Chimie Buc

Prof. Univ.
Maria Greabu
Prof. Univ. Valeriu Atanasiu
Prof. Univ. Maria Mohora
Conf. Univ. Marilena Vasile-Gâlcă
Conf. Univ. Lawa Elena Găman
Şef lucr. Corina Muscurel
Şef lucr. Daniela Miricescu
Şef lucr. Ileana Mihăilescu
CHIMIE ORGANICĂ
Teste pentru admiterea în
învăţământul superior medical
2019
ediţia a XXII-a revizuită şi adăugită
EDITURA UNIVERSITARĂ „CAROL DAVILA"

BUCUREŞTI 2019
TESTE GRILĂ DE CIDMIE
Complement grupat (1-893)
La urmltoarele tntreblri rlspundeţi cu:
A. dael numai soluţiile 1,2 tl 3 sunt corecte
8. daci numai toluţllle 1 ,1 3 sunt concte
C. dael numai soluţiile 2 ,14 sunt corecte
D. dael numai soluţia 4 este corectl
E. dael toate cele patru soluţii sunt corecte sau sunt false
1. Nu pot fi utilizaţi ca agenţi de alchilare pentru amine:
1. sulfatul acid de etil
2. bromU?a de benzii
3. iodU?a de alil
4. bromU?a de butiril
2. Derivatul crotonic A, obţinut din douii molecule de propanal:
1. se poate condensa crotonic cu a treia moleculii de propanal, jucând rolul de
componentă carbonilici
2. prezintl izomerie geometrici
3. saturarea~ A cu hidrogen oooduce la u n ~ cu atom de caibon asimetric
4. este reducltor
3. Sunt corecte afirmaţiile:
1. 2-cloro-2-butena, este un compus halogenat cu reactivitate scăzută
2. bromura de ciclohexil este un compus halogenat cu reactivitate normalii
3. clorura de alil este un compus halogenat cu reactivitate mlritii
4. l-bromo-1-clorofeniletanul este un compus halogenat cu reactivitate scăzută
4. În schema:
+ HO B + NaCNi C + 2H l i izobutllaminl
A -NaCI
1. A este etenl
2. C este cianurii de vinil
3. B este clorurii de propil
4. C este izobutiro-nitril
s. Sunt mai acizi decât CH2 (Br)- COOH:
1. HBr
2. Br-CHr CHz- CHr CHi-COOH
3. acidul oxalic
4. metanolul
6. Sunt mai acizi decât HN = CH - CHz - COOH:
1. fenolul
2. acidul carbonic
3. acetilena
4 . sulfatul acid de metil
7. În compusul c.H6 pot ~x~ta:
1. doar legltun sigma
2 . leglturi duble şi simple
3• doar leglturi duble
4 o leglturl triplA
Arde ~i bine in motoarele cu explozie ale automobilelor (are cifra octanici 100):
8.
1. o-hexanul .
2 _ 2,2,4 _ trimetilpentanul
3. o-heptanul
4 _ izooctanul.
1
9. Sunt corecte reacţiile : I
I. a~-CBa-cm:t-CHa +.r.Dl.... (1"°'2-CBa-cH(ol()-Cll, + 1 HCl
2. Clle:- ffi(lrr)a- CRa- CRs6r •-•OMO'Q t:H,-t:0- tR1 - C'R1 - OH+ 3HBr v
3.
.....
4.
10. Acidul benzoic este un acid mai slab decât:

I . acidul oxalic
2. acidul fonnic
3. acidul clorhidric
4. acidul sulfuric
11. Cloroformul şi clorura de formil au în comun:
1. hibridizarea carbonului
2. hidroliza la acid metanoic .
3. incapacitatea de a participa la reacţii Fri~del-Crafts
4. natura atomului de carbon ·
12. Se obţine benzoat de sodiu din acid benzoic şi:' '
1. cianura de sodiu
2. clorură de sodiu I f•
3. acetat de sodiu
4. benz.ensulfonat de sodiu
13. Se dl schema:
+H,0(11,SOJ a
A_ol_+_J{,_'CJ_ b +H,O(NoOH) a
+a,(SO<!C) c +H,O(NoOHJ d +H,fNIJ e ,

-HCI -HCI
Ştiind că diferenţa dintre conţinutul procentual de masA al carbonului din A (Cnlbn) şi a este
25,71, afirmaţiile corecte sunt:
I. a şi e sunt izomeri de pozitie
2. a şi dau aceeaşi NE
3. cşidauNE=l
4. sunt 5 reacţii de adiţie şi 3 de substituţie
14. PrezintA izomeri geometrici:
I • tetralina
2. decalina
3. cloroprenul
4. 2,4-hexadiena
15. Izomerizarea pentanului necesit!:
I. so,
2. AlCh
3. 400-600°C
4. 50-100°C
J
16. Nu se pot condensa aldol ic, în raport molar 1/2:
l. benzaldehida cu 11ldchida fonnică
2. acetaldehida cu benz.aldehida
3. izobutanalul cu formaldehida
4. acetona cu metanalul
17. Apar legături coordinative în.:
1. nitrobenzen
2. cloruri de benzen diazoniu
3. sulfat acid de fenilamoniu
4. hidroxid de amoniu
18. Propandialul (malondialdehida):
1. are raportul electroni neparticipanţife• 1t egal cu doi
2. reacţionează cu 4 moli de hidroxid cupric per mol de malondialdehidă
3. prin reacţia cu aldehidă fonnicl, apoi hidrogenare-reducere şi tratare cu KMnOJH'
fonnează acid metilmalonic
4. nu poate reacţiona cu ~ la 500°C
19. Cresolatul de sodiu:
1. este mai bazic decât etanoatul de sodiu
2. poate reacţiona cu clorura de metil
3. prin oxidare se transformă în ~(OH)COONa·
4. poate produce efervescenţi într-o soluţie de bicarbonat
20. Gruparea "nitro" faţă de gruparea -N-0:
l. arc mai puţine dublete electronice ncparticipante
2. are mai multe dublete electronice neparticipante
3. introduce într-o moleculă organică o N.E. mai mare
4. este mai oxidat!
Sunt corecte afirmaţiile:
1. anilina reacţioneu.l diJCCt cu bromul, în absenţa catalizatorului Affir3, condueănd la
2,4,6-tnl>romoanilinl
2. prin bromurare dispare caracterul bazic al anilinei
3. anilina şi 2,4,6-tribrornoanilinl, au carcter bazic mai slab decât amoniacul
4. nucleul aromatic din molecula anilinei este la fel de reactiv în rcaeţile de substituţie ca
şi benzenul
1. dipeptida mixtă care poate reacţiona cu 2 moli de NaOH per mol este Ser-Olu
2. dipeptida mixtă care poate reacţiona cu 2 moli de HCI I.a rece şi l mol de NaOH per
mol este Lys-Val
3. leucina prezintă în moleculă un radical hidrofob
4. dipeptida simpli care poate reacţiona cu un l mol de HiCl la rece şi l mol de NaOH
permoleste Ser-Val
23. Fonnea7.A, prin hidroli7.A, a,cizi carboxillci:
1. peptidele
2. derivaţii tricloruraţi vicinali saturaţi
3. aldehidele
4. gliceridele prin hidroliză acidl
24. Fonnea7.A. prin bidroli7.A, aldehide:

l. acetatul de vinil
2. formiatul de vinil
3. formiatul de etenil
4. compusul CHrCHCh
25. Sunt procese de hidroliză:
t. transformarea oxidului de etenll în glicol
2. propinl + HOH
3. Ar-CN +HOH
4. etenl + HOH
3
26. Reacţiile de hidrolizA pot decurge, după ca:z. prin mecanism:
l. substituţie
2. adiţie
3. ruperea unei legAturi C- N
4. ruperea unei legături -CaC-
27. Sunt hidrolize bazice:
I. dcriv.at halogenat+ NaOH
2. trigliceridA + NaOH
3. ester + KOH
4. celulozl + NaOH
28. Etnnalul are punct de fierbere mai scAzut decât:
I. apa
2. etanolul
3. acidul acetic
4. metanolul
29. Sunt dezinfectanţi:
I. formolul ''
2. crezolul
3. fenol.ul
4. acidul benzoic
30. Sunt lichide, la 25°C:
I . acetaldehida
2. benzaldehida
3. acetona
4. acidul acetic
31. Sunt acizi monocarboxilici nesaturaţi, acizii: ·
I. maleic
2. oxalic
3. fumaric
4. oleic
32. N-bcnzoilanilina este: ,
1. o amină aromatic! acilatl .
2. un derivat funcţional al acidului benzoic.
3. o amidA substituit!
4. o cetonA ,•· '.
33. La tratarea acetilurii cuproase cu apa rczultli: ,
I. acetilenii · -t ..,. C"" i ,~ u .
2. hidrogen . ~ \..-~ ~ . ·· ")..O
3. hidroxid de.cupru '
4. apl şi acetiluri cuproasl
34. Rezult! acetofenonl,.prin hidrolizl din:
1. bromuri de benziliden
2. fenilacetilenl
· 3. acetat de p-acetilfcnil
4. I, l-dibrom-1 -fenilctan
35. Compusul (hN - O - C2Hs este un:
1. nitroderivat alifatic
2. nitrat
3. nitroetcr
4. ester
36. Anilina se poate acila cu:
J• cloruri de izopropionil
2. cloruri de butiril
3. etanal
4. acid acetoacetic
71111111
37. În schema: 2X HO"
-HOH
Y este:
t. o anhidridă
2. o cetonl nesaturată
iar X este:
3. acid butanoic
· 4. butanonA
38. Care dinttc compuşii de mai jos nu elimină hidracid la tratare cu hidroltid în medi11 .i.lcoolic:
t. clorura de neopcntil
2. clorura de izobutiril
3. t-brom-2,2-dimetitpropanul
4. clorura de izobutil
39. Nitrarea a-nitronaftalinei conduce la:
t. 1,4-dinitronaftalinl
2. 1,5-dinitronaftalinA
3. 1,2-dinitronaftalinl
4. 1,8-dinitronaftalinA
1. rezultA precipitat brun la tratarea butadienei cu KMnOJNa2COJ
2. acidul benzoic este un acid mai tare decât acidul formic
3. nu toate anhidridele acide dau prin hidroliză 2 moli de produşi organici per mol de
anhidridă
4. amina JCCUDSWi C6fu - NH - C6H, este o bază mai tare decât anilina
41. Compusul JhN ..L~Q/g;>/NH2poate forma prin hidroliză:
l. amoniac
2. dioxid de carbon
3. acid carbonic
4. glicocol
42. Sunt incorecte afirmaţiile:
1. _µrcea este derivat funcţional al acidului carbonic
/ ureea este o dîanunA ~
3. ureea este o bazl foarte slabă
/ ureea este izomer de poziţie cu cianatul de amoniu
43. Valenţa unei gruplri funcţionale reprezintl:
I . numArul de radicali hidrocarbonaţi legaţi la funcţia respectivi
2. numArul de duble legături existente în gruparea funcţionali respectivi
3. numirul de heteroatomi prezenţi în acea grupare
4. nurnArul de atomi de hidrogen pe care grupa functionall i-a înlocuit la acelaşi atom de
carbon al unei hidrocarburi saturate
44. Sunt agenţi frigorifici:
I. C1H.,CI
2. CF2Cb
3. C6fuCI
4. CH1CI
45. Referitor la cei.sunt corecte afirmaţiile:
J. JegAturile C-Cl sunt polare
2. este un lichid necombustibil
3. în CCL. covalenţele au orientare tetraedrici
4. molecula de CC4 este polara
5
46. Sllîit produşi de condensare crotonică:
I . ~-fenil-acroleina
2. 2-fenil-acroleina
3. 3-fenil-crotonaldehida
4. p-vinil-benzaldehida
47. Au gust dulce:
I. glicolul
2. glicerina
3. maltoza
4. etanolul
48. Dau coloraţii albastre prin ~tare cu.reactivi potriviţi: ' 1
l. o--crezolul;
2. fenolul ' .
3. hidrochinona
4. ~-naftolul
49. Afirmaţiile corecte sunt:
1. reacţia acidului acetic cu KOH este o.reacţie de neutralizare
2. hidroliza bazică a grăsimilor se numeşte' saponificare
3. 1 mol de Cu(OH)2este neutralizat de 2 moli de acid acetic
4. 1 mol de acid oxalic se neutralizează cu 2 moli de CuO
so. Conduc la polimeri saturaţi: , .: , ·
I. izobutena ,
2. 2-metil-l butena
3. 2,3-dimetil-2 hexena
4. izoprenul ,
51.
Copolimerul regulat care prin oxidare cu .KM:'1104 in TTie<fiu acid fonnează acidul 4-cian-6-ceto-
heptanoic, ca produs principal, provine din monomerii:
l. acrilonitril şi butadieni
2. cianura de vinil şi 2-metils I,3~butadienă
3. crotononitril şi propenă
4. acrilonitril şi izopren . '
52. Compuşii reali CJl10-n(OH)2 nu sunt aromatici dacă:.
I. n=·2 , · •·
2. n= 1
3'. n=4 ·
4. n = 6
53. Se monoclorurează catalitic anhidrida ftalică:
1. rezultA un singur produs monoclorurat
2. rezultă doi produşi monocloruraţi, în amestec
3. reacţia decurge prin adiţie '
4. reacţia decurge prin substituţie
54. N-metil-benzilamina şi'N-metil-benzamida:
J. nu sunt la fel de reactive în reâcţii de substitujie la nucleu
2. prima este produsul de reducere al celeilalte
3. prima este mai bazică decât a doua .
4. conţin câte un singur atom de carbon pnmar
55. Nitratul de fenil:
1. are gruparea nitro în pozipa orto
·2. se obţine din fenol prin nitrare la nucleu
3. are gruparea nitro în pozipa para
4. formeazA, prin hidroliză bazicll, douli săruri în amestec
6
56. Sunt reacţii de sulfonare:
I. 4"6 + H2SO,
2. CH3-0H + H2SO,
3. C"Hs-CH-(CH3)2 + H2SO,
4. C6Hs•NH2 + H2SO◄ (în prima etapă).
S7. Esterul optic activ 4H 120 2 nu poate forma prin hidroliză:
1. acidul 2-metilbutiric
2. 3-metil-2-butanol
3. sec-butanol
4. izobutanol
S8. Metilen-ciclopentanul şi ciclohexena, ambele:
l. dau prin oxidare acelaşi produs
2. prezintă izomeri geometrici
3. au catboni cuaternari
4. consumi la oxidare acelaşi volum dintr-o soluţie O, 1M de KMnQ4
S9. Idem întrebarea precedent!, dar ambele:
1. au aceeaşi fonnull moleculara
2. conţin carboni nulari
3. conţin atomi de C hibridizaţi sp3 şi sp2
4. conţin câte doul poziţii alilice diferite per moleculii
60. Indicele de iod al unei grasimi: ·
1. este identic cu indicele de brom al aceleiaşi grasimi
2. este cu atât mai mic cu cât grasimea este mai nesaturatii
3. se exprim! în g h / Msrt,simo
4. este o "măsura" a gradului de ncsaturare al griisimii respective
1. maltoza se obţine prin hidroliza celulozei
2. celuloza are formula genemlă-(~H,oOs).-
3. în celulo:zi leg!turile eterice sunt dicarbonilice
4. nitraţii de celulozii sunt esteri ai acesteia cu acidul azotic
62. Referitor la trinitratul de glicerinl sunt corecte afirmaţiile:
I . se obţine în urma reacţiei dintre glicerinl şi acid azotic
2. este un lichid incolor care explodeazl uşor
3. este folositli si ca medicament în bolile de inimi
4. este un nitroderivat
63. în reacţia de condensare crotonicl a 2 moli de benzaldehiii cu un mol de ciclohexanonl:
1. se formeazii dibenzilidenciclohexanona
2. se formcazl un compus cu urmltoarea structura chimică
o-,~&'"-o
3. ciclohexanona este componenta metilenici
4. benzaldehida este componenta metilenici
64. Compuşii ale clror molecule sunt asociate prin leglturi de hidrogen au:
l. puncte de fierbere ridicate ~
2. vâscozitate marc
3. puncte de topire ridicate
4. tensiune superficiali marc
6S. Glucoza aciclică şi l},fructofuranoza:
I. sunt izomere
2. necesit! acelaşi numi\r de molecule de clorurii de benzoil pentru acilarea totali
3. rotesc planul luminii polarizate în sensuri opuse
4. sunt la fel de dulci
7
1
66. Cloroprenul este:
I. 3-clor-1.2-butadiena
2. produsul de monodehidrohalogenare a 3,4-diclor-1-butenei
3. un polimer important
4. produsul de adiţie a HCI la vinilacetilenA
67. În schema:
C H 70l'C A + RBr B
3 I -H 1
I . A are d=-1,45 in raport cu aerul.
2. B este clorura de izopropil
3. daci S·llU utilizat 11,2 m2 Cllla, iar randamentul fiec4rei etape csre de 60%. se Oblin
22,l4 kgde B
4. Ma unui amestec echimolecular de C3H1 si A este 42
68. N,N-dibcta-hidroxil-etil-anilina:
1. oontioe gruparea -t CB1- CB1- 0~B la az.otm anililei
2. se obţine din reacţia fenilaminei cu un eter ciclic
3. este mai bazici decât erilamina
4. nu conţine hidrogen legat la atomul de azot
69. Para-metoxi-fenil -etena:
I . adiţioneazi HCI confonn regulii lui Marlcovnikov
2. aditioneazA HCI invers regulei lui Marlcovnikov
3. se substituie prefenţial în poziţia orto fall de gruparea metoxi
4. se substituie prefential în pozitia orto fall de gniparea vinil
70. Căutaţi afirmaţiile incorecte. Amidele substituite:
I• sunt totdeauna mai bazice dec4t cele corespunzltoare nesubstituite
2. formeazl prin reducere amine primare
3. formează prin hidrolizl totali amoniac, amine şi un acid carboxilic
4. N,N-dimetilforrnamida este solvent
71. Un compus trihalogenat ciclic, flrii atomi de carbon primari, cu formula C,H9X, poate da prin
hidroliză bazici:
I. o dihidroxi-aldchidl
2. un acid carboxilic
3. un ceto-diol ·
4. o hidroxi-cetonli
72. Orto-acetil-benzaldehida:
I . poate fonna un produs de condensare crotonicl intramolecular!
2. poate conduce prin substitutie la nucleu la un amestec de 4 izomeri de pozitie
3. nu se transfonnl la incllzire co P.O,o
4. rezultă fie din benzaldehidl, fie din acetofenon!, prin acilare cu clorura acidă potrivită
73. Alcoolul p-hidroxi-benzilic nu reacţionează cu:
I . clorura de acetil
2. metanol (catalitic)
3. formaldehida
4. cianura de potasiu
74. Tetralina:
I. se obţine din naftalinl + 3H2 (Ni)
2. formeaz!, ca şi orto-dieril-benzenul, acelaşi produs de oxidare cu KMnO4 şi H2SO,
3. are acelaşi numilr de atomi de carbon în moleculă ca şi anhidrida ftalici
4. nu prezintll izomeri geometrici
75. Benzii-etil-eterul:
I. rezultă din reacţia etanol + clorura de benzii
2. rezultă din reoctia clorură de benzii + etoxid de Na
3. formeazll CI - CH2 - CH2- O - CH2 - C.Hs prin dehidrogenare catalitici şi reacfie cu
HCI (AICb)
4. ore un nucleu aromatic cc poortă un substituent de ordinul I
8
76. Detergentul cationic clorura de trimctildodccilamoniu are raportul C nulari/grupc metil:
l. egal cu 3 : 3
2. egal cu 3 : 4
şi conţine:
3. un atom de oxigen pozitivat
4. un azot cuaternar
77. La obţinerea t ,2-dimctil-4-nitrobcnzenului din benzen, substituenţii au fost introduşi (de
prcferinţi), in ordinea:
I. metil, nitro, metil
. 2. metil, metil, nitro
deoarece:
3. astfel randamentul în produsul organic dorit este mai mare
4. guparca nitro dezactiveazl nucleul la substituţie
78. Daci se tratează cu acid clorhidric 3 moli de amestec echimolccular de acetilură disodică, propină
şi butilurl de sodiu:
l. se consumi 9moli de HCI maximum
2. se consumi 3moli de HCl maximum
3. diferenţa dintre numlrul total de moli de HCI consumat şi numărul de moli de HCI
adiţionat este de 3
4. au loc doar reacţii de substituţie
79. Reacţioneazl cu NaOH:
1. etanolul
2. acidul sulfanilic
3. fenilacetilena
4. dioxidul de carbon
80. Reacţionează cu pentaclorura de fosfor:
1. benz.enul
2. naftalina
3. o-xilenul
4. acidul etanoic
81. Reacţioneazl cu amoniac:
I. a.cidu I benzoic
2. clorura de fenilamoniu
3. acidul benz.ensulfonic
4. clorura de tcrţbutil
82. Reacţionează cu HBr:
I. clorura de vinil
2. acrilonitrilul
I
3. alcaliceluloza
4. stirenul
83. Sunt reacţii cu schimb de protoni:
1. CJis-OH + NaOH
2. CHJ-CHi-O"Na• + fu()
3. alfa-naftoxid de Na+HCl
4. HCOOH+Nlh
84. în condiţii potrivite, pot reacţiona între ele doul molecule identice de:
I. metan
2. acetilenl
3. metanol
4. toluen
85. Para-hidroxi-bcnzaldebida:
1. are o funcţie fenolici
2. are o funcţie C8lbonil
3. se substituie preferenţial în poziţia orto faţi de gruparea -OH
4. se substituie preferenţial în poziţia orto faţA de gruparea -CHO
9
9
86. Aldehida crotonicl:
1. prezintă i1.0merie geometrică
2. se oxidează cu KMnO. la acid crotonic
3. poate funcţiona drept componentă carbonilică în condensări ulterioare
4. are în moleculă o grupare CH3 în plus fată de acroleină
87. Aditia bromului la orice alchenă nesimetrică:
I. produce compuşi ce conţin carbon asimetric
2. nu necesită luminii
3. respectă regula lui Markovnikov
4. nu produce acid bromhidric
88. Ionul acetat:
1. are structura CH,-C0-
2. conţine un dublet de electroni 1t
3. este un cation
4. este o bază mai tare decât ionul formiat
89. Reacţiile de hidroliză enzimatică din organismul uman sunt:
I. hidroliza peptidelor şi a proteinelor
2. hidroliza di - şi polizaharidelor
3. hidroliza trigliceridelor
4. hidroliza celulozei
90. Nu se pot diazota:
I. aminele aromatice terţiare
2. aminele aromatice primare
3. aminele aromatice secundare
4. produşii de sulfonare la nucleu ai anilinei şi naftilaminei
91. Gruparea - N{}z poate exista în:
1. nitroderivaţi aromatici
2. nitroderivaţi alifatici
3. azotaţi de alchil
4. nitra!i de fenil
92. Dacă 1 mol de dienă formează prin tratare cu KMnO• şi HiSQ4, un amestec de 3 moli COz, 1 mol
acid propanoic şi 2 moli H20, diena este:
I : o pentadienă .
2. o dienA ciclicii
3. o dienA ramificată
4. o n-1 ,3-alcadienă cu 6 atomi de carbon în moleculă
93. Dacă I mol de dienă formează prin oxidare energicii, cu KMnO• şi HiSO., un amestec de 2 moli
acid acetic, 2 moli C{}z şi I mol H20, diena este:
I. o dienli cu duble legături conjugate
2. o dienli ce nu prezintă izomeri geometrici
3. 2,4-hexadiena
4. o dienli cu duble legături cumulate
94. Explozia 2.4,6-trinitrotoluenului produce:
I. C02
2. N2
3. H20
4. Oz
9S. Explozia trinitroglicerinei produce:
I. C02
2. H20
3. Oz
4. Zgomot
ref
96. Referitor la monoalchilbenzenul obţinut prin alchila.rea benzenului cu propcn!I sunt corecte
afinnaţiile, cu excepţia :
I. prin clorurare în prezenţa luminii fonnează 2-cloro-2-fenil-propan
2. are în molcculll 6 atomi de C terţiari, 2 atomi de C primari şi unul cuaternar
3. conţine 6 electroni K
4. este o hidrocarburi nesaturată
97. Depistaţi afirmaţiile false. Azoderivaţii:
. +
1. conţmogrupl-N-N
2. reacţionează cu CuCN
3. au un azot cuaternar
4. se pot cupla cu amine aromatice
98. Esterii organici:
1. se obţin prin reacţii de substituţie sau adiţie
2. reacţionează cu }hO prin reacţie de substituţie
3. sunt agenţi de acilare
4. sunt derivaţi funcţionali ai acizilor carboxiliei
99. Esterii fenolilor:
1. reacţioneazl cu NaOH fonnAnd douA sAruri
2. se obţin din fenoxizi alcalini trataţi cu acizi carboxilici
3. pot participa la reacţii de substituţie la nucleu
4. poartă pe nucleul restului fenolic un substituent de ordinul li
100. Grăsimile nesaturate:
1. pot fi sicative
2. pot fi hidrogenate
3. pot fi halogenate
4. sunt hidrofobe
101. Câte tettapeptide izomerc se pot obţine din glicocol şi alanil-alanil-alaninl:
1. douii
2. patru
şi, respectiv, din glicil-glicinl şi alanil-alani.nl:
3. douii
4. patru
102. Sunt produşi de condensare crotonicl:
I. C6Hs-C(CH1)=CH-CO-C6Hs
2. ~Hs-CH=C(CHO)-Clb-CH1
3. CH3-CH=CH-CO-CH-CH-CH3
4. CH3-CH=CH-CH..CH-CHO
103. Sunt compuşi sulfonici (acizi sau neutri):
1. produsul de sulfonare a naftilaminei
2. produsul de sulfonare a anilinei
3. unii detergenţi anionici
4. produsul de reacţie dintre un alcool şi lbS04
104. Au gust dulce:
1. celuloza
2. glicolul
3. fonnolul
4. glicerina
JOS. Sunt gaze în condiţii normale de temperaturii şi presiune:
1. neopentanul
2. cloroformul
3. fonnaldehida
4. metanolul
11
106. Se consideri schema de rcacfii :
C.H~-OH + CHJ-COCI (AICh) - - + X +HCI
C,Hs-OH + CH!-COCI •Y + HCI
Afinnaţia corecta este:
1. compuşii X şi Y sunt izomeri
2. ambele rcac:tii sunt reacţii de adifie
3. compusul Y are NE• 5
4. compusul X are aciditate mai mici decât fenolul
107. Monoradicalii alcanilor:
I . exist! în stare liberi
2. sc numesc alchil
3. se numesc acil
4. prezintl un orbital monoelectronic la un atom de carbon
108. Oxidarea alcanilor:
I . se face cu api oxigenată
2. conduce la produşi ce aparţin altor clase de substanJe
3. conduce la CO;i, CO şi HiO
4. sc poate manifesta prin micşorarea confinutului de hidrogen
109. Un alcan cu M • 72g/mol prezintl dupl clorurare un singur izomer monoclorurat şi doi izomeri
dicloruraţi. Alcanul respectiv este:
1. 2- merii-butan
2. 2,2-dimetiJpropan
3. n-pentan
4. neopentan
11 O. Izomerizarea alcanilor este o reacţie:
1. care presupune transformarea n-alcanior în i.walcani
2. catalizatl de AlCl., umedl
3. revCl'Sll>ill
4. valabili în cazul propanului
111. Aîumaµile adevlrate despre alcani sunt:
I . alcanii solizi şi tichi.zi plutesc deasupra apei
2. solubilitatea în api creşte cu creşterea catenei
3. alcanii gazoşi nu au miros
4. ramificarea alcanilor mlreşte pwictul de fie~
112. Cicloalcanii pot prezenta izomerie:
1. de funcJiune
2. optici
3. geometrici
4. de catenl
113. Afmnaµile corecte sunt :
J. gazul de sinteză este folosit la obţinerea metanolului
2. acidul metacrilic intri în constituţia grlsimilor
3. legltura 0-H se rupe mai greu decât legltura H..CI
4. amestecul racemic este optic activ
114. Pot fi considerate procese de oxidare:
t. CH.+01 ➔ C+2H20
2. CH• + NHJ + 3/202 ➔ HCN + 3Hi0
3. CH. +Oi ➔ CfuO + Hz0
4. CH, - CH2 - CH1 ➔ CH3 - CH • CH2 + ffJ
12
d
115. Sunt adiţii la alchene:
I. reacţia cu Oi
2. reacţia cu lhO
3. reacţia cu fu
4. poli meriz.area
116. Cauciucul natural:
1. este un polimer al izoprenului
2. este rigid
3. lanţul polimer arc structuro cis
4. este un polimer al cloroprenului
tt7. Oxidarea etenei cu Oi în prezenţa Ag la 250°C conduce la:
1. un compus heterociclic
2. etandiol
3. un izomer cu acetaldehida
4. un ester
118. Sunt adcvlrate unnltoarcle afirma\ii:
1. legltura covalentl este dirijatl în spaţiu
2. carbonul implicat în formarea legAturii duble din alchene are simetrie tetrngonalA
3. atomii legaţi covalent sunt situaţi la distanţe definite şi caracteristice
4. numai conţlUŞÎÎ legaţi prin leglturi ionice alcătuiesc molecule propriu-zise
119. Un fenol monohidroxilic provenit de la o hidrocarburi aromatică mononucleară cu catenă laterală
saturatl eontine 77,77%C. Sunt corecte afirmaţiile, cu excepţia:
1. sunt 3 fenoli ./ .t ,l
2. arc 5 izomeri C. -c -c - r - C - · C..
3. arc 4 izomeri care au moleculele asociate prin leglturi de H
4. arc fonnula moleculară C1H,O c 1-<" 7' ţ <- ~
110. Sunt corecte afirmaţiile: c „- c - cI - ' '"
1. există 7 alchine iz.omere cu formula moleculară ~H10 ( exclusiv stereoizomerii) 1 <:.. c.
2. alchina a clrei masl creşte d~ 9 ori la bromurarea totali este 1-butina 1

3. propina se mai numeşte şi metil-acetilenA , -,,· ': ,r- ,:;
1
4. propina şi metilacetilena sunt izomeri de catenl c
111. 1n urma interacţiei din1re anilinl şi acid acetic se pot iz.oia compuşi care conţin, în funcţie de
condiţiile de teaeţie: + -
1. is,47% N Er o.J-1½, 0 c..<)~
2. 9,15% N -
3. 12,34% N (:_, - t-J'4--t..() ~ ,
4. 10,37%N
111. Se fonneazl leglturi C - C în reacţiile:
1. benzaldehidl cu metanal
2. betl7.Cll + cloruri de acetil
3. difenilmetan cu clorbenzen
4. fenol cu formaldehidl
123. Reacţioneazl cu NaOH:
1. fcnilacetatul de metil
2. esterul etilic al acidului o-hidroxi-benzoic
3. cisteina
4. celuloza
124. Acidul sulfanilic şi acidul naftionic (acidul l-amino-4-naftalinsulfonic}:
1. reacţioneazl cu NaOH
2. reacţioneazl cu HCI
3. au caracter amfoter
4. pot exista sub formă de amtioni
13
---,
tlS. Sunt reacţii catalizate de amestecul de cloruri cuproasA şi cloruri de amoniu:
I. adiţia HCN la C2H2
2. adiţia H::O la C:H2
3. dimerizarca acetilenei
4. adiţia HCI la C2H-4
I . hidrogenarea alchinelor are loc în cataliză omogenii
2. clorura de vinil se obţine prin reacţia alcoolului vinilic cu HCI
3. acetilura de Cu (I) fonnează prin hidroliză C2H2
4. adiţia HCI la propinli este orientatil
127. Fonncază acid benzoic la oxidarea cu KMn04în mediu acid hidrocarburile:
1. stiren
2. propilbenzen
3. toluen
4. o-xilen
128. Anhidrida ftalici se obţine prin oxidarea cu 0 2pc catalizator de V~O, la t0 a:
1. o-xilenului
2. tetralinei
3. naftalinei
4. o-dietilbenzenului.
129. Izopropilbenzenul se poate ob~e prin reacţia benz.cnului cu:
1. clorura de propil
2. clorura de izopropil
3. propena în mediu acid
4. propena în prezenţa AICb anhidre
130. Se formcazl numai COi şi }120 prin oxidarea cu KMn04 •şi H2S04 a:
1. etenei
2. acidului fonnic
3. acidului oxalic
4. acroleinei
131. N-benzoilanilina: ,
1. se obţine prin reacţia anilinei cu ·clorură de bcnzoil
2. este o amin4 acilată · ·
3. este o amidă N-substituiti
4. are caracter bazic în soluţie apoas!
132. Se obţine acid succinic prin:
1. oxidarea cu KMn0-4 (H2S04) a ciclobutenci
2. hidrogenarea acidului maleic
3. oxidarea cu ~Cf:20, (H2S04) a 1,5-hexadienei
4. hidroliza anhidridei succinice
133. Existli sub forma a 3 stereoizomeri de configuraţie:
1. 2,4-dihidroxi-3-pcntanona
2. 2,3,4-trihidroxi-pcntanul
3. ribitolw
4. 2,3,4-trihidroxi-butanalul
134. Sunt adevArate unnltoarele afumaţii:
I. palmitatul de Na este solid
2. săpunul de Ca este hidrosolubil
3. săpunurile conţin în structurii o parte hidrofob! şi una hidrofil!
4. săpunu! de magneziu este solubil în apli
135. Detergenţii:
1. au capacitatea de emulsionare
2. sunt neionici dacA sunt de tipul alcooli graşi polietoxilati (alchil poliglicocteri)
3. modifică tensiunea superficial! a lichidelor
4. sunt compuşi organici de sinteză
14
136. Pot fi halogenaţi ·prin substituţie:
I. toluenu.I
2. benzenul
3. propena
4. fenolul
137. Se pot obţine alcani din derivaţi halogena~ prin reacţiile de:
l . dehidrohalogenarc urrnatli de hidrogenare
2. hidroliză urmat! de deshidratare
3. alchine+ 2}h(Ni)
4. alchine+ Hi(Pd/Pb2·)
138. Se formează leglturi C - N simple sau duble în reacţiile:
I. condensarea alaninei cu valina
2. condensarea ciclohexanonei cu 2,4-DNPH(2,4-dinitrofenilhidrazina)
3. bell7.etlului cu amestec sulfonitric
4. amonoxidarea propenei
139. Etilamina poate reacţiona cu:
l. acidul sul.furie
2. cloruri de metil
3. api!.
4. etilenoxid
140. Anilina se poate acila cu:
l. clorura de benzoil
2. anhidrida acetici
3. acidul propionic la cald
4. clorura de benzii
141. Sunt izomeri de funcţiune cu propanona:
1. acetaldehida
2. alcoolul alilic
3. propanolul
4. propilenoxidul
142. Funcţioneazl doar ca o component! calbonilicA in reacţia de coodensare crotonicA:
1. formaldehida
2. acroleina
3. bcnzaldehida
4. 2,2-dimetil-propanalul
143. în c.are din reacţiile de condensare crotonicA ale beru.aldehidei cu compuşii de mai jos în raport molar
(2: 1), se fonncazA trei izomeri geometrici:
1. butandiona
2. dietilcetona
3. propanona
4. metiletilcetona
144. Sunt izomeri cu ~alanina:
1. azoţaţµl de propil
2. azotitul de propil
3. propionilamida
4. ni1ropropanul
145. Hidroliza în mediu bmc (NaOH) a esterului metilic al acidului o-hidroxi-bem.oic cmduce la:
1. CH:i-ONa
2. QCOONa:
a.
3. Qcxo.:
Oi
4. Cl-13-OH
146. Propeno:
I. adiţioneazli orientat HCI
2. reacţionenzll cu benzenul prin substituţie la nucleu
3. fonnează 1,2-propandiol în soluţie apoasă slab bazică de KMnO.
4. nu decolorează apa de brom
147. Sunt reacţii catalizate de sllniri:
I • adiţia de ocid acetic la C2H2
2. dimcrizarca acetilenei
3. adiţia HiO la C2Hi
4. lrnnsfonnarca C2Hi în C2H6
148. Sunt corecte afimllltiilc:
I. alcadienele au p.f. mai coborâte decât ale alcanilor
2. reacţia Bn cu diencle conjugate este preponderent o adiţie 1-4
3. prin inelilzirea cauciucului natural la 300°C se fonneazll izoprenul
4. cauciucul natural se extrage sub formă de gutapercă
149. Cauciucul brut, prin vulcanizare:
1. îşi pAstrează elasticitatea pe un domeniu mai larg de temperatură
2 . este mai puţin rezistent la rupere
3. devine insolubil în solvenţi care dizolvi! cauciucul nevulcanizat
• 4. îşi micşore37.l rezistenta la abraziune
ISO. ln legătura cu carbura de calciu sunt corecte afirmaţiile:
1. reacţia cu apa este exotcnnă
2. in structura sa apar ioni de earoon
3. poate fi considerată produs de substituţie al acetilenei
4. poate fi ob\inutl din varul stins şi cărbune
1S1. Se dau reacţiile:
Acid salicilic + anhidridă acetică (}hSO,, 900C) -+ A + acid acetic
Acid salicilic + clorura de benzendiazoniu -+ B + HCI
Sunt corecte afinnaţiile:
1. compusul A este acidul acetilsalicilic
2. compusul B conţine o grupare cromoforă -N=N-
3. compusul B se obţine printr-o reacţie de cuplare
4. compusul B este metiloranjul
152. Sunt reacţii de hidroliză:
I. Oi2= Oi-Oi:z-0 + HOH - Cl-12= Oi-Cl-12- OH+ HO
2_ a-t• c- Oi3. HOt - %-w-

o
Oi3
3. Oi2- Oi2 + H2') - HO- Oi2-0i2- OH

' o /
4. Oi2= Oi2 + H2') - Oi:r- Cl-12-0H
IS3. Conţin legături ionice următorii compuşi:

I. carbid
2. ctoxid de sodiu
4. acetat de celuloză
I S4. Sunt catalizate de metale:
I . hidrogenarea acetilenei
2. amonoxidarca metanului
3. dehidrogenarea metanolului
4. oxidarea metanului la formaldehidă
16
15S. Sunt corecte afirmaţiile:
I. hexaclorciclohexanul este intennediar în sinte1.a coloranţilor
2. clorura de etil este folosit! ca anestezic
3. creolina este soluţie apoasă de fenol
4. 1,2-diclorctanul este folosit ca solvent
156. Conţin atomi de carbon nulari hibridizaţi sp2:
1. formaldehida
2. produsul de condensare al formaldehidei cu 2,4-dinitrofenilhidrazina
3. acidul formic
4. ureea
1S7. Sunt detergenţi anionici:
1. CH3 - (CH2)12 - OSOJH
2. C}h - (CH2)2 - ~ - S03Na
3. CHl-(CH1)6-So,Na
4. C}h - (CH2)10 - CH2 - 0S0)Na
158. Sunt corecte afinnaţiile despre acetiluri:
1. acetilura de calciu este compus ionic
2. acetilurile metalelor tranziţionale sunt incolore
3. acetilura cuproasl se descompune termic
4. se obţin prin reacţii de adiţie
1S9. Clorura de etil reacţioneazl cu:
1. R-O·Na+
2. R3N
3. C10Ha(catalitic)
4. C2ff6
160. Sunt reacţii catalizate de AlCh:
1. izomerizarea alcanilor
2. reacţia benzenului cu cloruri de acetil
3. clorurarea toluenului la nucleu
4. adiţia de HCN la etinl
161. În leglturl cu naftalina sunt corecte afirmaţiile:
I. distanţele C-C sunt egale
2. caracterul aromatic este mai slab decât la benzen
3. delocalizarea electronilor este perfectl
4. poziţiile tt sunt mai reactive decât cele ~
162, Se formeazl leglturi carbon-azot în reacţiile:
l. clorbenzen + metilaminl
2. naftalinl + amestec sulfonitric
3. glicerinl +acidu.otic
4. fonnaldehidl + 2.4 dinitrofenilhidrazinl
163. Se oxidcazli numai cu oxigen molecular:
I. benzenul
2. tetralina
3. naftalina
4. etilbenzenul
164. Sunt reacţii reversibile:
I. izomerizarea alcanilor
2. ionizarea acizilor carboxilici
3. esterificarea acizilor carboxilici cu alcoolii
4. ionizarea aminelor.
17
,
165. Sunt adevlirnte afirmaţiile despre metanol:
I. se preparA industrial din gazul de sintczl
2. este un lichid volatil
3. este solvent pentru grisitni
4. este toxic pentru organismul uman
166. Sunt corecte afinnaţiilc:
I. glicerina nu se dizolvi în CC4
2. punctul de fierbere al glicerinei este mai marc decât cel al etanolului
3. glicerina are caracter slab acid
4. prin descompunerea a 4 moli de trinitroglicerinl se obţin 29 moli gaze
167. Au caracter reducitor:
1. polifenolii
2. clorura de metil
3. acidul formic
4. acidul acetic
168. Metil-fenil-cetona se prepara prin:
1. acilarea benzenului cu anhidridl acetici
2. oxidarea 1-feniletanolului cu 1<2Cr20, + H2S04
3. acilarea benzenului cu clorura de acetil
4. adiţia apei la fenilacetilenl
169. Care dintre urmltoarele reacţii sunt reacţii Friedel-Crafts:
1. benzen + propenii
2 . benzen + clorurii de propionil
3 . xilen + anhidridl acetici
4. izobutilaminl + clorurii de acetil
170. Care dintre unnltoarele afirmaţii despre p-metoxi-N-acetilanilinli sunt adevlirnte?
1. conţine o grupare amino acilatii
2. participii la reacţii de oxidare
3. este neutri în soluţie apoasii
4. se diazoteazl uşor
171. Sunt adevlrate despre acrilonitril afirmaţiile:
1. azotuI este hibridizat sp
2. are N.E.• 2
3. se obţine prin adiţia HCN la CiHi
4. se poate obţine prin amonoxidarea CH..
172. Amiloza se deosebeşte de celulozii prin:
1. anomerul din care sunt formate
2. comportarea faţl de iod
3. solubilitatea în api
4. este un polizaharid
173. Anomerii glucozei se deosebesc prin:
1. poziţia hidroxilului glicozidic
2. dizaharidele reducltoare formate prin condensare
3. punctele de topire
4. comportarea faţl de agenţii oxidanţi
174. Glucoza:
1. prezintl propriet!ţi reduciitoare
2. apare în sânge ..
3. prin fermentare formeazl alcool etthc
4. anomerul a este componentul amilopectinei
175. Antracenul:
1. se oxideazii mai greu decât naftalina
2. are caracter aromatic mai pulin pronunţat ca benzenul
3. distanţele C - C sunt egale
4. se utilizează în industria coloranţilor
18
176. Sunt metode de preparare pentru alchene:
1. dehidrohalogenarea derivaţilor halogenaţi în soluţie alcoolică de baze tnri
2. descompunerea termică a alcanilor
3. hidrogenarea alchinelor (Pd otrăvit cu săruri de Pb)
4. deshidratarea alcoolilor (H2SO~, t°C)
177. Care dintre afirmaţiile despre glicerină sunt corecte:
1. este un acid mai tare decât etanolul
2. se obţine prin hidroliza bazică a grăsimilor
3. are gust dulce
4. se utilizează ca anticongelant
178. Care dintre afirmaţiile despre fenantren sunt corecte:
1. molecula conţine 14 electroni 1t
2. conţine 3 nuclee izolate
3. delocalizarea electronilor nu este perfectă ca în cazul benzenului
4. este o hidrocarbura nesaturată
179. Acidul glutaric (acidul pentandioic) se poate obţine prin oxidarea cu KMn04 / H2S0 4 a
compuşilor:
1. 1,5-pentandiol
2. ciclopentenă
3. 1 ,6-heptadicnă
4. pentandial
180. Reacţionează cu clorura de metil:
2. terţbutilamina
3. benzenul
4. cisteina
1. - NH3• este substituent de ordinul II
2. -O' este substituent de ordinul I
3. . antracenul se oxideaz1 cu KiCriO, şi acid acetic
4. arenele polinucleare sunt solide
182. Oxidul de etenii:
1. îşi desface ciclul în reacţii cu H:0, HX, R-OH, NHJ, R-NH:
2. inttoduce grupa metoxi în compuşii cu care reacţionează
3. poate reacţiona cu etanolul dând eter monoetilic al glicolului folosit ca solvent
4. este un ester ciclic
183. Afirmaţii corecte sunt:
I • tristearina este un ester
2. acetatul de amoniu prezintă o structură amfionicA
3. valina la pH=7 prezintă structură amfionică
4. palmitatul de sodiu este un ester
184. Sunt corecte afirmaţiile: . . ..
I. hidrochinona este un fenol dihidrox1hc
2. crezolii conţin 77,77 % C
3. fenolii reacţionează cu compuşii carbonilici
4. pirogalolul.are ~ct~r oxi~t .
185. Nu sunt derivaţi funcţlonah a, ac1dulu1 acetic:
I. clorura de acetil
2. cianura de etil
3. acetatul de metil
4. acetatul de sodiu
186. Reacţionează cu sodiul metalic:
1. anilina
2. 2-butina
3. butanona
4. o-crezolul
19
187. Sunt rcacţ.ii de hidrolizA:
I. zaharozA +H20 - a-glucoză + jl-fructozA
2. acetat de etil + NaOH - acetat de Na + etanol
3. scril-lisina + H20 - scrinA + lisinl
4. acid formic + H20 .... ion formiat + HJO+
188. Acidul lactic şi acidul jl-hidroxi-propionic sunt:
l. izomeri de catcnA
2. acizi mai tari ca fenolul
3. izomeri de funcţitme
4. izomeri de poziţie
189. Prin oxidarea blândll, cu KMn04 în soluţ.ie apoasă neutra, a acidului acrilic se poate ob1ine un
compus care:
l. este un acid mai tare ca acidul acrilic
2. conţine un singur atom de carbon asimetric
3. este solubil în api cu ionizare
4 . prin alchilare cu CHJOS01H formează un ester dimetilat
190. Sunt numite reacţii de hidrogenare, nu de reducere:
I. CH1 - CN + Hz
2. C~-OH+H2
3. CH3-CH • O+Hi
4. CH s C-Clh+ Hz
191. Sunt adevărate afirmaţiile:
1. la trecerea unei monozaharide din fonna aciclici în forma ciclicii, numlirul izomerilor
acesteia creşte
2. fructoza formeazi prin reducere doi compuşi optic activi
3. hidroxilul glicozidic la cetoze se află la carbonul 2
4. toate gruplirile - OH din molecula glucozei reacţioneazA cu Clh - OH
192. Oxidarea glucozei numai la gruparea carbonil se face cu:
I . api de brom
2. reactiv Fehling
3. reactiv Tollens
4. KMnO◄ în mediu acid
193. Prezint! acelaşi conţinut îh azot:
I. nitroetan
2. hidroxi-amino-acetaldehida
3. glicina
4. metoxi-aminoetan
194. Sunt a.cizi dicarboxilici nesaturaţi:
I • acidul fumaric
2. acidul malic
3. acidul maleic
4. acidul oleic
t 95. Care din unnlitoarele fonnule moleculare reprezintli substante reale:
I. c.HaCh
2. CJI,01
3. C6H1206
4. CsH10Br
196. Se fonneazA legături C - O in reacţiile metanolului cu:
I. acidul acetic
2. clorura de propionil
3. anhidrida acetică
4. benzoatul de Na
20
197. ln reacţiile de condensare ale compuşilor carbonilici cu fonnula moleculară C„H2.0 există
compuşi care sunt numai componente carbonilice. Aceşti compuşi pot avea în mo leculă un n umăr
de atomi de carbon egal cu:
1. unu
2. trei
3. cinci
4. patru
198. Sunt în.corecte afinnaţiile:
I. toţi alcoolii nesaturaţi prezintă tautomerie
2. etanolul este mai toxic decât metanolul
3. raportul molar alcool primar:KMn04 (H2S04) este 4:5
4. prin deshidratarea intramoleculară a 1-ifeniletanolului rezultă 2 stereoizomeri
199. Sunt proteine solubile în api:
1. caseina
2. colagenul
3. gluteinele
4. keratina
l. izoleucina este un aminoacid esenţial
2. glicina nu prezintii enantiomeri
3. caseina este o proteină solubilă
4. resturile de gliceride pot fi grupiiri prostetice
201. Au loc numai în mediu acid:
1. cuplarea sărurilor de diazoniu cu amine
2 . formarea novolacului
3. esterificarea acizilor carboxilici
4. oxidarea alchenelor
202. Afirmaţii corecte despre acetilenă:
1. se obţine prin hidroliza carbidului
2. este solubil! în api în raport 1,7:1 (îh volume), în anumite condiţii def şip
.3. este solubilă în solvenţi organici
4. decolorează bromul în tetraclorurii de carbon
203. Sunt metode pentru obţinerea hidrocarburilor:
l. alchilarea arenelor
2. hidrogenarea C,H2 în prezenta Pd / Pir+
3. reacţia carburii de calciu cu apa
4. reacţia acetilurii de cupru cu apa
204. Pentru sistemele iuQmatice sunt corecte afirmaţiile:
1. este caracteristică reacţia de substituţie
2. nesaturarea creşte cu creşterea număru°Jui de nuclee aromatice
3. benzenul nu se oxideazJ cu KMn04 si H2S04
4. antracenul are caracter aromatic mai sl.a b decat benzenul
205. Sunt reacţii cu mărirea catenei:
I. ~Hş+CH2=CH-CH3
2. CH:i<H - CI+ KCN
3. CH3 - CH=O + CHJ - CO - CHJ
4. CHJCI + CHJNH2
206. Sunt reacţii cu micşorare de catenă:
1. oxidarea alchenelor cu K:iCr20i/H2S04
2. oxidarea alchenelor cu KMnOJNa2C03
3. oxidarea alchenelor cu KMnOJH.zSO.
4. vulcanizarea cauciucului natural
I. fenilmetilamina este o amină terţiarii
2. benzilfenilamina este mai bazicii decât difenilamina
3. dietilamina este mai slab bazicii decât dimetilâmina
4. dipropilamina este mai bazicii decât izopropilamina
21
208. Se pot obţine alcooli prin reac~ile:
I. CH1-CH,--OS01H + H20
2. CH30'Na+ + H20
3. C2H.sO·Na• + ~HsOH
4. CHrCJ-1.r-Cl + NaOH
209'. Sunt corecte urm!toarcle afirmaţii despre alcooli:
1. au puncte de fierbere mai mari decAt alcanii corespunzltori
2. metanolul este scos din sarea sa de ciltrc acetilena
3. alcoxizii au caracter bazic
4. alcoolul etilic rcacţioneazl cu hidroxizii alcalini
210. Sunt adevArate afirmaţiile:
I. oxidul de etena participi la formare de polieteri
2. fenolii pot fi identificaţi cu FeC'3
3. cresolii au proprielllţi antiseptice
4. pirogalolul are proprielllţi oxidante
211. Sunt metode de preparare·pentru fenol:
I. CJ,is - O - CO - CH1 + lhO
2. ~Hs - o ·Na+ + N&1CO1
3. CJ,lsONa + C02 + lhO
4. Cdls - O-CO-CH1+2NaOH
212. Cu formula moleculari CsHuN pot exista (t'lri stereoizomeri):
I. opt amine primare
2. trei amine terţiare
3. şase amine secundare
4. o sare cuaternari
213. Sunt adevArate afmnaţiile: I
1. fenil hidroxil amina este mai bazicii decât metilamina
2. P7amin9benzaldehida este o baz.i mai tar~ ca teiţbutilamina
3. N~acetilanilina în soluţie apoasll are caracter bazic. . '
4. prin reacţia cu ~izii creşte solubilitat~i( ami~~,or , ·
214. Se pot obţine acizi carboxilici prin hidroliza coµipuşilor:1• · ..
I • cloroform
2. cloruri de bentiliden , , ,•
3. N-beru;oilanilin! ,·
4. carbid , .
215. Prin care dintre reacţiile de mai jos se poate obţine propionil-metil-aminA:
1.0!3- Of2-?i2-0 + Of3- NH2-+ .
2.0f3- 0!2- qo-a + 0!3- NH2 -+,.
3.0f3- 0!2- Of=O + 0!3- NH2-+
4. (0f~ Of2- CO)~•+ Of3- NH2--+ r:}

216. Afinnltiile co~c şţ1nţ: , ~
I. o probi obţioulll prin amestecarea a 20 Îirl sol~ţie 0,0 lM enantiomer (+) şi 0,8 ml
1~oluţie 0,25 M enantiomer H roteşte planul luminii polarizate spre dreapta ·
2. o probii obţinutA prin omestecarea a 10 ml soluţie 0,25· M enantiomer (+) şi 50 ml
soluţie 0,05 M enantiomer (-) nu roteşte planul lwninli
3. o probii obţinută prin amestecarea a 5 ml soluţie 0,5 M enantiomcr (+) şi 2 ml soluţie
0,25 M enantiomer (-) roteşte planul luminii polarizate spre stânga
4. o probii obţinutii prin amelileearF8 a 25 ml soluţie ~,.02 M enantiomer (+) şi 12 ml
solutie 0,4 M enantiomer (-) roteşte planul lwninii polarizate spre stânga
217. Un atom de carbon hibridizat sp 2 poate fi:
I. terţiar
2. nular
3. secundar
4. cuaternar
218. Butandiona se obţine prin:
1. oxidarea 2,3-butnndiolului cu K2Cr2O1/H2SO.
2. adiţia apei la 2-butinli
3. hidroliza 2,2,3,3 tetraclorbutanului
4. oxidarea 2-butenei cu KMn04 în soluţie slab bazică, unnatli de o reacţie de reducere
219. Propanona:
1. este izomerii cu alcoolul alilic
2. se oxidează cu reactivul Tollens
3. este materia primA la fabricarea sticlei plexi
4. se prepara industrial prin oxidarea izopropanolului cu reactivul Fehling
220. Sunt adevArate despre acetatul de etil afinnaţiile:
1. conţine cu 14,54% mai mult carbon decât acidul acetic
2. este un compus ionic
3. este derivat functional al acidului acetic
4. la hidroliza în mediu bazic (NaOH) rezultA acetat de sodiu şi etoxid de sodiu
221. Sunt adevărate despre acizii graşi nesaturaţi afirmatiile:
1. intră în structura gliceridelor
2. prezintli catenă liniară
3. conţin numlr par de atomi de carbon
4. prezintli izomerie cis-trans
222. La oxidarea izoprenului cu KJCn07/H2SO4 se obţine:
1. 2 H - COOH + CH3 - CO - COOH
2. 2 C02 + 2 H2O
3. CH3 - co - COOH + co2 + H2O
4. CH3 - CO - COOH
223. Care din urmlitoarele structuri sunt corecte:
1. HCOOMg
2. (CH3C00)2Ba
3. (CH3 - CO)2Ca
4. CH3 - CH2 - COOK
224. Prezintl activitate opticii:
1. glicina
2. cisteina
3. acidul benmic
4. valina
225. Aminele se obţin prin tratarea amoniacului cu derivaţi halogenaţi de tipul:
t. CJi.s - CH2 - CI
2. C6ii5-Cl
3. CH3 - CH2-Cl
4. CH3-CH =CH-Cl
226. Sunt adevărate pentru acidul formic afirmaţiile:
J• reacţioneazl cu oxizi bazici
2. are constanta de aciditate mai mare decât acidul acetic
3. se oxideazl în prezenţa KMnO.IB2SO4
4. reacţioneazl cu PCls
23
227. Decoloreazli apa de brom:
I. acidul oleic
2. vinilacetilena
3. propena
4. acroleina
228. Precizează care dintre probele obţinute prin amestecarea unnătoarclor soluţii vor roti planul
luminii polarizate spre stânga:
1. 10 ml soluţie 0, 1 M enantiomer (+) şi 10 ml soluţie 0,1 M enanliomer (· )
2. 20 ml soluţie 0,1 M enantiomer (+) şi 30 ml solutie 0,1 M enantiomer (·)
3. 1Oml soluţie 0,2 M enantiomer (+) şi IOml soluţie O, I M enantiomer (-)
4. I O ml soluţie 0,3 M cnantiomer ( +) şi 30 ml soluţie 0,2 M enantiomer (-)
I . benzilidenacetona
2. 2-butenalul
3. dibenzilidencielohexanona
4 . 3-pentenalul
230. Sunt adevărate despre aminoacizi afinnatiile:
J. acidul antranilic (o-amino-benzoic) are NE=S
2. soluţiile apoase ale tuturor aminoacizilor sunt slab bazice
3. în structura proteinelor simple intril numai a-amirloacizi
4. valina se numeşte şi acid a-aminocaproni.c
231. Celobioza: ·
1. este un dizaharid reducltor
2. se obţine prin eliminarea apei între a-glucoz! şi ~glucozA
3. prin hidrolizA formeazA··~ glucozA '
4. este unitatea repetitivă din glicogen
232. Se rupe o legătură C - O la hidroliza:
I. benzoatului de fenil
2. zaharozei
3. oxidului de etenă
4. glicogenului .
233. Conţin legături coordinative:
I. clorura de tetrametilamoniu
2 . clorura de benzendiazoniu
4. sulfatul acid de fenilamoniu
234. PrezintA o structura amfionicl:
I. sulfatul de anilinll
2 . serina în soluţie apoasll
3. acetilura de calciu
4. acidul antranilic (o-amino-benzoic)
235. ReacţioneazA cu NaOH:
1. propanolul
2. colesterolul
3. glicerolul
4. orcioa
236. Prezintil electroni nepartieipanţi la atomul de azot:
I. cisteina la pH = 13
2. cianura de metil
3. metilamina
4. iodura de dimetiletilamoniu
24
237. Afinnaţii corecte sunt:
l. în molecula alcanilor, unghiurile dintre valenţele atomului de carbon sunt de 109°28'
2. ncopentanul are punctul de fierbere mai mic decât izopcntanul
3. prin oxidarea metanului în prezenţa oxizilor de awt, la 400-600°C, se fonnea1..ă
fonnaldehidl
4. în cicloalcani apar şi atomi de carbon hibridizaţi sp2
238. Afirmaţii incorecte referitoare la alchene sunt:
l. alchenele se pot prepara prin dehidrohalogenarea derivaţilor halogenaţi , la încălzire, cu
baze tari, în soluţii alcoolice
2. alchenele sunt solubile în apă
3. sulfatul acid de alchil este intcnncdiarul ce se forrneaza prin adiţia apei la alchene, în
prezenţi de H2S04
4. l,2,3-propantriolul se formează prin oxidarea propenei cu KMn04 în soluţie apoasă
slab bazic!
239. Afmnaţiile valabile atât pentru alcani cât şi pentru alchene sunt:
1. punctele lor de fierbere şi de topire cresc odată cu aeşterea maselor lor moleculare
2. în structura lor pot intra atomi de carbon hibridizaţi sp~
3. în condiţii nonnale, termenii gazoşi nu au miros
4. existi termeni ai seriei lor omoloage care au în moleculA numai atomi de carbon
prin1ari
240. Prezint! izomerie geometric!:
1. CH3-CH1-CHa2
2. Oia- Oi= y- Oi3
Cl-13
3. Oia- c- c- Oi3
4. 0-0i=C-C• C-Oi3
I
a
241. Tetraclorura de carbon se poate obţine prin tratarea metanului cu clor, în wmAtoarele condiţii:
1. raportul molar ClL:Cli să fie de 4: l
2. la lumină
3. raport molar CIL : Ch =3 : 1
4. prin reacţie de substituţie
242. Derivaţii monocloruraţi corespunzAtori m-xilenului sunt:
l . 1,3 dimetil, 2-dorbenzen
2. 1,3 dimetil, 4-clor-benzen
3. 1,3 dimetil, 5-clor-benzen
4. 1,3 dimetil, 1-clorbenzen
243. Pentru compusul cu fonnula ~Ha este posibilii o structurii:
1. ciclicii saturati
2. aciclic! nesaturat!
3. mixtl (ciclicii cu catenii lateralii)
4. ciclic! nesaturat!
244. Afirmaţii adevărate sunt:
1. prin adiţia apei la fenil-acetilenii se formeazA benzofenonii
2. dietilcetona se fonneazll prin adiţia apei la 2-butinii
3. 2,3-dimetil-2-butina fonneazll prin adiţia apei diiropropil-cetonii
4. numai o singură alchinl formeazl prin adiţia apei o aldehidl
245. Radicalii monovalenţi ai izobutanului sunt:
l. sec-butii
2. terţ-butii
3. o-butii
4. izobutil
25
.
246. Afinnapile oorecle sunt:
I. aminele primare nlif11lioc reacţioneazl cu HCI .
2. alchinele şi alcadicnclc cu acelaşi numllr de atomi de carbon fn molcculll liunt r.wmcn
de funcpune
3. fcnoxidul de sodiu prezinti o lcgAtun1 ionic!
4. metoxidul de sodiu prezintll o lcgAturi ionici
247. Afinnaţiilc incorecte sunt:
I . ciclobutcna se poate cloNl'B în pozi\ic alilicll . .
2. în reacţia clorurii de vinil cu acidul clorhidric se fonncazA un derrvat d1halogcna1
geminat
3. izoprenul prczintl un atom de carbon terţiar
4. radicalii alchil sunt compuşi stabili .. .
248. Rcacfia de adiţ.ie a HX decurge confonn regulii lui Marlcovnikov pentru unnlllom compuşi:
I. 2-metil-2-butenă
2.fenilacetilenA
3.3-mctil-1-butcnA
4.propinl
249. Afinnaţ.ij corecte sunt:
I. forma cis a acidului dicarboxilic cu fonnula molecularA C.fuO• se numeşte acid
crotonic
2. acidul oleic este un acid gras nesaturat dicarboxilic
3. anhidrida ftalici se formez! prin deshidratarea acidului tereftalic
4. acidul gluconic se fonneazA prin oxidarea glucozei cu reactiv Tollens
250. Dintre structurile de mai jos:
fHPi CH2<)H
I
yHiQH yHiOt-1
H-C-OH H-C-OH HO-y-H H-f-OH
I I
HO-C-H H-C-OH HO- C-H HO-C-H
I I I I
H-C-OH H-C-OH H- C -OH HO-C- H
I I I I
H-C-OH H-C-OH H-C-OH HO-C-H
I I I I
CH,20t-f CH2<)H CHiQH CHiOti
I. 11. III. IV.
Cele care apar prin reducerea fructozei sunt:
l. l
2. II
3. m
4. IV
151. O legătura noul carbon-azot se fonneazA în reacţiile de:
I . esterificare a glicerinei cu acid azotic
2. formarea cianhidrinelor din compuşi carbonilici prin adiţia acidului cianhidric
3. tratarea celulozei cu acid azotic în prezenţa acidului sulfuric
4. alchilarea aminelor
252. Referitor la denaturarea proteinelor sunt adevărate afmnaţiile:
J. este generatA de agenţi fizici (ultrasunete, radiaţi~ cAldun1)
2. este generat! de agenti chimici (elcctroliti, acizi sau baze tari);
3. poate reprezenta o modificare ireversibilii a lanţurilor macromoleculare din structura
proteinei
4. poate fi generat! de formaldehidă
26
253. Sunt reacţii de adiţte:
1. Oi2= a-t- Oi= a-t2 + 02 - - a-i2- Oi= CH- CH2

I I
a a
2. CH3- CN + H20 -+ CH3 - CONl-½
254. Compuşii ce prezintă legături ionice sunt:

2. fenoxid de sodiu
3. iodura de dimetilamoniu
4. acetat de etil
255. Afumaţii incorecte sunt:
I. diizopropil-cetona poate fi obţinută prin hidroliza unei alchine
2. acidul oxalic poate fi obţinut final prin oxidarea 1,4- pentadienei cu K2Cr20, în mediu
de acid sulfuric;
3. ~-alanina este un amin.oacid natural
4. alcadienele sunt izomeri de funcţiune cu alchinele
1. acidul malic este izomerul steric forma cis, iar acidul fumaric este forma rrans;
2. acidul oleic este un acid nesaturat dicarboxilic
3. anhidrida ftalicil se formează prin deshidratarea acidului izoftalic
4. acidul gluconic se formează prin oxidarea blândil a glucozei
257. Substanţa numitil 1-butenil poate fi halogenată prin:
1. adiţie de Cb
2. adiţie de HCI
3. adiţie de HI
4. substituţie alilicil
258. Re:acţii care se desffişoaril fotochimic sunt:
1. C.H10 + Cb ➔ c.H9CI + HCI
2. ~ - CH3 + Ch ➔ C6Hs - CH2Cl + HCI
3. C6f4 + 3Br2 ➔ C6"6Br6
4. (CH2-CHi)O + HCI ➔ C2Hs0Cl
259. Sunt reacţii de adiţie:
I• halogenarea fotochimică a arenelor
2. polimerizafea vinilici
3. adiţia CH1-COOH la acetilenil
4. adiţia HCN la etenă
260. Nu pot da reacţii de substituţie:
t. 1-pentina
2. p-xilenul
3. I-butena
4. 1,3-butadiena
27
261. Afinnnţiile corecte sunt:
I. reacţia dintre alcoxidul de sodiu şi apA nu este reversibilii
2. hidroliza compuşilor halogenaţi este o reacţie de substituţie
3. adiţia hidracizilor la sistemele nesaturate omogene este neorientată
4. reacţia fenolilor cu compuşi carbonilici este o reactic de condensare
262. Afinnaţii incorecte sunt:
I . clorura de benzii poate da reacţii de dehidrohalogenare
2. reacţia dintre izopropilbenzen şi clorura de benzii este de tip Friedcl-Crafls
3. hexaclorciclohexanul se obţine prin clorurarea cataliticii a benzenului
4. 3 - clor - I - butina prezintA stereoizomeri
263. Afumaţii incorecte Slilllt:
1. fonnula C3}{s(ONOz)3 corespunde trinitratului de glicerinil
2. fenolul este scos din silrurile sale de cltre acidul carbonic
3. fluorurarea nu se realizeazil direct
4. prin adiţia HX în 2 trepte la 2 - butinil se obtin derivati dihalogenati vicinali
264. Referitor la structurile chimice reprezentate mai jos sunt adevărate afirmaţiiJe:
R, .,OR R, ,.OR
f I f--:-i f~OR fRiOR
ar-oe O a-f-OR I HO--f--i RO-f
BOT-R I RO-f-R o HO-f-B I RO-f-R O
RT___J
Rr-OR
B-70B
R-f
I
R-f-0B o Hy-OB I
e-z;oe I H-f .
CRiOR ce1oa 1 CR10H
I II m IV
I. I şi IV sunt forme furanozice ale glucozei si respectiv fructozei
2. III este fo·nna piranozicil a glucozei
3. II şi llI sunt forme piranozice ale glucozei si respectiv fructozei
4. 11 este forma furanozicil a glucozei
265. Afirmaţiile corecte referitoare la grilsimi sunt:
I . sunt alciltuite tn principal din esteri micşti ai glicerinei cu acizi graşi
2. prin hidroliza lor bazicii se fonneazil slpunurile
3. gradul lor de nesaturarc se apreciazil prin cifra de iod
4. prin hidrogenare cataliticil cele lichide nesaturate devin solide
1. formula moleculari -(C,2H,,O.),,- corespunde triacetatului de celuloză
2. fonnula moleculari- ( ~1NJO1, ).- corespunde trinitratului de celuloză
3. formula moleculari C3HsNJO, corespunde trinitratului de glicerinl
4. formula moleculari C,H,OJNJ corespunde trotilului
267. Referitor la alchilarea aminelor sunt incorecte afirmaţiile:
1. alchiJan:a aminelor este o con,ecinţl a prezenJei dubletului electronic neparticipant al
atomului de azot
2. alchilarea aminelor decurge printr-o reacţie de substitutie
3. prin alchilarea aminelor alifatice primare caracmu.l lor bazic se intensifici
4. reacµa de alchilare este utilizat! ca mijloc de protecţie a grupirii aminice
268. Etanolul se obţine prin:
1. oxidarea etenei cu oxigen molecular, în prczenia Ag, la 250°C
2. adiţia catalitici a apei la etenl
3. adiţia apei la acetilenl
4. fermentaţia alcoolici a glucozei
Afirmaţii incorecte sunt:
269.
I. prin reducerea cu nichel fin divizat a 2-pentanonci se obţine 2-metil-2-butanol
2. prin adiţia apei la izobutenl, în prezenia H2SO., se obtine 2-metil-2-propanol .
3. în prezenta HzSO• si KMnO. din compusul n-propilbenzen se obţine toluen şi acid aceoc
4. prin adiţia apei la I - butinl se formeu4 metil~ til cetona
28
270. Referitor la glicerina sunt corecte afinnatiile:
I. se fonncazl prin hidroliza gliceridelor din grAsimi
2. produsul reacţiei ei cu acidul azotic (nitroglicerina). este un nitroderivat alifatic
3. în mediu acid, în reacţie cu acidul oleic, furmcazll o trigliccridl\ nesaturată
4. prin dublll deshidratare, în prezenţii de H2SO. se fonnează propena
271. Referitor la alcooli sunt corecte afirmaţiile:
I. 2- metil-2 - propanolul este un alcool secundar
2. alcoolul izobutilic este un alcool secundar
3. alcoolii terţiari prin oxidare fonneazli cetonc
4. din etanol cu oxid de etenă în rapoarte molare diferite se formeazll celosolv şi carbitol
272. Sunt reacţii de substituţie:
llltl'c
1, C'll,- '1l • f.'lla + c_i._---.
2.(al"tpt=-4'r·+ C6'1e ~
i. CJE.- CR1a+ BOR -

-
+..C6'ft-C'R,+ Cffc-COC.,~
273. Afinnaţiile corecte sunt:

I. fonnulade pmpo<U,h p.g1""',.; ""' - ~
,F\c,w
2. formaldehida denaturează proteine R OH
3. soluţia Feb ling oxideazli glucoza la acid gluconic
4. zaharoza conţine o legAturt monocarbonilicii între monozaharidele constituente
274. Acizii mai tari decât acidul bidroxiacetic sunt
1. acidul butanoic
2. propina
3. fenolul
4. acidul formic
275. Afinnaţiile incorecte sunt:
1. metil-etilcianhidrina se formcazl prin adiţia acidului cianhidric la I-butenă
2. alcoolul o-hidroxibenzilic se obţine din o-crezol prin oxidarea cu KMnO., în mediu
de H2SO•
3. prin condensarea benzaldebidei cu acetona se poate obţine un aldol
4. reactivul Tollens transformă aldehida formicii în acid formic, la cald
276. Aldolii ce rezultă la condensarea fenilacetaldebidei cu aldehida vinilaceticA sunt următorii:
1. Ct;H5- Oi2-0i-Oi-Oi= O
I I
OH Oi=Oi2
2. Ct;H5- Oi - Oi- Oi= Oi2
I I
OiO OH
3. c.aHs- Oi -Oi- Oi2-CH = Oi2
I I
010 OH
4. Ct,H5- Oi2- Oi- Oi= Oi- Oi2- OiO
I
OH
277. Prezintă izomerie geometricii:
I. aldehida crotonicA (2-butenal)
2. acidul vinilacetic
3. acidul oleic
4. acidul metilen-propandioic
29
,
279. Afirmaţii incorecte sunt:

