ALCATUIREA CORPULUI UMAN

TOPOGRAFIA ORGANELOR SI SISTEMELOR DE ORGANE

1. Organele sunt:
a. grupari de tesuturi identice;
b. grupari de tesuturi diferite;
c. unitati morfologice ce indeplinesc functia de relatie;
d. unitati morfologice ce indeplinesc functia de nutritie;
e. unitati morfologice ce indeplinesc functia de reproducere.
2. Sistemele de organe sunt:
a. formate din organe care indeplinesc functii similare;
b. grupari de tesuturi;
c. unitati morfologice ce indeplinesc functia de relatie;
d. unitati morfologice ce indeplinesc functia de raproducere;
e.unitati morfologice ce indeplinesc functia de nutritive.
3. Functiile pentru sine ale organismului:
a. sunt realizate de functia de reproducere;
b. asigura autoconservarea;
c. asigura supravietuirea individului in mediul de viata;
d. sunt realizate de functia de nutritive;
e. sunt realizate de functia de relatie.
4. Functiile pentru specie ale organismului:
a.sunt realizate de functia de reproducere;
b. asigura autoconservarea;
c. asigura perpetuarea specie;
d. sunt realizate de functia de relatie;
e. sunt realizate de functia de nutritive.
5. Se folosete termenul de "viscer" pentru:
a. stomac;
b. ficat;
c. intestin;
d. vezica urinar.;
e. sistem limfatic.
6. Exemple de sisteme:
a. digestiv;
b. nervos;
c. cardiovascular;
d. endocrin;
e. limfatic.
7. Exemple de sisteme:
a. muscular;
b. excretor;
c. digestiv;
d. limfatic;
e. osos.

8. Segmentele corpului uman sunt:

a. capul;
b. gtul;
c. membrele;
d. abdomenul;
e. pelvisul.
9. Capul este alctuit din:
a. cutia cranian;
b. neurocraniu;
c. viscerocraniu;
d. fa;
e. regiunea cervicala.
10.Gtul este alcatuit din:
a. cutia craniana;
b. regiunea cervicala posterioara;
c. fata;
d. gtul propriu-zis;
e. viscerocraniu.
11. Gtul este format din urmatoarele elemente somatice:
a. muschi;
b. esofag;
c. articulatii;
d. laringe;
e. oase.
12. Gtul este format din urmatoarele viscere:
a. trahee;
b. muschi;
c. tiroida;
d. paratiroide;
e. laringe.
13. Trunchiul este format din:
a. cap;
b. torace;
c. membre;
d. pelvis;
e. abdomen.
14. Trunchiul conine urmtoarele caviti:
a. toracic;
b. abdominal;
c. pelvin;
d. cervical;
e. cavitatea bucala.
15. Diafragma perineala limiteaza inferior urmatoarea cavitate cu EXCEPTIA:
a. abdominala;
b. toracica;
c. pelvina;
d. bucala;
e. cervicala.

16. Despre diafragma se pot afirma urmatoarele cu EXCEPTIA:

a. este o membrana;
b. este un muschi;
c. separa cavitatea abdominala de cavitatea pelvina;
d. separa cavitarea toracica de cavitatea abdominala;
e. este situate la limita dintre gat si trunchi.
17. Subdiviziunile cavitatii abdominale sunt:
a. epigastrul;
b. hipogastrul;
c. regiunea costala;
d. hipocondrul drept;
e. hipocondrul sting.
18. Membrele superioare se caracterizeaz prin:
a. se leag de trunchi prin centura scapular;
b. prezint trei segmente;
c. prezinta un antebra;
d. prezinta un brat;
e. se leaga de trunchi prin centura pelviana.
19. Membrul superior liber este format din:
a. brat (segment distal);
b. mina (segment distal);
c. antebrat;
d. brat (segment proximal);
e. mina (segment proximal).
20.Membrele inferioare sunt formate din:
a. centura pelviana;
b. centura scapulara;
c. membrul inferior liber;
d. brat;
e. antebrat.
21. Membrul inferior liber este format din:
a. centura pelviana;
b. picior (segment distal);
c. picior (segment proximal);
d. gamba;
e. coapsa (segment distal).
22. Corpul omenesc:
a. este simetric;
b. este un corp tridimensional;
c. are trei planuri;
d. are trei axe;
e. are doar doua axe.
23. Axele corpului uman:
a. corespund dimensiunilor spatiului;
b. se intretaie in unghi ascutit;
c. exista un ax transversal;
d. exista un ax longitudinal;
e. exista un ax sagital.

