Sunteți pe pagina 1din 135

l

"S"
.,1#]*+
)
..ifj.;::j :

. ,:t.,, -..

.,'

Prof. Univ. Maria Greabu


Prof. Univ. Valeriu Atanasiu
Prof. Univ. Maria Mohora
$ef lucr. Ileana Mihbilescu
$ef lucr. Marilena Vasile-G61c[
$ef lucr. Laura Elena Gbman
$ef lucr. Corina Muscurel

CHIMIE, ORGANICA
Teste pentru admiterea in
inv6{6mdntul superior 2013
edilia a XVI-a revdzut6 gi addugita

sro

EDITURA

HjJitffiH,,i."RoL

DAVILA"

ISBN: 9'18 -973

708

673

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Rominiei


,Chimie organicl : teste pentru admiterea in invifimfintul
superior 2013 / prof. univ" Maria Greabu, prof. univ. Valeriu
Atanasiu. prof. univ. Maria Mohora, ... - Ed. a 16-a. rev. gi
r ad[ug. - Bucuregti : Editura Universitard "Carol Davila",2013
Bibliogr.
I

SBN 97 8-91 3 -7 08-673- 0

,I. Greabu, Maria

lI. Atanasiu, Valeriu


IIL Mohora, Maria
s47(07s.3sx07e.1)
377.27:378
.-.."...'

.^.*.-^--''.

".j

Editura Universitard,,Carol Davila" Bucuregti


a

U.M.F. ,,Carol Davila" Bucuregti este acreditat[ de

Consiliul Nalional al Cercetdrii $tiinlifice din inv616mdntul Superior (CNCSIS),


cu avizul nr.

ll

123.06.2004

in conformitate cu prevederile Deciziei Nr. 2/2009

Consiliului Nafional al Colegiului

Medicilor din Romdnia, privind stabilirea sistemului de credite de educafie medicald continud,
pebaza cdruia se evalueazd activitatea de perfeclionare profesionald a medicilor, a criteriilor
gi normelor de acreditare a educaliei medicale continue, precum gi a criteriilor gi normelor de

acreditare a furnizorilor de educalie medicald continud, Colegiul Medicilor din Romdnia


acr edite azd (recuno agte)

EDITURA LTNIVERS ITARA,, CAROL DAVILA"


ca

fumizor de EMC.

UCURE $ TI

Aceast[ carte se adreseazd absolvenfilor de liceu care doresc sd susJind examenul de


admitere la Facultatea de Medicinb GeneralS, Facultatea de Medicin[ DentarS gi Facultatea de

\toage gi Asisten{d Medical[ din cadrul Universitdtrii de Medicind gi Farmacie ,,Carol Davila"
Bucuregti.

Cartea con(ine teste grild inclusiv cele care au constituit obiectul examenelor de
admitere la faculta(ile men{ionate in anii 199l-2012.

in

elaborarea testelor gril6 s-a respectat confinutul manualelor de chimie organicd

utilizate pentru pregdtirea elevilor

in liceu gi a cunoqtinlelor

aferente de chimie generalS

dobindite tot in cadrul acestei pregdtiri precum gi programa examenului de bacalaureat.

Criteriul ales pentru prezentarea grilelor este cel al tipurilor gi anume complement
simplu, complement grupat gi cauzd-efect. O grupare a grilelor pe capitole a fost consideratd
de autori improprie din cel pu{in doud motive:

1. Corelarea multipld

a nofiunilor oricdruia dintre capitolele manualelor de liceu cu no(iuni

din alte capitole;

2. in concordanld

cu cele menfionate mai sus, scopul cbr{ii este acela de a oferi o modalitate

de verificare minu{ioasl a insugirii tuturor capitolelor cuprinse in manualele de liceu in


preajma examenelor de admitere.

Autorii

GRILA DE CHIMIE
ement grupat (1-893)

d0mp

L,r w.rmfltoarele intrebiri rispundefi cu:


d.-u'ai numai solufiile 1,2 Ei 3 sunt corecte
S' dau:i numai solufiile 1 gi 3 sunt corecte
1.,

!u.

E.

d'rm[ numai solufia 4 este corecti


dnei toate cele patru solu{ii sunt corecte sau sunt false

utiliza{i ca agenli de alchilare pentru amine:


suifatul acid de etil;
bromura de benzil;
iodura de alil;
bromura de butiril.

l,::l'.'arul crotonic A, ob{inut din doud molecule de propanal:


jucand rolul de
l. se poate condensa crotonic cu a treia moleculd de
componenta metilenic6;
l. prezintd izomerie geometricd;
3. saturarea compusului A cu hidrogen conduce la un compus cu atom de carbon asimetric;
4. este reducdtor.

-1" i" schema:

clorbenzen

l.
i.
3.
-

-+.

*M9-

+lloll> y+z

compusul X este clorura de fenil-magneziul


oblinerea lui X se realizeazd in mediu de eter anhidru;
subprodusul Z este clorura bazicd de magneziu;
compusul Y este fenolul.

schema:

-{

-ttt-. B +NaCN- c ntH t


-izobutilaminfl
- NaCl
1. A este eten6;
2. C este cianurd de vinil;
3. B este clorurd de propil;
4. C este izobutiro-nitril.

Sunt mai acizi d,ecdt CHz (Br)

COOH:

1.
2.
3.
4.

HBr;
Br-CH2- CH2- CH2- CHz-COOH;
acidul oxalic;

l.
2.
3.
4.

fenolul;
acidul carbonic;

metanolul.

Sunt mai acizt decdt- HN: CH

CHz

acetilena;
sulfatul acid de metil.
in compusul C4H6 pot exista:
l. doar legaruri sigmal
2. legdturi duble qi simple;
3. doar legdturi duble;
4. o legdturd tripl6.

COOH:

Arde mai bine in motoarele cu explozie ale automobilelor (are cifra octanicd 100):

8.

1.
2.
3.
4.

n-hexanul;
2,2,4 trimetilpentanul;
n-heptanul:
izooctanul.

N-etiliden-etil-amina :
1. se poate obline din acetaldehida printr-o condensare cu un compus cu azou
2. nu prezintd in moleculd un azot cuatemar;

9.

3.prinadiliaapeiformeazdunprodusdeadilielaacetaldehida;

prin reducere formeazd un cofilpus ce nu se poate acila'


Acidul benzoic este un acid mai slab decAt:
1 acidul oxalic;
2. acidul formic;
3. acidul c\or\ridric;
4. acidul sulfuric.
Clorofotmul gi clorura de formil au in comun:
l. hibridizareacarbonului;
2. hidroliza la acid metanoic;
3. incapacitatea de a participa la reaclii Friedel-Crafts;
4. natura atomului de carbon'
Se obline benzoat de sodiu din acid benzoic ai:

4.

10.

11.

12.

13.

1.
2.
3.
4.

cianurd de sodiu;
clorurd de sodiu;
acetat de sodiu;
benzensulfonat de sodiu.
Este adevdrat cd:
1. nu Pot exista amine gazoase;

2.
3.
4.

14.

acidul oxalic este toxic;


RCOOCI este o clorurdaeidd1'
peracizii oxideazS aldehidele'
Prezintd izomeri geometrici:
1. tetralina;

2.
3.
4.

15.

decalina:

cloroprenul;
2,4 hexadiena.

Izomei zar ea pentanului nec e s itd :

1.
2.

3.

SO:l

AlCl:;
400-600'c;

4. 50-100'c.

16.

Nu

se

pot condensa aldolic, in raport molar 1/2:


1. benzaldehida cu aldehida formic6;

2.
3.
4.

17.

18.

acetaldehida cu benzaldehida;
izobutanalul cu formaldehida;
acetona cu metanalul.

Apar legaturi coordinative in:

1.
2.
3.
4.

nitrobenzen;
cloruri de benzen diazoniu;
sulfat acid de fenilarnoniu;
hidroxid de amoniu.

Malondialdehida:
1. are raportul electroni neparlicipan{i/e- n egal cu doi;

2.
3.

rcaclioneazd cu 4 moli de hidroxid cupric pe r mol de malondialdehidd;


prin reac{ia cu aldehidi formicd, apoi hidrogenare-reducere 9i tratare cu KMnOa/H*

4.

fonneazd acid metilmalonic;


nu poate reacliona cu X2 la 500'C.

llll

*i

de sodiu:
este mai bazic decdt etanoatul de sodiu;
poate reac{iona cu clorura de metil;

prin oxidare se transformd in C6Ha(OH)COO-Na*;


poate produce efervescen{d intr-o solulie de bicarbonat.
"nitro" fala de gruparea -N:O:
are mai pu{ine dublete electronice neparlicipante:
are mai multe dublete electronice neparticipante;

introduce intr-o moleculd organicd o N.E. mai mare;


este mai oxidata.

::

de hidroiizd totald ai N-etil-carbamatului de etil

.
t.
l.
i.

:-:,

*.r

Co:l
NH:i
etanol;
etend.

:nrebarea precedentd, dar:

1.
I
-1
+.

acidN-etil-carbamic;
etilamind;
carbamat de etil;
acid carbonic (instabil).
:r.ie azd, prin hidrolizd, acizi carboxilici:

1.
l.
3.
+.

peptidele;
amidele ciclice inteme;
aldehidele;

gliceridele.
:,.:rieazd, prin hidrolizd, aldehide:
1. acetatul de vinil;
2. fenilatul de vinil;
3. formiatul de etenil;
4. compusulCH3-CH(OR)r.
S'.lnt procese de hidrolizd:
1. transformarea oxidului de etend in glicol;
2. reacfia propind + HOH;
3, reac{ia Ar - CN + HOH;
4. reaclia Ar-N :N- Ar+ HOH.
Reacliile de hidrolizd pot decurge, dupd caz, prin mecanism:

l.
2.
3.
4.

'i

'n

substirulie;

adilie;
mperea unei legdturi C-N;
mperea unei legdturi -C=C-.

unt hidroli ze b azi,ce'.


1. derivat halogenat + NaOH;
2. trigliceridi + NaOH;
3. ester + amoniac;
4. celulozi + NaOH.

Etanalul are punct de fierbere mai scdzut decdt:

1.
2.
3.
4.

apa;

etanolul;
acidul acetic;
metanolul.

Sunt dezinfectanli:

l.
2.
3.
4.

formolul;
crezolul;
fenolul;
acidul benzoic.

rOC"H,
'u,

o=c(

NHCTH.

sunt:

30.

Sunt lichide,Ia25"C'.
1. acetaldehida;
2. benzaldehida:

3.
4.

riltulllli

acetona;

31.

acidul acelic.
Sunt acizi monocarboxilici nesatura\i, acizit:

32.

maleic;
oxalic;
fumaric;
oleic.
Benzanilida este:

33.

o amind aromaticd acilati;


un derivat func{ional al acidului benzoic;
o amidd substituitd;
o cetond.
Latratarea acetilurii cuproase cu apa rezultd,'.

34.

35-

L
2.
3.
4.

1.
2.
3.
4.

1.
2.
3.
4.

acetilenA;

hidrogen;

hidroxid de cupru;
apd qi acetilurd cuproasd.

Rezultd acetofenond, prin hidrolizd din:

1.
2.
3.
4.
(lorspusu\

bromurd de benziliden;
fenilacetilend;
acetat de p-acetilfenil;
1,1 dibrom-1 feniletan.

2.
3.
4.
36.

37.

O2\\

(f

Qzlds estc \\'-

L. nitroderivat alifatrc;

Anilina

nitrat;
nitroeter;
ester.

se poate acila cu:

l. clorurd de izopropionil;
2. clorurd de butiril;
3. etanal;
4.
acid acetoacetic.
^ schema:
In
,x _#_- y *2H2 _
Y

este:

l.
2.

CH3- CH

tttOH

CH-

CH

CHg

CHs

CHZ_

CHg,

o anhidrida;
o cetond nesaturatd;

iar X este:

3.
4.

acid butanoic;
butanond.

Care dintre compugii de mai jos nu elimind hidracid


la tratare cu hidroxid in mediu alcoolic:
clorura de neopentil;
clorura de izobutiril;

l.
2.
3.
4.

39.

I brom-2,2 dimetilpropanul;
clorura de izobutil.
Nitrarea a-nitronaftalinei conduce la:
1. a-1,4 dinitronaftalina;
2. 1,5 dinitronaftalind;
3. 1,2 dinitronaftalina;
4. 1,8 dinitronaftalind.

corecte afirmaliile:
l. rezultd precipitat brun la Irarareabutadienei cu KMnOa,A{a2CO3l
2. acidul benzoic e ste un acid mai tare decdt acidul formic;

3.

organici per mol de


nu toate anhidridele acide dau prin hidrolizd,2 moli de
anhidrid6;
1. amina secundard CoHs - NH - C6Hs este o bazi mai tare decAt anilina.
- -npusul HzN - CO - O - CO - NH2 poate forma prin hidrolizd:

).
3.

dioxid de carbon;
acid carbonic;

-1.

glicocol.
incorecte ahrmaliile:
1. ureea este derivat func{ional al acidului carbonic;

).
.
-+
-1

-.

"-en1a

unei grupdri func{ionale reprezintS:

1.
l.
3.

-+.
S

*rt

ureea este o diamind;


ureea este obazd foarle s1ab5;
ureea nu se condenseazd ctt aldehidele.

numdrul de radicali hidrocarbona{i legali la func{ia respectiv6;


numdrul de duble legdturi existente in gruparea funclionald respectivd;
numdrul de heteroatomi prezenli in acea grupare;
numdrul de atomi de hidrogen pe care grupa funclionala i-a inlocuit la acelagi atom de
carbon al unei hidrocarburi saturate.

agenli frigorifici:

i.

crHrcl;

2..

CFzClz;
C6H5CI;

3.

-1.

);:rr

CH3CI.
alri haiogenali:

1.

2..

3.
1.

au densitatea mai micd decdt cea a hidrocarburilor corespunzdroare;


au densitatea mai mare decdt a hidrocarburilor corespunzdtoare;
sunt solubili in apd;

sunt solubili in hidrocarburi.


S;nt produqi de condensare crotonicd:
l. B-fenil-acroleina;
2. 2-fenil-acroleina;
3. 3-fenil-crotonaldehida;

4.

p-vini1-benzaldehida.

-.,.r gust dulce:

l.
2.
3.
4.

glicolul;
glicerina;
maTloza;

etanolul.

Dau colora{ii albastre prin tratare cu reactivi potrivili:

1.
2.
3.
4.
)

o-crezolul;
glicerina;
hidrochinona;
B-naftolul.

49.

Rezultd

CHgCO- C- C- @-

C6H5la trataea:

- c:
i"
oH

- i"-O
oH

2. cHe"l cH - c:

- 9"-6
r\--rlr-

cHe-

OH

"l

50.

cH

bicromd + H2so4;

o,r

KMno4 + HoH;

oH

3. cHs-cH-c: - c-.-*/-$
-\s/
|
oHo
4. cHq-

cr-r

c:

OH

cH

or KMno4 + H2so4;

lV/

-/-)

cri cupru, ta 280 oc;

OH

Conduc Ia polimeri saturali:


f. izobutena;
2. 2 metil-1 butena;
3. 2,3 dimetil-2 hexena;

4.

51.

52.

53.

izoprenul.
Copolimerul regulat care prin oxidare cu KMnOa in mediu acid formeaz6 acidul 4-cian-6-cetoheptanoic, ca produs principal, provine din monomerii:

l.
2.
3.
4.

cianurd de

1.
2.
3.
4.

n:2;
n: 1;
n:4;
n:6.

acrilonitril gi butadiend;
vinil gi 2 metil-1,3 butadiend;
crotononitril gi propend;
acrilonitril qi izopren.
Compuqii reali C6H16-n(OH), nu sunt aromatici dacd:

e mono clo rur eazd catalitic anhidrida ft ali cI

l.
2.
3.
4.

rezultd un singur produs monoclorurat;


rezultd doi produgi monoclorurali, in amestec;
reacfia decurge prin adilie;
reac{ia decurge prin substitulie.

54.

N-meti l-ben zilamina qi N-metil-benzamida :


l. nu sunt la fel de reactive in reaclii de substitulie la nucleu;
2. prima este produsul de reducere al celeilalte;
3. prima este mai bazicd. decdt a doua;
4. conlin cdte un singur atom de carbon primar.

55.

Nitratul de fenil:

56.

L
2.
3.
4.

are gruparea nitro in pozi{ia orto;


se obline din fenol prin nitrare la nucleu;

are gruparea nitro in pozi\iapara;


formeazd,, prin hidrolizdbazicd, doud sdruri in amestec.

Nu se practicd sulfonarea direct6, cu oleum, a alcanilor deoarece se desfEqoard simultan procese


de:

1.
2.
3.
4.

sulfonare;
oxidare;

izomerizare
hidrogenare.

,trtic activ

C6H12O2 nu poate foma prin amonolizd;


amida acidului 2-metilbutiric;
j-metil, butanol-2;
. sec-butanol;
. rzobutanol.
;:--ciclopentanul qi ciclohexena, ambele:
-. dau prin oxidare acelagi produs;
: prezintd izomeri geometrici;
-: au carboni cuatemari;

:::ebarea precedentd, dar ambele:


con{in carboni nulari;
conlin atomi de C hibridizali sp3 qi sp2;
contin cAte doud pozilii alilice diferite per moleculd.
;e iod al unei grdsimi:
este identic cu indicele de brom al aceleiagi grdsimi;
este cu atAt mai mic cu cdt grdsimea este mai nesaturatd;
se exprimd in g 12 / Mgrasimei
r:1e corecte sunt:

maltoza se obline prin hidroliza celulozei


celuloza are fot'mula generalA -(C6H1sO5)*-;
in celulozd legdturile eterice sunt dicarbonilice;
nitralii de celulozd sunt esteri ai acesteia cu acidul azotic
:nrul-gram al glucozei in reac{ia acesteia de oxidare cu reactiv Fehling este egal cu:

. \l glucozei;
: l2dinMglucozei;
:. echivalentul-gram al bromului;

':,'.:ezd cu clorurd de acetil o cantitate de 99 dintr-un monozaharid ce poate forma acid


, -:-..': compusul anorganic rez:ultat se nettralizeazl cu 2009 solu{ie 5% de NaOH.
- -:raridul implicat:
1 are, in formd aciclicb, 4 grupe -OH secundare;
I are, in formd aciclicd, 3 grupe -OH secundare;
depune 10,8g Ag la tratarea cu reactiv Tollens a 9 g din el;
j-1 existd preferenlial in fotma furanozicd.
-:

::

rn !a

li.
L
i.
l.

numitd 1,2,3,4 -IeIr ameti l- fructozd

poate avea 3 grupe -OH secundare eterificate;


poate avea 4 grupe -OH secundare eterificate;
poate avea o singurd grupare OH liberd capabild sd fie acilatd;
are o grupare,,ceto" liberd;
qi B-fructofu ranoza'.
aciclici
-,-oza

1.
l.
3

sunt izomerel
necesiid acelagi numdr de molccule de clorurd de benzoil pentru acilarea totald;
rotesc planul luminii polarizate in sensuri opuse;
-+. sunt la fel de dulci.
. -:.-'prenul este:
1. 3-clor-1,2-butadiena;
l. produsul de monodehidrohalogenare a 3,4-diclor-1-butenei;

3.

-+.

un polimer important;
produsul de adilie a HCl la vinilacetilend.

67.

".l;i

In schema:

c,H,E?"
1.
2.
3.

t*

A are d:1,45 in raPort cu aerul;


B este clotura de izoProPil;
dacd s-au utilizat Il,2 m2 C3Hs, iar randamentul fiecdrei etape este de 60o/o, se ob{in

22,I4kgdeB;

tllfrilt,

4. M a unui amestec echimolecular de C3Hs si A este 42'


68.

N,N-dibeta-hi droxil-etil-anilina:
1- contine graFarea

69.

70.

71.

-t

CH:

- fII;r- G tH

1a

azntul

ffjlinei

2. se obline din reac{ia fenilaminei cu un eter ciclic;


3. este mai bazicd decAt etilamirra;
4. nu con{ine hidrogen legat la atomul de azot'

Para-metoxi-fenil-etena:

1.
2.
3.
4.

adilioneazd HCI conform regulii lui Markovnikov;


adilioneazd HCl invers regulii lui Markovnikov;
se substituie prefenlial in pozilia orto faF de gruparea metoxi;
se substituie prefenlial in pozi{ia orto fa!6 de gruparea vinil.
Cduta{i afirmaliile incorecte. Amidele substituite:
1. sunt totdeauna mai bazice decAt cele corespunzdtoare nesubstituite;
2. formeazdprin reducere amine primare;
3. formeazd prin hidrolizd totald amoniac, hidrocarbura (i) qi un acid carboxilic;
4. sunt gazoase sau lichide dup6 natura acidului din compozilia 1or.
Un compus trih-alogenat ciclic, fbrd alomi de carbon primari, cu formula CoHqX: poate da prin

hidrolizd bazicd:

l.
2.
3.
4.

72.

73.

odihidroxi-aldehidd;
un acid carboxilic;
un ceto-diol;
o hidroxi-cetond.
Orto-acetil-benzaldehida:
1. poate forma un produs de condensare crotonicS intramoleculard;
Z. poate conduce prin substitutie la nucleu la un amestec de 4 izomeri de pozilie;
3. nu se transformd la incdlzire cu PaO10;
4. rczu1n2-fie din benzaldehidf, fie din acetofenonS, prin acilare cu clorura acidd potrivitd.
Alcoolul p-hidroxi-benzilic nu reac{ioneazi cu:
1. clorura de acetil;
2. metanol (catalitic);
3. formaldehida;

4.

74.

cianura de potasiu.

Tetralina:

1.
2.
3.
4.

se obline din naftalind

+ 3H2 (Ni);

formeazd, ca gi orto-dietil-benzenul, acelagi produs de oxidare cu KMnO+ $i HzSO+;


are acelaqi numir de atomi de carbon in moleculd ca qi anhidrida ftalicd;
nu prezintd izomeri geometrici.

75.

Benzil-etil-eterul:

76.

formeaz[ Cl- CH2 - CHz - O - CH2 - CeHs prin dehidrogenare cataliticd qi reac{ie cu
HCl (A1C1:);
4. are un nucleu aromatic ce poar16 un substituent de ordinul I.
Detergentul cationic prezentat in manual are rapofiul C nulari/grupe metil:

1.
2.
3.

1.
2.

rezultd din reac{ia etanol * clorurd de benzil;


rezultd din reaclia clorurd de benzil * etoxid de Na;

egal cu 3:3;
egal cu 3:4;
gi conline:
3. un atom de oxigen Pozitivat;
4. un azot cuaternar.

illil

-r.-:,-rea 1,2 dimetil-4 nitro-benzenului din benzen, substituenlii


-:
- ', '.: :-i: t. in ordinea:
, metil, nitro, metil;
: meti1, metil, nitro;

au fost introdugi (de

: - - :::Ce:

-:

ltin

astlel randamentul in produsul organic dorit este mai mare;

-. :: irateazd cu acid clorhidric 3moli de amestec echimolecular de acetilurd disodicd,


-...-:i de sodiu:

9moli de HCl maximum;


se consumd 3mo1i de HCI maximum;

se consumd

adilionat este de 3;
':.-,-,neazd

,.
:
,r

cu NaOH:

etano1u1,

acidul sulfanilic;
t-enilacetilena;

,; .,.-neazd cu pentaclorura

i
I
j.-r

de fosfor:

benzenul;

naftalina;
o-xilenul;
acidul etanoic.

:-.-Ofle &Zd cu amoniac:

1.
:
,r
-1

t-

acidul benzoic;

clorura de fenil amoniu;


acidulbenzen-sulfonic;
acetona.

:':.,Oneazd CU HBr:
i. clorura de vinil;

acrilonitrilul;

,1. alcalicelulozaprimar6;
-+. stirenul.

ra

:::

:rrsibile urmdtoarele transformdri directe in prezenld de PaOle:


1. acid carboxilic -+ clorurd acidd;
L amidd alifaticd -> cianurd de alchil;
-1. alcool + derivat halogenat;
-+. acetat de amoniu -+ acetonitril.
.- :onditii potrivite, pot reac{iona intre ele doud molecule identice de:

1.
2.
3.

.+.

metan;

acetilend;
metanol;
toluen.

i'':;-hidroxi-benzaldehida:
1. are o func{ie fenolicd;
2. are o func{ie carbonil;
3. se substituie preferen{ial in pozilia orlo fa!5 de gruparea -OH;
4. se substituie preferen(ial in pozilia orlo fa{d de gruparea -CHO.
-i,dehida crotonicd:

1.
2.
3.
4.

prezintd izomerie geometricd;


se oxideazd cu KMnOa la acid crotonic,
poate funcliona drept componenti carbonilici in condensdri ulterioare;
are in moleculd o grupare CH3 in plus fald de acroleind.

propind

8?.

Adilia bromrilui )a orice alcheni nesimetric6:

1.
2.
3.
4.

produce compuqi ce con{in carbon asimetric;


nu necesitdlumin[;
respectd regula lui Markovnicov;
nu produce acid bromhidric.

Ionul acetat:

l.
2.
3.
4.

89.

90.

91.

92.

93.

94.

poate reactiona cu derivali halogena{i reactivi.

Se pot cupla cu diazoderiva{i:


I.
2.
3.
4.

Nu

se

aminele aromatice terliarc.


aminele aromatice primare;
aminele aromatice secundarel

naftolii.
pot diazota:

l.
2.
3.
4.

aminele aromatice teqiare;


aminele aromatice primare:
aminele aromatice secundare;
produgii de sulfonare la nucleu ai anilinei gi naftilaminei.
Gruparea -NO2 poate exista in:

1.
2.
3.
4.

nitroderiva{i aromatici;

1.
2.
3.
4.

o pentadiend;

nitroderivaji alifatici;
azotali de alchil;
nitrali de fenil.
Dacd I mol de diend formeazdprin tratare cu KMnOa si H2SOa, un amestec de 3 moli CO2, I mol
acid propanoic Ai 2 moli H2O, diena este:
o diend ciclicd;
o diend ramificatd;
o n-1,3-alcadicnd cu 6 atomi de carbon in moleculd.
Daci I mol de dienl formcazdpin oxidare energicd, cu KMnOa si HzSO+, un amestec de 2 moli
acid acetic, 2 moli CO2 qi I mol H2O, diena este:
1. o diend cu duble legdturi conjugate;
2. o diend ce nu prezinti izomeri geometrici;
3. 2.4-hexadiena;
4. o diend cu duble legdturi cumulate.

Explozia 2,4,6 -trinitrotoluenului produce

1.
2.
3.
4.

95.

are structura CH:-CO-;


con{ine un dublet de electroni n;
este un cation;

Nz,
HzO;
Oz.

xplozia trinitro glicerinei produce

1. COzl
2. HzO;
3'Oul
4. zgomot.

96.

COzt

Nitrarea o-nitro-naftalinei introduce o noud grupd NO2:


l. in pozilia 4;
2. in pozilia 5;
3. in pozilia 7;
4. in pozilia 8.

., --:-"t

rr

1e

fa1se. Azoderiva{ii:
+
N

N-

: -:-:1n o grupd
.

-;.tioneazd cu-CuCN;

:- ;n azot cuatemar,
-.

:lt

cupla cu amine aromatice.

j.

.,rlin doar prin reac{ii de substitu{ie;


-:.ctioneazd cu amoniacul prin reaclie de substitulie;
l:.-r uior, la gruparea lor func{ionala, toate reacliile
:
.

de adilie ale

"::onilici;

-:t

aeenli de acilare pentru NH3.

clioneazd cu NaOH formdnd doud sdruri;


r: rrbtin din fenoxizi alcalini trata{i cu acizi carboxilici;
rot participa la reac{ii de substitulie la nucleu;
rtrsrtd pe nucleul restului fenolic un substituent de ordinul II.
-:-esarurate:
, rot fi sicative;
I :t'rt fi hidrogenate;
-' rot fi halogenate;

I
- :-

nol

'

sunt hidrofobe.

-:":eDtide izomere

se

pot obfine din glicocol qi alanil-a1ani1-alanind:

doua;

patru;

,.. ::spectir', din glicil-glicind gi alanil-alanin5:

-1
-

-=

roli

:.-.

;.
:.

doua;

Je etil nu poate reac{iona cu:


metanol,
amoniac;

_1. KOH;

+
!

-::

sodiu.

:.rmpusi sulfonici (acizi sau neutri):


I produsul de sulfonare a naftilaminei;
I produsul de sulfonare a anilinei;
3. unii detergen{i anionici;
-1. produsul de reac{ie dintre un alcool $i HzSOq.

*"- gust dulce:

1.
2.
3.
1.

celuloza;

glicolul;
formolul;
glicerina.
S:nt gazoase in condilii normale de temperaturd
1. metilamina;
2. cloroformul;
3. formaldehida;

4.

metanolul.

Carbonatul de amoniu qi carbamatul de amoniu


1. au aceiagi formuld moleculard;
2. sunt sdruri;

3.
4.

derivd din acidul formic;


sunt derivate din acidul carbonic.

gi

presiune:

z O- NH.*

( o=C(
T

NH,

compugilor

107.

108.

109.

110.

111.

112.

113.

ll4.

115.

116.

Monoradicaiiialcanilor:
1. existd in stare liberl;
2. se numesc alchil;
3. se numesc acil;
4. prezintd un orbital monoelectronic la un atom de carbon.
Oxidarea alcanilor:

1.
2.
3.
4.

se face cu apd oxigenatd;

conduce la produqi cc apar-{in altor clase de substan(e;


conduce la CO2, CO qi H2O;
se poate manifesta prin micaorarea conlinuturui de hidrogen.

Un alcan cu M : 72 glmol prezintd dup[ clorurare un singur izomer monoclorurat gi doi lZOmerl
diclorurali. Alcanul respectiv este:
l. 2- metil-butan;
2. 2,2-dimetllpropan,

3.
4.

n-pentan;
neopentan.

Izomerizarea alcanilor este o reactie:


1. care presupune transformarea n-alcanior in izoalcani;
2. catalizald de AlCl: umedi;

3.
4.

reversibild;
valabild in cazul propanului.
Afirma{iile adevdrate despre alcani sunt:
l. alcanii solizi gi lichizi plutesc deasupra apei;
2. solubilitatea in apd cre$te cu cre$terea catenei;
3. alcanii gazoqi nu au miros;
4. ramificarea alcanilor mdreqte punctul de fierbere.
Cicloalcanii pot prezenta urmdtoarele tipuri de izomerie:
1. funclionald;

2.
3.
4.

optici;
geornetricd;
de catend.

Gazul de sintezd este folosit la scard industriald in sinteze de:


1. alcooli;

2.
3.
4.

Pot

acid formic;
aldehide;
uree.

fi considerate procese de oxidare:


l. CHo + Oz -+ C + 2HzO;
2. CHq +NH, + 3l2Oz _+HCN+

3.
4.

CH. + 02 _+ CH2O + HzO;


CH, - CHz * CH: -+ CHr Sunt adilii la alchene:
1. reac{ia cu 02;

2.
3.
4.

3H2O;

CH: CH, + H,.

reac{ia cu HNO3;
reac{ia cu H2;

polimerizareapropenei.
Cauciuculnatural:
l. este un polimer al izoprenului;

2.
3.
4.

este

rigid;

lan{ui polimer are stmctura cls;


este un polimer ai cloroprenr.rlui.

,.

*,::: etenei cu 02 in prezenla Ag la 250"C conduce la:

:
-:
-.

:ie11

un cornpus heterociclic;
etandiol;
un izomer cu acetaldehida;
un ester.
i *' - .i.;r'irate urmdtoarele afirma{ii:
1. legdtura covalentd este dirijatd in spaliu;
L carbonul implicat in formarea legdturii duble din alchene are simetrie tetragonala;
-1. atomii legali covalent sunt situali la distan{e definite gi caracteristice;
I. numai compugii legali prin legdturi ionice alcdtuiesc molecule propriu-zise.
:. :,rt purifica prin sublimare:
1. benzenul;
2. acidul o-metil benzoic;
3. benzoatul de metil;
-1. naftalina.
S ::t corecte afirma(iile:
1. existf, 7 alchine izomere cu formula moleculard C6H1s (exclusiv stereoizomerii);
2. alchina a cdrei masd cregte de 9 ori la bromurarea totalS este 1-butina;
3. alchina care prin trimerizare formeazd o arend mononuclearA cu masa moleculard 120

4,

este C3Ha;

propina gi metilacetilena sunt izomeri de cateni.


.
-:- urma interacliei dintre anilini gi acid acetic se pot izola compugi care con{in,
: -.ndiliile de reac{ie:

1.
2.
3.
4.

15,47o/uN;
9,15% N;
12,3404N;'
10,37% N.
Se formeazd legbturi C - C in reac{iile:
1. benzaldehidd cu metanal;
2. benzen f clorurd de acetil;
3. difenilmetan cu cloilrenzen;
4. fenol cu formaldehidS.
Reac{ioneazd cu NaOH:

l.
2.
3.
4.

fenilacetatul de metil;
esterul etilic al acidului o-hidroxi-benzoic;
cisteina;
celuloza.

Acidul sulfanilic gi acidul naftionic (acidul 1-amino-4-naftalinsulfonic):


1. reaclioneazd cu NaOH;
2. reac{ioneazd cu HCl;

3.
4.

au caracter amfoter;

pot exista sub formd de amfioni.


Sunt reaclii catalizate de amestecul de clorurd cuproasd gi clorurd de amoniu:
l. adilia HCN TaCzHz;
2. adilia H2O laC2H2;
3. dimerizareaacetilenei;
4. trimerizareaacetilenei.
Sunt corecte afirma{iile:
1. hidrogenarea alchinelor are loc in catalizd omogend;
2. clorura de vinil se obline prin reac{ia alcoolului vinilic cu HCi;
3. acetilura de Cu (I) formeaza prin hidrolizd CzHz;
4. adilia HCI la propind este orientatd.

in func{ie de

127.

I28.

129.

130.

Formeazd acid benzoic la oxidarea cu KMnOa in mediu acid hidrocarburile:


L stiren;

2.
3.
4.

propilbenzen;
toluen;
o-xilen.
Anhidrida ftalicd se obline prin oxidarea cu Oz pe catalizator de V2O5 la t"

o-xilenului;
tetralinei;
naftalinei;
o-dietilbenzenului.
Izopropilbenzenul se poate obline prin reac{iile:
1. benzenului cu clorura de propil;
2. benzenului cu clorura de izopropil;
3. benzenului cu propena in mediu acid;
4. benzenului cu propena in prezen{a AlCl3 anhidre.
Se formeazd numai CO2 qi H2O prin oxidarea cu KMnO+ gi H2SOa

1.
2.
3.
4.

etenei;

4.

are caracterbazicin solu{ie apoasS.

131.

acidului formic;
acidului oxalic;
acroleinei.
Benzanilida:
1. se obline prin reaclia anilinei cu clorurd de benzoil;
2. este o amind acllatd;
3. este o amidd N-substituitd;

132.

Se obline acid succinic prin:

133.

oxidarea cu KMnOa (H2SO4) a ciclobutenei;


hidrogenarea acidului maleic;
oxidarea cu KzCrzOz (H2SO4) a 1,5 hexadienei;
oxidarea energici a 2,5 hexandionei.
Se pot autooxida:

134.

135.

136.

L37.

a:

1.
2.
3.
4.

a:

1.
2.
3.
4.
l
2.
3.
4.

anilina;
grdsimilenesaturate;
benzaldehida;

acidul stearic.

Sunt adevdrate urmStoarele afirmalii:


1. sdpunul de Na este solid;
2. sdpunul de Ca este hidrosolubil;
3. sdpunurile con{in in structurd o parle hidrofobd gi una hidrofilS;
4. sdpunul de mangan este solubil in apd.

Detergen{ii:

1.
2.
3.
4.

Pot

au capacitatea de emulsionare;
sunt neionici daca sunt de tipul alcooli grasi polietoxilali (alchil poliglicoeteri);
modificd tensiunea superficiald a lichidelor;
sunt compugi organici de sintezd.

fi halogenali prin substitutie:

1.
2.
3.
4.

toluenul;
benzenul;
propena;

fenolul.

Se pot obline alcani din derivali halogena{i

1.
2.
3.
4.

prin reacliile de:

dehidrohalogenare urmatd de hidrogenare;


hidrolizd urmatd de deshidratare;
tratare cu magneziu urmatd de hidrolizd;

carboxilare urmati de hidroliz[.

ii ,: =::eza

I
i

legaturi C

- N simple sau duble in reac{iile:

cc'rndensarea alaninei cu valina;

condensareaciclohexanoneicuhidroxilamina;
benzenului cu amestec sulfonitric'
propenei cu HNO3.
roate reac{iona cu:
sulfat acid de metil;

clorurd de metil;
apd;

etilenoxid.
poate acila cu:

! *:

clorura de benzoil;
anhidrida aceticd;
acidul propionic la cald;
acetatul de benzil.
-r..rreri de funcliune cu propanona:

-.
l.
l.

-1.

acetaldehida;

alcoolul alilic;
propanolul;
propilenoxidul.

: -l-:u.reazd doar ca o componentE carbonilicd in reaclia de condensare crotonicd:

riM

i.
L
-i.

tbrmaldehida;

l.

dietilcetona;

acroieina,
benzaldehida;
-1. 2,2 dimetil propanalul.
:;.re drn reacliile de condensare crotonicd ale benzaldehidei cu compugii de mai jos in raport molar
- . se tbrmeazd trei izomeri geometrici:
i. butandiona;

.'1. propanona;

+.
!-:-t

metiletilcetona.

!zomeri cu B-alanina:
1. azotatul de propil;

2.
3.
4.

azotitul de propil;
propionilamida;
nitropropanul.

.Lcroliza in mediu bazic Q.{aOfD


1. CH: - ONa;

a esterului

metilic al acidului o-hidroxi-benzoic conduce la:

2 (Q!"*,",

x
2-{,

ONa

r \fJ/_
-'
4.

cooxa:

oFl

CH3-OH.

Propena:

1.
2.
3.
4.

adilioneazd orientat HCl;


reac\toneazd cu benzenul prin substitu{ie la nucleu;
formeazd propandiol in solu{ie apoasd slab bazicd de KMnO+;
nu decoloreazd apa de brom.

147.

Sunt reac{ii cataTizate de sdruri:


l adilia de acid acetic la CzHz;
2. dimerizarea acetilenei;

3.
4.

148.

149.

150.

151.

t52,

ad(ia H2O la C2H2;

transfotmarea C2H2 in CzHo.


Sunt corecte afirmaliile:
1 alcadienele au p.f. mai cobordte decdt a1e alcanilor;
2. reaclia Br2 cu dienele conjugate este preponderent o adilie 1-4;
3. prin incalzirea cauciucului natural la 300'C se formeazd izoprenul;
4. cauciucul natural se extrage sub formd de gutapercd.
Cauciucul brut, prin vulcanizare:
f . igi pdstreazd elasticitatea pe un domeniu mai larg de temperaturd;
2. este mai pulin rezistent la rupere;
3. devine insolubil in solvenli care dizolvd cauciucul nevulcanizat;
4. iqi micgoreazdrezistenla la abraziune.
in legdtura cu carbura de calciu sunt corecte afirmaliile:
1. reac{ia cu apa este exotermd;
2. in structura sa apar ioni de carbon;
3. poate fi consideratd produs de substitulie al acetilenei;
4. poate fi ob{inutd din varul stins 9i cdrbune.
Despre oblinerea acetilenei din metan sunt corecte afirmaliile:
l. produsii de reaclie conlin, in volume, 507o acetilend;
2. temperatura optimd de reac{ie este 1500"C;
3. se foloseqte procedeul arcului electric sau cel al arderii incomplete pentru cd reac{ia de
oblinere este exotermd;
4. in procedeul arderii incomplete este favorizatd descompunerea C2H2 in elemente.
Sunt reac{ii de hidrolizd:

l. CH2: CH-CH2-C| + HOH -'+ CH2: CH-CH2-OH + HCI


---+ CH3- - *,
z. CH- C- CH3 * HOH
f

153.

154,

155.

3.

CHz- CH2 + H2o *

4.

