ALCATUIREA CORPULUI UMAN

TOPOGRAFIA ORGANELOR SI SISTEMELOR DE ORGANE

1. Organele sunt:
a. grupari de tesuturi identice;
b. grupari de tesuturi diferite;
c. unitati morfologice ce indeplinesc functia de relatie;
d. unitati morfologice ce indeplinesc functia de nutritie;
e. unitati morfologice ce indeplinesc functia de reproducere.
2. Sistemele de organe sunt:
a. formate din organe care indeplinesc functii similare;
b. grupari de tesuturi;
c. unitati morfologice ce indeplinesc functia de relatie;
d. unitati morfologice ce indeplinesc functia de raproducere;
e.unitati morfologice ce indeplinesc functia de nutritive.
3. Functiile pentru sine ale organismului:
a. sunt realizate de functia de reproducere;
b. asigura autoconservarea;
c. asigura supravietuirea individului in mediul de viata;
d. sunt realizate de functia de nutritive;
e. sunt realizate de functia de relatie.
4. Functiile pentru specie ale organismului:
a.sunt realizate de functia de reproducere;
b. asigura autoconservarea;
c. asigura perpetuarea specie;
d. sunt realizate de functia de relatie;
e. sunt realizate de functia de nutritive.
5. Se folosete termenul de "viscer" pentru:
a. stomac;
b. ficat;
c. intestin;
d. vezica urinar.;
e. sistem limfatic.
6. Exemple de sisteme:
a. digestiv;
b. nervos;
c. cardiovascular;
d. endocrin;
e. limfatic.
7. Exemple de sisteme:
a. muscular;
b. excretor;
c. digestiv;
d. limfatic;
e. osos.

8. Segmentele corpului uman sunt:

a. capul;
b. gtul;
c. membrele;
d. abdomenul;
e. pelvisul.
9. Capul este alctuit din:
a. cutia cranian;
b. neurocraniu;
c. viscerocraniu;
d. fa;
e. regiunea cervicala.
10.Gtul este alcatuit din:
a. cutia craniana;
b. regiunea cervicala posterioara;
c. fata;
d. gtul propriu-zis;
e. viscerocraniu.
11. Gtul este format din urmatoarele elemente somatice:
a. muschi;
b. esofag;
c. articulatii;
d. laringe;
e. oase.
12. Gtul este format din urmatoarele viscere:
a. trahee;
b. muschi;
c. tiroida;
d. paratiroide;
e. laringe.
13. Trunchiul este format din:
a. cap;
b. torace;
c. membre;
d. pelvis;
e. abdomen.
14. Trunchiul conine urmtoarele caviti:
a. toracic;
b. abdominal;
c. pelvin;
d. cervical;
e. cavitatea bucala.
15. Diafragma perineala limiteaza inferior urmatoarea cavitate cu EXCEPTIA:
a. abdominala;
b. toracica;
c. pelvina;
d. bucala;
e. cervicala.

16. Despre diafragma se pot afirma urmatoarele cu EXCEPTIA:

a. este o membrana;
b. este un muschi;
c. separa cavitatea abdominala de cavitatea pelvina;
d. separa cavitarea toracica de cavitatea abdominala;
e. este situate la limita dintre gat si trunchi.
17. Subdiviziunile cavitatii abdominale sunt:
a. epigastrul;
b. hipogastrul;
c. regiunea costala;
d. hipocondrul drept;
e. hipocondrul sting.
18. Membrele superioare se caracterizeaz prin:
a. se leag de trunchi prin centura scapular;
b. prezint trei segmente;
c. prezinta un antebra;
d. prezinta un brat;
e. se leaga de trunchi prin centura pelviana.
19. Membrul superior liber este format din:
a. brat (segment distal);
b. mina (segment distal);
c. antebrat;
d. brat (segment proximal);
e. mina (segment proximal).
20.Membrele inferioare sunt formate din:
a. centura pelviana;
b. centura scapulara;
c. membrul inferior liber;
d. brat;
e. antebrat.
21. Membrul inferior liber este format din:
a. centura pelviana;
b. picior (segment distal);
c. picior (segment proximal);
d. gamba;
e. coapsa (segment distal).
22. Corpul omenesc:
a. este simetric;
b. este un corp tridimensional;
c. are trei planuri;
d. are trei axe;
e. are doar doua axe.
23. Axele corpului uman:
a. corespund dimensiunilor spatiului;
b. se intretaie in unghi ascutit;
c. exista un ax transversal;
d. exista un ax longitudinal;
e. exista un ax sagital.

24. Planurile corpului omenesc :

a. exista un plan sagital;
b. exista un plan frontal;
c. exista un plan transversal;
d. trec printr-o singura axa a corpului;
e. trec prin cite doua din axele corpului.
25. Axul longitudinal:
a. este axul lungimii corpului;
b. este orizontal la om;
c. are un pol superior (caudal);
d. are un pol inferior (cranial);
e. are un pol superior (cranial).
26. Axul sagital:
a. este axul grosimii corpului;
b. are un pol sting;
c. are un pol drept;
d. este axul antero-posterior;
e. pleaca din crestetul capului.
27. Axul transversal:
a. este vertical;
b. este orizontal;
c. este antero-posterior;
d. corespunde lungimii corpului;
e. corespunde latimii corpului.
28. Axul transversal are un pol:
a. sting;
b. inferior;
c drept;
d. anterior;
e. posterior.
29. Planul care trece prin mijlocul corpului:
a. mparte corpul n doua jumti simetrice;
b. este un plan median;
c. este planul simetriei bilaterale;
d. se numete plan medio-sagital;
e. imparte corpul intr-o parte anterioara si alta posterioara.
30. Planul frontal:
a. merge paralel cu fruntea;
b. mparte corpul ntr-o parte anterioar;
c. mparte corpul ntr-o parte ventral;
d. mparte corpul ntr-o parte posterioar;
e.imparte corpul intr-o parte dreapta.
31. Planul transversal mparte corpul ntr-o parte:
a. superioar;
b. cranial;
c. inferioar;
d. stinga;.
e. dreapta.

32. Planul metameriei corpului este planul:

a. sagital;
b frontal;
c. orizontal;
d. transversal;
e. antero-posterior.
33. Pentru membrele corpului se folosesc i termenii:
a. proximal, mai deprtat de centur;
b. superficial;
c. distal, mai apropiat de centur;
d. profund;
e. distal, mai departat de centura.
34. La mn se folosesc termenii:
a. volar;
b. plantar;
c. superficial;
d. palmar;
e. dorsal.
35.La planta se folosesc termenii:
a. palmar;
b. dorsal;
c. volar;
d. plantar;
e. profund.
36. Capul:
a. se mai numeste si regiune cervicala;
b. este format din craniu (regiune faciala);
c. este format din fata (regiune facial)
d. este format din craniu (regiune craniana);
e. se mai numeste si regiune cefalica.
37. La nivelul regiunii faciale se disting:
a. barbia sau regiunea orala;
b. nasul sau regiunea nazala;
c. gura sau regiunea otica;
d. gura sau regiunea orala;
e. gura sau regiunea orbital.
38. Dintre regiunile dorsale ale corpului fac parte:
a. regiunea lombara;
b. regiunea mamara;
c. regiunea inghinala;
d. regiunea fesiera;
e. regiunea pubiana.
39. Dintre regiunile ventrale ale corpului fac parte:
a. regiunea inghinala;
b. ceafa;
c. regiunea dorsala;
d. regiunea mamara;
e. regiunea fesiera.

40. Coapsa se mai numeste si regiuneacu EXCEPTIA:

a. regiunea brahiala;
b. police;
c. regiunea axilara;
d. regiunea femurala;
e. hallux.

CELULA
1. Celula este unitatea organismelor vii:
a. morfologic;
b. funcional;
c. genetic;
d. fundamentala;
e. care nu se diferentiaza.
2. Despre celula se poate afirma:
a. este capabila de autoreproducere;
b. nu se reproduce;
c. este capabila de autoreglare;
d. nu se diferentiaza;
e. este excitabila.
3. Celulele:
a. pot exista singure;
b. nu pot exista singure;
c. pot exista in grup;
d. pot suferi procese de diferentiere;
e. pot suferi procese de specializare.
4. Despre celulele organismului se pot afirma urmatoarele, cu EXCEPTIA:
a. provin din celula-ou;
b. provin din zigot;
c. forma acestora nu este legata de functia lor;
d. forma acestora se diversifica in concordanta cu functia lor;
e. initial toate au forma fusiforma.
5. Celulele pot prezenta urmtoarele forme:
a. stelat;
b. fusiform;
c. cubic;
d. cilindrica;
e. triunghiulara.
6. Au forma globuloasa urmatoarele celule:
a, adipoase;
b. fibrele musculare striate;
c. ovulele;
d. celulele cartilaginoase;
e. celulele sangvine.
7. Celulele pot prezenta urmtoarele dimensiuni:
a. media se consider 30-50 ;
b. ovulul: 150- 200 ;
c. hematia: 3,5 .
d.fibra musculara striat: 5-15 cm;
e.fibra musculara striata: 5-15 mm.

8. Prelungirile celulare sunt reprezentate de ctre:

a. pseudopode;
b. cili;
c. microvili;
d. ribozomi.
e. desmozomi.
9. Componentele fundamentale ale celulei sunt:
a. membrana;
b. citoplasma;
c. nucleul;
d. lichidul interstiial.
e. plasmalema.
10. Membrana celular se caracterizeaz prin urmtoarele:
a. se mai numete membran plasmatic;
b. se mai numete plasmalem;
c. nconjoar celula;
d. separ structurile interne ale celulei de mediul nconjurtor;
e. se mai numeste hialoplasma.
11. Membrana celulara este alcatuita din:
a. glicoproteine;
b. polizaharide;
c. fosfolipide;
d. glicolipide;
e. proteine.
12. Fosfolipidele membranare:
a. prezinta o portiune hidrofila;
b, portiunea hidrofila formeaza un singur strat;
c. prezinta o portiune hidrofoba;
d. portiunea hidrofoba formeaza un bistrat;
e. portiunea hidrofila formeaza un bistrat.
13. Proteinele membranare:
a. sunt dispuse transmembranar;
b. sunt dispuse pe fata externa a membranei;
c. sunt dispuse pe fata interna a membranei;
d. restrictioneaza pasajul transmembranar al moleculelor;
e. restrictioneaza pasajul transmembranar al ionilor.
14. Modelul mozaic fluid este:
a. un model structural;
b. determinat de distributia uniforma a proteinelor in cadrul structurii lipidice;
c. determinat de distributia uniforma a lipidelor in cadrul structurii proteice;
d. determinat de distributia neuniforma a proteinelor in cadrul structurii lipidice;
e. determinat de glicoproteine si glicolipide.
15. Pseudopodele sunt prelungiri citoplasmatice:
a. permanente;
b. temporare;
c. neordonate;
d. ce apartin leucocitelor;
e. ce apartin celulelor epiteliului tubilor renali.

16. Prelungirile citoplasmatice permanente sunt reprezentate de:

a. dezmozomi;
b. dictiozomi;
c. ribozomi;
d. microvilli;
e. lizozomi.
17. Microvilii sunt prelungiri citoplasmatice:
a. ce apartin leucocitelor;
b. ce apartin epiteliului mucoasei intestinale;
c. temporare;
d. ce apartin epiteluilui mucoasei traheale;
e. ce apartin epiteluilui tubilor renali.
18. Cilii sunt prelungiri citoplasmatice:
a. acoperite de plasmalema;
b. se mai numesc si dictiozomi;
c. se mai numesc si desmozomi;
d. temporare;
e. permanente.
19. Desmozomii:
a. sunt organite celulare comune;
b. sunt organite celulare specifice;
c. sunt corpusculi de legatura care solidarizeaza celulele epiteliale;
d sunt prelungiri citoplasmatice permanente;
e. sunt prelungiri citoplasmatice temporare.
20. Despre prelungirile citoplasmatice se pot afirma urmatoarele, cu EXCEPTIA:
a. sunt reprezentate de microvilli (prelungiri permanente);
b. sunt reprezentate de cili (prelungiri temporare);
c. nu sunt acoperite de membrana plasmatica;
d. sunt reprezentate de pseudopode (prelungiri permanente);
e. sunt reprezentate de desmozomi.
21. Citoplasma:
a. este mediul n care se desfoar principalele functii vitale;
b. este masa celular extramembranar;
c. este format din hialoplasm;
d. are ca faz de dispersie ansamblul de micelii coloidale;
e. are o structura complexa.
22. Citoplasma:
a. se mai numeste si plasmalema;
b. este un sistem coloidal;
c. faza de dispersie este apa.
d. faza dispersata este apa;
e. faza dispersata este ansamblul de micelii coloidale.
23. Functional, citoplasma prezinta o parte:
a. structurata, hialoplasma;
b. structurata, organitele celulare comune;
c. structurata, organitele celulare specifice;
d. nestructurata, organitele celulare comune;
e. nestructurata, hialoplasma..

24. Dintre organitele celulare comune fac parte:

a. ribozomii;
b. dictiozomii;
c. desmozomii;
d. lizozomii;
e. centrozomul.
25. Dintre organitele celulare comune fac parte:
a. reticulul endoplasmatic neted;
b. hialoplasma;
c. ergastoplasma;
d. corpusculii lui Palade;
e. corpusculi de legatura care solidarizeaza celulele epiteliale.
26. Dintre organitele celulare comune fac parte urmatoarele, cu EXCEPTIA:
a, aparatul Golgi;
b. corpii tigroizi;
c, corpii Nissl;
d. miofibrilele;
e. mitocondriile.
27. Dintre organitele celulare specifice fac parte urmatoarele, cu EXCEPTIA:
a, neurofibrilele;
b. centrozomul;
c. miofibrilele;
d. ribozomii;
e. lizozomii.
28. Reticulul endoplasmatic neted este un sistem:
a. circulator intracitoplasmatic;
b, membranar format din microvezicule situat in apropierea nucleului;
c. membranar format din macrovezicule situat in apropirea nucleului;
d. membranar format din cisterne alungite situt in apropierea nucleului ;
e. canalicular, care leaga plasmalema de stratul extern al membrane nucleare.
29. Reticulul endoplasmatic rugos este:
a. forma nediferentiata a RE;
b. forma diferentiata a RE;
c. organita celulara comuna;
d. organita celulara specifica;
e. pe suprafata externa a peretelui membranos prezinta ribozomi.
30. In celula, reticulul endoplasmatic indeplineste urmatoarele functii:
a. in metabolismul proteic;
b. in diviziunea celulara;
c. in fosforilarea oxidativa;
d. in metabolismul glicogenului;
e. in excretia unor substante celulare
31. Ribozomii:
a. sunt bogati in fosfolipide ;
b,sunt bogati in ribonucleoproteine;
c, sunt numiti si corpusculii lui Palade;
d. exista ribozomi liberi, care formeaza ergastoplasma;
e. sunt sediul sintezei proteice.

32. Aparatul Golgi:

a. se mai numesc si dictiozomi;
b. sunt un sistem membranar situat in apropierea nucleului;
c, sunt un sstem membranar situate la periferia celulei;
d. au rol in digestia particulelor ce patrund in celula;
e. au rol in excretia unor substante celulare.
33. Mitocondriile:
a. sunt organite celulare;
b. prezinta un perete cu structura trilaminata, glicoproteica;
c. prezinta un perete cu srtuctura trilaminata , lipoproteica;
d. sunt sediul fosforilarii oxidative ( degradarea ADN);
e. sunt sediul fosforilarii oxidative, cu eliberare de energie.
34. Mitocondriile:
a. prezinta o membrana externa cu creste mitocondriale:
b. prezinta o membrana interna cu creste mitocondriale;
c. intre cele doua membrane se gaseste un interspatiu ce contine sistemele enzimatice;
d. prezinta la interior matricea mitocondriala;
e. matricea mitocondriala contine sistemele enzimatice.
35. Mitocondriile prezinta urmatoarele caracteristici, cu EXCEPTIA:
a. contin sistemele enzimatice, care realizeaza fosforilarea oxidativa;
b au forma unor granule ovale sau rotunde bogate in ribonucleoproteine;
c. sunt sediul sintezei proteice;
d. au rol in diviziunea celulara;
e. au rol in digestia fragmentelor de celule.
36. Lizozomii:
a. sunt organite celulare specifice:
b. sunt corpusculi sferici;
c. contin enzime hidrolitice;
d. contin enzime oxido-reducatoare;
e. au rol in eliberarea de energie.
37. Centrozomul :
a. este o organita celulara specifica;
b. este situat in apropierea membranei;
c. este situat in apropirea nucleului;
d. are rol in diviziunea celulara;
e. se gaseste si in neuroni.
38. Centrozomul:
a. este format din doi nucleoli;
b. este format din doi centrioli cilindrici;
c. centriolii sunt inconjurati de carioplasma;
d. centriolii sunt inconjurati de centrosfera;
e, se manifesta in timpul diviziunii celulare.
39.Organitele specifice sunt;
a. neurofibrilele;
b. corpii tigroizi;
c. neurofibrilele;
d. corpii Nissl;
e. corpusculii lui Palade.

10

40. Neurofibrilele:
a. se gasesc in citoplasma neuronului;
b. nu se gasesc in dendrite;
c. se gasesc in dendrite;
d. se gasesc in axoplasma;
e. nu se gasesc in axoplasma.
41. Despre miofibrile se pot afirma urmatoarele, cu EXCEPTIA:
a. sunt elemente contractile;
b. se gasesc in axoplasma;
c. se gasesc in sarcoplasma fibrelor musculare;
d. se gasesc in citoplasma neuronului;
e. se gasesc in citoplasma nucleului.
42, Despre corpii Nissl se pot afirma urmatoarele , cu EXCEPTIA:
a. se mai numesc si corpii tigroizi;
b. sunt schivalentii RE neted in celula nervoasa;
c. sunt echivalentii ribozomilor in celula nervoasa;
d. sunt echivalentii ergastoplasmei in celula nervoasa;
e. sunt echivalentii RE rugos in celula nervoasa.
43. Incluziunile citoplasmatice:
a. au caracter permanent;
b. au caracter temporar;
c. sunt granule de substante de rezerva;
d. sunt pigmenti;
e. sunt produsi de secretie.
44. Nucleul:
a. este o parte constitutiva principala a celulei;
b. are rolul de a coordona procesele biologice celulare fundamentale;
c. nu contine materialul genetic;
d. controleaza metabolismul celular:
e. nu transmite informatia genetica.
45. Nucleul:
a. are, de obicei, forma celulei;
b. poate fi dispus central;
c. poate fi dispus excentric.
d. contine mai multi nucleoli;
e. contine mai multi centrioli.
46. Numrul nucleilor:
a. majoritatea celulelor sunt mononucleate;
b. hepatocitele sunt binucleate;
c. fibra muscular striat este polinucleat;
d. hematia adulta este polinucleat.
e. hematia adulta este anucleata.
47. Structural, nucleul prezint:
a. membran;
b. citoplasm celular;
c. unul sau mai muli nucleoli;
d. centrozom.
e. carioplasma.

11

48. Membrana nucleara:

a. este poroasa;
b. este dubla;
c. este constituita din doua foite;
d. are structura bilaminata;
e. are structura trilaminata.
49. Foitele membrane nucleare sunt:
a. interna, spre matricea citoplasmatica;
b. externa, aderenta miezului nuclear;
c. externa , ce prezinta ribozomi;
d. externa ce se continua cu citomembranele RE;
e. interna, aderenta miezului nuclear.
50. Despre spatiul perinuclear se pot afirma urmatoarele cu EXCEPTIA:
a. este situate sub membrana nucleara;
b. este inconjurat de plasmalema;
c. este situat intre cele doua foite ale membranei nucleare;
d. este situate intre membranele mitocondriale externa si interna;
e. este inconjurat de o zona de citoplasma viscoasa (centrosfera).
51. Carioplasma se caracterizeaz prin:
a. este dispus n jurul centrozomului;
b. are un aspect omogen;
c. prezinta o reea de filamente groase;
d. este o solutie coloidala;
e. prezinta o retea de filament subtiri.
52. Cromozomii:
a. se formeaza din granulatiile fine de cromatina;
b. se formeaza la sfirsitul diviziunii celulare;
c. se formeaza la inceputul diviziunii celulare;
d. contin ADN;
e. contin ARN cromozomal.
53. Cromozomii contin:
a. ioni de Ca si Mg;
b. proteine nonhistonice;
c. ATP;
d. proteine histonice;
e. cantitati mici de lipide.
54. Celula asigur desfurarea unor procese de importan vital:
a. sinteza proteica;
b. metabolismul celular;
c. reproducerea celulara;
d. formarea senzaiilor;
e. transportul transmembranar.
55. Permeabilitatea selectiva permite un:
a. schimb bidirectional de substante nutritive;
b. schimb unidirectional de substanta nutritive;
c. schimb unidirectional de produsi ai catabolismului celular;
d. transfer ionic;
e. schimb bidirectional de produsi ai catabolismului celular

12

56. Transportul transmembranar se realizeaza prin mecanisme:

a. care nu necesita prezenta unor carausi;
b. numai prin mecanisme pasive;
c. numai prin mecanisme active;
d. prin mecanisme active si pasive;
e. care necesita prezenta unor proteine membranare transportoare.
57. Transportul transmembranar care nu necesita prezenta unor carausi se realizeaza
prin mecanisme de:
a. difuziune facilitata;
b. difuziune;
c. osmoza;
d. cotransport;
e. transport activ.
58. Transportul transmembranar care necesita prezenta unor carausi se realizeaza
prin mecanisme de:
a. difuziune facilitata;
b. difuziune;
c. osmoza;
d. transport pasiv;
e. transport activ.
59. Transportul activ se realizeaza prin urmatoarele, cu EXCEPTIA:
a. consum energetic (furnizat de ATP)
b. consum enegetic (furnizat de ADN);
c. difuziunea;
d. osmoza;
e. difuziunea facilitata
60. Pot difuza prin membrana celulara:
a. glucoza;
b. hormonii steroizi:
c. etanolul;
d. ureea;
e. moleculele liposolubile.
61. Canalele ionice:
a. sunt situate la nivelul plasmalemei;
b. nu permit pasajul ionilor;
c. sunt formatiuni cu structura proteica;
d. sunt formatiuni cu dimensiuni foarte mici;
e. permit pasajul ionilor.
62. Difuziunea facilitata:
a. este difuziunea apei dintr-o solutie;
b. moleculele se deplaseaza conform gradientului de concentratie;
c. se realizeaza cu consum energetic;
d. se realizeaza fara consum energetic;
e. se realizeaza prin fagocitoza.
63. Transportul activ asigura deplasarea:
a. moleculelor, conform gradientului de concentratie;
b. ionilor, conform gradientului de concentratie;
c, moleculelor, impotriva gradientului de concentratie;
d. ionilor, impotriva gradientului de concentratie;
e. se desfasoara cu consum de energie.

13

64. Transportul activ poate fi:

a. primar;
b. secundar;
c. cotransport;
e. exocitoza;
d. endocitoza.
65. Transportul vezicular:
a. este o categorie speciala de transport;
b. se realizeaza prin osmoza;
c. este reprezentat de endocitoza;
d. este reprezentat de pinocitoza;
e. este reprezentat de fagocitoza.
66. Despre exocitoza se pot afirma urmatoarele , cu EXCEPTIA:
a. este o forma de transport vezicular;
b. este reprezentata de fagocitoza;
c. este reprezentata de pinocitoza;
d. materialul intraceluler este captat in vezicule, al caror continut va fi eliminat in exteriorul
celulei;
e. materialul extracelular este captat in vezicule si transferat intracelular.
67. Potentialul membranar de repaos:
a. depinde de permeabilitatea membranei pentru diferitele tipuri de ioni;
b. este un potential de membrana atunci cind la nivelul acesteia nu se produc impulsuri
electrice;
c. valoarea acestui potential se datoreaza numai cationilor de Na;
d. valoarea acestui potential se datoreaza numai cationilor de K;
e. valoarea acestui potential se datoreaza pompei Na/K.
68. Pompele ionice:
a. se gasesc la nivelul membranei celulare;
b. se gasec la nivelul citoplasmei;
c. expulzeaza Na;
d. introduc K;
e. sunt pompe active.
69. Potentialul de actiune se caracterizeaza prin:
a. este modificarea permanenta a potentialului de membrana;
b. este modificarea temporara a potentialului de membrana;
c. este produs de stimuli electrici;
d. mecanismul de producere depinde de tipul de celula;
e. mecanismul de producere este acelasi pentru toate tipurile de celule.
70. Mecanismul de producere al potentialului de actiune:
a. se datoreaza unor curenti electrici;
b. se datoreaza trecerii ionilor prin canalele membranare specifice;
c. canalele membranare specifice sunt inchise permanent;
d. canalele membranare specific sunt deschise permanent;
e. este in functie de tipul de celula.
71. Fazele potentialului de actiune sunt:
a. pragul;
b. panta ascendenta (depolarizarea);
c. panta ascendenta (repolalarizarea);
d. panta descendenta (repolarizarea);
e. panta descendenta (depolarizarea).

14

72. Potentialul de actiune cu valoare prag produce:

a. depolarizarea rapida a celulei;
b. celula nu se depolarizeaza;
c. depolarizarea spontana a celulei;
d. repolarizarea celulei;
e. contractilitatea.
73. Potentialul de actiune se caracterizeaza prin:
a. stimulii subliminali determina o reactie mai ampla decit stimulul prag;
b. stimulii subliminali nu provoaca depolarizarea;
c. stimulii supraliminali determina o reactie mai ampla decit stimulul prag;
d.stimulii supraliminali nu determina o resctie mai ampla decit stimulul prag.
e. este un raspuns de tip totul sau nimic.
74. Panta ascendenta:
a. corespunde depolarizarii;
b. corespunde repolarizarii;
c. apare dupa atingerea potentialului prag;
d. se datoreaza iesirii K din celula;
e. se datoreaza cresterii permeabilitatii membranei pentru Na.
75. Panta descendenta:
a. corespunde depolarizarii;
b. corespunde repolarizarii;
c. potentialul revine la valoarea de repaos;
d. se datoreaza intrarii ionilor de Na in celula prin canalele speciale;
e. se datoreaza iesirii ionilor de K din celula prin canalele speciale.
76. Perioada refractara:
a. este o proprietate speciala a celulei;
b. este intervalul de timp pe parcursul caruia este dificil de obtinut un potential de actiune;
c. este intervalul de timp pe parcursul caruia este foarte usor de obtinut un potential de
actiune;
d. exista perioada refractara absoluta;
e. exista perioada refractara relativa.
77. Perioada refractara absoluta:
a. pe parcursul acesteia nu se poate obtine un nou potential de actiune, indiferent de
intensitatea stimulului;
b. cuprinde panta ascendenta;
c. cuprinde toata panta descendenta;
d. se datoreaza inactivarii canalelor pentru Na;
e. se datoreaza deschiderii canalelor pentru Na.
78. Perioada refractara relativa:
a. pe parcursul acesteia se poate initia un al doilea potential de actiune, daca stimulul este
suficient de puternic;
b. al doilea potential are o viteza de aparitie mai rapida a pantei ascendente;
c. al doilea potential are o viteza de aparitie mai mica a pantei ascendenta;
d. al doilea potential are o amplitudine mai redusa;
e. al doilea potential are o amplitudine mai mare.

15

79. Potentialul de actiune se caracterizeaza prin:

a. poate fi generat in orice punct al unei membrane excitabile;
b. odata generat, stimuleaza zonele adiacente;
c. se propaga intr-un singur sens;
d. se propaga in ambele sensuri;
e. se realizeaza completa depolarizare a membranei.
80. Proprietatile speciale ale celulelor sunt:
a. activitatea secretorie;
b. sinteza proteica;
c. reproducerea celulara;
d. contractilitatea;
e. metabolismul celular.
81. Celulele sintetizeaza:
a. substante proteice proprii;
b. substante lipidice proprii;
c. substante necesare pentru refacerea structurilor;
d. unele celule sintetizeaza substante pe care le exporta in mediul intern (secretie
exocrina);
e. unele celule sintetizeaza substante pe care le exporta in mediul extern (secretie
endocrina).

TESUTURILE
1.Tesutul este o grupare de celule:
a. care au structuri diferite;
b. diferentiate;
c. interdependente;
d. care au aceeasi structura;
e. care indeplinesc aceeasi functie.
2. Histogeneza este procesul:
a. ce consta in ansamblarea tesuturilor in organe;
b. de diferentiere al celulelor;
c. de specializare al celulelor;
d. ce duce la aparitia organelor;
e. ce duce la aparitia tesuturilor.
3. Cele patru tipuri fundamentale de tesuturi sunt:
a. epitelial;
b. conjunctiv;
c. limfatic;
d. muscular;
e. nervos.
4. Organogeneza este procesul de, cu EXCEPTIA:
a. crestere a numarului de celule;
b. de diferentiere al celulelor;
c. de specializare al celulelor;
d. de ansamblare al tesuturilor in organe;
e. de diviziune haotica a celulelor.

16

5. Dupa capacitatea de regenerare, tesuturile pot fi:

a. slab specializate, capabile de regenerare;
b. slab specializate, care nu se regenereaza;
c. puternic specializate, care nu se regenereaza;
d. puternic specializate, capabile de regenerare;
e. puternic specializate (tesutul nervos).
6. Tesuturile slab specializate sunt tesuturile:
a. capabile de regenerare;
b. epitelial;
c. muscular;
d. nervos;
e. conjunctiv.
7. Tesuturile puternic specializate sunt tesuturile:
a. fara capacitate de regenerare;
b. epitelial;
c. muscular;
d. nervos;
e. conjunctiv.
8. Substanta intercelulara:
a. uneste celulele intre ele;
b. poate fi in cantitate mica si se numeste substanta de ciment.
c. poate fi in cantitate mare si se numeste substanta de ciment;
d. poate fi in cantitate mica si se numeste substanta fundamentala;
e. poate fi in cantitate mare si se numeste substanta fundamentala.
9. Celulele nematurizate:
a. se mai numesc si celule embrionare;
b. sunt capabile de diferentiere;
c. nu sunt capabile de diferentiere;
d. se pot divide haotic;
e. pot determina aparitia de tumori maligne.
10. Tesutul epitelial este:
a. de acoperire;
b. sensorial;
c. nervos;
d. secretor;
e. glandular.
11. Tesutul epitelial de acoperire este:
a. unistratificat;
b. pluristratificat;
c. simplu;
d. adipos;
e. pseudostratificat.
12. Tesutul epitelial de acoperire unistratificat poate fi:
a. pavimentos;
b. cubic;
c. de tranzitie:
d. cilindric ciliat;
e. cilindric neciliat.

17

13. Tesutul epitelial simplu pavimentos formeaza:

a. mucoasa bronhiolelor;
b. tunica interna a vaselor sanguine;
c. mucoasa tubului digestiv;
d. epiteliul tracheal;
e. tunica interna a vaselor limfatice.
14. Mucoasa tubului digestiv este formata de tesut epitelial:
a. simplu cubic;
b. simplu cilindric ciliat;
c. pseudostratificat cilindric ciliat;
d. simplu cilindric neciliat:
e. pseudostratificat cilindric neciliat.
15. Tesutul epitelial pluristratificat este:
a. cubic ciliat si cilindric ciliat;
b. cubic si cilindric;
c. de tranzitie;
d. pavimentos keratinizat;
e. pavimentos nekeratinizat.
16. Tesutul epitelial pavimentos poate fi:
a. pavimentos simplu (epiderma);
b. pavimentos keratinizat (epiderma);
c. pavimentos nekeratinizat (epiteliul mucoasei bucale);
d. pavimentos nekeratinizat (tunica interna a vaselor sanguine);
e. pavimentos simplu (tunica interna a vaselor sanguine).
17. Tesutul epitelial glandular este:
a. tip mixt;
b. tip exocrin;
c. tip endocrin;
d. secretor;
e. sensorial.
18. Tesutul epitelial glandular endocrin poate fi:
a. simplu, tubular;
b tipul in cordoane celulare;
c. tipul folicular;
d. compus, tubulo-acinos;
e. pluricelular.
19. Tesutul glandular endocrin tipul in cordoane celulare se gaseste la nivelul:
a. ovarului;
b. adenohipofizei;
c. tiroidei;
d.paratiroidelor;
e. pancreasului.
20. Tesutul epitelial glandular mixt se gaseste la nivelul:
a. tiroidei;
b. testicolului;
c. pancreasului;
d. paratiroidelor;
e. ovarului.

18

21. Tesutul epitelial sensorial intra in alcatuirea urmatoarelor organe, cu EXCEPTIA:

a. pancreasul;
b. adenohipofiza;
c. ovarul;
d. organele de simt;
e. tiroida.
22. Tesutul conjunctiv este de tip:
a. moale;
b. mixt;
c. semidur;
d. dur;
e. fluid.
23. Tesutul conjunctiv moale poate fi:
a. lax;
b. adipos;
c. fibros;
d. cartilaginos;
e. reticulat.
24. Tesutul adipos:
a. este dispus in jurul rinichilor;
b. leaga unele organe;
c. este dispus subcutanat;
d. insoteste alte tesuturi;
e. este dispus in jurul ochilor.
25. Tesutul conjunctiv moale fibros formeaza:
a. aponevrozele;
b. splina;
c. tendoanele;
d. ligamentele;
e. ganglionii limfatici.
26. Tesutul conjunctiv semidur poate fi:
a. hialin;
b. striat;
c. elastic;
d. osos;
e. fibros;
27. Tesutul cartilaginos hialin se gaseste in:
a. cartilajele laringelui;
b. epiglota;
c. cartilajele costale;
d. cartilajele traheale;
e. ligamente
28. Tesutul semidur fibros se gaseste in:
a. ligamente;
b. discurile intervertebrale;
c. aponevroze;
d. meniscurile articulare;
e. tendoane.

19

29. Tesutul cartilaginos elastic formeaza:

a. epiglota;
b. cartilajele laringelui;
c. tunica medie a arterelor;
d. tunica medie a venelor;
e. pavilionul urechii.
30. Tesutul osos:
a. este tesut conjunctiv dur;
b. este tesut conjunctiv semidur;
c. este de tip compact;
d. este de tip haversian;
e. este de tip trabecular.
31. Despre tesutul osos compact se pot afirma urmatoarele, cu EXCEPTIA:
a. se numeste si tesut osos trabecular;
b. se gaseste in epifizele oaselor lungi;
c. se gaseste in interiorul oaselor scurte;
d. se gaseste in diafizele oaselor lungi;
e. se numeste si tesut osos haversian.
32. Tesutul osos spongios:
a. se numeste si compact;
b. se gaseste in interiorul oaselor late;
c. se gaseste in diafizele oaselor lungi;
d. se gaseste in epifizele oaselor lungi;
e. se gaseste in interiorul oaselor scurte.
33. Tesutul muscular este de tip:
a. neted visceral (in iris);
b. neted multiunitar (in iris);
c. striat in muschii somatici;
d. striat de tip cardiac in muschii scheletici;
e. striat de tip cardiac in miocard.
34. Tesutul nervos :
a. se mai numeste si tesut epitelial senzorial;
b. este format din neuroni;
c. este format din nevroglii;
d. este format din celule gliale;
e. este format din celule nervoase.

20

SISTEMUL NERVOS
NOTIUNI GENERALE
1. Sistemul nervos are urmatoarele roluri:
a. mpreuna cu sistemul endocrin controleaza majoritatea functiilor organismului;
b. reglarea activitatii musculaturii;
c. reglarea activitatii glandelor endocrine;
d. reglarea activitatii glandelor exocrine.
e. reglarea functiilor metabolice.
2. Sistemul endocrin regleaza n principal urmatoarele functii cu unele EXCEPTII:
a. majoritatea functiilor organismului;
b. activitatea musculaturii striate;
c. secretia glandelor exocrine;
d. functiile metabolice;
e. activitatea musculaturii netede.
3. SN se caracterizeaza prin:
a. reglarea activitatea musculaturii scheletice este realizata de SN somatic;
b. reglarea activitatii musculaturii viscerale este realizata de SN vegetativ;
c. reglarea activitatii glandelor exocrine este realizata de SN vegetativ;
d. reglarea activitatii glandelor endocrine este realizata de SN vegetativ;
e. reglarea activitatii glandelor endocrine este realizata de SN somatic.
4. Centrii nervosi:
a. prelucreaza informatiile primite;
b. elaboreaza comenzi care sunt transmise efectorilor;
c. pot fi separati n doua compartimente functionale;
d. pot fi situati pe traiectul nervilor.
e. prezinta trei compartimente functionale.
5. Compartimentele functionale ale centrilor nervosi se caracterizeaza prin:
a. compartimentul senzitiv, primeste informatiile de la nivelul receptorilor;
b. compartimentul motor primeste informatiile de la nivelul receptorilor;
c. compartimentul motor transmite comenzile la efectori;
d.compartimentul senzitiv, primeste informatiile de la nivelul efectorilor.
e. compartimentul senzitiv, trimite informatii la efectori.
6. Emisferele cerebrale au urmatoarele functii:
a. senzitiva;
b. motorie;
c. psihica;
d. numai psihica;
e. coordonarea reflexelor osteo-tendinoase.

