul mono-metilic al acidului malonic;
d) esterul mono-metilic al acidului maleic;
e) acetatul de vinil.
a) acidul acetic formează cu cuprul acetat de cupru;
b) clorura de benzoil este derivat funcţional al acidului benzoic;
c) acidul salicilic poate da reacţie de identificare cu clorura ferică la grupa -OH fenolică;
d) acidul citric prezintă două grupe -COOH;
e) acidul gliceric are formula CH2 (0H)-CH(OH)-COOH.
a) acidul citric prezintă 4 enantiomeri;
b) acidul glicolic se mai numeşte acid hidroxiacetic;
c) acidul tartric se mai numeşte acid 2,3-dihidroxisuccinic;
d) acidul lactic prezintă un atom de carbon chiral;
e) acidul 4-hidroxibenzoic se foloseşte la prepararea aspirinei.
114
Răspunsuri:
1.e 47.c
2.c 48.a, b
3.c 49.b,d,e
4.c 50.c,d,e
5.e 51.a,b,c,e
6. C 52. a,b,e
7. e 53.a,b,e
8.a 54.d,e
9.c 55.a,b,c
10.d 56.b,c,d
11.b 57.a,b,c
12.c 58.b,c,e
13.b 59.a,c,d
14.a 60.b,d,e
15.b 61. b,c,e
16.b 62. a, C
17.d 63.a,b
18.e 64.b,d,e
19.c 65.a, b,e
20.a 66.a,d,e
21. C 67.a,b
22.e 68.c,e
23.c 69.a,b,c,e
24.a 70.b,d
25.c 71.a,b,d
26.b 72.b,e
27.d 73.a,b,c,d
28.c 74.a,b,d,e
29.e 75.a,b,d,e
30. b 76. a,c,d,e
31.d 77.d,e
32.d 78. a,b,c,d
33.c 79.a,b,c
34.d 80.c,d,e
35.c 81.a,d,e
36.a 82.b,e
37.a 83.b,c
38.c 84.b,c,e
39.a 85.b, c,e
40.b 86.a,b,d,e
41.e 87.a,c,e
42.e 88.b,c
43.d 89.b,c,e
44.d 90.a, e
45.c
46.e
115
8. Monozaharide, dizaharide, polizaharide
1 *. Afirmaţia incorectă este:

a) aldozele pot da la grupa aldehidică reacţii de reducere, oxidare;
b) glucoza poate da reacţii de eterificare şi esterificare;
c) glicogenul este o substanţă de rezervă din seminţe sau tuberculi de cartofi;
d) cei mai simpli reprezentanţi ai monozaharidelor sunt glicerinaldehida şi
1,3-dihidroxipropanona;
e) maltoza, lactoza şi celobioza sunt dizaharide cu caracter reducător.
a) celuloza se utilizează la obţinerea hârtiei şi a mătăsii artificiale;
b) enzima care catalizează reacţia de hidroliză a celulozei se numeşte celulază;
c) amidonul se foloseşte în industria farmaceutică ca excipient;
d) scăderea concentraţiei de glucoză în sânge duce la tulburări grave şi este necesară
administrarea acesteia sub formă de perfuzii;
e) fructoza în urma reacţiei cu reactiv Tollens formează oglindă de argint.
3*. a-D-Fructofuranoza şi P-D-fructofuranoza diferă prin:
a) poziţia grupei -OH de la atomul de carbon C1;
b) poziţiile grupelor -OH de la atomii de carbon C2 şi C3;
c) poziţia grupei -OH de la atomul de carbon C4;
d) poziţiile grupelor -OH de la atomii de carbon C2 şi C4;
e) poziţia grupei -OH de la atomul de carbon C2.
4*. Afirmaţia incorectă referitoare la celobioză este:
a) se formează prin condensarea a două molecule a-D-glucopiranoză;
b) are caracter reducător;
c) prezintă legătură eterică monocarbonilică;
d) prin hidroliză formează două molecule de �-D-glucopiranoză;
e) are o grupă -OH glicozidică liberă.
5*. Zahărul invertit este sinonim cu:
a) zaharina;
b) melasa;
c) zaharoza;
d) o soluţie alcoolică de fructoză;
e) mierea artificială.
6*. Referitor la zaharoză, alegeţi afirmaţia falsă:
a) este greu solubilă în apă;
b) industrial se obţine din trestie de zahăr;
c) are formula moleculară C12H22O11;
d) prin încălzire se caramelizează şi apoi se carbonizează;
e) prezintă legătură eterică dicarbonilică.
7*. D-glucoza are caracter:
a) acid;
b) bazic;
c) oxidant;
d) reducător;
e) nu posedă nici una din proprietăţile enumerate.
8*. Polizaharidele sunt compuşi macromoleculari naturali rezultaţi în plante printr-un
proces de:
a) fotosinteză;
b) hidroliză;
c) esterificare;
d) eterificare;
116
e) deshidratare.
9*. Amidonul poate fi recunoscut prin reacţia cu:
a) reactivul Tollens;
b) o soluţie de iod în iodură de potasiu;
c) azotatul de argint amoniacal;
d) hidroxidul tetraaminocupric;
e) clorura ferică.
10*. Prin hidroliza parţială a amidonului, acidă sau enzimatică, se formează:
a) dextrine;
b) amiloză;
c) amilopectină;
d) celobioză;
e) p-glucoză.
11 *. Care din afirmaţiile următoare, referitoare la oze, este corectă?
a) glucozei, spre deosebire de fructoză, îi corespund doi anomeri;
b) în soluţia de O-glucoză, există în echilibru, anomerii a şip în raport de 36% anomer a
şi 64% anomer P;
c) atât a- cât şip-glucoza formează amidon prin policondensare;
d) atât a- cât şip-glucoza intră în structura zaharozei;
e) nici a- şi nicip-glucoza nu există în soluţie apoasă.
12*. O-glucoza nu reacţionează cu:
a) H:z/Pd;
b) reactiv Tollens;
C) HN03/t° C;
d) reactiv Fehling;
e) KMnO.JH2S04.
13*. Dintre afirmaţiile ce se pot face în legătură cu 2,3-dihidroxipropanalul, alegeţi-o pe
cea incorectă:
a) reacţionează cu reactiv Tollens;
b) este o cetotrioză;
c) prezintă un atom de carbon asimetric;
d) prin reducere se transformă în glicerină;
e) este o aldotrioză.
l§" Jij
14*. P-Glucoza prezintă următoarea formulă de proiecţie Haworth:
8
a) H� b) c)
HO OH H OH HO OH
d) f�� e) ijH
H�OH HO
H OH OH
15*. Elementele ce intră în compoziţia zaharidelor sunt:
a) C, H, O, S; b) C, H, O, P; c) C, H, O, N; d) C, H, O; e) C, H, O, CI.
16*. P-Fructoza prezintă următoarea formulă de proiecţie Haworth:
a) HOH2 H20H b)HOH2 H C)HOH2 H
� �
�OH HH
� CH20H H�CH20H
HO • H HO H
117
d)HOH2 H e)HOH2 H
� �
�cH20H mţ_-fcH20H
H H HO OH
17*. Alegeţi afirmaţia corec_tă referitoare la celobioză şi zaharoză:

a) conţin în moleculă o legătură eterică dicarbonilică;
b) prin hidroliză ambele formează numai a-glucoză;
c) conţin în moleculă o legătură eterică monocarbonilică;
d) sunt dizaharide;
e) reacţionează cu reactivul Fehling.
18*. Care din următoarele monozaharide este denumită conform IUPAC?
a) glicerinaldehida;
b) dihidroxiacetona;
c) glucoza;
d) fructoza;
e) 2,3-dihidroxipropanal.
19*. Care este afirmaţia incorectă referitoare la amidon?
a) amiloza are structură neramificată;
b) se poate recunoaşte prin reacţia cu iodul;
c) amidonul are gust dulce;
d) amidonul este un amestec de două componente distincte, amiloza şi amilopectina;
e) este o pulbere albă insolubilă în apă rece.
20*. Amiloza se separă de amilopectină prin adăugare de:
a) acetonă;
b) acid clorhidric diluat;
c) apă caldă;
d) soluţie de iod în iodură de potasiu;
e) nu se poate separa.
21 *. Moleculele de a-O-glucoză sunt unite în amiloză prin legături:
a) 1,2-monocarbonilice;
b) 1,4-monocarbonilice;
c) 1,6-monocarbonilice;
d) 1,4-dicarbonilice;
e) 1,2-dicarbonilice.
22*. Ce reprezintă structura?
�
-�o-
H OH
a) a-glucoză;
b) un fragment de amiloză;
c) a-glucopiranoză;
d) celobioză;
e) a-fructoză.
23*. Monozaharidele sunt:
a) acizi polihidroxilici;
b) polioli;
c) numai polihidroxicetone;
d) numai polihidroxialdehide;
e) atât polihidroxialdehide cât şi polihidroxicetone.
118
24*. Care este raportul molar între etanolul şi dioxidul de carbon ce se obţin prin
fermentaţia alcoolică a glucozei?
a) 3:1; b) 1:2; c) 2:1; d) 2:3; e) 1:1.
25*. Structura ciclică a D-glucopiranozei se realizează prin:
a) esterificare intermoleculară;
b) eliminare intermoleculară de apă;
c) reacţie intramoleculară de ciclizare între grupa -OH de la Cs şi grupa carbonil;
d) adiţia intramoleculară a oricărei grupe hidroxil la grupa carbonil;
e) reacţie intramoleculară de ciclizare între grupa -OH de la C4 şi grupa carbonil.
26*. Care din următoarele afirmaţii, referitoare la D-glucoză, este incorectă?
a) prezintă caracter reducător;
b) prin oxidare energică formează acidul D-glucaric;
c) prin oxidare energică formează acid D-gluconic;
d) prin oxidare blândă fonnează acid D-gluconic;
e) prin reducere se transformă în D-sorbitol.
27*. La încălzirea pe baie de apă a unei soluţii de O-glucoză cu reactiv Fehling, se observă:
a) formarea unui precipitat alb;
b) decolorarea soluţiei;
c) depunerea argintului pe pereţii eprubetei sub formă de oglindă;
d) formarea unui precipitat roşu-cărămiziu;
28*. La încălzirea pe baie de apă a unei soluţii de celobioză cu reactiv ToUens, se observă:
a) decolorarea soluţiei;
b) depunerea argintului pe pereţii eprubetei sub formă de oglindă;
c) formarea unui precipitat alb;
d) formarea unui precipitat roşu-cărămiziu;
29*. Prin reducere D-glucoza (I) şi O-fructoza (II) formează:
a) I-D-sorbitol; II-D-sorbitol şi D-manitol;
b) I-D-manitol; II-D-sorbitol;
c) I-D-sorbitol şi D-manitol; II-D-sorbitol;
d) acid gluconic;
e) nu se reduc.
30*. Prin oxidarea energică a O-glucozei, în prezenţa substanţei A, se formează compusul
B. Care sunt substanţele A, B?
a) A-reactiv Fehling, B-acid zaharic;
b) A-reactiv Fehling, B-acid D-gluconic;
c) A-KMnOJH+, B-acid zaharic;
d) A-HN03/t°C, B-acid D-glucaric;
e) A-K2�r201, B-acid D-gluconic.
31. Referitor la structura monozaharidelor, sunt false afirmaţiile:
a) sunt compuşi cu funcţiuni mixte;
b) au una sau două grupe -OH primar;
c) au numai grupe -OH secundar;
d) au o grupă carbonil (aldehidă sau cetonă);
e) au două grupe carbonil (aldehidă şi cetonă).
32. Afirmaţii corecte referitoare la compuşii de mai jos sunt:
rHO rH20H
H--C-OH c=o
I
CH20H
I
H-y-OH
CH20H
119
a) reacţionează cu reactivul Tollens;
b) au un atom de carbon chiral;
c) prin reducere formează alcooli polihidroxilici;
d) au doi atomi de carbon secundar;
e) au un atom de carbon hibridizat sp2 •
33. Afirmaţiile false referitoare la a-O-glucoză sunt:
a) este o cetohexoză;
b) se condensează cu ea însăşi sau cu alte monozaharide;
c) se obţine prin hidroliza unor dizaharide;
d) prin reducere formează acid gluconic;
e) este greu solubilă în apă.
34. Referitor la D-glucoză şi O-fructoză, sunt corecte afirmaţiile:
a) se obţin prin hidroliza acidă a amidonului;
b) au formula moleculară C6H1206;
c) glucoza este o aldohexoză, iar fructoza este o cetohexoză;
d) pot fi reprezentate prin formule de tip Fischer;
e) au formula moleculară C6H120s.
35. Afirmaţiile corecte referitoare la 2,3-dihidroxipropanal sunt:
a) este o cetoză;
b) este o aldoză;
c) nu se poate reduce;
d) mai este denumită aldehida glicerică;
e) se poate oxida cu reactiv Tollens.
36. a-Glucopiranoza poate fi reprezentată prin:
b) 20H c) 2 H
0
H H H H
ij ij
OH H H
HO H HO OH
H OH H OH
d) H-î
H-C-OH
OH I e) HOC O OH
HO-rI
o H� HO
=-J
H CH20H
H -C
I OH H
H- -OH
T
CH20H
37. Care este structura p-glucopiranozei?
b�
�
?H
H�
H OH
120
Tematica pentru examenul de admitere 2021
- proba Chimie organică -
Introducere în studiul chimiei organice