24. Planurile corpului omenesc :

a. exista un plan sagital;
b. exista un plan frontal;
c. exista un plan transversal;
d. trec printr-o singura axa a corpului;
e. trec prin cite doua din axele corpului.
25. Axul longitudinal:
a. este axul lungimii corpului;
b. este orizontal la om;
c. are un pol superior (caudal);
d. are un pol inferior (cranial);
e. are un pol superior (cranial).
26. Axul sagital:
a. este axul grosimii corpului;
b. are un pol sting;
c. are un pol drept;
d. este axul antero-posterior;
e. pleaca din crestetul capului.
27. Axul transversal:
a. este vertical;
b. este orizontal;
c. este antero-posterior;
d. corespunde lungimii corpului;
e. corespunde latimii corpului.
28. Axul transversal are un pol:
a. sting;
b. inferior;
c drept;
d. anterior;
e. posterior.
29. Planul care trece prin mijlocul corpului:
a. mparte corpul n doua jumti simetrice;
b. este un plan median;
c. este planul simetriei bilaterale;
d. se numete plan medio-sagital;
e. imparte corpul intr-o parte anterioara si alta posterioara.
30. Planul frontal:
a. merge paralel cu fruntea;
b. mparte corpul ntr-o parte anterioar;
c. mparte corpul ntr-o parte ventral;
d. mparte corpul ntr-o parte posterioar;
e.imparte corpul intr-o parte dreapta.
31. Planul transversal mparte corpul ntr-o parte:
a. superioar;
b. cranial;
c. inferioar;
d. stinga;.
e. dreapta.

32. Planul metameriei corpului este planul:

a. sagital;
b frontal;
c. orizontal;
d. transversal;
e. antero-posterior.
33. Pentru membrele corpului se folosesc i termenii:
a. proximal, mai deprtat de centur;
b. superficial;
c. distal, mai apropiat de centur;
d. profund;
e. distal, mai departat de centura.
34. La mn se folosesc termenii:
a. volar;
b. plantar;
c. superficial;
d. palmar;
e. dorsal.
35.La planta se folosesc termenii:
a. palmar;
b. dorsal;
c. volar;
d. plantar;
e. profund.
36. Capul:
a. se mai numeste si regiune cervicala;
b. este format din craniu (regiune faciala);
c. este format din fata (regiune facial)
d. este format din craniu (regiune craniana);
e. se mai numeste si regiune cefalica.
37. La nivelul regiunii faciale se disting:
a. barbia sau regiunea orala;
b. nasul sau regiunea nazala;
c. gura sau regiunea otica;
d. gura sau regiunea orala;
e. gura sau regiunea orbital.
38. Dintre regiunile dorsale ale corpului fac parte:
a. regiunea lombara;
b. regiunea mamara;
c. regiunea inghinala;
d. regiunea fesiera;
e. regiunea pubiana.
39. Dintre regiunile ventrale ale corpului fac parte:
a. regiunea inghinala;
b. ceafa;
c. regiunea dorsala;
d. regiunea mamara;
e. regiunea fesiera.

40. Coapsa se mai numeste si regiuneacu EXCEPTIA:

a. regiunea brahiala;
b. police;
c. regiunea axilara;
d. regiunea femurala;
e. hallux.

CELULA
1. Celula este unitatea organismelor vii:
a. morfologic;
b. funcional;
c. genetic;
d. fundamentala;
e. care nu se diferentiaza.
2. Despre celula se poate afirma:
a. este capabila de autoreproducere;
b. nu se reproduce;
c. este capabila de autoreglare;
d. nu se diferentiaza;
e. este excitabila.
3. Celulele:
a. pot exista singure;
b. nu pot exista singure;
c. pot exista in grup;
d. pot suferi procese de diferentiere;
e. pot suferi procese de specializare.
4. Despre celulele organismului se pot afirma urmatoarele, cu EXCEPTIA:
a. provin din celula-ou;
b. provin din zigot;
c. forma acestora nu este legata de functia lor;
d. forma acestora se diversifica in concordanta cu functia lor;
e. initial toate au forma fusiforma.
5. Celulele pot prezenta urmtoarele forme:
a. stelat;
b. fusiform;
c. cubic;
d. cilindrica;
e. triunghiulara.
6. Au forma globuloasa urmatoarele celule:
a, adipoase;
b. fibrele musculare striate;
c. ovulele;
d. celulele cartilaginoase;
e. celulele sangvine.
7. Celulele pot prezenta urmtoarele dimensiuni:
a. media se consider 30-50 ;
b. ovulul: 150- 200 ;
c. hematia: 3,5 .
d.fibra musculara striat: 5-15 cm;
e.fibra musculara striata: 5-15 mm.