FIZIOLOGIA NEURONULUI SI A SINAPSEI

1 Neuronul reprezinta unitatea sistemului nervos:
a. morfologica;
b. de sustinere;
c. functionala;
d. genetica;
e. cu rol trofic.

2. Forma neuronilor este foarte variata:

a. stelata, n coarnele anterioare ale maduvei;
b. fuziforma, n stratul superficial al scoartei cerebrale;
c. piramidala, n zonele senzitive ale scoartei cerebrale;
d. ovalara, n ganglionii spinali.
e. piramidala, in zonele motorii ale scoartei cerebrale.
3. n functie de numarul prelungirilor, neuronii pot fi:
a. unipolari, celulele cu conuri si bastonase din retina;
b. pseudounipolari, neuronii din scoarta cerebelului;
c. bipolari, neuronii din ganglionul nervului trigemen;
d. multipolari; neuronii din scoarta cerebrala;
e. peudounipolari, neuronii din ganglionul spinal.
4. Neuronii pseudounipolari:
a. au o prelungire care se divide n "T";
b. dendrita se distribuie la periferie;
c. axonul patrunde n sistemul nervos central;
d. se gasesc n retina;
e. au aspect globulos.
5. Neuronii unipolari se caracterizeaza prin:
a. sunt reprezentati de celulele cu con din coroida;
b. au aspect globulos;
c. sunt reprezentati de celulele cu bastonas din coroida;
d. sunt reprezentati de celulele cu con din retina;
e. sunt reprezentati de celulele cu bastonas din retina.
6. Neuronii bipolari:
a. cele doua prelungiri pornesc de la polii opusi ai celulei;
b. se gasesc n ganglionul spiral Corti;
c. se gasesc n ganglionul vestibular Scarpa;
d. se gasesc n mucoasa olfactiva;
e. cele doua prelungiri pornesc de la acelasi pol al celulei.
7. Neuronii multipolari:
a. au o forma stelata;
b. prezinta numeroase prelungiri dendritice;
c. sunt prezenti n scoarta cerebrala;
d. prezinta mai multi axoni;
e. sunt prezenti in ganglionul spinal.
8. Neuronii multipolari se gasesc n urmatoarele structuri:
a. scoarta cerebrala;
b. scoarta cerebeloasa;
c. coarnele anterioare ale maduvei;
d. ganglionul spiral Corti;
e. ganglionul spinal.
9. Dupa functie neuronii pot fi:
a. receptori, n legatura cu organele efectoare,
b. somatosenzitivi;
c. receptori, care prin axonii lor receptioneaza stimulii;
d. visceromotori;
e. motori, care prin axonii lor receptioneaza stimuli.

10. Neuronii intercalari:

a. receptioneaza stimuli prin dendritele lor;
b. se mai numesc neuroni de asociatie;
c. sunt n legatura cu organele efectoare;
d. fac legatura ntre neuronii senzitivi si cei motori.
e. receptioneaza stimuli prin axonii lor.
11. Neuronii receptori:
a. receptioneaza stimuli din mediul extern;
b. sunt neuroni senzitivi;
c. receptioneaza stimuli din mediul intern;
d. fac legatura ntre neuronii motori;
e. sunt in legatura cu efectorii.
12. Neuronii receptori se caracterizeaza prin urmatoarele, cu EXCEPTIA:
a. receptioneaza stimuli de la nivelul efectorilor;
b. receptioneaza stimuli din mediul exterior organismului;
c. pot fi de asociatie;
d. pot fi somatosenzitivi;
e. pot fi viscerosenzitivi.
13. Neuronii motori se caracterizeaza prin:
a. sunt n legatura cu receptorii;
b. pot fi somatomotori;
c. pot fi visceromotori;
d. sunt in legatura cu efectorii;
e. fac legatura intre neuronii senzitivi.
14. Neuronul este format din:
a. corpul celular;
b. dendrite, prelungiri celulifuge;
c. axon, prelungire centripeta;
d. pericarion;
e. axon, prelungire celulifuga.
15. Corpul neuronului este format din:
a. membrana;
b. neurilema, care este citoplasma neuronala;
c. nucleu;
d. neuroplasma, care este membrana neuronala;
e. neuroplasma, care este citoplasma neuronala.
16. Membrana neuronului:
a. delimiteaza neuronul;
b. este groasa;
c. are o structura lipoproteica;
d. se numeste neuroplasma;
e. se numeste neurilema.
17. Citoplasma neuronului:
a. contine organite celulare comune;
b. contine incluziuni pigmentare;
c. prezinta organite celulare specifice;
d. contine centrozomul.
e. se numeste neuroplasma.

18. Neuroplasma contine urmatoarele organite comune, cu EXCEPTIA:

a. centrozom;
b. mitocondrii;
c. ribozomi;
d. reticul endoplasmatic neted;
e. reticul endoplasmatic rugos.
19. Corpii Nissl;
a. se mai numesc corpi tigroizi;
b. se gasesc n corpul celular;
c. se gasesc la baza dendritelor;
d. au rol n metabolismul neuronului.
e. sunt sediul fosforilarii oxidative.
20. Neurofibrilele se gasesc in :
a. citoplasma;
b. dendrite;
c. axon;
d. corpul neuronului;
e. nucleu.
21. Neurofibrilele au urmatoarele roluri:
a. mecanic;
b. de sustinere;
c. conducerea impulsului nervos;
d. sinteza proteinelor;
e. rol in metabolismul neuronal.
22. Nucleul:
a. in neuronii somatomotori este unic;
b. in neuronii vegetativi nucleul poate fi excentric;
c. neuronii somatosenzitivi pot avea nuclei dubli;
d. neuronii vegetativi pot avea nuclei multipli;
e. in neuronii de asociatie nucleul este unic.
23. Nucleul este unic n neuronii:
a. motori;
b. senzitivi;
c. de asociatie;
d. vegetativi periferici;
e. vegetativi centrali.
24. Dendritele neuronului:
a. n portiunea lor terminala sunt mai subtiri;
b. contin neurofibrile;
c. conduc impulsul nervos centripet;
d. nu contin corpi tigroizi;
e. conduc impulsul nervos centrifug.
25. Axonul este o prelungire:
a. unica;
b. groasa;
c. lunga;
d. poate atinge 1 m;
e. ce conduce impulsul nervos centripet.

26. Axonul este format din:

a. axolema, citoplasma axonului;
b. citoplasma, care contine mitocondrii;
c. axoplasma, citoplasma neuronala;
d. membrana, care are rol n conducerea impulsului nervos.;
e. axoplasma ce contine neurofibrile.
27. Axonul se caracterizeaza prin:
a. emite colaterale verticale pe directia sa;
b. n portiunea terminala se ramifica;
c. butonii terminali contin mediatori fizici;
d. butonul terminal contine neurofibrile si mitocondrii;
e. butonii terminali contin vezicule cu mediatori chimici.
28. Axonul prezinta urmatoarele proprietati, cu EXCEPTIA:
a. este o prelungire unica;
b. este o prelungire groasa;
c. este o prelungire lunga;
d. nu contine mitocondrii;
e. nu contine neurofibrile.
29. Structural, axonul prezinta urmatoarele teci:
a. de mielina;
b. Schwann;
c. Harvey;
d. teaca Henle;
e. centrosfera.
30. Teaca de mielina nu este prezenta la :
a. axonii cu diametrul mai mic de 2 microni;
b. fibrele din ntregul sistem nervos vegetativ;
c. fibrele vegetative preganglionare;
d. fibrele vegetative postganglionare;
e. axonii cu diametrul mai mare de 2 microni.
31. Rolurile tecii de mielina sunt:
a. trofic;
b. de protectie;
c. accelerarea conducerii impulsului nervos;
d. de izolator electric;
e. in permeabilitate.
32. Teaca de mielina este produsa de catre:
a. n SNP de catre celulele Schwann;
b. o celula Schwann produce teaca pentru mai multi axoni;
c. n SNC de catre oligodendrocite;
d. un oligodendrocit produce teaca pentru un singur axon;
e. un oligodendrocit produce teaca pentru mai multi axoni.
33. Teaca de mielina prezinta:
a. discontinuitati;
b. noduri Schwann;
c. spatii ntre doua celule Schwann;
d. continuitate pe toata lungimea axonului;
e. noduri Ranvier.

34. Teaca Schwann:

a. se dispune n jurul tecii de mielina;
b. o singura celula Schwann corespunde unui segment internodal;
c. este formata din celule nevroglice;
d. este absenta la axonii din SNC;
e. se dispune in jurul axolemei.
35. Teaca Henle:
a. separa membrana celulara a celulei Schwann de tesutul conjunctiv nconjurator;
b. are rol n permeabilitate;
c. are rol n asigurarea rezistentei;
d. este prezenta la axonii din SNC;
e. este absenta la axonii din SNC.
36. Nevrogliile:
a. au forma corpului celular diferita;
b. au dimensiunile corpului celular diferite;
c. sunt variabile ca numar;
d. prezinta mai multe tipuri.
e. reprezinta unitatea morfo-functionala a sistemului nervos.
37. Se descriu mai multe tipuri de nevroglii:
a. celula mielinica;
b. celula Schwann;
c. stelocitul;
d. microglia;
e. astrocitul.
38. Nevrogliile se caracterizeaza prin:
a. ca si neuronii, nu se divid;
b. dau nastere tumorilor din SNC;
c. contin neurofibrile;
d. nu contin corpi tigroizi;
e. au rol in sinteza de ARN.
39. Nevrogliile ndeplinesc urmatoarele roluri:
a. suport pentru neuroni;
b. de protectie;
c. trofic;
d.fagocitar.
e. in conducerea impulsului nervos.
40. Celula nervoasa are urmatoarele proprietati:
a. excitabilitatea;
b. contractilitatea;
c. conductibilitatea;
d. elasticitatea;
e. plasticitatea.

41. Conducerea impulsului nervos:

a. aparitia unui potential de actiune ntr-o zona a membranei determina aparitia unui nou
potential de actiune n zona vecina;
b. aparitia unui potential de actiune ntr-un anumit punct al mambranei axonale este
consecinta depolarizarii produse de un potential de actiune anterior;
c. toate potentialele de actiune aparute de-a lungul unui axon sunt consecinta primului
potential de actiune generat la nivelul axonului respectiv;
d. este un fenomen pasiv;
e. consta in propagarea undei de depolarizare de-a lungul membranei.
42. Conducerea la nivelul axonilor amielinici:
a. potentialul de actiune poate sa apara n orice zona a membranei;
b. potentialul este condus n toate sensurile;
c. viteza de conducere este mai mare n axonii amielinici;
d.potentialul de actiune este condus intr-o singura directie;
e. viteza de conducere este de 10 m/s.
43. Conducerea la nivelul axonilor mielinizati:
a. potentialul de actiune apare la nivelul nodurilor Ranvier;
b. potentialul sare de la un nod la altul;
c. este saltatorie;
d. are viteze mai mici dect la axonii amielinici;
e. viteza de conducere este de 100m/s.
44. Sinapsa reprezinta conexiunea functionala dintre un neuron si:
a. un alt neuron;
b. o celula efectoare;
c. o celula musculara;
d. o celula secretorie;
e. doua celule gliale.
45. Sinapsa neuromusculara:
a. se mai numeste placa motorie;
b. permite transmiterea impulsurilor ntr-un singur sens.
c. se mai numeste jonctiune neuromusculara;
d. permite transmiterea impulsurilor in toate sensurile;
e. este o sinapsa electrica.
46. Sinapsele neuro-neuronale pot fi:
a. axosomatice;
b. axodendritice;
c. axoaxonice;
d. dendrodendritice.
e. intre doua microglii.
47. Din punct de vedere al mecanismului prin care se face transmiterea, sinapsele pot
fi:
a. chimice;
b. ionice;
c. bazice;
d. electrice;
e. moleculare.

48. Sinapsa chimica este alcatuita din:

a. terminatia presinaptica ce contine receptorii pentru mediatorii chimici;
b. fanta sinaptica;
c. celula postsinaptica ce contine vezicule cu mediatori chimici;
d. membrana bazala;
e. terminatia presinaptica ce contine vezicule cu mediatori chimici.
49. Componenta presinaptica:
a. poate fi membrana diferentiata a unei dendrite;
b. este reprezentata de butonul terminal al axonului;
c. in butonul terminal al axonului se gasesc vezicule cu mediator chimic;
d. in butonul terminal al axonului se gasesc receptori pentru mediatorii chimici;
e. in butonul terminal al axonului se gasesc mitocondrii.
50. Fanta sinaptica:
a. este un spatiu sinaptic;
b. are 200-300 mm;
c. este un spatiu intre membrana postsinaptica a butonului terminal si cea presinaptica;.
d. este un spatiu intre membrana presinaptica a butonului terminal si cea postsinaptica;
e. are 20-30 mm.
51. Componenta postsinaptica poate fi membrana:
a. fibrei musculare (placa motorie);
b. unui corp neuronal ( sinapsa neuromusculara);
c. diferentiata a unei dendrite (sinapsa axosomatica);
d unui corp neuronal (sinapsa axosomatica);
e. diferentiata a unei dendrite (sinapsa axodendritica).
52. Mediatorul chimic:
a. este secretat de membrana postsinaptica;
b. se cunosc peste 40 mediatori chimici;
c. este fixat de receptorii membranei presinaptice;
d. poate fi acetilcolina;
e. poate fi adrenalina.
53. Sinapsa electrica este formata din:
a. doua celule de aceleasi dimensiuni;
b. mediator chimic;
c. doua celule alipite n zonele lor de rezistenta electrica minima;
d. fanta sinaptica;
e. component presinaptica.
54. Modul de functionare al sinapsei chimice:
a. sub actiunea impulsului nervos se elibereaza cuante de mediator chimic n fanta sinaptica;
b. mediatorul interreactioneaza cu receptorii specifici de pe membrana postsinaptica;
c. conducerea este unidirectionala;
d. conducerea este dinspre membrana postsinaptica spre cea presinaptica;
e. conducerea este bidirectionala.
55. Modul de functionare al sinapsei electrice:
a. ionii trec prin locul de jonctiune al celulelor;
b. moleculele trec prin locul de jonctiune al celulelor;
c. conducerea este, se pare, bidirectionala;
d. mediatorul este acetilcolina;
e. conducerea este unidirectionala.

56. Exemple de sinapse chimice:

a. n miocard;
b. placa motorie;
c. n muschiul neted;
d. aproape toate sinapsele SNC;
e. in SN vegetativ.
57. Exemple de sinapse electrice:
a. n miocard;
b. placa motorie;
c. SNV;
d. n muschiul neted;
e. aproape toate sinapsele din SNC.
58. Depolarizarea membranei postsinaptice se numeste:
a. potential postsinaptic excitator, daca este vorba de un neuron postsinaptic;
b. potential presinaptic excitator, daca este vorba de un neuron presinaptic;
c. potential terminal de placa, daca este vorba de o fibra musculara scheletica;
d. potential presinaptic de placa, n cazul jonctiunii neuromusculare;
e. potential inhibitor.
59. Potentialul postsinaptic excitator are urmatoarele proprietati speciale:
a. repetarea periodica la un singur stimul;
b. sumatia temporala;
c. inhibitia anterioara;
d. sumatia spatiala.
e. intirzierea sinaptica.
60. Oboseala transmiterii sinaptice se caracterizeaza prin:
a. se realizeaza prin stimularea repetata si rapida a sinapselor excitatorii;
b. reprezinta un mecanism de protectie mpotriva supraexcitarii;
c. se realizeaza prin epuizarea depozitelor de mediator;
d. se realizeaza prin epuizarea depozitelor de neurotransmitator;
e. se realizeaza prin epuizarea receptorilor pentru neurotransmitator.
61. Efectele drogurilor asupra transmiterii sinaptice:
a. cofeina creste excitabilitatea sinapselor;
b.cofeina scade excitabilitatea sinapselor;
c. unele anestezice scad excitabilitatea sinaptica;
d. unele anestezice cresc excitabilitatea sinaptica;
e. anestezicele nu actioneaza asupra transmiterii sinaptice.

REFLEXUL
1. Reflexul se caracterizeaza prin:
a. reprezinta mecanismul fundamental de functionare a SN;
b. reprezinta reactia de raspuns a centrilor nervosi la stimularea unei zone efectoare;
c. termenul a fost introdus de de catre fiziologul englez Descartes;
d. raspunsul reflex poate fi excitator sau inhibitor;
e. reprezinta reactia de raspuns a centrilor nervosa la stimularea unei zone receptare.
2. Arcul reflex este format din urmatoarele:
a. receptor;
b. cale aferenta spre receptor;
c. centru nervos;
d. cale eferenta;
e. efector.
3. Receptorul:
a. primeste comenzi;
b. este o structura excitabila;
c. este stimulat de centrul nervos;
d. raspunde la stimuli prin variatii de potential;
e. variatiile de potential sunt gradate, proportional cu intensitatea stimulului.
4. Receptorii pot fi:
a. celule epiteliale diferentiate si specializate n celule senzoriale;
b. corpusculi senzitivi;
c. terminatii butonate ale dendritelor;
d. muschii netezi;
e. glandele exocrine.
5. Corpusculii senzitivi se caracterizeaza prin:
a. sunt mici organe pluricelulare;
b. sunt formati din fibre conjunctive;
c. sunt formati din terminatii nervoase dendritice;
d. sunt reprezentati de receptorii tegumentari;
e. sunt reprezentati de receptorii durerosi.
6. Receptorii pot fi:
a. celule epiteliale specializate in celule senzoriale;
b. celule epiteliale diferentiate in celule senzoriale;
c. corpusculi senzitivi reprezentati de receptorii olfactivi;
d. corpusculi senzitivi reprezentati de proprioreceptori;
e. corpusculi senzitivi reprezentati de receptorii durerosi.
7. n functie de tipul de energie pe care o prelucreaza, receptorii pot fi:
a. exteroreceptori;
b. mecanoreceptori;
c. interoreceptori;
d. termoreceptori;
e. visceroreceptori.
8. n functie de provenienta stimulului receptorii pot fi:
a. exteroreceptori;
b. tonici;
c. fazici;
d. interoreceptori;
e. proprioreceptori.

9. n functie de tipul de energie pe care o prelucreaza receptorii pot fi:

a. chemoreceptori;
b. fotoreceptori;
c. termoreceptori;
d. mecanoreceptori;
e. visceroreceptori.
10. n functie de viteza de adaptare receptorii pot fi:
a. rapizi;
b. fazici;
c. lenti;
d. tonici;
e. fotoreceptori.
11. Mecanoreceptorii:
a. sunt stimulati de deformarea membranei celulare;
b. sunt stimulati chimic;
c. sunt receptori pentru vibratii;
d. sunt stimulati de lumina;
e. raspund la variatiile de temperatura.
12. Termoreceptorii se caracterizeaza prin urmatoarele, cu Exceptia:
a. sunt stimulati de lumina;
b. sunt stimulati de deformarea membranei celulare;
c. sunt stimulati chimic;
d. raspund la variatiile de temperatura;
e. sunt reprezentati de terminatiile nervoase libere.
13. Nociceptorii se caracterizeaza prin:
a. sunt receptori ai durerii;
b. sunt chemoreceptori;
c. sunt stimulati chimic;
d. sunt stimulati de substantele chimice eliberate de celulele distruse;
e. informeaza despre pozitia corpului.
14. Fotoreceptorii se caracterizeaza prin urmatoarele, cu unele EXCEPTII:
a. raspund la variatiile de temperatura;
b. primesc stimuli din interiorul organismului;
c. la nivelul lor se elaboreaza senzatia;
d. sunt reprezentati de celulele cu conuri din retina;
e. sunt reprezentati de celulele cu bastonase din retina.
15. Chemoreceptorii sunt reprezentati de:
a. mugurii gustativi din mucoasa linguala;
b. epiteliul olfactiv al mucoasei linguale;
c. epiteliul olfactiv din fosele nazale;
d. mugurii gustativi din fosele nazale;
e. corpii carotidieni.
16. Interoreceptorii:
a. primesc stimuli din interiorul oganismului;
b. se mai numesc visceroreceptori;
c. includ baroreceptorii;
d. includ chemoreceptorii;
e. includ proprioreceptorii.

17. Proprioreceptorii se caracterizeaza prin:

a. informeaza despre pozitia corpului;
b. includ baroreceptorii;
c. permit controlul miscarii;
d. detecteaza variatiile presionale;
e. primesc stimuli de la tendoane.
18. Chemoreceptorii sunt reprezentati de catre urmatorii receptori:
a. mugurii gustativi;
b. epiteliul olfactiv;
c. corpii carotidieni;
d. corpii aortici;
e. primesc stimuli numai din afara organismului.
19. Fotoreceptorii se caracterizeaza prin:
a. sunt stimulati de lumina;
b. sunt reprezentati de catre celulele cu bastonas din retina;
c. sunt reprezentati de catre celulele cu con din coroida;
d. sunt reprezentati de catre celulele bipolare;
e. sunt reprezentati de terminatiile nervoase libere.
20. Mecanoreceptorii sunt reprezentati de catre receptorii pentru:
a. tact;
b. presiune;
c. vibratii;
d. temperatura;
e. gust.
21. Receptorii fazici se caracterizeaza prin:
a. raspund cu o crestere a activitatii la aplicarea stimulului;
b. activitatea lor scade ulterior aplicarii stimulului;
c. sunt reprezentati prin receptorii olfactivi;
d. activitatea lor creste ulterior aplicarii stimulului;
e. raspund cu o activitate relativ constant ape durata aplicarii stimulului..
22. Receptorii tonici:
a. prezinta activitate relativ constanta pe toata durata aplicarii stimulului;
b. activitatea lor scade ulterior aplicarii stimulului;
c. activitatea lor creste ulterior aplicarii stimulului;
d. sunt reprezentati de receptorii vizuali;
e. sunt reprezentati de celulele cu conuri din coroida.
23. Calea aferenta a arcului reflex este formata de:
a. dendritele neuronilor motori;
b. prelungirile neuronilor senzitivi din ganglionii spinali;
c. axonii neuronilor motori;
d. prelungirile neuronilor din ganglionii situati pe traiectul nervilor cranieni;
e. caile descendente, ale motricitatii.
24. Centrul unui reflex este reprezentat de:
a. totalitatea structurilor din SNC care participa la actul reflex respectiv;
b. centrii nervosi din trunchiul cerebral;
c. centrii nervosi din cerebel;
d. centrii nervosi din cortex;
e. lanturile vegetative laterovertebrale.

25. Urmatoarele afirmatii sunt corecte:

a. la nivelul receptorului are loc transformarea energiei stimulului in impuls nervos;
b. conducerea influxului nervos prin arcul reflex se face in sens unic;
c. conducerea influxului nervos prin arcul reflex se face in toate sensurile;
d. centrul reflex receptioneaza si transforma n influx nervos stimulul periferic;
e. reflexul este reactia de raspuns a organismului la actiunea unui excitant.
26. SNcentral are urmatoarele nivele majore cu atribute functionale specifice:
a. nivelul maduvei spinarii;
b. nivelul subcortical;
c. nivelul cortical;
d. nervii spinali;
e. nervii cranieni.
27. Calea eferenta este reprezentata de:
a. axonii neuronilor motori medulari;
b. fibrele motorii ale nervilor cranieni;
c. axonii neuronilor senzitivi;
d. axonii neuronilor motori somatici;
e. axonii neuronilor motori vegetativi.
28. Efectorii sunt:
a. structuri excitabile ce raspund la stimuli;
b. muschii striati;
c. muschii netezi;
d. glandele exocrine;
e. glandele endocrine.

MADUVA SPINARII
1.Canalul vertebral:
a. este format prin suprapunerea orificiilor vertebrale;
b. contine maduva spinarii;
c. contine meningele spinale;
d. contine trunchiul cerebral;
e. este format prin suprapunerea corpilor vertebrali.
2. Limita superioar a mduvei corespunde:
a. emergenei primului nerv spinal;
b. celei de-a doua vertebre cervicale;
c. gaurii occipitale;
d. emergenei primului nerv cranian;
e. primei vertebre cervicale.
3. Mduva spinrii are urmtoarele proprieti:
a. nu ocup canalul vertebral in intregime;
b. ntre peretii canalului vertebral i mduv se afl trei membrane;
c. ntre peretii canalului vertebral i mduv se afl meningele spinal;
d. ocup toat lungimea canalului vertebral;
e. se intinde doar pina la vertebra L2.
4. Sub vertebra L2 se gsesc:
a, nervii spinali cervicali;
b. filum terminale;
c. nervii spinali toracali;
d. conul medular;
e. perechea a-XI-a de nervi cranieni (nervii spinali).
5. Coada de cal este formata din:
a. nervii spinali toracali;
b. nevii spinali lombari;
c. nervii spinali cervicali;
d. nervii spinali sacrali;
e. nervii cranieni.
6. Mduva prezint dou regiuni mai voluminoase la nivel:
a. cervical;
b. toracal;
c. lombar;
d. sacral;
e. occipital.
7. Fisura median a mduvei se caracterizeaz prin:
a. este situat pe faa anterioar a mduvei;
b. corespunde dilatrii cervicale;
c. separa cordoanele anterioare;
d. este situata pe fata posterioara a maduvei;
e. corespunde dilatarii lombare.
8. Santul median posterior:
a. este situat pe fata posterioara a maduvei spinarii;
b. corespunde intumescentei cervicale;
c. corespunde intumescentei lombare;
d. separa cordoanele posterioare;
e. separa coarnele posterioare.

9. Fisura mediana anterioara:

a. separa cordoanele posterioare;
b. linga aceasta sunt situate fasciculele piramidale directe;
c. linga aceasta sunt situate fasciculele piramidale incrucisate;
d. linga aceasta sunt situate fasciculele corticospinale laterale;
e. separa cordoanele anterioare.
10. Santul median posterior separa:
a. fasciculele cuneate;
b. fasciculul gracilis de fasciculul cuneat;
c. fasciculele gracilis;
d. coarnele posterioare;
e. cordoanele posterioare.
11. Meningele spinale:
a. sunt trei membrane de protectie;
b. sunt formate de neurilema;
c. sunt formate de axolema;
d. invelesc maduva spinarii.
e. sunt formate din teaca Henle.
12. Meningele spinale:
a. sunt formate de dura mater;
b. sunt formate de pia mater;
c. sunt formate de arahnoida;
d. invelesc trunchiul cerebral;
e. invelesc emisferele cerebrale.
13. Dura mater:
a. este membrana exterioara;
b. este o membrana conjunctivo-vasculara;
c. este o membrana rezistenta;
d. are o structura conjunctiva;
e. are o structura fibroasa.
14. Dura mater:
a. adera la maduva;
b. are o structura fibroasa;
c. are rol nutritiv;
d. este separata de peretii canalului vertebral prin spatiul epidural;
e. in grosimea ei se gasesc vasele arteriale.
15. Arahnoida:
a. este o membrana conjunctivo-vasculara;
b. are o structura conjunctiva;
c. in grosimea ei se gasesc vase arteriale;
d. este separata de pia mater printr-un spatiu ce contine LCR;
e. este separata de piamater prin spatiul subarahnoidian.
16.Pia mater:
a. este o membrana conjunctivo-vasculara;
b. are rol nutritiv;
c. inveleste maduva spinarii;
d. patrunde in santurile si fisurile maduvei spinarii;
e. este membrana exterioara.

17. Structural, mduva spinrii este format din:

a. substan cenuie;
b. substan alb;
c. substana cenuie are aspectul literei H;
d. substana alb este dipus sub form de cordoane;
e. substanta neagra.
18. Substana cenuie a mduvei se caracterizeaz prin:
a.este format din corpi neuronali;
b. portiunile laterale ale H-ului formeaz coarnele medulare;
c. bara transversal formeaz comisura cenuie;
d. este format din fibre mielinizate;
e. este dispusa sub forma de coloane.
19. Canalul ependimar se caracterizeaz prin:
a. este situat n centrul comisurii cenuii;
b. canalul ependimar conine LCR;
c. se continu n sus cu o dilataie;
d. se continu n sus cu ventriculul IV;
e. se continua in sus cu ventricolul III.
20. Coarnele anterioare ale mduvei au urmtoarele caracteristici:
a. se mai numesc ventrale;
b. conin neuroni somatomotori;
c. sunt mai late dect cele posterioare;
d. sunt mai scurte dect cele posterioare;
e. sunt formate din neuroni dispusi in retea.
21. Coarnele anterioare ale mduvei se caracterizeaz prin:
a. conin dispozitivul somatomotor;
b. dispozitivul somatomotor este mai bine dezvoltat in regiunile dilatarilor;
c. axonii neuronilor somatomotori intr n constituia rdcinii ventrale a nervilor spinali;
d. conin neuroni visceromotori;
e. axonii neuroni viscerosenzitivi.
22. Coarnele posterioare ale mduvei se caracterizeaz prin urmtoarele:
a. se mai numesc coarne dorsale;
b. conin neuroni ai cilor senzitive;
c. conin deutoneuronul;
d. sunt vizibile doar in regiunea toracala;;
e. sunt vizibile in regiunea occipitala.
22. Coarnele laterale ale mduvei sunt vizibile:
a. in regiunea cervicala inferioara;
b. in regiunea cervicala superioara;
c. in regiunea lombara inferioara;
d. in regiunea lombara superioara;
e. in regiunea toracala.
23.Coarnele laterale ale maduvei spinarii:
a. contin neuroni vegetativi simpatici preganglionari;
b. axonii neuronilor vegetativi parasesc maduva pe calea radacinii ventrale a nervului spinal;
c. axonii neuronilor vegetativi formeaza fibrele preganglionare ale sistemului nervos
simpatic;
d. contin protoneuronul;
e. contin neuroni somatomotori.

24. Substana reticulat a mduvei se caracterizeaz prin:

a. se afl situat ntre coarnele laterale i posterioare;
b. se afl situat n substana cenuie;
c. este format din neuroni anastomozai n reea;
d. este mai bine individualizat n regiunea occipital;
e. se afla in substanta alba.
25. Substana cenuie a mduvei spinrii:
a. este format din coarne;
b. poriunea mijlocie formeaz comisura cenuie;
c. comisura cenuie prezinta canalul ependimar;
d. conine centrii respiratori;
e. este formata din cordoane.
26. Coarnele substanei cenuii sunt:
a. anterioare;
b. laterale;
c. posterioare;
d. intermediare;
e. superioare.
27. Substana alb a mduvei se caracterizeaz prin:
a. este situat la periferia mduvei;
b. este dispus sub form de coloane;
c. n cordoane gsim fascicule ascendente;
d. n cordoane gsim fascicule descendente;
e. este dispusa sub forma de cordoane.
28. Cordoanele de substan alb sunt:
a. superioare;
b. posterioare;
c. laterale;
d. intermediare;
e. inferioare.
29. n interiorul cordoanelor se delimiteaz:
a. fascicule;
b. centri nervoi;
c. substana reticulat;
d. tractusuri;
e. fascicule intersegmentare.
30. Fasciculele scurte din substana alb a mduvei:
a. sunt fascicule de asociaie;
b. fac legtura dintre diferite segmente medulare;
c. sunt fascicule intersegmentare;
d. proiecteaz pe scoara cerebral;
e. sunt situate profund.
31. n interiorul cordoanelor se delimiteaz:
a. fascicule ascendente situate profund;
b. fascicule descendente situate periferic;
c. ganglioni;
d. fascicule ascendente situate periferic;
e. fascicule de asociatie sitate profund.

32. Nervii spinali:

a. conecteaz mduva spinrii cu receptorii;
b. sunt numai nervi motori;
c. conecteaz mduva spinrii cu efectorii;
d. sunt n numr de 32 perechi;
e. sunt in numar de 31 perechi.
33. Numrul nervilor spinali este urmtorul:
a. 12 toracali;
b. 5 lombari;
c. 5 sacrali;
d. 1 coccigian;
e. 7 cervicali.
34. Rdcina anterioar a nervilor spinali:
a. este motorie;
b. conine axonii neuronilor din cornul anterior al mduvei;
c. conine axonii neuronilor visceromotori;
d. este senzitiva;
e. este mixta.
35. Rdcina posterioar a nervilor spinali:
a. este format din axonii i dendritele neuronilor pseudounipolari din ganglionii limfatici;
b. prezint pe traiectul su un ganglion spinal;
c. este mixt;
d. este senzitiva;
e. este motorie.
36. Dendritele neuronilor somatosenzitivi din ganglionul spinal ajung la urmtoarele
structuri:
a. receptorii din piele;
b. exteroreceptori;
c. receptorii somatici profunzi din aparatul locomotor;
d. proprioceptori;
e. visceroreceptori.
37. Axonul neuronilor viscerosenzitivi din ganglionul spinal se caracterizeaz prin:
a .merge cu rdcina posterioar a nervilor spinali;
b. ajunge n cornul posterior al mduvei;
c. ajunge n zona viscerosenzitiv a mduvei;
d. ajunge n cornul anterior medular;
e. merge cu radacina anterioara a nervilor spinali.
38. Trunchiul nervului spinal:
a. este format prin unirea celor dou rdcini;
b. are numai fibre senzitive;
c. iese la exteriorul coloanei vertebrale prin canalul vertebral;
d. este mixt;
e. are numai fibre motorii.
39. Ramurile nervului spinal sunt:
a. ventral;
b. dorsal;
c. meningeal;
d. comunicant alb;
e. laterala.

40. Ramurile ventrale ale nervilor spinali:

a. se anastomozeaz ntre ele;
b. formeaz plexul cervical;
c. formeaz plexul lombar;
d. formeaz plexul celiac;
e. formeaza nervii intercostali.
41. Nervii intercostali sunt formai din ramurile anterioare ale nervilor spinali, cu unele
EXCEP II:
a.cervicali;
b. lombari;
c. sacrali;
d. toracali;
e. coccigian.
42. Ramura dorsal a nervului spinal:
a. conine numai fibre motorii;
b. conine numai fibre senzitive;
c. se distribuie pielii spatelui;
d. se distribuie muchilor jgheaburilor vertebrale;
e. este mixta.
43. Ramura meningeal a nervului spinal:
a. conine fibre senzitive;
b. conine fibre vasomotorii;
c. se distribuie meningelui;
d. se distribuie muschilor scheletici;
e. se distribuie cortului cerebelului.
44. Ramura comunicant alb a nervului spinal:
a. trece fibra preganglionara mielinica;
b. trece fibra postganglionara mielinica;
c. are originea in neuronul visceromotor din coarnele laterale ale maduvei;
d. are originea in neuronul visceromotor din coarnele anterioare;
e. are originea in neuronul viscerosenzitiv din ganglionul spinal.
45. Ramura comunicant cenuie a nervului spinal:
a. conine fibre amielinice;
b. reprezint axonul neuronului din ganglionul limfatic;
c. contine fibre mielinice;
d. are originea n ganglionul vegetativ simpatic paravertebral;
e. are originea in ganglionul spinal.
46. Nervii spinali formeaz urmtoarele plexuri:
a. toracal
b. cervical;
c. hipogastric;
d. brahial;
e. lombar.
47. Nervii spinali formeaz urmtoarele plexuri:
a. toracal;
b. lombar;
c. intercostal;
d. sacral;
e. celiac

48.Din plexul lombar se desprind urmatorii nervi cu EXCEPTIA:

a. nervii membrelor superioare;
b. nervii rusinosi;
c. nervii sciatici;
d. nervii femurali;
e. nervii intercostali.
49.Din plexul sacrat se desprind:
a. nervii sciatici;
b. nervii femurali;
c. nervii rusinosi;
d. nervii membrelor superioare;
e. nervii intercostali.
50. Nervii spinali se caracterizeaz prin:
a. se desprind din mduva spinrii;
b. sunt constituii din fibre nervoase;
c. sunt constituii din vase sanguine;
d. ramurile lor posterioare formeaz plexuri nervoase;
e. radacinile lor anterioare formeaza plexuri nervoase.
51. Nervii spinali prezint:
a. 2 rdcini;
b. un trunchi;
c. 5 ramuri;
d. o radacina anterioara ce prezinta un ganglion spinal;
e. o radacina anterioara ce prezinta un ganglion limfatic.
52. n regiunea toracal nervii spinali formeaz urmtoarele, cu unele EXCEP II:
a. plexul toracal;
b. plexul brahial;
c. plexul lombar;
d. nervii intercostali;
e. plexul sacro-coccigian.
53.Dermatoamele sunt:
a. zone din maduva spinarii;
b. zone de tegument;
c. inervate de nervii cranieni;
d. inervate de perechile de nervi spinali;
e. zone din meningele spinale.
54. Funciile mduvei spinrii sunt:
a.reflex;
b. psihic;
c. de conducere;
d. memorizare;
e. invatare.
55. Funcia de conducere a mduvei are ca substrat substana:
a. alb;
b. cenuie;
c. neagr;
d. din constituia cordoanelor medulare;
e. din constitutia coloanelor medulare.