Legături chimice. Tipuri de catene de atomi de carbon. Compoziţia substanţelor
organice. Structura compuşilor organici. Clasificarea compuşilor organici.
Hidrocarburi
Alcani
-foră surse ooturale de alcani
-foră acţiunea alcanilor asupra mediului
Alchene
- foră mase plastice, clasificarea maselor plastice, aplicaţii practice ale
maselor plastice
Alcadiene
-foră cauciucul ootural şi sintetic
Alchine
Arene
-foră surse de arene
-foră petrol (ţiţei), cărbuni, combustibili
Compuşi organici monofuncţionali (�ombinaţii cu funcţiuni simple)
Compuşi halogenaţi
Compuşi hidroxilici: alcooli, fenoli
Amine
Compuşi carbonilici
-foră condensarea formaldehidei cu fenol, fenoplaste
Acizi carboxilici
-foră săpunuri, detergenţi
Compuşi organici cu funcţiuni mixte
Compuşi organici cu importanţă practică
- cu acţiune biologică, doar: grăsimi, zaharide, proteine, vitamine, medicamente
- fără fibre naturale, artificiale şi sintetice, agenţi tensioactivi, cauciuc şi mase
plastice, coloranţi ooturali şi sintetici, vopsele, arome, esenţe, parfumuri ..
Reacţii ale compuşilor organici: substituţie (fără reacţii de substituţie la heteroatom
(anilina, amoniac, alcooli)), adiţie, eliminare, transpoziţie
Izomeri sterici
- fără formule de configuraţie de perspectivă, formule de proiecţie Fischer,
configuraţia absolută (convenţia CIP)
-fără chimia şi organismele vii
Bibliografie
Chimie - Manual pentru clasa a X-a, Luminiţa Vlădescu, Corneliu Tărăbăşanu
Mihăilă, Luminiţa Irinei Doicin, Grup Editorial Art, 2005, valabil 2010-2021
Chimie - Manual pentru clasa a X-a, Ionela Alan, Editura Aramis, 2005, valabil
2010-2021
Chimie CI-Manual pentru clasa a XI-a, Ion Baciu, Daniela Bogdan, Ştefan Tomas,
Editura Mistral Info Media, 2006, valabil 2010-2021
Chimie C1 -Manual pentru clasa a XI-a, Luminiţa Vlădescu, Irinei Adriana Badea,
Luminiţa Irinei Doicin, Grup Editorial Art, 2006, valabil 2010-2021
166
Bibliografie
1. Chimie - Manual pentru clasa a X-a, Luminiţa Vlădescu, Corneliu Tărăbăşanu Mihăilă, Luminiţa
Irinel Doicin, Grup Editorial Art, 2005
2. Chimie - Manual pentru clasa a X-a, Ionela Alan , Editura Aramis, 2005
3. Chimie CI- Manual pentru clasa a XI-a, Ion Baciu, Daniela Bogdan, Ştefan Tomas, Editura
Mistral Info Media, 2006
4. Chimie CI - Manual pentru clasa a XI-a, Luminiţa Vlădescu, Irinei Adriana Badea, Luminiţa
Irinei Doicin, Grup Editorial Art, 2006
5. Chimie organică - Teste pentru concursul de admitere la UMF - Craiova, S. Radu, Cătălina
Pisoschi, Gabriela Rău, Camelia Stănciulescu, Margareta Grigorescu, V. Darie, Editura Medicală
Universitară Craiova, 2006
6. Chimie organică - Teste pentru concursul de admitere la Facultatea de Medicină, Facultatea de
Medicină Dentară, Facultatea de Farmacie, Gabriela Rău, Camelia Stănciulescu, Oana Popescu,
Cătălina Pisoschi, Stelian Radu, Margareta Grigorescu, Virgil Darie, Editura Medicală Universitară
Craiova, 2007.
Cătălina Pisoschi, Editura Medicală Universitară Craiova, 2008.
Cătălina Pisoschi, Editura Medicală Universitară Craiova, 201 O.
Cătălina Pisoschi, Editura Medicală Universitară Crl\iova, 2019.
17. Chimie organică - Teste pentru concursul de aqmitere la Facultatea de Medicină, Facultatea de
165
Răspunsuri:
1.c 32.e
2.c 33. C
3.d 34.e
4.a 35.d
5.d 36.c
6.e 37. b
7.a 38.d
8.e 39. b
9. b 40.e
10.e 41.d
11.d 42.a
12.c 43.a
13.a 44.e
14.e 45. e
15.d 46.e
16.c 47.c
17. b 48.c
18.e 49.a
19.e 50.e
20.a 51.d
21. a 52.e
22. a 53.a
23.e 54.d
24.c 55. b
25.a 56.a
26.e 57.e
27.a 58.a
28.c 59. b
29.e 60.c
30.a
31.e
164
56*. Calculaţi care este cantitatea de glucoză ce se obţine prin hidroliza a 76 g de zaharoză de
puritate 90%?
a) 36 g; b) 72 g; c) 22,44 g; d) 44, 22 g; e) 22,22 g.
57*. Care este volumul de dioxid de carbon eliberat prin fermentaţia alcoolică a 9 kg de glucoză,
de puritate 85%?
a) 476 dm3; b) 476 cm3 ; c), 952 dm3; d) 952 cm3 ; e) 1904 dm3.
58*. Ce cantitate de etanol şi ce volum de dioxid de carbon se pot obţine prin fermentaţia a 1,25
moli glucoză?
a) 115 g etanol, 56 I CO2; b) 11,5 g etanol, 5,6 1 CO2; c) 0,115 g etanol, 0,56 1 CO2; d) 105 g
etanol, 46 1 CO2; e) 105 g etanol, 361 CO2.
59*. Care este formula moleculară a unei monozaharide, ştiind că prin dizolvarea a 15 g
monozaharidă se obţin 0,5 1 soluţie 0,2 M?
a) C6H12O6; b) CsH10Os; c) C6H12Os; d) C4HsO4; e) CJH6OJ.
60*. În scop medical, o unitate de glucoză folosită ca perfuzie, conţine 400 ml soluţie glucoză cu
concentraţia 40% şi p=l,l g/cm3• Ce cantitate de glucoză cristalizată, circa 99% puritate este
necesară pentru obţinerea a 3 unităţi perfuzabile administrate unei persoane într-o zi?
a) 433,33-g; b) 333,33 g; c) 533,33 g; d) 233,33 g; e) 133,33 g.
163
c) 306 g acid acetic, 239,5 g alcool etilic;
d) 250 g acid acetic, 155 g alcool etilic;
e) 407 g acid acetic, 265 g alcool etilic.
49*. Care sunt formula moleculară, respectiv denumirea unui acid dicarboxilic saturat, ştiind că
7,3 g acid sunt neutralizate cu 28 g soluţie KOH 20%?
a) C6H10O4, acid adipic;
b) CsHsO4, acid glutaric;
c) C3R4Q4, acid malonic;
d) C4H6O4, acid succinic;
e) C2H2O4, acid oxalic.
50*. Care este dipeptida prin hidroliza căreia rezultă un monoaminoacid monocarboxilic cu
15,73% N şi un monoaminoacid monocarboxilic cu 11,96% N?
a) alanil-serina;
b) alanil-glicina;
c) seril-glicina;
d) glicil-cisteina;
e) valil-alanina.
51 *. Prin tratarea a 1,8 g compus A cu reactiv Tollens, rezultă 2,16 g argint metalic; prin reacţia
aceleiaşi cantităţi de compus A cu anhidridă acetică (în exces) rezultă 3,9 g produs acetilat (B).
Care este compusul A, ştiind că are masa moleculară 180?
a) glicerina;
b) aldehida glicerică;
c) fructoza;
d) glucoza;
e) zaharoza.
52*. 72 g amestec de glucoză şi fructoză este supus reducerii şi se obţin 72,8 g hexitol. Prin
tratarea amestecului cu reactiv Fehling, precipită 14,3 g oxid cupros. Care este compoziţia
procentuală a amestecului?
a) 20%, 80%;
b) 30%, 70%;
c) 35%, 65%;
d) 40%, 60%;
e) 25%, 75%.
53*. Prin reducerea a 20 g glucoză rezultă 18,2 g produs de reacţie. Care este puritatea glucozei?
a) 90%;
b) 92%;
c) 85%;
d) 88%;
e) 95%.
54 *. S-au hidrolizat, în cataliză acidă, 1O moli de zaharoză. Presupunând că întreaga cantitate
rezultată din hidroliză fermentează alcoolic, ce volum de alcool etilic 80% s-a obţinut cu
randament de 75% şi ce volum de dioxid de carbon a rezultat în urma fermentaţiei alcoolice?
Indica/ie: pa1coo1=0,8g/cm 3•
a) 2156,25 ml, 8961;
b) 1725 ml, 4481;
c) 1840 ml, 224 l;
d) 2156,25 ml, 672 l;
e) 1078,125 ml, 8961.
55*. Care este cantitatea de etanol obţinută prin fermentaţia alcoolică a 375 g glucoză de puritate
96%, dacă randamentul reacţiei este 75%?
a) 18 4 g; b) 138 g; c) 176, 64 g; d) 245, 33 g; e) 143,75 g.
162
b) 87,7 g;
c) 90 g;
d) 83,7 g;
e) 80 g.
42*. 16,8 g amestec echimolecular de etilamină şi anilină reacţionează cu o soluţie de acid
clorhidric, care conţine 10,76 g HCI. În soluţie rămâne:
a) acidul clorhidric:
b) anilina şi acidul clorhidric;
c) anilina;
d) etilamina;
e) etilamina şi acidul clorhidric.
43*. O probă de 0,365 g monoamină alifatică saturată reacţionează cu 10 ml soluţie de 0,5 M de
HCI. Să se stabilească formula moleculară a aminei, respectiv numărul corespunzător de izomeri:
a) C4H11N, 9 izomeri;
b) C3H1N, 4 izomeri;
c) C4H9N, 6 izomeri;
d) C3H9N, 3 izomeri;
e) C2H1N, 2 izomeri.
44*. Prin reacţia a 18 g compus carbonilic cu reactivul Tollens, se degajă 22,41 amoniac.
Care este compusul carbonilic?
a) formaldehida;
b) acetaldehida;
c) propanalul;
d) aldehida pentanoică;
e) 2-metilpropanalul.
45*. La esterificarea acidului acetic cu etanolul în raport molar de 1:2, se introduc 2 moli de acid
acetic şi se constată consumarea a 1,6 moli alcool. Care este randamentul reacţiei?
a) 40%;
b) 60%;
c) 75%;
d) 90%;
e) 80%.
46*. Acetatul de n-propil se poate obţine din acid acetic 98% şi alcool n-propilic 90%. Care sunt
cantităţile de acid acetic 98% şi alcool n-propilic 90% necesare obţinerii a 306 g ester, dacă
randamentul este 80%?
a) 221,6 g, 245 g;
b) 225,5 g, 255 g;
c) 235,4 g, 260 g;
d) 215,4 g, 239,2 g;
e) 229,59 g, 250 g.
47*. Care va fi formula moleculară a unei substanţe cu masa moleculară 90, dacă prin combustia
a 0,5 g substanţă rezultă 0,1 g apă şi 0,488 g dioxid de carbon?
a) C3H6O3;
b) C4H10O2;
c) C2H2O4;
d) C6H2O;
e) nici unul din răspunsurile menţionate anterior.
48*. Pentru obţinerea acetatului de etil se foloseşte acid acetic cu concentraţia de 98% şi alcool
etilic cu concentraţia de 96%. Care sunt cantităţile de alcool şi acid necesare obţinerii a 352 g
ester, dacă reacţia de esterificare decurge cu un randament de 80%?
a) 356 g acid acetic, 215 g alcool etilic;
b) 205g acid acetic, 230 g alcool etilic;
161
b) 6; 1;
c) 4; 2;
d) 5; 1;
e) 3; 2.
35*. Care este cantitatea de glucoză necesară obţinerii a 2,037 kg etanol 35%, în condiţiile unui
randament de 90%?
a) 1521 g;
b) 1531,2 g;
C) 1540,23 g;
d) 1549,9 g;
e) 1,57 kg.
36*. Care va fi cantitatea de alcool etilic 95,6% obţinut prin adiţia apei la 28 tone etenă, la un
randament de 95%?
a) 46 tone;
b) 28 tone;
c) 45,71 tone;
d) 43,7 tone;
e) 32 tone.
37*. Prin arderea completă a 6 g substanţă organică, cu densitatea 2,07 în raport cu aerul, se
obţin 13,2 g dioxid de carbon şi 7,2 g apă.
Care este substanţa organică, dacă se ştie că nu reacţionează cu sodiul?
a) diizopropileterul;
b) etilmetileterul;
c) anisolul;
d) dimetileterul;
e) dietileterul.
38*. Care este raportul masic al unui amestec de alcool n-propilic şi alcool sec-butilic, dacă
raportul molar este 1 :2?
a) 0,5;
b) 0,506;
c) 0,605;
d) 0,405;
e) 0,317.
39*. Se ard 200 g soluţie alcool etilic de concentraţie 92%, astfel încât apa formată să fie
condensată şi să revină în soluţia de alcool. Care este masa soluţiei rezultate după ce jumătate din
cantitatea de soluţie alcoolică a ars?
a) 100 g;
b) 216 g;
c) 200 g;
d) 208 g;
e) 108 g.
40*. Ce cantitate de 2-butanol rezultă din 200 1 amestec de butan şi n-butene prin adiţia apei în
prezenţă de acid sulfuric, dacă proporţia de butan este de 44% în volume, iar raportul molar 1-
butenă:2-butenă este 2:5?
a) 660 g;
b) 148 g;
c) 142,7 g;
d) 518 g;
e) 370 g.
41 *. Care este cantitatea de anilină obţinută prin reducerea a 123 g nitrobenzen, dacă
randamentul procesului este 90%?
a) 93 g;
160
a) 858 g;
b) 825 g;
c) 850 g;
d) 865 g;
e) 868 g.
28*. Un amestec de C6H6,şi C6Hs-CH3 conţine 8% hidrogen. Care este compoziţia procentuală a
amestecului de hidrocarburi?
a) 65,5% benzen, 32,5% toluen;
b) 75,5% benzen, 31,5% toluen;
c) 69,4% benzen, 30,6% toluen;
d) 70,5% benzen, 34,3% toluen;
e) 63,7% benzen, 25,8% toluen.
29*. La clorurarea benzenului rezultă un amestec de mono- şi diclorobenzen. Dacă procentul de
clor din amestecul de produşi cloruraţi este 37% care va fi compoziţia în % a amestecului?
a) 81,5% diclorobenzen, 18,5% monoclorobenzen;
b) 80,3% diclorobenzen, 19,7% monoclorobenzen;
c} 85% diclorobenzen, 15% monoclorobenzen;
d) 75% diclorobenzen, 25% monoclorobenzen;
e) 32,5% diclorobenzen, 67,6% monoclorobenzen.
30*. Pentru obţinerea nitrobenzenului se nitrează 450 1 benzen (densitate 0,9g/cm3 ). Calculaţi
masa de nitrobenzen obţinută.
a) 638,65 kg;
b) 628,5kg;
c) 630,15 kg;
d) 644,5kg;
e) 650kg.
31 *. Se supun reacţiei de sulfonare 39 kg C6H6. Ştiind că numai 40% din cantitatea de C6H6
reacţionează, calculaţi masa de acid benzensulfonic obţinut.
a) 70kg;
b) 75kg;
c) 80,5kg;
d) 79kg;
e) 31,6kg.
32*. Pentru obţinerea monoclorobenzenului se folosesc 900kg clor. Din această cantitate 65% se
transformă în monoclorobenzen, iar restul în diclorobenzen. Care este cantitatea de
diclorobenzen obţinută, dacă în procesul de purificare se pierde 5% din acest produs?
a) 265,53kg;
b) 315,24 kg;
c) 575,32 kg;
d) 442,55kg;
e) 309,78 kg.
33*. 1 1 metan se clorurează cu 2,5 1 clor, din proces rezultând numai clorură de metilen şi
cloroform. Ştiind că reactanţii introduşi se consumă integral, care va fi raportul molar dintre
clorura de metilen şi cloroform?
a) 0,5;
b) 1,5;
c) 1;
d) 2;
e) 2,5.
34*. La clorurarea fotochimică a 212 kg p-xilen se degajă 134,4 m3 gaz (condiţii normale). Câţi
atomi de hidrogen au fost substituiţi cu clor şi câţi izomeri rezultă?
a) 2; 3;
159
c) 7 OOO m3 ;
d) 6 850 m3;
e) 7 500 m3•
21 *. Raportul dintre masa moleculară a unei alchene şi masa moleculară a unei alchine este 7: 1 O,
iar raportul dintre numărul atomilor este 6:7. Care sunt cele două hidrocarburi?
a) etenă, propină;
b) propenă, 1-butină;
c) propenă, propină;
d) etenă, 2-butină;
e) etenă, 1-butină.
22*. Se supun combustiei 3,2g dintr-o hidrocarbură cu densitatea vaporilor faţă de oxigen 4.
Gazele rezultate sunt absorbite în hidroxid de calciu, când rezultă 25g precipitat. Care este
formula hidrocarburii?
Indicaţie: densitatea vaporilor faţă de oxigen se calculează cu relaţia d=M/32.
a) C10Hs;
b) C1Hs;
c) C6H6;
d) C9H12;
e) CsH10.
23*. Pentru identificarea acetilenei în laborator se utilizează 40g CaC2 de puritate 80%.
Presupunând că 10% din acetilenă se pierde să se calculeze cantitatea de apă de brom 2% ce
poate fi decolorată de restul de acetilenă.
a) 4,8 kg;
b) 5,6 kg;
c) 6 kg;
d) 5 kg;
e) 7,2 kg.
24*. Din 900 kg carbid se obţin 224 m3 acetilenă. Care este puritatea carbidului?
a) 65,12%;
b) 66,12%;
c) 71,11%;
d) 75,15%;
e) 68,32%.
25*. Prin adiţia HCI la acetilenă se obţine clorură de vinil cu un randament de 70%. Ce cantitate
de clorură de vinil se obţine din 1500 m3 C2H2 100%?
Ce cantitate de HCl se introduce în procesul de fabricaţie?
a) 2929,7 kg clorură de vinil, 2444,2 kg HCI;
b) 4185,26 kg clorură de vinil, 2525,5 kg HCl;
c) 3500,3 kg clorură de vinil, 3491,7 kg HCI;
d) 2720,16 kg clorură de vinil, 2500 kg HCI;
e) 3570,36 kg clorură de vinil, 2650,5 kg HCI.
26*. La alchilarea benzenului cu clorură de metil (luată în exces de 40%) se obţin 920 kg toluen.
Ştiind că randamentul alchilării a fost 80%, iar puritatea benzenului de 90%, care este cantitatea
de benzen introdusă în proces?
a) 1053,46 kg;
b) 1093,37 kg;
c) 1073,46 kg;
d) 1065, 12 kg;
e) 1083,33 kg.
27*. Prin nitrarea benzenului cu amestec nitrant se obţin 984 g nitrobenzen. Care este cantitatea
de benzen luată în lucru, dacă se lucrează cu un exces de benzen de 10%, iar randamentul
reacţiei este 80%?
158
soluţia din vas se barbotează 201,6 cm3 etenă, ce volum de soluţie 0, 02 M KMn04 a fost
decolorat?
a) 500 cm3 ;
b) 150 cm 3;
c) 225 cm3;
d) 450 cm3 ;
e) 300 cm3 •
15*. Se prepară în laborator etenă din alcool etilic. Se utilizează pentru reacţie 350 cm3 soluţie
alcool etilic de concentraţie 96% şi densitate p=0,8 g/cm3 şi se obţin 89, 6 I etenă. Cu ce
randament s-a lucrat?
a) 70,56%;
b) 65,3%;
c) 75,2%;
d) 68,45%;
e) 73,24%.
16*. Un amestec de 30 cm3 metan şi etenă se trece printr-un vas cu brom. Se constată, după
trecerea amestecului, o creştere a masei vasului cu 15 mg. Care este compoziţia în volume a
amestecului? Ce cantitate de produs dibromurat s-a format?
a) 44,8% etenă, 55,2% metan, 0,075 g derivat bromurat;
b) 50% etenă, 50% metan, 0,070 g derivat bromurat;
c) 40% etenă, 60% metan, O,1 g derivat bromurat;
d) 43,5% etenă, 57,5% metan, 0,081 g derivat bromurat;
e) 55,5% etenă, 45,5% metan, 0,075 g derivat bromurat.
17*. O alchenă obţinută prin deshidratarea unui alcool monohidroxilic aciclic, saturat, conţine cu
25,71 % mai mult carbon decât alcoolul. Să se determine alchena şi cantitatea de soluţie de brom
de concentraţie 1 6% ce poate fi decolorată de 3,36 1 alchenă.
a) C2H4, 275 g;
b) C3H6, 150 g;
c) C2H4, 150 g;
d) C4H&, 200 g;
e) C3H6, 275 g.
18*. Un amestec de acetilenă şi hidrogen, trecut peste un catalizator de hidrogenare, îşi
micşorează volumul la jumătate, cu menţiunea că amestecul final conţine numai etan şi hidrogen.
Care este compoziţia molară a amestecului iniţial, acetilenă-hidrogen?
a) 2 :1;
b) 1 :2;
c) 1:1;
d) 3: 1;
e) 1:3.
19*. La obţinerea acetilenei din metan, 30% din metan se descompune în elemente, iar restul se
transformă în acetilenă şi hidrogen. În aceste condiţii, care va fi procentul (în volume) de
acetilenă din amestecul gazos rezultat?
a) 15%;
b) 20%;
c) 35%;
d) 30%;
e) 17,5%.
20*. Care va fi volumul de gaze ce părăseşte cuptorul, la fabricarea acetilenei prin procedeul în
arc electric, ştiind că în cuptor au fost introduşi 5 OOO m3 metan pur (condiţii normale), iar
compoziţia, în procente de volum, a gazelor este 13% C2H2, 27% Cfu şi restul hidrogen?
a) 7 874 m3;
b) 6 300 m3 ;
157
c) 66081 aer;
d) 60001 aer;
e) 66041 aer.
8*. Prin tratarea metanului cu vapori de apă se obţin 1600 m3 gaz de sinteză în care raportul
volumetric VcoNH2=113. Să se calculeze: a) volumul de metan (condiţii normale) necesar
obţinerii gazului de sinteză; b) cantitatea de alcool metilic obţinută din gazul de sinteză; c)
volumul de hidrogen rămas netransformat.
a) 300 m3 metan, 550 kg alcool metilic, 300 m3 hidrogen;
b) 480 m3 metan, 620 kg alcool metilic, 480 m3 hidrogen;
c) 420 m3 metan, 581 kg alcool metilic, 420 m3 hidrogen;
d) 500 m3 metan, 600 kg alcool metilic, 500 m3 hidrogen;
e) 400 m3 metan, 571,4 kg alcool metilic, 400 m3 hidrogen.
9*. În molecula unei hidrocarburi, raportul dintre numărul de atomi de carbon şi de hidrogen este
de 1 :2. Care este hidrocarbura, ştiind că este al 3-lea termen din seria de omologi din care face
parte?
a) propanul;
b) I-butena;
c) ciclopropanul;
d) butanul;
e) propena.
10*. Un volum de 1 1 CH4 se clorurează cu 1,41 Ch. Ştiind că din proces rezultă numai CH3Cl şi
CH2Ch, iar reactanţii se consumă integral, care este raportul molar între clorura de metil şi
clorura de metilen?
a) 2;
b) 0,5;
c) 2,5;
d) 1;
e) 1,5.
11 *. Care este volumul de aer (20% 02) necesar arderii a 80 g amestec de metan, etenă şi
propenă, cu raportul volumar 3: 1 :2?
a) 950 l;
b) 9691;
c) 1023 l;
d) 10081;
e) 8691.
12*. Care este formula moleculară a unei hidrocarburi, ştiind că prin arderea a 448 cm3 (c.n.) din
aceasta rezultă 3,52g C02 şi 1,8g H20.
a) C4Hs;
b) C3Hs;
c) C4H1 0;
d) Cili6;
e) CJH6.
13*. Într-un vas cu brom se barbotează 8,96 cm3 dintr-o alchenă gazoasă măsurată la o0 c şi 1
atm. În vasul de reacţie fiind suficient brom, se formează 86,4 mg produs de reacţie. Ce formulă
moleculară are alchena ce a fost barbotată? Câţi izomeri poate prezenta?
a) C4Hs, 4 izomeri;
b) C4H1 0, 3 izomeri;
c) CJH6, 2 izomeri;
d) C4H1 0, 3 izomeri;
e) C4Hs, 3 izomeri.
14*. Într-un vas Erlenmayer se găseşte o soluţie de 0,02 M de KMn04 alcalinizată. Prin soluţia
din vas se barbotează etenă până la decolorarea soluţiei şi apa..riţia unui precipitat brun. Dacă prin
156
12. Probleme
1 *. La dehidrogenarea etanului rezultă etenă şi hidrogen. Amestecul gazos rezultat conţine 20%
hidrogen (în volume). Care este procentul de etan descompus?
a) 75%;
b) 50%;
c) 25%;
d) 100%;
e) 10%.
2*. Care este volumul de aer (20% 02) folosit în procesul de obţinere a 2,025 t acid cianhidric
prin amonoxidarea metanului, cu un randament de 75%?
a) 12 600 m3;
b) 33 600 m3;
c) 16 800 m3 ;
d) 2 520 m3;
e) 3 360 m3 .
3*. Un amestec metan-etan, cu compoziţia în procente molare 20%-80%, va avea următoarea
compoziţie, în procente de masă:
a) 10,54%, 89,46%;
b) 12,34%, 87,66%;
c) 15%, 85%;
d) 11,76%, 88,23%;
e) 13,05%, 86,95%.
4*. Prin arderea a 40 1 amestec de metan şi etan rezultă 72 1 CO2. Ce compoziţie în procente de
volum are amestecul de hidrocarburi?
a) 20% CH4, 80% C2H6;
b) 10% Cfu, 90% C2H6;
c) 30% CH4, 70% C2H6;
d) 40% CH4, 60% C2H6;
e) 50% CH4, 50% C2H6.
5*. Se ard 1O ml amestec gazos de propan-butan cu un exces de oxigen. Prin spălare cu o soluţie
de KOH, volumul gazelor de ardere (din care apa a fost condensată) scade cu 34 ml. Ce
compoziţie în volume avea amestecul iniţial propan-butan, considerând că toate volumele sunt
măsurate la aceeaşi temperatură şi presiune?
a) 25% butan, 75% propan;
b) 45% butan, 55% propan;
c) 35% butan, 65% propan;
d) 40% butan, 60% propan;
e) 30% butan, 70% propan.
6*. Un volum de 100 ml amestec gazos format dintr-un alcan, o alchenă şi hidrogen este trecut
peste un catalizator pe bază de nichel. Rezultă un compus unic cu volumul de 70 ml. Prin arderea
amestecului rezultă 210 ml CO2. Alcanul, respectiv alchena sunt:
a) etanul, propena;
b) butanul, butena;
c) etanul, etena;
d) propanul, butena;
e) propanul, propena.
7*. Într-un amestec gazos se găsesc trei hidrocarburi: metan, etan şi propan. Raportul maselor
celor trei hidrocarburi în amestec este 1: 5 :2. Să se determine volumul de aer necesar arderii a
508 g din amestec (20% 02 în aer).
a) 6654 1 aer;
b) 5500 1 aer;
155
101.
1 1 1. a
102. d 11 2 .
103.e 113.
104.d 1 1 4.
105.e 1 1 5. b
106. b 1 1 76.e.
107. d 11 8
108. a 11 .
109. d 11 9.
110. 120. c b
154
Rfigpunguri:
I.a 52.d
2. C 53.a
3.c 54. b
4. C 55.e
5. C 56. b
6.a 57.d
7.e 58.a
8.d 59.d
9. b 60.d
10.e 61. b
11.e 62.a
12.a 63.a
13.a 64.c
14.c 65.a
15.d 66.d
16.d 67.d
17.d 68.a
18.e 69.e
19.e 70.c
20. C 71.e
21.d 72. b
22.d 73. b
23.c 74. b
24.d 75. b
25.a 76.e
26.d 77.a
27. b 78.e
28. b 79.d
29.d 80. b
30.e 81.e
3 I.a 82. b
32.a 83. b
33. b 84.d
34. b 85.c
35.a 86.a
36.d 87.c
37.a 88.d
38.c 89. b
39.d 90.e
40.d 91.a
41. b 92.a
42.c 93.d
43.a 94.a
44. b 95. b
45.a 96.c
46. b 97. b
47.a 98.a
48.a 99. b
49.d 100. b
50.c 101. C
51. b
153
107*. Zaharoza este un dizaharid reducător, deoarece se formează prin eliminarea de apă între
cele două grupe -OH glicozidice din a-glucoză şi �-fructoză.
108*. Aldozele se identifică prin reacţia Fehling, deoarece se formează un precipitat roşu
cărămiziu de oxid cupros.
109*. Celobioza este un dizaharid nereducător, deoarece este formată prin condensarea a două
molecule de �-glucopiranoză.
110*. Paracetamolul se numeşte p-hidroxiacetanilidă, deoarece este produsul unei reacţii de
esterificare.
111 *. Complexul de vitamine B, vitamina C şi vitamina PP sunt vitamine hidrosolubile,
deoarece sunt solubile în apă.
112*. Cobalamina este o vitamină antianemică, deoarece lipsa acesteia duce la apariţia pelagrei.
113*. Axeroftolul se găseşte în ouă, unt, morcovi, roşii, deoarece cloramfenicolul şi
streptomicina sunt antibiotice.
114*. Vitamina B6 se mai numeşte niacină, deoarece vitamina B2 intervine în procesele redox
din organism.
115*. Medicamentele sunt substanţe chimice naturale sau de sinteză, deoarece aspirina are
proprietăţi analgezice, antipiretice şi antiinflamatoare.
116*. Acidul salicilic este un hidroxiacid alifatic, deoarece se foloseşte în sinteza
paracetamolului.
117*. Aspirina are proprietăţi bactericide, deoarece este produsul unei reacţii de N-acilare.
118*. Acidul folie este o vitamină hidrosolubilă, deoarece participă la sinteza acizilor nucleici.
119*. Sulfamidele şi antibioticele sunt medicamente antibacteriene, deoarece dau
hipervitaminoză.
120*. Scăderea conţinutului de vitamine din organism determină avitaminoză, deoarece
sulfamidele au acţiune bacteriostatică.
152
77*. Formaldehida nu se poate condensa cu benzaldehida, deoarece nici una nu poate fi
componentă metilenică.
78*. Acetona reacţionează cu reactivul Fehling, deoarece are caracter reducător.
79*. Aldehida 2,2-dimetilpropionică nu se poate condensa cu aldehida propionică, deoarece în
poziţia a nu conţine atomi de hidrogen activ.
80*. Aldehidele prezintă c_aracter reducător, deoarece prin reducerea lor se obţin alcooli primari.
81 *. Benzaldehida se poate obţine prin hidroliza clorurii de benzi! în mediu slab bazic, deoarece
toţi derivaţii halogenaţi hidrolizează în mediu bazic.
82*. Aldehida crotonică poate fi transformată în n-butanol, deoarece are N.E.= 2.
83*. Aldehidele se pot oxida cu oxigenul molecular din aer, deoarece au în molecula lor grupa
funcţională carbonil.
84 *. Acidul formic este cel mai slab acid carboxilic, deoarece este primul termen al unei serii de
omologi.
85*. Acidul acetic reacţionează cu hidrogenocarbonatul de sodiu, deoarece este un acid mai slab
decât acidul carbonic.
86 *. Prin hidroliza acidă a esterilor se formează acizii carboxilici corespunzători, deoarece esterii
sunt derivaţi funcţionali ai acestora.
87*. Acidul asparagic şi acidul glutamic sunt omologi, deoarece ambii sunt acizi
diaminomonocarboxilici.
88*. Grupa funcţională-COOH dă reacţii specifice cetonelor, deoarece conţine grupa >C=O.
89*. Grăsimile formează emulsii în apă, deoarece sunt solubile în solvenţi organici nepolari.
90*. Acidul butiric este mai solubil în apă decât acidul acetic, deoarece solubilitatea creşte cu
creşterea catenei.
91 *. Grăsimile lichide se pot hidrogena, deoarece conţin în molecula lor resturi de acizi graşi
nesaturaţi.
92*. Reacţia de esterificare în mediu acid este reversibilă, deoarece esterul format hidrolizează
tot în mediu acid.
93*. Acizii monocarboxilici pot fi consideraţi tautomeri cu esterii lor, deoarece reacţia de
esterificare este reversibilă în mediu acid.
94*. Reacţia xantoproteică serveşte la identificarea proteinelor, deoarece este însoţită de
formarea unor compuşi de culoare galbenă.
95*. Proteinele globulare se denaturează prin încălzire, deoarece acestea sunt solubile în apă şi în
soluţii de electroliţi.
96*. Reacţia biuretului se poate folosi pentru identificarea proteinelor, deoarece grupele
carboxilice terminale formează combinaţii complexe cu ionii de magneziu.
97*. Aminoacizii au caracter amfoter, deoarece au în moleculă două tipuri de grupe funcţionale.
98*. Aminoacizii au caracter amfoter, deoarece la ionizare formează amfioni.
99*. Aminoacizii au temperaturi de topire ridicate, deoarece formează legături de hidrogen, la
nivelul grupelor carboxil, cu moleculele de apă.
100*. Aminoacizii formează soluţii tampon, deoarece în mediu de acid clorhidric concentrat
formează un clorhidrat.
101 *. Proteinele pot suferi reacţia de hidroliză în mediu acid, deoarece pot reacţiona cu soluţii
concentrate de acid azotic.
102*. Lisina nu poate exista sub formă de anifion, deoarece conţine în moleculă două grupe
-NH2.
103 *. Prin reducere, glucoza se transformă în acid gluconic, deoarece grupa aldehidică trece în
grupa carboxil prin adiţia hidrogenului. .
104*. La oxidarea blândă a glucozei se obţine dioxid de carbon şi apă, deoarece glucoza este un
monozaharid.
105*. Zaharoza dă reacţia Fehling, deoarece are caracter reducător.
106*. Fructoza nu are caracter reducător, deoarece are trei grupe alcool secundar.
151
48*. Oxidarea alcoolului etilic cu dicromat de potasiu în acid sulfuric stă la baza testului de
alcoolemie, deoarece soluţia îşi schimbă culoarea de la galben-portocaliu la verde.
49*. Aciditatea alcoolilor este mai mare decât a fenolilor, deoarece fenolii reacţionează cu
hidroxidul de sodiu.
SO*. Fenolul reacţionează cu metoxidul de sodiu, deoarece este un acid mai slab decât metanolul.
51 *. Butanolul se poate o,bţine prin hidrogenarea totală a aldehidei crotonice, deoarece
aldehidele reacţionează cu reactivul Tollens.
52*. Glicerina este un alcool terţiar, deoarece are în moleculă trei grupe -OH.
53*. Dietileterul şi alcoolul n-butilic sunt izomeri, deoarece au aceeaşi formulă moleculară.
S4*. Alcoolii terţiari sunt rezistenţi la acţiunea dicromatului de potasiu în mediu acid, deoarece
prin deshidratare formează izoalchene.
55*. Solubilitatea alcoolilor în apă creşte cu numărul de atomi de carbon din moleculă, deoarece
catena hidrocarbonată este hidrofilă.
56*. Alcoolul izobutilic este un alcool primar, deoarece conţine o singură grupă hidroxil.
57*. Aminele aromatice primare au caracter acid slab, deoarece pot fixa protonii la atomul
de azot.
58*. Aminele au caracter bazic, deoarece conţin atomi de azot cu o pereche de electroni
neparticipanţi.
59*. Anilina este o amină terţiară, deoarece grupa -NH2 se leagă de un atom de carbon terţiar.
60*. Noţiunile de amină primară, secundară, terţiară sunt asemănătoare cu cele întâlnite la
alcooli, deoarece la alcooli se referă la natura atomului de carbon de care se leagă grupa
funcţională. .r
*.
61 Sărurile cuaternare de amoniu sunt uşor-solubile în apă, deoarece aminele au caracter bazic.
62 *. Aminele insolubile în apă se solubilizează prin tratarea lor cu acizii minerali, deoarece
sărurile rezultate au caracter ionic.
63*. Prin reacţia amoniacului cu clorobenzenzul în exces nu rezultă anilina, deoarece
clorobenzenul este un compus cu reactivitate scăzută.
64*. N,N-dimetilanilina se poate transforma într-o sare cuaternară de amoniu, deoarece astfel de
săruri nu formează decât aminele cu caracter slab bazic.
65*. Temperaturile de fierbere ale alcoolilor sunt anormal de ridicate comparativ cu ale
hidrocarburilor din care provin, deoarece moleculele de alcool se asociază prin legături de
hidrogen.
66*. Aminele primare, secundare şi terţiare nu se pot alchila până la formarea sării cuaternare de
amoniu, deoarece aceasta din urmă este puternic ionizată.
67*. 2-Aminobutanul este o amină secundară, deoarece grupa amino este legată de un atom de
carbon secundar.
68*. Prin tratarea amoniacului cu iodură de metil, în exces, se obţine iodura de tetrametilamoniu,
deoarece produsul final al alchilării amoniacului este întotdeauna o sare cuaternară de amoniu.
69*. Etilarnina este o bază mai tare decât dietilamina, deoarece etilarnina este o amină terţiară.
70*. Aldehidele formează prin oxidare acizi carboxilici, deoarece sunt derivaţi funcţionali ai
acizilor.
71 *. Cetonele dau oglinda de argint cu reactivul Tollens, deoarece au caracter reducător.
72 *. Benzaldehida nu poate fi componentă metilenică în reacţia de condensare aldolică, deoarece
are un atom de carbon cuaternar.
73*. Aldehidele au caracter reducător, deoarece dau reacţii de condensare.
74*. Benzaldehida se oxidează uşor cu oxigen din aer la acid benzoic, deoarece se obţine prin
hidroliza clorurii de benziliden.
75*. Aldehidele cu masă moleculară mică sunt solubile în apă, deoarece moleculele lor nu se pot
asocia prin legături de hidrogen.
în
76*. reacţia cu orice compus carbonilic, reactivul Tollens se reduce, deoarece are loc oxidarea
la Ag metalic, depus ca o oglindă.
150
22*. Acetilurile metalelor alcaline şi alcalino-pământoase sunt colorate şi instabile la
temperatura obişnuită, deoarece se obţin în general uşor, prin înlocuirea unor atomi de hidrogen
cu atomii metalelor mai sus menţionate.
23 *. Alchinele au formula generală CnH2n-2, deoarece au N.E. = 1.
24*. Acetilurile metalelor alcaline se descompun cu explozie la încălzire, deoarece au structură
ionică.
25*. Reactivitatea alchenelor este mai mare decât a alcanilor, deoarece este prezentă legătura
dublă.
26*. Acetilurile metalelor tranziţionale hidrolizează cu fonnarea alchinei iniţiale, deoarece nu se
obţin prin încălzire.
27*. 2-Butina nu există sub formă de izomeri geometrici, deoarece nu conţine atomi de hidrogen
legaţi de atomii de carbon implicaţi în legătura triplă.
28*. Prin adiţia apei la acetilenă se obţine acetaldehidă, deoarece aceasta din urmă este solubilă
în apă.
29*. Naftalina şi antracenul au un caracter aromatic mai pronunţat decât benzenul, deoarece sunt
formate din mai multe nuclee benzenice condensate.
30*. Prin hidrogenarea totală a naftalinei se obţine tetralina, deoarece naftalina are caracter
aromatic mai pronunţat decât benzenul.
31 *. Antracenul se oxidează mult mai uşor decât benzenul (chiar cu dicromat de potasiu şi acid
acetic) şi formează antrachinona, deoarece creşterea numărului de nuclee condensate diminuează
aromaticitatea.
32*. Naftalina dă mai uşor reacţii de adiţie comparativ cu benzenul, deoarece caracterul său
aromatic este mai slab decât al benzenului.
33*. Benzenul, toluenul, etilbenzenul şi propilbenzenul formează o serie omoloagă, deoarece
sunt hidrocarburi aromatice mononucleare.
34 *. Molecula benzenului este stabilă la acţiunea agenţilor oxidanţi folosiţi pentru oxidarea
alchenelor, deoarece toţi atomii de carbon din moleculă au hibridizare sp2.
35*. Prin alchilarea nitrobenzenului se obţine m-alchilnitrobenzen, deoarece grupa -N02 este
substituent de ordinul II.
36*. Benzenul dă de preferinţă reacţii de adiţie, deoarece conţine în moleculă numai atomi de
carbon hibridizaţi sp2 .
37*. Toluenul are temperatura de fierbere mai ridicată decât a benzenului, deoarece are masa
moleculară mai mare.
38*. Clorura de alil reacţionează cu amoniacul, deoarece se caracterizează printr-o reactivitate
normală.
39*. Clorobenzenul hidrolizează uşor cu formare de fenol, deoarece atomul de clor este puternic
electronegativ.
40*. Fenolul reacţionează cu formiatul de sodiu, deoarece acidul formic este un acid mai tare
decât fenolul.
41 *. Fenolul este o substanţă toxică, deoarece caracterul său acid este mai puternic decât al
alcoolilor.
42*. Alcoolii reacţionează cu sodiu, deoarece au caracter amfoter.
43*. Spre deosebire de alcooli, fenolii formează fenoxizi şi cu hidroxid de sodiu, deoarece au
caracter acid mai pronunţat decât al alcoolilor.
44*. 2-Butanolul este un alcool secundar, deoarece conţine o singură grupă hidroxil.
45*. Alcoolii inferiori sunt solubili în apă, deoarece pot forma legături de hidrogen cu
moleculele de apă.
46*. Glicerina are punctul de fierbere mai mare decât propanolul, deoarece are masa moleculară
mai mare.
47*. Etanolul şi dimetileterul sunt izomeri de funcţiune, deoarece au aceeaşi compoziţie, dar
structuri diferite, făcând parte din clase diferite de compuşi organici.
149
11. Teste tip cauză-efect
Fiecare din întrebările menţionate în acest capitol constă dintr-o frază alcătuită din două
afirmaţii unite prin cuvântul "deoarece".
Răspunsul corect se notează cu:
a) dacă cele două afirmaţii sunt adevărate şi între ele există o relaţie cauză-efect;
b) dacă cele două afirmaţii sunt adevărate, dar între ele nu există o relaţie cauză-efect;
c) dacă prima afirmaţie este adevărată, iar a doua falsă;
d) dacă prima afirmaţie este falsă, iar a doua este adevărată;
e) dacă cele două afirmaţii sunt false.
1 *. Halogenii se identifică sub fonnă de halogenuri de argint, deoarece acestea sunt precipitate
divers colorate.
2 *. Azotul se identifică sub formă de albastru de Berlin, deoarece mineralizarea substanţei se
face cu oxid de cupru.
3*. Valenţele atomului de carbon din alcani sunt orientate spre vârfurile unui tetraedru, deoarece
unghiul dintre ele este de 120° .
4*. Atomul de carbon poate forma legături simple, duble sau triple, deoarece formează covalenţe
în stare fundamentală.
5*. În starea de hibridizare sp3 , atomul de carbon formează numai legături simple, deoarece
adoptă o configuraţie trigonală.
6*. Formula moleculară C6H3 O4N:iBr există în realitate, deoarece N.E. = 6, iar suma tuturor
covalenţelor elementelor componente este un număr par.
7*. Legăturile C-H din metan sunt polare, deoarece carbonul este mult mai electropozitiv decât
hidrogenul.
8*. La toate hidrocarburile lungimea legăturilor carbon-carbon este aceeaşi, deoarece se
realizează între atomii aceluiaşi element.
9*. Structura chimică a unui compus organic determină proprietăţile lui, deoarece izomerii
prezintă proprietăţi diferite.
10*. În alcani atomii de carbon pot fi hibridizaţi sp, sp2 şi sp3, deoarece ei participă la formarea
de legături chimice atât în stare hibridizată cât şi în stare fundamentală.
11 *. Legăturile de tip cr sunt specifice numai alcanilor, deoarece toate celelalte hidrocarburi sunt
nesaturate.
12*. Molecula metanului are o structură tetraedrică, deoarece atomul de carbon este
hibridizat sp3 .
13*. Alcanii prezintă izomerie de catenă, deoarece pot avea catene ramificate.
14*. Prin dehidrogenarea alcanilor se obţin alchene, deoarece are loc ruperea legăturilor C-C şi
C-H.
15*. Cicloalcanii sunt hidrocarburi nesaturate, deoarece au formula moleculară generală identică
cu cea a alchenelor.
16*. Pentanul şi ciclopentanul sunt izomeri de catenă, deoarece sunt hidrocarburi saturate.
17*. La diclorurarea etanului se formează numai clorura de etiliden, deoarece în etan atomii de
carbon sunt hibridizaţi sp3 .
18*. Temperatura de fierbere a neopentanului este mai ridicată decât cea a izopentanului,
deoarece izopentanul are catenă mai ramificată.
19*. 2-Butena şi izobutena sunt izomeri de poziţie, deoarece se deosebesc prin poziţia legăturii
duble.
20*. Produsul reacţiei dintre clor şi propenă este diferit, în funcţie de condiţiile de reacţie,
deoarece propena are structură simetrică.
21 *. Alchenele sunt derivaţi funcţionali ai alcoolilor, deoarece prin adiţia apei se transformă în
alcooli.
148
Răspunsuri:
1. d 23. d, e
2.e 24.a,b,d,e
3.e 25.a,b,e
4.b 26. b,c,d
5.c 27. a,c,d
6.c 28.a,d
7.d 29.a, C
8.c 30.a,d,e
9.e 31.a,b,c,e
10.b 32.a,c,d,e
11. b 33.a,b,c,d
12.c 34.a,b,d
13.e 35.a,b,d
14.e 36.c,d
15.d 37.a,b,d
16.a,c,d,e 38.a, C
17.a,c, d,e 39. a,b,c
18.a, c,e 40. a,b
19.a,c,d 41.a,b,c,d
20. b,d 42.a,b,c
21. a, C 43.a,b,c,d
22.c,e
147
39. Medicamente antibacteriene sunt:
a) sulfatiazolul;
b) penicilina;
c) streptomicina;
d) aspirina;
e) paracetamolul.
40. Riboflavina:
a) este vitamina B2;
b) intervine în procese redox;
c) este vitamina B6;
d) se mai numeşte cobalamină;
e) este o vitamină liposolubilă.
41. Vitamine hidrosolubile sunt:
a) vitamina BI;
b) niacina;
c) acidul pantotenie;
d) biotina;
e) vitamina K.
42. Vitamine liposolubile sunt:
a) vitamina A;
b) vitamina D;
c) vitamina E;
d) timina;
e) piridoxina.
43. Antibiotice sunt:
a) tetraciclina;
b) ampicilina;
c) cefalosporina;
d) cloramfenicolul;
e) nicotinamida.
146
32. Alegeţi afirmaţiile incorecte referitoare la fenacetină, compus cu acţiune asemănătoare
aspirinei, având structura de mai jos:
C2s�-
H "'· f7\. NH-C-CH
li 3
a) are un atom de carbon chiral;