1. glicerina conţine două grupnri alcoolice primare şi una secundari
2. izopropilamina este o aminil secundari
3. zaharoza conţine trei grupnri alcoolice primare
4. glicolul este cel mai simplu aminoacid
280. Se fonncazl anhidride în reactiile:
I . oxidarea benzenului
2. sarea de sodiu a unui acid carboxilic +clorura acidl corespunzătoare
3. oxidarea naftalinei
4. acid acetic +PC!s
281. Referitor la aminoacizi sunt incorecte afirmaţiile:
I. ~alanina este un aminoacid natural
2. amfionul unui aminoacid monoamino-monocarboxilic reacţionează cu bazele fonnând
cationul aminoacidului
3. valina prin decarboxilare formeazl tcrţbutil-arnioa
4. lizina este un aminoacid diamino-monocarboxilic
282. Prin monoclorurarca catalitici a acidului antranilic (o-amino benzoic) se obţin preponderent deri-
vaţii în care clorul se glseşte pe nucleul aromatic:
1. în poziţia 3
2. în poziţia 4
3. în poziţia 5
4. în poziţia 6
283. Referitor la glicocol şi j3.-alaninl sunt incorecte afinuaţiile:
t. ambele substanţe prezintli activitate optici
2. prin decarboxilare, ambele substanţe formcazil amine primare
3. se gilsesc în mod normal în bidrolizatcle proteice
4 . au caracter amfoter
284. Sunt inc~rccte afirmaţiile:
1. prin hidroliza zaharozei se obtine un amestec racemic
2. albumina este solubilă în api
3. trimetilamina reacfioneazll cu clorura de benzoil
4. colagenul este insolubil în apă
30
2~. Afinna\ii corecte ntAt pentru glucozll cât şi pentru fructozil sunt:
I. nmbcle sunt hexoze
2. ambele adoptl atAt fonna piranozicll cât şi pc ccn fonmo1icil
3. prin reducere, nmbclc fonncazA hcxitol
4. ambele prezintll cAte 4 atomi de cnrbon asimetrici în formll ociclicll
286. Sunt ocizi mai slabi dccAt acidul fcnilacctic:
I . 1-butina
2. sulfatul acid de etil
3. metanolul
4. ncidul azotic
287. Conţin un radical hidrofob:
I. scrina
2. valina
3. acidul upartic
4. a-alanina
288. Acilnn:a aminelor sc poate realiza prin tratarea accstoro cu:
I. cloruri de bcnzoil
2. cloruri de benzilidcn
3. bromuri de propionil
4. cloruri de ciclohexil
289. Referitor la alchilarea aminelor, sunt corecte afinnapile:
1. este o reacţie prin care sc protejeazl gruparea aminicA
2. N-metilnnilina este o aminll secundarll
3. prin alchilarea aminelor secundare sc obţin amine primare
4. clorura de vinil nu poate fi utilizati în reacţii de alchilarea aminelor
290. Pentru alchilarea aminelor sc pot utiliza următorii derivaţi halogenaţi :
l. C2Hs - c.H. - CI
2. CH, - CJl.4 - 1
3. Cdis -CH2 - HC • CH - CI
4. C•Hs - CH2CI
291. N,N-etil-izopropil-anilina se poate obţine prin unnlltoarele reacţii de alchilare:
1. CsHs- CH2- CH2-NH2+CH3-r-CH3--
a
2. CsHs- NH- Oiis + CH3- CH - CH3 - -
1
a
3. G,t-15- a + CH3- CH - NH- ◊.!Hr
I
CH3
4. G,H5-NH- CH- CH3 + Oji5- C -
I
CH3
292. Prin dccarboxilarea li:dnci se obţine un compus ce ar putea fi preparat tn laborator prin reacţia:
1. NC- (CH2>2- °" ~
2. H~OC - (CH2)4- OONH2 f'i05
-2H:P
+2NH3
3. CH2-(CH2)2-CH2 ~
I I
C1 C1
+4Hi
4. NC-(CH2)3-°" - -
31
4
293. Care din reacţiile chimice de mai jos pot fi folosite pentru obţinerea izopropil-terţbutil-aminci :
I . 1-clorpropan + terţbutil-aminli
2. 2-clorpropan + terţbutil-arninA
3. izopropilaminA + clorură de izobutil
4 . izopropilamină + 2-clor-2-metilpropan
294. Afirmaţiile incorecte sunt:
1. xantogenatul de celuloză se foloseşte la obţinerea mătăsii cuproxam
2. prin tratarea zaharozei cu sulfat de metil se formează un compus în care procentul de
carbon este 52,86%
3. valina conline 10.97% azot
4. la hidroliza proteinelor nu se formează 13-alanină
295. Pentru un amestec echimolecular de alcool metilic şi alcool etilic cu masa de I 17 kg sunt corecte
următoarele afirmaţii:
I. compoziţia procentualii (de masă) a amestecului de alcooli este 41,026% alcool metilic
şi 58,974% alcool etilic ·
2. volumul de monoxid de carbon şi hidrogen, măsurat în conditii nonnale, necesar preparării
alcoolului metilic din amestec este de 11 ;i. m3 monoxid de carbon şi 22,4 m3 hidrogen
3. volumul de aer (cu 20% oxigen în volume) necesar ard,erii amestecului dat este de
756 m3 (c.n.)
4. cantitatea de glucoză necesari preparării prin fennentaţie, cu randamentul de 90%, a
alcoolului etilic din amestec es~ de 121,5 kg
296. Prezintă proprietăţi tensioactive:
I • acetatul de sodiu
2. propionatul de metil
3. etoxidul de sodiu
4. stearatul de potasiu
297. În condiţii fotoehimice pot fi halogenaţi următorii compuşi:
1. m-xilenul
2. neopentanul
3. benzenul
4. butadiena
298. Izomerii geometrici ai 2,3-diclor- J ,3-pentadienei sunt:
H, /a ·
1. /C=C, / H
H / C=C ,,..._,
a vn3
H, /H
2. wc=c,c=c/a
ct. 'R-i3
H )c=t
3 'c=C 'a-13
· H/ 'a
H, /H
4. /C=C, /a-!3
H C=Q._
â a
299. Reacţionează cu reactivul Tollens:
1. glucoza
2. metanalul
3. elina
4. 2-butina
32
JOO. ~ 0.'<Îdcm 11\lmni C\l O: mprc7Cll\l\ d~ V:OJ. ln ti:mpm1111m n <lic(ltl\, 111111:\tuni \:lllllJlllŞi:
I. nat'blin:i
"' o-xih.-nul
3. benzenul
4. antnm.•nul
301. Ci:tolii cc rerultl\ în T\."3c\ia dint~ bcnuldi:hidl\ şi b111t111on1\ ~unt:
1. Cttis- CH - CH2- CH2- C- CH3
I 11
Oi o
2. Cttis-CH -CH2-C- CH2- CH3
~ ~
Ol
I
3. OiC - ~ - y- ~-Oi3
a-t3
4. Gtis - Oi - Oi - C - Oi3
I I li
Oi Q-13 O
302. Referitor la săpunuri sunt incorecte 3firma1iilc:

l. săpunul de calciu este solubil în npâ
2. partea hidrofobă a săpunurilor este gruparea - coo-
3. sllpunurile sunt sărurile trigliceridelor
4. săpunurile se obţin prin hidroliza alcalină a grosimilor
303. Au NE• S:
l. ro-xilenul
2. acidul benzoic
3. acroleina
4. colesterolul
304. Afinnaţiile corecte referitoare la acidul oxalic sunt:
I. are fonnula moleculara C2H.O.
2. rcacţioneazl cu NaOH în raport molar I :2
3. reacţioncazll cu NaCI
4. rcac\ioncazA cu fcnoxidul de Na
305. Caracteristici specifice acizilor graşi sunt:
l . conţin un nwnAr par de atomi de carbon. minimum 4
2. au o catenl\ liniara
3. sunt monocarboxilici
4. toţi sunt saturaţi
306. Afirmaţiile incorecte referitoare la acidul oleic şi stcaric sunt unn!toarclc:
I. ambii SC giscsc în grlsimi
2. acidul oleic fonncazl prin hidrogenare acidul stcaric
3. modificarea ponderii acidului oleic într-o gliccridl produce modificlri inclusiv asupra
cifrei de iod
4. in gri\simile naturale. aceştia sunt fie sub fonnl\ de tris1earinl, fie soo forml de trioleinl
307. Afinnaţii incorecte sw1t:
I. prin condensarea benzaldchidci cu propo.nooa NI SC fonncazi nici un aldol
2. aldehida crotonic! prezint! izomerie geometrici
3. prin adiţia HCN la ctil-izopropil-cetonl se fonncazl un produs care prezint!\ izomerie
opticii
4. glicerina prezintă un singur atom de carbon asimetric
33
,
308. Prin oxid:irca izoprenului cu K2Cr10 ,. în mediu de l llso., se fonnca1.ă:
I. ncid oxalic
2. acid pinivic
3. CO:+ H10
4. 2C0 2+ 21-1:0
309. Referitor la acidul maleic şi acidul o-ftalic sunt corcctc afinnnţi ilc:
I. ambii. prin eliminarea apei, fom1cazll anhidrida corespunzătoare
2. acidul ftalic prc-zintă încl'I 2 izomeri de poziţie
3. acidul maleic :Irc un izomer geometric
4. benzenul şi, respectiv, naflnlina formc.171\ intenncdiar cei 2 acizi prin oxidare cu 0 2 in
prezenţă de V20 s, ln cald
3 10. Referitor la heteropro1cinc sunt corecte afinnaliile:
I. lipoproteidclc nu ca grupare prostctică resturi de acid fosforic
2. glicoproteidele au ca grupare prostcticll resturi de glucide
3. mctaloprotcidclc nu ca grupare prostctic.'\ resturi de grăsime
4. grupllrile prostetice sunt de nntulil neproteică
31 N.., Un amestec de toluen. ortoxilcn şi naftalină în raport molar de 2:3:S se oxidează (cu randamentul
\" , ~, de 100%) obţinându-se 23,68 kg anhidridă fia licll. in lcglllură cu acest amestec sunt corecte
~. o"" urmatoarc\c afinnaţii:
~ ~ , ')' I. masa amestecului luat în lucru este de 22,84 kg
l -l. 2. volumul solu1iei de pennanganat de potasiu (in mediu de acid sulfuric) de concentra\ic
O. I M necesar oxidllrii toluenului din amestec este de 0,48 m3
3. volumul de aer (cu 20% oxigen în volume) necesar oxidării naftalinei din amestec este
de S0,4 m3
4. volumul de soluţie de pcnnanganat de potasiu (în mediu de acid sulfuric) de con-
centraţie I molnr necesar oxidării onoxilenului din amestec este d.: 144 litri
312. Afirmaţii corecte referitoare la acidul lactic şi a-nlanină sunt
1. ambele prezintă o grupare carboxil şi trei atomi de cnrbon in moh::culll;
2. ambele rezultă prin hidroliza proteinelor
3. alanina arc caracter amfoter
4. numai a-alanina prez.inll activitate optică
313. Referitor la :zaharoză şi celobioză sunt corecte afirmaţiile:
I . ambele sunt dizaharide cu caracter reducător
2. numai zaharoza poate reacţiona cu reactivul Fehling
3. prin hidroliză enzimatic! ambele fonneazll a -gluccnă şi ~fructoză
4. numai celobioza reacţionează cu reactivul Tollens
314. Referitor la amidon şi glicogen sunt corecte afinnaţiile:
I. ambele formează a-glucoz:a prin hidroliz:ă totală
2. ambele se sintetizeazli prin procesul de fotosintczli
3. resturile glucidice din structura lor se leagă atât 1,4 cilt şi 1,6
4. structura glicogenului este asemllnlltoare amilozei
315. Afmnaµile corecte referitoare la tlria acizilor carboxilici sunt:
1. poate fi apreciall dupl mlrimca valorii constantei de aciditate
2. scade cu creştCTCB catenei de carbon
3. creşte cu creşterea numllrului de grupări carboxilicc
4. nu depinde de numărul groparilor -COOH pe care le conţin
I. prin hidroli1.a esterilor în mediu bazic se fonnează sarea acidului şi alcoolul
corespunzător
2. deplasarea cchibl>rului chimic în reac1ia de esterificare se face fie folosind în exces un
reactant. fie elirninAnd continuu unul dintre produşii reac\iei
3. în reacţia de esterificare, acidul carboxilic pierde gruparea -OH din -COOH. iar
alcoolul elimini hidrogenul grupei -OH
4. esterii au puncte de fierbere superioare alcoolilor şi acizilor din care provin
34
317.
AIC13
+ CH3-0 -
3. Ct,H5- NH - CH3 + CH3- a --+
4. Ct,Hs- CH02 + H29 --+

318. Care dintre compuşii de mei jos pot fi izolaţi din grisimi:
1. CH3- (CH2)7- CH = CH- (CH2)7- C00H
3. CH3- (CH2)14 - COOH

4. H3C- CH - (CH2)14 - COOH
I
CH3
319. Dau reacţii de hidroliză:
1. acetatul de izopropil
3. N-acetil-anilina
4. butironitrilul
320. Sunt detergenţi compuşii:
1. sărurile acizilor alchil (n > IO) sulfonici
2. p-etil-benzen-sulfonatul de sodiu
3. sulfaţii de alchil (n > I O)
4. clorura de trimctil-etil-amoniu.
321. Care dintre reacţiile de mai jos nu sunt corecte:
1. H3C-C• CH+CH3-COOH--+ HJC- CH= CH-OCX>-CH3
2. HiC = CH- C • CH + CH30 --+ HJC- CH = CH- C• CH + HO
3. H3C- C • c- CH3 + Na --+ H3C - c- c- CHiNa + 1/2 H2
4. H3C- C • CH + [Ag(NH3)2]0H --+ CH:, C • CAg + 2 NH3 + Hi()
322. Nu sunt detergenţi cationici:
1. CH:, (CH2)12- CH2-00:t4a
2. CH:, (CH2)12- CH2- O&>JNa
3. CH:, (CH2)a- CH2-©- OOJNa
CH3
I
4. CH3- (CH:z)10- CH2- N- CHJ]+a-
1
CH3
35
323. Afinna~iilc corecte sunt, cu cxceptiu:
I. aeetaldebidi+C'2(1wninll)-+o-clor-nce1llldehidll+HCI
2. ordinea corectă a creşterii bazicitAlii este nnilinl\ < N-mctilnnilinil ' u111oui,ll
< cti lamină < ctilmctilM1ină
3. acid acctic+Ch(luminii) }-+acid a-dor-acetic+HCI
4. acidul sulfanilic nu poate exista sub fonnă de amfion
324. Afinna{ii corecte sunt:
I. produsul condensării crotonice a benzaldchidci cu propanalul. prin oxidare cu
~CnO,/l-hSO◄ fomwazii acid benzoic şi acid pinivic
2. benzaldehida, prin condensare crotonică cu acetona formează un produs. care prin
oxidare cu ~Cr.z01/H2SO. fonneazii acid benzoic şi acid piruvic
3. aldehidele au punctele de fierbere mai scAzute decât ale alcoolilor corespunzlltori
4. acetofenona prin reducere formeazA alcool difenilmetilic
325. Afinnaţiile corecte referitoare la clorura de benzii şi monoclorbenzen sunt:
l. ambele dau uşor reac1ii de hidroliză
2. ambele dau reacţii de tip Friedel-Crafts
3. cei doi compuşi sunt izomeri de funcţiune
4. reactiile de substituţie la nucleu, pe care le dau ambii compuşi, se produc în pozi ţii l e
orto şi para
326. Afirmatiile incorecte sunt:
l . prin reducerea metil-propil-cetonei se obţine 2-bidroxi-2-metil-propan
2. prin adiţia apei la alchinele cu legăturii triplă marginalii se formeazii aldehida
corespunzătoare
3. p,p'-dihidroxi-difenil-metanul se fonneazll prin condensarea fenolului cu fonnaldehida
în mediu bazic, la rece
4. în formele aciclice, cetozele prezintii acelaşi numAr de atomi de carbon asimetrici ca şi
aldozele corespunzătoare cu acelaşi numAr de atomi de carbon
327. Reacţioneazii cu metalele alcaline:
I. alcoolul izopropilic
2. acidul malonic( acidul propandioic)
3. p-crezolul
4. 1-pentina
328. în legAturl cu valina sunt corecte afumatiile:
I . prin decarboxilare îşi piistteazl activitatea optici
2. prin esterificare îşi pierde activitatea optică
3. prin acilare îşi pierde activitatea optică
4. prin alchilare îşi pAstreazl activitatea optică
329. Afirmaţiile corecte cu privire la 3-metil-1-pentină sunt:
J. prin hidrogenare (pe catalizator de Ni), produsul obţinut îşi plstrcazii activitatea optică
2. prin bromurare (cu Br.i) produsul obţinut îşi pAstreazii activitatea optică
3. cu reactivul Tollens formeazi oglinda de argint
4. în reacţie cu metalele alcaline produsul obţinut, îşi plStreazii activitatea optică
330. Nu sunt peptide compuşii:
1. H~- CH- 00- NH- CH2- C00H
I
NH2
2 HiN- (CH2)3- r -CX>-NH2
NH2
3. HOOC -(CH2)2-cr-oo-NH-r-a-t2-SH
NH2 C00H
4. HCXX;- (CH2>3- cr- ex>- NH-(Q-12)3- °'2- ~
NHi
36
331. Denaturarea proteinelor se poale produce astfel:
I . prin acţiunea căldurii
2. prin acţiunea bazelor tari
3. prin acţiunea acizilor Iliri
4. prin acţiunea electroliţilor
332. Prin hidroliza unui tripeptid s-au obţinut 29,2 g !izinii şi 10.5 g scrină. Acest tri;pcptid ar putea fi:
1. lizil-scril-scrinA
2. lizil-lizil-scrină
3. serii-serii-lizina
4. seril-lizil-lizinll
l. în fonna aciclică aldotetrozclc prczintll doi atomi de carbon asimetrici
2. gliceraldebida este o aldotriozli
3. cetohexozelc au trei atomi de carbon asimetrici
4. prin hidrolizli, za,haroza fonneazli a-fructozli şi j}-glucozli
334, Referitor la pcptidul seril-dsteinil-gliein! sunt corecte afinnaţiile:
1. conţine doi atomi de carbon asimetrici
2. conţine trei leglituri peptidice
3. serina din structura sa arc gruparea amino liberă
4. este un dipeptid
335. Rezulii amoniac din reacţiile:
l. acetilenă + reactiv Fehling ➔
2. acetonli + reactiv Tollens ➔
3. benzaldehidl + reactiv Febling ➔
4. acetamidl + HiO ➔
336. Fac parte din categoria reacţiilor de hidrolizli:
l. acetat de metil + HOH ... acid acetic+ metanol
2. propenă + Hz<> ➔ izopropanol
3. glicil-alaninl + HiO ➔ glicinA + alaninA
4. acetilenl + Hz() ➔ acetaldehidl
337. Se prepara acetat de etil din acid acetic şi etanol. Deplasarea echilibrului. în sensul formării unei
cantiliti cât mai mari de ester, se face prin:
l. eliminarea oontinul din amestec a acetatului de etil
2. folosirea unui exces de etanol
3. folosireaţ unui ~ces de acid acetic
4. adaosul la mediul de reacţie a hidroxidului de sodiu
338. Sunt detergenţi anionici:
l. CHJ - (CH2)2- CH2OSOJH
2. CH3 - CHi- O -(CR2 - CH2 - O). - CHiOH
3. CH3 - CHi - CHi - ~ 4 - SO,Na
4. CJ-l3 - (CH2)14- CHiSO3Na
339. Reacţia dintre propionatul de metil şi apli în mediu acid este o reacţie:
l. de substituţie
2. de hidroli.zi
3. reversibilă
4. de hidratare
340. Caracteristici comune pentru amilozli, amilopectini şi glicogen sunt:
1. sunt alcituitc din resturi de a-glucozli
2. resturile de a-glucoză sunt legate în poziţiile 1-4 şi 1-6
3. au fonnula (- C1,H1oO$ -),,
4. se sintetizeazl în ficat
37
341. Care compuşi fonneazil prin încălzire nnbidride?
I. acidul o-ftnlic
2. acidul fumaric
3. acidul maleic
4. acidul tereftalic
342. În legătură cu izobutiramida sunt corecte afinnaţiile:
l . contine o grupare funcţionalii trivalentă
2. rezultă prin hidroliza butiratului de izobutil
3. rezultă prin acilare.a amoniacului cu clorura de îzobutiril
• 4. are caracter puternic bazic în soluţie apoasă
343. ln legiitură cu acidul jHtminoglutaric(acidul glutaric=ncidul pentandioic) sunt corecte afirmaţi ile:
I. se obţine prin hidroliza proteinelor
2. are un atom de carbon asimetric
3. este izomer cu acidul asparagic
4. este izomer cu acidul glutamic
344. Sunt reactii reversibile:
I. hidroliza esterilor în mediu acid
2. ionizarea acizilor carboxilici în soluţie apoasă
4. acilarea benzenului
345. Se consumă acelaşi volum de K2Cr2<n în solu1ie acidă pentru oxidarea a:
I. 2 moli de 2, 3-dimetil-2-butenă
2. 1 mol de 2- butenă
3. I mol de 2-metil-l-butenl
4. 1 mol de 3-metil-1-butenă
346. Dintre hidrocarburile de mai jos, pot fonna doar doi izomeri de poziţie di cloruraţi wmătoarele:
l. n-pentanul
2. izobutanul
3. izopentanul
4. neopentanul
347. Sulfatul acid de n-butil se obţine prin:
I. adiţia acidului sulfuric la 2-butenl
2. reactia butansulfonatului de Na cu HOH
3. reacţia acidului sulfuric cu butanul
4. reacţia acidului sulfuric cu n-butanolul
348. Care dintre reacpile de mai jos sunt reacţii de alchilare?
1. etanol + oxid de etenă
2. acid butiric + metanol
3. fenoxid de sodiu+ iodură de metil
4. acetat de etil + metanol
349. Gruparea -0· din fenoxizi:
I . are caracter bazic
2. este un substituent de ordinul I
3. activează nucleul aromatic, în reacţii de substituţie la nucleu
4. are caracter acid
Afirmaţiile corecte în legături cu N-acetil-p-toluidina sunt:
350.
I . se obţine prin N-benzoilarea p-toluidinei
2. se oxidează la acid N-acetil-p-aminobenzoic
3. este mai bazicii decât p-toluidina
4. este o amidă N-substituită
3S1. Jn compusul R - Cfu - NHi'" atomul de azot:
1. este hibridizat sp3
2. are simetria orbitalilor de legătură trigonală
3. are unghiul orbitalilor de legătură de 109 28'
4. formează trei legături covalente şi o legătură ionici
38
351. Care Bfinna1ii privind ciclopcntcna sunt corecte?
I . se po;ite oxida cu pennanganat de po1:1~iu in mediu acid
2. prezintă il<>mcnc gcomc1ric.1
3. poate fi clorurata la cart>onul adiacent dublet lcglitun (poz111c alilict)
4. prczintl momi de carbon asimetrici
353. Dipcptidclc prin hidroliza d rora rcwlta un ncid rnonoaminomonocarboxilic cu I S, 73% azot şi un
acid monoam inomonocart>oxilic cu 11 ,96% azot sunt:
I. alanil-valina
2. :ilanil-&licina
3. valil- alanina
4. glicil-alanina
354. Compuşii care dispun de clcc1roni ncparticip:m\i la :\lomul de azot sunt·
1. iodum de dimctilamoniu
2. acetonitrilul
3. clorura de tetr.lmctilamoniu
4. valina în mediu puternic bazic
355. Sunt corecte afuma1i ilc:
I . puritatea analitici a unei substanţe se constatl dupl in\'ariabilita1ca constantelor fizice
2. acidul benzoic rcac\ionc:izll cu PCh
3. validi1111e9 una formule molcculue şe verific! daca NE cs1e un numar natural
4. ncsaturarca cchivalcntil a substanţei C,H,.o~N:S2 este 3
356. Dintre afirma\iilc urm!lloarc sunt corecte:
1. zaharoza se nura4:ltc zahAr invcnit
2. Jţ-fructou prczintl muwota\ic
3. a -glucoza arc 3 atomi de carbon asimetrici
4. N-bcnzoil-anilina este o amidă N-subtituitl
357. Indicaţi reacţiile corecte:
l. ~ + lfs H/llfl'+ C'kfah&t.R

2.darhuat+ tolKa ~ dlf.n-e-
3. cfono-1 cf•l'fllfl ♦ IKl ... 1,1 ~
358.
,4\cfano-1 âlffl.rff + -.a -- Altfc
Formula moleculari a CilhON corcpundc la:
dlfal&Htan
I. N-mctilformamidl
2. &)icinl
3. aminoctanal
4. ctanolaminl
359. ln lcgltura cu tri&liccridul de mai jos:
0!2- O- C0-(0!2)15- CH3
I
Oi - O - CO- (CH2)15- CH3
I
0!2- O- CO- (CH2)14 - CH3
sunt corecte afirmaţiile:
1. cstc o distcaropalmitinl
2. este o 5ubsumţă solidl
3. nu este sicativă
4. arc un atom de carbon asimetric
360. Prczintl proprictlţi rcducatoarc:
I. hidrochinona
2. acidul oxalic
3. pirogalolul
4. propanona
39
361. Fac parte din clasa proteinelor solubile în apii:
I. hemoglobina
2. keratina
3. albuminele
4. colagenul
362. Reacţioneaza cu sodiu:
I. 2-butina
2. alcoolul benzilic
3. benzenul
4. orto-crezolul
363. Orto-fenilendiamina se poate obţine prin:
l . tratarea anilinei cu acid azotic urmată de reducere
2. reacţia orto-diclorbenzenului cu amoniacul
3. reducerea ftalamidei
4. hidroliza N-benzoil-orto-fenilendiaminei
364. Afirmaţii corecte referitoare la acidul antranilic (o-amino benzoic) sunt:
1. este izomer de poziţie cu acidul meta-aminobezoic
2. este izomer de funcţiune cu para-nitrotoluenul şi cu fenil-nitrometanul
3. ou se formează la hidroliza proteinelor
4. este izomer de funcţiune cu para-toluidina şi cu metil-fenilamina
365. Benzaldehida se poate obtine prin:
I. hidroliza clorurii de benziliden
2. acilarea benzenului cu clorura de acetil
3. oxidarea catalitică a alcoolului bcnzilic
4. hidroliza clorurii de benzii
366. Este un produs de condensare crotonică compusul:
1. H,c--Q-ec=f-CBO 3. e,c--Q-ec=?-CHO
2. &,C-CRiy~-CH.a-CH1
fli,
CIi, o
e,c ·c e,
367. Afinnaţiile incorecte în legătw'l cu bromura de fenil sunt:
I. este un derivat halogenat cu reactivitate mare în substituţii
2. prin hidroliză formează fenol
3. formează anilinA în reacţie cu NH3
4. este un derivat halogenat aromatic
368. Privitor la IegAturile chimice din compuşii organici sunt corecte afirmaţiile:
I. toate IegAturile N - H în ionul de alchil-amoniu au aceeaşi valoare a energiei de
legiitura
2. moleculele alcoolilor se asociazA prin legAturi de hidrogen stabilite între hidrogenii
grupărilor hidroxil
3. în acetofenonă simetria orbitalilor de leg!tlll'i ai atomului de oxigen este trigonală
4. halogenii formează legături chimice numai în ,stare hibridizatA
1. toţi detergenţii sunt biodegradabili pe calc enzimaticii
2. atât săpunurile cât şi dctergentii au în moleculele lor zone hidrofobe şi zone hidrofile
3. detergenţii cationici prezint! în structura lor ca grupare polari o grupare sulfonică
4. atât slpuourile cât şi detergenţii au proprietăli tensioactive
370. Afinnaţiile corecte cu privire la oze sunt:
I . prin adiţia apei la acrolcioii se obtine o aldotrioză
2. alfa-glucoza are acelaşi punct de topire ca şi beta-glucoza
3. prin oxidarea fructozei cu apa de brom rezultă un acid aldonic
4. prin reducerea fructozei rezultă 2 hexitoli stereoizomeri
40
d
371. Servesc ca agenţi de acilare:
I. clorura de benzoil
2. acidul formic
3. anhidrida acetici
4. bromura de benzii
372. Sunt substanţe optic active:
I. l-cloro-2-mctilbutanul
2. 2-bromo-2-mctilbutanul
3. 2,4-d.imctilhexanul
4. glicerina
373. Se obţin compuşi halogenaţi în reacţiile:
I. C6f-4 + Bri
2. etanol + HI
3. vinilacetilcnl + HCI
4. etan + F2
374. Acidul lactic (a-hidroxipropionic) se poate obţine prin:
I . hidroliza climctilcianhidrinei
2. oxidarea cu K2Cr2Cn în mediu acid a compusului:
a-t3- a-t - a-t = a-t2
I
3. hidroliza acidului a?nlic
4. hidroliza acid! a alfa-hidroxipropionatului de metil
375. Suferi reacţia de hidrolizl:
1. C6Hs - C•C-C6Hs
2. C6Hs-NH2
3. Cdis - CO - C6H.s
4. C61111-CO - O - CO-C6H11
1. aminele primare alifatice reacţionează. cu acidul clorhidric
2. fenoxidul de sodiu conţine o legături ionică
3. izoprenul conţine IDl atom de carbon terţiar
4. acetatul de etil conţine o legitura ionică
377. Substituţia la nucleul aromatic este orientat! în poziţia orto-para de către grupările:
1. -CO - NH - CH1
2. -NH -CO-CH1
3. -CN
4. - Oi2-0i-Oi3
I
Oi3
378. Afirmaţiile corecte cu privire la anhidridele acizi lor carboxili ci sunt:
1. anhidrida acidului fumaric este o substanţA solidă
2. prin reacţia unui mol de anhidridl ~ cu IDl mol de etanol rezulii un mol de apă
3. anhidrida ftalică rezultă prin oxidarea energică a benzenului
4. anhidrida acetici serveşte ca agent de acilare
379. În legiturl cu aldehida crotonică (2-butenal) sunt corecte afirmaţiile:
1. se obţine prin condensarea crotonicl a două molecule de etanal
2. se obţine prin condensarea crotonică a metanalului cu propenal
3. reducerea cu Na + alcool conduce la IDl -compus care prezintA steicoizorneri
4. produsul oxidirii cu ~Cr201 în mediu acid este acidul corespunzător aldehidei
380. Izomeri cu fonnula moleculari CsH,oOl pot fi:
I. acizi carboxilici
2. esteri
3. hidroxialdehide
4. hidroxicetone
41
381. Indicaţi afinnaţiilc corecte privind proteinele:
l. prin denaturare îşi pierd proprietăţile biochimice specifice
2. prin denaturare eliberează alfa-aminoacizi
3. metaloproteidele au drept grupare prostetică un metal
4. proteinele fibroase sunt solubile în soluţie de electroliţi
382. Rezultă acetaldehida prin:
1. hidroliza acetatului de etil
2. hidroliza 1, 1-dicloretanului
3. oxidarea 2-butenei cu l<JCriO7 în mediu acid
4. hidroliza acetatului de vinil
383. La tratarea cu NaOH a wtui amestec de compuşi având fonnula moleculară C5HuPz pot rt•zulta:
I . acid propionic + etoxid de sodiu
2. beta-metilbutirat de sodiu+ api!
3. acid butiric+ metanol
• 4. acetat de sodiu + propanol
384. In legătură cu acidul piruvic sunt corecte afirmaţiile:
I. se obţine prin oxidarea cu I(JCr20, în mediu acid a acidului lactic
2. este un acid mai tare decât fenolul
3. produsul obţinut prin decarboxilarea sa poate reduce reactivul Tollens
4. reduce reactivul Tollens
38S. Afirmaţiile incorecte sunt:
I. metil-etilcianhidrina se formează prin adiţia acidului cianhidric la 1-butenă
2. alcoolul orto-hidroxibenzilic se formează prin condensarea aldehidei formice cu
fenolul, în mediu bazic, la rece
3. prin condensarea benzaldehidei cu acetona se poate obţine un aldol
4. aldehida benzoicii are caracter reducător
386. În prezenţa H2SO. concentrat, izobutanolul:
I • se transformă într-un ester anorganic
2. fonneazl acid izobutansulfonic
3. formează sulfat acid de izobutil
4. formează un compus cu caracter neutru
387. Reacţionează cu HCI:
1. alcoolul benzilic
2. benzenul
3. para-toluidina
4. acetamida
388. Leglturi de hidrogen intramoleculare se pot forma în:
I • acidul acrilic
2. acidul orto-hidroxibenzoic
3. acidul fumaric
4. acidul maleic
389. Care dintre compuşii hidroxilici de mai jos nu pot fi obţinuµ prin reducerea compuşilor
carbonilici corespunzători?
1. (C2H1)3C(OH)
2. (C3H,)2HC(OH)
3. C6H,-C(C2Hs)zOH
4. C6Hs-HC(OH)-{~H,)
390. Afim1aţiilc corecte privind glicerina sunt:
1. este un poliol
2. este mai solubilii în apl decât propanolul
3. are caracter mai acid decât monoalcoolii
4. fonneazA un nitroderivat prin tratare cu HNOl
42
391. s~ funnca1A lcgftturi nmidicc în runc\lilc:
I. orto-toluidinll + clorurii de ben1.oil
2. acid 11\fa-aminoocctic + nlnninli
3. inclllzircn ci11nntului de omoniu
4. clonui\ de ulii + NH.,
392. Aflnna\ii adcvl\rntc sunt:
I. fibrele de poliocril()nitril nu rc\in apn
2. alcoolul polivinilic este solubil în gliccrinli
3. cauciucul butndicn-ucrilonitrilic este insolubil în alcani
4. cauciucul vulcnnimt nu este solubil în hidrocarburi
393'. Sunt corecte afirmu\iile, cu excepţia:
I. alcoolii reocţionea7.A mai energic cu sodiu decât apa
2. atât apa cât şi alcoolii renc\ioneozA cu metalele alcaline
3. etanolul este mai acid decât glicolul
4. alcoolii formeazli cu metalele alcaline compuşi care hidrolizează în prezenţa apei şi
dau soluţii bazice
394. Referitor la zaharozil şi celobiozA sunt corecte afirmaţiile, cu excepţia:
1. ambele sunt dizaharide cu caracter reducător
2. numai zaharom poate reacţiona cu reactivul Fehling
3. prin hidrolizl ambele formeazA a-glucozl şi ~-fructozl
4. numai celobioza, reacţionează cu reactivul Tollens
395. AICl) catalizează reacţiile:
l. acilarea arenelor
2. oxidarea ben1.enului
4. halogenarea arenelor, la catena lateralii
396. ReacţioneazA cu NaOH:
l. crezolii
3. benzoatul de fenil
4. acetilena
397. Acidul succinic se poate obţine prin:
1. hidrogenarea acidului maleic
2. oxidarea energic! a 1,5-heptadienei
3. oxidarea energici\ :a ciclobutenei
4. hidrogenarea acidului crotonic (acidul 2-butenoic)
398. Au aceeaşi formulA moleculari:
1. formiatul de alil şi acidul crotonic
2. acidul vinilacetic şi dialdehida succinicA
3. acidul aminoacetic şi nitroetanul
4. sulfatul acid de etil şi acidul etansulfonic
399. Afumaţiile corecte cu privire la uree sunt:
l. este o diamidl
2. este izomer de fi.mcţiune cu cianatul de amoniu
3. are formula molecularii Cli1N20
4. areNE=2
400. Afumaţiile corecte sunt:
1. esterii fenolilor se obţin prin acilarea fenolilor cu cloruri acide
2. deplasarea echilibrului chimic în reacţia de esterificare, în sensul formArii unei cantit1ţi
cât mai mari de ester se poate face fie folosind un exces de reactant, fie eliminind
continuu unul din produşii reacţiei
3. în reacţia de esterificare, acidul carboxilic elimini gruparea -OH din gruparea
carboxil, iar alcoolul elimină hidrogenul din gruparea hidroxil
4. esterii au puncte de fierbere superioare alcoolilor şi acizilor din care provin
43
7
401. Prin monobromurarea catalitică a benzilfenileterului se obţin:
1
<g}Oi -o-@ 2
2
<g} o-Oe, ai2-
3.0r-o-0 Br
4
·<9)-0ir~
402.
Br
~
Produşi ai reacţiei dintre fenoxidul de sodiu şi acidul fonnic sunt:
1. fonniatul de fenil
2. fonniatul de sodiu
3. meta-hidroxibenzaldehida
t...i:r~NO...
·
4 ~~ 'o ( ~ 0 v
-
•
4. fenolul
403. Manifestă caracter bazic:
I. naftoxidul de sodiu
2. benzoatul de sodiu
4. iodura de tetrametilamoniu
404. Afinnaţiile corecte privind acetilura de cupru sunt:
I. se descompune la încllzire, în stare uscat!
2. se obţine din C2H2 şi cloruri diaminocupricl
3. serveşte la identificarea C2H2
4. hidrolizează cu uşurinţă
405. Afinnaţiile corecte privind clorura de alil sunt:
1. prin alchilarea NHJ dl naştere la,alilaminl
2. reaeţionează cu hidrogenul cu fonnarea clorurii de propil
3. setveşte ca reactant în reacţia Friedet-Crafts de alchilare
4. prin hidrolizl bazici fonnea?A alcool vinilic
406. Sunt compuşi ionici:
2. acetatul de fenil
3. acetilura de sodiu
4. clorura de metil
407. Alchilarea la maximwn a anilinei cu iodura de metil conduce la:
1. o sare cuaternară de amoniu
2. un compus cu caracter bazic
3. un compus în care atomul de azot formează 4 legături a
4. un compus în care atomul de azot are electroni neparticipan\i
408. În legături cu alfa-naftolul sunt corecte afinnaţiile:
I. nu reacţioneazA cu K
2. se poate cupla cu clorura de benzendiazoniu
3. nu reacţionează cu KOH
4. dă reacţie de culoare cu FeCh
44
I. la adiţia acidului fonnic la acctilcol se obţine fonnint de etil
2. alcoolul vinilic şi acetaldehida sunt tautomeri
3. sulfaţii de alchil se obţin prin reacţia dintre aminele alifatice cu H2S04 ~
4. benzaldcbida sc poate obţine prin acilarea C.H6 cu clorura de fonnil _ c. /•
410. Afirmaţiile corecte privind benzamida sunt: . ,, L.-f c.. '
1
'L
l . are caracter bazic c ~ tJ >- '·1 , .:. .- -
2. rezultl prin bidrolil.a cianurii de benzii 0 <:..- _:::.--
).. sc obţine prin bcnzoilarea anilinei
GJ se obţine prin acilarea NHJ cu clorura de bcnzoil
,Ul. Care perechi de compuşi fonneazl prin condensare crotonidl 2 produşi izomeri (film
stereoizomeri?
l . butanona şi benzaldchida
2. 2-pentanona şi benzaldehida
3. metanal şi butanonl
4. 3-pentanonl si metanal
412, Se pot obţine direct prin hidroliza derivaţilor halogenaţi:
l. CH3-CHO
2. HCOOH
3. Cli3 - CO - CH3
4. 4Hs - CH2-0H
413. Afirmaţiile incorecte sunt:
I. spre deosebire de bachelita C, novolacul are o structuri tridimensionali\
2. prin rcducetea fructozei se obţine un amestec ecbimolecular de enantiomeri
3. acidul maleic este forma transa acidului butendioic
4. clorura de trietilizopropilarooniu nu rcacţioneazl cu amoniacul
414. Sunt reversibile urmltoarele reacţii:
2. hidroliza acidă a esterilor
3. ionizarea acizilor carboxilici în soluţie apoasl
4. ciclizarea monozaharidelor
415. Se prezint! sub forma unei singure perechi de izomeri cis- fr(IIU compuşii :
416. Compuşii care au caracter reducltor sunt:

1. etanalul
2. acidul formic
3. pirogalolul
4. acidul oxalic
417. Se formeazl leglituri eterice in reacţiile:
I. glucozl + iodud de merii➔
2. ~glucozl + ~glucozl (legliturl 1-4) ➔
3. adiţia de alcooli la compuşii carbonilici
4. o-toluidinl + cloruri de benz.oil
418. Constituie izomeri de funcţiune unnltoarele perechi de compuşi:
l . cianatul de amoniu şi ureea
2. alcoolul alilic şi acetona
3. a-alanina şi 2-nitropropanul
4. anilina şi N-benz.oilanilinl
45
4 l9. Sunt corecte afinnaţiile:
I. în fonnarea glucopiranozei prin ciclizarea glucozei sunt implicare gruparea Oli drn
poziţia 5 şi gruparea carbonil din poziţia I
2. compusul halogenat care dă. prin hidroliză acid fenilacctic este C6HJ - CI Iz CCll
3. în ciclizarea fructozei cu fonnare de fructofuranozll sunt implicate gn,parca - 0 1I di
poziţia 5 şi gruparea carbonil din poziţia 2 n
• 4. sulfatul de mercur catalizează hidroliza alchinelor
420. ln legătură cu bcnzilamina sunt corecte afirmaţiile, cu excepţia:
I . se obţine din clorurii de bcnzoil şi amoniac
2. este mai bazicii decât amoniacul
3. se obţine din C6Hs - CI+ NHl
4. are ca izomeri 4 amine aromatice
421. Nu JX)t fi obţinute prin reacţia de alchilare a amoniacului:
l . alilamioa
2. ciclohexilamina
3. trietanolamina
4. fenilamina
422. Sunt dipeptide mixte:
I. glicil-alanina
2. glicil-glicina
3. valil-serina
4. serii-scrii-valina
423. Decoloreazli apa de brom:
I . glucoza
2. ciclohexena
3. uleiul de in
4. 2-butina
424. Sunt agenţi oxidanţi:
I. Ag(NHJ)lOH
2. K2Cr2Cn + CHJ - COOH
3. Cu(OH)2
4. KMnO◄ (H2SO◄ sau H20 sau Na2C01)
42S. Sunt corecte afinnaţiiile:
I. doi moli de acelilenA pot decolora cantitativ 8 litri de soluţie Bo de concentraţie 0,5 M,
2. 44,8 litri etcnl (c.n.) pot decolora cantitativ 2 litri soluţie slab bazici de KMnO_. 4M
3. la etcrificarca totalA a unui mol de zaharom se consumi 8 moli de ioduri de metil
4. prin reacţia cu amoniacul a clorurii de terţbutil rezuli.I o amină terţiari
426. Afinnaţii adevărate:
1. punctul de topire al alaninei este mai crescut decât cel al acidului propanoic
2. cisteina naturalii este levogjrl
3. treooina este aminoacid esenţial
4. alanina naturalii aJ)8J'line seriei L
427. ExistA sub fonnl de stereoiwmcri:
1. acidul m-amînofenil-hidrox iacetic
2. 3-metilbutiratul de terţbutil
3. produsul de reducere al fruetozei
4- glicerina
46
428
• fru Îtn ~re din formulele urmiitonre este corect
c oze1:
reprezentată structura pirano1Jcă a ., I·3•4-trimetil-
A..
1. H3C- CHOH H
I
HO-C---,
H0-6-CH3
H3C-i- OH
I
H-C-OH
I
CH2-__, 4. CH~3
I
HO-C - - - ,
H3C0-6-H
3. I
H-C-OCH3
I
H-C-OH
I
CH2--
·429. Spre deosebire de amidon, celuloza:

1. nu poate fi hidrolizat! enzimatic
2. are o structuri macroscopică de fir
3. se fonneazii în plante prin biosintezii fotochimică
4. este fonnatl din rcşturi de ~glucozi legate 1-4
430. Referitor la propietllţile chimice ale fenolului sunt corecte afirmaţiile:
1. radicalul fenil si gruparea funcţionalii se influenţeazl reciproc
2. fenolul dii reacţii comune cu alcoolii la gruparea -OH
3. sub influenţa radicalului fenil, gruparea hidroxil este mai acidl decât în alcooli
4. fenolul dii şi reacţii de substituţie la nucleu
43 l. Izopropilbenzenul se obţine prin:
l . adiţia benzenului la propenl
2. alchilarea benzenului cu clorura de propionil
3. alchilarea benzenului cu clorura de izopropionil
4. alchilarea benzenului cu propena.
432. Aminele alifatice secundare sunt:
1. compuşi organici cu gruparea amino legată de un atom de catbon secundar
2. substanţe cu bazicitate mai micii decât amoniacul
3. amine ce nu se pot acila cu cloruri acide
4. mai bazice decât aminele primare alifatice
433. Acetofenona poate reacţiona cu:
1. acidul cianhidric formând cianhidrina
2. hidrogen, în prezenţa catalizatorilor, rezultând alcool benzilic
3. acid azotic, în prezenţa acidului sulfuric, obţinându-se m-nitroacetofenona
4. cu reactiv Tollens fonnând acid benzoic
434. Prin adiţia apei la fenilacetilenl rezultii:
l . feniletanal
2. acetofenona
3. alcool 1-fenilvinilic
4. fenil-metil cetona
47
--,
435. Referitor la fenol sunt con.-cte nfinnnţiile:
I. se obţine din gudroanele de la distilarea cărbunilor de pnmilnt
2. nre caracter ncid mai slab decât acidul carbonic
3. reac\ionenzll cu fonnnldehida. otât în mediu ocid, cut şi bazic
4. nu este cnustic
4.16. În legAtutil cu alcoolul bcnzilic sunt incorecte afinnaţiile:
1. se obţine prin hidroliza clorurii de bcnzoil
2. este un alcool nesaturat
3. se obţine din fenol şi fom1aldehidă
4. rcacţioneazll cu sodiu metalic
437. Se gilsesc sub fom1A de izomeri sterici:
l . 2-clorbutanul
2. 2-clor-1-pcnteno
3. l -clor-1-pentena
4. 3-clorpcntanul
438. Formaldehida se obţine prin:
I. oxidarea parţiali a metanului
2. dehidrogenarea metanolului
3. oxidarea catalitici a metanolului
4. hidroliza clorurii de metil.
439. Pot fi clorurate atât fotochimic, cât şi catalitic:
1. benzenul
2. toluenul
3. o-xilenul
4. ciclohexanul
440. Sunt reversibile unnAtoarele reacţii:
1. hidroliza bazică a esterilor
2. hidroliza acidă a esterilor
3. hidroliza derivaţilor trihalogena\i geminali
4. ionizarea acizilor carboxil ici 'în soluţie apoasă
1. 1,2-etandiolul se poate obţine prin hidroliza grăsimilor
2. glicolul rezultă prin condensarea aldolică a formaldehidei
3. glicolul este siabil la oxidare
4. glicolul se poate obţine prin hidroliza oxidului de etenă
442. Sunt reacţii catalizate de acizi:
1. hidratarea alchinelor
2. reactia benzenului cu etanol
3. reacţia toluenului cu etenă
4. esterificarea directă
443. Acidul p-aminobenzoic se poate obţine prin:
I. reducerea acidului p-nitrobenzoic
2. oxidarea p-aminobenzaldehidei
3. hidroliza p-amioofeniltriclonnetanului
4. nitrarea acidului benzoic şi reducerea grupei nitro
444. Sunt acizi mai slabi decât acidul acetic:
1. acidul formic
2. acidul sulfuric
3. acidul propandioic în prima treaptă de ionizare
4. acidul 3-metil-butanoic
445. Butanona se obţine prin:
I. adiţia apei la 1-butinii
2. adiţia apei la 2-butinli
3. hidroliza 2,2-diclorbutanului
4. oxidarea blândă a sec-butanolului
48
446. Ln hidrogcnnrc:1hidr<>1:11rb11rilor :1c IX'l oh1inc:
I. cidonlcnni
2. alch..-nc
3. nknni
4. dicidoulc1.111i
447. Se pot obţine ntt\t prin reacţie Fricdcl-Cmfts d\t şi prin aili1in npd ln o ulchi nri:
I. fcnilncctonn
2. bcnlaldchida
3. bcnzofcnonn
4. ac-ctofcnonn
448. Alcoolul p-hidroxib\'nzilic poutc rcuc1io11.1 cu:
I . hidroxidul de sodiu
2. acetatul de sodiu
3. acidu I acetic
4. carbonntul acid de sodiu
449. Um\iitonrclc afirmaţii despre condiţiile de lucn.1 nlc n:nc\ici de hidrogenare :1 nlchcm:lor in sistem
hetcrogcn sunt adcvlratc:
I . hidrogenul este in stare gnzoasil
2. nlchcnclc pot fi gaze sau sub fumll\ de soluţie
3. cntalizntorul este solid
4. produ$ii de rencţie sunt ln stare solid!\
450. Glucoza. spre deosebire de fructoz!:
1. arc o grupare carbonil de tip aldchidic
2. se poate esterifica cu clorura de ucetil
3. poate decolora apn de brom
4. este o substantl solidl\
451. Au în structura lor doull inele benzenice :
1. antrachinona
2. bcnzilidenciclohexanona
3. difcnilmetanul
4. tetralina
1. N-bcnzil~cwnida şi N-benzoil-etilamina formeazl prin reducere acelaşi compus
2. CfC$letta în % de masl la reducerea a "X" g de amestec de glucozil şi fructoz! nu
depinde de compozi1ia procentuali a amestecului
3. proprietlţile biologice ale ennntiomcrilor sunt mult diferite
4. esterul provenit de la cel mni simplu acid rnonocarboxilic saturat cu un atom
de C asimetric şi cel mai simplu alcool saturat cu un atom de C asimetric este
izopentanoatul de izobutil
453. În legltura cu acidul o-aminobenzoic sunt corecte afinnaţiile:
1. la pH• 2 existl sub forml de cation
2. se obţine prin sulfonarea anilinei
3. arc caracter amfoter
4. se obţine prin oxidarea o-toluidinei cu J<..,CoO, şi H2SO•
454. Afumaµi adevArate despre celulo7.l:
I. are structuri fibrilar!
2. prin înclilzirc se carbouizeazi llrl a se topi
3. prin dizolvare în reactiv Schweitzcr şi filare se obţine mltasca cuproxarn
4. este so1ubilli iD api
455. Hexozele naturale izomere cu compoziţia c.H,2O6 pot diferi prin:
I. numlirul de atomi de carbon asimetrici
2. numlrul de grupări OH secundare
3. configuraţia atomului de C asimetric rezultat prin cicliznre
4. sensul de rocaţîe a plamlui luminii polnri2atc cu plslrarca mărimii rotatici specifice
49
,
456. În care din reacţii se poate fom1a un derivat dihalogenat geminat:
1.CH3-CH=C-CH3+HO -
I
a
2. C! I h + 2 HCI ➔
3. a-irCH2- c- Oi + 2HBr -
hv
4. Oi;r-CH = a-i-CH3 + 212 -
457. Afirmaţiilecorecte în lcgl'ltură cu acilarea aminelor sunt:
1. prin acilare creşte solubilitatea aminei
2. reacţia de :acilare a aminelor este o reacţie de substituţie
3. prin acilare caracterul bazic al aminei se intensifică
4. permite diferenţierea aminelor primare şi secundare de cele terţiare
45~'-C.. Acidul 2.2-dicl~r-propionic se poate obţine prin:
~\<--=.--.::. I. oxidarea 2,2-diclor-4-fenil-butanului cu KMnO~ şi H1SO~
~) c:...t 2. adiţia dublă de HCI la vinil acetilenă, unnatll de oxidare cu K2Cr:O, şi H1S04
3. clorurarea fotochimică a acidului propionic 1
4. reacţia PCI, cu acidul piruvic (ceto-propionic) f
'ii" - --c.o~ ~;) /n,
459, Compusul :.(1 ....-+ ~ .::...._~
COOH
QCOOH
NC>i
poate fi obţinut prin:
1. nitrarea acidului ftalic
2. oxidarea a-nitra-naftalinei
3. oxidarea alcoolului 2-metil-3-nitro-benzilic
4. oxidarea alcoolului 3-nitro-o-hidrox.i-benzilic
460. Se formează o nouă legătură C - N în reacţiile:
1. CH3- a-i2- N+H31a- + NH3-
. t<>
2. CH3- ~H4- COONH4 - ~- <~-
3. CH3-a-i- O+ N~ -
I
Oi3
4. ~5-NH- a-i3 + a-i3-0 -
Esterii cu formula moleculară C9H1002 prin hidroliză bazică în exces de NaOH, pot fonna:
461.
1. fenol şi propionat de sodiu
2. benzoat de sodiu şi etanol
3. fenil-acetat de sodiu şi metoxid de sodiu
4. sarea de sodiu a para-crezolului şi acetat de sodiu
462. Sulfatul acid de dodecil:
I. se obţine prin sulfonarea decanului
2. prin neutralizare cu NaOH generează un detergent cationic
3. se obţine prin sulfonarea dodecanului
4. este un acid mai tare decât acidul benzoic
463. Afinnaţii adevlrate despre alcoolul polivinilic sunt:
1. este un compus macromolecular solid
2. este insolubil în glicol
3. se obţine prin hidroliza poliacetatului de vinil
4. are NE=I
so
464. Reacţionew cu dietilamina:
l. fenoxidul de sodiu
2. bromura de tCT1butil
3. cianura de sodiu
4. clorura de izobutil
465. Prin hidrolizil, în prezenţa unui exces de NaOH. esterii cu fonnula moleculară CsHsC>i pot forma:
l. benzoat de sodiu şi metoxid de sodiu
2. fonniat de sodiu şi alcool benzilic
3. p-cresol şi formiat de sodiu
4. fenoxid de sodiu şi acetat de sodiu
l. aminele primare aromatice au bazicitatea mai mare decât amoniacul
2. nitratul de etil şi nitroetanul sunt identici
3. transformarea anilinei în clorhidrat determină o creştere a masei moleculare a anilinei cu
189,2%
4. anilina se obţine din clorberm:n şi NH.i
467. în cadrul formulei moleculare C4H,O:
1. pot exista 5 eteri aciclici (inclusiv izomeri de configuraţie)
2. poate exista un alcool terţiar
3. pot exista 3 eteri ciclici care se ob~n prin reactia: alchenă + ½ 02 (Ag. 250°C)
4. pot exista 3 compuşi carbonilici
468. Sunt corecte formulele:
1. (COOh(Nlh)i
2. CH3(COO)iNa2
3. (C00)2Ca2
4. (C00)2Mg
469. Prin ~xidarea blând!, cu KMn04 în soluţie apoasă neutră, a acid~ui 1,3-butadien-l-carboxilic se
poate obţine un compus care: c ~ e_ -<--~ -: ~ o..o~
1. este un acid aldonic . -. 1
•• • · ,
2. este solubil în api cu ionizare

3. este mai slab acid decat J:hSO.
4. reacţionew cu NaOH în raport molar 1:5
470. Afumaţii corecte sunt:
1. alchina în care raportul masic C :H= 12 : I este acetilena
2. hidrocarbura care formew prin oxidare cu ~Cr10, şi H2SO. numai butandionii şi
acid metil-propandioic nu prezintii izomerie geometrici
3. alchinele ~H6 formeazl prin adiţia apei butanonii
4. hidrocarbura care prezintA 3 izomeri geometrici şi fonneazl prin oxidare cu ~Cr20,
şi H2S04 numai acid benzoic şi acid dimctil-malonic este 1,5-difcnil-3,3-dimetil-l,4-
pentadiena.
471. Pentru a obţine m-nitro-trifenil-fuetan se poate face:
I. alchilarea difenil-metanului cu clor-benzen, urmatii de nitrare;
2. alchilarea nit.ro-benzenului cu di fenil-clor-metan;
3. alchilarea difenil-mctanului cu clorură de (m-nitro)-benzil;
4. alchilarea benzenului cu m-nitro-difenil-clor-metan.
472. Se formează compuşi ionici, solubili în api, in reacţiile:
I. C'8s - NH2 + H2S04 ➔
2. lbN-~-NH2+Cfu-Cl ➔
3. OiN - C6H. - NH2 + HiSO• ➔
4. OiN - ~ - COOH + 6(lr + e·) ➔
473. în legiiturii cu benzaldehida sunt corecte afirmaţiile:
1. se obţine prin hidroliza clorurii de benziliden în mediu bazic;
2. în urma reacţiei cu reactivul Tollens formew un compus care reacţionează cu PCls
3. se obţine din alcoolul benzilic în condiţii catalitice
4. se obţine prin reacţia benzenului cu clorura de fonnil.
51
,
474. Sunt adevărate despre produsul de deshidratare a glicerinei afinnnţiile:
I. prin oxidare blândă formează acid 2,3-dihidroxipropanoic
2. prin oxidare energică formează JCOi + 2H10
3. prin hidrogenare totala fonncazli propanol
4. se poate obţine prin condensarea crotonică a formaldehidei cu acetaldchda
475. Se folosesc compuşi care contin cupru pentru identificarea :
I. aldehidelor
2. aldozelor
3. alchinelor marginale
4. fenolilor
I. sulfaţii acizi de alchil rezultl din reacta aminelor cu acidul sulfuric
2. nitroglicerina este un nitroderivat
3. glucoza se reduce la acid gluconic
4. meticrilatul de metil are formula C~H,02
477. Nu se oxidează cu dicromat de potasiu şi acid sulfuric:
I • glicerina
2. acidul oleic
3. 2-metil-3-pcntanolul
4. terţbutanolul
478. Care din compuşii hidroxilici de mai jos nu pot fi obţinuţi prin reducerea compuşilor carbonilici:
1. (CH1)lCOH
2. (CH1)iC(OH)C2H5
3. C,HsOH
4. Cdh - C(Clh)lOH
479. Aldehidele pot fi oxidate cu:
1. dieromat de potasiu + acid sulfuric
2. reactiv Tollens
3. pcnnanganat de potasiu + acid sulfuric
4. reactiv Fehling
480. Care dipeptide nu pot apare la hidroliza glicil-a-alanil-valil-serinei:
I • glicil-serina ·
2. a-alanil-scrina
3. glicil-valina
4. a-alanil-valina
481. Sunt reactii Friedel-Crafts:
I . clorura acida a acidului m-metilbenzoic + benzen
2. benzen + clorură de izopropionil
3. benzen + clorura de izopropil
4. clorciclohcxan + fcnoxid de sodiu
482. Atomii de carbon hibridizaţi sp pot fi:
I. cuaternari
2. terţiari
3. primari
4. nulari
483. Acetilarea etanolului se realizează prin:
I . etanol + acid acetic
2. etanol + acetat de propil
3. etanol+ anhidridă neetică
4. etanol + clorură de acetil
52
*· Prezintl stereoizomeri:
I. 3-nitro-4•-dimetilamino-difenilhidmximetanul
2. p-hidroxi-benziliden-acetofenona
3. p-secbutil-anilina
4. 1,2-diclorciclohexena
Nu sunt posibile reacţiile:
1. fenoxid de Na + etanol
2. fenoxid de K + acetilenA
3. etanoat de Nn +o-crezol
4. fenoxid de K + acid fonnic
486. Reacţii comune clorurii de acetil şi clorurii de metil Slmt:
l. reacţia cu benzenul (AICh)
2. reacţia cu amoniacul
3. reacţia cu alcoxizi
4. hidroliza
487. La etenA se pot adiţiona:
1. HBr
2. 02
3. Cb
4. CJl4
488. Va avea acelaşi numir de stereoizomeri ca p-glucopiranoza:
1. 1,3,4-triacetilglucoza
2. 1,2,3,4-tetraacetilglucoza
3. 1,2,3,6-tetraacetilglucoza
4. 1,2,3,4,6-pentametilglucoza
489. Spre deosebire de metoxidul de sodiu, fenoxidul de sodiu:
1. reacţionează cu formaldehida
2. poate exista în soluţie apoasA
3. se poate obţine prin tratarea fenolului cu NaOH
4. este un compus ionic
490. Amiloza, spre deosebire de amilopectină:
l. are o structura fili fonnl
2. este solubili în api caldă
3. conţine resturi de a-glucoză legate numai în poziţiile 1-4
4. prin hidroliză acidă sau enzimatici totali conduce numai la a-glucoză
491. Referitor la alchenele cu fonnula molecularA ~H12 sunt corecte afirmaţiile:
1. exist! numai două alchene care folosesc pentru un mol din fiecare un litru de soluţie
de K.iCr:iO, I molar la oxidare
2. numai două alchene fonneazA CCn şi apA prin oxidare cu ~2°'1 (l-hSO4)
3. o singurii alchen! necesitl un volum minim de soluţie oxidantl de K.iCr20, (l-h$O4)
4. două alchene formează la oxidare aldehide + BC\ZÎ carboxilici
492. Prezint! câte trei izomeri geometrici: l
1. 2,4-heptadiena c:::: -C.. ::::S.. --<± ~ <-.-.-c_. -c::._
2. 3-metil-2,4-hexadiena I
Â !,4-hexadiena ~ ,., <:.- 'f;c... - - c;_ -;:; c.. - L
~,4-bexadiena I
493. N-benzil-N-fenil-benzamida se poate obţine prin:
I. N-bcnzoilarea fenil-benzilaminei
2. reacţia N-benzoil-benzilaminei cu cloruri de fenil
3. N-alcbilarea cu cloruri de benzii n benzanilidei
4. reacţia benzamidei la gruparea - NH2 cu cloruri de fenil, urmat! de N-alchilarea cu
cloruri de benzii
S3
,
494. Etinil-vinil-cetona poate reacţiona cu:
1. H20
2. H2
3. Cb
4. Na
49S. Sunt proteine solubile:
l. albuminele
2. hemoglobina
3. fibrinogenul
4 . gluteinele
496. Reacţionează cu KOH:
l. vinilacetatul de etil
2. valina
4. a-naftolul
497. Prezintă izomerie geometricii:
l . poliizoprenul
2. 3-clor-propena
3. acidul crotonic
4. acidul izopropilidenacetic
498. Reacţionează cu acidul azotic:
1. fenolii
2. alcoolii
3. arenele
4. celuloza
I . hexacloretanul poate rezulta din etan + 3 Ch
2. acetaldehida nu se poate condensa aldolic cu formaldehida în raport molar
acetaldehidă:formaldehid! l :3
3. glicil-a-alanina şi a-alanil-glicina sunt identice
4. oleopalmitostearina îşi pierde asimetria moleculara prin hidrogenare
S00. Sunt reacţii de hidroliză: .
1. acid formic +apii - ion fonniat + H30+
2. zaharozil + api! -+ a-glucoză+ P-fructozii
3. dietilaminl + api! - hidroxid de dietjlamoniu
4 . serii-lizină + apA -+ serinli + lizinA
S01. Care din perechile de mai jos sunt alciltuite din omologi :
1. nonan-decan
2. decan-dodecan
3. undecan-dodecan
4. decan-eicosan
502. Acetilena este solubilii în apă deoarece are:
1. o moleculă simetricii
2. doi atomi de carbon
3. doi atomi de hidrogen
4. legături C - H polarizate
503. Clorura fericii se foloseşte la:
I . reducerea nitroderivatilor
2. clorurarea toluenului la catena lateralii
3. idenri fi carea alchinelor
4. identificarea fenolilor
54
504, Referitor la N-acctilanilinA sunt corecte nfinn111iik:
1. este· o nminil aromaticii acilntil
2. se obţine prin reacţii, anilinei cu ncidul lll'i.' tic(111 1c111pcmt11n,)
3. este neutri\ din punci de vedere chimic
4. este un derivat funcţionnl ul 11cidul11i neetic
505, Cnre din compu:şii de mai jos nu roncţlonen1.1l cu ncidul 11cctic:
1. KCN
2. C~H~ONa
3. C2H~ONa
4. HCOONa.
506. Sunt COl'C(:te atinnoţiile:
I. amidele sunt substantc neutro
2. fomtula fenilacetonitrilului este C~II, - CN
3. prin reducerea nitrililor se obtin amine
4. poliacrilonilTilul ore fonnulu - [Cl h „ CII - CNJ....
507. Fac parte din clasa proteinelor solubile:
1. hemoglobina
2. keratina
3. albuminele
4. colagenul
508. Prezintă patru stereoizomeri:
I. 4-metil-2-hexena
2. 2,4~hexandiolul
3. 1,3-dicloro- l-butena
4. 2,3-butandiolul
509. UnnAtorii atomi de carbon fonneazA 2 legilturi 11 intre care existii un unghi de 18<>°:
l. atomul de C din poziţia 2 a moleculei de 2-butinii
2. atomul de C din poziţia 2 a moleculei de propadicnll
3. atomul de C din poziţia 2 a moleculei de 1-bulinll
4. atomul de C din poziţia 2 a moleculei de fcnilacetilcnll
510. Slmt corecte atinnaţiile:
I. compuşii organici au predominant legllturi ionice
2. heitena are 3 izomeri de pozipe
3. fonnulei moleculare C4HtBf îi corespund 3 izomeri
4. spre deosebire de benzen, toluenul dccoloreazii soluţia violetii de KMn.O~
St t. ReacţioneazA cu magneziu:
l. acetilena
2. valina
3. acidul 11-aminopcntandioic
4. acidul formic
512. Prezintă stereoizomeri:
l. l-clor-1-butcna
2. 3-clor-2-butanolul
3. 2,4-hexadicna
4. glicerina
513. Care din unnAtorii compuşi carbonilici nu se pot obţine prin reacţie Kucerov:
1. acetaldehida
2. benzaldehida
3. acetona
4. fonnaldehida
514. Referitor la oxidarea alchenelor cu KMnO. (în prezenta H2O şi Na2CO3) sunt corecte afirmatiilo:
I. se fonneaZil dioli
2. se depune un precipitat brun
3. se decoloreazll soluţia de KMnO~
4. se formcazll acizi earboxilici
55
--,
515. Se poate obţine toluen prin:
I. decarboxilarea acidului fenilacetic
2. hidrogenarea stirenului
3. alchilarea benzenului cu clorură de me1iVAlCb
4. hidrogenarea parţialii a 3-metilen-1,4-ciclohcxadienci
516. Referitor la alcoolul benzilic nu sunt corecte afinna1iile:
I . se obfine prin hidroliza clorurii de benzoil
2. este un alcool nesaturat
3. se obţine din fenol şi fonnaldehidA
4. reacţionează cu Na
517. Reacţii comune aldehidelor şi cetooelor sunt:
I. adiţia de hidrogen
2. adiţia de HCN
3. condensarea crotonicA
4. condensarea cu compuşi cu azot
518. Sunt proteine conjugate :
I . glicoproteidele
2. metaloproteidele
3. fosfoproteidele
4. albumina din sânge
519. Din cloruri de benzoil şi substanţe organice sau anorganice se obţin:
2. N-benzoilanilina
3. benzamida
4. benzofenona
520. Valina se poate obfine din amoniac şi:
1. acid 2-clorpropionic
2. acid 2-clor-3-metil butanoic
3. acid 3-clorbutanoic
4. acid 2-clor-3-metilbutanoic
521. Referitor la glucozl sunt corecte afirmaţiile:
1. prin fennentare fonneazi alcool etilic
2. apare în singe·
3. reac1ioncazl cu soluţia Fehling cu fonnarea unui precipitat roşu de oxid cupros
4. are funcţiunea carbonil de tip aldehidic
I. acidul malic este optic activ
2. acidul citric este optic inactiv
3. 1,2,3,4-tetraclorbutanul prezinll o mezofonnl
4. 2,3-pcntandiolul există sub fonna a două perechi de enantiomeri
523. Pentru obţinerea butadienei se pot folosi reacţiile:
I. deshidratarea J.4-butandiolului
2. deshidratarea şi dehidrogenarea simultan! a etanolului
3. dehidrogenarea catalitică a n-butanului
4. adiţia hidrogenului la vinilacetiJeni în prezenţA de paladiu otrllvit cu săruri de plumb
524. UrmAtorii compuşi sunt dczinfectanp:
I . etanol
2. 2-propanol
3. crezoli
4. timol
525. Sunt derivali l\mc1ionali ai acizilor carboxilici:
I. esterii
2. anhidridele acide
3. nitrilii
4. clorurile acide
56
516. Existenia legiiturilor de hidrogen intennoleculan: în cazul acizilor carboxil ici este indicată de:
l. insolubilitatea în apă a acizilor superiori
2. participarea I.a reacţii de esterificare
3. schimbarea culorii indicatorilor de pH, în prezenţa ncizilor cnrboxilici
4. punctele de fierbere ridicate ale acizilor carboxilici
527. Compusul unnitor.
a-t3- a-t- a-t2- a-t - a-t3
I I
a-t3 OH
l. poate forma legituri de hidrogen cu metanolul
2. este o molecula chirala
3. este alcoolul rezultat prin reducerea-hidrogenarea produsului de condensare crotonică
a doul molecule de acetonl
4. produsul obţinut prin deshidratare prezint! izomerie geometrică
528. Sunt adevArate afirmaţiile:
1. hexitolul are doui mezoforme
2. glicerina reacţioneazi cu acidul azotic
3. toate legiturile a stabilite între atomii de carbon din 2-butinll sunt coliniare
4, atomul de carbon din nitrilul acidului formic este terţiar, hibridizat sp.
529. Au acelaşi conţinut în 87.0t:
1. CH,-O-CH2-CH2-NC>i
2. 3-nitropropanolul
3. nitratul de propil
4. alanina
530. Pot juca rol de grupAri prostetice în proteide:
1. aminoacizii dicarboxilici
2. acidul fosforic
3. peptidele
4. zaharidele
531. C6Hs-O'Na+ nu poate reacţiona cu:
l. acid acetic
2. CH20
3. HCI
4. metanolul.
532. Hidrocarbura C6 Ha care la oxidare formeazi acid acetic şi acid dicetobutiric şi adiţioneazi 2 moli
de Bn la un mol de hidrocarbura conţine:
I . doi atomi de carbon terţiari
2. doi atomi de carbon cutemari
3. doi atomi de carbon primari
4. patru atomi de carbon hibridizaţi sp2
533. Reacţioneazi cu NaOH:
l. fenilacetatul de metil
2. fenolul
3. cisteina
4. celuloza
534. Substanţele cu acelaşi conţinut de oxigen sunt:
l. fenil-metil-eterul (anisolul) şi formiatul de metil
2. ctil-viniletcrul şi metil-1-propenileterul;
3. etil-benzileterul şi acetatul de fenil
4. acetatul de 1-propenil şi formiatul de 1-butenil
57
----------------------------------- ,
I. formula de perspectivi\ a Jl-fructozei este:
HO-~ojR
'1î--=fCRi-OH
OH R s
2. KMnO• în mediu acid oxidClizll glucoza la acid gluconic
3. la hidroliza proteinelor nu se formea7.I l}-alaninii
4. glicogenul este un polizaharid constituit din resturi de Jl-glucoză
536. Se formează acizi carboxilici prin:
1. oxidarea cu agenµ oxidanţi a aldehidelor
2. hidroliza bazicii a derivatilor trihalogenati geminali
3. oxidarea energicii a alcoolilor
4. oxidarea fenolilor
537. Sunt corecte afinnaµile:
1. prin reacţia fenolului cu clorura de metil(A!Ch) rezulti o- şi p-crezoli
2. reacţia p-crezolului cu clorura de propionil este reversibili
3. în reacµa de cuplare cu naftolii este preferat !}-naftolul
4. grupa amino are un efect de orientare mai slab decât radicalul metil, în reacţiile de
substituţie pe nucleul aromatic
538. La legături duble C = C din diverşi compuşi nesaturaţi se pot adiţiona:
1. H2
2. sulf
3. H20
4. benzen
539. Se formează compuşi cu leglturi ionice în rcac\iilc:
1. acid p-aminobenzoic + acid clorhidric
2. acetilenii + sodiu metalic
3. acid acetic+ bicarbonat de sodiu
4. clorură de metil+ amoniac (raport molar l:l)
540. Izomeri de funcţiune ai acidului antranilic (acid o-aminobenzoic) pot fi:
1. acid 4-aminobenzoic
2. p-nitrotoluenul
3. acidul meta-aminobenzoic
4. fenil-nitrometanul
541. Care dintre reacţiile chimice reprezentate prin ecuaţiile de mai jos sunt corecte?
1. CH 3-CH(Cl)-Cli3 + HOH ➔ CH3-CHr-CH3 + HOCI
2. CH3-CHr-CI + HOH ➔ CHi-CHi-OH + HCI
3. CHrCH=O + HCN ➔ CH3-CH2-0CN
4. C2Hs-CI + HOH ➔ C2H5-0H + HCI
542. Clorbenzenul nu poate participa la:
l. o reacţie Friedel-Crafts
2. dchidrohalogcnarc
3. o reacţie fotochimicii
4. polimerizare
543. Sunt adevărate afirmaţiile:
1. acetalii sunt derivaţi funcţionali ai aldehidelor
2. benzomida nu arc caracter acid
3. 1,2,3-triclorpropanul se obţine din clorura de alil printr-o reacţie de adiţie a clorului
4. prin fermentaţia aceticii a etanolului se fonneazl acid acetic
58
544. Afinnn\ii false în legilturll cu I ,2,3-trimctilfn1ctozn suni:
I . dl\ testul Fchling pozitiv
2. se oondenseazll cu glucoza fom,ând trimct i!zaharoza
3. nu poate exista sub formli piranozic!I
4. are cinci carboni asimetrici în moleculă
545. Pentru a fonna un dipeptid izomer cu glutamil-glicina, alanina trebuie să se condenseze cu:
l. valina
2. glicil-glicina
3. serina
. 4. acidul asparagic
546. Aminele secundare se obţin prin:
I. reducerea amidelor N-substituitc
2. reducerea nitroderivaţilor secundari
3. hidroliza amidelor N,N-disubstituite
4. reducerea amidelor N,N-disubstituite
547. Se formează o nouă legilturA C- C în reacţiile:
AI03
1. Ct,H 5- OH+ a-tr a -
2 C:2Hs- NH-a-13 + a-tr a -
3. fonnaldehidli + fenol (HO·)-+
4. CH1COOH + CH10H (H~) ...
548. Afirmaţii false sunt:
l. din amiloză se obţine xantogenat de celuloză
2. acidul pentanoic intri\ în constituţia gl'ăsimilor naturale
3. o N,N-dialchilamidă se obţine prin acilarea fenil-dimetilaminei
4. nitrilii, ca şi acizii carboxilici sunt compuşi cu grupare funcţională trivalentă
549. Un mol de amestec echimolecular al aminelor cu formula C1H9N:
l. ntilizcazii 2,25 moli CHJCJ pentru transformarea totală în săruri cuaternare de amoniu
2. conţine 12 g de carbon nular
3. utilizează 0,75 moli de clorură de benzoil la transformarea în monoamide
4. reacţionează cu l mol de HCI
550, Pot exista ca amfioni:
l. acidul antranilic (acid o-aminobenzoic)
2. clorura de difenilamoniu
3. glicina
4. clorura de benz.endiazoniu
551. Referitor la eicosan sunt corecte afinnaţiile:
1. conţine în moleculli 1Oatomi de carbon
2. se dizolvă în cloroform
3. se dizolvlin apă
4. conţine 20 atomi de carbon în moleculii
552. Para-fenilendiamina se poate obţine din:
I. amoniac şi p-cloranilinii
2. Fe, HCI şi p-nitroanilinii
3. H2 şi p-nitrobenzonitril
4. Fe, HCI şi p-nitroacetanilidă, urmalli de hidroliză
553. Se pot sintetiza direct din toluen:
l. bromura de benzii
2. iodura de benzii
4. fluorura de benzii
554. Sunt posibile reacţiile:
l. fenoxid de sodiu + metanol
2. fenol + metoxid de sodiu
3. fenol + metanol
4. fenol + acetilurii de sodiu
S9
I
5S5. Trimctilamina poate fi sintetizat! plecând de la:
I . bromura de metil
2. metilamină
3. bromură de dimetilamoniu
4. cloruri de trimetilamoniu
556. Se pot obfine printr-o ~acţie Friedel-Cmfis:
l. benzofenona
2. cumenul
3. propiofenona
4. m-xilenul
557. Nu reacµonează cu KMnQ4 în mediu aC'id:
l . acidul oleic
2. acidul formic
3. acidul oxalic
4. acidul palmitic ~
558. Referitor la sulfatul acid de izopropil sunt corecte afirmaµile: 1 A\ --\- ..__
I . rezulii! prin adiţia acidului sulfuric la propenli - c-_. -Q So() 3''1 '\.
2. este un acid mai tare decât acidul 3-iod-propionic ----. "t'
3. rezultli din izopropanol şi acid sulfuric
4. degajli C02 în reacţia cu NaHC03 - o ~ J·+ _
4) ~
{''· ~ -
~
559. Acidul acetic reacţionează cu:
c_ ..-
1
c...
1. Mg
2. MgO
3. MgCO,
4. MgCb
560. Rezultl amine alifatice terţiare prin:
I . tratarea cu amoniac a alcoolilor terţiari în raport molar l: I
2. hidroliza arnidelor N,N-disubstituite
3. reducerea nitroderivaţilor terţiari
4. reducerea am.idelor N,N-disubstituite
561. Mărirea numlrului de nuclee aromatice condensate determină:
I • scllderea rezistenţei fafA de agenţii oxidanţi
2. mărirea uşurin_Jei la hidrogenare
3. mlrirca reactivitllţii în reacţiile de adiţie
4. sci!derea caracterului aromatic
562. Proprietlti comune ale acizilor carboxilici cu acizii anorganici sunt:
I. ionizarea în soluţie apoasA
2. reacpa cu metale
3. reacţia cu oxizi bazici
4. reacpa cu baze
563. Referitor la 1,3-butadieni sunt corecte afirmaţiile:
I . poate adiliooa clor sau brom
2. poate aditiona hidrogen
3. polimerizeaz!
4. copolimerizează cu stiren, a-metilstiren şi acrilonitril
564. Referitor la acidul 4-fenilbutanoic sunt corecte afinnaţiile:
1. rezultă din bcm.en şi anhidridă succinicll (AICb)
2. rezultă din benzen şi anhidridă maleică, unnatl de hidrogenare
3. clorura sa acidă conduce la tctralinl printr-o reacţie de tip Fri~el-Crafts
4. reactioneaz! cu KMnO, în mediu acid
565. Milresc aciditatea fenolilor unniltoarele grupări de pe nucleu:
I . - N02
2. -CI
3. -COOH
4. -CH3
60
MICŞl'l't'tl't.ll b11'tl\ll1111c11 11111inclor 11mm111i1·u unnntu..ruh- 11111pnrl 1lc f)O 11nch-11:
I • b.01)Nl)il
2. IICClil
3. cili
4. nh1x1
567, C.\u11l11 h1 molcc11lll 111111111i 1\10111i tic llllfbo 11 hlhridizn\1 ~11 ':
I. clclohc1u11111l
2. decnll1111
3. p<11ietc11n
4. tctrnlilUI
Sunt corecto nfinnn\iilo:
I. o-diclorbcn1c1111l Ni p-dlclorbcnzenul ~unt izomeri de pozi\ic
2. oxidnrcn mo11111ului cu o cnn11t1110 lnsuf\cicntft de oxiucn duce lu C0 1
3. ndi\in HCI 111 1-pcntcni\ duce ln 2-clorr,cntnn
4. ob\incro1111cetiluril de Ag este o renc\ic de ndiţic
569, Sunt corecte 11tim111~ilc:
I. oxidnrcn 1,3-<iimctilbcnzcnului cu KMnO◄ ş i H1SO◄ duce ln ncid lcrcfiulic
2. punctele de fierbere 1110 11lcnnilor dopi nd de numftrul nlomilor de cnrbon dim molccul1\
şi de mmificnrcn cntcnei
3. clorumrcn fotochimici\ n neopcntnnului conduce ln un singur dcrivut diclorumt
4. Io hidroliza ncidl! n occtntului de etil, dcplnsnrco cchilibnllui in sensul form!\rii unei
CttntÎlil\i cllt m11i mori de ncid neetic se rcnlizc111ll prin climinurca continull din nmcstcc
n ctt111olu lui
570. Referitor Io proteine su11t corecte otirmotiile urmiltooro, cu cxccp\in:
I. nlbumincle sunt solubile tn opi\ şi soluţii de eleetrolili
2. proteinele nu pot fi hidroliznte enzimatic
3. prin hidroli7.8 proteinelor rcz11ltil 11n amestec de a-aminoncizi
4. metaloproteidele elibcrcozll prin scindare hcteroliticA lipide
571. Nu pot fi componente metilenice în condensnrea oldolicA sau crotonicA:
I. fonnoldchida
2. 2,2-dimelil-propanolul
3. benzaldchido
4. acetofcnonn
572. Conţin atom de carbon asimetric:
I. a-alanina
2. serino
3. lizina
4. glicina
Legiiluri\ eterici\ so întâlneşte în:
573,
• I. sulfat acid de metil J-\
2. izomerul eu formulo C1H1O care prezinlA un carbon nulor C- o-C..· f'c
3. acctot de etil
4 . zaharozil
574. Prin trotarea bromurii de propil eu KCN rezultil:
I. nitrilul ocidul11i butiric
2. einnuri\ de propil·
3. butironitril
4. propionitril
575. Se obţin nitrili din reacţiile:
1. R - Cl + NHJ
2. CH3-CH-CH1 + NHJ +Oi
3. R -COOH + PCh
4. CiH2+HCN
61
S76. Sunt incorecte afinnaţiile:
I. produsul obţinut _pria~ condensarea oldolicll di~tre 2 moli <k: compu~ c.1liO, care nu Jl<Jait fi
componenUI metilenicii la condensarea croton1că, arc numa, 4 atom, de carbon pri man 1
2. aldolul fom1aldchidci cu izobutanalul nu se poate deshidrata