56. Cile sensibilitii exteroceptive:

a. sunt ci specifice;
b. sunt ci lungi;
c. au proiecie cortical;
d. au al treilea neuron n talamus ;
e. au al treilea neuron in corpii striati.
57. Cile sensibilitii exteroceptive conduc sensibilitatea:
a. tactil grosier;
b. tactil fin;
c. termic;
d. proprioceptiv inconstienta ;
e. proprioceptiva constienta.
58. Cile sensibilitii exteroceptive conduc sensibilitatea:
a. tactil grosier (epicritic);
b. termic ;
c. tactil fin (protopatic);
d. dureroas;
e. interoceptiva.
59. n cordoanele posterioare se afl urmtoarele fascicule;
a. Burdach;
b. Goll;
c. spinobulbare;
d. spinocerebelos dorsal ;
e. spinocerebelos ventral.
60. n cordoanele anterioare se afl fascicule:
a. de asociaie;
b. ascendente;
c. descendente;
d. spinocerebelos anterior;
e. piramidal direct.
61. n cordoanele anterioare se afl urmtoarele fascicule, cu EXCEP IA:
a. fundamental ncruciat;
b. spino-talamic anterior;
c. piramidal direct;
d. cortico-spinal anterior;
e. piramidal incrucisat..
62. Fasciculul spinotalamic lateral:
a. strbate mduva i trunchiul cerebral;
b. se ndreapt spre talamus;
c. are traiect ascendent;
d. proiecteaz n scoara cerebral;
e. conduce sensibilitatea tactila fina.
63. Axonul celui de al treilea neuron al cii sensibilitii termice proiecteaz n:
a. aria somestezic primar;
b. lobul parietal;
c. girusul postcentral;
d. girusul postrolandic;
e. aria motorie secundara.

64. Sensibilitatea dureroas are urmtoarele caracteristici:

a. receptorii sunt terminaii nervoase libere;
b. protoneuronul este situat n ganglionul spinal;
c. dendrita protoneuronului este lung i ajunge la receptor;
d. axonul protoneuronului trece n cornul lateral de partea opus;
e. axonul protoneuronului trece in cordonul anterior de partea opusa.
65. Calea sensibilitii dureroase se caracterizeaz prin:
a. este reprezentat de fasciculul spinotalamic lateral;
b. strbate mduva;
c. strbate trunchiul cerebral;
d. are al treilea neuron n talamus;
e. este reprezentata de fasciculele spinobulbare.
66. Sensibilitatea tactil grosier se caracterizeaz prin:
a. se mai numete epicritic;
b. are ca receptori corpusculii Meissner;
c. protoneuronul este situat n cornul dorsal;
d. este condus prin fasciculul spinotalamic anterior;
e. se mai numeste protopatica.
67. Sensibilitatea tactil grosier are urmtoarele caracteristici:
a. are ca receptori corpusculii Golgi;
b. dendrita protoneuronului ajunge la receptor;
c. dendrita protoneuronului este scurt;
d. axonul protoneuronului face sinaps cu deutoneuronul;
e. are ca receptori discurile tactile Merkel.
68. Axonul deutoneuronului cii sensibilitii tactile grosiere se caracterizeaz prin:
a. trece n cordonul anterior de partea opus;
b. are traiect ascendent;
c. face sinaps n talamus;
d. face sinaps n aria somestezic I;
e. formeaza decusatia senzitiva.
69. Sensibilitatea tactil fin se caracterizeaz prin:
a. se mai numete epicritic;
b. calea sa este situat n cornul posterior;
c. calea sa este comun cu cea a sensibilitii proprioceptive contiente;
d. este o sensibilitate proprioceptiv;
e. este o sensibilitate exteroceptiva.
70. Sensibilitatea proprioceptiv include urmtoarele sensibiliti:
a .contient;
b. interoceptiv;
c. visceroceptiv
d. incontient ;
e. de control a miscarii.
71. Sensibilitatea kinestezic se caracterizeaz prin:
a. este calea simului poziiei;
b. este calea micrii n spaiu;
c. utilizeaz calea cordoanelor posterioare;
d. este declanat de stimularea receptorilor viscerali;
e. este condusa prin fasciculele spinobulbare.

72. Receptorii sensibilitii tactile sunt:

a. corpusculii Ruffini;
b. discurile tactile Merkel;
c. corpusculii neurotendinosi Golgi;
d. corpusculii Meissner;
e. fusurile neuromusculare.
73. Receptorii sensibilitii kinestezice sunt:
a. neuro-tendinosi Golgi;
b. corpusculii Meissner;
c. corpusculii Ruffini;
d. discurile tactile Merkel;
e. terminatiile nervoase libere.
74. Fasciculele sensibilitii kinestezice prezint urmtoarele caracteristici, cu unele
EXCEP II:
a. se numesc fascicule spinotalamice;
b. unul se numete Goll;
c. au al doilea neuron n cornul medular posterior;
d. altul se numete Burdach;
e. se numesc fascicule spinobulbare.
75. Proiecia sensibilitii kinestezice se face n:
a. lobul parietal;
b. aria somestezic I;
c. girusul postcentral;
d. girusul postrolandic;
e. scoarta cerebeloasa.
76. Calea sensibilitatii proprioceptive inconstiente este condusa prin:
a. fasciculul spinotalamic anterior;
b. fasciculul spinocerebelos direct;
c. fasciculul spinotalamic lateral;
d. fasciculul spinocerebelos incrucisat;
e. fasciculele spinobulbare.
77. Fasciculul spinocerebelos dorsal (direct):
a. se mai numeste si Flechsig;
b. se mai numeste si Gowers;
c. conduce sensibilitatea proprioceptiva din partea inferioara a corpului;
d. conduce sensibilitatea proprioceptiva pentru partea superioara a trunchiului;
e. este situat in cordoanele laterale.
78. Fasciculul spinocerebelos ventral (incrucisat):
a. se mai numeste si Flechsig;
b. se mai numeste si Gowers;
c. conduce sensibilitatea proprioceptiva din partea inferioara a corpului;
d. conduce sensibilitatea proprioceptiva pentru partea superioara a trunchiului;
e. conduce sensibilitatea proprioceptiva pentru membrele superioare.
79. Fasciculul spinocerebelos dorsal:
a. este un fascicul incrucisat;
b. este situat in cordoanele laterale;
c. este situat in cordoanele posterioare;
d. strabate numai bulbul rahidian;
e. ajunge in cerebel de-a lungul pedunculului cerebelos superior.

10

80. Fasciculul spinocerebelos ventral:

a. este un fascicul incrucisat;
b. este situat in cordoanele anterioare;
c. este situat in cordoanele laterale;
d. strabate bulbul, puntea si mezencefalul;
e. ajunge in cerebel pe calea pedunculului cerebelos inferior.
81. Calea sensibilitii interoceptive se caracterizeaz prin:
a. protoneuronul este situat n ganglionul spinal;
b. are doi neuroni;
c. deutoneuronul se gsete n talamus;
d. este o cale multisinaptic i multineuronal;
e. se proiecteaza in aria somestezica I.
82. Calea sensibilitatii interoceptive se caracterizeaza prin:
a. receptorii se gasesc in peretii vaselor si ai organelor;
b. receptorii sunt corpusculii lamelati;
c. receptorii sunt corpusculii Meissner;
d. receptorii sunt terminatii nervoase libere;
e. aria de proiectie este difuza.
83. Caiea sensibilitatii interoceptive se caracterizeaza prin urmatoarele:
a. este o caie nespecifica;
b. este o cale specifica;
c. deutoneuronul se afla in maduva;
d. este condusa prin fasciculele spinotalamice;
e. este condusa prin substanta reticulata medulara.
84. Receptorii sensibilitatii interoceptive:
a. se gasesc in piele;
b. se gasesc in peretii vaselor;
c. se gasesc in peretii organelor;
d. sunt fusurile neuromusculare;
e. sunt corpusculi lamelati.
85. Cile descendente ale mduvei spinrii:
a. sunt ci ale motricitii;
b. sunt reprezentate prin cile piramidale;
c. sunt reprezentate prin cile extrapiramidale;
d. conduc sensibilitatea exteroceptiv
e. conduc sensibilitatea proprioceptiva.
86. Cile sistemului piramidal:
a. i au originea n mduv;
b. conduc motilitatea voluntar;
c. se mai numesc encefalo-spinale;
d. au primul neuron n scoara cerebral ;
e. au doi neuroni.
87. Originea cilor piramidale este situat n urmtoarele arii, cu unele EXCEP II:
a. motorie
b. postcentral;
c. premotorie;
d. postrolandic ;
e. motorie secundara.

11

88. Sistemul piramidal se caracterizeaz prin urmtoarele, cu unele EXCEP II:

a. este format din trei neuroni;
b. este format dintr-un neuron cortical;
c. are primul neuron medular;
d. are un neuron periferic;
e. are un neuron de executie.
89. Calea sistemului piramidal se caracterizeaza prin:
a. isi are originea in cortexul cerebral;
b. isi are originea in etajele subcorticale;
c. controleaza motilitatea involuntara;
d. controleaza motilitatea voluntara;
e. contine aproximativ 1 000 000 de fibre.
90. Fibrele fascicolului piramidal:
a. 700 000 de fibre sunt mielinizate;
b. strabat descendent toate cele trei etaje ale trunchiului cerebral;
c. strabat ascendent toate cele trei etaje ale trunchiului cerebral;
d. 25% din fibre se incruciseaza;
e. 75% din fibre nu se incruciseaza.
91. Fibrele fascicolului piramidal:
a. 75% din fibre se incruciseaza;
b. incrucisarea fibrelor se realizeaza la nivelul bulbului;
c. incrucisarea fibrelor se numeste decusatia senzitiva;
d. incrucisarea fibrelor se numeste decusatia piramidala;
e. prin incrucisare se formeaza fascicolul piramidal incrucisat.
92. Fascicolul piramidal direct:
a. contine 700 000 de fibre;
b. se numeste si fascicol corticospinal anterior;
c. se numeste si fascicol corticospinal lateral;
d. este situat linga fisura mediana;
e. din acesta se desprind fibre corticonucleare.
93. Neuronul periferic al caii sistemului piramidal:
a. este situat in maduva spinarii;
b. este situat in nucleii motori ai nervilor cranieni;
c. este situat in scoarta cerebrala;
d. se numeste si neuron de executie;
e. se numeste si neuron de comanda.
94. Calea sistemului extrapiramidal se caracterizeaz prin:
a. controleaz motilitatea involuntar;
b. controleaz motilitatea semiautomat;
c. controleaza motilitatea automata;
d. nu are origine cortical;
e. nu are origine subcorticala.
95. Cile extrapiramidale au urmtoarele caracteristici:
a. i au originea n etajele corticale;
b. i au originea n etajele subcorticale;
c. ajung la neuronii motori din cornul anterior medular;
d. ajung la neuronii visceromotori din cordonul lateral;
e. ajung la neuronii senzitivi din cornul posterior medular.

12

96. Cile extrapiramidale cu origine cortical ajung la:

a. corpii striai;
b. bulb;
c. nucleii bazali;
d. talamus;
e. hipotalamus.
97. Eferenele nucleilor bazali sunt reprezentate prin fibrele:
a. strionigrice;
b. striorubrice;
c. strioreticulate;
d. reticulostriate;
e. rubrostriate.
98. Eferenele nucleilor bazali ajung la nucleii mezencefalici:
a. nucleul rou;
b. substana neagr;
c. formaia reticulat;
d. mduv;
e. nucleul dintat.
99. Fasciculele piramidale se caracterizeaz prin:
a. controleaz motilitatea voluntar
b. i au originea n formaiunile motorii subcorticale;
c. sunt reprezentate prin fasciculul cortico-spinal anterior;
d. au al doilea neuron n corpii striai;
e. sunt reprezentate prin fascicolul encefalospinal.
100. n cordonul lateral se afl urmtoarele tipuri de fascicule:
a. corticospinal anterior;
b. piramidal ncruciat;
c. piramidal direct;
d. care controleaz motilitatea voluntar;
e. corticospinal lateral.
101. Fasciculul rubrospinal prezint urmtoarele caracteristici:
a. are originea n nucleul rou;
b. face parte din cile piramidale;
c. are originea n mezencefal;
d. conduce motilitatea voluntar;
e. este situat in cordoanele laterale.
102. Fasciculul olivospinal se caracterizeaz prin:
a. are originea n oliva bulbar;
b. conduce motilitatea involuntar;
c. face parte din cile extrapiramidale;
d. este situat n cordonul posterior;
e. este situat in cordoanele laterale.
103. Fasciculul reticulospinal se caracterizeaz prin:
a. este situat n cornul anterior;
b. face parte din cile extrapiramidale;
c. se termin n ganglionii spinali;
d. are originea n formaia reticulat a trunchiului cerebral;
e. este situat in cordoanele posterioare.

13

104. Fasciculul nigrospinal are urmtoarele caracteristici:

a.are originea n substana neagr;
b. are originea subcortical;
c. este un fascicul extrapiramidal;
d. este situat n cordonul posterior;
e. este situat in comisura cenusie.
105. Fasciculele vestibulospinale:
a. sunt fascicule extrapiramidale;
b. sunt situate n cordonul posterior;
c. controleaz motilitatea involuntar;
d. se termin n cornul medular posterior;
e. pleaca din nucleii vestibulari bulbari.
106. In cordoanele anterioare se gasesc:
a. fasciculul spinocerebelos ventral;
b. fasciculul fundamental anterior;
c. fasciculul piramidal incrucisat;
d. fasciculul piramidal direct;
e. fasciculul spinotalamic anterior.
107. In cordoanele laterale se gasesc:
a. fasciculul spinotalamic lateral;
b. fasciculul rubrospinal;
c. fasciculul piramidal direct;
d. fascicolul vestibulospinal ventral;
e. fascicolul vestibulospinal lateral.
108. In cordoanele posterioare se gasesc:
a. fascicolul spinocerebelos dorsal;
b. fasciculele spinobulbare;
c. fascicolul Goll;
d. fascicolul Burdach;
e. fascicolul fundamental posterior.
109. Motilitatea automat are rol n:
a. activitatea reflex medular;
b. coordonarea miscarilor;
c. mentinerea echilibrului;
d. coordonarea alternantei starilor de veghe si somn;
e. mentinerea tonusului muscular.
110. Motilitatea automat are rol n:
a. not;
b. condusul mainii;
c. cntatul la instrumente;
d. scris;
e. termogeneza.
111. Funcia reflex a maduvei spinarii este ndeplinit de ctre :
a. neuronii somatici ai maduvei spinarii;
b. centrii nervosi din trunchiul cerebral;
c. neuronii vegetativi ai maduvei apinarii;
d. centrii nervosi din cerebel;
e. centrii nervosi din cortex.

14

112. Reflexele spinale somatice principale sunt:

a. monosinaptice;
b. interoceptive;
c. mixte;
d. polisinaptice;
e. de mers.
115. Reflexul monosinaptic prezint urmtoarele caracteristici:
a.este format din doi neuroni;
b. are doi neuroni motori;
c. este un reflex miotatic;
d. are doi neuroni senzitivi;
e. are doi neuroni intercalari.
116. Reflexele miotatice prezint urmtoarele caracteristici:
a. centrul reflexului este sinapsa dintre neuronul senzitiv i cel motor;
b. calea eferent este axonul neuronului motor;
c. efectorul este fibra muscular striat;
d. au cel puin trei neuroni ;
e. calea aferenta este formata de primul neuron senzitiv proprioceptiv din ganglionul spinal si
prelungirile acestuia.
117. Din reflexele monosinaptice fac parte reflexele:
a. osteotendinoase;
b. rotulian;
c. ahilean;
d. de flexie;
e. de reglare a vasomotricitatii.
118. Reflexul polisinaptic se caracterizeaz prin:
a. se ntlnete ntr-o activitate nociceptiv;
b. calea aferent este format din cel mult trei neuroni;
c. centrul reflex elaboreaz rspunsul senzitiv;
d. calea aferenta este formata de prelungirile neuronilor din ganglionul spinal;
e. centrii nervosi sunt polisinaptici.
119. Reflexele polisinaptice:
a. se mai numesc de flexie;
b. sunt reflexe de aprare;
c. receptorii sunt localizai n tegument;
d. receptorii sunt terminaii nervoase libere;
e. receptorii sunt localizati in viscere.
120. Reflexele nociceptive se caracterizeaz prin:
a. calea aferent este formata de axonii neuronilor motori;
b. sunt reflexe polisinaptice;
c. prezint i neuroni de asociaie;
d. au arcul reflex constituit din mai mult de trei neuroni ;
e. calea eferenta este formata de prelungirile neuronilor din ganglionul spinal.
121. Calea eferent a reflexelor nociceptive:
a. este reprezentat de axonii neuronilor motori;
b. se termin pe efectorul muscular;
c. efectorul muscular retrage mna din faa agentului cauzator al durerii;
d. efectorul muscular retrage piciorul din faa agentului cauzator al durerii;
e. efectorul este muschiul extensor.

15

122. Reflexul rotulian:

a. se mai numeste patelar;
b. pentru obtinerea lui se loveste cu un ciocan de cauciuc tendonul tricepsului sural;
c. pentru obtinerea lui se loveste cu un ciocan de cauciuc tendonul qvadricepsului femural;
d. efectorul determina extensia gambei pe coapsa;
e. efectorul determina extensia labei piciorului.
123. Reflexul ahilian:
a. se mai numeste patelar;
b. pentru obtinerea lui se loveste cu un ciocan de cauciuc tendonul tricepsului sural;
c. pentru obtinerea lui se loveste cu un ciocan de cauciuc tendonul lui Ahile;
d. efectorul determina extensia labei piciorului;
e. efectorul este muschiul flexor care retrage piciorul din fata agentului cauzator al durerii.
124. Legile reflexelor sunt urmtoarele, cu unele EXCEP II:
a. localizrii;
b. tot sau nimic;
c. simetriei;
d. timpului til;
e. generalizarii.
125. Legile reflexelor se studiaz pe o broasc:
a. spinala;
b. decapitata;
c. creia i se stimuleaz un deget de la picior;
d. creia i se stimuleaz planseul bucal;
e. cu centrii medulari intacti.
126. Legea localizrii se caracterizeaz prin urmtoarele, cu unele EXCEP II:
a. se contract numai gamba;
b. se contact gamba i laba piciorului;
c. se contract ntreg membrul inferior;
d. se observ o uoar micare a labei piciorului;
e. se contracta membrul inferior opus.
127. Legea iradierii se caracterizeaz prin obinerea contraciilor la nivelul :
a. membrului superior de aceeai parte;
b. membrului superior de partea opus;
c. membrului inferior de partea opus;
d. membrului inferior de aceeai parte;
e. trunchiului.
128. Legea generalizarii se caracterizeaza prin urmatoarele:
a. se obseva o usoara flexie a labei piciorului;
b. se produc convulsii generalizate ale musculaturii membrelor;
c. se produce flexia unui singur membru superior;
d. se produc convulsii generalizate ale musculaturii trunchiului;
e. se produce flexia unui singur membru inferior.
129. Fenomenul de iradiere al reflexelor polisinaptice:
a. reprezinta proprietatea de a iradia la nivelul SNC;
b. reprezinta proprietatea de a iradia la nivelul SNP;
c. consta in antrenarea unui numar crescut de neuroni;
d. este guvernat de legile lui Pflugger;
e. este guvernat de legile lui Descartes.

16

130. Reflexele spinale vegetative sunt reprezentate prin urmatoarele, cu unele

EXCEPTII:
a. sudorale;
b. vasoconstrictoare;
c. vasodilatatoare;
d. rotulian;
e. de mers.
131.Reflexele spinale vegetative se caracterizeaz prin urmtoarele, cu unele
EXCEP II:
a. au receptori localizai i la nivelul muchilor striai;
b. sunt reprezentate prin reflexul de defecaie;
c. sunt reprezentate prin reflexul pupilodilatator;
d. au receptori localizai i la nivelul articulaiilor;
e. sunt reprezentate prin reflexul de mictiune.

17

TRUNCHIUL CEREBRAL
1. Trunchiul cerebral se caracterizeaz prin:
a. este format din trei etaje;
b. are o fa ventral;
c. are o fa dorsal;
d. are n interiorul su un ventricul;
e. continu poriunea inferioar a mduvei spinrii.
2. Etajele trunchiului cerebral sunt:
a. bulbul;
b. puntea sau mduva prelungit;
c. mezencefalul;
d. cerebelul;
e. hipotalamusul.
3. Faa anterioar a etajului bulbar :
a. are ca limit inferioar marginea cranial a decusaiei piramidale;
b. limita superioar este anul bulbo-pontin;
c. se leag de cerebel prin pedunculul cerebral inferior;
d. prezint piramidele bulbare;
e. are ca limit anterioar mduva spinrii.
4. Pe faa sa anterioar bulbul prezint:
a. benzi transversale;
b. originea aparent a nervilor VI, VII, VIII n anul bulbo-pontin;
c. originea aparent a nervului XII;
d. piramidele bulbare;
e. lateral de piramidele bulbare se afl oliva bulbar.
5. Puntea se caracterizeaz prin:
prezint benzi transversale;
este mai lat vertical;
prezint originea aparent a nervului V;
se mai numete puntea lui Willis;
continu mduva spinrii.

a.
b.
c.
d.
e.

6. Faa anterioar a etajului pontin:

a. este limitat inferior de ctre anul bulbo-pontin;
b. se prezint sub forma unei benzi longitudinale;
c. este limitat superior de ctre anul ponto-mezencefalic;
d. pe linia lateral prezint pedunculii cerebeloi inferiori;
e. continu mduva spinrii.
7. Faa anterioar a punii se caracterizeaz prin:
a. lateral de origina aparent a nervului V se gsesc pedunculii cerebeloi mijlocii;
b. medial se gsete oliva bulbar;
c. lateral de linia median se vd piramidele bulbare;
d. pedunculii cerebeloi leag puntea de cerebel;
e. puntea nu prezint o fa anterioar.

8. Fibrele trunchiului cerebral conduc impulsuri de la:

a. talamus la cortex;
b. trunchi la mduv;
c. trunchi la scoara cerebral;
d. mduv la cortex;
e. cortex la mduv.
9. Trunchiul cerebral este strbtut de ci:
a. ascendente;
b. transversale;
c. descendente;
d. proprii;
e. trunchiul cerebral nu conine ci.
10. Reflexe bulbare sunt:
a. deglutiie;
b. masticaie;
c. tuse;
d. splenosecretor;
e. vom.
11. Reflexe bulbare sunt:
a. de deglutiie;
b. de vom;
c. de strnut;
d. de masticaie;
e. tuse.
12. Reflexe bulbare care regleaz activitatea aparatului respirator sunt:
a. de tuse;
b. de clipire;
c. de masticaie;
d. de strnut;
e. vom.
13. Puntea lui Varolio este sediul urmtoarelor reflexe:
a. de clipire;
b. de supt;
c. de masticaie;
d. de vom;
e. strnut.
14. Funcia reflex a mezencefalului:
a. este asigurat de ctre nucleii bulbari;
b. la acest nivel se nchid reflexe de diminuare a tonusului muscular;
c. la acest nivel se nchide reflexul de tuse;
d. la acest nivel se nchide reflexul de orientare a capului ctre sursa de lumin;
e. mezencefalul nu are funcie reflex.
15. Funcia reflex a mezencefalului:
a. este asigurat de ctre nucleii bulbari;
b. la acest nivel se nchid reflexe de reglare a micrilor;
c. la acest nivel se nchide reflexul de tuse;
d. la acest nivel se nchide reflexul de alternan somn-veghe;
e. mezencefalul nu are funcie reflex.

16. Mezencefalul conine:

a. substan neagr;
b. nuclei bulbari;
c. nucleul rou;
d. coliculi cvadrigemeni laterali;
e. decusaia piramidal.

NERVII CRANIENI
1. Nervii cranieni:
a. fac parte din sistemul nervos periferic;
b. sunt n numr de 12 perechi;
c. nu au dispoziie metameric;
d. au dou rdcini: dorsal i ventral;
e. sunt plasai i la nivelul mduvei toracale.
2. Nervii cranieni senzoriali sunt:
a. olfactiv;
b. optic;
c. vestibulocohlear;
d. abducens;
e. vag.
3. Nervii cranieni motori sunt:
a. vag;
b. oculomotor;
c. trohlear;
d. accesor;
e. hipoglos.
4. Nervii cranieni micti sunt:
a. olfactiv;
b. trigemen;
c. facial;
d. glosofaringian;
e. vag.
5. Nervii cranieni care au n structura lor fibre parasimpatice sunt
a. oculomotor;
b. trohlear;
c. accesor;
d. facial;
e. hipoglos.
6. Fibrele parasimpatice din structura nervilor cranieni se caracterizeaz prin:
a. sunt postganglionare;
b. sunt preganglionare;
c. fac sinaps cu neuroni corticali;
d. au originea n nucleii vegetativi ai trunchiului cerebral;
e. pot avea originea i n mduva sacrat.
7. Nervii olfactivi se caracterizeaz prin:
a. conduc informaii legate de gust;
b. au originea real n celulele bipolare din mucoasa olfactiv;
c. sunt nervi senzoriali;
d. au fibre parasimpatice;
e. conin i fibre simpatice.
8. Nervii optici se caracterizeaz prin:
a. reprezint prima pereche de nervi cranieni;
b. sunt nervi senzoriali;
c. au primul neuron n celulele cu conuri i bastonae;
d. sunt compui din axonii celulelor multipolare din retin;
e. au i o component motorie.

9. Nervii oculomotori:
a. sunt nervi motori;
b. conin fibre parasimpatice;
c. originea real a fibrelor motorii este n nucleul motor din mezencefal;
d. originea real a fibrelor parasimpatice este n nucleul accesor din punte;
e. conin fibre simpatice.
10. Nervii oculomotori se caracterizeaz prin:
a. au originea aparent n spaiul dintre picioarele pedunculilor cerebrali;
b. fibrele motorii merg la muchii extrinseci ai globului ocular;
c. fibrele parasimpatice ajung la muchiul sfincter al irisului;
d. fibrele parasimpatice ajung la fibrele circulare ale muchiului ciliar;
e. conin i fibre senzoriale vizuale.
11. Nervii trohleari:
a. sunt nervi motori;
b. au originea real n mezencefal;
c. au originea aparent pe faa posterioar a trunchiului cerebral;
d. inerveaz muchiul oblic superior;
e. conin i fibre senzoriale vizuale.
12. Nervii trigemeni:
a. sunt nervi micti;
b. fibrele senzitive i au originea real n ganglionul trigeminal situat pe traseul nervului;
c. deutoneuronul fibrelor senzitive se afl n nucleii trigeminali din trunchiul cerebral;
d. originea aparent este pe faa anterioar a punii;
e. au origine exclusiv mezencefalic.
13. Nervii trigemeni se caracterizeaz prin:
a. fibrele senzitive se distribuie la pielea feei;
b. fibrele motorii inerveaz muchii masticatori;
c. au trei ramuri;
d. ajung pn n torace;
e. au un singur ram care se divide.
14. Cele trei ramuri ale trigemenului se caracterizeaz prin:
a. ramura oftalmic este senzitiv;
b. ramura maxilar este motorie;
c. ramura mandibular este mixt;
d. toate iau natere n bulb;
e. toate iau natere n mezencefal.
15. Nervii abducens:
a. sunt nervi motori;
b. au originea real n nucleul motor din bulb;
c. originea aparent este n anul ponto-peduncular;
d. inerveaz muchiul drept extern al globului ocular;
e. sunt nervi micti.
16. Nervii faciali:
a. sunt nervi motori;
b. au fibre parasimpatice;
c. fibrele motorii au originea real n nucleul motor bulbar;
d. au fibre gustative;
e. sunt nervi micti.

17. Fibrele gustative ale nervului facial:

a. i au originea n ganglionul geniculat;
b. ganglionul conine protoneuronul;
c. deutoneuronul este situat n nucleul solitar;
d. culeg excitaii de la nivelul mucoase esofagiene;
e. transmit i informaie olfactiv.
18. Nervii faciali se caracterizeaz prin:
a. fibrele parasimpatice provin din nucleii lacrimal i salivator superior din punte;
b. originea aparent este n anul bulbo-pontin;
c. fibrele motorii inerveaz muchii mimicii;
d. reprezint perechea VIII de nervi cranieni;
e. au i origine n mduva cervical.
19. Fibrele nervului facial se caracterizeaz prin:
a. cele senzoriale culeg excitaii de la corpul limbii;
b. fibrele parasimpatice inerveaz glanda submandibular;
c. fibrele parasimpatice inerveaz glanda lacrimal;
d. fibrele parasimpatice inerveaz glanda sublingual;
e. conduc i informaie olfactiv.
20. Nervii vestibulocohleari:
a. reprezint perechea VII de nervi cranieni;
b. sunt nervi senzoriali;
c. au protoneuronul n ganglionii spinali;
d. sunt formai din dou componente;
e. au deutoneuronul n ganglionul spinal.
21. Nervii vestibulocohleari au urmtoarele caracteristici:
a. componenta cohlear are pe traiectul su ganglionul Scarpa;
b. ramura cohlear se ndreapt spre nucleii cohleari din punte;
c. componenta vestibular are pe traiectul su ganglionul Corti;
d. ramura vestibular se ndreapt spre nucleii vestibulari bulbari;
e. ambele ramuri conin i fibre motorii.
22. Nervii glosofaringieni:
a. sunt nervi senzitivi;
b. sunt nervi micti;
c. au fibre parasimpatice;
d. au fibre motorii;
e. au fibre senzitive.
23. Nervii glosofaringieni se caracterizeaz prin:
a. originea real a fibrelor motorii se gsete n nucleul ambiguu din bulb;
b. fibrele senzoriale au primul neuron n ganglionii de pe traseul nervului;
c. fibrele parasimpatice provin din nucleul salivator inferior din bulb;
d. fibrele motorii se distribuie muchilor globului ocular;
e. fibrele motorii se distribuie i ctre mucoasa esofagian.
24. Nervul glosofaringian prezint urmtoarele caracteristici:
a. originea aparent este n anul retrooloivar;
b. fibrele motorii se distribuie muchilor faringelui;
c. fibrele senzoriale culeg excitaii gustative de la treimea posterioar a limbii;
d. fibrele parasimpatice ajung la glanda lacrimal;
e. fibrele motorii se distribuie i ctre mucoasa esofagian.

25. Nervii vagi:

a. se mai numesc nervi pneumogastrici;
b. sunt nervi micti;
c. reprezint perechea X de nervi cranieni;
d. au fibre parasimpatice;
e. sunt nervi senzitivi.
26. Nervii vagi se caracterizeaz prin:
a. originea real a fibrelor motorii se afl n nucleul solitar;
b. fibrele senzoriale au primul neuron n ganglionul de pe traseul nervului;
c. deutoneuronul fibrelor senzitive este n nucleul ambiguu;
d. fibrele parasimpatice provin din nucleul dorsal al nervului vag;
e. fibrele motorii ajung pn n pelvis.
27. Nervii vagi prezint urmtoarele caracteristici:
a. originea aparent se afl n anul retroolivar;
b. fibrele motorii inerveaz musculatura faringelui i laringelui;
c. fibrele senzoriale culeg sensibilitatea gustativ de la baza rdcinii limbii;
d. fibrele parasimpatice se distribuie organelor toracice i abdominale;
e. conin i fibre simpatice pentru globul ocular.
28. Nervii accesori:
a. se mai numesc i nervi medulari;
b. sunt nervi motori;
c. au trei ramuri;
d. au dou rdcini;
e. au i componente senzitive n structura lor.
29. Nervii accesori se caracterizeaz prin:
a. rdcina bulbar are originea n nucleul ambiguu;
b. rdcina spinal are originea n cornul anterior al mduvei cervicale;
c. ramura intern ptrunde n nervii vagi;
d. ramura extern ptrunde n nervii IX;
e. au i componente senzitive n structura lor.
30. Ramurile nervului accesor se caracterizeaz prin:
a. fibrele ramurii interne ajung la muchii laringelui;
b. fibrele ramurii externe ajung la muchiul sternocleidomastoidian;
c. fibrele ramurii externe ajung la muchiul trapez;
d. fibrele ramurii interne ajung la muchii cefei;
e. au i componente senzitive n structura lor.
31. Nervul hipoglos:
a. este un nerv motor;
b. are originea real n nucleul motor bulbar;
c. originea aparent este n anul preolivar;
d. inerveaz musculatura limbii;
e. au i componente senzitive n structura sa.

CEREBELUL
1.
a.
b.
c.
d.
e.

Cerebelul este situat:

n fosa posterioar a craniului;
anterior trunchiulul cerebral;
separat de emisferele cerebrale;
deasupra encefalului;
la captul inferior al mduvei spinrii.

2.
a.
b.
c.
d.
e.

Cerebelul delimiteaz cavitatea ventriculului IV cerebral mpreun cu:

bulbul;
diencefalul;
mezencefalul;
puntea;
mduva spinrii.

3.
a.
b.
c.
d.
e.

Cerebelul prezint:
o poriune median;
vermisul;
dou emisfere cerebeloase.
forma literei H;
o cavitate numit ventricul cerebelos.

4.
a.
b.
c.
d.
e.

Pedunculii cerebeloi:
leag cerebelul de trunchiul cerebral;
conin fibre aferente;
conin fibre eferente;
sunt n numr de ase;
sunt n numr de dou perechi.

5.
a.
b.
c.
d.
e.

Lobii cerebelului sunt:

anterior;
posterior;
floculonodular;
vermisul;
ventriculul cerebelos.

6.
a.
b.
c.
d.
e.

Substana cenuie a cerebelului:

este dispus la exterior;
la interior formeaz nucleii cerebeloi;
este dispus la interior;
la exterior formeaz scoara cerebral;
cerebelul nu conine substan cenuie.

7. Cerebelul controleaz:
a. echilibrul;
b. tonusul muscular;
c. coordoneaz micrile fine;
d. mersul;
e. deglutiia.
8. Extirparea total a cerebelului produce:
a. astazie;
b. afonie;
c. astenie;
d. daltonism;
e. astigmatism.

9. Extirparea total a cerebelului:

a. este compatibil cu viaa;
b. funciile cerebelului sunt preluate de ctre cortex;
c. funciile cerebelului sunt compensate cortical;
d. funciile cerebelului sunt preluate de ctre mduva spinrii;
e. nu este compatibil cu viaa.
10. Din punct de vedere funcional, cerebelul prezint:
a. arhicerebelul;
b. paleocerebelul;
c. neocerebelul;
d. sistemul limbic;
e. sistemul vegetativ.
11. Arhicerebelul se caracterizeaz prin urmtoarele:
a. este format din lobul floculonodular;
b. este formaiunea cea mai veche;
c. primete aferene vestibulare;
d. excitarea lui determin creterea tonusului muscular;
e. este formaiunea cea mai nou.
12. Lezarea arhicerebelului produce urmtoarele:
a. mers sigur;
b. pierderea echilibrului;
c. afecteaz micrile comandate de scoar;
d. nu afecteaz precizia micrile comandate de scoar;
e. nu are efecte.
13. Paleocerebelul se caracterizeaz prin urmtoarele:
a. este format din nuclei cerebeloi;
b. are conexiuni cu cortexul motor medular;
c. are rol n meninerea tonusului muscular;
d. are rol n meninerea echilibrului;
e. nu este prezent la om.
14. Paleocerebelul se caracterizeaz prin urmtoarele:
a. conlucreaz cu nucleul rou;
b. conlucreaz cu substana reticulat;
c. conlucreaz cu scoara cerebral;
d. este formaiunea cea mai veche filogenetic;
e. este formaiunea cea mai nou filogenetic.
15. Extirparea i excitarea paleocerebelului produc:
a. creterea tonusului muscular;
b. dereglri ale memoriei;
c. tulburri ale echilibrului;
d. scaderea tonusului muscular;
e. nu are efecte.
16. Neocerebelul se caracterizeaz prin:
a. este constituit din emisferele cerebeloase;
b. are conexiuni cu cortexul cerebral;
c. are rol n coordonarea micrilor comandate de scoar;
d. regleaz echilibrul;
e. este format din nucleii roii.

17. Neocerebelul se caracterizeaz prin:

a. este formaiune nou filogenetic;
b. este constituit din nucleul dinat;
c. cortexul su are trei straturi celulare;
d. are rol n meninerea tonusului muscular;
e. include emisferele cerebeloase.
18. Neocerebelul asigur:
a. pierderea echilibrului;
b. coordonarea micrilor fine comandate de scoar;
c. diminu aceste comenzi;
d. ntrete aceste comenzi;
e. determin armonizarea activitii diferitelor grupe musculare;
19. Extirparea neocerebelului produce urmtoarele:
a. nu are efecte;
b. pierderea capacitii de execuie a micrilor fine;
c. tulburri n mers;
d. atonie;
e. hipertonie.