CHZ- CH2

\o/

H2O

Ho- CH2- CH2- oH


CHg- CH2-

OH

Conlin legdturi ionice urmdtorii compuqi:

1.
2.
3.
4.

carbid;

etoxid de sodiu;
clorhidrat de anilind;

xantogenat de celulozd.
Sunt catalizate de metale:
1. hidrogenarea acetilenei;

2.
3.
4.

amonoxidareametanului;
dehidrogenarea metanolului;
oxidarea metanului la formaldehida.
Sunt corecte afirma{iile:
1. hexaclorciclohexanul este intermediar in sinteza coloran{ilor;
2. clorura de etil este folositd ca anestezic;
3. creolina este soluiie apoasd de fenol;
4. 1.2-dicloretanul este folosit ca solvent'

"iljl|ll,l

rill1ril

:bnnaldehida;

frodusul de condensare al formaldehidei cu hidroxilamina;


acidul formic;
lreea.
:,.LlllL.

l; .::genli anionici:

cH:-(cHr),r-oSo3H;
CH. - (CHz)r - CeH+ - SO3Na;
CH:-(CHz)o-SO:Na;
cH: - (cHr),g - cHz - oSo:Na.
I -,i:i : - ::;ie at-rrmaliile despre acetiluri:
3cetilura de calciu este compus ionic;
: acetilurile metalelor tranzi{ionale sunt incolore;
,: acetilura cuproasd se descompune termic;

se oblin prin reaclii de adilie.

- r-:. J. etil reaclioneazd cu:


- R-O Na*;
: R:N,
-: C,,,H3 (catalitic);
-l C:Ho.
! ---" :'.i:li catalizale de AlClr:
:

izomerizarea alcanilor;
reaclia benzenului cu clorurd de acetil;
adilia de C12 la propind;

ade

llffimli

-: ::'::li

adilia de HCN la etind.


cu naftalina sunt corecte afirmafiile:

distan{ele C-C sunt egale;


caracterul aromatic este mai slab decAt la benzen;
delocalizarea electronilor este perfectd;
poziliile cx, sunt mai reactive decdt cele B.
1,. -:
=i:aza legdturi carbon-azot in reac{iile:
I clorbenzen + metilamini;

:.

-:,.

:.

naftalind * amestec sulfonitric;


fenol * uree;

formaldehidl,+ hidrazind..

!,- : *-lceazd numai cu oxigen molecular:

i.
l.

-1.

i.

benzenul;

tetraiina;
naftalina;
etilbenzenul.

! -:-: :eaclii reversibile:

CHa

l"

1. CHg- CHZ- CHZ- CH3 + CHg- CH- CH3


l. R-COONa ----> R-COO- + Na+
3. R-COOH + R'-OH --+ R-COOR'+ HOH
+. n- NH3l+Cl-----+ R- NH3l+ + ggS

-: t adevdrate afirmatiile despre metanol:

1.
l.
3.

-1.

industrial din gazul de sintezd;


lichid volatil;
este solvent pentru grdsimi;
se prepard

este un

arde cu flacdrd albdstruie.

166.

167.

168.

169.

170.

l7l.

172.

L73.

174.

Sunt corecte afirma{iile:

l.
2.
3.
4.

gliceratul de cupru este colorat in albastru;


prin deshidrararea glicerinei se obline acroleina;
glicerina are caracter slab acid;

prin descompunerea

a4

moli de trinitroglicerina se oblin 29 moli gaze.

Au caracter reducdtor:
1. Poiifenolii;
2. clorura de metil;
3. acidul formic;
4. acidul acetic.
Metil-fenil-cetona se prepard prin:
1. acilarea benzenului cu anhidridd aceticd;
2. uOitiu .to,.,,rii de fenil-magncziu la acetaldehidd, urmatd de hidrolizd 9i de dehidrogenare cataliticd;
3. acilarea benzenului cu cloruri de acetil;
4. adilia apei la fenilacetilend'
care dintre urmatoarele reac{ii sunt reac{ii Friedel-crafts:
l. benzen + propend;
2. benzen * clorurd de ProPionil;
3. xilen t anhidrida aceticd;
4. izobutilamind + ciorurd de acetil'
adevdrate?
,rr'rt atour"t. afirma{ii despre p-metoxi-benzanilidd sunt
dintre
care
1. conline o gruPare amino acilatd;
2. ParliciPa la reac{ii de oxidare;
3. este neutrb in solu{ie aPoasd;

4.

se diazoteazd ugor.
despre acrilonitril afirmaliile:
adevdrate
Sunt
azotul este hibridizat sP;
are N.E.:2;

1.
2.
3.
4.

HCN la CzH:;
obline prin amonoxidarea CH+'
Amiloza se deosebeqte de celulozb prin:
1. anomerul din care sunt formate;
2. comPofiarea fald de iod;
3. solubilitatea in aPd;
se ob{ine Prin adilia
se poate

4.

caracterul slab reducdtor'

2.
3.
4.

dizaharidele reducdtoare formate prin condensare'


Punctele de toPire;

Anomerii glucozei se deosebesc prin:


l. poziliahidroxilului glicozidic;

iompofiarea fald de agenlii oxidanli'

Glucoza:

1.
2.
3.
4.

prezintdproprietali reducdtoare;
aPare in sdnge;
prin fermentare formeazd alcool etilic;
anomerul o este componentul amilopectinei'
175. Antracenul:
1. se oxideazd mai greu decAt naftalina;
2.alecaracteraromaticmaipu{inpronunlatcabenzenul;
3. distanlele C-C suntegale;
4. se utilizeazi in industria coloranlilor'
|T6.Suntmetodedeprepararepentrulridrocarburiiearomatice:
l. decaiboiilarea benzoatului de sodiu, la inc6lzire cu NaoH;
2. reformarea cataliticd a n-octanului;
3. hidroliza clorurii de fenil magneziu;
4. alchilarea benzenului cu propend'

-il: *ri::: .::=la!iile


-::-

Jr'l

despre glicerind sunt corecte:


un acid mai tare decAt etanolul;

- =: ,r:tine prin hidrolizabazicd a grdsimilor;


; -: l-irst dulce;
- !: 'tt'^Iizeazd, ca anticongelant.

:-i-:; 'r--naliiie

despre fenantren sunt corecte:


:-:-e u'ula conline 14 electroni n;

;-riine

:
,. l.* j

3 nuclee izolate
::-trcalizarea electronilor nu este perfectd ca in cazul benzenului;

-ite o hidrocarburf, nesaturatd.


,--:::q- (acidul pentandioic) se poate ob{ine

prin oxidarea cu KMnO+

H2SO4

ll'-l:-:.-:

oge-

-.5-pentandiol;

_ ;;;lrrpentendl
: t.t5-heptadien6;
- 1.6-heptandiol.
Ii..-*- -:-; cu ciorura de metil:
-

:cidu1 sulfanilic;

:
l'

r:4butilamina;
..caliceluloza;
; isteina.

tr:' : -:;;i- at-inna{ii1e:

, -\Hr- este substituent de ordinul II;


: -O este substituent de ordinul I;
-- antracenul se oxideazd cu K2Cr2O7 gi acid acetic;
-: areneie polinucleare sunt solide.

".

:-

-t:ni,

-:
: :':::-

isi desface ciclul in reac{ii cu HzO, HX, R-OH, NH3, R-NH2 etc';
introduce grupa metoxi in compugii cu care reac{ioneazd;
poate reactiona cu etanolul dind eter monoetilic al glicolului folosit ca solvent;
.-rb.tine benzen

prin:

trimerizarea elenei;
decarboxilarea benzoatului de sodiu,laincdlzte cu NaOH;

:"
:.

hidroliza clorurii de benzilmagneziu;


reformarea cataliticd a n-hexanului.
- - itrrcte afirmaliile:
l. hidrochinona este un fenol dihidroxilic;
l. crezolii conlin 77,77 oh C;

--'-';

-:.
-i.
:i

fenolii cdt qi alcoolii reaclioneazd cu compugii carbonilici;


pirogalolul are caracter oxidant.
poate obline din:
atAt

1.
l.

cianat de amoniu;
oxid de carbon gi amoniacl
-1. dioxid de carbon gi amoniac;
-+. carbonat de amoniu.
,:aclioneazd cu sodiul metalic:

L
).
,j.

-+.

anilina;
2-butina;
butanona;
o-crezol.

r ";e dintre elementele chimice de mai jos pot ptezenla trei stdri de hibridizare in compugii
:

:l:nici:

1.
2.
3.
1.

azot;

fluor;
carbon;
oxigen.

188.

Acidul lactic qi acidul p-hidroxi-propionic sunt:


izomeri de catend;
2. acizi mai tari ca fenolul;
3. izotneri de funcliune;
4. izomeri de pozilie.
Prin oxidarea b16ndd, cu KMnOa in solulie apoasd neutrd, a acidului acrilic se poate obline un

l.

189.

compus care:

1.
2.
3.
4.

este un acid mai tare ca acidul acrilic;


conline un singur atom de carbon asimetric;
este solubil in apd cu ionizare;
prin alchilare cu CH:OSO3H formeazd un ester dimetilat.

190.

Sunt numite reac{ii de hidrogenare, nu de reducere:

191.

Sunt adevirate afirma{iile:


1. la trecerea unei monozaharide din forma aciclicd in forma ciclicd, num6ru1 izomerilor

1. CH: - CN + Hr;
2. CoHs - OH + Ht;
3. CH:-CH:O+Hz;
4. CH=C-CH3+H2.
acesteia cregte;

2.
3.
4.

192.

193.

194.

195.

fructoza formeazdprin reducere doi compuqi optic activi;


se afl6 la carbonul 2;
toate grupdrile - OH din molecula glucozei reac{ioneazd cu CH3 - OH.
Oxidarea glucozei numai la gmparea carbonil se face cu:
1. apd de brom;
2. reactiv Fehling;
3. reactiv Tollens;
4. KMnO+ in mediu acid.
Prezinti acelagi continut in azot:
1. nitroetan;
2. hidroxi-amino-acetaldehida;
3. glicina;
4. metoxi-aminoetan.
Pentru oblinerea reactantului necesar prepardrii acetilurii cuproase se folosesc compuqii:
\. sir\ta\ {e errpt\ cuts\ ile oxrilat\',
2. clorhidrat de hidroxilamina cu rol de reducator bl6nd;
3. solulie concentratd de amoniac cu rol de ligand in structura ionului complex;
4. clorur[ cuproas[ pentru a forma Cu*.
Participd la formarea de legdturi covalente:
1. azotttl;
2. magneziul;

hidroxilul glicozidic la cetoze

3.
4.

196.

fosfoml;
zincul.
Se formeazd legdturi C - O in reac{iile metanolului cu:
1. acidul acetic;
2. clorura de propionil;
3. anhidrida acetic6;

4.

197.

benzoatul de Na.

Acetaldehida d6 reaclii de condensare cu compuqii:

1.
2.
3.
4.

acetona;

anilina;
hidroxilamina;
acidul cianhidric.

L,rlUflI:

- . r-:1:

: .:lnfa1iile:

-- .,

nesaturati prezintd tautomerie;

'-"-u-nlii
* :.;:'-ll
este mai toxic decdt metanolul;
" :.:,-:rltr molar alcool primar:KMno4 (H2SO4) este 4:5;
* :-:: ;eshidratarea intramoleculard a l-feniletanolului rezultd 2 stereoizomeri
,'rd: t-. ,. -; ii-ubile in apd:

re un

.. ::na:

-,

,j-'

*
"

---,,1.

:, -l:lnele;
! -l;Iina.

,r:":.- ":imaliile:

.- e:oproteinele au structurd fibrilard;


:::,::rnele fibroase sunt insolubile in solu{ii de electrolili;
:'s:ina este o fosfoproteidi;
:;s;;rile de gliceride pot fi grupdri prostetice.
ir,.l "r- : -:1:- lf mgdiU aCid:
::>hidratarea alcoolilor;

I
:
-

-'
-

:rilor
-., r

-:;,-,

,
I
:
r

-,:::nareanovolacului;
:stent-lc area acizlTor carboxilici;
...r,idareaalchenelor.
: -':icle despre acetilend:
-.: obline prin hidroliza carbidului;

apb in raport 1:1 (in volume), in anumite condilii de t0 qi p;


:sre solubila in solven{i organici;
:ecoloreazd bromul in tetraclorur[ de carbon.
. ur: :=:-ie pentru oblinerea hidrocarburilor:

-r
:

:.te solubild in

:ldroliza derivalilor organomagnezieni;


ldrogenarea C2H2 in prezenla Pd / Pb2*;

reaclia carburii de calciu cu apa;


leaclia acetilurii de cupru cu apa.
I :'r -r- r:s:emele aromatice sunt corecte afirmaliile:

I
-;

este caracteristicdreactia de substitulie;


nesaturarea cregte cu creqterea numdrului de nuclee aromatice;

benzenul nu se oxideazd cu KMnO+ si HzSO+;

i *- - -=r.'iii cu mdrirea catenei:


L C6H6 + CH2:CH - CH:l

:. cH2:cH-cl+KCN;
-1.

ffiiflh.

: -:-:

li*lil

CH:O + CH:

CO

CH:;

:::ciii

l.
:.

-1"

5 -.

CH:

+.

cu micgorare de caten6:
oxidarea alchenelor cu liCrzOz/HzSO+;
oxidarea alchenelor cu KMnOa/\la2CO3;
oxidarea energicd a alcoolilor secundari;
lulcanizarea cauciucului natural.

;t-rrecte afirma{iile:

1.
l.
3.

fenilmetilamina este o amind ter-{iard;


benzilfenilamina este mai bazicd decAt difenilamina;
dietilamina este mai slab bazicd dec6t dimetilamina;
-1. dipropilamina este maibazicd decdt izopropilamina.
5-:..t obline alcooli prin reacliile:
1. CH3-CH2-OSO3H + H2O;
2. CH3o-Na* + H2o;
3. C2H5o-Na* + C6H5OH;

+.

CHr-CHz-C1+NaOH.

209.

210.

2ll.

212.

213.

214.

215.

Sunt corecte urmltoarele afirma{ii despre alcooli:


l. au puncte de fierbere mai mari decdt alcanii corespunzdtori;
2. metanolul este scos din sarea sa de cdtre acetilend;

3.
4.

alcoxizii au caracter bazic;


alcoolul etilic reac{ioneazd cu hidroxizii alcalini.
Sunt adevdrate afirmaliile:
1. oxidul de etend participd la formare de polieteri;
2. fenolii pot fi identifica{i cu FeCl:;
3. cresolii au proprietili antiseptice;
4. pirogalolul are proprietSli oxidante.
Sunt metode de preparare pentru fenol:
1. CoHs - O - CO - CH: + H2O
2. CoHs-ONa*+H2O
3. CoHsONa + COz + H2O
4. CoHs-O-CO-CH: + 2NaOH
Cu formula moleculard CsHr:N poate exista (frrd stereoizomeri):
1. opt amine primare;
2. trei amine te\iare;

3.
4.

gase amine secundare;

l.
2.
3.
4.

fenil hidroxil amina este mai bazicd decdt metilamina;


p-aminobenzaldehida este o bazd mai tare ca terJbutilamina;
benzanilida in solulie apoasd are caracter bazic;
prin reaclia cu acizii cregte solubilitatea aminelor.

o sare cuatemarS.
Sunt adevdrate afirma{iile:

acizi carboxilici prin hidroliza compuqilor:


cloroform;
clorurd de benziliden;

Se pot obline

1.
2.
3.
4.

benzanilidS;
carbid.

Prin care dintre reac{iile de mai jos

se poate

obline propionil-metil-amin5:

1.CH3- CHz- CHz-Cl + CH3- NH2


2.CH3- CHZ- CO-Cl + CH3- NH2

---->

---->

3.CH3- CHZ- CH: O + CH3- NH2 +


a.

216.

217.

218.

(CH3- CHZ- CO)2O + CH3- NH2 ---+

Se pot obflne derivali halogena{i

prin reacliile:

1. CH: - CHZ- OH + HBr I


2. HzC:CH-C:CH+HCl +1
3. C2H2+ HBr i
4. CH: - CH3 + HBr +
Un atom de carbon hibridizat
l. re4iarl
2. nular;

3.
4.

fi:

secundar;
cuaternar.

obline prin:
oxidarea 2,3-butandiolului cu KzCrzOr/HzSO+;
adilia apei la 2-butind;
hidroliza 2,2,3,3 tetraclorbutanului;
oxidarea 2-butenei cu KMnOa in solu{ie slab bazicd, urmatl de o reaclie

Butandiona

1.
2.
3.
4.

sp2 poate

se

de reducere.

*q11rJr;i1

-:i--"

este izomerd cu alcolul

alilic;

oxideazi cu reactivul Tollens;


: este materia primd la fabricarea sticlei plexi;
tr >.- prepard industrial prin oxidarea izopropanolului cu reactivul Fehling.
i,Ll.mlr iu-ri r:ete despre acidul etandioic afirma{iile:
se

are caracter reducdtor;


--e descompune la Ato sub influenla HzSO+;

rbrmeazd sdruri cu CaO;


tormeazd asocia{ii moleculare.
I'rrnr. rL-;',-ate despre acizii gragi nesatura{i afirma{iile:
rntrd in structura gliceridelor;

I
i
r

lrezintd cateni liniar6;


crxlin numdr par de atomi de carbon;
:rezintd izomerie cis-trans.
:
r-:;:ea
izoprenului ctK2Cr2OTlHzSO+ se obline:
-,i-

- lH-COOH+CH3-CO-COOH;
- i CO2 +2H2O;
: CH3 -CO-COOH +CO2+H2O;
" CH:-CO-COOH.
-

in. :;- lrmdtoarele structuri

sunt corecte:

i tCH3COO)2Ba;
_: iCH3 - CO)2Ca;
j CH3 -C}lZ-COOK.
r-: --:: t.-tir itate optica:
: elicina;
:. cisteina;
j. acidul benzoic;
l. r'alina.
r*=

-;-;

se

l.
-:.

oblin prin tratarea amoniacului cu deriva{i halogena{i de tipul:

CeHs- Cl;
CH: - CHz

Cl;

: -: ';evarate pentru acidul formic qi oxalic afirma{iile:


l. reaclioneazd cu oxizi bazici;
:. se descompun la to in prezenla HzSO+;
se oxideazd in prezenla KMnO+/HzSO+;
j.-1. reac{ioneazd cu PCl5.
l'.,: : -,:ieazd apa de brom:

L
l"
l.
+.

acidul oleic;

r'inil acetilena;
gliceraldehida;
glucoza.

!= -i.:n esteri anorganici in reacliile:


i. CH: - CH: CHz + H2SO4 ->
:. cH: - cHz - oH + HNOz -+
CH, - OH + HzSO+ -+
CHr: C- CHa + HNO3--->
A

'lr

cHa

229.

230.

Sunt adevdrate despre eteri afirma{iile:


1. Nu se pot asocia intre ei prin legdturi de hidrogen;
2. se oblin prin eliminarea intermoleculard a apei, din alcooli;
3. sunt utilizali ca solven{i;
4. sunt substan{e lichide.
Sunt adevdrate despre aminoacizi afirma{iile:
1. acidul antranilic (o-amino-benzoic) este izomer de pozilie cu vitamina H;
2. soluliile apoase ale tuturor aminoacizilor sunt slab bazice;

3.
4.
231.

232.

233.

234.

235.

236.

237.

238.

in structura proteinelor intrd numai cr-aminoacizi;


valina

se numeqte Ei acid cx-aminocapronic.

Celobioza:

1.
2.
3.
4.

este un dizaharid reducdtor;

prin eliminarea apei intre o-glucozd qi B-glucozd;


prin hidrolizd formeazdB-glucozd;
este unitatea repetitivd din glicogen.
Se rupe o legdturd C - O la hidroliza:
1. benzoatului de fenil;
2. zaharczei;
3. oxidului de eten6;
4. glicogenului.
Con{inlegdturicoordinative:
1. clorura de tetrametilamoniu,
2. clorura de benzen diazoniu;
3. clorhidratul de anilin6;
4. sulfatul acid de anilind.
Prezintd o structurd amfiionicd:
1. sulfatul de anilin6;
2. serina in solu{ie apoasS;
3. acetilura de calciu;
4. acidul antranilic (o-amino-benzoic).
Compugii cu formula moleculard C2HaBr2 pot forma:
l. etilendiamind prin reaclia cu NH3 la carbonul sp;
2. 1,4-diaminobutan prin reac{ie cu KCN gi apoi hidrogenare;
3. acid metilsuccinic prin reaclie cu KCN qi apoi hidrolizd;
4. etan prin reac{ia cu Mg urmatd de hidroliza.
Prezintd electroni neparticipan{i la atomul de azot:

l.
2.
3.
4.

se obline

cisteina la pH: 13;


cianura de metil;

metilamina
iodura de dimetiletilamoniu.

Ahrmalii corecte sunt:

l.
2.
3.

in molecula alcanilor, unghiurile dintre valenJele atomului de carbon sunt de 109o28';


neopentanul are punctul de fierbere mai mic decdt izopentanul;
prin oxidarea metanului in prezen{a oxizilor de azot,la 400-600'C, se formeazd formaldehidd;
4. in cicloalcani apar qi atomi de carbon hibridizali sp2.
Afirmalii incorecte referitoare la alchene sunt:
1. alchenele se pot prepara prin dehidrohalogenarea derivalilor halogena{i, la inc6lzire, cu
baze tan, in solulii alcoolice;
2. alchenele sunt solubile in apd;
J. sulfatul acid de alchil este intermediarul ce se formeazd prin adilia apei la alchene, in
prezenld de HzSO+;
4. l,2,3propantriolul se fotmeazd prin oxidarea propenei cu KMnO+ in solulie apoasd
slab bazic6.

-: :--::rile

-.
L
I
;t**r;--

L:

valabile atdt pentru alcani cAt gi pentru alchene sunt:


punctele lor de fierbere qi de topire cresc odati cu creqterea maselor 1or moleculare;

in structura lor pot intra atomi de carbon hibridizali sp2;


in condilii normale, termenii gazoqi nu au miros;
;ristd termeni ai seriei lor omoloage care au in moleculd numai atomi de carbon
:::mari.
-'nerie geometricd:
li. - CHz- CHCI2

'
- l-g- CH:9-

CHg

cHe

, l.-g- C C-

r :r-cH:c-c-

CH3

c-cHg

:rr:u;

cl

,l-l! ie carbon se poate obline prin tratarea metanului cu clor, in urmdtoarele

condilii:

::portul molar CH+:Clz sd fie de 4:1;

-'
-

,:1umin6;

::port molar CH+ : Clz

:3 : l;

pin

reac{ie de substitulie.
,
'r*
:,
- :-Jnoclorura{i ce rezultd prin clorurarea cataliticd a m-xilenuiui sunt:
. l.-r dimetil, 2-clorbenzen;
: i.j dimetil, 4-clor-benzen;
,- ..,r dimetil, 5-clor-benzen,
- l.i dimetil, 6-clorbenzen.
I :: ri ;:- :
-:,:usul cu formula CaH3 este posibila o structurd:

- ;iclica saturatd;
-: :ciclica nesaturatA,
nirtd (ciclicd cu catend laterald);
- cicHcd nesaturati.

- i--:-;--- :cevarate sunt:


. :rin adilia apei la fenil-acetilend

I
-:

se fonneazd benzofenond;

dietilcetona se formeazd prin adilia apei la 2-butin6;


l.-l-dimetil-2-butina fonneazdprin adilia apei diizopropil-cetona;
numai o singurd alchind formeazd prin aditria apei o aldehida.
::ee in reacliile:

' CHl+NH:*Oz-+
_ cor + 2NH3 --)
,. c:H, + NH3 -+
: \T14NCO 5
- '--::---:

corecte sunt:
aminele primare alifatice reac{ioneazd cu HCI;
alchinele qi alcadienele cu acelaqi numdr de atomi de carbon in moleculS sunt izomeri

de t-uncliune;
t-enoxidul de sodiu prezintd o legdturd ionic6;

incorecte sunt:
ciclobutena se poate clorura in pozilie alilica;

in reac{ia clorurii de vinil cu acidul clorhidric se fotmeazd un derivat


eeminal;
in

lsa

izoprenul prezintd, un atom de carbon terJiar;


radicalii alchil sunt compuqi stabili.

dihalogenat

Z4g.

249.

250.

compu$i:
Reac{ia de adilie a HX decurge conform regulii lui Markovnikov pentru urmdtorii

l.
2.
3.
4.

2-metil,2-butend;
fenilacetilenS;

3-metil,1-butend;
ProPin6.

Afirma{ii corecte sunt:


1. forma cis a acidului dicarboxilic cu formula moleculard C+H+O+ se numeqte acid
crotonic;
2. acidul oleic este un acid gras nesaturat dicarboxilic;
3. anhidrida ftalica se formezd prin deshidralarea acidului tereftalic;
4. acidul gluconic se formeaza prin oxidarea glucozei cu reactiv Tollens.
Dintre structurile de mai jos:
CHrOH
QH2OH QH2OH
CH20H

t-

c-

H-

l-l
HO-C-H

H-C-OH

H-Q-OH

1l HO-C- H
HO-C-H
l{-c-0H
il
HO-c- H
H-C-OH
OH
H- C-

oH

HO-c-H

H- C-

OH

--i;::

tl
1l
cH2oH

H_C_OH HO_C_H

H-c-oH

CH2OH

tv.

Iil.

ll.

cH2oH

Cele care apar prin reducerea fiuctozei sunt:

1. I;
2. ll;
3. III;
4. IV.

25L.

252.

de:
O legbtura noud carbon-azot se formeazdin reacliile
1' esterificare a glicerinei cu acid azotic;
adilia acidului cianhidric;
z. formarea cianhidrinelor din compugi carbonilici prin sulfuric;
acidului
3 ' tratarea c,e\u\ozei cu acid azotic in ptezen\a
carboxilici'
acizil0r
ale
amoniu
de
4. deshidratarea sarurilor
afirma{iile:
adevarate
Referitor la denaturarea proteinelor sunt

l.estegeneratddeagen{ifizici(ultrasunete,radia{ii,cdldur6);
sau baze tarl);
este lenerata de agenli chimici (electroli1i, acizi
macromoleculare din structura
lanfurilor
poate reprezenta o modificare ireversibild a

2.
3.
4.

253.

Proteinei;
apare in situa{ia

in care are loc

schimbarea conforma{ei naturale prin ruperea legd-

turilor de hidrogen dintre lanfuri'


Sunt reac{ii de adilie:

1. CH2:

CH-

CH

CHZ* Ct2

?*r-

CH

CH

cl

cl

2. CH3- CN

* .Za

CH:

- i*,

CONII2

3.OZHZ + CH3- COOH ---+ CHC:


-l CH
OCOCH3

4.CFlg-

?o

*,

OH
I

+ cl-{3-

CH:O ---> CH3- C- CllZ- CH: O


I

cHg

i lr.r'::" r, :: ::ezintd legdturi ionice


':::ilurd de calciu;
- :::or-id de sodiu;
:,-:aiicelulozdprimard;
$uii::tl-:
I

4LIL

sunt:

:J::at de etil.

.::cul oxalic poate fi obtinut final prin oxidarea butadienei


.;;c sulfuric;
::eea poate fi ob{inutd astfel: CH2O + NH3 + ;

r- ---'l:ecte sunt'

::;zopropil-cetona poate fi ob{inutd prin hidroliza unei alchine;


cu K2Cr2O7 in mediu de

I
-

"-;adienele sunt izomeri de funcliune cu alchinele.


+,iir-r;-,, : :::cte sunt:
.;;dui malonic este izomerul steric forma cis, iar acidul fumaric este forma lrans;
- .cldul oleic este un acid nesaturat dicarboxilic;
,: ;nhidrida ftalicd se formeazd prin deshidratarea acidului tereftalic;
- ;cidul gluconic se formeazd prin oxidarea bldndd a glucozei.
i' 1;1.":; i - -,, :;.rrritd I -butend poate fi halogenata prin:
;di1ie de Cl2;
i :di1ie de HCI;
: adilie de HI;

substitu{ie ali1ic6.

4*i.-- , :;r-

:
:
r
i,.un

C"H5

fotochimic sunt:

CHr +

C12

-+ CoHs

CH2CI + HCl;

+ 3Brz -+ C6H6Br6;
C:Hr - OH + HCI -+ C3H7CI + H2O.
CsHo

:;::tii

i
I
-!

se desfbgoard

C.Hro + Clz -+ C4HeCl + HCI;

de adiJie:

halogenarea fotochimicd a arenelor;

polimerizareavinilicd;
adilia CH3-COOH la acetilenS;
adilia HCN la eten6.
. :,-: ie reacjii de substitulie:

ctura
leoa-

-. 1 - pentina;
I p - xilenul;
-: 1 - butena;
-i. 1,3 butadiena.
- i:::riile corecte sunt:
l. reaclia dintre alcoxidul de sodiu qi api nu este reversibild;
:. hidroliza compuqilor organo-magnezieni este o reac{ie de substituJie;
. adilia hidrac izilor la sistemele nesaturate omogene este neorientatd;
+. reac{ia fenolilor cu compugi carbonilici este o reacjie de condensare.
-r

,-i,:::"tii

incorecte sunt:

1. ciorura de benzil poate da reac{ii de dehidrohalogenare;


l. reaclia dintre izopropilbenzen gi clorura de benzil este de tip Friedel-Crafts;
3. hexaclorciclohexanul se ob{ine prin clorurarea cataliticd a benzenului;
+. 3 -clor- I -butina prezintl stereoizomeri.
--:-,::ratii incorecte sunt:
L formula C3H5(ONO2)3 corespunde trinitratului de glicerind;
l. fenolul este scos din s6ruri1e sale de cdtre acidul carbonic;
3 . fluorurarea nu se realize azd" direct;
1. prin adi{ia HX in 2 trepte la 2 - butind se ob{in derivali dihalogenali vicinali.

264.

Referitor la structurile chimice reprezentate mai jos sunt adevdrate afirma{iile:

'o"

"-f

H- ,oH

H-C-OH ;

r{o-c-H
H-c
I

H_C-OH
I

cH2oH

1.

265.

266.

9-r
H-c-oH
HO-C-H

I
I

"-l-o"

"-lcH2oIr
I

cH2oH

cH2oH

I
I

to

--9-r

Ho-c-H
H-C-OS

r-f-o"
Cl1_

to-f
I

Ho-c-H
lO
-l

H-!-oH
I

cH2oH

IV

TI

I ;i iV i""t io.-" n iu"oiii" iia thcotai

si respectiv fruCiozei;

2. III este forma piranozicf, a gtucozei;


3. lI qi III sunt forme piranozice ale glucozei si respectiv
4. II este forma furanozicd a glucozei'

fructozei;

Afirma{iile corecte referitoare la grdsimi sunt:


1. sunt alc6tuite in principal din esteri micgti ai glicerinei cu acizi graqi;
2. prin hidrolizalorbazicd se formeazd sipunurile;
3. gradul lor de nesaturare se apreciazdprin cifra de iod;
4. prin hidrogenare cataliticd cele lichide nesaturate devin solide.
Afirma{iile corecte sunt:
1. formula moleculard -(Cr2Hr6O8)n- corespunde triacetatului de celulozd;
2. formula molecular6 - (C6Hl.{jO1)n- corespunde trinitratului de celulozd;
3. formula moleculard C:HsNlOq corespunde trinitratului de glicerind;

4.

267.

268.

269.

formula moleculard -(C6HeO5S2Nu),- corespunde xantogenatului de celulozb.


Referitor la alchilarea aminelor sunt incorecte afirma{iile:
1. alchilarea aminelor este o consecin{d a prezen{ei dubletului electronic neparticipant al
atomului de azol;
2. alchilarea aminelor decurge printr-o reacJie de substitulie;
3. prin alchilarea aminelor alifatice primare se intensificd caracterul lorbazic;
4. reac{ia de alchilare eltllizatd ca mijloc de protectie a grupdrii aminice.
Etanolul se ob{ine prin:
1. oxidarea etenei cu oxigen molecular, in prezenla argintului, la 250"C;
2. adilia cataliticd a apei 1a eten6;
3. adi{ia apei la acetilend;
4. fermentalia alcoolicd a glucozei.

AfirmaJii incorecte sunt:


1. prin reducerea cu nichel fin divizat a 2-pentanonei se obline 2 metil, 2-butanol;
2. prin adilia apei la izobutend, in prezen{a H2SOa, se obline 2 metrl,2-propanol;

3.

in prezenja H2SO4, din

?". o- oH
se obline toluen 9i acid acetic;

compusul coHs- c -

cHe

270.

27I.

4. prin adi{ia apei la 1 - butind se formeazi metil-etil cetona'


Referitor la glicerind sunt corecte afirma{iile:
1. se formeazd prin hidroliza gliceridelor din grdsimi;
2. produsul rea-1iei ei cu acidul azotic (nitroglicerina), este un nitroderivat alifatic;
3. in mediu bazic,inreaclie cu sulfatul de cupru, formeazi un compus colorat albastru;
4. prin dubl6 deshidratare, in prezen{d de HzSO+ se formeazb propena.
Referitor la alcooli sunt corecte afirma{iile:
1. 2 met1l,2 - propanolul este un alcool secundar;
2. alcoolul izobutilic este un alcool secundar;
3. alcoolii terJiari prin oxidare formeazd cetone;
4. din etanol, |a cald gi in prezenla unei mici cantitd{i de HzSO+, se formeazS dietileterul.

{fuum

tr;;": :: sJbstirulie:
-l-.-l-.l:CH2*6xrsoolc
*o' t
- "=l ;c-tsr *cgt{g
--^-- Iaoli
- -: :-_i -L-rLi
=S.lL)l:

.j-=- *,

I :;.:;lti

* arraoa,

$'S

o colora{ie galbend latratarea unei proteine cu acid azotic concentrat, la

t0,

:.a.tia xantoproteicf,);

, -'--,;rtia Fehling oxideazd ghtcoza la acid gluconic;


; -;:3rLlza conline o legdturd monocarbonilicd intre monozaharidele
qiiur.n] :;- -'r decdt acidul hidroxiacetic sunt:
:
-

r3.nt e-

constituente.

=:.cul butanoic;
::u.f ina;
:ent-rlU1:

"-':dul formic.
*,ir-n.i-: -: ,]]corecte sunt:
, :retil--etilcianhidrina se formeazl prin adilia acidului cianhidric la l-butend;
I a,coolul o-hidroxibenzilic se obline din o-crezol prin oxidarea cu KMnO+, in mediu
oe H:SO4;

-I

Irio

condensarea benzaldehidei cu acetona se poate obtine un aldol;

reactir.ul Tollens transformd aldehida formicd in acid formic, la cald.


*. ;r: , -e :ezultd la condensarea fenil acetaldehidei cu aldehida vinilaceticd sunt urmdtorii:

' %HS- CHZ- CH- CH - CH: O


ll
OH CH:CH2

%Hs- CH - CHtt
CHO OH

CH

CH2

%Hs- CH - CH - CH2- CH : 611,


tt
CHO OH
a %HS- CHZ- CH- CH: CH- CH2-

OH

l*: -

-t"1 izomerie geometricd:

,.
l.
:.
j.

erul

aldehidacrotonicd (2-butenal);
acidul vinil acetic;
acidul oleic;
acidul metil malonic.

CHO

278.

Izomerii geometrici ai 1,6 diclor -2,4hexadienei sunt:

1.

H\
/'H
C:C..

./
CtH2i

)a:

HH
H\

H.... )c:
C:C

2.

tH

ctH2{
3.

C,\HrC--\ CH.,

4.

280.

281.

282.

283.

284.

,'CH2C|
c...

'H

H.\/
.H
C:C
/H
/
\CIHoC
-C: c
L/'

279.

,CH2C|
a..

C,/

'CH2C|

,CHr-

/L1

CHrC\

Afirma{ii incorecte sunt:

1.
2.
3.
4.

glicerina conline doud grupdri alcoolice primare gi una secundar[;


izopropilamina este o amind secundard;
zaharoza con{ine trei grupdri alcoolice primare;
glicolul este cel mai simplu aminoacid.
Referitor la amide sunt incorecte afirmaliile:
1. cu excep{ia formamidei, toate celelalte amide primare sunt substanJe solide (c. n.);
2. se pot obline prin hidrolizapa\ial6, a nitrililor;
3. ureea este o diamid6;
4. din formiat de etil qi amoniac se ob{ine acetamidd.
Referitor la aminoacizi sunt incorecte afirma{iile:
1. B-alanina este un aminoacid natural;
2. amfionul unui aminoacid monoamino-monocarboxilic reaclioneazd cu bazele form6nd
cationul aminoacidului ;
3. valina prin decarboxilare formeazi terfbutil-amina;
4. lizina este un aminoacid diamino-monocarboxilic.
Prin monoclorurarea cataliticd a acidului antranilic (o-amino benzoic) se oblin preponderent deriva{ii in care clorul se gdseqte pe nucleul aromatic:
l. in pozilia 3;

2.
3.
4.

inpozilia4;

2.
3.
4.

prin decarboxilare, ambele substanfe forrneazd amine primare;


se gdsesc in mod normal in hidrolizatele proteice;

in pozilia 5l
in pozilia 6.
Referitor la glicocol gi B-alanind sunt incorecte afirma{iile:
1. ambele substan{e prezintd activitate optic6;

au caracter amfoter.

in legdtur6 cu proteinele sunt corecte afirma{iile:


f . in solulie alcalind, proteinele reaclioneazd cu sulfatul de cupru, formAnd un produs de
reac{ie colorat violet (reac{ia biuretului);
2. proteinele globulare sunt insolubile in ap6;
3. reac{ia xantoproteicd permite identificarea proteinelor prin aparilia unui produs de
reaclie colorat in galben;
4. proteinele fibroase sunt solubile in ap6.

$lftn:r;:- : -:r;re atet pentru glucozd cdt gi pentru fructozd sunt:


.--

-ili,i,;,ir:

- ':-:ele adoptd at6t forma piranozicb cAt gi pe cea furanozicd;


- ::.r reducere, ambele foruneazd hexitol;
* :::rbele prezintd cAte 4 atomi de carbon asimetrici in form6 aciclic6.
decAt acidul fenilacetic:
'- * r,:,
- slabi
-.:-^.
acid
' -,::r.rl
_

*
"
li,'lWrrir

- - _littd,

de etil;

:-,:r:OlU1,

];;

--.::. azotic.
-.-';;, hidrOfOb:
r

*
.
itL,ir

be1e sunt hexoze;

-:-:3:
;*^.
: ,r-J-

.: -:rl

aSpartiC;

-l-"-"nina.

-:,-;.or se poate realizaprin tratarea acestora


;,::lra de benzoil;
- : - ::rri de benziliden;

r--r'ir!.

cu:

"
-

--:::rurd de propionil;
-.::ura de ciclohexil.
iiiir-:' ,- : r
corecte afirmaliile:
' .-chilarea aminelor, sunt protejeazd
gruparea aminicS;
;::e o reac{ie prin care se
secundari,
o
amind
\-retil
anilina
este
-' :'.o alchilarea aminelor secundare se obiin amine primare;
* :-Lrrura de vinil nu poate fi utilizatd in reac{ii de alchilarea aminelor.
r':lTlF.. : :.,-,:re a aminelor se pot utiliza urmdtorii deriva{i halogena{i :

f,:H.-CoH+-Cl;

: tHr - CoH+ - I;
: f-H-.-CHz-HC:CH-Cl;

c.H. - cH2cl.
*"- ---irropil-anilina se poate obline prin urmdtoarele reac{ii de alchilare:
"
CHZ- CHZ- NHZ + CH3- CH CH3 +
%HS

ljlanc

cl
i

racr

NH

15

---->
QHS * CHg- CH- CH3
I

CI

cen-

, %HS- Cl + CHg- CH - NH- qHs---->


cHg

3 %Hs NH-

CH

CH3 +

QHS-

Cl ---->

cHe
:=::rboxilarea lizinei se obline un compus ce ar putea fi preparat in laborator prin reaclia:

'. Nc- (cH)z-cN


2. H2NoC
ius de
3.
J-

2j3

(CHz)q- CONH2

' -2H2O
-

CH2- GH)2-cH,

t-l
C]

4. NC

*2NJ:

CI

(cHz)e-

PoOc

.13
cr'r

293.

794.

Care din reac{iile chimice de mai jos pot fi folosite pentru oblinerea izopropil, terfbutil-aminei:
1. 1-clor propan + terfbutil-amind;
2. 2-clor propan + ter-fbutil-amind;

3.
4.

izopropilamini + cloruri de izobutil;


izopropilamind * 2-c1or, 2-metilpropan.

Afirma\iile rncorecte sunt:

1.

xantogenatul de celulzd are structura:

/\

t/os\ ./

I_
,-,s
I- ic8H?o(-o'
o-c<
\
-srva l
\

/"

2.

295.

296.

297.