3. 2 moli de alcool o-mctilbcnzilic nu pot fonna prin deshidratare intermoleculara
dimctil-dibcnzil eterul
4. p-<limdoxi-bcnzcnul nu se oblinc din reacţia p-crezolaruhri de Na cu CH,il
577. Pot fonll3 lcg!lturi de hidrogen intcnnolecularc:
I . etanolul
2. acidul fonni c
3. metanolul
4. apa
578. Clorura de vinil se poate ob~ne din:
1. accti Jenă
2. alcool vinilic
3. etenă
4. policlorură de vinil
579. Referitor la oxidul de etenă sunt corecte afirmaţiile:
1. se obţine prin oxidarea etenei cu 02/ Ag
2. prin bidrolizl formează ctandiol
3. cu erilamina formează N,N-di(l3-hidroxietil)etilamina
4. cu acid acetic formează acetat de J}-hidroxietil
580. Care din substanţele de mai jos conţine atomi de carbon în cele trei stliri de hibridizare:
l. acrilonitril
2. 1,2-butadienil
3. benzonitril
4. nitrilul acidului crotonic
Reac\ioncazl cu NaOH:
I. acidul salicilic
2. acidul naftionic
3. sulfatul acid de neopentil
4. acidul benzcnsulfonic
582. Aminoacizii naturali care nu contribuie prin radicalul lor la încArcarea electrică a unei proteine la pH
fiziologic sunt:
I. valina
2. leucina
3. izoleucina
4. alfa-alanina
583. Sunt reacţi i catalizate atât de acizi cit şi de baze:
1. hidroliza esterilor
2. hidroliza amidelor
3. hidroliza nitrililor
4. hidroliza grăsimilor
584. Nu prezintă structură de amfion:
2. valina
3. lizina
4. acetilura disodică
62
585. Swtt 00['('.Cte afinnaţiile:
I. gl~olul ~t~ cel mai simplu aminoacid
2. acidul acnhc se poate obţine prin ,suc"n,.:
""""unea de reacţii"
..
ac•ce +Ha' naa 1 + KCN
110. 11ooc n1c=cn-c1
• KCI
8iC-CH-CN +H!'.
!:::'.. -
• NR H1C=CH-COOR
3
3. colagenul este o proteină solubilă
4. în N,N-dimetilfonnamidă taţi atomii de carbon sunt nulari
Sunt scleroproteine:
l. keratina
2. colagenul
3. fibroina
4. gluteinele
S87. Pot fi adiţionate la formaldehidă:
1. acetaldehida
2. HCN - )
3. fenolul (_" . - o~ -1.. c...,~1.=--v
4. acetona "\_ ~
588. Polaritatea moleculei de acetilenă explică:
1. reacţia de trimerizarc
2. solubilitatea ei în api
3. reacţia de oxidare
4. fonnarea de acetiluri
589. Referitor la amidele acidului acetic cu fonnula moleculara CJ-lnON S\mt oorecte afinnaţiile:
I . există o singura structură care are carbon asimetric
2. existi o singura structuri care conţine 6 atomi de carbon primari
3. prin reducerea acestora rezu ltll amine secundare şi terţiare
4. prin hidroliza acestora pot rezulta amine primare, secundare şi terţiare.
590. Nu este un produs de condensare crotonică:
1. 3-fenil-acroleina
2. 2-fcnil-acroleina
3. aldehida 3-fenil-crotonicl
4. o-vinil-bcnzaldehida
591. Se consideri următoarea schemă de reacţie:
• +zm b
-ZRI
Alchina a cu formula moleculari Cul10 este:
1. 1-hexina
2. 2-hexina
3. 3-hexina
4. 3,3-dimetil-1-butina
592. Au acelaşi procent de clor ca şi hexaclorciclohexanul:
1. 3,3,3-triclorpropcna
2. 1,2-dicloretena
3. 1,1,4,4-tetraclorbutena
4. tc:t111clorciclobutcna
9)3. Reaclivi1area mai mare a leglturii triple filţA de lcgllura dublli se poate ilustra din unnlloare\e rcacpi:
I. adiţia H2 (Ni)
2. adiţia HCI la vinilacctilenl
3. adiţia Ch
4. adiţia HCN
63
594. Se pot benzoila:
I. benzenul
2. trifenilamina
3. glucoza
4. fenil-metil-eterul
S95. Nu se pot vulcaniza:
1. polistirenul;
2. copolimerul butadien-acrilonitrilic
3. polipropena
4. poliizoprenul
596. Prin reacţia de substituţie fotochimicii din toluen şi clor rezultă:
I . o-clortoluen
3. p-clortoluen
4. clorură de benziliden
597. Afinnatii adevărate despre vulcanizarea cauciucului sunt:
1. ebonita are un conţinut de sulf de 5%
2. cauciucul vulcanizat este insolubil în hidrocarburi
3. cauciucul vulcanizat este elastic între rf'- 30° C
4. se fonnează punţi C-S-S-C între macromolecule de poliizopren
S98. Referitor la coloranţi sunt corecte afirmaţiile:
1. - N02 este grupă cromoforă
2. solubilitatea colorantului în apă este asigurată de prezenţa grupelor sulfonice în
molcculll
3. -NH2 este grupă auxocrom.l
4. sistemul de electroni delocalizaţi din moleculă determină apariţia culorii
599. În legături cu acidul picric sunt corecte afirmaţiile:
1. este o substanţa explozivă
2. se obţine prin nitrarea toluenului
3. este antiseptic
4. se obţine prin oxidarea o-toluidinei cu KMnO◄ (H2S04).
600. Acidul fonnic poate reacţiona cu:
1. carbonatul aci<i de sodiu
2. cianura de sodiu
3. fenolatul de sodiu
4. nitratul de sodiu
601. în contradicţie cu formula Kekule a C6fi6 se găsesc wmătoarele date experimentale:
1. reacţii de substituţie care decurg cu uşurinti\
2. stabilitatea faţl de agenţii oxidanţi caracteristici alchenelor
3. lipsa tendinţei de polimerizare
4. adiţia catalitică a fu
602. Iodura de metil poate reacţiona cu:
1. KCN
2. anilina
3. fenoxidul de sodiu
4. toluenul
I. aminoacizii au caracter amfoter
2. prin hidroliza partiall a proteinelor naturale rezultă peptide . . dcn-
3. proteinele sunt produşi macromoleculari de tip poliamidic rezultaţi pnn pohcon
sarea a-aminoacizilor
4. fibrinogenul este o proteină solubilă
64
-
604. Sunt corecte afinnaţiile:
I. amiloza dă cu iodul o coloraţie albastra
2. mătasea acetat se obţine prin tratarea celulozei cu un amestec de acid acetic şi
anhidridă acetici
3. xantogenarul de celuloză se obţine prin tratarea celulozei cu NaOH şi sulfură de
carbon
4. prin hidroliza proteinelor simple se obtin numai aminoacizi
605. Reacţia de oxidare reprezintă procesul prin care:
1. se micşorează conţinutul de hidrogen dintr-o moleculă
2. se schimbli natura unei funeţiuni în sensul scăderii valen1ei
3. se introduce oxigen într-o moleculă
4. scade continutul de oxigen al unei molecule şi concomitent creşte cel de hidrogen
606. Referitor la glicerină sunt corette afinnatiile:
l. are un atom de carbon asimetric
2. are o funcţiune alcool terţiar
3. are un punct de fierbere mai mic decât etanolul
4. are o solubilitate în api mai mare ca propanolul
607. Bazicitatea aminelor se coristatl în reacţia cu:
l. api
2. amoniac
3. HCI
4. alcoxizi
608. Conţin legături monocarbonilice:
1. celuloza
2. celobioza
3. amidonul
4. zaharoza
609. Hidroliza RCONH - C.H. - CONHR conduce la un amestec de:
1. aminoacid
2. amină
3. acid
4. aminocetonă
610. Pot fi gruplri prostetice:
I. resturi de gliceride
2. resturi de zaharide
3. resturi de acid fosforic
4. aminoacizi liberi
611. Referitor la 2,2,4-trimetilpentan sunt corecte afomaţiile:
1. are 5 atomi de carbon primari
2. formează 2 alchene la dehidrogenare
3. este izomer de catenl cu 2,3,3-trimetilpentanul
4. poate fonna 4 derivaţi monoclorurati
612. Sunt corecte reacţiile:
l . C6l-4 + Cb (AlCh) -+ ~ - CI + HCI
2. c.H6 + HN03 (H2SO◄)-+ C,"5 - NCn + HzO
3. C6H6 + CHJCl (AICh) -+ c."5 - Cli3 + HCI
4. c.H6 + H2SO◄ -+C,Hs - OSOJH + "20
613. Pentru a demonstra modul de eliminare a apei la esterificarea directă. marcarea izotopicl se face:
I. cu 160
2. cu 110
3. la ester
4. la alcool
6S
614. Sunt esteri:
l . nitropropanul
2. nitroglicerina
3. acidul bcnzcnsulfonic
4. sulfatul a cid de etil
6JS. Pot prezenta izomeri de poziţie:
1. 2-mctilbutnnul
2. acidul tereftnlic
3. acidul oxalic
4. 2-pentena
616. SUnt corecte afirmaţiile:
1. la tratarea benzenului cu metanol se formează fenol
2. la tratarea fenolului cu NaOH şi COi se formează in final o sare a acidului salicilic
3. aminele acilate prezint! caracter bazic
4. aminele acilate sunt amide N-substituite
617. Reacţiile ce evidenpazl caracterul bazic al anilinei sunt:
1. formarea N-acctilaniline i
2. formarea C6Hs - NH - CHO
3. fonnarea unei sAri de diazoniu
4. formarea clorurii de fcnilamoniu
618. lzobutena:
1. se obţine prin hidrogenarea alchinei corespunzătoare
2. este iwmer de funcţiune cu ciclobutena
3. prin oxidare cu KiCriO,/H2SO◄ formează numai CO: şi H20
4 . se poate obţine prin cracarea izopentanului
619. Acidul acetic se obţine prin:
I • oxidarea cu ~Cr201/H2SO.i a acetaldehidei
2. oxidarea la cald şi în pn:zenlă de cupru a etanolului
3. oxidarea cu K2Cr20,/HlSO◄ a dietiliden-acetonei
4. oxidarea energici a aldehidei propenoice
620. Sunt co~te afinnaţiile:
1. fenil-metileterul este izomer de funcţiune cu o-crczolul
2. difenilcterul rezultă prin reacţia fenolului cu acidul benzoic
3. hidroliz.a bazici a derivaţilor halogenaţi este o reacţie de substituţie
4. p-dodecilbenzcnsulfonatul de sodiu este detergent cationic
621 . Sunt corecte afirmapile:
I . atit benzenul cât şi fenolul se cuplează cu slrurile de diazoniu
2. atât benzenul cât şi fenolul se clorurează fotochimic
3. meta-fenilendiamina se obţine prin hidroliza bazici a N-fenil- acetamidei
4. N,N-dietilanilina se acilează exclusiv la nucleu
622. Pot fonna amine prin reducere:
J. nitrobenzenul
2. a-nitronaftalina
3. nitrilii
4 . slrurile de amoniu
623. Compusul CJisNH - CO - CHJ :
I . este o amidl N-substituitl
2 . prin hidrolizo bazică fonneazA un compus care poate reacţiona cu PCls
3. este N-acetilanilina
4 . prin reducere formează un al~ool terţiar
66
61'. Sunt corecte 1finnaţiilc:
I . la hidroliza benzoatului de ctenil se obtine aceta ldehidă
2. fcnilacetatul de fenil şi benzoatul de benzii consumă la hidro Iizll a celaş i număr de
moli dcNaOH
3. numind maxim de lcglturi eterice din zahoro11\ este trei
4. anionul alcoxid este o bazA mai slabă decât HO
625. Prczinti proprietiţi reducitoarc:
I. acetofenona
2. acidul oxalic
3. N-metilfonnamida
4. pirogalolul
616. Prczintl stereoizomerie:
1. 1,2-difeniletcna
2.. cianhidrina bcnzaldehidei
3. acidul ~fenilacrilic
4. cumenul
I. prin oxidarea unui mol de 2-metil-2-butcnl cu o soluJic acid! de KMnO, se obţine
1 mol de acetonă şi I mol de acid acetic
2. prin ncutraliurea sulfatului acid de dodccil cu NaOH se obţine un detergettt cationic
3. în cadrul formulei moleculare C.HaO poate exista un alcool terţiar
4. acidul ftalic se obţine prin oxidarea o-toluidinei cu K.,,Cn01 şi H2SO•
I. prin 8'lipa acidului acetic la acctilcnl se fonncazl un compus care conţine 55,81%
carbon
2. prin oxidarea bcnzaldehidei se fonncazl acid benzoic
3. prin hidroliza formiatului de vinil se formcazl şi acetaldehida
4. prin 8'liţia apei la vinilacetilcnl rezuli! o aldehidl
629. Se obţin alcooli:
1. prin hidroliz.a alcoolaplor alcalini
2. prin hidroliz.a Ar - X
3. prin hidroliza cstcnlor acizilor graşi
4. prin hidroliza eterilor
630. Se obţine acela.şi compus prin reacpa acetilenei cu:
I. apa
2. acid acetic unnatl de hidroli.21
3. doi moli de HBr urmatl de hidroliz.a bazici
4. un mol de HBr unnatl de hidroliza b.azicl
1. prin reacţia alcoolului vinilic cu HCI rezulii cloruri de vinil
.SOO"C
2. substanţa C din schema: ciclobcxcnă+ch --+ A, A~H,-+C+HCl, este
3-ciclobcxilbcnzen
3. clorura de vinil formcazl acrilonitril în reacţia cu NaCN
4. clorura de alil este un derivat halogcnat reactiv
632. Sunt reactii cu schimb de protoni:
1. fenol+NaOH
2. ctoxid de Na+api
3. alfa-naftoxid de Na+HCI
4. HCOOH+amoniac
67
,
633. Sunt corecte afimmţiile:
I. ionul alcooxid este o bază mai tare decât 110'
2. diolii gcminali. ca şi cei vicinali. sunt instabili
3. atât alcoolul
• .
benzilic cât şi cel alilic se obţin prin hidroliza unui derivat halogendt t
rcacnv,tate crescută
4 . glicerolul prezintă un atom de carbon asimetric
634. Nu prezintă activitate optici\:
I. cisteina
2. alanina
3. lizina
4. glicina
I . sintei.a acetatului de vinil se realizeazA în prezenţa acetatului de zinc
2. vinilacetilena arc N.E.= 3
3. stearatul de calciu este insolubil în apă
4 . glicil-scrina are caracter amfoter
636. Sunt adevărate atinnatiite:
l. etilenoxidul este izomer de funcţiune cu acetaldehida
2. obţinerea precipitatului alb de 2.4,6- tribromfenol serveşte la dozarea fenolului
3. 2-fenil-acroleina este produs de condensare crotoniell
4. prin dizolvarea celulozei în reactiv Schweit:r.er se obţine xantogenatul de celuloză
637. Sunt acizi dicarboxilici ncsaturaµ:
I. maleic
2. oxalic
3. fumaric
4. oleic
638. Reacţiile corecte sunt:
1. CsHs- OiO + OirOio-. CsHs- Oi = Oi - OiO
2. propanol + clor(luminA)- 3-cloro-propanal+HCI
,6-cHi' ~ - c • ~ca,
2 &::2-CH,
4. Gţi0CHO + CH:, CH~CHQ-+ CeHs-CH==CH-CHz-CHO
639. Sunt compuşi ionici:
l. acetilura monosodicl
2. etoxidul de sodiu
3. naftoxidul de sodiu
4. bromura de fenil
I. C"ffi - NHi"Cl" + NaOH ➔ CJisOH + NILCI
2. C6Hs - CN + HCI ➔ C6H,CI + HCN
3. C6H$ - COOH + HCI ➔ C61-¼COCI + H20
4. C11ffiNHJ·cr + NaOH ➔ C~ - NH2 + NaCJ + H20
64 t. Care din reacpile de mai jos sunt posibile?
I . acid butiric + amoniac
2. acid acetic + fenoxid de potasiu
3. acid fonnic + magneziu
4. acid oxalic+ oxid de calciu
68
tl1t11h11111 Mflll'llllA 11mn11nll'1\;
I , l'l111,11n lkl 11ir11l11111011l11
2. vnlln• tn M otu1le 111lOl1nn
, . l'cnoxillul do Modi11
4, cl~1cln1 ln 1111 „ 7
Suni ~•oreo1c nnr11111\lllc:
1. nmkk,nul rczulln din l'Clllurhlc tt•glucoplmno,.n lc111110 111 ln l1w,11111 I I,'I fi 111icozldlcc:
2. hldrolllll cnzlm11th:ll trnnslbr1111\ nmidonul 1111lcx1rlnc
3. Ct17hM caro hl1ln1ll:,.cn1.n 1:clul1m1 CNlll 111w.c11III Tn IIN1h: •111curilc 11i11,c·11lvc
, 4. nl'CAl'C rtMt ,te atuco:,ft din 111olcc11l11 de cclulc)ln J'>UIIIC fi 11cil1t1 CIi clo111r111ft: 11cc1il
Clorura de t1llldc11:
I . fonncnzR i,rin hldmllzn clnnul
2. fom1c111.u 11rln hldroll11\ ncld clnnolc
3. este 1111 comp,," ncHoturnt /I
I
4. 111 rtactl• cu NI I>1111 gcncrcn?A o omlnn Hcc1mcl11rn c.: , ( .,
(. f I I
Sunt corecte 11f\n1111\lilc:
I, sultl11ii de ulchll fi esterii f'Ollctoxllo\l Html dc1cr8cnţl 11nionici
2. rczt>rch111 ( 1,3-dihldroxloonzcnul) orc punciul de 1opirc mul mic dccAl hidrochinona
3. reuc1lvitmeu fcnollklr f'Ollhldroxillci t..'l!le 111111 mlcn dccilt o fcoolilor monohidroxilici
4, h11logcnarcu cutnliticn II fcniltrlclonnctnnului duce ln ob1incrca cu randomcnt marc ,,
unui doriv11t met11-h11loge1111t
646, Rc11cţioneo:tJI cu Cil, - CI:
I. ctilnmlno
2. lzopropil11mina
3. acidul p-wninobcnzoic
4. trlmctilnmina
647. Reac\ioncazll cu sodiu:
I, acidul acetic
2. alcoolul bcnzlllc
3. propinn
4, nnfinlina
I. ucidul fumaric prin deshidratare formeazll o unhidridli
2. hidroli1.11 buzicll a benzoatului de izopropil este ireversibilii
3. nitroglicerina este un nitroderivat
4. nlchiloren toluidinei la 'gruparea - NH2 este o reacţie de substituţie
649. Sunt corecte nfinnaţiile:
1. nitroglicerina este un nitroderivat al glicerolului
2. hidroliza enzimatlcll a zahn.rozci gcncrcazli un amestec echimolccular de a.-glucozli şi
~-fructozll
3, oxidnrca glucozei la acid gluconic genercazli zahlrul invertit
4. ~glucoza prin intermediul formei aciclico trece în a-glucozll
t. odl~a HCN la acetilenll neccsilll catalizator NH.CI ,1 OlzCli
2. moleculele de alcool alJllc se a.wciazll prin legi!turi de hidrogen
3. alchinele sunt i1.omere de funcţiune cu cicloalchenele
4. lizina nmeţioneazA cu HCI
651. Lu pH neutru O soluţie con\inAnd aminoacizi monoominomonocnrboxilici cuprinde predominant:
t. ioni negntivi
2. molecule nepolare
3. ioni pozitivi
4. ioni bipolari (omfioni)
69
◄
652. Afirmaţiile corecte privind proteinele sWlt: • • . tura
1. conforma~a lor nu este afcctall de modificiri ~e pH şi tempera .
2 proteidele au o parte proteic! şi una prostctic! la . ..
. · · tilor dcnaturanti proteinele sunt degradate ammoacw
3. pnn acţiunea agenl' ?"... .. r.
4. globulinele sunt solubile numa1 m soluţn de electro 1ţ1
653. În leglturi cu fonnulclc de mai jos:
I. Oi3- CH - Ot3
I
11. 0ir0t-CHr0t3
• I
111 . a-tr CHz-CH-Ot3
VII . Oi3- CH ■
I
Ot3
VIII. CH3- CH2
I
Ot2•
I
IX. Oi3- C - Oi3
I
X. - Oi2- Oi2-
sunt corecte afirmaţiile:

1. în ll, IV, V, VI, VII, VIII, XI atomul de carbon are un electron necuplat
2. I, VIl reprezintă izopropil; Il, III - secbutil; IV, XIII - izobutil; V, XII- terţbutil
3. VIII reprezinti propil; IX - izopropiliden; X - ctilcn; XI - tcrţpc:ntil
4. I, VII rq,re.zintl izopropil; II, m - izobutil; IV, Xlll - terţbutil; VIII - propil; IX -
izopropiliden; X - etilen; XI - terţpentil
654. La alcani apar reacţii de:
l. substituţie
2. ardere
3. dehidrogenare
4. transpoziţie
65S. Care din reacţiile de mai jos nu sunt specifice alcanilor:
1. substituţie
2. polimerizare
3. izomerizare
4. adiţie
656. Prin incllzirea n-pentanului în pre7.enţA de AlCh rezulti, doar:
1. izopentan
2. pentan, izopentan. pentenl
3. neopentan
. 4. n-pentan, izopentan şi neopentan
6S7. Pnn monoclorurarea izobutanului pot rezulta:
l. clorura de izobutil
2. clorura de terţbutil
3. l-clor-2-metilpropan
4. 2-clor-2-mctilpropan
658. Se pot obţine alcani prin:
1. cracare
2. decarboxilarea acizilor saturat'1
3. hidrogenarea compusului rezultat
monohalogenat C<>respunzltor în · urma dehidrohalogenlrii derivatului
4. hidrogenare alchene, diene, alchine.
70
659. Care din alcanii de mai jos pot fom1a prin monohromurarc un compus cu C*:
I. izopenlllnu I
2. izobutanul
3. n-butanul
4. propanul
660. La barbotare.a unui alcan gazos printr-o soluţie de KMnO. + H2SO.:
I. sc obsciv?i dccolomrca soluţiei de la violet la incolor
2. se obscn1ă trecerea culorii soluţiei de ln violet la incolor mai iqxxlc decât la olchcnc
3. sc depune un prccipitnt brun
4. nu se observă nimic din cele atimiate mai sus
661. Prin oxidarea CH.i rczultll:
l. C02 + H20
2. CO + 3H2
3. HCN +3H20
4. C0+2H 2
1. toţi atomii de carbon din alcani sunt hibridizaţi sp3
2. doi tenncni sunt izomeri dacă au structuri, proprietăţi şi fonnulă moleculară identice
3. într-o seric omoloagă se conservă panicularilllţilc structurale
4. radicalii alchil există în stare liberă ea substanţe stabile
663. Sunt corecte afirmaţiile. cu excepţia:
l. atom.ii de carbon din alcani şi cicloolcani ~ fi m!lari, primari, secundari. terţiari şi cuaternari
2. izooctanul arde mai bine decât octanul
3. prin dehidrogenarea în condiţii energice a alcanilor rezultă alchine
4. catenele alcanilor nonnali pot adopta fonne zig-zag stabile
664. Prin arderea unui amestec cchimolccular a două hidrocarburi saturate dintr-o serie omoloagli
rezultă 968g C02 şi 468gH:O. Omologul inferior este:
1. hexanul
2. butanul
3. heptanul
4. pentanul
665. Sunt corecte afirmaţiile unnlitoare, cu excepţia:
I . denumirea corcc1ă pentru substanţa cu formula:
H, / 0-13
c-c
H/ '0-13
este cis-dimctilctena
2. denumirea corectă pentru substanţa cu formula:
<;:>i2- CH2- 0-13
I
CH3-CH2- C-CH-CH-0-13
I
CHi- CH2- Ol3
este l-etil-1,1-propil-2-butena
3. alchenele nu reacţionează cu acidul clorhidric
4. denumirea corectă a subslanţei cu fonnula:
HJC, / H
c- C CH3
H/ 'c-c/
H/ 'H
este cîs-trans-2,4-hexadiena
666. Prin reacţia 2-pentenei cu clorul 500°C se formează majoritar:
1. 1-clor-2-pentenii
2. 2,3-diclorpentan
3. 4-clor-2-pentenii
4. 5-clor-2-pentenl
71
667. Sunt corecte unnătoarcle reacţii :
l. I.3-butadienli + Cb _. 1,4-diclor-2-butertl\
2. i1.0prcn -{polimerizare)-+ cauciuc natural
3. I ,3-butadicnâ + stiren _. cauciuc butadien-stircnic
4. izopren + KMnO. + I hS04 -+ ucid acetic
668. Pentru substanţa cu fomtuln:
(Q)-0i-0i2
denumireo poate fi:
I . vinilbenzen
2. stiren
3. feniletenă
4. benzileten!
669. Sunt corecte afirma~ile:
1. p.f. al cis-2-butcnci este mai marc decât al /rans-2-butenei
2. pentena este un gaz
3. ak:ooienele au p.f. mai mici decât ale alcanilor cu acelaşi număr de atomi de carbon
4. la adiţia HCN la propenă. CN· se va lega la atomul de carbon cel mai substituit
670. Referitor ta oxidarea alchenelor cu KMn04 (H,oJNazCOJ) sunt corecte afirmaţiile:
1. se fonneazii dioli
2. se depune un precipitat brun de MnO?
3. se decoloreazl soluţia de KMn04
4. se fonneazii dicetone
67l. Prezintă mezoformli:
1. 2,3-dibrombutanul
2. 1,2,3,4-tetrabrornobutanul
3. 2,3-butandiolul
4. 2,5-dimetilhexanul
672. Prin adiţia HCI la 1-rnetilciclohcxeni rezultl:
673. Alchena care reacţioneazii cu HBr şi forrncazi un compus cu 58,4% Br este:

I. I-butena
2. 2-butcna
3. izobutcna
4. propena
J. nCHi-CH-C6Hs ooliadi!ie II polistiren
ooliaditic
2. nCH2-CH-CH, _ _ _.. polipropcnli
3. CH2cC(CHJ)2 + HBr ~HJC)JC-Br

+c,Ht
4. CH2=CH-CHz-CH3 llscc-butilbcnzcn
72
675. Atomii de carbon sp2 din nlchene pot fi:
I. secundari
2. terţiari
3. cuaternari
4. nulari
676. Atomii de carbon sp din alchine pot fi:
I . cuntemari
2. nulari
3. terţiari
4. secundari
677. în legiturl cu acetilena sunt corecte afinnntiile:
I. este un gaz incolor cu miros eterat
2. este partial solubili în apA
3. se recunoaşte mai uşor cu clorura diamino-cuproasa
4. cu soluţie amoniacali de hidroxid de argint formeazll un precipitat alb-gălbui care
explodeazl prin incllzirc şi lovire
678. Sunt incorecte reacµilc:
(Oi:JCC)O~
1. Oii2 + Q - 1 ~ _. 012= Ol
'Jf1JJc I
H~4 COOCH3
2. Oii2 + H2<) ~ (012- OIOH) - a-t3- OIO
Cu02 + NH"°
3. Oii2 + HCN _. 012= Oi- CN
eooc
~
4. vinila:aile,a+ H2 - . 1,3- bwdena
~ /c
1. c,o + 3C - ca, I + co
C - +
2. a-trc-ai +[Cu(NH3)2]a 2 - CHrc-c-·eu +2NH.ţa
KOH .d
3. 1,1.2.2 - târadcnlal -
a.epam
1,1,2 - tn aaena
KOH
4 0ii==0i-0i=Oi2+a2-0iz-CH-0i=Oi2 -
· I I 111ooa1c
a a
pcllfflriDre
- 0i2-C-0i-0i2 - pclldorq,ra,
680.
6
Tolucnul participi la reaeţii de:
1. oxidare
2. substi1Uţic
3. aditic
4. transpoziţie
681. Sunt false afirmaţiile:
1. denumirea corectA a unui trimetilbenzen este l,2,5-trimetilbcll7.Cn
2. se poate obţine o-dinitrobenzen prin nitrarea energica a benzenului
3. etil-metil-propilbenzcnul are 9 izomeri
4. prin clorurarea catalitici a m-:xilenului l'C2'lll1l 3 izomeri monocloruraţi
682. Referitor la bromunuea hidrocarburilor aromatice sunt corecte afinnaţiile:
1. prin bromurarea catalitici a naftalinei se obţine cu randament mai mare derivatul a
2. în absenţa catalizatorului (FeCh), bromurarea poate avea loc nwnai la catena lateral!
3. bromurarea benzenului nu neoesitl cataliz.ator HNOJ
4. prin monobromurarca toluenului rezultă trei izomeri, dar eu randamente de reacţie diferite
73
. ·H ·O = 9:2:4 fonncază cu fenolul 20.~
683 .. raportul C· · . I
maste40% Refentor a acest amestec sunt core~,~~
Un alcool monohidroxthc satl.lJ'3t cu . .., OH
· amestec can: rcacttoneazA
. cu 20 g soluţie r,a ·
afinnaţiile:
1. alcoolul !lfC fonnula C3H.O r d fi noi
t
2. în amestec se gllsesc 0,2 mo l de alcool
3. în amestec se găsesc 0,033 mo t • c ă cu FcCh
4. ambii compuşi din amestec rcacţtoncaz
684.
Afirmaţiile corecte sunt: . . b . t în cantitatea cea mai mare are grupănlc
1. la nitrarea a -nitronaftahnet compusu1o ţ1nu
pozi~ile I şi 5 •
- N02 in d AICI ) rezultă trimetilbenzen
i: ~\~!i::~~~~:;~~c::::::ire;n~~ o~ne ;rintr-o reacţie de alchilare FricdcJ.
Crafts
4. aditia HCI la propină necesit! HgCh
685.
Sunt corecte afirmaţiile, cu excepţia: nutui este I ·7
1. raportul molar antraoen:lh la hidrogenarea totală a antrace ·.
• • .,. ........
2. la monobromurarca na met rezu1... cu vi......
fta) mai mare a-bronmaftahna
3. benzen+ 3 Br2 (lumină)-+ bexabromciclobexan
4. naftalinl + Oi (V~5, 350°C)-+ decalină
686. Se obţine toluen prin:
1. dccarboxilarca acidului fcnilacetic
2. oxidarea cumenului
3. alchilarea~ cu CHJCI (AICIJ anhidra)
4. hidroliza clorurii de fenil
687. Sunt immeri de funcţiune ai acidului butanoic:
1. acetatul de etil
2. fonniatul de izopropil
3. propiooatul de metil
4. acidul imbutiric
688. Arenele mononucleare pot da reacţii de halogenare cu Xi (Ch, Br2) prin:
l. substituţii fotochimice
2. adiţii fotochimice
3. substituţii catalitice
4. adiţii
689. Sunt substituenţi de ordinul ll, grupările:
1. - N02
2. -S01H
3. -COOH
4. -CHO
690. Sunt substituenţi de ordinul I, gnipările:
I. -OH
2. -0-
3. -NH2
4. -NHCOR
691. Arenele pot participa la reacţii de:
l. alchilare
2. polimerizare vinilici
3. acilare
4. adiţie
692. Proprietiţile benzenului explicate de structurile Kekul~ sunt:
1. respect! raportul atomilor C : H = 1 : 1, corcspunzitor formulei moleculare ~ 6
2. cei şa~ at~mi_de hi~~en _din fonnula benzenului sunţ echivalenţi
3. tn dctwa\n dtsubst1tulţi a1 M, atomii de hidrogen din poziţii simetrice nu sunt
echivalenţi
4. bell7.Cllul poate da reacţii de adiţie
74
693, Alegeţi afinnaţia corect!:
I. pentru arderea a lg C.H6 sunt necesari 10,761 aer c.n. (20% O:)
2. la oxidarea butilbenzenului rezultA acid benzoic şi acid propionic .
3. concentraţia molam a etilbenzcnului într-un amestec de C6H6 şi ctilbcnzcn, cc conţ mc
8,69% H, este 50%
4. substanţa B din schema:
ddohaca,a + 02 ~A
A•Cd'l6- B+HO
este 3-ciclohexilbcnzcnul
694, Afinnatii corecte referitoare la anilinil sunt:
I. este mai bazicii decât izopropilamina
2. prin sulfonare fonnează sulfat acid de fenilamoniu
3. reacţioncaza cu acidul azotic în prezenia HCI la 5°C
4. cu clorura de benzendiazoniu (H•) fonneazA un compus cu NE=9
695. Referitor la compusul aciclic cu fonnula moleculara CsH~I sunt corecte afirmatiile:
I. un nurnAr de 8 compuşi cu această fonnulă au halogenul în poziţie alilică
2. prezint! 21 de izomeri aciclici (exclusiv stereoizomerii);
3. doi compuşi conduc prin hidroliză la alcooli ce nu se pot deshidrata pentru a forma 0
alcadienA
4. toţi izomerii sAi pot hidroliza în condiţii nonnale
696, Referitor la compusul aciclic cu fonnula moleculară C,H6Ch sunt corecte afirmaţiile următoare:
I. prezint! izomerie geometricii un număr de 9 compuşi
2. nu toţi compuşii hidrolizează în condiţii normale
3. prezintă atom de carbon asimetric un număr de 3 compuşi
4. prezintă izomeri saturaţi
697, Care din derivaţii halogenaţi de mai jos nu participă la reacţii Friedel-Crafts:
1. 1-clor-propina
2. clorura de o-tolil
3. 2-clor-propenl
4. clorura de alil
l .trimetilaminl + iodura de metil
2. N,N-dimetilanilină + HCI
3.dietilamina + anhidrida acetică
4.clorura de benzoil + N-etil, N-metilpropilamina
699. Nu sunt posibile reacţiile:
I. C6Hs - CH2CI + NH1
2. C6'-ls - CI + ~H6 (AICb)
3. C6fu - C}hCI + ~& (AlCh)
4. C6Hs - CI+ H20
700. Afirmaţii adevărate sunt:
1. atomul de oxigen din metanol este hibridizat sp3
2. atomul de azot din etilaminA este hibridizat sp3
3. atomul de oxigen din acetonA este hibridizat sp2
4. atomul de azot din acetonitril este hibridizat sp
701. Sunt posibi1e reacţiile:
1. fenoxid de sodiu + acid carbonic
2. acetilurii de cupru+ apA
3. bromurii de terţbutil + amoniac
4. fQnniat de sodiu+ acid acetic
75
702. Proprictlţile chimice care contravin ~ l o r Kek~~ sunt:
I . C6H6 nu dl uncie rcaeţii specifice legltunt duble .
2. reacţiile de adiţie caracteristice compuşilor _nesaturaţi ~ecurg greu_ , .
3. reacţiile de substituţie ale CJ!. caracteristice compuşilor saturaţi decurg uşor faţă de
cele ale alchenelor
4. cele şase leglturi carbon - C3J'bon au aceeaşi lungime
703. Se pot obţine RX prin reacţii de substituţie din:
l. arene + Cu, Bn (catalitic)
2. arene+ HI, HBr, HCI (catalitic)
3. alchene+ Ch, Br2 (solvent inert)
4. alcani + Cu, Bn (bv)
7CM. Sunt corecte afirmaţiile:
1. lcgitura carbon - halogen este puternic polarizat! ,
2. derivaţii halogenaţi nesaturaţi şi aromatici cu halogen1;1l legat de atomul de carbon sp?
au o reactivitate scAzutl a leglturii carbon-halogen ' ·
3. derivapi balogenaţi saturaţi sunt reactivi, oea mai m a r c ~ avlnd~ cei ioduraţi
4. prin hidrolima 112,8 gamestec cchimolecular fonnatdin 'mooocorctan, 1,1-diclor etan, 1,2-
diclorctan. 1,1,1-triclorctan şi 1,1,2,2-tctracl<man n:zulti.1,2 litri soluţie HCI 2 M
705. Pentru compusul CiHxCh SWlt posibile urmitoarele formule mo~lare:
1. cieu
2 . C2HiCb
3. C2H.Cb
4. C:.l¼Ch
706. Se dl schema: A - HCI-+ B; B + HCI -+ A. Compusul A ~tc\i: · .
1. cloruri de terţburil
.. "
2. 1,1-dicloretao '
'
3. 1-feo.ilcloman • I
4 . bromuri de etil
707. Un compus saturat C.H,Cl1"' poate avea fonnulele:
1. CcHaCb
2. C2H2Cl
3. CsH,oCh
4 . C3HJCI
708. Clorura de etil este reactant în reacţia cu:
). apa
2. NH.,
3. fenoxidul de sodiu
4. Ceff6
709. Sunt con,ctc afirmaţiile:
1. oxidarea alcoolilor primari se poate realiza
Cu(t°C)
cu
KMn04 (l:hSOc)
.,
v _r,'..r._ (HiSO.),
~:IV'7
2. a.tcoolul 2-metil-elilic şi l-hidroxi-2-butena founeadl prin oxidare cu vu..n ru.n) t ,2,3-

trioli """"UIIV4 , . ~
3. alcoolul polivinilic este un compus macromolecular solid

4. introdu~ a "n" gruplri hidroxil ln molecula unui compus organic determini "n"
nesaturlri
710. Solubilitatea alcoolilor inferiori în api:
1. creşte cu creşterea masei moleculare
2. scade cu creşterea catenei hidrocarbonate
3. nu este influenţatll de numlrul de gruplri -OR
4. este favorizat! de creşterea numArului de gruplri -OH
76
1. la fermentarea alcoolici a glucol.Ci rezultă etanol şi CCn, în raport molar I: I
2. luând in considerare toalc reacţiile pc care le dau alcoolii. aceşlia au caracter amfoter
3. în fazi gazoasl molcculclc de alcool nu sunt asociate
4. 2-fenil-2-butanolu\ se poate obţine din benzen şi 2-butcnă (AlCh umedă) prin trei
reacţii
712, Nu sunt corecte afirmaţiile:
1. raportu\ molar impropanol:~ °'20, în t'Caeţia de oxidare este I :3
2. metanolul se obţine din metan şi oxigen la 400°C, 60 atm
3. doza letali de metanol pentru om este O, 15kg/kg corp
4. prin oxidarea 2-bidroxi-3-pentenci cu K_.,Cf'l()i (lhSO,) l'C'Zllltă acid acetic şi acid piruvic
• (acid c:ctopropiooic)
713. ln care din reacţiile de mai jos oxigenul din apă provine din alcool ?
1. C2M$0H + }12$04 ➔ C2HsOSO,H + H20
2. C1HsOH + CHJCOOH +-+ C2H,OCOCHJ + H20
3. C2HsOH + HNOl ➔ C2HsON01+ H10
4. C2HsOH + HCI ➔ C1HsCI + HiO
714. Sunt coree~ afirmaţiile:
1. alcoolii se pot oxida la aldehide sau cetonc în prezenţa K..>Cr'lOi (H2SO,)
2. dimctilsulfatul, agent de alchilare, arc formula (C2Hs)2SO,
3. prin polictoxilarca alcoolilor graşi se obţin detergenţi neionici
4. 2-izopropil-5-mcti\-ciclohexanolul an: formula
,,,ba<~
l. C:H.sO- + HSo,· ➔ ~H,OH + soi·
2. C2Hs0· + NH.+ ➔ ClHsOH + Nfu
3. C2Hs0· + H20 ➔ ClHsOH + HO"
4. C, Hso·.+ HN03 ➔ C2HsOH + NOi
716. se
Alcoolii terţiari obţin din: . .. . .. .
J. adiţia apei la o alchcnl ramificatl la unul dm atomu de carbon V11llbc1
2. amine terţiare+ HNOi
3. hidroliza bazici a RX terţiari
4. reducerea cctonelor
717. Reacţiile din care se obţin alcooli primari ~ t .
I.hidroliza dcrivatilor monohalogcnau satur:an
2.reducerca aldehidelor (Ni)
3.aditia apei la etena
4.hidroliza acida a trigliceridclor
718. Dintre alcoolii cu fonnula moleculari C.Hu,O respect1 schema:
A-B~A
-Mi)
doar urmltorii:
1. }-butanolul
2. sec-butanolul
3. izobutanolul
4. tcrţbutanolul
719. Rcacţioneazl cu alcoolul alilic:
l. Na
2. H1 (Ni)
3. Cb
4. NaHCOl
77
' ')
720. În , . . C·O ·te cgal l)U 11111111tc11 .
1:are dm nlcootii de mni jos mportul oton11c · cs
l . ctandiol
2. gliccrinl\
3. hcxitol
4. propandiol
721.
îcrţbutnnolul nu se poate obţine prin: . .
I. l\di\ia HCI tn 2-butcnl\ unnati\ de h1drohzll
2. adiţia H20 (HlSO~) ln 2-butcn!\
3. reducerea 2,2-dimctilpropannlului
4. adiţia HlO (H!S04) la 2-mctil-2-butcni\
722. Sunt corecte afinna\ii\c: _ _
.
I. ~1cooIu1 cnrc pnn tratare cu 2 • H SO fom-,cază CM , C(Cl h)r CH20SOsH n
u~
tzobutanolul . I. ltnt se form ează .
2. prin adiţia HCI la izobutcna şi hidrohzn produsu ui rczu izobutanolul
3. alcoolii tetţiari nu pot fi oxida~ catalitic . . . .. .
4. prin tratarea cu H2(Ni) a metil-3-ciclohcxcntl•cetonct rezultă l-c1clohcxcn1l-c1ano1
1. ct,Hs()Na + Cl-131~
2. ~C\/CRl+ R20 -
O ~l:zaori
3. ~Hs()H + 3H2 ~
NI
4. Ct,Hs()H + 2H2 -
724. Care din reacţiile de mai jos sunt posibile?
l. C(,Hso · + HSQ4· ➔ C6HsOH +so/·
2. C6Hso · + H:iCOJ -4 C6H50H +HCOJ-
3. CJtsO· + NH; ➔ C6HsOH +NH3
4. C6H.ţOH + CH 30Na ➔ 4 H50Na +cH10H
725. Alfa-naftolul reacţionează cu:
I. Na
2. CH3COCl
3. NaOH
4. NaHC03
726. Spre deosebire de fenol, ionul fcnoxid:
l. nu se poate hidrogena
2. nu se condenseaz.ă cu fonnaldehida
3. nu se poate substitui la nucleu
4. arc caracter bazic
727. Grupările -OH şi -0· legate la nucleu:
1. au acelaşi caracter chimic
2. au acelaşi număr de electroni neparticipanţi
3. detenninA aceeeaşi reactivitate in reacţia de substituţie la nucleu
4. determini aceeaşi orientare în reacţia de substituţie la nucleu
1. bicarbonat de sodiu + fenol
2. benzoat de sodiu + fenol
3. oxalat de sodiu+ fenol
4. NaO - C6H. - ONa + pirogalol
729. Sunt posibile reacţiile, cu excepţia:
1. ~HsOH+Na
2. C(,HsOH + NaOH
3. CisHsONa + C02 + H20
4. ~OH+ NaHCQ3
78
730. Sunt corecte a finnaţiile:
I. ionul p-crezolat are o bazicitate mai mare decât HO-
2. ionul fenoxid are o bazicitate mai mică decât Ho-
3. ~enolul este mai acid decât H1CO3
4. tonul alcoxid este o ba7.ă mai tare decât H0-
731. .s~ _cond~n_s~ fenolul cu CH20 în mediu bazic şi rezultă p,p'-dihidroxidifenil':°~t~n,
o,~. -dihidroxtdifcru_lmetan, alcool p-hidroxibcnzilic şi alcool o-hidroxibcnzilic în raport mol~r 4-3·2· '-
Şutnd că s-au folosit 3.196g fenol şi 2.000g solu\ic CH2O sunt corecte afirmaţiile (fenolul şi CH 2O se
transformi cantitativ): '
I. concentraţia soluţiei de CHJO este 30%
2. masa totală a produşilor rezultaţi este 3.544g . .
3. volumul de soluţie NaOH 1M care reacţionează cu produşii de reacţie este de 34 htn
4. masa de apă eliminată din sistem este I.770g
732, Sunt corecte afirmaţiile:
1. p-nitrofenilacctatul de fenil se ob\ine prin reacţia dintre acidul p-nitrofenilacetic şi
fenol
2. metanol + acid acetic - dietil eter
3. I-propan~!+ K2CrzO1 + H2SO4 _. acid propanoic
4. pnn reacţia compusului
rA-(O"Na•
~o-Na+
cu l mol de CHih rezultă un eter ciclic cu 5 atomi în ciclu.
733. Nu au loc rtaeţille:
l. ~Hs - NH2 + CliJCOCI
2. (CliJ)iN + CH3COCI
3. CHJ NH2 + HzO
4. C6HsNH2 + CJisa
734. Spre deosebire de alcooli, fenolii:
1. reacţioneazl cu FeCh
2. nu prezintă izomeri de poziţie
3. reacţioneazl cu NaOH
4. au nucleu aromatic
1. aminele primare aromatice au bazicitatea mai mare decât amoniacul
2. nitratul de etil şi nitroetanul sunt identici
3. transfomaea anilinei in clorhidrat dctamină o aeştere a masei ~ a aoilineii cu
139.2°/4
4. anilina se poate obţine prin reducerea nitrobenzenului
736. Se obţine benzilaminA din:
1. cloruri de benzii+ NHJ
2. cloruri de benzoil + NH3
3. benzonitril + 4[H]
4. deshidratarea benzoatului de amoniu
737. Sunt corecte afirmaţiile;
1. N-fenil, N-metil-ciclobexilamina are formula de mai jos:
5
H~-N(~
"0' 11 0
2. benzoil-izopropilamina are formula:

f3
~5-CO- C- NH2
I
Oi3
3. aminele pot reacţiona cu acizii organici şi anorganici
4. toate aminele primare dau reacţii de diaz.otare.
79
738.
la obţinerea anilinei din nitrobenzen cu sistem reducAtor (Fe + IICI), pot avea loc rcaciiilc·
I. C61-1$ - N02+ 6e- + 6H• ➔ ~~ - NH2+ 2HJ0 .
2. CJI.<- NH2 + HCI ➔ Ct.Hs - NHJtCr
3. Ct.Hs - NH3)"CI" + NaOH ➔ CM:s - NH2 + NaCI + H20
4. Cuf, - NH2 + Fe ➔ compus colorat verde
1. izopropilamini + acid acetic ( în prima etapl) -+ acetat de izopropilamoniu
2. etilaminA + acid sulfuric -+ sulfat de etilamoniu
3. anilinl + acid acetic (t°C)-+ N-acetilanilini
4. anilinA + acid azotic -+o-şi p-nitroanilina
L acroleina
2. aldehida crotonicl
3: 2-mctil-acroleina
4. 3-butenalul
I. aldehidele pot adiţiona HCN formând cianhidrine
2. prin esterificare fenolii îşi pierd caracterul acid
3. polistirenul este un polimer cu proprietAti dielectrice foarte bune
4. lindanul este un izomer al poousului de clorurare fotochimici a benzenului
742. Prin reacţia benzilacctilenei cu HiO (Hgso., H2SO.) se obţine:
1. fenilacetona
2. etil-fenil-cetona
3. benzil-mctil-<:etona
4. benzilacetona
1. compusul monocarbonilic cu formula moleculari C1oH1iO care nu reacţîoneau cu
reactivul Tollens şi are un atom de carbon asimetric este 3-fenil-butanona
2. compusul de la punctu! precedent nu se poate obţine prin acilatu C~ cu clorura de
3-metil-butiril .
3. 3-fenil-butanona reacponeazl cu Na +metanol
4. volumul de soluţie KMno. (H2S04) IM folosit la oxidarea a 2,8 g aaolcinA este 0,5 I
744. Sunt corecte afirmaţiile: ·
J • exist! 4 monocloracctofenone ,
2. vinilacetaldehida formeazl prin oxidare cu reactiv Tollens acidul vinilacetic
3. într-un amestec <te 3-pentanopl şi propiofenonA numirul compuşilor rezultati prin
condensare aldolicl dimolecularl este de 4 (exclusiv stereoizomerii)
4. un amestec de CHzO şi butanonl conduce Ja 4 produşi de condensare crotooict
dimolecularl (flră stereoizomeri)
745. Referitor la diclor-butanone sunt corecte afirmaţiile:
1. sunt în număr de 6 (exclusiv stereoizomerii)
2. toate reacponeazl cu Na + etanol
3. un num!r de 3 dau prin hidrol.izi compuşi dicarbonilici
4. prin bidroli7A rezultă trei dihidroxicetone, o dicctonl şi doua aldocetone
J. mcril-ciclohexanonele (X) care îndeplinesc condiţia:
X+ H2 ---+ Y ---+ Z (produs majoritar)
-H20
sunt în numlr de 2
2. dirnetil-ciclobcxanonele care îndeplinesc condiţia I. sunt în numir de 3
3. raportu~ molar _de ~mbinare dintre o dia_ldehidA şi reactivul Tollens este 1:~ n,lde-
4. 1-(m-mtrofeml) 1zobutena rezultă pnn condensarea crotonicl a m-mtro-t,enze
hidei cu izobutena
80
747. Referitor la compuşii monocarbo T . . ..
afinnaţiile: ru ici acic11c1 cu formula moleculară C}!-130 sunt corecte
I. P~ntă 8 aldehide şi 4 cetonc
2· prezintă 5!ereoizomeri un număr de 5
3. 4 c_ompuş1 prezintă izomeri cis-trans
. 4· toţi pot reac1iona cu H2 / Ni
748. Refentor la 3-metil-butan
. onă su?t corecte afinnaţnle,
..
cu cxceptia:
1· pnn reducere se obţin 2 atomi de carbon asimetriei
2 • are 2 atomi de carbon primari
3· nu reacţionează cu 2,4-dinitrofenilhidrazina
4. se fi obţine
d. poate b .P~D· ox,·darca cu K2Cr201 (H1SO,) a 3-metil-sec-butanolului; 2,3-
1
. . imc - • utene1 ŞI 3,4-dimetil-2-pentcnei
1
1.. ciclohexanonă + Na + etanol
2. acetonă + acetonă
3. CHiO + fenol
4- benzaldehidă + reactiv Tollens
I. "':1~ 2,4-dihidroxibenzoie se neutralizează cu 3 moli KOH / mol
2. ghcenna se poate obpne din clorura de alil
3. la tratarea acidului oxalic cu 1,4-butandiolul rezultă un ciclu cu 8 atomi
4 - un ~estec echimolecular de acid acetic şi propionic, care reacţionează cu 3,4g
. fomuat de sodiu, cântăreşte 11,2g
751. Care dintre urnnătorii prezinti izomerie geometrică şi decolorează apa de brom?
1. acidul maleic
2. acidul crotonie
3. acidul 2-metil crotonic
4. acidul 3-metil crotonic
752. Se dă schema: ~ '-- ,: "'
~•4{0)-v ~ c -e .: u
Z + ~ T+F'Oa3+Ha;
AIO! ,
3 V+HO
Y+T c._- C... ..-c c. C - c.
Sunt corecte afirmaţii.le:
1. cea mai simpli!. structură a lui X este 1-fC!l~P-ropena
2. Z din scheml este acidul acetic - • -,
3. V din scheml este acidul m-acetilbenzoic
4. prin adiţia HF la X se obţine l-fenil~2-fluorpropan
753. Acilarea aminelor secundare se poate realiza cu:
1. ci.orori acide
2. derivaţi halogenaţi
3. anhidride
4. acid clorhidric
I. allcoolul secundar cu fonnula RCH(OH)R' în care R şi R' au acelaşi număr de atomi
de carbon este 2-pentanolul
2. dacă la alcoolul de la punctul precedent, R şi R• sunt vinil şi etil, prin oxidare cu
K 2Cr2Cn (HiSQ4) rezultă acidul 3-cetobutiric
3. 15g de amestec echimolecular de acid acetic şi acid oxalic pot fi neutralizaţi de 1 litru
soluţie NaOH 2M
4. compusul CsHsOz, care reac~onează cu NaHC03, are izomerie geometrică şi prin
rudrogenare conduce la un compus cu un carbon asimetric, este acidul 2-metil-2-
butenoic
81
75S. Sunt corecte atinnaţiile:
l. acidul m-vinil-benzoic se poate obţine din 1-fenilpropenă printr-o succesiune
reacţii de
2. prin oxidarea cu l<2Cr2°'7 (H2S04) a p-metoxi-p' -ctor-l ,2-difenilctcnci rezultă acj
metoxibenzoic şi acid p-clorbenzoic d p.
3. p-metoxi-p'-clor-1,2-difeniletena prezinti izomerie cis-trans
4. dintre formiatul de calciu, carbonatul de calc~u, oxalatul _de calciu şi propandioaflil
calciu cel mai mic conţinut de calciu îl are formiatul de calciu cit
756. Sunt corecte afirmaţiile, cu excepţia:
1. la oxidarea aldehidei crotonicc cu reaâiv Tollens, l<lCr~ + H2S04, KMnQ4 + H2So4
mai mare cantitate de agent oxidant nu se·consum! cu KMnO~ + H2S04 ' cca
2. 2 moli de formiat de sodiu vor reacţiona cu 193 g amestec echnnolecular de CH3coo
~m H
3. acidul glutaric mai poate fi denumit pentandioic sau 1,3-p~-dicarboxilic
4. radicalul benzoil are formula unnltoare:
~o
~5-C
'o-
1. Rcoo· + H2S04 ➔ RCOOH + HSQ4-
2. Rcoo- +H2C03➔ RCOOH +HC0,-
3. Rcoo- + HCI ➔ RCOOH + CI"
4. Rcoo· + HCN ➔ RCOOH + "CN
758. Referitor la acidul acrilic sunt corecte afirmaţiile:
1. decoloreazl apa de brom
2. decoloreazi soluţia de KMno.
3. reacţioneaz.A cu lb
4. formeazl grlsimi
1. prin hidroliza completă a acetatului de alwniniu rezult! Al(OHh şi CHJCOOH in
raport molar 1: 1 • ·
2. oxalatul de amoniu arc fonnula (C00)2 (NH3)2
se
3. prin oxidarea pentolilor obţine lin singur acid pentanoic
4. raportul molar 4-octenl : K:Cr201 : ~so. la oxidare este 3:4: J6
760. Care din compuşii de mai jos nu reacţionează cu acidul acetic?
1. KCN
2. ~HsONa
3. NaOOC - CH2 - COONa·
4. HCOONa ·'
761. Pot forma anhidride prin deshidratare intramoleculari:
1. acidul maleic
2. acidul fumaric
3. acidul ftalic
4. acidul izoftalic
762. Sunt corecte afmnaţiile:
l. acidul acetic este lichid
2. acidul benzoic este un acid mon~~.:.a..- .1. .
3
. s°i~ _
l bil' . .
cu """'INXl ic aromatic
natea ae121lor scade creşterea catenei'
4. po 1et11etereftalatul nu este un poliest
763. Sunt corecte afirmaţiile: er
l. izoprenul are un atom de clllbon terţ·
2. pnn · adiţ1a
· B I Jar 2 S-d'b
r2 a 2,4-hexadienli rezultl
3. prin oxidarea poliizoprenului cu ~C • 1 rom-3-hexena
4. la alcani nu apar reacţii de polimem::~ +lbso. rezultă acid 4-cetopentanoic
82
764. Acizi mai tari decât acidul butanoic sunt:
I. acidul cianhidric
2. acidul acetic
3. acidul izobutanoic
4. acidul pmtandioic
76S. Acizi mai slabi decât acidul acetic sunt:
1. acidul formic
2. acidul lauric
3. 2,4,6-trinitrofenolul
4. acidul butanoic
76(,. Acizii carboxilici se pot prepara direct din:
I. cloruri acide
2. aldehide
3. esteri organici
4. derivati dihalogcnaţi geminali
767. Referitor la 1.2-etandiol sunt corecte afirmaliile:
I. se obţine prin hidroliza etilenoxidului
2. se mai numeşte etilenglicol
3. se obţine prin oxidarea blând! a etenei
4. se obfine prin hidroliza bazic! a 1.2-dicloretanului
768. Nitrilii pot participa la reacţii de:
I. adiţie
2. polimerizare
3. hidrolizl
4. copolimerizare
769. Sunt corecte afinnaţiilc, cu excepţia:
I. 1- bulina este gaz
2. acetatul de calciu este wi ester
3. iz.opcntanul are punctul de fierbere mai crescut decit ncopentanul
4. acetilena este insolubili în acetonl
770. Sunt corecte afirmafiile:
I. diamida A care fndeplineşte condi\ia A + 4H2 ➔ 1,2,3-triaminopropan, este derivat
funcţional al acidului aminopropandioic
2. prin hidroliza produsului de reacţie a lactatului de etil cu clorul'i de acetil rezulii acid
2-hidroxipropionic, acid acetic şi etanol
3. teflonul este un produs de polimerizare
4. peptidele sunt produşi de policondensare
®- • , ., ,.
,_,
rv ~ ~ - ~0
~
A /'
,y·'\
771. Se dl schema: / ./,,
A + 4Ho B + 21'lU. /J-c_ - , <> • • ~ ' •
• -2 ➔ '"," ; 0 otr • L
e ➔ <r '+ H,O; c.:'
c , ~ c..- c. ":I!- C. - c o (b vr
c....._
C + 4[0] ➔ acid pinlvic + 2C◊? + H;Q. · 1·
sunt corecte afinnatiile: ~ c ··
I. A din schemă este l-hidroxi-2-metil-1,2-d.icianoetan V
2. A au poate fi l-hidroxi-2-metil-1,2-d.iaminoetan. V
3. B din schemă este acidul 2-hidroxi-3-metijsuccinic ✓
4. C din scbcmA este acidul metilmaleic ✓
m. Sunt corecte afinnatiilc:
I. buladicnl + & (A 1,4) + "2 (Ni)+ 2 NaCN, bidrolizl ➔ acid hc:uodioic
2. buladienl +Cb (A 1,4) +1b (Ni)+ 2 KCN, 8 [H) (Na+ alcool) ➔ hexametilmliami
3. bu111dienl1 + Cb (A 1,4) + "2 (Ni)+ 2 NaOI, bidroli2l ➔ acid bexmxlioic
4. twdicnA + HBr (A 1,4) + Hi (Ni)+ KCN, bidroli2l ➔ acid hc:xmdioic
83
773. Sunt corecte afinnapile:
1. fonnula fenil-acetonitrilului este;
2. ureea este o diamidl

3. poliacrilonitrilul are fonnula: -[-CH2 = CH - CN-h
4. HCN se poate obJine prin amonoxidarea metanului.
774. Amidele pot participa la reacţii de:
1. hidro IizA
2. alchilare
3. reducere
4. policondensare
775, Afirmaţii adcvlralc despre triolcioi S\lllt:
1. areNE=6
2. este o trigliceridl simpli
3. prin hidrogenare formează tristearină
4. are un atom de carbon asimetric
776. Referitor la detergenţii neionici sunt corecte afirmaţiile:
I . materiilor prime pentru obţinerea lor sunt alcooli graşi , acizi graşi alchil-fenoli
2. sunt biodegradabili ca şi săpunurile
3. sunt compuşi tensioactivi
4. au formula R - Cffl - O - (Cfh- CH2 - O). - CH2- CH2 OH
I . prin tratarea clorurii acide a acidului salicilic cu acid salicilic rczuhll un ester A pentru a
clrui hidrolizl bazici se consumi 4 moli NaOH/ l mol de compus A
2. prin dccarboxilarea lui A de la punctul 1. ~ltl un compus organic care nu se poate
obţine din QH, şi clorura acidl a acidului salicilic (AICIJ)
3. anhidrida acrilici şi pirogalolul sunt izomeri
4. cel mai simplu monoestcr cu doul nuclee aromatice are raportul masic C:O = 37:8
I. esterul l'C2Ultat din reacţia de esterificare: CJ{z.O + c:Jh.0? poete fi propionat de alil
2. acetatul de vinil este un compus instabil
3. esteri izomeri cu acetatul de vinil pot deriva de la acidul formic
4. piruvatul de vinil are formula moleculari C,H.OJ
779. Sunt corecte afinnatme:
I. formula O = C(COOCHJh corespunde cetopropandioatului de dimetit
2. B din schema:
cloropren + 9[0] ➔ A + 2COi + 2Jh0;
A ➔ B +CC>i
este clorura de formil.
3. în schema:
X+H2-Y - Z+~q- P+R;
,H~
P+ S ..,b T + t½()
daci Teste acetat de sec-butii, X va fi 3-metil-2-pcntanonl;
4. în schema:
CsHA + Bt2 - X;
X+ 3H~ - ~ (Y) +Z;
(Y) ~ T
T + reedlv TdltnS _.. «:ld lir:tlc

compusul initial este esterul acidului acetic cu 2 -hidroxipropcna.
84
Sunt corecte afinnaţiile:
I . E din schema:
t"-U 50JOC •H,O •H
~.,. •6 + 02 - A -+- B 4 C •2(0J .
·HO - O,
D+B ~ E+H:!C)
este propionatul de alil·
2. prin adiţia a un mol
izomeri;
ar'2 la propionatul
. .
de ah l şi la acrilatul de propil rc:r.ulta 2 compuşi
, •311 „0
3. prop1onat de alil + er2 - A __,. ll + C
•lHlk
în care C este glicerina·
4. E şi F din schema: '
a:rilâ dulil + 2ar2 - D• ~ E + F
• -4-!Br
. sunt acidul lactic şi glicerina.
781. Sunt mcorecte afumaţiile:
I. numărul maxim de atomi de carbon · ·
4; pnman pentru esterul cu formula moleculară CJI,A este
2. B din schema:
a::ld la'Efullc + 2 moli elaidid - A - B
·2H2') ·2H2')
este tereftalat de dietil·
. schema:
3. S din '
1,1.2-tridOl'IU'I + 3H2') - X ~ Y·
·3HO Tdft '
X • ~ - Z;
Y+Z,... T+H20;
T-S
-H~
este hidroxiacetat de etil;
4. o-hidroxibenzoatul de metil se obţine din acid o-hidroxibem:oic şi mctaooL
1. RCOCI + Nfu ➔ RCONH2+ HCI
2. R'COCI+ RlNH ➔ RlNCOR' + HCI
3. RCOCI + H20 ➔ RCOOH + HCI
4. RCOCI + C6H50H ➔ RC0~5 + HCI
783. Reacţii ale hidrocarburilor nesaturate datorate l~turii multiple sunt:
1. adiţia
2. oxidarea cu agenţi oxidanţi
3. polimerizarea
4. arderea
784. Sunt corecte afumaµile, cu excepţia:
1. se pot scrie 4 sulfaţi acizi de alchil cu formula moleculari c.H1oOJS
2. dintre acrilatul de etil, crotonatul de metil, acecatul de alil, acrilatul de vinil şi
propionatul de vinil compusul care nu este izomer cu mew:rilatul de metil este acrilatul
de vinil
3. esterii cu fomrula moleculari CaHa02 decoloread. apa de brom
4. esterii izomeri cu formula moleculari C5ffa02 nu pot deriva de la acidul butiric
785. Sunt corecte afirmaţiile referitoare la N- feni~no-propiooatul de fenil:
I. nu este un ester
2. prin bidrolizi unnatA de decarboxilare conduce la N-etil-anilinl
3. prin hidroliza sa nu rezultă şi fenol
4. un mol consumi la hidroliza bazici 2 moli NaOH
85
I. poliesterii se pot obţine prin reacţii de polimerizare şi policondensare
2. stiplexul se obţine din acetonă
3. PET se obţine din etilenglicol
4. polimetacrilatul de metil are formula:
OCOOi3
I
~~-T---}n
787. Reactii întâlnite atât IÎ11idrocarouri nesaturate cât şi la alcani swtl:
I. aditia
2. substituţia
3. polimerizarea
4. arderea
788. Marea diversitate a proteinelor este dată de:
1. natura diferită a radicalilor care formeaz! catenele laterale
2. natura catenei liniare
3. succesiunea diferită a radicalilor ce formează catenele laterale
4. compoziţia în azot
789. Sunt izomeri cu valina:
I. N - etil - glicina
2. N,N - dimetil - glicinatul de metil
3. N,N - dimetil - serina
4. N - metil - glicinatul de etil
790. Sunt izomeri de func~ne:
1. alcoolul benzilic şi o-crezolul
2. m-cremlul şi fenil-metil eterul
3. p-a-ezolul, alooolul benzilic şi remi-merii eterul
4. m-crezolul şi p-crezolul
1. esterul etilic al glicocolului are caracter bazic
2. prin reacţia valinei cu clorura de benmil rezultă Wl compus cu caracter acid
3. acidul sulfanilic şi acidul antranilic pot fi amtioni
4. lizina este un aminoacid natural
792. Afumaţii corecte sunt:
1. fenolul se obţine din izopropilbenzen
2. etanolul se obţine prin fennentaţia alcoolici a glucozei
3. butadiena se obţine din etanol prin metoda Lebedev
4. monoclorbenzenul se obţine din benzen şi clor la lumină
1. fructoza este cea mai dulce monozaharidă
2. fructoza nu are caracter reducltor
3. fructoza este solubili în apă
4. un mol de zaharoză consumă la eterificare 8 moli metanol (HCI)
I. reactivul Schweitzer este hi<ln?xid tetraaminocupros
2. existenţa celor 16 aldobexoze izomerc ·şi 8 cetobexoze izomere se datorează asimetrici
moleculare
3. fibrele poliamidice sunt fibre artificiale
4. dextrinele sunt solubile în api
I. prin cristalizarea din acid.acetic diluat a glucozei se obţine anomerul ~
2. amiloza şi amilopectina au structurii ramificatl
3. raportul legături eterice:grupliri --OH primare:grupliri --OH secundare în zaharoză este
3:3:5
4. masa de sodiu care va reacţiona cu un amestec ecbimolecular format din câte un mol
de mono-, di- şi trinitrat de celuloză (n = 2.000) este egali cu 184.000 g
86
Sunt corecte afinnaţiilc:
I. la hidroliza unui amestec de zaharoză şi cclobioZă aflate în raport molar 2: I rezultă <X·
glucoză şi jţ-glucozll in raport molar I : I
2. prin oxidarea unei aldohcxoze cu apll de brom urmată de decarboxilare rezultă un
poliol
3. glu~natul de calciu se obţine din ncid gluconic şi Ca(OH)2
4. la oxidarea glucozei cu reactiv Fehling masa sa moleculara creşte cu 108,8%
I . numărul maxim de legături eterice din eterul octomctilic al zaharozei este 11
2. esterul metilic al produsului de oxidare cu reactiv Tollens a unei aldopentoze este
izomer cu glucoza
3. amidonul şi celuloza au acelaşi o/o de carbon
4. 500kg soluţie etanol 23% rezultă din 270kg amidon la un l'I - 80%
1. raportul legături ctcrice:legături estcrice în trinitratul de celulcd este 1:3, neluând în
considerare legăturile eterice dintre cicluri;
2. obţinerea xantogcnarului de celuloză necesită celuloză, CS2 şi NaOH
3. xantogenatul de celuloză este intenncdiar în sinteza celofanului
4. prin oxidarea blAndli a glicerinei rezultă o aldottiozi şi o cctotricd.
799. În leglturl cu unnAtoarele formule:
11._ ,,,o 11._ ,;o 11._ ,o
C C C r:zOH
I I I c-o
H- C-OH HO- C-H H- C-OH
H0-6-H
Ho-6-H Ho-6-H Ho-b-H I
I I I H-C-OH
H- C-OH H- C-OH HO-y-H I
H-C-OH
H-6-0H H-6-0H H-CI -OH I
I I CH~
CH:z()H CH~ CHzOH
gela::tom (III) fruaaza (IV)
ITllllOIZB (11)
sunt corecte afinnaţiile:

1. 1,0,lll Slllll aldohexoze, IV este cetohexozii
2. 1,II.ID cu IV sunt izomeri de funcţiune
3. 1,11,m cu IV sunt compuşi naturali
4. li şi IV dau prin reducere un alcool comun
800. Prin adăugarea llllllÎ mol de CHJOH(HCI) la o soluţie care conţine numai a-glucozi rezultl:
I. a-metilgluco21
2. un eter al glucozei
9lzOH
3. un compus cu fonnula: "Lj-0CH3

r'\
4. un ester metilic al glucozei
801. Sunt posibile rcacţine:
l . fenol + acetilurii de Na
2. dimctil anilinli + CHJCI
3. acetaldehidă+ CH2Q
4. irimetilaminll + C"3COCI
802. Cistcina poate reacpona cu:
I. NnOH
2. CH3COCI
3. HCI
4. glicina
87
803. Sunt incorecte afinnaţiile:
I. confonnaţia proteinelor nu este afectat! de modificlri de pH şi temperatura
2. amfionul unui aminoacid monoaminomonocarboxilic reactioneazA cu bazele fo .
cationul aminoacidului rrna,ld
3. valil-valil-serina e.ţte o dipeptidă mixtă
4. dintre compuşii: izopren, fenantren, cumen. stiren cel mai greu dii reacţie de ad' .
cumenul 111 ~
804. 3,3-dimetilbutanona se obţine prin:

I. adi~a apei la 3,3-dimetil-1-butinl
2. oxidarea cu KJ~Cn {Ir) a 3,3-dimetil-secbutanolului
3. hidroliza 2,2-diclor-3,3-dimetilbutan
4. hirdoliza 1, l-diclor-3,3-dimetilbutan
805. Reacpile corecte sunt:
I. ~Hs-CHO + CJis-CH2-CHO-+~Hs-CH--C(~s)-CHO + H20

2. [(lbC)2CH-NHi-C}b]'Cl"+ NaOH-+(H3C)lCH-NH-CH1 + NaCI
3. NJLNCO (t°C) -+Nlh-CO-NHi
4. HCOONa + HCN -+HCOOH + NaCN
806. Reac~oneazl cu NaOH:

I. valina
2. acetatul de etil
3. celuloza
4. izopropanolul
1. prin oxidarea blândă a 3-pentanolului se fonneazi dietilcetona
2. glicolul este un aminoacid mouoamino-monocarboxilic
3. celuloza rcacţioneazi cu NaOH
4. prin hidroliza acidă sau enzimatici a zahawui se fonncazl a-fruc1oza şi
'3-glucoza.
808. Sunt corecte afinna~ile:
l. aminoacizii dicarboxilici pot juca rolul de grupare prosteticl în proteide
2. gruparea hidroxil glicozidicl, atit la glucoz.A cât şi la fiuctozl se glscştc la atomul de
carbon Ca
3. prin reacţia de reducere a glucozei se formeazl acidul gluconic
4. fructoz.ci din di- şi polizaharide îi este caracteristici forma furanozicl
809. Pentru a fonna un dipeptid izomer cu asparagil alanina, glicina trebuie s! se condenseze cu:
1. valina
2. acidul asparagic
3. lisina
4. acidul glutamic
810. Afirmaţiile corecte referitoare la amine sunt:
I. cadaverina şi putresceina sunt diamine
2. alchilarea aminelor este o consecinfl a pn:unţci dubletuJui electronic neparticipant al
atomul de azot
3. decarboxilarea lisinei conduce la formarea de cadaverinl
4. izopropil amina este o aminl secundari
811. Afirmaţia corect! referitoare la acetilenl este:
1. distanţa dintre atomii de carbon este de 1,39 A
2. atomii de carbon sunt rul>ridizap sp2
3. are un slab caracter bazic
4. reacţionează cu sodiul fonnind substanţe ioruce
88
Afirmaţiile corecte sunt:
I. vulcnnizar~ ca_uciucului cu o cantitate marc de sulf(30%) fonneau ebonita
, mătasea ~rtifici~la(cuprox.am) se ob1ine pr in acidularea cu acid acetic a solu\iei de
2
celuloză m reactw Schweitzer
3. proprictă\ilc tensioactive ale săpunurilor sunt determinate de porţiunea hidrofobă şi
hidrofilă din structura lor
4. formarea oglinzi i de argint are tor in urma rea.ciici di ntre aceti lenă şi reactiv TolJens
Este corectă afirmaţia:
813,
I . fenollidul de sodiu nu poate reacţiona cu acidul carbonic
2. hex.aclorc)~lohex.3:"ul arc acelaşi conţinut de clor ca şi 1,2-<licloretena
3. lanţul ~luz.opren1c corespunzător structurii cauciucului natural are configuraţie trans
4. leglitunle covalente fac intre ele unghiuri ale căror valori sunt con.st.ante pentru o sub-
stanţă chimică dată
814, Care dintr ~ătorii am_inoacizi pot apare la hidroliu proteinelor:
I. acidul p-arnmobenz.oic
2. glicocolul
3. Jţ-alanina
4. acidul glutamic
815. Sunt reacţii reversibile:
l-OO'C
1. H2C..CH-CH3 + Ch ➔ HzC=CH-CH20 + HCI
2. H,C-CHz-CHz-CHf~ (CHi);CH
3. HC--CH + 2 {Cu(1''Hi)?]O ➔ cu•:c-ae:cu- + 2 NFLCI + 2 NH3
4. RCOOH + R"OH ➔ RCOOR' + HOH
816, Afirmaţiile corecte penuu butadienă şi izopren:
I.sunt izomeri de catenă
2.se obţ;n din compusul saturat corcspu.nzilor prin dehidrogenare catalitică (FezOi şi CrzO;)
3.prin adiţia bromului, din ambii sc f0mlCa2i un produs de reacţie 1,4-dibrom-2-butena
4.sunt monomeri imponanţi folosiţi la obţinerea elastomerilor
I. Jisinaconţine 19, 18%azot
2. la hidroliza proteinelor nu sc formează acid a-tio-Jţ-aminopropionic
3. zaharoza conţine trei grupări alcoolice primare
4. acidul oxalic este singurul acid dicarboxilic care arc acţiune rcduc!toarc
818. Se formează hidrogen molecular, Hl, în reacţiile:
I. acetilenă cu sodiu metalic
2. fenol cu hidroxid de sodiu
3. etanol cu sodiu metalic
4. condensarea crotonică a formaldehidei cu cianal
819. Anhidrida ftalică:
l. are NE egală cu 7 . . .
2. se obţine prin deshidratarea intramoleculari a aetdulu1 ftahc
3. se poate obţine din naflali~ă .
4. prin hidrogenare reface acidul ftahc
820. Hidroliza:
l. bazică a a palmito-13 stear<>:1' ~ oleinei este ireversibilă
2. acidă a trioleinei este revCTS1bilă .ală
3 aspirinei în mediul acid din stomac este palţ1
821,
4: aminelor duce la formarea alcoolilor şi eliminarea azotului
Se dă schema de reacţii:
A 600 ~ )B Gldillrl ) C +3.1 ) D +IDH ) Ţ
-G --3G -3G
Ştiind că c este O hidrocarbura aromatică ce conţine 8,695% H, iar T are punctul de fterl>crc
mai mare decât C, compusul Teste:
I. acid benzoic;
2. acid metil-benzoic
3. acid bcnzencarboxilic
4. acid ciclohex.anoic
89
►
822. Serina este izomeri cu:
1. cisteina
2. N-(hidroximeril)-glicina
3. amida acidului 2-hidroxi-propionic
4. amida acklului 2,3-dihidroxi-propionic
823. Are caracter acid proteina ce conline un numlr marc de resturi din aminoacidul:
1. valinl
2. acid glutamic
3. glicocol
4. acid aspartic
824. Ureea:
1. se obţine prin încllzirea cianatului de amoniu la 100°C
2. conţine un atom de Csp2 nular
3. are NE•I
4. prin hidrolizl se transformi în NH3 şi H2O
825. Acidul propandioic:
1. este un acid dicarboxilic saturat
2. este izomerul cis al acidului fumaric
3. se poate obţine prin oxidarea energic! a.1,4-pcntadienei
4. este omologul superior al acidului hcxandioic
826. J:lidroxiacidul monocarboxilic saturat A conţine 1 atom de carbon asimetric în moleculă
µ=132g/mol şi conţine 54,54% C şi 9,09% H. Izomerii lui A pot fi: ' arc
1. acidul a~hidroxi Jţ-metil pentanoic ,
2. acidul p-hidroxi Jţ-metil pentanoic
3. acidul 3-hidroxi hexanoic.
4. acidul a-hidroxi p, p•-dimetil pcntanoic
827. Absenţa activitlfii optice ~ poate datora: · , , ,
1. amestecului echimolecular al' celor 2 e~tiomeri
2. absenţei centrelor chirale
3. simetriei moleculei care prezint! doul centre chiralc cu configuraţii identice
4. prezenţei, unui singur centru chir:al
828. Substanţele chimice care prin ardere formează doar CO2 şi H2O sunt:
1. 2-butina
2. te(lbutanol
3. neobexan
4. · etilaminl
829. Referitor la izomeria cis-trans sunt corecte enwilUrilc:
1. punctele de fierbere al izomerilor cis sunt mai·mari decât ale izomerilor trans
2. atat izomerii aciclici cls cât şi izomerii aciclici trans pot adiţiona Hz
3'. compuşii care prezintl izomerie.cu-trans pot prezenta iromeric de funcţiwic
4. toţi compuşii care prezintă izomerie cis-lrans nu pot pre1.Cnta izomerie optici
830. Se pot obtine comp~i cu structuri ionic! prin:
1. reacţia dintre clorura de benzendi~niu şi anilinl
2. reacţia din~ anilinl şi acid arotos în prczenll de acizi tari
3. 2-butina şi clorura diaminocuproasl
4. reacţia dintre trimetilaminl şi clorura de QJCtil
831. Se obţin compuşi cu doul grupări func~oM!e diferitc prin:
1. condensarea aldolicl a benzaldehidei cu acetaldehida
2. oxidarea cu reactiv Fehling a fructozei
3. decarbox.ilarca acidului aspartic
4. reducerea catalitici a glucozei
90
. ----
832. Sunt adev~ratc urmlltoarclc enunţuri:
I. grl\simile nesaturate m1 pot exista în stare solidă la temperatura ambiantll
2. grăsimile au denţitate mai mică decât a apei, deoarece i'n structurile compacte catenele
nu sunt strâns legate şi intre ele rămân goluri de ncr
3. sub acţiunea bacteriilor din natură celuloza din plantele moarte se tranformă în C01 şi
materii nutritive pentru sol
4. margarina se fubrică prin hidratarea &™imilor vegctnle
833. Acidul formic:
1. înroşeşte hârtia de tumcsol
2. se obţine prin oxidarea energicii n 1,3-butadicnci
3. arc punctul de fierbere mai mare decât metanolul
4. reacţioneazl! cu fenolul în mediu acid formând novolac
Referitor la esteri urmiltoarele enunţuri sunt adevllrate:
I. esterii alcoolilor monohidroxilici inferiori sunt insolubili în apă
2. esterii organici sunt derivaţi funcţionali cu acizii carboxilici
3. prezinta izomerie de funcţiune
4. hidroliza lor in mediu bazic este o reacţie reversibilii
835, Nu sunt posibile reacţiile:
1. acid formic + etoxid de sodiu
2. acid formic + fcnoxid de sodiu
3. acid formic + butirat de sodiu
4. formiat de sodiu+ HCN
836, Dau reacţii de deshidratare:
1. alcoolul terţbutilic
2. 2,2-dimetil-propanolul
3. alcoolul propilic
4. fenolul
837. Prin reacţia de cuplare:
1. se conservi grupa azo
2. se obţin coloranţi azoici
3. dintre sarea de diazoniu a p-aminobenzensulfonatului de Na şi N,N-dimctilanilina se
obJine metiloranjul
4. dintre acidul sulfanilic şi N,N-dimctilanilina se obţine galben de anilină
838. Au caracter reducător:
1. formaldehida
2. ciclohexanona
3. glucoza
4. propanona
839. Pot forma compuşi ionici prin diferite reacţii :
1. 2-propanolul
2. anilina
3. fenolul
4. acetilena
840. Referitor la toluen sunt adevlrate următoarele enunţuri:
J. prin nitrarea cu exces de amestec nitrant se obţine trotil
2. prin sulfonare duce la compuşi cu putere mare de spMare
3. prezintă 4 derivaţi monocloruraţi
4. este rezistent la oxidarea cu KMn04 în mediu acid
841. Sunt solvenţi pentru grAsimi:
I . benzen
2. tetralinA
3. toluen
4. apă
91
842. Sunt derivaţi func~onali ai acizilor carboxilici:
l. trigliccridele
2. detergenµi anionici
3. amidclc
4. dctergen1ii cationici
843. O substantl organici A conţine în molecula sa C. H, O şi arc masa molcadarl egală
74
Pentru arderea a 0,37 g substanţă A se consumi 0,672 I O, şi se obţin 0,448 I co,. Su~~an &'mol,
I. poate fi un alcool terţiar saturat \a A:
2. poate da reacţii de deshidratare intramoleculari
3. poate fonna etil metil cetonl
4. poate fi un cicloalcool
844. O alcadienl A este supusl oxidării blânde cu KMnO• fonnând un compus 8 cu 2 atomi de carbo
asimetrici în moleculi!. Ştiind ci pentru oxidarea a 20,4g de compus A se folosesc 2 litri de n
KMnO• 0,2M, compusul A poate fi:
1. izopren
2. 1,3-pentadiena
3. 1,4-pcntadiena
4. ciclopcntadiena
845. Unnltoarclc afirmaţii sunt corecte:
1. apa are aciditate mai mare decât alcoolii
2. fenolul este mai acid decât etanolul
3. alcooli inferiori se amesteci în orice proporţie cu apa
4. glicerina este greu solubili în api şi alcooli
846. Hidroliza unnltorilor compuşi decurge cu ruperea unei leglturi C-0:
1. acetat de izobutil
2. acetamida
3. benzoat de etil
4. acetonitrilului
847. UrmAtoarele afumalii sunt adevărate:
I . punctele de fierbere ale alcoolilor cresc cu creşterea numlrului de grupe --OH din
molecula
2. alcoolii au puncte de fierbere mai ridicate decât compuşii carbonilici cu acelaşi numtr
de atomi de catbon
3. între moleculele de alcooli şi cele de compuşi carbonilici se pot stabili leglt\lri de
hidrogen
4. compuşii carbonilici pot forma leglturi de hidrogen cu fenolii
848. UrmAtorii compuşi carbonilici nu pot juca rolul de componentă metilenici nici la condensarea
crotonicl, nici la condensarea aldolicl:
I . 2,2-dimetil-propanalul
2. propiofenona
3. benzaldehida
4. aldehida fenilacetici!
849. UrmAtorii compuşi carbonilici pot juca rolul de compoocntl metilenici la condensarea aldolici,
dar nu pot juca rolul de componentă metilenici la condensarea crotonici!:
1. aldehida capronicl
2. aldehida trictoroacetici!
3. aldehida acetici
4. izobutanal
850. UrmAtorii compuşi au conformaţia cis:
1. acidul maleic
2. maleatul de dimetil
3. acidul oleic
4. acidul fumaric
92
Unnlltoarele fonnule moleculare corespund . . .
I. CanHi61Mi unei c1c1oalcadienc:
2:. C)a11H6o,.2
3. CanH111n-3
4. CnH2....
intre moleculele unnătorilor compuşi se stabilesc legătu . d h"d .
I. alcooli n c I rogen.
2. aldehide
3. monozaharide
4. cetone
Despre zaharoz.A sunt false afinnaţiile:
E. prin ~idroliză fonnează l}-glucozl\ şi a-fructoză
2· P~ntă O grupare OH glicozidică
3. pr~ntA 2 grupliri alcool primar
4. prezintă 3 grupliri alcool secundar
1154, N, N-<Limetilanilina faţli de anilinli:
J. nu poate reacţiona cu acidul clorhidric
2. nu se acileaz.A în absenţa AICb
3. nu poate reacţiona cu iodura de metil
4. nu se diazotează
855. P~n oxi~arca cu ~n?, (H2SO,) a unei hidrocarburi se obţin benzofenonll, propiofenonă şi
acid menlpropand101c m raport molar I: l: I. Următoarele afinnaţii referitoare la hidrocatbura
respectivă sunt adevărate:
I. are fonnula moleculara C26H2,
2. are nesaturarea echivalentă 12
3. prczintli 20 electroni 1t
4. prezintă 4 stereoizomeri
8S6. Se oxideaz.A 1,4-ciclohcxadicna cu KMnO, (H20). Rezultă un produs care are u.nnlitoarcle
caracteristici:
I . arc nesaturarea echivalentă 3
2. are formula moleculară C6ff1204
3. conţine douli grupe -OH
4. prezintă 4 atomi de carbon asimetrici
857. 1 mol de octadicnll formeaz.A la oxidarea cu KMnO, (H2SO,) 2 moli de COi şi consumi cantitatea
maximii de agent oxidant. Diena poate fi:
I. 2,5-dimetil-l ,S-hexadiena
2. 1,7-octadiena
3. 2,3,4-trimetil-l ,4-pentadiena
4. 3-metil-1,6-hcptadiena
858. Oxidarea cu K2Cn07 (H.2$O4) a 4-mctil 2-ciclohexenonei conduce la:
1. acidul ~-metil-a-cetohexand!o!c
2. acidul 6-metil-a-cetohexandio1c
3. acidul 3-metil-2-oxohexandioi
4. acidul S-metil-2-oxohexandioic
8S9. Unniltorii alcooli nu se pot deshidrata intramolecular:
I. alcoolul benzilic
2. 2,2-dimetil-1-pentnnol
3. 2,2,4,4-tettnmetil-3-pentanol .
4 _2,2,4,4-tetramctil-l ,S-pentnnd10I . .
860. Umlătoarele afinnntii referitoare ln sterco1zom~ sun~ ndevilrate:
I. confonnerii sunt o categorie de ~tcrc~~omen
2. stereoizomerii sunt doar izo~~n opll~i . .
•
3. numaru oI t tal de izomeri optici este 2 , unde n rcprezmtă nwnilrul de atonu de carbon
d . .)
. tn
as1mc c1' . (exceptând moleculele cu p Ian e s1mctnc
. . .
4. stereoizomerii de configuraţie care nu sunt enanuomen sunt anomcn
93
861. Precizaţi care compuşi există in realitate:
I. C,H.02N3CI•
2. C1H902N4CI.
3. C,H'°1NJCl4
4. C1HqO: N3CI
862. La oxidarea cu KiCn01 (H2SO.) a 3-metilen-6-propil-1,4-ciclobcxadicnci se obţin unnătorii
produşi:
I. acid propil-propandioic
2. acid propil-butandioic
3. acid ceto-propandioic
4. acid etil-hexandioic -L. L- ,I,
c...-c:.r--ţr- c- c:.. ~
863. În alchina cu formula brută (C3Hs ),, pot exista:
~
I. maximum 2 grupări metil
maximum 3 grupări metil
c::. -c..r-J (;
t
~ •
3. maximum 3 atomi de carbon cuaternari ~ (..,t-G' ,- r:.
,,<!)naximum 2 atomi de carbon cutemari . ,..
864. Pot fi compuşi izomeri cu formula moleculară C,H,2, cu excepţia: ....
I. 2-metil-3-bexina
2. diciclopropilmetanul
3. l-ciclobutil-1-propena
4. 1,4-dimetilenciclopentanul .
86S. Reacţiile chimice la care participă alcanii şi în care nu se desfac legătun C-C sunt urmiltoarcle:
I. cracare
2. izomerizare
3. ardere
4. substitutie
866. Punctele de fierbere cresc în unnltoarea ordine:
I . izopentan, o-pentan, 1-pentenl
2. trans-2-butenl, cis-2-butenl, butan
3. butan, cis-2-butenl, trans-2-butenl
4. I-butena, neopentan, izopenmn
867. În molecula etenei existl:
l. 5 leglturi a şi l fegiiturl 1t
2. l legătura dublii şi 4 legături simple
3. 1 legături a C-C şi 4 legături a C-H
4. 4 legături a şi I leglturl it
868. Unnltoarele afirmaţii în leglturl cu denaturarea proteinelor sunt adevărate:
I . prin denaturare proteinele îşi pierd activitatea biologici specifici
2. consll în modificarea formei spaţiale naturale a proteinelor
3. presupune desfacerea unor legături ( ex. legăturile de hidrogen) din interiorul
macromoleculei proteice
4. se produce sub acţiunea unor agenţi fizici sau chimici
869. Urmltorii agenţi fizici sau chimici pot produce denaturarea proteinelor:
1. ciildura
2. radiaţii
3. ultrasunete
4. slrurile metalelor grele
870. Prin nitrarea acetofenonei (H1SO.) se formează:
l . o-nitro-acetofenona
2. nitrobenun şi acetonl
3. p-nitroacetofenona
4. m-nitroacetofenona
94
--
971. Glucoza, spre deosebire de fructoi:.a:
I. este uşor solubilă în apă
2. ~o-nn~ prin reducere un singur compus
3. mtră m structura zaharozei
4.formează prin oxidare acid gluconic
872. Care din.tre următoarele peptide au sarcină ionică negativă la pH=l3:
I. Aia-Glu-Val
2. Asp-Ala-Gli
3. A:sp-Lys-Glu
4. Glu-Cis-Asp
873. Următorii aminoacizi conţin câte 5 atomi de carbon şi I atom d.c azot:
I. Lys
2. Val
3. Cis
4. Glu
874. Constanta de echilibru a reacţie de esterificare a acidului acetic cu etanol este influenţată de:
I. concentraţi.a molari a acidului acetic folosit
2. concentraţia procentuală a acidului acetic folosit
3. concentraţia molari a etanolului folosit
4.tcmperaturl
875. Sunt jl-glicozidaze:
1. maltaza
2. emulsioa
3. amilaza
4. invertaza
876. Următoarele proteine sunt solubile in api şi in soluţii de electroliţi:
1. fibroina
2.keratina
3. colagenul
4. albumina
877. Care dintre unnltoarcle trigliceride prezintă stereoizomeri:
I. a.a' -<lipalmito-P..stearina
2. a, ji-dipalmito-a'-stearioa
3. 11,a'-<iistearo-ll-palmitina
4.11, p-dipalmito-a'-oleioa
878. Următoarele aftnnaţi.i sunt adevArate:
I. molecula de săpun este fonnati dintr-o parte hidrofobă (gnipa carboxilat), insolubili în
api, şi o parte hidrofilă (radicalul hidrocarbonat), solubili în apă
2. capacitatea de spllare a săpunurilor se bazeazl pe proprietatea acestora de a micşora
tensiunea superficiali a lichidelor
3. puterea de spălare a săpunurilor creşte mapi duri
4. moleculele agenţilor activi de suprafaţl au un caracter dublu, hidrofob şi hidrofil
879. Adiţia bromului la aldehida crotonică unnată de hidroliza produsului rezultat conduc:e la:
t. 11n compus ce are proprietatea de a roti planul luminii polariute
2. .2,3-dihidroxibutanal
3. un compus cu 4 stereoizomeri
4. un compus în care raportul masic C:H:O este 6:1:6
880. Următoarele afirmaţii despre detergenţii neionici sunt corecte:
I. sunt polieteri
2. conţin un număr mare (n•I0) de grupe etoxi
3. grupa polietericl hidrofili formează leglmri de hidrogen cu moleculele apei
4. se pot obţine prin polietoxilarea alcoolilor graşi
95
881. N-propil-benl.llmida este izomeri cu:
1. N-benzil-acetamida
2. p-propil bem.amida
3. N-fenil-propionamida
4. N.N-dimctil· a-fenilacetamida
882. Hidroliza amidelor poate conduce la unnltorii compuşi:
1. acizi carboxitici
2. amoniac
3.amine primare
4. amine secundare
883. Urmltoarclc afinnaţii referitoare la furan sunt adevlrate:
1. conţine un heterociclu
2. conţine o gropi eterici
3. conţine 4 atomi 4e carbon
•4. conţine 2 leglturi 1t
884. Urmltoarcle afirmaţii referitoare la celulo"71 sunt false:
I. este alcltuitl dintr~un numir marc de unitAţi de glucoz! (sub formă de anomer a)
2. unitlţile de gluco:zl din alcltuirca celulozei sunt unite prin leglturi estcrice
3. are o structuri ramificatl
4. conţine 'un numlr mare de leglturi de hidrogen intermoleculare între grupele
hidroxitice libere
885. Unnltoarele atinnaţii sunt false:
1. compusul rezultat la condensuea crotonici a ace1aldehidei cu formaldehida are raportul
masic C:H:O = 9:1:4 ,
2. compusul rezultat la acilarea benzenului cu clorurl'dc benzoil are aceeaşi nesaturare
echivalentl cu difenilul •. ·
3. proc:h,tşii de oxidare ,cu, KMnO• (ffiSO•) .ai glioltaţului sunt identici cu produşii de
oxidare ai etenei cu KMno. (HlŞO.)
. 4. compusul ~ c-rezultat la hidrolita.clorofonnului nu face parte din aceeaşi clasă de
co,npuşi organici.cu.compusul.org,-nide~ul~t la hidroliza acetonitrilului
886. Densitatea relativi a unei alchine tn·raport'CU alcanul cu acelaşÎ numlr de atomi de carbon este
0,931. Următoarele afirmaţii sunt adevlraţe:
1. alchina are 2 izomeri de pozi~e care exi~;·în starea de agregare gaioasl
2. alcanul conduce prin cracare la Wl amestec format din patru compuşi
3. alchina este al patrulea termen în seri~ al~elor,. , , · ·
4. p.f. al alcanului este mai mic decât al alchinei
887. Urmltoarele reawi presupun folosin,a IDlor slruri ale aluminiu drept catalizatori:
1. izomerizarea o-pentanului , ,. ·,,
2. sulfonarea arenelor
3. alchilarea Fiedel Crafts
4. oxidarea catalitici a·~ld~hidelor , , 1 ,, •,
888. în unnltoa~le reacţii apar/se f(?rineaz! noi leglturi intre atomii de c;aJbon:
1. condensarea crotoqicl a compuşilor cmbonilici
cu
2. reacţia derivaţilo,: b$logenaţi cian~ de.potasiu
3. dehidrohalogeoarea derivaţilor halogenaţi ·
4. acilarea Friedel Crafts
96
►
Referitor la structurile chimice reprezentate mai jos sunt adevărate afinnaţiile:
COOH COOH COOH
I I I
140- c - H H -C - OH HO-c-H
I I I
H -c-OH HO-C-H HO-c - H
I ,
I COOH
I •
COOH COOH
!I
I • li
•• I
1. I şi Ul sunt diastcreoizomeri
2. II şi 111 sunt diastereoizomeri
3. m este mezofonni
I
4. I şi 1J sunt enantiomeri
890, Unnltoarele efecte nocive Pot fi produse de etanol dacă este ingerat în cantităţi mari şi repetat:
I. cir07.l hepatică
2. ulcer gastric
3. pierderea memoriei
4. halucinaţii
891, Următorii compuşi sunt aranjaţi în ordinea crescătoare a punctelor de fierbere:
1. 2-metilpropanol, n-butanol
2. etanol, glicol, glicerol
3. etan, etanol, acid acetic
4. clorura de metil, bromura de metil, metanol
892, Urmltorii compuşi conţin in moleculll 2 atomi de azot:
I . cadaverina
2. Ala-Ala
3. para-fenilen-diamina
4. Lys-Glu
893. Unnitoarele afirmaţii referitoare la alil-vinil-<:etona sunt adevărate:
I. conţine 4 electroni "
2. se poate obţine prin condesarca crotonică dintre butanonl şi fonnaldebidl în raPortul
molar 1:2
3. are compoziţia procentualii 7S%C, 16, 67%H şi 8, 33%0
4. este izomerii cu ciclobexenona
97
RĂSPUNSURI COMPLEMENT GRUPAT
40. B 80. D
I. D 41. A 81. E
2. E 42. C 82. E
3. A 43. D 83. E
4. D 44. C 84. A
5. B 45. A 85. A
6. D 46. A 86. B
7. C 47. A 87. C
8. C 48. B 88. C
9. A 89.
49. A A
10. E 50. A 90. B
11. C 51. C 91. E
12. B 52. B 92. D
13. B 53. C 93. B
14. C 54. E 94. A
15. C 55. D 95. E
16. B 56. B 96. D
17. E 57. D 97. E
18. A 58. D 98. E
19. A 59. B 99. B
20. C 60. o· 100. E
21. B 61. C 101. B
22. A 62; A 102. E
23. D 63. A 103. A
24. E 64. E 104. C
25. B 65. A 105. 8
26. A 66. C
27. 106. 8
A 67. B
28. 107. C
E 68. C
29. E
108. C
69. B 109.
30. E C
70. A 110. A
31. D 11. D 111. B
32. A 72. A 112. E
33. D 73. D 113. B
34. D 14. C
35. C 114. E
15. C
36. C 115. E
76. C
37. C 116. B
11. C
38. A 117. B
78. B
39. C 118. B
79. C
119. D
98
120. B 164 . E 208. E
I 2 1. C 165. E 209. B
122. C 166. E 2 10. A
123. E 167. B 2 11 . 8
124. E 168. E 2 12. A
125. B 169. A 2 13. D
126. o 170. B 2 14. 8
127. A 17 1. 8 215. C
128. E 172. A 216. C
129. A 173. A 21 7. E
130. E 174. E 218. B
131. A 175. C 21 9. B
132. E 176. E 220. B
133. A 177. E 221. E
134. B 178. B 222. C
135. E 179. E 223. C
136. E 180. E 224. C
137. B 181. E 225. B
138. A 182. B 226. E
139. E 183. B 227. E
140. A 184. A 228. C
141. C 185. C 229. A
142. E 186. D 230. B
143. A 187. A 231. B
144. C 188. C 232. E
145. C 189. A 233. E
146. A 190. C 234. C
147. A 191. A 235. D
148. A 192. A 236. A
149. B 193. E 237. A
150. A 194. B 238. C
151. A 195. B 239. B
152. B 196. A 240. D
153. A 197. B 241. C
154. A 198. E 242. A
155. C 199. B 243. A
156. E 200. E 244. D
157. D 201. A 245. C
158. B 202. E 246. E
159. A 203. A 247. D
160. A 204. E 248. E
161. C 205. B 249. D
162. C 206. B 250. B
163. B 207. C 251. D
99
252. E 296. D 340. B
253. E 297. A 341. B
254. A 298. B
255. 342. B
A 299. A
256. 343. D
D 300. B
257. E
344. A
301. C
258. A
345. A
302. A
259. 346. O
A 303. C
260. 347. O
D ,304. C
261. E 348. B
305. A
262. B 349. A
306. D 350. C
263. D 307. D
264. 351. B
B Jos: c
265. 352. B
B 309. •, ,, E ,
266. A 310. .. •''C" ' .,.,'
'
' '
' 353.
354.
B
C
267. D
268. 355. E
C
269. 356. C
B
270. 357. D
B : ,.
271. 358. D
272. . E,
D
E
• A
273. A
274. D I B
275. ,A C
276. B D
277. . B A
'·'
278. . : A B
279. ./. C B
280. ' A A
281. ·.A B
282. I
B ,, ' C
283. B .. D
284. B A
285. A.
286.
"· ' . B
B, A
287. C
33J.
. ''
I •• J. D
288. ·a B ... J
332. D
289, ·c 333.
C
A
290. D A
334. C
291. C ' ·B
335. D
292. D D
336. B B
293. C
3~7. A E
294. B
~38. D B
295. ' B
339. A C
C
100
384. A
421s
1
1
B (.
385. 472. f..
429 C
386. B 473 F..
43<}. E
387. B 474. F..
43 I. o
388. C 475. A
432 o
389. B 47fi. lJ
433. 8
390. A 477 lJ
434. C
391. A 47~. E
435. A
392. E 479. E
436. A
393. 8 48<,. A
437. 8
394. A 481. B
438. A
39S. 8 4Ss2. E
439. A
396. A 483. E
44-0. C
397. A 484. A
44 1. D
398. A 485. A
442. E
399. A 4%. E
443. 8 487.
400. A A
444. D 488.
401. C E
445. E 489.
402. C A
446. E 490. A
403. A 447. o 491. 8
404. B 448. 8
405. A
492. o
449. A 493. 8
406. B 450. 8 494. E
407. B 451. 8 495. E
408. C 452. A 496. E
409. C 453. 8 497. 8
410. D 454. A 498. E
411. A 455. A 499. o
412. E 456. A 500. C
413. A 457. C 501. E
414. E 458. A 502. o
415. D 459. A 503. D
416. E 460. C 504. E
417. A 461. C 505. D
418. A 462. o 506. 8
419. A 463. 8 507. 8
420. B 464. C 508. A
421. D 465. C 509. E
422. B 466. E 510. C
423. E 467. E 511. E
424. E 468. o 512. A
425. B 469. A 513. C
426. E 470. E 514. A
427. B 471. C 515. B
101
516. A 560. D 604. E
517. E 561 . E 605. B
518. A 562. E 606. o
519. E 563. E 607. B
564. D 608. A
520. C
565. A 609. A
521. E
566. C 610. A
522. E
567. A 61 l. E
523. E
568. B 612. A
524. E
569. C 613. C
525. E
570. C 614. C
526. D
571. A 615. C
527. E
A 616. C
528. A 572.
C 617. D
529. A 573.
A 618. D
530. C 574.
C 619. B
531. D 575.
B 620. B
532. E 576.
577. E 621. D
533. E
B 622. A
534. C 578.
E 623. B
535. B 579.
C 624. B
536. A 580.
581. E 625. C
537. B
582. E 626. A
538. A
583. E 627. B
539. E
584,. D 628. A
540. C
585. D 629. B
541. C
58.6. A 630. A
542. C
587. E 631. D
543. E
588. C 632. E
544. E
589. A 633. B
545. D
590. D 634. D
546. B
591. D 635. E
547. B
592. A 636. A
548. A
593. C 637. B
549. E
594. E 638. B
550. B
595. B 639. A
55 1. C
596. C 640. D
552. C
597. C 641. E
553. B
598. E 642. C
554. C
599. B 643. C
555. E
600. A 644. D
556. E
601. A 645. C
551. D
602. E 646. E
558. E
603.. E 647. A
559. A
102
648. C
692.
,'
649. C E
693. 736. B
650. E A
694. 737. B
651. o C
738. A
652. 695. A
C 739.
696. A
653. A E
697. 740. A
654. E B
741. E
698. A
655. C 742. B
699. C
656. o 700.
743. A
657. E E 744. E
701. B
658. E 745. E
702. E
659. B 746. B
703. D
660. o 704.
747. E
661. E 748. A
E
705. A
662. B 749. E
706. A 750.
663. B A
707. B 751. A
664. C 708. D 752. A
665. A 709. A 753. B
666. B 710. C 754. D
667. A 711. E 155. A
668. A 712. B 756. D
669. B 713. D 757. B
670. A 714. B 758. A
671. A 715. E 759. D
672. D 716. B 7(,0. D
673. A 717. E 761. B
674. E 718. C 762. A
675. A 719. A 763. E
676. B 720. A 764. C
677. E 721. E 765. C
678. A 722. B 766. A
679. D 723. E 767. E
724. E 768. E
680. A
725. A 769. C
681. A
726. D 770. E
682. E
727. C 771. E
683. A
728. D 772. A
684. E
D 729. D m. C I
685. 774. E
730. C
686. B 775. A
687. A 731. A
D 776. E
I
732.
688. E m. A
733. C
689. E B 778. C
734.
690. E D 779. A
735.
691. E
103
780. A 824„ A 868. E
781. A 825. B 869. E
782. E 826. A 870. o
783. A 827. A 871. C
784. B 828. A 872. E
785. C 829. A 873. C
786. A 830. C 874. D
787. C 831. B 875. C
788. B 832. A 876. D
789. C 833. B 877. C
790. A 834. A 878. C
791. E 835. D 879. E
792. A 836. B 880. E
793. A 837. A 881. C
794. C 838. B 882. E
795. C 839. E 883. E
796. A 840. B 884. A
797. A 841. A 885. C
798. E 842„ B 886. C
799. E 843. A 887. B
800. A 844. B 888. E
801. A 845. A 889. E
802. E 846. B 890. E
803. A 847„ E 891. E
804. A 848. B 892. A
805. A 849. D 893. D
806. A 850. A
807. B 851. C
808. D 852„ B
809. D 853. E
. 810. A 854• C
811. D 855. D
812. A 856. C
813. C 857. C
814. C 858. C
815. C 859. E
816. C 860. B
817. E 86L B
818. B 862. B
819. A 863.. C
820. A 864. D
821. B 865. D
822. C 866. C
823. C 867. A
104
Complement simplu (1-984)
La tntreblrile de mal Jos alegeţi un singur rlspuns corect:
1 Hidrocarbura care con~nc atomi de carbon în toate tipurile de hibridizare este:

A. I,2-butadicna
B. I.,3-butadicna
C. 2-butina
D. vinilacctilcna
E. ciclobutcna
2 Într-un compus CJ~O tOţi atomii de carbon cu lubridizarc sp3 sunt secundari. Acest compus este:
A. propanal
B. acetonl
C. ciclopropanol
D. alcool alilic
E. metil-vinil-eter
3 Dintre compuşii dicarbonilici izomeri, cu formula moleculari ~Oi reduc reactivul Tollens
un numir de: Ne- :. ~ .
A. unul C.. - c_ --<... .-c::... ,C .-c '"'C.
B. doi ~~ I/J'. i
._
c. trei ~3 4o
D. patru
4
E. cinci ».: 4'( .
În unna. rcac1ici cu sodiul, acetilena devine:

A. amfion
B. compus insolubil în api
C. enol
D. cation
I!. anion
5 l g din fiecare triglicerid rcacitonem Q1 KOH. Care trigliccrid va reacţiona cu amtilltm rea mai IJVl1C
dcKOH: I~ A 3, St
A. tristearinl ''- -t .:, ~ -.!:> ~ :. -
B. trioleinl ~ l •.l'l, . t', 1
C. dipalmitostearinl I >< ~ '=') f~ ~u.. C..
D. butiropalmitostearinl
QD dibutirostearinl
6 Cei trei crczob ·şi toţi ceilalli izomeri aromatici ai acestora se aOi, în proporţii egale, într-un
amestec care reac~oneazl cu 184 grame de sodiu metalic. Numlrul total de moli ai izomerilor
din amestec este:
A. 6
B. 8
C. 10
1•. ·---
D. 12
E. 14
7 Energia cea mai joasl în cazul atomului de carbon co~spun4e; 1....
A. orbitalului 2s f 1 f '
B. orbitalului 2p - - - - ÎÎ
C. orbitalului hibrid sp --- ~
D. orbitalului hibrid sp2 . ll' '- - ~ ·
E. orbitalului hibrid sp3 - ~. \
8 10 grame din compuşii de mai jos reacţioneazl cu sodiu în exces. Care dintre aceştia degajl
cantitatea cea mai marc de hidrogen?
A. acidul acetic
B. butanolul
C. etanolul
D. fenolul
E. toli dcgajl aceeaşi cantitate de hidrogen
105
9 OR dintre tripeptidete mixte unnltoare are acelaşi 1CODtmut procentual de C, H. o şi N
tripeptidul simplu alanil-alanil-atanini? ~a
A. gticit-alanil-serinl
B. glicil-valil-valinA
C. gticil-glicit-valinl
D. alanil-elanil-serinl
E. gticil-glicil-scrinl
10 Manifest! caracter acid:
A. f0tmiatul de etil
B. bcnzensulfonatul de sodiu
C. clorura de dimetil amoniu
O. fenoxidul de sodiu
E. ctilamina .
11 Dintre alcadienele izomere unnltoare. cea care are 2 carboni cuatcrnan este:
A. 1,6-heptadiena
B. 2.3-heptadiena
C. 2,2-dimetil-3,4-pentadiena
O. 3.3-dimetil-1,4-peotadiena
E. 2-metil-3,S-hexadicna
12 Unnltoarca afirmaţie despre dclergen~ este falsi:
A. detergenţii neionici pot forma lcglturi de hidrogen
B. detergenţii anionici pot cooţine sarea de sodiu a unui acid alchil sulfooic, R-SO3·Na·
C. partea hidrofobi este conslitaitl din catene care sunt alifatice.. aromatice sau mixte
D. partea hidrofili poate fi asigurat! de grupe func~ooale ionico sau neionice
E. deteraen\ii cationici sunt slruri de amoniu cuaternare ale WlOf aril-amine
13 Prin fermentaţia alcoolici a glucozei rezultl CCn şi etanol. Clţi moli de O: sunt necesa .
pentru famenta~a unui mol de glucozl? n
A. I mol
8. 2 moli
C. 3 moli
D. nici un mol
E. 6 moli
14
Benzoatul.de fenil sufcrt ?reacţie de mo.noni~ unnatl de bidrolizl. Se obţine majoritar:
A. acid m-nlll"Obenz01c
0
(!)- ~ ~ t . . . +4Wt\ 0,"; c ~
B. acid o-nitrobcnzoic
C. m-nitrofcnol
A acid p-nitrobenzoi
. ·c
~·
·
'· ,-_'°--<._~
. I
_,Jo
,-:.,? l.
(_§J p-nitrofcnol -.I, 't-1,Q ·
15 Hidroliza în mediu bazic a ~ de mai jos: t:e_',- ~ oo 'I. + .ll.,i-0- N
:
~
H,c-c,
OCi\
c-Onducc la:
A.. Cjt50H
B. Cili,Na
106 · \
t6 fn solu1ic r utcmh: ocidi\ (pi I• I), ncidul nsr oragic cxi~t11 ~ub fon,111 :
A. HOOC- Oi2- Oi- OJOl
I
NH2
8. -ooc- ~ - Oi- OJOl
I
NH2
C. HOOC- Oi2- 0-1- OJOl
~Hj
o. -ooc - 0-12- Q-1 - OJOl
~Ht
E. -OOC-~-0-1-CXXJ"
~2
t7 Cnre dintre compuşii de mai jos conduce prin hidroliză la ob1inere11 celui mai tare acid alături
de cca mai tare bazi\?
A. H -CO - NH -CH2- CH3
B. Cl·h -CH2- CO - NH -CH3
C. H - CO - N(CHJ)2
D. CHJ - c:Hi - NH - CO -CH2-CHJ
E. CH.1-CHi - NH -CO- CH3
18 Care ester are formula molecularii C,H120 2 şi prezintă activitate optică:
A. propionatul de izopropil
B. acetatul de terţbutil
C. izobutanoatul de etil
D, g!u!Jrat\11 dţ: metil
E. a-metilbutiratul de metil
19 Un mol de:
CH2= C- CH-CH3
I I
CH30H
se oxidează cu dicromat de potasiu în mediu acid. Sunt necesari:
A. I litru dicromat de potasiu.0,66M· ··
B. 2 litri dicromat de potasiu 0,66M
C. 2,S litri dicromat de potasiu 0,66M
D. 3 litri dicromat de potasiu 0,33M
E. 5 litri dicromat de potasiu M/6
20 Indicaţi reacţia corect!:
A. NaHC03 + CH3COONa - Na2C03 + CH3COOH
D. (CH3)2 CH-NH2(Clh)tCI + NaOH-+ (CH3)2CH-NH-CH3 + NaCl
107
21 Aciditatea (se consideri prima treapli de ionizare) compuşilor de mai jos scnde în ordin . .
A. acid cloroncetic > acid acetic> acid propionic > fenol > ncctilcnil ~n.
B. acid fonnic > acid acetic > fenol > acid oxalic> acctilenll
C. acetilcn! > acid oxalic > fenol > acid fonnic > acid acetic
O. acid acetic > acid cloroacetic > acid oxalic > fenol > acetilcnA
E. acid oxalic > acid fonnic > acid acetic > acctilcnA > fenol
22 Volumul de etena (condiţii nonnalc) ob1inut din 180g glucou la un randament gen
transfonnArii de 50% este de: era1 al
A. 11 ,21
B. 22,41
C. 33,61
D. 4418 I
E. 56,0 I
23 ln mediu puternic bazic (pH=12), lizina există predoi:ni!'l&nt ca:
A. a-t2- (Ctii)J - a-t - CXX:»i
~~ ~H2
B. 0-12 - ( ~)3- Oi - CXXJi
I I 'I
NH2 +NH3
'
C. 0-12 -(0-12)3- Oi - ccxr
~H2 +~H3 .
o. a-t2-(a-t2)3- a-i-ccxr
I I · I,
1fl I
NH2 . Nt½ I
wf- E. a-t2-'(a-t2)3...!..a-t-ccxr ' . : ,:. ~ • , ,

1
~ I ·I îO ~ -2.J '
'\ ~H3 +f..1H3 ~ - . CJ ·i, ·• •'. '',' 1
24 La 94 g fenol se adaugi 200gsoluţie de NaOl{ de coocen~~ 40%. Yolumul de soluţie de HCI

de concentraţie 0,5M ~ i e ~tă pentru ca soluţia fmali ~ fie neutri este de:
.A. o,51
·a 1 oI r:.Â':\
' .1 .
..
-t t-J .__"' 1.1-•~
rrt"" . 11., A .
(;._.r '·,;t •w .:. ,. 1 , ,
c: 1'51
' ~ \ ~+ ,.~~
tJ~ .: ..~· ·~·,I•~
· ·, ' · - •
O. 201 ,, ,. ., ' ~ .•. ( '1 \}_,:.. .......,,.
I .. I
.:..-, (,.,'-,.
• , ..-M-'' ,• ' °'\ ,~ I
E. 2,5 l Ov • • ·1 r •
25 lJ,6g acid dicarboxiljc dl prin · combustie ~r9.6 \1; q)2'. şi·, 3,6g ,1'~20. Numărul de acizi
dicarboxilici izomeri corespunzând datelor problemei este de: ·. · ·
·A
•
l ' '
t1,•
I \..
'
' .,,,~I.
' "
II t . j
B. 2
C. 3
D. 4
E. 5 ·. .,
26 Pentru compuşii: metanal, acid acetic, acid ~-propaooic, acid be1a-liidroxi-propanoic, acid
alfa-metoxi-acetic (CH,r-0-ţih-:-COOH) ~ cotnUDl este: "
A. au Wl carbon asimetric · ' · , · ·' : '· · ·' ·
B. au caracter acid
C. se asociazl prin legături ~ hifQ&en · · . I • I,·
D. au aceeaşi formull brut!

B. reduc reactivul Tollens
108
-
17 Di·ntre comp\~U cnumc111\i, caracterul acid cel mai pronun\at îl are:
A. CHr CH2- 0-i2 - OH
8. ~
28 Diena care prin oltidare cu ~ (mediu acid) genereaz1 numai acid malonic este:
A. 1,3 ciclobcxadiena
B. 1,3 dimetil-1,3-ciclohexadicna
C. 1,4 dimetil-1,3-ciclohexadiena
D. 1,4 ciclohexadiena
E. 1,5 dimetil-1,3-ciclobexadiena
29 Ce volum de ~Cr201 M/6 se consumă la oxidarea a O,15 moli din hidrocarbura
Cd'is- CH = C-CeH5
I
CH3
A. 0,451
B. 0,90 l
C. 1,80 l
D. 2,70 I
E. 3,60 1
30 Tratarea unui alcool cu anhidridl acetici în exces duce la creşterea masei sale moleculare cu
126 g, creştere rcprezetAnd 136,9~/4. Alcoolul este:
A. etanolul
B. glicolul
C. glicerina
D. butantriolul
E. butanolul
31 Reacţia acetilurii de sodiu cu acidul cianhidric dl naştere la:
A. Cfu • CH - CN
B. NaCN+CH ■ CH
C. CH3 - CH2 - CN
D. Cfu = CH - C ■ CN&•
E. nici unul dintre compuşi
32 Aminoacidul care cootnouie prin radicalul slu I& incArcmca electricl a uni.i pt<Aeiue III pH • 7 este:
A. valina
B. glicina
C. alanina
D. leucina
E. lizina
109
33 Cite un gram din compuşii de mai jos rencţioncazl cu reactivul Tollcns. Cantitatea cca
miel de reactiv se consumli pentru: OJai
A. CH20
B. CH ■ CH
C. CH3-C ■ CH
D. CH, -CHO
B. CH2 == CH - C • CH
34 Acidul gamma-amino-butiric rezultl prin decarboxilarea:
A. acidului aspartic
B. valinei
C. scrinei
D. acidului glutamic
E. cisteinci
35 Nwn!rul maxim posibil de carboni terţiari pentru compuşii corespunzând formulei molecula
C,H.O este de: re
A. l
B. 2
C. 3
D. 4
E. 5
36 Prin oxidarea 3-buten-l-olului cu K2Cr.:0, în soluţie acidA,(timp de contact scun) rezultă :
A. Cl-12= a-t-00- CX>OH '
B. C0i + 000H - 00 - COOH
C. _
C02 + HOOC-Ct½-CHO
D. 2CQi + COOH- 000H
E. C01 + OHC~l-½-CHO
I
37 Un acid monocarbox.ilic saturat conţine 48,64% carbon.·_ Prin.esterificare rezultl un ester care
conţine 31,37% oxigen. Esterul este: ·
A . butiratul de metil · ,
B. acetatul de propil
C. acetatul de metil
O. propionatul de etil
E. fonniatul de butii .
38 Prin tratarea unui compus A cu amestec sulfonitric, ~ 4e reducere cu Fe+HCI, şi apoi de
bidroliz! se fonneazA compusul Nl-ll-C.Hs-- CH20H. Compusul A este:
A. clorura de fenil ' · ,· · · ;
B. benzenul
C. clorura de benzii
D. beozaldehida
E. . toluenul
110
39 Se considenl schema de rcac1ii:
,
c , c,,\-, cn
c.u..•
CU -C8 •Cl~Oi•1 C. NaOHkton,,/ •~
J J a - ~:--'-'"- b +H,0/11~0,
·HCI
I , I.
v,t~'c\b~ ..H,INf
c+ d e + H,o o,b 'l(' CH -CH
... "s;;' J J
(-C. ~o,c. -c..
.._ - orfc.w{t '{ r',rr( )
Volumul de C2Hi,, 11\iisurat la 770 C . . .. . ,~ -,. .
un randament global de 800/o este: ş1 3,5 atrn, introdus m reacţie penim a obţine ~ compuse, la
A. l0,25 L c.+<.,<-=- O1~-, ./tlt:/,;:. o O 1,4''" ~ •
8 . 10,25 m~ li" I
C. 5,125 L
0 . 5,125 m3
E. 3,28 L
40 Formula moleculari C2HsO2N corespunde:
A. acetamidei
B. acetatului de amoniu
C. glicinei la pH- 7
D. glicinei la pH=l
E. azotatului de etil
41 A~nn~~a corectă cu privire la dizaharidlll format prin eliminarea apei între hidroxilul
ghcozidic.al ~gl.ucozci ~i hidroxilul diu poziţia 4 a !}-fructozei este:
A. pnn alchilare cu iodura de metil fonneazii un eter hcxametilic
B. prin hidroliză acidă fonneazi un amestec echimolccular de beta-glucoză şi beta-fructoză
C. oxideazl sărurile complexe ale metalelor grele
D. nu conţine în molcculli legături de tip eter
E. formcazl un ester hexabcnzoilat prin tratare cu clorura de benzoil
42 Rezultă acid salicilic prin :
A. hidroliza în mediu bazic a acidului acetilsalicilic
B. hidroliza în mediu bazic a aspirinei
C. hidroliza citratului de trimetil
D. hidroliza în mediu acid a aspirinei
E. nici unuia dintre ci
43 Urmlitoarele reacţii de oxidare genereazl compuşi carbonilici:
A. orto-xilen + K2Cr20,/HiSO4 la cald
B. naftalinli + 02 (catalizator V2Os/350'C)
C. etena+ K2Cr2O1/ll2SO4
D. toluenul + 1<JCI)()1/ll2SO4 la cald
E. antracenul+ 1<2Cr20i/ClhCOOH
44 690g dintr-un trio! (a), având raportul de mase C/H/O = 9/2/12 se încălzeşte în prezenţa
H2SO4 concentrat dând produsul b şi 2 molecule de apli. Produsul b este o aldehidă nesaturat!
având raportul masic C/ll/O = 9/1/4. Doul treimi diu cantitatea de b rezu1tatli rcacţioneazli cu
hidrogen în prezenţa nichelului dând X grame compus c. X este:
A. 300g
B. 290g
C. 145g
D. 30g
E. 21 ,7g
111
4S 1,68g dintr-o alchenă consum~ la oxidare in mediu ·neutru sau slab alcalin 400ml
0,lM/3. Izomerul alchenei care consumă cantitatea cea mai mică de oxidant la oxid l<Mno
~Cri01 în mediu acid este: · area sa c~
A. 2,3-dimetil•l•pentcna ,,
B. 3-hexena
C. 2,3-dimetil-2-butcna
D. 2-etil- I-butena .
E. 2,3-dimetil-2-pentena
46 Nu este o reacţie de substituţie:
A. CdlsQ'Na+ + CHJCl ➔
5WC
B. s,c-ce=~ + Oi
C. C6H6 +'CH3COCI ➔
D. eic-c&-CN - - i 'CR,'f&t '
. CN •
E. CHJCOOH + CvlsOH ➔ CHJCOOC2ffs + H20 .
47 în legăturii cu acidul fonnic este incorectă afinnaţia: .
A. se obţine prin hidroliza clorofonnului în mediul bazic
B. în soluţie apoasă este parţial ionizat
C. este urt acid mai tare decât fenolul
D. reacţioneazA cu (Nff4)2COJ .
E. se obţine prin hidroliza clorurii de metilen, în mediul bazic·
48 Bazicitatea compuşilor: , ,
1) CH3COO·; 2) C6HsO·; 3) ~-coo-; 4) CH3 - Ce C sca'cle în,.ordinea:
A. 1>2 >3> 4
B. 4> 3 > 2 > 1
C. 3>4 > 1 > 2
D. 4> 2 > 1 >3 '
E. l > 3 >2> 4
Un derivat monohalogenat ce conţine 23,9% clor se obţine ca. ~iodus unic la clorurarea
49
hidrocarburii:
A. metan
B. izobutan
C. neopentan
D. 2,2,3,3-tetrametilbutan
B. benzen
Nwnllrul compuşilor care conţin 92.31% carbon şi 7,69% hidrogen. având în moleculă maxim 4
50
atomi de caroon şi care reacţionează cu reactivul Tollens este de:
A. I C.y,._,'fv ~'-' :.-2- ~'+)__ V
B. 2 "' -- ~ C>,,~.X
C. 3
D. 4
"•' -:--'-I C'.,4 lfl,
Mf -;. ~
'f>=-c.,,.---e. --
.C.. . ).
E. 5
Acidul acrilic poate fi obţinut din acroleinil prin tratare cu: ·
51
A. KMn04 în mediu bazic
B. KMn04 în mediu acid
C. 1<.iCnt01 în mediu acid
D. [Ag(NH3)2]0H
E. [Cu(NHJ)2]Cl
Numllrul de hidrocarburi cu activitate optică având structura HC(C3ff5)3 este de:
52
A. I
8. 2
C. 3
o. 4
E. 5
112
53 Ciclodiena care prin oxidare
A. I ,2-d~metilciclobutad~:Crz07 /H2SO. dă CH1COC,OC..Q.Ql:l + CH1COOH es te:
B. 1,3-dunetilciclobutadiena c.. - ,_T, -:i.c::. ,:-- ţ o ~ t+ J-::,-5,.c o ,l;ţ
C I 2 d' ·1 1 ' . "- ---.L...__,-- ...
· • •. ~mett -3-metilen-l-ciclopropeoa .::, ""
CID 3-enhd~n- J-met.il-1-ciclopropena
E. l,2,3-c1clobutadiena
,; _ L
~ ~
= 0
I(:...
v
54 Afinnaţia corect1 privind izomerii cis-trans este:
A. nu se deosebesc prin configuraţie
\
} ~
d~ - ~
B. au puncte d~ topire şi puncte de fierbere diferite
C. sunt în relaţie de tautomerie
D. au solubilităţi identice
E. sunt în relaţie de mezomerie
55 Pentru a obţine 13 2 g a tald h'-'• . .
• ce e 1...., pno o:mlarea etanolului cu un randament de 60% este
necesar un vo Ium de &CrzO, M/3 de:
A. 1,5 I
B. 1,0 I
C. 0.75 l
D. 0,50 l
E. 0,25 l
56 Nu prczintl activitate opticA:
A. 3-metil- l -pentanolul
B. alanina
C. sulfatul acid de neopentil
D. gliceraldehida
E. acidul lactic
57 Compusul C.Hs - CH =CH - CH = CH - C6E-fs pre7intă un număr de stereoizomeri egal cu:
A. l
B. 2
C. 3
D. 4
E. S
58 într-un amestec de propaoal şi butanonii numărul compuşilor rezultaţi teoretic prin condensare
aldolicii este de (tlriir stereoizomeri şi considerând numai condensiiri dimoleculare):
A. 2
B. 3
C. 4
D. 5
E. 6
59 Cel mai uşor reacţionează cu HCI:
A. metilarnil,la
B. anilina
C. difenilamina
D. dimetilanilina
E. dietilamioa
60 Cantitatea de amestec nitrant fonnat prin amestecarea unei soluţii de HN01 cu concentraţia de
63% şi a unei soluţii de HzSO• cu concentra~a de 98% necesari transforrniirii a 324g celulozll în
trinitrat de cetulo7A, dacii rapottul molar dintre HNC>.i/H2SO, este de I :3 şi HNOJ se consumi
integral, este:
A. 400 g
B. 800 g
C. 1.200 g
D. 1.600 g
E. 2.400 g
113
61 Pentru aavea lll C01pl1Ut maxim de azot, o protein1 ar trebui sil fie coostituitl numai din ~ -du,
A. lizinA 1 :
B. acid glUlllmic
C. a-alaninl
O. glicocol
E. acid asparagic
62 Ce ~titate de etenl de puritate 80% trebuie introdus! în reacţie pentru obţinerea a 20t .
de puntate 52%, daci numai 70% din etenl reacţionează? Shreii
A. S,7 t
B. 2,4t
C. St
D. 3,2 t
E. 18,4 t
63 Este incorect! a.finnaţia:
A. 0-0_iclorbenze.nul şi p-diclorbeoz.enul sunt izomeri de poziţie
B. arderea metanului în aer, ; atmosferă slracl în oxigen, conduce la negru de fum
C. adiţia HCI la 1-pentenl conduce la 1-clorpentân
O. reacţia de obţinere a acetilurii de cupru este o reacţie de substituţie
E. oxidarea 1,4-dimetilbenzenului cu KMnO• şi HJŞO• conduce la acid tereftalic
64 Sunt corecte reacţiile, cu excepţia:
A. 1,3-pentadienl + 81'2 ➔ l,4-di~rom-2-pentenl
B. ,_ rltt'!• + b11taa1 80 .,at...r
C. 2-pentinl + Bn ➔ 2,3-dlbroml2-pentenl · .
D. 1,2-dimetilbenzen,;t- KMnO4 + H2S04. ➔ acid ftalic
· . '· " ' RO
E. ald1Mda 1onaic:a +· llilldual . . ~ -- ·
65 Cantitatea de carburi de calciu de puritate ~~•di~ c~îe se obţin 73,846 1 acetilenă la 27°C şi
2 atm cu un randament de 60% este egali c,u: .,. • ·
A. S48,33 g .i; .. ~;
B. 1000g -~
C. 360g ····
D. 147,4 g o, b 24-/ev., 1
E. 718,75g . · ' : ~
66 Ce volum de aer (c.n. şi aerul cu 20% oxigen) trebuie introdus pentru a oxida 48,7 kg nzen
la 500°C N 1Os? Ce cantitate de produs final de reacJ!11>f..obJipe la randamentţ)e o?
A. 3151 şi 49 g ~~l<•E! '-'°JJ ~ 'v t·
o .r f ,)
8 . 315 m3 şi 49 kg (?)~} ~ ~ 1/.Î-~ t l.C4i.,.. -t l.-"'-o C¼ - ' , .~
C. 2~2m3 ţi49kg · ""- 0 ~ ~qJ,,:f
D. 31S m şi 5_8 kg , ' DMf- ~ g - ;~'J~ Vo.x- .,_, ,. , 1.>
3
E. 252 m3 fi 72,5 kg ~ • ~ 7 <.i k. ·
67 Citi atomi de carbon asimetrici are corn~ obţinut prin reacţia propanalului cu ben2•
uldchida în raport molar 1:2 (la tempe~~ camerei şi mediu bazic)?
A. nici unul . ,n D
~ i• • • ,~ ~
B. l
C. 2
(o)-~:O 41-0--H o~c-(v ➔ ~)-ţ
l • · 04
. . . ('~ - <;" -<~
f_ 0 (-f
n3 ~~ - ~o
E. 4
68 ~~a unui mol din compusul rezultat ln punctul anterior cu 'H2 şi catalizatori de Ni, la
l!!Q:CJse consumi un volum de H1(c.n.) egal cu:
A. 11 ,2 1
e. 22,41
C. 44,81
o. 156,81
E. 2241
114
69 DacA SC tratează fenolul I . . .
A. fcnoxid de sod' cu o 90 une de NaOH ŞI apoi SC barbotca,:A CO2 SC obţine:
B. acid carbonic
C. salicilatdeNa
IU •14.
)...__ tsJ OJ,t.
1-2,., ~ \-:>,
N
l_ "- 0
Q.. ~
..?
rl'l'î.', -
.;-Î~..,i ~
(
1'J 'o:> 44-
\ ~-oNo,.,
D• aci'd benzoic ...__ ~ o
E. acid carbamic
70 Compuşii cu fo~ula molecularii C,HiCb pot exista sub forma a:
A. 4 perechi de enantiomeo şi o mezofonnă
B. 6 perechi.de cnantiomeri şi 2 mczofonne C. - .c.. - c.. -c_ <~
.C. 6 perechi de enantiomeri
D. 8 perechi de enantiomeri c.. - '{- --.::..
. E. 3 pei:chi de enantiomeri şi o mezofonnă c..
71
~~ ~;p~~~xidare cu ~Cl'l<h şi H2SO• fonncai:A acid decandioic, C<h şi H2O în raport
A. 1,11-dodecadiena
B. 1,9-decadiena
C. 2,11-dodecadiena
D. 2,8-decadiena
E. decalina ; ,
72 Compusul cu fonnula
a1c-ci:e-ce=ce-c11a-ce,
OH
se _oxideazA c~ ~Cr2O1 (H2S04). Volumul de soluţie de l<2Cr2(h M/3 folosită pentru a
oXJda 1 mol dm CQJJWusul de mai sus este egal cu: ·
A. 2,51 : ...
B. 41
C. S I '
o. 21 ..,. .
E. 7,5 I
· 73 . Cantitlţile de clorură de vinil şi acetat de vinil necesare pentru a obţine 100 kg copolimer,
ştiind ci cei doi rnoncfmeri se aflA îli raport molar de l :0,038, sunt:
A. -SO kg şi 50 kg
B. ··• 80 kg şi 20 kg
C. 75 kg şi 25 kg
D. 95 kg şi 5 kg
E. 15 kg şi 85 kg
74 2,055 g monobromalcan A este tratat cu o soluţie alcoolicA de KOR Produsul rezultat
reacţioneazA cu ff2 în prezenta catalizatorului de Ni şi rezulii 252 ml gaz (c.n.) B, în condiţiile
unui randament global al reacţiilor de 75%. Care este compusul A. ştiind cA nu prezintă izomerie
optică, iar prin tratare cu brom formează patru derivaţi dibromuraţi?
A. l -brom-3-mctilbutan
B. bromura de sec-butii
C. l-brom-3,3-dimetilbutan
O. bromura de izobutil
E. 1-brom-butan
75 Izomerii de funcţiune ce corespund formulei moleculare C3H10iN sunt:
A. 1-nitropropan, azotat de propil şi o.-alaninli
B. cx-alaninl, azotit de propil şi jţ-alaninl
C. P-alaninli, azotit de propi) şi 2-nitropropa~ .
D. azotat de izopropil, 2-ammo-l-propanol ,, a-11Jamnli
E. azotit de propil, acerilmetilaminl şi 2-nitropropan
(OBS. Azotiţii sunt esteri ai acidului azotos HNO2 care au fonnula generală R-O-N=O)
115
76 Acidul clorhidric degajat la clorurarea fotochimici a toluenului fonneazl prin dizolvare •
6 I soluţie de concentraţie 3 molar. Ştiind ci amestecul de reacţie conţine clorură de ~ apă
clorurii de benziliden, feniltriclormetan şi toluen nereacţionat în raport molar de 3. 1. ~Zil,
vohunul de toluen ~densitatea-0,9glcrn3) introdus în reacţie este de: · · 1.o.s,
A. l024,6Scm
B. 126Scm3
C. 277). I
D. 931,5cm3
E. 1686,61
77 Prin hidrogenarea parţiali a unei alchine A care conţine 11,11% hidrogen rezultă hidrocarb
B. Care este alchina A ştiind el este gaz în condiţii obi'şnuite? ura
A. acetilena
B. propina
C. I-bulina
D. 2-butina
E. 1-pentina
78 Un acid monOCBlboxilic conţine 19,75% O şi are ~ .E ... ~- Ş_tiind cA se obţine prin condensarea
crotonici dintre aldehida bel17.0icl şi o ah1l aldehidă ahfallcl saturată. unnată de oxidare c11
reactiv Tollens, formula structurali a acidului este:
A . Cet-15-C=Q-f-COOH
I
Oi3
B. q, H6 - Of ==Of - Q-f2 COOi
c. G;H5 -c-c-OOOH
I I
Oi3 Oi3
D. G;H5-0i-C-coeti
I
Oi3
E. Cdis-
Of== Of- COOi
79 Aminoacizii au caracter:
A. puternic acid
B. puternic bazic
C. slab acid
O. slab bazic
E. amfoter
80 Prin oxidamt benzenului cu KJCr~O, (H2SO,) rczultl:
A. acid ftalic
B. anhidrida ftalici
C. acid maleic
D. anhidrida maleici
E. n:acţia nu are loc
81 Ointrie compuşii cu fonnulli moleculara CM10 nu exist! sub formă de izomeri geometrici un
numArde:
A. 2
a. 3
C. 4
D. 8
E. nici un ri\spuns corect
82 Acidul monocarboxilic cu caracter rcducillor este:
A. adipic (acidul hoxnndioic)
B. benzoic
C. fonnic
O. oxalic
E. ace1ic
116
83 Volumul de bioxid de carbon . .
90"/4, în condiţiile unu· nda (c.n.) degaJat pnn fermentarea a 2.000g de glucou de puritate
A. 2.24 I I ra ment de SO%, este egal cu:
8. 448mJ
C. 44,81
D. 276,S I
E. 224 t
Prin clorurarea fot0ehirnicl benzen .
introdusl pentru bf . a · ului se obţine bcxaclorciclohcxan. Cantitatea de benzen
A. leg a O me 200 le.g masl finall de reacţie cu 58.2% hexaclorciclohexan este:
20
8. 80,5 leg
C. 5,44 leg
D. 114,66 leg
E. 120kg
85 Este o monoaminA alifatici primari:
A. metilamina
8 . fenilamina
C. ctilendiamina
O. etil-fenil-amina
E. dietilamina
86 ~canul c~ formula molcculart Cdi11 care prin monoclorurarc fotochimică conduce la un
singur dcnvat este:
A. 2,3-dimetilpcntan
B. 2,4-dimetilhexan
C. 2,3,4-trimetilpcntan
D. 2,2,3,3-tetrameti!butan
E. 2,2,3-trimetilbutan
87 140g de alcbenl adiţionează complet 4,627 1clor m1surat la ISatm şi I 50°C. Alchena este:
A. etena
B. propena
C. I-butena
O. 1-pcntena
E. 1-hexena
88 Alcoolul monohidroxilic saturat cu catena liniari ce conţine 18,18% oxigen şi prezinti
activitate optici este:
A. 2-butanol
8 . 3-pentanol
C. 2-pcutanol
D. 2-bexanol
E. 3-hcxanol
89 Ponneazl prin hidrolizl bazici un mol de aoctaldehidl:
A. anhidrida acetici
B. acetatul de etiI
C. acetamida
O. dietileterul
E. acetatul de vinil
90 Alcanul care prin cracare tennicl trece în compuşii 8 şi C, compusul B fiind primul, iar C al
doilea din seriile omologe respective, este:
A. propanul
B. butanul
C. pentanul
D. izopentanul
E. hexanul
117
◄
91 Compusul 4-hidroxi-2-pentcnA:
A. nu prezintă stereoizomeri
B. prezintă mezoforme
C. prezintă doar 2 stereoizomeri
D. prezintă 3 stereoizomeri
E. prezintă 4 stereoizomeri
92 Formula corectă este:
A. CH3(C00)2Ca
B. CH1COOMg
I I
C. (CffJ - CH2 - C00)2Al '
D. (COO)iCa
E. HCOOMg I ' I
93 Benzofenona se ob~ne în unna reacţiei dintre:
A. benzen şi clorura de benzii ·
B. benzen şi clorura de benzoil
C. benzen şi clorura de beniiliden
D. benzen şi benzaldehidl
E. clorbenzen şi acetonA , ' , .i . ·: :.q ,•, , ,, I 1
94 I
Alchina care prin rcac~e Kuccrov conduce la o cetonl cu carbon asimetric este:
f /
A. 3-metil-l~pentina ,' , ' .'f

B. 4-metil-1-pentina
C. 3,3-di~etil-t-butina· ,
D. 2-hexina , ·
E. 3-hcxina '
95 11
Trirnetilamina se poate acila cu:
A. acizi carboxilici 1 •1 .',
B. anhidride ale acizilor cartioxi!'ici
C. cloruri acide ', ''
D. esteri '' 'I I
E. nici lm răspuns ,,· , .
'
,,
t J•
· 1 , ,,;, ',, , 1,, ,,.
i I ! f• 1 \ 1 • '1 \ ,, '
96 Afinnatia incorecti rcfcriţoare la acetilenă este: ,J • .', · , 1 : • , :, 1
A. conţine numai atomi de1carbon ~ibridizap 1 , ; sp
B. adiţioncazA HCi'în prezeµct·de HjCHHa<;ald'. \. :r: ' :'., ;
C. acetilena dccol~ soluţia·~ B~2 ,in €C4 ' ,; :/ ~, '
D. acetilena reac~oneazi cu W)C!e c,drnb\naţii. l'ilt111 'ţrle~l~lor:' ţranziţionale: Cu (Q şi Ag (I)
, şi se obţin compuşi hidrosolubili : "i; ,; ·.' ' ·-1 ' : , ·.
E. este parţial soluQill în'api\ ,I;-.: \ ·, ', ;' )I :(:/,l 111•', •.11., ,- , , '·,, 1
97 Alchena aR prin oxidare cu~ (h ~)·~, 11 r ·!!cld !
~.şi
,1 '
metilterţbutil-cetooă este:
A." 2,2,4-trimcti -~~b~ena·:' ' ;1' "· ', ',(: :1.•f •,fi.,, ,11•' :
I 1
B. 2,3,4,5-tetrametil-3-bcxcnal ·. , ' , ,; '• · 1 • I 1 , /v

oE.: 2'.2:3,S-tctramctil-3-hcxena
C 2 3 5-trimctil-3-hcxenai '
2, . ·1 3-h
1 ,4-ţnmetJ ~ '
· ·, , •/I
. ,, .. '
excna ,. ,
·· · • .1
,,, Il
'
,,,
'l
• I
~ ,: , ,. ; ,.1' r · .
1 •1
111 , ., ,·,.:· , ' ' (
• \ 1:1 , {
i::
I . : ; .,, •,
'( • ' ,. ' ~ ,' ,I t 1••, j
1 I { \j I' 1 I l!o
98 Este detergcnt,cauomc: • , · , , , ' ,• '. : 1 • • 1.-, 1•
' I
A. clo~ de ~cţil~chtl~tu, _'. 1 ·, .. ,(.', i, ''.; / .: 1 1 1
• • • u I • ' ' '
'!,, ,Ir::
B. clorura de tnmeblalchilaritomu , '1. ·,·:, 1 1 1 1 , • ·, •
C. bromurade~i.mc;ti~c~~lam~i~ :, 1·.n .. \\ (· ' 1i _.: , ; .-'.

D. clorura de tnmetilamomu ,, , , ... , .. · ·,
de 0
E. broniura ,trimctilam<>niu ' '. I ' ,' I • 'i :Ol ' I • • I
Nwnlrul de amine izomere (inclusiv ~meri i de'~onfighr~ţie), cu formula moleculară C1H1iN

0
99
care fonncazl în rcacţi~ cu !ICiă~ 820tos,(~nfo~ ~etici, generale urmAtoare
(R-NH2 + HN~ R-OH + ~2' + ffiO)' aj.cooli primari ~te: ' ,
A. 2
B. 3 ' ' ''
c. 4
D. 5 ''
E. 6
118
I•
100 Afinnaţia COtcctl este:
~ acctami?,a ~le izomeri cu nitiwtanul
· compuşu tnhalogcnaţi 8 • r1 . .
hidroxicctone sau hi"d !mldmah. ,onneaz! prin hidroliză (în soluţie apaosâ de NnOH)
c pal . rox1a e ide
• . '"!lltatul de K este solid
D. gl1C1l-scrina este amfotcră
E. Slcaratul ~e Ca este solubil în
Daci monozahandul mano2l d'fi apă .
!3-manozei este: 1
ert de glucoză numn1 prin configura1ia C2, atunci structura
Oir-OH
o
A. B.
H H OH H
C. D. E.
OHOH H H OHH
102 Toate afirmaţiile sunt corecte, cu excepţia:
A. un atom de azot hibridizat sp poate fonna 4 covalente
B. un atom de carbon flcând parte dintr-un ciclu poate fi primar
C. un atom de cmbon hibridizat sp se poate lega de maxim doi alţi atomi de C
D. unghiul dintre leglturile C-0-H este, în majoritatea alcoolilor , de I09°
E. un atom de oxigen hibridizat sp2 se poate lega de un carbon terţiar
103 Compusul
C&Hs-<li-0i2- <li-CeHs
bH lH3
A. este aldolul rezultat prin condensarea acetofenonei cu benzaldehida
B. este alcoolul rezultat prin reducerea produsului de condensare crontonicA a două
molecule de metilbcnzaldehidl
C. este alcoolul rezultat prin reducerea produsului de condensare crotooică a două
molecule de acetofenonl
D. prezintl 3 stereoizomeri
E. prin deshidratare rezultă un compus care nu prezintă stercoiz.omeri
104 Un copolimer obţinut din 2 monomeri în raport molar 1:1 fonneau prin oxidare cu KMnO. în
mediu acid, numai acid 6-«to-beptanoic. Cei 2 monomeri S\Dlt:
A. butadiena şi propena
B. iz.opreoul şi propena
C. iz.opreoul şi etena
D. iz.opreoul şi butadiena
E. butena şi butadiena
10S 75g dintr-o soluţie apoasl conţinând cantitlţi echimolecularc de etanol şi hidrochinonl
reacţionează cu 82,8g natriu. Cantitlţile de etanol şi hidrochinon! din aceastl soluţie sunt:
A. 4,6g etanol şi I lg bidrochinonA
B. 9,2g etanol şi 55g bidrochinonA
C. 23g etanol şi llg hidrochinonl
D. 46g etanol şi 22g h!droc~onl
E. 23g etanol şi 55g hidrocbinonl
119
106 Sunt corecte reacţiile, cu excep~a:
A. CsHa + l_c6o
Oi-~ AIO
i Cdis-co-CH-CH-COOH
e. C-sHs- ~ + C-stis - COOH „

__.,► CsHs-co-o-CsHs + Nâ>H
Ntbi
C. C(;H5-0-CO-CEtl5+H20 ., ·
----+ CEtls-ONa + CeHsCOCJ-Ja
D. C8H6-COCI + CH3-CH2-0H - C8H5-COO-.CH2-CH3 + HCI

' '
- - C(;H5-CO-NH2 •,,+ ~5-0H

,'
.,
,,' "·
•,1
107 La dizolvarea în apă a compusului CH2 • CH - C „ c·Na... se fonneazA:
A.a-tra-t=a-t~O:i=o ':·. ·,·i· ,. . .. .
B. CH2-a-t-c- a-t' . .. .
bti 6H '' i
C. CHz=CH-c-CH
O. CH2--CH-C-a-ta··
' ,li• '
o .'·, ,,, ,I • •
E. CHz=CH"7C-c::oa-f
li ·,' '' ',
' ,· 't ~-
,~ ··,
.,
,\,
'
'• t
o :• I . :.
\ '
' .
', }
108 Prin hidroliza parţială a uttui,pţntapq,ti,:l ~~ f ~ up amestec ce conţine lizil-glicină, serii,

valinl, valil-lizinl şi valil-valinA. .fentâpcpticlul ~te:\ " .
1
'
A. lizil-vaJil-glicil-valil-~rina ·1 , . , • . ,
B. seril-valil-valil-lizil-'glicina ·1 • .~: , ';' 1•:' ', : , • '. ,
1
C• valil-lizil-valil-scril-glicina
' ~
1•
•'
~.
'
• • 'i·
• J
·
D. seril-lizil-lizil-valil-glicina ),'. \, ·,.:.. I •
E. lizil-glicil-valil-valil-senna '•. ; ' . l_.. , .