DIENCEFALUL
1. Diencefalul este format din:
a. talamus;
b. mezencefal;
c. hipotalamus.
d. corpii striati;
e. corpul calos.
2. In alcatuirea diencefalului intra:
a. epitalamusul;
b. metatalamusul;
c. talamusul;
d. hipotalamusul;
e. pedunculii cerebelosi.
3. Talamusul constituie o statie de releu pentru:
a. fibrele ascendente provenite de la maduva;
b. caile piramidale;
c. fibrele ascendente provenite de la nivelul bulbului;
d. caile extrapiramidale;
e. fibrele ascendente provenite de la cerebel.
4. In talamus fac sinapsa:
a. fibrele vizuale;
b. fasciculul spinotalamic lateral;
c. fibrele auditive;
d. fasciculul spinotalamic anterior;
e. fasciculele spinobulbare.
5. In talamus nu fac sinapsa:
a. fibrele olfactive;
b. fasciculele spinobulbare;
c. fasciculele spinotalamice;
d. fibrele auditive;
e. fasciculele spinocerebeloase.
6. In talamus nu fac sinapsa:
a. fibrele optice;
b. fibrele auditive;
c. fibrele olfactive;
d. fibrele oftalmice;
e. fibrele gustative.
7. Talamusul prezinta conexiuni cu:
a. cortexul
b. hipotalamusul;
c. corpii striati;
d. maduva spinarii;
e. caile piramidale.
8. Talamusul:
a. este format din nuclei;
b. prezinta scoarta;
c. este un centru de integrare al impulsurilor nervoase ascendente;
d. controleaza motilitatea semiautomata;
e. cotroleaza motilitatea voluntara.

9. Metatalamusul:
a. face parte din mezencefal;
b. este format din corpii geniculati laterali;
c. este format de coliculii cvadrigemeni superiori;
d. este format din corpii geniculati mediali;
e. este format din coliculii cvadrigemeni inferiori.
10. In corpii geniculati laterali fac sinapsa urmatoarele sensibilitati, cu EXCEPTIA:
a. sensibilitatii termice si dureroase;
b. sensibilitatii proprioceptive;
c. sensibilitatii auditive;
d. sensibilitatii vizuale;
e. sensibilitatea gustative.
11. In corpii geniculati mediali fac sinapsa urmatoarele sensibilitati, cu EXCEPTIA:
a. sensibilitatea protopatica;
b. sensibilitatea epicritica;
c. sensibilitatea interoceptiva;
d. sensibilitatea auditiva;
e. sensibilitatea vizuala.
12. Hipotalamusul :
a. face parte din diencefal;
b. controleaza motilitatea voluntara;
c. controleaza motilitatea automata;
d. controleaza functiile vegetative;
e. face parte din mezencefal.
13.Hipotalamusulasigura mentinerea constanta a temperaturii corpului prin:
a. termogeneza;
b. reglarea aportului hidric;
c. termogeneza;
d. reglarea functiilor cardiovasculare;
e. reglarea metabolismului hidric.
14. Hipotalamusul regleaza:
a. metabolismul intermediar;
b. secretia adenohipofizei;
c. functiile sexuale;
d. functiile respiratorii;
e. miscarile fine comandate de scoarta.
15. Hipotalamusul coordoneaza si regleaza functia digestiva prin:
a. centrii respiratori;
b. centrii foamei;
c. centrii cardiovasculari;
d. centrii satietatii.
e. centrii setei.
16. Hipotalamusul este conectat cu:
a. paleocortexul;
b. paleocerebelul;
c. neocortexul;
d. neocerebelul;
e. trunchiul cerebral.

17. Hipotalamusul :
a. intervine in starile emotionale;
b. intervine in starile de stress;
c. coordoneaza alternanta starilor de veghe si somn;
d.controleaza motilitatea involuntara;
e. realizeaza integrarea neuro-endocrina.
18. Hipotalamusul:
a. formeaza cu sistemul limbic o unitate senzitivo-motorie;
b. formeaza cu sistemul limbic o unitate functionala;
c. formeaza placa motorie;
d. este numit si creier vegetativ;
e. este cea mai importanta regiune a diencefalului.

EMISFERELE CEREBRALE
1. Nucleii bazali prezint urmtoarele caracteristici:
a. se mai numesc corpi striai;
b. sunt situai lateral de talamus;
c. reprezint nuclei importani ai sistemului extrapiramidal;
d. sunt situai deasupra talamusului;
e. parial ei fac parte i din sistemul piramidal.
2. Nucleii bazali se caracterizeaz prin:
a. sunt mase de substan cenuie;
b. se mai numesc corpii lui Nissl;
c. sunt situai deasupra talamusului;
d. sunt n numr de 4;
e. fac parte din sistemul extrapiramidal.
3. Emisferele cerebrale reprezint:
a. partea cea mai voluminoas a SNC;
b. partea anterioar a SNC;
c. partea inferioar a SNC;
d. partea superioar a SNC;
e. partea posterioar a SNC.
4. Emisferele cerebrale se caracterizeaz prin:
a. sunt legate ntre ele prin comisurile creierului;
b. conin n interior ventriculii laterali I i II;
c. emisfera stng este mai dezvoltat la dreptaci;
d. au trei fee;
e. reprezint partea inferioar a SNC.
5. Emisferele cerebrale prezint urmtoarele fee:
a. lateral;
b. inferioar;
c. medial;
d. bazal;
e. superioar.
6. Pe faa lateral a emisferelor cerebrale se vd anuri mai adnci:
a. fisura lateral Sylvius;
b. anul olfactiv;
c. anul hipocampului;
d. anul central Rolando;
e. anul medial calcarin.
7. Pe faa lateral a emisferelor cerebrale anurile delimiteaz urmtorii lobi:
a. frontal;
b. parietal;
c. temporal;
d. occipital;
e. inferior.
8. Lobul frontal al emisferelor cerebrale este situat:
a. anterior anului central Sylvius;
b. anterior lobului parietal;
c. deasupra anului Rolando;
d. anterior i superior lobului temporal;
e. posterior de lobul occipital.

9. Lobul parietal al emisferelor cerebrale este situat:

a. anterior lobului occipital;
b. deasupra lobului frontal;
c. deasupra anului central;
d. posterior girului precentral;
e. posterior de lobul occipital.
10. Lobul occipital al emisferelor cerebrale este situat:
a. posterior lobului parietal;
b. anterior lobului frontal;
c. posterior lobului temporal;
d. anterior lobului temporal;
e. posterior de lobul occipital.
11. Lobul temporal al emisferelor cerebrale este situat inferior:
a. lobului frontal;
b. lobului parietal;
c. anului Sylvius;
d. anului Rolando;
e. de mduva spinrii.
12. Faa medial a emisferei cerebrale prezint urmtoarele:
a. anul corpului calos;
b. anul central Rolando;
c. scizura calcarin;
d. corpul calos;
e. pedunculii cerebrali.
13. Structural emisferele cerebrale prezint:
a. substana alb cu ase straturi;
b. substan cenuie la exterior;
c. substan alb la exterior, formnd scoara cerebral;
d. substan alb la interior;
e. substan alb la interior, formnd nuclei.
14. Substana alb a emisferelor cerebrale este format din fibre;
a. de asociaie;
b. comisurale;
c. de proiecie ascendente;
d. de proiecie descendente;
e. de proiecie comisurale.
15. Substana cenuie se caracterizeaz prin:
a. la exterior formeaz scoara cerebral:
b. este dispus i n profunzimea emisferelor cerebrale;
c. n profunzimea emisferelor cerebrale formeaz corpii striai;
d. conine i fibre nervoase mielinice;
e. conine i fibre nervoase amielinice.
16. n fiecare emisfer cerebral se gsete:
a. cte un ventricul lateral;
b. ventriculul I;
c. ventriculul II;
d. ventriculul diencefalic;
e. ventriculul IV.

17. Paleocortexul are conexiuni cu:

a. hipotalamusul;
b. mduva spinrii;
c. epitalamusul;
d. tiroida;
e. nervul hipoglos.
18. Paleocortexul are urmtoarele funcii:
a. este sediul proceselor emoionale;
b. n digestie;
c. este sediul actelor de comportament instinctiv;
d. n reproducere;
e. n respiraie.
19. Neocortexul:
a. este constituit din ase straturi celulare;
b. este constituit din dou straturi celulare;
c. include trei feluri de funcii;
d. este implicat n actele de comportament instinctiv;
e. este implicat n digestie.
20. Din punct de vedere fiziologic, neocortexul cuprinde zone:
a. senzitive;
b. de asociaie;
c. motorii;
d. mixte;
e. cu fibre talamo-medulare.
21. n ariile corticale senzitive se proiecteaz fibrele sensibilitilor:
a. cutanate;
b. proprioceptive incontiente;
c. motorii;
d. vizuale;
e. cardiace.
22. Fibrele corticale de proiecie se caracterizeaz prin:
a. leag emisferele de formaiunile subiacente;
b. leag regiuni din aceeai emisfer;
c. unesc n ambele sensuri scoara cu centrii subcorticali;
d. leag emisferele ntre ele;
e. nu prsesc emisferul cerebral.
23. Fibrele corticale de asociaie se caracterizeaz prin:
a. leag ntre ele regiuni din emisferul drept;
b. unesc n ambele sensuri scoara cu centrii subcorticali;
c. leag ntre ele regiuni din emisferul stng;
d. leag emisferele de formaiunile subiacente;
e. prsesc emisferul cerebral.
24. Reflexele necondiionate sunt:
a. innscute;
b. comune tuturor indivizilor;
c. constante;
d. invariabile;
e. dobndite n cursul vieii.

25. Reflexele necondiionate se caracterizeaz prin:

a. arcurile lor reflexe exist de la natere;
b. se epuizeaz dup o scurt perioad de timp;
c. se nchid numai n bulb;
d. se nchid la nivele inferioare ale nevraxului;
e. sunt dobndite n cursul vieii.
26. Reflexele necondiionate simple sunt:
a. clipit;
b. tuse;
c. secreie salivar;
d. nvarea;
e. temporare.
27. Reflexele necondiionate complexe se caracterizeaz prin:
a. stau la baza formrii instinctelor;
b. din ele face parte strnutul;
c. sunt lanuri de reflexe;
d. din ele face parte clipitul;
e. sunt dobndite n cursul vieii.
28. Reflexe necondiionate complexe sunt:
a. alimentar;
b. de reproducere;
c. de aprare;
d. matern;
e. dobndite n cursul vieii.
29. Reflexele condiionate sunt:
a. dobndite n cursul vieii;
b. temporare;
c. individuale;
d. strnutul;
e. clipitul.
30. Reflexele condiionate se caracterizeaz prin:
a. arcurile lor reflexe se nchid n etajele inferioare ale nevraxului;
b. se formeaz pe baza celor necondiionate;
c. se formeaz pe baza a doi excitani condiionai;
d. arcurile lor reflexe se nchid la nivelul cortexului;
e. nu sunt dobndite n cursul vieii.
31. Excitaia este procesul nervos care se manifest prin:
a. iniierea unei activiti;
b. amplificarea unei activiti preexistente;
c. este un proces nervos activ;
d. scderea activitii corticale;
e. este un proces nervos pasiv.
32. Inhibiia se caracterizeaz prin:
a. este un proces activ;
b. exist inhibiie extern sau condiionat;
c. se manifest prin diminuarea sau sistarea unei activiti anterioare;
d. exist inhibiie intern sau necondiionat;
e. este un proces nervos pasiv.

33. Inhibiia extern este:

a. necondiionat;
b. supraliminar;
c. de protecie;
d. condiionat;
e. pasiv.
34. Inhibiia intern este:
a. condiionat;
b. de stingere;
c. de ntrziere;
d. de difereniere;
e. un proces cortical specific mduvei spinrii.
35. Procesul de dinamic cortical nseamn:
a. excitaia se transform n inhibiie;
b. nhibiia se transform n rspuns motor;
c. nhibiia se transform n excitaie;
d. inhibiia i excitaia nu se intercondiioneaz;
e. un proces cortical specific mduvei spinrii.
36. n cadrul dinamicii corticale deosebim:
a. iradierea;
b. concentrarea;
c. inducia reciproc;
d. nvarea;
e. diseminarea informaiei.
37. Iradierea se caracterizeaz prin:
a. const n extinderea excitaiei;
b. mrimea procesului de iradiere nu depinde de intensitatea stimulului;
c. este procesul invers induciei reciproce;
d. const n extinderea inhibiiei;
e. un proces cortical specific mduvei spinrii.
38. Condiionarea clasic se caracterizeaz prin urmtoarele:
a. este pavlovist;
b. are la baz asocierea cunotinelor cu stimularea unor centri din sistemul limbic;
c. are la baz asocierea deprinderilor cu stimularea unor centri diencefalici;
d. reprezint formarea de reflexe condiionate;
e. este un proces cortical specific mduvei spinrii.
39. Condiionarea operant:
a. const n stimularea centrului recompensei;
b. este valabil i pentru nvarea uman;
c. const n stimularea centrului pedepsei;
d. este valabil numai n timpul somnului;
e. este un proces cortical specific mduvei spinrii.
40. Substratul elementar al nvrii este reprezentat de:
a. conexiunile sinaptice;
b. numrul sinapselor scade o dat cu vrsta;
c. procesul nvrii diminu ncepnd cu adolescena;
d. numrul sinapselor crete prin acumularea de noiuni noi;
e. fibrele de proiecie.

41. nvarea este influenat de:

a. factorii ambiani;
b. prezena unor stimuli suplimentari;
c. motivaie corespunztoare;
d. nivelul de inteligen;
e. numrul fibrelor de proiecie.

SISTEMUL NERVOS VEGETATIV

1. Sistemul nervos vegetativ se caracterizeaz prin:
a. coordoneaz funciile organelor interne;
b. regleaz funciile organelor interne;
c. este constituit din dou componente;
d. coordoneaz activitatea muscular striat;
e. coordoneaza activitatea muschilor netezi.
2. Cele mai multe organe primesc o inervaie:
a. dubl;
b. numai parasimpatic;
c. antagonic;
d. numai simpatic;
e. simptica si parasimptica.
3. n unele organe, simpaticul i parasimpaticul:
a. exercita efecte de acelasi tip;;
b. efectele nu sunt diferite calitativ;
c. efectele nu sunt diferite cantitav;
d. efectele sunt diferite calitativ si cantitativ;
e. exista organe asupra carora numai unul dintre sisteme are efect.
4. Axonii neuronilor preganglionari:
a. sunt mielinici;
b. sunt amielinici;
c. nu au teac de mielina ;
d.fac sinaps cu neuronii vegetativi postganglionari;
e. fac sinapsa la nivelul ganglionilor vegetativi periferici.
5. Axonii neuronilor postganglionari:
a. sunt amielinici;
b. ajung la organul efector;
c. se termin pe muchiul neted;
d. se termin pe gland;
e. se termina la nivelul muschiului striat.
6. La baza activitii SNV st:
a. mediatorul chimic;
b. actul reflex;
c. neurotransmitorul;
d. reflexul se desfasoara pe baza arcului reflex vegetativ;
e. reflexul se desfasoara pe baza arcului reflex somatic.
7. Despre calea aferenta a arcului nervos vegetativ se pot afirma urmatoarele:
a. este asemanatoare cu calea eferenta a arcului nervos vegetativ;
b. este reprezentata de radacina anterioara a nervului spinal;
c. este asemanatoare cu calea aferenta a sistemului nervos somatic;
d. este formata din neuronul viscero-aferent din ganglionii spinali;
e. este formata din neuronul somatosenzitiv din ganglionii spinali.
8. Neuronul viscero-aferent isi are originea in ganglionii:
a spinali;
b. extranevraxiali atasati nervilor cranieni;
c. vegetativi latero-vertabrali;
d. intramurali;
e. juxtaviscerali.

9.Dendrita neuronului viscero-aferent ajunge la receptorii din:

a. organe;
b oase;
c. vase;
d. articulatii;
e. tendoane.
10.Dendrita neuronului viscero-aferent ajunge la:
a. baroreceptorii din viscere;
b. presoreceptorii din viscere;
c. chemoreceptorii din viscere;
d. corpusculii neurotendinosi;
e. osmoreceptorii din viscere.
11. Componenta periferica a sistemului nervos simpatic este reprezentata de:
a. ganglionii spinali;
b. ganglionii vegetativi latero-vertebrali;
c. ganglionii limfatici;
d. ganglionii vegetativi paravertebrali;
e. centrii nervosi din coarnele laterale medulare.
12. Centrii sistemului nervos vegetativ simpatic se afl n:
a. coarnele anterioare ale maduvei toracale;
b. coarnele laterale ale maduvei toracale;
c. coarnele posterioare ale maduvei toracale;
d. coarnele laterale ale maduvei lombare superioare;
e. coarnele posterioare ale maduvei lombare superioare.
13. Centri nervoi vegetativi simpatici sunt urmtorii:
a. pupilodilatatori in maduva dorsala;
b. vasomotori in maduva dorsala;
c. pilomotori in maduva dorsala;
d. sudorali in maduva cervico-dorsala;
e. pupilodilatatori in maduva cervico-dorsala.
14. Centri nervoi vegetativi simpatici:
a. se afl situai n coarnele laterale ale maduvei toracale;
b. sunt sediul reflexelor osteotendinoase;
c. sunt situai n coarnele laterale ale maduvei lombare superioare;
d. sunt sediul reflexelor de aprare;
e. sunt sediul reflexului de mers.
15. Centrii sistemului nervos vegetativ parasimpatic se afl situai n:
a. nucleul parasimpatic pelvian;
b. S2-S4;
c. maduva sacrala;
d. metatalamus;
e. trunchiul cerebral.
16. Nucleii vegetativi parasimpatici sunt urmtorii:
a. nucleul accesor al nervului III situat n mezencefal;
b. nucleul lacrimal din punte;
c. nucleul salivator inferior din bulb;
d. nucleul salivator superior din punte;
e. nucleul lacrimal din bulb.

17. Fibrele nucleului salivator superior se distribuie:

a. pe calea nervului VII;
b. glandei sublinguale;
c. glandei submandibulare;
d. glandei salivare parotide;
e. glandelor paratiroide.
18. Fibrele nucleului accesor al nervului III:
a.se distribuie fibrelor circulare ale irisului;
b. merg la ridictorul pleoapei superioare;
c. se distribuie fibrelor circulare ale muchiului ciliar;
d. se distribuie fibrelor muchiului orbicular al ochiului;
e. se distribuie muschiului oblic superior.
19. Fibrele nucleului salivator inferior :
a. se distribuie glandei salivare parotide;
b. se distribuie muchilor faringieni;
c. merg pe calea nervului IX;
d. se distribuie glandei salivare sublinguale;
e. merg pe calea nervului X.
20. Fibrele nucleului dorsal al vagului se distribuie:
a. organelor din torace;
b. muschilor laringelui;
c. muschilor faringelui;
d. organelor din abdomen;
e. glandelor salivare parotide.
21. Cile SNV:
a. simpaticul folosete calea nervului III;
b. simpaticul are cile sale proprii;
c. simpaticul folosete calea nervului IV;
d. parasimpaticul folosete calea nervului VII;
e. simpaticul foloseste calea nervului VII.
22. Parasimpaticul cranian folosete calea urmtorilor nervi cranieni:
a. III;
b. VII;
c. IX;
d. X;
e. V.
23. Lanurile simpatice paravertebrale se caracterizeaz prin urmtoarele, cu
EXCEPTIA:
a. se mai numesc juxtaviscerale;
b. sunt n numr de dou;
c. sunt legate cu nervii spinali;
d. la nivelul ganglionilor paravertebrali are loc sinapsa ntre fibra preganglionar i cea
postganglionar;
e. se mai numesc intramurale.
24. n cazul simpaticului fibrele preganglionare :
a. sunt scurte;
b. sunt lungi;
c. sunt mielinice;
d. sunt amielinice;
e. se distribuie difuz in peretii organelor.

25. n cazul parasimpaticului fibrele preganglionare sunt:

a. mielinice;
b. scurte;
c. lungi;
d. amielinice;
e. se distribuie in peretii organelor, in teritorii limitate.
26. n cazul parasimpaticului sinapsa ntre fibra preganglionar i cea postganglionar
se face n ganglionii:
a. paravertebrali;
b. juxtaviscerali;
c. laterovertebrali;
d. intramurali;
e. spinali.
27. La nivelul simpaticului, ntre fibra preganglionar i cea postganglionar, se
elibereaz:
a. acetilcolin;
b. adrenalin;
c. mediator chimic;
d. noradrenalin;
e. monoxidul de azot.
28. SNV coordoneaz activitatea :
a. viscerelor;
b. vaselor sanguine;
c. efectorilor care nu sunt sub control voluntar;
d. muschilor striati;
e. efectorilor aflati sub control voluntar.
29. Centrii vegetativi de comanda sunt situati in:
a.cortex;
b. maduva spinarii;
c. formatia reticulata;
d. bulbul rahidian;
e. mezencefal.
30. Centrii vegetativi de integrare sunt situati in:
a. cortex;
b. mezencefal;
c. hipotalamus;
d. formatia reticulata;
e. bulbul rahidian.
31. Primul neuron al caii eferente a arcului reflex vegetativ se caracterizeaz prin:
a. este situat n mduva toracal pentru simpatic;
b. se mai numete preganglionar;
c. este situat n mduva lombar superioar n cazul simpaticului;
d. este situat n mduva sacral n cazul parasimpaticului;
e. se mai numeste postganglionar.
32. SNV poate aciona:
a. antagonist: reglarea diametrului pupilar;
b. complementar la nivelul aparatului reproductor;
c. complementar n miciune;
d. complementar, n reglarea secreiei salivare;
e. cooperare, in mictiune.

33. Componenta periferic simpatic este reprezentat de:

a. lanurile ganglionare paravertebrale;
b. plexurile viscerale;
c. plexurile intramurale;
d. neuronii medulari;
e. lanturile ganglionare laterovertebrale.
34. Plexurile nervoase viscerale sunt urmtoarele:
a. celiac;
b. mezenteric superior;
c. mezenteric inferior;
d. hipogastric;
e. brahial
35. Parasimpaticul are dou componente centrale situate n;
a. trunchiul cerebral;
b. talamus ;
c. cerebel;
d. mduva sacral;
e. maduva dorsala.
36. Dintre organele, care nu sunt prevazute cu inervatie parasimpatica, fac parte:
a. medulosuprarenala;
b. glandele sudoripare;
c. cordul;
d. muschii erectori ai firului de par;
e. majoritatea vaselor sanguine.
37. Lanturile simpatice laterovertebrale sunt formate din urmatoarele, cu EXCEPTIA:
a. nervi spinali;
b. 22-25 perechi de ganglioni nervosi vegetativi;
c. ganglioni limfatici;
d. ganglioni spinali;
e. ramuri interganglionare.
38. La nivelul globilor oculari, simpaticul produce:
a. contracia muchilor radiari ai irisului;
b. dilatarea pupilei;
c. relaxarea muchilor ciliari radiari;
d. contracia muchilor ciliari circulari;
e. mioza
39. La nivelul ochilor, simpaticul produce:
a. dilatarea pupilei;
b. midriaz;
c. relaxarea muchilor ciliari radiari, pentru vederea la distan;
d. contracia muchilor circulari ciliari;
e. micsorarea pupilei.
40. La nivelul ochilor, parasimpaticul produce:
a. micsorarea pupilei;
b. mioz;
c. contracia muchilor ciliari circulari pentru vederea de aproape;
d. relaxarea muchilor ciliari radiari, pentru vederea la distan;
e. midriaza.

41. La nivel glandular ,simpaticul produce urmtoarele:

a. stimuleaza secreiei glandelor sudoripare;
b. scade secreia gastric;
c. stimuleaza secreia medulosuprarenalei;
d. determina secreie salivar vscoas.;
e. determina secretie abundenta de saliva apoasa.
42. La nivel glandular, parasimpaticul stimuleaza:
a. secreia lacrimal;
b. secreia sudoral la nivel palmar;
c. secreia gastric;
d. secreia intestinal;
e. secretia medulosuprarenalei.
43. Simpaticul nu are efect asupra:
a.muchiului circular al irisului;
b. glandelor gastrice;
c. muchiului circular al corpului ciliar;
d. inimii;
e. arborelui bronsic.
44. La nivelul bronhiilor, simpaticul produce:
a. bronhodilataie;
b. bronhoconstricie;
c. creterea lumenului bronhiilor;
d. micorarea diametrului bronhiilor;
e. stimuleaza secretia glandelor mucoase.
45. La nivelul bronhiilor parasimpaticul produce:
a. bronhodilataie;
b. bronhoconstricie;
c. dilatarea bronhiilor;
d. micorarea lumenului bronhiilor;
e. stimuleaza secretia glandelor mucoase.
46. Asupra cordului simpaticul produce:
a. creterea frecvenei cardiace;
b. cretera vitezei de conducere;
c. cresterea fortei de contractie;
d. nu are efect;
e. scade viteza de conducere.
47. Asupra cordului parasimpaticul produce:
a. scderea frecvenei cardiace;
b. creterea vitezei de conducere;
c. creterea forei de contracie a cordului;
d. bradicardie;
e. tahicardie.
48. La nivelul vaselor sanguine simpaticul produce urmtoarele:
a. vasoconstricie pe vasele arteriale din tegument;
b. vasoconstricie pe vasele din creier;
c. coronaroconstricie;
d. vasoconstrictie pe vasele din viscere;
e. coronarodilatatie.

49. La nivelul vaselor sanguine parasimpaticul produce urmtoarele:

a. vasodilataie pe vasele arteriale din tegument;
b. vasodilataie pe vasele din viscere;
c. coronarodilataie;
d. hipertensiune arterial;
e. vasodilatatie pe vasele din creier.
50. La nivelul stomacului i intestinului simpaticul:
a. inhiba motilitatea;
b. stimuleaza motilitatea;
c. stimuleaza inchiderea sfincterelor netede;
d. relaxarea sfincterelor striate;
e. nu are efect.
51. La nivelul tractului gastrointestinal parasimpaticul produce urmtoarele:
a. creterea motilitii;
b. relaxarea sfincterelor netede;
c. creterea tonusului;
d. eliminarea coninutului;
e. relaxarea sfincterelor striate.
52. La nivelul vezicii urinare simpaticul produce urmtoarele:
a. relaxarea muchiului vezical;
b. mrete diureza;
c. contracia sfincterului vezical intern;
d. contractia sfincterului vezical extern;
e. relaxarea sfincterului vezical extern.
53. La nivelul vezicii urinare parasimpaticul produce:
a. relaxarea sfincterului extern;
b. contracia muchiului detrusor vezical;
c. scade reabsorbia apei;
d. relaxarea sfincterului vezical intern;
e. relaxarea muschiului detrusor vezical.
54. La nivelul glandelor salivare simpaticul produce:
a. secreie redus;
b. nu are aciune;
c. secreie abundent;
d. saliv vscoas;
e. secretie hormonala.
55. La nivelul glandelor salivare parasimpaticul produce:
a. nu are aciune;
b. secreie abundent;
c. saliv vscoas;
d. saliva apoasa;
e. secretie hormonala.
56. Efectele SNV simpatic sunt:
a. stimuleaza glicogenoliza heptica;
b. stimuleaza secretia exocrina a pancreasului;
c. stimuleaza secretia endocrina a pancreasului;
d. inhiba secretia exocrina a pancreasului;
e. asupra splinei un are efect.

57. Efectele SNV parasimpatic sunt:

a. stimuleaza contractia spinei;
b. inhiba splenocontractia;
c. stimuleaza secretia exocrina a pancreasului;
d. stimuleaza secretia endocrina a pancreasului;
e. asupra ficatului un are efect.

ANALIZATORUL CUTANAT
1. Despre analizatorul cutanat putem afirma urmtoarele:
a. informeaz centrii nervoi superiori asupra fenomenelor cu care organismul vine n
contact;
b. percepe diferenele de temperatur din mediu;
c. percepe proprietile obiectelor cu care organismul vine n contact;
d. transmite informaii referitoare la poziia spaial a diferitelor segmente ale corpului.
e. cuprinde receptori tactili, termici, dureroi i de presiune.
2. Pielea:
a. acoper suprafaa organismului ;
b. constituie nveliul sensibil al organismului;
c. se continu cu mucoase la nivelul orificiilor;
d. este constituit din trei straturi ;
e. cuprinde epidermul sau esutul subcutanat.
3. n piele se gsesc urmtorii receptori:
a. dureroi;
b. termici;
c. tactili;
d. de presiune
e. proprioceptori
4. Pielea se continu la nivelul orificiilor organismului cu:
a. tegumentul;
b. dermul;
c. mucoasa olfactiv;
d. mucoasa bucal;
e. esutul subcutanat.
5. Pielea constituie:
a. nveliul sensibil al organismului;
b. un imens cmp receptor;
c. nveliul protector al organismului;
d. segmentul central al analizatorului cutanat.
e. segmentul periferic al analizatorului kinestezic.
6.
a.
b.
c.
d.
e.

Pielea are urmtoarele proprieti cu unele EXCEP II:

este alctuit din dou straturi;
stratul mijlociu se numete hipoderm;
stratul profund se numete derm;
se continu la nivelul orificiilor naturale ale organismului cu mucoasele.
stratul superficial este reprezentat de epiderm.

7. Pielea prezint urmtoarele caracteristici:

a. este alctuit din trei straturi;
b. epidermul este n contact direct cu mediul intern;
c. stratul mijlociu se numete derm sau esut subcutanat;
d. stratul profund este reprezentat de hipoderm.
e. stratul profund este reprezentat de esutul subcutanat.

8. Epidermul:
a. conine terminaii nervoase libere;
b. este un epiteliu pluristratificat nekeratinizat;
c. este bogat n celule adipoase;
d. nu conine vase de snge
e. conine receptorii pentru durere.
9. Epidermul prezint urmtoarele caracteristici:
a. este format din mai multe straturi de celule;
b. straturile cornoase sunt situate superficial;
c. stratul bazal este situat profund;
d. conine melanocite
e. conine numeroase vase de snge.
10. Dermul conine:
a. vase de snge;
b. vase limfatice;
c. terminaii nervoase;
d. melanocite.
e. algoreceptori.
11. Dermul prezint urmtoarele caracteristici:
a. este format din dou straturi;
b. dermul papilar este situat spre hipoderm;
c. dermul reticular este situat spre epiderm;
d. este format din esut conjunctiv dens.
e. conine vase limfatice.
12. Dermul este traversat de:
a. canalele glandelor sebacee;
b. canalele glandelor sudoripare;
c. firele de pr;
d. vasele de snge;
e. fusurile neuromusculare.
13. Dermul este format din:
a. dou straturi;
b. strat papilar;
c. strat reticular;
d. tesut conjunctiv dens;
e. esut musculae.
14. Epidermul prezint urmtoarele straturi:
a. pachiderm;
b. cornos;
c. hipoderm;
d. bazal.
e. endotelial.
15. Stratul profund al dermului este alctuit din:
a. fibre de colagen;
b. fibre de reticulin;
c. fibre elastice;
d. numeroase celule;
e. vase de snge.

16. Hipodermul:
a. este situat sub derm;
b. conine celule adipoase;
c. este alctuit din esut conjunctiv lax;
d. este situat imediat sub epiderm.
e. conine receptorii sensibilitii termice.
17. Hipodermul conine:
a. glomerulii glandelor sudoripare;
b. vase de snge;
c. bulbul firului de pr;
d. rdcina firului de pr
e. terminaii nervoase libere.
18. n straturile pielii se afl:
a. glande sebacee;
b. muchii erectori ai firului de pr ;
c. glande sudoripare;
d. vase de snge.
e. proprioceptori
19. Pielea conine:
a. terminaii libere;
b. receptori cutanai;
c. corpusculi;
d. terminaii n bastona.
e. fusuri neuromusculare.
20. Terminaiile libere din piele reprezint:
a. se distribuie printre celulele epidermului;
b. axonii neuronilor senzitivi din ganglionii spinali;
c. axonul neuronului din ganglionul trigeminal;
d. receptorii sensibilitii dureroase.
e. receptorii sensibilitii tactile grosiere.
21. n derm se gsesc urmtorii corpusculi:
a. Meissner;
b. Ruffini;
c. Krause;
d. pentru sensibilitatea dureroas
e. pentru sensibilitatea tactil fin.
22. Corpusculii Meissner sunt:
a. situai n partea superioar a dermului;
b. situai n stratul profund al dermului;
c. stimulai de deformri uoare ale tegumentului;
d. receptori ai presiunii.
e. receptori ai sensibilitii tactile fine
23. Corpusculii Merkel:
a. sunt situai n hipoderm;
b. sunt situai n derm;
c. sunt receptori ai presiunii;
d. sunt stimulai la deformri uoare ale tegumentului.
e. sunt receptori ai tactului fin.

24. Corpusculii Vater-Pacini:

a. sunt stimulai la atingerea tegumentului;
b. sunt localizai n hipoderm;
c. sunt localizai n derm;
d. sunt receptori ai tactului grosier;
e. sunt receptori ai presiunii.
25. Corpusculii Krause:
a. sunt receptori pentru rece;
b. sunt localizai n hipoderm;
c. sunt localizai n derm;
d. sunt receptori pentru cald.
e. sunt receptori ai sensibilitii tactile.
26. Corpusculii Ruffini:
a. sunt receptori pentru cald;
b. sunt situai n epiderm;
c. sunt receptori ai presiunii;
d. sunt stimulai de deformarea tegumentului.
e. sunt situai n hipoderm.
27. Sensibilitile deservite de ctre piele sunt:
a. interoceptiv;
b. termic;
c. proprioceptiv;
d. tactil;
e. dureroas.
28. Analizatorii ce au segmentul periferic localizat n piele sunt urmtorii, cu
EXCEP IA:
a. kinestezic;
b. olfactiv;
c. vestibular;
d. gustative
e. cutanat.
29. Receptorii tactili:
a. sunt localizai n derm;
b. fac parte din categoria receptorilor electromagnetici;
c. sunt mai numeroi n tegumentele cu pr;
d. sunt stimulai de deformri mecanice.
e. genereaz senzaii tactile,de presiune sau vibratorii.
30. Receptorii situai n partea superioar a dermului:
a. sunt stimulai la atingerea tegumentului;
b. recepioneaz vibraiile;
c. sunt reprezentai de corpusculii Meissner;
d. sunt reprezentai de corpusculii Ruffini.
e. sunt reprezentai de discurile Merkel.
31. Receptorii situai n partea profund a dermului:
a. sunt stimulai la atingerea tegumentului;
b. recepioneaz presiunea;
c. sunt reprezentai de corpusculii Meissner;
d. sunt reprezentai de corpusculii Ruffini.
e. sunt reprezentai de discurile Merkel.

32. Receptorii termici sunt reprezentai de corpusculii:

a. Ruffini;
b. Pacini;
c. Krause;
d. Meissner.
e. Merkel.
33. Receptorii pentru rece:
a. trimit impulsuri atunci cnd temperatura tegumentului scade;
b. sunt reprezentai de corpusculii Ruffini;
c. sunt mai numeroi dect receptorii pentru cald;
d. sunt stimulai numai de temperaturi extreme.
e. sunt localizai n derm.
34. Receptorii pentru cald:
a. trimit impulsuri atunci cnd temperatura tegumentului crete;
b. sunt reprezentai de corpusculii Krause;
c. sunt n numr mai mic dect receptorii pentru rece;
d. sunt localizai n hipoderm.
e. sunt stimulai numai de temperaturi extreme.
35. Receptorii pentru durere:
a. sunt stimulai de factori chimici;
b. sunt stimulai de factori termici;
c. sunt stimulai de factori mecanici;
d. percep stimuli ce produc leziuni cutanate.
e. percep stimuli ce produc deformri uoare ale tegumentului.
36. Receptorii pentru durere sunt reprezentai de:
a. terminaiile nervoase libere;
b. terminaiile ncapsulate, cnd sunt stimulate parial;
c. algoreceptori;
d. corpusculii Krause i Ruffini.
e. orice receptor cutanat atunci cnd este stimulat excesiv.
37. Acuitatea tactil:
a. se caracterizeaz prin pragul de percepere distinct a dou puncte diferite;
b. reprezint cmpul receptor al unui neuron senzitiv;
c. este distana minim la care sunt percepute distinct dou puncte stimulate;
d. reprezint aria tegumentar a stimulat;
e. este invers proporional cu densitatea receptorilor din regiune.
38. Pielea intervine n:
a. termoreglare;
b. adaptarea organismului la mediul ambiant;
c. depozitarea lipidelor;
d. metabolismul glucidic.
e. excreie.
39. Pielea reprezint un sistem de:
a. protecie mpotriva agresiunilor externe;
b. eliminare a apei;
c. protecie contra radiaiilor ultraviolete;
d. meninere a temperaturii corpului.
e. depozitare a proteinelor.

40. Algoreceptorii:
a. sunt reprezentai de terminaiile nervoase libere din epiderm;
b. sunt situai n pereii viscerelor cavitare;
c. sunt mai rari la nivelul viscerelor;
d. pot fi stimulai de distensia unui organ;
e. recepioneaz diferenele de temperatur de la nivelul tegumentului.
41. Pielea intervine n termoreglare prin:
a. vasoconstricie;
b. secreie sudoral;
c. vasodilataie
d. secreie sebacee.
e. sinteza melaninei.