298.

prin tratarea zaharozei cu sulfat de metil se formeazd un compus in care procentul de


carbon este 52,86Yo;
3. .valina con\ine 10,97Yo azot;
4. la hidroliza proteinelor nu se formeaz6,$-alanin6.
Pentru un amestec echimolecular de alcool metilic Ai alcool etilic cu masa de 117 kg sunt corecte
urmitoarele afirmafii:
1. compozilia procentuald (de masd) a amestecului de alcooli este 41,026o/o alcool metilic
si 58,974o/o alcool etilic;
2. volumul de monoxid de carbon gi hidrogen, mdsurat in condilii normale, necesar
preparirii alcoolului metilic din amestec este de ll,2 m3 monoxid de carbon qi 22,4 m3
hidrogen;
3'
vo-lumul de aer (at 20o/o oxigen in volume) necesar arderii amestecului dat este d,e 7 56
m3 (c.n.);
4. cantitatea de glucozd necesard preparbrii prin fermenta{ie, cu randamentul de 90o/o, a
alcoolului etilic din amestec este de I21,5 kg.
in reaclie cu HNO2 formeazdalcooli urmdtoarele amine:
f . izopropil-amina;
2. dimetil-amina;
3. ciclohexil-amina;
4. metil-etil-amina.
in condilii fotochimice pot fi halogena{i urmdtorii compugi:
1. m-xilenul;

2.
3.
4.

neopentanul;
benzenul;
butadiena.

Izomerii geometrici ai2,3 diclor-1,3 pentadienei sunt:


H\-^- ,/Cl

1.

H/"

H.tC:
2.
''

H/"-

ta^

(,

- ..'H
t"r,

zH

C'
t)"

.( :

c/cl

H\ )c:c.)F',
3. )C: i act .ar,
H,/

H.
4. tc: c/H
tc

H/

CI

:1'

zcHg

cl

fiiu*ulr:t

;r::' l ;g reacti\ul
x-

*
"
*

Tollens:

-,1'rZ3i

::-r:nalUl;
::--,]':

l-:_idna.
'fl'ul ,inr;rtrl!*: - r:lai cu Oz in prezen!6 de V2O5, la temperaturd ridicatS, urmdtorii compu$i:

:.:;iina;

"
-

r-":r

'Lii- :;

--l:t,enu1;

:,:rzenul;

:-lJcenul.

r l : . ::- -r-ti in reac{ia dintre benzaldehidd gi butanond sunt:


- l;-:- CH CHr- CH.>- C- CHa
r
- ll
| - '
o

OH

--:+l

f\Ll
Ul I

\-

-CHr-C-il

CH2-

CH3

OH
OH

33tr':

: 'll-NC- %H+- C I

,!LL:;

CH2-CH3

CFl3
/

-dr5
- -^LJ)it' - .
ilu

Cl-13

sapunuri sunt incorecte afirmaliile:


sapunul de calciu este solubil in apd;
partea hidrofobd a sdpunurilor este gruparea - COO-;
sapunuriie sunt sSrurile trigliceridelor;
sdpunurile se oblin prin hidroliza alcalind a grdsimilor.

:i-i :-nl-rca prin

tr.
*

CII_CH_C rlll
OFI CHe O

ir*,,r ,:

i
-:
.1
i.*

sublimare urmdtorii compugi:

m-rilen;
acid benzoic;
naftalind.

:'r-' ':::,.e corecte referitoare la acidul oxalic sunt:


are ac{iune oxidantS;
in prezen!6 de H2SOa, la cald, se descompune in CO2, CO qi HzO;
1a iumin6, in prezenla metalelor fin divizate Q.tri, Pt), formeazd H2 qi CO2;
reac{ioneazd cu ionul de calciu, form6nd un produs insolubil.

i-:t;ristici

:.
I
.
+.
-1

comune acizilor gragi sunt:


con{in un numdr par de atomi de carbon, minim 4
au o catend liniard;

sunt monocarboxilici;
sunt satura{i.

:-i-::iatiile incorecte referitoare la acidul oleic qi stearic sunt urmbtoarele:


1 ambii se gdsesc in grdsimi;

L
-l.

-+.

acidul oleic formeazdprin hidrogenare acidul stearic;


modificarea ponderii acidului oleic intr-o glicerida produce modificdri inclusiv asupra
cifrei de iod;
grasimile ce conJin aceqti acizi gra$i sunt foarle solubile in ap5.

307.

308.

309.

Afirmalii incorecte sunt:

L
2.
3.
4.

prin condensarea benzaldehidei cu propanona nu se formeazd nici rur aldol;


aldehida crotonicd prezintd izomerie geometricd:
prin adilia HCN la etil-izopropil-cetond se fonr-ieazd un produs care prezintd izomerie
oPticS;

glicerina prezintd un singur atom de carbon asimetric.


Prin oxidarea izoprenului cu KzCrzOT, in mediu de H2SOa, se fotmeazd:
1. acid oxalic;

2.
3.
4.

acid piruvic;
CO2 + H2O;

2COr+ 2H2O.

Referitor la acidul maleic Ai acidul o-ftalic sunt corecte afinna{iile:


1. ambii, prin eliminarea apei, formeazi anhidrida corespunzdtoare;
2. acidul ftalic prezintd incd 2 izomen de pozilie;
3. acidul maleic are un izomer geometric,
4. benzenul qi, respectiv, naftalina formeazd intermediar cei2 acizi prin oxidare cu 02 in
prezen{6 de V2O5, la cald.

310.

Referitor la heteroproteine sunt corecte afirrna{iile:


1. lipoproteidele au ca grupare prosteticd resturi de acizi nucleici;
2. glicoproteidele au ca grupare prosteticd resturi de glucide;
3. nucleoproteidele au ca grupare prosteticd resturi de zaharide;
4. grupdrile prostetice sunt de naturd neproteicd.
311. Un amestec de toluen, ortoxilen gi naftalind in raporl molar de 2:3:5 se oxideazd (cu randamentul
de 100%) ob{inAndu-se 23,68 kg anhidridd ftalicd. In legdturd cu acest amestec sunt corecte
umatoarele afirmalii:
1. masa amestecului luat in lucru este de 22,84kg;
2. volumul solu{iei de permanganat de potasiu (in mediu de acid sulfuric) de concentra{ie
0,1 normal necesar oxidbrii toluenului din amestec este de 2,4 m3;
3. volumul de aer (ct 20o/o oxigen in volume) necesar oxiddrii naftalinei din amestec este

4.
312.

313.

314.

315.

de 50,4 m3;

volumul de solu{ie de permanganat de potasiu (in mediu de acid sulfuric) de concentra{ie I molar necesar oxiddrii orloxilenului din amestec este de 144litri.

Afirma{ii corecte referitoare la acidul lactic qi cr-alanind sunt:


1. ambele prezintd o grupare carboxil qi trei atomi de carbon in moleculd;
2. ambele reztltd prin hidroliza proteinelor;
3. alanina trece in acid lactic in reac(ie cu acidul azotos;

4. numai o-alanina prezintd activitate opticd.


Referitor la zaharozd gi celobiozl sunt corecte afirmatiile:
1.
2.
3.
4.

ambele sunt dizaharide cu caracter reducdtor;


numai zaharoza poate reac{iona cu reactiml Fehling;
prin hidrolizd enzimatic[ ambele formeazd o -glucozd gi B-fiuctoza;
numai celobioza reac{ioneazd cu reactivul Tollens.
Referitor la amidon qi glicogen sunt corectc afirrnaliile:
I . ambele formeazi u-glucozd prin hidrolizd tota16;
2. ambele se sintetizeazLprrnprocesul de fotosintezd;
3. resturile glucidice din structura 1or se leagd a$ft 1,4 cAt gi I ,6;
4. structura glicogenului este asemdndtoare amilozei.
Afirma{iile corecte referitoare la tdria acizlTor carboxilici sunt:
1. poate fi apreciatd dupb mdrimea valorii constantei de aciditate;
2. scade cu cregterea catenei de carbon;
3. cregte cu cregterea numdrului de grupdri carboxilice;
4. nu depinde de numdrul grupdrilor -COOH pe care le con{in.

,*lur[:rrur--.: corecte sunt:

prin amonoliza esterilor se formeazd amida gi alcoolul corespunzbtor;


deplasarea echilibrului chimic in reac{ia de esterificare se face fie folosind in exces un

:eactant, fie eliminAnd continuu unul dintre produqii reacliei;

:n reac{ia de esterificare, acidul carboxilic pierde gruparea -OH din -COOH, iar
aicoolul elimind hidrogenul grupei -OH;
- esterii au puncte de fierbere superioare alcoolilor gi acizilor din care provin.
;*a'riq:.aclii de alchilare:

cHg

+ cH3_ cH- cH3

AlCl c
----->"

CI

+ CH3-

:Ct-:

Cl

AlCl a

-->"

t %HS- NH -CHg + CH3- Cl --->


t CoHs- CHCI2 + H2O --->
.ri

---::e compuqii de mai jos pot fi izola{i din gr6simi:


' CH3- (CHz)t CH : CH (CHz)t COOH

::l3r_:,
It-]f

iu -:

CHZ-

COOH

; CH3- (CH)M- COOH


r H3C- CH - (CHz)u- COOH
I

cHe

l;r*

-- - 'r ' de hidrolizS:

l.
j.
:,

clorura de etil-magneziu;
acetanilida;

,il:, ::iergen{i compugii:


":- sarurile aciztTor alchil (n: 10-15) sulfonici;
:. p-etil-benzen-sulfonatul de sodiu;

i-*-

:rtre reac{iile de mai jos nu sunt corecte:


i. H3C-C: CH + CH3- COOH ----+ HeC- CH : CH - OCO-CH3
2.H2C: CH- C: CH + CH3CI ---> HeC- CH : CH- C- CH + HCI
3. H3C- C: C- CH3+ Na ----+ HSC- C- C-CH2Na+ 1l2HZ
.i. H3C-

C:

CH+[Ag(NH3)2]OH

---+ CH3-C- CAg+2NH3+H2O

322.

Nu sunt detergen{i cationici:


1.

CH3-

2. CH3-

GHz)p- CHZ- SO3Na


GHz)p- CHZ- OSO3Na

3 cH3- (cHz)e-

4.

"*r-O - so3Na

CH3- (CHz)ro- CHz-

?",
f - cu31+crI

CH:

323.

Clorhi@itoaiele
reaclrr
1. cTorurarea cu acid cTorhidric, a unei aldehide,
:

2.
3.
4.
324.

325.

?n pozisie alilicd,,

la o temperaturd, de

500'c;
adijia HCl la alchine nesimetrice;
adilia HCI la alchene in prezenla peroxizilor (antiMarkovnikov);
adilia HCl la compugi carbonilici.

Afirma{ii corecte sunt:


l. produsul condensdrii crotonice

a benzaldehidei cu propanalul, prin oxidare cu


KzCrzOtlHzSOa formeazd acid benzoic Ai acid piruvic;
2. benzaldehida, prin condensare crotonicd cu acetona formeazd un produs, care prin
oxidare cuK2CI2O71H2SO4 formeazi acid benzoic Ai acid piruvic;
3. aldehidele au punctele de fierbere mai scdzute decdt ale alcoolilor corespunzdtori;
4. acetofenona prin reducere formeazi alcool difenil-metilic.
Afirma{iile corecte referitoare la clorura de benzil gi monoclorbenzen sunt:
1. ambele dau uqor reac{ii de hidrolizi;
2. ambele dau reac{ii de tip Friedel-Crafts;
3. cei doi compugi sunt izomeri de func{iune;
4' reacliile de substitu{ie la nucleu, pe care le dau ambii compuqi, se produc in poziliile
orto gi para.

326.

Afirmaliile incorecte sunt:


l. prin reducerea metil-propil-cetonei se obline 2-hidroxi, 2-metil-propan;
2. prin adilia apei la alchinele cu legdturb tripld marginald se formeazd aldehida

3.

327.

corespunzdtoare;

p, p'-dihidroxi-difenil-metanul se formeazd prin

condensarea fenolului cu formaldehida in mediu bazic,la rece;


4. in formele aciclice, cetozele prezintd acelaqi numdr de atomi de carbon asimetrici ca qi
aldozele corespunzdtoare cu acelagi numdr de atomi de carbon.
Reac{ioneazd cu metalele alcaline:

1.
2.
3.
4.

328.

329.

alcoolulizopropilic;
acidul malonic;
p-crezolul;
^ legdturd l-pentina.
In
cu valina sunt corecte afirma{iile:
1. prin decarboxilare igi pdstreazdactivitatea opticd;
2. prin esterificare igi pierde activitatea opticd;
3. prin acilare igi pierde activitatea opticd;
4. prin alchilare igi pistreazd actjvjlatea opticd.
Afirmafiile corecte cu privire la 3-metil, l-pentinl sunt:
1. prin hidrogenare (pe catalizator de Ni), produsul oblinut igi p6streaz6 activitatea

2.
3.
4.

opticd;
prin bromurare (cu Br) produsul ob{inut iqi pdstreazd activitatea opticd;
cu reactir.ul Tollens formeazd oglinda de argint;
in reac{ie cu metalele alcaline produsul ob{inut igi pdstreazd activitatea optic6.

'1

1$

';lii

Nu sunt peptide compugii:


1.

H3C-

CH

CO-

NH

CH2-

COOH

NHz
2. H2N

3.

(CHz)g-

HooC- (CHz)z-

- Cot'
NHz

CH

?H-coNHz

4.

HooC- (Cl-lz)g- cH-

@-

NHU

NH-CH- cH2-

SH

moH
NH- (CH2)3- CH2-

NH,

NHz

ii

'.

de

13:
CU

'in
:

l:

l:.e
Le

t.

::'5

rl-

;-f,'r.

:l-

:irl$.

Denaturarea proteinelor se poate produce astfel:


1. prin acliunea cdldurii;
2. prin ac{iuneabazeTor tari;

3.
4.

prin acliunea acizilor tari;


prin acliunea electrolililor.
Prin hidroliza unui tripeptid s-au oblinut 29,2 glizind 9i 10,5 g serind. Acest tripeptid ar putea fi:
1. lizil-seril-serind;
2. lizil-lizil-serina;

3.
4.

seril-seri1-lizin6;

seril-lizil-lizin6.
-{firma{ii corecte sunt:
f . in forma aciclicd aldotetrozele prezintd doi atomi de carbon asimetrici;

2.
3.
4.

gliceraldehida este o aldotriozd;


cetohexozele au trei atomi de carbon asimetrici;
prin hidroliz6, zaharoza formeazl u-fiuctozd 9i B-glucozd.
Referitor la peptidul seril-cisteinil-glicind sunt corecte afirma{iile:
1. con{ine doi atomi de carbon asimetrici;
2. conline trei legdturi peptidice;
3. serina din structura sa are gruparea amino liber6;
4. este un dipeptid.
Rezultd amoniac din reac{iile:
1. acetilend * reactiv Fehling ->
2. acetond * reactiv Tollens -->
3. benzaldehidd * reactiv Fehling -+
4. acetamidd + H2O -)
Fac parte din categoria reac{iilor de hidrolizb:
1. acetat de metil + HOH -+ acid acetic * metanol:
2. propend + H2O + izopropanol;
3. glicilalanini + H2O -+ glicind + alanind;
4. acetilend + H2O -+ acetaldehidd.
Se prepard acetat de etil din acid acetic qi etanol. Deplasarea echilibrului, in sensul formdrii unei
cantita! cAt mai mari de ester, se face prin:
1. eliminarea continud din amestec a acetatului de etil;
2. folosirea unui exces de etanol;
3. folosirea unui exces de acid acetic;
4. adaosul la mediul de reac{ie a hidroxidului de sodiu.
Sunt detergen{i anionici:
1. CH: - (CHr), - CHzOSO:H;
2. CH: - CHz - O-(CH2 - CHz - O)" - CH2OH;

3. CH:-CHz-CHz-CoH+- SO:Na;
4. CH: -(CHr),4-CH2SO3Na.

339.Reac{iadintrepropionatuldemetilgiamoniacesteoreac{iede:

1.
2.
3.
4.

340.

341.

342,

substituJie;
acilare aNH3;

amonolizd;
hidratare'
glicogen sunt:
Caracteristici comune pentru amlloz6, amilopectind 9i
1. sunt alcdtuite din resturi de cr-glucozS;
2. resturile de oc-glucozS sunt legate in poziliile l-4 qi 1-6;
3. au formula (- C6H1sO5 -)"';
4. se sintetizeazdin fi'cat'
Care compugi formeazd prin incdlzire anhidride?
1. acidul o-ftalic;
2. acidul fumaric;
3. acidul maleic;
4. acidul tereftalic'
in legdturd cu izobutiramida sunt corecte afirmaliile:
1. ,"ruttadin izobutiratul de amoniu la t0;
2. rezultdprin hidroliza butiratului de izobutil;

3.re:nt|tdprinacilareaamoniaculuicuclorurddeizobutiril;
4' are caricter putemic bazicin solu{ie apoasb

343.

344.

in legaturd cu acidul B-aminoglutaric sunt corecte afirma{iile:

1.
2.
3.
4'

se ob{ine prin hidroliza proteinelor;

are un atom de carbon asimetric;


este izomer cu acidul asParagic;
este izomer cu acidul glutamic'

Suntreac$irevetsibile:
1' hrdroliza esteri\or in med\u ac\il;

z'ionizareaacizilorcarboxiliciinsolulieapoas[;

3.
4.

345.

346.

347.

348.

izomerizareaalcanilor;
acilareabenzenului'
de a sublima compuqii:
proprietatea
Au

1.
2.
3.
4.

glucoza;
acidul benzoic;

2.
3.
4.

izobutanul;

glicerina;
naftalina.

izomeri de pozi{ie diclorurali urmatoarele:


Dintre hidrocarburile de mai jos, pot forma doar doi
1. n-Pentanul;
izoPentanul;
neoPentanul'
Sulfatul acid de n-butil se obline prin:

1.
Z3.
4.

adilia acidutui sulfuric la 2-buten[;


reactia butansulfonatului de Na cu HOH;
reaclia acidului sulfuric cu butanul;
,.u"!iu acidului sulfuric cu n-butanolul'
alchilare?
Care dintre reailiile de mai jos sunt reacfii de
dimetil;
*
de
sulfat
1' etanol

2.
3'
4.

349.

acid butiric

metanol;

fenoxid de sodiu
acetat de etil

iodurd de metil;

metanol.

GruParea -O- din fenoxizi:

1.
2.

are caracter baz\c;

4.

are caracter acid'

I;
3.activeazdnucleularomatic,inreacliidesubstitulielanucleu;
este un substituent de ordinul

Afirma{iile corecte in legdturd cu N-acetil-p-toluidina sunt:


1. se ob{ine prin N-benzoilarea p-toluidinei;
2. se oxideazd la acid p-acetil-aminobenzoic,
3. este mai bazicd decAt p-toluidina;

4.

este o amidd N-substituitS.

in compusul R - CH2 - NH,* atomul de azot:


1. este hibridizat sp3;
2. are simetria orbitalilor de legdturd trigonald;
3. are unghiul orbitalilor de legdturd de 109 28';
4. formeazd trei legdturi covalente gi o legdturd ionic6.
Care afirmalii privind ciclopentena sunt corecte?
1. se poate oxida cu permanganat de potasiu in mediu acid;
2. prezintd izomerie geometricd;
3. poate fi cloruratd la carbonul adiacent dublei legaturi (pozilie alilicd);
4. prezintd atomi de carbon asimetrici.
Dipeptidele prin hidroliza cdrora rezultd un acid monoaminomonocarboxilic cu 15,73o azot gi un
acid monoaminomonocarboxilic cu II,960A azot sunt:
1. alanil-valina;
2. alanil-glicina;
3. valil- alanina;
4. glicil-alanina.
Compugii care dispun de electroni neparticipanli la atomul de azot sunt:
f . iodura de dimetilamoniu;
2. acetonitrilul;
3. clorura de tetrametilamoniu;
4. valina in mediu puternic bazic.
Sunt corecte afirma{iile:
l. puritatea analiticd a unei substanle se constatd dupi invariabilitatea constantelor frzice;
2. acidul benzoic poate fi purificat prin sublimare;
3. validitatea unei formule moleculare se verificd parJial dacd insumarea covalen{elor
tuturor atomilor componen{i ai moleculei este un numdr par;

4.

nesaturarea echivalentd a substan{ei CsHr+OoNzS2 este 3.

Dintre afirma{iile urmdtoare sunt corecte:

l.
2.
3.
4.

zaharoza se numegte zahdr inverlit;

N-acetil-p-toluidina se oxideazd la acid p-acetilaminobenzoic;


cr-glucoza are 3 atomi de carbon asimetrici;
benzanilida este o amidb N-subtituitd.
Indica{i reacjiile corecte:
1. ciclobutin6 + hidrogen -+ ciclobutan;
2. clorbenzen + toluen -+ difenilmetan;
3. clorurd de vinil + HCI -+ ).,2 dicloretan;
4. clorurd de benzil * benzen + difenilmetan.
Formula moleculard a C2H7ON corepunde la:
L N-metilformamidd;

2.
3.
4.

carbonat acid de metil;


aminoetanal;
etanolamind.
in legdturd cu trigliceridul de mai jos:

CHzI

CH

- CO-

(CH2)16- cH3

-o-co-(cHz)ro-CHa

CHz- o- CO- (CH)u I

sunt corecte afirma{iile:

CHe

1.
2.
3.
4.

360.

361.

362.

363.

364.

365.

366.

este o distearoPalmitind;
este o substanld solid6;
nu este sicativd;
are un atom de carbon asimetric'
Prezintd proprietd{i reducdtoare :

1.
2.
3.
4.

hidrochinona;
acidul oxalic;

1.
2.
3.
4.

hemoglobina;
keratina;
albuminele;

1.
2.
3.
4.

2-butina;
alcoolul benzilic;

pirogalolul;

propanona.
Fac parte din clasa proteinelor globulare:

colagenul.
Reac{ioneazd cu sodiu:

benzenul;

orto-crezolul,
Orto-fenilendiamina se poate obline prin:
1. lratarea anilinei cu acid azotic urmatd de reducere;
2. reac{ia orto-diclorbenzenului cu amoniacul;
3. reducerea ftalamidei;
4. hidroliza N-benzoil-orto-fenilendiaminei.
Afirma{ii corecte referitoare la acidul antranilic (o-amino benzoic) sunt:
l. este izomer de pozilie cu vitamina H si cu acidul meta-aminobezoic;
2. este izomer de funcliune cu para-nitrotoluenul gi cu fenil-nitrometanul;
3. nu se formeazdlahidroliza proteinelor;
4. este izomer de funcliune cu para-toluidina 9i cu metil-fenilamina.
Benzaldehida se poate ob{ine Prin:

1.
2.
3.
4.

hidroliza clorurii de benziliden;


acllareabenzenului cu clorura de acetil

oxidarea catalitici a alcoolului benzilic;

hidroliza clorurii de benzil.


Este un produs de condensare crotonicd compusul:

r.

"r.-GHC-c-cHo
CH^

3. *rrc0HC-C-cHo

It

cH.

2. HrC-CH;9=C-cn'-cll,
HrC CH,
367.

368.

4.

",c0H?-cH,qN(cH3)
OH
cHo

in legdturd cu bromura de fenilmagneziu sunt corecte afirmaliile:

1.
2.
3.
4.

legdtura carbon-metal este covalentd;

prin hidrolizd fonneazd benzen;


se adiJioneazlla CHzO;
legbtura carbon-metal este ionicd.

Privitor ia legdturile chimice din compuqii organici sunt corecte afirma{iile:


1. toate legaturile N - H in ionul de alchil-amoniu au aceeaqi valoare a energiei de
legdtur6;

2.
3.
4.

moleculele alcoolilor se asociazd prin legSturi de hidrogen stabilite intre hidrogenii


grupdrilor hidroxil;
in acetofenond simetria orbitalilor de leg6tur6 ai atomului de oxigen este trigonalS;
halogenii formeazd legdturi chimice numai in stare hibridizatS.

,-,-; aLrlecte SUnt:


rolr detergenlii sunt biodegradabili pe cale enzimaticd;
- ":3t sapunurile c6t gi detergen{ii au in moleculele lor zone hidrofobe qi zone hidrofile;
' ;.:tergenlii cationici ptezintd in structura 1or ca grupare polard o grupare sulfonicd;
* ":it sapunurile cAt qi detergen{ii au in moleculele lor peste opt atomi de carbon.
u, :-:: ...
- ct-rrecte cu privire la oze sunt:
:nn adilia apei la acroleind se obline o aldotriozd;
- "-t-a-glucoza are acelagi punct de topire ca qi beta-glucoza;
- l.io oxidarea fructozei cu apa de brom reztiltdun acid aldonic;
- ::in reducerea fructozei rezu,ltd 2 hexitoli stereoizomeri.
r.li* : ,, :"
'_ren!i de acilare:
:-orura de benzoil;
- :'rnniatul de metil;
: .rhidrida acetic61'
- ::olnura de benzil.
.I. :-:. optic active:
- -c loro-2-metilbutanul;
l-:romo-2-metilbutanul;
: l.-1-dimetilhexanul;
H,,

:-:,1

ri

- ,:-icenna.
r. r .., : ::r:u;i halogenali in reac{iile:
;.fi. + Br2;
:ianol + HI:
- '":nilacetilena
:
+ HCI;
- ;::n * Fz.
il ;.. .:.,c ru-hidroxipropionic) se poate obline prin:

:r iiro liza dimetilcianhidrinei

:ridare"

"'5;!"o;f:*:'idarcomPusului:
I

:L

:-i

OH

,-

,::tarea B-alaninei cu acid azotos;


-rdroliza acidd a alfa-hidroxipropionatului de metil.
::.:-ia de hidrolizd:

tl-Hr-C=C-CoH:
- ,l H.-NH2
." C.H5 - CO - C6H5

c-H,r-co-o-co-coHrr

-| - ::::,:

at-trma{ii1e:

,rinele primare alifatice

:
-

reac\ioneaz6. cu acidul clorhidric;

-inoridul de sodiu con{ine o legdturd ionicd;


:zoprenul con{ine un atom de carbon terfiar;
":etatul de etil con{ine o legdtura ionicd.

r' r' --:.; -a nucleul aromatic


-CO-NH-CHr

este orientatd in pozi{ia ofio-para de cdtre grupdrile:

- -\H-CO-CH]
j

-C\

- CHt-CH-CHg
'l
cHg

L'iaa
:.

' ,'' -- ,...-;- lLrrecte cu privire la anhidridele acizilor carboxilici sunt:


:rlidrida acidului fumaric este o substanld solid6;
- lio reacJia unui mol de anhidrida aceticd cu un mol de etanol rezulti un mol de ap6;
: :nhidrida ftalicd rentJtd prin oxidarea energic6 a benzenului,
- :nhidrida aceticd seruegte ca agent de acilare.

379.

380.

in legSturd cu aldehida crotonicd (2-butenal) sunt corecte afirmaliile:


1. se obline prin condensarea crotonici a doud molecule de etanal;

2.
3.
4.

382.

prin condensarea crotonicd

reducerea cu Na

a metanalului cu propanal;

alcool conduce la un compus care prezintd stereoizomeri,

produsul oxiddrii cu KzCrzOz in mediu acid este acidul corespunzdtor aldehidei.


Izomeri cu formula moleculard C5H1gO2 pot fi:
1. acizi carboxilici;

2.
3.
4.

381.

se ob{ine

esteril

hidroxialdehide;
hidroxicetone.

Indica{i afirma{iile corecte privind proteinele:


l. prin denaturare igi pierd proprietatrile biochimice specifice;
2, prin denaturare elibereazd alfa-aminoacizt;
3. nucleoproteidele au drept grupare prostetica un acid nucleic;

4,proteinelefibroasesuntsolubileinsolu{iedeelectroli(i.
Rezulti acetaldehida Prin:
1. hidroliza acetatului de etil;
2. hidroliza 1,1-dicloretanului;

3.
4.

3S3.

384.

oxidarea 2-butenei cu ll2Cr2O7 in mediu acid;


hidroliza acetatului de vinil.
Latatareacu NaOH a unui amestec de compugi av6nd formula moleculard CsHroOz pottezulla:
1. acid ProPionic + etoxid de sodiu;
2. beta-metilbutirat de sodiu * ap6;
3. acid butiric * metanol;
4. acelatde sodiu * propanol.
in legdturd cu acidul piruvic sunt corecte afirmaliile:

1.."&itn.pitno*tba'"uct\rtlD'\ltttil\n>t\{>>t\{r:\rr\btt\s'
2. este un acid mai tare decdt fenolul;
3. produsul oblinut prin decarboxilarea sa poate reduce reactivul Tollens;
4. reduce reactilul Tollens'

385.

Afirma{iile incorecte sunt:


1-buten6;
1. metil-etilcianhidrina se formeaz6 prin adilia acidului cianhidric laaldehidei
formice
2. alcoolul orto-hidroxibenzilic se formeazd prin condensarea
fenolul, in mediu bazic, la rece;
3. prin condensareabenzaldehidei cu acetona se poate ob{ine un aldol;
4. prin autooxidare aldehida benzoicd formeazdintermediar acidul perbenzoic'

386.

in prezenla HzSOq concentrat, izobutena:


1. se transformd intr-un ester anorganic:

2.
3.
4.

387.

fotmeazd acid izobutansulfonic;


fotmeazl. sulfat acid de te(butil;
fotmeazd sulfat acid de izobutil'
Reaclioneaz6 cu HCl:

1.
2.
3.
4.

alcoolul benzilic;
benzenul;

Para-toluidina;
acetamida.

38S.Legdturidehidrogenintramolecularesepotformain:

1.
2.
3.
4.

acidul acrilic;
acidul orto-hidroxibenzoic;
acidul fumaric;
acidul maleic.

Care dintre compuqii hidroxilici de mai jos nu pot


carbonilici corespunzltori?

1.
2.
3.
4.

fi

ob{inu{i prin reducerea compugilor

(C2H5)3C(OH);
(C3H7)2HC(OH);
C6H5-C(C2Hs)zOH;

C6H5-HC(OH){C4He).
Afirma{iile corecte privind glicerina sunt:
1. forcneazd propenal in urma unei reacJii de deshidratare intramolecularb;
2. este mai solubild in apd dec6t propanolul;
3. are caracter mai acid decdt monoalcoolii;
4. formeazd un nitroderivat prin tratare cu HNO3.
Se formeaz6legdturi amidice in reac{iile:
1. orto-toluidind + clorurd de benzoil;
2. acid alfa-aminoacetic + alanin6;
3. incdlzirea cianatului de amoniu;
4. clorurd de alil + NH:.
Pentru ob{inerea ciclohexil-fenileterului se practicS reac{iile:
1. C6H5OH * CoHrz -+
2. C6H5OH + C6H5C1 -+
3. C6H5C1 * C6HyrOH -+
4. C6H5ONa * C6H1rCl->
Sunt corecte afirma{iile,cu excep{ia:
1. alcoolii reac{ioneazd mai energic cu sodiu decdt apa;
2. atdt apa cAt gi alcoolii reac{ioneazd ct metalele alcaline;
3. etanolul este mai acid decdt glicolul;
4. alcoolii formeazd cu metalele alcaline compugi care hidrolizeazd in prezen{a apei
dau solu{ii bazice.
Referitor lazaharozd, qi celobiozd sunt corecte afirmaliile, cu excepfia:

1.
2.
3.
4.

ambele sunt dizaharide cu caracter reducdtor;

numai zaharoza poate reacliona cu reactiml Fehling;


prin hidrolizd ambele formeazd cr-glucozd gi B-fiuctoz6;
numai celobioza, reactioneazd cu reactir..ul Tollens.

.\1C13 catah zeazd

l.
2.
3.
4.

reacliile

acilarea arenelor;
oxidarea benzenului;
izomerizarea alcanilor;
halogenarea arenelor, la catena laterald.

Reac{ioneazd cu NaOH:

1.
2.
3.
4.

crezolii;
acidul sulfanilic;

1.
2.
3.
4.

formiatul de alil gi acidul crotonic,


acidul vinilacetic qi dialdehida succinicS;
acidul aminoacetic qi nitroetanul;
sulfatul acid de etil gi acidul etansulfonic.

benzoatul de fenil;
acetilena.
Acidul succinic se poate ob{ine prin:
l. hidrogenarea acidului maleic;
2. oxidarea energicd a 1,5 heptadienei;
3. oxidarea energicd a ciclobutenei;
4. hidrogenarea acidului crotonic (acidul 2-butenoic).
Au aceeagi formulb moleculard:

$1

399.

Afirmaliile corecte cu privire la uree sunt:

1.
2.
3.
4.

400.

este un derivat al acidului carbonic;

are aceeagi formulS moleculard ca qi cianatul de amoniu;


se poate condensa cu CHzO;
este diamina acidului carbonic.

Afirmafiile corecte sunt:


1. esterii fenolilor se oblin prin acilarea fenoxizilor cu cloruri acide;
2. deplasarea echilibrului chimic in reac{ia de esterificare, in sensul formirii unei cantitdli
cdt mai mari de ester se poate face fie folosind un exces de reactant, fie eliminAnd
continuu unul din produgii reacliei;

3. in reac{ia de esterificare, acidul carboxilic

401.

elimind gruparea -OH din gruparea


carboxil, iar alcoolul elimind hidrogenul din gruparea hidroxil;
4. esterii au puncte de fierbere superioare alcoolilor gi acizilor din care provin.
Prin monobromurarea cataliticd a benzilfenileterului se ob{in:

Br

'@cHz_."O
Y

402.

403.

Br
Produgi ai reac{iei dintre fenoxidul de sodiu gi acidul formic sunt:

1.
2.
3.
4.

formiatul de fenil;
formiatul de sodiu;
meta-hidroxibenzaldehida;
fenolul.
Manifestd caracter bazic:
1. naftoxidul de sodiu;

2.
3.
4.

404.

405.

benzoatul de sodiu;

acetilura de calciu;
iodura de tetrametilamoniu.

Afirmaliile corecte privind acetilura de cupru sunt:


1. se descompune la incSlzire, in stare uscatS;

2.
3.
4.

se obline din CzHz gi clorurd diaminocupricS;

2.
3.
4.

reac\ioneazd cu magneziu cu formarea clorurii de alilmagneziu;


servegte ca reactant in reaclia Friedel-Crafts de alchilare;

servegte la identificareaC2H2;
hidrolizeazd cu ugurin!6.
Afirma{iile corecte privind clorura de alil sunt:
1. prin alchilarea NH3 dd nagtere la alilamind;

prin hidrolizdbazicd formeazd alcool vinilic.

r4{ih.

4ln:irdti
rdnd
area

.rui

Sunt compugi ionici:

1.
2.
3.
4.

clorhidratul de anilind;
acetatul de fenil;

acetilura de sodiu;
clorura de metil.
Alchilarea la maximum a anilinei cu iodura de metil conduce la:
l. o sare cuaternard de amoniu;
2. un compus cu caracter bazic;
3. un compus in care atomul de azot formeazd,4 legdturi o,
4.
un compus in care atomul de azot are electroni neparticipanti.
:In _
legdturd cu alfa-naftolul sunt corecte afirma{iile:
l. prin reaclia cu HCI forneazd, alfa-clor-naftalina;
2 se ob{ine prin topirea alcalind a acidului alfa-naftalinsulfonic;
3. prin oxidare formeazd naftochinona;

4. dd reacfie de culoare cu FeC13.


Sunt corecte afirma{iile:
1. la adilia acidului formic la acetilend se obline formiat de etil;
2. alcoolul vinilic Ai acetaldehida sunt tautomeri,
3. sulfalii de alchil se oblin prin reac{ia dintre aminele alifatice cu HzSO+;
4. benzaldehida se poate obline prin acilarea c6H6 cu clorura de formil.
{frrma{iile corecte privind benzamida sunt:
1. este o anilidd;
2. rezultd prin hidroliza cianurii de benzil;
3. se obline prin benzoilarea anilinei;
4.

se obline prin amonolizabenzoatului de etil.


Care perechi de compugi formeazd prin condensare crotonicd 2 produqi izomeri?

41

,u'T

ilu1l,

";

{,

l.
2.
3.
4.

butanona gi benzaldehida;
2-pentanona gi benzaldehida;
metanal gi butanond;
3-pentanon6 si metanal.
Se pot ob{ine direct prin hidroliza deriva{ilor halogena{i:

\u

1.
2.
3.
4.

CH:_CO_CH:;

CoHs _ CH2_OH.
reac{ioneazd ctt amoniacul:

1.
2.
3.
4.

glucoza;
acetona;
clorura de izopropilamoniu;
clorura de trietilizopropilamoniu.

Sunt reversibile urmdtoarele reaclii:


f.
2.
3.
4.

alilrf

CH: _CHO;
HCOOH;

Se

izomerizarea alcanilor;
hidroliza acid6 a esterilor;
ionizarea acizilor carboxilici in solu{ie apoasi;
ciclizareamonozaharidelor.

prezintd sub forma unei singure perechi de izomeri cis trans compugii:
-

9cHg

2-

/"\'-

/-',-..CHg

CH3

ll

\7^cH3
rl

\.//-cH3

Compuqii care au caracter reducitor sunt:

416.

41?.

41g.

1.
2'
3.
4'

etanalul;

acidul formic;

Pirogalolul;
acidul oxalic'
Se formeazd leg6tun eterice in teac{iile:
1. sulfat acid de neopentil * metanol -+
2. B-glucozd + B-glucozd (legdturd 1-4) ?
3. adllia de alcooli la compuqii carbonilici
4. o-toluidind * clorurb de benzoil
perechi de compugi:
constituie izomeri de funcliune urmitoareie
1. cianatul de amoniu 9i ureea;
2. alcoolul alilic qi acetona;

4lg'

420.

3.
4'

Sunt

cr-alanina 9i 2-nitroProPanul;

anilina 9i benzanilida'

corecterfrffi;:i

sunt implicate gruparea


glucopiranozei prin cicruareaglucozei
1;
pozi\ia5 9i gruparea carbonil din pozi{ia

-oH

din

2.compusulhalogenat""'"aaprinhidro^liz6acidfenilaceticesteCeHs_CHz_CCll;
implicate gruparea-oH din
3. in ciclizarea froctozei cu formare a" rro.tof"tanozdsunt
pozilia5 9i gruparea carbonil dinpozi\ia2;
4. sulfatul de mercur cataltzeazdhidroliza cualchinelor'
excep{ia:
in legdturi cu benzilamina sunt corecte afirma{iile'

1. se ob{ine din clorurd de benzoil 9i amoniac;


2. este mai bazicd decdt amoniacul;
3. se obtine dinCeH:-Cl+NH3;
4- are ca izomeri 4 amine aromatice'

421. Nu pot

422.

fi

ob{inute prin reac{ia de alchilare a amoniacului:

1.
2.
3.
4.

alilamina;
ciclohexilamina;
trietanolamina;
fenilamina'
Sunt diPePtide mixte:
1' glicil-alanina;
?-. g\\cd-g\rcina'

3.
4.

423.

424.

425.

vali\-serina;
seril-seril-valina'
Decoloreazd aPa de brom:

1.
2.
3'
4.

glucoza;
ciclohexena;

uleiul de in;
2-butina'
Sunt agen{i oxidan{i:

1. CUO;
2. KzCrzOr + CH: - COOH;
3. Cu(OH)z;
4. XlinOo (H2SO4 sau H2O sau Na2CO3)'

Sunt corecte afirma{iiile:


solulie Br2 de concentm{ie 0'5 molar;
l. doi moli de acetilenapot decolora cantitativ 8 litri 2delitri
solulie slab bazica de KMno+ 4M;
2. 44,g litri acetilend t".".1porO""olora cantitativ consumd
4 moli de sulfat de dimetil;
3. 1a eterificarea totala u.,,',,1 mol de zaharozdse de terJbutil
rezultd te4butilamina'
4. prin reac{ia cu amoniacul a 4-clor-3metilbutiratului

Proteinele formeazd" compugi colora{i prin:


1. reaclia biuret;
2. reac{iaxantoproteicd;
3. reaciia cu acidul azolic;

4.

reac{ia cu Cu2*.

Existd sub formd de stereoizomeri:


1. acidul m-aminofenil-hidroxiacetic;
2. 3-metilbutiratul de te(butil;
3. produsul de reducere al fiuctozei;
4. glicerina.

in

care din formulele urmdtoare este corect reprezentati sttuctura piranozicd a B-1,3,4-trimetil-

tructozei:

1. H3C

CHOH

;:_i4
Hsc-?-o*]
HO_C

LN

2.

CH2OCH3

H-C-OH

cHzI

4.

CHoOCHav

l'
HO-C

'J-i-;l
'._i_*_J
-

3.