b) are nesaturarea echivalentă 5;
c) are nesaturarea echivalentă 4;
d) are formula moleculară C10H1202N;
e) se poate diazota.
33. Care sunt afirmaţiile corecte referitoare la acidul acetilsalicilic?
a) este o substanţă albă, cristalină;
b) are gust acru;
c) se utilizează în stările febrile şi reumatice;
d) denumirea generică este aspirină;
e) are acţiune bacteriostatică.
a) surse de acid pantotenic - drojdie de bere, cereale, gălbenuş de ou, flora intestinală,
etc.;
b) sulfatiazolul este o sulfamidă utilizată mai ales în tratarea unor infecţii ale tubului
digestiv;
c) creşterea conţinutului de vitamine în organism determină instalarea bolii cunoscute sub
numele de avitaminoză;
d) biotina intervine în procesele de fixare a C02 pe unii metaboliţi; în metabolismul
lipidelor; formarea şi degradarea acizilor graşi;
e) vitamina PP (niacina) este o vitamină liposolubilă.
35. Afirmaţiile corecte referitoare la vitamine sunt:
a) vitamina B1 se mai numeşte tiamină;
b) cobalamina este o vitamină antianemică;
c) vitamina A este o vitamină hidrosolubilă;
d) niacina participă la procese redox în organism;
e) acidul ascorbic este de origine exclusiv animală.
a) vitamina E (tocoferol) măreşte fertilitatea, are rol antioxidant (protejează globulele
roşii de agenţi toxici oxidanţi);
b) vitamina K este produsă de flora bacteriană intestinală şi se găseşte în lapte, gălbenuş
de ou, etc;
c) complexul de vitamine B, vitamina C şi vitamina PP sunt vitamine liposolubile;
d) vitaminele A, D, E, K şi F sunt vitamine hidrosolubile;
e) medicamentele cloramfenicol şi ampicilină sunt antibiotice.
37. Vitamina H':
a) dă reacţie de N-acilare;
b) dă reacţie de acilare Friedel-Crafts;
c) este izomer de funcţiune cu benzonitrilul;
d) se poate obţine prin reducerea acidului p-nitrobenzoic;
e) este izomer de funcţiune cu benzamida.
38. Anestezina (p-aminobenzoatul de etil):
a) are formula moleculară C9H1102N;
b) are N.E. = 6;
c) dă reacţie de hidroliză la grupa esterică;
d) se poate obţine din p-aminofenol şi etanol;
e) este izomer de poziţie cu o-aminobenzoatul de metil.
145
m
b) absenţa totală a unei vitaine din organism se numeşte avitaminoză;
c) vitamina C este vitamina antisterilităţii;
d) organismul uman sintetizează toate vitaminele;
e) fructele şi legumele proaspete au un conţinut crescut în vitamine.
26. Ibuprofenul, medicament cu structura de mai jos, prezintă următoarele caracteristici:
CH3-CH-CH2_r-\_CH-COOH
I �- 1
CH3 CH3
a) are doi atomi de carbon asimetrici;
b) are nesaturarea echivalentă 5;
c) este acidul 2-(p-izobutil-fenil) propanoic;
d) are formula moleculară C13H1s02;
e) are nesaturarea echivalentă 4 .
27. Afirmaţiile corecte referitoare la acidul cafeic, compus cu proprietăţi bactericide, sunt:
H CH=CH-COOH
�
a) este acidul 3-(3,4-dihidroxifenil)propenoic;