ANALIZATORUL KINESTEZIC
1. Desfurarea normal a activitii motorii necesit informarea permanent a SNC
asupra:
a. poziiei spaiale a corpului;
b. poziiei membrelor superioare;
c. poziiei membrelor inferioare;
d. gradului de contracie a muchiului
e. formei i culorii obiectelor din jur.
2. Informaiile necesare desfurrii activitii motorii normale sunt furnizate de:
a. receptorii vizuali;
b. receptorii cutanai;
c. receptorii vestibulari;
d. proprioceptori;
e. receptorii olfactivi.
3. Receptorii analizatorului kinestezic sunt situai n urmtoarele structuri:
a. articulaii;
b. periost;
c. muchi;
d. ligamente
e. tegument.
4. Receptorii kinestezici din periost i articulaii:
a. sunt reprezentai de corpusculii Pacini
b. sunt sensibili la micri;
c. sunt sensibili la modificrile de presiune
d. sunt sensibili la modificrile de temperatur
e. sunt terminaiile nervoase libere.
5. Proprioceptorii analizatorului kinestezic sunt:
a. fusurile neuromusculare;
b. corpusculii Pacini;
c. corpusculii tendinoi Golgi;
d. terminaiile nervoase libere;
e. corpusculii Meissner.
6. Corpusculii neurotendinoi Golgi:
a. sunt situai n tendonul muchiului;
b. sunt situai n ligamente;
c. sunt stimulai de ntinderea tendonului;
d. sunt receptori ai durerii;
e. sunt stimulai de fibre nervoase vegetative.
7. Terminaiile nervoase libere ale analizatorului kinestezic:
a. sunt situate la jonciunea tendon-os;
b. se ramific la nivelul capsulei articulare;
c. se ramific la jonciunea muchi-tendon;
d. sunt receptori ai durerii articulare;
e. au rol de proprioceptori.

8. Terminaiile nervoase libere ale analizatorului kinestezic transmit urmtoarele tipuri

de sensibiliti, cu EXCEP IA:
a. presional;
b. vibratorie;
c. dureroas visceral;
d. dureroas articular;
e. termic.
9. Fusurile neuromusculare sunt situate n urmtoarele structuri, cu EXCEP IA:
a. printre fibrele musculare netede;
b. n grosimea capsulei articulare;
c. la nivelul ligamentelor articulare;
d. printre fibrele musculare striate;
e. printre fibrele extrafusale
10. Fusurile neuromusculare:
a. au o inervaie motorie
b. au o inervaie senzitiv
c. sunt stimulate de tensiunea dezvoltat n timpul contraciei musculare;
d. sunt stimulate de atingeri
e. recepioneaz durerea articular.
11. Fusul neuromuscular:
a. este format din fibre musculare modificate;
b. este constituit din 2-7 fibre intrafusale;
c. este constituit din 5-10 fibre intrafusale;
d. este situat printre fibrele musculare netede;
e. este format din fibre extrafusale.
12. Fibrele intrafusale:
a. sunt identice cu fibrele extrafusale.
b. sunt coninute ntr-o capsul conjunctiv
c. sunt situate n capsula articular
d. sunt dispuse paralel cu fibrele extrafusale
e. au poriunile periferice contractile.
13. Fibrele intrafusale sunt constituite din urmtoarele poriuni:
a. central, necontractil;
b. periferice, contractile;
c. central, bogat n nuclei;
d. periferice, bogate n nuclei;
e. central, mai voluminoas.
14. Fibrele intrafusale sunt formate dintr-o poriune central:
a. necontractil
b. contractil;
c. bogat n nuclei;
d. bogat n mitocondrii.
e. lipsit de miofibrile.
15. Fusurile neuromusculare prezint o inervaie:
a. senzitiv, asigurat de dendritele neuronilor din ganglionul spinal
b. motorie, asigurat de fibrele gama eferente;
c. motorie, asigurat de axonii neuronilor gama din cornul anterior medular;
d. senzitiv, asigurat de fibrele alfa aferente;
e. vegetativ, pentru vasele de snge din constituia fusului.
2

16. Inervaia senzitiv a fusului neuromuscular este asigurat de:

a. terminaii primare spiralate;
b. terminaii secundare;
c. fibre n ,,buchet,,;
d. dendrite ale neuronilor din coarnele anterioare medulare;
e. neoronii motori gama.
17. La nivelul fusului neuromuscular, terminaiile nervoase primare:
a. sunt dendrite ale neuronilor din ganglionul spinal;
b. sunt fibre cu conducre rapid;
c. sunt stimulate de gradul de ntindere a muchiului;
d. se dispun n jurul poriunii centrale, necontractile;
e. se dispun pe partea periferic, contractil.
18. La nivelul fusului neuromuscular, terminaiile nervoase secundare:
a. sunt situate la extremitile zonei centrale;
b. asigur inervaia motorie a fibrelor intrafusale;
c. se termin pe extremitile fibrelor extrafusale;
d. sunt fibre n ,,buchet,,.
e. sunt dentrite ale motoneuronilor alfa.
19. Inervaia motorie a fusului neuromuscular este asigurat de urmtoarele categorii
de neuroni, cu EXCEP IA:
a. alfa, din cornul anterior al mduvei;
b. din ganglionul spinal;
c. localizai n cerebel
d. gama, din cornul anterior al mduvei.
e. localizai n cornul posterior medular.
20. Fibrele motorii, la nivelul fusului neuromuscular determin:
a. ntinderea poriunii centrale a fibrelor intrafusale;
b. contracia poriunilor periferice ale fibrelor intrafusale;
c. stimularea direct a fibrelor senzitive primare;
d. stimularea direct a fibrelor senzitive secundare;
e. stimularea direct a terminaiilor nervoase primare i secundare.
21. La nivelul analizatorului kinestezic, corpusculii Vater-Pacini:
a. sunt sensibili la micri;
b. sunt stimulai de modificrile presionale;
c. sunt situai n periost;
d. sunt situai n articulaii;
e. sunt diferii de cei din tegument.
22. n cadrul analizatorului kinestezic, motoneuronii alfa:
a. inerveaz fibrele intrafusale;
b. inerveaz fibrele extrafusale;
c. se termin pe capetele contractile ale fibrelor intrafusale;
d. sunt localizai n cornul anterior al mduvei.
e. inerveaz fibrele musculare striate obinuite.
23. Impulsurile aferente de la proprioceptorii musculo-articulari sunt conduse spre
centrii nervoi, prin:
a. cile sensibilitii kinestezice;
b. fasciculele spinobulbare;
c. cile sensibilitii proprioceptive de reglare a micrii;
d. fasciculele spinocerebeloase ventral i dorsal;
e. fasciculele spinotalamice.
3

24. Simul poziiei i al micrii n spaiu este rezultatul impulsurilor aferente

transmise prin:
a. fasciculele spinobulbare;
b. fasciculul cuneat;
c. fasciculul gracilis;
d. cordoanele posterioare medulare;
e. fasciculele spinotalamice.
25. Simul tonusului muscular este rezultatul impulsurilor aferente transmise prin:
a. fasciculul spinocerebelos ventral;
b. fasciculele spinobulbare;
c. fasciculul spinocerebelos dorsal;
d. fasciculul spinotalamic lateral;
e. cordoanele posterioare medulare;
26.Sensibilitatea proprioceptiv de reglare a micrii:
a. se transmite prin fasciculul spinocerebelos ventral;
b. se transmite prin fasciculul spinocerebelos dorsal;
c. se transmite prin aceeai cale cu simul tonusului muscular;
d. utilizeaz aceeai cale ca i sensibilitatea kinestezic.
e. utilizeaz numai calea cordoanelor posterioare.
27. Motoneuronii ce inerveaz muchii scheletici:
a. sunt de dou tipuri: alfa i gama;
b. cei gama inerveaz fibrele extrafusale;
c. cei alfa inerveaz fibrele intrafusale;
d. sunt situai n cornul anterior al mduvei;
e. axonii lor ajung pe poriunile periferice ale fibrelor intrafusale.
28. Stimularea motoneuronilor gama medulari determin:
a. contracia fibrelor intrafusale;
b. scurtarea muchiului respectiv;
c. contracia izometric a fusurilor neuromusculare;
d. contracia izotonic a muchiului
e. contracia att a fibrelor intrafusale ct i a celor extrafusale.
29. Cile de conducere a impulsurilor de la receptorii aparatului locomotor se
proiecteaz n:
a. girusul postcentral;
b. girusul precentral;
c. lobul parietal;
d. lobul temporal;
e. girusul hipocampic;
30. La nivelul fusului neuromuscular, fibrele motorii gama, determin:
a. ntinderea poriunii periferice a fibrelor intrafusale;
b. contracia poriunilor periferice ale fibrelor extrafusale;
c. stimularea indirect a fibrelor senzitive primare;
d. stimularea indirect a fibrelor senzitive secundare;
e. stimularea direct a terminaiilor nervoase primare i secundare.

ANALIZATORUL OLFACTIV
1. Simul mirosului are urmtoarele caracteristici:
a. este un sim chimic;
b. permite depistarea substanelor odorante din aer;
c. depinde de natura i concentraia substanei odorante;
d. are rol n depistarea doar a substanelor nocive din aer.
e. are rol n aprecierea calitii alimentelor.
2. Simul mirosului mpreun cu simul gustului intervine n:
a. aprecierea calitii alimentelor;
b. aprecierea cantitii alimentelor ;
c. declanarea secreiei salivare ;
d. declanarea evacuarii gastrice.
e. inhibarea secreiilor digestive i endocrine.
3. Receptorii analizatorului olfactiv:
a. fac parte din categoria osmoreceptorilor;
b. fac parte din categoria chemoreceptorilor;
c. ocup zona cornetului nazal inferior;
d. ocup partea superioar a foselor nazale.
e. sunt reprezentai de celulele bipolare din mucoasa olfactiv.
4. Celulele bipolare olfactive au urmtoarele caracteristici:
a. dendritele sunt lungi i groase;
b. dentritele se termin cu butonul olfactiv, prevzut cu cili;
c. axonii pleac de la polul bazal i formeaz nerviil olfactivi ;
d. au rol de prim neuron ;
e. reprezint receptorii analizatorului olfactiv
5. Referitor la protoneuronul olfactiv:
a. este reprezentat neuronii bipolari din mucoasa olfactiv;
b. este reprezentat celulele bipolare din mucoasa palatin;
c. dendritele se termin printr-un buton olfactiv;
d. este localizat n ganglionul de pe traiectul nervului olfactiv,
e. axonii strbat lama ciuruit a etmoidului.
6. Axonii neuronilor bipolari olfactivi:
a. pleac de la polul bazal al celulelor receptoare;
b. formeaz tractul olfactiv;
c. se nmnuncheaz i formeaz nervii olfactivi;
d. strbat lama perpendicular a etmoidului.
e. se termin n bulbul olfactiv.
7. Nervii olfactivi:
a. reprezint axonii neuronilor multipolari din mucoasa olfactiv
b. fac sinaps cu celulele mitrale din bulbul olfactiv;
c. reprezint axonii celulelor bipolare din mucoasa olfactiv;
d. strbat lama ciuruit a etmoidului
e. se proiecteaz pe faa medial a lobului temporal.
8. Referitor la deutoneuronul cii olfactive:
a. este situat n bulbul olfactiv;
b. axonii formeaz tractul olfactiv;
c. este reprezentat de celulele mitrale;
d. are prelungirile periferice butonate.
e. axonii se proiecteaz n aria olfactiv.

9. Aria olfactiv este localizat:

a. pe faa medial a lobului temporal;
b. la nivelel girusului hipocampic;
c. n girusul postcentral din lobul parietal;
d. pe faa lateral a emisferului cerebral;
e. la nivelul nucleului amigdalian.
10. Referitor la calea olfactiv:
a. nu stabilete legturi directe cu talamusul;
b. este o parte component a sistemului limbic;
c. are conexiuni ntinse cu paleocortexul;
d. are conexiuni directe cu mduva spinrii
e. are al treilea neuron n metatalamus.
11. Referitor la calea olfactiv:
a. protoneuronul este reprezentat de celulele bipolare din mucoasa olfactiv;
b. receptorii sunt reprezentai de celulele bipolare din mucoasa olfactiv;
c. este format din trei neuroni;
d. deutoneuronul este localizat n bulbul olfactiv;
e. deutoneuronul este reprezentat de celulele mitrale.
12. Referitor la simul mirosului putem afirma urmtoarele:
a. este un sim chimic ca i simul gustului;
b. pentru a fi mirosit o subsatan trebuie s fie volatil;
c. dintre toate simurile, este cel mai bine lmurit.
d. este declanat de substane cu o concentraie superioar pragului de excitabilitate,
e. este declanat de substane cu o concentraie egal pragului de excitabilitate,
13. Pentru a putea fi mirosit o substan trebuie s ndeplineasc urmtoarele
condiii:
a. s fie volatil;
b. s fie solubil;
c. s traverseze stratul de mucus;
d. s ating celulele de susinere
e. s aib o anumit concentraie n aerul inspirat.
14. Omul poate distinge:
a. orice substan sapid din aer;
b. numai substanele odorante aflate ntr-o anumit concentraie;
c. orice substan solubil n stratul de mucus ce tapeteaz mucoasa;
d. numai substanele capabile s stimuleze celulele receptoare.
e. orice substan odorant care persist un timp mai ndelungat.
15. Intensitatea senzaiei olfactive depinde de urmtorii factori :
a. concentraia substanei odorante din aer ;
b. starea fiziologic a organismului ;
c. gradul de solubilitatea al substanelor dizolvate n mucus;
d. timpul ct acioneaz substana odorant;
e. tipul substanei dizolvate n mucus.

ANALIZATORUL GUSTATIV
1. Simul gustului are urmtoarele roluri:
a. furnizeaz informaii referitoare la calitatea alimentelor introduse n gur;
b. furnizeaz informaii referitoare la cantitatea alimentelor introduse n gur;
c. intervine n declanarea reflex necondiionat a secreiilor digestive;
d. intervine n declanarea reflex condiionat a secreiilor digestive
e. este rezultatul stimulrii mugurilor gustative de ctre substanele sapide.
2. Receptorii analizatorului gustativ:
a. sunt chemoreceptori;
b. sunt proprioceptori;
c. sunt reprezentai de mugurii gustativi;
d. sunt reprezentai de papilele gustative
e. sunt situai pe mucoasa lingual.
3. Mugurii gustativi:
a. au form ovoidal;
b. sunt situai la nivelul papilelor gustative;
c. sunt rspndii n ntreaga mucoas lingual;
d. sunt prezeni n toate tipurile de papile gustative.
e. sunt rspndii n ntreaga mucoas bucofaringian
4. Mugurii gustativi sunt situai la nivelul papilelor gustative:
a. fungiforme;
b. circumvalate;
c. foliate;
d. fuziforme
e. caliciforme.
5. Mugurii gustativi sunt alctuii din urmtoarele tipuri de celule:
a. senzoriale;
b. de susinere;
c. cu cili;
d. conjunctive
e. nervoase.
6. Celulele senzoriale gustative au urmtoarele caracteristici:
a. la polul bazal prezint mai muli cili;
b. la polul apical prezint un microvil;
c. la polul bazal sosesc terminaiile axonice ale nervilor sensibilitii gustative;
d. la polul bazal sosesc terminaiile dendritice ale nervilor sensibilitii gustative
e. sunt celule nervoase modificate..
7. La polul bazal al celulelor gustative se gsesc terminaiile nervoase ale nervilor:
a. facial;
b. glosofaringian;
c. vag;
d. maxilar;
e. mandibular.
8. Protoneuronul cii gustative este situat n:
a. ganglionul anexat nervului facial;
b. mugurii gustativi;
c. ganglionul anexat nervului glosofaringian ;
d. nucleul solitar din bulb.
e. ganglionul anexat nervului vag ;

9. Referitor la deutoneuronul cii gustative:

a. este situat n nucleul ambiguu din bulb;
b. este situat n nucleul solitar din bulb;
c. axonii si formeaz tractul gustativ;
d. axonii si se ncrucieaz.
e. axonii si se ndreapt spre talamus
10. Aria gustativ este situat n:
a. partea superioar a girusului precentral;
b. partea inferioar a girusului postcentral;
c. partea posterioar a girusului precentral;
d. n lobul parietal.
e. n lobul temporal.
11. Senzaiile gustative primare sunt urmtoarele:
a. amar;
b. acru;
c. dulce;
d. acid.
e. srat
12. Substanele ce stimuleaz receptorii gustativi sunt:
a. protidice;
b. sapide;
c. insolubile;
d. chimice.
e. odorante.
13. Senzaiile gustative:
a. sunt patru categorii generale;
b. reprezint caliti dobndite natural;
c. se datoreaz existenei celor patru tipuri de muguri gustativi;
d. se datoreaz existenei zonelor caracteristice pentru un tip fundamental,
e. sunt produse numai de substanele solubile n saliv.
14. Pe suprafaa limbii:
a. mugurii gustativi sunt distribuii uniform;
b. exist zone caracteristice pentru fiecare tip de gust fundamental;
c. mugurii gustativi sunt situai numai pe faa dorsal a limbii;
d. exist 13 zone posibile sau probabile;
e. ariile linguale ale diferitelor gusturi au o localizare specific.
15. Perceperea diferitelor gusturi se face astfel:
a. srat n partea posterioar a limbii;
b. acru pe marginile limbii;
c. amar la vrful limbii;
d. dulce la vrful limbii.
e. dulce pe faa inferioar a limbii.
16. Perceperea diferitelor gusturi se face astfel:
a. amar n partea posterioar a feei dorsale a limbii;
b. dulce la baza limbii;
c. srat pe marginea prii anterioare a limbii;
d. acru la vrful limbii.
e. amar n partea posterioar a feei inferioare a limbii;

17. Gustul dulce este perceput :

a. pe marginile limbii;
b. n jurul V lingual;
c. la vrful limbii;
d. pe faa dorsal a limbii;
e. n partea posterioar a limbii.
18. Gustul acru este perceput:
a. la vrful limbii;
b. pe marginile limbii;
c. pe faa dorsal a limbii;
d. n partea posterioar a limbii;
e. n partea anterioar a feei dorsale a limbii.
19. Gustul srat este perceput:
a. pe faa dorsal a limbii;
b. la vrful limbii;
c. pe marginile prii anterioare a limbii;
d. n jumtatea posterioar a limbii;
e. numai n jurul V lingual.
20. Gustul amar este perceput:
a. pe marginile limbii;
b. n partea posterioar a limbii;
c. n partea anterioar a limbii;
d. pe faa dorsal a limbii;
e. la vrful limbii.
21. Excitaiile gustative de la nivelul corpului i rdcinii limbii sunt transmise prin
nervii:
a. facial;
b. maxilar;
c. vag;
d. glosofaringian;
e. mandibular.
22. Excitaiile gustative de la nivelul corpului limbii sunt transmise prin:
a. fibrele senzoriale ale nervului facial;
b. fibrele senzoriale ale nervului glosofaringian;
c. fibre ce ptrund n nevrax prin anul bulbo-pontin;
d. fibre ce ptrund n nevrax prin anul lateral posterior
e. fibrele parasimpatice ale nervului facial.
23. Excitaiile gustative de la nivelul treimii posterioare a limbii sunt transmise prin:
a. fibrele senzoriale ale nervului vag;
b. fibrele senzoriale ale nervului glosofaringian;
c. fibre ce ptrund n nevrax prin anul ponto-peduncular;
d. fibre ce ptrund n nevrax prin anul lateral posterior.
e. fibrele parasimpatice ale nervului glosofaringian.
24. Excitaiile gustative din partea posterioar a limbii sunt transmise prin:
a. fibrele parasimpatice ale nervului vag;
b. fibrele senzoriale ale nervului vag;
c. fibre ce ptrund n nevrax prin anul lateral anterior;
d. fibre ce ptrund n nevrax prin anul lateral posterior
e. fibrele parasimpatice ale nervului glosofaringian.

25. Fibrele nervoase gustative se repartizeaz topografic astfel:

a. de la corpului limbii prin nervul facial;
b. de la baza rdcinii limbii prin nervul vag;
c. din treimea posterioare a limbii prin nervul glosofaringian;
d. de la rdcina limbii prin nervul facial.
e. din 2/3 anterioare ale limbii prin nervul facial.
26. Referitor la fiziologia analizatorului gustativ putem afirma urmtoarele:
a. substanele sapide produc depolarizarea celulelor receptoare cu apariia potenialului de
reptor;
b. pragul de excitabilitate gustativ este acelai indiferent de substan
c. intensitatea senzaiei depinde de concentraia substanei dizolvate
d. intensitatea senzaiei depinde de temperatura soluiei
e. analizatorul gustativ se adapteaz la aciunea ndelungat a unui excitant

ANALIZATORUL VIZUAL
1. Vederea are un rol esenial n:
a. adaptarea la mediu;
b. orientare n spaiu;
c. meninerea echilibrului;
d. diferenierea compoziiei chimice a obiectelor;
e. recepionarea informaiilor din mediul externr.
2. Vederea are un rol esenial n:
a. activitile specific umane;
b. meninerea tonusului cortical;
c. diferenierea formei obiectelor;
d. diferenierea luminozitii obiectelor.
e. orientarea n timp.
3. Globul ocular este constituit din:
a. nveliuri;
b. dou tunici;
c. aparat optic;
d. medii refringente,
e. medii opace.
4. Globul ocular:
a. este situat n orbit;
b. are form aproximativ sferic;
c. este situat ntr-o cavitate a osului temporal;
d. este format din trei tunici concentrice;
e. are o tunica intern, fibroas, reprezentat de retin.
5.
a.
b.
c.
d.
e.

Tunica extern a globului ocular:

posterior, este reprezentat de sclerotic;
anterior, este reprezentat de cornee ;
cuprinde dou poriuni inegale;
este fibroas;
pe ea se inser muchii intrinseci ai globului ocular.

6. Tunica fibroas a globului ocular:

a. este reprezentat de coroid;
b. se mai numete i sclerotic;
c. este strbtut de fibrele nervului optic;
d. este strbtut de o arter ce vascularizeaz globul ocular;
e. reprezint tunica extern.
7. Sclerotica reprezint:
a. poriunea anterioar a tunicii fibroase a globului ocular;
b. tunica medie a globului ocular;
c. o tunic opac;
d. o tunic transparent;
e. poriunea posterioar a tunicii fibroase a globului ocular;
8. Corneea:
a. este transparent;
b. este strbtut de nervul optic;
c. este plasat n partea anterioar a globului ocular;
d. are n structura sa fibre nervoase;
e. este avascular.

9. Muchii extrinseci ai globului ocular se inser pe:

a. poriunea anterioar a tunicii fibroase;
b. retin;
c. coroid;
d. sclerotic;
e. poriunea posterioar a tunicii fibroase.
10. Tunica medie a globului ocular:
a. este format, posterior, din coroid,;
b. este tunica vascular a globului ocular;
c. prezint trei segmente;
d. prezint, n partea anterioar, corneea;
e. este format, posterior, din sclerotic,. .
11. Din tunica vascular a globului ocular se constituie la partea anterioar:
a. corpul ciliar;
b. sclerotica;
c. irisul;
d. corneea,
e. retina.
12. Muchiul ciliar cuprinde fibre musculare:
a. dispuse circular, inervate de parasimpatic;
b. netede;
c. dispuse radiar, inervate de simpatic;
d. dispuse transversal;
e. cu contracie voluntar.
13.Coroida:
a. face parte din tunica vascular a globului ocular;
b. se ntinde posterior de ora serrata,
c. este traversat de filetele nervului optic;
d. are n structura sa muchiul ciliar,
e. are n structura sa procesele ciliare.
14. Irisul este plasat:
a. anterior de cristalin;
b. posterior de cristalin;
c. posterior de corpul vitros;
d. n jurul pupilei,
e. posterior de retin.
15. Irisul:
a. modific diametrul pupilar;
b. regleaz reflex cantitatea de lumin proiectat pe coroid;
c. regleaz reflex cantitatea de lumin proiectat pe retin;
d. este plasat posterior de cristalin
e. este o diafragm situat anterior de cristalin.
16. Despre corpul ciliar putem afirma urmtoarele:
a. este situat anterior orei serrata;
b. cuprinde muchiul ciliar;
c. cuprinde procesele ciliare;
d. este situat posterior orei serrata;
e. este sediul sistemului receptor.

17. Procesele ciliare:

a. secret corpul vitros;
b. secret umoarea apoas;
c. sunt situate la nivelul corpului ciliar;
d. sunt constituite din aglomerri de vase capilare;
e. sunt constituite din fibre muscular netede.
18. Retina:
a. este tunica nervoas a globului ocular;
b. realizeaz recepia stimulilor tactili;
c. cuprinde celule fotoreceptoare;
d. este plasat la exteriorul globului ocular.
e. este tunica intern a globului ocular.
19. Retina:
a. este excitat de radiaii luminoase;
b. este excitat de radiaii termice;
c. transform stimulul luminos n influx nervos;
d. asigur memoria vizual
e. este o membran fotosensibil..
20. La nivelul retinei se afl:
a. pata galben, n dreptul axului vizual;
b. macula lutea, n dreptul axului vizual;
c. pata oarb, locul de ieire a nervului optic;
d. receptorii analizatorului vizual;
e. mediile refringente ale globului ocular.
21. Macula lutea:
a. se mai numete i pata galben;
b. conine fovea lateralis;
c. este plasat pe direcia axului optic;
d. se mai numete i pata oarb,
e. conine mai multe celule cu bastona.
22. Pata galben conine:
a. predominant celule cu conuri;
b. predominant celule cu bastonae;
c. fovea centralis;
d. pata oarb;
e. axonii nervului optic.
23.Fovea centralis:
a. este situat la nivelul maculei lutea,
b. este situat la nivelul petei oarbe,
c. conine numai celule cu conuri;
d. conine numai celule cu bastona;
e. nu conine celule fotosensibile.
24. Pata oarb:
a. conine celule cu conuri;
b. nu conine celule fotosensibile;
c. conine celule cu bastona;
d. reprezint locul de intrare a arterelor globului ocular,
e. conine fovea centralis .

25. n structura retinei se ntlnesc:

a. neuroni multipolari;
b. celule fotosensibile;
c. neuroni bipolari;
d. celule de susinere;
e. sae straturi celulare .
26. Celulele fotosensibile retiniene sunt:
a. celulele cu con;
b. celulele bipolare;
c. celulele cu bastona;
d. neuronii multipolari;
e. celulele pigmentare.
27. Retina conine:
a. trei feluri de celule funcionale;
b. zece straturi celulare;
c. un strat profund, format din celule pigmentare;
d. un strat cu celule fotosensibile, ce secret pigmenii vizuali,
e. un strat superficial cu celule de asociaie, cu rol protector .
28. Celulele cu bastonae sunt:
a. mai numeroase spre pata galben;
b. mai numeroase spre periferia retinei;
c. mai numeroase n fovea centralis;
d. absente n fovea centralis;
e. celule nervoase modificate.
29. Celulele cu bastonae asigur vederea:
a. la lumin puternic;
b. la lumin slab;
c. vederea diurn;
d. vederea nocturn
e. culorii obiectelor.
30. Celulele bipolare vin in contact cu:
a. celulele cu bastona;
b. celulele cu con;
c. celulele fotosensibile;
d. celulele multipolare
e. celulele pigmentare.
31. Celulele cu conuri sunt mai numeroase:
a. n pata galben;
b. spre periferia retinei;
c. spre pata oarb;
d. n macula lutea
e. n pata oarb.
32. Celulele cu conuri au rol important n:
a. percepera formelor;
b. percepera culorilor;
c. vederea diurn;
d. vederea nocturn
e. vederea scotopic.

33.Despre celulele fotoreceptoare putem afirma urmtoarele:

a. pigmentul fotosensibil al celulelor cu con este iodopsina
b. pigmentul fotosensibil al celulelor cu bastona este rodopsina
c. celulele cu bastona sunt n numr de aprox. 7 milioane/retin
d. celulele cu con sunt n numr de aprox. 130 milioane/retin
e. celulele cu con sunt mai numeroase n pata galben.
34. Mediile transparente ale globului ocular sunt:
a. corneea;
b. umoarea apoas;
c. cristalinul;
d. conjunctiva;
e. retina.
35. Cristalinul este:
a. o lentil biconcav;
b. plasat n spatele irisului;
c. plasat ntre iris i umoarea apoas;
d. o lentil biconvex
e. transparent.
36. Cristalinul este:
a. plasat n spatele irisului;
b. nvelit de coroid;
c. nvelit de cristaloid;
d. acoperit de cornee
e. lipsit de vase de snge.
37. Cristalinul este:
a. legat de muchiul ciliar prin ligamentul suspensor;
b. bogat vascularizat;
c. nvelit ntr-o capsul elastic;
d. bogat inervat
e. unul din mediile transparente ale globului ocular.
38. Despre cristalin putem afirma urmtoarele:
a. are forma unei lentile biconcave, transparente;
b. este meninut n poziie de ligamentul suspensor;
c. nutriia sa este asigurat de vasele proceselor ciliare;
d. este nvelit ntr-o capsul elastic, cristaloida;
e. face parte din sistemul dioptric al globului ocular.
39. Umoarea apoas:
a. este secretat de procesele ciliare;
b. este un lichid opalescent;
c. face parte din mediile transparente ale ochiului;
d. este drenat prin sistemul arterial al ochiului;
e. se afl n camera anterioar a globului ocular.
40. Corpul vitros:
a. ocup camera anterioar a globului ocular;
b. are consisten gelatinoas;
c. este un lichid transparent;
d. ocup cavitatea posterioar a globului ocular;
e. este situat n spaiul dintre cristalin i retin.

41. Cavitatea posterioar a globului ocular este plasat:

a. ntre retin i cristalin;
b. ntre iris i retin;
c. posterior de cristalin;
d. ntre iris i cornee
e. ntre sclerotic i coroid.
42. Aparatul optic al globului ocular include:
a. o camer obscur;
b. o suprafa fotosensibil, reprezentat de celulele bipolare din retin;
c. medii transparente;
d. medii semiopace;
e. o lentil biconvex, cristalinul.
43. Despre aparatul dioptric al globului ocular putem afirma urmtoarele:
a. este format din cornee;
b. poate fi considerat ca o singur lentil convergent;
c. cristalinul i poate modifica raza de curbur, realiznd acomodarea;
d. este format din retin, tunica nervoas a globului ocular
e. cuprinde cele trei tunici concentrice ale globului ocular.
44.Unitatea funcional retinian cuprinde:
a. neuroni bipolari ce converg ctre un neuron multipolar:
b. celule fotoreceptoare ce converg ctre neuronul bipolar,
c. celule fotoreceptoare ce converg ctre neuronul multipolar,
d. celule pigmentare ce converg ctre celulele fotoreceptoare;
e. straturile granulare i plexiforme din retin.
45. Unitatea funcional retinian cuprinde:
a. un neuron multipolar;
b. celule fotoreceptoare;
c. celule bipolare;
d. celule metatalamice
e. celule pigmentare.
46.Despre primul neuron al cii optice putem afirma urmtoarele:
a. este reprezentat de celulele bipolare din retin;
b. dentritele sunt conectate cu celulele fotoreceptoare;
c. axonii formeaz nervii optici;
d. este reprezentat de celulele multipolare din retin;
e. face sinaps cu celulele multipolare retiniene.
47.Despre deutoneuronul cii optice putem afirma urmtoarele:
a. este reprezentat de celulele bipolare din retin
b. este reprezentat de celulele multipolare din retin
c. axonii formeaz nervii optici
d. axonii proiecteaz pe scoara cerebral, n lobul occipital
e. este localizat n corpii geniculai din metatalamus
48. Nervul optic conine fibre:
a. de la un singur ochi;
b. de la neuronii multipolari din cmpul nazal de aceeai parte;
c. de la neuronii multipolari din cmpul temporal de aceeai parte;
d. de la neuronii multipolari din cmpul temporal de partea opus
e. de la ambii ochi.

49. Tractul optic conine fibre:

a. de la ambii ochi;
b. de la neuronii multipolari din cmpul nazal de aceeai parte;
c. de la neuronii multipolari din cmpul temporal de aceeai parte;
d. de la neuronii bipolari din cmpul nazal de aceeai parte
e. de la un singur ochi.
50. Tractul optic ajunge n:
a. corpii geniculai mediali;
b. corpii geniculai laterali;
c. scoara cerebral;
d. metatalamus
e. lobii occipitali ai emisferelor cerebrale.
51. Chiasma optic:
a. este format prin ncruciarea axonilor neuronilor multipolari din cmpurile nazale ale
retinei,
b. este format prin ncruciarea axonilor neuronilor multipolari din cmpurile temporale ale
retinei,
c. se continu cu tractul optic,
d. este situat intracranian;
e. este situat la nivelul orbitei.
52. Segmentul cortical al analizatorului vizual este localizat:
a. n lobul occipital;
b. de o parte i de alta a anului central;
c. pe marginile scizurii calcarine;
d. n lobul parietal
e. n ariile vizuale primar i secundar.
53. Din corpii geniculai se desprind colaterale ale cii optice ctre:
a. mduva cervico-dorsal;
b. nucleii nervilor cranieni III, IV i VII;
c. coliculii cvadrigemeni superiori;
d. chiasma optic
e. coliculii cvadrigemeni inferiori.
54. Reflexul de convergen ocular presupune:
a. reperarea corect a obiectelor n spaiu;
b. suprapunerea total a cmpurilor vizuale ale ambilor ochi;
c. modificarea poziiei axelor optice;
d. micarea concomitent a celor doi ochi;
e. formarea unui cmp de vedere binocular.
55. Adaptarea la intensitatea luminii se realizeaz prin:
a. reperarea corect a obiectelor n spaiu;
b. reacia pupilar;
c. modificarea poziiei axelor optice;
d. adaptarea fotochimic
e. formarea unui cmp de vedere binocular.
56. Alegei variantele corecte referitoare la reacia pupilar:
a. realizeaz adaptarea ochiului la intensitatea luminii;
b. se realizeaz prin iris, care regleaz reflex cantitatea de lumin proiectat pe retin
c. cile eferente sunt somatice;
d. cile aferente sunt vegetative;
e. receptorul este reprezentat de retin.

57. Adaptarea fotochimic la lumin presupune:

a. scderea cantitativ a pigmenilor vizuali;
b. descompunerea pigmenilor vizuali proporional cu intensitatea luminii,
c. creterea cantitativ a pigmenilor vizuali;
d. scderea pragului de excitabilitate al celulelor fotoreceptoare;
e. participarea celulelor cu conuri din retin.
58. Adaptarea fotochimic la ntuneric presupune:
a. creterea cantitativ a pigmenilor vizuali;
b. scderea pragului de excitabilitate al celulelor fotoreceptoare;
c. scderea cantitativ a pigmenilor vizuali;
d. descompunerea pigmenilor vizuali n retinen i opsine;
e. participarea celulelor cu conuri din retin.
59. Acomodarea la distan se realizeaz pe seama:
a. elasticitii corneei;
b. ligamentului suspensor al cristalinului;
c. diametrului pupilei;
d. muchilor radiari ai corpului ciliar
e. muchilor circulari ai corpului ciliar.
60. Adaptarea pentru vederea la distan presupune:
a. aplatizarea cristalinului;
b. tensionarea ligamentului suspensor;
c. relaxarea muchiului ciliar circular;
d. aciunea fibrelor parasimpatice ale nervului oculomotor;
e. contracia muchilor radiari ai corpului ciliar.
61. Vederea obiectelor apropiate presupune:
a. relaxarea ligamentului suspensor;
b. aciunea fibrelor simpatice din ganglionii cervical;
c. contracia muchiului ciliar circular;
d. bombarea cristalinului;
e. relaxarea muchilor radiari ai corpului ciliar.
62. n procesul de stimulare a retinei, pigmenii fotosensibili se descompun n:
a. opsin;
b. vitamina D;
c. vitamina A;
d. retinol.
e. iodopsin.
63. Reflexul pupilar fotomotor:
a. const n mrirea pupilei la stimularea retinei cu lumin puternic
b. const n micorarea pupilei la scderea intensitii stimulului luminos
c. are centrii n mezencefal
d. se realizeaz pe seama muchilor circulari ai irisului
e. se realizeaz pe seama muchilor radiari ai irisului
64. Stimularea retinei cu lumin puternic determin:
a. contracia muchilor circulari ai irisului;
b. micorarea pupilei;
c. mioz;
d. dilatarea pupilei;
e. midriaz.