H- C-OH

cHzI

Spre deosebire de amidon, celuloza:

1. nu poate fi hidrolizatd enzimatic;


2. are o structurS macroscopicd de fir;
3. se formeazd in plante prin biosintezd fotochimici;
4. este formatd din resturi de B-glucozd legate 1-4.
Referitor la proprietdlile chimice ale fenolului sunt corecte afirma{iile:
1. radicalul fenil si gruparea func{ionala se influen{eazd reciproc;
2. fenolul db reac{ii comune cu alcoolii la gruparea -OH;
3. sub influenla radicalului fenil, gruparea hidroxil este mai acidd decAt in alcooli;
4. fenolul dd qi reac{ii de substitulie la nucleu.
Izopropilbenzenul se obfine prin:

1.
2.
3.
4.

adi{ia benzenului la propen6;


alchilarea benzenului cu clorura de propionil;
alchilarea benzenului cu clorura de izopropionil;
alchilarea benzenului cu propena.

-\minele alifatice secundare sunt:

1.
2.
3.
4.

compugi organici cu gruparea amino legatd de un atom de carbon secundar;


substan{e cu bazicitate mai micd decdt amoniacul;

amine ce nu se pot acila cu cloruri acide;


mai bazice decAt aminele primare alifatice.

433.

434.

435.

436.

437.

Acetofenona poate reac{iona cu:


l. acidul cianhidric formAnd cianhidrina;
2. hidrogen, in prezenla catalizatorilor, rezult6nd alcool benzilic;
3. acid azotic, in prezenla acidului sulfuric, oblindndu-se m-nitroacetofenona;
4. cu reactiv Tollens formA nd acid benzoic.
Prin adilia apei la fenilacetilendreztiltd:

1.
2.
3.
4.

feniletanal;
acetofenona;

alcool 1-fenilvinilic;
fenil-metil cetona.
Referitor la fenol sunt corecte afirma{iile:
1. se obline din gudroanele de la distilarea cdrbunilor de pdmAnt;
2. are caracter acid mai slab decAt acidul carbonic;
3. reac{ioneazd cu formaldehida atdt in mediu acid, cAt qi bazic;
4. nu este caustic.
in leglturd cu alcoolul benzilic sunt incorecte afirma{iile:
1. se obline prin hidroliza clorurii de benzoil;
2. este un alcool nesaturat;
3. se obline din fenol gi formaldehidd;
4. reac{ioneazd cu sodiu metalic.
Se gdsesc sub formd de izomeri sterici:
l. 2-clorbutanul;

2.
3.
4.

438.

2-clor-1-pentena;
1-clor-1-pentena;
3-clorpentanul.
Formaldehida se ob{ine prin:
l. oxidarea par-{iald a metanului;
2. dehidrogenarea metanolului;
3. oxidarea cataliticb a metanolului;

439.

Pot

4.

1.
2.
3.
4.

440.

441.

442.

443.

hidroliza clorurii de metil.


cAt gi catalitic:

fi clorurate atdt fotochimic,


benzenul;

toluenul;
propena;

ciclohexanul.

Sunt reversibile urmdtoarele reac{ii:

l
2.
3,
4.

hidroliza bazicd, a esterilor;


hidroliza acidS a esterilor;
hidroliza deriva{ilor trihalogena{i geminali;

3.
4.

esterificareadirectS;

3.
4.

hidroliza p-aminofeniltriclor metanului;


nitrarea acidului benzoic qi reducerea grupei nitro.

ionizarea acizilor carboxilici in solu{ie apoasd.


Sunt corecte afirma{iile:
l. 1,2-etandiolul se poate obline prin hidroliza grdsimilor;
2. glicolul rezultd prin condensarea aldolicd a formaldehidei;
3. glicolul este stabil la oxidare;
4. glicolul se poate obline prin hidroliza oxidului de etend.
Sunt reac{ii catalizate de acizi:.
1. alchilarea izobutanului cu izobutena:
2. acilarea Friedel-Crafts;
halogenarea arenelor la nucleu.
Acidul p-aminobenzoic se poate obJine prin:
1. reducerea acidului p-nitrobenzoic;
2. oxidarea p-aminobenzaldehidei;

rd!.!'

Mr's"

Sunt acizi mai slabi decdt acidul acetic:

1.
2.
3.
4.

acidul formic;
acidul sulfuric;
acidul malonic in prima treaptd de ionizare;
acidul izovalerianic.
Butanona se obline prin:
1. adifia apei la 1-butinS;
2. adilia apei la 2-butin6;
3. hidroliza 2,2-diclorbutanului;

4. oxidarea blAndd a sec-butanolului.


La hidrogenarea hidrocarburilor se pot obline:
1.
2.
3.
4.

'd-

&-$.

Se

cicloalcani;
alchene;

alcani;
diene.

pot obline atdt prin reac{ie Friedel-Crafts cdt 9i prin adi{ia apei la o alchin6:

1. fenilacetona;
2. benzaldehida;
3. benzofenona,
4. acetofenona.

.\lcoolulp-hidroxibenzilicpoatereac{ionacu:
1. hidroxidul de sodiu;

2."

!&rirt

c5,l

rS:

ufl.

.fi

{5r

acetatul de sodiu;
acidul acetic;
carbonatul acid de sodiu.
Se pot obline direct din hidrocarburi aromatice prin sulfonare gi topire alca1in6:

3.
4.

1. B-naftolul;
2. 1,3-dihidroxibenzenul;
3. p-crezolul;
4. hidrochinona.
Glucoza, spre deosebire de fructozd:
1. are o grupare carbonil de tip aldehidic;
2. se poate esterifica cu clorura de acetil;
3. poate decolora apa de brom;
4. este o substanld solid6.
-\u in structura 1or doua inele benzenice :
1. antrachinona;

2.
3.
4.

dibenzilidenciclohexanona;
difenilmetanul;
tetralina.

Compugii care prin reducere formeazd aceeaqi aminb sunt:


1. N-benzil-acetamida;
2. produsul de condensare (cu eliminare de apb) al benzilaminei cu acetaldehida;
3. N-benzoil-etilamina;
4. N-fenil-propionamida.
in legaturd cu acidul antranilic sunt corecte afirmafiile:
1. este o substanlb solid6, solubild in ap6;
2. se obline prin sulfonarea anilinei;

3.
4.

are caracter amfoter;

se obline prin oxidarea o-toluidinei cu K2Cr2Or $i HzSO+.


Fibrele artificiale de celulozd avAnd aceeagi compozilie chimica cu a celulozei se oblin prin:
filarea intr-o baie de HzSO+ a xantogenatului de celuloz[;
filarea uscatd a aceta{ilor de celulozd dizolva{i in aceton6;
hlarea in baie de acid acetic a solu{iei de celulozi in reactiv Schweitzer;
filarea nitra{ilor de celulozd intr-o solu{ie de acid azotic Ai acid sulfuric.

1.
2.
3.
4.

455.

Hexozele naturale izomere cu compozitia CoHrzOo pot diferi prin:


1. numdrul de atomi de carbon asimetrici;

2.
3.
4.

456.

numbrul de grupdri OH secundare;


configura{ia atomului de C asimetric rezultat prin ciclizare;
sensul de rota{ie a planului luminii polanzale cu pdstrarea mdrimii rotaliei specifice.
reac{ii
se poate forma un derivat dihalogenat geminal:
in care din
1. CH3- CH: 9- CHe + HCI ---->
I

CI

2. C2H2+2HCl+

457.

C: CH + 2HBr ---->

3.

CH3- CHZ-

4.

CH5CH:CH-CH3+

hv

212 ---'>

Afirmaliile corecte in legdturd cu acilarea aminelor sunt:


1. prin acilare cregte solubilitatea aminei;

2.
3.
4.

458.

reac{ia de acilare a aminelor este o reaclie de substitulie;


prin acilare se intensificb caracterul bazic al aminei;
produqii de acilare ai anilinei sunt solizi.
Acidul 2,2-diclor-propionic se poate obline prin:
l. oxidarea 2,2-diclor-4-fenil-butanului cu KMnOa $i HzSO+;
2. aditia dubld de HCI la vnll acetilend, urmatd de oxidare cu KzCrzOz qi HzSoa;

3.
4.

459.

clorurarea fotochimic6 a acidului propionic;


reac{ia PCls cu acidul piruvic (ceto-propionic)'

Compusul
COOH

1,
\_/ V-o"
Noz
poate

460,

fi obiinut

Prin:
nitrarea acidului ftalic;
oxidarea cr-nitro-naftalinei;
oxidarea alcoolului 2-metil-3-nitro-benzilic;
oxidarea alcoolului 3-nitro-o-hidroxi-benzilic'
Se formeazd o noud legdturd C - N in reacliile:
1. CH3- CHz- N+H3lcl- + NH3 ---->

1.
2.
3.
4.

i+
+O

2.

CH3-COH+-COONH4

3.

CH3-

CH
I

cHg
.

461.

462.

C6H5-NH-

Cl +

NfN --->

CH3 +

CH3- Cl

-'>

Esterii cu formula moleculard CeHleO2 prin hidrolizdbazicdin exces de NaOH, pot forma:
1. fenol 9i ProPionat de sodiu;

2.
3.
4.

benzoat de sodiu 9i etanol;


fenil-acetat de sodiu qi metoxid de sodiu;
sarea de sodiu a para-crezolului 9i acetat de sodiu'
Sulfatul acid de dodecil:
1. se obline prin sulfonarea decanului;
2. prin neutralizarc ctNaOH genereazdun detergent cationic;
3. se obline prin sulfonarea dodecanului;
4. este un acid mai tare decAt acidul benzoic'

-.i.-1 g de dipeptid degajd prin tratare cu HONO 2,24 | gaz qt formeazd o anumitd cantitate de
,"-.,:,s de reac{ie principal. Aceastd cantitate de produs consum5 la neutralizare 0,5 I dintr-o solu{ie de
, -:i 0.4 M. Dipeptidul poate fi:

1.
2.
3.
4.

asparagil-alanina;

3.
4.

cianura de sodiu;

glutamil-glicina;
acidulalanil-asparagic;
acidul asparagil-glutamic.
Leaclioneazd cu dietil-amina:
1. fenoxidul de sodiu;
2. bromura de te(butil;
clorura de izobutil.

?:n hidrolizS, in prezen{a unui exces de NaOH, esterii

cu formula moleculard CrHsOz pot forma:


benzoat de sodiu gi metoxid de sodiu;
formiat de sodiu qi alcool benzilic;
p-cresol gi formiat de sodiu;
fenoxid de sodiu gi acetat de sodiu.
Sunt incorecte afirma{iile:
L aminele primare aromatice au bazicitatea mai mare decdt amoniacul;
2. nitratul de etil gi nitroetanul sunt identici;
3. hansformarea anilinei in clorhidrat determind o cregtere a masei moleculare a anilinei cu

1.
2.
3.
4.

rgg,20/o;

4.

anilina

se

ob{ine din clorbenzen qi NH3.

ln cadrul formulei moleculare C+HIO:


1. pot exista 5 eteri aciclici (inclusiv izomeri de configuralie);

2.
3.
4.

poate exista un alcool ter[iar;


pot exista 3 eteri ciclici care se oblin prin reaclia: alchenb
pot exista 3 compugi carbonilici.
Sunt corecte formulele:

l.

un'1

**;

--,.

2.
3.
4.

t/zOz (Ag, 250"C);

(coo)z(NH:)z;
CH3(COO)2Na2;
(COO)zCaz;

(COO)2Mg.

Pnn oxidarea b16ndd, cu KMnOain solulie apoasd neutr6, a acidului 1,3-butadien-1-carboxilic se


:"'te obline un compus care:
l. este un acid aldonic;
2. este solubil in api cu ionizare;
3. este mai slab acid decat HzSO+;
4. prin alchilare cu CH3 - OSO3H fonneazdun ester tetrametilat.
Afirma{ii corecte sunt:
1. A moli de etend consumd la oxidare Vr ml dintr-o solu{ie de KMnO+ slab bazic6, iar A
moli de acetilend consumd Vz din aceastb solulie. Raportul Y1N2: ll4;
2. hidrocarbura care formeazd prin oxidare cu KzCrzOz gi H2SOa numai butandiond gi
acid metil-malonic nu prezintd izomerie geometricd;
3. pentru oxidarea unui mol de acetilend qi a unui mol de vinil-acetilenb este necesar
acelagi volum de solu{ie slab bazicd de KMnO+ 0,5N;
4. hidrocarbura care prezintd 3 izomeri geometrici gi formeazd prin oxidare cu K2Cr2O7
$i HzSO+ numai acid benzoic qi acid dimetil-malonic este 1,5-difenil-3,3-dimetil-1,4pentadiena.
Pentru a obline m-nitro-trifenil-metan se poate face:
l. alchilarea difenil-metanului cu clor-benzen, urmatd de nitrare,
2. alchilarea nitro-benzenului cu difenil-clor-metan;
3. alchilarea difenil-metanului cu clorurd de (m-nitro)-benzil;
4. alchilarea benzenului cu m-nitro-difenil-clor-metan.

472.

ionici, solubili in apd, in reac{iile:


-NHr + HzSO+ -+
HrN - CeHa - NH, + CH: - Cl -+
OzN - CoH+ - NH, + HzSO+ -+
OzN - CoH+ - COOH + 6(H* + e-) -+
4'13. in \egirturir cuberza\dehida su\t aoreate afurrra\il\e.
t. se cbline prin hidrotiza clcrurii de benziliden in mediu bazic;
2. in urma reacliei cu C2H2 (raporl molar I : 1) formeazl w compus care reaclioneazd. cu
[Cu(NH3)2Cl];
3. se obline din alcoolul benzilic in condilii catalitice;
4. se obline prin reac{ia benzenului cu clorura de formil.
474. Sunt adevirate despre produsul de deshidratare a glicerinei afirma{iile:
1. prin oxidare bldndi fotmeazd acid 2,3-dihidroxipropanoic;
2. prin oxidare energicd forrmeazd 3COr + 2HzO;
3. prin hidrogenare totala formeaz6 propanol;
4. se poate obline prin condensarea crotonicd a formaldehidei cu acetaldehda.
475. Se folosegte sulfat de cupru in mediu bazic pentru:
1. identificareacompugilorreducdtori;
2. identificarea glicerinei;
3. identificareaproteinelor;
4. identificarea fenolilor.
476. Sunt corecte afirma{iile:
l. sulfalii acizi de alchil rezulta din reac{a aminelor cu acidul sulfuric;
2. formula moleculard -(C6HeO5S2Naf corespunde xantogenatului de celulozd;
3. glucoza se reduce la acid gluconic;
4. izobutiramida se poate obline prin amonolizaizobttiratului de butil.
477. Nu se oxideazd cu dicromat de potasiu qi acid sulfuric:
1. glicerina;
2. acidul oleic;
3. 2-metil-3-pentanolul;
Se formeazd compugi

l.
2.
3.
4.

CoHs

4.

478,

479.

480.

Care din compuqii hidroxilici de mai jos nu pot


1. (CH3)3COH

2.
3.
4.

fi ob{inu{i prin

reducerea compugilor carbonilici:

(CH3)2C(OH)CrH'
CsHsOH
CoHs - C(CH3)2OH

Aldehidele pot fi oxidate cu:


1. dicromat de potasiu + acid sulfuric;
2. reactiv Tollens;
3. petmanganat de potasiu + acid sulfuric;
4. reactiv Fehling
Care dipeptide nu pot apare la hidroliza glicil-u-a1ani1-valil-serinei:
1. glicil-serina;
2. o-alanil-serina;

3.
4.

481.

ter-{butano1ul.

glicil-valina;
cr-alanil-valina.
Sunt reaclii Friedel-Crafts:
1. clorura acidd a acidului m-metilbenzotc * benzen;
2. benzen * cloruri de izoProPionil;
3. benzen * clorurd de izoProPil;
4. clorciclohexan * fenoxid de sodiu.

lrx:

im.i

;n{i*

Atomii de carbon hibridizali sp pot fi:

1.
2.
3.
4.

terliari;
primari;
nulari.
Acetilarea etanolului se realizeazd prin:
1. etanol + acid acetic;
2. etanol + cloruri de acetil;
3. etanol + anhidrida acetic6;
4. etanol * acetat de propil.
Prezintdstereoizomeri:
1. 3-nitro-4'-dimetilamino-difenilhidroximetanul;
2. p-hidroxi-benziliden-acetofenona;
3. P-secbutil-anilina;

r#'5 \u

d'nir

cuaternari;

4.

1.
2.
3.
4.

',,r4*

ur,l*.

La propend

1.
2.
3.
4.
\'a

J,'r

*'*

reacfia cu benzenul (AlCl:);


reaciia cu amoniacul;
reac(ia cu alcoxizi;

hidroliza.
pot adiliona:

se

HBr;
Oz,

Clz,
CoHo.

avea acelagi numdr de stereoizomeri ca B-glucopiranoza:

.
2.
3.
4.
1

;'rt'n

1,2-diclorciclohexena.

sunt posibile reacJiile:


1. fenoxid de Na * etanol;
2. fenoxid de K + aP6;
3. etanoat de Na +o-crezol;
4. fenoxid de K + acid formic.
Reac{ii comune clorurii de acetil 9i clorurii de metil sunt:

,3,4-triacetilglucoza;

1.,2,3,4-telraacetilglucoza;

I,2,3,6-tetraacetilglucoza;
1,2,3,4,6-pentametilglucoza.

Spre deosebire de metoxidul de sodiu, fenoxidul de sodiu:

1.
2.
3.
4.

reac{ioneazd cu formaldehida;
poate exista in soluJie aPoasS;
se poate obline prin tratarea fenolului cu NaOH;
este un compus ionic.
-{miloza, spre deosebire de amilopectind:
1. are o structuri filiformd;
2. este solubild in ap6 cald6;
3. con{ine resturi de o-glucozd legate numai in pozitriile 1-4;
4. prin hidrolizd acidd sau enzimaticd total6 conduce numai la o-glucozd.

Referitor la alchenele cu formula moleculard CoHrz sunt corecte afirma{iile:


1. existd numai doud alchene care folosesc pentru un mol din fiecare un litru de solu{ie
de KzCrzOr 1 molar la oxidare;
2. numai doud alchene formeazd CO2 gi apd prin oxidare cu K2Cr2O7 (HzSO+);

3.
4.

o singurd alchend necesitd un volum minim de solu{ie oxidantb de KzCrzOz (HzSO+);


doud alchene formeazd la oxidare aldehide i acizi carboxilici.

492.

Sunt izomeri Z:

1.

BrrtC:
1,t
Cl

3.

r'C:

v1.z

,/Cl
C

\p
7H

\ cHzct

2.

4.

HgCr
'"\

g/

\,-\J

n
-

H3C..
'C:
14/

CH2CI

ct

,/ Bt
C
\Ct

493.

N-benzil-N-fenil-benzamida se poate obline prin:


1. N-benzoilarea fenil-benzilaminei;
2. reactia N-benzoil-benzilaminei cu clorurd de fenil;
3. N-alchilarea cu clorurd de benzil a benzanilidei;
4. reac{ia benzamidei la gruparea - NHz cu clorurd de fenil, urmatd de N-alchilarea cu
clorurd de benzil.

494.

Etinil-vinil-cetona poate reacliona cu:

1. HzO;
2. Hz,
3. Clz,
4. Na.
495.

Sunt proteine globulare:

L
2.
3.
4.

albuminele;
hemoglobina;
globulinele;
gluteinele.

496.

Reac{ioneazd cu KOH:

497.

Prezinti izomerie geometricd:


1. poliizoprenul;
2. 3-clor-propena;
3. acidul crotonic;
4. acidul izopropilidenacetic.
Reac{ioneazd cu acidul azotic:
1. fenolii;
2. alcoolii;

498.

1. vinilacetatul de etil;
2. valina;
3. benzoatul de fenil;
4. cr-naftolul.

3.
4.

499.

alchenele.
Sunt corecte afirmafiile:
1. hexacloretanul poate rentltadin etan + 3 Clz,

2.

s00.

arenele;

reaclia xantoproteicd a proteinelor are loc la tratarea unei proteine cu acid azotic
concentrat cu formare de nitra{i, colora{i in galben;
3. glicil-o-alanina qi crr-alanil-glicina sunt identice;
4. oleopalmitostearina igi pierde asimetria moleculard prin hidrogenare.
Sunt reac{ii de hidrolizd:
1. acid formic * apd ++ ion formiat + H3O*;
2. zaharoz\. * apd - o-glucozd + B-fructozS;
3. dietilamind * apd.-+ hidroxid de dietilamoniu;
4. seril-lizind * apd --+ serinS + lizind.

{illi

ffiilli

l;re

rillft:

1.
2.
3.
4.

nonan-decan;
decan-dodecan;
undecan-dodecan;

decan-eicosan.
*.--etilena este solubili in apd deoarece are:
o moleculd simetricS;
doi atomi de carbon;

:xlllilll ll

{frlliq

din perechile de mai jos sunt alcatuite din omologi:

1.
2.
3.
4.

doi atomi de hidrogen;


legbturi C-H Polatizale.
care din amestecurile urmdtoare reac{ioneazdHCl:

1.
2.
3.
4.

etanol, proPind, metan, izobutenb;


propen6, propinS, benzen, izobutend;
metan, propend, ProPind, ProPanol;
etanol, propinS, propen6, izobutend, propanol.
?.eteritor la acetanilidd sunt corecte afirma{iile:
1. este o amind aromaticd acilat6;
2. se obline prin reac{ia anilinei cu acidul acetic;
3. este un compus solid;

4.

este un derivat funclional al anilinei.

ilrre din compuqii de mai jos nu reac{ioneazb cu acidul acetic:


1. KCN;

rnirl$', Slnt

2.
3.
4.

CoHsONa;
C2H5ONa;

1.
2.
3.
4.

amidele sunt substanle neutre;

HCOONa.
corecte afirma{iile:

ifflll*

formula fenilacetonitrilului este C6H5 - CN;


prin reducerea nitrililor se obtin amine;
poliacrilonitrilul are formula -[CHz : CH - CN]-".
F.c parte din clasa proteinelor globulare:

$lttlli

hemoglobina;
keratina;
albuminele;
colagenul.
?rezintd patru stereoizomeri:

{,rti{r

1.
2.
3.
4.

l
2.
3.
4.

\romii

,4.

.
2.
3.
4.

S'.urt corecte

l.
2.
3.
4.

'

1,3-dicloro-1-butena;

2,3-butandiolul.

de carbon hibridiza{i sp pot


I

rr

4-metil-2-hexena;
2,4-hexandiolul;

te4iari;
primari;
nulari.
afirmafiile:
compugii organici au predominant legdturi ionice;
hexena are 3 izomeri de pozilie;
formulei moleculare C+HqBr ii corespund 3 izomeri;
toluenul decoloreazd solu{ia violetd de KMnOa.

R.eaclioneaza cu magneziu:

1.
2.
3.
4.

fi:

cuatemari;

acetilena;

valina;
acidul o-aminoglutaric;
acidul formic.

512,

Prezintd stereoizomerr:
1. 1-clor-1-butena;

2.
3.
4.

513.

515.

516.

2,4-hexadiena;

glicerina.

Care din urmdtorii compuqi carbonilici nu se pot ob{ine prin reaclie Kucerov:
1. acetaldehida;
2. benzaldehida;

3.
4.

Sl4.

3-clor-2-butanolul;

acetona;

formaldehida.

Referitor la oxidarea alchenelor cu KMnOa (in prezenla H2O

l.
2.
3.
4.

NazCO:) sunt corecte afirmaJiile:

se formeazd dioli;
se dePune un PreciPitat brun;
se decoloreazd solu{ia de KMnO+;
se formeazb acizi carboxilici.

Se poate obline toluen Prin:

1.
2.
3.
4.

decarboxilarea acidului fenilacetic;

1.
2.
3.
4.

se obline prin hidroliza clorurii de benzoil;


este un alcool nesaturat;
se obline din fenol qi formaldehidd;

hidroliza clorurii de fenilmagnezit;


alchilarea benzenului cu clorurd de metil/AlCl:;

trimerizatea ProPinei.
Referitor la alcoolul benzilic nu sunt corecte afirma{iile:

reactioneazd cu Na'

517.

Reaclii comune aldehidelor 9i cetonelor sunt:


1. adi{ia de hidrogen;
2. adilia de HCN;
3. condensarea crotonicd;
4. condensarea cu compuqi aromatici.

518.

Se formeazd legbturi amidice

519.

9i

in reac{iile:
+
1. o-toluidind clorurd de benzoil;
2. acid cr-aminoacetic + anhidridd acetic6;
3. incllzireacianatului de amoniu;
4. clorurd de alil + NH3.
Din clorurd de benzoil gi substanle organice sau anorganice se oblin:
1. benzoatul de fenil;
2. benzanilida;

3.
4.

520.

521.

522.

benzamida;
benzofenona.
poate
obline din amoniac
Valina se

1.
2.
3.
4.

Ai:

acid2-clorProPionic;
acidZ-cTorizovalerianic;
acid 3-clorbutanoic,
acid 2-clor-3-metilbutanoic.
Referitor la glucozd sunt corecte afirma{iile:
1. prin fermentare fotmeazd alcool etilic;

2.
3.
4.

apare in sAnge;

reaclioneazd cu solu{ia Fehling cu formarea unui precipitat roqu de oxid cupros;


are func{iunea carbonil de tip aldehidic.
Referitor la uree sunt corecte afirma{iile:
1. se obiine prin incdlzirea cianatului de amoniu;
2. este diamida acidului carbonic;
3. prin hidrolizdbazicd sau acidd se descompune in CO2 9i amoniac,
4. se gbseqte in urinS'

l -:::.r

-:

ob{inerea butadienei se pot folosi reacliile:


1. deshidratarea cu acid fosforic a 1,4-butandiolului;
2. deshidratarea qi dehidrogenarea simultand a etanolului;
3. dehidrogenarea cataliticd a n-butanului;
L adi{ia hidrogenului la vinilacetilend in prezen{d de paladiu otrdvit cu sdruri de plumb.
dintre compugii urmdtori au caracter reducdtor:

1. hidrochinona;
2. glucoza;
3. pirogalolul;
1. acidul oxalic.

! *-r tienvali func{ionali ai acizllor carboxilici:

1.
2.
3.
1.

esterii;

anhidridele acide;

nitrilii;
clorurile acide.

,-,-rieD!a legatr-rilor de hidrogen intermoleculare in cazul acizilor carboxilici este indicati de:
f. insolubilitatea in apb a acizilor superiori;
2. determindrile maselor moleculare ale acizlTor;
3. schimbarea culorii indicatorilor de pH, in prezen{a acizllor carboxilici;
4. punctele de fierbere ridicate ale acizilor cartoxilici.

- - rlusul unndtor:

CHr-

"t

CH

'l-

CHU

cHg

i.
2.
3.

CH

CH3

OH

poate forma legdturi de hidrogen cu metanolul,


este o molecula chirala;
este alcoolulrezdtat prin reducerea-hidrogenarea produsului de condensare crotonicd

a doud molecule de acetond;


produsul ob{inut prin deshidratare prezintd izomerie geometricd.
adevdrate afirmafiile:

4.

: -rt

1.
2.
3.
4.

hexitolul are doud mezoforme,


glicerina reac{ioneazd cu acidul azotic1,
acidul benzoic sublimeazi;
atomul de carbon din nitrilul acidului formic este te{iar, hibridizat sp.
-1- - :,celagi con{inut in azot'.

1. CH:-O-CH2-CHz-NOzl
2. 3-nitropropanolul;
3. nitratul de propil;
1. alanina.

?;,, iuca rol de grupdri prostetice in proteide:

H,

1.
2.
3.
4.

aminoaciziidicarboxilici;
acidul fosforic;

3.
4.

CO2 + H2O;

peptidele;
zaharidele.
O-Na' nu poate reac{iona cu:
1. clorura de acetil;
2. CHzO;

metanolul.
--:rdrocarbura C6Hs care la oxidare formeazi acid acetic qi acid dicetobutiric qi adilioneazd 2 moli
3:; 1a un mol de hidrocarburd conJine:
l. doi atomi de carbon terJiari;
2. doi atomi de carbon cutemari;
3. doi atomi de carbon primari;
4. patru atomi de carbon hibridiza{i sp2.

s33.

Reac{ioneazd cu NaOH:

1.
2.
3.
4.

534.

cisteina;
celuloza.

Substanlele cu acelagi con{inut de oxigen sunt:

1.
2.
3.
4.

5J5.

fenilacetatul de metil;
fenolul;

fenil-metil-eterul (anisolul) qi formiatul de metil;


etil-vinileterul qi metil-1-propenileterul;
etil-benzileterul qi acetatul de fenil;
acetatul de l-propenil gi formiatul de 1-butenil.

Afirmalii corecte sunt:

l.

formula de perspectivd a p-fiuctozei este:

HO-CH"g-

OH

HO

OH

IT

2.
3.
4.

536.

KMnO+ in mediu acid oxideazd, glucoza la acid gluconic;


la hidroliza proteinelor nu se formeazdfl-alanind
glicogenul este un polizaharid constituit din resturi de B-glucozd;
Se formeaza acizi carboxilici prin:
1. oxidarea cu agenti oxidanti a aldehidelor;
2. hidroliza bazica a derivatilor trihalogenati geminali;

3.
4.

537.

oxidarea energica a alcoolilor;


oxidarea fenolilor.

Se obline benzoat de sodiu din acid benzoic ai:

l.
2.
3.
4.

cianurd de sodiu;

NaCl;
acetat de sodiu;
benzensulfonat de sodiu.

C: C din diverqi compugi nesaturali


1. acid iodhidric;
2. H2
3. HzO;
4. benzen.

538.

La legdturi duble

539.

Se formeazd compugi cu legdturi ionice

1.
2.
3.
4.

540.

541.

se

pot adiliona:

in reac{iile:
acid p-aminobenzoic * acid clorhidric;
acetilend * sodiu metalic;
acid acetic + bicarbonat de sodiu;
clorurd de metil * amoniac (raport molar 1:1).

Izomeri de funcliune ai acidului antranilic (acid o-aminobenzoic) pot fi:


L acid 4-aminobenzoic;
2. p-nitrotoluenul;
3. acidulmeta-aminobenzoic;
4. fenil-nitrometanul.
Care dintre reacjiile chimice reprezentate prin ecua{iile de mai jos sunt corecte?
1. CH3-CH(CI)-CH: + HOH -+ CH3-CHz-CH: + HOCI
2. CH3-CH2-CI + HOH -+ CH3-CH2-OH + HCl
3. CH3-CH:Q + HCN -+ CH3-CH2-OCN

4.

C2H5-C1+ HOH

C2H5-OH + HCI

- : renzenul nu poate participa la:


i. o reac{ie Friedel_Crafts;
2. dehidrohalogenare;
3. o reacJie fotochimici;

-.

-1. polimerizare.

edevdrate afirma{iile:

1. acetalii sunt deriva{i func{ionali ai aldehidelor;


2. benzamida nu are caracter acid;
3' 1,2,3-triclorpropanul se ob{ine din clorura de alil printr-o
de adilie a clorului;
4. prin fermentatia acetica a etanorului se formeara acid reac{ie
acetic.

_
r:-::ratii

l::l:u

false in leg6turd cu 1,2,3_trimetilfructoza sunt:

1. dd testul Fehling pozitiv;


2. se condense az6 ctt glucoza formdnd trimetilzaharoza;
3 nu poate exista sub formd piranozicd;
4. are cinci carboni asimetricl in molecula.

a forma un dipeptid izomer cu

1. valina;
2. glicil-glicina;
3. serina;
4. acidul asparagic.

glutamil-glicina, alanina trebuie sd se condenseze cu:

r-::rneie secundare se
oblin prin:
1. reducereaamidelorN_substituite;

2.
3.
4.

reducerea nitroderiva{ilor secundari;

hidroliza amidelorN,N_disubstituite;

reducerea amidelor N,N_disubstituite.


J- :orrneazd o noud legdturd C C in reacfiile:
-

1 %Hs- oH + cH3- cr n9s

CZHS- NH-CH3 + CH3- Ct --->

3. CH3- CO-CH3 + CH3-MgCt


4.

+ ncs;
- (%H7o/:3*,"\

r--:rnagii false

'
2.
3.
4'
1

l'-

sunt:

-->

_-__>

OH

reac{ia xantoproteicd servegte la recunoagterea


xantogenatului de celulozd;

acidul valerianic intrd in constitu{ia gr'dsimilor

o N,N-diarchilamida se obline prin ac*ilarea


"u7"rur";
tenil-dimetitaminei;

nitrilii, ca gi acizii carboxilici iunt compugi cu grupare


func{ionald trivalentd.
mol de amestec echimolecular al aminelo, .r, for-rrl"
CrH;N,

1'
2.
3'
4.

utiltzeazd'2,2s moli cH3cl penhu transformare atitatiin


sdruri cuatemare de amoniu;
conline l2g de carbon nular:
utilizeazd'0,75moli de cloruia de benzoil la transformarea
in monoamide;
reac{ioneazd cu lmol de HCl.
Ptrt exista ca amfioni:
l. acidul antranilic (acid o_aminobenzoic);
2. clorura de difenilamoniu;
3. glicina;
4. clorura de benzendiazoniu.
Ret-eritor la eicosan sunt corecte afirma{iile:
1. conJine in moleculd l0 atomi de carbon;
2. se dizolvd in cloroform;
3. se dizolvd in apd;
4. con{ine 20 atomj de carbon in moleculd.

552.

553.

554.

555.

556.

se poate obline din:


amoniac qi P-cloranilind;
Fe, HCI 9i P-nitroanilinS;

Para-fenilendiamina

1.
2.
3.
4.

H2 qi

p-nitrobenzonitril;

Fe, HCI gi p-nitroacetanilidd, urmatd de hidrolizS'


Se pot sintetiza direct din toluen:

1.
2.
3.
4.

bromura de benzil;
iodura de benzil;
clorura de benzil;
fluorura de benzil.
Sunt posibile reac{iile:
1. fenoxid de sodiu * metanol;
2. fenol + metoxid de sodiu;
3. fenol + metanol;
4. fenol + acetilurd de sodiu.
Trimetilamina poate fi sintetizatd plecAnd de la:
1. bromurd de metil;
2. metilaminS;
3. bromhidrat de dimetilaminS;
4. clorurd de trimetilamoniu'
Se pot obline printr-o reac{ie de acilare Friedel-Crafts:

557.

558.

559.

560.

561.

SGZ.

1.
2.
3.
4.

benzofenona;
acetofenona;

benzil-fenil-cetona;

benzaldehida.
Nu reac{ioneazd crt KMnO+ in mediu acid:

1.
2.
3.
4.

acidul oleic;
acidul formic;
acidul oxalic;
acidul Palmitic.
Referitor la sulfatul acid de izopropil sunt corecte afirma{iile:
1. rezuJtd prin adilia sulfitului acid de sodiu la propend;
2. este un acid mai tare decdt acidul 3-iod-propionic;
3. rezultd din propan 9i acid sulfuric;
4. degajb CO2 in reac\ia cu NaHCO:.

Acidul acetic reac{ioneazd cu:


1. Mg
2. MgO

3.
4.

MgCO3

MgClt

Rezultd amine alifatice terfiare prin:


1. tratarca cu amoniac a alcoolilor

2.
3.
4.

te(iari in raport molar

1:1;

hidroliza amidelor N,N-disubstituite;


reducerea nitroderivaJilor ter{iari;
reducerea amidelor N,N-disubstituite.
de nuclee aromatice condensate determinS:
numarului
Marirea
1. scdderea rezisten{ei fa{a de agen{ii oxidanli;
2. mdrirea uqurin{ei la hidrogenare;
3. mirirea reactivitAtii in reac{iile de adilie;
4. scbderea caracterului aromatic.
Proprieta{i comune ale acizilor carboxilici cu acizii anorganici sunt:

f.
2.
3.
4.

ionizarea in solu{ie aPoas6;


reac{ia cu metale;
reac{ia cu oxizi bazict;
reac{ia cu baze.

i::tritor la 1,3-butadiend

sunt corecte afirma{iile:

1. poate adi{iona clor sau brom;


2. poate adiliona hidrogen;
3. polimerizeazd;
4. copolimerizeazd,cttstiren,o-metilstirengiacrilonitril.

J-:r eritor la acidul 4-fenilbutanoic sunt corecte afi rma{iile

l.
2.
3.
4.

I -:tin

rezulti din benzen 9i anhidridi succinicd (AlCl:);

rezultd din benzen gi anhidridd maleicd, urmatd de hidrogenare;


clorura sa acidd conduce la tetralind printr-o reac{ie de tip Friedel-Crafts;
reaclioneazd cu KMnOa in mediu acid.
acelagi procent de azot:

1. nitratul de etil;
2. nitroetanul;
3. azotatul de etil amoniu;
4. nitritul de etil.

--- i.]mpugii organici pot prezenta trei stdri de hibridizare urmdtoarele elemente chimice:

1. clor;
2. azot;
3. oxigen;
4. carbon.

l:,ntLn in moleculd numai atomi de carbon hibridizali sp3:

i.
2.
3.
4.

ciclohexanul;

decalina;
polietena;
tetralina.
S .:rt corecte afirma{iile:

rrt

1. o-diclorbenzenul si p-diclorbenzenul sunt izomeri de pozi{ie;


2. oxidarea metanului cu o cantitate insuficientd de oxigin duce la coz;
3. adi{ia HCI la 1-pentend duce la 2-clorpentan;
4. oblinerea acetilurii de Ag este o reac{ie de adilie.

corecte afirma{iile:

1. oxidarea 1,3-dimetilbenzenului cu KMnOa gi H2SOa duce la acid tereftalic.


2' punctele de fierbere ale alcanilor depind de-numdrul atomilor de carton dim molecul6

3'
4'

qi de ramificarea catenei;

clorurarea fotochimicd a neopentanului conduce la un singur derivat


diclorurat;
la hidroliza acidd a acetatului de etil, deplasarea echilibrului in sensul form6rii
unei
cantitafi cdt mai mari de acid acetic se reiizeazdprin eliminarea continud
din amestec
a etanolului.

P':t'eritor la proteine sunt corecte afirma{iile urmdtoare, cu excep{ia:


l. proteinele globulare sunt solubile in apd qi solu{ii de electroliJi;
2. proteinele nu pot fi hidrolizate enzimitic;
3. prin hidroliza proteinelor rezurtd,un amestec de o-aminoacizi;
4. nucleoproteidele elibere azd prin scindare heteroliticd lipide.
\u pot fi componente metilenice in condensarea aldolicd sau crotonicd:
1. formaldehida
2. 2,2-dimeIll-propanalul

3.
4.

benzaldehida
acetofenona

Conlin atom de carbon asimetric:

1. cr-alanina
2. serina
3. lizina
4. glicina

573.

Legdturi eteric6 se intdlneqte in:


1. sulfat acid de metil
2. anisol
3. acetat de etil

574.

Prin tratarea bromurii de propil cu KCN rezultS:

4.

575.

576.

zaharozd,

l.
2.
3.
4.

nitrilul acidului butiric


cianuri de ProPil
butironitril
proPionitril
Se oblin nitrili din reacliile:

I. R-Cl+KCN;
2. R-COONH+(PzOs);
3. R-CONH2 (PrOr);
4. C2H2+HCN.

Sunt incorecte afirma{iile:


1. produsul oUlinut prin condensarea aldolicd dintre 2moli de compus C+HIO, care nu poate
primari;
componentimetilenica la condensarea crotonicd, are numai 4 atomi de carbon
poate
deshidrata;
nu
se
2. aldolul formaldehidei cu izobutanalul

3. 2 moli de alcool o-metilbenzilic


4.

s77.

578.

57g.

580.

fi

nu pot forma prin deshidratare intermoleculard

dimetil-dibenzil eterul;
p-dimetoxi-benzenul nu se ob{ine din reac{ia p-crezolatului de Na cu CH:I.

Pot forma legdturi de hidrogen intermoleculare:

1.
2.
3.
4.

etanolul;
acidul forrnic;
metanolul;
apa.
se poate obline din:
acetilend;

Clorura de vinil

1.
2.
3.
4.

alcool vinilic;
eten6;

policlorurd de vinil.
Referitor la oxidul de eten6 sunt corecte afirmaliile:
1. se ob{ine prin oxidarea etenei cu OzlAg;
2. prin hidrolizd formeazd etandiol;
3. cu etilamina fotmeazdN,N-di(B-hidroxietil)etilamina;
4. cu acid acetic formeazd acetat de B-hidroxietil'
Care din substan{ele de mai jos con{ine atomi de carbon in cele trei stdri de hibridizare:
1. acrilonitril;

2.
3.
4.