c) are funcţiunile -OH fenolic şi -COOH;
d) poate da reacţii de esterificare;
e) nu reacţionează cu Ch/CCl4.
28. Afirmaţiile corecte referitoare la vitamina D sunt:
a) este o vitamină liposolubilă;
b) este o vitamină hidrosolubilă;
c) se găseşte în legume şi fructe;
d) favorizează depunerea de calciu în oase;
e) este o vitamină solubilă în apă.
29. Aspirina se obţine prin:
a) esterificarea acidului salicilic cu clorură de acetil;
b) transformarea salicilatului de sodiu în acid o-hidroxibenzoic;
c) esterificarea acidului salicilic cu anhidridă acetică;
d) eterificarea acidului .p-hidroxibenzoic cu anhidridă acetică;
e) reacţia p-aminofenolului cu anhidrida acetică.
a) aspirina este uşor hidrolizată la acid acetic şi acid o-hidroxibenzoic;
b) paracetamolul are acţiune asemănătoare sulfamidelor;
c) sulfamidele au acţiune bactericidă;
d) aspirina are acţiune antiinflamatoare;
e) sulfamidele au acţiune bacteriostatică.
31. Care din afirmaţiile de mai jos referitoare la anestezicul local benzocaină, sunt corecte?
a) nu este optic activ;