65. Arcul reflexului de mioz cuprinde:

a. centrul nervos- nucleul accesor al oculomotorului
b. centrul nervos n mezencefal
c. efectorul-muchii circulari ai irisului
d. calea eferent-fibrele parasimpatice ale oculomotorului
e. receptorul- celulele pigmentare din retin
66. Arcul reflexului de midriaz cuprinde:
a. centrul nervos - coarnele laterale ale mduvei spinrii;
b. efectorul - muchii radiari ai irisului;
c. calea eferent - fibrele simpatice din ganglionii cervicali;
d. centrul nervos n mezencefal;
e. calea eferent - fibrele parasimpatice ale nervului oculomotor.
67. Absorbia luminii la nivelul retinei are loc n:
a. celulele cu bastonae;
b. celulele pigmentare;
c. celulele cu conuri;
d. neuronii multipolari din retin
e. celulele receptoare.
68. Potenialul retinian de receptor este rezultatul:
a. creterii permeabilitii membranei celulelor receptoare pentru sodiu;
b. refacerii pigmenilor fotosensibili;
c. scindrii pigmenilor fotosensibili n retinol i opsin;
d. transformrii vitaminei A n retinen
e. scindrii pigmenilor fotosensibili n rodopsin i retinol.
70. Reducerea limitelor de acomodare ale cristalinului se produce:
a. n presbiopie;
b. la creterea elasticitii cristalinului;
c. la scderea elasticitii cristalinului;
d. n miopie;
e. n hipermetropie.
71. n cazul ochiului emetrop:
a. axul optic este mai lung;
b. imaginea obiectelor plasate la peste 6 m de ochi este clar, fr acomodare;
c. refracia optic este excesiv;
d. imaginea obiectelor plasate la infinit este clar, fr acomodare
e. axul optic este mai scurt.
72. n cazul ochiului hipermetrop:
a. axul optic este mai lung;
b. imaginea clar se formeaz napoia retinei;
c. axul optic este mai scurt;
d. corecia se obine cu lentile divergente;
e. persoana deprteaz obiectele de ochi pentru a vedea clar.
73. n cazul ochiului miop:
a. axul optic este mai lung;
b. distana maxim a vederii clare este mai mare;
c. imaginea clar se formeaz napoia retinei;
d. corecia se obine cu lentile divergente
e. persoana apropie obiectele de ochi pentru a vedea clar.

74. Astigmatismul:
a. se corecteaz cu lentile cilindrice;
b. produce deformri ale retinei;
c. determin formarea unor imagini retiniene neclare;
d. se corecteaz cu lentile divergente
e. este un viciu de refracie.
75. Dintre culorile fundamentale fac parte:
a. alb;
b. verde;
c. negru;
d. rou
e. albastru.
76. Senzaia de culoare este dat de:
a. descompunerea ingal a substanelor fotosensibile;
b. absorbia tuturor radiaiilor luminoase;
c. excitarea inegal a conurilor;
d. reflectarea tuturor radiaiilor luminoase
e. excitarea inegal a bastonaelor.
77. Sensibilitatea retinei depinde de:
a. natura luminii;
b. zona retinian stimulat;
c. durata iluminrii;
d. intensitatea luminii;
e. timpul ct acioneaz stimulul luminos.
78. Pata oarb:
a. conine pata galben, situat n dreptul axului vizual;
b. conine macula lutea, situat n dreptul axului vizual;
c. reprezint locul de ieire a nervului optic din globul ocular;
d. conine receptorii analizatorului vizual;
e. reprezint locul prin care axonii neoronilor multipolari ies din retin.
79. Sclerotica este traversat de:
a. fibrele nervului optic;
b. artera ce vascularizeaz globul ocular;
c. axonii neuronilor multipolari din retin;
d. chiasma optic;
e. axonii neuronilor bipolari din retin;
80. Pe sclerotic se inser urmtori muchi ai globului ocular:
a. drept superior;
b. drept inferior;
c. oblic extern;
d. oblic intern,
e. intrinseci.
81.Cristalinul prezint la exterior:
a. capsul elastic,
b. cristaloida;
c. corpul vitros,
d. muchii extrinseci ai globului ocular;
e. tunica vascular a globului ocular.

10

82. La nivelul retinei, n dreptul axului vizual se afl:

a. pata galben
b. macula lutea;
c. pata oarb;
d. irisul;
e. fovea centralis.
83. Procesele ciliare secret:
a. corpul vitros;
b. umoarea sticloas;
c. unul din mediile transparente ale globului ocular;
d. un lichid clar ce se depune n camera anterioar a ochiului;
e. iodopsin.
84. Aparatul dioptric al globului ocular este format din :
a. cornee;
b. cristalin;
c. sclerotic;
d. retin;
e. coroid.
85. Unitatea funcional retinian este format din:
a. un neuron multipolar;
b. celule cu bastona;
c. un neuron bipolar;
d. celule cu con;
e. celule pigmentare.
86. Deutoneuronul cii optice:
a. este reprezentat de neuronii multipolari;
b. este reprezentat de celulele cu con,
c. este reprezentat de celulele cu bastona;
d. este localizat n straturile retinei;
e. formeaz tractul optic.
87. Adaptarea fotochimic la lumin presupune:
a. creterea cantitativ a pigmenilor vizuali;
b. descompunerea pigmenilor vizuali n opsine,
c. creterea cantitativ a celulelor cu con i bastona;
d. descompunerea pigmenilor vizuali n retinen;
e. participarea celulelor pigmentare din retin.
88. Corpul vitros:
a. este situat n camera vitroas a ochiului;
b. este transparent;
c. este opac;
d. este unul dintre mediile refringente ale globului ocular;
e. are forma unei lentile biconvexe.
89. Vederea diun:
a. se realizeaz cu ajutorul conurilor;
b. se realizeaz cu ajutorul bastonaelor;
c. reprezint vederea fotopic;
d. reprezint vederea scotopic;
e. necesit un timp de adaptare de 20 minute.

11

90. Vederea nocturn:

a. se realizeaz cu ajutorul conurilor;
b. se realizeaz cu ajutorul bastonaelor;
c. reprezint vederea fotopic;
d. reprezint vederea scotopic;
e. este afectat n avitaminoza A.
91. Cristalinul este localizat ntre:
a. iris;
b. coroid;
c. cornee
d. corpul vitros;
e. sclerotic.
92. Senzaie de culoare alb este dat de stimularea:
a. bastonaelor;
b. n mod egal a celor trei categorii de conuri;
c. n mod egal a conurilor roii;
d. n mod egal a conurilor verzi;
e. unei singure categorii de celule cu con.
93. Despre sensibilitatea receptorilor vizuali putem afirma urmtoarele:
a. este diferit la cele dou categorii de celule;
b. bastonaele sunt mai sensibile dect conurile;
c. pentru stimularea conurilor este suficient o singur cunt de lumin;
d. depinde de cantitatea de pigment coninut;
e. conurile sunt mai sensibile dect bastonaele
94. La reflexul de acomodare vizual particip centrii localizai n:
a. aria vizual primar;
b. aria vizual secundar;
c. ariile asociative;
d. lobul parietal;
e. lobul temporal.
95. Acomodarea la distan:
a. este un act reflex;
b. este reglat de centrii corticali;
c. este reglat de coliculii cvadrigemeni superiori;
d. este reglat de coliculii cvadrigemeni inferiori;
e. reglat de centrii bulbari;

12

ANALIZATORUL ACUSTICO-VESTIBULAR
1. n urechea intern sunt situai receptorii:
a. analizatorului acustic;
b. analizatorului kinestezic;
c. analizatorului vestibular;
d. pentru poziia corpului n repaus,
e. pentru poziia corpului n micare.
2. Analizatorul vestibular monitorizeaz:
a. echilibrul static;
b. acceleraia liniar;
c. echilibrul dinamic;
d. frecvena sunetelor.
e. poziia i micarea corpului n spaiu.
3. Nervul acustic:
a. se mai numete i cohlear;
b. deservete analizatorul kinestezic;
c. are plasat pe traiectul su ganglionul spiral Corti;
d. are plasat pe traiectul su ganglionul Scarpa
e. reprezint perechea a VIII-a de nervi cranieni.
4. Nervul vestibular:
a. deservete analizatorul vestibular;
b. se mai cheam i cohlear;
c. are plasat pe traiectul su ganglionul Scarpa;
d. deservete analizatorul acustic.
e. reprezint perechea a VIII-a de nervi cranieni.
5. Nervul vestibulo-cohlear:
a. formeaz perechea a VII-a de nervi cranieni;
b. se mai cheam i acustico-vestibular;
c. este format din unirea nervului auditiv cu cel cohlear;
d. ptrunde n trunchiul cerebral prin anul ponto-peduncular;
e. ptrunde n trunchiul cerebral prin anul bulbo-pontin;
6. Prin receptorii si, urechea uman contribuie la:
a. recepia undelor sonore;
b. redresarea postural;
c. meninerea echilibrului;
d. orientarea n timp.
e. orientarea n spaiu.
7. Urechea uman percepe:
a. sunete;
b. substane volatile;
c. unde sonore repetate ntr-o anumit ordine;
d. cuante de lumin.
e. unde sonore ce se succed neregulat.
8. Analizatorul vestibular furnizeaz informaii asupra:
a. poziiei corpului n spaiu;
b. micrilor corpului n spaiu;
c. postura corpului;
d. frecvenei undelor sonore.
e. amplitudinii undelor sonore.

9. Analizatorul vestibular:
a. poate declana reaciile de redresare postural;
b. furnizeaz informaii asupra rotirii capului;
c. furnizeaz informaii asupra poziiei corpului n spaiu;
d. furnizeaz informaii numai asupra acceleraiei liniare
e. furnizeaz informaii numai asupra acceleraiei circulare
10. La redresarea postural alturi de analizatorul vestibular mai particip i
informaiile de la:
a. receptorii cutanai pentru tact;
b. celulele cu con i bastona;
c. fusurile neuromusculare;
d. analizatorul olfactiv;
e. receptorii cutanai pentru presiune.
11. Urechea extern include:
a. pavilionul;
b. casa timpanului;
c. conductul auditiv extern;
d. melcul osos.
e. labirintul osos
12. Urechea medie:
a. conine un lan articulat de oscioare;
b. este spat n solzul temporalului;
c. prezint membrana timpanic spre exterior;
d. include conductul auditiv extern.
e. este o cavitate pneumatic spat n stnca sfenoidului.
13. Peretele medial al urechii medii prezint:
a. timpanul;
b. fereastra oval;
c. canalele semicirculare osoase;
d. fereastra rotund.
e. trompa lui Eustachio.
14. Peretele anterior al urechii medii prezint:
a. timpanul;
b. fereastra oval;
c. comunicarea cu nazofaringele;
d. fereastra rotund.
e. trompa lui Eustachio.
15. Trompa lui Eustachio asigur:
a. comunicarea urechii interne cu nazofaringele;
b. comunicarea faringelui cu urechea medie;
c. egalizarea presiunilor la nivelul ferestrei rotunde;
d. comunicarea faringelui cu casa timpanului.
e. egalizarea presiunii pe ambele fee ale timpanului.
16. Lanul de oscioare al urechii medii include, n ordine:
a. nicovala i ciocanul;
b. ciocanul i nicovala;
c. ciocanul i scria;
d. nicovala i scria.
e. scria i nicovala.

17. La nivelul lanului de oscioare al urechii medii:

a. vibraiile sonore sunt amplificate;
b. vibraiile sonore sunt transmise membranei ferestrei rotunde;
c. vibraiile sonore sunt atenuate;
d. vibraiile sonore sunt blocate
e. se regleaz intensitatea undelor sonore.
18. Despre lanul de oscioare al urechii medii putem afirma urmtoarele:
a. fiecare oscior are un muchi propriu;
b. muchiul ciocanului diminu vibraiile sonore puternice
c. muchiul scriei amplific vibraiile sonore slabe
d. muchiul nicovalei diminu vibraiile sonore puternice
e. exist un muchi comun pentru toate cele trei oscioare.
19. Labirintul osos:
a. este spat n stnca parietalului;
b. adpostete labirintul membranos;
c. este spat n solzul temporalului;
d. se mai cheam i ureche intern
e. se mai cheam i casa timpanului.
20. n interiorul labirintului osos se gsete:
a. labirintul membranos;
b. un lan articulate de trei oscioare;
c. perilimf;
d. endolimf;
e. un sistem de camere membranoase.
21. Labirintul osos este format din:
a. vestibul;
b. columel;
c. canale semicirculare;
d. sacul
e. melc.
22. Melcul osos:
a. se mai numete i cohlee;
b. face parte din urechea intern;
c. include utricula i sacula;
d. este un canal de form conic, rsucit n jurul unui ax central.
e. prezint un ax central numit columel.
23. Despre columel putem afirma urmtoarele:
a. pe ea se prinde lama osoas spiral;
b. este axul central al melcului osos;
c. este situat n interiorul melcului membranos;
d. particip la delimitarea canalului cohlear
e. pe ea se prinde membrana vestibular.
24. Lama osoas spiral vine n contact cu:
a. cohleea;
b. columela;
c. utricula;
d. membrana bazilar
e. membrana vestibular Reissner.

25. Lumenul canalului spiral al melcului osos este compartimentat n:

a. rampa timpanic;
b. canalul cohlear;
c. rampa vestibular;
d. membrana bazilar
e. casa timpanului.
26. Helicotrema este plasat:
a. spre vrful melcului osos;
b. n utricul;
c. n sacul;
d. ntre rampele din canalul spiral.
e. spre baza melcului osos.
27. Labirintul membranos conine:
a. utricula;
b. canalele semicirculare membranoase;
c. sacula;
d. helicotrema
e. un sistem de camere situate n labirintul osos.
28.Canalul cohlear este delimitat de:
a. membrana bazilar
b. peretele lateral al melcului osos
c. membrana vestibular Reissner
d. lama osoas spiral;
e. membrana timpanului.
29. La nivelul urechii interne, rampa timpanic:
a. este situat sub membrane bazilar;
b. comunic prin helicotrem cu rampa vestibular;
c. conine perilimf;
d. comunic cu canalul cohlear;
e. este delimitat de membrana reticulat.
30. La nivelul urechii interne, rampa vestibular:
a. este situat deasupra membranei vestibulare Reissner;
b. comunic prin helicotrem cu rampa timpanic;
c. conine perilimf;
d. este delimitat de membrana tectoria;
e. comunic cu vestibulul.
31. Cilii celulelor auditive vin n contact cu:
a. membrana otolitic;
b. membrana reticulat;
c. membrana bazilar;
d. membrana tectoria.
e. membrana Reissner.
32. Canalul cohlear:
a. este situat n melcul osos;
b. conine endolimf;
c. conine segmentul receptor al analizatorului vestibular,
d. este format din dou caviti: utricula i sacula;
e. conine ganglionul vestibular Scarpa.

33. Organul Corti:

a. este situat n canalul cohlear;
b. este aezat pe membrana bazilar;
c. conine receptorii auditivi;
d. conine receptorii vestibulari;
e. comunic cu rampa vestibular.
34. Despre organul Corti putem afirma urmtoarele:
a. celulele receptoare prezint la polul apical cili ce strbat membrana reticulat;
b. prezint celule de susinere ce secret membrana reticulat;
c. la polul bazal al celulelor receptoare se afl terminaii dendritice ale neuronilor din
ganglionul spiral Corti;
d. deasupra cililor auditivi se afl membrana tectoria,
e. este situat pe membrana vestibular Reissner.
35. Receptorii vestibulari sunt situai n:
a. labirintul membranos;
b. melcul mebranos;
c. utricul;
d. columel
e. organul Corti.
36. Receptorii vestibulari sunt situai n:
a. utricul;
b. sacul;
c. ampulele canalelor semicirculare;
d. melcul membranos.
e. melcul osos.
37. Celulele receptoare vestibulare:
a. primesc la polul bazal terminaii dendritice ale neuronilor din ganglionul Corti;
b. prezint cili la polul apical;
c. sunt situate n macula uticular;
d. sunt situate n macula sacular;
e. sunt situate n crestele ampulare.
38. Celulele receptoare vestibulare din macul:
a. prezint la polul apical cili nglobai n cupul;
b. prezint la polul bazal terminaii dendritice ale neuronilor din ganglionul Scarpa;
c. sunt situate deasupra celulelor de susinere;
d. prezint deasupra granule de carbonat de calciu i magneziu;
e. sunt situate pe membrana bazilar.
39. Celulele receptoare vestibulare din crestele ampulare:
a. sunt situate n ampulele canalelor semicirculare membranoase;
b. prezint la polul apical cili nglobai n cupul;
c. prezint la polul bazal terminaii dendritice ale neuronilor din ganglionul Scarpa;
d. sunt situate pe membrana vestibular Reissner;
e. sunt situate n organul Corti.
40. Despre calea acustic:
a. primul neuron afl n ganglionul spiral Corti;
b. al doilea neuron se afl n nucleii cohleari din bulb;
c. al treilea neuron se afl n corpii geniculai mediali;
d. al treilea neuron se afl n talamus;
e. trimite colaterale spre coliculii cvadrigemeni inferiori.

41. Nervul cohlear:

a. este format din prelungirile axonice ale neuronilor din ganglionul spiral;
b. se ndreapt spre nucleii cohleari bulbari;
c. este format din axonii protoneuronului din ganglionul Corti;
d. face sinaps cu deutoneuronul n organul Corti;
e. face parte din perechea a VIII-a de nervi cranieni;
42. Al treilea neuron al cii acustice este localizat n:
a. punte;
b. metatalamus;
c. coliculii superiori;
d. corpii geniculai mediali
e. nucleii cohleari bulbari.
43. Nervul vestibular:
a. este format din prelungirile axonice ale neuronilor din ganglionul vestibular;
b. se ndreapt spre nucleii vestibulari bulbari;
c. este format din axonii protoneuronului din ganglionul Scarpa;
d. face sinaps cu deutoneuronul n corpii geniculai mediali din metatalamus;
e. face parte din perechea VIII de nervi cranieni;
44. Axonii deutoneuronului cii vestibulare pot da colaterale ctre:
a. formaiunea reticulat;
b. cerebel;
c. hipotalamus;
d. nucleii nervilor cranieni.
e. mduva spinrii.
45. Calea vestibular trimite colaterale ctre:
a. nucleul nervului oculomotor din mezencefal;
b. nucleul nervului trohlear din mezencefal;
c. nucleul nervului abducens din punte;
d. nucleii nervilor cranieni ce controleaz micrile globilor ocular;
e. nucleul nervului facial din punte;
46. Transmiterea sunetului pn la organul Corti se face prin intermediul:
a. lanului de oscioare din urechea medie;
b. otolitelor;
c. timpanului;
d. lanului de oscioare din urechea intern
e. helicotremei..
47.Perilimfa este prezent n:
a. rampa timpanic;
b. rampa vestibular
c. canalul cohlear;
d. ntre labirintul osos i cel membranos;
e. organul Corti.
48. Endolimfa este prezent n urmtoarele structuri, cu Excepia:
a. rampa timpanic;
b. rampa vestibular
c. canalul cohlear;
d. ntre labirintul osos i cel membranos;
e. organul Corti.

49. Stimularea celulelor auditive se produce ca urmare a:

a. deformrii cililor celulelor auditive la contactul cu membrana otolitic;
b. deformrii cililor celulelor auditive la contactul cu membrana tectoria;
c. nclinrii cililor celulelor auditive numai ntr-o singur parte;
d. variaiile de contact dintre celulele receptoare i membrana tectoria;
e. deplasrii organului Corti fa de membrana tectoria.
50. Presiunea membranei tectoria asupra cililor celulelor auditive determin la nivelul
acestora:
a. stimularea celulelor receptoare;
b. repolarizarea celulelor receptoare;
c. apariia potenialelor microfonice de receptor;
d. depolarizarea celulelor senzoriale;
e. apariia unui potenial local terminal de plac..
51. Vibraiile membranei bazilare variaz n funcie de:
a. frecvena undelor sonore;
b. presiunea endolimfei;
c. intensitatea stimulului;
d. distana fa de nicoval
e. deplasarea organului Corti.
52. Localizarea sursei sonore se realizeaz prin:
a. diferenta de timp n perceperea biauricular;
b. decalajul n spaiu al celor dou semnale acustice;
c. analiza spaial vizual;
d. diferena de intensitate a sunetelor
e. micri ale capului.
53. n fucie de frecvena sunetelor, membrana bazilar variaz astfel:
a. la baza melcului, pentru sunetele cu frecven nalt;
b. la vrful melcului, pentru sunetele cu frecven joas;
c. proporional cu intensitatea sunetului;
d. la baza melcului, pentru sunetele cu frecven joas;
e. la vrful melcului, pentru sunetele cu frecven nalt;
54. Analizatorul vestibular informeaz creierul asupra:
a. rotirii capului;
b. acclerrii micrilor liniare;
c. acclerrii micrilor circulare;
d. rotirii corpului
e. direciei undelor sonore.
55. Reglarea echilibrului se face prin conlucrarea analizatorilor:
a. kinestezic;
b. tactil;
c. cutanat;
d. vizual
e. olfactiv.
56. Receptorii maculari deservesc:
a. localizarea undelor sonore;
b. echilibrul static;
c. percepia biauricular;
d. acceleraia liniar
e. reflexele statochinetice.

57. Receptorii maculari detecteaz:

a. viteza de deplasare a corpului;
b. acceleraia liniar de deplasare;
c. acceleraia circular de deplasare;
d. poziia capului
e. viteza de deplasare a capului.
58. Crestele ampulare detecteaz:
a. viteza de deplasare;
b. acceleraia circular de deplasare;
c. acceleraia liniar de deplasare;
d. micarea de rotaie a capului
e. micarea de rotaie a corpului.
59. Receptorii maculari:
a.sunt stimulai mecanic de ctre otolite;
b. sunt stimulai n condiii statice;
c. sunt stimulai n condiii dinamice;
d. sunt sediul unor reflexe posturale,
e. sunt receptorii accelerrilor circulare ale capului i corpului.
60. Receptorii din crestele ampulare:
a. sunt stimulai de accelerrile circulare ale capului;
b. sunt stimulai de accelerrile circulare ale corpului;
c. sunt excitai mecanic de deplasarea endolimfei;
d. recepioneaz micrile circulare ale capului numai din plan frontal.
e. recepioneaz micrile circulare ale capului numai din plan orizontal.
61. Ramura vestibular a nervului cranian VIII face sinaps n:
a. nucleul vestibular superior din bulb;
b. nucleul vestibular inferior din bulb;
c. nucleul vestibular ventral din punte;
d. nucleul vestibular lateral din punte;
e. cei patru nuclei vestibulari din mezencefal.
62. Ramura cohlear ar a nervului cranian VIII face sinaps n:
a. nucleul cohlear superior din bulb;
b. nucleul cohlear dorsal din punte;
c. nucleul cohlear ventral din punte;
d. nucleul vestibular lateral din bulb;
e. cei doi nuclei cohleari din mezencefal.
63. Vestibulul membranos este format din:
a. labirintul osos;
b. utricul;
c. perilimfa;
d. sacul;
e. un sistem de camere membranoase.
64. Canalele semicirculare osoase:
a. sunt n numr de trei,
b. sunt perpendiculare unul pe cellalt;
c. se deschid n vestibulul osos;
d. se deschid n melcul osos;
e. prezint un ax central numit columel.

65. Urechea intern cuprinde:

a. labirintul osos;
b. labirintul membranos;
c. un sistem de camere situate n stnca temporalului ;
d. un lan articulat de trei oscioare;
e. ciocanul, nicovala i scria.
66. Rampa timpanic:
a. este situat n melcul osos;
b. comunic prin helicotrem cu rampa vestibular;
c. este situat sub membrane bazilar;
d. conine endolimf;
e. comunic cu canalul cohlear.
67. Canalul cohlear:
a. reprezint melcul membranos;
b. reprezint melcul osos;
c. conine organul Corti;
d. conine endolimf;
e. se deschide n utricul.
68. Utricula:
a. face parte din vestibulul membranos;
b. la nivelul ei se deschid canalele semicirculare membranoase;
c. conine organul Corti;
d. se afl n urechea medie;
e. comunic cu melcul osos.
69. Sacula:
a. face parte din vestibulul membranos;
b. este situat sub uticul;
c. din partea sa inferioar pornete canalul cohlear;
d. conine endolimf;
e. este situat deasupra uticulei;
70. Protoneuronul cii auditive
a. este situate n utricul;
b. este situate n sacul;
c. este situate n ganglionul spiral Corti;
d. axonii formeaz nervul cohlear;
e. dendritele vin n contact cu celulele receptoare auditive.
71. Protoneuronul cii vestibulare:
a. dendritele vin n contact cu celulele senzoriale din crestele ampulare;
b. este situat n sacul;
c. este situat n ganglionul vestibular Scarpa;
d. axonii formeaz ramura vestibular a nervului VIII;
e. dendritele vin n contact cu celulele senzoriale din macul.
72. Crestele ampulare:
a. sunt situate n ampulele canalelor semicirculare membranoase;
b. conin celulele receptoare vestibulare;
c. conin celule de susinere ;
d. conin o cupol gelatinoas n care ptrund cilii celulelor receptoare;
e. conin celulele receptoare auditive.

73. Macula este situat n:

a. ampulele canalelor semicirculare membranoase;
b. sacul;
c. canalul cohlear;
d. utricul;
e. melcul membranos.
74. Macula este format din:
a. celule receptoare ciliate nglobate n membrana otolitic;
b. o cupol gelatinoas;
c. granule de carbonat de calciu i magneziu;
d. celule de susinere aezate pe o membran bazal.
e. conine celule senzoriale auditive cu cili;
75. Dendritele neuronilor din ganglionul vestibular Scarpa vin n contact cu:abc
a. celulele senzoriale din macula utricular;
b. celulele senzoriale din macula sacular;
c. celulele senzoriale din crestele ampulare;
d. al doilea neuron al cii vestibulare;
e. neuronii din nuceii vestibulari bulbari.

10

GENERALITATI
1. Glandele endocrine:
a. se mai numesc i glande cu secreie intern;
b. se mai numesc i exocrine;
c. secret hormoni
d. secret enzime;
e. secreta sucurile digestive.
2. Hormonii sunt:
a. eliberai direct n snge;
b. substane inactive;
c. reglatori ai metabolismului celular;
d. secretai n sistemul exocrine;
e. substante chimice specifice.
3. Hormonii:
a. acioneaz la distan de locul sintezei;
b. sunt eliberai pe suprafaa corpului;
c. sunt eliberai n caviti;
d. sunt secretai de glandele endocrine;
e. sunt eliberati direct in singe.
4. Sistemul endocrin:
a. regleaza metabolismul celular;
b. regleaz, pe cale nervoas, diferite activiti;
c. este controlat exclusiv de sistemul umoral;
d. armonizeaz, pe cale umoral, diferite activiti;
e. este un sistem morfofunctional complex.
5. Sistemul endocrin:
a. cuprinde totalitatea glandelor cu secretie interna;
b. este coordonat de sistemul nervos;
c. armonizeaz, pe cale umoral, diferite activiti;
d. este controlat exclusiv de sistemul umoral;
e. cuprinde totalitatea glandelor endocrine.
6. Hormonul are urmtoarele caracteristici, cu EXCEP IA:
a. este produs de celule endocrine;
b. acioneaz la distan de locul sintezei;
c. este produs de glandele exocrine;
d. sunt eliberati in singe si limfa;
e. au o actiune specifica reglatoare a metabolismului celular.
7. Glandele endocrine:
a. sunt localizate numai n pelvis;
b. nu prezint duct excretor;
c. au canal excretor;
d. au in structura lor epitelii senzoriale;
e. secreta substante active.
8. Glande endocrine propriu zise sunt urmtoarele:
a. glanda pineal;
b. ovarul;
c. glanda pituitar;
d. hipofiza;
e. epifiza.

9. Glandele endocrine temporare sunt urmatoarele cu EXCEPTIA:

a. glandele salivare;
b. glanda mamar;
c. placenta;
d. tiroida;
e. pancreasul.
10. Glandele mixte sunt:
a. glande cu secretie externa;
b. glande cu secretie externa si interna;
c. testicolul;
d. pancreasul;
e. ovarul.
11. Sistemul endocrin cuprinde glande endocrine:
a. propriu- zise: pancreasul i placenta;
b. mixte: hipofiza i tiroida;
c. temporare: gonadele i glandele suprarenale;
d. temporare: placenta;
e. propriu zise; timusul, paratiroidele.
12. Glande endocrine localizate la nivelul trunchiului sunt urmtoarele, cu EXCEP IA:
a. timusul;
b. tiroida;
c. glandele paratiroide;
d. pancreasul endocrin;
e. insulele lui Langerhans.
13. In cutia craniana sunt situate:
a. hipofiza;
b.glanda epifiza;
c. pineala;
d.glanda pituitara;
e. paratiroidele.
14. La nivelul gitului sunt situate urmatoarele glande endocrine:
a. tiroida, in partea anterioara a gitului;
b. tiroida, in partea posterioara a gitului;
c. paratiroidele,in partea ventrala a tiroidei;
d. paratiroidele, in partea dorsala a tiroidei;
e. timusul.
15. Exista si alte organe care, in afara functiei lor principale, au si celule cu rol
endocrin:
a. antrul piloric;
b. vezica urinara;
c. duodenul;
d. vezica biliara;
e. rinichiul.
16. Urmatorul proces reprezinta tot o functie endocrina, cu EXCEPTIA:
a. semipermeabilitatea;
b. eritropoeza;
c. osmoza;
d. neurosecretia;
e. diapedeza.

17. Sistemul endocrin cuprinde si:

a. celule producatoare de hormoni locali;
b. glandele sebacee;
c. sistemul endocrin difuz;
d. glandele sudoripare;
e. sistemul paracrin.
18. Urmatoarele afirmatii sunt corecte:
a. antrul piloric prezinta celule ce secreta 6-8 hormoni cu rol in reglarea activitatii secretorii
a apatatului digestiv;
b. antrul piloric prezinta celule ce secreta 6-8 hormoni cu rol in reglarea activitatii motorii a
apatatului digestiv;
c. antrul piloric prezinta celule care secreta gastrina;
d. duodenul prezinta celule ce secreta 6-8 hormoni cu rol in reglarea activitatii secretorii a
apatatului digestiv;
e. rinichiul secreta renina si eritropoetina.

HIPOFIZA
1. Hipofiza este localizat:
a. n aua turceasc a osului sfenoid;
b. napoia encefalului;
c. la baza encefalului;
d. deasupra encefalului;
e. pe lama ciuruita a etmoidului.
2. Hipofiza:
a. se mai numete i glanda pineal;
b. are dimensiunile unui bob de fasole;
c. este alctuit din 4 lobi;
d. este localizat n aua turceasc a osului sfenoid;
e. este localizata la baza diencefalului.
3. Hipofiza este alcatuita din urmatorii lobi:
a. anterior;
b. mijlociu;
c. intermediar;
d. posterior;
e. superior.
4. Adenohipofiza include:
a. lobul anterior;
b. lobul posterior;
c. lobul intermediar;
d. lobul superior;
e. lobul mijlociu.
5. Adenohipofiza:
a. are diametrul de 1,3 cm;
b. cintareste 0,5 g;
c. este de origine epiteliala;
d. este formata numai din lobul anterior;
e. este formata din lobul anterior si lobul mijlociu.

6. Neurohipofiza:
a. este formata din lobul anterior;
b. este de origine ectodermica;
c. este de origine epiteliala;
d. este formata din lobul posterior;
e. reprezinta 23% din masa glandei
7. Lobul anterior hipofizar:
a. este constituit din cordoane celulare;
b. reprezinta 75% din masa glandei;
c. are origine ectodermic;
d. conine epiteliu secretor;
e. este partea cea mai dezvoltata a glandei hipofize.
8. Legtura dintre hipofiz i hipotalamus este realizat prin:
a. tija pituitar;
b. sistemul port-hipotalamo-hipofizar;
c. tractul hipotalamo-hipofizar;
d. axonii ai neuronilor din nucleii hipotalamici anteriori;
e. caile ascendente medulare.
9. Sistemul port-hipotalamo-hipofizar:
a. este o legtur de tip circulator;
b. leag neurohipofiza de hipotalamus;
c. este o legtur de tip nervos;
d. leag adenohipofiza de hipotalamus;
e. este constituit din axonii neuronilor hipotalamici.
10. Tractul hipotalamo-hipofizar:
a. leag neurohipofiza de hipotalamus;
b. este o legtur de tip vascular;
c. este format din axonii ai neuronilor din nucleii hipotalamici anteriori;
d. leag adenohipofiza de hipotalamus;
e. este o legatura de tip nervos.
11. Prin sistemul port:
a. circula factori de eliberare;
b. circula factori de inhibare;
c. circula produsi de secretie din nucleii hipotalamici mijlocii;
d. circula produsi de neurosecretie din nuclei hipotalamici anteriori;
e. produsii de secretie ajung in adenohipofiza.
12. Hormonii glandulari tropi adenohipofizari sunt:
a. ACTH;
b. FSH;
c. TSH;
d. STH
e. ADH.
13. Hormonii glandulotropi adenohipofizari sunt:
a. LH;
b. MSH;
c. TSH;
d. STH;
e. LTH.

14. Hormonul somatotrop hipofizar:

a. stimuleaz creterea armonioas a organismului;
b. inhib oxidarea lipidelor;
c. are rol hiperglicemiant;
d. inhib transportul aminoacizilor n celule.
e. stimuleaza sinteza tisulara a proteinelor
15. Hormonul somatotrop hipofizar:
a. intervine n dezvoltarea celulelor;
b. intensific oxidarea lipidelor;
c. inhiba condrogeneza la nivelul cartilagiilor de crestere metafizare;
d. asigur energia necesar sintezei proteice;
e. determina cresterea in lungime a oaselor.
16. STH-ul:
a. se mai numeste si hormonul de crestere;
b. majoritatea efectelor STH-ului se exercita indirect;
c. majoritatea efectelor STH-ului se exercita direct;
d. efectele STH-ului se realizeaza prin actiunea unui sistem de factori de crestere;
e. efectele STH-ului se realizeaza prin actiunea somatomedinelor.
17. Dupa pubertate, STH-ul:
a. stimuleaza cresterea muschilor si a viscerelor;
b. stimuleaza cresterea creierului;
c. produce ingrosarea oaselor lungi;
d. asigura dezvoltarea oaselor late;
e. determina retentia de compusi ai Ca, Na,K.
18. Gigantismul se caracterizeaz prin:
a. creterea exagerat n nlime;
b. afectarea intelectului;
c. creterea exagerat a oaselor feei;
d. creterea exagerat a taliei;
e. apare in hipersecretia de STH inainte de pubertate.
19. Acromegalia se caracterizeaz prin:
a. creterea exagerat a mandibulei;
b. afectarea intelectului;
c. subierea buzelor;
d. creterea exagerat a oaselor feei;
e. apare in hipersecretia de STH dupa pubertate.
20. Acromegalia se caracterizeaza prin:
a. talie de peste 2 metri;
b. cresterea viscerelor ( inima, ficat, rinichi);
c. alungirea exagerata a picioarelor;
d. ingrosarea buzelor;
e. apare in hiposecretia de STH inainte de pubertate.
21. Hiposecreia de STH nainte de pubertate conduce la urmtoarele, cu EXCEP IA:
a. oprirea creterii neuropsihice;
b. nanism tiroidian;
c. stimularea creterii somatice;
d. piticism;
e. gigantism.

22. Piticismul hipofizar presupune:

a. dezvoltare neuropsihic normal;
b. dezvoltare fizic proporional;
c. talie mic;
d. cretinism;
e. cresterea in exces a anumitor segmente ale corpului.
23. Urmatoarele afirmatii sunt corecte:
a. acromegalia se caracterizeaza prin talie mica,1,20-1,30m;
b. gigantismul se caracterizeaza prin talie de peste 2 metri;
c. piticismul mai este este cunoscut si sub numele de cretinism;
d. piticismul apare in hiposecretia de STH in copilarie;
e. piticismul apare in hiposecretia de STH la adult.
24. Prolactina:
a. este un hormon al adenohipofizei;
b. este un hormon al neurohipofizei;
c. se mai numeste si hormonul mamotrop;
d. se mai numeste si hormonul luteotrop;
e. se mai numeste LTH.
25. Prolactina, la femeie:
a. stimuleaza secretia lactata a glandei mamare sensibilizata de estrogeni si progesteron;
b. stimuleaza activitatea gonadotropa;
c. inhiba activitatea gonadotropa;
d. stimuleaza secretia corpului galben;
e. previne ovulatia.
26. Secretia de prolactina in afara sarcinii:
a. creste gradat;
b. este stimulata de efortul fizic;
c. este stimulata de hipoglicemie;
d. este stimulata de stressul psihic;
e. este stimulata de stressul chirurgical.
27. Urmatoarele afirmatii sunt corecte:
a. secretia de STH este stimulata de hipoglicemie;
b. suptul determina cresterea temporara a secretiei de LTH;
c. in timpul sarcinii secretia de LTH scade gradat, atingind un minim la nastere;
d. secretia de STH este stimulata de diversele solicitari ale organismului;
e. STH-ul stimuleaza secretia glandelor mamare.
28. Activitatea secretorie a glandei corticosuprarenale este stimulat de urmtoarele:
a. ACTH
b. corticotropin;
c. hormonul adrenocorticotrop;
d. MSH;
e. TSH.
29. Hipersecreia de ACTH produce:
a. hipertrofia corticosuprarenalei;
b. tulburri metabolice;
c. diabetul bronzat,
d. diabet zaharat;
e. hipersecreia de hormoni ai corticosuprarenalei.