1,2-butadiend;

benzonitril;
nitrilul acidului crotonic'
581. Reaclioneazd cu NaOH:
1. acidul salicilic;
2. acidul naftionic;
3. sulfatul acid de neoPentil;
4. benzensulfonatul de sodiu'
gtiind
S82. Laanalizaunei substanle organice care conJine C, H gi Cl se oblin 6l,69CO2 qi 28,79 AgCl'apoi
cu
c6 raportul dintre atomii C:H: 1:1 qi cd prin tratarca substan{ei anaTizate cu Mg/eter anhidru,
fi:
analizatdpoate
primar,
substanla
alcool
CH2O urmatd de hidroliza produsului rezultat se obline un
1. o-clortoluen;
2. cloruri de P-tolil;
3. m-clorloluen;
4. clorurd de benzil.

S-rnt catalizate de acizi:

1. esterificareadirectd;
2. acilarea C6H6;
3. alchilarea izobutanului cu izobutend;
4. clorurarea cataliticd a toluenului.

l'';

reactrioneazd cuKMnOa in mediu acid:

;t

l.
2.
3.
4.

acidul
acidul
acidul
acidul

formic;
oleic;
oxalic;
palmitic.

corecte afirma{iile:

1. glicolul este cel mai simplu aminoacid;


2. acidul acrilic se poate obline prin succesiunea de reac{ii:
HC=.H
H,c:cH-cr

ofiffi-

H'C:CH-CN *ff-

-NH:

#ii

H,C:CH-C9SH
t

3.
4.

colagenul este o proteind globulard;


in N,N-dimetilformamidd to{i atomii de carbon sunt nulari.
-':,.teine cu strucfurb fibrilari sunt:
1. keratina;
2. colagenul;

3.
4.

fibroina;
gluteinele.

-: ti adilionate la formaldehida:

1. acetaldehida;
2. HCN;
3. fenolul;
4. acetona.

J: -:ritatea moleculei de acetilend explicd:


1. reac{ia de trimerizare;
2. solubilitatea ei in apd;

3.
4.

:-'lintor

l.

1a

reac{ia de oxidare;
formarea de acetiluri.
amidele acidului acetic cu formula moleculad C6Hr3ON sunt corecte afirma{iile:

1. existd o singurd structurd care are carbon asimetric;


2. existd o singurd structurd care con{ine 6 atomi de carbon primari;
3. prin reducerea acestora rez:ultd amine secundare gi te4iare;
4. prin hidroliza acestora pot rezulta amine primare, secundare gi te4iare.
este un produs de condensare crotonicd:

1. 3-fenil-acroleina;
2. 2-fenil-acroleina;
3. aldehida 3-fenil-crotonicd;
4. o-vinil-benzaldehida.

Sr' considerd

urmitoarea schemd de reac{ie:


+2 HI

e-.-b

-2HI

.\lchina a c.r ioi-uta moleculard

1. 1-hexina;
2. 2-hexina;
3. 3-hexina;
4. 3.3-dimetil-1-butina.

C6H10 este:

592.

Au acelaqi procent de clor ca gi hexaclorciclohexanul:


1. 3,3,3-triclorpropena;

2.
3.
4.

593.

1,2-dicloretena;
1,1,4,4-tetraclorbutena;

tetraclorciclobutena.

Reactivitatea mai mare a legdturii triple fa{a de legaflra dubl6 se poate ilusf,a din urmdtoarele reacJii:

1. adilia H2 (Ni);
2. adilia HCI la vinilacetilenS;
3. adi\ia Cl2;
4. adi{ia HCN.

594.

595.

596.

s91.

598.

599.

600.

601.

602.

Se pot benzoila:

l.
2.
3.
4.

benzenul;

trilenilamina;
glucoza;
fenil-metil-eterul.

Nu se pot vulcaniza'.
1. polistirenul;
2. copolimerul butadien-acrilonitrilic;
3. polipropena;
4. poliizoprenul.
Prin reaclia de substitulie fotochimicd din toluen qi clor rezull6;
l. o-clorloluen;
2. cloruri de benzil;
3. p-clortoluen;
4. clorurd de benziliden.
Se pot r,rrlcaniza:
1. polistirenul;
2. copolimerul butadien-acrilonitrilic;
3. polipropena;
4. poliizoprenul.
Referitor la nitrili sunt corecte afirma{iile:
1. se oblin din compugi halogenali gi cianurb de potasiu;
2. prin hidrolizd par{ial6 formeazd amide;
3. prin reducere trec in amine;
4. se pot ob{ine din sdruri de amoniu ale RCOOH in prezenla
in legdturd cu acidul antranilic sunt corecte afirma{iile:

1.
2.
3.
4.

este o substanld solidS;

1.
2.
3.
4.

carbonatul acid de sodiu;


cianura de sodiu;
fenolatul de sodiu;
nitratul de sodiu.

se obline

P2O5.

prin sulfonarea anilinei;

are caracter amfoter;

se obline prin oxidarea o-toluidinei cu KMnO4 (H2SO4).


Acidul fomic poate reac{iona cu:

in contradic{ie cu fotmula Kekuld a CoHo se gdsesc urmdtoarele date experimentale:


l. reac{ii de substitulie care decurg cu ugurin{d;
2. stabilitatea fa!6 de agen{ii oxidan{i caracteristici alchenelor;
3. lipsa tendin{ei de polimeizare;
4. adi{ia cataliticd a Hz.
Iodura de metil poate reac{iona cu:

1.
2.
3.
4.

KCN;
anilina;
fenoxidul de sodiu;
toluenul.

rnt corecte afirma{iile:


1. aminoacizii au caracter amfoter.
2. prin hidroliza partiald a proteinelor naturale rezdtdpeptide;
3. proteinele sunt produgi macromoleculari de tip poliamidic rezultali prin

policondensarea cr-aminoacizilor;
hemocianinele sau pigmen{ii respiratori sunt proteine care conlin cupru.
S -nt corecte afirma{iile:
1. amlloza dd cu iodul o colora{ie albastrd;

4.
2.

3.
4.

mdtasea acetat se obline prin tratarea celulozei cu un amestec de acid acetic


anhidridd aceticS;
xantogenatul de celulozd se obline din alcalicelulozi primari qi sulfurd de carbon;
pentru identificarea proteinelor se utilizeazd. reac{iile biuret qi xantoproteicd.

i.='c1ia de oxidare reprezintb procesul prin care:


1. se micgoreazd con{inutul de hidrogen dintr-o moleculd;
2. se schimbd natura unei func{iuni in sensul scdderii valenlei;
3. se introduce oxigen intr-o moleculd;
4. scade con{inutul de O al unei molecule qi concomitent cregte cel de H.
:.;=:jtor la glicerind sunt corecte afirma{iile:
1. are un atom de carbon asimetric;
2. are o funcliune alcool ter{iar;
3. are un punct de fierbere mai mic decdt etanolul;
-+. are o solubilitate in apd mai mare ca propanolul.
! ' r:itatea aminelor se constatd in reac{ia cu:

1, apd;
2. amoniac;
3. HCl;
L alcooxizi.

- - :-::n ie,edturi monocarbonilice

1,
I
j.

celuloza;
celobioza;
arnidonul;

-1.

zaharoza.

-- ::,:iiza RCONH

1,
2.
3.

-1.
.-

CoH+

aminoacid;

CONHR conduce la:

aminS;

acid;
aminocetond.

-: -- _urupdri prostetice:

1.
2.
3.
4.

i1ifl&il

resturi de gliceride;
resturi de zaharide;
resturi de acid fosforic;
aminoacizi liberi.
- --::iror la 2,2,4-trimetilpentan sunt corecte afirma{iile:
1. are 5 atomi de carbon primari;

j -:.r

).
3.

formeazd 2 alchene la dehidrogenare;

-1.

poate forma 4 deriva{i monoclorura{i.

'-orecte

1.
2.
3.
4.

se obline

prin alchilarea izobutanului cu izobutend in prezen{a HzSO+;

reac{iile:
C6H6 + C12 (AlCl3)
CoH: Cl + HCI,
CuHu + HNO3 (H2SO4)
CoHs - NOz + HzO;
C6H6 * CHICI (Alclj)
CoHs - CH: + HCl;
C6Ho + H2SO1
OSO3H + HzO.

-Cr,Hs

Ai

613.

Pentru a demonstra modul de eliminare a apei la esterificarea direct6, marcarea izotopicd se face:

l. cutuo;
2. cu'to;
3. la ester;
4. la alcool.

61.4.

Sunt esteri:

1. nitropropanul;
2. nitroglicerina;
3. acidul benzensulfonic;
4. sulfatul acid de etil.

615.

Pot prezenta izomeri de pozi{ie:

l.
2.
3.
4.

2-metilbutanul;
acidul tereftalic;
acidul oxalic;
2-pentena.

616.

Sunt corecte afirma{iile:


l. la tratare cu HNO2, anilina formeazd fenol;
2. la tratare cu HNO2, benzilamina formeazl. alcool benzilic;
3. aminele acilate prezintd" caracter bazic;
4. aminele acilate sunt amide N-substituite.

6t7.

Reacliile c e eviden{ia zd

618.

Izobutena:

1.
2.
3.
4.

car ac|erul b azic al ani linei sunt :


formareaN-acetilanilinei;
formarea CoHs -NH - CHO;
formarea unei sdri de diazoniu;
formarea clorhidratului de anilin6.

1. se obline prin hidrogenarea alchinei corespunzdtoare;


2. este un monomer vinilic;
3. prin oxidare cuK2Cr2O1lH2SO4 formeazd numai CO2 gi H2O;
4. se poate obline prin cracarea izopentanului.

619.

Acidul acetic se obline din acetaldehidd prin:


1. oxidarea cu sdruri complexe de Ag;
2. oxidare cuK2Cr2OTlHzSO+;
3. oxidare cu 02 din aer;

4.

620.

condensare crotonicS.

Sunt corecte afirma{iile:

1. anisolul se obline prin alchilarea fenolului cu dimetilsulfat;


2. difenileterul reazultddin reac{ia:c6H5oH + C6H5oH I4-^
+ H2So4
3. hidroliza deriva{ilor organomagnezieni este o reacfie de substitulie;
4. sulfilii de alchil sunt detergen{i cationici.

621.

622.

Sunt corecte afirma{iile:


1. atdt benzenul cAt gi fenolul se cupleazd cu sirurile de diazoniu;
2. benzenul cdt gi fenolul se clorureazd fotochimic;
3. metafenilendiamina se obline din acetanilidd;
4. N,N dietilanilina se aclleazd exclusiv la nucleu.
Pot forma amine prin reducere:

l.
2.
3.
4.

nitrobenzenul;
a-nitronaftalina;

nitrilii;
sdrurile de amoniu.

- -:rpusul C6H5NH

1.
2.
3.
4.

CO

CH3 este:

N fenil-acetamida;
acetanilina;
acetanilida;

metil-aminofenil-cetona.
--: corecte afirma{iile:
i. la hidroliza metil-vinil-eterului se obline acetaldehidd;
2. fenilacetatul de fenil gi benzoatul de benzil consumd la hidrolizd acelagi numdr de
moli de NaOH;
3. num6ru1 maxim de legdturi eterice din zaharozd este trei;
4. anionul alcoxid este o bazd mai slabd decdt HO
: :;:.ntd propriet5{i reducdtoare:
!

1.
2.
3.
4.
.-

acetofenona;

acidul oxalic;
N-metil formamida;
pirogalolul.

: ::-ntd stereoizomerie:
difenil etena;

1.
2.
3.
4.

cianhidrina benzaldehidei;
acidul B fenil acrilic;

cumenul.
*-,. .orecte afirma{iile:
1. prin oxidarea unui mol de 2 metil-2-butena cu o solutie acida de KrrnO+ se obtine
mol de acetona si I mol de acid acetic;
2. prin neutralizarea sulfatului acid de dodecil cu NaOH se obline un detergent cationic;
3, in cadrul formulei moleculare C4H8O poate exista un alcool ter-[iar;
1. acidul antranilic se obline prin oxidarea o-toluidinei cu K2Cr2O7 gi H2SOa.

--: .orecte afirmafiile:

1.

2.
3.
4.

prin trimerizare propina formeazd 1,3,5-trimetilbenzen;


prin autooxidareabenzaldehidei se formeazd acid benzoic;
adilia unui alcool la CzHz conduce la un eter vinilic;

prin adi{ia apei la vinil acetilend rezultd o aldehidd.


alcooli:
1. prin hidroliza epoxizilor;
2. prin hidroliza Ar - X;
3. prin hidroliza esterilor,
1. prin hidroliza eterilor.
:-:, :eac{ia CH: CH + CH2O rezllld,la raporl molar Il2:
1. 1,4 dihidroxivinilacetilena;
2. un dienol;
3. alcool alilic;
4. 1,4 dihidroxibutina-2.
! *rt corecte afirma{iile:
1. prin reac{ia alcoolului vinilic cu HCl rezultd clorurd de vinil;

- ::tin

2.

5Dtl"C

substanfa C din schema: ciclohexend+Clz 4


3-ciclohexilbenzen
3. clorura de vinil formeazd acrilonitril in reac{ia cu NaCN;
4. clorura de alil este un derivat halogenat reactiv.
Prezintd acelaqi con{inut de azot'.
L nitroetan,
2. hidroxi-amino-acetaldehida;
3. glicina;
4. N-metil-formamida.

A,

A+CoHo-+C+HCl, este

633.

Sunt corecte afirma{iile:

l.
2.
3'

634.

635.

636.

637.

638.

ionul alcooxid este o bazd,mai tare decAt HO-;


diolii_geminali, ca qi cei vicinali, sunt instabili;
atdt alcoolul benzilic cat gi cel alilic se oblin prin
hidroliza unui derivat halogenat
reactivitate crescutd;
4. glicerolul prezintdun atom de carbon asimetric.
Nu prezintd activitate optic6:

l. cisteina;
Z. alanina;
3. lizina;
4. glicina.

Sunt corecte afirma{iile:


1' sinteza acetatului de

vinil

se reahzeazd.in prezen{a acetatului

2- vinilacetilena are N.E.:3;


3. stearatul de Ca este insolubil in apd;
4. glicil_serina are caracter amfoter.

de zinc;

Sunt adevdrate afirma{iile:


l. acetalii sunt deriva{i funcJionali ai aldehidelor;
2. furfurolul dd reac{ie de culoare cu fenilamina;
3. 2-fenil-acroleina este produs de condensare crotonicd;
4' reac{ia xantoproteicd servegte la recunoagterea xantogenatului de celuloz6.
Sunt acizi dicarboxilici nesaturali, acizli:

1
2.
3.
4.

maleic;
oxalic;
fumaric;
oleic.

Reac(iile corecte sunt:


1.

%Hs-

CHO +

CH3

-->

CoHs- cH : cH _

CHO

o
Clz
_+

O
,O #.
z.

CHO

Hzo

CH2--ClH2 -CHO

0"
rr-

cH2- cHo

CH2-CH2-

CHO

a+ o''
Br

a. C6H5-CHO +
639.

CHZ-CHO---> C6H5_CH:CH_CH2_CHO

Sunt compugi ionici:

l.
2.
3.
4.

640.

CHr

acetiluramonosodicd;
etoxidul de sodiu;

naftoxidul de sodiu;

bromura de fenil.
Sunt corecte reac{iile:

1. CoHs - NH,*CI- + NaoH _+ C6H5OH + NH+CI


2. CoHs - CN + HCI -+ C6H5C1 + HCN
3. CoHs - COOH + HCI -+ C6H5COCI + H,O
4. C6H5NH3+CI- + NaOH _+ C6H5 _ NH, + NaCl * H,O

-se

din reacfiile de mat jos stnt posibile?

J::zltd

1. acid butiric + amoniac;


2. acid acetic + fenoxid de potasiu;
3. acid formic * magneziu;
4. acid oxalic + oxid de calciu.
o sfucturd amfionicd:

l.
2.
3.
4.
5

-rt

clorura de dietilamoniu;
valina in solu{ie apoasd;
fenoxidul de sodiu;
cisteina

lapH=7.

corecte afirmaliile:
1. amidonul tezrfltddin resturi de

cr glucopiran oz|,legateprin leglturi


hidroliza enzimatici transformi amidonul in aextrine;

2.
3.
4'

1,4 B-glicozidice;

enzima care hidrolizeaz1 celulozaeste prezentd in toate sucurile digestive;


fiecare rest de glucozd din molecula de celulozd poate fi acilat clu clorura

l-trrura de etiliden:
l. dd prin hidrolizd etanol;
2. dd prin hidroliza acid etanoic;
3. este un compus nesaturat;
4.
in reac{ia cu NH3 nu genereazd o amind secundard.
_
:"nt corecte

de acetil.

afirmaliile:
sulfalii de alchil gi esterii polietoxilaJi sunt detergen{i anionici;
rez'orcina (1,3-dihidroxibenzenul) se p."pura- prin topirea alcalin6
a acidului
m-benzendisulfonic;
3' reactivitatea fenolilor polihidroxilici este mai micd dec6t a fenolilor monohidroxilici;
4. gruparea hidroxil a fenolului nu se esterificd direct.
i:aclioneazd cu CH: - Cl:
1. etilamina;
2. izopropilamina;
3. acidulp-aminobenzoic;
4. trimetilamina.
S

l.
2'

Reaclioneazd cu metalele:
1. acidul acetic;

2.
3.
4.

alcoolul benzilic;
propina;
naftalina.

Sunt corecte afirmaliile:

L
2.
3.
4.

acidul fumaric, prin deshidratare, formeazd o anhidridd;


hidrolizabazicd, a benzoatului de izopropil este ireversibild;
nitroglicerina este un nitroderivat;
alchilarea toluidinei la gruparea
-NH2 este o reac{ie de substitu{ie.
\unt corecte afirmaJiile:
1. nitroglicerina este un nitroderivat al glicerolului;

2.
3.
4.

hidroliza enzimaticd a zaharozei genereazd cr-glucozd gi


B-fructozd;
oxidarea glucozei ra acid gluconic genereazd iaharurinvertit
B-glucoza la dizolvare trece in cr_glucozd
Sunt corecte afirma{iile:
1' adilia HCN la acetilend, ca gi dimerizarea sa, necesitd un catalizator
2. moleculele de alcool alilic se asociazl,prin legdturi de hidrogen comun
3. alchinele sunt izomere de func{ie cu ciiloalchenele;
4. lizina reac{i oneazd cu amoniacul.

651.

La pH neutru o solu{ie conlindnd aminoacizi monoaminomonocarboxilici cuprinde predominant:


f . ioni negativi;
2. molecule nepolare;

3.
4.

652.

6s3.

ioni pozitivi;
ioni bipolari (amfioni).
Afirmaliile corecte privind proteinele sunt:

1.
2.
3.
4.

conformalia lor nu este afectata de modificari de pH qi temperatura;


cu CuSO+,NaOH dau o colora{ie violet6;
prin ac{iunea agenlilor denaturanli, proteinele sunt degradate la aminoacizi;
proteinele globulare sunt solubile in solufii de electroli{i'
formulele de mai jos:
cu
in legdturi

l. CH3- CH

lV. CH3-CH(CH3)

CH3

-CH2.

'r

ll. CH3-CH-CH2-CH3

V.CH3-9-cHg
I

lll. CH3- CHZ-CH-CH3


Vll. CH3- CH.

vl. cH..cH3

"

eH3
I

Xl. CH3- CH2- C.

cHg

cHs
I
Xll.CH3-C-CH3
I

Vlll. CHe-CHr

"l

CH2'

cHg

tX.CH3-C-CH3

Xlll.CH3-CH-CHz-

X.-CHZ-CHZ-

cHg

sunt corecte afirmaliile:

.
2.
3.
4.

in II, IV, V, VI, VII, VilI, XI atomul de carbon ale un electron necuplat;
I, VII reprezinta izopropil; il, III - secbutil; IV, XIII - izobutil; v, xII - terfbutil;
VIII reprezinta propll; IX - izopropiliden; X - etilen; XI - ter{pentil;
I, VII reprerinia iiopropil; il,lII - izobutil; IV, XIil - terfbutil; VIII - propil;
izopropiliden; X - etilen; XI - terJpentil'
La alcani apar reac{ii de:
1. substitulie;
2. oxidare;
f

6s4.

3.
4.

dehidrogenare;
transpozilie.
intd\nesc in clasa a\canl\ot:

655.

Care drn reac\ii\e de mai 1os nu

656.

substituliel
polimerizare;
izomerizare;
adilie.
Prin incblzirea n-pentanului in prezent[ de AlCl: rezulta, doar:

657.

se

I.
2.
3.
4.

f. izoPentan;
2. pentan, izoPentan, Penten6;
3. neoPentan,
4. n-pentan, izopentan 9i neopentan'

Prin monoclorurarea izobutanului rezlult6'.


1. clorura de izobutil;
2. clorura de ter{butii;

3.
4.

1-clor-2-metilProPan;

2-clot-2-metilProPan.

L\

r-'4.

nrL

url

Se

pot ob{ine alcani prin:

1.
2.
3.
4.

cracare;

2.
3.
4.

izobutanul;
n-butanul;

decarboxilarea acizilor saturali;

hidroliza RMgX;

hidrogenare alchene, diene, alchine'


Care din alcanii de mai jos formeaz6 prin monobromurare un compus cu C*:
1. izoPentanul;

proPanul.

La barbotarea unui alcan gazos printr-o solu{ie de KMnO+

H2SOa:

l.seobservddecolorareasolu{ieidelavioletlaincolor;

tNi

rm,l

2.
3.
4.

culorii solujiei de la violet la incolor mai repede


se dePune un PreciPitat brun;
nu se observb nimic din cele afirmate mai sus'
Prin oxidarea incompletd a C}{a rezult6'.
1. CO2 + H2O;
2. CO + Hzl
se obsew6 trecerea

decAt la alchene;

3.
4.

Nzi
negru de fum.
Sunt corecte afirmaliile:

1.
2.
3.
4.

to{i atomii de carbon din alcani sunt hibridizali sp3;


doi termeni sunt izomeri dac[ au structuri, proprietdli gi formuld moleculard identice;
intr-o serie omoloagd se conservd particularitd{ile structurale;
radicalii alchil exista in stare libera ca substan{e stabile.
lrnnr,l Sunt corecte afirmaliile, cu excep{ia:

l.
2.
3.
4.

qi
atomii de carbon din alcani gi cicloalcani pot fi nulari, primari, secundari, terlari cuatemari;
izooctanul arde mai bine decAt octanul;
prin dehidrogenarea in condi{ii energice a alcanilor rezt:Jtb alchine;

1.
2.
3.
4.

hexanul;

catenele alcanilor normali pot adopta forme zig-zag stabile.

ilnil"i, prin arderea unui amestec echimolecular a douS hidrocarburi saturate dintr-o serie omoloagd
:::rlta 968g COz qi 468gHzO. Omologul inferior este:
butanul;

hePtanul;
pentanul.
rrrurmr* Sunt corecte afirma{iile urmdtoare, cu excep{ia:
1. denumirea corectb pentru substan{a cu formula:

*t":

\ cHa
"'""

t1/

2.

este c js-dimetiletena;
denumirea corectd pentru substan{a cu fotmula:

CH3- CH2-

?tr-

cH2-

?- "n:

CH-CH3

CHz- CH2-

3.
4.

cH3

CH3

este 1 -etil- I ,1 -ProPil-2-butena;


alchenele nu reac{ioneazd' ctt acidul azotic;
denumirea *t:"t:a substan{ei cu formula:

C: C'\c:c ,/CH3
1q/
_\H
Hlesle

c is -

tr ans-2,4-hexadiena.

666.

667.

668.

Prin reac{ia 2-pentenei cu clorul 500'C se formeazf, majoritar:

1.
2.
3.
4.

1-c1or-2-penten6;

2,3-diclorpentan;

4-clor-2-pentenS;
5-clor-2-pentend.
Sunt corecte urmitoarele reac{ii:
l. 1,3-butadienA + Cl2 ---+ 1,4-diclor-2-buten6;
2. izopren -(polimerizare)---+ cauciuc natural;
3. 1,3-butadiend * stiren -- cauciuc butadien-stirenic;
4. izopren t KMnO+ + HzSOq -- acid acetic.
Pentru substan{a cu formula:

,r=1

(f )> cH:cH2
\--'l
denumirea poate fi:

669.

670.

671.

672.

1.
2.
3.
4.

vinilbenzen;

1.
2.
3.
4.

se formeazl dioli;
se depune un precipitat brun de MnOz;
se decoloreazd solulia de KMnO+;

stiren;
feniletend;
benziletenS.
Sunt corecte afirmaliile:
1. p.f. al cis-2-butenei este mai mare decdt al trans-2-butenei;
2. pentena este un gaz;
3. alcadienele au p.f. mai mici decAt ale alcanilor cu acelagi numdr de atomi de carbon;
4. la adi{ia HCN la propenS, CN se va lega la atomul de carbon cel mai substituit..
Referitor la oxidarea alchenelor cu KMnOa (H2OA{a2CO3) sunt corecte afirmaliile:

culoarea violet a KMnO+ dispare mai repede comparativ cu alchinele.

Prezintd mezoformd:

1.
2.
3.
4.

2,3-dibrombutanul;
7,2,3,4-tetrabromobutanul;

2,3-butandiolul;
2,5-dimetilhexanul.

Prin adilia HCl la l-metilciclohexend rezluTtd:


CH.

t-

ti
FH,

-.{-'t
I

./

-r. Ili

673.

ai\-/

-cl

CI

c-=*-fl
4'l/-\
\/\--- i
ff

Alchena care reac{ioneazd cu HBr gi formeazd un compus


1. l-butena;

2.
3.
4.

2-butena;
izobutena'
propena.

ct

58,4o/o

Br este:

ffiiIr

Sunt corecte reacliile:

poliaditie , polistiren

1. n CH;CH-CoHs
2.

poltadilie

CH':CH-CH,

polipropeni

(CFIr)C-Br

3. H'C:C(CH'), + I{Br ----->


*JtIr''4. H2C:C[I-CI{2-CH3
etomii

Oe

sec - butilbenzen

spt Oin alchene pot fi:


secundari;

-iUon

1.
2.
3.
4.

ter{iari;
cuatemari;

nulari.
Atomii de carbon sp din alchine pot fi:

il

1.
2.
3.
4.

cuatemari;

nulari;
tertriari;

secundari.

legdturi cu acetilena sunt corecte afirmafiile:


1. este un gaz incolor cu miros etera|
2. este solubiid in aPd;
3. se recunoaqtt -ui "got cn clorur6 diamino-cuproasd;
precipitat alb- gdlbui
4. cu solulie u-o"iu"uia de hidroxid sau azotat de argint formeazd un
care exPlode azd Ptin incdlzire'

Sunt incorecte reac{iile:


(CH3Coo)2Zn

CH3G@H

1. c2H2+

;A

T
toc

[CH2:

CuCl2 + NH4CI

3.hHz+

HCN

ffi

CHOH]

CH2:

PdlPr2+

4.

fi,ru

vinil#ilena+ H2 ---->

C@CH3

HrSOa

2. C2H2+ H2O

cr2:

1,3

CH

CHa-

CHO

CN

- butdiena

Sunt corecte reacliile:


.E^nOa

1.cd+gc':;"
-

3.

1,1.2,2

c-cH
-

t C

ca'.t1

co

* 1cfxn3121

tdradord-

4. CH2:CH-

CH:

a2+ cHgc-c-cu+

KOH

tridordsra
*A*1,1,2 -

CH2+

Qt, t

CH

J'
'frfitffitffi[ Toluenul participd la reaclii de:
1. oxidare;

2'
3.
4.

substitulie;
aditie;
transPozilie'

KoH

.n,-?n-CH:CHz ,;;*
CI CI

mlirnerizae

----> CH2: q -

+ 2NH4cl

CHz ---->

polidoropren

681.

Sunt false afirma{iile:


1. denumirea corectd a unui trimetilbenzen este 1,2,5-trimetilbenzen;
2. se poate obline o-dinitrobenzen prin nitrarea energicd a benzenului;

3.
4.

etil-metil-propilbenzenul are 9 izomeri;

1.
2.
3.
4.

alcoolul are formula C3H3O;


in amestec se gdsesc 0,2 moli de fenol;
in amestec se gdsesc 0,033 moli de alcool;
ambii compugi din amestec reac\ioneazd cu FeCl3

prin clorurarea catalitici a m-xilenului reztlJtl 3 izomeri monoclorura{i.


682. Referitor la bromurarea hidrocarburilor aromatice sunt corecte afirmaliile:
1. bromurarea benzenului cu solulie de Br2 in CC! in absen{a catalizatorilor nu are loc nicr ;
rece gi nici la cald;
2. in absen{a catalizatorului (piliturd de fier), bromurarea poate avea loc numai la cate:,!
laterald;
3. bromurarea toluenului cu Brz in CCI+ in absenla catalizatorului se desfEgoard 1a rece Jvitezdmicd, iar la cald cu vitezd apreciabild;
4. prin monobromurarea toluenului rezultd trei izomeri.
683. Un alcool monohidroxilic saturat cu raportul masic C :H :O : 9:2:4 fonneazd cu fenolul 20..t ;
amestec care reac{ioneazd, cu 20 g solu}ie NaOH 40%.Referitor la acest amestec sunt core.r:

afirmaliile:

684.

Afirma{iile corecte sunt:


1. la nitrarea o-nitronaftalinei compusul ob{inut in cantitatea cea mai mare are grupar,:
- NOz in poziliile 1 9i 5;
2. din benzen gi CH3C1 in exces (in prezen!6 de AlCl3) rezu,ltd, hexametilbenzen;
3. difenilmetanul sau trifenilmetanul se pot ob{ine printr-o reac{ie de alchilare Fneo;

685.

Crafts;
prin trimerizarea propinei rezultd 1,3,5-trimetilbenzen.
Sunt corecte afirmaliile, cu excep{ia:

686.

raportul molar antracen:H2 la hidrogenarea totald a antracenului este 1:7;


la monobromurarea naftalinei rezulti cttvitezdmai mare o-bromnaftalina;
benzen * 3 Brz (luminA) --+ hexabromciclohexan;
naftalind + Oz (VzOs, 350"C) --- decalind.
Se obline toluen prin:

687.

688.

689.

4.

1.
2.
3.
4.
l.
2.
3.
4.

decarboxilareaacidului fenilacetic;
reformarea catalitici a n-heptanului;
alchilarea C6H6 cu CH3CVAIC13 anhidrd

hidroliza clorurii de fenilmagneziu.


Din gudronulrenltat la distilarea uscatd a cdrbunilor de pdmAnt

L
2.
3.
4.

se oblin:

benzen;

toluen gi xileni;
naftalind qi antracen;
fenantren.

Arenele mononucleare pot da reac{ii de halogenare cu X2 (C12, Br2) prin:


1. substitulii fotochimice;
2. adilii fotochimice;
3. substituliicatalitice;
4. adi{ii.
Sunt substituen{i de ordinul II, grupbrile:
1. -NOz,
2. -SOrH;
3. -COOH;
4. -CHO.

Sunt substituen{i de ordinul I, grupdrile:

1. -OH;
2. -O;
3. -NHzi
4. -NHCOR.

-{renele pot participa la reacfii de:

1.
2.
3.
4.

alchilare;
polimerizare;
acilare;

copolimerizare.

Proprietd{ile benzenului explicate de structurile Kekuld sunt:


1. respectd raporlul atomilor C : H : 1 : 1, corespunzdtor formulei moleculare C6H6;
2. cei gase atomi de hidrogen din formula benzenului sunt echivalen{i;
3. in deriva{ii monosubstituitri ai CoHe, atomii de hidrogen din pozilii simetrice nu sunt

echivalenli:

4.

benzenul con{ine trei legdturi

>C:

C<.

\1ege{i afirma{ia corectS:

.
2.
3.

pentru arderea a 19 C6H6 sunt necesari I0,'7 6 I aer c.n. (20% Oz);
la oxidarea butilbenzenului rezulta acid benzoic qi acid propionic;
concentralia molard a etilbenzenului intr-un amestec de CoHo qi etilbenzen, ce conJine

8,69Y, H, este

4.

500%;

substan{a B din schema:


cidohe<ena

* 61r5!$ca

A+COH6---> B+HCl
este 3 -clorciclohexilbenzenul.
-\renele pot parlicipa la reac{ii de:
L eliminare;
2. polimerizare vinilicd;
3. copolimerizaret

4.

oxidare.

Referitor la compusul aciclic cu fomula moleculard C5HeCl sunt corecte afirmaliile:


un numdr de 8 compuqi cu aceastd formulS au halogenul in pozilie alilic6;
prezintd2l de izomeri aciclici (exclusiv stereoizomerii);

1.
2.
3.

4.

doi compugi conduc prin hidroliz6 la alcooli ce nu se pot deshidrata pentru a forma o
alcadiend;
toJi izomerii sdi pot hidroliza in condilii normale.

Referitor la compusul aciclic cu formula moleculard C+HoClz sunt corecte afirma{iile urmitoare:
1. prezintd izomerie geometricd un numdr de 9 compuqi;
2. nu to{i compugii hidrolizeazl in condilii normale;
3. prezintdatom de carbon asimetric un numdr de 3 compugi;

4.

ililr'*

to{i izomerii sdi reac{ioneazd cu Mg.


Care din deriva{ii halogenafi de mai jos nu parlicipd la reac{ii Friedel-Crafts:

1.
2.
3.
4.

il',1'l,il{

1-clor-propen6;

clorura de o-tolil;
2-clor-propen6;

clorura de alil.
Sunt posibile reacliile:
1. CH3l +

2. CH3l
3.

QH5l

NfNd;> CHg- CN + Nal

* M9

. ts

CH3Mgl

".,ni*,

#,,

a. C6H5l + KCN

---->

c6H5Msl

QH5-

gP + Kl

699.

700.

701.

702.

Nu sunt posibile reac{iile:

1.
2.
3.
4.

Pot reacliona:

1.
2.
3.
4.

704.

705.

706.

707.

708.

- CONH2 + CH: - (CHr),g - CHzCI;


CoH: - CONH2 + C6H5CI;
CeHs - NH, + 2CH3 - (CHr),g - CHzCI;
CoHs - NH, + CoHs - Cl.

CH:

Sunt posibile reac{iile:


1. CH3CI + (CH3)3C - ONa + (CH3)3COCH3 + NaCl;
2. CoHsONa + CH3I -+ C6H5OCH3 + NaI;

(CH:):CBr + NH3 + (CH3)3C NH2 + HBr;


CrI3 - (CHt6 - CHzCI + NaCN -+ CH: - (CH* - CHzCItr + NaCl;
Proprietd{ile chimice care contravin structurilor Kekuld sunt:
1. C6H6 nu dd unele reaclii specifice legdturii duble;
2. reac{iile de adilie caracteristice compuqilor nesatura{i decurg greu;
3. reacliile de substitulie ale CoHa caracteristice compugilor satura{i decurg uqor fa{d de

3.
4.

4.
703.

- CH2CI + NH:t
CoHs - Cl + C6H6 (AlCl:);
CoHs - CH2CI * CoHo (A1C13);
CoHs - Cl+NH3.
CeHs

cele ale alchenelor;


cele gase legdturi carbon

carbon au aceeagi lungime.

RX prin reac{ii de substitulie din:


* Cl2,Br2 (catalitic);
* HI, HBr, HCI (catalitic);
alcani + Cl2, Br2 (hv);
alchene * Clz, Brz (catalitic).
Sunt corecte afirmatiile:
1. legdtura carton - halogen este puternic polarizatd;
2. derivaJii halogenati nesatura{i gi aromatici cu halogenul legat de atomul de carbon sp
au o reactivitate scdzutd a legbturii carbon-halogen;
3. derivaJii halogena{i sahrali sunt reactivi, cea mai mare reactivitate av6nd-o cei iodura{i;
4. prin hidrolizaa172,8 g amestec echimolecular format din monocoretan, 1,1-diclor etan, 1,2diclor etan, 1,1,1-tricloretan qi 1,1,2,2-tetracloretan rez:ulti l,zliti so$e HCI 2 M.

Se pot obline

1.
2.
3.
4.

arene
arene

Pentru compusul C2H*CI2 sunt posibile urmdtoarele formule moleculare:

i.
2.
3.
4.

czclz;
CzHzClz;
CzH+Clz;
C2H5CI2.

A - HCl -+ B; B + HCI -+ A. Compusul A poate fi:


clorurd de terfbutil;

Se dd schema:

1.
2.
3.
4.

1,1-dicloretan;

1-fenilcloretan;
bromurd de etil.
Un compus saturat C*HrClra poate avea formulele:

1.
2.
3.
4.

C+HsClz;

CzHzC|'
CsHroClz;
C3H3C1.

Clorura de etil este reactant in reaclia cu:

1. apa;
2. NH:;
3. fenoxidul de sodiu;
4. CeHe.

:nt corecte afirma{iile:

l.

2.

oxidarea alcoolilor primari se poate realiza cu KMnOa (H2SO4), KzCrzOt (H2SO4), CuO
9i
Cu;

alcoolul 2-metil-alilic qi l-hidroxi-2-butena fonneazd prin oxidare cu KMnOa (H2O) 1,2,3-

trioli;

3.

prin adilia la CH2O a clorurii de o-tolil-magneziu urmatd de hidroliz| rentltd

4.

introducerea a

alcoolul o-metil-benzilic;
"n" grupdri hidroxil in molecula unui compus organic determind ,.n,,
nesaturdri.

S,:lubilitatea alcoolilor inferiori in ap6:


1. cregte cu creqterea masei moleculare;
2. scade cu cregterea catenei hidrocarbonate;
3. nu este influen{atd de numdrul de grupdri -OH;

4. este favorizatd de cregterea numlrului de grupdri -OH.


S;nt corecte afirma{iile:
1. la fermentarea alcoolicd a glucozei rezultd etanol qi CO2, in raport molar
2.
3.
4.

l:l;

luAnd in considerare toate reac{iile pe care le dau alcoolii, acegtia au caracter amfoter;
in fazd" gazoasd. moleculele de alcool nu sunt asociate;

2-fenil-2-bttanolul se poate ob{ine din deriva{i organomagnezieni gi 3 cetone diferite


(adilie urmatd de hidrolizd).
\u sunt corecte afirma{iile:
1.raportulmo1arizopropanol:K2Cr2o7inreac{iadeoxidareeste1:3;
2. metanolul se obline din gazul de sintezd 1a200-250"C gi 300-350 atm. ZnO2, CrO3;
3. spirtul alb sau rafinat con(ine g\oh alcool;
4. prin oxidarea 4-hidroxi-2-pentenei cu K2Cr2O7 GIzSO.) rezult|acid acetic Ai acid piruvic.
"
i-ir care din reac{iile de mai jos oxigenul din ap6 provine din alcool
?
l. c2H5oH + HzSO+ + C2H5OSO:H + HzO
2. C2H5OH + HCI + C2H5CI + H2O
3. C2H5OH + HNO: -+ C2H5ONOz + HzO
4. C2H5OH + CH3COOH* CzH:OCOCH3 * HzO
S rnt corecte afirma{iile:
1. alcoolii se pot adiliona la aldehide sau cetone formdnd compuqi cu legdturi eterice,
2. dimetilsulfatul, agent de alchilare, are formula (CzH:)zSOC
3. prin polietoxilarea alcoolilor gragi se ob{in detergen{i neionici;
4. 2 -izopr opll-5 -meti l-c i c lohexanolul are formula
OH

^..,cH3

ICY"'("n;
H3C.v
Sunt posibile reacliile

l.
2.
3.
4.

C2H5O- + HSO+-

4.

reducerea cetonelor.

C2H5O- + NH+*

C2H5OH + SO+2-;

-+ C2H5OH + NH3;

C2H5O- + H2O + C2H5OH + HO-;


C2H5O- + HNO: -+ C2H5OH + NO:-.
Alcoolii ter{iari se ob{in din:
1. adilia RMgX la cetone urmati de hidrolizd;
2. amine ter{iare + HNOzI
3. hidroliza bazicd. a RX terJiari;

717.

Reac{iile din care se oblin alcooli primari sunt:

1. R-CH2-NII2 + HONO
2' R-cHo

718.

II2(NI)

----------------

-------------'-

3.

etenfl + Hro

""o'

4'

CH2o + RMgX

+ I{"O

---------*-----

Dintre alcoolii cu formula moleculard C+HroO respectd schema:


-t-f.
A ----> g
n
-Hzo

doar urmitorii:

719.

720.

721.

722.

1.
2.
3.
4.

1-butanolul;
sec-butanolul;

izobutanolul;
ter{butanolul.
Reac{ioneazd cu alcoolul alilic:
l. Na;

2.
3.
4.