b) prin hidroliză acidă formează acid p-aminobenzoic şi alcool etilic;
c) este un ester al acidului p-aminobenzoic;
d) prezintă un atom de carbon chiral;
e) denumirea compusului este p-aminobenzoat de etil.
144
20. Care sunt substanţele cu proprietăţi analgezic-antipiretice?
a) acidul L-ascorbic;
b) aspirina;
c) sulfamidele;
d) paracetamolul;
e) penicilina.
21. Ce grupe funcţionale prezintă L-DOPA, medicament folosit în boala Parkinson, ce are
structura:
OOH
T
HO CH2-CH-NH2
�
HO�
a) -OH fenolic, amină primară;
b) -OH alcoolic;
c) -COOH;
d) -OH fenolic, amină secundară;
e) -OH alcoolic, amină terţiară.
9
22. Care sunt afirmaţiile incorecte referitoare la novocaină, anestezic local cu formula:
2H5
:OOCH 2CH2-N(
'C2Hs
a) prin hidroliză formează vitamina H';
b) este un derivat al acidului p-aminobenzoic;
c) prezintă activitate optică;
d) poate reacţiona cu acidul clorhidric;
e) nu se poate diazota.
23. Vitamina H' este:
a) acidul 2-aminobenzoic;
b) acidul 3-aminobenzoic;
c) acidul m-aminobenzoic;
d) acidul p-aminobenzoic;
e) acidul 4-aminobenzoic.
24. Structura vitaminei C este următoarea:
O=C
H0-67
HO-�_J
H I -y
HO-C-H
I
CH2 -0H
La ce fel de reacţii poate participa vitamina C?
a) de oxidare;
b) de esterificare;
c) de hidroliză;
d) de eterificare ;
e) de hidrogenare.
25. Care sunt afirmaţiile adevărate?
a) vitaminele sunt compuşi organici necesari, în cantităţi mici, bunei funcţionări a
organismului;
143
14*. Paracetamolul, medicament cu acţiune analgezică-antipiretică, are formula
structurală:
-
H-0' NH-C-CH
� 3
Cu cine poate reacţiona grupa -OH a paracetamolului?
a) numai cu potasiul;
b) numai cu hidroxidul de potasiu;
c) cu oxizii bazici;
d) cu alcoolii;
e) cu potasiul, hidroxidul de potasiu.
15*. Sursele de vitamină C sunt:
a) cerealele;
b) produsele lactate;
c) carnea;
d) fructele şi legumele;
e) numai legumele.
16. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la L-DOPA, medicament cu structura de
mai jos:
COOH
H H,-z-NH,
°yY
HO�
a) are un atom de carbon chiral;
b) raportul între electronii neparticipanţi şi electronii 1t este 4: 9;
c) are nesaturarea echivalentă 5;
d) prezintă funcţiile -OH fenolic, carboxil, amină alifatică primară;
e) poate da reacţii de alchilare, esterificare.
17. Indicaţi compuşii organici cu aplicaţii în medicină:
a) acidul acetilsalicilic;
b) alcoolul metilic;
c) alcoolul etilic;
d) glicerina;
e) acidul ascorbic.
18. Amfetamina, stimulator al sistemului nervos central, are structura:
Q-cH2- H-CH3
. 1
NH2
Alegeţi afirmaţiile corecte:
a) este o amină primară;
b) poate fi denumită 1-metil-2-fenil-etilamină;
c) prezintă un atom de carbon chiral;
d) dă reacţii de diazotare şi cuplare;
e) poate da reacţii de alchilare, acilare.
19. Ce fel de proprietăţi prezintă aspirina?
a) antiinflamatoare;
b) bacteriostatice;
c) analgezice;
d) antipiretice;
e) anticonvulsivante.
142
8*. Afirmaţia incorectă referitoare la adrenalină, compus cu formula structurală,
HO:u
HO CH-CH;z-NH-CH3
hH este:
a) are două grupe -OH fenolic, o grupă -OH alcoolic, o grupă amino secundară;
c) are formula moleculară C9H12O3N;
d) atomii de oxigen prezintă hibridizare sp3 ;
9*. Metoda industrială de obţinere a aspirinei este:
a) în prima etapă se obţine acidul benzoic, iar în etapa a doua are loc esterific�
acestuia cu anhidrida acidă, în prezenţa acidului sulfuric concentrat;
b) în prima etapă se obţine acidul salicilic prin metoda Kolbe-Schmitt, iar în etapa a d
are loc esterificarea acestuia cu anhidrida acidă, în mediu bazic;
c) în prima etapă se obţine acidul salicilic prin metoda Kolbe-Schmitt, iar în etapa a d,
are loc o reacţie de eterificare;
d) în prima etapă se obţine acidul salicilic prin metoda Kolbe-Schmitt, iar în etapa a d1
are loc esterificarea acţstuia cu clorură de benzoil, în prezenţa acidului sulft
concentrat;
e) în prima etapă se obţine acidul salicilic prin metoda Kolbe-Schmitt, iar în etapa a de
are loc esterificarea acestuia cu anhidrida acidă, în prezenţa acidului sulfuric concentra
10*. Afirmaţia incorectă referitoare la paracetamol este:
a) are proprietăţi antipiretice;
b) are acţiune bacteriostatică;
c) nu dă efecte secundare asemănătoare aspirinei şi, de aceea, poate fi administrat
copiilor;
d) se poate comercializa sub formă de tablete;
e) are proprietăţi analgezice.
11 *. Identificaţi afirmaţia incorectă referitoare la sulfamide:
a) au acţiune bacteriostatică;
b) au acţiune bactericidă;
c) conţin grupa sulfonamidă -SO2NH2;
d) prontosilul roşu este precursor al sulfamidelor;
e) sulfamidele interacţionează cu enzimele.
12*. Alegeţi afirmaţia incorectă referitoare la mentol, ştiind că acesta este un antisep·
local, ce se extrage din uleiul de mentă, cu structura:
CH3
C Hr-Q CH<
CH 3
H
a) se poate obţine prin hidrogenarea fenolului corespunzător, dialchil substituit;
b) se poate oxida;
c) conţine doi atomi de carbon asimetric;
d) poate fi denumit 2-izopropil-5-metilciclohexanol;
e) se poate esterifica cu anhidridă acetică.
13*. Grupa -COOH a aspirinei poate reacţiona cu:
a) numai cu sodiu;
b) numai cu hidroxid de sodiu;
c) numai cu oxizi bazici;
d) numai cu alcooli;
e) cu alcooli, hidroxid de sodiu, sodiu, oxizi bazici.
141
10. Medicamente. Vitamine
1 *. Care din afirmaţiile de mai jos este incorectă?

