ELEMENTE DE GEOMETRIE FRACTALA

In incercarea de a patrunde mai adanc tainele naturii, oamenii

au confectionat anumite modele pentru a le simplifica intelegerea
unor fenomene si a unor obiecte observate. De multe ori modele
elaborate s-au dovedit a fi simpliste si mult inferioare in fata
complexitatii naturii. Odata cu dezvoltarea omenirii si cu evolutia
stiintei, s-a incercat elaborarea unor modele mult mai complexe care
sa conduca la concluzii cat mai apropiate de fenomenele reale
observate.
Una dintre stiintele pe care omul a incercat sa o elaboreze si
mai apoi sa o perfectioneze a fost geometria. Geometria clasica,
denumita si euclidiana, opereaza cu forme geometrice de obicei
regulate (dreapta, patrat, triunghi etc.). Dupa mai bine de 2000 de ani
apar si alte geometrii si anume geomtriile neeuclidiene. Conform
acestora, postulatul paralelelor nu mai este valabil, cladindu-se un
nou postulat care admite constructia a doua drepte paralele printr-un
punct exterior unei drepte date. Parintii acestor geometrii au fost rusul
Nikolai Lobacevski (1792-1856) si Janos Bolyai (1802-1860) de
origine maghiara.
In a doua parte a secolului al XIX-lea si inceputul secolului al
XX-lea, anumiti matematicieni afirma gasirea unor entitati geometrice
exceptionale denumite si "monstrii matematici", fara nicio asemanare
cu figurile si corpurile geometrice studiate pana atunci. Printre cei
care prezinta astfel de "monstrii matematici" se numara: Georg
Cantor, Helge von Koch, Felix Hausdorff, Giuseppe Peano s.a.
Termenii cheie din geometria fractala sunt:
initiator: segmentul, curba sau forma initiala.
generator: regula folosita pentru a construi o noua curba
sau forma din cea obtinuta anterior.
iteratie: procesul de repetare a aceluiasi pas iar si iar.
Matematicianul francez Benoit Mandelbrot isi da seama ca
"monstrii matematici" se regasesc in natura, ba mai mult, ca natura
ofera aproape in excusiviatate astfel de forme (de exemplu: linia care

separa tarmul unei insule de apa marii, distributia cutremurelor pe

Pamant, forma muntilor, forma raurilor). El observa ca forma unui
munte nu este cea a unei piramide sau a unui con in realitate, ca norii
nu sunt sfere etc. In natura nu intalnim de fapt forme geometrice
simple, regulate ci forme complexe si unice. Astfel s-a nascut o noua
stiinta care studiaza aceste forme complexe denumita GEOMETRIA
FRACTALA. Mandelbrot spunea: "Fractalii sunt forme geometrice
care contrar celor ale lui Euclid, nu sunt deloc regulate. In primul
rand, sunt neregulate peste tot. In al doilea rand au acelasi grad de
neregularitate la orice scara. Un obiect fractal arata la fel cand este
examinat de departe sau de aproape- este selfsimilar".

(linia de coasta)

(rauri)

(cutremur)

(munti)

Mandelbrot foloseste termenul fractal in sensul de neregulat, iar

definitia pe care el o da este: "un ansamblu care prezinta aceleasi
neregularitati la orice scara ar fi privit".
Fractalul, ca obiect geometric, are in general urmatoarele
caracteristici:
este auto-similar (macar aproximativ sau stochastic):
daca se mareste orice portiune dintr-un fractal, se vor
obtine (cel putin aproximativ) aceleasi detalii cu cele ale
fractalului intreg.
are o definitie simpla si recursiva pentru a va imagina
fractalul corespunzator unei functii f(x), considerati
elementele x, f(x), f(f(x)), f(f(f(x))), etc.

 are detaliere si complexitate infinita: orice nivel de

magnificare pare identic si are o structura fina la scari
infinit de mici.
Pe langa proprietatea de autosimilaritate, fractalii sunt, de
regula, entitati geometrice cu dimensiune neintreaga.
In matematica, notiunea de dimensiune este acceptate in mai
multe formulari printre care cele mai uzuale fiind cele de dimensiune
topologica, dimensiune Hausdorff, dimensiune de autosimilaritate (de
capacitate), dimensiune compas (fractala).
Din punctul de vedere al dimensiunii topologice, punctul are
dimensiunea 0, dreapta sau curba dimensiunea 1, suprafata
dimensiunea 2 s corpul volumic dimensiunea 3. In aceste cazuri
dimensiunea este un numar intreg.
Fractalii au dimensiune fractionara. O astfel de dimensiune este
cea fractala specifica fractalilor.
1.MULTIMEA LUI CANTOR

Mulimea lui Cantor (sau discontinuul lui Cantor sau praful lui
Cantor) este un concept n cadrul topologiei atribuit matematicianului
Georg Cantor.
CONSTRUCTIE
Se considera un segment de dreapta. Eliminand treimea
mijlocie se obtin doua segmente a caror lungime este egala cu 1/3
din segmentul initial. Se continua operatia si se elimina treimea
mijlocie ale celor doua segmente. Se obtin patru segmente ale caror
lungimi sunt egale fiecare cu 1/9 din lungimea initiala a segmentului.
Extinzand procedeul la infinit se obtine multimea Cantor. Este de
observat ca reducand scara de la 1:1 la 1/3, 1/3 2,...,1/3n, va fi mereu

aceeasi imagine, fiind pus in evidenta astfel caracterul de

autosimilaritate.