8. Prelungirile celulare sunt reprezentate de ctre:

a. pseudopode;
b. cili;
c. microvili;
d. ribozomi.
e. desmozomi.
9. Componentele fundamentale ale celulei sunt:
a. membrana;
b. citoplasma;
c. nucleul;
d. lichidul interstiial.
e. plasmalema.
10. Membrana celular se caracterizeaz prin urmtoarele:
a. se mai numete membran plasmatic;
b. se mai numete plasmalem;
c. nconjoar celula;
d. separ structurile interne ale celulei de mediul nconjurtor;
e. se mai numeste hialoplasma.
11. Membrana celulara este alcatuita din:
a. glicoproteine;
b. polizaharide;
c. fosfolipide;
d. glicolipide;
e. proteine.
12. Fosfolipidele membranare:
a. prezinta o portiune hidrofila;
b, portiunea hidrofila formeaza un singur strat;
c. prezinta o portiune hidrofoba;
d. portiunea hidrofoba formeaza un bistrat;
e. portiunea hidrofila formeaza un bistrat.
13. Proteinele membranare:
a. sunt dispuse transmembranar;
b. sunt dispuse pe fata externa a membranei;
c. sunt dispuse pe fata interna a membranei;
d. restrictioneaza pasajul transmembranar al moleculelor;
e. restrictioneaza pasajul transmembranar al ionilor.
14. Modelul mozaic fluid este:
a. un model structural;
b. determinat de distributia uniforma a proteinelor in cadrul structurii lipidice;
c. determinat de distributia uniforma a lipidelor in cadrul structurii proteice;
d. determinat de distributia neuniforma a proteinelor in cadrul structurii lipidice;
e. determinat de glicoproteine si glicolipide.
15. Pseudopodele sunt prelungiri citoplasmatice:
a. permanente;
b. temporare;
c. neordonate;
d. ce apartin leucocitelor;
e. ce apartin celulelor epiteliului tubilor renali.

16. Prelungirile citoplasmatice permanente sunt reprezentate de:

a. dezmozomi;
b. dictiozomi;
c. ribozomi;
d. microvilli;
e. lizozomi.
17. Microvilii sunt prelungiri citoplasmatice:
a. ce apartin leucocitelor;
b. ce apartin epiteliului mucoasei intestinale;
c. temporare;
d. ce apartin epiteluilui mucoasei traheale;
e. ce apartin epiteluilui tubilor renali.
18. Cilii sunt prelungiri citoplasmatice:
a. acoperite de plasmalema;
b. se mai numesc si dictiozomi;
c. se mai numesc si desmozomi;
d. temporare;
e. permanente.
19. Desmozomii:
a. sunt organite celulare comune;
b. sunt organite celulare specifice;
c. sunt corpusculi de legatura care solidarizeaza celulele epiteliale;
d sunt prelungiri citoplasmatice permanente;
e. sunt prelungiri citoplasmatice temporare.
20. Despre prelungirile citoplasmatice se pot afirma urmatoarele, cu EXCEPTIA:
a. sunt reprezentate de microvilli (prelungiri permanente);
b. sunt reprezentate de cili (prelungiri temporare);
c. nu sunt acoperite de membrana plasmatica;
d. sunt reprezentate de pseudopode (prelungiri permanente);
e. sunt reprezentate de desmozomi.
21. Citoplasma:
a. este mediul n care se desfoar principalele functii vitale;
b. este masa celular extramembranar;
c. este format din hialoplasm;
d. are ca faz de dispersie ansamblul de micelii coloidale;
e. are o structura complexa.
22. Citoplasma:
a. se mai numeste si plasmalema;
b. este un sistem coloidal;
c. faza de dispersie este apa.
d. faza dispersata este apa;
e. faza dispersata este ansamblul de micelii coloidale.
23. Functional, citoplasma prezinta o parte:
a. structurata, hialoplasma;
b. structurata, organitele celulare comune;
c. structurata, organitele celulare specifice;
d. nestructurata, organitele celulare comune;
e. nestructurata, hialoplasma..