109 Afirmaţia corect! ţste: ,, . . •.
A. nici 'o ar~A nu se'poate oxirut; cu 'agerlţi.~xidanţi
B. acrilonitrilul se ob~,. prin amonoxidarea metanului
'
C. 1-bromopropanul nu se wate .obţînţ prin adiţia HBr la propenă .
D. bromurarea unei alchene în'.poziţia alilicl se realizează prin înclilzirea alchenei
cu N-brorilsucdinimidA,·îQ soluţ/e·de CCJ4. . .
E. prin oxidarea etenei cu oxiten la 250-400° C în prezenţa Ag drept catalizator
rezultă un agent de ~illlfe . ' , . •·
'
'
' '
' ''
120
I 10 20g dintr-o soluţie de zahlr invertit se trateazll cu reactiv Feb ling obţin.indu-se 2,88 g
precipi14t roşu. Cantitatea de substanţj organică din care se pol obţine I 00 g dintr-o astfel de
soluttc este:
A. 17,lg
B. 18g
C. 27g
D. 34,2 g
E. 36g
li I I Og grăsime se lrateazll cu 200 g soluţie de iod I0%. Excesul de iod se poate adiţiona la 0.224
I etenă (c.n.). Iodicele de iod al griisimii (indicele de iod al unei grllsimi reprezintă grame de
iod adiţionat la J 00 g grăsime) este:
A. 87.3
B. 174.6
C. 127
D. 146
E. 197,3
112 Daci forma aciclicA a unei monozaharide se esterifică total cu clorură de acetil masa mono-
zah~dei creşte cu IO~%. Numlrul de monozaharide optfo active care ~t p~ a la a ~
l'I li. O
'--14 'ltJl V..
reacţie este:
A. 4
_ """1?I + <:..ih -c:o~
~ ' '":>
~ ~-+- _ 0 -1§:;0:::4?
- -- ~ ~ -
J ;~ .X- (..
('('I- I I ~
<1!::]) '
p. -.,/"f~+2M1 c. s 11.<>r.~.-&¾- == rri-,,(~~ - '<..n-; 1 - ~
) r,,_ )
~11- ,. <~~ o
c ;.o d'"'
io;; Io .ri...~; 2. ~~
f fbll::-}o'1 D. 12 L
E. 16 ~1, f'I\ :. l{lll..- ., 2. r:.~
't . L C."'
c..
2. - ) ,.
- .. .
113 Pentru obţinerea alcalicelulozei primare (obţinută prin reacţia: celuloză + nNaOH)
se utilizeazl 500 kg soluţie NaOH 20%. Cantitatea de mătase vâscoză obJinută din
alcaliceluloza rezultat! cu un randament de 80% este:
A. 162 kg
B. 324kg
C. 405kg
D. 1.620 kg
E. 3.240kg
114 Structura valinei în soluţie bazică este:
A. (CB,)iCBr!'-COOR
B/f
B. (CB.)1CB-f8-COOB
R/f
C. (CB,>iCB-f!l-COO•
R/f
D. (CR,)1CB-f-COO.
R/f
L (CB,>iCB-fff-COO.
R,N
115 39 kg amestec echimolecular de mclaDOI şi etanol se oxidează cu amcstlcc de permanganat de pocasiu

şi acid sulfuric WilCClbat. Ce volum de soluţie de permanganat de potasiu 0,4 M H coosumat
peonu a oxida metanolul din amestec?
A. I ,5 litri
B. 1,5 m3
C. 1 liai
D. I m3
E. 2 liai
121
I ,
tl6
117
118
119
120
1.21
•, .
· r22 I
· :•
I' '
' ţ , ,'' . l
, I
' ' •' • • ' 1 ,' I t
C- c::..
Urrnatoarclc on, .... \I /1
A. -N~0 · ~ sunt auxocrome, cu exceptio : ,::,
B. -N01 I
C. - ~ vC• C ,
D. -N(C}l_ţ)2 ,,
E. -OH J
123 Este corect! afinnotia:
A. ldi~ oitidarea antracenului cu dicromat de potasiu şi ncid acetic se folosesc 3 moli de
cromat de potasiu / l mol de antracen
· la li~dei~ a l n1ol de antracen cu dicromat de potosiu şi acid neetic se consumi! 4
8 0
mo acid acetic
C. într-~ medi~ de: macţie ce conţine glioxal (cca mai simplii dialdehidll) şi butnnonll
4 produşi de condensare crotonicl'l d'iteriţi (fllrll stereoizomeri şi
:izu.~ max.,m.
nuţând numai condensllri dimoleculare)
D. apa este un acid mai tare decât p-hidroxibcnzaldehidn
E. gruparea -N=N- din structura unui colorant o.re rolul de 1,,ruparcn crornoforă
(aducătoare de culoare)
124 Fo~ulele de s~c~ ale compuşilor cu formula molecularii ~H, 40, care precipitli argint cu
~acllv Tollens, iar pnn oitidare energicii formează acetonă, acid cctopropionic şi a"i,_d 91at ;
m rapon molar 1:1:l suntîn numlrde: ~ -t
- l c".-f- ioo !i- H-i>OC· E ~~ .
~- ~ 1.., -s- ~~ G). o g-
c: 3 'l..- ~ ,r.~ {1)
D. 4 2.·+ <j -S- @.
E. 5
125 Este incorecti afinnaţia:
A. prin tratarea unei amine terţiare cu un compus halogenat se obţine o sare cuotemară de
amoniu
B. între moleculele de compuşi carbonilici şi moleculele apei se pot stabili legături de
hidrogen
C. raportul molar de combinare dintte acetaldehidll şi reactivul Cu(OH)2 este 2: 1
D. atât aldehidele, cât şi cetonele formează cu 2,4-dinitrofenilhidrazina precipitate
colorate în nuanţe de galben-oranj
E. acidul o-hidroxibenzoic se obţine prin hidroliza o-hidroxibenzonitrilului
126 Volumul de soluţie de brom 0,25 M în C~ care reacţionează. complet cu wi amestec echi-
molecular ce conţine câte l mol din compuşii de la întrebarea 124. este egal cu:
A. 61
8. 121
C. 241
D. 481
E. nici un răspuns nu;tteorect
127 Un amestec echimolecular omiat din câte un mol din compuşii de la întrebarea 124.
reacţionează cu reactiv Toll . Masa de argint deplJsli este egală cu:
A. 108g 3~ ~ ¼~' \
8. 216g -Jt.t- ::: o -t- ~ ~ ~ ..t- - - - )
c. 324g r I 'Ji ,. ~'11_1

D. 432g y..L .... ' ' CJ
E. 648g . . de I diam" .......d
128 Amestecul echimolecular care reacţionează cu cantitatea minimă c orurii mocuin- este:
A. acetilenă + propiinii + butindiinii 2. '1 2..
8. acetilenii + propinii + 1-butinii l. ~ 4
s;.._ acetilenă+ propinl + fenilacetilenii 2. \ (
(Q;) acetilenă+ propini + 2-butinii '2-~
E. propinii + fenilacetilenă + butindiinl ~ A 1-
123
129
P_roduşii de condensare crotonicii a ttei molecule diferite de butononll pro
cicloh~anonă, ~onsiderind ciclohexanona numni componentl metilenicii, st:nt in pa nonă şi
(exclusiv stcrco12omcrii): nu,n~r de
A. 2
B. 3
C. 4
D. 5
130
E. 6
Cât precipitat brun vor depune 4,2g olc;henl, dac! la oxidarea cu permanganat de .
I
(H2O, NlllCOJ) îi creşte masa molecularii cu 48;57%:
A. 3,1 lg
P<>tns,u
I
B. 3,48g
C. 6,98g
I
D. 4,2g
E. 8,7g ,
131 Nu este substituent de ordinul I:
A. -OCOCH3 l
B. - NHCOCH.i I
C. - NH2 .,
' I'
D. -COCHJ
E. -OH . 11 , • , , ,, , , ,..
132 Un amestec format din 3 moli de acid acetic, 2 moli de etanol, 1 .nrol de acetat de etil şi I rnot d
apl se încălzeşte pânii la atingerea stării de,echihl)l:u. Cc;mst.\Ulta de echilibru fiind egală cu 4e
compoziţia procentuali molari a amestecului, final este: •. . ·, , '
A. 25% acid acetic, 25% etanbl, 2S% aceiat1de etil şi_ 26% apă
0
B. 40% acid acetic, I0% etan,ol, 25.% ~etat 'de eţ1~ ş{ i5% api
C. 24,85% acid acetic, I0,57%'etanol, 32,2,8 % acetat'de eti~-32,28% apii
D. 37,5% acid !lcetic, ~~%etan.o.t;,i 2,S.% •~p~ şi 12.,4~ ~etat de etil
E. nici un rlspuns 'corect . .. I • • •
133 Nu rcacţioneazl cu hidroxidul·<le sodiu:

A. acidul salicilic: , 1 .~· • , , ,," ··, , ,. , ,
• \ • ,1-' • '
B. clorura de dimetilamoruu , , , , I • -~,I ', ' ' ,,, ,Ii ,..' • • ,
\+ I _.1 I ' I
• • • ... ~fi '

C. d1palrmtosteanqa ,. ,;,· :•, ..,,.•~ ,,,' • . ., ,',
.'
D . hidrochi
. nona ,. t ~- ,. • • · .. •
I • ' J "/' I
E.. fructoza l 1 ,, ' , 1 ',j(d 'ţ • ··\•· I t 1
1
•
·• '1,'n
'
, o
134 92g etanol se oxidcazl blând. Ştiind. că pţ00uşu) obµ dut fonricu.l prin tratare cu reactiv
Fehling 214,Sg prec'ipitat roşu, cantita~·,de.,al~ I•n?,oxi~~:~c: ,
A. 69 g t
,
' I
, . , ·- I I•
.. . ·11, , , , , , • I
B. 60 g '' ' -.I ·, ><I :, • . • • I I ' .. '·1 .
C. 23 g ,,,. 1
I, ,(~:
"'.• '..
'~ • •, • I f
, • ;,
lt 't
D • 56 g t •• lll •• ' li '
E. nici unrispuns.corect 1 , • ,,...,,.,1 ,,. '.· ,, ,
Din 25,Snt acetilcnl mlsuraţi la I 00°C şi 1 ,~tm ·s~ ,;o b~ .prin reacţie Kucerov 50 kg ;s
~ste~,<',,~, ,:, ,
135
acctaldehidl cu puritatea 88%. ~~anienajl ~cţiei
A. 50% ,, ' ·
B. 60%
C. 88%
D. 80% I
E; 100% . 1,,,
136 Volumul de soluţie de KlCr:tOJ M/3 folosit . pentru ·a o, bţine, 60 g produs la oxidarea
2,3-difenil-2-buteoei este: ' ' ·· j ',' • .. \
A. 0,25 I , 1,: ,
B. 0,5 I '' / 1
C. 0,751 I f
D. 11
E. 1,5 1 I I '
124
131 17.omc:cii de poziţie cr--..x . .,,,_ .
A. 5 · - ·~·"'""u"on 1U1nulc1 moleculare Cµ bChF sunt Îll numl'lr de:
8. 6
C. 7
D. 8
138
9
E. 1 . ~ t e ,c ~ t\1.-... LA\ -T
Ra• ~lrtuS din~~~
c11m - -c1oro.....w:01c este: ·•electroni Jt i nurnirul de electroni o (ncparticipan\i) din acidul 2-
..,.. _______ -
A. 2:1 -, c:11 ....
8. S:2 f Z- ijir ~. ~- - l2,... h
C. I: I • \? l'r C:: C. \\-- ,. - 1y -:.. Ţ
D. 1:2 :d_r::,.;. N~ /
E. 6:7 ••
139 Acetilena ~ioneazl violent (reacţie puternic cxotcnnl) cu:
A. soluţia de Br2 în CCL
8 . Ch în fazi gazoasl
C. clorura diaminoeuproasă
D. reactiv Tollens
E. nici un raspuns corect
140 Raportul molar fenantren : ~ la hidrogenarea completli a fenantrenului este:
A. 1:1
8 . 1:2
C. 1:3
D. l:S
E. 1:7
141 Din 23S,S g clorura de alchil rezultl 144 g alcool cu un randament de 80%. Numărul
izomerilor alcoolului este: · · Ioo.
A. l · 2 $S,('" 1'1 '1 · p
B. 2 e.- ~ - - - _ f2 ~
~: ! ,~. ţţrr- ~ ,ţ f;ţ ·
E. S
142 SArurile cuaternare de amoniu cu formula moleculară Ql16Nl sunt în numlr de:
A. I
B. 2
c. 3
D. 4
E. 7
143 Molecula de DDT, un compus halogenat cu rol de insecticid conţine:
A. 3 atomi de clor
8 . l atom de carbon primar
C . ),nuclee bcnz.enicc izolate
D. 3 atomi de brom
E. nici un ri.spuns corect . . . .. .
144 Un ester izomer cu acidul fumaric provine de la un acid dicarboxiltc şi nu decoloreazl apa de
brom. El este obţinut din:
A. acid oxalic şi alcool vinilic
B. acid oxalic şi metanol
C. acid oxalic şi etanol
D. acid oxalic şi etandiol
E. acid malonic şi metanol
125
bi
145 34,4 g grlisime se saponificl cu 400 cm3 soluţ.ie KOH 0,5 M. Dupl saponificarea total•
grasimii, excesul de hidroxid de potasiu este neutralizat de 40 g soluţie HCI cu concentr a_a
7,3%. Indicele de saponificare a griisimii este: a11a
A. 159,6
B. 195,3
C. 170,8
D. 200,5
E. 150,8
OBS. Prin indice de saponificare ' se înţelege cantitatea de hidroxid de potas"
exprimată ,în miligrame, capabilă să neutralizeze acizii 8{8Şi rezultaţi din hidror/~
completă a unui gram de grăsime. •
1
146 Se tratează 0,445 g dintr-un aminoacid optic activ cu acid azotos rezultând 112 ml N2 (c.n.}
Aminoacidul este: ·
A. glicocol
B. valină
C. acid asparagic
D. a-alaninA ·
E. a- sau ~alaninA
OBS. Acidul azotos reacţ.ioneaz.A c~ grupare' amino primară confonn reacţiei:
R-NH2+ HNO2 --+ R-0H + N2 +H2O ·
147 Acidul maleic şi ~ idul fumaric. sunt izomeri:
A. geometrici , 1' · ·.
B. decatenA
C. de poziţie .
D. de funcţiune
E. optici
148 Nu este posibili reacţia:
A. etaµol + Na
B. fenol+ Na
C. etanol.,+ HNO,
D. fenol + HNOJ '•
E. etanol + NaOH :
149 Diamina alifatici eu aiom de carbon,asin\etric ,care se obţine prin reducere de dinitril este:
A. 2,3-butilendiamina · ,
·B. .. 1,2rbutilendil!J]lina .
·, C. 2-metil-1,3-propilendiamina
D. 2-meţil- 1,3-butilendjamina ,
· E. 2-metil-1 ,4-butilendiamiria'
150 72g dintr-un amestec de glucozi şi fructoză se tratează cu reactiv Fehling. Ştiind că se depun
14,3g precipitat roşu., care este compoziţia;proceq.tualA de masă a amestecului ini~al:
· A. 20% glucoză şi 80% fructoză
B. 75% glucoză şi 25% fructoză
C. 50% glucoză şi 50% fructoză
D. 20% fructozA şi 80% glucoză ' ·
E. 25% glucoză şi• 75% fructoză ,, , . · .
151 Alchena care la oxidare foloseşte un·volum minim de soluţie de K.MnO• 0,05M în mediude
acid sulfuric este: 1- i.. ·
A. 2-pentena ~ c:. -C.. ::.. C "':" _. ·
B. 2-hexena ~
C. 3-hexena ~
D. 4-metil-2-pentena t l I
@. 2,3-dimetil-2-butena I
0
C • C .:::'C-; t
I \..:;;I·
C. C.
126
' '
d
151 Se
se==~ .
B. 600 g
I
/
111
metan (c.n.) tn PfC7.CI\\I de oxizi de az.ot l a ~ - Ce cantitate de formol
•
A. 300 kg m produsu\ rezultat dacl randamentul reac\ki de oxidare este 75%7
~ _, C'lt cO. - ':Io "I . n.. ,.._ "),O , I'()~ C 2 2{'"
C. 1125 kg C.l '":,, '-f.:,
D. 225 kg ~01/,
E. 400kg
153 Care din unnltoarcle reacţii Friede\-Crafts nu poate avea loc:
A. cloturl de benzii + clonirracoufanoi\
B. benzen+ cloruri de alil
C. benzen + cloruri de benzoil
® clorbenzcn + clorurt de vinil
E. toluen + clorurl de etil
Referitor la c~li nu este corcctl afirmaţia:
A. sunt hid!'Oxitolueni (o, m, p)
B. sunt mai acizi declt metanolul
C. sunt acizi mai slabi dedt acidul carbonic
D. între grupele hidroxil din crt7.0li şi grupele hidroxil din alcooli se stabilesc legături de
hidrogen
E. prin tra1area soluţiei apoase de crczoli cu o soluţie de FeCb apere coloratie caracteristică
verde
155 Prin tratarea cu hidrogen in exces/Ni a produsului de condensare crotonicl a douA molecule de
butanal rezultl:
A. n-octanol
8 . 3-metil-heptanol
C. 2-etil-hexanol
D. +mctil-bcptanol
E. 3-etil-bexanol
156 Un acid monocarooxilic saturat formcazl cu oxidul de calciu o sare care conţine 2S,3 l% calciu.
Acidul este:
acid fonnic
A.
I .
acid adipic (acid hexandioic)
B.
C.
acid acetic
D.
acid propionic
E. acid glutaric(acid pentandioic) . . .
157 O aldohexozi (în foona aciclică) arc un număr de perechi de CMllbOmen egal cu:
A. 16
B. 8
C. 4
D. 5
E. 6 . . . __,..
158 Aminoacizii monoamino-monocaroox11,c1 au ...., ...,,cr:
A. puternic bazic
B. slab bazic
C. puternic acid
D. slabacid
E. amfoter
159 Nu arc caracter reducltor:
A. glucoi.a
B. acidul oxalic
C. zaharoza
o. acidul formic
E. fonnaldchida
127
◄
160 Esterii izomeri cu formula moleculari CJ1aO:t sunt în numlr de·
A. 1 .
B. 2
C. 3
D. 4
E. 5 I I
161 Are caracter acid:

A. etoxidul de Na ' I
B. fenoxidul de Na
C. acetilura de Na
D. fonniatul de Na
E. propina , , , ,
162 Prin acilarea trirnetilarninei cu anhidridl acetici rezultă ca produs principal:
A. (Clh)3N - COQh , .
B. (CH3)3N° - ·COCH, . , . ,,
C. (CH'.,)3N• - COOCH.,
D. CH3 - NH- COCH3 .
E. rearha
v>• nu are locI ·• • ' ·· ··
•
163 Pentru arderea complet! a 2 litii de propan este necesar un volum de aer (c.n. şi aerul cu 200;,
0
oxigen în volume) egal cu;
A. 51 ' . ,
B. 10 \ l , ';, .,
C. 251
D. 50 I • .:., :, ' ·
E. 1121 ' ,
164 Dintre compuşii: 1) iioprenf 2) fenantren1 3) cumen, 4) stiren, 5) acetilenl, cel mai greu dă
reacţie de adiţie: ·· ••'',• '. 1•
A. 1 '
B. 2
C. 3
,D. 4
E. 5 · .
165 N·u poate fi uti~izat e&~gent.de a\chilare; '
'A. etena ·
B. bro~d~ benzii
C. clorura de.alil
D. clorura de fenil , ,, '
E. oxidul de etenl
166 Care este alchena cu fonnula moleculari c.ff12 daci pentru oxidarea a 0,6 moli din aceasta se
consumi 0,Slitri soluţie K2Cr20, de 0~8M (în prezenţa fuSO.) ?
A. 3,3-dimetil I-butena ·
B. 2-mctil 2-pentcna • '
C. 3-hexena ,
D. 2,3-dimetil-2~butcna
E. 2--hcxena
167 Este falsl unnltoarca afinnaţie referitoare la ctoxilarca alcoolilor inferiori:
A. se face cu oxid de etcnl · . .
B. produsul rezultat din monoetoxihuea etanolului conţine 3 atomi de carbon pnman
C. poate conduce la mon'oetcri ai glicolului cu fonnula HO-CH?-CH:r-0-R
D. poate conduce la monoctcri ai dietilenglicolului numiţi tehnic carbitoli
E. produfii de reacţie sunt solvenţi foarte buni
128
Cnrc dintre compuşii:
168
I)
HO
-Q-1
:,...
li) r 2 - COOR
CH - COOR
I
CHz-COOR
III) H2N-CH(R)-<XX>-NH-CH(R)-COOH
V) CH2=CH-OiO
nu corespund uneia din unnAtoarele denumiri: teflon, triglicerid, pirogalol, dipcptid. acroleină ?
A. I şi IV
8. IV şi V
C. lf şi lll
D. I şi V
E. toţi corespund
169 Se fabrică 6,75 tone formol 40% din alcool metilic cu randament de 90%. Cantitatea de alcool
metilic de concentraţie 98% folosit§ este:
A. 7980 kg
8 . 3265 kg
C. 7286 kg
D. 8263 kg
E. 6265 kg
170 Ce volum de gu.e se degajă la explozia unui kilogram de trinitrat de glicerinA la temperatura
de 3.000°C?
A. 9.21 m3
B. 8,57 ml
C. 6,64 ml
D. 7).9 ml
E. 9,47 m3
171 Se supun hidrolizei câte un gram de: I . clorura de acetil, 2. anhidridă acetică, 3. acetonitril, 4.
acetamidă. Produşii rezultaţi în fiecare caz se neutralizează cu NaOH. Cea mai marc cantitate
de NaOH se consumă în cazul:
A. l
B. 2
C. 3
D. 4
E. toate consumă la fel
172 Derivatul crotonic obţinut la condensarea a trei molecule de propanal este:
A. 2,6-dimetil-2,5-heptadien-4-ona
B. 2,6-dimetil-3,5-heptadien-2-ona
C. 2,4-dimetil-2,4-heptadien-1-al
D. diizopropil idenacetona
E. imposibil de obţinut
173 Câte trigliceride mixte izomere care conţin acizii butiric, dodccanoic şi oleic pot exista
(cxclusiv stereoizomerii) ?
A. 3
B. 4
C. 5
D. 6
E. 8
174 Câ\i izomeri acizi monocarboxilici aromatici cu 72% carbon sunt lipsiţi de grupAri -C"3:
A. 14
B. 5
C. 3
D. I
E. Toti
129
175
Di~ 43.56 tone de reactan~ (amestec echimolecular de etenD şi clor), multA în final 16
P?hcloruril de vinil randamentul primelor 2 transfonnlri cc conduc la ob~ncrea mot lonc de
fond de câte 80%. Randamentul reacţiei de polimerizare este: lO•nc11,1i~
A. 81 ,81%
B. 82,5%
C. 86,86%
D. 90,91%
E. 93,13%
176 Câti aldoli diferiţi se pot forma prin utilizarea melDnalului, aldehidei benzoice şi a butanonei?
A. zero
B. 2
C. 3
D. 4
E. 6
177 Numlrul de sarcini negative ale t.etrapeptidl1u asparagil-glu1amil-alanil~glicinA la pH = 13 este:
A. I
B. · 2
C. 3
D. 4
E. zero
178 Se dau compuşii:( t) dimctilamina , (2) izopropilamina, (3) N.N-dimetilanilina, (4) N.
metilanilina, (S) . trietilamina, (6) terţbutilamina, (7.). fenilamina, (8) ~-metil-butilamina, (9)
N,N-dietilanilina, (I O)p-fenilendiamina şi (11) sec-butilamina. Afumat.ta corectă este:
A. toate sunt amine primare
B. sunt amine secundare 2 şi 11 ,
C. 6 este o aminJ terţiari ,
D. 1,4 şi 8 sunt amine secundare, 2, 6,7, IO şi I I sunt amine primare, 3,5 şi 9 sunt amine
terţiare . . '... .. ,
E. toate se pot obţine prin rccliccrea nitroderivaţilor
179 Se trateazl cu acid azotos monoamincle alifâtice primare saturate care au procentul de azot
mai mare de 19% (vezi reacţia generali la grila ·)46). NumlruJ alcoolilor primari diferi~ care
pot rezulta este:
A. 8 :1
B. 4
C. 6
D. 3
E. 2 . . ., .
180 Acetanilida (produsul rezultat la acetilarea anitlnei) este:
A. un ester al acidului acetic · • ·
B. un derivat funcţional aJ acidului ben7.oic' .' · '
C. o amin! aromatici substjtuitl pe nucleu '. ·. .: .: ·
D. o amidl substituit! la azot .
E. · unmonomervinjlic ·• ., · , ',;., ,i . . · ·
181 Un amestec de cloruri de benzii şi clorură de benzil~den conţine 40% clor.Procentul de
cloruri de benziliden din amestec este:
A. 23,6% . '
B. 33,3%
C. 66,6% ,;
D. 74,4%
E. 50%
181 Valoarea lui "n„ în formula alchinei C..H..+1•es'te:
A. l
B. 2
C. 3
o. 4
E. 6
130
d
183 Compusul 4-metilcn-2 5-hcptad' na . . .
A. zero ' ic,.., prczmtil lţn numAr de izomeri gcometnc,:
B. 4
C. 3 c - c. :::: c ff (. - . c...- C
n 6 ~
E. 2 .,,.- , -......
3-hidroxi-1-bulenă se consumi\ un volum de soluţie de K2Cr20 1
184
Pentt:,u
M/3 m oxi~rea ~nui
mediu acid egalmol
cu:de
A. 3 1
B. 51
C. 2,5 1
D. 61
E. 101
18S Afinnaţia corectă este:
A. Sil~unurile _şi dete!'Sentii sunt agenţi tensioactivi
B. acidul laune contine 16 atomi de carbon
C. acidul butanoic este izomer de funcţiune cu hidroxipropanona
D. hidroliza în mediu bazic a acetatului d.e etil este reversibilii
E. hidroliza în mediu acid a acetatului de etil este ireversibilă
186
Hidrolizala:aeidll a amestecului de esteri izomeri posibili cu fonnula
conduce moleculară C,Hs02
A. 4 acizi şi 3 alcooli
B. 3 acizi şi 3 alcooli
C. 3 acizi şi 4 alcooli
D. 4 acizi şi 4 alcooli
E. 4 acizi şi 5 alcooli
187 Prin reducerea cianurii de vinil cu sodiu şi metanol rezulii:
A. propilaminl
B. cianurii de etil
C. acrilamidl
D. alilaminl
Care dintre compuşii de mai jos conţine atomi de C în 2 stări de

E. vinil-metil-amin! · h'b ·d· ·
188 1 n ,zare.
A. ciclopentanul
B. hexanul
C. oxidul de etenă
o. eterul etilic
E. ciclohexanona . .
189 Acidul acrilic rezulii prin tratarea ~croleme1 cu:
A. soluţie de KMnO, în med!u ne~tru
B. soluţie de KMnO. în ~ u aci~
C. soluţie de KMnO, în mediu baZJc
D. reactiv Tollens . 'd
E. soluţie de K1Cr20? ~ =~•numai la molecule de li-glucoză este:
190 Dizaharidul care conduce pnn
A. celuloza
B. celobioza
C. amiloza
o. amilopectina
191 CâţiE.izomen
:za~za . hi·drocaroura
prezint! aromatică cu fonnula moleculara C,H,2:
A. 4
B. 5
C. 6
D. 7
E. 8
131
192
193
194
195
196
197
198
199
200
132
..
201 Care este puritatea acrilonitrilului dacii din 736, 11 kg monomer s-au ob1inu1 530 kg polimer
cu un randament de 90%:
A. 80%
B. 87%
c. 98%
D. 90%
E. 95%
201 Subsl:lnta X din şirul de reac1ii X HlSO. (200"C) z +Cb (SOO"C) 3-clorciclohcxcnA este
A. cicloheitanona - H,O -HCI
B. heitanolul
C. ciclohexanolul
O. 1.2-dihidroxi-ciclohexanolul
E. 3-ciclohexanolul
103 11 litri alch~ gazoasl mlsuraţi la 27°C şi Jatrn reaclioocazl cu bromul formând 102,68g
produs de adi11e. Numind total al izomerilor alchenei este egal cu:
A. 5
B. 6
C. 10
o. li
E. 12
104 Un amestec format din 2 moli de acetiluri di.sodicl, I mol acetiluri cuproasă şi 3 moli
acetiluri de argint fonncazA prin hidrolizi:
A. 2 moli de acctilcnl
B. 3 moli de acctilcnl
C. 4 moli de acctilcol
D. 5 moli de acctilcnl
E. 6 moli de acctilcol
205 Un amestec de 20 cm3 metan şi ctcnl se trece printr-un vas cu brom. După trecerea ameste-
cului, se constali o creştere a masei vasului cu 11,2 mg. Compozi!ia în procente de volum a
amestecului este:
A. 500/4 metan şi 500/4 etcnl
B. 44,8% ctcnl şi 55,2% metan
C. 800/4 ctcnl şi 200/4 meran
D. 25% ctenl şi 75% metan
E. 400/o metan şi 600/4 ctcnl
206 Prin tratarea tmui mol de propinl cu 2 moli HCI şi hidroliza compusului obţinut rezultii:
A. alcool alilic
B. propanal
C. propanonl
O. propandiol
E. 2-bidroxi-propanal
207 La fabricarea 8CC1ilcnci, prin descompunerea lenllicl a CM., din I00 moli de CH. se fonneazft 18
moli Cllb şi 126 moli de Hi. Conversia urii.A, oonvetSia totali şi randamentul util sunt:
A. 42,2%; 84,4% şi 50%
B. 500/o, 500/4 şi 100%
C. 2So/o, 500/o şi 500/4
D. 36%, 72% şi 50%
E. nici un rilspWlS corect
208 Care dintre unnAtoarelc perechi de denumiri nu este coreclil?
A. valinl - acid a-aminb-~metilbutanoic
B. acid asparagic - acid a -aminobutandioic
C. acid glutamic - acid jHminopcntandioic
D. cisteinl - acid a-amino-~riopropionic
E. serin4 - acid a-amino-~hidroxipropionic
133
►
"e._ -J 4f~~ -') 't,;;,( ~.,, .
209 Se obţinecloruri de vinil prin tratarea a 4S7, 143 ~ .n.) acetilcnA, de purhate 9~
volwne), cu acid clorhidric. Ştiind el se foloseşte un exces de 1001. HCI, randarn 1/o !în
ob1inere a clorurii de vinil este 9()0/4,\ ar prin polimerizarea clorurii de vinil m.uhă unent~I de
cu gradul de polimerizare l.000, sl se calculeze masa de polimer obţinută şi volumul t°"rner
HCI gazos introdus în reacţie: " " /i r.J ·-fvc_ t .n.)(k
A. l.250kgpolimcrşi448.m HCI
3
li •"~ ţ c•HUb. h~•.•--.1.c
B. 1.250 kg polimer şi 443,52 m3 HCI '1 ,.. . ~ I
© 1.12S kg polimer şi 492,8 m HCI 1
3
D. 1.148 kg polimer şi S02,8 m3 HCI
• 6. 62.SOO kg polimer şi 448 m3 HCI o ·
210 Intre urmAtoarele molecule nu se pot forma leglfuri de hidrogen:
A. etanol-etanol
B. acetaldehidă-api
C. apă-etanol
D. acetaldehidă-etanol
E. acetaldehidă- acetaldehidă
211 Referitor la aldotetrozA nu este corect! aftnnaţia:
A. are 4 stereoizomeri
B. cu reactiv Tollens formează acid aldonic
C. dcauboxilarr.a produmllui de oxidare cu reactiv FehHng conduce la glicerină
D. produsul de reducere are o fracţiune optic inactivii
6. prin reducere fonnează acid aldonic.
212 Este incorettl afirmaţia:
A. gluconatul de calciu se obţine din acid gluconic şi hidroxid de calciu
B. la un pH egal cu punctul izoelectric al unui aminoacid predominli forma amfionică
C. m-nitrotoluenul se obţine din nitrobenzen + CHJCI (AlCb)
D. în nitrocelulozl, in fiecare unitate de glucozl, pot fi esterificate una, două sau llti
grupe hidroxil
E. naftalina în stare cris1a1in1 se oxideazl mai greu decât benzenul cu 0,/V?Os
213 Se dl schema de reacţii:
riboza + 2[Ag(NHJ)i]OH ---► A + 2Ag + 4NHJ + H20
Numărul de stereoizomeri ai compusului A este egal cu:
A. 2 '
B. 4
C. 6
D. 7
E. 8
214 Diferenţa dintre volumul de soluţie KMnO• (HzSO,) 0,2 M şi volumul de soluţie KiCr~
*
(}hSO•) M/3 care oxideazl. câte lg de TJ'\Onoafcoel primar saturat este 50ml. Alcoolul este:
A metanol ·· ·,,,- -1 i i ~~~ - -t > t 1..
B~ etanol .) - t.~;°.{f. ~ ,\:=+-l"~'t. - - . , ~-o.a.I,(. ..._ :-,.. .,_~
C. propanoI
D. butanol
~ _ .,' •r;'\/'- 1.. i.
,_ 1- fy -).. . ~~ f~ •o,i
T
r- ·:,-°'l. ..
c.-,L \..
,
' JJ. J2. • : (
_.li -1- • \<.,~i.E\ _.) :-- · · . · ·
E. pentanol 'J • ~ ~ . I':". ,
215 Este incorect! afinnaţia: 'I- ... '3j -) ~ 1.}· -;c ..~,-"'?. .f -
=- _F . ,_ ~ : Ji 9~- { ' •
A. I mol de acid 2,4-<iihidroXJ'benzoic se neutralizează cu 3 moli KOH
B. alcoolaţii nu se pot obtinc din alcool şi NaHC(n
C. acetamida nu fonncazl sare cuaternară de amoniu
D. p-nitrobemoatul de p-toW se poate obţine din clorură de p-nitrobenzoil şi p<rczolat li
sodiu ·
E. produşii rezultaţi din hidroliza unui mol de triclorofenilmetan pot fi neutralizaţi cu 3 ~
deNaOH
134
• I
216 Nu este posibilii reacţia:

A. etanol + H2SO•
B. fenol + H2SO~
C. etanol + HNo3
D. fenol + HNo3
E. etanol + KOH
217 Se dA şirul de ~fonnAri: c -~uc-
1-butanol Hiso. <200-q C. r-c.r-c... C:
A +HBli- B NaOH (etanol) C D
-H.-0 +Bfl IJJo
Substanţa D este: c. =c:- c -r - HBr
A. I,1-dibrombutan
B. 1,2-dibrombutan
C. 2-brombutan
D. 2,3-dibrombutan , f.l
E. 1-brombutan 1 -io ~ ·
218 Se obţine fenol pornind de 1 ~~
volumul substanţei obţinut a . ,o3 m propenă, măsuraţi la 4 atm şi Hl0°C. Care este
lutui ştiind cil are p „ 0 ~,P~ i:e<tucerea produsului secundar rezultat la fabrica.rea feno-
Â. 448 ml '85 61 cm şi randamentul global al reacţiilor este 85%?
8. 380,8 ml
C. 152,9 ml
D. 1,2ml
E. 4ml
219 Volumul de soluţie de X:!Cr,O, M/3 .
lecular de alcool' t . . -. . care se consumă la oxidarea a 35,2 'g amestec echimo-
1 erţtan ŞI secundan cu fonnula moleculari CsH, 0 (firi stereoizomeri) este
ega1cu: 2
A. 200 cml c..,- # -,;;...-<-- h: 26 .::. ~1 '2. ,"(,,,T:;,. o, I v..,~' '
Bc.. o300,2511 J. o,1~' ~ - > o,, /J~ kl,~ l . , ~ •
m ~ --u-c,,-e:.. . . ~
D. 0,41 ,,,., , \J 0 11,~ _ 0 ~l-. 2-'¼ow..l.

E. 500 ml ~ .,_ -\. - 1
220 Se consideră 11,175 g amestec echimolecular de acid acetic şi acid tricloracetic. Care este
concentraţia unei soluţii de NaOH cu volumul de 600 cm3 care va neutraliza amestecul iniţial
după hidroliză? '
A. 1,66M
B. 2,5 M
C. 0.2M
D. 0,5M
E. 0,3 M
221 Procentul de carbon conţinut într-un amestec de izopropilbenzen şi a-metilstiren care se afli
în raport molar 1:2 este egal cu: ·
A. 50%
8 . 90%
C. 91,52%
D. 91,017%
E. 91,011%
222 Bromurarea catalitici a ~ conduce la un amestec de reacţie ce conţine monobrombemen,
dibrombenzen şi tn'brombenzen în raport molar 6:2:1 şi~ nereacţionat. Numlrul de laooli de
monobrombenzen ce se obţin din 1.950 l bem.en (p =0,8sfcm3) la o C =90% este egal cu:
A. 3
8. 6
C. 10
. D. 12
E. 20
135
223 Un amestec de toluen, o-xilen şi naflalinl în raport molar 1:2:3 se oxidează obţinând
kg anhidridJ ftalicA. Masa amesteculii luat fn lucru este egali cu: u-sc 14,8
A. 4,24 kg
B. 7,68 kg
C. 11,44 kg
D. 13,76 kg
E. 1.840 g
224 Se alchilcaiJ anilina cu oxid de etenl pentru a obţine N-(bc:ia-hidroxictil}-anilină. Ştiind cil se .
13.700kg produs în condiţiile unui 11 • 75% lucrfindu-se cu un c:xces de oxid de etena de 25o/,~n
puritatea anilinei este 90%, rap0l1UI molar anilinl:oxid de etenA la sfârşitul reacţiei este: 0
• iar
A. O,S
8 . 0,7
C. 1
D. 1,3
E. 0,8
225 Este corecti afinnaţia: .
A. numind maxim de atomi de carbon primari dintr-un ester cu formula molccutara
4ff120i este 5 ,
B. formulei moleculare C.H 1o03S îi corespund 4 sulfaţi acizi de alchil
C. unul din produşii de hidroliză acidl ai beta-(N-fenil)--aminopropionatului de fcn'f1
formeazl prin decarboxilare propilanilina , · ·
D. dintre izomerii cu formula moleculari Cdi1oO cel mai sc!zut punct de fierbere îl arc
terţbutanolul · ·
E. la încllzirea gluco.zei cu reactiv Fehling se separi un pRCipitat roşu de oxid cupric
226 Un amestec de 1-butenl şi 3-bexcol în raport molar 2:3 se oxid~ cu KMnO. (H 2SO,).
Substanţa o_ rganicl formată se dizolvi în 1,.260 g apl.fonnândo soluţie cu concentraţie 37%.
Masa de 1-butenJ din amestec este ega!A cu: · ' ·.
A. 116g '
I '
B. 140g
C. 630 g · .t • \ 1
D. 31-Sg .
E. 44,1 g ' , . '
227 Se nitrc_azl 133 L ~en (p=0,88g/cm~) şi se,ob~n 207 ~g amestec de mononitrobenzcn şi
dinitrobenzeo avind o compoziţie procentuali molari de:
A. 66,6% mononitrobenun şi 33;3% d;n_itrobenzen
B. 25% mononitrobenzen şi 75% dinitrobenzen ·
C. 33,3% mononitrobenzen şi 66,6% d'initrobenzen
D. 59,5% mononitrobenzen şi 40,5% ~initroţ>enz~ , .
E. 40,5% mooonitrobenun şi 59,5% dinitro~
228 Afirmaţia corectă este: ' ,. , '
A. alchenele .sunt solubile în apA ,
8 . izomerii cis ai alchenelor au puncte de fierbere mai ridicate decât izomerii trans
C. glicocolul se obţine prin oxidarea catalitică (Ag, 250°-400°) a etenei
D. clorura de alil se obţine printr-o reactiţ de adiţie
E. prin aditia HBr la 1-butenl•in prezehP, peroxizilor se fonneazl 2-brombutan
229 Afinnaţia corectl este: ·
A. numai amilopectina formează o colerape albastrl cu io.dul
B. ~ctura ramificatl a ţ11Dil~zei. se dat~ o~·Jegltµri eterice 1-6
C. la reducerea unui amestec 'echimolecular de giucozA şi fructozl se fonneazA ~ dia.stc·
reoi2:omeri , ,
D. acidul o-aminobenzoic nu este un aminoacid natural
E. zaharoza nu poate reacţiona cu anhidrida acetic!·
136
►
\
l'l111 t\'-hl\ :'1\'.I ,•:1l,1h1i,,,\ n und nlil,\f,• fii: 11h1in,· 1111111•1iol '7111,· ,,1111l1w \!,/.I I'' • ,,,11-1,·11 (Jll <'I\\ 11h1
,k III.\.~\). 1\ld,,1:1 f\'~fll'\'lh:\ ,,,,•.,inii\ un 1111111~1 ,kl ~1r1\•,,1/\lllll'il:
/\. .! l '
n. .i \,4,,1'"' ~ ~ l ,, I, ♦ ,•':,
('. ll
I). I (I
li. JJ
în 11n1111 nllitici 1111111 1111,t ilc h1\lln ~1 11 hl,h,1li1,·i
C\1111p1tS11I ,·111'! hllli.-1• li111111•1111\ 111·11111111 11l1
so1liu şi :?-hi1hw<Î()l\)11m111I c~1c:
A. es1rn1I 11dd11l11i lwn1.,,ie 1•11 l-hi1hwdp1,11>,•1111
n. t·~•crnl lll'Î(l11l11i hl'll'lllic i'll 2-hi1h,1xipru1ll'IIII
c. hl'llll):-11 dl' fllil
O. t1crih11 ,Ic licn:-11
13. 11cril:11 ele frnil
232 O 111011on1h11ridă nu se 1"-1111,· 11..-il:1 în 111uiti11 (I, Acc11~11, l'Stc:
,.\, « •ghll'Oful'IIUOll\
U. ~-glucofi1r:1111)1t1
C. gluco111 uciclii-.\
O. et-lh11·1,,fumm>111
6. ~-th1ctnpirn1101n
Izomerii cu fon1111ln 111ok'711lnn\ (' 11lsOJ cnru n:spcc1il sl'11c11111 d,· 1c11ctii:
H2 K~O/
C'-iHA --► C..Hio02 ...:;....;;.._ooc-012- 012- ()i()
roNIZlllor ~~
SUIII în 1\11111~ r de:
A. I
8. 2
C. 3
o. 4
6. S
23-1 Rcdm.-cren gmpci cnrbonil clin monozrihoridc se po111c rc111i1.11 cu:
A. KM nO◄ (1'20, Nn1C03)
B. rcnc1iv Fchling
C'. renctiv Tollcns
O. ~P,J0 1 (H2SO◄)
13. nici unul din rc11clivii mcn(ionuti
ns C4(i izomeri (exclusiv s1crcoio111crii) corespund fon11ulci moh„-culnrc c~1111N şi cfi1i dintre
:1ccş1in nu rcnc(ioncnzA cu clomm de bcnzoil'l
A. 4 şi 4
B. S şi 4
C. 8 şi 7
o. 9 şi 8
E. 8 şi I
236 O oldchidll sut1ll'lllil A formc111.l\ prin co11dcnS11rc uldolicl\ cu c11 msl\şi compusul B. Ştiind ci\
I, 16 g din 1.-ompusul B fonnc:11JI 2, 16 g orgi ni cu rcnc1ivul Tollcns, subs101110 A os10:
A. fonn11ldchidu
B. ncctnldchidn
C. proponnlul
O. benwldchidu
E. prop1mona
137
240
241
242
244
1'38
:245 Compusul în care atoinul d N . . .
A. acrilonitril e are l11bnd11.are spl tetragonală este:
B. benzilaminl
C. clorurâ de bcnzcndiB7..oniu
D. a-alaninl la pH = I
E. uree
:246 Hidrogenarea totali a difenilului conduce la·
A. tetralinl ·
B. decalinii
C. dicielohexil
D. naftalină
E. I, 1-diciclohexenil
:247 N~~: de sarcini pozitive ale peptidului lis•glu-lis-ala-lis la pH= I este:
B. 2
C. 3
D. 4
E. 5
:248 Care dintre compuşii de mai jos nu reacţionează cu reactivul Tollens?
A. glucoza
B. celobioza
C. l-butina
D. acetaldehida
E. xiluloza
:249 După separarea fracţiunilor Cl şi C2 rezultate din n-butan la 700° C, amestecul rămas este
folosit la alchilarea CJi6. Câţi compuşi se obJin (ffiră stereoizomeri)?
A. I
B. 2
C. 3
D. 4
E. S
:250 Prin barbotarea a 44,81 CiH2 (conditîi normale) se poate decolora cantitativ unnătorul volum
de brom: "'I \} , Ct-t.
A. 2 I soluţie 0,S M -;:,) "--=-
B. 11 soluţie2M -7
C. I I soluţie S M -)
@ 2 I soluţie 2 M -,?
E. 2 I soluţie l M -r
:251 S-au obtinut 2,43 t acid cranhidric prin amonoxidarea CH. cu un Tl „ 90%. Volumul de CH. de
puritate 99% în volume, mAsurat Îl\ condiţii normale, utilizat în procesul de fabricaţie este:
A. 2.262,6 m3
B. 2.217,6m3
C. l.832, 72 m3
D. 1.796,25 m3
E. l.616,16 m3
:252 Nu conţine exclusiv glucoză:
A. celobioza
B. amidonul
C. glicogenul
D. celuloza
E. zaharoza
139
'253 Usto incorcctli ntimlnţi11 :
A. toluenul so nitreuzll mni uşor decât benzenul
D. o-fcnilcndinmina nu se obţine prin reacţia o-diclorbenzcnului cu amoniacul
C. 1nin oxidarea cu K2Cr10, în mediu ucid a 3-hidroxi-1-butcnci se obţine acid 1 .
D. reducerea cu Na şi alcool n aldehidei crotonicc conduce la un compus car:cltc
stereoizomeri Ptciintă
E. iodura de etil se ponte obţine din rencţia etanolului cu HI
254 Este inoorectil afinnaţin:
A. benzoilaroo anilinei decurge printr-o reacţie de substituţie
B. din aminoacizii vnlinl\ şi serinil pot rezulta opt tripeptide
C. nurnilntl minim de atomi de carbon asimetrici dintr-o aldozil este egal cu I
D. acidul oxalic în soluţie nponsli, ca şi dietilamina, suferi! o reacţie de hidroliză
E. acrilonitrilul dl\ prin hidrotizil parţiall'I acrilamidii
lSS Este reversibili\ reacţia:
A. obţinerea benzoatului de etil din acid benzoic şi etanol
B. obţinerea acidului benzofenon-orto-carbo,dlic din 8Jllhidridl l\alicll şi benzen
C. hidroliza bnzicli a unui gticerid
D. hidroliiza proteinelor în mediu bazic
E. esterificarea alcoolului benzilic cu HCOCI, într-un exces de alcool benzilic
256 Câte alchene cu fonnula C3nH 40.,. prezintă izomerie E-Z?
A. l
8. 2
C. 3
D. 4
E. 5
257 Un tripeptid fonnat din gl.iooco~ a-alaninl şi valină are \Dl număr de atomi de carbon asimetrici de:
A. l
B. 2
C. 3
D. 4
E. 5
158 Este incorect! afinnaţia:
A. fcnolllll se nitrează mai uşor decât acidul benzoic
B. hidrocarburile: naftalinl, propinA şi etenA rcacţioneazi cu Na metalic
C. 1,3,5- trifenolul dA prin nitrare un singur produs
D. la oxidare blândli, butadiena dA un tetraol
E. hidrochinona are proprietăţi reduciitoare remarcabile
259 Reacţia care nu are loc este:
A. anhidridA ftalici + NH3 ➔ ftalamidA
B. C6HsCOOH + PCls ➔ C-6H,- COCI
C. glucoză + 5CHJ - COCI ➔ pentaacetil-glucoză
D. ribozA + Jh -+ribitol
reactiv
Sc:hwelm d ,,. .
e. gluroza - a:I ~ucxnc
160 Afinnntia corect!:
A. alchinele interne sunt solubile în apă
B. alenn şi propina sunt izomeri de funcţiune
c. prin hidroliza acetilurii de argint se obţine acetilena
o. prin reactia acetilenei cu clorul în fază gazoasă se ob~ne 1,1,2,2· ten-acloretan
E. acrilonitrilul se formează prin aditia acidului acetic la acetileni
140
261 Este corectă afirmaţia:
A. atomii de hidrogen ai grupelor aCH nu au caracter acid
B. la transformarea glicerinei în acroleinli raportul atomilor care îşi schimbă hibridizarea
/ atomi totali= 7:2 '
C. anilina se poate obţine prin ari larea amoniacului
D. naftalina şi o-xilenul conduc prin oxidare cu 0 2 (cat.) la acelaşi produs
E. o aldohexoză nu diferă de o cetohexoză prin produsul reactiei de reducere
262 Este incorectă afim1a\ia:
A. 1- clor- 2- (3', 4 ' - diclorfcnil)- etena prezintă 2 izomeri geometrici
B. proteinele pot fi catalizatori biologici
C. aldehida glicerică nu roteşte planul luminii polarizate
O. prin reae\ia qintre oxidul de etilenă ~i alcooli se obţin monoetcri ai glicolului
E. nitroglicerina nu este w1 nitroderivat alifatic
263 Este corectă afirmatia:
A. aldehida benzoică se obţine prin reducerea acidului benzoic
B. prin oxidarea 1,2,4,S tetrametil-1,4 ciclohexadienei (K:iCr20,/H2S04) rezultă acid
dimetilmaleic
C. bcnzaldehida se condensează erotonic cu benzofenona
D. prin hidroliza clorurii de benzilidcn rezultă alcool bcnzilic
E. condensarea crotonică a aldehidei butirice, urmată de hidrogenare totală generează 2
etil-1 hexanol
264 Sunt posibile reacţiile, cu excepţia:
A. acid asparagic + acid glutamic
B. zahăr invenit + reactiv Tollens
C. gliceraldehidă + reactiv Fehling
D. acid acetic + pentaclorură de fosfor
E. zaharoză+ reactiv Tollens
26S Un radical încărcat negativ la pH fiziologic prezintă:
A. eisteina
8. tirozina (p- hidroxi- fenilalanina)
C. glicina
D. acidul asparagic
E. fenilamina
A. prin oxidarea ciclohexenei re~u)~ acid adipic (acid hexandioic)
B. izobutena este un monomer Vlnthc
c. prin oxidarea cu K2Cr20 1/H2SO~ _a 2,~1im~til-2 buten~i re:zultă două cetone izomere
o. prin hidrogenarea cataliticii a acnlomtnlulu1 rezultă ahlammă
E. zaharoza prezintă proprietăţi reducătoare
267 Afirmaţia corectă cu privire la anil~nă e~te: .
A. se obţine prin reducerea ac1dulu1 p1cnc .
8 . prin alchilare cu bromură de etil în exces se formează o s~ c~te~ară de amoniu
c. prin alchilare cu bromură de etil_ în exces se formează 2,4,~-~etilarmn~
o. acilarea anilinei în vederea nilrlirii are ~ scop creşterea reacllv1tătii nucleulu1
E. io reacţia cu HNOJ anilina nu se oxidează . . • .
268 Bazicitatea compuşilor: fenolat (I), acetat (2), metox1d (3). fom11at (4) creştem ordinea:
A. 4,2,1,3
8. 4,1 ,2,3
C. 4,3,2,1
D. 3,1,2,4
E. 3,2,4,1
141
269 Este corcctl rcac1i1:
A.
'r
e,c- c•CR1 + ea - H,c-00i-cn1
B. O-CH=CH2•HO - O-CH2-CH2-0
HO
C. HO- Oi2- Oi2- a-l --+
-H~
o. xoo ~
~ AIB13
E. R- (XX)"+ H:zC03 - RCOOH + HCO:f

270 Este corectA afirmaţia:
A. prin hidrogenarea palmito-stearo-oleinei rezultă dipalmitostearinA
B. grăsimile saturate suferi în atmosferă procesul de sicativare
C. prin acilarea CJ-16 cu anhidridă ftalicA rezultă benzofenonă
D. clorurile acide se obţin prin tratarea cu clor a acizilor carboxilici
E. la tratarea anhidridei ftalice cu etanol în exces rezultă dietil-ftalat
A. amidcle au caracter bazic
B. amidele se pot obţine prin etoxilarea alcoolilor
C. sărurile de acizi alcbilsulfonici sunt detergenţi cationici
D. prin acilarea aminelor primare se obţin amide N-substituite
E. prin polietoxilarca acidului palmitic rezultă poliesteri macromoleculari
172 AcilAre& etilaminei nu se face cu:
A. anhidridă ftalică
B. acizi carboxilici
C. acetamidă
D. anhidridă acetică
E. clorură de propionil
273 Nu este corectă afirmaţia:
A. 3 amino-1-butena prezintă stereoizomerie
B. alil-amina manifestă caracter bazic
C. alil-arnina nu adiţionează Ch
D. benzii-amina se poate obţine prin halogenarea toluenului la luminll, umiatl de reacţia
cuNH3
E. alil-amina nu fonnează acid nitroacetic prin oxidare cu KiCr20 7/H2SO.
A. echilibrul reacţiei de esterificare directă este deplasat spre dreapta în prezenţa
catalizatorilor bazici
B. echilibrul reacţiei de esterificare directă este deplasat spre stânga în prezenta
catalizatorilor acizi
C. clorura de benzoil se obţine prin tratarea clorbenzenului cu acid acetic
O. benzaldehida se obţine din hidroliza clorurii de benziliden
E. ureca se obţine din CH.ON1
275 Este incorectă afinnaţia:
A. reducerea compuşilor carbonilici se poate face cu H2 şi catalizatori (Ni. Pt, Pd) •
B. reducerea compuşilor carbonilici se poate face doar in prezenţa hidrurilor complexe Ul
soluţie etericii
c. acidul antranilic (rezultat din reducerea acidului o-nitrobcnzoic cu Fc+HCI) arc
caracter amfoter
o. acidul salicilic există ca dianion în solutie de NaOH . r
E. acidul 2-amino-3-tiopropanoic este un aminoacid natural din compozitia prOlemc1o
142
216 Este inoon:<:lă afiom1tia:
A. reacila bromurii de izobutil cu metilamina fonnează izobutil-metilamina
B. re~cţfa _bromurii de terţbutil cu metilamina formea1Ji terţbutil-metilamina
C. p~n ac~larc caracterul bazic al benzilaminci creşte
D. pnn acilare caracterul bazic al bcnzilamincl scade
E. hidroliza bazicâ a benzoatului de fenil conduce la benzoat şi fenolat de sod.iu
277 Propiofenona se obţine în reacţia:
A.benzen şi clorură de propil
B.benzen şi clorură de acetil
C.benzen şi clorura de propionil
O.benzen şi propanonă
E.clorbenzen şi acetonă
278 Cu privire la grăsimi, este c-0rectă afinnaţia:
A . b.idroliza grăsimilor decurge atât în mediu acid, cât şi în mediu bazic
B. acizii graşi din compoziţia grăsimilor naturale sunt curent dicarboxilici
C. în micelii,catenele hidrocarbonate ale acizilor graşi sunt orientate spre exteriorul sferei
D. oleopalmitostearina are structura:
CH2- COOC,-,1-i33
I
Oi - C~5H31
I
CH2- COOC1-,1-i35
E. sărurile acizilor graşi R-(CH 2).-COO· cu n < 6, aflate în compoziţia grăsimilor se
numesc săpunuri
279 Cu privire la oze este corectă afirmaţia:
A. glucozei, spre deosebire de fructoză, îi corespund doi anomeri
B. a-glucoza are un punct de topire diferit de cel al 13-glucozei
C. prin policondensare atât a- cât şi j>-glucoza formează amidon
D. atât a- cât şi j>-glucoza intră în structura zaharozei
E. nici a- şi nici j>-glucoza nu există în soluţie apoasă
280 Sulfatul de mercur catalizează:
A. descompunerea acidului formic
B. reducerea nitroetanului la etilamină /
C. hidroliza deriva[ilor trihalogenati

D. adi\ia apei la alchine
E. acilarea anilinei
281 Se poate deshidrata intern:
A. acidul maleic
B. 2, 2: dimetilpropanolul
C. alcoolul benzilic
D. acidul tereflalic
E. acidul piruvic (acid a-cetopropionic)
282 Afirmaţia incorectă este:
A. formaldehida se poate recunoaşte cu reactiv Tollens
B. condensarea benzaldehidei cu propa~ona ge~~rează un cetol
c. polimerizarea izobutenei este o_rea~ţ1e_de ad1ţ1e
D. prin benzoilare bazicitatea ~aft1l~me1 creşte .
E. iodura de izopropil este mai reactivă dec:ât bromura corespunzătoare
283 Nu prezintă izomerie optică: . . .
A. acidul lactic (acidul a-bidroxipropiomc)
B. acidul malic (hidroxisuccinic) .
c. acidul salicilic (acid o-hidrox1benzoic)
D. gliceraldebida .
E. acidul aspartic (acid asparagic)
143
284 Nu este corectl afinna1ia:
A. aminoacizii sunt COl'lţJUŞÎ organici cu funcţiuni mixte
B. ~ ak:hilarea
~noacizilor pot rezulta derivaţi metilaţi cuaternari ni aminoecizjlor
C. pnn acilarea ghcocotului cu clorura de benzoil se obţine un N-acil-dcrivat
D. I mol de serinll se poate acila numai cu un singur mol de clon.ut de benzoil
E. scrina, un hidroxiaminoacid, in mediu bazic este anion
285 Se incllzesc la 350°C 4, 15g amestec format din acid ftalic şi izoftalic . Ştiind el rezu1113
amestec de reacţie solid, compoziţia în procente de masla amesteqilui iniţial este: ,97g
A. 40%ş.i60%
B. 50%şi50%
C. 25%şi 75%
D. 30%şi 70%
E. 80%şi20%
286 Nwnllrul minim de atomi de carbon pentru ca un alcan sll prezinte izomerie optici este:
A. s
B. 6
C. 7
D. 8
E. 9
287 Un volum de alcan este ars complet în 17,S volume de aer (20% oxigen). Omologul i111tdiat
superior al alcanului este:
A . etan
B . propan
C. butan
D. pentan
E . hexan
288 Referitor la clorura de metin este fals! afirmalia:
A. se obţine prin clorurarea fotochimicl a metanului
B . se mai numeşte şi cloroform
C. se obţine în prezenta oxizilor de azot, la 400-600°C
D. nu conţine atomi de carbon asimetrici
E. hidroliza acestui compus nu conduce la compuşi carbonilici
289 Alchena~ prin oxidare cu dicromat de potasiu şi acid sulfuric formează numai acetonă este:
A. 2-metil-2-butena
B. 3,4-dimetil-3-liexena
C. 2,3-dimetil-2-pcntcna
D . 2,3-dimetil-2-butena
E. 2-butena
290 Prin monoclorurarca propenei la 500°C se obţine:
A. 1-clorpropenA
B . cloruri de alil
C. cloruri de vin.ii
D. 3,3-diclor-l-propcnJ
E. 1,2-diclorpropan . • . .
291 La oxidarea unei alchene cu dicromat de potasiu în mediu de acid sulfuric se obţine CDl şi 0
cetonll fn acest caz atomii legali-prin legături dubli sunt:
A. secundari
B. terţiari
C. cuaternari
D . unul secundar, altul terţiar
E _- un_ul ~dar, al~ c~atemu . . . . . . lui
Triestcrii 1zomen rezulta!I pnn tratarea gbcenne1 cu un amestec de clorun acide ale acidu
292
fonnic, acidului-acetic şi acidului propionic sunt în număr de:
A. I c - <> ~ ~ A- A.
B. 3 J( A-
-~ p
' ,\-
C• 4 I
- o
D. 6 , _ ,... f. ~ · ~ .A.
E. 7 '-- V vv -...A.I vl, 'I
7,,,. ~ 1---
144
293 Prin oxidarea ciclohexenei C\I dicromat de potasiu in mediu de acid sulfuric se obţine:
A. acid hexanoic
B. acid butanoic, C02 şi H20
C. ciclohexanonă
D. ciclohexanol
E. acid adipic
Câţi cm de soluţie O, IM de brom sunt decoloraţi de 448 cm3 izobutenă (condi\ii normale):
3
294
A. 100
B. 200
C. 224
o. 44,8
E. 48
295 Cu câte procente sc reduce volumul unui amestec echimolecular de propan, propenă şi
bi~en dacă el este trecut peste µn catalizator d~ nichel la 200°C şi 200atm (1\ • 100%):
W 33,33% '1
B. 20'l', o C,~1~ ,..._ ~> c- \ 'li · ~
C. 25% C] \4: ~ ~ --'> ('~ ~
D. 50,85% '- ~ ~
E. 66,66% .
296 Unnătoarea atinnaţie este corectă:
A. compuşii organici cu doi atomi de carbon asimetrici au întotdeauna 4 stereoizomeri
B. enantiomerul care roteşte planul luminii polarizate spre dreapta este denumit dextrogir
şi este notat cu D
C. amestecul echimolecular al unei perechi de cneatiomeri este lipsit de activitate optică
din cauza compensării intramoleculare
D. stereoizomerii care sc prezintă ca obiect şi imagine în oglindă se numesc
diastereoizomeri
E. mezoforma este un stereoizomer lipsit de activitate opticii
297 Referitor la etenă şi acetilenă nu este adevărată afirmaţia:
A. ambele hidrocarburi au densitate mai miel decât acrul
B. acetilena în stare puri are miros eterat
C. etena este solubili in apâ ( I : I)
D. etena are densitate mai marc ca acetilena
E. ambele hidrocarburi la presiune şi temperatura nonnale sunt gaze
298 Numărul de diene aciclice care corespund formulei moleculare CsHa este:
A. 3
B. 4
C. S
D. 6
E. 7
299 La oxidarea energică a izoprenului cu KiCr20i în mediu de H2SO~ rezultă:
A. acid acrilic şi acetaldehidă
B. cctopropanal, dioxid de carbon şi apll
C. met il-vinil-cetonă şi acid formic
D. acid cetopropionic, dioxid de carbon şi apll
E. acetonă, dioxid de carbon şi apă
300 Se ard complet propinn şi propena. Raportul molar intre hidrocarbură şi oxigenul necesar este
I :4 în cazul:
A. propinei
B. propenei
C. ambelor
D. nici uneia
E. alchenele nu pol fi ollidntc total
145
301 Care dintre unnltorii compuşi: (I) propina, (2) 3-mctil-1-butina, (3) butadiena, (4) cictoncxa..
nolul, (5) 2-butina, rcacţione87.1 cu sodiul la 150°C:
A. I şi 2
B. I, 2 şi 5
C. 1 , 2şi4
D. numai l
E. toate .
302 1-butina aflatl in amestec cu 2-butina se difercntiazl de aceasta pnn:
A. ardere
B. reacţia cu clorul în fazi gazoas!
C. reacţia cu apa de brom
D. reacţia cu sodiul la cald
E. atât prin reacţia C cât şi D
303 Masa de etanol care se obţine din 1125 kg soluţie de glucoza 40% cu un randament de 60';.
este:
A. 230kg
B. 450kg
C. 138 kg
D . 52,2 kg
E. 100 kg
304 Referitor la acetiluri este adevărat! afinnaţia:
A. acetilura de argint hidrolizeazl uşor
B. carbidul se descompune spontan, cu explozie, la lovire
C. acetilura de cupru nu reacţionează cu apa
D. se obţin prin reacţii de adiţie
E. acetilura de potasiu este instabill la ttmpcratur! obişnuită
305 Factorul determinant al comport!rii chimice a acetilenei este:
A. distanţa miel dintre cei 2 atomi de carbon coiq,arativ cu alte hidrocamuri
B. legitura tripli care conferi moleculei un caracter nesaturat pronunţat
C. hibridizarea sp2 a atomilor de carl>on creşte reactivitatea
D. dispoziţia geometrică liniari a atomilor de carl>on
E. prezenţa în molecull a atomilor de C aflaţi in stlri de hibridizare diferite
306 Acetilena decolorcazl mai rapid so11\lţia de brom in tetraclorură de carbon decât cea apoasă
(apl de brom) deoai,,ce:
A. acetilena poate adiţiona apA la concurenţi cu bromul
B. acetilena este mai solubilA în solvenţi organici
C. reacţia cu bromul este însoţit! şi de apariţia de compuşi secundari, fiind violentă şi
putând da naştere la explozii
O. apa, fiind solvent polar, scade viteza reacţiei de substituţie
E. afirmaţiile anterioare sunt false, reacţia arc loc în fază apoasl pentru el bromul nu se
dizolvi în solvenţi nepolari.
307 Prin clorurarea di fenil metanului la lumină se obţine:
A. numai difcnildiclormetan
B. numai difcnilclormetan
C. CI - CJi. - CH2- CJl4 - CI
D. difenildiclorrnetan şi difcnilclonnetan
E. toţi compuşii de mai sus
308 Se oxideazl cel mai greu:
A . benzenul · •
B. toluenul
C. crezolul
O. antracenul
E. naftalina
146
309 Afirmatia falsă despre izomerizarea alcanilor este:
A. este o reac11e de trnnspozirie
8. J>O?le av~ loc în prezenţă de AIC!i la 50-I00oC
C. la izomerizarea n-butanului ln echilibru se găseşte 20% izobutlln
D. poate avea ~oe în prezentă de zcoliti la 250-300°C
E. este o renetu: reversibilă
310 Care din unmtorii substi!Ucnµ nctivcaza nucleul bcrumic·
A. grupa carboxil ·
8. grupa nitro
C. clorul
D. grupa amino
E. grupa nitril
311 Din reactia completă a 2 kinoli de hidrochinonă cu sodiu metalic rezultă:
A. 64 kg de apli
B. 4 lcmoli H2
C. 4 kmoli apă
D. 44,8 m3 Hi
E. 89,6 I H2
312 A~estec~I rezultat la tratarea clorurii de propionil cu metilamină în exces va confine pe lângă
amma acilată:
A. anhidridă acetică
B. CHJ - CH2 - COOH
C. CH., - NHJrcr
D. HCI
E. toţi cei patru compuşi (A, B, C, O)
313 Fonneazli prin hidroliză aldehidă benzoică:
A. fenilhidroxilamina
B. clorura de benziliden
C. a -naftol
D. p-aminobenzonitrilul
E. feniltriclormetanul
314 Care dintre unn.ătoarele amine este primară ?
A. tertbutilfenilenarnina
B. metil-fenilamina
C. izopropilmetilamina
O. dimetilalilarnina
E. nici una dintre acestea
315 Un volum de 268,8 litri de metan se supune clorurării. La încheierea procesului clorura de
metil, clorura de metilen şi metanul nereacţionat se află in raportul molar de I :2:3. Volumul
de metan nereacţionat este:
A. 22.4 1
B. 134,4 1
C. 112 I
O. 67,2 I
E. 89,6 1
316 Acetilena şi etena aflate în amestec adiţioneazll clor rezultând numai produşi satura\i. Raportul
volumetric între clorul reac\ionat şi amestecul introdus în reactie este de 3:2 (la 27°C şi J atm).
Care este compozi\ia amestecului ini\ial in procente d<;_ volum?
A. 33% acetilenil şi 66% etenil
8. 20% acetilenil şi 80% etenă
c..;;·
l-11\..
tt _,
A; l.
l._
c. 50% acetilena şi 50% etenă ~ 1 ~~ }
D. 66% acetilenă şi 33% etenl\ 'I <r"t.- ,..
E. 80% acetilenă şi 20% etenă
147
317 Prin oxfdarea aldehidei crotonice cu reactiv Tollens se obţine:
A. acid acetic
B . acid crotonic
C. acid acetic, dioxid de carbon şi apA
D. acid acetic şi acid oxalic
E. acid 2,3 dihidroxibutiric
318 Produsul de condensare crotonicll a propanalului cu el însuşi reacţionează cu hidrogen n.,i)
Rezult.A: \" 1 .
A. 2-metil- 1-pentanol
B. 1-hexanol
C. 2-metil-1-hexanol
D. 2-metil-2-pentanol
E. 2-metil-2-hexanol
319 Volumul solupei 0,005M de enantiomeri (+) ce trebuie adăugat la 15ml solutie 0,03M de
enantiomeri (-) pentru a obfine un amestec racemic este:
A. 9ml
B. 90 ml
C. 900ml
D. 30ml
E. 4 ,5 ml
320 Numărul de moli de amoniac care rezultă din oxidarea a doi m oli de propanal cu reactiv
Tollens este:
A. 2
B. 4
C. 6
D. 8
E. IO
321 Compuşii C,oH,20 care reacţionează cu Tollens şi au un atom de carbon asimetric sunt în
număr de:
A. 2
B. 3
C. 4
D. 5
E. 6
322 Prin hidrogenarea unui acid gras nesaturat, având raportul masic H:O:C egal cu 3:16:24 se ob~oe
un acid gras saturat având raportul masic H:O:C egal cu I :4:6. Acidul gras nesaturat este:
A. CH3 - (CH2},- CH = CH - (CH2},- COOH
B. CH2 = CH - COOH
C. C H2 =CH - CH2 - COOH
D. CH1 - (CH2), - CH = CH - CH2 - CH = CH - (CH2)7- COOH
E. CH1-CH=CH-CH2 -COOH
323 Despre acidul hexandioic este adevărat.A afinnatia:
A. conţine 43,83% oxigen
B . este un acid dicarboxolic nesaturat
C. nu poate participa la reactii de condensare
D. are patru atomi de carbon
E. se poate obţine prin oxidarea I, 1,6,6-tetraclorohexanului
324 Este acid dicarboxilic cu NE=6:
A. acidul maleic
B . acidul malic
C. acidul fumaric
D. acidu I izoftalic
E. acidul butandioic
148
..------------ -
JlS Numlnil de trigliccride care pot da prin hidrolizl acid palmitic şi oleic este:
A. I
8. 2
C. 3
o. 4
E. S
J26 Vitamina H (acidul p-aminobenzoic) nu rcactionează cu:
A. Na
8 . benzenul
C. acidul clorhidric
D. serioa
E. pentaclorura de fosfor
317 Se dau structurile:
HOOC, , CH2CH3
C=C
, '
H3C H
II III
Sunt izomeri Z:
A. 1 şi IJ
B. I şi IIl
C. Il şilli
D. J
E. li
328 La obţinerea unui mol de proteioA cu gradul de poliooodensare I00, rezultă ca produs secundar:
A. 1,8 kg apl ( /\ •)
8 . 1,78 kg apl ~ ' • r' ol
C. 2240 I CO:i (c.n.) _ ~':I ~ wt,H> . 'i?; _::, 9 ~ ~ I 4~ c, +i8 - / 7t'9,
O. 22 17,6 I C0 2 (c.n.)
E. 2217,61 NH:i (c.n.)
J,
329 La fennentaţia alcoolic! a glucozei:
A. se consumli 2 moli de oxigen pentru fiecare mol de glucoză
8 . se consumi I mol de oxigen pentru fiecare mol de glucoză
C. rezultă 2 moli de apă pentru fiecare mol de glucoză
O. se consumă 2 moli de apă pentru fiecare mol de glucoză
E. nu se consumă oxigen
330 Acidul crotooic se poate obţine prin:
A. condensarea crotonică a fonnaldehidei cu acetaldehidă
8. deshidratarea bullloolului
C. oxidarea aldehidei crotonice cu "2Cr,01 în mediu acid
D. oxidarea aldehidei crotooice cu KMn04 în mediu neutru
E. oxidarea 2-butenalului cu reactiv Tollcns
331 Prin aditia acidului clorhidric la l-metil- 1-ciclohexcnă rezultă:
A c5 B&O
E. nici unul dintre aceştia
C. D.
332 Acidul ftalic se deosebeşte de acidul izoftalic prin:

A. capacitatea de a forma anh idridă
B. reacţia di ferită cu sodiu metalic
C. numărul atomilor de carbon
D. numărul de izomeri
E. capacitatea de a fonna diarnidll
149
333 Palmitodiolcina în prezenţa H 2 în exces şi Ni fin divizat la temperaturi şi presiune, fonnca
7
A. tripalmitina .4:
B. palmitodistearina
C. stcarodipalmitina
D. tristearina
E. nu reacţionează
334 Ureea şi cianatul de amoniu:
A. nu sunt substan\c iromcrc
B. au formula moleculnrt CH.ON2
C. în uree conţinutul de hidrogen este mai mare
D. sunt derivaţi ai acidului carbonic
E. sunt substanţe gazoase
335 în cazul arderii complete a alcanilor, rnportul de combinare între hidrocarbură şi oxigen este
I :5 (un volum la 5 volume) pentru:
A. metan
B. etan
C. propan
D . butan
E. pentan
336 Se dă reacţia:
A+B--+- ~ O - C-a-l3+C
~ li
o
Ştiind că A este cel mai simplu compus hidroxilic aromatic şi C este primul termen în seria
omoloagă a acizilor monocarboxilici saturaţi care nu prezintă caracter reducător, rezultă că
substanţa B este:
A. acidul fonnic
B . clorura de acetil
C. anhidrida acetică
D . acidul oxalic
E. anhidrida ftalică
337 Prin tratarea benzenului cu soluţie de permanganat de potasiu, slab alcalină, se formează:
OH
A.
O OH
B.
OH
E . reacţia nu are loc
Numlrul minim de atomi de carbon pe care trebuie să-l conţină o cetonă nesubstituită pentTU
3
338
fi optic activă este: s-
A. 4 C - .__ < • c •c
B. 5 ~ c
C. nu există cetonll nesubstituită optic activă
D. 7
E, 6
,./
339 Hidrocarbura saturată. optic activ&. cu numărul cel mai mic de atomi de carbon în moleculă, este:
A . 3-metilpcntanul
B. 2,2-dimctilpentanul
C. 3,3-metilctilhexanul
D. 3-metilhcxanul
E. 2-metilbutanul
150
◄
340 Prezint! izomerie optici un derivat monohalogenat a.I:
A . metanului
B. etenei
C. o-butanului
O. izobutanului
E. ocopcntanului
34) în urma reac1iei dintre fenilamina şi clorura de metil în exces, se ob(ine:
A. o-metilfenilamina
B. m-metilfenilamina
C. un amestec de o-metilfenilamina si p-mctilfcnilamina
O. N,N-dimetilfenilamina
E. nici unul dintre aceşt i compuşi
342 Care dintre următorii compuşi poate reacţiona cu el însuşi în reac1ia de condensare aldolicl:
A. benzaldehida
B. formaldehida
C. acetaldehida
D. tricloracetaldchida
E. nici unul dintre aceştia
343 Introducând glicocolul într-o soluţie de baza tare (NaOH) se obţine:
A. HOOC - CH2- NH30H
B. -OOC - CH2 - NH2
C. -ooc - CH2 - NH3•
O. +H3N -CH - CXXY"
I
a-!3
E.- H3N - CH2- COOH
344 Structura compusului rezultat prin condensarea benzaldchidei cu formaldehida este:
A. r, . ;:;,~~
V
C. Q~~
,
0
1/
~
I
~o
O. atât compu.ţul B clt şi C

~~
o
E. reacţin nu are loc
345 În urma reacţiei î ntre acetofenonă şi acid cianhidric se obţine:
c- N
o~ C .,...~3
a
a /
c- N B. I ..e:O
' c::;- C.
A. '
~3
HO-r-c- N p- N
0 0 :~6°"
15 I
. ganat de pota.ţiu în mediu ncu1ri1
• solu!Je de pennan
346 La tratarea 3-hidroxiciclohexene1 cu o O
~ 6: B. O ~ C 6
OH
347 Afmnaţia corectl referitoare la p-amino-benzamidli este:

A. are NE=4
B. conţine două grupări funcţionale cu caracter bazic
C. prin hidroliză formează acidul p-aminobenzoic
D. conţine 2 grupAri funcponale monovalente
E. prezintă 2 dublete de electroni neparticipanţi
348 Metiletilcetona se poate obţine prin adiţia apei la:
A. propinA
B. 1-butinA
C. 2-butină
D. 1-pentinA
E. compuşii B şi C
349 Care dintre urmAtoarele substanţe nu dA prin oxidare acid succinic ?
f
A. H2C ~H - CH2 - CH2 - CH CH2 J
B..r-fr0<3 ® ~
~Oi3 ~ -
Oi3
D. OHC - CH2- CH2- ~Ov
E. HO - Clh - CH2- CH2 - q-I2 - 0H V
350 Câte perechi de enantiomeri prezintă valina ?
A. nici una
B. I
C. 2
D. 3
E. 4
'Se f o ~ la dozarea uxigenului .din amestecuri de gaze:
A. acidul maleic
B. naftalin11
C. crezolut
D. hidrochinona
E. pirogalolul
351 Nu prezintă proprietAţi reducătoare:
A. acidul oxalic
B. acidul glutamic
C. gluco1.a
D. fonnaldehida
E. acidul fonnic
152
353 Prin hulidrodgenarea totali a produsului de reacţie rezultat din condensarea crotonică a două
mo1ec e e butanal se obţine:
A. octanol
B. 3-metil-1-heptanol
C. 2-etil-1-hexanol
D. 4-metil-1 -heptanol
E. octanal
354 Prin conden~rea a t_rei ~olecule de acetonă se obţine:
A. num~1 4,6-d1metJl-3,5-heptadien-2-ona
B. numai 2,6-dimetil-2 5-heptadien-4-ona
C. diizobutilcetona '
D. amestec de A, B şi C
E. amestec de A şi B
355 Care dintre următorii compuşi, fflcând parte din clasa monozaharidelor, reduce reactivul Tollens?
A. formaldehida
B. zaharoza
C. ~glucoza
D. fructoza
E. celuloza
356 Compusul cu formula moleculară CChF2 este:
A. freon
B. teflon
C. kelen
D. D.D.T.
E. nici un răspuns nu este corect
357 Pentru a obţine o cantitate cât mai mare de izopropilbenzen un amestec de propan, propenă şi
propină (folositla alchilarea benzenului) se tratează mai întâi cu:
A. H,/Ni
B. 0:i
C. Hi/Pd-Pb
D. Br2
E. H20
358 Derivaţii benzenului cu patru substituenţi identici prezintă un număr de izomeri egal cu:
A. I
B. 2
C. 3
D. 4
E. 5
359 · Din sermă şi cisteină se pot obţine tripeptidemixte în număr de:
A. 4
·B. 6
C. 8
D. 10
E. J2
360 Afirmaţia incorectă referitoare la alcani este:
4 , ÎD<-liOmle.omoloage-punctele de topire cresc odată i:u.creşterea.masei.moleculare
ii':în seriile omoloage punctele de fierbere c~esc odată cu creşterea masei moleculare
C. alcanii lichizi au densitatea ~i mare ~ t a~a
D. -alcanii solizi -au densitatea ma1-m1cA deeat unitatea
E. alcanii gazoşi nu au miros
361 Compusul NH, NCO: . ._ .
A. este utilizat la 1den11fi carea monozahandelor . .
8. este utilizat drepr cata lizator la prepararea acehlene1
c. poate fi transformat în uree .. . .
·D . este uu·1·za1
1 drept catalizator in reactnle de
• pohmenzare
· ·1
E. este un reactiv folosit la identificarea aminoacm or
153
362
Care dintre compuşii de mai jos are în structura numai atomi de carbon secundari:
A. etanul
B. izobutanul
C. ciclohexanul
D. metil ciclopentanul
E. benzenul
363
Număru)
A. 1
de moli de Mg(OH)2 care reacţionează cu 2 moli de acid gluconic este egal CU:
B. 2
C. 3
D. 4
E. nici un răspuns corect
364
Numărul
A. I
de heptani izomeri ce conţin atomi de carbon cuaternari este:
B. 2
C. 3
D. 4
E. 6
365
Prin arderea a 0,4 moli dintr-o alchenă fonnează 36g de apă. Numărul de izomeri ai aJ.
se
chenei (exceptând izomerii geometrici) este:
A. 2
B. 4
C. 6
D. 8
E. IO
366
La l 00 g soluţie apoasă 29% a unei aldehide A se adaugă 20 g acetofenonă. I, 821 g din acestă
soluţie în reacţie cu reactiv Tollens, depune 2,16 g Ag. Aldehida este :
A. propanal
B. butanal
C. aldehida benzoică
D. 2-metilpropanal
E. acetaldehidă
367 Dintre afinnaţiile de mai jos singura corectă este:
A. densitatea propanului în raport cu azotul este 3,12
B. în prezenţa de AlCh, la cald, butanul se izomerizează în izobutan
C. atomul de carbon din metan este primar
D. benzenul conţine atomi de carbon secundari
E. mirosul urât al metanului pennite identific.area acestuia
368 Pentru compuşii:
1. o-heptan
2. n-hexan
3. 2-metil pentan
4. 2,3 dimetil butan
S. 2,2 dimetil butan
punctele de fierbere cresc în ordinea:
A. 1,2,3,4,5
8. 5,4,3,2,1
C. 4,3,2,l ,5
D. 1,2,5,4,3
E. 2,3,4,5, l
154
.169 Volumul ocupat la 37°C şi 3, I atm de un amestec echimolecular de butadicnll şi 1-butenA care
consuma la hidrogenare totali 201 ,6 L HJ este:
A. 4.92 L
8 . 49,2 m3
C. 49,2 L
D. 98,4 L
E. 9,84 L
370 în structura sn arc numni atomi de carbon primari:
A . metanul
8 . acetilena
C. etanul
O. ciclohexanul
E. metilciclohexanul
371. Afinnapa adcviiratl <lepre arenele mononuclenre este:
A. con1in în moleculă numai atomi de carbon hibridizaţi sp
8 . au formula generală C,HJn-4
C. se oxidcazA uşor la nucleu
D. se pot ha.logena numai în condiţii catalitice
E. au solubilitate marc în solvcnli polari
372. Care dintre unnAtoarelc hidrocarouri conţine atomi de carbon într-o singură slarC de lubridiznre:
A. metil ciclopropcnll
8 . I-butena
C. 2-butenll
D. acetilenll
E. vinil acetilenă
373. Relaţia dintre izopren şi 2-pcntinll este:
A. sunt omologi
B. sunt Î7.omeri de catenă
C. sunt stereoizomeri
O. sunt izomeri de funcţiune
E. nu existll nici un fel de relaţie între ei
374. Afinna\iile de mai jos sunt corecte, cu exc-ep1ia:
A. oxidarea metanului cu 02, la 60 atm şi 400°C conduce la alcool metilic
8 . oxidarea metanului la 400-600°C, cu 0 2, în prezenţa oxizilor de nzot conduce la
forma ldehidll
C. prin amoooxiclarea metanului se obţine acid cianhidric
D. prin oxidarea incompleta a metanului se obtinc gazul de sinteză
E. oxidarea parţialll cu vapori de apă a metanului conduce la acid cianhidric
375. intr-1m vas Bcrzelius se află o soluµe O.I M de KMnO, alcalinizată. Dacii pănll la decolorarea
solu1iei din vas şi apnri\ia unui precipitat brun se barboteazll 201,6 cm3 propenă, volumul
soluţiei decolorate !i cantitatea de ~":cipitat formata swit: (, ..!'.J ,11111 ,.c, · ,G -., 1,, p,·
A . 30 ml solu11~; 0,261 g prec1~1t~t '.:I~ ~ - 111 i ;,.., , , . / 11 ,v~,:
8 . 120 ml solu11e; 1,044 g prec1p1tat ;;;i 3 „ A. ' ..t... ~
C. 60 ml soluţie; 0,522 g precipitat
D. I00 ml solu\ic: O, 174 g precipitat
E. 50 ml solutie: 0,087 g precipitat
376. Dintre izoalcanii Ull11lltori cel care are un atom de c:ubon :1!,Îmettic şi l1l3.$3 moleculari! cca mai micii este:
A. 2.3-dimctilhexanul
B. 3-metilhcxnnul
C. 3-metilpentanul
D. izobutan
E. 2-metilhcptnnul
155
--
,
377. Un amestec de clonirl de benzii şi fcniltriclonnelllD poate avea un conţinut Pl"Oetntual (¾ dt
masa) de clor cuprins i'n intervalul:
A. 28,063%- S4.47%
8. 25% - 50%
C. 33,33% - 66,66%
D. S,044% - 62, I So/o
E. I% - 38,6% .
378. Numlirul de izomeri (exclusiv stereoizomerii) care corespund fonnule, moleculare CaH11, şi 1111
câte un singur atom de carbon cuaternar este:
A. 3
8. S
C. 6
D. 7
E. 4
379. Afirmaţiile de mai jos referitoare la etenl sunt corecte, cu excepţia:
A. adiţionează apă în prezen\ă de acid sulfuric concentrat
8 . cu O,, în prezenţi de Ag, la 2so0 c formeaz:A oxid de etenl
C. decolorează soluţia de 8r2 în CCl, formând 1,2-dibromctan
D. atât punctul de topire cât şi punctul de fierbere sunt sub 0°C
E. adiţionează acid acetic şi HCN
380. Afirmaţia incorectă referitoare la acetilenă este:
A. atomii sli de carl>on sunt hibridizaţi sp
B. adiţionează HCI în prezenţă de HgCh. la cald
C. prin dimerizare, in prezenţi de Cu2Ch şi NfuCl la cald, formează vinilacctilenă
D. prin ardere formează CO si H10
E. este parţial solubilă în apă
381. Hidrocarbura cu cel mai mic numAr de atomi de carbon, care prin substituirea lDlUÎ atom de
hidrogen cu clor, va prezenta activitate optică este:
A. propanul
B. 2-metilbutanul
C. ncopentanul
D . izopentanul
E. n-butanul
382. Afirmaţia corectă referitoare la clorura de vinil este:
A . prin hidroliză formează acetaldehidă
B. conţine 2 atomi de carbon primari
C. se obţine prin reacţia clorului cu acetilena
D . se obţine prin dehidrobalogenarea parţială a 1,2-dicloro-etanului
E . se obţine prin adiţia HCI la etenă
383. Structura alchenei prin a clrei oxidare cu KJCri0 1 în mediu de HiSO4 se formează acid acetic
şi metil-izopropil cetonl, este:
A. 3,4-dimetil-2-hexcnl
B. 2,4-dimetil-2-pentcnA
C. 3,4-dimetil-2-penttnl
D. 2-hexenă
E. 3-metil-2-pentcnl
384. Hexaclorciclohexanul ( HCH) se poate obtine din:
A. benzen şi clor, in prezenţi de AICh
B. naftalinA. prin oxidare cu V:O!, unnată de clorurare
c. o-xilen şi clor. printt-o reacţie de adiţie a Ch, la lumină
o. benzen şi clor, printt-o reac\ie de adiţie a Ch, la lumină
E. toluen, prin clorurare fotochimică
156
◄
385. Afirmaţia incoreclll referitoare la acctilcnl este:
A. distanţa între atomii de carbon este de I .2 1Ă
B. atomii de carbon şi hidrogen au o dispozifie geometricii liniară
C. acetilena arc un slab caracter acid
D. acetilurile metalelor alcaline sunt substanţe ionizate
E. acetilura de argint se fonncazi în reacţia cu reactivul Fchling
386, La fabricarea acetilenei prin procedeul arcului electric, gazele ce plirasc:sc cuptorul de cracare
con lin în volume: I 5% Cilii. 28% CH, şi restul H2• Daci se introduc în cuptor 6.400m3 metan
pur (c.n.), volumul de gaz.c care plrtscsc cul!!oral v'i,it:~: 1, ~ î , .• 1...,,,
A 8 500 m' 3o 1~ - 6 7 IM. ~ _ , flo Ou., _.,__
B.' 9.600m'
' '2..clh " - ? <.
, ' ~ , '1 ~ t
t;'~oo , , • • ,o..o~ ,
C. JO.OOO m' ~ -} C. --+ ~ ~ I
o. 11 .034,48 m '
>
_ ZK
~ _
'at
., C11.
E. 5.OOO m .,., · ,foo i.. .l ·
387. La fa_b ri~rca acetilenei prin procedeul arcului electric, gazele ce părllsesc cuptorul de cracare
conţin rn volume: 100/o C2H2, 23% CH, şi restul Hi. Dacă se introduc î.n cuptor 2.000 m
1
metan pur (c.n.), procentele(%) din metanul in.iţial care s-a transformai în acetilenll, care s-a
descompus în elemente şi care a rllmas netransformat sunt:
A. 32,5%; 30, 1%; 37,4%
B. 23,5%; 23,5%; 53%
C. I 0%; 20"/o; 70%
D. 20%; 200/o; 60%
E. 10%; 23%; 67%
.388. Ce cantitate de cmbid de piri1alc 75% (% de ma-;A) este neccsaiil pcmu a prepara aoctiJcna ce va reacţiona
w 89.6 rtr Oi (c.n), coosidcrând raoou1i01lul tutunrrcacţiilorchirnirecarc au loc de IOCl'/o?
A. 102.4 kg
B. 86,53 kg
C. 136,53 kg
D. 100 kg
E. 68,265 kg
389. Afirmaţia incorectă referitoare la naftalină este:
A . prin oxidare cu Oi din aer, în prczco!l de ViO,, formează un compus ce are un conţinut
de oxigen de 32,43% O
B. prin hidrogenare (Ni) în două etape. continutul in hidrogen al acesteia creşte cu 7,8%
C. poziJiile a şi J3 suni la fel de reactive
O. prin nitrare directă se obline a -11Îtronnftulina
E. participă mai uşor la reac1ii de adiţie decât benzenul
390. Toate datele enumerate mai jos vin în contradic1ie cu formula lui Kekulc a benzenului, cu
excepţia:
A, benzenul participă cu uşurin!A la reacţii de substituţie
B. oxidanţii specifici alchenelor sunt fli.ră acţiune asupra benzenului
C. nu pot exista decât trei derivaţi disubstituiti, izomeri ai benzenului
D. raportul numeric C:H este de I: I
E. lungimea legllturilor C - C în benzen este intermediară intre lungimea unei legături
simple şi, respectiv, duble
391. Care dintre reacţiile de mai jos nu este de substitu1ic::
FeCl 3
A . ~ + 02 - ~Hs-0 + HO
H29J4
8 . '15H5 + HON0:1 - ct3H5- NO:!+ H20
C. '15H5 + 302 ~ C-t5H505

o . ct,Hs + HOSOJH - ~ s - S0:3H + H~
AICl3
E. '15Hs + a-t 3a - C-t5H5 - CH3 + HO
157
392. Un amestec de toluen şi xilen conţine 9% hidrogen. Compoziţia amc.qtccului de hidrocarburi
în procente de masA, este: _ /!::::_ 11..1,,.. _"'-Jt- • •
A. 41 ,22% toluen; 58,78% xilen ~-ty x.....,,_,,• ~ L ~ f.l(.
B . 58,78% toluen; 41 ,22% xilen ,
C. 25% tolucn; 75% xilcn 'g~, 0 ~w.k. , or. . 10,\' l0 '1. .
D. 75% toluen; 25% xi lcn /o,4 S'to..,. · •• ~ ~d
\ 1l..-t Jl,o
E. _ 50% tol~en_; 50% xilen '32.K-'- I~~ • : ~ • -flo'\, i ,e ~ I o'\,,. q ,
393. Ac1dul clorhtdnc fonnat la clorurarea ~tahticll a tolu~lui se neutralBează cu 5 I soluf
NaOH de concentraţie 0,9M. Cantitatea de toluen ce s-a clorurat este: ic
A. 41 ,4 g
B. 82,8 g
C. 368 g
o. 414 g
E. 386,4 g
394. Alcanul a clrui densitate este de 2,178 în raport cu un amestec ce conţine 70% oxid de carbon
şi 30% hidrogen (în volume) este:
A . metanul f-o..J.
J,...o.,.....-:.. u..._ =- 2 I '>f •
~ f'
•. B. etanul
C. propanul
D. butanul
t -:.
""~ J o-;,
IM<>-
-+,, , 'lg ~ , 2. - ~
t , 0 ;:,
'
1'2-
E. pentanul
395. Compusul aromatic cu formula moleculară ~H 12, care prezintă cel mai mare număr de atomi
de carbon terţiari, este:
A . o-etil toluen
B. o-crezol
C. p-xilen
o. propil benzen
E. izopropil benzen
396. Un amc;tcc format din toluen, orto-xilen şi etilbenzen în raport molar 3:5:7 se oxideazll obţinându-
se 427 kg acid benzoic (cu randamentul de 100%). Masa amestecului luat în lucru este:
A . 389,55 kg
B. 1.439,9 kg
C. 541,8 kg
D. 779,1 kg
E. 359,975 kg
397. Hidrocarbura cu formula molecularii C1H10, prin a cărei oxidare cu KMnO. în mediu acid se
formeazl un amestec de acid piruvic şi acid metil-propandioic, este:
A. 2-mctil-2,4,6-hexatriena
B. 2,4-dimetil-2,4-pentadiena
C. I ,3-dimetil-2,4-ciclopentadiena
D. l ,3-dimetil- 1,4-pentadiena
E. )-meril-2,4-hexadicna .
398. Hidrocarbura cu formula molecular8 C9H14, care prin oxidare cu KMn04 i11 mediu de_ac•.~
s ulfuric formeazii butandionii şi un acid ce prin decarboxilare formeazlli acid metil-propion•
este:
A . I , l-dieril-2,4 cicloheptadienl
B . I , l-dietil-2,4 ciclopentadienl
C. 3,4-dimetil-1,3 cicloheptadienl
D . l , l ,3,4-tetrameril-2,4 ciclopentadienl
E . I, t ,3,3-tetrameril-2,4 ciclohexadienii . ia
.r 399. Un amestec de monoelor-toluen şi diclor-toluen are un procent de clor de 40%. Compozil
procentualii de masla amestecului este:
A 7 44% monoelor-toluen; 92,56% diclor-toluen
B · 74 4% monoelor-toluen; 25,S6¾ diclor-toluen
c· 25,56% monoelor-toluen; 74,4% diclor-toluen
0 ' 5~/o monoelor-toluen; SO% diclor-toluen
E .· 25¾ monoelor-toluen; 75% didor-toluen
158
40(). Alc_hena cu formula moleculari C 7 H 14, care prin hidrogenare fonneazll n-hcptanul, iar prin
oxida.re c u l<JCl'lCn 1n mediu de H2SO, formează doi acizi monocarboxilici omologi este:
A. 3-metil-2-hexcna
8. 2,2-dimctil-3-pcntena
C. 3-mclil-3-hexena
D. 1-hcplena
E. 3-hcptcna
401. Alchena folosii! la alchilarea benzenului pentru a obtine O hidrocarbură cu raportul masic
C:H=60:7 este:
A. etena
8. propena
C. izobut.e na
D. 2-pcntena
E. 3-bexena
402. Dintre hidrocarburile de mai jos rcacţioncazll cu reactivul Tollcns unnltoarca:
A. 2-meril-1-butena
B. 2-mctil-3-pentina
C. 3.3-dirnetil- l-butina
D. butadiena
E. 2,2-dimctil-3-pcnrina
403. Se dă schema:
Hi() +tt2 to
A • B-....;;;.- c - - - D
HgSO,thii00◄ raluare -H:z(l
Ştiind că A este o h idrocarburii cu raportul masic C:H de 8: I şi ci reacţionează cu Na meta lic, atunci
compusul D este:
A. 2-butena
8. I-butena
C. 2-burina
D. 1-butina
E. 1-pentina
404. 300 1 amestec de metan, etenă şi acetilenă sunt arşi consumându-se 750 I 0 2. Dioxidul de
carbon rezultat este absorbii de către IO kg soluţie KOH (formandu-se carbonatul acid de
potasiu) de concentratie 12,5%. Compozi1ia amestecului în procente molare este:
A . 25% CH.; 25% C2K.; 50% C2H2
8. 33% CM.; 17% C2H.; 50% C2H2
C. 33,33% CH.; 33,33% C.iH.; 33,33% CiH2
D. I 0% CH..; 75% C2H.; 15% C2H2
E. 66,6% CH.,; 13.4% C1H, ; 20% C2H2
405. Pentru hidrocarbura aciclică ce conţine 87,8¼ C şi arc masa molară 82, numărul de izomeri ce
prezinta atomi de carbon asimetrici este:
A. 5 c...
8. 4
C. nici unul
D. 2
E. I
406. Obţinerea monoclorbenzenului din benzen prin clorurare se face in unnătoarele conditii:
A. paladiu otrl!vit cu săruri de Pb
8. HgCh la 120°c
C. Cu2Ch şi NH,CI la 80°C
D. V:Os la 350°C
E. FcCh
159
407. Derivaţii halogenaţi de mai jos pot li ullliza\i Îl\ reacţii do nlchilarc, cu excepţia:
A. clorurii de butii
B. clorurii de vinil
C. clorurii de benzii
D. clorurii de alil
E. clorurii de izopropil
408. Dintre alcbilbenzenii izomeri cu formula ~ H12 cel care va forma prin oxidare cu KMnQ4 .,.
H:SO~ acid benzoic este:
A. l-etil-2-mctilbenzcn
B. 1,3.5-trimctilbenzen
C. n-propilbcnzcn
D. 1.2,3-trimctilbenzen
E. 1.2,4-trimctiIbenzen
409. Prin adiţia bromului la o alcbcnl se formcazl un produ.s ce conţine 4,92% (% de masA)
hidrogen. Fonnula moleculari a alchenei este:
A. CaHtt
B. C6H11
C. C3H,
D. C5H10
E. ~Ha
4 10. Fcniltriclormetanul se obţine prin reacţia de:
A. alchilare a benzenului cu cloroform în prezenţi de AICl3
B. alchilare a toluenului cu cloruri de metil la întuneric
C. clorurare a toluenului cu clor în condiţii fotochimice
D. alchilare a monoclorbenzenului cu clorura de metilen in condiţii catalitice
E. substituţie dintre metan şi triclotbcnzen
411. Prin analiza elementari s-a stabilit el un amestec de cloroform şi tetracloruri de carbon
conţine 91 % clor. Compoziţia procentuali. de masla a.mestecului este:
A. 25% cloroform şi 75% tetracloruri. de carbon
B. 50% cloroform şi SO% tetracloruri de carbon
C. 39,13% cloroform şi 60,87% tetracloruri. de carbon
D. 62,07% cloroform şi 37,93% tetracloruri de carbon
E. 33,33% cloroform şi 66,66% tetracloruri. de carbon
412. Punctele de fierbere ale compuşilor: o-pentan (l), izobutan (li) şi iwpentan ([)[) cresc în
ordinea:
A. I, li, lfl
B. I, lll, 11
C. II, I, lll
O. li, lll, l
E. lll, II, I
413. Prin adiţia HCI la 2-c:lor-1-pcntenl se formeazl:
A. 2,3-diclorpentan
B. 1,2-diclorpentan
C. 1, 1-dic\orpcntan
O. 2,2-diclorpentan
E. l ,3-dic\orpcntan
414. Un amestec de monoclorbenzen şi diclorbenzen conţine 40% clor (procente de masă).
Compoziţia procentuali (de masl) a amestecului este:
A. 33,33% monoclorbenzen; 66,66% diclorbcnzen
B. 50,43% monoclorbenzen; 49,57% diclorbenzen
c. 49,57% monoclorbenzen; 50,43% diclorbenzcn
o. 25% monoclorbenzen; 75% diclorbenzen
E. 40% monoclorbenzen; 60% diclorbenzen
160
4J5. Ec:uatiile reacţiilor chimice şi conditiile de mai jos sunt corecte, cu excepţia:
Fe03 /CH3
A. ~ 5 - CH3 + 0 2 - Cql4 + HO
'O
hv
B. ~ ~ • 3 0 2 - ~ 6
~
c. CHa-CH•Clla + Cit- Clla•CH-CJliCl+Ba
„ faza
O. CH= CH + 02 - ,.,.,.. 2C + 2HO
Cu2Cl2
E. CH = Ol + HO - H2C = CH
NH4CI I
CI
416. Din 92 g de alcool monobidroxilic saturat se obţin cu Tl = 100% în prezenţa H2SO◄, 74 g eter.
Alcoolul folosit este: '
A. m etanolul
B. etanolul
C. propanolul
D. alcoolul alilic
E. alcoolul bcnzilic
417. Prin deshidratarea intramoleculară (în prezenţă de H2SO4) a unui alcool terţi ar se obţin 280 g
izobutcnă. Ştiind că randamentul reacţiei de deshidratare este de 75%, cantitatea de alcool
folosită este:
A. 370g
B. 730g
C. 493.33 g
D. 394,33 g
E. 333,33 g
418. Dintre derivatii bidroxilici enumeraţi, nu reactioneaz.ă cu NaOH:
A. CJ-1$ - OH
B. C6Hs - C H2 - OH
C. C2Hs - C68◄ - OH
/OH
o. -(CsHA - OH)n-
" OH
E.CHJ - C6H◄ - OH
419. Numărul de eteri izomeri ce dau la analiza elementară 68,18% C; 13,6% H şi care prezintă
activitate optică este:
A. 5
B. 4
C. 3
D. 2
E. J
420. 11, lg de substanţă organică A ocupă în stare de vapori un volum d e 3,36 I (c.n.). Raportul de
masă C:H:O pentru substanţa A este 24:5:8. Numărul d e izomeri (exlusiv stereoizortterii) ai
substanţei A este: l•l r \~ 1 • -
A. 3 \~i\_ ,, \_ '·, v,
c:
B 4
1
'
11t>i l ~ 1\).
•
~
t \.I
--~
D. 6
E. 5
161
41 t. Afinna\ia incorectl este: . . .
A. ionul alcooxil arc caracter bazic mai pronunţat decât 10nul h1dro,ul
B. alcoolul etilic se obtine prin fermentatia glucozei
C. etanolul are punctul de fierbere +78°C
D. glicolul are punctul de fietbere mai mic decât etanolul
E. glicerina este un lichid cu vâscozitate mare .
422. 120g alcool etilic pur este oxidat cu o soluţie de K,Cr,Cn de concentraţJe ! ~ • î n ~
HiSO•. Cantitatea de acetaldehidă ce se formează (cu un randament al reacţiei de 100%) şi
volumul soluţiei de K,Cn<n IM necesar reacţiei sunt:
A. 114,78 g acctaldehidl şi 0,861 soluţie K,Cr2O1
B. 72,39 g acetaldehidl şi 25 I soluţie KJCr1O1
C. 52,17 g acetaldehidl şi 114,78 l soluţie K,Cr:z01
D. 50 g acetaldehidAşi 22,4 I soluţie K2Cr2O1
E. 25 g acctaldehidl şi 57 ,38 I soluţie K,Cr2O1
423. Afinna\ia incorect! referitoare la glicerinii este:
A se poate prepara printr-o succesilme de reacţii chimice, folosind pmpena ca materie primă
B. este un lichid incolor, solubil în apă
C. nu formează legAturi de hidrogen intramoleculare
D. prin reacţia cu acidul azotic se formează trinitratul de glicerină
E. dinamita se obti,ne prin îmbibarea nitratului de glicerină în diferite substanţe absorbante
424. Afirmaţia incorect! referitoare la fenoli este:
A. hidrochinona are proprietăţi reduciitoare
B. pirogalolul se oxidează uşor chiar cu oxigenul din aer
C. fenolul are proprietăţi bactericide, fiind folosit ca antiseptic
D. prin hidrogenarea cataliticii a fenolului la presiune şi la temperatură ridicate se formeau
ciclobexaoolul
E. acidul carbonic este IDl compus cu caracter acid mai slab decât fenolul
425. Afirmaţia incorectă referitoare la amine este:
A. aminele alifatice sunt baze mai tari decât cele aromatice
B. o aminl este secundarii dacii gruparea--Nli2 se leagă direct de \Dl atom de carbon secundar
C. gruparea am inicii poate fi protejată chimic prin acilare
D. prin alchilare, o amină secundari devine terţiari
E. în prezenţa HO. aminele primare şi secundare tixe82A protonul formând sarea acidă a aminei
respective .
426. Nummil de amine izomere care conţin 65,75% C; 15,07% H; 19. 18% N şi care prezintă
activitate optici este:
A. 1
B. 2
C. 3
D. 4
E. 5
427. Esterii i~meri cu fonnula moleculară CsH10i nu pot fi derivaţi funcţionali ai acidului:
A. crotomc
B. acrilic
C. acetic
D. butiric
E. formic
428. Afirmaţia incorcctl referitoare la amine este:
A. am!nele pot fi _deţ,l~te din ~ l e lor de amoniu de bazele tari (NaOH)
B. amm~le solubile 1onizeazl la ~1~olvarea lor în apA
C. aNtonui _de H_de la grubJ?UCa ~nu mel pot fi cedaţi sub formă de protoni
D. -acctt1an11ma se o tme pnn reacţia de acilare a anilin · 'd •
E. p-toluidina este o amină primari e, cu aci acetic
162
419. Afirma\ia incorcctA referitoare la nmine este:
A. prin alchilare aminele alifatice îşi măresc bazicitatea
B. prin acilarea aminelor alifatice primare scade bazicitatea acestora
C. anilina formează prin acilare cu clorura de acetil N-bcnzoil-anilina
O. prin reducerea nitrililor se obţin amine primare
E. terţ-butilamina este o amină primarii
4JO. Referitor la beozilamină este incorectă afirmaţia :
A. cu acid azotos in soluţie acidă formează alcoolul benzilic
B. are caracter bazic mai pronunţat decât anilina
C. se poate obţine prin reducerea benzonitrilului
D. se poate ob\inc prin reducerea nitrobenzenului
E. se poat.e prepara prin alchilarea amoniacului cu clorura de benzii
431. Referitor la anilina este incorcctA afirmaţia:
A. este o bază mai slabă ca amoniacul
8 . este o amina aromatica
C. prin reac\ia cu HCI formeazA o sare acidA
D. gniparea aminică din structura sa se poate acila
E. cu acid sulfuric, la rece, formeazA acid sulfanilic
432. Manifestă caracter acid:
A. benzanilida
8. p-toluidina
C. trinitratul de glicerină
D. acroleina
E. p-crezolul
433. ManifestA caracter bazic:
A. fenolul
8. trimetilamina
C. hidrochinona
D . ciclohexanolul
E. alcoolul etilic
434. Amina cu caracterul bazic cel mai pronunţat este:
A. anilina
8. p-toluidina
C. trietilamina
o. N-benzoil-anilina
E. N,N-dimetil-fenilamina .
435. Acetofenona se poate prepara din benzen ş1:
A. clorură de benzii
a. clorură de benzoil
C. benzaldehidă
o. clorurll de acetil
E. clorură de! alil I
436. Compusul cu fonnu a mo ecu
)aril C..HsO cu toţi atomii de carbon secundari şi hibridizaţi sp3 este:
A. butanona
B. butanalul
c. 2-hidroxi-2-butena
D. metil-propil-eterul
E. ciclobutanolul
437. Este cr,ec:~,~~:!! alcoolilor în apă creşte cu creşterea catenei
. . al animalelor superioare con1me celulază
B sucuI d1ges1iv · fi ăd t ·
· . h'd r totală a amidonului se ormeaz ex nne
C. prm. I r~ _1zaleucina sunt izomeri de pozi\ie . .
O. leucma 51 ,zo . 1 rimare aromatice se foloseşte la obţmerea fenolilor
E. diazotarea amme or P
163
438. Prin condensarea în mediu bazic a fenolului cu formaldehida se formcazA:
A. alcool o-hidroxibcnzilic şi alcool p-hidroxibenzillc
B. o,o'· dihidroxidilfenilmetan şi p,p'- dihidroxidifenilmetan
C. fonniat de metil
D. benzoat de fonnil
E. o-crezol şi p-crezol
439. În leglturi cu compuşii carbonilici afirmaţia incorectl este:
A. soluţia apoasă de formaldehidă de concentraţie 40% se numeşte fonnol
8 . benzaldehida se obţine industrial prin hidroliza clorurii de benzii în mediu slab bazic
C. acetona se fonncazl prin oxidarea cumenului
D. toate aldehidele alifatice reacţioneazA cu reactivul Tollens, depunând argintul meta)'
sub formă de oglindA ic
E. oxidarea este o reacţie specifici aldehidelor
440. Se prepara acetaldehidă prin hidratarea acetilenei. Care este randamentul acestei reacţii, ştiind
el pentru a prepara 200 kg acctaldehidA s-au utilizat 150 kg acetilcnA?
A. 87,87%
8 . 78,78%
C. 63%
D. 75%
E. 84,32%
441. Prin hidrogenarea-reducerea produsului rezultat la condensarea crotonica dintre formaldehidă şi
butanonă se formează:
A. ctil-vinil-cetona
B. l ,3-dihidrox.ipcntan
C. 3-pcntanol şi 3-metil-2-butanol
D. 3-pcntanona
E. 2-pcntanol
442. În leglturl cu acizii organici, afirmaţia incorcctll este:
A. acidul malonic se fonncazA prin oxidarea cataliticll. (V2Os), la 500°C, a benzenului
B. acidul benzoic rezulii prin hidroliza bcnzamidei
C. acizii monocarboxilici saturaţi superiori sunt solizi
D. asocierea moleculelor acizilor carboxilici prin intcnncdiul legăturilor de hidrogen este
responsabilll. de punctele de fierbere ridicate
E. acizii aromatici swt derivaţi monofuncţionali ai hidrocarburilor aromatice
443. Referitor la acizii carboxilici, afirmaţia corect! este:
A. acidul acetic este un acid mai slab decât acidul carbonic
B. un mol de acid formic poate ceda în soluţie doi protoni
C. acidul oleic este un acid nesaturat monocarboxilic
D. acidul formic este mai slab dec!t acidul acetic
E. izomerul ttans al acidului dicarboxilic nesaturat cu formula molecularll c.H40• este
acidul maleic
444. Numărul de acizi dicarboxilici saturaţi izomeri cu formula moleculară ~H1004 (exceptând
stereoizomerii) este: ,
A. 5 0 c . . . ~ -c... c, ~ '- , c.--<
B. 6 ~ l ~ ·L
C. 8 ~ ~ ~c_l\-~c.--c. ~ ~
n. 9 A A
E. 10 1.(.
c~
• ~ -
S- l
i(t
I
h_.. ,?.. .
c
445. Un acid carboxi 1c cu masa moleculati 132 conţine 45,45% C şi 6,06% H. 3,3g din 'âc~t ac~d
sunt neutralizate de 10ml soluţie NaOH de concentraţie 5 M. Acizii izomeri (exclusiv
stereoiwmerii) cu maximwn de gruplri carboxil sunt în numll.r de:
:: ; \'..ţ~6~' (.
C. 4 c..
D. 5 C - c:. <. c__
E. 6 I
... (
c..
164
Sarea de magneziu a unui acid aldonic conţine 6,78% Mg .Afinnntia ralsll referitoare la aldoza
oorcspunz.ltolll"C acidului aldonic este :
A . raponul masic O:H este acelaşi cu raportu l masic O:H o.I oricllrei aldoze
B. prczintA în total 8 izomeri optici c <r> o- ) k.,
C. unul dintre izomeri .. este constituent
. al acizilor ribonucleici ) • 1 .)..- C
( C , O~s
D. poate prezenta ş, 1zomcn cetoze ' '
E. prezint! douA grupări hidroxil de tip alcool primar .. ) /ţ :.. ?,~f
O11
c"i
Acidul fonnic poate fi preparat prin hidroliza bazica a compusulu i: ~." • • ' ~~
A. clorurii de metil I' <Jr
I'
B. clorurii de metilen
c. clorofonn
D. tctraclo~rA de carbon
? R, :: 330
(l
I' . _
H•.r r ~;::'~'
l
E. l,1,1-tnclor-ctan f o..P,r-- t.îo
448. Afinnaţia incorcctl referitoare la acizii graşi este: (') ·
A. sunt acizi monocarboxilici ---.. I+-...0.<1.. •
B. au în molcculA un numll_r par de atomi de carbon ~-~ :;_ I n,
C. au catenll liniar.I
D. sunt saturaţi sau nesaturaţi ""-=---·--
•
E. acizii g~i nesaturaţi sunt de obicei ramificaţi
449. Acidul piruvic (c:eto-propionic) rezulta ca produs al reacţiei de oxidare cu KJCn(), în mediu de "250. o
compusului:
A. 2-metil 2-buteni!
B. 2-metil-3-pcnlenA
C. 3-metil-2-pentenă
D. izopren
E. acroleină
450. Dintre compuşii următori se biodegradeazil.:
A. sArurile acizilor alchil sul fonici
B. sărurile acizilor alchil-ari l sulfonici
C. clorura de trimeril-alch il amoniu
O. sărurile sulfaţilor de alchil
E. eterii polietoxilaţi
451. Acidul benzoic rezultă la hidroliza compusului:
A. clorurll de benziliden
B. monoclorbenzen
C. N-acetil-anilinA
D. N-benzoil-nnilinil.
E. nitrilul acidului fenilacctic
452. Transformarea toluenului în acid p-aminobcnzoic se face prin următoarea succesiune de rcncţii:
A. nitrare, oxidare, reducere, alchilare
B. oxidare, nitrare. reducere
C. nitrare, reducere. alchilare. oxidare
O. nitrare, reducere, acilare. oxidare. hidroliză
E. nitrare, alchilare, oxidare
453. Deplasarea echilibrului n:acţiei de cslCrificare dintre alcoolul etilic şi acidul acetic. în sensul ob\incrii
unei cantităţi cât mai mari de acetat de etil se re:ili=ă Mtfel:
A. se indcpllrtc87.ă acidul acetic
B. se îndepllrteazA alcoolul
C. se lucrează cu exces de apă
O. se lucrează cu exces de alcool
E. se lucrează cu exces de ester
165
454. Dacă într-un amestec de iromeri ai pentanului raportul dintre numărul de atomi de carbon
primari: numarul de atomi de carbon secundarii: numărul de atomi de carbon terţiari este S·J-i
atunci raportul molar al n-pentan : izopentan: neopentan, în amestec este: ··•
A. 4:4:1
B. 4:5:1
C. 4:6:1
D. 3:6:1
E. 3:5:1
455. Dintre următoarele afirmaţii, incorecti este:
A. prin hidrogenare catalitici. la temperatură ridicatll şi presiune, grăsimile lichide
nesaturate se saturează devenind grllsimi solide
B. prin hidroliza bazică a grllsimilor se formează săpunurile şi glicerina
C. esterii au puncte de fierbere superioare alcoolilor şi acizi!or din care provin
D. clorura de trimetil-alchil-arnoniu este un detergent cationic
E. porţilDlea hidrofilă a unui sllpun este , ep, ezentată de grnparea polarll carl>oxilat (· CO(})
456. La hidroliz.a unei grăsimi pot rezulta urmlltorii acizi:
A. palmitic, butiric, malonic
B. steane, butiric, maleic
C. palmitic, stearic, butiric
D. oleic, steane, adipic
E. oleic, butiric, glutaric
457. Referitor la aminoacizii tt-alaninA şi ~alanină este incorectă afirmaţia:
A. nu rezu !tă ambii din hidroliza enzimatici a proteinelor
B. ambii posedă câte un atom de carbon asimetric
C. ambii Sllnt izomeri de funcţiune cu nitropropanul
D. ~alanina are caracter acid mai slab decât a-alanina
E. in soluţie ambii aminoacizi formează amfioni
458. Dintre afirmaţiile următoare, incorectA este:
A. glicocolul este optic inactiv
B. acidul glutamic are acelaşi număr de atomi de carbon ca şi lizina
C. acidul asparagic (2-amino-butandioic) are caracter acid mai pronunţat decât acidul
glutamic
D. acidul glutamic are o pereche de enantiomeri
E. acidul izopentanoic formează catena de bază din structura valinei
459. Referitor la aminoacizii serinil şi cisteină este incorectă afirmaţia:
A. ambii rezultă prin hidroliza acidă a unei proteine
B. ambii prezintă activitate optică
C. ambii reactioneaza cu PCh
D. sunt izomeri de funcJiune
E. în solu1ie ambii formeazA amfioni
460. Dintre afirmaţiile următoare, incorect! este:
A. aminoacizii sunt substanţe solide cu puncte de topire ridicate
B. solutme apoase ale aminoacizilor conţin amfionii acestora
C. amfionul aminoacidului în soluţie acidă formeazA anionul acestuia
D. exist! o singură amină primară cu activitate optică, izomeră cu amina ce rezultă prin
decarboxilarea valinei
E. m-oitro-tolucnul este izomerul de funcţiune al acidului o-aminobenzoic
461. Aminoacidul care nu prezint! activitate optică este:
A. lizina
B. acidul o-aminobenzoic (acid antranilic)
C. valina
D. serina
E. acidul asparagic
166
462. Referitor la proteine este incorectll afirmaţia:
A . în hidrolizatele proteice se pot identifica 20 de a-aminoacizi
B . sc)eroprot~inele sunt insolubile în apl
C. ghcoprotemele au ca grupare prostetică resturi de gliceride
O. denatunin:a constă în alterarea structurii proteinei
E.. ~emoglobma ~te o proteinA transportoare din sânge
463. AfinnaţJa mcorecrA refentoare la glucozA şi fructozA este:
A . ambele sunt hexoze uşor solubile în apA
B. în forma aciclicA ambele au câte 4 atomi de carbon asimetrici
C. ambele au punctul de topire peste I00°C
O. prin reducere ambele formeazA hexitol
E. ambele prezintă fenomenul de anomerie
464. Afirmaţia corectA_referitoare la formele auomere ale glucidelor este:
A. anomcna este datorată grupării hidroxil de la atomul de carbon C 4 al glucozei
B. formele anomerc a şi 13 pentru formulele aciclice se stabilesc după poziţia grupării
- OH glicozidice
C. în cazul fructozei, anomcrul a şi anomerul 13 se stabilesc î n funcţie de gruparea
hidroxil (glicozidieă) de la atomul de carbon C2
D. anomerul 13 al glucozei formează prin policondensare amilopectina din structura
amidonului
E. celobioza nu poate avea forme anomere a şi 13
465. Referitor la monozaharide, afirmaţia incorcctll este:
A. glucoza reac\ioneazll cu reactivul Tollens
8 . fructoza reacţionează cu reactivul Fehling
C. glucoza şi fructoza formează cu clorura de acetil esterii pentaacetila\i
D. atât glucoza cât şi fructoza adoptă formă furanozicA şi piranozicll
E. amilopectina este alcătuită exclusiv din a-glucoză
466. Din 150 kg glucoză pura s-au obţinut prin fermenta\ie alcoolică 320.kg soluţie de alcool etilic
de concentraţie l 5o/q (procente de ma.să) . Randamentul reacţiei de fermentaţie este:
A. 62,61%
B. 75,666%
C. 85, 12%
D . 93 ,913%
E. 95%
467. Referitor la amiloză şi amilopectină este incorectă afirmaţia:
A. ambele sunt componente de naturii poli7.aharidică de tipul - [C6H1005}.-
B. amiloza este filiformă, helicoidală şi resturile de a-glucoză sunt legate 1-4
c. amilopectina arc structură ramificată, iar resturile de a-glucoză sunt unite numai 1-6
D. amilopectina este insolubilă în apă caldă
E. amiloza cu iodul dă o colora1ie albastră
468. Afirmaţia adevărată este:
A. glicogenul este un polizaharid cu rol de rezervă pe~tru plante
B. glicogenul are structură ~semăn~toare cu a am1lo~1
~--· parţială a am1donulu1 conduce la dextnne
C · d egra""""" arb T ii
D. zaharoza conţine o legătură monoe _o_m te
E celobioza conţi ne o legătură d1carbomhcii . . .
· d 1 • · fructozll fom1caza prin tratare cu rcacllv T ollens 24,8 g de prec1p1tat.
469. 46 g amestec e g ucoz„ ş, .
Compoziţia amestecului în procente de masll este.
A. 75% glucozll, 25% glucoză
B . SO% glucoză: 50% fructoză
C. 55 % glucozll; 45% fructoză
D. 45% glucozll; 55% fructoză
E. 33,33% glucoză; 66,66% fructozll
167
-
b.b~-o
470. în structura compusului:
R
H C e.CH
1 d.:
lungimea legAturilor chimice notate cu a, b, c, d, scade în ordinea:

A. a>b>c>d
B. b>a>d>c
C. b>d>c>a
D. c>b>a>d
E. d>c>a>b
471. Câte un gram din compuşii: glucol.ă (1), acetilcnl (11), 1-b~tinl (W), vinilacetilenll (IV) şi
aldehidA propionicAM reacţionează cu reactivul Tollens. Ordinea descresdtoare a cantităţii de
reactiv Tollens consumat este:
A. l>U>IV>ITI>V
B. Il>V>I>lll>IV
C. l>ffi>IV>V>ll
D. U>V>lV>Ul>I
E. IIl>II>l>V>IV
472. Se fabrică 10,8 tone acid cianhidric prin amonoxidarea metanului, cu randamentul de 75%.
Volumele de azot şi hidrogen, măsurate în condiţii normale, necesare pentru obţinerea
amoniacului introdus în procesul de fabricaţie, sunt:
A. 3975,66 ml azot şi 11926,98 ml hidrogen
B. 5973,33 m1 azot şi 17919,99 m1 hidrogen
C. 179 19,99 m3 azot şi 5973,33 m3 hidrogen
D. 11926,96 m3 azot şi 3975,66 m3 hidrogen
E. 9573,33 m3 azot şi 28719,99 m 3 hidrogen
473. Numlrul de compuşi polihalogcnaţi ce rezultă prin halogenarea etanului la lumină este:
A. 3
B. 6
C. 7
D. 8
E. 9
474. Se fabrică acrilonitril din acetilenă. Cantitatea de acrilonitril obtinută din 5454,6 kg acid
cianhidric de puritate 99°/o, dacA randamentul reacţiei este de 85%, este:
A. 8074 g
B. 9012 kg
C. 9010g
D. 9010 kg
E. 10009kg
475. 81 g dintr-un amestec de glucoză şi fructoză prin tratare cu reactiv Fehling precipită 50,05 g
oxid de cupru (I). Prin reacţia de reducere a aceleiaşi cantităţi de amestec se formează 81 ,9 g de
hexitol. Compoziţia amestecului este:
A. 22,22% glucoză şi 77,78% fructoză
B. 33% glucoză şi 67% fructoză
C. 77,78% glucoză şi 22,22% fh.ictol.ă
D. 67% glucoză şi 33% fructozl
E. 25% glucoză şi 75% fructozl
476. Volumul 5?luţiei de bicro~at de potasiu de concentraţie 0,2 M necesară oxidării, în mediu de
acid sulfuric, a 25,2 g de hidrocarburi ce formează la oxidan: acid acetic, COi şi H2O în rnpor1 -r
molar de l : l :1 este: U-1 2.- X - ~-,
A. 1, 1 litri ( - ( ~ c.. -+ ~ O L J
B. 22 litri ~2- -(
C. 5,5 litri
D. 5 litri
E. 3,5 litri
168
◄
477, Numlrul de sarcini pozitive ale tctrapcptidului valil-asparagil-lizil-alaninA în mediu puternic acid
(pHcJ) este:
A. zero
8. I
c. 2
o. 3
E. 4
478, Din alaninll, cisteinl\ şi valină se pot obţine tripeptide mixte în număr de:
A. 3
8. 6
c. 12
D. 24
E. 48
479. Sunt proteine solubile, cu excepţia:
A. fibrinogenul
B. zeina
C. colagenu I
D. hemoglobina
E. gluteinele
480. Prin arderea unui amestec gazos de volum V 1 (c.n.) ce conţine un alcan gazos şi cantitatea de
aer (20% oxigen în volume) stoechiometric necesară combustiei alcanului, se obţine un amestec
gazos ce se răceşte şi se treee printr-<> soluţie de hidroxid de potasiu, volumul gazos final fiind
V1 (c.n.). Ştiind cli raportul V1:V2c l ,3, iar randamentul reacţiei de ardere este de 100% atunci
alcanul, atunci alcanul supus arderii este:
A. metan
B. etan
C. propan
O. butan
E. pentan
481. Prezintă activitate optică:
A. glicerina
B. serina
C. N-acetil-anilina
D. benzamida
E. acroleina
482. Câţi atomi de carbon terţiari conţin izomerii hexanului ?
A. I
8. 2
C. 3
o. 4
E. S I · I I .
483. Numărul maxim de compuşi ce pot rezulta la trutarta etanu u1 cu c or la ummă este egal cu:
A. I c -C.. c.t. 1 /Ifll,,
8. 2 // 1 12- I// 2 ll
C. 4 I(( 11:.
o. 5 /li).__ //1!,
E. 9
484. Care dintre urm!ltorii compuşi are p. f. ce l mai scâzut?
A. n-butan
8. n-pcntan
C. neopentan
D. izobutnn
E. izopentnn
)69
A 2...
I I
c_~
485. Prin incllzirca n-pcntanului la 7or/'C rezulii:
/
A. CH. + C1Ht. I
B. C2Ht. + C2H.i
C CH, + C1Ht. + C1H. + C1Ht.
o·. ~H,o + cH~ + C2Ht. + c ~ CH + C fu + C)HR + C2H•
E. CsH10 +~+~,fu
486. Ce raport molar va ex1s~ ~~tre.
~N; . o
R d~lizarca convCTS1ei cu un randament de 60o/,
ŞI 2 I CH..·H O • l :3?
dacă reactan\ii s-au luat ,ruţ1al li\ raport mo ar . l
A. 1:2
8 . 1:3
C. 1:4
D. l:S
. E. l :6 h \ . \t" 200/c etenl {procente de volum). Considerând el nu rămâne n-
487. Prin cracarea n- exanu u1 rezu a o „
hexan nereacţionat, care este randamentu\ cracăm? --._/ o o
A. 77% /'.f~ .~ / " ~ + C. ?f. . 7-=-..::::.-
I /,o<; ~ y,d/,
8 . 40% -.i-,,2,. - , "-,2-"" f ••·i.o
c. ss% ._,~ l , 0 -f- ~<)~ rv
D. 83% "b-," --'> °'- ,,
E. 1000/o --
488. Se dl schema :
~ a +U.O~L.
CB• CB+ BCll~_,.;...-ci---•
Afinnaţia incorect! este
A. compusul a este derivat funcţional al compusului b
B. compuşii a şi b nu au aceeaşi NE
C. polimerul lui a este -(-CHt=CH-CN-)-
D. compuşii a şi b nu au acelaşi conţinut procentul de C {procente de masă)
E. compusul a formeazl prin polimcriz.an: PNA „
489. Referitor la copolimerul butadicnl:srircn care conţine 24,23% stiren SWlt corecte afinna\nle. cu
excepţia:
A. conţine 1So/o H
B. raportul molar srircn:butadienl este 1:6
C. la Wl gtad de polimerizare de 200, are masa moleculari 85600
D. conţine 89,72% C
E. o probi de copolimer cu masa 4,28 g reacţionează cu 200 g soluţie de brom 4,8%
490. O benzinl c~ţinc trei hidrocamU? A, B şi C din seria C,J-b,,.2 care au P- = 2,01 (A); 2,49 (B) şi
2,976 (C). Ştimd el raportul lor m greutate este 1:2:l care este volumul de soluţie de Ba(OH):
0,05M care absoarbe C02 rezultat prin arderea a 216 g amestec de hidrocarburi?
A. 47 1
B. 581
C. 187,53 I
D. 299,61
E. 387,651
491. 20 ~ ; de bidrocatbur¼ garoasl ~ ard cu 150 cm3 de Oi. Dupl trcoe.ca ..mestecului rezultat pnntr-O
soluţ1e
reduc lade20H2SO• l
rezuhl 100 ad gim: de ardere. n....r. ..k.-.:- cesto •
absorb'1 . de . ~...- ...,...,,"'"' a lu · de KOH se
ra mtr-o so \}e
..-,1;," de. cm. ' ~
511111 ! pirogalol Ştiind el toate volumele sunt masurate în aceleaşi
..........,u pre51une ş1 tempctal\d, ,onnula molccularl a hidrocarliwii .
A. CH• este.
B. C28'
C. C3H,
D. C.H,o
E. CsH11
170
179,2 I de CH. conduc prin clorurare la un amestec de CI-IJCI, CH.2Ch şi CH. nereacţionat în
raport molar de 4:3: I. Cantitatea de CH3CI rezultată este:
A. 606 g
8 . 151.S g
C. 303 g
o. 363,6 g
E. 202g
493. Pentru fabricarea clorurii de vinil se introduc in reactorul de sintczll 130 ml/h C2H2 şi HCI gazos
(c.o.). Ce cantitate de clorură de vinil de puritate 99,5% se ob1ine în 24 h, daci aceasta se ~bţi~e
cu un randament de 98%, raportat la acetilcni, iar acetilena introdusi în procesul de fabncaţ1e
este de puritate 99,7% în volume?
A. 8574, 12 kg
B. 8463,12 kg
C. 8548,39 kg
D. 8900,87 kg
E. 356,18 kg
494. Volumul de solulic de azotat de argint M/2 necesar preparării reactivului ToUens care
reacţioneazA total cu 17). g butandial este:
A. 400ml
B. 600 ml
C. 800ml
D. 1000ml
E. 1600ml
495. Se trec 1,4 g alchcnil prin 200 g soluţie de brom 4%. Dupi îndeplJtarca bromderivatului,
concentraţia soluţiei scade la 2,04% Br2• Care este alchena, ştiind cli ea conţine un atom de
carbon cuaternar?
A. 2-mctil-1-hexena
B. 2-mctil-1-pcntena
C. 2-mctil-1-butcna
D. izobutena
E. 2-butena
496. Volumul de soluţie de K2 Cr20, I/3M necesar pentru oxidarea a 11 g de hidrocarbură care
formcazli la oxidare acid acetic, acid propionic şi acid cetopropionic în raport molar I : I : I şi
numărul de stereoizomeri ai acestei hidrocarburi sunt:
A . 2 I şi 4
B. I lşi6 ';7
C. 10lşi2 1 ,. . ) ('~
D. 0,71 şi Ş.... t: 2 C'/y r
E. 5 lşi8 --\
497. Prin oxidarea unei probe de alcbenli cu 1<2Cr20i (H2SO,) se consumă 0.741 soluţie 0,02 M de oxidant
cu degajarea'& 219 78 ml COi măsuraţi la 27°C. Prin arderea unei probe identice din aceeaşi alchenă
se formează 2,214 g amestec de CO2 şi vaponi de api!. Alchena este:
A. CI-IJ - CH2 - CH • CH2 ' ,....
B. CHJ - CH • CH - C H2- CH, 'c.._...,
C. CH3-CH2- C- CH3 '-
li
CH2
D. Oi:, C = Oi2
I
Oi3
E. C H3-CH2 - C H2 -Ci l ~ C Hi
171
498. Ce volum de etenl (c.n.) este necesar pentru a obţine 5.000 kg oitid de etcnl de puritate 88% cu
un T\ -= 80%?
A. 1792 m3
B. 2800m3
C. 3500m3
D. 2314 m3
3
E. 3615 m l d \ · d 224 l
499. Câţi cm3 de soluţie O,lM de brom în CC\4 (p=l,6 g/cm) sunt eco oraţl e cm amestec
echimo\ccular de izobutenl şi etenl ?
A. 100
'B. 62,5
C. 48
D. 160
E. 125
500. Prin combustia a 160 g cauciuc butadien•stirenic rezultă l44 g de apl. Raportul molar stiren :
butad.icnl este:
A. 4:1
B. 1:3
C. 1:4
D. 1:2
E. 1:1
501. Acidul carooxilic în care se poate transforma etina prin urmltoarea succesiune de reacţii l .aditia
apei. 2.oxidarea cu reactiv Tollens este:
A. acidul etinoic
B. acidul etanoic
C. acidul oxalic
D. acidul formic
E . acidul propionic
501. Ordinea corect! a descreşterii solubilităţii în api a alchinelor: ( 1) propina, (2) 2-butina,
(3) 1-butina. (4) etina, ~5) feniletina, este:
A. 1>2>4>3>5
B. 4>5>1>2>3
C. 4>1>3>2>5
D. 4>1>5>3>2
E. 5>2>3>1>4 _
503. 1476 ~ . ; ~ mbura\i ,; 627°clse supun descompunerii termice. Ştiind că amestecul rezultat
conţine 25% Hi (% vo um , cc cantitate de acrilonitril se poate obţine considerind ca singură
swsl de carbon metanul separat din amestecul de reacţie ?
A. 58,88 kg
B. 44,12 k.g
C. 883,3 kg
D. 88,33 kg
E. 838,8 kg
504. Un d~vat al benzenului cu !o"':1ul~ moleculari ~H12 formează la bromurarea fotochimică sau
catalitici 2 monobromdenvaţi, 1ar dacă se continuă brom tal't' " se obţin
4 di'--md
uiu
· · C l
envaţi. ompusu este:
urarea ca I ICo
A. izopropilbenzen
B. o-metil-etilbcnzen
C. p-metil-etilbcnzen
D. m-mcti\-etilbcnzen
E. l ,2,3-trimetilbcnzcn
172
sos. Plccind de la benzen se pn:pari etil-benzen cu randament de 75o/o şi apoi stiren cu randament de
80%. Ştiind cil s-au obţinut 499,2 kg stiren, care esle randamentul global 111 obţinerii stirenului şi ;z
de la câli kmoli de C6H6 s-a plecat?
A. 60% şi 8,6
8 . 93.75% şi 6
C . 60% şi 8
o. 60% şi 6
E. 77,S% şi 7,5
S06. [zomCrii compusului halogenai cc rezultA prin clorurnrea fotochimici a toluenului şi con\inc 44, 1%
a. sunt in numlr de: ~ 'j)
~: ! ~1/i T X ~ z. --J- ,~4g _ l( CR ll 1' X.~ ·
c. 6 {o-<>_ • _ 4"1 1 ---
o. s f ; r,f'x
E. 10
507, Ordinea privind uşurinţa cu care arc loc oxidarea pentru: I - benzen. li - formaldehida , 111 -
naftalina, IV - antracen este: ·
A. li, I, III, lV
8 . III. U, I, lV
C. IV, lll, 1, li
O. U, IV, IO, 1
E. I, li, lll, IV
508. Care este raponul molar o-xilcn:naftalinll la oxidarea lor cu cantilllli egale de oxigen, pentru a ) \
j .
C:...c- /X
1
obţine acid ftalic?

A. 3:2
~ 0--
1,:;-, c... -' f.( ~" -')
~
r,;:-c.,. _
l~ o -' --.../J ,V
_
6\/A_ ,
\
8. 2:1 --- c. -C .J ~ - ~,., . ,,

C. 2:3 ~ ~ -:-\-c~ -+ 2_,.,:,._ -+ lk_o . "'l-o
O. I: I l c \~ + 9 Ir J --? ~ - ~ - 1-
E. 1:2 -.:-;x - -
509. Prin hidrogenarea naftal inei se obţine un aJesiec de tctralinA şi decalină care are masa cu 3,9%
mai mare decât masa naftalinei ini\ialc. Raportul molar dccalinA : tctrnlină este:
A. 1: 1
8 . 1:2
c. 5: 1
o. 1:5
E. 2:3
510. Numlinll de izomeri posibili (exclusiv stereoizomerii) ai compusului dihalogcnat care conţine
83.8% (8r + 1) este egal cu:
A. 8
8 . 10
C . 12
O. 14
E. 17 .
511. În reacţia: clorbcnzen + clorură de benzii catalizată de AICh se formează:
A. difcnilmetan
8 . ono- şi para-ctom1e1ild ifenilmctan
C. orto• şi para-c torbcnzcnofenonil
D . orto- şi para-clordifenilmetan
E. reacţia nu arc loc
512. Un amestec gazos formal din CH, şi CHJCI are p..,- 1. Raportul de masă în care se afli\ cele două
go.zc este egal cu :
A. 1,06
8 . O.S3
C. 0,46
O. 0,96
E. 0,265
173
513• NumArul compuşilor cu activitate optici cu fonn~la moleculari CsH9CI care fonneau co1fi
HiO la oxidat.ea cu KJCnOi (H2SO•) este egal cu.
A. l "(.... C.: c - c. ~~
B. 2
C. 3
C:.. C. - " 1 I
~
D. 4 C. ':" ~ - c.. -c...
E. 5 I
c__ 't
514. Este corectft reacţia:
lleOli(. . . . ,
A. a-ClftX - - - a - ~-Oli+ la
B. CBe-CCle+SlfatB ➔ Cffa-ClrO+SN.ct
C. R-Clla -Cita-O.+ KOB ➔ B- CBa-~ - OB + ,cc,
O. CBa-a+ICCN ➔ CBa-CBJ-Ol+Ka
E. Ctfla-CBa-BT-+ BaO ➔ CtJli-Oll+BBr
515. Numlrul compuşilor cu formula C3lLCh, care prezintă izomerie geometricii şi decoloreau
apa de brom. sunt:
A. I
8. 2
C. 3
D. 4
E. 5
516. 2,67 g dintr-un derivat policlorurat A reacţioneazil cu 1,6 g NaOH (soluţie apoasA) rezultând un
derivat mooohalogenat. Care este formula lui A şi câ~ ~ meri pr~_!?
A. C2H)Cbşi2
B. CJH)Cb şi 4
01'..;~~ + y_ ,
r-..J~ -t ~l'.U:.~ ~ >'-
\ ·"o ~
.' '
C. C2HlCb şi 3
D. C2lLCI: şi 2
-
f" ~ { "1/.
t ..,
_ )(.
'I<_ ,
x. . ;_
-
E. C2HsCh şi 3 ..,
517. Care 3estc o/o de _gluco~ nedesco~usA dac! din 409,09 1
g/cm ) s-au obţinut pnn fermenta\1e alcoolică 4,48ml gaz ?
soluţie de glucoză 10% (p=l,I
A. 44%
B. 56%
C„ 40%
D. 60%
E. 100%
518. Citi radicali CsH11 şi ciţi alcooli pcntilici optic activi derivă de I . ·.
A. 7 şi 3 a c1.
B. 9 şi 3
C. 5 şi I
D. 6 şi 2
E. 8 şi 3
519. Un mol de alcool monohidrox.ilic A trece în prezenţa H SO • . e
în urma reacţiei cu KMnO şi 1-hSO4 1 ◄ m hidrocarbura B, care conduc
1,64 g de substanţl B rca~tiooe8,zl c:;2
în
cctonl. C~ şi H:O, raport molar I :2: I. Ştiind~~
iniţiale scăzând la 4 955% Br2 şi el al ~ 1g sol~t•e Br2 8% în CCL., concentraţia solu1JC1
hidrox.iacid, alcootui A este: ' coo u A pnn tratare cu l<iC"201 (H2SO,) trece inu-un
A. 4-metil-l-pcnten-4-ol
B. 3-metil-1-pcnten-3-ol
C. 4-mctil-1 -hcxcn-3-ol
D. 3-metil-4-pcntanol
E. 3,4-hcxanol
174
520. Alchenele obţinu te prin deshidratarea alcoolilor cu formula molecularii c.H1oO se oxideazi ~
KiCnOi (~SO,). Separat se oxideazt în aceleaşi condilii alcoolii. Ştiind că se utilizează 4 m~h
amestec ech1molecular de alcooli cu formula de mai sus, care este raportu l vo(umelor de solulJe
KlCnO, l/3M utilizate pentru oxidarea alchenelor şi alcoolilor ? ~ A(~
A. I 3/4 J.. • • • _ '
a. 1313 ~ -<- .,_ ~ r c.- t::;G. ~.z:- >
C. 17/4
o. 17/3
l c..-~-==- ~ -c... ' t.
~
E. nici un rispuns corect
~
E .1.,
+~0
3
521. Ordinea corectl a creşterii punctelor de fierbere pentru: ( t )-gticerinll, (2)-butanol, (3 )· I ,3·
propandiol, (4)-2-propanot. {5)-etanol este:
A. I,2,3,4 ,5
B. 5,4,3,2, 1
C. 5,4,2,3, I
o. 5,3,4,2.1
E. 5,2,3,4, I
522. Se consideră unnAtorii compusi: etan ( I), etanol (2), etanal (3) şi acid acetic (4). Afinnalia
incorectă este?
A. compuşii 2,3,4 formează leglturi de H cu moleculele apei
8 . punctele de fiebere cresc în ordinea: I <2<3<4
C. compuşii 2,3,4 sunt solubili în H20
O. compuşii 2 şi 4 au moleculele asociale prin legături de H
E. compuşii 2 şi 4 pot reacţiona cu metale alcaline
523. Numărul maxim de derivaţi halogenaţi ce pot rezulta la tratarea metanului cu un amestec de
brom şi clor este egal cu: n _ 11
_ 1, ,1 ~ .
A. 8 / lw~ l><l - - ~ IW~"lî" l"Y' 'f •
B. 10 C. ct. J ~ ~ ~ kl- ~
C. 11 ·
D. 12 . ~~ · ~ · ·
E. 14
524. Un polifenol are raportul masic C:O • 3 :2, iar prin monon itrare conduce la un singur compus.
Polifenolul este:
A. o-difenol
B. p-difcnol
C. 1,3,5-tri fenol
D. 1,2,3-trifenol
E. 1,2,4-trifenol
525. Fenolatul de potas.iu în rcactie cu acidul formic:
A. nu reacţioneazll
B. se oxidează la C0 2şi H20
, C. se reduce la metanol
O. formeazll fenol şi formiat de sodiu
E. formează fenol şi fonniat de potasiu
526. Se propun următoarele reacţii:
1- alcool o-hidroxibenzilic + NaHCOJ
11 - alcool p-hidroxibenzilic + C..HsCOCI
III - alcool p-hidrox ibcnz ilic + 2CHJCOCI
IV - alcool o-hidroxibenzilic + NaOH
V - alcool p-hidroxibenzilic + FeCh
V I - alcool o-hidroxibenzilic + C H1COONn
Nu sunt posibile reac1iilc: ·
A. I, IV, V, V I
8. 11. 111, rv. v
C. I. VI
O. toate
E. nici una
175
527. Sarea de argint a unui acid monoca rbo xiTic saturat conţine
. 55
. ' 3846% Ag· Care cate Vofum
de soluţie de NaOH 0,02M care va ncutralim O,S moh de acJd?: li!
A. 2,5 L
B. 20L
C. S L
D. 25 L
E. IO L
528. Se d4 schema;
3 ~10WC
CH4 + NH1 + 0, · a+ 3H2 0
2
1H09'c
2Clf4 -...., b + 3820
t1 •··~
+t-..
---~c
nc ➔ PNA
ştiind că se obţin 318 kg PNA, nwnărul de kmoli de CH4 introduşi în reacţie este:
A. 6
B. 12
C. 18
D. 8
E. 10
529. 23,4 g amestec de fenol şi etanol rcacţionew cu 6,9 g Na. Volumul de solujie NaOH 0,2M
care va reacţiona cu acest amestec este:
A. 1,51
8 . 0,5 I
C. 21
D. I I
E. 10 I
530. Câţi radicali CHu existl şi c!te amine optic active pot genera aceştia?
A. 19şi 6
B. 15 şi4
C. 18şi7
D. 17 şi 9
E. 16 şi 9
531. Câte amine optic active cu formula moleculara ~ HuN exist!
5 atomi de carbon terţiari?
şi câte dintre acestea coa1in
A. S şi 1
8 . 6 şi 2
C. 7 şi 3
D. 8 şi 4
E. 9 şi 5
532. Care este polinitrodcrivatul supus reducerii dacâ pentru I0,65 g polinitroderivat se consum!
I0,08 IH2(c.n.)? ~c..,l r ~
A . nitrobenzen
8 . dinitrobcnzen
C,\_/ "JOJ>i
µ_
T ?>t "'2-,
~ , 1.,.., .
C. trinitrobenzcn I 1 1
D. tetranitrobcnzcn
E. pentanitrobcnzcn
176
◄
53
3, 812,5 g d; substanţli A C\J % impuriUlţi se trattazl cu amestec sulfooitric oblinându-se
substanţa B, care supusA reducerii cu Fe + HCI conduce la C(C6 H7N).
ştiind cA fiecare dintre rcactiile menţionate decurg cu un 11• 80% câp moli de compus C se
ob\in7 \o/ RQ' 1 i$'.'.. _ ,,. I.) ~ • ,
A. 8 _. jJ>"1' - 11::>1
8 . 0,8 /a,.Z,
c. 6,4
D. 0,33
E. 0,26
5J4. Se dA ec~pa: A + B -+ ~ + HCI. Care este formula şi denumirea lui C, daci A es!e cea mai
simplA aromii secundari, 1ar B un derivat funcţional al celui mai simplu acid aromauc7
A. (C2H,)lN - CO - CJis: benzoil-<lictilarninli
B. C~ - CO- N(CH.ih; benzoil-dimetilamină
C . C6Hs - CO - N(CH3)2; benzil-<limetilamină
D. C6H, - CH2 - N(CH3)2; benzoil-<limetilaminA
E. (CH.i}lN - C.H, - CO; benzoil-dimetilarnini
535, Se considcrll un amestec format din 3 monoamine: I mol A, 2 moli B şi 3 moli C. Ştiind cA:
• monoamina A conţine 38,71% C: 16,13% H şi 45,16% N; .
• pentru arderea a I mol de B se consumi 73,75 moli aer (c.n. şi aerul cu 20% Oi). ş1 ar e
raportul maselor H:N =5,5:7;
• compoziţia în plrp de masl a monoaminei Ceste C:H:N • 4 : I : 1,55;
• monoamina B are bazicitatea cea mai micl'l;
• se cer formulele molecu.larc pentru A, B, C şi compoziţia procentuali de ,na.ţă a ames-
tecului iniţial:
A. C2H1N ; C.H11N; C H3N; 5,6%; 61 ,9%; 32,41%
8. CHsN; C.H1 ,N; C2H1N; 3%; 70%; 27%
C . CH,N; C12H11N; C)H,N; 5,6%; 61,9%; 32,4%
D. CH,N; C.H11N; C,H9N; 8,75%; 41,25%; 50%
E. nici un rtspuns corect
536. Se dA schema de reacţii :
• NH3 • 1120
A+HCN - B + H2O- C+ H i Q - o- acid2-metil-2-butenoic
SubStanlll A este;
A. acetonă
B. butanonă
C. butanal
D. 2-butenal
E. izobutanal
537. Compuşii care conduc prin condensare la un compus monocarbonilic de tip ce10nic, prin a cărui
oxidare cu KiCn07 (H 1SO.) rezultă acid benzoic şi piruvic, sunt:
A. acetofenonă şi acetaldehidă r:-\.,. c .q- c. c.. , .f-.,. • "
B. benzaldehidă şi acetaldehidă 1..:: / c.~ ··
(eS benzaldehidă şi acetonll l
'6. bcnzaldehidi şi propanal \, ') ( -;ţ:. C - C C
• E. acetofenonă şi propanol ~
538, Io schema:
. ,3
A + A -HO· B + H 2 - C(2-mettl-1 -pcnlll nd 10
' I)
substania A este:
A. formaldehidă
B. acetaldehidll
C. propanal
D. acetonă
E. izobutanal
177
--
539. Reducerea completă a 2.3,4-pentantrionei conduce la:
A. 2,3,4-pentantriol
B. 2,4-dihidroxi-3-pcntanona
C. 4-hidroxi-2,3-pentandiona
O. 3-bidroxi-2,4-pcntandionă
540. Compusul X din schema:
CH1 - CO - CH1 (c.c) + CH1 - CO-CH1 (c.m.) + CH1 - CO - CHa(c.c)

+Kls ,,. , aloHl
---+ A-+B--➔ l
-u.o
A. conţine un atom de carbon asimetric
B. conţine 2 atomi de carbon asimetrici
C. conţine 3 atomi de carbon asimetrici
O. conţine 4 atomi de carbon asimetrici
E. nu conţine nici un atom de carbon asimetric
541. Câţi acizi izomeri (exdusiv stereoizomerii) cu formula molecular! C5H902Cl există şi câţi
dintre ei nu se pot deshidrata în urma hidrolizei?
A. 12 şi l
8 . 23 şi I
C. 21 şi 3
o. 10 şi 2
E. 12 şi 11
542. 3,7 g acid monocarboxilic saturat se dizolvă în apă formând 250 ml solu~e (p=l g/mJ). O probă
de 10 ml de acid se neutralizează cu 10 ml sol~c NaOH 0,2M. Să se determine constanta de
echilibru, dacă la esterifi~ a l 1 din soluţia iniţială de acid cu 1 1 soluţie etanol 92% (p = 0.8
g/ml) se mai gisesc la echilibru 0,1 moli de acid:
A. 4,05
B. 5,42
C. 4,35
D. 3,67
543. Se consideră următoarea scheml de reacţii:
+ cu,cOCI + 3 coi
p-toluldlnl _ BCl A _ e,o B
+ 11io
B -CB,COOâ C
Compusul C din schema este:
A. acetil-p-toluidina
B. acidul p-acetil-nminobczoic
C. N-acetilanilina
D. N-benzoilanilina
E. acidul p-aminobenzoic (vitamina H)
178
◄
►
§44. Care d in unnAtorii compuşi:

I - clorura de benzii
"
li - cianura de fenil
1Ll - clorura de fenilacctil
IV - fcnilacctonitril
V - clorura de benzoil
VI - benzamida
Vil - fcniltriclonnetan
VIU - fcnilacetatul de etil
nu fonneazli la hidroliză acid fcnilacetic ?
A. 1,11.Ul,IV,V,VI
8. Ill,IV,VIll CV:>~ ·
C. l,11,111,IV,V ~ c),,< f
D. ll, lV,V,Vl,VII N:r; ,:;; {" .Jy. coo,lt ~ O#--
.,,...1.,..,.,/'
E. 1.11,V,Vl,VII ,,.-- -:- o. . ~ J _ _~ Pri ·
54S. Compusul C,H,028r !ţi!Sţ1onează cu NaHCOJiar prinpidrol izAurmată de oxidare cu KMnO,
(HiSO,) conduce la ac(d _ftalic. Acesta este: ,
A. acid o-brom-metil-benzoic
8 . acid o-brom-benzoic
r7 ~ c...0o lf--~ 1:,- .-C().().At- ~
~-\_ ~---ll-' __)~ '-'h..~
r:;;y-~.__
1-'> \ -c..,u...u,r-
C. acid o-metil-benzoic
D. alcool o-brom-benzilic
E. o-brom-fenol
546. Sulfatul acid de fenil şi acidul benzensulfonic:
A. au acelaşi% de sulf
8 . sunt izomeri
C. I mol de compus se neutralizează cu acelaşi număr de moli de NaOH
D. au aceeaşi aciditate
E. se obţin prin sulfonarea benzenului
547. Care sunt masele de benzen şi clor necesare pentru a obţine 378,3 kg lindan,ştiind ca acesta se
găseşte într-un procent de 13% în hexaclorciclohexan?
A . 240 kg CI-L şi 710 kg Cb
8 . 13,2 kg C"6 şi 36 kg Cb
C. 780 kg CH6 şi710 kg Ch
D. 780 kg CI-L şi 2130 kg Ch
E. 78 kg C.H6 şi 1065 kg Ch
548. Compusul care în urma adiţiei unui mol de brom şi a hidrolizei bazice formează benzoat de
sodiu şi glicerină, este:
A. benzoat de 1-propenil
8 . benz oat de 2-propenil
C. benzoat de alil
D. acrilat de benzii
E. acrilat de fenil
549. Ce cantitate de săpun se obţine prin saponificarea a I kg trioleină cu NaOH, dacă masa
săpunului conţine 25% apă?
A. 1.300 g
8 . 1.375.6 g
C. 1.478,23 g
D. 1.402.65 g
E. 1.407.98 g I I · CC
550. 17,92 ml amestec de propenă şi propină decolorcazil I 2 m so u11e de 8 r2 O, I M în l,.
Raportu l molar propenă : propînă este:
A. 3:1
B. 1:3
C. I : I
D. 2:1
E. 1:4
179
SSI.
Nu prezintă activitate optieă:
A. m-aminofenil-hidroxiacctatu l de fenil
B. 3-metilbutiratul de terţbutil
C. clorura de 2(3-nminofenil)-propionil
D. O-acetil-lactatul de metil
E. acidul 2-metil-3-butcnoic
S52.
Prin monoclorurarea cataliticii a N-fenil-benzamidei rezultă un număr de derivaţi e
A. l ga1cu:
B. 2
C. 3
D. 4
E. 5
553. Referitor la N-benzoilanilina nu este corectă afinnaţia:
A. ponte hidroli7.a
B. prin reducere fonnează o amină secundara
C. la mononitrarea sa rezultă ma_ioritar 2 produşi
D. se poate monoclorura conducând la 3 produşi
E. este o substanţă solidă care se poate obţine şi prin acilarea anilinei cu 4 HiCOCI in
prezenta AICI)
554. Ordinea corectă a creşterii acidit!fii pentru compuşii CHJ-CH2-NHi'{l)
CHJ-CH2-Nfu+-CH3 (2), C6Hs-NH3+ (3), NH~+(4), C6Hs-NH2+-CH3 (5) este: '
A. 3,5,4, 1,2
B. 2,1,4,5,3
C. 1,2,3,4,5
D. 5,4,3,2, l
E. 2,i,4,3,5
555. Se dă schema d e reacţii :
l~
2CH4 · - - « + 3B2
IIIJSO._.Hr/lfl,
« + H2 0 - - - [ b ] !; e
CB4
........,C'..-«••
+ 0.s - - - - - d + B~O
d. + C ➔ 8 ➔ f + H10
Masa de compus f care se obţine din 201 ,6 L CH4 (c.n.) la un randament global de
500/o este egali cu:
A. 504g
B. 252g
C. 126g
D. 84g
E. 168g . . . aminoacizii
Numărul de tetrapcptide izomere care rezultă din dipeptidul a-alanil-ghcmă şi
556.
valină şi serină este egal cu:
A. 4
B. 6
C. 8
D. 14
E. 22
180
Se tn1t~ 0,445 g dinll'-WI aminoacid cu HNOi =uitând 112 ml gaz (c.n.). Aminoocidul este:
A. glicocol
B. valinl
C. ac id asparagic
O. a-aloninl
E. a -alaninl sau !}-alanină
558. Prin fcnncntarca a 135 8 glucoză ~-au ob1inu1 28,j6 I co1 (.:.n.). Randruncntul reacţiei ş i
volumul de etano l (p:rO,795 g/cm 1) sunt:
A. 85% şi 73,7 cm>
B. 80% şi 65,7 cm-'
C. 90% şi 85 cm1
O. 85% şi 28,S6 I
E. 80% şi 33,6 I
SS9, Prin tratarea unui amestec de :z:aharozA şi celobioza cu reactiv Tollcns i;c ob1in 3,78 g Ag.
Aceeaşi cantitate de amestec hidrolizaUI şi apoi tratata cu Tollens conduce la I I ,34 g Ag.
Raportul molar zaharozA:celobiozA în amestec este:
A. I :2 -f. _
B. 2:1 ':ty , l. - C- 1""""'-
C. 1:3 i -ţ . 'I,,,'
D. 1: 1 r "\ Av.
E. 3: 1
560, Care pozilic din a -frvctozA nu poate fi acilatA cu clorurii de acetil ?
A. I
B. 2
C. 3
D. 4
E. S
Se dau: (l)-zaharoza, (U)-cclobioz.a, (ill)-ccluloza, (IV)-amilopectina, (V)0 amiloza. Numai
punte eterică C1 - C. conţin:
A. I şi II
B. l, III şi IV
C. ll şi III
O. II, li[ şi V
E. toate
562. Sarea de calciu a unui acid obţinut prin oxidarea unei aldoze conJim: 16% Ca. Formula moleculara
a zaharidei, numiirul de stereoizomeri ai zaharidei ~i volumul de soluţie de hidroxid de Ca 0,3M
folos it pentru a obţine sarea din 108 g zaharida sw11:
A. C.H,Oi; 4; I I
B. C.H,O,; 4; 10 I
C. ~ H1 206; 16; 0,51
D. C1l401; 2; 2 I
E. C1H601; 2; 0,6 I
563. Se consideri unnitoarele transfonnl!ri care constituc metoda petrochimică de obţinere a
glicerinei din propenA:
p u;1■I
+Cl,f .-C
. RO A
+KaOII
K,O
. K.0
•
+)N.011
8 +0,- C
11,0
. JNoCI
Substan1ele A, B şi C din schemă sunr:
A. clorura de vinil. ulcoolul vinilic. 1.3-diclor-2-hidroxipropan
B. 1,2-diclorpropan, 1,2-propandiol, 3-clor- 1.2- propandiol
C . clorura de alil, alcoolul alilic, acroleina
D. cloruro de alil. alcoolul alilic, 2,3- diclorpropanol
E. nici un răspuns corect.
18 1
564. Ordinea crescătoare a bazicităţii anionilor: (I) CHJo -, (2) CHJ-Cee-, (3) CHi-CHt-eoo-
(4) CH1Coo-, (5) C6Hso-, (6) HO-, (7) Hc oo-, este corectă în:
A. 2< I <6<5<3<4<7
B. 5<3<4<7<6< 1<2
C. 6<1<2<5<3<4<7
D. 7<4<3<5<6<1 <2
E. 7<3<4<5<6<2< I
56S. Ştiind că o gliceridă dă la hidrolizA numai acid palmitic (şi glicerină). să se calculeze
cantitatea în grame de gliceridă necesară obţinerii a 920 g glicerină dacă randamentul
reacţiei de hidroliză este de 80%:
A. 6448g
B. 10075 g
C. 10000 g
D. 10750 g
E. 11350 g
S66. Se dau 214 g. amestec fonnat din dou,ll hidrocarburi: A- o alchenll şi B - un alcan. Ştiind ca
la hidrogenarea amestecului, A trece în B şi masa amestecului creşte cu 6 g, iar la arderea
produsului obţinut în unna hidrogenării rezultă 336 I CO2 (c.n.), formulele moleculare ale lui
A şi B, compoziţia % molară a amestecului iniţial şi volumul de soluţie de KMnO4 (H20,
Na2CO1) 1,66M care reacţionează cu alchena A din amestecul iniţial sunt:
A. CsH10; C~H12; 60%A; 40%B; 2 I
B. CsH10; CsH12; 60%A; 40%,B; 1,2 I
C. C1H6; CJHs; 58,88%A; 41,12%B; 6 I
D. C1iH6; C3Hs; 600/oA; 40%B; 1,2 I
567. Compoziţia în procente molare a unui amestec de acetilenă şi hidrogen trecut peste un
catalizator de Ni, ştiind că volumul amestecului se reduce la jumătate şi că nu mai are loc
reacţia cu reactiv Tollens, este:
A. 50% C2H2; 50% H2
B. 70% Ci.Hl; 30% H2
C. 30% C2H2; 70% H2
O. 33, 3% C2H2; 66,6% Hi
E. 25% Ci.Hl; 75% H2
568. care este compoziţia procentualll molară a unui amestec de CH..., C2H~ şi H2 care con{inc
75%C, 25% H şi are masa molecularii medie egală cu 9.6?
A. 33% CH.; 33% C2H2; 33,3% H2
B. 50% CH.; 25% C2H2; 25% H2
C. 20% CH,; 20% C2H2; 60% H2
D. 80% CH.; I 0% C2H2; I0% H2
569. Volumul de acetilenă la 27°C şi 2 atrn. ce poate fi obţinut din I kg carbură de calciu de
.puritate 64% şi cu 11=600/4 este egal cu:
A. 134,4 1
B. 73,8461
C. 134,4m1
o. 268,81
E. 1000 I
570. Prin dehidrogenarea cumenului şi sec-butilbenzenului, rezultă un număr de compuşi egal cu (rnră
stereoizomeri):
A. I
B. 2
C. 3
D. 4
E. 5
182
o probă de pentan, izopentan şi pentenll cu 35% pentenA (% de masă) decoloreazA 40 ml
soluţie apă de brom 0,25 M. Masa probei este:
A. I g
B. 1,5 g
c. 2 g
D. 2,5 g
E. 3g
Se consideri\ unnătoarele reocţii:
S7l,
(CHJ):CH-COO-CHi +H2O-+a + b
H-C00-C6Hs +H10-c+d
()rdinea creditoare a caracterului acid a compuşilor rezultaţi din reacţii este:
A. a,b,c,d
B. d,c,b,a
C. c,a,d,b
D. b,d,a,c
E. a,c,b,d
Un amestec de alchine CsHs decolorează I ;2 I soluţie apă de brom IM. Acelaşi amestec
573.
reacţionează cu 4 7,7 g reactiv Tollens. Masa de sodiu cu care va reacţiona amestecul iniţial este
egală cu:
A. 2,3 g
B. 11,5 g
C. 4,6 g
D. 9,2 g
c-,o
1 $'.i) \.h ~- '-1 '
E. 6,9 g lţ ~
574. Un amestec de,.. acjzi formic şi oxalic se descomune \ {!i-COOH-CO+H20,
HOOC-COOH-CO+a:>i+H2O)în prezen\a a 100g soluţie H2SO1 95%, căreia îi sai'ae
concentraţia la 69,85%. Ştiiii't'că rezultă 67,2 I âriiestec de gaze. cu câ\i moli de NaOH se
neutralizează amestecul iniţial?
_ ? W.., ~
l",1, -=-) ~ --. S' +• 5')-) ~
V,JJ.{.t' ~~
A. l G 5, !!" '1 ~ ( t _,, .
B
c.
.
2 ___ ,.. - - -
\ os} '11,,l.. I \ ----L A~
'
~ ,...o..lf- ,q-- ~
-u. 3
4
X 't' ) -
-
? -::.: l ~ - -\" ~e-
E. 5 )(-\· -::. ol. · - -
575. Câţi moli de amoniac rezu III la hidroliza totală a 1,6 kg c~limer butadiena: acrilonitril în
raport molar I :2?
A. JO
B. 20
c. 0.02
D. 30
E. 0,05
576. 16,1 g amestec echimo\ecular de izomeri _C,H.C(: hi~liz~ în condiţii normale. Volumul de
soluţie NaOH O, I M utilizat pentru neutrahzarea h1drac1dulu1 rezultat este egal cu:
A . 0,41
B. 0,5 I
C. li
D. 1,5 I
E. 1.21
S77. Câţi esteri izomeri cu fom1Ula moleculară C.HgO: există?
A. I
B. 5
C. 3
D. 2
E. 4
183
578. Esterul saturat R - COO - C 2H~ cu raponul de masă H/O „ 1/4 se numeşte:
A. fonn iat de etil
B. acetat de etil
C. propiooat de etil
O. butirat de etil
E. izovalerinat de etil
579. Fenil-propil-cetona se obţine din benzen şi :
A. clorură de izobutil
B. clorură de propil
C. clorură de izopropil
O. clorură de butiril
E. clorură de bulil
580. Produsul unic al condensării aldolice dintre o aldehidă saturată cu o cetonli saturată are formula
moleculara C 7H 1.O2• Şliind că aldehida conţine 54,54% C, cetona este:
A. acetona
B. butanona
C . 2-pentanona
D. 3-pentanona
E. ciclohexanona
581. Glicocolul, într-o soluţie cu pH=l, are structura H 3N. --cH.rCOOH, în care:
A. gruparea -COOH e mai acidă
B. gruparea -NHi' e mai acidă
C. ambele grupări, -COOH şi - NH3• sunt la fel de acide
O. gruparea -CH2· e mai acidă
E . ou există decât grupări bazice
582. Numărul maxim de atomi de C terţiari în molecula cu formula CsHsN este de:
A. I
B. 2
C. 3
D. 4
E. 5
583. Se obţine acid propenoic prin:
A. oxidarea acroleinei cu K.MnO◄
B. dehidrogenarea acroleinei (propenal)
C . oxidarea acroleinei cu reactiv Tollens
D. deshidratarea glicerinei
E. oxidarea glicerinei cu K.MnO"
584. Se clorurează metanul cu obţinerea unui amestec gazos CH3Cl:CH 2Cli:Ch = I :2:5 (rapoarte
molare). Numărul de moli de clor necesar pentru obţinerea a S moli de clormetan este de:
A. 10
B. SO
C. 80
o. 100
E. 150
585. Nwnărul de moli de etanol introduşi în reacţia de esterificare cu acidul acetic, ştiind că s-au
introdus 6 moli de acid acetic iar la echilibru se găsesc 4 moli de ester, este egal cu ( con 5ianra
d e echilibru a reacţiei de esterificare fiind 4):
A. 4
B. 6
C. 3
D. 1,45
E. 2
184
Cite alchene C1H1• eilisll!. care oxidate cu KMnO + M so d I CO rodu / tom
gram [O] utilizat egal cu un numit natural? • i • • au raportu g 1 p s a
A. 2
B. 3
C. 4
o. 5
E. 6
587. Transformarea 4-clor- . I-butenei în 1,3-butadicnă: c.. ~ ~ - - - - ....,._ D
A. se poate real1za prin hidrogenare
B. se poate realiza prin clorurare
C. decurge ca o reacţie de adiţie
o. !mplicA o dehidrohalo&et)MC
E. gen~ doi _izomeri geometrici în proporţii egale
Este o rcactie de saponificare:
A. hidroliza bazică a tripalmitinei
B. hidroliza acidi a trioleinei
C. hidroliza bazică a acetatului de etil
O. hidrolii.a bazică a benzoatului de fenil
E. hidroliza bazică a butironitrilului
589. 77 g amestec propenă - butenă, aflate in raport molar 1:2, se hidrogcneazl fonnând 79,3 g
amestec final. Daca conversia hidrogenării butenei a fost 75%. care a fost conversia
hidrogenării propenei?
A . 20%
B. 25%
C. 60%
@:" 80%
E. 85%
590. 0,3 moli amestec de hidrocarburi gazoase aciclice C,H, si C3H,. trecut printr-un vas cu brom.
cresc masa vasului cu I 0,8 g. La arderea cu Oi a aceluiaşi amestec nu se constată o crestcn: a
volumului gazos (apa fiind considcratA gaz). CompoziJia procentuală molară a amestecului
iniţial era:
A. 10%C,H.
B. 25%C,H.
C. 33,33% C2H,
O. 40%C2H,
E. S0% C2H,
591. Despre glicil-alanină este adevărat: . . . . .
A. se poate ob1ine prin hidroli7.!1_parţ1ală a tetrapep11dulu1 gh-ser-ala-gh
B. la pH- 12 este incArcală pozitiv
C. 0,2 moli de dipeptid rcacJioncază cu I 00ml de NaOI I 2M
O. conţi ne două legllturi peptidicc
E. nu poate reacţiona cu pentaclorura de fo~for .
592. Numind maxim de produşi de condensare aldohcl rezultă dm :
A . 3-pcntanonă şi 2-butanonll
B. acetonll şi pentanal
C. 2-hcxanonll şi bcnzoldehidll
D. 2-butanonll şi 2-pcntanonll
E. 4-hcptanonll şi benzil-metil-cetonll . . . .
593. Câ\i moli de acid acetic consuml! un mol de an1111ccn la oxidarea cu d1cromat de potasiu m
mediu de acid acetic, pentru a se transforma io antrachinonll?
A. 4
B. 8
C. 2
o. 3
E. 6
185
- - - - - - ---- - ----
594. Un amestec de benzen şi nuftalinA nOntc în raport molar de I :2 10 oxide111.1. Raportul 1

volumele de ner consumnte este: ni,c
A. 0,5
B. 0,75
C. 1,5
D. 2,75
E. 3
595. Se nrde un nmestec echimol1..-culnr fom1nt din doi nlcnnl omologi obţinlndu -sc 54 moli co
1 1
1188 g H20 . Alcanul ~uperior este: '
A. propon
8 . buton
C. pentan
D. decan
E. etan
596. Un alcool monohidroxilic saturat conţine 64,86% carbon. Câţi dintre izomerii cu func1ic nlcool
pot fi oxidaţi cu dicromnt de potasiu în mediu ocid?
A. I
B. 2
C. 3
o. 4
E. niciunul
597. Câţi moli de gnze produce explozia 11 0,5 moli trinitrnt de glicerină?
A. 16
B. 14
C. 7,25
D. 6
E. 3,625
598. Se oxideazll hidrocarbura C,HR şi se obţine C~, H20 şi un cetoncid. Hidrocarbura este:
A. mctilbutadicnli
B. 1,3-pentadienil
C. 1,4-pentadienl
D. 2,3-pentadienll
E. nici una dintre cele de mai sus
599. Câţi dintre izomerii cu fonnula molecularll C,H9CI şi cu un atom de carbon nsimctric în
moleculă pot fonna dioxid de carbon la oxidarea cu KMnO. (H2 S0 4 )?
A. 3
B. 4
C. 5
D. 6
E. 7 .
600. Compusul cu fonnula molecularii C3 H2C1◄ fonneazil prin oxidare clomrn acidului diclornccuc.
El poate fi:
A. 1,1,3,3-teraclorpropena
B. I ,3,3,3-tetraclorpropena
C. 1,2,3,3-tetrnclorpropenn
O. 1,2,2,3-tetraclorpropena
E. I, 1,2,3-tetraclorpropena
601. Reacţia dintre fenol şi fonnaldehidA poate conduce la:
A. alcool benzilic
B. benzen şi apll
C. un aldol
D. hidroximetilfenol
E. un cetol
186
601- Citi dibromciclopentani (fllrAa consideru stereoizomerii) pot exista?
A. 2
B. 3
C. 4
o. 5
E. >S
603- Câte diene aciclice izomerc cu "scheletul" 3-mctil-pentnnului exist!?
A. 2
B. 3
C. 4
D. 5
E. 6
604. O hidrocarl>ură cu formula moleculara ~ H10 forrneazl cu Cb la soo•c un singur compus
monoclorurat şi prin oxidnn: cu K2Cr201 (H1S04) formează acid 2-metilpropionic.
Hidrocarbura este:
A. I-butena
B. 3-meril-1-botena
C. 2-metil-1-butcna
O. 2-pentena
E. izoprenul
Întrebi rile 605 ◄ 1 5 sunt î n cascacli
605. Se oxideazA alchenele ramificate cu formula moleculară CsH10 (câte un mol din fiecare). C:îţ i
moli de permanganat de potasiu în mediu neutru se consumă?
A . 213
B. 2
C. 3
o. 4
E. 6
606. Idem 605 dar câli moli de KMnO, în mediu acid (H2SO.) se consumll?
A. 2
8 . 3,6
C. 4,4
o. 4,8
E. 6
607. Idem 606, dar câţi moli de CO: rezuhli?
A. nici unul
B. I
C. 2
o. 3
E. 4
608. Câ ţi moli de bicarbonat de sodiu pot reaq1ona cu produşii rezultaţi la 606?
A. 2
B. 3
C. 4
O. nici unul
E. I
609. Cc tip de izomerie prczintll intre ele nlchcnclc dt ln 605?
A. de eatenll
B. de funcţiune
C. de poziţie
D. opticii
E. geometric.:!
187
610.
Din produşii rezultaţi la (,()6, câţi produşi de oooden.we. ~tonicA diferiţi pot l'e'lUJta (se eon,·
doar condenwi crotonice între compuşii aparţinând aceleiaşi clase)? 1~
A. 2
8. 3
C. 4
D. 5
E. 6
611.
Care este raportul între apa consumată la 605 şi apa rezultatA la 606?
A. I :I
B. 3: 1
C. 2:1
D. 3:2
E. I :0,75
612.
Câţi compuşi diferiţi care pot forma. legături de hidrogen intennoleculare rezultă la 606?
A. nici unul
B. unu
C. doi
D. trei
E. patru
613.
Se tratealli cu PCls acizii organici rezultaţi la 606. Care este raportul între PCls consumat şi
HCI rezultat?
A. I :I
8. 1:2
C. 2:1
D. 3:2
E. 4:3
614,
Dintre produşii
geometrică?
de condensare crotonică rezultaţi la punctul 610 câţi prezintă izomerie
A. toţi
B. jumătate
C. 4
D. 2
E. nici unul
615.
Prin hidrogenarea-reducerea
numAr de:
produşilor de condensare de la 610 apar izomeri optici în
A . 10
B. 12
C. 16
D. 20
E. 24
616. Câte heptene conswnl 40 litri KMn04 O, IM la oxidarea energică a 5 moli hidrocarburi:
A. I
B. 2
C. 3
D. 4
617. Un ~Îco!t monohidroxilic saturat contine 18, 18% oxigen.

alchenA, alcoolul este:
Ştiind cil nu poate fi obtinut dintr-o
A. butanol
B. I-pentanol
C. hcxanol
D. 2-pentanol
E. lzopropanol
188
Substanţa C.H100 prezintă un numAr de izo • (' .
A. 8 men mc1us1v stereoizomeri):
8. 5
C. 7
o. 6
E. 9
6)9. Un copolimer butadicnll-acrilonitril co ,; 5 ?o/,
monomeri este: n,,nc ,~ • azot. Raportul molar în care se aflll cei doi
A. 1:1
8. 2:1
C. 1:2
o. 3:2
E. 4: I
620. . _conţine propanal ŞI· acetonă rezultl teoretic
Într-un amestec care · un numllr de produşi· de
con d ensare crotontcă m raport molar I: 1 (flril stereo·zo · · 'd-" d · d-·•-'
dimoleculare): I men ŞI cons1 "'"n numai con ,::;u~w •
A. l
8. 2
C. 3
o. 4
E. 5
621. Este corectă afirmaţia:
A. pentru a prepara 500g soluţie acid acetic 60% sunt necesari 5 moli acid acetic
B. un mol acid acetilsalicilic reacţioneaza cu 2 moli NaOH
C . raportul molar de combinare acetaldehidii: reactiv Tollens este I: I
O. doi moli acid gluconic reacţionează cu doi moli Ca(OHh
E. raportul molar de combinare butandial: Cu(OH)2 este I :2
622. Afirmaţia corectă este:
A. glucoza şi fructoza aparţin seriei L
B . aminoacizii naturali aparţin seriei D
C. în compusul glu-ala-val-gli, capătul carboxil al peptidului este dat de acidul glutamic
D. 3-pentenalul este un produs de condcndare crotonică
E. glucoza reduce reactivul Tollens
623. Nu reacţionează cu reactiv Tollens, nu poate forma un ciclu piranozic intramolecular şi poate
forma un tetraacetat la tratare cu anhidridă acetică:
A. 2 ,3,4,5-tetrahidroxipentanal
B. 1.2,4-trihidroxi-3-ox~butan
C. 1,3,4,5-tetrahidroxi-2-pentanonă
O. HO - CH2 - (CHOH)J - COOH
E . O= CH- (CHOH), - COOH . . . . . ..
624. Un compus organic ce conţine C, H, N ş1 care poat~ rcac\1on_a cu oricare d.m reacnv11: apă.
acid clorhidric, derivat halogenat reactiv sau sulfat acid de alchil, face parte dm clasa:
A. clorură de benzen diazoniu
B. amidă
C. amină
D. colorant azoic
E. clorură de tetraalchilamoniu .
625. La clorurarea catalitică a x ilenilor, cel mai uşor se obpnc:
A. 1,2-dimetii;.t::'clorbenzen
B. l ,4-dirnetil-2-clorbenzen
C. 1,3-dimetil-4-clorbenzen
I
-......
D . 1,3-dimetil;S-clorbcnzcn
E . 1,2-dimeti!fo-clorbenzen
189
►
626. În schema:
·li& +HBr +KCN +I½()
A~ B-+ C-+ O-. (Q-1))3C- ClNfi
compusul A este:
A. bromura de terţbutil
8. bromura de butii
C. bromura de izobutil
D. bromura de sec-butii
E. bromura de pentil
627. Nu pot reacţiona decât aldolic între ele:
A. acetaldehida cu propionaldehida
B. ciclohexanona cu propionaldehida
C. benzaldchida cu benzaldehida
D. fonnaldebida cu benzaldehida
E. izobutanalul cu benzaldehida
628.
Se dă schema: X+ HiO ➔ benzofenonă+ 2 HCI. Denumirea lui X este:
A. o,o'-diclor-fenilmetan
8. p,p'diclor-feoilmetan
C. diclordifenilmetan
D. o-clorfenil-fenilclonnetan
E. p-clorfenil-fenilclonnetan
629.
Câti compuşi halogenaţi cu formula c;H,Cly în care x+y=6 şi 2x+y/2=6 se pot obtine din C2H2?
A. nici unul
B. I
C. 2
D. 3
E. 4
630.
Ce volum de soluţie 0,05 M de acid(- ) 2,3-dihidroxisuccinic trebuie adăugat la 5 ml solupe 0,1 Mde
acid(+) 2 , 3 ~ i n i c , penlru a obţine un amestec racemic?
A. 5.ml
B. 0,5 ml
C. 10ml
D. l ml
E. 100ml
631. Referitor la scleroproteine sunt corecte afirmaţiile, cu excepţia:
A. conferă rezistenfă mecanică sau protecţie împotriva agenţilor exteriori
B. au valoare nutritivă
C. nu sunt hidrolizate de enzimele digestive
D. sunt insolubile
E. includ keratina, colagenul, fiboina
632. O probă având 3 masa de 1Og dintr-o grăsime a fost tratată cu 19 g iod, iar excesul de iod 3 ~o:
titrat cu 500 cm solutie 0,1 molar tiosulfat de sodiu(h+2Na2S1 0 3->2Na1+Na2&06), folosin
amidonul drept indicator. Cifra de iod a grăsimii(gl2/lOOg grasime) este:
A. l,265
B. 12,65
C. 63,25
D. 126,5
E. 189,75 I butadienă
633. Copolimerul butadien-acrilonitrilic are un conţinut de azot de 11 %. Raportul mo ar
: acrilonitril în molecula de cauciuc este:
A. 1,401
B. 1,3·75
c. 1,333
D. 1,5
E. 0,785
190
Un ame5tcc de _clorură de benzii şi cloruri!. de bcnzilidcn con1inc 34 3% clor Raportul molar
634. clorurii de beli.ZI\ : clorură de benzilidcn în amestec este: ' ·
A. 1:2
8 . 1.5: I
C. 3:2
o. 2 :1
E. 2:3
17,4 g a~i~ ~icarbo~ilic dau prin combustie 13,44 litri CO 2 şi 5,4 g H2Q. Număru l de acizi
d1carbox1hc1 1zomen, corespunzl!.tor datelor problemei este de:
A. I
8. 2
C. 3
o. 4
E. 5
636. Câţi m oli de bicarbonat consumă hidroliza unui mol de clorofonn în mediu de bicarbonat de
sodiu în exces?
A. I
B. 2
C. 3
o. 4
E. 5
637. O substanţă organică are raportul de masă C:H:O:N=36:7:16:14. Ştiind ci!. 7,3 g de substantă
organică reprezintă 50 mM, fonnula moleculară a substanţei este:
A. CiH'°2N
8 . CRON
C. C6H1.CnN2
D. C6H,CnN2
E . C2H,OiN2
638. Substanţa organică cu C, H, O. N, care prin hidroliu fonnează doi produşi organici poate fi:
A. nitrozoderivat
B. amidă
C. nitroderivat
D. hidroxil-amină
E. amidă substituită
639. Nu reacţionează cu NHJ:
A. clorura de etil
8 . clorura de m etil
C. clorura de alil
D. clorura de vinil
E. clorura de benzii . , .
640. Un amestec echimolecular de lisină şi acid asparag~. aflate mtr-un mediu cu pH= l 2 are o
sarcinii. totală egală cu:
A. · zero
B. +3x
C. +2x
2
DE. · x ( d uro•-·I de molecul e de acid asparagic din mediu) .
. -x3 unexen ruu • • ,i-. 0,16 .
641. Se tratează IOOO ml de zahăr iovcrtil cu 11:l!ClW Tollc'.15 ş1 ~ ..-yWl ,.. g Ag. Cantllalea de
substanţă organică (în grame) din care a pro,enit 7,ahărul mvertn a fost de:
A. 0,690
B. 0,342
C. 0.048
D. 0.300
E. 0,470
191
► -
642. 9,3 g anilină se transformă în acid sulfanilic cu r a ~. Cât H,SO. 98¾ 8 fo
st
introdus iniţial ştiind cA era un exces de I0% foţi de cantitatea teoretic necesara de HiSO, ?
A. 220g
8. 0,22 kg
C. 50 g
D. 11 g
E. 22g
643. Se doreşte condensarea crotonică a glioxalului (cea mai simplă dialdebidA) cu butanona. Câ\i
produşi diferiţi ("crotoni", M stereoizomeri) pol apare în mediul de reacţie ce conţine cei doi
compuşi indicaţi (se admit doar condensllri dimolcculare)? ,o
A. 2 (/'\ ~ tt
8. 3 o :::- c_ - C-::: -o • ~ 1/7 -"C.- -c:.... C. ~c.. -c,_ -t.-
c. 4 \\___.!.-- . 0 . A'- ,c.
D. 5 ''- l f
E. 6 ' - o ·.:;.C - ~ ~
644. În succesiunea de reacţii: CJ1s - NH 2 ➔ X ➔ Y ➔ Z ➔ p-fenilendiamină, compusul X este:
A. ortonitroanilină
B. metanitroanilină
C. paranitroanilină
D. R - CO - NH - Clis
E. O,N - C6H.. - N02
645. Rezultă un amestec de izomeri orto- şi parasubstituiţi la alchilarea Friedel-Crafts a:
A. clorurii de fenilamoniu
B. stirenului
C. benzoatului de metil
D. benzaldehidei
E. acidului benzensulfonic
646. Apa este un acid mai slab ca:
A. etanolul
B. acetilena
C . etena
D. para-hidroxibenzaldehida
E. feniletina
647. Câţi compuşi stabili cu formula moleculari C.H,o<:h nu reacţionează cu sodiul?
A. 1
B. 2
C. 3
D. 4
E. 5
648. O tripeptidă ce conţine 3 aminoacizi diferiţi are formula moleculară C 10 H ,90◄N1. Ştiind că
unul din aminoacizi formează o dipeptidă simplă cu formula moleculară C,oHioOiN:,
tripeptida poate fi:
A. glicil-glicil-lisioa
B. valil-valina
C. alanil-glicil-valina
D. glutamil-alanil-glicina
E. asparagil-alanil-serina
649. Doza letală (pe kg corp) pentru metanol este:
A. 0.5 g
B. Sg
C. 0,15 g
D. 0,05 g
E. 0,45 g
192
◄
Trifcnolul simetric se nwncşte:
A. hidrochinonii
8 . chinona
C. pirol
O. hidroxihidrochinonă
E. 1,3,5-trihidroxi-bcnun
651- Acizii alcbil-sulfonici au fonnula generală :
A. R-OSOiH
8 . R-OSO2H
C. R-SH
D. R-SO.H
E. R-SOi H
652. Compusul care prin rc~cţie cu reactivul Tollens fonneazl un produs de reacţie în care raportul
de masl C:Ag „ 0,(4), iar raportul oxigen/carl>on = 0,(6) este:
A. l -butina
B. 2-butina
C. 3-butinalul
O. metil-etini l-cetona
E. acetilena
653. Plecând de la un alcan, prin cinci operaţiuni diferite se reface alcanul iniţial. Daci prima
opcra~e este o halogenare, iar a cincea este încălzirea cu NaOH. atunci cca de a treia oi>eratic
a fost o:
A. cianurare
B. reducere
C. hidrolizi
O . neutralizare
E. alchilare
654. Prin hidroliza unui amestec echimolecular de monocloretan, I , 1-dicloretan, 1,2-dicloretan,
1,1,1-tricloretan, 1,1,2,2-tetracloretan rezulti 1,2 litri soluţie HCI 2M. Masa amestecului supus
hidrolizei este:
A. 64,5 g
8 . 99g
C. 112,8 g
D. 133,S g
168
655. g parţială a pentapcp1idulw. va 1·1
PrinE.hidroliza 1 •alam·1-g11c1
· ·1-scn·1-c1stem
. . A rczu Ită un număr de
tripeptide şi tetrapeptide egal cu:
A. I
B. 2
C. 3
D. 4
656. Re:rit:r la dizaharidul format prin eliminarea apei între grupa -OH de la atomul de carbon I
al alfa-glucopiranozei şi grupa -OH de ln ntomul de carbon 2 al altei molecule de bcta-
glucopiranozii, afinnatia incorectă este:
A. are caracter reducător
B. se oxideazii cu reactiv Tollens
C. nu reduce reactivul Tollens . .
D. prin hidroliZă formeazil un amestec ecbunolccular de alfa-glucop1ran0Ză şi beta-
glucopimnoză
E. reduce reactivul Fchling
193
. I CHJ-(CHi)n-COO-K'. Ştiind ca n= 14, cornl>UsuJ )(
657. Compusul X este un săpun ş, are fomiu a ~
A. acidul palmitic
B. tetradecanoatul de K
C. palmitatul de K
O. acidul l>utanoic
E. tetradccanoatul de Na rtul de masă C:H:O=42:3:8 se obţine Prin h'
658. Compusul carbonilic cu M=!06, cu rnpo 1dr0Ji~
compusului:
A. I-fenil- I, 1-dicloretan
B. clorura de benziliden
C. feniltriclonnetan
D. l,l-diclor-2-feniletan
E. difenil-diclorrnetan . .
659. Hidroxiacidul X, cu 59,70% oxigen şi 4,48% hidrogen reacţioni;ază cu metanolul dând un
diester cu M=l62. X este:
A. acid hidroxiacetic
B. acid 2-hidroxipropionic
C. acid 2,3-dihidroxibutiric
D. acid hidroxisuccinic
E. acid fcnil-hidroxiacetic
660. Se copolimerizează I oo moli amestec butadienă şi_ a-metilsti_ren aflate 11:1 ~ port molar de :1.
Raportul molar în copolimer este de 2: I. Răman 5 moh de a-metilstiren. Ce masă3de
butadienă a rămas necopolimerizată?
A. 1.890g
B. 1.980g
C. 1.809g
D. 1.089g
E. 1.908 g
661.
Idem întrebarea 660, dar ce raport molar există între monomerii rămaşi nepolimeriza~ ?
A. 2:3
B. 5:2
C. 7:1
D. 4:3
E. 2:1
662. Idem 660, dar câţi moli de butadienă s-au copolimerizat?
A. 75
B. 60
C. 40
D. 35
E. 25
Prin oxidarea totală a 1,94 g copolimer butadienă- _ . .
663.
.
molar al monomerilor în copolimer este: a metilstiren se obtm 1,8 g apă. Raponul
A. 1:3
B. 2:3
C. 3:5
D. 2:5
E. 5:1
664.
Se ~olicondensează liniar fenol cu formal . . • , ••
metilen, restul fonnează grupe hidro . _dehtdă, 901/o 0
dm formaldehidă formează 'pun~
x1met11 ş „ d . ·ă
612 g apă, masa de formol folosită a fost de·· ltm ca la sfârşitul procesului în mediu exisl
A. 750g O\L. j · ~ ~
B. 600 g C:- O, )(__ I 1
C. 400 g
D. 200 g '
. ~ ' "'- ~ ~ - "> Q\- ~
'-::::,
~'0'\
-...-
E. 100g ~ o, ) le. . ~
\:J -ţ ~-~
194 -
J.... - ~~ -
( ":::>' \
Idem 664, dar masa de fenol fol osită a fost de:
A . 490 g
8 . 940 g
c. 780 g
D. 470g
E. 170 g
Un copolimer ~~I din bullldienA, acrilonitril, clorură de vinil şi stiren conţine 4,69% azot şi
11 ,89% clor. Ştnnd că 1,4925 g copolimer adi!ioncază 0,4 g bTom, care dintre monomeri participă
cu acelaşi numAr de moli în copolimerul rezultat?
A. butadiena şi acrilonitrilul
B. butadiena şi clorura de vinil
C . butadiena şi stirenul
D . acrilonitrilul şi clorura de vinil
E. clorura de vinil şi stirenul
667. Idem 666, dar care dintre monomeri e_ţte mai "folosit"' în copolimerul obţinut?
A. butadiena
B. acrilonitrilul
C . clorura de vinil
D . stirenul
E. butadiena şi clorura de vinil
668. Idem 666, dar care dintre monomeri participă în copolimer cu numărul cel mai mic de moli?
A. butadiena
B. acrilonitrilul
C . clorura de vinil
D. stirenul
E. toţi participă cu un număr egal de moli . • .
669. Idem 666, dar raportul molar al celor 4 monomen m copoluner este:
A. I :2:2:3
8. 2:1:2:3
C. I :I :2:3
D. 1:3:2:1
E. 1:4 :i:2 'd Id nic/precipiUlt roşu obţinut la oxidarea a 0,5 u:oli de glucoză cu
670. Raportul de masă aci a o
reactiv Fehling este:
A. 1,38
B. 2
C. 1,47
D . 0,5
E. 0,85 . . . d atomi de carbon pot exista în fonne a -furanozice?
671. Câte monozahande cu mru pupo e 7
A.' 5
B. 28
C. 40
D. 12
E. ~ • i nt format dintr-o solu\i~ de H NOl 85% şi ~~a de H2S~~
672. Ce cantitate (m kg) de ameStec ;, tra 81kg celuloză în trimtrat de celuloză, ştnnd că ac1z11
95%, e necesară pentru a _tran~ onna stecul nitrant în raport molar de 1:2 ?
azotic şi sulfuric sunt conţmuµ m ame
A. 309,47 kg
B. 420,64 kg
C. 111 , 18 kg
D. 350 kg
E. 400 kg.
195
673. Ce cantitate (în kg) de soluţie de fermentaţie primari cu 15% etanol rezultă din 150 kg llllidon
daci randamentul global al transformlrilor este de 75%?
A. 425,92 kg
B. 350kg
C. 415,3 kg
O. 63,88 kg
E . 85,185 kg
674. Un amestec gazos conţine 0,2 moli metan şi 4,48 I dintr-un alcan necunoscut. La arde
amestecului se consumă 156,8 I aer (cu 20% Oi în procente de volum). Alcanul necun~cat
. u
d m amestec este:
A . hexan
B. pentan
C. butan
D. etan
E. propan
675. La condensarea crotonicl a benzaldebidei, acetonei şi butanonei în raport molar 1:1:1 rezultă
urmitorul număr de compuşi: ,,--- ~
A. 3
B. 4
r.# /
ro-,-- c.~4 c:... - c..,,--<. (L/"" ~
C. 5
D. 6
~ ! J
E. 7
676. Un diol saturat conţine 42, I% O. Formula moleculară a diolului este:
A. ~ ,.Oi
B. C.H1oOz
C. C,H602
D. C3HaOi
E. CsH120i
677. Se tratează lmol de fructoză cu un amestec de anhidridă acetică şi clorură de acetil. Rezultă
un amestec cc conţine pentaacetilftuctoză, acid clorhidric şi api în raport molar de 1:3:I. În ce
raport molar au fost anhidrida şi clorura de acetil consumate?
A. 1:1
B . 2: 1
C . 1:3
D. 2:2
E . 3: 1
678. Se obţine oxid de etenă folosind un amestec volumetric etenă: 0 2 de 2: 1 (c.n.). 10% din etena
introdusll formează COi şi HlO. Procentul de etenă netransformată a fost de:
A. 60%
B. 50°/c,
C. 40%
D. 30%
E. 25%
679. Zaharoza nu poate da reacţii de condensare cu:
A . anhidrida acetică
B . CHJI
C. clorura de acetil
O . NaOH
E. CH3CJ
680, Afirmaţia falsă este:
A. aldehidele au punctele de fierbere mai mici decât ale alcoolilor corespunzători
B. aldolizarca are loc la temperatura camerei ( 2S0 C)
C. rrin crotonizarc se formeazA un compus carbonilic a -fl nesaturat . . T ei ai
în cataliză acidA, în reacţia dintre fenol şi metanal se fonncai.ă derivaţi htdrox•
1
D.
difenilmetanului
E. resita arc macromolecule filifonne
196
◄
Nu dc<X>loread apa de brom:
A. glucoza
B. ciclohcxena
c. uleiul de in
D. acidul acetic
E. 1-butina
Este ireversibilll reacfia:
A. izomerizarea alcanilor
a. hidroliza acidil a este.ritor
c. sapo.n ificarea gTllsimilor
o. ionizarea acizilor organici in soluţie apoasă
E. ciclizarea monozaharidelor
Care dintre următoarele afirmaţii nu este corectă: . . .
683, A. stere0izomerii care pot trece 1D1ul tn celAlalt prin rotirea atomilor în JWUI unei leglitun
simple din moleculă sunt izomeri de conforma\ie
B. stereoizomerii care se disting prin modul diferit de orientare al atomilor fată de un
clement structural rigid şi a cilcor interconvcrsie presupune desfacerea şi refacerea
unor legături sunt izomeri de configucatie
C. glicogenul are o structura mai putin ramificată decât amilopectina
D. formarea de anhidride ciclice depinde de pozitia în moleculA a grupărilor -COOH
E. terţbutil benzenul se obţine prin alchilarea benzenwui cu izobutenă
684. Nu este posibili reacţia:
A. H2S03 + fuO +-+ HSQ3·
8· HSQ3· + H20 +-+S032·
C. HCN + H20 ,-.CN· + fu04
D. NaCI + H2S-+NaHS + HCI
E. NaHS + HCI ->NaCI + fuS
685. Numlirul de hidrocarburi izomece ce conţin de 2,5 ori mai mulµ atomi de hidrogen decât de
carbon este:
A. 2
B. 4
C. 6
D. 8
E. 5 C.- f,- - c:.oo~ --> <. - f- - c.<::s:,)'f
686. Afirmaţia falsă este: 'I:, o ~
A . produsul de reducere al acidului o-cetopropionic este optic inactiv ..::!:.
B. fructoza este una din cele opt cctohcxoze izomcre c_ ~ ~J
C. fructoza din di- sau polizaharide are ciclu furanozic J..... -
..Jl. antracenul se poate oxida numai cu K ,Cr 10 , + CH3-CQOH 1 _..,\
,t- ~U 3
E. para-xilenul prin monoclorurare formcazil doi compuşi -.:?
C
687. Câţi moli de hidrogen se obţin prin oxidarea a trei m oli de metan cu vapori de a'jj:i:
A. 2
B. 9
C. o
D. 6
E. 3
Care dintre afirmaţii nu este corectă:
A. dec:11ina se obţine prin tratarea cu hidrogen a unui compus aromatic
B. ordmea acidităţii este C 1 H2 < H,O < metanol < fenol
C. amidele s unt mai stabile chimic decât aminele sau acizii corespunzători
D. celuloza ace caracter slab reducător
E. precipitarea proteinelor cu soluţii concentrate de săruri reprezintă
denaturare un Proces d e
197
689. Acetona nu se oondenscază cu:
A. HCN
B. 2.4•dinitrofenilhidrazina
C. but.nndionn
D. acetaldehida
E. nitrometanul
690. Nu sc obţin prin policondensare:
A. proteinele
B. polizahniridclc
C. novolacul
D. poliesterii
E. polistirenul
691. Numărul maxim de moli de acid ce reacţionează prin poliesterificare dacă se pleacă de la 9
moli de acid butandioic şi 7 moli de etandiol este:
A. 5
B. 6
C. 7
D. 8
E. 9
692. Raportul atomi de carbon nulari : grupe de metil la aminele terţiare şi sccundare cu formula
moleculară CiH11N este:
A. 1:3
B. 2:3
C. 3:5
D. 2:5
E. 1: 1
693. Referitor la acizii carboxilici este incorectă afirmaţia:
A. pot fonna anhidride
B. sunt mai puţin reactivi decât clorurile acide corespunzătoare
C. sunt complet disociaţi în apă
D. se pot obţine din alcani superiori prin oxidare cu oxigen molecular
E. reacţionează cu metalele active formând săruri
694. Numărul maxim de '!torni de carbon corespunzător alcoolilor alifatici monohidroxilici ce
conţin mai mult de 25% oxigen în moleculă este:
A. I
B. 2
C. 3
D. 4
E. altă valoare
695. Care din afirmaţii este falsă despre amestecul cchimolecular de etan şi formaldehidă:
A . compoziţia în procente de masă este egală cu cea în procente de volum
B. compoziţia în procente de moli este aceeaşi cu compoziţia în procente de volum
C. compozicia în procente de masl este egală cu cea în procente de moli
D. prin oxidare totală dl numai CO! şi apă
E. printr-o reacţie se poate transforma integral în fonnaldehidă . de·
696. Compuşii optic activi cu formula CH(C4H7)3 care nu decolorează apa de brom sunt in număr ·
A . zero
B. I
C. 2
D. 3
E. 4
198
Cite dintre afirmaţiile de ~ i jos:
691• I. o-glucoza trec~ ml}-glucozA prin fonna aciclicii
2. celuloza dă pnn h1droh:tă acelaşi monozah .d . 1 b"
3. celul_oza se comport~ ca un polialcool an ca ş, ce o ,oza
4. conSJsten\a
· · ·· sllpun
. un-lor•nu depinde
• de aci~,· ·, graşi· d"m care provin
4 ·
5 . ~~1nonc1z11 natura 1
' ce, ma, cunoscuti sunt în număr de 20
sunt co,~~-=
A. I
8. 2
c. 3
D. 4
E. 5
911- care este produsul ce se obţine prin condensarea intnmolecularA a dialdehidei
6 ()-iC- Oi- Oi2- Oi2- Ol- Otz- a-o
I I
Oi3 D-13
CHO Cl-10
A.
Q Q CH3
CH3
B.
Cll3
C. ◊CHJ
CH3
D.
:6
H3
H3C
bCH3 CH3
E.
H3C
CHO
699. Care dintre formulele de mai jos nu corespund unor esteri:

A.. C3H60i
B. C,H.O•
C. C 13H1 001
O. C2H203N2
700. O polipeptidă provenită
E. C,.HnOi
numai de la o-alanină contine 18, 76% N. Numlirul de res1uri d e
o-alanină din polipeptidă este egal cu:
A. 2
B. 3
c. 4
o. 5
E. 6
701. Nu se foloseşte mediu bazic pentTU cuplarea sarurilor de diazoniu cu:
A . a-naftolu l
8 . fe nolul
C. a cidul salicilic
O. m-toluidina
E. crezolii . . , . .
702 · Au moleculele asociate prin teg!ltun de hidrogen. cu excepţia.
A. fenolul
B. etanolul
C. metilamina
O. acidul acetic
E. acetatul de etil
199
703. În raport cu aerul ( I). densitatea acetilenei (2), etenei (3) şi metilaminei (4) creşte in ordinea:
A. 2, I, 3. 4
8 . I. 2, 3, 4
C. 2. 3. 4. I
D. 2.3.1 , 4
E. 3, 2, 4, I
704. Dacă se tratc31.A fenolul cu soluţie de NaOH se obţine:
A. o-hidroxifcnol
8 . acid carbonic
C. fenoxid de sodiu
D. acid benzoic
E. nu au loc reacţii
705. Cea mai simplii hidrocarbur-J cu NE=9, care prezintă iromeri geometrici, iar prin reac~a cu I lllOI
H2 / mol îşi conservi nummal de stereoizomeri este:
A. 1,2-difenilctena
8 . 1,2-difenilpropena
C. 1,3-difenilpropenn
D. 2.3-difenilpropcna
E. 1,2-difenil-l-butcna
706. Referitor la acidul benroic sunt corecte afirmaţiile, cu excepţi a :
A. se obţine prin hidroliza clorurii de bcnz.iliden
8 . este un acid mai slab decât acidul formic
C. nu este un acid nesaturat
D. este utilizat ca dezinfectant
E. este un acid mai tare decât acidul acetic
707. Se hidrl)lizcaz! 0,342 g zaharozl iar compuşii rezultaţi se tratează cu reactiv TolJens şi apoi se
neutralizează cu 500 ml soluţie NaOH 0,2M. Numărul de moli de NaOH ră~i
nercacţ.iooaţi este ego! cu:
A. O.I
8 . 0,9
C. 0.09
D. 0,099
E. O.O l
708. Nu este adevărat despre acizii graşi :
A. nu reacţionează cu cloruri acide
8 . au catena liniari
C. au număr par sau impar de atomi de carbon
D. pot fi sapot "fiea \i
E. au ~I puţin gntpare -COOH
709. în ce raport molar tr uie luaţi alcoolii metilic şi etilic pentru ca la ardere s!I rezulte aceeaşi
cantitate de ap4:
A. 1:1
8 . 2: 1
C. 3: 1
D. 3:2
E. 5:2
710. Reacţia arthidridei neetice cu alcoolul o-hidroxibenzilic are loc la gruparea:
A. fenolică
8 . alcoolică
C. alcoolicii şi fenolicii
D. la nucleul aromatic
E. reacţia nu arc loc
200
t---------- - - ◄
z
_ Se dA schema:
711
I 2-difcnilpropcnl\ X+ Y
• fl2SO.
X -~ PCli - Z + POCI. + HCI

AIC'IJ
Y + Z - -• T + HCI
Este con:cttl afimta\ia:
A. Teste m-ocetil-bcnzofcnona
8 . T este o-acetil-benzofenona
C. în T apar 2 nuclee lll'Omatice la fel de reactive în reacţii de substituţie şi mai puţin
reactive ca CsHo
D. Teste acidul m -mcti lbcnzoic
E. în T apar 2 nuclee aromatice cu reactivitate diferită în reacţii de substituţie şi mai
reactive ca C.Ho
712. Care dinne afinna\iilc referitoare la hidrocarburile aromatice este corcctă7
A.în molecula o-xilenului se aflA 12 legături covalente o
B.naftalina este o hidrocarburi aromatici mononuclcal'i
C.avlind 3 duble lcgAturi, benzenul se poate oxida cu KMnO. în mediu acid (H1SO.)
O.benzenul 1i toluenul foc p11rte din SCTio omoloagA n arenelor cu formula generalii C.H:,..,,
E.toluenul nu poate participa la reacţii de substituţie
713. Care dintre unnAtorii compuşi: acid fonnic (I), acid acetic (2), acid propionic (3) degajă în reacţia
cu 48 g de magneziu un volum mai mare de hidrogen(c .n.)?
A. I
8. 2
c. 3
D. compuşii
de mai sus nu reac~oncază cu mabtJleziu
E. toţi degajă acelaşi
volum
714. Volumul soluţiei de KMnO. ( H1S0,) 2M cc se consumă la oxidarea a 10 moli etanol este:
A. I litru
8 . 2 litri
c. 4 litri
D. 6 litri
E. 8 litri
715. Care din procesele de mai jos nu sunt caracteristicile rcac\iilor de oxidare:
A. introducerea de oxigen într-o molcculll organică
B. mărirea procentului de oxigen dintr-o moleculă
C. scăderea valentei unei l(l\lpări funcţionale
D. micşorarea procentului de hidrogen dintr-o moleculă organică
E. obţine,-ca de CO 1 şi MiO din hidrocarburi prin oxidare completă
716. O cantitate de 100 mmoli dintr-un aminoacid rcaţioncaill cu 80 g soluţie KOH 14 % dănd O sare.
Aminoacidul poate fi :
A. lizina
B. serina
C. fenilalanina
D. valina
E. acidul glutarnic
717, Care afirmaţie referitoare la proprietl\\ile a lcanilor este falsă (c.n.):
A. punctele de topire cresc continuu cu creşterea numa ni lui de a tomi d in molcculll
8. sunt ncmiscibili cu apa
C. intre C, şi Cs inclusiv s unt solizi
D. intre mo lec ulele de alcani nu apar legăl11ri de hidrogen
E. mmificurea catene i m icşorează punctele de fierbere a le a lcanilor
201
718. Ce nu este ndevarat d~prc etinl:
A, are densitatea mni mică dedl aerul
B. rcac\ioncazA ca substrat prin mecanism de odi\ie
C. este P311ial solubili în apA
O. anionul acetiluri este o bnza mai slabll decâ t anionul hidroxil
E. este solubilă în acetonă
719. Gruparea - NH1 din aminoacizi nu reacţionează cu:
A. bromura de benzii
B. acidul bromhidric
C. CHi - COCI
O. clorura de benzoil
E. NaOH
720. Consumi aceeaşi cantitate de agent oxidant (KMnO, + fuSO.) cuplul:
A. toluen+ o-xilen
B. stiren + te~inl
C. etilbenzen + tetralinii
O. etilbenzcn + p-xilen
E. etilbenzen + propilbcnzen
721. Un compus macromolecular X hidrolizează enzimatic şi formează „n„ molecule de subslan\1
nehidrolizabilă Y. Compuşii X şi Y sunt:
A. zaharozA şi l}-fructozii
B. zaharoză şi a-glucozA
C. amidon şi a-glucoză
O. celuloză şi a-glucoză
E. glicogen şi !}-glucoză
722. Se supun nitrArii 156 kg ~Ht,. Dacă s-au obţinut 184,5 kg nitrobenzen. care este randamcoiul
reacţiei şi ce cantitate de soluţie de HNO1 631/o s-a introdus în reacţie ştiind că s•a lucra! cu un
exces de 5%?
A. 70% şi 200 kg
B. 75% şi 210 kg
C. 50"/4 şi 126 kg
O. 60% şi 83.349 kg
E. 50% şi 4200 kg
723. Se nitrcazi polistirenul şi produsul mononitmt conţine 3,0368% N. Raportul molar nuclee
benzenice nitnlle: nuclee benzenice nesubstituite este egal cu:
A. 1:3
B. 3:1
C. 2:1
o. 4:1
E. 1:4
724. Metoda cea mai sensibila pentru identificarea acetilenei este:
A. reacţia cu apa de brom
B. reacţia cu reactiv Fcbling
C. reac\in cu K
O . identificarea prin culoarea fllcării la aprindere
E. rencţia cu clorura dinmino-Cu (I) r1
725. Ce volum de soluţie de dicromat de potasiu in mediu acid este necesar pentru oxidarea a 0,l lllO
din substnnţa:
CH=CH-CH-CH
I I '
CH 3 OH
A. 0.2 litri 1/JM
8 . 0,4 litri M/3
C. 0.4 litri 2,5/6M
O. 3 litri 0.25/6M
E. 2,5 litri 0, 1/3 M
202
◄
.d lizeazA o gliceridl ce conţine acid oleic şi acid steane fn raport molar 2: I cu SOO ml
116. Se :,:ie NaOH 0.2M . Ce c11ntitate de grA.si mc S•a h idrolizat dacii puritatea a fost 85%7
/\. 3,32 g
a. 16,58 g
c. 28,2 g
o. 34,75 g
E. 39,9 8
C e d in alinna1iilc despre detergenţi nu este corecta:
72 7- nr A- molecule lor au zone hidrofobe şi hidrofile
a. in general au putere de spalare mai marc dec.ii săpunurile
c. detergenţii neionici se pol obţine prin polictoxiţarca alcoolilor gl'IIIJi
D. toţi detcrgcn1ii s unt compuşi ionici
e. detergenţii cationici sunt dcriva1i ai sărurilor cuaternare de amoniu
_ Ce cantitate de Ag se depune prin reducerea (revelare fotografica) cu 0,022 g hidrochinonă a
728
AgBr de pe o placă fotografic!:
A. 0,0108 g
B. 0,0216 g
c. 0,0054 g
D. 0,0324 g
E. 0.0432 g
729_ Prin oxidarea eataliticA a unei cantităţi de p.xilcn rezultă 4.328 litri (c.n .) ames tec de gaze ce
conţine 7,56¾ 02 şi 92,44¾ N2 (in volume). Cantitatea de P'itilen oxidata este:
A. 1.320g
B. 1.258 g
C. 1.060 g
D. 948g
E. nici un riispuns corect.
730. Se dau formulele:
I . (0-IJ)~ = C(0-13)2 X. H-JC-00-13

11 .0~=CHO
III . CH3-CH=CH-CH3 CH3
XI.
IV. 0-13- CH= CH- CH2- Q-13
CH3
V. CHO=CHO
VI. a-t:;- CH = C(Q-13)2 XII .
ni
~
CH3
VII .0-10 = Q-1- Q-liQ
CH3
VIII. A
0-13CH3
Prezintă izomerie geometricA:

A. I, li, VI , XI , XII
~ - fli, IV, V. VII, VI II, IX. X , XI
· III, IV, V, Vili , X
~ - 111 '. IV, V. Vil , VI li , IX, X
· toti compuşii
203
. . tică i acid acetic în raport molar 2: I se transfonn1 in
731. 264 g amestec de anhtdridl ac; ,. :nd final nu mai este acid acetic. Cantitatea d csiei
prin reactie cu etanolul pan„ c e Cstci
obţinută este:
A. 264 g
B. 308 g
C. 352 g
D. 396g
E. 440g
732. Se dA schema:
lll'lESS::
sufonbic
--1•► B __. C
CsHgNQi CeH11N
Ştiind că A fonneazA prin oxidare un compus cu fonnula moleculară CsH60◄, iar prin nitrare un
singur mononitroderivat B, care este numărul izomerilor de poziţie ai lui B, fonnula structurală a unui
izomer al lui C, notat cu E, care se poate obţine din clorură de benzii şi amina primară necesară şi care
este cantitatea de clorură de benzii de puritate 90% necesară pentru a prepara 200g compus E cu lJ "'
92%?
A. 8; ·~ H5 - CH2 - NHCH3; 252,52g;
B. 5; C6Hs - CONHCH3; 173,12g;
C. 3; C6Hs - NH - CH3; 204,54g;
Ol3
D. 4; ~NHCH3; 213,52~
Ol3
E. nici un răspuns corect.
733. Prin tratarea lisil-valil-glicinei cu iodură de metil in exces rezuJtă:
A. CH3HN-r-co- NH- ~-C::0-NH- a-t -COOH
2
(CH2)4-NHD-13 CH(Oi3)2
B. a-t3HN- CH-CO- NH - Oi-CO-NH-a-t - COOH

I I 2
(a-t2)4-N(a-t3)2 a-t(CH3)2
+
C. 11(CH3)JN-r-CO-NH-r-CO-NH-CH -COOH
2
(012)4 NH2 Oi(DlJ)
2
D. HiN-r-<:>-NH-~-C::0-NH-CH -cooo
2
(a-t2)4N(a-t3>311· CH(0iJ)2
+
E. 11(0i3)JN-r-CO-NH-~-C0- NH-CH -COOH
2
(CH2)4 CH(a-tJ)2
+I
N(CH3)3lt·
204
, Din J.000 kg dc cnrbid s-au obţinut 224 m3 C2H1 (c.n.) cu un T\=80%. Puritatea carbidului este:
734 0
A. 51.2¼
8 . 75%
C. 80%
D. 90%
E. 100%
735. Cc cnntitate de antrachinonă se obţi ne prin oxidarea a 17,8 g antracen cu T\=82%?
A. 23,36 g
B. 17,056 g
c. 18 g
D. 37,065 g
E. 17,8 g
736. Ce volum de so luţie 0.5 M de KiCr20 1 este necesari! pentru a oxida 35,6 g antracen?
A. 2,S I
B. 41
C. 0,21
D. 0,25 I
E. 0,41
737. Un mol din hidrocarbura saturată cu raportul de masă C/H = 5 consumă la ardere un volum de aer
(20% Oi) egală cu:
A. 8 moli
B. 40kmoli
C. 8961
O. 179,21
E. 4481
738, '-"
r•ţ.1· compuşi izomeri (firă stereo1zomen
. ') cu o legătură - CO - NH - se formează prin
condensarea lizinei cu acidul asparagic?
A. 1
B. 2
C. 3
D. 4
E. 5
739· Halogenarea alcanilor are loc:
A. direct cu F2 şi Ch
B. direct cu CI:. Sri şi h
C. la presiune şi temperatură . .
D. la oricare atom de carbon din catenă, dar cu r1111dnmcntc d1fcnte
7 E. la atomii de carbon primari . . .?
40· Cum se poate prepara etanul având ca matene pmnă clorura de eul.
A. prin hidroliză
B. prin dchidrohalogcnnre
C. prin tratare cu sodiu metalic
D. prin dchidrohalogcnarc, unnnt!I de hidrogenare
7<11, N E. prin oxidare urmată de dc_s~1idratarc .
Umărul radicalilor divnlcn\i proveni\• de ln ludrocarburn CiH1 este.
A. J
B. 4
C. s
O. 6
E. 8
205
742. Care este afim1aţia valabilă atit pentru 2,3-dimeril-ciclobutan, cât şi pentru 2-hexenl?
A. se oxidea7.ă cu KMnO, în solu\ie slab bazică
B. reacţioneai.ă cu bromul la întuneric. în prezenţii de AICh
C. prezintă o mezofonnli
O. prezintă izomerie geometrică
E. fiecare prezintll o legaturli dublă
743. Izopropilbenzenul şi sec-butilbenzenul se dehidrogeneazA. Produşii rezultaţi sunt oxidaţi cu
KiCr2◊J+HiSO, rezultând:
A. o cetonă + 2 acizi
B. 2 cetone + 2 acizi
C. 1 acid + 2 cctone
D. 2 cctone + 3 acizi
E. l acid + o cetonă
744. Prin amonoxidarca metanului se obţine acid cianhidric. Volumul de aer (cu 20% 0 2) necesar
pentru obţinerea a 2,43 tone acid cianhidric cu un randament de 90%, este:
A. 16.850 m3 aer
B. 16.800 m3 aer
C. 16.950 m3 aer
D. 16.750 m3 aer
E. 16.832 m1 aer
745. O hidrocarbură conţine 85,71% carbon. Ştiind că l g substanţă ocupă un volum de 293 ml la 27°C
şi 2 atm, să se stabilească fonnula moleculară a acesteia (R = 0,082 l•atm/mol·grad):
A . C2H2
B. C1~
C. C1l4
O. C6H6
E. c,~
746. Volumul de aer necesar pentru arderea completă a unui amestec echimolecular de metan şi propan cu
masa de 24 kg, la un randament de folosire a acrului de 94%, este:
A. 66,7 m3
B. 33,3 m3
C. 333,6 m3
D. 110,6 m1
E. 310,6 m3
747. Denumirea corectă a compusului 5-neopentil-2-metilpentan este:
A. 7,7-dimetil-2-mctilpentan
B. 1-izopropil-5,5-dimetilpentan
C. 2,2,7-trimetil-octan
D. 2,2,6-trimetil-heptan
E. 2,2,4,5-tetrametil-heptan
748. Prin oxidarea cu KiCr10 1 şi ~so. a ciclopentenei rezultă:
A. acid adipic
B. ciclopentanonA
C. ciclopentanol
D. acid glutaric
E. 1,2-dihidroxiciclopentanol ~
749. La hidroliza completA a 0,1 moli compus halogenat se consumă 100 ml soluţie NaOH ·
2
Compusul este:
A. clorura de vinil
B. freon
C. 1.2,3-triclorpropan
O. clorura de benziliden
E. p-clorbenzen
206
a
58, umArul max im de carboni cuaternari pe care-l poate avea o arm& cu formula moleculară C11111'
7 este:
A. 2
8. 3
c. 5
D. 6
E. 7
51. Care dintre compuşii de mai jos reprezintă sticla plcxi?
7 A. poliacetatul de vinil
B. policlorura de vinil
C. policloroprenul
D. polimetacrilatul de metil
E. poliizobutcna
752. Cnre dintre reacţiile de mai jos nu este corcctt ?
A. CH,-OH ½ CH,O + H1
O. li C-CH=r1.L
I --,
~ 2(0) K,O,O,
11,SO,
E. 11,c-01:=C(CH,>, + H,SO. - 11,c-01i- (y(CH,,,

OS01H
753. Pcnll'U obţinerea a 5.2 g accialdehid! se consuma 8.4 lilli CH. (c.n.). Randamentul reacţiei este:
A. 62,22%
B. 66,67%
C. 72%
D. 63,03%
E. 73,3%
154. Alchena cu un numlr maxim de atomi de carbon cuntemari este:
A. 2-metil-1-penlcna
B. 2,3-dimctil-2-butcna
C. 3.3-dimetil-1-bulina
D. 2-mctil-2-pcntcoa
E. 2,3-dimetil-1-butcna . .. .
7SS. CAţi izomeri cu fonnula molecular! C.H,: dau pnn moooclorurare catabucă un singur dcnvat
monoclorurat?
A. zero
8. I
C. 2
D. 3
7u. E. 4 d f\ 1· . ,,
""'· Câte substan\e izomere cu formula C,ol-4Ch şi schelei c na a ma pol exista.
A. S
8. 6
C. 7
D. 8
E. 10
207
757. Afinnaţia adcvaratl despre indicele de iod al dioleostearinei:
A. este mai mic decât celal tristearinei
B. este egol cu cel al tristearinei
C. este mai marc decât cel al tristearinei
D. nu se poate calcula
E. este egal cu zero
758. Din 3,45 g hidrocarbura aromatici mononucleară se obţin 5.13 g compus monobromurai
T1=80%. Arena supusă bromurării este: tu un
A. benzenul
B. etilbenzenul
C. toluenul
D. o-xilenul
E. izopropilbenzenul.
759. Reacţionează cu oxidul de calciu:

A. 1-butina
B. alcoolul etilic
C. glicerolul
D. fenolul
E. acidul propionic
760. Raportul legăturilor <Mt în molecula izoprenului este:
A. 1:4
B. 4:1
C. 6:1
D. 2:1
E. 5:8
761. Se dau substanţele:
1. glucoza
2. clorura de alil
3. benzaldehida
4. 1-butina
5. fructoza
Reacţionează cu sulfat·de cupru în mediu bazic (reactiv Fehling):
A. l , 2, 3
8. 2, 3,4
C. I, 3
D. 2, 4
E. I, 4, 5
761.. Cantitatea de 1532 kg polipeptidă fonnată din valină, acid asparagic şi acid glutamic, în raport
molar 4:2:l , reacţionează cu 71 NaOH IM. Masa moleculara a polipeptidei este:
A. 1.406 g
B. 1.560 g
C. 1.528 g
D. 757 g
E. 430 g
763. Reacţia clorului în exces cu acetilenli în fazii gazoasA conduce la:
A. cis-diclorctenă
B. trans-<!icloretenă
C. amestec decis- şi trans-dicloretenă
D. 2C+2HCI
E. I, 1,2,2-tetracloretan
208
◄
;
I
I
I
I
l
c ompusul E din scheml este:
A. acid hidroxipropionic
B. acid but11ndioic
C. acid pcntandioic
D. acid propandioic
Sarea de magneziu a unui acid monocarboxilic saturat conţine 21 .25¾ Mg . Acidul respectiv
E. acid cctopropionic
765,
este:
A. acid formic
8 . acid butiric
C. acid pcntanoic
D. acid propanoic
E. acid acetic.
Prin clorurarea catnlitică a p-metilfenolului se fonneazl:
A. doi derivaţi monocloruraţi în cantitAti egale
8 . un derivat monoclorurat
C. uci derivaţi moooclorura\i
D. doi derivaţi moooclorurati în cantitlli diferite
E. patru derivati monoclorurnti
767. 1n şirul de reacţii:
HOi 8 +H:zS()<4
A _ _ C +2 H ~-
-H:zO -NH3
compusul A este:
A. propanol
8 . 2-clorpropanol
C. acetona
D. acetaldehidă
E. propinl!
768. Care dintre afirmaţiile de mai jos este corectă?
A. acidul formic arc aciditate mai marc: decât acidul oxalic
8 . fcnolul arc ociditatc mBI mictl decât HiCOi
C. acetilena scoate metanolul din s4rurile sale
O. benzOnitrilul se obţine prin rcac1ia clorbcnzcnului cu KC
Cc volwn deeu:nâ. la IO"C şi o amio.efcnl. p(XIIC fi o., Klat la gbcol cu 3 ml soluţie KMnO, O.lf3 M?
E. metanolul rcac1ioneazll cu NnOH
769.
A. 3,48 cm)
8. 33,6 cm)
C. 22,4 cm)
D. 3.99 cm'
O hidrocarbură
E. 4,48 cm'rcac1toncai.A cu clolllra d1111mno Cu (1) formând un compus care nrc ruponul
77t.
rnasic C:Cu - 1,1 25 (M<• 64). Hidrocl\tburtl este:
A. acetilena
8 . 3-metil-1-butino
C. 3.3-dimclll- l •blllÎna
D. 2-hc,-inn
E. -l-metil-2-pcn111111
209
-
771. Produsul reacţiei de oxidare a tetralinei la 500°C în prezen1a V10s este:
A. acidul propandioic
B. acidul fumaric
C. acidul maleic
D. anhidrida o-ftalic!
E. anhidrida maleică
772. Substanţa aromatică cu formula moleculară ~6H.N20• care la tratare cu CH3Cl în Prticn
AlCh anhidre formea7.A un singur compus alchtlat este: la
A. acid o-nitrobenzoic
B. acid p-nitrobcnzoic
C. m-dinitrobctizcn
D. o-dinitrobenzen
E. p-dinitrobenzen
773. Prin reacţia aldehidei acrilice cu H2în condiţii catalitice (Ni/Pt) se obţine:
A. propanol
B. alcool alilic
C. acid acri tic
D. propanal
E. alcool vinilic.
774. Nu se poate deshidrata:
A. butanolul
B. 2-butanolul
C. 2-hidroxi-2-metilbutanul
D. 2,2-dimetilpropanolul
E. 3-hidroxipentanul
775. 152 g vinilacetilenl şi etinilacetilenă conţine 5,26% H. Masa de Na cu puritate 99% necesara
pentru neutralizarea amestecului este:
A. 162,6 g
B. 153,8 g
C. 116,2 g
D. 69,69g
E. 105 g
776. Un monoester alifatic saturat cu raportul de masă C:H:O -= 6: I :4 prezintă un număr de izomeri
de tip ester:
A. 4
8. 3
C. 2
D. 5
E. 6
777. Alchilarea metilaminei se poate realiza cu:
A. clorură de vinil
8 . cloruri de acetil
C. benroat de fenil
D. clorură de etil
E. clorbenzen
778. Compusul C6H10 poate avea în molcculA:
A. numai atomi de carbon secundari
8 . 3 atomi de carbon cuaternari
C. 3 atomi de carbon hibridizaţi sp
D. 4 atomi de carbon terţiari
E. numai atomi de carbon secundari şi unul terţiar
210
ciţi esteri ~und formulei moleculare C~ 1oOi:
A. 2
B. 4
c. 6
D. 7
E. 9
Se nitreazl 39 g benzen. randamentul reacţiei fiind de 80°/4. Contitatea de nitrobenzen de i.\,..
puritate 98~, obţinuli este: .l~,'\ o~',
~~g ~~
8 . 50,lg ,J._.,,
C. 55.4g ~ )
D. 33.3 g
E. 64,5 g
781. Prin sulfonarea acidului antranilic (o-amino benzoic) urmai! de tratare cu NaOH in exces se
obţine:
A. acid 2-amino-3-hidroxibcnzoic (O:, l J c.it c..O
B. un compus care nu poate forma slruri de diai.oniu ',.,, t '½.~lt '.J I
. ~ ')," .,.._.,-'1:$).Cf/tl,
C. o sare disodicl .,,.. <L
D. un detergent anion~c . ~ ~ ~ ~ tJ i.-,(11 . ~ • E l~ ~~
~ "'-n . .
1
E. un compus cc prezmtl caracter ac1d .._,. ) "'' '"""{ 1
782. Numărul produşilor de condensare atdolică (flrt Slercoizomeri), formaţi intr-un amestec d~ -W-- I
mctil-ctil-ectonă şi propanool(.consi<krtod numai condensări dimolccularc) este: <;-oou Al;i9J4.
A. 4
B. 3
1,tr=~
_ ,,. , .,.,
C. 5 °~
o. 6
E. 7
783. O cantitate de 20 g grăsime SC saponificll cu 200 ml soluţie KOH 0,5 M. Excesul de KOH SC
ncutralizeazl cu 10 g HCI 14,6¾. lodicele de saporu ficare al ~imii (mg KOH/g de grllsime)
este:
A. 195,3
8. 168
C. 269,7
D. 385
E. 192.4
784. Prezintă cca mai mare constan~ de aciditate:
A. sulfatul acid de izopropil
8 . acidul nitroacetic
C. p-nitrofcnolul
D. acidul malonic
E. acidul lactic
,as. Nitrilul acidului crotonic arc ncsaturarca:
A. 2
8. 3
C. 4
D, 5
Alc~~n: cu formula CoH,z care prin oxidare cu K;Cr.0 1 + ~SO, formează do, compuşi dm
acc:eiaşi c lasă este:
A. 3-hcxena
8 . 3-mctil- t-pentcna
C. 3-mctil-2-pentcna
D. 2 - hC)(CDB
E. 3-mctil-3-pentcno
211
'787. Prtzintl c11"1Ctcr acid:
A. ctoxidul de 1odlu .
e propionll-bcntil-amllna
c: iodura do dlmctil-bcnzit-amonlu
o. izopropllamlna ( I (l
n. dimctil auHlatul I
788, Care dintre substanţele de mal Jos: . )
1. clorhidratul do anllinl\(clorura de fomlamon 1u
o~2
2. ocrilonltrllul
3
4.· clorura de benzendlIIZOntU '
5. acidul bonzonaulfonlo
prezintl electroni ncpartlcipan\l ?
A. I ,2, 3
B. 2, 3, 4
C. I, 2, 3, 4, 5
, D. 2, 3, 4, 5 ,
E. 2,4
789. Un acid aatul'1lt monocarboxilic cu un conţinut de 40%, corbon este transforrnnt într-un ester c~rc
contb1c cu 14,54% mai mult carbon decAt ncidul. Ştiind cil alcoolul folosit pentru cstcriliCart
este aciclic, snturat, monohidroxilic, formula esterului este:
A. CHJ - COOC2Hs
B. HCOOC3H7
C. CH3 - CHJ - COOCHJ
O. CHJ - CHJ - COOC2Hs
E. CHJ - COOC1H7
790. Aminoacidul cu radical polar neinelrcat la pH flzioloaic este:
A. ~!anina
B. serina
C. valina
O. ci-alanina
E. acidul uparagic
791. O hidroca~ rcacţioneaza cu _bromul, formând o singura aubstanţA cu densitatea vnporilor de
S, 19 or,.ma, marc dccAt densitatea acrului. Hidrocarbura este:
A. 1zobutanul
B. lzopentanul
C. 2,3-dimctilbutnnul
O. 2,2-dimctilpropanul
E. ciclopentanul
~
792. Se trateaz.11 la cald cu exces de acid sulfuric, 200 cm> de etanol cu densitatea ?S8 g/cm3.
randamentul rcacţ1e1 este 60¾, volumul de cten" bi: 0•
Dacă
A. 40,6 I a o „nut este:
8 . 46,041
C. 76,741
o. 15,41
E. 157,61
793. Prin crotonizarca a 0,4 moli aldehida 88 • . 6 32¾
oxigen. CAţi atomi de carbon are aldcturahidtl se obţin 0,2 moli de copus e care contanc 1 •
A. 6 a supusa crotonlzlrii?
B. 5
C. 4
o. 2
E. 3
212
, ,.-ti şut,stanll care arc un atom de carbon ce nu-şi schimbă ht' bn'd' d
794, ,.,~..,... metan •zarea 1a ar ere:
A.
8. etenl
c. t,cn7,en
o. propadienli
E. izopren
sunt adevlrate ~mnaţi ile, cu ~xce~1ia: .
795. A. eteru nu se pot obtme direct dm fenoli
B. fenolul şi crczolii au proprietăti bactericide
C. pri.n hidrogen~a fenolului in raport molar I :3 se obtine ciclohcxanol
o. fenolul nu rcacţtoneaZă cu FeCb
E. fenolul se oxidează cu oxigenul din aer
796- osoluţie apoasl de metanol (A) şi aceto_nă (B) ~e caracterizeaz!\ prin frac1iile molare: XA=O, 125 ;
Xa=0,25. Raportul molar A:8 :H20 dm soluţle este:
A.l :2:5
8.1 :3:5
c.2:3:5
0 .5:2:3
E.1:1:1
797. Volwnul de soluţie 0,25 M de rudroxid de calciu care neutralizează acidul obţinut prin oxidarea
cu un 1l de 85% a 53 g aldehidă benzoică este:
A. 0,4 I
8. 0,2 I
C. 0,85 I
D. 0,541
E. 0,32 l.
798. Reacţioneazl cu clorbcn.zcnul:

A. cianura de sodiu
B. metilamina
C. benzenul, în prc:zenţa AlCh anhidre
O. hidrogenul
E. hidroxidul de sodiu
m. Nu se poate obţine direct din hidrocarburi aromatice prin halogenare:
A. clorbenzenul
B. clorura de benzii
C. feniltriclonnetanul
D. clorura de (o-metil)-benzil
E. iodura de benzii .
800- La bromurarea catalitici a fenil-triclonnetanului se obţme:
A. p-brom-fenil-triclonnetan
B. o-brom-fenil-triclonnetan
C. m-brom-fenil-triclonnetan
D. 2,4-dibrom-feniltriclonnetan
E. fenil-tribrommetan
801•Un,........,. t ta 100 grame de amestec•
· 59 g cor
-•~•CC de cloruri de L-...:t·-'-
OCJuuJ~
şi· clorofonn con\!Dt'
. • .
Cooceotraţia procenruall a clorurii de benzihdai din amestec este.
A. 11,4%
B. 13,2%
C. 7,4%
D. 66,01%
802· (l,; co E. 33,46%
· .
__,_..,. C H """'7intl un smgur atom de C prunar.
.
1' mll'lŞI cu formula molec~.. s 10 r - ·
A. 2
B. 3
C. 4
D. 5
E. 6
213
803. Dintre compuşii aromatici cu formul11 c~H 100 nu tcacţioncazl cu NaO
11 110
numnr de:
A. S
B. 7
C. ll
D. 10
E. 11 .. . .
804. C11ro dintro agen\il oxidnntl de m11i jos transformi alcoolul ahhc fn ghccrmă:
A. KMnO• ln mediu ucid
B. 0 2 şi Ag lu 250°C
C. KiCl'l~ în mediu ncid
D. KMno. în solu\io slab bazicll sau neutri
E. reactivul Fehling
805. Care dintre compuşii de mai jos reac~onea7JI cu clorura de benzoil în prczemtă de(AIC)i:
A. Izoprenul
B. ciclopentanul
0 -c. I'
0
"-c..l...,. -
.fJ
~ i ,.
(I._/ •
r~
C. dimetiletcrul
D. acetona I
E. cumenul
806. Nu se obţin derivnţi hnlogenaţi prin: -
A. adiţia halogenilor la alchene
B. adiţia halogenilor la arene
C. adiţia HCI la clorura de vinil
D. reacţia toluenului cu Ch în condiţii catalitice
E. reacţia acetilenei cu clor gazos
807, Se consideri unnlltoarca schcmA de reacţie:
dllml + Cla. A + JNIOH B JYO, C
deall • :IM.O tec
Compusul C este:
A. acidul acrilic
B. propena
C. acidul a-cctopropionic
D. acroleina
E. glicerina
808. Se dl schema:
id4119C:dak
Substanţa A este:
A. clorura de vinil
B. 2-butena
C. acetilena
D. etanul
E. etena
809, Care dintre reacţiile prezentate mai jos nu poate avea loc?
A. ~H, - CH2 - Cl+H~ ➔ 4H,, - CH2- OH.+ HCI
B, CH 2= CH - CH2 - CI+ NHJ ➔ CH 2 = CH _
C. c.H, - CI + KCN ➔ c.H, _ CN + KCI C}h - NH2+ HCI
DE. ~6.~' - CCHI+ CH3.CI (AICh)➔ o şip- clorotoluen
· -..o,,., - 2- CI+ KCN ➔ Ci;H, - CH 2- CN + KCI
214
Se di schema:
SJ.
O
+c.(OK), + 1'"11
uc=ca-ce=o
.., -c.,o A •• B
Compusul C este:
A. acid pentandioic
B. cianură de propil
C. acidul asparagic
D. amida acidului acrilic
E. acrilonitril
SI 1. Câţi dintre alcoolii cu fonnula molecula.ră C5H120 nu dau reac\ia de de.viidratare:
A. l
B. 2
C. 3
D. 4
E. 5
812, Ce compus se formează prin hidroliza bazică a clorofonnului?
A. clorura de metilen
B. metanolul
C. metanalul
D. acidul formic
E. clorura de metil
813. Se dl schema:
B
Ştiind el pentru arderea unui mol din compusul monocarbonilic saturat A se consumă 280 I
aer (cu 20% Oi), să se precizeze compusul C din schemii (grupiirile aldehidice se oxideazii şi
cu reactiv Bayer la grupiiri carl>oxil):
A. aldehida crotonicl
B. butanalul
C. aldoxima
D. acidul crotonic
E. acidul 2,3-dihidroxibutiric
215
814. Care dintre dizaharidele unnltoare are caracter reducltor, iar prin hidrolizA fonnează a -glucoza .
~~? ŞI
CH20HH
OH 8
A H~ H HO H O H g ~H20H
8. H O H H
H CHiQH H
.HOH2~H H H OH
H OH
H20H
H
C H<>i'ţ,-<><~O' r:~1
H'°" "R
OiPi
E.~o-[~'"
H H);ibt:Pi
815. Prin oxidarea unei alchene cu KMnO• în mediu acid se obţin doi compuşi din clase diferite, media
maselor lor moleculare fiind 59. Alchena este:
A. etena
B. 2-buteoa
C. 1-butena
D. 2-metil-2-butena
E. izobutena
816. Din 8.900 g trigliceridli ce conţine un singur acid gtaS saturat se obţin prin hidroliză acidă 900 g
glicerinl, cu un 11 = 97,82%. Acidul gtaS este:
A. acidul palmitic
B . acidul oleic
C. acidul octanoic
D. acidul decanoic
E. acidul stearic
817. Care din unnltoarele afirmaţii este corectl?
A. glucoza este cea mai dulce monozaharidl
B. fructoza se poate oxida cu reactivul Tollens
C. fructoza are 5 atomi de carbon asimetrici
D. glucoza este insolubili în api
E . glucoza dccoloreazA apa de brom
216
81
s. care dintre amine se poate transforma în
A. anilina
. ..
compus h1drox1hc cu acidul azotos'?
B. p-nitroanilina
C. terţbutilamina
O. trimetilamina
E. N-acetilanilina
ard~a unui mol de alchenii. C.Hln se ob\in 90
819. Prinizomen . . .
egal cu: C!,/1_ g H20 . Hidrocarbura prezintă un număr de C \
. A. 5
B. 6
-;srr/P . J.. Cf ~ef
c. -c -c;..;:- c.
~~ (' D"" "-
ţ>
6,
._ ~... (, . .
C. 6 ~·
C. 10 ~ i '
o. 12
E. 7
810. Care din afinnaţii~e despre acidul 2-hidroxipropanoic este corectă?
A. nu schtmbă culoarea metiloranjului ·
B. nu reacţionează cu Mg
C. arc 2 atomi de carbon asimetrici
O. reacţionează cu azotatul de Na
E. reacţioneaz.l cu oxidul de calciu
821. Care este nurn~ minim de atomi de carbon pe care trebuie să-l conţină un acid saturat
monocarbox1hc pentru a fi optic activ?
A. 3
B. 4
C. 5
o. 6
E. 7
822. Ote dintre urmltoarele grupii.ri funcţionale sunt substituenţi de ordinul I?
-NHR, -OR. -CI, -S03H, -COOH, -CHO, - N02, - NR.i
A. 2
B. 3
C. 4
D. 6
E. 8
823. Gradul de polimerizare al copolimerului butadienl-acrilonitril este 90. Care este masa moleculară
a copolimerului dacă raportul molar al monomerilor în copolimer este 3:2?
A. 24.000
B. 25.000
C. 24.120
D. 30.000
E. 35.000
824. Un acid monocart,oxilic saturat cootine 48,64% carl,on. Prin esterificare rezultl IDl ester care conţine
31,37% oxigen. Esterul este:
A. butirat de metil
B. propionat de metil
C. acetat de propil
D. propionat de etil
E. formiat de metil
825, Câţi dintre compuşii cu formula moleculară ~H_1oO au caracter neutru?
A. l ~ '
B. 2
C. 3
D. 4
E. S
217
826. În reacţia de amoooxidare a metanului, raportul NIL:ILO este:
A. l :2
B. 2:l
C. l :3
D. 2:2
E. 3:2
827. Nwnllrul de moli de N2 care rezultă la explozia a 4moli de nitroglicerină este:
A. 4moli
B. 8 moli ·
C. 6moli
D . IOmoli
E. 12 moli
828. Fonnulei moleculare C,HaO ii corespund un numAr de izomeri cu nucleu benzenic egal cu:
A. 2
B. 3
C. 5
D. 6
E. 7
829. Toţi aminoacizii de mai jos sunt optic activi, cu excepţia :
A. valina
B. glicina
C. alanina
D. lisina
E. acidul aspartic
830. Prin arderea unui amestec echimolecular de propan şi etcnl se formează 220 g COi. Ce volum de
H2 (c.n.) se foloseşte pentru hidrogenarea amestecului?
A. 44,81
B. 33,61
C. 561
D. 79,21
E. 22,41
831. Proprietatea comuni a compuşilor rnonohidroxilici cu 14,81 % oxigen şi NE:=4 este:
A. reacţionează cu bazele
B. reacţionează cu metalele alcaline
C. toţi atomii de carbon sunt terţiari
D. atomul de oxigen este hibridizat sp3
E. prezint! un atom de carbon nular
Ş32. Compusul monohalogcnat alifatic cu NE--0 este:
A. clorura de alil
B. frigenul
C. teflonul
D. clorura de terţbutil
E. clorop~ul . . dehidl cu
833. Numărul de produşi rezultaţi pnn condensarea crotonică a unui amestec de acetal
butanona este (firi stereoizomeri şi considerând nwnai condenslri dimoleculare):
A. 3
B. 4
C. 5
D. 6
E. 9
218
83-'· t,,tasa de glucozA de puritate 95% necesarii pentru obţinerea a 4 litri alcool etilic de concentratie
60% şi densitate 0, 115 g/cm3 este:
A.5.13 kg
8 .2,5 kg
C.6,25 kg
D.4,3 kg
E.0,568 kg
• Afinnali& incorectă este:
835 A. denumirea corectă a 4-ctil-3-mctil-2-pentenci este 3 ,4-dimctil-2-hexenă
8 . alchenele au aceeaşi compozitie procentuală indiferent de numărul atomilor de carbon
din molcculii
C. bexena prezintă 3 izomeri de poziţie
D. formulei moleculare C.Hs îi corespund 3 alchene izomere
E. 2-buteoa fonneaz.A prin oxidare energică numai acid acetic
836. Compusul Csli6 care reacţionează cu 2 moli de Br2 şi cu reactivul Tollcns este:
A. 2-penten-4-ina
8. 1-penten-4-ina
C. etinilciclopropan
D. 2-peotina
E. 2-metil-vinilacetilena
837. Numiirul acizilor şi esterilor cu fonnula molecularii C8HsO~ este:
A. 2
B. 4
C. 6
D. 8
E. 10
838. ~ s - (,Na• nu poate reacţiona cu:
A. CHJ-COCI
8 . CH2O
C. CCn +I-LO
D. H-COOH
E. CH3 - OH
839. Compusul cu formula: CH3 - CH(OH) - CH=CH - CH=O se oxideaz.A cu K2Cr20, (H 2S0,).
Volumul de soluţie de KiCr20, M/3 folosită pentru a oxida 10 grame din compusul de mai sus
este egal cu:
A. 2,5 1
B. 41
C. 0,5 I
D. 0,7 I
E. 71
1140. O cantitate de 10 g gr1.sime se saponificii cu 200 ml solupe KOH 0,5M. Excesul de KOH se
neutralizeazii cu 10 g HCI 29,2%. Indicele de saponificare a grisimii (mg KOH / g grăsime)
este:
A. 193
B. 112
C. 168
D. 385
E. 224
841. Care dintre compuşii de mai jos conţine sulftn molcculii:
A. glicolul
B. acidul stcnric
C. serina
D. cistcina
E. mcta,.crezolul
219
8-42. Cea mai simpli 3renl cu fonnula brutl (CH),. ce prezintl izomerie geometrică conţine
atomi de carbon cu simetrie trigonală egal cu: un "lllnăr dt
A. 7
B. 8
C. 9
D. 10
E. 12
84.3. Hidroliza în mediu bazic a compusului
OCOCH3
COOCH3
conduce la:
A.
coo-.ia
ONa
B.
co coo-.ia
C. Ho---@-COOH + 0-13- CXX>Na + 0-13- ONs
O. N~COONa+a-t3-COOH+Oi3- OH
844, Are pK.a mai marc decât fenolul :

A. p♦nitrofenolul
B. acidul picric
C. p♦elorfenolul
D. etanolul
E. p-acetilfenolul
220
►
earc dintre 001_npuş_ii de .mai jos _este folosit pcntni îndcpllrt11rc11 dioxidului du carbon
~ şi o
s-15· hidrogenului sulfu rat din gazele mdusuinlc 'l
A. C>l3- (C>l2) 14 - CH2 - S0:3Na
B. C>l3- (CH2)a- CH2 -<Q)- SO;iNa

C. N(Oi2- CH2- OH)3
CH3
I
D. C>l3-(CH2) 12 CH2- N - CH31•c,-
I
CH3
E. Oi3-(CH2) 11 0i2- 0S0:3H
146, Cite dipeptidc mixte pot fonna 3 aminoacizi diferiţi'?
A. 2
B. 3
C. 4
D. 5
E. 6
847. Care aminoacid prezintll in moleculA radical hidrofob?
A. acidul glutamic
B. lizina
C. serina
O. cisteina
E. valina
848. Care afinna\ie despre zaharoză este corectă :
A. are proprietăţi reducătoare
B. se mai numeşte şi zahar invertit
C. un mol de zaharoză reacţionează cu 5 moli de dimctilsulfat
O. fonnula moleculară este C12Hu0 10
E. toate grupările hidroxil au reactivitate nom1alA
849
. Care dintre unnitorii acizi nu apare la hidroliza unei proteine?
A. acidul glutamic
B. lizina
C. cistcina
D. valina
150_ . E.. acid~! o-~i~obenzoic .. . . .
La hidroliza unei grts1m1 pot rezulta unniltom aclZI, cu cxccp11a:
A. acidul capronic
B. acidul !aurie
C. acidul metacrilic
D. oleic
&sr. C _E. butiric
arc dintre afirmaţiile de mai jos este corcctil: . .
A. dc~aturarea proteinelor este dcterminatA de o rcaci,c de ox,~ . .
B. la 111c1rcarca electric! a unei proteine la pH•7 hzma contnbwe cu o sarcma electrici
negativa
C. Proteinele sunt produşi naturali cu struetura ,nacromolccularl
D. scleroproteinele sunt solubile in apll
E. glicina este singurul aminoacid natural cnre prezintă octi villlte opticA
221
852. Vitamina H (acidul p-1.mino benzoic) se poate obţine din bcnr.c:n printr-una din
succesiuni de reacţii: ~loilrcle
A. nitrare, alchilare, reducere, acilare, oxidare, hid roliză
B. alchilare, nitrare, reducere, oxidare
C. nitrare, reducere, alchilare, oxidare
D. alchilare, oxid1uc, nitrare, reducere
E. alchilare, nitrare. reducere, acilare, oxidare, hidroliză
853. Prin c:w dintre următoarele metode se foce recunoaşterea 1-butinci dintr-un amestec cu 1-but •
A. decolorarea soluţiei de Bn în CC14 cn„
B. dccoloraren soluţiei de KMm10.IH1SO.
C. reacţia cu FcCIJ
D. reacţia cu clorura diaminocuproosA
E. reacţia cu reactivul biurct
854. Este aminoacid monoominodicarboxilic:
A. acidul o-aminobenzoic
B. cisteina
C. valina
D. lizina
E. acidul asparagic
855. Care dintre afirmaţiile referitoare la :zaharoză este corectă?
A. este levogiră
B. prin hidroliză formează numai a-glucoză
C. con\ine o legătură monocarbonilică intre două molecule de monozaharid
D. nu este hidrolizad enzimatic ln organismui uman
E. conţine trei legături eterice
856. Sarea de zinc a unui acid monocarboxih c saturat conţine 42% zinc. Acidul este:
A. formic
B. acetic
C. propanoic
D. butiric
E. pentanoic
857. a-naftolul nu reacţionează cu:
A. KOH
B. CaO
C. CaCz
D. CH1 - ONa
E. FeCh ·i
858. Hidrocarbura care prin oxidare cu K?Cr?CnlH2SO. fonncază: acid propandioic, acetonă, izob~11 •
mctil-cetonA. consumi un număr de moli de bicromat pe mol de hidrocarbură egal cu:
A. 2
8. 4
C. 6
D. 10
E. _12fenoIu Iua,. expnma
859. Conc.entra11a . ...
.x • ff'L din
m e- , tr-o probă de apă rendua . Iă , .. d 1a tratarea a JO
ştnn
mL de apă reziduală cu brom se separi 0,331 g de precipitat alb, este:
A. 331
8 . 0,3311
C. 0,094
D. 9,4
E. 33, I
860. Afumalia incorectl refe~toare la celuloz.11: ...
A. este formată din molecule de jl-D-glucopiranoză condensate în poziţnle J-4
B. conţine 3n gruplri -OH alcoolice
c. formeazA esteri cu acizii anorganici
o. este solubilii în api şi în majoritatea solvenţilor
E. IJ)rin tratare cu NaOH şi CS2 fonncazA xantogenatul de celuloză
222
r,,mall& 1ncorcclA rcfcrnoan: la n:IICţ" an1hnc 1cu IICI ~c·
1
pi- t, A IC 1eh1mb& mncuia om1tal1lor h1br111 a1 3 lornulu, de aro,
B se forrncaz.l o lcglfur6 coordmall\3
c ,c formc1.1,J un compu, ionic
D. IC mod11icl rcactiv1ta1ca c1clulu1 aromatic
E se fonncazl o sare 111solub1 IA in apa
UJ111J!USUI cu ftTIJ('lura
pl. Oi2-0i-i-%
o
A. se obţine prin acilarea etene, cu clorura de acc11l
B. se obţine prin c:ondensan:a acetone, cu fonnaldch1da
C. prin oxidare~ ~ nOJH2SO, fo~caJ.A acid fonnic şi a-cetopropionic
D. produsul reac\1e1de reducere prcz1nU izomerie geometrica
E. cu Na + me1anol fonneau 2-butanol
16). Este incorecU a~nnaţia : .
A. dcxtnncle sunt produşi de degradare parţială a amidonului
B. prin hidroliza enzima1id totala a amidonului rezultă a-glucoză
C. amidonul este folosit la ob1inerea alcoolulu1 etilic
D. am ilopectina este solubilă în apă calda
E. celuloza este insolubilă in solven1i organici
164, Es1.e o reacţie posibilă:
A. benz.cnsulfonat de Na + HiO -1
B. oxalat de Na + acid acetic -,
C. sulfat acid de anilină + NaOH -1
D. fenoxid de sodiu + HiO -1
E. fonniat de sodiu + HCN ➔
8'S. Referitor la schema de reacţii de la întrebarea 39 sunt corecle afirmaţiile, cu excep!ia:
A. compuşii a şi e se obţin pri.n reacţii de substituţie
B. compusul b se obţine printr-o reac~e de eliminare
C. reacţiile de transfonnare a compusului b în compu,~ii c şi etan sunt reacţii de adi1ie
D. d şi e sunt compuşi organici cu grupe funcţionale monovalente
E. compuşii b, d şi e au aceeaşi NE
866. S4 g de amestec de compuşi izomeri cu formula moleculara C, H.O rcac\iooeaza cu 9,2 g Na;
~ i cantitate de amestec reacţionează cu 300 ml NaOH IM. Raportul molar al izomerilor
din amestec este:
A. 1:2:1
B. I: I:3
C. I :3:2
D. 2:1:2
E. 3:1:2
167. Un amestec cchimolecu.lar de akhine cu formula moleculară CsHa reaeţioneazâ cu 6 moli de reactiv
Tollens. NumArul maxim de moli de brom cu care va TCae1iona amestecul este egal cu:
A. 9
B. 12
C. IS
D. 18
&68 E. 24
• La care dintre perechile de substanţe de mai jos, cea de-a doua ou este derivatul funcţional al
primei substanţe?
A. acid acrilic - acrilamidi
B. anilina - N-bciu:oilanilioa
C. etanol - dictilc-tcT
D. acid maleic - rnalcat de dictil
E. acetonă - dimctilcianbidrinâ
223
169. Cc volum de metan (c.n.) de puritate 89.6% trebuie introdus în reacţie pentru a ob~ne 6_750
formol cu un randament de 90%? ki
A. 2.500 m3
8 . 15.625 litri
C. 2.007 m3
O. 1.625.4m3
E. 2.025 m3
870. Se fabrici 4,875 tone formol 4()0/4 din a \cool metilic, cu randamentul de 65%. Cnntitotca de alcoo1
metilic de concentraţie 64% folositi este:
A. 3.200 kg
8 . 500kg
C. 6.400 kg
o. 5.000kg
E. 7.565 kg
871. Care dintre formulele moleculare de mai jos corespunde unei substanţe reale?
A. CsH12N8[)
B. C10H;-O~N2
C. C1H;Ch
D. ~H110i
E. C1H120:tC1
871. 270 g propanol sc oxidca7.l blând. Ştiind că produsul obţinut formează prin tratare cu rcacli1
Fehling 500,5 g de precipitat roşu, cantitatea de alcool neoxidat! este:
A. 30g
B. 60 g
C. 90g
D. lOOg
E. 75g
873. Copolimerul butadien-acrilonitrilic are un conţinut de S,28% azot Care este conţinutul procentual
al monomerilor în molecula de cauciuc şi care este raportul lor molat?
A. 80% acrilonitril, 20% butadiena şi raportul molar 1,48
B. 50% acrilonitril, SO% butadiena şi raportul molar 1
C. 25% acrilonitril, 75% butadiena şi raportul molar 0,75
D. 20% acrilonitril, 80% butadiena şi raportul molar 3,93
E. 33% acrilonitril, 67% butadiena şi raportul molar 2,46
874. Afirmaţia corcctl este:
A . N-benzoilanilina arc N.E.=8
8 . scleroproteinele sunt solubile în apă
C. glicogenul este un polizaharid natural cu rol de rezervi de hranl pentru plante
D. prin ionizare.. aminoacizii formeazl amfioni
E. prin oxidarea etenei cu so~ slab bazica de KMnO. se formeaz.i acid acetic
875. Sarea de calciu a unui acid mooocarboxilic saturat conţine 25.32% calciu. Acidul este:
A. acidul acetic
B. acidul butiric
C. acidul propionic
O. acidul pcntanoic
E. acidul bexanoic.
876. Clte amine C3H,-NH-C3Hs cu radicali diferiţi se pot scrie?
A. opt
8 . şapte
C. patru
o. şase
E. 7.CCC
877. Referitor la bcnzaldchidl sunt adevilrate enunţurile de mai jos, cu excepţia:
A. poate fi componenta carbonilică în condensarea crotonică cu propano~!I
B. poate fi componenta metilenicii în condensarea crotonicl cu acetaldehida
C. nu prczintli izomerie opticA
D. areNE=5
E. se mai numeşte şi bcnzcncarbaldehida
224
/\.firtnl\ia iocorectt este: . ..
818- A. aldozele reduc rcact1v11 Tollens şi Fehling
B. maltoza conţine o singură legătură eterică
c. fonnulei moleculare c~H120 6 ii corespund 24 stereoizomeri cu catenă aciclică
o. heJtozcle dau prin reducere hexitoli
E. celobioza este un dizaharid reduciltor
879_Se dii următorul şir de reacţii :
A 1sol'c ,e600.eoooc.,.c • E :,.c (cg1-+12)
Ştiind că E se obţi ne prin eliminarea unei molecule de HCI dintr-un derivat halogenat
în care raponul masic este C:H:Cl= 36:7:35.5, iar compusul D prezintă 6 atomi de
carbon terţiar, compuşii D şi E sunt:
A. cumen şi propenli
8. propilbenzen şi propenă
C propilbenzen şi clorură de n-propil
O. propilbenzen şi clorură de izopropil
E. izopropilbenzen şi clorura de izopropil
880. Aranjaţi în ordinea creşterii acidităţii: ())acid benzoic, (11) acid metanoic, (Ul) acid
acetic, (IV) acid heJtanoic:
A. IV<Ill<l<II
B. U<lll<IV<I
C. IIl<ll<IV<I
D. ll<IV<l<Ill
E. l<lll<IV<II
881. Numărul de ra<licali monovalenţi ai hidrocarburii saturate cu 4 atomi de C este:
A. 2
B. 3
C. 5
D. 6
E. 4
882, Se dă unnătoarea schemă de reacţii:
•• --·:1 ... :,,o

•2H2
:,, E "'° :,,r
Ştiind că Feste O hidrocJură aciclică cu µ=84g/mol ce conţine 85,71% C carbon, E
are unatom de carbon asimetric care este un atom de carbon terţiar, iar D prezintă
NE„2, numărul de izomeri optici ai lui G este egal cu:
A. O
B. 2
C. 4
D. 5
883 E. 6 b·
~al .Masa de soluţie de glucoză 18% ce trebuie intr~usă ~ntru a o \me 45 g gluconat de
ciu de puritate 86% cu un randament global de 90 1/o este.
A. 100g
B. 162g
C. 200g
D. 6,48g
E. 25,5g
225
884. La trecerea a 20 l (c.n.) amestec de propan şi propenă printr-o sol uţi e ce conr
are loc o creştere a masei solu~ei cu l O g. Compoziţia în procente c bro111,
amestecului este:
1
J~
llloli a
A . 73,32% propan si 26,68% propenă
B. 20% propan si 80% propenă
C. 35,5% propan si 65,5% propenă
D. 33,3% propan si 66,6% propenă
E. 14% propan si 86% propenă
885. Pentru structura de mai jos sunt valabile afirmatiile, cu excepţia
C~-C~-CH-HC=CH - CH-Ct½-CH=O
I I
CHJ CH,
A. nu rezultă în urma unei reacţii de condensare crotonică intermoleculară
B. prin hidrogenare catalitică formează 3,6 dimetil octan- I-ol
C. poate reacţiona cu [Cu (NH3)2]CI
D. conţine 11 ,68% H
E. are două centre chirale
886. Prin amestecarea acidului acetic cu apa în raport molar 2:4 rezultă o soluţie de
concentraţie:
A. 86,9%
B. 66,6%
C. 33,3%
D. 62,5%
E. 96,8%
887. Sunt reacţii de substituţie, cu excepţia:
A. halogenarea alchenelor în prezenţă de solvenţi nepolari
8. acilarea Friedel-Crafts a arenelor
C. reacţia derivaţilor balogenatî saturaţi geminali cu H20
D. halogenarea la catena laterală a hidrocarburilor aromatice
E. reacţia aminelor primare cu derivaţi halogenaţi alifatici
888. Se poate obtine Cili, prin următoarele reacţii, cu excepţia:
A. cracarea pentanului
B. hidrogenarea la presiune si temperatura mare, in prezenta de Ni, Pd a
acetilenei
C. deshidratarea intramoleculara la cald in prezenta de acid sulfuric concentrat
a etanolului
D. tratarea clorurii de etil cu baze tari in mediu alcoolic
E. hidrogenarea etinei în prezenţa Pd/Pb2+ in
1
889. Se mononitrează benzenul cu un amestec nitrant în care HN03 se g~ş c400
concentraţie de 30%. De ce cantitate de amestec nitrant este nevoie pentrU a 011; zo/o
kg de benzen , ştiind că acidul azotic se introduce în fabricaţie într-un exces
faţă de cantitatea necesară?
A. I 098,46 kg
B. 895,23 kg
C. 1200kg
D. 1198,46 kg
E. 998,46 kg
226
,-. St pot reduce catalitic. cu excepţia:
A. cianhidrina acetonei
8 . acidul 2-oxopropanoic
C. fructoza
D. 1.2 pcntadicna
E. sorbitolul
• Compusul cu fomula C1H12O1 poate fi. cu c~cep\ia:
191 A. dicctool aciclic!
8. monocster mononesaturat aciclic
C. diol nesaturat monociclic
D. acid monocarboxilic mononcsatumt liniar
E. monohidroxi monoaldehidă saturată aciclică
a,2. Sunt reacrii de substituJie, cu excepJia:
A. alchilarea benzenului cu clorura de metil
8 . nitrarea fenolului cu exces de acid azotic
C. sulfonarea toluenului
D. halogenarea propenei la SOO'C
E. reacria dintre reactivul Fchli ng şi bcnI.aldchida
193. Volumul de KMnO, necesar oxidării energice a 2,24 I propenă cu o sotu1ie de KMn04
0,IM este de:
A. 0,5 I
B. 0,75 1
C. I I
D. 1,33 I
E. 2 1
ffl. Compusul cu formula C!H10 prczinll un oumlr de stereoizomeri egal cu:
A. 2
B. 3
C. 4
o. s
E. 6
89S. Un amestec de butan şi izopentenll a fost supus analizei elementare. S-a stabilit că
amestecul conţine I 4,S2 % H. Compoziţia procentualii a amestecului este:
A. 8% şi 92¾
B. 15¾ şi 8S%
C. SO¾ şi SO¾
D. 33,3% şi 66,6¾
196. E. 12,So/e şi 87,So/o
Afirrna1ia coTCCtă este:
A. aldozele şi cetozele ce conţin gruparea alcool secundar cea mai apropiat!
de gruparea carbonil ori~ntatl ~pre ~capta_a~i_n s~ei D
B. anomerul p al fructofuranoze1 arc btdroulul ghcoztd1c onentat de aceeaşi
parte cu hidroxilul din poziţia 4
C. amfionul unui aminoacid momoamino-monocarboxilic se transform în
mediu acid în anion al aminoacidului
D. acidul propionic este izomer de f~ncţiu~c cu ~idroxipro~ona
E. proprieUiţile oxidante ale glucozei se cv1denţ 1azl cu reacti vul Tollens
227
d. ·d fo11DiC şi o:talic se neutralizează cu 2 5
1
897. Un amestec cum masa 226g ~onnat . ~ 8':~ formic în amestec este : ' l
solu(ie NaOH 2M. Raportul molar acid oxahc .aci
A. I :2
8 . 2:1
C. 1:3
D. 1:4
E. 1:1
898. Sunt corecte afirmatiile, cu excepţia :
A. prin aranjarea diferită a atomilor în moleculă poate apare fenomenul de
izomerie .. d
8 . majoritatea reacţiilor compuţilor organ1c1 ecurg cu conservarea tuturor
legăturilor covalente . . ~ . .. .
C. reac~le compuşilor organ1c1au toc m cond1tu ene~g1c~
D. elementele organogene diferite de carbon ŞI hidrogen se numesc
heteroatomi
E. uncie substanţe organice au procente mari de oxigen şi azot
899. într-un compus CJH6O toţi atomii de carbon cu hibridizare sp sunt secundari. Acest
3
compus este :
A. alcool etilic
B. metil-vinil eter
C. ciclopropanol
D. acetona
E. propanal
900. Sunt adevărate enunţurile, cu excep(ia:
A.procesul la care este supus cauciucul natural pentru a-şi păstra elasticitatea
in timp se numeşte distilare uscată
B.prin copolimeriz.area butadienei cu a-metilstiren se obţine cauciuc sintetic
C. polimerizarea butadienei decurge majoritar ca o adiţie 1-4
D. produşii de copolimerizare au proprietăţi de elastomeri
E.gutaperca este lipsită de elasticitate
901. Pentru compusul cu formula CsH13N numarul izomerilor ce prezinUi carbon terţiar
este:
A. 4
B. 6
C. 7
D. 8
E. 9
902. Unnltorii compuşi
CM--CH-C00H
• ,~ I •' H00C-CH-C0OH
c~ '
c~
~o; c~
pot rezulta în unna oxidlrii energice a:
A. 3,6- dimetiJ-1,4-heptadienei
B. 2,5- dimetil-1 ,4-heptadienei
C. 2,5- dimetil-3,4 -heptadienei
D. 6-metil-1,5-octadienei
E. 2,6-dimetil- 1,4-heptadienei
228
Sunt adcvlrate urmltoarele enunţuri, cu excepţia:
A. grlsimile vegetale conţin trigliccride ale acizilor graşi nesatura\i
B. unele grlsimi prezintă activitate optică
C. acidul oleic conţine o l egături\ dublli la atomul de carbon 9
O. prin hidroliza bazicii a dipalmito-oleinei se obţine glicerol, acid palmitic şi
acid oleic în raport molar l :2: I
E. slpunurile de potasiu sunt semilichide
904. Pentru compusul cu formula molecularăCsH1102N numărul izomerilor ce prezintă în
molecula lor gruplrile funcţionale - NHi si -COOH, dar şi un carbon asimetric este de:
A. 4
B. S
C. 6
D. 7
E. 8
905. Se dl ecuaţia reacţiei A+B-. C. Ştiind că substanţa A este al patrulea termen din seria
de omologi ai alchenelor şi că are în moleculă doi atomi de carbon terţiari şi nu
prezintl izomerie geometrică, iar B este bromul, care este formula substanţei C:
A. 1,2- dibrompentan
B.1,2- dibrom-2-metil butan
C.2,3-dibrompentan
0 . 1,2- dibrom- 3-metil butan
E.l ,4- dibrom- 2-metil butan
906. Se pot hidrogena cataliti.c, cu excepţia:
A. tetralina
B. 2-butina
C. propen- 2-ol
O. 1,2- pentadiena
E. butan
907. La hidroliza amidelor izomere cu formula moleculară C3H1NO nu poate rezulta:
A . acid propionic
B. acid acetic
C. dietilaminl
D. acid formic
E. dimetilaminl .
908. Numărul minim de reacţii necesare sintezei clorurii de acetil pornind de la CH• ş1
restul reactivilor anorganici necesari este:
A. 3
B. 4
C. 5
D. 6
E. 7 .. d'
909. p-amino-azobenzenul se obţine în urma reacţiei mtte:
A. anilinl şi fenol
B. clorura de benzendiazoniu şi anilinl
c. cloruri de benzendiazoniu şi fenol ..
D. cloruri de benzendiazoniu şi acetamhdl
E. acid salicilic şi anilinl
229
910. Sunt posibile reacţiile, cu excepţia:
A. acid propionic+acetat de Na
B. acid propionic+Zn
C. acid propionic+cuO
D. acid propionic+cu(OH)2
E. acid propionic+(NH..)2S
911. Sunt solubile în apă unnAtoarele substanţe, cu excepţia:
A. N,N-dimetilanilina
B. etilamina
C. glicolul
D. 2-pentanona
E. glicocolul
912. Se pot oxida cu agenţi oxidanţi în soluţie următoarele substanţe, cu excepţia:
A. propanol
B. metanol
C. 2-butena
D. eicosan
E. p-xilenul
913. Următoarele afirmaţii referitoare la amidon sunt adevArate exceptând:
A . este format din amilo7.ă şi amilopectină
B. este insolubil în apă rece
C. prin hidroliză parţială enzimatică formea7.ă dextrine
D. sub acţiunea enzimelor din malţ şi drojdia de bere se transfonnă în alcool etilic
şi apă
E. este format din unităţi de a-glucoză
914. V itamina H (acidul p-amino-benzoic) are în molecula sa un număr de carboni
secundari egal cu:
A. 2
B. 3
C. 4
D. 5
E. nici unul
915. Sunt acizi saturaţi, cu excepţia:
A. acid palmitic
B. acid !aurie
C. acid oleic
D. acid stearic
E. acid miristic
916. Referitor la iz.omeric sunt adevărate unnătoarelc enunţuri, cu excepţia :
A . apariţia izomerilor optici este condiţionali de prezenţa unui atom de carbo0
asimetric în moleculă . ă
B. izomerii geometrici diferă prin aranjamentul atomilor sau grupelor de refennl
faţA de planul legaturii 1t •
C. apariţia mezofonnei este detcnninată de existenţa unui plan de simetne . . şi
D. din categoria stereoizomerilor fac parte izomerii optici, izomerii geomemci
izomerii de funcţiune . meri
E. diastcreoizomerii sunt stereoizomeri de configuraţie care nu sunt enanno
230
917. rroccntul cel mai mare de sulf se gAscştc în tripcp1idul;
A. Ala-ala-ser
O. Cis-ala-gli
C. Asp-glu-ser
D. Gli-cis-cis
E. Val-lis-asp
918. Din amestecul n 2 nminoncizi, a lani nă şi gl ici nă, în rnport mol:ir 2: J, pol rezulta un
număr de tripcptidc izomcrc ega l cu:
A. 3
8. 5
C. 6
D. 8
E. 9
919, În unna rcac1ici de condensare a doud molecule de l iz ină sc obtine un dipeptid cc arc
un con1inut procentual de nzo1egal cu:
A. 20.43%
8 . 18,25%
C 10,21 %
D. 15,43%
E. 30,3%
920. Prin acilarea benzenului cu c lorură de acetil se poate obţine:
A. acetofenonă
B. benzilmetilcetonli
C. o-clor-toluen
D. 1,1-difenilmetanul
E. etil benzenul
921. Sunt reactii ce decurg cu mlirirea catenei de carbon, cu exceptia:
A. dimerizarea acetilenei
B. adiţia acidului cianhidric la aceti lenă
C. alchilarea Friedel-Crafts la arene
D. piroliza metanului
E. adiţia clorurii de metil la benzen
922. Catalizatorul Zn(CH3CQO)2 este folosit la:
A. adiţia acidului acetic la tripla legătură
B. adiţia apei la tripla leglitură
C. adiţia acidului cianhidric la tripla legătură
D. dimerizarea acetilenei
E. sulfonarea naftalinei în pozitia P
923. Sunt adevărate următoarele enunţuri, cu excepţia:
A. formarea de acetiluri metalice se face printr-o reac1ie de adiţie
B. formarea hexaclorciclohexanului se face printr-o adiţie s imultană a trei
molecule de clor la benzen
C. formarea anhidridei ftalice are loc printr-o reacţie de eliminare intramoleculară
de apă din acidul ftalic
D. formarea decalinei are loc printr-o adiţie a hidrogenului la tetralină
E. formarea acidului acetic are loc printr-o reacţie de oxidare în mediu acid a
2-butenei
231
924. Unitatea monomericl pentru cauciucul natural este:
A . C.sHs
B. Cills
C. CsHsCl
D. CsHsN
E. C4H6
925. Pentru compusul cu fonnula
COOH
H5C2-t-CH3
tH2
I
HsCr-C- CH3
I
COOH
numărul izomerilor optici este egal cu:
A. 2
B. 3
C. 4
D. 5
E. 6
926. Care dintre unnătoarele reacţii nu este corectă?
A. Cfu=CH-CHJ+Ch soo-c >CH2=CH-CH2Cl+HCI
B. CH=C-CH3+fu l'd,NI ) CH2=CH-CH3
C. CH3-CH2-CH2-CH3 +)6oo-c > CH4+Cfu=CH-CH3
E. CH3-CCb+2HOH <>Ir CH3COOH+3HC1

927. Un amestec de peptide care conţin câte 10 atomi de carbon este supus hidrolizei,
rezultând unnătorii aminoacizi ala, gli, val. Numărul maxim de peptide care pot intra în
compoziţia amestecului anterior este:
A. 6
B. 10
C. 12
D. 13
E. 14
928. Un amestec format din etenă, propan si izobutan are masa moleculară medie egală
cu 40,4 g. Propanul şi izobutanul se află în raport molar 2 la 1. Ştiind că la trece~~
amestecului printr-o· soluţie de apl de brom se obţin 376g derivat dibromurat, fracţule
molare ale compuşilor din amestec sunt:
A . etenli=0,4; propan=0,4; izobutan=0,2
'B. etenă =0,2; propan=0,4; izobutan=0,2
C. etenă =0,6; propan=0,4; izobutan=0,2
D. etenă =0,4; propan=0,8; izobutan=0,4
E. etenă =0,8; propan=0,8; izobutan=0,4
929. Referitor la ciclohexan sunt corecte enunţurile, cu excepţia:
A. se poate obţine direct'prin deshidratarea ciclohexanolului
B. arc 4 derivaţi dihalogenaţi
C. derivatul său monohalogenat are reactivitate nonnalli
D. nu poate prezenta izomerie geometricii
E. prezintă numai atomi de carbon secundari
- 232
,,..
930_ Referitor la aminoacizi sunt corecte enu ru .1

A. aminoacizii au caracter amfoter n ne, cu excepţia:
B. amoniacul rezultat în urma dezam· 11 •• •
organism sub fonnă de uree '" ru aminoacizilor este eliminat din
C. aminoacizii naturali sunt a-amin ..
. . H( . oac1z1
D. v1tam.ma acid p-amino-benzoic) t . .
E. serina conţine 50,5% o CS c un aminoacid aromatic
931. Referitor la alcooli sunt corecte afinnaţiile .

A. alcoolii au caracter slab acid . cu excep\1a:
B. solubilitatea alcoolilor în apă scade c . .
C. se pot obţine prin adiţia apei la alche~/rcşterea rad1calulu1 hidrocarbonat
D. m~lecuJel~-de alcool au caracter polar
E. toţi alcoolu sunt lichizi
932, Alcoolul mooohidroxiJic saturat ce conţine în I I .
total de izomeri egal cu: mo ccu a sa 21,62 % O prezintă un număr
A. 4
B. 5
C. 6
O. 7
E. 8
Câ!_d;rivati diclorurati se obţin prin clorurarea fotochimică a 2- metil-pentanului :
931
B. 9
C. 15
D. 18
E.20
• Următorul compus chimic este letal pentru organismul uman in doza de O I5g/kg corp·
934
A. etanolul ' ·
B. glicerolul
C. metanolul
D. acidul acetic
935 ~: acidu_l oleic
' C! 8
~t rco1z.omeri aciclici cu catenă liniară există pentru formula moleculară CsH9C1 :
B. 16
C. 14
D. 12
936 E_. 10
dDo_ialcooli izomeri A şi B se deshidratează. Hidrocarbura care este produs comun de
a;f:•dra~e ~• alcoolilor A şi B conduce la oxidarea degr~_tivă ~u KiCr20, şi Hi.$04 la
valenan1c (pentanoic) şi 2-metilciclopentan~>na. Alcool_u A ş1_ B sunt
A. 1-(2-mctiJciclopentil)-1-pentanol şi 2-me~l, 1-n-pcnt~l- 1-c~clopentanol
B. 1-(3-metilciclopentil)-]-pentanol şi 2-met!I, 1-n-pentil- 1-c!clopentanol
C. 2-{2-metilciclopentil)-1-pentanol şi 3-me~l, 2-n-pent~I- 1-c!clopentanol
D. 3-(2-metilciclopentil)-l-pentanol şi 2-met_il, 3-n-pent_il- l-c_1clopentanol
937_ st 3·(2-metilciclopcntil)-J-pentanol şi 2-mettl, I:n-pen_ttl- _l-c1clopc~tanol_ .
de ac~ate pleca de la doul cloruri acide, c stJUctun d1fente, m cazul sintezei pnn reacţia
ilare Friedel-Crafts a : - - --.._
@:..._r
~ -P:-tolil-:fenilcetonei
1
(.?, 0' -1 -
C ~ - ( _-o I
· dibenztlacetonei .
g. dif~nilcctonoi ~ f - ?, I...-•-~- ~ - ~
E· fen1lmetilcetonei ~ ; .:>
2
· · J)entanonei
233
938. Prin reacţia de condensarea crotonicl a malondialdehidei ~andial) cu bu1anon .
raport molar 1: 1 se obţine teoretic unnltorul numlr de compuşi ( flrA stereoizomcn)a 111
A. 2
B. 3
C. 4
D. 5
E. 6
939. Un derivat halogenat cu formula molecularA O.H 11 Br fonnează la oxidare cu Kic ,0i
(lhSO•) doi compuşi organici care au o grupl funcţionali comuni. Derivatul halog~
este: a1
A. 1-bromo-3-metil- 2-pentcna
B. 4-bromo-3-metil- 2-pentena
C. bromura de ciclohexil
D. 1-bromo-2,3-dimetil-2-butena
E. 1-bromo- 3,3-dimetil- I-butena
940. Formula care corespunde unei cicloalchene este:
A. G.nHao-4
B. Cn+:tlbn.2
C. C3a+IH6n
D. CSo+1H10n-10
E. Csn-1H10n.2
941. Constanta de aciditate cea mai mare o are:
A . acidul benzoic
B. acidul acetic
C. acidul formic
D. acidul propanoic
E. acidul butiric
942. Urmltorii compuşi sunt aranjaţi în ordinea creşterii tăriei acide:
A. etanol, fenol, acid formic, acid acetic
B. hidrochinonă, alcool izopropilic, acid acetic, acid butiric
C. apă, etanol, acid acetic, acid benzoic
D. acid carbonic, etanol, apă, fenol
E. etanol, api, acid carbonic, acid formic
943. Formulele de structură ale compuşilor cu formula moleculari uH120 care nu
reacponează cu reactivul Tollens, iar prin oxidare energică formează acid cetosuccinic,
acid propandioic, C02 şi fuO în raport molar 1:1:2:2 sunt în număr de:
A. 1
B. 2
C. 3
D. 4
E. 5 J
944. Sarea de magneziu a unui acid dicarboxilic saturat aciclic conţine l 7, 143% Mg. Acidu
respectiv va fi:
A. acidul oxalic
B. acidul propandioic
C. acidul butandioic
D. acidul etilpropandioic
E. acidul metilbutandioic
234
,,.s. Câte
A. S
amine cu fonnula moleculară Ci,HisN i 1
ş atom de carbon nular exi stă :
B. 6
C. 7
D. 8
E. 9
9'6. Un ester care este izomer cu acidul octadiendioic . .
decolorează apa de brom Ac·idul . provine de la un acid monocarboxilic
care .d fum . · respectiv este:
A. aci u1 anc
B. acidul maleic
C. acidul caprooic
D. acidul acrilic
E. acidul oleic
947, Se hidrolizează toţi deri vaţii dibromuraţi geminali cu fonnula moleculară c4 H.8B
Rezultă: n.
A. 2 cetooe şi I aldehidă
8 . 2 cetone şi 2 aldehide
C. l cetonă şi 2 aldehide
D. 1 cetooă şi l aldehidă
E. 3 aldehide
948. Precizaţi care probă obţinută prin amestecarea celor douli soluţii menţionate va roti
planul luminii polarizate la stânga:
A. 30 ml soluţie 0,01 M enaotiomer (-) şi 3 ml soluţie 0,1 M enantiomer (+)
B. 90 ml soluţie 0,02 M enantiomer (-) şi 30 ml soluţie 0,3 M enantiomer (+)
C. 30 ml soluţie O, I M enantiomer (-) şi 15 ml soluţie 0,3 M enantiomer (+)
D. 60 ml soluţie 0,2 M enantiomer (-) şi 30 ml soluţie 0,35 M enantiomer (+ )
E. 90 ml soluţie 0,02 M enantiomer (-) şi 20 ml soluţie 0.09 M enantiomer (+)
949. Numărul maxim de stereoizomeri pentru un compus organic aciclic cu 2 legături duble
C=C şi l atom de carbon asimetric este:
A. 4
B. 6
C. 8
D. 10
E. l l
9So. Afirmaţia adevarată este: • almi · · l ·
. A. prin saponificarea produsului de hidrogena.re totala a dto1eop tme1rczu tă acid
5
1earic şi acid palmitic în raport molar 2: 1
C · conţine
B. lisina • 9 •58%- azot
d ........,j proteinele sunt degradate Ia ammoacw
· · ·
. pnn actnmea agenţi1or en 8 ,w...., . 1 · • · · 1·
D · • .. t fi sintetizaţi de organismu uman sunt ammoacw esenr1a 1
. am1noac1zu care nu po 1 •cA
E. 3-pentenalul este produs de condensare crotoni kg
951. c . . . d ald h.d" este necesari pentru a prepara 125 formol (35-
e cantttate mmtml e e 1 a
40%)?
A. 15,47 kg
B. 45,37 kg
C. 50 kg
D. 43,75 kg
E. 34,75 kg
235
Produsele obţinute la oxidarea cinamaldehidei (~-fenil-propenal) cu KMn0 (H2SO◄)
4
952.
sunt.
A. acid benzoic + acid oxalic
B. acid benzoic + glioxal
C. acid benzoic + acid acrilic
D. acid benzoic+ C02 + H2O
E. acid benzoic + acid acetic .
953. Formula moleculară generali a unei hidrocarburi aromatice polinucleare cu 3 nuclee
benzenice izolate tlrA alte legllturi multiple sau cicluri în catenele laterale este:
A. CxH2x-12
B.C.H2x-20
C.Cxfux-22
D.CxH2x-2•
E.CxH2.x-26
954. Formula moleculară generalii a unui acid tricarboxilic nesaturat cu I legătură dublă
C=C şi care conţine un ciclu de atomi de carbon este:
A. CnH2n-6O3
B. CnH2a-6O6
C. CnH2a-sO6
D. Cnlbo-sO3
E. Cnfuo.1o06
955. Se oxidează 2- (2' -ciclohexenil) etanalul cu .KMnO4 (HiSO4). Calculaţi cantitatea de
soluţie KMnO• 0,05M necesară pentru oxidarea unui mol de compus:
A. 51
B. 151
C. 251
D. 40 I
E. 551
956. Ştiind cll acidul metanoic are Ka = 17,72 x I 0-5 mol/I calculaţi care este raportul
[HCOO·J/[HCOOH] Ia echilibru. dacă pH-ul soluţiei este 5:
A. 1,772
B. 17,72
C. 10·5
0 .17,72 X 10-5
E. 0,1772
957. Calculaţi care este procentul masic de N al copolimerului rezultat din copolimerizarea
1,3-butadienei cu acrilonitrilul în raportul molar 2:3:
A. 15,73%
B. 52,43%
C. O, 524%
D. 4, 523% .
E. 34, 52%
958, C~lcul~ti m~a de cloro~ren necesară pentru obţinrea a 20 kg copolimer provenit din
copohmenzarea 1zoprenulu1 cu cloroprenul în raportul molari• 6·
A. 17,73 kg . .
B. S,99 kg
C. 2, 27 kg
D. 1, 773 kg
E. 12, 27 kg
236
sutl$1atl'8 cu fonnula c „H.~l Na12c1,,. există dacă·
,s,. A a ~SIC multiplu de 2 .
8· 0 este multiplu de 4
c· 8 este multiplu de 6
·. este multiplu de 8
0 3
E. 8 este multiplu de 10_ .
961- în le~turA cu cracarea m arc electnc a metanului SW\t adevArate unnătoarele afimaţii,
cu excepţia: . . .
A. c!ildura necesarl reacţie, se obţine prin descArcare în arc electric
a. produsul secundar este acetilena
c. temperatura atinsă în cursul reacţiei este 1SOO"C
D. rezult.A şi produşi secundari, printre care carbonul liber
E. se obţin cantitlţi importante de hidrogen
961 Următoarele afirmaţii în legături cu reacţia acetilenei cu clorul sunt adevărate, cu
•
excepţia:
A. se poate obţine acid clorhidric şi căibune
B. prin adiţia Cb în raportul molar 1: l se obţine un compus care prezintă izomerie cis-
tranS
C. se efectueazl în solvenţi inerţi, pentru a evita exploziile
D. se cfectueazl în mediu de tetracloretan
E.. în fază lichidă este violentă şi poate da naştere la explozii
961. Valoarea lui n în formula alcanului CnHn+10 este:
A.2
B. 4 ·
C.5
D. 8
E. 10
963. Proporţia de cart,on tn procente masice din alcani este mai marc de:
A.74%
B.80%
C.83%
D. 90%
964. !u:ut de alcani care conţin în moleculă un procent masic de carbon mai mic de
Sl¾ este:
A. l
B. 2
C.3
D.4
E. 5
965
, Sunt posibile reacţiile, cu excepţia:_ . .
A. ciclohexanonl + 2,4- dinitrofemlh1drazmă
B. ciclohexanonl+ benzaldehidă
C. acetonă + HCN
D. glioxal+ reactiv Fehling
E. acetofenonă + reactiv Tollens.
237
966. Gazul de sinteză se poate obţine prin:
A. arderea metanului
B. oxidarea totalii a metanului
C. arderea incomplet! a metanului
D. amonoxidarea metanului
E. arderea etanului ·
967. În ~egăturA cu cis-2-butena şi trans--2-butena sunt adeviirate următoarele afirmaţii, cu
excepţia:
A. sunt izomeri geometrici
B. sunt izomeri cu metilciclopropanul .
C. p.f. al cis-2-butenei este mai mic decât p.f. al trans 2-butenei
D. conţin I legătura 1t şi 2 atomi de carbon hibridizaţi sp:
E. conţin 1 legătura 1t şi 2 atomi de carbon hibridizaţi sp .
968. Prin amestecarea a 120 g soluţie de etanol 45% cu 80 g soluţie etanol 68% se obţine 0
soluţie cu concentraţia:
A. 52,4%
B. 54,2%
C. 45,2%
D. 55,4%
E. 55,5% .
969. Care este raportul molar dintre CO2rezultat şi, (O] consumat când se oxidează 1,3-
butadiena cu KMnO4 (H2SO4) :
A. 4:11
B. 10:4 '
' ' '
C. 12:4
D . 9: 4
E . 7:4
970. Care este raportul masic dintre CO2 rezultat şi [O] ·consumat când se oxidează 1,3-
butadiena cu KMnO◄ (H2SO4) : , ,
A. 1:2
B. 2:1
C. 1:3
D. 3:1
E. 1: 1
971. Prin reacţia sorbitolului cu clorura de acetil se obţine:
A. un ester pentaacet,ilat
B. un ester hexaacetilat
C. un eter hexametilat ·
D. un eter pentametilat
E. nici un răspuns
972. Se neutralizează acidul glutamic cu NaOH în soluţie. Masa de soluţie NaOH 40%
folosită pentru 1 mol de acid glutamic este:
A. 100 g
B. 200 g
C. 150g
D. 80g
E. 250 g
973. Etanolul poate scoate din sărurile lui:
A. acidul acetic
B. fenolul
C. acidul carbonic
D. acidul benzoic
E. nici unul
238
--
974. Un amestec echimolecular de butanonil şi 3-pentanonA cântăreşte 316 g. Compoziţia în
procente masice a amestecului este:
A. 45,57% butaoonil şi 54.43% 3-pentanonă
B. SO-Io butanonă şi 50% 3-pentanonll
C. 54,43% butanonl şi 45,57% 3-pentanonă
O. 35,57% butanonil şi 64,43% 3-pentanonA
E. nici un rlspuns
97!1. Pentru amestecul de la întrebarea anterioara se cere volumul de H2 (c.n.) necesar
reducerii catalitice:
A. 44,81
B. 89,61
C. 44,8 cm 3
O. 89,6 cm3
E. nici un rispuns
976. Un acid monocarboxilic cu NE=2 s i un conţinut de 50% carbon este transformat într·
un ester care conţine cu 13, l 58% mai mult carbon decât ac idul. Ştiind cil alcoolul folosit
pentru esterificare este un alcool monohidrox.ilic saturat aciclic, identificaţi esterul:
A. crotonat de etil
B. acrilat de propil
C. crotonat de metil
O. 2-pentenoat de metil
E. 3-butenoat de etil
977. A este o amid! cu formula moleculari C.H9NO. Prin hidroliza lui A se formează B şi
C (C conţine azot). Compusul B reacţionează c u NH., la rece şi rezultă compusul O.
Ştiind el O conţine 15,38% N , sl se identifice A:
A. butiramida
B . N-metil propionamida
C. N, N-dimetil acetamida
D . izobutiramida
E. nici un răspuns
978. Compusul D de la întrebarea anterioara este:
A. propionamida
B. acetamida
C. propionat de amoniu
D . butiramida
E. acetat de amoniu
979. Următoarea afirmaţie referitoare la aminoacizi este falsil:
A. au carater amfoter
B. au structuri dipolari
C. au temperaturi de topire scilzute (sub 100°C)
D. sunt compuşi organici cu funcţiuni mixte
E. au solubilitate mare în solvenţi polari
980. Glutationul este un tripeptid format'din Glu, Cis şi Gly cu rol antioxidant care se
găseşte atât în ţesuturile animale cât şi în ţesuturile vegetale. Determinaţi masa molarii a
glutationului:
A. 307 g/mol
B. 317 g/mol
C. 405 g/mol
D . 217 g/mol
E. nici un rispuns
239
9 81. Procentul masic de sulf din glutation (vezi întrebarea precedentA) este:
A. 10, 42%
B. 12,42%
C. 9, 47%
D.32%
E . nici un rAspuns
982. Raponul masic C:H:N:S:O în glutation (vezi întrebArile precedente) este:
A. 120: 17:42:32:96
B. 10: 17: 3: 1: 6
C. 120: 16:28:32:48
D. 120: 19: 42:32:96
E. nici un rAspuns
983. Valoarea constantei de bazicitate a metilaminei (Kb) la 25°C este 4,4 x 10-4 moVl.
Ştiind cA la echilibru pOH=5 (unde pOH = -log10 [OH·]), calculaţi valoarea raportului
[CHJNH31/[CHJNHi]:
A.44
B. 4,4
C. 0,44
D.440
E. nici un rAspuns
984. Câte amide cu formula moleculară C6H uNO şi 1 atom de carbon nular există:
A.10
B. 12
C. 14
D. 16
E. 18
240
RĂSPUNSURI COMPLEMENTUL SIMPLU
1. A
l. C 54. 8
55. 107. C
3. o D
56. 108. B
4. 6 C
57. 109. D
s. B
58.
C
E
ll0. D
6. C 111. B
A 59. E
7. 112. B
6t.
,.
I.
18.
C
C
C
61.
62.
E
D
C
113.
114.
B
E
63. 115. B
JJ. C C 116.
64. D
12. E 8 l17.
65. A
13. D B 118. A
14. B
66. B 119.
67. B
15. A C 120. D
16. C
68. D 121. E
17.
69. C 122. B
C
70. E
18. E 123. E
71. A 114.
19. C C
72. C 125.
28. D C
73. D 126. C
21. A 74.
21. E 117. E
B 75. C 128. D
23. D 76. B
24. D 129. C
77. C 130. B
25. C 78. D
26. D 131. D
79. E 132. C
27. D 80. E
28. 133. E
D 81. D 134. C
29. B 82. C 135. D
38. C 83. E 136. B
31. 8 84. D 137. E
32. E 85. A 131. E
33. E 86. D 139. 8
34. D 87. D 140. E
35. D 88. C 141. C
36. C 89. E 142. C
37. D 90. B 143. B
38. C 91. E 144. D
39. 8 92. D 145. 8
40. C 93. B 146. D
41. B 94. A 147. A
42. D 95. E 148. E
43. E 96. D 149. E
44. A 97. D 150. E
45. C 98. B 151. E
46. D 99. D 152. D
47. E 100. D 153. D
48. D 101. D 15-4. E
49. D 102. E 155. C
so. 8 103. C 156. C
51. D 104. C 157. 8
52. D tos. A 158. E
53. D 106. B 159. C
241 r
270. E
160. D 21!. E
271. D
161. E 216. E
D 272. C
162. E 217,
D 273. C
163. o 218.
274. D
164. C 219. C
275. B
165. o 220. D
276.
166.. D 221. E C
167. B 222. D 277. C
168. C 223. ID 278. A
169. B 224. A 279. B
170. B 225. A 280. D
171. A 226, B 281. A
172. C 227. A 282. D
173. A 228. B 283. C
174. o 229. D 284. D
175•. D 230. D 285. A
176•. A 231 . A 286. C
177. C 232. E 287. B
178•. D 233. c· 288. C
179. B 234. E 289. D
180. o 235. E 290.
181.
182.
D
D
236. C '. 291.
8
E
237. D 292. E
183. C 238. B 293. E
184. D 239. D
185. 294. 8
A 240. E
186.
295. A
C 241. C
187. o 296. E
242. C 297. C
188. E 243. B 298. D
189. D 244. ...
'A 299• D
190. B 245. D
191. E 300. A
246„ C 301.
192. A 247. C
D 302.
193•. D D
248. E
194,. C 249. 303. C
B
195. A 304. C
250. D
196. E 251. 305. 8
A
197. D 252. 306. B
198. E
E 253. 307. D
199. C
C 254; 308. A
200. D
D 309. C
201.
255. A
A 256. D , 310. D
202. C 257. B 311. o
203. E 312. C
258. B
204. A 313. B
259. E
205. B 314. A
206. 260. B
C 315. B
207. D
261. D
262. C 316. C
108. C 317.
263. E B
209. C 318. A
210. 264. E
E I •
319. B
211. 265, D
E 320. D
266. A
212. E 267, 321. E
213. E B
268, A 322. C
114. C 269. 323. A
A
324. D
242
325, o 380. D
316. B 381. E 435. D
317, B 382. D 436. E
318. B 383. C 437. E
Jl9, E 384. D 438. A
3,JO. E 385. E 439. B
331. C 386. C 440. B
332. A 387. A 441. C
333. B 388. C 442. A
334. B 389. C 443. C
335. C 390. o 444. D
336, C 391. C 445. C
331. E 392. B 446. E
JJI. E 393. o 447. C
339. D 394. C 448. E
340. C 395. E 449. D
341. E 396. C
450. E
342. C 397. C 451. o
J43. B 398. D 452. D
344. E 399. C
453. o
345. E 400. 454. C
E
346, A 401. 455. C
C
347. C 402. 456. C
C 457.
348. E 403. B
A 458.
349. C 404. B
C 459.
350. B 405. D
E 460.
351. E 406. C
E 46). B
352. B 407. B
353. C 462. C
40A. C
354. E 463. B
409. B 464.
355. C C
4)0. C
356. A 465. B
411. C 466.
357. C A
412. D 467. C
358. C 413. o
3S9. B 468. C
414. C 469. D
360. C 415. E
361. 470. C
C 416. B
362. C
471 . D
417. C 472. B
363. A 418. B 473. D
364. C 419. E 474. D
365. E 420. C 475. C
366. E
367.
421. o 476. D
B 422. A 477.
368. C
B 423. C 478.
369. C D
370. C 424. E 479. C
371. 8 425. B 480. C
372. D 426. A 481. B
373. D 427. o 482. D
374. E 428. C 483. E
37S. C 429. C 484. D
376. 8 430. o 485. E
3». A 431. E 486. E
378. C 432. E 487. B
379. E 433. B 488. C
434. C 489. A
243
545, A 600. C
490. D 601. O
491. o 546. C
602. B
492. E 547. D
548. C 603. O
493. C
549, B 604. B
494. E
495. D 550. C 605. B
496. D 551. B 606. D
497. A 552. C 607. C
498. B 553. E 608. A
499. A 554, B 609. C
500. C 555. D 610. E
501. B 556. B 611. D
502. C 557. E 612. D
503. D 558. A 613. A
504. C 559. D 614. B
505. C 560, E 615. E
506. E 561. D 616. A
507. o 562. D 617. B
508. A 563. D 618. A
509. o 564. D 619. E
510. B 565, B 620. D
511. D 566. D 621. A
512. B 567. E 622. E
513. o 568. C 623. C
514. C 569. B 624. C
515. B 570. D 625. C
516. A 571. C 626. C
517. D 572. D 627. E
518. E 573. E 628. C
519. B 574. C 629. C
520. D 575. B 630. C
521. C 576. B 631. B
522. B 577. E 632. D
523. E 578. B 633. B
524. C 579. D 634. D
525. E 580. D 635. C
526. C 581, A 636, D
527. D 582. D 637. C
528. C 583. C 638. E
529. D 584. B 639. D
530. D 585. B 640. E
531. C 586. E 641. B
532. C 587. D 642. D
533. C 588. A 643. D
534. B 589. D 644. D
535. C 590. C 645. B
536. B 591. C 646. D
537. C 592. D 647. C
538. C 593. B 648. C
539. A 594. A 649. C
540. B 595. C 650. E
541. A 596. D 651. E
542. D 597, E 652, C
543. E 598. A 653. C
544. E 599. B 654. C
244
710. C
655- E 765. A
711 . A
656- C 766. O
712. O
657· C 767. C
713. E
658-8 768. B
714. C
659, D 769. A
715. C
660· A 770. C
716. E 771. O
661• C 717. C
662• C 772. E
718. O 773. A
'63· E 719. E
66'· A 774. O
720. D 775. C
665• 8 721. C
666· D 776. A
722. B 777. D
667, D
723. A 778. D
668,A
724. E 779. E
669, A
670, A 725. C 780. B
671, C 726. O 781. C
671, B 727. D 782. O
673, A 728. E 783. B
674, E 729. C 784. A
675, E 730. D 785. B
676, D 731. E 786. D
677, C 732. A 787. C
678. B 733. E 788. C
679, D 734. C 789. A
680, E 735. B 790. B
681. D 736. E 791. E
682. C 737. C 792. B
683. C 738. E 793, E
684. D 739. D 794. O
685. A 740. D 795. D
686. D 741. B 796. A
687. B 742. D 797. C
688. 13 743. B 198. D
689. A 744. B 799. E
6,0. E 745. C 800. C
691. D 746. C 801. D
692. O 747. C 802. B
693. C 748. D 803. D
694. C 749. D 804. D
695. E 750. C 805. E
696. E 751. O 806. E
697. D 752. D 807. D
698. E 753. D 808. E
699. D 754. B 809. C
700. D 755. B 810. D
701. D 756. E 811. A
702. E 812. O
757. C
703. o 758. C 813. E
7114. c 759. E 814. B
70S. B 815. D
706. A 760. C
761. C 816. E
707. o 762. C 817. E
708, C
763. D 818. C
709. ID
764. O 819. D
245
930. E
875. A 931. E
820. E 931. D
876. O
821. C 933. C
877, B
821. C 934, C
878. B
813. C 87', A 935. A
824. D 880, A 936. A
825. C 881, E 937. A
826. C 882, C 938. C
827. C 883, C 939. D
828. C 884, A
829. B 940. C
885, C 941. C
830. E 886, D
831. D 942. E
D 887. A 943, B
832.
888, B 944, C
833. D
834. E
889. A 945. E
835. D
890, E 946. D
891, E 947. C
836. C
892, 'E 948. D
837. E
E 893, E 949. C
838.
839. D 89,4. C 950. D
840. B 895. ,A 951. D
841. D 896. D D
952.
842. D 897. B ,. 953. C
843. B 898. B
954. C
844. D ·899. C
' 955. D
845. C 900.' 'A
956. B
846. E ,901. ,B
957. A
847. E 902. ·.A'
903. D 958. A
848. E 959. D
904• . E
849. E 960. B
850. C 905•. ,D
906, E 961. E
851. C
907, a l 962. D
852. E
908~ B 963. A
853. D 964. B
854. E ' . 909. B I '
910. A 965. E
855. E
911. A 966. C
856. A
857. B 912. · o· 967. C
858. A 913. D ,, 968. B
859. D 914. E 969. A
860. D 915. C 970. E
861. E 916. D 971. B
862. B 917. D 972. B
,· '
863. D 918. A 't 973. E
864. C 919. A · ' 974. A
865. D 920. A 975. B
866. B , ·921. E 976. B
867. D 922. A 977. B
868. E 1923.' A ,, '
978. C
869. A 924. A 979. C
870. D 925. B 980, A
871. C 926. B 981. A
872. B 927. E 982. A
873. D 928. A 983. A
I,
874. D 929. A 984, D
246

Chimie Buc

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Chimie Buc

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Prof. Univ.

ediţia a XXII-a revizuită şi adăugită

EDITURA UNIVERSITARĂ „CAROL DAVILA"

10. Acidul benzoic este un acid mai slab decât:

+a,(SO<!C) c +H,O(NoOHJ d +H,fNIJ e ,

24. Fonnea7.A. prin bidroli7.A, aldehide:

2. alchina a clrei masl creşte d~ 9 ori la bromurarea totali este 1-butina 1

2_ a-t• c- Oi3. HOt - %-w-

3. Oi2- Oi2 + H2') - HO- Oi2-0i2- OH

4. Oi2= Oi2 + H2') - Oi:r- Cl-12-0H

IS3. Conţin legături ionice următorii compuşi:

3.0f3- 0!2- Of=O + 0!3- NH2-+

4. (0f~ Of2- CO)~•+ Of3- NH2--+ r:}

1. Oi2= a-t- Oi= a-t2 + 02 - - a-i2- Oi= CH- CH2

254. Compuşii ce prezintă legături ionice sunt:

i. CJE.- CR1a+ BOR -

273. Afinnaţiile corecte sunt:

279. Afirmaţii incorecte sunt:

302. Referitor la săpunuri sunt incorecte 3firma1iilc:

3. Ct,H5- NH - CH3 + CH3- a --+

4. Ct,Hs- CH02 + H29 --+

3. CH3- (CH2)14 - COOH

3. CH:, (CH2)a- CH2-©- OOJNa

l. ~ + lfs H/llfl'+ C'kfah&t.R

416. Compuşii care au caracter reducltor sunt:

·429. Spre deosebire de amidon, celuloza:

2. este solubil în api cu ionizare

2. aldolul fom1aldchidci cu izobutanalul nu se poate deshidrata

1. CsHs- OiO + OirOio-. CsHs- Oi = Oi - OiO

2. propanol + clor(luminA)- 3-cloro-propanal+HCI

sunt corecte afirmaţiile:

673. Alchena care reacţioneazii cu HBr şi forrncazi un compus cu 58,4% Br este:

3. CH2cC(CHJ)2 + HBr ~HJC)JC-Br

2. a.tcoolul 2-metil-elilic şi l-hidroxi-2-butena founeadl prin oxidare cu vu..n ru.n) t ,2,3-

3. alcoolul polivinilic este un compus macromolecular solid

2. benzoil-izopropilamina are formula:

2. ureea este o diamidl

T + reedlv TdltnS _.. «:ld lir:tlc

sunt corecte afinnaţiile:

3. un compus cu fonnula: "Lj-0CH3

804. 3,3-dimetilbutanona se obţine prin:

I. ~Hs-CHO + CJis-CH2-CHO-+~Hs-CH--C(~s)-CHO + H20

806. Reac~oneazl cu NaOH:

La tntreblrile de mal Jos alegeţi un singur rlspuns corect:

1 Hidrocarbura care con~nc atomi de carbon în toate tipurile de hibridizare este:

În unna. rcac1ici cu sodiul, acetilena devine:

A. NaHC03 + CH3COONa - Na2C03 + CH3COOH

D. (CH3)2 CH-NH2(Clh)tCI + NaOH-+ (CH3)2CH-NH-CH3 + NaCl

wf- E. a-t2-'(a-t2)3...!..a-t-ccxr ' . : ,:. ~ • , ,

24 La 94 g fenol se adaugi 200gsoluţie de NaOl{ de coocen~~ 40%. Yolumul de soluţie de HCI

D. au aceeaşi formull brut!

D. 2CQi + COOH- 000H

A. 3-metil-l~pentina ,' , ' .'f

B. 2,3,4,5-tetrametil-3-bcxcnal ·. , ' , ,; '• · 1 • I 1 , /v

C. bromurade~i.mc;ti~c~~lam~i~ :, 1·.n .. \\ (· ' 1i _.: , ; .-'.

E. broniura ,trimctilam<>niu ' '. I ' ,' I • 'i :Ol ' I • • I

Nwnlrul de amine izomere (inclusiv ~meri i de'~onfighr~ţie), cu formula moleculară C1H1iN

e. C-sHs- ~ + C-stis - COOH „

D. C8H6-COCI + CH3-CH2-0H - C8H5-COO-.CH2-CH3 + HCI

- - C(;H5-CO-NH2 •,,+ ~5-0H

108 Prin hidroliza parţială a uttui,pţntapq,ti,:l ~~ f ~ up amestec ce conţine lizil-glicină, serii,

E. lizil-glicil-valil-valil-senna '•. ; ' . l_.. , .

115 39 kg amestec echimolecular de mclaDOI şi etanol se oxidează cu amcstlcc de permanganat de pocasiu

c. 324g r I 'Ji ,. ~'11_1