H,

(1.{i);

Clz.
NaHCO3.

in care din alcoolii de mai jos raportul atomic C:O este egal cu unitatea ?
1. etandiol;
2. glicerin6;
3. hexitol;
4. propandiol.
Ter-fbutanolul nu se poate obline prin:
1. adilia HCl la 2-butend urmati de hidrolizd;
2. adilia H2O (H2SO1) la 2-butend;
3. reducerea 2,2-dimetilpropanalului;
4. adi{ia H2O (HrSO4) la2-met1l-2-buten6.
Sunt corecte afirma{iile:
1. alcoolul care prin tralare cu H2SOa formeazd CH3-C(CH3)2- CH2OSO3H nu

izobutanolul;

723.

2.

prin adilia iodurii de propilmagneziu la CHzO gi hidroliza produsului rezultat

3.
4.

forcneazd izobutanolul;
alcoolii terJiari nu pot fi oxidali catalitic;
prin tratarea cu H2 Q.{i) a metil-3-ciclohexenil-cetonei rezultd 1-ciclohexenil-etanol.

Sunt posibile reacliile:

---->
[I2C.-CI{2+ HzO *

1. C6H5ONa + CH3l

2.

o
3. CoHsOH +

ddizdori
3Ht t

4. COH5OH + 2H2

724.

Ni

Care din reacjiile de mai jos sunt posibile?

1.
2.
3.
4.

C6H5O + HSO+- -+ C6H5OH +SO+2 ;


C6H5O + H2CO3 + CoHsOH +HCO:-;
C6H5O * NH+* -+ C6H5OH +NHj;
CTHsOH + CHTONa -+ CoHsONa +CH:OH.

,7R

uF

-"

:;-na olul reac{ioneazd cu:

Llm i:::

T:-

llffii

1. Na;
2. CH:COCI;
3. NaOH;
4. NaHCOr.
deosebire de fenol, ionul fenoxid:
nu se poate hidrogena;
nu se condenseazd cu formaldehida;

1.
2.
3.
1.

substitui la nucleu,
are caracterbazic.

nu

-:::iri1e -OH

1.
2.
3.
4.

se poate

qi

-O

legate la nucleu:

au acelagi caracter chimic;


au acelaqi numbr de electroni neparticipan{i;
determin[ aceeeagi reactivitate in reac{ia de substitu{ie la nucleu;
determind aceeaqi orientare in reaclia de substitulie la nucleu.

-*i posibile reac{iile:

1.
2.
3.
L

bicarbonat de sodiu * fenol;


benzoat de sodiu + fenol;
NaO

CoH+

fenol;
ONa + pirogalol.

oxalat de sodiu

'Ul$r : -:: nosibile reac{iile, cu excep{ia:


1. CoH:OH + Na;
2. C6H5OH + NaOH;
3. C6H5ONa + COz + H2O;
4. CoHsOH + NaHCO:.
'Tfliilt

---i corecte afirma{iile:


f . ionul p-crezolat are o bazicitate mai mare dec6t HO-;
2. ionul fenoxid are o bazicitate mai micd decAt HO-;
3. fenolul este mai acid decdt HzCOri
4. ionul alcoxid este o bazd,mai tare decAt HO .

-llilt !=

c-ondenseazd

fenolul cu CH2O

in

mediu bazic Ai rezultd p,p'-dihidroxidifenilmetan,

---.-rriroxidifenilmetan, alcool p-hidroxibenzilic qi alcool o-hidroxibenzilic in raporl molar 4:3:2:7.


. . - :i s-au folosit 3.1969 fenol qi 2.0009 solulie CH2O, sunt corecte afirma{iile (fenolul gi CH2O se
;""-:, : : ::rd cantitativ):
1. concentra(ia solu{iei de CHzO este 30%;
2. masa totald a produgilor rezultali este 3.5449;
3. volumul de solujie NaOH lN care reaclioneazd cu produgii de reac(ie este de 34 litri;
4. masa de apd eliminatb din sistem este 1.7709.
"'mL : -rt corecte afirma{iile:
l. p-nitrofenilacetatul de fenil se ob{ine prin reac{ia dintre acidul p-nitrofenilacetic qi
fenol;
2. metanol + acid acetic ---+ dietil eter;
3. 1-propanol i K2Cr2O7 * H2SOa --+ acid propanoic;
4. prin reac{ia compusului
O-Na+

O-Na+

cu mol de CHII, rezultd un eter ciclic cu 5 atomi in ciclu'


au loc reacliile:
1. CoHs - NH, + CH3COCI
2. (CH3)rN + CHTCOC1
3. CHr NH2 + H2O
4. CeHsNHz + C6H5CI
1

l.:

734.

735.

Spre deosebire de alcooli, fenolii:

1.
2.
3.
4.

reac{ioneazd cu FeCl:;
nu prezintd izomeri de pozilie;
reactioneazd cu NaOH;
reac{ioneazi cu compugi carbonilici.
Sunt corecte afirmaliile:
l aminele primare aromatice artbazicitatea mai mare decit amoniacul;
2. nitratul de etil gi nitroetanul sunt identici;
3. transformarea anilinei in clorhidrat determinb o creqtere a masei moleculare a anilinei .r139,2o/o;

736.

737.

4.

anilina

se

poate obline prin reducerea nitrobenzenului.

Se obline benzilaminb din:


cloruri de benzil +

l.
2.
3.
4.

NH:;

clorurb de benzoil + NH:l


benzonitril + 4[H];
deshidratarea benzoatului de amoniu.
Sunt corecte afirma{iile:
1. fenil-metil-ciclohexilamina are formula de mai jos:
,rCaHs

HgC- *\"u*.,

2.

benzoil-izopropilamina are formula:

coHs-

?n,

NHz

"o- ?cHg

3.
4.

738.

739.

740.

741.

aminele pot reac{iona cu acizli organici gi anorganici;


aminele pot fi numai lichide sau solide.
La oblinerea anilinei din nitrobenzen cu sistem reducdtor (Fe + HCI), au loc reacliile:
1. CoHs-NO, + 6e * 6H* -+ C6H5-NHz + 2H2O

2.
3.
4.

- NH, + HCl +

CeHs

-NH3l*Cf

CoHs

- NHr

CoH:

NH3l*Cl-

+ NaOH -+ C6H5

+ furfurol

-)

-NHz + NaCl + H2O

compus colorat verde

Sunt corecte reacliile:


f.
2.
3.
4.

izopropilamind + acid acetic diluat ---+ acetat de izopropilamoniu;


etilamini + acid sulfuric -+ sulfat de etilamoniu;
anilind + acid acetic (t"C) ---+ acetanilidd;
anilind * acid azotic ---+ o- $i p-nitroanilina.

Sunt produgi de condensare crotonicd:

1.
2.
3.
4.

acroleina;
aldehida crotonicd;

2-metil-acroleina;
3-butenalul.

Sunt corecte afirmaliile:


L aldehidele pot adi{iona alchine cu tripldlegdturd marginala;

3.
742.

CoHs

4.

iili"::',i,:ff ,J",?iJl"l,s,f3"l,?;:l3;1f l";:lT:,:i

?,

i:i:"'

Kuc

erov din

latratarea anisolului cu clorurd de propionil in prezen{6 de AlC13, rezultd un amestec


de o- qi p-metoxifenil-etil-cetone;

condensarea cu compugi aromatici este o proprietate comund a aldehidelor qi cetonelor.


Prin reaclia benzilacetilenei cu H2O (HgSO+, HzSO+) se obline:

1.
2.
3.
4.

fenilacetona;
etil-feni1-cetona;

benzil-metil-cetona;
benzilacetona.

Sunt corecte afirma{iile:

1.

2.

compusul monocarbonilic cu formula moleculard C1gH12O care nu reaclioneaz6 cu


reactivul Tollens gi are un atom de carbon asimetric este 3-fenil-butanona;
compusul de la punctul precedent nu se poate obline prin acilarea C6H6 cu clorurd de

3-metil-butiril;
3. 3-fenil-butanona reac{ioneazd ctt Na + metanol;
4. volumul de solu{ie KMnO4 (H2SO4) lM folosit la oxidarea a2,Sgacroleind este 0,5 l.
Sunt corecte afirma{iile:

1.
2.
3.

existd 4 monocloracetofenone;

vinilacetaldehida formeazdprin oxidare cu reactiv Tollens acidul vinilacetic;


intr-un amestec de 3-pentanond qi propiofenond num6ru1 compuqilor rezultali prin
condensare aldolicd este de 4 (exclusiv stereoizomerii);
4. un amestec de CHzO qi butanond conduce la 6 produqi de condensare crotonicd.
Referitor la diclor-butanone sunt corecte afirma{iile:
1. sunt in numdr de 6 (exclusiv stereoizomerii);
2. toate reacJioneazd cttNa + etanol;
3. un numir de 3 dau prin hidroliz6 compuqi dicarbonilici;
4. prin hidrolizdrezultdtrei dihidroxicetone, o dicetond gi doua aldocetone.
Sunt corecte afirmatiile:
1. metil-ciclohexanonele (X) care indeplinesc condiJia:

X+H2 ---> Y

fit

(produsmajoritar)

sunt in num6r de 2;
dimetil-ciclohexanonele care indeplinesc condilia 1. sunt in numir de 3;
raporhrl molar de combinare dintre o dialdehidi gi reactivul Tollens este 1:4;
1-(m-nitrofenil)izobutena rezuJtd prin condensarea crotonicd a m-nitro-benzenaldehidei cu izobutena.
Referitor la compugii monocarbonilici aciclici cu formula moleculard C5H8O sunt corecte

2.
3.
4.

r-:na1iile:

1.
2.
3.
4.

prezintd 8 aldehide gi 4 cetone;

prezintd stereoizomeri un numdr de5;


4 compugi prezinld izomeri cis-trans;
to{i pot reac{iona cu Hz / Ni.
Referitor la 3-metil-butanond sunt corecte afirma{iile, cu exceplia:
1. prin reducere se oblin 2 atomi de carbon asimetrici;
2. are 2 atomi de carbon primari;
3. nu reaclioneazd c:ufenilhidrazina;
4. se poate obline prin oxidarea cu K2Cr2O7 (H2SO4)
dimetil- 1-butenei 9i 3,4-dimetil-2-pentenei.
Sunt posibile reac{iile:
1. ciclohexanol[ + Na * etanol;

2.
3.
4.

a 3-metil-sec-butanolului; 2,3-

acetond * acetond;
CH2O + fenol;

benzaldehidA + 02.

Sunt corecte afirmatiile:

1. acidul2,4-dihidroxibenzoic poate reac{iona cu maxim 4 moli KOH / mol;


2. un amestec echimolecular de acid acetic qi propionic, care reac{ioneazd ct

3,4g

formiat de sodiu, cAntdregte Il,2g;


latratarea acidului oxalic cu 1,4-butandiolul rezultd un ciclu cu 8 atomi;
produgii renilIa\i prin incilzirea acizllor benzentricarboxilici reaclioneazd cu 6 moli de
NaHCO:.
Care dintre urmdtorii compuqi prezintd izomerie geometricd qi decoloreazd apa de brom?
1. acidul maleic;
2. acidul crotonic;
3. acidul 2-metil crotonic;
4. acidul 3-metil crotonic.

3.
4.

752.

Se dd schema:

--->Y + Zi
Z+PCIS+T+POC|3+HCl;

X + a[O]

AlClc

Y+T ---* V+HCl


Sunt corecte afirmaliile:

l.
2.
3.
4.

753.

754.

cea mai simpld structura a lui X este 1-fenilpropena;


Z din schemd este acidul acetic;
V din schem6 este acidul m-acetilbenzoic;

prin adilia HF la X se obline 1-fenil-2-fluorpropan'


Acidul fenoxiacetic se poate ob{ine prin reac{ia:
1. clorbenzen + acid hidroxiacetic;
2. fenol + acid hidroxiacetic;
3. fenoxid de sodiu + acid cloracetic;
4. fenoxid de sodiu * cloracetat de sodiu, utmatd de tratare cu HCl'
Sunt corecte afirmaliile:
1. alcoolul secundar cu formula RCH(OH)R' in care R gi R' au acelagi numdr de ;:::ri

2.

de carbon este 2-Pentanolul;


dac6 1a alcoolul de la punctul precedent,

4.
?55.

07

(H2

Sunt cotecte afu-rna\iile

1.
2.

acidul m-vinil-benzoic se poate ob\ine din 1-fenilpropen6;


prin oxidarea cu KzCrzOT (H2SO4) a p-metoxi-p'-clor-1,2-difeniletenei rezultd aci; :-

3.
4.
756.

rrretoxlbenzoic gi acid p-c\orloenzoic',

p-metoxi-p'-clor-1,2-difeniletena prezintd izomerie cis-trans',


dintre formiatul de calciu, cartonatul de calciu, oxalatul de calciu gi malonatul de ca.c cel mai mic conlinut de calciu il are formiatul de calciu.

Sunt corecte afirma{iile, cu exceplia:


1. la oxidarea aldehidei crotonice cu reactiv Tollens, KzCrzOt t HzSO+, KMnO4 * H2SOi. .::
mai mare cantitate de agent oxidant nu se consumd cu KMnOa + HzSO+i
2. 2 moli de formiat de sodiu vor reacjiona cu 193 g amestec echimolecular de CH3CO{lt1
qi

3.
4.

HCl;

acidul glutaric mai poate fi denumit pentandioic sau 1,3-propan-dicarboxilic;

radicalul benzoil are formula urmitoare:

C6H5-

/ze

C.

o757.

Sunt posibile reac{iile:

1.
2.
3.
4.

758.

;r

04) r eztiltd ac i dul 3 - cetobutiric ;


l59 de u*.rt." echimolecular de acid acetic qi acid oxalic pot fi neutraliza{i de 1 ':L'
soluJie NaOH 2M;
compusul C5H6O2, care reaclioneazd cu NaHCO:, are izomerie geometricd Si ::rl
hidrogenare conduce la un compus cu C*, este acidul 2-meti1-2-butenoic.

K2 Cr2

3.

R qi R' sunt vinil Ei etil, prin oxida:=

RCOO- + H2SO4 -+ RCOOH + HSO+


RCOO + HzCO: -+ RCOOH + HCO3
RCOO + HCI -+ RCOOH + Cl
RCOO + HCN -+ RCOOH + CN
Referitor la acidul acrilic sunt corecte afirmaliile:
1. decoloreazd apa de brom;
2. decoloreazd solu{ia de KMnOa;
3. reacfioneaz[ cu H2;

4.

formeazi grdsimi.

Sunt corecte afirmaJiile:

prin hidroliza completd a acetatului de aluminiu rezdtd A1OH li CH:COOH in raport


molar 1:1;
2, oxalatul de amoniu are formula (COO), (NH:)z;
obline un singur acid pentanoic;
3. prin oxidarea pentolilor se
..K2C!2O7:
HzSO+ la oxidare este 3:4:16.
4. raportul molar 4-octenS
Care din compuqii de mai jos nu reac\ioneazd cu acidul acetic?
1. KCN;
2. NaOOC - CHz - COONa;

1.

3.
4.

CeHsONa;

HOOC-CHz-COONa

Pot forma anhidride prin deshidratare intramoleculard:

1.
2.
3.
4.

acidul glutaric;
acidul fumaric;
acidul succinic;
acidul adipic.

Sunt corecte afirmaJiile:

1.
2.
3.
4.

acidul acetic este lichid, iar acidul oxalic este solid;


acidul benzoic sublimeaz5;
solubilitatea acizilot scade cu creqterea catenei:
acizii carboxilici au p.f. qi p.t. ridicate datoritd legdturilor de hidrogen dintre grupdrile

-OH

a1e

-COOH.

Sunt corecte afirmaliile:


izoprenul are un atom de carbon te(iar;
prin adilia Brz la 2,4-hexadienb rez.tltd 2,5 -dibrom-3 -hexena;

f.
2.
3.
4.

prin oxidarea poliizoprenului cu KzCrzOr * HzSOa rezultd acid 4-cetopentanoic;


la alcani nu apar reac{ii de polimerizare.
Acizi mai tari decAt acidul butanoic sunt:
1. acidul izovalerianic;
2. acidul acetic;
3. acidul izobutanoic;
4. acidul glutaric.
Acizi mai slabi decAt acidul acetic sunt:
1. acidul capronic;
2. acidul valerianic;
3. acidul izovalerianic;
4. acidul malonic in prima treaptd de ionizare.
.{cizii carboxilici se pot prepara direct din:

1.
2.
3.
4.

-m#

cloruri acide;
aldehide;
alcani;
gaz de sintez6.

Referitor la benzamidd sunt corecte afirma{iile, cu excep{ia:


1. este o anilidd;
2. rezultd prin hidroliza cianurii de benzil;
3. se obline prin benzoilarea anilinei;
4. se obline prin amonolizabenzoattlui de etil.
).litrilii pot parlicipa la reac{ii de:

1.
2.
3.
4.

adi{ie;

polimerizare:
hidroliza;
copolimerizare.

769.

Sunt corecte afirma{iile, cu excep{ia:

770.

p-Q'{-fenil-amino) benzonitrilul formeazd. prin hidrolizS, urmatS de decarboxilare.


difenilamina;
2. in prezenld de P2O5, fenilacetatul de fenil formeazd cianurd de fenil;
3. p-amino-fenilacetamida formeazd prin hidrolizd acid p-aminofenilacetic Ai amoniac;
4. compusul HN - CO - CH(CI) - COOCH: prin tratare cu amoniac urmatd de reducere
formeazd, 2-clor- 1,3 -diaminopropan
Sunt corecte afirmaliile:
1. diamida A care indeplinegte condilia A + 4Hz -) 1,2,3 -triaminopropan, este derivat
func{ional al acidului aminomalonic;
2. prin amonoliza produsului de reacJie a lactatului de etil cu clorur[ de acetil rczultd,2hidroxipropionamidd, acetamidd qi etanol;
3. teflonul este un produs de polimerizare;
4. peptidele sunt produqi de policondensare.

771.

Se dd schema:

A+4H2O-+B+2NHr;
B-+C+HzO;
C + 4[O] -+ acid piruvic + 2COz + H2O.
Sunt corecte afirma{iile:
1. A din schemd este 1-hidroxi-2-metil-1,2-dicianoetan;
2. A nu poate fi 1-hidroxi-2-metll-1,2-diaminoetan;

3.
4.

772.

Sunt corecte afirmafiile:

.
2.
3.
4.

butadiend

butadiend

(A 1,4) + fu (Ni) + 2 NaCN, hidrolizi -+ acid adipic;


Cb(A 1,4) + Il, G.,li) + 2 KCN, 8 [H] Q.{a + alcool) -+ hexametilendiamind;
butadiena + cl2 (A 1,4) + Il' (f{i) + 2 NacN, hidroliz[ -+ acid adipic;
butadiend + F{Br (A 1,4) +t6(I.{i) + KO{, hidrolizd -+ acid adipic.
Sunt corecte afirma{iile:
1. formula fenil-acetonitrilului este:
cH2- cooH
1

773.

B din schemd este acidul 2-hidroxi-3-metilsuccinic;


C din schemi este acidul metilmaleic.

-4\)t

t(
2.
3.
4.

774.

Br2

cN

ureea este o diamidS;


poliacrilonitrilul are formula:

-[-CHz: CH - CN-]-";
HCN se poate ob{ine prin deshidratarea compusului CFtr:N
Amidele pot participa la reac(ii de:
1. hidrolizd;
2. alchilare;

Ot.

3.
4.

775.

reducere;
policondensare.
Para-metoxi-anilina se poate obline prin:

l.
2.
3.
4.

776.

hidrolizap-metoxi-acetanilidei;
amonoliza p-metoxi-benzoatului de metil;
reducerea p-nitroanisolului;
reaclia p-clor-anisolului cu amoniacul.
Referitor la detergen{ii neionici sunt corecte afirma{iile:
l. materiilor prime pentru oblinerea lor sunt alcooli gragi, acizi graqi alchil-fenoli;
2. sunt biodegradabili ca gi sdpunurile;
3. sunt compugi tensioactivi;

4.

au

formulaR- CH2-O -(CH2

CHz-O)"

- CHz- CH2 OH.

*nt corecte afirma(iile:


I ' prin tratarea clorurii acide a acidului salicilic cu acid salicilic rentlt|un ester A pentru a
cbrui hidrolizl,bazicd se consumd 4 moli NaOH/1 mol de compus A;
2. prin decarboxilarea lui A de la punctul l. rezultd, un compus organic care nu se poate
obline din CnHo 9i clorura acida i acidului salicilic (AlCl:);
3. anhidrida acrilica qi pirogalolul sunt izomeri;
4. cel mai simplu monoester cu doub nuclee aromatice are raportul
! lt incorecte afirma{iile:
S

1. esterul rezr;irtat din reacfia de esterificare: C*If2*O * C*Hz^Oz poate fi propionat de atil;
2. acetatul de vinil este un compus instabil;
3. esteri izomeri cu acetatul de vinil pot deriva de la acidul formic;
4. piruvatul de vinil are formula moleculard C6H8Oj.

-lt

corecte afirmaliile:

1.
2.

formula O: C(COOCH:), corespunde cetomalonatului de metil;


B din schema:
cloropren + 9[O] + A + 2CO2 + 2HzO;

A-+B+COz

3.

este clorura de formil.


in schema:
X + H2----> Y
r+3[o]

nF

R+H2

-->
p+S:s
4.

R'

T+H2O

dacd T este acetat de sec-butil, X va fi 3-metil-2-pentanon6;


in schema:
C5H6O2 + Br2

X + 3HzO

lYl

->

-Hzo

ffi

-->

X;

tY) +Z:

T + rertiv Tollens
S

P+

->

----> aid lmtic

ompusul ini{ial este esterul acidului acetic cu 2 -hidroxipropena.


rnt corecte afirmaliile:
l E, din schema:
C3H6 + Cl2

D+B -r

2.

5000c +HrO +H.> +2lol


---> A --+ B --+ 6 ::f- P'
E+H2O

este propionatul de alil;


prin adilia a un mol Br2 la propionatul de

izomeri;

3.

4.

propionat de alil + Br2

alil gi la acrilatul de propil rez,tltd2 compugi

n'n]o"

->

*a

o
-2H Br

in care C este glicerina;


E 9i F din schema:
acritddedit +2rl12 ----> o*ut33

E*,

-4HBr

sunt acidul lactic Ai glicerina.


Sunt incorecte afirma{iile:
numdrul maxim de atomi de carbon primari pentru esterul cu formula moleculard
4;
B din schema:

1.

2.

acid

terdtdic + 2 moli dandiol

este tereftalat de dietil;

---+ A --->
-2H2O -2H2O

C6F{12O2 este

3.

din schema:

1,1,2

trldordan + 3H2O ----->

X+H2 -

-3HCI

+rediv

----> Y;

Tollsrs

7:

Y+Z:>T+H2O;

';i'

782.

783.

784.

4.

este hidroxiacetat de etil;


o-hidroxibenzoatul de metil se ob{ine din acid o-hidroxibenzoic Ai metanol.

Sunt posibile reacliile:


l. RCOCI + NH: -+ RCONH2 + HCI
2. R'COCI + R2NH -+ RzNCOR' + HCl

3.
4.

RCOC1 + H2O -+ RCOOH + HCl


RCOC1 + C6H5ONa -+ RCOOC6H5 + NaCl
Reac{ii ale hidrocarburilor nesaturate datorate legAturii multiple sunt:

1. aditia;
2. oxidarea cu agenli oxidanli;
3. polimerizarea;
4. arderea.

Sunt corecte afirma{iile, cu excep{ia:


1. se pot scrie 4 sulfali acizi de alchil cu formula moleculard C+HroO:S;

2.

785.

786.

3.
4.

dintre acrilatul de etil, crotonatul de metil, acetatul de alil, acrilatul de i rde vinil compusul care nu este izomer cu metacrilatul de metil este at. -tllii

::"lilil*t

estedi cu formula moleculatd CrHrOz decoloreazS' apa de brom;


esterii izomeri cu formula moleculard CsHsOz nu pot deriva de la acidul butir",:
Sunt corecte afirmaliile referitoare la N-fenil-B*amino-propionatul de fenil:
1. nu este un ester mixt;
2. prin hidrolizd urmatd de decarboxilare conduce la N-etil-anilin6'
3. prin amonoliza sa nu reniltd gi fenol;
4. un mol consumd la hidroliza bazicd 2 moli NaOH.
Sunt corecte afirma{iile:

1.
2.
3.
4.

poliesterii se pot ob{ine prin reac{ii de polimerizare gi policondensare;


stiplexul se ob{ine din acetonS;
teromul

se

ob{ine din etilenglicol;

polimetacrilatul de metil are fotmula:


OCOCH3

.t
{.l'cHz- c ---+
CHe

787.

Reac{ii intAlnite atAt la Hidrocarburi nesaturate cdt qi la alcani sunt:


1. adi{ia;
2. substitu{ia;

3.
4.

polimerizarea;
arderea.

788.

Marea diversitate a proteinelor este datd de:


l. natura diferita a radicalilor care formeazd catenele laterale;
2. natura catenei liniare;
3. succesiunea diferitd a radicalilor ce fotmeazd catenele laterale;

789.

Sunt izomeri cu valina:

4.

compozilia in azot.

1. N-etil-glicina;
2. N,N - dimetil - glicinatul de metil;
3. N,N - dimetil - serina;
4. N - metil - glicinatul de etil.

Sunt corecte afirma{iile:

1.

dintre cisteind, N

- acetil - cisteind, esterul metilic al cisteinei, produsul decarboxilSrii


cisteinei gi sarea de sodiu a cisteinei, cel mai marc oh de sulf il are produsul de
decarboxilare al cisteinei;

2. sulful din aminoacizi se recunoaqte ca sulfurd de plumb;


N2>
A ----> dandiol
3. sina+HNo2
-HzO -COz
4. deriva{ii xantoproteici ai proteinelor se numesc nitraJi.

Sunt corecte afirma{iile:


esterul etilic al glicocolului are caracterbazic;
produsul de condensare al valinei cu formaldehida are caracter acid,

l.
2.
3.
4.

acidul sulfanilic qi acidul antranilic pot fi amfioni;


lizina este un aminoacid natural.
u-aminoacizii se pot ob{ine prin:

1.

2.
3.
4.

substitulia cu C12 (Br2) a acizllor carboxilici corespunzdtori, urmatd de tratare cu


amoniac;
denaturarea proteinelor;

adi{ia HCN la aldehida corespunzdtoare cu un atom de carbon mai pu{in, hidrolizd,


tratare cu HI (HCl, HBr), urmatb de reac{ia cu amoniac;

hidroliza proteinelor cu HNO3 concentrat.


Sunt corecte afirma{iile:
1. fructoza este cea mai dulce monozaharidi;

2.
3.
4.

fructoza este solubild in ap6;

l.
2.

reactiwl Schweitzer este hidroxid tetraaminocupros;


existenla celor l6 aldohexoze izomere gi 8 cetohexoze izomere

fntctozanu are caracter reducdtor;

un mol de zaharozd consumd la eterificare 8 moli de sulfat de dimetil.


Strnt corecte afirmaJiile:

3.
4.

se datoreazd asimetriei

moleculare;

fibrele poliamidice sunt fibre artificiale;


dextrinele sunt solubile in apd.

Sunt incorecte afirmaliile:

l.
2.
3.

prin cristalizarea din acid acetic diluat a glucozei se obline anomerul B;


amiloza gi amilopectina se separd prin addugare de HCI diluat;
raportul legdturi eterice:grupdri -OH primare:grupdri -OH secundare in zaharozi este

3:3:5;
masa de sodiu care va reac{iona cu un amestec echimolecular format din cdte un mol
de mono-, di- 9i trinitrat de celuloz6 (n : 2.000) este egald cu I84.0009.
Sunt corecte afirma{iile:

4.
l.

la hidroliza unui amestec de zaharozd qi celobiozd aflate in raporl molar

2:l

rezultd"

a-

glucozd qi B-glucozd in raport molar l:1;


2. prin oxidarea unei aldohexoze cu apd de brom urmatd de decarboxilare rezultd un
polio1;
3. gluconatul de calciu se ob{ine din acid gluconic ai Ca(OH)2;
4. la oxidarea glucozei cu reactiv Fehling masa sa moleculard cregte cu 108,8%.
Sunt corecte afirmaliile:
1. numbrul maxim de legbturi eterice din eterul octometilic al zaharozei este 1 1;

2.

3.
4.

esterul metilic al produsului de oxidare cu reactiv Tollens a unei aldopentoze este


izomer cu glucoza;
amidonul qi celuloza au acelaqi o% de carbon;
500kg solulie etanol 23oh rezulld din 270kg amidon la un 11 :80%.

798.

Sunt corecte ahrmaiiile:

rapottul legdturi eterice:legbturi esterice in trinitratul de celuloz6 este 1:3, nelua:- :


considerare leg[turile eterice dintre cicluri;
filarea umedl a xantogenatului de celulozd duce la descompunerea acestuia '-

1.

2.

ce1uloz6 qi CS2;

3.
4.

7gg.

xantogenatul de celulozd este solubil in solulie de NaOH;


prin oxidarea blAndd a glicerinei rezultd o aldotriozd qi o cetotriozd.
in legdturd cu urmdtoarele formule:

F{. .zzo
CH-

tlc-OH

f -"
H- c-oH

HO-

Ht

\ L-^zzo

H-

HO- C-H

*o- l-r,

H-C-OH

CH2OH

t'
c:o
I

HO-C-H
H- C-OH
I

H-C-OH
I

CH2OH

CH2OH

CH20H

gdetoza (lll)

maroza (ll)

glucoza(l)

-OH

H-C-OH

HO-C-H

CHcOH

H-C-OH

,,o

HO- c-H

H- c-oH

ct'

fructoza (lV)

sunt corecte afirma{iile:


I,II,[I sunt aldohexoze, IV este cetohexozd;
I,II,III cu IV sunt izomeri de funcliune;

1.
2.
3.
4.

800.

3.

802.

comun.

Prin adiugarea unui mol de CH3OSO3H la o solulie care con{ine numai cr-glucozd tezttlt[:
1. cr-metilglucozd;

2.

801.

I,II,III cu IV sunt compu;i naturali;


II qi IV dau prin reducere un alcool

4.

glucorei; ;:il

un eter al
un compus cu

formula:

( I*r.

un ester metilic al glucozei.

Sunt posibile reac{iile:

5.
6.
7.
8.

fenol + acetilurd de Na;


dimetil anilind + CH3CI;
benzaldehida + CH2O;
trimetilamind + CH3COC1.

Cisteina poale reac{iona cu:

1. NaOH;

803.

2. CH:COCI;
3. HCI;
4. glicina.
Sunt incorecte afirmaliile:
de pH gi temperaturd;
monoaminomonocarboxilic reaclioneazd ctt bazele formdnd

1. conforma{ia proteinelor nu este afectat6 de modificdri

2. amfionul unui aminoacid


cationul aminoacidului;

3. valil-valil-serina este o dipeptidd mixta;


4. dintre compugii: izopren, fenantren, cumen, stiren cel mai greu dd reac{ie de adi{ie
cumenul.

804.

3,3-dimetilbutanona se obline prin:


l. adilia apei la 3,3-dimetil-1-butina;
2. oxidarea cu K2Cr2O7 (H*) a 3,3-dimetilsecbutanolului;
3. hiroliza 2,2-diclor-3,3-dimetilbutan;
4. hiroliza 1, I -diclor-3,3-dimetilbutan.

Reac{iile corecte sunt:

l.

CnHs-CHO + C6H5-CH2-CHO

CoHs-CH=C-CHO

+ HP

lnn,
?. (HrchCH-NHrCHi]*C1- + NH3 --: (HrChCH-NH-CHr + I'IFI+CI;

3. NH+NCO
4. HCOONa

*j

U:U-CA-NHr,
+ HCI'l -+ HCOilH + NaCN.

Reac{ioneazd cu NaOH:

1. valina;

2.

acetatil de etil;

3.
4.

celuloza;

izopropanolul.

Sunt corecte afirmaliile:

1. prin

2.
3.

oxidarea blAndb a 3-pentanolului se formeazd dietilcetona;


glicolul este un aminoacid monoamino-monocarboxilic;
celuloza reac[ioneazd cu NaOH;

4. prin hidroliza acidb sau enzimaticd

zaharozei

se formeazd cr-fructoza 9i

B-glucoza.
Sunt corecte afirmaliile:

1. aminoacizii dicarboxilici pot juca rolul de grupare prosteticd in proteide;


2. gruparea hidroxil glicozidicd, atAt la glucozd cAt gi la fiuctozd se gbsegte la atomul

3.
4.

de

carbon C;;
prin reaclia de reducere a glucozei se formeazd acidul gluconic;
fructozei ii este caracteristicd forma furanozicd;

Pentru a forma un dipeptid izomer cu asparagil alanina, glicina trebuie sd se condenseze cu:
1. valina;
2. acidul asparagic;
3. lisina;
4. acidul glutamic.
-\firmaliile corecte referitoare la amine sunt:

1. cadaverina

2.

qi putresceina sunt diamine

alchilarea aminelor este o consecin{d a prezen{ei dubletului electronic neparticipant al


atomul de azot;

3. decarboxilarea lisinei conduce la formarea

4.

de cadaverind;

izopropil amina este o amini secundard.


referitoare la acetilend este:
corectd
-\hrma{ia
1. distan{a dintre atomii de carbon este de 1,39 A;
2. atomii de carbon sunt hibridizali sp2;
3. are un slab caracter bazic;
4. reacfioneazd cu sodiul formdnd substan{e ionice.
Afirma{iile corecte sunt:
1. vulcanizarea cauciucului cu o cantitate mare de sulf (30%) formeazd ebonita;
2. mdtasea Bemberg se obline prin acidularea cu acid acetic a solu{iei de celulozd in
reactiv Schweizer;
3. propriet6{i1e tensioactive ale sdpunurilor sunt detetminate de porliunea hidrofoba qi
hidrofila din structura lor;
4. formarea oglinzii de argint are 1or in urma reacliei dintre acetilend qi reactiv Tollens.
Este corectd afirma{ia:
l. fenoxidul de sodiu nu poate reac{iona cu acidul carbonic;
2. hexaclorciclohexanul are acelaqi con{inut de clor ca gi 1,2-dicloretena;
3. lan{ul poliizoprcnic corespunzdtor structurii cauciucului natural are configura{ie trans;
4. legdturile covalente fac intre ele unghiuri ale cdror valori sunt constante pentru o substanJd chimicb dat6.

814.

Care dintr urmdtorii aminoaczi pot apare la hidroliza proteinelor:

1.

acidul antranilic;

2. glicocolul;
3. B-alanina;
4. acidul glutamic.
815.

Sunt reac{ii reversibile:

H2C:CH{H3 + CrjSnrC:CH-CH2Cl + HCI;


2. H3C-CH2-CHr-CHi9 lCHr;rCn;
3. HC=CH + 2 [Cu(NH:)z]Cl -+ Cu*:C-=C-:Cu* + 2 NH4C1 + 2 NH:;
4. RCOOI{+ R'Ol{ -+ RCOOR + l{Otl.
8r6.

Afirma{iile corecte pentru butadiend gi izopren:


l. sunt izomeri de catenS;
2. se ob{in din compusul sahrrat corespunzitor prin dehidrogenare cataliticd (Ie_-.

rru

Cr2O3);

3. prio adilia bromului, din arnbii

4.
817.

Afirma{ii

l.

sunt monomeri importanli


corecte sunt:

lisina conline

se formeazd un produs de reac{ie

1,4-dibrom-2-buter;

folosili la oblinerea elastomerilor;

19,18%o azot;

2. la hidroliza proteinelor nu se formeazd acid o-tio-B-aminopropionic;


3. zaharoza conline trei grupiri alcoolice primare;
4. acidul oxalic este singurul acid dicarboxilic care are ac{iune reducdtoarq.
818.

Se formeazd hidrogen molecular, H2, in reacJiile:

1. acetilend cu sodiu metalic;

2. fenol cu hidroxid de sodiu;


3. descompunerea acidului formic, la lumind inprezenla metalelor fin divizate (Ni.
Pt, Pd);

4.

819.

820.

821.

descompunerea acidului oxalic, la incdlzire, in prezen1a H2SO4 concentrat.


Anhidrida ftalica:
1. are NE egala cu1;
2. se obline prin deshidratarea intramoleculard a acidului ftalic;
3. se poate obline din naftalinS;
4. prin hidrogenare reface acidul ftalic.
Hidroliza:
L bazic6. a cr palmito-B stearo-u' oleinei este ireversibild;
2. acidd a trioleinei este reversibilS;
3. aspirinei in mediul acid din stomac este par'fiali;
4. aminelor duce la formarea alcoolilor qi eliminarea azotului.
Se dd schema de reac{ii:

,r

6t]l-Sltlof, . n ___dlr.hilg'e tfl


E
_C_ L,

+I#lJ__-_. r
r
+;_7rJ
a6
$tiind cd C este o hidrocarburd aromaticd ce con{ine 8,695%o H, iar T are punctul de fierbere
mai mare decAt C, compusul T este:
r.________________

+3F , n

| . acid benzoic;
2. acidtoluic;

3.

4.
822.

acidciclohexanoic.

Serina este izomerb cu:


1. cisteina;

2.
3.
4.

823.

acid benzencarboxilic;

N-(hidroximetil)-glicina;
amida acidului 2-hidroxi-propionic;
amida acidului 2,3-dihidroxi-propionic.

Are caracter acid proteina ce con{ine un numdr mare de resturi din aminoacidul:
l. valin6;
2. acid glutamic:
3. glicocol;

4.

acid aspartic.

Ureea:

1.
2.
3.
4.

se obline prin incdlzirea cianatului de amoniu la 100'C


uman
este un produs de descompunere a substan{elor proteice din organismul

are

NE:1

prin incblzire la 100"C se transfotmd in NH3 9i H2O


Acidul malonic:
1. este un acid dicarboxilic saturat;
2. este izomerul cis al acidului fumaric;
3. se poate ob{ine prin oxidarea energicd a 1,4-pentadienei;
4. este omologul superior al acidului adipic'
in molecula, are
Hidroxiacidul monocarboxilic saturat A conlinc 1 atom de carbon asimetric
p:1 3 2glmol 9i conline 54,540^ C qi 9 ,09,/o H. Izomerii lui A pot fi:
1. acidul u-hidroxi p-metil pentanoic;
2. acidul p -hidroxi p-metil pentanoic;
3. acidul 3-hidroxi hexanoic;
4. acidul s-hidroxi p, p'-dimetil pentanoic'
Absenta activitatii optice se poate datora:
1. amestecului echimolecular al celor 2 enantiomeri;
2. absen{ei centrelor chirale;
3. simetriei moleculei care prezintd doud centre chirale cu configuralii opuse;
4. prezen\ei unui singur centtu chiral'
Substan{ele ihi*i." care prin ardere fotmeazd doar COz si H2O sunt:
I

2-butina;

2. terlbutanol;
3. neohexan,
4. etilaminb.

tiiili:

Referitor la izomeria cis-trans sunt corecte enun{urile:


1. punctele de fierbere al izomerilor cis sunt mai mari decAt ale izomerilor trans;
2. atatizomerii aciclici cis cdt gi izomerii aciclici trans pot adi{iona H2'
3. compugii care prezintd izomerie cis-trans pot prezenta izomerie de funcliune;
4. toli iompugii care prezintd izomerie cis-trans nu pot prezenta izomerie opticS.
Se pot obtine compusi cu structura ionica prin:
1. reactia dintre clorura de benzendiazoniu si anilina;
2. reac\iadintre anilina gi acid azotos in prezen{6 de acizi tari;
3. 2 butina qi clorura diaminocuproasi,
4. reactiadintre trimetilamina 9i clorura de metil'
Se ob{in compugi cu doud grupbri func{ionale diferite prin:
1 . condensarea aldolicf, a benzaldehidei cu acetaldehida;
2. oxidarea cu reactiv Fehling a fructozei;
3. decarboxilarea acidului aspartic;
4. reducerea cataliticd a glucozei.
Sunt adevdrate urmdtoarele enunfuri:
1. grbsimile nesaturate nu pot exista in stare solidd la temperatura ambiantd;
2. grisimile au densitate mai micd decAt a apei, deoarece in structurile compacte catenele
nu sunt strdns legate 9i intre ele rdmAn goluri de aer;
qi
ac{iunea bacteriilor din naturd celuloza din plantele moarle se tranformd in CO2

3.

sub

materii nutritive Pentru sol;

iNilli

4.margarinasefabricdprinhidratareagrdsimilorvegetale.
Acidul formic:
f . inroqegte hdrtia de turnesol;
2. se ob{ine prin oxidarea energicd a 1,3 butadienei;
3. are punctul de fierbere mai mare decAt metanolul;
4. reaclione azd cu fenolul in mediu acid formand novolac.