30. Corticotropina:
a. determina cresterea concentratiei sanguine a glucocorticoizilor;
b. determina scaderea concentratiei sanguine a hormonilor sexosteroizi;
c. stimuleaza melanogeneza in melanocite;
d. are rol in procesul de pigmentare al pielii;
e. are acelasi precursor ca si MSH-ul.
31. Hormonul tireotrop se mai numete i:
a. STH;
b. tireotropin;
c. triiodotironin;
d. TSH;
e. FSH.
32. Hormonul tireotrop hipofizar stimuleaza:
a. creterea glandei tiroide;
b. secreia de triiodotironina;
c. secreia de STH;
d, secreia de tiroxin;
e. dezvoltatrea glandei tiroide.
33. Hormonii gonadotropi hipofizari sunt:
a. luteinizant (LH);
b. STH;
c. foliculinostimulant (FSH);
d. ocitocina;
e. vasopresina.
34. La brbat, hormonul foliculostimulant induce:
a. dezvoltarea tubilor seminiferi;
b. secreia de estrogeni;
c. activitatea corpului galben;
d. spermatogeneza;
e. secretia de progesteron.
35. La femeie, hormonul foliculostimulant induce:
a. maturarea foliculilor ovarieni;
b. ovulaia;
c. apariia corpului galben;
d. secreia de estrogeni;
e. secretia de androgeni.
36. La brbat, hormonul luteinizant stimuleaz urmtoarele, cu EXCEP IA:
a. secreia de estrogeni;
b. dezvoltarea foliculilor ovarieni;
c. apariia corpului galben;
d. secreia de androgeni;
e. ovulatia.
37. La femeie, hormonul luteinizant stimuleaz:
a. apariia corpului galben;
b. secreia de androgeni;
c. ovulaia;
d. secreia de ADH;
e. maturarea foliculului de Graaf.

38. La femeie, prolactina stimuleaz urmtoarele, cu EXCEP IA:

a. activitatea gonadotrop;
b. ovulaia;
c. dezvoltarea foliculilor ovarieni;
d. secreia lactata;
e. secretia corpului galben.
39. Lobul intermediar hipofizar:
a. se mai numeste si lob mijlociu;
b. reprezinta 2% din masa hipofizei;
c. anatomic, face parte din neurohipofiza;
d. anatomic, face parte din adenohipofiza;
e. secreta melatonina.
40. Lobul intermediar hipofizar secret urmtorii hormoni, cu EXCEP IA:
a. melatonina;
b. ACTH;
c. corticotropina;
d. melanocitostimulant (MSH);
e. vasotocina
41. Hormonul melanocitostimulant (MSH) are urmtoarele roluri, cu EXCEP IA:
a. dezvoltarea foliculilor ovarieni;
b. ovulaia;
c. activitatea gonadotrop;
d. sinteza de melanin;
e. stimuleaza pigmentogeneza.
42. Lobul posterior hipofizar:
a. se mai numeste neurohipofiza;
b. este constituit din celule gliale;
c. este constituit din axoni ai neuronilor din nucleii hipotalamici anteriori;
d. secreta vasopresina si ocitocina;
e. depoziteaza vasopresina si ocitocina.
43. Hormonii neurohipofizari sunt secretai de:
a. hipotalamusul anterior;
b. talamus;
c. neuroni;
d, celule reticulare;
e. celule gliale.
44. Vasopresina:
a. crete absorbia apei la nivel renal;
b. reduce volumul urinar;
c. produce vasoconstricie;
d. scade concentraia urinar;
e. creste concentratia urinara.
45. Vasopresina:
a. se mai numeste si hormonul antidiuretic;
b. se mai numeste si vasotocina;
c. se mai numeste si ADH;
d. creste absorbtia facultativa a apei la nivelul tubilor renali;
e. reduce secretiile tuturor glandelor exocrine.

46. Vasopresina:
a. are efect antidiuretic;
b. contribuie la mentinerea volumului normal al lichidelor extracelulare;
c. are efecte metabolice ( hipoglicemie);
d. stimuleaza peristaltismul intestinal;
e. inhiba peristaltismul intestinal.
47. Hiposecretia de ADH determina urmatoarele, cu EXCEPTIA:
a. vasoconstrictie;
b. hipertensiune arteriala;
c. diabet insipid;
d. diabet zaharat;
e, diabet bronzat.
48. Secretat in cantitati mari ADH-ul produce urmatoarele, cu EXCEPTIA:
a. actiune vasopresoare generala;
b. hipertensiune arteriala;
c. diabet insipid;
d. diabet zaharat;
e. diabet bronzat.
49. Diabetul insipid se caracterizeaza prin:
a. pierderi mari de apa, in special prin urina;
b. cantitatea de urina poate ajunge la 20 l in 24 de ore;
c. hiperpigmentare cutanata;
d. survine in leziuni ale hipotalamusului;
e. survine in leziuni ale neurohipofizei;
50. Ocitocina:
a. stimuleaz contracia musculaturii netede a uterului gravid;
b. stimuleaza expulzia laptelui din glanda mamara;
c. stimuleaz contracia celulelor mioepiteliale ale canalele galactofore din glandele mamare;
d. produce vasoconstricie.
e. stimuleaza secretia lactata a glandei mamare.
51. Hipofiza controleaza urmatoarele glande endocrine:
a. tiroida;
b. corticosuprarenala;
c. pancreasul endocrin;
d. testicolul;
e. ovarul.

GLANDELE SUPRARENALE
1. Glandele suprarenale sunt situate:
a. in partea anterioara a gitului;
b. in abdomen;
c. in torace;
d. la polii superiori ai rinichilor;
e. retrosternal.
2. Glandele suprarenale:
a. conin o medular (periferic);
b. sunt formate din dou zone diferite anatomic;
c. conin o cortical (central);
d. sunt formate din dou zone diferite embriologic;
e. sunt glande endocrine propriu- zise

3. Corticosuprarenala:
a. reprezint poriunea central a glandei suprarenale;
b. sintetizeaz hormoni pe baz de colesterol;
c. secret hormoni de natur protidic;
d. sintetizeaz hormoni steroizi;
e. reprezinta portiunea periferica a glandei suprarenale.
4. Corticosuprarenala secret hormonii:
a. mineralocorticoizi;
b. sexosteroizi;
c. glucocorticoizi;
d. gonadotropi;
e. glandulotropi.
5. Fac parte din categoria hormonilor mineralocorticoizi urmtorii, cu EXCEP IA:
a. cortizolul;
b. hidrocortizonul;
c. progesteronul;
d. aldosteronul.;
e. testosteronul.
6. Excreia K+ sub controlul aldosteronului are loc n:
a. tubii colectori ai nefronilor;
b. glomerulul renal;
c. tubii distali ai nefronilor;
d. tubii proximali ai nefronilor;
e. capsula Bawman.
7. Aldosteronul induce:
a. reabsorbia de Na+;
b. excreia de K+;
c. retenia de ap;
d. eliminarea apei;
e. reabsorbtia clorului.
8. Prin aciunile sale, aldosteronul induce:
a. retenia de ap;
b. meninerea echilibrului acido-bazic;
c. meninerea presiunii osmotice;
d. meninerea ateniei;
e. mentinerea glicemiei.
9. Celule tinta, sensibile la actiunea aldosteronului se gasesc si in glandele:
a. sebacee;
b. sudoripare;
c. salivare;
d. colice;
e. lacrimale.
10. Hipersecreia de aldosteron produce:
a. absorbie suplimentar de Cl- ;
b. boala Basedow;
c. absorbie suplimentar de HCO3- ;
d. diabet zaharat;
e. hipotensiune arteriala

10

11. Hipersecretia de aldosteron determina:

a. aparitia bolii Conn;
b. retentie masiva de sare si apa;
c. aparitia de edeme;
d. hipertensiune arterial;
e. aparitia bolii Addison.
12. Hiposecretia de aldosteron determina:
a. aparitia bolii Addison;
b. pierdere de apa si sare;
c. hipotensiune;
d. hipertensiune;
e. adinamie.
13. Urmatoarele afirmatii sunt corecte:
a. boala Conn apare in insuficienta globala a CSR;
b. boala Conn apare in hipersecretia de aldosteron;
c. boala Addison se caracterizeaza prin scaderea capacitatii de efort (adinamie);
d. boala Addison apare in insuficienta globala a CSR;
e. diabetul insipid este determinat de hiposecretia de aldosteron.
14. Glucocorticoizii sunt reprezentai de urmtorii hormoni, cu EXCEP IA:
a. adrenalin;
b. ACTH;
c. aldosteron;
d. cortizol;
e. hidrocortizon.
15. Glucocorticoizii sunt:
a. hormoni ai CSR;
b. hormoni ai MSR;
c. de natura lipidica;
d. de natura glucidica.
e. sintetizati din colesterol.
16. Hormonii secretati de corticosuprarenala (CSR), in functie de actiunea principal
exercitata sunt:
a. mineralocorticoizi;
b. estrogeni;
c. gonadotropi;
d. glucocorticoizi;
e. sexosteroizi.
17. Despre glucocorticoizi se pot afirma urmatoarele:
a. circula in singe legati de proteinele plasmatice;
b. o mica fractiune a cortizolului se gaseste libera in singe;
c. exercita efecte specifice asupra unor tesuturi si organe;
d. exercita roluri fiziologice in metabolismul intermediar;
e. are rol in metabolismul sarurilor minerale.
18. Asupra sistemului osos glucocorticoizii exercita urmatoarele efecte specifice:
a. catabolice;
b. controleaza secretia vitaminei D;
c. sinteza matricei organice;
d. absorbtia intestinala a calciului;
e. dezvoltarea caracterelor sexuale secundare: dezvoltarea scheletului si a masei musculare.

11

19. Asupra organelor limfopoetice si sistemului imun, glucocorticoizii exercita

urmatoarele efecte specifice:
a. scad numarul de eozinofile circulante;
b. cresc numarul de eozinofile circulante;
c. scad numarul de bazofile circulante;
d. cresc numarul de bazofile circulante;
e. cresc stabilitatea membranelor lizozomale.
20. Asupra organelor limfopoetice si sistemului imun, glucocorticoizii exercita
urmatoarele efecte specifice:
a. determina limfopenie;
b. cresc numarul de neutrofile;
c. cresc numarul de plachete;
d. scad numarul de limfocite circulante;
e. cresc numarul de limfocite circulante.
21. Scaderea cantitatii de glucocorticoizi determina:
a. modificari EEG;
b. dezvoltarea normal a sinapselor;
c. alterarea personalitatii;
d. modificari senzoriale;
e. stimuleaza mielinizarea.
22. Hormonii glucocorticoizi au roluri fiziologice in metabolismul:
a. intermediar;
b. sarurilor minerale;
c. protidic;
d. glucidic;
e. lipidic.
23. Printre efectele glucocorticoizilor asupra metabolismului proteic, se numr:
a. scderea catabolismului in muschii scheletici;
b. creterea catabolismului in muschii scheletici;
c. scderea anabolismului in ficat;
d. activeaza catabolismului , cu excepia celui hepatic;
e. cresterea anabolismului in ficat.
24. Printre efectele glucocorticoizilor asupra metabolismului glucidic, se numr
urmtoarele:
a. gluconeogeneza;
b. sinteza glucidelor din amonoacizi;
c. sinteza glucidelor din lipide;
d. glicoliza;
e. hiperglicemie.
25. Printre efectele glucocorticoizilor asupra metabolismului se numr:
a, sinteza glucidelor din lipide;
b. scaderea anabolismului proteic in ficat;
c, scderea concentraiei acizilor grai liberi;
d, mobilizarea acizilor grai din esutul adipos;
e. cresterea lipolizei.

12

26. Hipersecretia de glucocorticoizi determina:

a. boala Addison;
b. sindromul Cushing;
c. obezitate;
d. diabet;
e. hipertensiune.
27. Hiposecretia de glucocorticoizi se intilneste in urmatoarele afectiuni cu EXCEPTIA:
a. boala Conn;
b. boala Addison;
c. sindromul Cushing;
d. boala Basedow-Graves;
e. acromegalia.
28. Hormonii sexosteroizi:
a. sunt asemanatori celor secretati de ovare;
b. sunt asemanatori celor secretati de testicul;
c. completeaza actiunea hormonilor secretati de gonade;
d. contribuie la aparitia si dezvoltarea caracterelor sexuale secundare;
e. sunt reprezentati de testosteron si progesteron.
29. Hormonii sexosteroizi determina la baieti:
a. cresterea barbii si a mustatilor;
b. stimuleaza cresterea si dezvoltarea gonadelor masculine;
c. dezvoltarea scheletului;
d. dezvoltarea laringelui;
e. dezvoltarea masei musculare.
30. Hormonii sexosteroizi determina la fete:
a. modificarea secretorie a mucoasei uterine;
b. dezvoltarea glandei mamare;
c. depunerea lipidelor pe solduri si coapse;
d. stimuleaza proliferarea mucoasei uterine;
e. pilozitate caracteristica.
31. Medulosuprarenala:
a. reprezint poriunea central a glandei suprarenale;
b. secret hormoni de natur glucidic;
c. sintetizeaz hormoni din colesterol;
d. are origine ectodermic;
e. anatomic si functional este un ganglion simpatic, ai carui neuroni nu au prelungiri.
32. Hormonii secretati de medulosuprarenala sunt:
a. adrenalina;
b. epinefrina, in proportie de 20%;
c. noradrenalina;
d. norepinefrina, in proportie de 80%;
e. catecolamine.
33. Hormonii medulosuprarenalei:
a. au actiune identica celei a SNV simpatic;
b. au actiune identica celei a SNV parasimpatic;
c. reprezinta si mediatori chimici ai SNV simpatic;
d. reprezinta si mediatori chimici ai SNV parasimpatic;
e. actiunile lor principale se manifesta la nivelul metabolismului.

13

34. Asupra aparatului cardiovascular, hormonii medulosuprarenalieni au urmtoarele

efecte:
a. tahicardie;
b. vasoconstricie;
c. hipertensiune;
d. vasodilataie;
e. creste excitabilitatea inimii.
35. Asupra aparatului cardiovascular, hormonii medulosuprarenalieni au urmtoarele
efecte:
a. adrenalina dilata vasele din muschi;
b. noradrenalina are predominant actiuni vasodilatatoare;
c. noradrenalina are predominant actiuni vasoconstrictoare;
d. adrenalina contracta vasele din piele si mucosae;
e. adrenalina contracta vasele din viscere.
36. Asupra tubului digestiv, hormonii medulosuprarenalieni au urmtoarele efecte:
a. relaxarea musculaturii netede a pereilor;
b. contracia sfincterelor;
c. inhibarea majoritii secreiilor digestive;
d. dilatarea splinei;
e. contractia splinei.
37. Asupra metabolismului, hormonii medulosuprarenalieni au urmtoarele efecte:
a. glicogenoliz;
b. anabolismul acizilor grai;
c. mobilizarea grsimilor din depozite;
d. hipoglicemie;
e. hiperglicemie.
38. Adrenalina:
a. se mai numeste si epinefrina;
b se mai numeste si norepinefrina;
c. are efecte predominant metabolice;
d. are efecte predominant energetice;
e. este si mediator chimic.
39. Catecolaminele:
a. dilata bronhiile;
b. dilata pupila;
c. contracta pupila;
d. contracta fibrele netede ale muschilor erectori ai firului de par;
e. produc bronhoconstrictie.
40. Printre efectele hormonilor medulosuprarenalieni se numr:
a. alert cortical;
b. fric;
c. stimularea activitii SAA;
d. relaxare;
e. anxietate.
41. Despre secretia medulosuprarenalei se pot afirma urmatoarele:
a. reglarea secretiei MSR se face prin mecanisme neuro-umorale;
b. este stimulata in conditii de sress;
c. secretia de noradrenalina creste in conditii de stress neobisnuite;
d. secretia de adrenalina creste in stari de stress cu care organismal este obisnuit;
e. exercita un rol important in reactia de adaptare a organismului.

14

TIROIDA.
PARATIROIDELE.
1. Tiroida este localizat:
a. n zona anterioar a gtului;
b. n zona posterioar a gtului;
c. n loja pituitar;
d. n dreptul cartilajului laringian care i poart numele;
e. intr-o capsula fibroasa.
2. Glanda tiroida este:
a. formata din doi lobi laterali;
b. formata din doi lobi anteriori;
c. formata dintr-un istm;
d. bogat vascularizata;
e. bogat inervata .
3. esutul secretor tiriodian este format din:
a. celule epiteliale;
b. coloid;
c. foliculi;
d. neuroni secretori;
e. tireoglobulina.
4. Forma de depozit a hormonilor tiriodieni este reprezentat de urmtoarele
substane, cu EXCEP IA:
a. tirozina;
b. triioditironina;
c. TSH;
d. tireoglobulina;
e. proteina sintetizata de celulele foliculare.
5. Hormonii tiroidieni sunt:
a. tiroxina;
b. tireoglobulina;
c. triioditironina;
d. TSH;
e. tirozina.
6. Tireoglobulina:
a. este o proteina sintetizata de celulele foliculare;
b. in structura acesteia se gasesc molecule de tirozina;
c. este hormonul tiroidian;
d. este forma de deposit a hormonilor tiroidieni;
e. se sintetizeaza din colesterol.
7. Celulele parafoliculare:
a. se numesc si celulele C;
b. sunt situate intre foliculii tiroidieni;
c. secreta tiroxina;
d. secreta parathormonul;
e. secreta calcitonina.

15

8. Printre aciunile hormonilor tiroidieni se numr:

a. scderea metabolismului bazal;
b. creterea consumului de oxigen;
c. reabsorbia apei;
d. hiperglicemiae;
e. cresterea metabolismului bazal.
9. Printre aciunile hormonilor tiroidieni se numr:
a. controlul creterii celulare;
b. scderea frecvenei de contracie cardiac;
c. controlul diferenierii celulare;
d. scderea umplerii ventriculare;
e. reduc depozitele lipidice.
10. Printre efectele hormonilor tiroidieni asupra metabolismului se numr:
a. hipoglicemia;
b. hiperglicemia;
c. hipercolesterolemia;
d. intensificarea catabolismului glucidic;
e. hipocolesterolemia.
11. Efectul hiperglicemic al hormonilor tiroidieni se manifest prin:
a. intensificarea absorbiei intestinale de glucoz;
b. intensificarea catabolismului proteic;
c. intensificarea catabolismului glucidic;
d. glicogenogenez;
e. intensificarea eliminarilor de azot.
12. Asupra aparatului cardio-vascular, hormonii tiroidieni exercita urmatoarele efecte
specifice:
a. vasodilatatie;
b. vasoconstrictie;
c. creste forta contractiilor cardiace;
d creste frecventa cardiaca;
e. scade frecventa cardiaca.
13. Asupra aparatului respirator, hormonii tiroidieni exercita urmatoarele efecte
specifice:
a. creste amplitudinea miscarilor respiratorii;
b. scade amplitudinea miscarilor respiratorii;
c. scade frecventa miscarilor respiratorii;
d. creste frecventa miscarilor respiratorii;
e. stimileaza secretia glandelor mucoase.
14. Asupra sistemului nervos, hormonii tiroidieni exercita urmatoarele efecte:
a. stimuleaza diferentierea neuronala;
b. modificari ale EEG;
c. stimuleaza dezvoltarea normala a sinapselor;
d. modificari senzoriale;
e. stimuleaza mielinizarea.
15. Printre actiunile hormonilor tiroidieni se numara:
a. scad consumul de energie;
b. stimuleaza activitatea gonadelor;
c. mentin impreuna cu prolactina secretia lactata;
d. controleaza, impreuna cu STH cresterea si diferentierea celulara;
e. activeaza lipoliza.

16

16. La copil, hipofuncia tiroidian poate conduce la:

a. cretinism;
b. acromegalie;
c. boal Addison;
d. dezvoltare fizic i psihic redus;
e. nanism tiroidian.
17. La adult, hipofunctia tiroidiana duce la:
a. diminuarea atentiei;
b. alerta corticala;
c. diminuarea memoriei;
d. anxietate;
e. diminuarea capacitatii de invatare.
18. Hipofuncia tiroidian poate conduce la:
a. mixedem;
b. creterea metabolismului bazal;
c. exoftalmie;
d. cderea prului;
e. scaderea metabolismului bazal.
19. Hipofuncia tiroidian poate conduce la:
a. uscarea pielii;
b. senzaia de cldur;
c. edeme mucoase;
d. subierea pielii;
e. protruzia globilor ocular
20. Hiperfuncia tiroidian poate conduce la:
a. creterea metabolismului bazal;
b. exoftalmie;
c. bulbucarea ochilor;
d. mixedem;
e. boala Basedow- Graves.
21. Boala Basedow- Graves se caracterizeaza prin:
a. marirea de volum a glandei tiroide;
b. cresterea frecventei cardiace;
c. scaderea frecventei cardiace;
d. scaderea in greutate;
e. incetinirea dezvoltarii fizice.
22. Gusa endemica:
a. este o afectiune a glandei tiroide;
b. se caracterizeaza prin cresterea anatomica a glandei tiroide;
c. se caracterizeaza prin diminuarea glandei tiroide;
d. este insotita de hipofunctie tiroidiana;
e. este insotita de hiperfunctie tiroidiana.
23. Gusa endemica:
a. apare la populatiile din zonele montane, cu ape sarace in iod;
b. apare datorita substantelor gusogene;
c. se caracterizeaza prin hipersecretia de tiroxina;
d. se combate prin administrarea de tablete ce contin iod si sare iodata;
e. apare datorita unor substante chimice oxidante prezente in apa de baut.

17

24. Reglarea secretiei tiroidei se face prin urmatoarele mecanisme, cu EXCEPTIA:

a. mecanisme neuro-umorale, in care intervine sistemul simpatic;
b. prin stimuli de la sistemul limbic;
c. prin impulsuri parasimpatice vagale;
d. reflex, prin stimuli de la receptori;
e. mecanism de feed-back hipotalamo-hipofizo-tiroidian.
25. Sinteza si secretia de hormoni tiroidieni este stimulata de:
a. hormoni de eliberare;
b. hormoni de inhibare;
c. hormonul tireotrop;
d. tireostimulina;
e. TSH.
26. Celulele C:
a. sunt celule diferite de restul epiteliului glandular al tiroidei;
b. sunt celule diferite de restul epiteliului glandular al paratiroidelor;
c. secreta un hormon hipercalcemiant;
d. secreta un hormon care ajuta la fixarea calciului in oase;
e. secreta calcitonina.
27. Paratiroidele sunt n numr de:
a. 2 perechi;
b. 6;
c. 3 perechi;
d. 4;
e. o pereche.
28. Paratiroidele sunt:
a. glande endocrine propriu-zise;
b. situate pe fata posterioara a lobilor tiroidieni;
c. situate retrosternal;
d. glande mixte;
e. indispensabile vietii.
29. Structural, paratiroidele sunt formate din:
a. celulele principale, care secreta parathormonul;
b. celulele principale, care secreta calcitonina;
c. celulele parafoliculare, care secreta parathormonul;
d. celulele parafoliculare,care secreta calcitonina;
e. calulele parafoliculare, identice cu celulele C de la tiroida.
30. Hormonii secretati de paratiroide:
a. au rol in mentinerea echilibrului fosfo-calcic al organismului;
b. sunt reprezentati de parathormon;
c. sunt reprezentati de calcitonina;
d. sunt reprezentati de FSH;
e. sunt reprezentati de PTH.
31. Parathormonul induce:
a. hipocalcemie;
b. hipercalcemie;
c. hiperfosfatemie;
d. hipofosfatemie;
e. hiperglicemie.

18

32. Efectele parathormonului se concretizeaz n:

a. eliminarea calciului n lichidul extracelular;
b. inhibarea reabsorbiei tubulare a fosfailor organici;
c. stimularea activitii osteoclastelor;
d. inhibarea reabsorbiei tubulare a calciului;
e. inhibarea reabsorbtiei tubulare a fosfatilor anorganici.
33. Efectele parathormonului se concretizeaz n:
a. cresterea absorbtiei intestinale a calciului;
b. activarea osteocitelor;
c. eliminarea pe cale renal a fosforului;
d. inhibarea osteoclastelor;
e. stimularea reabsorbtiei tubulare a calciului.
34. Parathormonul este activ asupra:
a. osului;
b. metabolismului proteic;
c. rinichiului;
d. metabolismului glucidic;
e. tractului digestiv.
35. PTH-ul controleaza secretia urmatoarelor vitamine, cu EXCEPTIA:
a. A;
b. C;
c. D3 ;
d. K;
e. complexul B.
37. PTH-ul este activ asupra osului:
a. prin efecte directe;
b. prin efectele vitaminei D3 ;
c. produce demineralizarea osoasa;
d. determina mineralizarea normala a oaselor;
e. determina cresterea in lungime a oaselor.
38. Calcitonina are urmtoarele efecte, cu EXCEP IA:
a. hiperlipemiant;
b. hipercalcemiant;
c. hipercolesterolemiant;
d. hipocalcemiant;
e. hipoglicemiant.
39. Calcitonina:
a. ajut la mineralizarea normal osoas;
b. ajut la mobilizarea Ca2+ din oase;
c. este un hormon hipercalcemiant;
d. este un hormon hipocalcemiant;
e. creste fosfatemia.
40. Urmatoarele afirmatii sunt corecte:
a. calcitonina este secretata de paratiroide ;
b. exiata un echilibru dinamic intre producerea de PTH si calcitonona;
c. calcitonina este secretata si de catre tiroida;
d. cresterea calcemiei stimuleaza secretia de calcitonina;
e. scaderea calcemiei stimuleaza secretia de calcitonina.

19

41. Reglarea secretiei paratiroidelor:

a. se realizeaza pe cale umorala;
b. se realizeaza prin mecanisme neuro-umorale;
c. este in functie de echilibrul fosfo-calcic sanguin;
d. este independenta de factorii nervosi;
e. se realizeaza pe cale reflexa, prin stimuli de la receptori.
42. Hipersecretia de PTH determina:
a. tetanie;
b. rarefierea oaselor;
c. fracturi spontane;
d. depunerea de calciu in tesuturi;
e. formarea de calculi urinari.

PANCREASUL ENDOCRIN
EPIFIZA
TIMUSUL
1.Pancreasul este:
a. o glanda endocrina propriu-zisa;
b. o glanda endocrina temporara;
c. o glanda mixta;
d. situat sub stomac;
e. situat in partea inferioara a abdomenului.
2. Structural, pancreasul este format din:
a. acini glandulari;
b. celule epiteliale organizate in foliculi;
c. celule C;
d. insulele lui Langerhans;
e. cordoane celulare, care formeaza epiteliul secretor.
3. Pancreasul endocrin este format din:
a. acini glandulari;
b. insulele Langerhans;
c. celule in proportie de 20%;
d. celule in proportie de 60-70%;
e. celule in proportie de 60-70%.
4. Celulele secretorii endocrine pancreatice sunt:
a. celule care secret insulin;
b. celule care secret insulin;
c. celule care secret glucagon;
d. celule care secret glucagon;
e. neuronii motori .
5. La descoperirea insulinei au participat:
a. Nicolae C. Paulescu;
b. Grigore T. Popa;
c. F. G. Banting;
d. J. J. R. McLeod;
e. Unna Fielding.

20

6. Pancreasul endocrin este implicat in controlul metabolismului :

a. glucidic;
b. lipidic;
c. mineral;
d. proteic;
e. energetic.
7. Printre efectele insulinei se numr:
a. creterea utilizrii glucozei n celule;
b. scderea depunerilor de glicogen;
c. scderea transformrii glucidelor n lipide;
d. stimularea sintezei proteice;
e. cresterea transformarii glicidelor in lipide.
8. Printre efectele insulinei se numr:
a. scderea glicogenogenezei;
b. creterea transformrii glucidelor n lipide;
c. creterea gluconeogenezei;
d. creterea depunerilor de glucoz sub form de glicogen;
e. scaderea utilizarii celulare a glucozei.
9. Hormoni hipoglicemiani sunt urmtorii, cu EXCEP IA:
a. glucagonul;
b. tiroxina;
c. adrenalina;
d. insulina;
e. noradrenalina.
10. La nivelul ficatului, insulina are urmatoarele efecte metabolice:
a. cresterea glicogenogenezei;
b. scaderea gluconeogenezei;
c. cresterea lipogenezei;
d. scaderea lipogenezei;
e. scaderea proteolizei.
11. La nivelul tesutului adipos, insulina are urmatoarele efecte metabolice:
a. cresterea sintezei trigliceridelor si acizilor grasi;
b. cresterea sintezei enzimelor lipogenetice;
c. cresterea lipolizei;
d. scaderea lipolizei;
e. cresterea sintezei de glicerol.
12. La nivelul muschilor, insulina are urmatoarele efecte metabolice:
a. cresterea sintezei proteice;
b. cresterea glicolizei;
c. scaderea glicolizei;
d. cresterea sintezei de glicogen;
e. scaderea sintezei de glicogen.
13. Insulina are efect:
a. anabolizant pentru metabolismul proteic;
b. catabolizant pentru metabolismul proteic;
c. anabolizant pentru metabolismul glucidic;
d. anabolizant pentru metabolismul lipidic;
e. catabolizant pentru metabolismul lipidic.

21

14. Diabetul zaharat se caracterizeaz prin:

a. deficit de insulin;
b. polidipsie;
c. polifagie;
d. oligurie;
e. exces de insulin.
15. Diabetul zaharat se caracterizeaz prin:
a. poliurie;
b. glicozurie;
c. polifagie;
d. dezechilibre acido-bazice;
e. hipoglicemie.
16. Hiposecretia de insulina produce urmatoarele, cu EXCEPTIA:
a. diabet insipid;
b. cretinism;
c. diabet zaharat;
d. piticism;
e. diabet bronzat.
17. Complicatiile diabetului zaharat sunt:
a. acumularea de corpi cetonici in organism;
b. coma diabetica;
c. compromiterea morfofunctionala a aparatului cardiovascular;
d. anxietate;
e. tetanie.
18. Hipersecretia de insulina determina:
a. hipoglicemie;
b. hiperglicemie;
c. slabirea fortei fizice;
d. tulburari ale activitatii nervoase;
e. coma.
19. Glucagonul este secretat de:
a. acinii pancreatici;
b. insulele lui Langerhans;
c. duoden;
d. celulele pancreatice ;
e. celulele pancreatice .
20. Principalii hormoni hiperglicemianti ai organismului sunt:
a. glucagonul;
b. insulina;
c. adrenalina;
d. epinefrina;
e. norepinefrina.
21. Printre efectele glucagonului la nivelul metabolismului glucidic se numr:
a. glicogenoliza hepatica;
b. glicogenoliza musculara;
c. gluconeogeneza;
d. scderea utilizarii celulare a glucozei;
e. ccresterea utilizarii celulare a glucozei.

22

22. Efectele glucagonului la nivelul metabolismului sunt urmtoarele, cu EXCEP IA:

a. hipoglicemie;
b. scderea utilizrii celulare a glucozei;
c. glicogenoliza muscular;
d. accentuarea lipolizei;
e. accentuarea proteolizei.
23. Urmatoarele afirmatii sunt corecte:
a. secretia pancreasului endocrin nu este controlata de hipofiza;
b. pancreasul isi desfasoara functiile secretorii de hormoni si dupa interruperea conexiunilor
nervoase;
c. reglarea secretiei de insulina se face direct, prin impulsuri parasimpatice vagale;
d. reglarea secretiei de insulina se face direct, prin impulsuri vegetative simpatice;
e. reglarea secretiei de insulina se face printr-un mechanism de feed-back, in functie de
nivelul glicemiei.
24. Urmatoarele afirmatii sunt corecte:
a. secretia de glucagon este stimulata de hiperglicemie;
b. in conditiile unui aport de glucide scazut, glucagonul determina cresterea glicemiei prin
gluconeogeneza;
c. secretia de glucagon este stimulata de inanitie;
d. in conditiile unui aport de glucide scazut, glucagonul determina cresterea glicemiei prin
sinteza glucidelor din lipide;
e. sinteza de glucagon este stimulata de subnutritie.
25. Epifiza intr n componena:
a. epitalamusului;
b. mezencafalului;
c. trunchiului cerebral;
d. diencefalului;
e. coliculilor cvadrigemeni superiori.
26. Epifiza este situat:
a. ntre tuberculii cvadrigemeni superiori;
b. ntre tuberculii cvadrigemeni inferiori;
c. n partea anterioar a diencefalului;
d. in partea dorsala a diencefalului;
e. la baza diencefaluli.
27. Urmatoarele afirmatii sunt corecte:
a. epifiza mai este denumita si glanda pineala;
b. functia epifizei este incomplet cunoscuta;
c. epifiza face parte din sistemul endocrine difuz;
d. epifiza face parte din sistemul paracrin;
e. epifiza face parte din diencefal.
28. Conexiunile funcionale ale epifizei se realizeaz cu urmatoarele, cu EXCEPTIA:
a. tiroida;
b. retina globului ocular;
c. trunchiul cerebral;
d. adenohipofiza;
e. tuberculii cvadrigemeni superiori.

23

29. Epifiza secreta:

a. melatonina;
b. hormonal melanocitostimulant;
c. MSH;
d. vasopresina;
e. vasotocina.
30. Melatonina are efecte:
a. asupra funciei gonadelor;
b. asupra metabolismului glucidic;
c. asupra axului hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenalian;
d. asupra metabolismului lipidic;
e. asupra pigmentarii pielii.
31. Melatonina:
a. are aciune antigonadotrop;
b. stimuleaz contracia musculaturii uterului gravid;
c. stimuleaz expulzia laptelui din glanda mamar;
d. actioneaza asupra metabolismului proteic;
e. actioneaza asupra metabolismului mineral.
32. n reglarea secreiei epifizare sunt implicai:
a. stimulii luminoi;
b. STH;
c. nervii simpatici;
d. hormonii hipofizari;
e. hormonii de eliberare hipotalamici.
33. Timusul are urmatoarea localizare, cu EXCEPTIA:
a. in partea inferioara a abdomenului;
b. retrosternal;
c. la polii superiori ai rinichiului;
d. sub stomac;
e. in partea anterioara a gitului.
34. Timusul:
a. are in structura sa epiteliul secretor;
b. este si organ limfatic;
c. la pubertate, incepe sa se dezvolte;
d. la pubertate involueaza;
e. la pubertate, dispare complet.
35. Extractul de timus are urmatoarele efecte:
a. antigonadotrop;
b. de stimulare a dezvoltarii gonadelor;
c. de stimulare a mineralizarii osoase;
d. de inhibare a mineralizarii osoase;
e. participa in reactiile imunitare.
36. Hormonul timic:
a. are rol in crestere;
b. stimuli luminosi duc la reducerea secretiei de hormon timic ;
c. la intuneric, secretia de hormon timic creste;
d. are efecte de oprire a mitozelor;
e. este produs de timocite.

24

37. Lobulul timic este:

a. unitatea histologica a timusului;
b. format dintr-o retea de celule;
c. format din celule C.
d. format din celule reticulare;
e. format din timocite.
38. Timocitele:
a. sunt celule timice;
b. sunt celule reticulare;
c. sunt leucocite;
d. migreaz din mduva osoas;
e. sunt trombocite
39. Timocitele migreaz spre:
a. inim;
b. splin;
c. ficat;
d. ganglionii limfatici;
e. amigdale.
40. Limfocitele T:
a. provin din maduva hematogena;
b. se diferentiaza in timus;
c. participa in procesele de imunitate celulara;
d. participa in procesele de imunitate umorala;
e. sunt specializate in pastrarea memoriei imunitare.

25

EXCREIA
1.Rinchii sunt situai n:
a. cavitatea abdominal;
b. cavitatea pelvin;
c. regiunea lombar;
d. fosa iliac;
e. regiunea toracal.
2. Sistemul excretor:
a. asigur homeostazia mediului intern;
b. elimin din organism produii iniiali de metabolism;
c. elimin din organism substanele nocive;
d. asigur echilibrul acido-bazic al mediului intern;
e. asigur echilibrul hidro-electrolitic al mediului intern.
3. Funciile rinichiului sunt:
a.
excreia unor produi finali de metabolism ai organismului;
b.
formarea elementelor figurate ale sngelui;
c.
controlul concentraiilor majoritii constituienilor organismului;
d.
asigurarea hemostazei;
e.
participarea la procesul de gluconeogenez..
4. n rinichi ptrund urmtoarele elemente cu EXCEP IA:
a. ureterul;
b. vena renal;
c. limfaticele;
d. artera renal
e. uretra.
5. Din rinichi ies urmtoarele elemente cu EXCEP IA:
a. artera renal;
b. artera interlobar;
c. nervii renali;
d. vena renal
e. ureterul.
6. Sistemul excretor este alctuit din:
a. rinichi;
b. ureter;
c. vezic urinar;
d. trei poriuni;
e. uretr.
7. Rinichiul prezint, pe seciune:
a. o zon central, medulara;
b. o zon central, bazinetul;
c. o zon periferic, corticala;
d. o zon central, sinusul renal;
e. la exterior, capsula renal.
8. Medulara renal prezint, pe seciune:
a. formaiuni piramidale;
b. capsula Bowman;
c. piramidele Malpighi;
d. glomeruli renali;
e. calicele renale mici.