AICI E UN GIF CU MODUL DE CONSTRUCTIE AL MULTIMII:

http://pages.cs.wisc.edu/~ergreen/honors_thesis/IFS.html
2.CURBA LUI VON KOCH
Aceasta a fost introdusa de matematicianul suedez Helge von
Koch in 1904 intr-un articol intitulat "Sur une courbe continue sans
tangente, obtenue par une construction geometrique elementaire".

CONSTRUCTIE
Fie un segment de dreapta. Eliminand treimea mijlocie si
inlocuind-o cu doua segmente egale, rezulta linia franta ce are
segmentele egale cu 1/3 din segmentul initial. Se continua procedeul
cu fiecare segment al liniei frante, adica se elimina treimea mijlocie si
se inlocuieste cu doua segmente egale cu 1/9 din cel initial.
Extinzand procedeul la infinit se obtine curba lui von Koch. Daca se
reduce scara la 1/3, 1/32,...,1/3n, se observa aceeasi imagine
(autosimilaritate).
http://en.wikipedia.org/wiki/Geometry#/media/File:Von_Koch_c
urve.gif
Fulgul de zapada al lui Koch se obtine pornind de la un
triunghi echilateral, inlocuindu-se treimea din mijloc de pe fiecare
latura cu doua segmente astfel incat sa se formeze un nou triunghi
echilateral exterior. Apoi se executa aceiasi pasi pe fiecare segment
de linie a formei rezultate, la infinit. La fiecare iteratie, perimetrul
aceste figuri creste cu patru treimi. Fulgul Koch este rezultatul unui
numar infinit de executii ale acestor pasi, si are lungime infinita, in
timp ce aria sa ramane finita.

3.COVORUL LUI SIERPINSKI

Este o alta forma de repartizare a unor goluri pentru a modela o
"sita naturala". In acest caz, factorul de scara este 3, adica initiatorul
constituit dintr-un patrat plin este divizat n 9 parti egale din care se
ndeparteaza partea centrala. Raportul de masa este 8, adica sunt 8
patrate verzi ramase prin eliminarea celui din mijloc.
CONSTRUCTIE
Fie un patrat cu latura egala cu unitatea. Se imparte fiecare
latura in trei parti egale. Se obtin asadar 9 patrate cu latura 1/3.
Eliminand patratul din mijloc, se obtin 8 patrate ale caror laturi vor fi
impartite din nou in cate 3 parti egale. Se formeaza 72 patrate cu
latura 1/9. Eliminand patratul din mijloc de latura 1/9 din fiecare cele 8
patrate, raman 64 patrate cu latura 1/9. Repetand operatia de foarte
multe ori, se obtine covorul lui Sierpinski.

4.SITA LUI SIERPINSKI

Probabil cel mai cunoscut fractal al tuturor timpurilor este asanumitul triunghi al lui Sierpinski. In 1915, Waclaw Sierpinski a
construit triunghiul si un an mai tarziu, covorul.
Modul de realizare al acestui fractal este foarte simplu: la
inceput se deseneaza un triunghi care se divizeaza in patru parti
egale, iar trei dintre ele (cele din exterior) vor fi si ele divizate
(folosind acelasi procedeu), procesul continuand la infinit pentru toate
triunghiurile formate.

Un alt mod de realizare consta in considerarea unui triughi

echilateral. Eliminand triunghiul median, vor ramane trei triunghiuri
congruente cu triunghiul median eliminat. Eliminand in continuare
triunghiurile mediane ale acestor trei triunghiuri s eobtine o figura
formata din trei triunghiuri echilaterale congruente cu triughiurile
mediane eliminate. Extinzand procedeul la infinit se obtine o multime
de triunghiuri ce alcatuiesc sita lui Sierpinski. Este evident ca
reducand scara la 1/4, 1/42,...,1/4n, se observa mereu aceeasi
imagine (autosimilaritate).
5.BURETELE LUI MENGER

Se considera un cub cu muchia egala cu unitatea. Se imparte

fecare muchie a cubului in trei parti egale. Se obtin 27 de cuburi de
muchie 1/3. Se elimina acum cuburile d epe randurile centrale. Vor
ramane 20 de cuburi de muchie 1/3. Se continua procedeul cu fiecare
din aceste 20 de cuburi. Se vor obtine 400 de cuburi de muchie 1/9.
Continuand procedeul de un numar foarte mare de ori se obtine
buretele lui Menger.
https://plus.google.com/photos/
+annaritaruberto/albums/5956287816487579841/5956287822278221
138?pid=5956287822278221138&oid=100838479986767739179
http://www.pure-mirage.com/Gallery/MengerSponges/Menger
%20Sponge%20Animation%202.gif
MULTIMEA LUI MANDELBROT