834.

Referitor la esteri urmdtoarele enunluri sunt adevdrate:


1. esterii alcoolilor monohidroxilici inferiori sunt insolubili in ap6;
2. esterii sunt izomeri func]ionali cu acizii carboxilici;
3. prezintd izomerie de compensa{ie;
4. hidroliza 1or in mediu bazic este o reac{ie reversibild.

83s.

Au proprietatea de a sublima:
1. acidul formic;
2. acidul benzoic;
3. tetralina;

836.

4. naftalina.
Dau reac{ii de deshidratare:

2.
3.
4.
837.

alcoolul terfbutilic;
2,2 dimetil propanolul;
alcoolul propilic;
fenolul.

Prin reaclia de cuplare:


1. se conservd grupa azo;
2. dintre anilind qi aldehida formicd se oblin aminoplaste;

3. dintre acidul sulfanilic qi N,N-dimetilanilina


4. dintre acidul sulfanilic Ai N,N-dimetilanilina

838.

Au caracter reducdtor;
1. formaldehida;

se obline metiloranjul;
se obline galben de anilinb.

2. ciclohexanona;
3. gTucoza;
4. propanona.
839.

Pot forma compugi ionici prin diferite reac{ii:

1. 2 propanolul;

2. anilina;
3. fenolul;
4. acetilena.
840.

841.

Referitor la toluen sunt adevdrate urmdtoarele enun{uri:


1 prin nitrarea cu exces de amestec nitrant se obline trotil;
2. prin sulfonare duce la compugi cu putere mare de spalare;
3. prezintd" 4 deriva{i monoclorura{i;
4. este rezistent la oxidarea cu KMnO4 in mediu acid.
Sunt solven{i pentru grdsimi:

1. benzen;

2. tetralind;
3. toluen;

4.
842.

apd,.

Sunt derivali func{i onali ai acizilor carboxili ci :

1. trigliceridele;
2. detergen{ii anionici;
3. amidele aromatice;
4. detergen{ii cationici.

843.

O substan{i organicd A con{ine in molecula sa C, H, O gi are masa molecular6 egald c,t


74glmo1.
Pentru arderea a0,37 g substan{d A se consumd,0,672102, oblinAndu-se 0,44g1CO2.
Subitanla

A:

l.

poate fi un alcool ter-{iar saturat;

2. poate da reac{ii de deshidratare


3. poate forma etil metil ceton6;
4. poate fi un cicloalcool.

intramoleculard:

9)

O alcadiend A este supusd oxiddrii blAnde cu KMnOa formAnd un compus B cu 2 atomi de carbon
asimetrici in moleculS. $tiind cd pentru oxidarea a20,49 de compus A se folosesc 2 litri de
KMnO+ 0,2M, compusul A poate fi:
f. izopren;
2. 1,3 pentadiena;

3. l,4pentadiena;
4. ciclopentadiena.
Urmdtoarele afi rma{ii sunt corecte:
1. Apa are aciditate mai mare decit alcoolii
2. Fenolul este mai acid dec0t etanolul
3. Alcooli inferiori se amestecd in orice proporJie cu apa
4. Glicerina este greu solubild in apd qi alcooli
Hidroliza urmdtorilor compugi decurge cu niperea unei legdturi C-O:
l. acetat de izobutil
2. acetamida
3. benzoat de etil
4. acetonitrilului
Urmdtoarele afirma{ii sunt adev[rate:
1. Punctele de fierbere ale alcoolilor cresc cu cregterea numdrului de grupe -OH
din moleculd
2. Alcoolii au puncte de fierbere mai ridicate decdt compuqii carbonilici cu
acelagi numdr de atomi de carbon
3. intre moleculele de alcooli qi cele de compuqi carbonilici nu se pot stabili
legdturi de hidrogen
4. Compugii carbonilici nu pot forma legdturi de hidrogen cu nici un alt compus
organic
Urmdtorii compuqi carbonilici nu pot juca rolul de componenti metilenic[ nici la
condensarea crotonici, nici la condensarea aldolicS:
1. 2,2-dimetil-propanalul
2. propiofenona
3. benzaldehida
4. aldehidafenilaceticd
Urmdtorii compugi carbonilici pot juca rolul de component[ metilenic[ la condensarea
aldolicd, dar nu pot juca rolul de componentd metilenicf, la condensarea crotonic[:
1. aldehida capronicd

2.
3.
4.

aldehidaizovalerianic[
aldehida acetic[
izobutanal

Urm[torii compugi au conformalia cis:

1.
2.
3.
4.

acidul maleic
maleatul de dimetil
acidul oleic
acidul fumaric
Urmdtoarele formule moleculare corespund unei cicloal cadi ene :
1. C6nH16n-6

2. C3n11H6n-2
3. CsnHl6n-g

4.

CnH2n-a

8s2.

intre moleculele urm[torilor compuqi se stabilesc legdturi de hidrogen:


1. alcooli
2. aldehide
3. monozaharide

4.

cetone

Despre zaharozd, sunt false afirmafiile:

1.
2.
3.
4.

854.

856.

857.

8s9.

860.

prin hidrolizd, forrneazd, B-glucozd gi u-fructozd


prezintl, o grupare OH glicozidicl
prezintd 2 grupdri alcool primar
prezintd 3 grupdri alcool secundar
N, N-dimetil metilamrna fa\d de anilin6:
1. nu poate reacfiona cu acidul clorhidric
2. nu se acileazd,
3. nu poate reacliona cu iodura de metil
4. nu se drazoteazd,
Prin oxidarea cu KMno4 (H2So4) a unei hidrocarburi se oblin benzofenond,
propiofenond gi acid metilmalonic in raport molar 1:1:1. Urmltoarele afirma{ii referitoare
la hidrocarbura respectiv[ sunt adevdrate:
1. are formula molecularl, CzeHzq
2. arc nesaturarea echivalent[ 12
3. prezintd 20 electroni n
4. pr ezintd, 4 stereoizomeri
Se oxideazd 1,4-ciclohexadiena cu KMnoa (Hzo). Rezultd un produs care are
urmdtoarele caracteristici :
1. are nesaturarea echivalentd 3
2. are formula moleculard CoHrzO+
3. confine dou[ grupe -OH
4. prezintd 4 atomi de carbon asimetrici
1 mol de octadiend formeazb la oxidarea cu KMnOa (HzSO+) 2 moli de COz gi
consumd
cantitatea maximd de agent oxidant. Diena poate fi:
1. 2,5-dimetil 1,5-hexadiena
2.1,7-octadiena
3. 2,3,4-trimetil 1,4-pentadiena
4. 3-metil 1,6-heptadiena
oxidarea cu KzcrzoT (H2Soa) a 4-metil 2-ciclohexenonei conduce la:
1. acidul B-metil-cr-cetoadipic
2. acidul 6-metil-s-cetoadipic
3. acidul 3-metil-2-oxohexandioic
4. acidul 5-metil-2-oxohexandioic
Urm[torii alcooli nu se pot deshidrata intramolecular:
1. alcoolul benzilic
2. 2,2 - dimetil- 1 -pentanol
3. 2,2,4, -tetrametil-3 -pentanol
4. 2,2,4,4-tetrametil- 1,5 -pentandiol
urm[toarele afirma{ii referitoare la stereoizomeri sunt adevdrate:
l. Conformerii sunt o categorie de stereoizomeri
2. Stereoizomerii sunt doar izomeri optici
3. Num5rul total de izomeri optici este 2n, unde n reprezintd numarul de atomi de
carbon asimetrici (exceptdnd moleculele cu plan de simetrie)
4. Stereoizomerii de configuraJie care nu sunt enantiomeri sunt anomeri

Preciza[i care compuqi existd in realitate:


1. C7HeO2N3Cl4

2. CTHeO2NqCl+
3. CzHzOzN:Cl+
4. CrHqOzN:Cl
La oxidarea cu K2Cr2O7 (H2S04) a 3-metilen-6-propil-1,4-ciclohexadienei se obtrin
urm5torii produgi:
1. acid propilmalonic
2. acid propilsuccinic
3. acid propilpropandioic
^ 4. acid propiladipic
ln alchina cu formula brutd C:Hs pot exista:
1. maximum 2 grupdri metil
2. maximum 3 grup[ri metil
3. maximum 3 atomi de carbon cuatemari
4. maximum 2 atomi de carbon cuternari
Pot f,r compugi izomeri cu formula moleculard CtHrz, cu excepJia:
l. 2-metil-3-hexina
2. diciclopropilmetanul
3. 1 -ciclobutil- 1-propena
4. 1,4 - dimetilenciclopentanul
Reacfiile chimice la care participd alcanii gi in care nu se desfac legdturi C-C sunt
urm[toarele:
1. cracare
2. izomerizarc
3. ardere
4. substitufie
Punctele de fierbere cresc in urmdtoarea ordine:
1. izopentan, n-pentan, 1-penten[
2. trans-2-buten5, cis-2-buten6, butan
3. butan, cis-2-butend,, trans-2-buten[
^ 4. l-buteni, neopentan, izopentan
In molecula etenei existd:
1. 5 legbturi o 9i 1 1eg6turd n
2. I legdturd dubl6 qi 4 legdturi simple
3. I leg[tur[ o C-C gi 4 legdturi o C-H
4. 4legifturi o qi 1 legdturd n
Urm[toarele afirmalii in legbturd cu denaturarea proteinelor sunt adevlrate:
1. prin denaturare proteinele igi pierd activitatea biologicl specifici
2. constd in modificarea formei spafiale naturale a proteinelor
3. presupune desfacerea unor legdturi ( ex. legdturile de hidrogen) din interiorul
macromoleculei proteice
4. se produce sub ac{iunea unor agenf i fizicj sau chimici
urmltorii agenli fizici sau chimici pot produce denaturarea proteinelor:
1. cildura
2. radia]1li
3. ultrasunete
4. solvenli organici

Urmltoarele afirmalii sunt false:


1. toate produsele vegetale au

871.

872.

un con{inut proteic mai mic decit toate produsele


animale
2. proteinele hbroase au valoare nutritivd mare
3. proteinele globulare se mai numesc Ai proteine de schelet
4. insulina este un hormon lipidic
Aparitria unei colora{ii galbene sau portocalii este specificS:
1 . reacliei xantoproteice
2. reac\iei biuretului
3. oxiddrii alchenelor cu K2Cr2Oz (HzSO+)
4. oxidarii alchenelor cu KMnOa (HzSO+)
Care dintre urmdtoarele peptide au sarcind ionic[ negativi la pH:13:
1.

Ala-Glu-Val

2. Asp-Ala-Fen
3. Asp-Lys-Glu
873.

4. Glu-Cis-Asp
Urmitorii aminoacizi con(in cdte 5 atomi de carbon gi 1 atom de azot:
1. Lys

2.Yal
874.

3. Cis
4. Glu
Constanta de echilibru a reacfie de esterificare a acidului acetic cu etanol este influenfata
de:

875.

876.

1. concentrafia molari a acidului acetic folosit


2. concentrafia procentuall a acidului acetic folosit
3. concentra{ia molard a etanolului folosit
4. temperatur[
Diferitele organisme sau specii utilizeazd pentru biosinteza proteinelor:
I. azotafi
2. azoiil din atmosferd
3. saruri de amoniu
4. aminoacizi
Urmdtoarele proteine sunt solubile in ap[ qi in soluJii de electrolifi:
1. fibroina
2.keratrna

877.

878.

3. colagenul
4. albumina
C are dintre urm [to are le tri gli c erid e pr ezintd, stereoiz omeri :
1. o,cr'-dipalmito B-stearina
2. a, F -dipalmito cr'-stearina
3. u,a'-distearo B-palmitina
4. a, F -dipalmito cr'-oleina
Urmdtoarele afirmaJii sunt adevdrate:
1. molecula de sdpun este formatd dintr-o parte hidrofobd (grupa carboxilat),
insolubil[ in ap6, gi o parte hidrofil5 (radicalul hidrocarbonat), solubild in api
2. capacitatea de spdlare a sdpunurilor se bazeazd pe proprietatea acestora de a
forma agregate sferice numite micelii
3. in micelii, catenele hidrocarbonate sunt orientate spre exteriorul sferei
4. puterea de spdlare a unui sdpun depinde de natura acidului gras gi de natura
ionului metalic

o6

-iiqia bromului la aldehida crotonicd urmatd de hidroliza produsului rezultat conduce la:
l. acelaqi compus reztltat din reaclia de oxidare cu KMnO4 (in mediu slab bazic) a
aldehidei crotonice
2 . 2,3 - dlhidroxibutan al
3. o dihidroxialdehidd care prezintd2 alomi de carbon asimetrici
4. un compus in care raportul masic C:H:O este 6:1:6
-rndtoarele afirmalii despre detergen{ii neionici sunt false:
1. nu sunt biodegradabili
2. ac\iunea de sp[lare depinde de pH-ul soluliei
3. spumeaz[ foarte mult
4. nu con{in sarcini electrice

\-propil-benzamida este izomer[ cu:


1. N-benzil-acetamida
2. p-propil benzamida
3. N-fenil-propionamida
4. N,N-dimetil- a-fenilacetamida
Hidroliza amidelor poate conduce la urmdtorii compuqi:
l. acizi carboxilici
2. amontac
3.amine primare
4. amine secundare
Lrmdtoarele ahrmalii referitoare la furan sunt adev[rate:
1. con{ine un heterociclu
2. conline o grup[ etericd
3. conJine 4 atomi de carbon
4. conJine 2legdturin
Urm[toarele afirma{ii referitoare la celulozi sunt false:
1. este alc[tuitd dintr-un numir mare de unitdli de glucozd (sub form[ de anomer a)
2. unitSlile de glucozd din alcltuirea celulozei sunt unite prin legdturi esterice
3. are o structur[ ramificati
4. contine un numdr mare de legdturi de hidrogen intermoleculare intre grupele
hidroxilice libere
Urmdtoarele afirma{ii sunt false:
1. compusul rezultat la condensarea crotonic[ a acetaldehidei cu formaldehida are
raportul masic C:H:O :9:l:4
2. compusulrezultat la acilarea benzenului cu clorurd de benzoil are aceeagi
nesaturare echivalent[ cu difenilul
3. produqii de oxidare cu KMnOa (HzSO+) ai glioxalului sunt identici cu produgii
de oxidare ai etenei cu KMnO+ (HzSO+)
4. compusul organic rezultat la hidroliza cloroformului nu face parte din aceeagi
clasd de compugi organici cu compusul organic rezultat la hidroliza
acetonitrilului
Densitatea relativd a unei alchine in raport cu alcanul cu acelagi numbr de atomi de
carbon este 0,931. Urmitoarele afirmalii sunt adev[rate:
1. alchina are 2 izomeri de pozilie care existd in starea de agregare gazoasd
2. alcanul conduce prin cracare la un amestec format din patru compuqi
3. alchina este al treilea termen in seria alchinelor
4. p.f .al alcanului este mai mic decdt al alchinei

887.

889.

890.

891.

892.

Urmdtoarele reacJii presupun folosirea unor sdruri ale aluminiu drept catahzatori:
I . izomerizarea n-pentanului
2. sulfonarea arenelor
3. alchilarea Friedel Crafts
4. oxidarea cataliticd a aldehidelor.
in urmdtoarele reacfii aparlse formeazdnoi legituri intre atomii de carbon:
1. condensarea crotonic[ a compugilor carbonilici
2. reac\ia deriva{ilor halogena{i cu cianura de potasiu
3. dehidrohalogenarea deriva{ilor halogenali
4. acilarea Friedel Crafts
in urmdtoarele serii reactivitatea cregte de la stAnga la dreapta:
1. clorur5 de metil, clorurd de etil, clorurd de izopropil, clorura de te(-butil
2. clorurd, de etil, bromurd de etil, iodurd de etil
3. cloruri de fenil, clorurd de izopropil, c1orur6 de benzil
4. iodur[ de ciclopentil, clorurd de vinil, clorurd de alil
Urm[toarele efecte nocive pot fi produse de etanol dacd este ingerat in cantitati mari gi
repetat:
l. cirozd,hepatic[
2. ulcer gastric
3. pierderea memoriei
4. halucina{ii
Urm[torii compugi sunt aranjali in ordinea crescltoare a punctelor de fierbere:
1. 2-metilpropanol, n-butanol
2. etanol, glicol, glicerol
3. etan, etanol, acid acetic
4. clorura de metil, bromura de metil, metanol
Urm[torii compuqi conlin in moleculd,2 atomi de azot:
1. cadaverina

2. Ala-Ala
3. para-fenilen-diamina
893.

4. Lys-Glu
Urmdtoarele afi rma{ii referitoare la alil-vinil-cetona sunt adevdrate :
1. conJine 4 electroni n
2. se poate obtrine prin condesarea crotonicd dintre butanon[ gi formaldehida in
raporlul molar 1:2
3, are compozifia procentuald,75oAC,16,67yoH qi g, 33%O
4. este izomerd cu ciclohexenona

RASPUNSURI COMPLEMENT GRUPAT

1.D
2.E
3.A
-{. D
5.8
6.D

7. c
8.c
9.A
10. E
I1. C
12. B
13. c
1-1.

15.
16.
17.
18.
19.

:0.

tl.

)2.

B
E

:3. D
2.{. E
:5. B
26. A
27. A
:8. E
29. E
30. E
31. D
32. A
33. D
34. D
35. c
36. c
37. C
38. A

39. C
40. B
41. A
42. C
43. D
44. C
45. C
46. A
47. A
48. A
49. D
50. A
51. C
s2. B
53. C
54. E
55. D
s6. A
57. D
58. D
59. B
60. D
61. c
62. C
63. B
64. A
65. A
66. C
67. B
68. C
69. B
70. E
71. D
72. A
73. D
74. C
75. C
76. C

77. C
78. B
79. C
80. D
81. E
82. E
83. C
84. A
85. A
86. B
87. C
88. C
89. E
90. B
91. E
92. D
93. B
94. A
95. E
96. C
97. E
98. C
99. B
100. E
10r. B
102. D
103. A
104. c
105. B
106. C
107. c
108. C
109. C
110. A
111. B
lt2. E
113. B
tt4. E

115. E
116. B
lt7. B
118. B
ll9. c
120. B
l2t. c
122. D
123. E
124. E
125. B
126. D
t27. A
128. E
129. A
130. E
131. A
132. E
133. A
134. B
135. E
136. E
137. B
138. A
139. E
140. E
141. C
142. E
143. A
144. C
145. C
146. A
147. A
148. A
I49. B
150. A
151. C
152. B
153. E

154. A
155. C
156. E
157. D
158. B
159. A
160. A
161. C
162. C
163. B
164. E
165. E
166. E
167. B
168. E
169. A
170. B
t7l. B
172. A
t73. A
174. E
175. C
176. E
177. E
178. B
t79. E
180. E
181. E
182. B
183. C
184. A
185. B
186. D
187. B
188. C
189. A
190. C
191. A
192. A

193. E
194. A
195. A
196. A
197. A
198. E
199. B
200. E
201. A
202. E
203. A
204. E
205. B
206. B
207. C
208. E
209. B
210. A
zlt. B
2t2. A
213. D
214. B
2t5. C
216. A
217. E
218. B
219. B
220. E
221. E
222. C
223. C
224. C
225. B
226. E
227. E
228. E
229. E
230. B
231. B
100

E
:i_1.

1'r.{.

C
C

:ffi"

A
A

:-1.t.

*:g

t-${.

:r

1.

A
--+-1.

:+{.

145.

:.t6.

:{-.

148.

:-t9.

tsl.

l-i1.

D
E

ai1
:_i4.

A
A

156.

D
E

:58.

rio

160.

161.

:62.

:63.

t6-1.

:65.

r66.

267.

:68.

269.

270.

271. D
272. E
273. A
274. D
275. A
276. B
277. B
278. A
279. C
280. D
281. A
282. B
283. B
284. B
285. A
286. B
287. C
288. B
289. C
290. D
29I. C
292. D
293. C
294. B
295. B
296. B
297. A
298. B
299. A
300. B
301. C
302. A
303. C
304. C
305. A
306. D
307. D
308. C
309. E

310. C
311. E
312. B
313. D
314. B
315. A
316. A
317. D
318. B
319. E
320. B
321. A
322. A
323. D
324. A
325. C
326. E
327. E
328. D
329. C
330. C
331. E
332. C
333. A
334. B
335. D
336. B
337. A
338. D
339. A
340. B
341. B
342. B
343. D
344. A
34s. C
346. D
347. D
348. B

349.

350. c
351. B
352. B
353. B
354. C
355. E
356. C
351. D
358. D
359. E
360. A
361. B
362. c
363. D
364. A
365. B
366. B
361. A
368. B
369. C
370. D
311. A
372. B
373. A
314. D
375. D
316. A
317. C
378. D
379. B
380. E
381. B
382. C
383. C
384. A
385. B
386. B
387. B

427. B
428. c
429. c
430. E
431. D
432. D
433. B
434. c
435. A
436. A
437. B
438. A
439. A
440. c
441. D
442. E
443. B
444. D
445. E
446. E
447. D
448. B
449. A
450. B
45t. A
452. A
453. B
454. B
455. A
456. A
457. C
458. A
459. A
460. c
461. C
462. D
463. A
464. C
46s. C

388. C
389. B
390. A
391. A
392. D
393. B
394. A
395. B
396. A
397. A
398. A
399. A
400. A
401. C
402. C
403. A
404. B
405. A
406. B
407. B
408. c
409. C
410. D
4ll. A
412.
413. D
414. E
415. D
416. E
4I7. A
418. A
419. A
420. B
421. D
422. B
E,

423. E
424. E
425. B
426. E
102

+66. E
167. E
468. D
469. A
470. E
471. C
4'12.

473. E
{?{. E
4T5. A
{76. D
477. D
4?8. E
419.

480. A
.nl. B
482. E
{83. E
4E-{. A
d85. A
{86. E
487. A
*t8. E
489. A
490. A
491. B
492. D
493. B
49.1.

+95.
496.
497.
498.
499.

s0.

501.
502.
$3.
50-1.

B
E

c
E

D
D
E

544. E
545. D
546. B
547. B
548. A
549. E
550. B

505. D
506. B
507. B
508. A
509. E
510. C
511. E
512. A
513. C
514. A
515. B
516. A
517. E
518. A
519. E
520. C
521. E
522. E
523. E
524. E
525. E
526. C
527. E
528. A
529. A
s30. c
531. D
532. E
533. E
534. C
535. B
536. A
537. B
538. A
539. E
540. C
541. C
542. C
543. E

ssl.

552. C
553. B
554. C
555.
550.

^t1

-tr

557. D
5s8. C
559. A
560. D
561. E
562. E
563. E
s64. D
565. C
566. C
567. A
s68. B
569. C
570. C
571. A
572. A
573. C
574. A
575. E
576. B
577. E
578. B
579. E
s80. c
581. E
582. E
103

583. E
584. D
585. D
s86. A
587. E
588. C
589. A
590. D
591. D
592. A
593. c
594. E
595. B
s96. C
597. C
598. E
599. B
600. A
60r. A
602. E
603. E
604. E
605. B
606. D
607. B
608. A
609. A
610. A
611. E
612. A
613. c
614. c
615. C
616. c
617. D
618. D
619. A
620. B
621. D

622. A
623. B
624. B
625. C
626. A
627. B
628. A
629. B
630. D
631. D
632. A
633. B
634. D
635. E
636. A
637. B
638. B
639. A
640. D
641. E
642. C
643. C
644. D
645. C
646. E
647. A
648. C
649. C
650. E
651. D
652. C
653. A
654. E
655. C
656. D
657. E
658. E
659. B
660. D

661. c
662. B
663. B
664. C
665. A
666. B
667. A
668. A
669. B
670. A
671. A
672. D
673. A
674. E
675. A
676. B
677. E
678. A
679. D
680. A
681. A
682. E
683. A
684. E
685. D
686. A
687. E
688. E
689. E
690. E
691. E
692. E
693. A
694. E
695. A
696. E
697. B
698. A
699. C

700.

739.

701.

740.

702.

741.

703.

742.

704.

743.

705.

744.

706.

745.

707.

746.

708.

747.

709.

748.

710.

749.

7tt.

750.

712.

751.

113.

752.

714.

753.

715.

754.

776.

7s5.

717.

756.

8.

757.

T19.

758.

i20.
j21.

759.

760.

761.

762.

763.

764.

765.

766.

767.

768.

769.

770.

771.

772.

773.

774.

I t5-

776.

777.

71

.).,
-t?
-24.

-?i

'26.
-'r1
-28.

-)o
--10.

-31.

-1t
_lJ.

-3.1.

'36.
-17
-38.

778. c
779. A
780. A
781. A
782. E
783. A
784. B
785. c
786. A
787. C
788. B
789. c
790. A
791. E
792. B
793. A
794. c
795. c
796. A
797. A
798. E
799. E
800. A
801. A
802. E
803. A
804. A
805. A
806. A
807. B
808. D
809. D
8r0. A
811. D
812. A
813. c
814. c
815. c
816. c

817. E
818. B
819. A
820. A
821. A
822. C
823. C
824. A
825. B
826. A
827. A
828. A
829. A
830. C
831. B
832. A
833. B
834. A
83s. C
836. B
837. A
838. B
839. E
840. B
841. A
842. B

843. A
844. B
845. A
846. B
847. E
848. B
849. D
850. A
851. C
852. B
853. E
854. C
855. D
856. C
857. C
858. C
859. E
860. B
861. B
862. B
863. C
864. D
865. D
866. C
867. A
868. E

106

869.

870.

E,

871.

872.

873.

874.

875.

876.

877.

878.

879.

880.

881.

882.

883.

884.

885.

886.

887.

888.

889.

890.

891.

892.

893.

ent simplu (1-984)


La

de mai jos alege{i un singur

intreblrile

rispuns corect:

de hibridizare este:
Hidrocarbura care conline atomi de carbon in toate tipurile

A.
B.
C.
D.

E,.

1,2 butadiena

1,3-butadiena
2 butina

vinilacetilena
ciclobutena

sp3 sunt secundari' Acest compus


intr-un compus C3H6O toli atomii de carbon cu hibridizare

este:

A. ProPanal
B. acetoni
C. cicloProPanol
D. alcool alilic
E. metil-vinil-eter

C+HoOz reduc reactivul Tollens


Dintre comPuqii dicarbonilici izomeri, cu formula moleculari

un numdr de:

A. unul
B. doi
C. trei
D. Patru
E. cinci

in utma reacliei cu sodiul, acetilena devine:


A. amfion
B. compus insolubil in aPd

C.
D.
E.

1g

enol
cation
anion

va reacliona cu cantitatea cea mal mare


din fiecare triglicerid reac\toneaz|cu KOH. care figlicerid

deKOH:
A. tristearind

B. trioleind
C. diPalmitostearind
D. butiroPalmitostearind
E. dibutirostearind

se afl6, in propo(ii egale, intr-un


Cei trei crezoli qi toli ceilalli izomeri aromatici ai acestora
Numarul total de moli ai izomerilor
amestec care reaclio neaz6 ctt 184 grame de sodiu metalic.
din amestec este:

A.6
8.8

c. 10
D. T2
E. 14

Energia cea mai joas[ in cazul atomului de carbon corespunde:

A. orbitalului 2s
B. orbitalului 2P

C. orbitalului hibrid sP
D. orbitalului hibrid sP2

E.

orbitalului hibrid

sP3

10 grame din compugii de mai jos reaclioneazd ctt sodiu


cantitatea cea mai mare de hidrogen?
A. acidul acetic

in exces' Care dintre aceqtta

B. butanolul
C. etanolul
D. fenolul
E. to{i degaja aceeaqi cantitate de hidrogen

de c' H, o
care dintre tripeptidele tnixte urm6tour. uri acelagi con{inut.procentual
tripeptidul simplu alanil-alanil-alanin6?

dega.1,

giNc;

A. glicil-alanil-serind
B. glicil-valil-valind
C. glicil-glicil-valind
D. alanil-alanil-serind
E. glicil-glicil-serind

10

Manifesti caracter acid:


A. formiatul de etil

R. benzen-sulfonatul de sodiu
C. clorura de dimetil amoniu
D. fenoxidul de sodiu
E. etilamina

11

t2

13

t4

cuaternan este:
Dintre alcadienele izomere urmdtoare, cea care are 2 carboni

A.
B.
C.
D.
E.

1,6-hePtadiena

2,3-hePtadiena

2,2-dimeltl-3,4-Pentadiena
3,3-dimetil-1,4-Pentadiena

2-metil-3,5-hexadiena

Urmdtoarea afirma{ie despre detergenli este fals6:

A. Detergen{ii neionici pot forma legdturi de hidrogen acid alchil sulfonic, R-SO:-Na*
B. Detergenlii anionici pot con{ine sarea de sodiu Junuialifatice, aromatice sau mixte
C. Partea hidrofbbd este constiiuita din catene care sunt ionice sau neionice
D. Parlea hidrofild poate fi asiguratd de grupe funclionale ale unor aril-amine
E. Detergenlii cationici sunt siruri de amoniu cuaternare Cdli moli de Oz sunt necesari

Prin fermentalia alcoolicd a glucozei rezultd CO2 9i etanol'


pentru fermentalia unui mol de glucozd?
A. l mol
B. 2 moli
C. 3 moli
D. nici un mol

E. 6 moli
hidrolizd. Se obline majoritar:
Benzoatul de fenil suferd o reaclie de mononitrare urmati de
A. acid m-nitrobenzoic
B. acid o-nitrobenzoic
C. m-nitrofenol
D. acid p-nitrobenzoic
E. p-nitrofenol

15

Hidroliza in mediu bazic a compusului de mai 1os:

H3C-C\
oc2H5
conduce la:
A. C2H5OH

B. CzHsNa

y'o

H3C-C\'oH
./-O

c"H^-c
zr

-oN"

LH3-U--'--tO
\.'H

E.
16

solulie puternic acidd (pH:1), acidul asparagic existd sub forma:

HOOC- CHz-

Cl-l

@OH

NHz

-ooc- cHzC.

TNHz

*t

HOOC- CHz-Cl-1-@OH
I

NH3*
D.

-ooc-cHz-f-*n
N H3*

-OOC

l7

l8

19

C)12- CH-COO-

lur,

Care dintre compugii de mai jos conduce prin hidrolizd la obJinerea celui mai
tare acid aldturi
de cea mailarebazd?

A. H-CO-NH_CH2_CH3
B. CH:-CHZ_CO_NH-CH.
c. H-co-N(cH3)2
D. CH: -CHZ-NH_CO- CH,_ CH:
E. CH: - CHz_ NH _ CO _ CH:
care ester are formula moleculard c6H12o2 gi prezintd
A. propionatul de izopropil
B. acetatul de tertbutil
C. izobutanoatul de etil
D. glutaratul de metil
E. cr-metilbutiratul de metil

activitate opticd:

Un mol de:

CHZ-

C- CH- CH3

tt

CH3 OH
se oxideazd cu dicromat de potasiu in mediu acid. Sunt necesari:
I litru dicromat de potasiu 0,66 M
2 litri dicromat de potasiu0,66 M

A.
B.
C.
D.
E.

2,5liiuri dicromat de potasiu 0,66 M


3 litri dicromat de potasiu 0,33 M
5 litri dicromat de potasiu M/6

Indica{i reaclia corectf,:

20

A. NaHCo. + CH.CooNz

NarCo. + CH3CooH

----> QH5ONa+

B. ftH5OH + CHgCOONa

CH3COOH

----> CH3ONa + QH5OH


NH + NH4CI
NH2]+C|- --> CH3
D. [CH3- CH
CH
+NH3
I
I l_

C. CH3OH + C,6H5ONa

HgC

CHa

E. O2N-C6H4-COONa

2t

))

Hgc
+ CHg-CoHa-COOH -*

cHg

O2N-C6H4-COOH + CHg-CoH+-COONa

jos scade in ordinea:


Aciditatea (se considerd prima treaptd de ionizare) compuqilor de mai
A. acid cloroacetic > acid acetic > acid propionic > fenol > acetilend
B. acid formic > acid acetic > fenol > acid oxalic > acetilend
C. acetilend > acid oxalic > fenol > acid formic > acid acetic
D. acid acetic > acid cloroacetic > acid oxalic > fenol > acetilena
E. acid oxalic > acid forrnic > acid acetic > acetilend > fenol
general
Volumul de eten6 (condilii normale) ob{inut din 1B0g glucozd la un randament

a1

transform[rii de 50% este de:

A. lr,2l
B. 22,41

c.33,61
D.44,81

E.

23

56,01

in mediu putemic bazic (pH:12),lizina existf, predominant


A. CH2 - (CHZ)a - CH - COOH

t'

rlHz
B. CHr t'

l.NHz

(CHz)s-

D.

QHz

| 'NHZ

I*NHg

COOH

(CHz):

-'J -

cH
I

Coo-

coo-

NHZ
CH

COO-

,1
..
-NH3

de NaOH de concentra{1e 40o/o. Volumul de solulie de HCI


fie neutrd este de:
c1e conientra{ie 0,5N care trebuie addugatd pentru ca solu{ia finald sd

La94 gfenol se adaugd 200 g solulie

A.

B.

c.

25

.!,U,1 - cH - (CHz)a
*NH3
NHz

CH2

E. CHr - (CHz)s 24

CH

I
*NH3

NHZ

C.

ca:

D.
E.

0,5

1.0

r.5

2,01
2,5 |

11,69 acid dicarboxilic db prin combustie 8,96 I COz qi 3,69 H2O. Num[rul de acizi
dicarboxilici izomeri corespunzand datelor problemei este de:

A.
B.2
1

c.3

D.4
E.5

t6

Pentru compugii: metanal, acid acetic, acid alfa-hidroxi-propanoic, acid beta-hidroxi-propanoic, acid
alfa-metoxi-acetic (CH3-O-CH7{OO[D caracteristica comund este:
au un carbon asimetric
au caracter acid
se asociazd prin legdturi de hidrogen
au aceeagi formulS brutd

A.
B.
C.
D.

27

E,. reduc reactil'ul Tollens


Dintre compuqii enumera{i, caracterul acid cel mai pronun{at
A. CH3-CHZ- CHz- OH

B
C.

18

l9

are:

l-)-"o*
CH3-C-

CH

D. ortt
E.

il

cooFr

CH3-CH2-COOH

Diena care prin oxidare cu IgCrzOz (mediu acid) genereazd numai acid malonic este:
1,3 ciclohexadiena
1,3 dimetil-1,3-ciclohexadiena
1,4 dimetil-1,3-ciclohexadiena
1,4 ciclohexadiena
1,5 dimetil-1,3-ciclohexadiena
Ce volum de KzCrzOr M/6 se consumfla oxidarea a 0,15 moli din hidrocarbura

A.
B.
C.
D.
E.

COHS- CH:C-COHS
I

cHa

A.
B.
c.

0,45 |
0,901
1,801

D.2,701

30

E. 3,601
Tratarea unui alcool cu anhidridd aceticd in exces duce la cre$terea masei sale moleculare
126 g, cre$tere reprezetdnd L36,95o . Alcoolul este:
A.
B.
C.
D.
E.

31

etanolul

glicolul
glicerina
butantriolul
butanolul
Reac{ia acetilurii de sodiu cu acidul cianhidric dd naqtere la:
A. CH2: CH - CN
B. NaCN + CH: CH
cH: - cH2 - cN

c.

D. CHz:CH-C=C-Na*
E. nici unul dintre compuqi

32

Aminoacidul care contribuie prin radicalul sdu la incircarea electricd

A. valina
B. glicina
C. alanina
D. leucina
E. Tizina

unei proteine la pH

7 este:

cu reactiml Tollens' cantitatea


cdte un gram din compugii de mai jos reaclioneazd
micd de reactiv se consumd Pentru:
A. cH2o
B. CH: CH

33

C. CHr-[=CH
D. CH3 - CHO

E.

CHz: 611-

= CH

Acidul gamma-amino -butiric r ez'tltd prin decarboxilarea


acidului asPartic

34

A.
B. valinei
C. serinei
D. acidului glutamic
E. cisteinei

pentru compuqii corespunzAnd formulei molecu


Num6ru1maxim Posibil de carboni ter(iari

35

C5H4O este de:

A.
B.2

c.3

D.4
E.5

solu{ie acida (timp de contact scurt) rezultd:


Prin oxidarea 3-buten-1-olului cu KzCrzOr in

36

F..

C\\2--CH-CO-

COOk{

B. CO2+COOH- CO-COOH
c" co2 + Hooc-cH2-cHo

D' 2CO2+COOH-COOH
E. co2 + oHC-cHz-cHo
37

carbon. Prin esterificare rezultd un ester


acid monocarboxilic saturat contine 48,64oh
confine 31,37o/o oxigen. Esterul este:

un

A. butiratul de metil
B. acetatul de ProPil
C. acetatul de metil
D. ProPionatul de etil
E. formiatul de butil

38

r rrrrr 9i apot
de reducere cu Fe+HCl' ^'
sulfonitric'
amestec
cu
A
compus
unui
tratarea
Prin
-urmatd
NH2-C6Hq- CH2OH' Compusul A este:
hidroliza se formeaza
A. clorura de fenil"omprrrrrl
B. benzenul
C. clotura de benzil
D. benzaldehida
E. toluenul

39

i"

- r^ o ^; mai mrc"
o cantitate de hidrogen de 8 ori
carbon
9i
continand-40%
organic
compus
369 dintr-un
este:
t hidrogen. Formula moleculard a compusului
decdt cea de oxigen r"u.tjon"ura cu 4,48

A. cH6o3
B. CzHrO+
c. czHoo:

40

';::

D.
E.

CaH1206
CeHrzOo

Formula moleculard C2HsO2N corespunde:

A. acetamidei
B. acetatului de amoniu
C. glicinei la PH:7
D. glicinei la PH:1
E. azotatului de etil

41

12

Afirma{ia corectd cu privire la dizaharidul format prin eliminarea apei intre


hidroxilul
glicozidic al B-glucozei qi hidroxilul din pozilia 4 a
este:
B-fructozei
A. prin alchilare cu iodurd de metil fonneazd,un eter hexametilic

B. prin hidrolizd acidd fotmeazd un amestec echimolecular de beta-glucozd gi beta-fructozd


C. oxideazd sdrurile complexe ale metalelor grele
D. nu con{ine in moleculd legituri de tip eter
E. formeazb un ester hexabenzoilat prin tratare cu clorura de benzoil

Rezultd acid salicilic prin

A. Hidroliza in mediu bazic a acidului acetilsalicilic


B. Hidroliza in mediu bazic a aspirinei
C. Hidroliza citratului de trimetil
D. Hidroliza in mediu acid a aspirinei
E. nici unuia dintre ei

Urmdtoarele reaclii de oxidare genercazd, compugi carbonilici:


A. Orlo-xilen + KzCrzOz/HzSOa la cald
B. Naftalind + Oz (catalizator VzOs/350"C)
C. Etena + K2Cr2O7/H2SOa
D. toluenul +KzCrzOtlHzSOa la cald
E. antracenul +K2Cr2OT1CHrCOOH

6909 dintr-un triol (a), av6nd raportul de mase CIHIO : gl2ll2 se inc6lzeqte in prezen{a
H2SO4 concentrat ddnd produsul b gi 2 molecule de apd. Produsul b este
o alde-trida nesaturatd
avand raportul masic C/H/o :9lll4. Doud treimi dincantitatea de b rezultatdreac{ioneazb
cu
hidrogen in prezen{a nichelului d6nd X grame compus c. X este:

A.
B.
C.
D.
E.

-t5

3009

2909

t45g
30g
21,79

1,689 dintr-o alchend consumd la oxidare in mediu neutru sau slab alcalin
400m1 KMnOa
0,1M/3. Izomerul alchenei care consuma cantitatea cea mai micd de oxidant
la oxidarea sa cu
K2Cr2O1in mediu acid este:

A. 2,3-dimetil-l-pentena
B. 3-hexena
C. 2,3-dimetil-2-butena
D. 2-etil-1-butena
E. 2,3-dimetil-2-pentena

Nu este o reac{ie de substitulie:


A. C6H5ONa* + CHrCI -+
B.

II3C-CH=CII2

C.

c6H6 +

D.

cH3cocl
H,C:CII_CN

+ct 500"c
-)

fcn,-crf
\
CN1"

^ E. CH3COOH + C2H5OH -+ CH3COOC2H5 + Flrg


In legdturb cu acidul formic este incorectd afirmalia:
A. se obline prin hidroliza cloroformului in mediul acid
B. in solu{ie apoasd este parfial ionizat
C. este un acid mai tare decdt fenolul
D.
E.

reac\ioneazd. cu (NHa)2CO3
se obline prin hidroliza

clorurii de metilen, in mediul bazic

B azicitatea c omPu qilor:

1) CH3COO;2) CeHsO-;3) CoHs-COO ; 4) CH3

A. l>2>3>4
B. 4>3>2>r

c.