9. Piramidele renale Malpighi se caracterizeaz prin urmtoarele:

a. au aspect triunghiular;
b. sunt situate n medulara renal
c. au vrful spre sinusul renal;
d. sunt n numr de trei;
e. se deschid n calicele renale mari.
10. Corticala renal conine:
a. corpusculi renali;
b. piramide Malpighi;
c. papila renal;
d. tubi uriniferi;
e. ansa Henle.
11. Nefronul se caracterizeaz prin:
a. reprezint unitatea anatomic a rinichiului;
b. reprezint unitatea funcional a rinichiului;
c. are dou componente;
d. are o lungime de 10-11 cm;
e. cuprinde corpusculul Malpighi i tubul urinifer..
12. Componentele nefronului sunt:
a. calicele mici;
b. corpusculul renal;
c. bazinetul;
d. tubul proximal;
e. ansa Henle.
13. Corpusculul renal este format din:
a. capsula Bowman;
b. piramide renale;
c. ansa Henle;
d. glomerulul renal;
e. tubul urinifer.
14. Capsula Bowman prezint urmtoarele caracteristici:
a. este situat n cortical;
b. prezint o foi visceral ce se continu cu tubul urinifer;
c. n adncitura cupei se afl glomerulul renal;
d. are peretele format din dou foie;
e. prezint o foi parietal ce ader la glomerul.
15. Segmentele tubului urinifer sunt:
a. tubul contort proximal;
b. ansa Henle;
c. tubul contort distal;
d. corpusculul renal;
e. glomerulul renal.
16. Glomerulul renal prezint urmtoarele caracteristici:
a. este un ghem format din capilare sanguine;
b. la el sosete o arteriol aferent;
c. de la el pleac o arteriol eferent;
d. este situat n medular;
e. are rol n producerea urinii primare.

17. Tubul contort proximal renal:

a. este situat n cortical;
b. se continu cu tubul contort distal;
c. este primul segment al tubului urinifer;
d. strbate medulara;
e. este format din epiteliu cilindric cu margine n perie.
18. La nivelul nefronului, ansa Henle:
a. se afl n continuarea tubului contort proximal;
b. are un bra descendent;
c. are un bra ascendent;
d. se continu cu tubul colector;
e. este situat n zona medular a rinichiului.
19. Tubul contort distal al nefronului, se caracterizeaz prin:
a. strbate medulara;
b. este situat n cortical;
c. este un tub muscular;
d. se continu cu tubul colector
e. se afl n continuarea ansei Henle.
20. La nivelul nefronului, tubul colector:
a. continu ansa Henle;
b. se termin la nivelul papilei renale;
c. continu tubul contort proximal;
d. continu tubul contort distal;
e. particip la formarea aparatului juxtaglomerular.
21. Rinichiul conine urmtoarele tipuri de nefroni:
a. juxtamedulari;
b. viscerali;
c. corticali;
d. parietali;
e. superficiali.
22. n corpusculul renal se produc urmtoarele procese:
a. filtrarea glomerular;
b. consum de energie;
c. secreia tubular;
d. formarea urinii primare;
e. reabsorbia tubular.
23. Membrana filtrant glomerular este format din:
a. endoteliul capilar arterial;
b. membrana bazal a capilarului;
c. foia visceral a capsulei Bowman;
d. arteriola aferent;
e. arteriola eferent.
24. Arterele arcuate se caracterizeaz prin:
a. merg la limita dintre medular i cortical;
b. se continu cu arterele interlobulare;
c. continu arterele interlobare;
d. dau natere arteriolelor aferente;
e. dau natere arteriolelor eferente.

25. Arteriola aferent:

a. se capilarizeaz;
b. ia natere din artera interlobar;
c. are un calibru de 0,5 cm;
d. formeaz prin capilarizare glomerulul renal;
e. se continu cu arteriola eferent.
26. Venele renale se caracterizeaz prin:
a. sunt n numr de patru;
b. au un traiect invers arterelor;
c. vena renal dreapt se vars n vena cav superioar;
d. vena renal stng se vars n vena cav inferioar;
e. se formeaz prin unirea venele interlobare.
28. Cile urinare sunt reprezentate de:
a. calicele mici i mari;
b. bazinetul;
c. ureterul;
d. vezica urinar;
e. rinichi.
29. Calicele renale mici:
a. sunt situate la vrful piramidelor Malpighi;
b. sunt situate n corticala renal;
c. prin unire formeaz calicele renale mari;
d. sunt situate n medulara renal;
e. se deschid n pelvisul renal.
30. Calicele renale mari se caracterizeaz prin:
a. se formeaz prin confluarea calicelor renale mici;
b. sunt n numr de trei;
c. prin unire formeaz pelvisul renal;
d. nconjoar papila renal;
e. sunt situate la vrful piramidelor Malpighi.
31. Pelvisul renal:
a. se mai numete pelvis abdominal;
b. este un conduct mai dilatat;
c. are n structur fibre musculare netede;
d. se continu cu ureterul ;
e. se formeaz prin confluarea calicelor renale mari.
32. Ureterul:
a. se ntinde ntre pelvisul renal i vezica urinar;
b. este ultimul segment al cilor urinare;
c. este un organ pereche;
d. la nivelul su se acumuleaz urina,
e. se continu cu uretra.
33. Vezica urinar:
a. este situat n pelvisul osos;
b. este un organ cavitar;
c. prezint o poriune superioar, corpul, n care se acumuleaz urina;
d. este un organ pereche;
e. prezint o poriune inferioar, colul, ce se continu cu ureterul.

34.Vezica urinar prezint:

a. dou sfinctere;
b. un sfincter intern neted, reprezentat de muchiul colului vezical;
c. un sfincter extern alctuit din muchi striat;
d. sfincterul extern controlat de sistemul nervos vegetativ;
e. sfincterul intern controlat voluntar.
35. Vezica urinar se caracterizeaz prin:
a. este poriunea cea mai dilatat a cilor urinare;
b. acumuleaz urina care este adus n mod continuu de ctre uretere;
c. evacueaz urina n mod discontinuu prin actul miciunii;
d. parenchimul vezical prezint esut conjunctiv lax;
e. se umple progresiv pn ce tensiunea intraparietal atinge o valoare prag.
36. La brbat, uretra se caracterizeaz prin:
a. este un organ comun urinar i genital;
b. ncepe la nivelul colului vezical;
c. se deschide la nivelul glandului penian;
d. este mai scurt dect la femeie;
e. este format numai din fibre musculare striate.
37. Uretra se caracterizeaz prin:
a. prezint un sfincter intern neted;
b. prezint un sfincter extern striat, la jonciunea cu ureterul;
c. este un organ parenchimatos;
d. sfincterul intern este controlat involuntar;
e. prezint micri peristaltice de transport a urinii de la rinichi la vezica urinar.
38. Nefronii corticali se caracterizeaz prin:
a. au glomerulul situat n zona medular a rinichiului;
b. au glomerulul situat n zona cortical a rinichiului;
c. ansa lor Henle ajunge n stratul profund al medularei;
d. au ansa Henle scurt, ce ajunge n stratul extern al medularei;
e. au rol important n mecanismul de contracurent, prin care se produce urin concentrat.
39. Nefronii juxtamedulari au urmtoarele caracteristici:
a. au glomerulul situat la jonciunea dintre cortical i medular;
b. ansa Henle coboar adnc n medular;
c. uneori, ansa Henle poate ajunge la nivelul papilelor renale;
d. sunt importani n mecanismul de producere a urinei diluate;
e. reprezint 85% din numrul total de nefroni.
40. Inervaia vezicii urinare este asigurat de:
a. simpatic, prin plexul hipogastric;
b. parasimpatic, prin nervii pelvici;
c. parasimpatic, prin nervul vag;
d. simpatic, ce relaxeaz muchiul vezical i contract sfincterul intern;
e. parasimpatic, ce contract muchiul vezical relaxeaz sfincterul extern.
41. Despre artera renal putem afirma urmtoarele:
a. este ram din trunchiul celiac;
b. este ram din aorta abdominal;
c. dup ce ptrunde n rinichi, d natere arterelor interlobare;
d. dup ce ptrunde n rinichi, d natere arterelor interlobulare;
e. asigur debitul sanguin necesar filtrrii glomerulare.

42. La nivelul nefronului, reeaua peritubular:

a. provine din capilarizarea arteriolei eferente;
b. provine din capilarizarea arteriolei aferente;
c. se gsete n special n jurul tubilor proximali,
d. se gsete n special n jurul tubilor distali;
e. este mai bogat n medulara renal.
43. Din vezica urinar, urina se evacueaz prin urmtoarele structure, cu EXCEP IA:
a. uretere;
b. uretr;
c. bazinet;
d. calice mari;
e. calice mici.
44. Despre uretere putem afirma urmtoarele:
a. sunt dou tuburi musculare netede ce transport urina spre vezica urinar;
b. ncep la nivelul pelvisului renal;
c. sunt prevzute cu miscri peristaltice controlate de sistemul nervos vegetativ;
d. frecvena undelor peristaltice este accelerat de sistemul simpatic;
e. frecvena undelor peristaltice este ncetinit de sistemul parasimpatic;
45. Rinichii mai pot ndeplini urmtoarele roluri:
a. formarea i eliberarea reninei;
b. formarea i eliberarea eritropoietinei;
c. meninerea presiunii osmotice;
d. activarea vitaminei D3
e. producerea elementelor figurate ale sngelui.
46. Procesul de formare a urinei cuprinde:
a. ultrafiltrarea glomerular;
b. reabsorbia tubular;
c. secreia tubular;
d. numai mecanisme active;
e. numai mecanisme pasive de difuziune i osmoz.
47. Ultrafiltrarea glomerular const n:
a. trecerea plasmei sanguine prin membrana filtrant;
b. formarea urinei primare;
c. trecerea filtratului n tubul urinifer;
d. un proces ce se desfoar cu consum de energie;
e. trecerea plasmei sanguine din capilarele glomerulare n capsula Bowman.
48. Filtratul glomerular reprezint:
a. o plasm care nu conine proteine n cantiti semnificative;
b. lichidul care filtreaz la captul venos al capilarului;
c. o plasm ce conine un numr mediu de hematii;
d. urina primar;
e. urina final.
49. Debitul urinei primare depinde de:
a. cantitatea de lichide ingerate;
b. presiunea din capilarele glomerulare, care determin filtrarea;
c. debitul sanguin renal, ce determin presiunea efectiv de filtrare;
d. presiunea din capilarele venoase;
e. presiunea din capsula Bowman, care se opune filtrrii.

50. Urina final se caracterizeaz prin:

a. este rezultatul procesului de reabsorbie tubular;
b. este rezultatul procesului de secreie tubular;
c. este transportat prin uretere n vezica urinar;
d. conine glucoz;
e. nu conine substane organice i anorganice.
51. La nivelul nefronului, filtratul glomerular:
a. se formeaz la nivelul glomerulului renal;
b. traverseaz diferitele poriuni ale tubilor;
c. sufer procese selective de reabsobie,
d. sufer procese selective de secreie,
e. reprezint urina final.
52. La nivelul nefronului, reabsorbia tubular:
a. reprezint recuperarea substanelor utile organismului din filtratul glomerular;
b. se realizeaz de ctre celulele tubilor uriniferi ai nefronului;
c. se realizeaz prin procese pasive de difuziune i osmoz;
d. se realizeaz prin procese active, cu consum de energie;
e. are loc numai n prezena unor hormoni, ADH i aldosteron.
53. La nivelul nefronului, prin transport pasiv, se reabsorb:
a. apa, n gradient osmotic;
b. ureea, n gradient chimic;
c. sodiul, n gradient electrochimic;
d. clorul, n gradient electrochimic;
e. aminoacizii, n gradient osmotic.
54. n tubul proximal al nefronului, se reabsorb:
a. glucoz;
b. ap;
c. aminoacizi;
d. K+
e. toate substanele organice.
55. n tubul distal al nefronului, se reabsorb:
a. glucoz;
b. ap;
c. aminoacizi;
d. Na+
e. uree.
56. Reabsorbia apei se realizeaz la nivelul:
a. tubului colector:
b. tubului contort proximal;
c. ansei Henle;
d. tubului contort distal;
e. glomerulului renal.
57. La nivelul tubului contort distal au loc urmtoarele procese:
a. secreia K+-lui prin mecanisme active;
b. rebsorbia Na+-lui, sub aciunea aldosteronului;
c. reabsorbia facultativ a apei, sub aciunea aldosteronului;
d. reabsorbia ureei i a amoniacului;
e. secreia ionilor de amoniu.

58. La nivelul nefronului, reabsorbia apei, se realizeaz astfel:

a. n proporii diferite n toate segmentelele tubului urinifer,
b. cea mai important cantitate, n tubul contort proximal;
c. faculativ n tubii colectori
d. faculativ n tubii contori distali
e. la nivelul tubului proximal, numai sub aciunea ADH-ului.
59. Reabsorbia tubular se caracterizeaz prin:
a. recuperarea unor substane utile organismului din urina primar;
b. trecerea unor constituieni din tubul urinifer n capilarele sanguine peritubulare;
c. este un proces ce se realizeaz prin mecanisme active;
d. este un proces ce se realizeaz prin mecanisme pasive;
e. are loc numai la nivelul tubilor proximali ai nefronului.
60. Reabsorbia facultativ a apei la nivelul nefronului :
a. are loc la nivelul tubilor proximali;
b. se realizeaz sub aciunea ADH-ului ;
c. permite adaptarea volumului diurezei la starea de hidratare a organismului ;
d. se realizeaz numai n prezezena aldosteronului ;
e. antreneaz i absboria altor ioni (H+).
61. La nivelul tubului urinifer, transportul pasiv se realizeaz prin:
a. difuziune;
b. osmoz;
c. diferena de presiune hidrostatic;
d. consum de energie i oxigen;
e. consum de ATP.
62. n tubul proximal al nefronului au loc urmtoarele procese:
a. reabsorbia apei n proporie de 85%;
b. reabsoria total a glucozei;
c. reabsorbia total a K+-lui,
d. ce mai important secreie a protonilor;
e. cea mai important secreie a potasiului.
63. Despre transportul activ, la nivelul tubului urinifer, putem afirma urmtoarele:
a. se datoreaz travaliului metabolic al nefrocitului,
b. este selectiv;
c. se realizeaz mpotriva gradientelor de concentraie,
d. se realizeaz conform gradientelor electrice;
e. intervine n recuperarea substanelor utile organismului.
64. n tubii distali i colectori ai nefronului au loc urmtoarele procese:
a. reabsorbia apei, n proporie de 15%,
b. secreia potasiului, prin mecanism pasiv;
c. secreia ureei i a creatinei;
d. secreia amoniacului;
e. rebsorbia glucozei n proporie de 100%.
65. n urina final se regsesc urmtorii compui:
a. fosfai;
b. proteine;
c. acid uric,
d. calciu,
e. magneziu.

66. n urina primar se regsesc urmtorii compui:

a. glucoz;
b. proteine, n cantitate semnificativ;
c. sodiu,
d. potasiu;
e. amoniac, sub form de clorur de amoniu.
67. La nivelul tubului urinifer se reabsorb, prin mecanism activ, urmtorii compui:
a. aminoacizi;
b. Na+;
c. K+;
d. uree;
e. Cl-.
68. La nivelul nefronului, secreia tubular:
a. completeaz funcia de eliminare a unor substane toxice organismului;
b. contribuie la eliminarea unor medicamente din organism;
c. reprezint procesul de trecere a substanelor din capilarele peritubulare n lumenul
tubului;
d. are acelai sens de transport ca reabsorbia tubular;
e. se desfoar pe toat lungimea tubului urinifer.
69. La nivelul tubului urinifer se secret:
a. H+;
b. amoniac;
c. uree;
d. glucoz;
e. K+.
70. Urina final conine urmtoarele substane:
a. clor;
b. creatin;
c. acid uric;
d. creatinin;
e. glucoz.
71. Urina final conine urmtoarele substane:
a. ap, n proporie de 1% din cea filtrat;
b. clorur de amoniu;
c. protoni, ce determin acidifierea urinei;
d. potasiu, ce determin alcalinizarea urinei;
e. fosfai, n cantitate semnifivativ.
72. Urina final conine urmtoarele substane:
a. magneziu;
b. Na+;
c. K+;
d.
Ca 2+;
e. proteine.
73. Despre secreia H+ , la nivelul nefronului, putem afirma urmtoarele:
a. se realizeaz n special n tubul contort proximal;
b. se realizeaz cu consum de energie,
c. poate avea loc i n tubul contort distal, n funcie de pH-ul mediului intern;
d. se poate realiza i sub form de ioni de amoniu, determinnd acidifierea suplimentar a
urinei;
e. n tubul contort proximal, mecanismul este pasiv.

74. Despre secreia K+ , la nivelul nefronului, putem afirma urmtoarele:

a. are loc n special n tubul contort proximal,
b. se realizeaz prin schimb ionic, cu consum de energie i oxigen;
c. prin acest proces, rinichiul menine nivelul constant al potasemiei n organism;
d. are loc prin mecanisme pasive, la nivelul tubului contort distal;
e. se reabsorbe pasiv pe toat lungimea tubului urinifer.
75. Despre secreia NH3 , la nivelul nefronului, putem afirma urmtoarele:
a. reprezint o modalitatea de excreie suplimentar a protonilor;
b. se realizeaz sub form de ioni de amoniu;
c. se poate face i sub form de clorur de amoniu;
d. are efect antitoxic, producnd acidifierea suplimentar a urinei,
e. se realizeaz numai n prezena ionilor de clor.
76. Funcia endocrin a rinichiului const n secreia urmtorilor hormoni cu
EXCEP IA:
a. renin;
b. ADH;
c. eritropoietin;
d. aldosteron;
e. mineralocorticoizi.
77.La nivelul tubului contort distal al nefronului:
a. acioneaz mecanisme de transport prin schimb ionic;
b. procesele de reabsorbie se desfoar sub aciunea aldosteronului;
c. procesele de reabsorbie se desfoar sub aciunea hormonului antidiuretic;
d. procesele de secreie i absorbie se desfoar n funcie de pH-ul mediului intern;
e. acioneaz numai mecanisme active de secreie a substanelor utile organismului.
78. Ureterele se caracterizeaz prin urmtoarele :
a. transport urina primar de la bazinet la vezica urinar
b. se deschid n vezica urinar prin dou orificii;
c. ptrunde oblic n peretele vezical, prevenind astfel refluxul urinei din vezic n ureter;
d. prezint un sfincter neted controlat de nervul vag
e. au un sfincter striat controlat voluntar
79. La nivel renal, potasiul sufer urmtoarele procese:
a. filtrare
b. reabsorbie prin transport activ
c. reabsorbie prin transport pasiv
d. secreie activ
e. secreie pasiv
80. Urmtoarele afirmaii sunt adevrate:
a. corpusculul renal Malpighi este format din capsula Bowman i glomerulul renal;
b. unitatea morfofunional a rinichiului este nefronul
c. presiunea din capsula Bowman favorizeaz filtrarea
d. presiunea proteinelor din capsula Bowman se opune filtrrii
e. un nefron este constituit din corpusculul Malpighi i tubul urinifer
81. Miciunea:
a.
este procesul de golire a vezicii urinare;
a. are loc cnd tensiunea intraparietal atinge o valoare prag;
b. este controlat de centrii din mduva spinrii;
c. este un proces involuntar;
d. poate fi controlat de centrii nervoi superiori.

10

82. Sfincterul extern al vezicii urinare:

a. este format din fibre musculare striate;
b. este sub controlul sistemului nervos vegetativ;
c. previne miciunea, chiar i atunci cnd controlul involuntar tinde s o iniieze;
d. este relaxat de parasimpatic;
e. este inhibat de simpatic.
83. Creterea presiunii n vezica urinar:
a. este determinat de distensia pereilor vezicali ca urmare a acumulrii urinei;
b. determin relaxarea sfincterului uretral extern;
c. stimuleaz dendritele neuronilor din ganglionii spinali cervicali;
d. stimuleaz receptorii din peretele vezical;
e. determin refluarea urinei n uretere.
84. Reflexul de miciune:
a. este un reflex controlat n ntregime de mduva spinrii;
b. odat iniiat se autoamplific, pn la atingerea unui prag critic;
c. este inhibat de fibrele simpatice, cu origine n mduva sacrat;
d. determin relaxarea sfincterului vezical extern, pe cale parasimpatic;
e. poate fi stimulat de fibrele parasimpatice ale nervului vag.
85. Urmtoarele afirmaii referitoare la miciune sunt adevrate:
a. calea aferent este parasimpatic;
b. calea eferent determin relaxarea sfincterului vezical intern;
c. calea eferent este reprezentat de nervii pelvici;
d. parasimpaticul contract sfincterul vezical intern
e. simpaticul relaxeaz sfincterul vezical intern.
86. Reflexul de miciune este controlat de centrii nervoi din:
a. mduva sacrat;
b. trunchiul cerebral;
c. scoara cerebral;
d. cerebel;
e. diencefal.

11

SISTEMUL OSOS
1. Dezvoltarea oaselor are loc:
a. prin procesul de osteoliz;
b. prin procesul de osteogenez;
c. prin procesul de osificare.
d. numai n viaa intrauterin;
e. n trei faze.
2. Osteogeneza:
a. const n transformarea esutului cartilaginos al embrionului n esutul osos al adultului;
b. const n transformarea membranelor conjunctive ale embrionului n esutul osos al
adultului;
c. se desfoar n dou faze.
d. este un proces general al organismului;
e. este un proces continuu al organismului.
3. Dezvoltarea oaselor are loc prin urmtoarele tipuri de osificare:
a. epitelial;
b. de cartilaj;
c. elastic;
d. de membran;
e. desmal.
4. Creterea n grosime a oaselor lungi se realizeaz:
a. prin osificare de membran
b. prin osificare encondral;
c. la nivelul cartilajelor de cretere diafizo-epifizare;
d. pe seama zonei externe, a periostului
e. pe seama zonei interne, a periostului.
5. Creterea n lungime are loc la urmtoarele oase:
a. femur;
b. uln;
c. radius;
d. fibul;
e. scapul.
6. Creterea n lungime a osului se realizeaz:
a. la nivelul cartilajului diafizo-epifizar;
b. printr-un proces de osteogenez;
c. pe seama cartilajului de cretere;
d. pe seama periostului;
e. printr-un process de osteoliz.
7. Cartilajele de cretere:
a. sunt situate la limita dintre diafiz i epifiz;
b. persist pn la vrsta de 25 de ani;
c. sunt specifice oasele lungi;
d. se ntlnesc la toate tipurile de oase;
e. asigur formarea de esut osos nou, ce se adaug epifizelor.

8. Scheletul este format din:

a. organe dure;
b. organe rezistente;
c. totalitatea oaselor aezate n poziie anatomic;
d. sistemul locomotor;
e. elementele pasive ale micrii.
9. Dup form, ntlnim urmtoarele categorii de oase:
a. late;
b. scurte;
c. lungi;
d. regulate;
e. pneumatice.
10. Oasele lungi ale scheletului sunt reprezentate de urmtoarele oase:
a. radius;
b. tibie;
c. fibul;
d. humerus;
e. stern.
11. Oasele late ale scheletului sunt reprezentate de:
a. frontal;
b. coxal;
c. stern;
d. mandibul;
e. parietal.
12. Din categoria oaselor scurte fac parte:
a. carpienele;
b. radiusul;
c. tarsienele;
d. ulna;
e. frontalul.
13. Oasele lungi:
a. sunt oase la care predomin lungimea;
b. prezint un corp, sau diafiz;
c. prezint dou extremiti sau epifize;
d. sunt prezente la nivelul minii ;
e. sunt prezente la nivelul gambei.
14. Despre scheletul capului putem afirma urmtoarele:
a. este alctuit din neurocraniu, ce adpostete encefalul;
b. cuprinde oase pereche i oase nepereche;
c. neurocraniul conine segmentul periferic al analizatorului vizual ;
d. viscerocraniul adpostete encefalul;
e. viscerocraniul conine segmentul iniial al aparatului respirator .
15. Neurocraniul adpostete:
a. encefalul;
b. cerebelul;
c. mezencefalul;
d. mduva spinrii;
e. diencefalul.

16. Viscerocraniul conine segmentul:

a. periferic al analizatorului gustativ;
b. periferic al analizatorului olfactiv;
c. iniial al aparatului digestiv;
d. distal al aparatului respirator;
e. iniial al aparatului excretor.
17. Prin osificarea desmal se formeaz:
a. oasele bolii craniene;
b. oasele bazei craniului;
c. mandibula;
d. vertebrele;
e. parial clavicula.
18. Prin osificare encondral se formeaz urmtoarele oase:
a. parietalul;
b. femurul;
c. humerusul;
d. carpienele;
e. tarsienele.
19. Care dintre afirmaiile urmtoare despre oasele lungi sunt corecte
a. se dezvolt n modele cartilaginoase, prin apariia unor centre de osificare;
b. iau natere prin osificare encondral;
c. centrele de osificare apar iniial n diafiz i ulterior n epifize;
d. creterea n lungime se realizeaz pe seama periostului;
e. osificarea diafizelor ncepe dup ce au ajuns aproape de dimensiunile definitive.
20. Oasele nepereche ale neurocraniului sunt:
a. maxil;
b. sfenoid;
c. temporal;
d. frontal;
e. etmoid.
21. Oasele pereche ale neurocraniului sunt:
a. malarul;
b. parietalul;
c. frontalul;
d. temporalul;
e. vomerul.
22. Care dintre urmtoarele oase sunt alungite :
a. vertebrele
b. coastele
c. mandibula
d. clavicula
e. falangele
23. Oasele pereche ale viscerocraniului sunt urmtoarele:
a. nazalul;
b. zigomaticul;
c. lacrimalul;
d. mandibula,
e. maxila.

24. Oasele nepereche ale viscerocraniului sunt urmtoarele:

a. vomerul;
b. maxila;
c. frontalul;
d. mandibula;
e. cornetul nazal inferior.
25. Scheletul trunchiului este format din:
a. stern;
b. coaste;
c. coloana vertebral;
d. centura scapular;
e. bazin.
26. La formarea bazinului iau parte urmtoarele oase:
a. sacru;
b. clavicul;
c. coxal.
d. stern;
e. femur.
27. Coloana vertebral:
a. este constituit din piese osoase numite vertebre;
b. reprezint scheletul axial al corpului;
c. ndeplinete dublu rol;
d. este situat pe linia median ;
e. cuprinde cinci regiuni.
28. Coloana vertebral ndeplinete urmtoarele roluri:
a. protecie, pentru encefal;
b. executarea micrilor capului;
c. executarea micrilor trunchiului;
d. ax de susinere a corpului;
e. protecie, pentru mduva spinrii.
29. Vertebra tip este format din:
a. corp vertebral, n partea anterioar;
b. arc vertebral, n partea posterioar;
c. apofize articulare;
d. canal vertebral ;
e. pediculi vertebrali, ntre corp i arc.
30. Curburile coloanei vertebrale :
a. sunt orientate n plan sagital ;
b. sunt orientate n plan frontal ;
c. cele n plan frontal, sunt numite lordoze ;
d. cele n plan sagital, sunt numite scolioze ;
e. sunt fiziologice.
31. Repartiia vertebrelor pe regiuni este urmtoarea:
a. 8 cervicale;
b. 12 toracale;
c. 4 5 lombare;
d. 4 5 coccigiene
e. 5 sacrale.

32. Prin suprapunerea vertebrelor se formeaz:

a. orificiile intervertebrale, prin care ies nervii spinali;
b. orificiile de conjugare, prin care intr nervii spinali;
c. pediculii vertebrali;
d. canalul vertebral, ce adpostete mduva spinrii ;
e. arcurile vertebrale.
33. La nivelul coloanei vertebrale, lordozele sunt situate n regiunea:
a. cervical
b. toracal
c. lombar
d. sacral
e. coccigian
34.La nivelul coloanei vertebrale, cifozele sunt situate n regiunea:
a. cervical
b. toracal
c. lombar
d. sacral
e. sacro-lombar
35. Osul sacru:
a. este un os pereche;
b. provine prin sudarea celor cinci vertebre sacrale;
c. are form trapezoidal;
d. este situat pe linia median;
e. este orientat cu baza n sus.
36. Osul sacru se articuleaz:
a. lateral, cu osul coxal;
b. inferior, cu coccigele;
c. superior, cu coloana lombar;
d. inferior, cu femurul;
e. anterior, cu osul de parte opus.
37. Coccigele:
a. este situat n continuarea osului sacru;
b. se articuleaz superior cu ultima vertebr lombar;
c. reprezint ultimul segment al coloanei vertebrale.
d. se articuleaz inferior cu osul sacru;
e. rezult prin fuzionarea celor 5 vertebre coccigiene.
38. n plan sagital, coloana vertebral prezint urmtoarele curburi:
a. cervical, cu convexitatea anterior;
b. toracal, cu convexitatea posterior;
c. lombar, cu concavitatea posterior;
d. sacral, cu concavitatea anterior;
e. cu concavitatea posterior, numite scolioze.
39. Scheletul toracelui este format din:
a. stern, anterior;
b. 7 perechi de coaste, pe prile laterale;
c. 12 vertebre toracale, posterior;
d. bazin, inferior;
e. centura scapular.

40. Despre stern putem afirma urmtoarele:

a. este un os nepereche;
b. este format din manubriu, corp i apendice xifoid;
c. este situat pe linia median a toracelui;
d. este un os lung;
e. manubriul, rmne cartilaginos pn la vrsta de 40 de ani.
41. Sternul se articuleaz cu:
a. primele 7 perechi de coaste;
b. humerusul;
c. clavicula;
d. omoplatul;
e. radiusul.
42. Din cele 12 perechi de coaste se articuleaz direct cu sternul:
a. perechea a doua;
b. perechea a patra;
c. perechea a asea;
d. perechea a opta;
e. perechea a dousprezecea.
43. Coastele prezint urmtoarele caractere:
a. sunt situate pe prile laterale ale toracelui;
b. se ntind de la coloana vertebral toracal la stern;
c. sunt n numr de 12 perechi;
d. au forma literei ,,S culcat,
e. sunt oase alungite.
44. Coastele adevrate prezint urmtoarele caractere:
a. se articulez cu sternul, prin cartilajul costal;
b. se articuleaz cu sternul prin cartilajul coastei VII;
c. sunt reprezentate de primele apte perechi;
d. sunt reprezentate de perechile XI i XII;
e. se articuleaz direct cu sternul.
45. Coastele false prezint urmtoarele caractere:
a. se articuleaz indirect cu sternul;
b. sunt coaste libere;
c. se articuleaz cu sternul prin intermediul cartilajului coastei VII;
d. delimiteaz orificiul superior al toracelui,
e. sunt reprezentate de primele apte perechi.
46. Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la coaste sunt adevrate:
a. sunt arcuri osteocartilaginoase;
b. ultimele dou perechi sunt coaste flotante;
c. extremitatea anterioar se continu cu cartilajul costal;
d. sunt formate posterior dintr-un arc osos;
e. exist dou coaste false.
47. Scheletul membrului superior cuprinde:
a. scheletul centurii scapulare;
b. scheletul antebraului;
c. scheletul braului;
d. scheletul minii,
e. scheletul falangelor.

48. La formarea centurii scapulare particip:

a. sternul;
b. omoplatul;
c. humerusul;
d. clavicula;
e. scapula.
49. Clavicula:
a. face parte din centura scapular;
b. este un os alungit;
c. este situat n partea anterioar a toracelui.
d. are forma literei Vculcat;
e. face parte din centura pelvian.
50. Clavicula se articuleaz:
a. lateral cu omoplatul;
b. lateral cu humerusul;
c. medial cu manubriul sternal;
d. medial cu prima coast;
e. lateral cu scapula.
51. Despre scapul putem afirma urmtoarele:
a. este un os lat;
b. se articuleaz, lateral, cu humerusul;
c. particip la formarea centurii scapulare;
d. se articuleaz, posterior, cu scapula de parte opus;
e. se articuleaz, medial, cu humerusul.
52. Indicai afirmaiile incorecte:
a. scheletul braului este format dintr-un os lat, humerusul;
b. scheletul antebraului este format din dou oase fixe;
c. humerusul se articuleaz proximal cu scapula,
d. humerusul se articuleaz distal cu radiusul i ulna;
e. humerusul particip la formarea centurii scapulare,
53. La formarea scheletului antebraului particip:
a. dou oase lungi;
b. ulna, situat medial;
c. radiusul, situat lateral;
d. dou oase fixe;
e. humerusul.
54. Cele dou oase ale antebraului, se articuleaz:
a. ntre ele prin epifizele proximale;
b. proximal cu humerusul.
c. ntre ele prin epifizele distale;
d. distal cu humerusul ;
e. distal cu oasele carpiene.
55. Ulna se articuleaz:
a. proximal cu humerusul;
b. lateral cu radiusul;
c. distal cu oasele carpiene;
d. distal cu metacarpienele;
e. lateral cu humerusul.

56. Radiusul se articuleaz proximal cu:

a. oasele carpiene;
b. humerusul;
c. metacarpienele;
d. ulna,
e. falangele.
57. Radiusul se articuleaz distal cu:
a. oasele carpiene;
b. humerusul;
c. metacarpienele;
d. ulna ;
e. falangele.
58. Scheletul minii este format din:
a. 15 falange;
b. 8 oase carpiene;
c. 5 oase metacarpiene;
d. 8 oase tarsiene,
e. 14 falange.
59. Scheletului minii cuprinde .. falange:
a. trei la nivelul degetului mic;
,
b. trei la nivelul mediusului;
c. dou la nivelul policelui;
d. dou la nivelul halucelui;
e. trei la toate degetele.
60. Oasele carpiene:
a. sunt dispuse pe dou rnduri;
b. se articuleaz cu radiusul i ulna;
c. se articuleaz cu metacarpienele;
d. se articuleaz ntre ele ;
e. sunt n numr de apte.
61. Oasele metacarpiene se articuleaz cu:
a. carpienele;
b. radiusul;
c. ulna;
d. falangele;
e. humerusul.
62. Urmtoarele afirmaii despre falangele sunt incorecte:
a. se articuleaz cu primul rnd de oase carpiene;
b. se articuleaz cu rndul distal al oaselor carpiene;
c. se articuleaz cu metacarpienele;
d. se articuleaz cu radiusul i ulna;
e. sunt n numr de 14.
63. Scheletul membrului inferior este format din:
a. simfiza pubian;
b. centura pelvin;
c. centura sacral;
d. scheletul membrului inferior liber;
e. centura scapular.

64. Centura pelvin:

a. leag membrul inferior liber de trunchi;
b. este format din cele dou oase sacrale;
c. este format din cele dou oase coxale;
d. leag oasele gambei de femur ;
e. particip la formarea bazinului.
65. Oasele coxale se articuleaz:
a. posterior cu osul sacru;
b. anterior ntre ele;
c. lateral cu femurul;
d. lateral cu ilionul;
e. posterior ntre ele, formnd simfiza pubian.
66. Articulaia dintre cele dou oase coxale:
a. formeaz posterior, simfiza pubian;
b. este o articulaie fix;
c. este o articulaie semimobil;
d. nu permite micri;
e. formeaz anterior, simfiza pubian.
67. La formarea bazinului particip:
a. oasele coxale;
b. femurul;
c. osul sacru;
d. coloana vertebral toracal;
e. rotula;
68. La formarea osului coxal particip urmtoarelor oase:
a. sacru
b. ischion
c. coccis
d. pubis
e. ilion
69. Scheletul coapsei cupride:
a. cel mai lung os din corp;
b. fibula;
c. rotula;
d. femurul;
e. tibia.
70. Femurul se articuleaz:
a. prin epifiza proximal cu coxalul;
b. prin epifiza proximal cu rotula;
c. prin epifiza distal cu tibia;
d. prin epifiza distal cu fibula ;
e. prin epifiza distal cu rotula.
71. Scheletul gambei este alctuit din:
a. dou oase lungi;
b. tibie;
c. fibul;
d. dou oase late unite printr-o membran interosoas,
e. radius i uln.

72. La nivelul scheletului gambei, tibia:

a. este situat medial;
b. este situat lateral;
c. reprezint osul mai voluminos;
d. reprezint osul mai puin voluminos ;
e. se articuleaz cu rotula.
73. La nivelul scheletului gambei, fibula:
a. este situat lateral;
b. este situat medial;
c. este osul mai puin voluminos;
d. reprezint osul mai voluminous;
e. se articuleaz cu rotula.
74. Despre cele dou oase ale gambei se pot afirma urmtoarele:
a. se articuleaz ntre ele proximal;
b. se articuleaz ntre ele distal;
c. numai tibia se articuleaz cu femurul;
d. se articuleaz, inferior, cu metatarsienele;
e. se articuleaz, inferior, cu tarsienele.
75. Tibia se articuleaz:
a. lateral cu fibula;
b. prin epifiza proximal cu femurul;
c. prin epifiza distal cu tarsienele;
d. anterior cu rotula;
e. superior cu coxalul.
76. Fibula se articuleaz:
a. cu tibia;
b. superior cu femurul;
c. superior cu rotula;
d. cu coxalul ;
e. prin epifiza distal cu tarsienele.
77. Scheletul piciorului este format din:
a. 14 oase tarsiene;
b. 5 oase metatarsiene;
c. 14 falange;
d. 8 oase pereche;
e. 8 oase tarsiene.
78. Oasele tarsiene se articuleaz