a) surse de vitamina BI (tiamină) - drojdie de bere, carne, germeni de grâu, nuci, fasole,
lapte, etc.;
b) vitamina B 12 (cobalamină) ajută la formarea globulelor roşii;
c) vitamina A (axeroftol) ajută la funcţionarea normală a retinei;
d) vitamina D (calciferol) este o vitamină hidrosolubilă;
e) surse de vitamina B2 (riboflavină) - germeni de grâu, ficat, carne, lapte, legume verzi,
ouă, etc.
2 *. Afirmaţia falsă este:
a) acidul folie participă la sinteza acizilor nucleici;
b) vitamina B6 (piridoxina) intervine în metabolismul celulelor nervoase şi a centrilor
hematopoetici;
c) sunt antibiotice penicilina, cefalosporina, streptomicina;
d) aspirina are N.E. = 6;
e) acidul acetilsalicilic se obţine prin eterificarea acidului p-hidroxibenzoic cu clorură de
acetil.
3*. Afirmaţia incorectă referitoare la paracetamol (p-hidroxiacetanilidă) este:
a) se mai poate denumi N-acetil-p-aminofenol;
b) are N.E. = 5;
c) are doi atomi de carbon primar, şase atomi de carbon terţiar;
d) electronii neparticipanţi ai atomului de azot stau într-un orbital hibridizat sp3;
e) raportul dintre numărul electronilor 1t şi numărul de electroni neparticipanţi este 5:4.
4*. Referitor la vitamina C, afirmaţia corectă este:
a) are acţiune bacteriostatică;
b) lipsa vitaminei C determină apariţia scorbutului;
c) este vitamina fertilităţii;
d) este o vitamină liposolubilă;
e) are acţiune antihemoragică.
5*. Deficitul de vitamină K duce la:
a) rahitism;
b) boala beri-beri;
c) hemoragie;
d) scorbut;
e) pelagră.
6*. Referitor la vitamina A afirmaţia incorectă este:
a) este o vitamină liposolubilă;
b) avitaminoza duce la tulburări de vedere;
c) este o vitamină hidrosolubilă;
d) se poate depozita în ficat;
e) uleiul de peşte este o sursă de vitamina A.
7*. Ce tip de izomerie prezintă medicamentul L-DOPA?
OOH
T
HO CH2-CH-NH2
yY
HO�
a) geometrică de tip cis-trans;
b) de catenă;
c) geometrică de tip Z-E;
d) optică;
e) de conformaţie.
140
Răspunsuri:
1. d 51. C
2.e 52.a
3.d 53.c
4. C 54.b,c
5. b 55.c,e
6.e 56.a,d,e
7.e 57.d,e
8. d 58. a, c, e
9.a 59.c, d
10. C 60.b,e
11.b 61.d,e
62.a, b
12. C 63.b,c,e
13. b 64. a,d
14. b 65.c,d
15.a 66.a,d
16.d 67.b,c,d
17.c 68.a,b,e
18.d 69.a,c,e
19.a 70.a,b,c
20. b 71.b,e
21. C 72.a,c,d
22. b 73.a,c,e
23.d 74.c,d,e
24.a 75.b,c
25. C 76.b,c,d
26. b 77.b,c
27.c 78.a,b,d,e
28. b 79.a, b,c,d
29.c 80.a,c,d,e
30. b 81.c,d,e
31. d 82.a,b,c,d
32.c 83. a, C
33.e 84.d,e
85.a,b,c,e
34.d 86.b,c,d,e
35. b 87.b,c,d
36.c 88.a, b,c,d
37.a 89.b,c,d,e
38.d 90.a, b, c,e
39.c 91.a, b,d,e
40. b 92.a,d,e
41.a 93.b,c
42.c 94.a,b,d
43. b 95.d,e
44.e 96.a,e
45.a 97.a,b,d,e
46.e 98. c,d,e
47. b 99.a,b
48. b 100.a,b,c
49.d
50.d
139
96. Un aminoacid poate fi N-alchilat cu:
a) clorură de etil;
b) clorură de acetil;
d) clorură de etanoil;
e) clorură de n-propil.
97. Fenilalanina:
a) se mai numeşte acid 2-amino-3-fenilpropanoic;
b) este un aminoacid esenţial;
c) este un P-aminoacid;
d) prezintă un atom de carbon chiral;
e) electronii neparticipanţi ai atomului de azot stau într-un orbital hibridizat sp3 .
98. Sunt aminoacizi neesenţiali:
a) valina;
b) lisina;
c) cisteina;
d) serina;
e) glicina.
99. H2N-CH2-COO-Na+:
a) se numeşte aminoacetat de sodiu;
b) se obţine prin reacţia de neutralizare a glicinei cu hidroxid de sodiu;
c) se obţine printr-o reacţie de esterificare;
d) este o sare a unui P-aminoacid;
e) prezintă doi enantiomeri.
100. a-Alanil-glicina:
a) se abreviază Ala-Gli;
b) este o dipeptidă mixtă;
c) prezintă o legătură peptidică (amidică);
d) prezintă doi atomi de carbon chiral;
e) prezintă patru enantiomeri.
138
88. Afirmaţiile corecte referitoare la aminoacizi sunt:
a) se clasifică după natura radicalului hidrocarbonat din moleculă;
b) se clasifică după numărul grupelor funcţionale amino şi carboxil din moleculă;
c) a-aminoacizii sunt constituenţi ai proteinelor;
d) au în moleculă grupe funcţionale amino şi carboxil;
e) au temperaturi de topire mici.
89. Care sunt proprietăţile aminoacizilor determinate de grupa -COOH?
a) reacţia cu acidul clorhidric;
b) reacţia cu alcooli;
c) reacţia cu amoniacul;
d) reacţia cu hidroxidul de sodiu;
e) reacţia de esterificare.
90. Dintre următorii compuşi, care nu sunt hidroxiaminoacizi?
a) valina;
b) cisteina;
c) lisina;
d) serina;
e) glicocolul.
91. Care sunt aminoacizi care nu se pot obţine la hidroliza completă a proteinelor?
a) acidul p-amino-hidroxibenzoic;
b) �-alanina;
c) acidul glutamic;
d) acidul 4-aminobenzoic;
e) acidul 3-amino-pentandioic.
92. Aminoacizii:
a) au formula generală RCH(NH2)COOH;
b) la condensarea prin eliminare de apă intermolecular formează poliesteri;
c) conţinuţi în proteine pot fi obţinuţi prin precipitare termică, urmată de hidroliză;
d) pe care organismul uman şi-i procură numai prin hrană sunt cei esenţiali;
e) sunt monoaminomonocarboxilici, monoaminodicarboxilici, diaminomonocarboxilici.
93. Care aminoacizi pot reacţiona cu doi moli de bază şi un mol de acid?
a) alanină;
b) acid aspartic;
c) acid glutamic;
d) lisină;
e) valină.
a) există proteine de rezervă, cu rol nutritiv important, ca de exemplu glinicina;
b) aminoacidul format prin hidroliza în condiţii adecvate a CCb-CH2-NH-CO-CH3 este
glicina;
c) din aminoacizi participă la sinteza peptidelor, doar grupele carboxil;
d) în proteina Ser-(Ala-Val)20-(Cis-Glu-Ser)2s-(Lis-Val-Ala-Gli)12-Glu serina este
aminoacidul N-terminal, iar acidul glutamic este aminoacidul C-terminal;
e) lipoproteidele au ca grupă prostetică o zaharidă.
95. Af'rrmaţiile incorecte sunt:
a) proteinele conjugate (proteide) au în structură o parte proteică şi una prostetică;
b) factorii care pot denatura proteinele pot fi chimici (acizi şi baze tari, săruri ale
metalelor grele, etc.) şi fizici (căldura, ultrasunetele, etc);
c) proteinele sunt caracterizate de structura primară, structura secundară, structura terţiară
şi structura cuaternară;
d) glicoproteidele au ca grupă prostetică o grăsime;
c) gluteina este o proteină insolubilă care se găseşte în lapte.
137
d) aminoacizii din structura proteinelor sunt P-aminoacizi;
e) aminoacizii formează peptide printr-o reacţie de condensare.
80. Glicil-glicina reacţionează cu:
a) alcoolul metilic;
b) clorura de sodiu;
c) clorura de metil;
d) hidroxidul de sodiu;
e) acidul clorhidric.
81. Aminoacizii sunt caracterizaţi prin:
a) solubilitate mare în solvenţi nepolari;
b) temperaturi de topire scăzute;
c) caracter amfoter;
d) sunt substanţe cristaline;
e) solubilitate mare în solvenţi polari.
82. Un aminoacid poate reacţiona cu:
a) acid p-aminobenzoic;
b) clorură de metil;
c) hidroxid de potasiu;
d) acidul clorhidric;
e) toluenul.
a) prin hidroliză totală, în cataliză acidă sau enzimatică, proteinele, polipeptidele şi
oligopeptidele formează P-aminoacizi;
b) proteinele sunt alcătuite din peste 50 resturi de aminoacizi;
c) oligopeptidele sunt formate din peste 1 O resturi de aminoacizi;
d) condensarea intermoleculară stă la baza formării peptidelor şi proteinelor;
e) polipeptidele sunt alcătuite din 10-50 resturi de aminoacizi.
84. Clasificarea aminoacizilor se face după următoarele criterii:
a) numai după numărul grupelor amino din moleculă;
b) numai după numărul grupelor carboxil din moleculă;
c) după natura atomului de carbon;
d) după numărul grupelor funcţionale amino şi carboxil din moleculă;
e) după natura radicalului hidrocarbonat.
85. Aminoacizii au următoarele caracteristici:
a) în stare solidă au structură dipolară;
b) în stare solidă au structură de amfion;
c) structura de amfion rezultă în urma transferului protonului de la grupa -COOH la
grupa-NH2;
d) nu prezintă structură dipolară;
e) formează soluţii tampon.
86. Sunt compuşi organici cu funcţiuni mixte:
a) aminele;
b) aminoalcoolii;
c) zaharidele;
d) hidroxiacizii;
e) aminoac1z11.
87. Aminoacizi esenţiali sunt:
a) glicina;
b) fenilalanina;
c) lisina;
d) valina;
e) serina.
136
71. Afirmaţiile corecte referitoare la proteine sunt:
a) caseina este o scleroproteină;
b) în mediu bazic, proteinele sunt încărcate negativ;
c) se recunosc prin reacţia cu sulfat de cupru, în mediu de acid clorhidric;
d) fibroina este o proteină globulară;
e) hemoglobina este o proteină solubilă.
72. Proteinele fibroase au următoarele caracteristici:
a) insolubilitatea în apă şi în soluţii de electroliţi;
b) au valoare nutritivă;
c) sunt scleroproteine;
d) conferă organelor rezistenţă mecanică;
e) sunt hidrolizate de enzimele implicate în digestie.
73. Hemoglobina este:
a) solubilă în soluţii de electroliţi;
b) insolubilă în apă;
c) o proteină globulară;
d) o proteină fibrilară;
e) solubilă în apă.
74. Proteinele insolubile în apă sunt:
a) globulinele;
b) caseina;
c) fibroina;
d) keratina;
e) colagenul.
75. Reacţiile folosite pentru recunoaşterea proteinelor sunt:
a) reacţia cu reactivul Fehling;
b) reacţia xantoproteică;
c) reacţia biuretului;
d) reacţia cu bromul;
e) reacţia cu reactivul Tollens.
76. Reacţia biuretului:
a) se face cu HN03 concentrat, în mediu alcalin;
b) se face cu sulfat de cupru, în mediu alcalin;
c) se foloseşte pentru recunoaşterea proteinelor;
d) este însoţită de apariţia unei coloraţii albastru-violet;
e) este însoţită de apariţia culorii galben-intens.
77. Referitor la reacţia xantoproteică sunt adevărate afirmaţiile:
a) foloseşte acid azotic diluat;
b) foloseşte acid azotic concentrat;
c) duce la apariţia unei coloraţii galbene;
d) la culoarea roşu intens se ajunge numai după adăugarea unei soluţii acid sulfuric;
e) se face cu sulfat de cupru, în mediu alcalin.
78. Afirmaţiile corecte referitoare la scleroproteine sunt:
a) sunt insolubile în soluţii de electroliţi°;
b) au structură fibroasă;
c) se dizolvă într-o soluţie de clorură de sodiu;
d) nu au valoare nutritivă;
e) conferă organelor rezistenţă mecanică.
79. Care sunt afirmaţiile false?
a) vitamina H' este un a-aminoacid natural;
b) serina este un tioaminoacid;
c) glicina are un atom de carbon chiral;
135
d) fenilalanină;
e) lisina.
63. În legătură cu a-aminoacizii, sunt adevărate afirmaţiile:
a) grupa -NH2 este legată în poziţia P faţă de grupa -COOH;
b) grupa -COOH este legată de atomul de carbon învecinat cu grupa -NH2;
c) grupa -COOH şi grupa -NH2 sunt legate de acelaşi atom de carbon;
d) grupa -NH2 este legată direct de grupa -COOH;
e) grupa -NH2 este legată de primul atom de carbon, de lângă grupa -COOH.
64. Prin condesarea a trei molecule de a-aminoacid se formează:
a) un oligopeptid;
b) o amină N-alchilată;
c) esteri;
d) un tripeptid;
e) proteine.
65. Ce reprezintă următoarea structură?
H2N- H-CO-NJ-J- H-COOH
.Ţ Ţ
H
C 3-CH-CH3 CH2-0H
a) dipeptidul valil-cisteina;
b) dipeptidul serii-valina;
c) un oligopeptid;
d) dipeptidul valil-serina;
e) aminoacidul a-alanină acilat.
a) în valil-alanină grupa carboxil liberă aparţine valinei;
b) în cisteinil-valină grupa carboxil liberă aparţine valinei;
c) în serii-alanină grupa carboxil liberă aparţine alaninei;
d) în alanil-valină grupa carboxil liberă aparţine alaninei;
e) în alanil-serină grupa carboxil liberă aparţine serinei.
67. Pot forma soluţii tampon:
a) acidul succinic;
b) valina;
c) valil-cisteina;
d) serina;
e) acidul propandioic.
a) proteinele sunt produşi de policondensare ai a-aminoacizilor;
b) sub acţiunea căldurii, proteinele se denaturează;
c) în reacţia cu sulfatul de cupru, în mediu bazic, proteinele dau o coloraţie galbenă;
d) prin hidroliză totală, proteinele se transformă în P-aminoacizi;
e) proteinele globulare sunt solubile în apă şi soluţii de electroliţi.
69. Afirmaţiile incorecte referitoare la proteine sunt:
a) denaturarea este un proces reversibil în orice condiţii;
b) albuminele sunt proteine globulare;
c) prin denaturare eliberează a-aminoacizi;
d) prin denaturare proteinele îşi pierd funcţiile fiziologice (biochimice);
e) proteinele fibroase sunt solubile în soluţii apoase.
70. Sunt proteine conjugate:
a) lipoproteinele;
b) glicoproteinele;
c) nucleoproteinele;
d) albumina;
e) keratina.
134
54. Proprietăţile aminoacizilor determinate de grupa -NH2 sunt:
a) reacţia de eterificare;
b) reacţia cu acidul clorhidric;
c) reacţia de alchilare;
d) reacţia de esterificare;
e) reacţia cu amoniacul.
55. Referitor la reacţia de condensare a aminoacizilor se poate spune:
a) -CO-NH2 este legătura formată în urma reacţiei;
b) are loc numai între molecule identice de aminoacizi;
c) este cea mai importantă proprietate a aminoacizilor naturali;
d) din trei molecule de aminoacid se obţine un tetrapeptid;
e) în urma condensării aminoacizilor rezultă peptide sau proteine.
56. Referitor la proprietăţile aminoacizilor, afirmaţiile adevărate sunt:
a) au structură dipolară;
b) sunt uşor solubili în solvenţi nepolari;
c) sunt substanţe lichide cu puncte de fierbere foarte ridicate;
d) sunt substanţe solide, cu temperaturi de topire ridicate;
e) soluţiile de aminoacizi se folosesc ca şi soluţii tampon.
57. Aminoacizii care la pH=7 contribuie la încărcarea electrică negativă a proteinelor sunt:
a) cisteina;
b) fenilalanina;
c) senna;
d) acidul 2-aminopentandioic;
e) acidul aminobutandioic.
58. Aminoacizii, în funcţie de structura lor, pot prezenta:
b) izomerie geometrică cis-trans;
c) izomerie optică;
d) izomerie geometrică Z-E;
e) izomerie de funcţiune.
59. Afirmaţiile corecte referitoare la aminoacizi sunt:
a) acidul p-aminobenzoic este un �-aminoacid natural;
b) acidul glutamic şi lisina sunt aminoacizi monoaminodicarboxilici;
c) acidul a-aminopropionic are activitate optică;
d) aminoacizii au temperaturi de topire ridicate, datorită structurii dipolare;
e) aminoacizii dau reacţii de condensare intramoleculară.
60. Alegeţi denumirile ce corespund aceluiaşi aminoacid:
a) fenilalanina- acid 3-amino-2-fenilpropanoic;
b) acid asparagic- acid aminobutandioic;
c) serina- acid 2-arnino-3-tiopropanoic;
d) acid glutamic - acid 4-arninopentandioic;
e) lisina - acid 2,6-diaminohexanoic.
61. Dintre aminoacizii de mai jos, alegeţi pe cei cu grupe -OH sau -SH:
a) acidul asparagic;
b) acidul glutamic;
c) lisina;
d) cisteina;
e) serina.
62. Aminoacizii cu cinci atomi de carbon sunt:
a) acidul glutamic;
b) valina;
c) acidul asparagic;
133
46*. Dintre aminoacizii menţionaţi cel mai mic conţinut de azot îl are:
a) glicina;
b) acidul asparagic;
c) lisina;
d) serina;
e) acidul glutamic.
47*. Numărul de atomi de carbon chirali ai unui tripeptid format din valină, a-alanină şi
glicocol este:
a)3; b)2; c)l ; d)4; e)nici unul.
48*. Formează soluţii tampon:
a) compuşii carbonilici;
b) aminoacizii;
c) fenolii;
d) alcoolii;
e) esterii.
49* Alegeţi formula corespunzătoare esterului metilic al glicinei şi precizaţi ce
caracter are:
a) H:2N-CH2-COO-CH3 şi are caracter acid;
b) H3N+-CH2-COO-CH3 şi are caracter neutru;
c) H3N+-CH2-COO-CH2-CH3 şi are caracter bazic;
d) H2N-CH2-COO-CH3 şi are caracter bazic;
e) H2N-CH2-0-CO-CH3 şi are caracter acid.
50*. Care dintre formulele de mai jos redă corect structura aminoacizilor?
a)+H3N-R-COOH;
b)H2N-CH-coo-;
I
R
c) R-CH-COOH·,
+ I
NH3
-
d) R-ŢH-COO ;
+
NH3
e)H2N-R-Coo-.
51 *. Denumirea IUPAC a acidului glutamic este:
a)acid 2-aminobutanoic;
b)acid 2-aminopentanoic;
c)acid 2-aminopentandioic;
d)acid aminobutandioic;
e)acid 2-aminohexandioic.
52*. Denumirea uzuală a acidului 2,6-diaminohexanoic este:
a)lisină;
b)serină;
c)valină;
d)fenilalanină;
e)cisteină.
53*. Alegeţi aminoacidul care reacţionează cu hidroxidul de sodiu în raport molar 1:2:
a)lisina;
b)glicina;
c)acidul glutamic;
d)cisteina;
e) valina.
132
e) dipeptida glicil-valină.
38*. Reacţia xantoproteică este:
a) reacţia proteinelor cu sulfatul de cupru în mediu bazic;
b) reacţia proteinelor cu acid azotos;
c) un proces de identificare a zaharidelor;
d) reacţia proteim;lor cu acid azotic concentrat;
e) reacţia glicerinei cu acid azotic concentrat.
39*. Reacţia biuretului are loc între:
a) zaharide şi sulfat de cupru, în mediu bazic;
b) glicerină şi sulfat de cupru, în mediu bazic;
c) proteine şi sulfat de cupru, în mediu bazic;
d) proteine şi reactivul Fehling;
e) proteine şi acid azotic.
40*. La tratarea unei soluţii alcaline de proteină cu o soluţie de CuSO4 se observă:
a) apariţia unui precipitat roşu-cărămiziu;
b) apariţia unei combinaţii complexe colorată în albastru-violet;
c} decolorarea soluţiei de CuS04;
d) apariţia unei combinaţii complexe de culoare galbenă;
e) apariţia unui precipitat de culoare albastru-violet.
41 *. Afirmaţia incorectă referitoare la aminoacizii naturali este:
a) sunt lichide;
b) au structură dipolară;
c) au caracter amfoter;
d) sunt a-aminoacizi;
e) soluţiile de aminoacizi sunt folosite ca soluţii tampon.
42*. Care este aminoacidul ce nu prezintă atom de carbon asimetric?
a) serină;
b) acid asparagic;
c) P-alanină;
d) lisină;
e) valină.
43*. Care este afirmaţia incorectă referitoare la cisteină şi serină?
a) în stare solidă, cristalină, au structură dipolară;
b) nu au atom de carbon asimetric;
d) prezintă activitate optică;
e) rezultă prin hidroliza enzimatică totală a proteinelor;
c) cisteina este un tioaminoacid, iar serina este un hidroxiaminoacid.
44*. Alegeţi afirmaţia incorectă referitoare la aminoacizi:
a) aminoacizii naturali sunt a-aminoacizi;
b) au solubilitate foarte mică în solvenţi nepolari;
c) aminoacizii esenţiali nu pot fi sintetizaţi de organismul uman;
d) structura dipolară explică temperaturile de topire ridicate;
e) sunt greu solubili în solvenţi polari.
45*. Denumirea IUPAC a aminoacidului,
C6Hs-CHz- H-COOH
1NI-12
este:
a) acid 2-amino-3-fenilpropanoic;
b) acid a-amino-�-fenilpropanoic;
C) fenilalanină;
d) acid P-amino-a-fenilpropanoic;
e) acid 3-amino-2-fenilpropanoic.
131
27*. Care din următorii compuşi nu reacţionează cu grupa -COOH din aminoacizi?
a) amoniacul;
b) alcoolul metilic;
c) acidul clorhidric;
d) sodiul;
e) hidroxidul de sodiu.
28*. Aminoacidul ce contribuie la încărcarea electrică a unei proteine la pH=7 este:
a)cisteina;
b)acidul glutamic;
c)fenilalanina;
d)�-alanina;
e)a-alanina.
29*. Numărul de sarcini pozitive ale tetrapeptidului glicil-alanil-lisil-lisina la pH=l este:
a)2; b) 1; c)3; d)4; e)nici una.
30*. Care este substanţa X necesară preparării valinei, prin reacţia de mai jos?
X+ 2 NH3 ➔ Y + NH4Cl
a)acidul 3-cloro-2-metilbutanoic;
b)acidul 2-cloro-3-metilbutanoic;
c)acidul a-clorobutanoic;
d)acidul 2-cloro-2-metilbutanoic;
e)acidul 3-cloroizovalerianic.
31 *. Alegeţi afirmaţia corectă referitoare la acidul aminobutandioic:
a) are o grupă tiolică;
b) este izomer cu acidul asparagic;
c) este izomer cu acidul glutamic;
d) se obţine prin hidroliza totală a proteinelor;
e) este un aminoacid diaminomonocarboxilic.
32*. Numărul de tripeptide mixte ce pot fi obţinute din cisteină şi serină este:
a)8; b)5; c)6; d)7; e)9.
33*. Numărul de dipeptide mixte ce se pot obţine din a-alanină şi valină este:
a)4; b)3; c) 1; d)5; e)2.
34*. Câte dipeptide se formează din valină şi serină?
a)5; b)6; c)3; d)4; e)2.
35*. Care dintre următoarele proteine sunt insolubile în apă şi soluţii de electroliţi?
a) caseină;
b) keratină;
c) albumine;
d) globuline;
e) hemoglobină.
36*. Sunt proteine_fibroase:
a) gluteina şi keratina;
b) fibroina şi caseina ;
c) keratina şi colagenul;
d) zeina şi hemoglobina;
e) fibrinogenul şi fibroina.
37*. Ce reprezintă structura?
H2N- H-CO-NH- H-COOH
Ţ Ţ
CH 3 CH2 SH
a) dipeptida alanil-cisteină;
b) dipeptida alanil-serină;
c) .dipeptida glicil-cisteină;
d) dipeptida valil-cisteină;
130
24*. Acidul glutamic, în soluţie cu pH=l, se găseşte sub forma:
a) (ŢH2h- H-COOH;
Ţ
COOH +NH3
b) ( H2h- H -COOH;
T Ţ
COOH NH2
c) (ŢH2)2-CH-COO-;
- +I
COO NH3
d) (TH2h-TH -COO-;
COO- NH2
e) <yH2h-ŢH-COO-.
COOH +NH3
25*. Acidul glutamic, în soluţie cu pH=12, se găseşte sub forma:
a) ( H2h- H-COO-;
Ţ Ţ
COO- +NH3
b) ( H2)2- H-COOH;
Ţ 9
COOH NH2
c) ( H2h-CH-COO-;
Ţ
I
COO- NH2
d) (ŢH2)2- H-COOH;
9
COOH +N H3
e) (ŢH2h-ŢH-coo-.
COOH +NH3
26*. Care este forma predominantă a lisinei în soluţie cu pH=12?
a) ŢH2-CH2-CH2-CH2- H-COO-;
Ţ
NH2 +NH3
b) ŢH 2-CH2-CH2-CH2-9H-COO-;
NH2 NH2
c) ŢH2- CH2-CH2-CH2- H-COOH;
Ţ
NH2 NH2
d) TH2-CH2-CH2-CH2- H-COOH;
9
+ +
NH3 NH3
e) ŢH2-CH2-CH2-CH2- H-COOH.
Ţ
+
NH2 NH3
129
e)se poate realiza cu agenţi chimici.
17*. Care este numărul de aminoacizi aromatici corespunzători formulei moleculare
C1H1.02N?
a)4; b)2; c)3; d)l; e)5.
18*. Aminoacidul care prin tratare cu alcool etilic formează un diester este:
a)lisina;
b) serina;
c)fenilalanina;
d)acidul glutamic;
e)valina.
19*. Numărul de sarcini negative ale tetrapeptidului lisil-alanil-asparagil-cisteină la
pH 11 este:
a)2; b)4; c)l; d)3; e)5.
20*. Denumirea IUPAC a serinei este:
a) acid 3-amino-2-hidroxipropanoic;
b) acid 2-amino-3-hidroxipropanoic;
c) acid 2-amino-3-tiopropanoic;
d) acid a-amino-P-tiopropanoic;
e) acid a-amino-P-hidroxipropanoic.
21 *. Denumirile uzuale ale următorilor aminoacizi sunt:
I. CH;rCOOH; II. H:r-(CH2)3 H-COOH;
T Ţ
I NH2 NH2
NH2
III. CH2 -CH-COOH.
I I
SH NH2
a) I: P-alanină, II: valină, III: serină;
b) I: glicină , II: lisină, III: serină;
c) I: glicină, II: lisină; III: cisteină;
d) I: valină, II: acid asparagic , III: cisteină;
e) I: glicină, II: acid glutamic, III: cisteină.
22 *. Denumirile uzuale ale compuşilor de mai jos sunt:
l. HOOc---(CH2)2 H-COOH; II. H2 - H-COOH;
r r r
NH2 OH NH2
ID. H2N-(CH2)r-COOH.
a) I: acid asparagic, II: serină, III: P-alanină;
b) I: acid glutamic, II: serină, III: P-alanină;
c) I: acid asparagic, II: serină, III: a-alanină
d) I: acid glutamic, II: cisteină III: P-alanină;
e) I: acid glutamic, II: cisteină, III: a-alanină.
23*. Lisina, în soluţie cu pH=l, se găseşte sub forma:
a) ŢH2-CH2-CH2-CH2-ŢH-coo-; d) H2-CH2-cH2-cH2-<;:H-COOH;
Ţ
NH2 + +I
NH2 NH3 NH3
b) H2-CH2-CH2-cH2- H-coo·;
T
e) ŢH2-CH2-CH2-CH2-TH-cooH.
Ţ
NH2 +NH3 NH2 +NH3
c) ŢH2-CH2-CH2-CH2- H-COOH;
Ţ
NH2 NH 2
128
e) sunt substanţe ionice.
9*. Legătura peptidică se formează în urma unei reacţii de:
a) condensare;
b) esterificare;
c) reducere;
d) eterificare;
e) hidrogenare.
10*. Ce fel de caracter prezintă soluţia apoasă de lisină?
a) neutru;
b) puternic acid;
c) slab bazic;
d) slab acid;
e) puternic bazic.
11 *. Toate soluţiile de aminoacizii au pH neutru?
a) nu, numai soluţiile aminoacizilor naturali;
b) nu, numai soluţiile aminoacizilor monoamino-monocarboxilici;
c) da, întrucât grupele funcţionale se neutralizează între ele;
d) da, deoarece au caracter amfoter;
e) nu, deoarece pH-ul este dependent de temperatură.
12*. Care este afirmaţia corectă referitoare la acizii asparagic şi glutamic?
a) sunt aminoacizi monoaminomonocarboxilici;
b) au caracter bazic;
c) au caracter acid;
d) au în moleculă doi atomi de carbon chiral;
e) sunt aminoacizi diaminomonocarboxilici.
13*. a-Alanina şi P-alanina sunt:
a) enantiomeri;
d) izomeri de funcţiune;
e) diastereoizomeri.
14*. Ce grupe funcţionale prezintă compusul de mai jos?
H3C--OCH2- H-COOH
1
NH2
a)-OH alcoolic, amină secundară, -CHO;
b) eter, amină primară, -COOH;
c) eter, amină secundară, -COOH;
d) -OH fenolic, amină secundară, -COOH;
e) -OH fenolic, amină primară, -CHO.
15*. Prin reacţia a doi aminoacizi diferiţi se formează:
a) două dipeptide simple şi două dipeptide mixte;
b) patru dipeptide simple;
c) patru dipeptide mixte;
d) trei dipeptide simple şi o dipeptidă mixtă;
e) trei dipeptide mixte şi una simplă.
16*. Alegeţi afirmaţia incorectă referitoare la denaturarea proteinelor:
a) are loc sub acţiunea radiaţiilor;
b) constă în modificarea structurii spaţiale şi a proprietăţilor;
c) are loc sub acţiunea căldurii;
d) este un proces reversibil în orice condiţii;
127
9. Aminoacizi. Peptide. Proteine
1 *. Referitor la proteine afirmaţia falsă este:

a) proteinele de transport sunt proteinele care asigură transportul în orgarusm a
moleculelor mici, 02 şi C02 sau al ionilor (de exemplu hemoglobina);
b) proteinele conjugate se mai numesc proteide;
c) proteinele de control sunt proteinele cu rol de semnal biochimic şi de receptor al
semnalelor, numite hormoni (de exemplu insulina);
d) miosina şi miogenul sunt proteine fibroase;
e) colagenul se găseşte în piele, oase, tendoane.
2*. Care dintre următorii aminoacizi nu prezintă activitate optică?
a) C6Hs-CH2-CH(NH2)COOH;
b) Clb-CH(NH2)COOH;
c) CH2(NH2)-(CH2)3-CH(NH2)COOH;
d) CH3-CH(CH3)-CH(NH2)COOH;
e) CH2(NH2)-CH2COOH.
3*. Afirmaţia incorectă este:
a) proteinele proprii organismelor animale conţin doar a-aminoacizi;
b) proteinele sunt componente ale tuturor celulelor vii;
c) proteinele îşi pierd funcţiile fiziologice prin denaturare;
d) proteinele fibroase au valoare nutritivă ridicată;
e) proteinele cu rol de catalizator se numesc enzime.
4*. Denumirea IUPAC a acidului aspartic este:
a) acid 2-amino-3-metilbutanoic;
b) acid 2-amino-3-fenilpropanoic;
c) acid aminobutandioic;
d) acid 3-amino-2-fenilpropanoic;
e) acid 2-aminopropanoic.
5*. Acizii o-aminobenzoic şi vitamina H' se deosebesc prin:
a) natura grupelor funcţionale;
b) poziţia grupelor funcţionale;
c) formula procentuală;
d) formula moleculară;
e) nesaturarea echivalentă.
a) aminoacizii esenţiali nu pot fi sintetizaţi în organism;
b) aminoacizii sunt substanţe cristalizate, solubile în apă;
c) soluţiile de aminoacizi se folosesc ca sisteme tampon;
d) a-aminoacizii intră în compoziţia proteinelor naturale;
e) aminoacizii sunt substanţe cristalizate, insolubile în apă.
7*. Soluţiile apoase ale aminoacizilor au caracter:
a) puternic bazic;
b) slab bazic;
c) neutru;
d) slab acid;
e) slab bazic, slab acid sau neutru, în funcţie de structura lor.
8*. Aminoacizii pot reacţiona atât cu hidroxidul de sodiu cât şi cu acidul clorhidric,
deoarece:
a) conţin în molecula lor un radical hidrocarbonat;
b) conţin în molecula lor grupa -NH2;
c) conţin în molecula lor grupa -COOH;
d) -au caracter amfoter;
126
Răspunsuri:
1.c 35. b,d,e
2.e 36.a, C
3.e 37.b,d
4.a 38. C, d
5.e 39.a,b,e
6.a 40. b,c,e
7.d 41. b,d, e
8.a 42.a,c,e
9. b 43.c,e
10.a 44. b,d,e
11. b 45. a,b,c
12.e 46.a, b,d,e
13.b 47.c,d
14.e 48.a, b,d
15.d 49.a,c,e
16.c 50.a, b,d
17.d 51. a,c,d,e
18.e 52.b,d
19.c 53.a,c,d
20.c 54. b,e
21. b 55.a,d
22. b 56. C, d
23.e 57.a,b,c,d
24.e 58.a, b,d,e
25. C 59.a,c,d,e
26.c 60.a, b,d,e
27.d 61.a, b,c,d
28. b 62.a,c,d
29.a 63.b,d,e
30.d 64.a, b,d
31. C, e 65.a, b,e
32. b,c,e 66. b,c,e
33.a,d,e 67.a,b,c
34. b,c,d
125
b) zaharidele se mai numesc hidraţi de carbon sau glucide;
c) 1,3,4-trihidroxi-2-butanona este o cetotrioză;
d) glucoza are caracter reducător;
e) procesul de modificare lentă a valorii rotaţiei specifice a unei soluţii de monozaharidă,
până la valoarea de echilibru, se numeşte mutarotaţie.
a) fulmicotonul se utilizează în industria explozivilor, la fabricarea pulberii fără fum;
b) monozaharidele după natura grupei carbonil pot fi aldoze şi cetoze;
c) a-O-glucoza şi P-0-glucoza pot fi reprezentate prin formule de proiecţie Haworth;
d) glucoza are 4 atomi de carbon chirali;
e) amidonul poate fi recunoscut prin reacţia cu reactiv Tollens.
62. Glucoza:
a) formează legături de hidrogen cu apa;
b) este o aldopentoză cu caracter reducător;
c) are putere de îndulcire mai mică decât zahărul;
d) creşterea necontrolată a concentraţiei acesteia în sânge şi în urină duce la boala numită
diabet zaharat;
e) sub forma anomerului a se găseşte în celuloză, iar sub forma anomerului P se găseşte
în amidon.
a) celuloza asigură rezistenţa mecanică a plantelor;
b) prin hidroliză zaharoza trece în glucoză şi fructoză şi gustul dulce dispare;
c) glicogenul are rol de substanţă de rezervă în ficat şi în muşchi;
d) polizaharidele sunt macromolecule de monoze legate prin legături esterice;
e) glucoza se oxidează la acid gluconic cu sodiu metalic şi alcool.
a) industrial, glucoza se întrebuinţează la prepararea produselor zaharoase, a gluconatului
de calciu, a pastilelor de vitamina C, etc.;
b) în plante, polizaharidele au rol de suport (celuloza) sau de rezervă energetică
(amidonul);
c) zaharoza este un dizaharid reducător;
d) glucoza furnizează energia care permite menţinerea constantă a temperaturii corpului,
contractarea muşchilor şi menţinerea în funcţiune a sistemelor digestiv şi respirator;
e) maltoza este un dizaharid nereducător.
a) formele a- şi P- ale O-glucozei sunt diastereoizomeri;
b) formele a- şi P- ale O-glucozei sunt anomeri;
c) glucoza are trei atomi de carbon chiral;
d) glucoza este o cetohexoză cu caracter reducător;
e) glucoza este o aldohexoză cu caracter reducător.
a) fructoza reduce ionii de Afla Ag metalic;
b) rotaţia specifică este [a]ot c =lOOa/lc;
c) glucoza este "combustibilul" specific pentru creier şi sistemul nervos;
d) dizaharidele se mai numesc lipide;
e) celuloza nu reacţionează cu iodul.
67. Nitraţii de celuloză:
a) se mai numesc azotaţi de celuloză;
b) se obţin prin acţiunea amestecului nitrant (HN03 conc. şi H2S04 conc.) asupra celulozei;
c) sunt esteri anorganici;
d) se folosesc la fabricarea mătăsii artificiale de tip acetat;
e) prezintă grupa funcţională -O-NO-.
124
d) este mai reactiv decât celelalte grupe -OH;
e) în anomerul a, -OH-ul glicozidic se găseşte de aceeaşi parte cu -OH-ul de la C4.
52. Formele a- şi P- ale D-glucozei sunt:
a) enantiomeri;
b) diastereoizomeri;
c) mezoforme;
d) anomen;
e) tautomeri.
53. Care din afirmaţiile de mai jos, referitoare la D-fructoză sunt corecte?
a) prin reducere formează D-sorbitol şi D-manitol;
b) se oxidează;
c) este o cetohexoză;
d) este un monozaharid;
e) este o aldohexoză.
54. Prin reducere, D-glucoza se transformă:
a) într-un trial vicinal;
b) în D-sorbitol;
c) în D-manitol;
d) în acid gluconic;
e) într-un polialcool.
55. Prin reducere, D-fructoza se transformă:
a) în D-sorbitol şi D-manitol;
b) într-un trial vicinal;
c) într-un polialcool;
d) în doi polialcooli stereoizomeri;
e) în acid gluconic.
56. Afirmaţiile incorecte referitoare la D-glucoză sunt:
a) a-D-glucoza şi P-D-glucoza sunt anomeri;
b) este o substanţă solidă, cristalizată, solubilă în apă;
c) este o cetohexoză;
d) amidonul conţine unităţi de P-D-glucoză;
e) se obţine industrial prin hidroliza acidă a amidonului.
57. Referitor la monozaharide, care sunt afirmaţiile corecte?
a) sunt compuşi naturali;
b) au în moleculă grupe hidroxil;
c) au în moleculă o grupă carbonil;
d) pot fi aldoze sau cetoze;
e) sunt solubile în solvenţi organici.
58. Afirmaţiile corecte referitoare la zaharide sunt:
a) prin fermentaţia alcoolică a glucozei se obţine etanol;
b) celuloza este un polizaharid ce conţine în moleculă unităţi de P-D-glucoză;
c) amidonul este un polizaharid ce conţine în moleculă unităţi de P-D-glucoză;
d) prin tratarea celulozei cu acid acetic şi anhidridă acetică se obţin acetaţii de celuloză;
e) prin tratare cu acid sulfuric zaharoza se carbonizează.
a) fructoza este o cetohexoză;
b) zaharoza este un dizaharid reducător;
c) celobioza este un dizaharid reducător;
d) glucoza este o aldohexoză;
e) zaharoza este un dizaharid nereducător.
a) celuloza se dizolvă în hidroxid de tetraaminocupru (II), numit re.activ Schweizer;
123
d) o dextrină;
e) un dizaharid reducător.
44. Afirmaţiile corecte referitoare la zaharoză sunt:
a) a-O-glucoza şi �-D-fructoza, din structura zaharozei, sunt legate prin legătură
eterică monocarbonilică;
b) se carbonizează 1� tratarea cu acid sulfuric concentrat;
c) are caracter reducător;
d) este un dizaharid;
e) a-O-glucoza şi P-D-fructoza, din structura zaharozei, sunt legate prin legătură eterică
dicarbonilică 1-2.
45. Care sunt afirmaţiile adevărate cu privire la celuloză?
a) prin hidroliză totală formează P-0-glucopiranoză;
b) este polizaharid în regnul vegetal;
c) are formula (C6H100s)n;
d) este sintetizată în ficat;
e) prin reacţia cu amestec nitrant se formează acetaţii de celuloză.
46. Care sunt afirmaţiile corecte referitoare la amidon?
a) se foloseşte în industria alimentară;
b) se foloseşte în industria medicamentelor;
c) are formula (CsH100s)n;
d) este format din amiloză şi amilopectină;
e) se identifică cu o soluţie de iod în iodură de potasiu.
47. În legătură cu amiloza, sunt incorecte afirmaţiile:
a) se găseşte în amidon, în proporţie de 10-20%;
b) cu o soluţie de iod în iodură de potasiu dă o coloraţie albastră;
c) are formula moleculară (CsH100s)n;
d) resturile de a-glucoză sunt legate în poziţiile 1-6;
e) are structură filiformă.
48. În legătură cu amilopectina, sunt corecte afirmaţiile:
a) se găseşte în amidon, în proporţie de 80-90%;
b) are structură ramificată;
c) este solubilă în apă;
d) unităţile de a-D-glucoză sunt unite prin legături eterice monocarbonilice 1-4 ş1
1-6;
e) unităţile de a-D-glucoză sunt unite prin legături eterice dicarbonilice 1-4 şi 1-6.
49. Sunt reacţii de identificare:
a) reacţia Tollens pentru glucoză;
b) reacţia Tollens pentru zaharoză;
c) reacţia cu iodul pentru amidon;
d) reacţia F_ehling pentru fructoză;
e) reacţia Fehling pentru celobioză.
SO. Afirmaţiile corecte referitoare la glucoză şi fructoză sunt:
a) aparţin seriei D;
b) structurile aciclice ale acestora sunt redate prin formule de tip Fischer;
c) prin reducere formează manitol;
d) O-glucoza prezintă 4 atomi de carbon chiral, iar D-fructoza 3 atomi de carbon chiral;
e) prin oxidare blândă formează acid glucaric.
51. Care sunt afirmaţiile adevărate referitoare la hidroxilul glicozidic din glucopiranoză?
a) apare în urma unei reacţii intramoleculare de ciclizare între grupa -OH de la Cs şi
grupa carbonil;
b) în anomerul p, -OH-ul glicozidic se găseşte de aceeaşi parte cu -OH-ul de la C4;
c) în anomenil B, -OH-ul glicozidic se găseşte de parte opusă -OH-ului de la C4;
122
d) H e) H-� OH I
O--Ţ
H- El OH H-
Ţ
oH
Ţ
HO-- -H HO-- -H
Ţ Ţ
H-1
�
H-1
�
H- -oH H- -oH
fCH 0H î
2
CH20H
38. Structura de mai jos este:

H20H
Ţ
c=o
I
CH20H
a) 1,3-dihidroxipropandiol;
b) o aldotrioză;
c) o cetotrioză;
d) 1,3-dihidroxipropanonă;
e) formula restrânsă a glucozei.
39. Prin hidroliză, formează a-D-glucopiranoză:
a) amidonul;
b) dextrinele;
c) celobioza;
d) celuloza;
e) zaharoza.
40. Pot fi oxidaţi cu săruri complexe ale metalelor grele:
a) acidul gluconic;
b) glucoza;
c) aldehida benzoică;
d) fructoza;
e) aldehidă crotonică.
a) glucoza se transformă prin fermentaţie în alcool etilic;
b) în reacţia de oxidare, fructoza este mult mai reactivă decât glucoza;
c) glucoza se oxidează uşor cu reactivul Tollens;
d) fructoza se oxidează uşor cu reactivul Fehling;
e) glucoza nu se reduce.
a) prin oxidare aldohexozele se transformă în hexitoli;
b) glucoza se obţine prin fotosinteză, din dioxid de carbon şi apă;
c) cu reactivul Fehling, glucoza se transformă în manitol;
d) fructoza este zaharidul cu cea mai mare putere de îndulcire;
e) prin reducere, monozaharidele se transformă în acizi aldarici.
43. Structura de mai jos este:
H20H
O H
H OH H HO
a) un dizaharid nereducător;
b) zaharoza;
c) celobioza;
121

Chimie UMFCV 2021

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Chimie UMFCV 2021

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

"

UNIVERSITATEA DE MEDICINA ŞI FARMACIE CRAIOVA

GABRIELA RĂU CAMELIA STĂNCIULESCU CĂTĂLINA PISOSCHI OANA POPESCU

Teste pentru concursul de admitere la

Testele propuse se adresează, în primul rând, candidaţilor ce aleg chimia

RASPUNSURI TIP TEST-GRILA

1 *. Afirmaţia incorectă referitoare la acrilonitril este:

2 + In;(valenţa + 2) 2+ In;(valenţa-2) 2- In;(valenţa-2)

a) 7:4; b) 9:4; c) 8:3; d) 4:9; e) 4:7.

a) sunt izomeri de poziţie;

a) sunt izomeri de catenă;

d) CH3- CH2-Ţ = CH2;

130. Izomerie geometrică E-Z prezintă:

CH3 -CH2- O-CH2 -CH2-CHz-CH3

2.1. Alcani, alchene, alcadiene, alchine

1 *. Alege seria din următoarele substanţe care să nu reacţioneze cu alchenele nesimetrice:

1 *. Care din compuşii de mai jos prezintă izomerie optică?

1 *. Care este afirmaţia incorectă?

1 *. Afirmaţia incorectă referitoare la etanol este:

1 *. Care din compuşii de mai jos are N.E. = 5?

u_ + A AlClJllI}hidră.,, B + Cl2 (hv) C + 2NH

1 *. Afirmaţia incorectă este:

a) I, III; b) I, VI; c) II, IV; d) III, V; e) II, V.

HC-- o-co- (CH2)16- CH3

1 *. Afirmaţia incorectă este:

17*. Alegeţi afirmaţia corec_tă referitoare la celobioză şi zaharoză:

Introducere în studiul chimiei organice

a) are un atom de carbon chiral;

a) este acidul 3-(3,4-dihidroxifenil)propenoic;

a) nu este optic activ;

1 *. Care din afirmaţiile de mai jos este incorectă?

1 *. Referitor la proteine afirmaţia falsă este:

38. Structura de mai jos este:

S-ar putea să vă placă și