3> 4>

C=

scade in ordinea:

r>2

D. 4>2>l>3
E. l>3>2>4

49

Un derivat monohalogenat ce conline

23,9oA

clor

se

obline ca produs unic la clorurare'

hidrocarburii:

A. metan
B. izobutan
C. neopentan
D. 2,2,3,3-tettametilbutan
E. benzen

-r^^--rx ..maxtm
gz3loh cattron si 7 ,69o/ohidrogen, av6nd in molecula
Numdrul compugilor care con{in
Tollens este de:
atomi de carbon 9i care teac\ioneazdcu reactivul

tr

A.
B,2

c.3
D.4
E.5

51

cu:
Acidul acrilic poate fi ob{inut din acroleind prin tratare
A. KMnO+ in mediu bazic
B. KMnO+ in mediu acid
C. K2Cr2O1in mediu acid

D.

E,.

lAg(NH:)zloH

[Cu(NH3)2]Cl
structura HC(C3H')3 este de:
Numdrul de hidrocarturi cu activitate opticd avdnd

A.
B.2

c.3

D.4
8.5

+ CH:COOH este:
ciclodiena care prin oxidare cu K2Cr2O7/H2SO4 da cH3cococooH
A. 7,2-dimetllciclobutadiena
B. 1,3-dimetilciclobutadiena
C. 1,2-dimetil-3-metilen-1-ciclopropena
D. 3-etiliden-1-metil-1-ciclopropena

E,.

1,2,3-ciclobutadiena

Afirmalia corecti privind izomerii cis-trans esle:


A. nu se deosebesc prin configuralie
B. au puncte de topire 9i puncte de fierbere diferite
C. sunt in rela{ie de tautomerie
D. au solubiljtbfi identice
E. sunt in rela[ie de mezomerie
cu un randament de 607o est;
pentru a ob4ine 13,2 gacetaldehidd prin oxidarea etanolului
necesar un volum de I(2Cr2O7 M/3 de:

A.
B.

1,51

c.

1,0

0,751

D. 0,501
E. 02s \
Nu prezintd activitate oPticd.:

A.
B.
C.
D.
E.

3-metil-l-Pentanolul
alanina

sulfatul acid de neoPentil


gliceraldehida
acidul lactic

57

Compusul CoHs - CH

A. I
8.2

: CH - CH: CH - CoHs prezintd un numdr de stereoizomeri egal cu:

c.3

D.4
E.5
58

Intr-un amestec de propanal gi butanond numdrul compugilor rezuTtali prin


aldolicd este de:

condensare

A.2
B.3

c.4

D.5
E.6
59

Cel mai ugor reac{ioneazi cu HCI:

A.
B.
C.
D.
E.

60

metilamina
anilina
difenilamina

dimetilanilina
dietilamina
Cantitatea de amestec nitrant format prin amestecarea unei solu{ii de HNO3 cu concentra{ia de
63% qi a unei solulii de HzSO+ cu concentra\ia de 98'Yo necesard transformdri i a 3249 celulozl in
trinitrat de celulozS, dacd raportul molar dintre HNO3/Ti2SO4 este de l:3 gi HNO3"se consum6
integral, este:
A. 400 g
B. 800 g

C. t.200 g
D. 1.600 g
E. 2.400 g

61

Pentnr a avea un con{inut maxim de azot,o proteind ar trebui s5 fie constituiti numai din
aminoacidul:

A.
B.
C.
D.
E.

62

lizind,

acid glutamic
cr-alanind

glicocol

acid asparagic
Ce cantitate de etenr de puritate 80% trebuie introdusd in reac{ie pentru oblinerea
a 20t stiren
de puritate 52o/o, dacd, numai j0o/o din etend reac{ioneazd?

A. 5,7 t
B. 2,4 t
C. 5t
D. 3,2 t
E. lg,4 t

63

Esle incorecta afirmatia:

A.
B.
C.
D.
E.

64

o-diclorbenzenul gi p-diclorbenzenur sunt izomeri de pozdie


arderea metanului in aer, in atmosferd sdracd in oxigen, conduce la negru
de fum
adilia HCI la 1-pentend conduce la l-clorpentan
reactria de oblinere a acetilurii de cupru este o reaclie de substitulie
oxidarea 1,4-dimetilbenzenului cu KMnOa qi H2SOa conduce la acid tereftalic
Sunt corecte reacliile. cu excep{ia:

A.
B.
C.
D.
E.

1,3-pentadiend

forrnaldehida
2-pentind

Br2

-+ 1,4-dibrom-2-pentend

* butanal H0 *

Br2

4-pentenal

-+ 2,3-dibrom-2-pentend
l,2-dimetilbenzen + KMnOa + HzS_O+ -+ acid ftalic
HO
aHehida formica + butanal
- 2-etilpropenal

o5

Cantitatea de carburd de calciu de puritate 640/" din care


2 atm at un randament de 60%o este egal5 cu:
548.33 g

se

3,846

acetilend la 27'C

A.
B. 1000 g
C. 360 g
D. t47,4 g
E. 718,75 g

66

Ce volum de aer (c.n. gi aerul cu 20o/o oxigen) este necesar pentru a oxida 48,7Skgbenzen la
500'C lV2O5? Ce cantitate de produs de reacJie se obline la randament de 80%?
315 1qi49g
315 m3 qi 49 kg
252 m3 9i 49 kg
315 m3 qi 58 kg

A.
B.
C.
D.
E.

252m3 qi72,5kg

C6{i atomi de carbon asimetrici are compusul oblinut prin reac{ia propanalului cu benzaldehida in raport molar I:2 (la temperatura camerei gi mediu bazic) ?
A. nici unul

B.

c.2
D.3

E.4
Prin reducerea unui mol din compusul rezultat la punctul anterior cu H2 qi catalizatoi de Ni.
la 180'C se consumd un volum de H2 (c.n.) egal cu:

A. II,2
B. 22,4
c. 44,8
D. 156,8
E. 2241

Dacd se |rateazd fenolul cu o solulie de NaOH gi apoi se barboteazA CO2 se obline:


A. fenoxid de sodiu
B. acid carbonic

C.
D.
E.

lenol
acid benzoic
acid carbamic

in procesul de hidrogenare cataliticd a 28,29 fenol se consumS

hidrogen. Raporlul

molar ciclohexanol:ciclohexanond din produsul de reaclie este:

A. l:1
B. l:2
C. l:3
D. 2:I
8.3:1

7l

Diena care prin oxidare cu K2Cr2O7 gi H2SOa formeazd acid decandioic, CO2 gi H2O in raport
molar 1:2:2 este:

A.
B.
C.
D.
E.

72

1,11-dodecadiena
1,9-decadiena
2,11-dodecadiena
2,8-decadiena
decalina
Compusul cu formula

H3C-CH-CH:CH-CHi-CHr
-t

OH

se oxideazd cu K2Cr2O7 (H2SO4). Volumul de solulie de K2Cr2O7


oxida I mol din compusul de mai sus este egal cu:

116

M/3 folositb pentru a

73

74

'75

A. 2,5 |
B. 4l
c. 5l
D. 21
E. '7,5 |

100 kg copolimer,
CantitAtile de clorura de vinil qi acetat de vinil necesare pentru a obline
gtiind cd cei doi monomeri se afl6 in raporl molar de 1:0,038, sunt:
A. 50 kg qi 50 kg
B. 80 kg qi 20 kg
C. 75 kg ei 25 kg

D.
E.

95kgqi5kg
15 kg qi 85 kg

este tratat cu o solu{ie alcoolicd de KOH' Produsul rezttltat


ml gaz (c.n.) B' in condiliile
reacjioneazd cu H2 in prezen{a catalizatorului de Ni qi rezulta 252
gtiind
cd nu prezintd izomerie
unui randam.ni gtoUut'ut reac{iilor de 7 5o/". Care este compusul A,
optic6, iar prin t-utur" cu brom formeaz[ patru deriva{i dibromura{i?
A. 1-brom-3-metilbutan
B. bromura de sec-butil
C. 1-brom-3,3-dimetilbutan
D. bromura de izobutil

2,055

g monobromilcan A

E.

1-brom-butan

Izomerii de func{iune ce corespund formulei moleculare c:HtON sunt:


A. 1-nitropropan, azotat de propil 9i cr-alanind
B. u-alanind, azotit de propil 9i B-alanina
C. B-alanind, azotit de propil gi 2-nitropropan
D. azotatde izopropil, 2-amino-1-propanol 9i o-alanind
E. azotit de propil, acetilmetilamind 9i 2-nitropropan
(OBS. Azotilii sunt esteri ai acidului azotos HNO2 care au formula generald R-O-N:O)
dizolvare in apd
76 Acidul clorhidric degajat |a clorurarea fotochimicb a toluenului fotmeazd princlorurd
de benzil'
6 I solu{ie d" conc"itialie 3 molar. $tiind cd amestecul de reac{ie conline
3:1:l:0'5,
de
molar
raport
in
nereac{ionat
gi
toluen
feniltriclor-"iun
clorurd de benziliden,
de:
este
in
reaclie
introdus
(densitatea:0,9glcm3)
volumul de toluen

A.
B.

c.

17

-g

D.
E.

1024,65cm3

l265cm3

2'/7,21
931,5cm3

1686,61

prin hidrogenarea parJiala a unei alchine A care con{ine II,lf


B. Care este alchina A gtiind cd este gazin condilii obiqnuite?

A. acetilena
B. propina
C. l-butina
D. 2-butina
E. l-pentina

hidrogen rezrtlt1 hidrocarbura

cd se obline prin condensarea


urmatb de oxidare cu
saturata,
alifaticd
crotonica dintre aldehida benzoicl qi o altd aldehidd
reactiv Tollens, formula structurald a acidului este:
A coHs-?:""-cooH

ljn

acid monocarboxilic con{ine Ig,'75'h O gi are

cHg

CH:CH - CH2C COHS-6: g-COOH

B. %Hu

tl

CH3 CH3
D.

C6H5- 611:

g-

cHg

COOH

COOH

N.E.: 6. $tiind

E. COHS-

CH: CH-

COOH

Aminoacizii au caracter:
A. puternic acid
B. puternic bazic

C.
D.

slab acid
slab bazic

E,. amfoter
Prin oxidarea benzenului cu KzCrzOT (H2SO4) rezultd:

A.
B.
C.
D.
E.

81

acid ftalic

anhidridd ftalicd
acid maleic
anhidrida maleicd
reac{ia nu are loc
Dintre compuqii cu formula moleculard CsHro nu existd sub form6 de izomeri geometrici ur
numdr de:

A.2
8.3

c.4
D.8

E,. nici un rdspuns corect


Acidul monocarboxilic cu caracter reducdtor este:
A. adipic

B. benzoic
C. formic
D, oxalic
E. acetic

Volumul de bioxid de carbon (c.n.) degajat prin fermentarea a 2.0009 de glucozd de puritate
90%o, in condiliile unui randament de 50Yo, este egal cu:
A. 2,241

B.

448m3

D.

44,81
276,5 |

c.

E.

2241

prin clorurarea fotochimicd a benzenului se obline hexaclorciclohexan. Cantitatea de benzen


introdusl pentru a obline 200 kg masd fina16 de reaclie cu 58.2% hexaclorciclohexan este:

A.
B.
c.
D.
E.

20kg
80,5 kg

5,44k9
114,66kg
120 kg

Este o monoamind alifaticd

primarl:

A. metilamina
B. fenilamina
C. etilendiamina
D. etil-fenil-amina
E. dietilamina

la un
Alcanul cu formula moleculard CsH't care prin monoclorurare fotochimicd,conduce
singur derivat este:

A. 2,3-dimetilPentan
B. 2,4-dimetilhexan
C. 2.3,4-IrtmetilPentan
D. 2,2,3,3-tettametilbutan
E. 2,2,3-trimerilbutan

87

88

140g de alchend adilioneazd complet 4,627 I clor mdsurat la l5atm gi 150'C. Alchena este:
etena

A.
B.
C.
D.
E.

propena
1-butena
1-pentena
1-hexena

Alcoolul monohidroxilic saturat

cu catena normald

ce conline 18,18% oxigen gi prezintd

activitate opticd este:


A. 2-butanol

B.
C.
D.
E.

89

3-pentanol
2-pentanol
2-hexanol
3-hexanol
Formeazd prin hidrolizdbazicd un mol de acetaldehidd:
A. anhidrida aceticd
B. acetatul de etil
C. acetamida

D.
E.

90

dietileterul
acetatul de

vinil

Alcanul care prin cracare termici trece in compugii B qi C, compusul B fiind primul, iar C al
doilea din seriile omologe respective, este:
A. propanul
B. butanul

C.
D.
E.

91

9l

pentanul
izopentanul
hexanul
Compusul 4-hidroxi-2 -penten6 :
A. nu prezintd stereojzomeri
B. prezintd mezoforme
C. prezintd doar 2 stereoizomeri
D. prezinld 3 stereoizomerj
E. prezinta 4 stereoizomeri
Formula corectd este:

A.
B.

c.

D.
E.

93

CH:(COO)zCa
CH3COOMg
(cH: - cHz - coo)rAl
(COO)2Ca

HCOOMg
Benzofenona se obline in urma reac{iei dintre:
A. benzen gi clorura de benzil
B. benzen gi clorura de benzoil
C. benzen gi clorura de benziliden

D.
E.

9"r

q5

benzen gi benzaldehidd
clorbenzen gi acetond
Alchina care prin reaclie Kucerov conduce la o cetond cu carbon asimetric este:

A. 3-metil- l-pentina
B. 4-metil- l-pentina
C. 3,3-dimetil-l-butina
D. 2-hexina
E. 3-hexina

Trimetilamina se poate acila cu:


A. acizi carboxilici
B. anhidride ale acizilor carboxilici

C.
D.
E.

cloruri acide
esteri

nici un rdspuns

r19

96

97

Afirma{ia incorectd referitoare la acetilend este:


A. confine numai atomi de carbon)ibnilzaSt sp
B. adi\ioneazd HCI in prezen\d de HgC121a caid
C. acetilena decoloreazd solu{ia de Br2 in CCI+
D. acetilena reac{ioneazi cu unele combinalii ale metalelor tranzi{ionale: Cu (I) gi Ag (I
qi se oblin compugi hidrosolubili
E. este parlial solubild in apd
Alchena care prin oxidare cu XeCr2OT @2SO4) formeazd acid izobutiric

A.
B.
C.
D.
E.

98

99

Ai

metilterJbutil-cetonb este:

2,2,4-trimetil-3-hexena
2,3,4,5-retrametil-3-hexena

2,3,5-trimetil-3-hexena
2,2,3,5-teftametil-3-hexena
2,3,4-trimetil-3-hexena
Este detergent cationic:
A. clorura de metilalchilamoniu
B. clorura de trimetilalchilamoniu
C. bromura de dimetilalchilamoniu
D. clorura de trimetilamoniu
E. bromura de trimetilamoniu
Numdrul de amine izomere (inclusiv izomerii de configura{ie), cu formula moleculard C5HrjN
care formeazdinreac\ia cu acidul azotos (conform reacliei generale urmdtoare
R-NH2 + HNO2---+ R-OH + N2 + H2O) alcooli primari este:

A.2
B.3

c.4
D.5
E.6

100

Afirma{ia corectd este:

A.
B.

C.
D.
E.

101

acetamida este izomerd cu nitroetanul


compuqii trihalogena{i geminali formeazd prin hidroliza (in solu}ie apaosd de NaOH)

hidroxicetone sau hidroxialdehide


palmitatul de K este solid

glicil-serina este amfoteri


stearatul de Ca este solubil in ap[
Dacd monozaharidul manozd diferd de glucozd numai prin configura\ia C2, atunci structura
manozei este:

A.

B.

D.

c.

OH

E.

OH

lan

B-

102

Toatc afirmaliile sunt corecte cu exceplia:


A. un atom de azot hibridizat sp poate forma 4 covalen{e
B. un atom de carbon fbcAnd parle dintr-un ciclu poate fi primar
C. un atom de carbon hibridizat sp se poate lega de maxim doi alli atomi de C
D. unghiul dintre legdturile C-O-H este, in majoritatea alcoolilor , de l09o
E. un atom de oxigen hibridizat sp2 se poate lega de un carbon terfiar

103

Compusul

COHS- CH- CH2-

t-l

OH
A.
B.

104

CH

CoHs

CHg

este aldolul rezultat prin condensarea acetofenonei cu benzaldehida

este alcoolul rezultat prin reducerea produsului de condensare crontonicd a doud


molecule de metilbenzaldehida
C. este alcoolul rezultat prin reducerea produsului de condensare crotonicd a doud
molecule de acetofenonb
D. prezintd 3 stereoizomeri
E. prin deshidratare rezultd un compus care nu prezintd stereoizomeri
Un copolimer ob{inut din 2 monomeri in raporl molar 1:1 fonneazd prin oxidare cu KMnOa in
mediu acid, numai acid 6-ceto-heptanoic. Cei 2 monomeri sunt:

A. butadiena qi propena
B. izoprenul qi propena
C. izoprenul qi etena
D. izoprenul gi butadiena
E. butena gi butadiena

105

75g dintr-o solu{ie apoasd con{inAnd cantitdtri echimoleculare de etanol qi hidrochinond

106

rcac{ioneazf, cu 82,8g natriu. Cantitalile de etanol qi hidrochinond din aceastf, solufie sunt:
A. 4,69 etanol gi 11g hidrochinond
B. 9,29 etanol qi 55g hidrochinond
C. 23g etanol qi 11g hidrochinoni
D. 469 etanol Si22ghidrochinond
E. 23g etanol qi 55g hidrochinond
Sunt corecte reacliile. cu exceplia:

ql-c?

n. C6u6 + ll

Arcrr
b i

CoHs-Co-CH: CH-

CooH

Cl-'-"d

B %HS- ONa + COHS- COOH ------->


-_+ C6H5-CO-O-COH5 + N2aH
C. C6H5-

O- CO-C6H5

NaOH
+ H2O ----------->

------------> C6H5-ONa + C6H5COONa

D. C6H5-COCI + CHg-CH2-OH -----* C.Hs-COO-CH2-CH, + HCI

E COHS-CO-O-COHS * NH3--------->
____> coHs_co_NH2 + QH5-OH

L07

La dizolvarea in apd a compusului CH2: CH

A.

CH3-CH:

CH

CH
CH2-CH-C- CH
t-l
OH OH
C. CH2:CH-C- CH

C = C- Na* se formeaz6:

B.

CH2:CH-C'll

D.

CH3

E.

CH2:CH- C-

-il

COOH

o
108

Prin hidroliza pa(ia16 a unui pentapeptid se formeazd un amestec ce con{ine lizil-glicind, serilvalind, valil-lizind qi valil-valind. Pentapeptidul este:

A.
B.
C.
D.
E.

109

110

lizil-valil-g1icil-valil-serina
seril-vali1-valil-lizil-glicina
valil-lizil-valil-seri1-glicina

seril-lizillizil-valil-glicina

lizil-glicil-vali1-valil-serina
Se oblin prin hidroliza clorurii de benziliden 53 kg benzaldehida. Daca pentru oblinerea
clorurii de benziliden s-au folosit ca materii prime numai metan qi clor, iar randamentul de
transformare a metanului a fost de 70oh, volumul de metan introdus 9i volumul de clor
consumat au fost:
A. 33,6 m3 metan qi 11,2 m3 clor
B. 112 m3 metan gi 33,6 m3 clor
C. 5,6 m3 metan gi 1,12 m3 clor
D. 56 m3 metan qi22,4 m3 clor
E. 156,8 I metan gi 89,6 I clor
20g dintr-o solu{ie de zahdr invertit se trateazd cu reactiv Fehling oblinAndu-se 2,88 g
prJ.ipitut roqu. Cantitatea de substan{d organicd din care se pot obline 100 g dintr-o astfel de
solulie este:

A. l7,I g
B. 18g
C. 27g
D. 34,2 g

E.

111

iod l0o%. Excesul de iod se poate adiliona la 0.224


I etend (c.n.). Indicele de iod al grdsimii (indicele de iod al unei grdsimiireprezintd grame de
iod adilionat la 100 g grdsime) este:
i

A.
B.

c.

D.
ll2

36e

10 g grasirne se lrateazd cu 200 g solulie de

E.

87.3
174.6
127

146
191,3

Dacd forma aciclicd a unei monozaharide se esterificd total cu clorurd de acetil masa monozaharidei cregte cu 105%. Num6ru1 de monozaharide optic active care pot parlicipa la aceastd
reac{ie este:

A.4
B.6

c.8
D.
E.

12
16

1))

r13

oblinerea mdtasei vdscoz6)


Pentru oblinerea alcalicelulozei primare (materia prima peltm

se utilizeaza 500

tg r"f"ti"

i'{aOH )OW. Cintitatei de mdtase v6scozd ob{inutd din

alcaliceluloz a rczultald cu un randament de

80%o este:

A. l62kg
B. 324kg
C.

405 kg

D. 1.620 kg
E. 3.240k9
r14

Structura valinei in solulie bazici este:

A.

(CH3)2CH-CIr-cooH
H,N

B. (CHJICH-fH-cooH
HtN

c. (cH3)rcH-fH-COO
H,N

(cH3)3cH-C-COOHrN

(CH3)2CH-CH-cooErN
r15

cu amestec de petmanganat de potasiu


3g kg amestec echimolecular de metanol qi etanol se oxideaza

0,4
qi acla sufuric concentrat. Ce volum de solulie de petmanganat de potasiu

M s-a consumat

pentru a oxida metanolul din amestec?

A. l,5litri
B. 1,5 m3
C. l litri
D. 1m3
E. 2litri

116

prezenJa unui catalizator bazic, iar


Acetaldehida gi formaldehida reaclione azd in tapofi molar 1:3 in
reducerii poate reac{iona
produsul rezrilateste supus ,ed.,c"rii. Un mol din produsul renltalln urma
cu:
cu un numar maxim de moli de anhidridd aceticd egal

A. I
8.2

c.3

D.4
E. niciunul

t17

118

Izomerul glutamil-asparagil- glicil- glicinei


A. asparagil-glicil-asparagil-alanina
B. asparagil-glutamil-alanil-valina
C. glutamil-alanil-glutamil-alanina
D. glutamil-valil-asparagil-glicina

este

E. asparagil-asparagil-alanil-alanina
Reprezintd un produs de condensare crotonicd:

A 6>*:
Y

c-cHo

t"r.

Noz

(O>cH:cH-cH2-cHo

Noz

@rOnii;

,fo,

oH

E. CH3- CH2- CH: C- CH2-

CHO

cHe

119

120

121

122

123

Referitor lazaharide, afirmalia incorectd este:


A. glucozarcaclioneazd. cu reactil'ul Tollens
B. zaharozareac\ioneazd cu reactivul Fehling
C. glucoza qi fructoza formeazd, cu clorura de acetil esteri pentaacetila{i
D. atet glucoza cdt gi fructozapot adopta formd furanozicd qi piranozicd
E. amilopectina este alcdtuitd exclusiv din o-glucozd
Ce cantitate de fenol trebuie introdusd in reac{ie pentru a prepara 791,14litri ciclohexanond
tehnicd (p:0,948 g/cm3) de puritate 9\o/o ct un randament de 75o/o?
A. 2440,r7 kg
B. 528,75 kg
c. 959,18 kg
D. 940 kg
E. 991,56 kg
in legdturd cu p-N-benzoil-aminobenzoatul de fenil nu este corectd afirma{ia:
A. la mononitrare for:'neazd predominant un singur produs
B. rezrlJtd prin N-benzoilarea p-aminobenzoatului de fenil
C. prezintd un caracter bazic mai slab dec6t anilina

D.
E.

produgii hidrolizei unui mol din compusul de mai sus vor fi neutraliza{i de trei moli de NaOH
se ob{ine cu un randament bun prin reaclia acidului p-N-benzoil-aminobenzoic cu fenol

Urmatoarele grupe sunt auxocrome, cu excep{ia

A.

-NHz

.il?,,

D. -N(CH3)2
E. -OH

Este corectd afirmalia:

A.

B.

la oxidarea antracenului cu dicromat de potasiu qi acid acetic se folosegte 1 mol

de

dicromat de potasiu i 1 mol de antracen


|a oxidarea i 1 mol de antracen cu dicromat de potasiu qi acid acetic se consumd J

moli de acid acetic

C. intr-un mediu de reac{ie ce conline glioxal (cea mai simpld dialdehidA) 9i butanona
rezuTtd maxim

produqi de condensare crotonicd diferili (fbr6 stereoizomeri

9i

admipnd numai condensdri dimoleculare)


apa este un acid mai tare decAt p-hidroxibenzaldehida

D.
E. f^parea -N:N- din structuia unui colorant

124

are rolul de gruparea cromoford

(aducdtoare de culoare)
Formulele de structurd ale compuqilor cu formula moleculard CqHr+O, care precipitd argint cu
reactiv Tollens, iar prin oxidare energicd formeazd aceton6, acid cetopropionic 9i acid malonic
in raport molar 1:1 :l sunt in numdr de:

A. I
B.2

c.3

D.4
E.5

t2s

Este incorectd afirmafia:

A.
B.

prin tratarea unei amine terliare cu un compus halogenat se ob{ine o sare cuaternard de
amoniu
intre moleculele de compuqi carbonilici qi moleculele apei se pot stabili legdturi de
hidrogen

C. raportul molar de combinare dintre acetaldehidd qi reactivul Cu(OH), este 2:l


D. atdt aldehidele, cAt qi cetonele formeazd, cu 2,4-dinitrofenilhidiazina precipitate
E.

126

colorate in nuanle de galben-oranj

acidul o-hidroxibenzoic se obline prin hidroliza o-hidroxibenzonitrilului


Volumul de solu{ie de brom 0,25Min CCla, care reacfioneazd complet cu un amestec echimolecular
ce conline cAte

Lil
B.
c.

D.
E.

t27

I mol din compugii

de la intrebarea 124. este egal cu:

12

24
48

nici un rdspuns nu este corect

Un amestec echimolecular format din cdte un mol din compuqii de la inttebarea I24.
reac{ioneazi cu reactiv Tollens. Masa de argint depusd este ega16 cu:

A.
B.
C.
D.
E.

l08g
2169

3249
4329

128

6489
Amestecul echimolecular care reaclioneazd cu cantitatea minimd de clorurd diaminocuproasd este:

129

produgii de condensare crotonicd

A. acetileni * propini + butindiind


B. acetilend + propind + 1-butind
C. acetilend + propind + fenilacetileni
D. acetilenA * propini + 2-butind
E. propind * fenilacetilend + butindiind

a trei

molecule diferite de butanond, propanond qi


ciclohlxanond, consider|nd ciclohexanona numai component6 metilenicd, sunt in numdr de
(exclusiv stereoizomerii)

A.2
B.3

c.4
D.5
8.6

Lj0

CAt precipitat brun vor depune 4,2g alchen6, dacd la oxidarea cu permanganat de potasiu
(HzO, NazCO3) ii cregte masa moleculard cu 48,57o/o:

A.
B.

3,11g

3,489

c. 6,989
D. 4,2g
E. 8,7g

131

Nu este substituent de ordinul I:


A. -OCOCH3
B. -NHCOCH3
c. -NHz
D. -COCH3
E. _OH
Un amestec format din 3 moli de acid acetic, 2 moli de etanol, I mol de acetat de etil qi 1 mol de
apd se incdlzegte pAn[ la atingerea stdrii de echilibru. Constanta de echilibru fiind egali cu 4,
compozilia procentuald molard a amestecului ltnal este:
A. 25o/o acid acetic, 25o/o etano7,25o/o acetat de etil Si 25o/o apFt
B. 40o/" acid acetic, 100% etanol, 25oh acetat de etil qi25oh apit
C. 24,85o/o acid acetic, I0,57o etanol, 32,28o/o acetat de et1l, 32,28o/o apd
D. 3'7,5oA acid acetic, 25oh etanol,I2,5o apd Si l2,4oA acetat de etil
E. nici un rdspuns corect

sodiu:
Nu reaclion eazd cuhidroxidul de
A' acidul salicilic
B' clorura de dimetilamoniu

133

C. diPalmitostearina
D. hidrochinona

b16nd'

$1'.T1^:t,l:?:::ii::1il;?#""2d
neoxidat6 este:

prrn tratare cu reacti"

134 nrJoff"oJ""*'o"u'd roqu' cantitatea de alcool


Fehling 2l4,5gprecipitat
A. 69g
B' 60g
C' 23e
D. 56g
E. nici un r6spuns corect 100'C qi' a1'5e atm
^L*se oblin prin reaclte' : Kucerov 50 i;
la
mdsura{i
135 Din 25,5m3-"t"ii*U
acetaldehidd;;;il88%"Randamentulreaclieieste:
A. s0%
B. 60%
c. 88%
D.

E.

80%
100%

136VolumuidesolufiedeKzCrzolM/3folositpentruaobline60gproduslaorid;:.t
:
2,3 -difenil-2-butenei este

A. 0,251
B. 0'51
c. 0,75
D' 11

r3i

,r"l;"ri;t"

A'5
8.6

c.

sunt in numdr de:


formulei moleculare c3Hscl2F
coresp'nzdtori
forilie

'7

D.8

E,. 9

. _ ^: '..,*6nrl

r{r

l3SRaportuidintrenumdruldeelectroninginumdruldeelectronip(nepafitc
cu formula de mai jos

C-CH

cl
este:

A. 2:l
B. 5:2
C. 1:1
D. l:2
E. 6:'7

139

(reaclie
Acetilena reac\ioneazdviolent
A. solu{ia de Br2 in CCl+
B. Cl2in fazb gazoasd
C. cloruradiaminocuProasd
D. reactiv Tollens
E,. nici un rdsPuns corect

putemic exotermd) cu:

ipanli) din comp;-;-L

lJ0

Raportul molar fenantren : H2 la hidrogenarea completb a fenantrenului este:

t41

Din 235,5 g clorurd de alchil rezultd I44 g alcool cu un randament de B0%. Numdrul

A. 1:1
B. I:2
C. l:3
D. 1:5
E. l:'7

izomerilor alcoolului este:


I

A.
B.2

c.3

D.4
E.5
112

S[rurile cuaternare de amoniu cu formula moleculard C6Hr6NI sunt in numdr de:

A.
8.2

c.3
D.4
E.7

1-13

Molecula de DDT, un compus halogenat cu rol de insecticid confine:

A. 3 atomi de clor
B. I atom de carbon primar
C. 3 nuclee benzenice izolate
D. 3 atomi de brom
E. nici un rdspuns corect

1,1-l

Un ester izomer cu acidul fumaric provine de la un acid dicarboxilic ai nu decoloreazd apa de


brom. El este ob{inut din:
A. acid oxalic qi alcool vinilic
B. acid oxalic qi metanol
C. acid oxalic qi etanol
D. acid oxalic Ai etandiol
E,. acid malonic gi metanol
34,4 g grdsime se saponificd cu 400 cm3 solulie KOH 0,5 M. Dupb saponifir-area total5 a
grdsimii, excesul de hidroxid de potasiu este neutralizat de 40 g soluiie HCl cu concentra{ia
7 ,3'h.Indtcele de saponificare a grdsimii este:
:

1-15

A.
B.
c.

D.

E.

r-t6

159,6
195,3
170,8
200,5
150,8

OBS. Prin indice de saponificare se inlelege cantitatea de hidroxid de potasiu,


exprimatb in miligrame, capabilA sd neutralizeze acizli graqi rezulta(i din hidroliza
completd a unui gram de grdsime.
Se trateazd 0,445 g dintr-un aminoacid optic activ cu acid azotos rezultdnd 112 mlN2 (c.n.).
Aminoacidul este:
A. glicocol
B. valind

C.
D.
E.

acid asparagic
cr-alanind

cx,- sau B-alanind


OBS. Acidul azotos reac{ioneazd cu grupalea amino primard conform reac{iei:
R-NH2 + HNOz ---> R-OH + N2 + H2O

147

Acidul maleic Ai acidul fumaric sunt izomeri:


A. geometrici

148

t49

B.
C.
D.
E.

151

de luncliune

optici
Nu este posibila reaclia:
A. shnsl * Na
B. fsnsl + Na
C. etanol + HNO3
D. fenol + HNO3
E. etanol + NaOH
est.
Diamina alifatic6 cu atom de carbon asimetric care se obline prin reducere de dinitril
A. 2,3-butilendiamina

B.
C.
D.
E.

150

de catend
de pozilie

1,2-butilendiamirta

2-metil-1,3-proPilendiamina
2-metil-1,3-butilendiamina

2-metil-I,4-butilendiamina

se
72g dintr-un amestec de glucozd 9i fiuctozb settateazd cu reactiv Fehling' $tiind ca

inilial:
14,39 precipitat roqu, care cste compozilia procentualS de masd a amestecului
A. 20o/o glucozA 9i 80% fructozd
B. 75oh ghrcozlqi25% fructozd
C. 50oh glucoza 9i 50% fructozd
D. 20oh fructozd 9i 80% glucozd
E. 25oh glucozd qi75% fructozd
Alchena care la oxidare foloseqte un volum minim de solu{ie de KMnO+ 0,05M in
acid sulfuric este:

A. 2-pentena
B. 2-hexena
C. 3-hexena
D. 4-metil-2-pentena
E. 2,3-dimetil-2-butena

152

me

Ce cantitate de
Se oxideazd 89,6m3 metan (c.n.) in prezenld de oxizi de azotla 400-600'C.
este'l5o/o?
oxidare
de
reacJiei
se poate prepara din produsul rezultat dacd randamentul

A.
B.
C.
D.
E.

::

':

'

--

300 kg
600 g

II25 kg

153

225 kg
400 kg
Care din urmdtoarele reaclii Friedel-Crafts nu poate avea loc:

154

Referitor la crezoli nu este corectd afirma{ia:

A. clorurd de benzil + clomrd de butanoil


B. benzen * clorurd de alil
C. benzen * clorurd de benzoil
D. clorbenzen * clorurd de vinil
E. toluen + clorurd de etil
A.
B.
C.
D.

E.

sunt hidroxitolueni (o, m, P)


sunt mai acizi decAt metanolul
sunt acizi mai slabi decAt acidul carbonic

intre grupele hidroxil din crezoli qi grupele hidroxil din alcooli se stabilesc lee:--'
hidrogen
prin tratarea soluliei apoase de crezoli cu o solulie de FeCl3 apare coloralie caraci''.
verde

I?R

::

155

Prin tratarea cu hidrogen in excesA{i a produsului de condensare crotonicd a doud molecule de


butanal rezdtd,:

A.
B.
C.
D.
E.

156

n-octanol
3-metil-heptanol
2-etil-hexanol
4-metil-heptanol
3-etil-hexanol
Un acid monocarboxilic saturat formeazd cu oxidul de calciu o sare care conline 25,3IoA calciu.

Acidul este:

A.
B.
C.
D.
E.

157

acid
acid
acid
acid
acid

formic
adipic
acetic

propionic
glutaric
(in forma aciclicd) are un numdr de perechi de enantiomeri egal cu:
aldohexozd
O

A. 16
8.8

c.4
D.5
E.6

158

Aminoacizii monoamino-monocarboxilici au caracter:


A. puternic bazic

B.
C.
D.
E.

159

160

slab bazic

putemic acid
slab acid

amfoter
Nu are catactet reducdtor:

A.
B.
C.
D.
E.

glucoza

acidul oxalic
zaharoza

acidul formic
formaldehida
Esterii izomeri cu formula moleculard C4HsO2 sunt in numdr de:
A. I

B.2

c.3

D.4
E.5
161

162

Are caracter acid:


A. etoxidul de Na
B. fenoxidul de Na
C. acetilura de Na
D. formiatul de Na
E. propina
Prin acilarea trimetilaminei cu anhidridd aceticd rezuJld ca produs principal:

A.
B.

c.

(CH3)3N - COCH3
(CH3)3N* - COCH3

(cHr)3N* - coocH3
CH: - NH - COCH3
reac{ia nu are loc
Pentru arderea completd a 2 litri de propan este necesar un volum de aer (c.n. qi
oxigen in volume) egal cu:

D.
E.

163

A. 5l
B. 101

c.

D.

251
501

E. tt21

aeru7 cu 20o/o

164

l)

Dintre compugii:
reac{ie de adilie:
A. I

izopren, 2) fenantren, 3) cumen, 4) stiren,

B.2

c.3

D.4
E.5

165

Nu poate fi utilizat ca agent de alchilare:

r66

0,6 moli din


Care este alchena cu formula molecular[ CoHrz dacd pentru oxidarea a
?
H2SO4)
(in
prezenla
0,BM
consuma 0,51itri solulie KzCrzOz de

A. etena
B. bromura de benzil
C. clorura de alil
D. clotura de fenil
E. oxidul de etend

A. 3,3-dimetil 1-butena
B. 2-metil2-Pentena
C. 3-hexena
D. 2,3-dimetil-2-butena
E. 2-hexena

r67

168

Este falsd urmdtoarea afirmalie referitoare


A. se face cu oxid de etend

1a

a;--

etoxilarea alcoolilor inferiori:

B. produsul reztltatdin monoetoxilarea etanolului conline 3 atomi de carbon pri::''


c. poate conduce la monoeteri ai glicolului cu formula Ho-cH2-cH2-O-R
D. poate conduce la monoeteri ai dietilenglicolului numili tehnic carbitoli
E. produqii de reac{ie sunt solvenli foarte buni

Care dintre compu$ll:

ll) CH2-

r)

COoR

cH

oHr

HO

CH2-

cooR
COOR

l) H2N- CH(R)- coo-NH -CH(R)-cooH


V) CH2:CH-CHO
lV)- (CFz- CFz)n-

II

acrole-: nu corespund uneia din urm6toarele denumiri: teflon, triglicerid, pirogalol, dipeptid,

A. I9i IV
B. IVgiV
C. II qi III
D. IqiV
E. to{i corespund

169

Se fabricd 6,75 tone

formol40% din alcool metilic cu randament de 90%. Cantitatea c.

metilic de concentralie 98oh folositd este:

A. 7980 kg
B. 3265 kg
C. 1286kg
D. 8263 kg
E. 6265k9

170

Ce volum de gaze se degaj d la explozia unui kilogram de trinitrat de glicerini la ten'.:


de 3.000"C?

A.
B.
C.
D.
E.

9,21m3
8,57
6,64
7,29
9.47

m3
m3
m3
m3

130

.-

'

171

Se supun hidrolizei cdte un gram de: 1. clorurd de acetil, 2. anhidrida aceticd, 3. acetonitril,4.
acetamidd. Produqii rezultali in fiecare caz se neuftalizeazd cu NaOH. Cea mai mare cantitate
de NaOH se consumd in cazul:

A.
8.2

c.3

D.4
E. toate consumd la fel
172

t73

Derivatul crotonic ob{inut la condensarea a trei molecule de propanal este:


A. 2,6-dimetil-2,5-heptadien-4-ona
B. 2,6-dimetil-3,5-heptadien-2-ona
C . 2,4-dimetll-2,4-heptadien- I -al
D. diizopropilidenacetona

E. imposibil de oblinut
Cdte trigliceride mixte izomere care con{in acizii butiric, dodecanoic qi oleic pot exista
(exclusiv stereoizomerii) ?
A.3
8.4

c.5

D.6
E.B
r74

Cdli izomeri acizi monocarboxilici aromatici q72o/o carbon sunt lipsili de grupdri -CH::

A. 14
B.5

c.3
D.
E.

17s

I
to{i

Din 43,56 tone de reactan{i (amestec echimolecular de etend gi clor), rezultb in final 16 tone

de

policlorurd de vinil, randamentul primelor 2 transformdri ce conduc la obfnerea monomerului

fiind de cdte 80%. Randamentul reac{iei de polimerizare

A.
B.
c.
D.
E.

176

este:

81,91%
92,50

86,960

90,9IoA
93,I30A
Cdli aldoli diferili
A. zero

se

pot fotma prin utilizarea metanalului, aldehidei benzoice gi a butanonei?

B.2

c.3

177

178

D.4
E.6
Numdrul de sarcini negative ale tetrapeptidului asparagil-glutamil-alanil-glicind la pH: 13 este:
A. I
B.2
c.3
D.4
E. zero
Electronii neparticipan{i ai azotului din compusul R - N : CH - R se afl6 intr-un orbital:
A.p
B.s
C.
D.

E.

hibrid sp
hibrid sp2
hibrid sp3

t?1