Pentru a se obtine a doua imagine, prima imagine a fost marita

de aproximativ 60.000.000.000 de ori,
Mulimea lui Mandelbrot este un fractal care a devenit cunoscut
n afara matematicii att pentru estetica sa, ct i pentru structura
complicat, care are la baz o definiie simpl. Acest lucru se
datoreaz n mare parte eforturilor lui Benot Mandelbrot i ale altora
de a populariza acest domeniu al matematicii. Mul imea lui
Mandelbrot se definete ca fiind mulimea acelor puncte c din planul
complex pentru care aplicnd n mod repetat polinomul complex z 2 +
c (pornind de la z = 0) rezultatul rmne n interiorul unui disc de raz
finit.
http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/a/a4/Mandelbrot_seq
uence_new.gif

De la fractalii lui Mandelbrot la cristalele de ghea ale lui

Fournier, la triunghiul lui Sierpinski, vasele sanguine, frunzele
copacilor, aripile fluturilor, frunzele de ferig, cochiliile melcilor, la
conopid, floarea-soarelui, dunele de nisip ale deertului, ADN,
coralii, lanurile de coast, ritmurile inimii, apa, chiar vntul i
muzica totul este, de fapt, o repetare a unor motive, dup un
anume algoritm i anumite reguli ce guverneaz Universul.
Geometria fractal nu a ptruns numai n fizic, ci i n
medicin, climatologie, geologie, seismic, cinematografie i chiar
marketing i economie, care toate utilizeaz programe de simulare
fractal. Exista chiar si muzica si arta fractale.
In medicina, s-au dezvoltat studii serioase in ceea ce priveste
generarea unor fractal ice modeleaza structura pulmonara, reteaua
neuronala a creierului, reteaua de vascularizare a organismului
precum si alte organe a caror structura se preteaza la o modelare
fractala.
FRACTALII IN NATURA
In natura, sunt considerati fractali muntii presarati cu stanci
colturoase, corola unui arbore sau radacinile acestuia raspandite in
sol in toate directiile, norii al caror contur se modifica permanent,
reteaua hidrografica, valurile marii, reteaua de vase sanguine, un fulg
de zapada; chiar si Universul sau parti ale sale, avand o structura
neregulata, pot fi considerate fractali. Caracteristicile fractalilor vin in
contrast cu ordinea din geometria euclidiana si cu perfectiunea
cristalelor din lumea fizica.
Arborii si ferigile sunt fractali naturali care pot fi modelati usor
pe calculator folosind un algoritm recursiv. Natura recursiva este
evidenta n aceste exemple o ramura a unui arbore sau o frunza a
unei ferigi este o copie n miniatura a ntregului: nu identice, dar
similare. O alta planta la care se poate observa usor autosimilitudinea este conopida (sau broccoli).
Unii dintre cele mai impresionanti fractali din natura sunt :

Scoicile

Fulgul de zapada

Brocoli Romanesco

Feriga

Penele unui paun

Norii

FRACTALII IN ARTA

Astzi fractalii sunt folosii intensiv n garfica 3D, n special

pentru generarea mediului nconjurtor textur, teren, vegetaie,
fenomene atmosferice. O alt aplicaie aflat deocamdat n faza de
dezvoltare const n compresia fiierelor care conin imagini, prin
nlocuirea stocrii pixelilor cu determinarea unor parametri care s
permit re-generarea, mcar pe fragmente, a imaginii. In sfrit, s
amintim existena unui numr mare de programe de trasare a
fractalilor (unele chiar freeware) care au dus la apariia unui adevrat
curent artistic arta fractal.
Datorita frumusetii lor, fractalii sunt prelucrati de unii oameni in
arta, colorati in manifestarile lor diferite si grupati in galerii de imagini
fractale, pentru a ului si pentru a provoca imaginatia. De asemenea,
fractalii mai pot fi utilizati pentru a modela cu precizie muzica produsa
de diferiti compozitori. Fractalii se regasesc si in unele picturi, precum
si in arta si arhitectura africana.

http://classes.yale.edu/fractals/Panorama/Nature/NatFracGaller
y/NatFracGallery.html
http://www.artacunoasterii.ro/curiozitati/fractali
http://ro.wikipedia.org/wiki/Mul%C8%9Bimea_lui_Cantor
http://www.math.uaic.ro/~necula/down_files/fractali2015/curs_0
1_introducere.pdf

http://ulechiusa.3x.ro/covorul.htm
http://webecoist.momtastic.com/2008/09/07/17-amazingexamples-of-fractals-in-nature/?ref=search
http://ro.wikipedia.org/wiki/Mul
%C8%9Bimea_lui_Mandelbrot#Propriet.C4.83.C8.9Bi_de_baz.C4.83
http://ro.wikipedia.org/wiki/Fractal#Istorie
http://mariacalinescu.eu/e-business/ce-sunt-fractalii/
https://matematicasiteologie.wordpress.com/2013/08/30/geome
tria-naturii/
http://www.wired.com/2010/09/fractal-patterns-in-nature/