24. Dintre organitele celulare comune fac parte:

a. ribozomii;
b. dictiozomii;
c. desmozomii;
d. lizozomii;
e. centrozomul.
25. Dintre organitele celulare comune fac parte:
a. reticulul endoplasmatic neted;
b. hialoplasma;
c. ergastoplasma;
d. corpusculii lui Palade;
e. corpusculi de legatura care solidarizeaza celulele epiteliale.
26. Dintre organitele celulare comune fac parte urmatoarele, cu EXCEPTIA:
a, aparatul Golgi;
b. corpii tigroizi;
c, corpii Nissl;
d. miofibrilele;
e. mitocondriile.
27. Dintre organitele celulare specifice fac parte urmatoarele, cu EXCEPTIA:
a, neurofibrilele;
b. centrozomul;
c. miofibrilele;
d. ribozomii;
e. lizozomii.
28. Reticulul endoplasmatic neted este un sistem:
a. circulator intracitoplasmatic;
b, membranar format din microvezicule situat in apropierea nucleului;
c. membranar format din macrovezicule situat in apropirea nucleului;
d. membranar format din cisterne alungite situt in apropierea nucleului ;
e. canalicular, care leaga plasmalema de stratul extern al membrane nucleare.
29. Reticulul endoplasmatic rugos este:
a. forma nediferentiata a RE;
b. forma diferentiata a RE;
c. organita celulara comuna;
d. organita celulara specifica;
e. pe suprafata externa a peretelui membranos prezinta ribozomi.
30. In celula, reticulul endoplasmatic indeplineste urmatoarele functii:
a. in metabolismul proteic;
b. in diviziunea celulara;
c. in fosforilarea oxidativa;
d. in metabolismul glicogenului;
e. in excretia unor substante celulare
31. Ribozomii:
a. sunt bogati in fosfolipide ;
b,sunt bogati in ribonucleoproteine;
c, sunt numiti si corpusculii lui Palade;
d. exista ribozomi liberi, care formeaza ergastoplasma;
e. sunt sediul sintezei proteice.

32. Aparatul Golgi:

a. se mai numesc si dictiozomi;
b. sunt un sistem membranar situat in apropierea nucleului;
c, sunt un sstem membranar situate la periferia celulei;
d. au rol in digestia particulelor ce patrund in celula;
e. au rol in excretia unor substante celulare.
33. Mitocondriile:
a. sunt organite celulare;
b. prezinta un perete cu structura trilaminata, glicoproteica;
c. prezinta un perete cu srtuctura trilaminata , lipoproteica;
d. sunt sediul fosforilarii oxidative ( degradarea ADN);
e. sunt sediul fosforilarii oxidative, cu eliberare de energie.
34. Mitocondriile:
a. prezinta o membrana externa cu creste mitocondriale:
b. prezinta o membrana interna cu creste mitocondriale;
c. intre cele doua membrane se gaseste un interspatiu ce contine sistemele enzimatice;
d. prezinta la interior matricea mitocondriala;
e. matricea mitocondriala contine sistemele enzimatice.
35. Mitocondriile prezinta urmatoarele caracteristici, cu EXCEPTIA:
a. contin sistemele enzimatice, care realizeaza fosforilarea oxidativa;
b au forma unor granule ovale sau rotunde bogate in ribonucleoproteine;
c. sunt sediul sintezei proteice;
d. au rol in diviziunea celulara;
e. au rol in digestia fragmentelor de celule.
36. Lizozomii:
a. sunt organite celulare specifice:
b. sunt corpusculi sferici;
c. contin enzime hidrolitice;
d. contin enzime oxido-reducatoare;
e. au rol in eliberarea de energie.
37. Centrozomul :
a. este o organita celulara specifica;
b. este situat in apropierea membranei;
c. este situat in apropirea nucleului;
d. are rol in diviziunea celulara;
e. se gaseste si in neuroni.
38. Centrozomul:
a. este format din doi nucleoli;
b. este format din doi centrioli cilindrici;
c. centriolii sunt inconjurati de carioplasma;
d. centriolii sunt inconjurati de centrosfera;
e, se manifesta in timpul diviziunii celulare.
39.Organitele specifice sunt;
a. neurofibrilele;
b. corpii tigroizi;
c. neurofibrilele;
d. corpii Nissl;
e. corpusculii lui Palade.

10

40. Neurofibrilele:
a. se gasesc in citoplasma neuronului;
b. nu se gasesc in dendrite;
c. se gasesc in dendrite;
d. se gasesc in axoplasma;
e. nu se gasesc in axoplasma.
41. Despre miofibrile se pot afirma urmatoarele, cu EXCEPTIA:
a. sunt elemente contractile;
b. se gasesc in axoplasma;
c. se gasesc in sarcoplasma fibrelor musculare;
d. se gasesc in citoplasma neuronului;
e. se gasesc in citoplasma nucleului.
42, Despre corpii Nissl se pot afirma urmatoarele , cu EXCEPTIA:
a. se mai numesc si corpii tigroizi;
b. sunt schivalentii RE neted in celula nervoasa;
c. sunt echivalentii ribozomilor in celula nervoasa;
d. sunt echivalentii ergastoplasmei in celula nervoasa;
e. sunt echivalentii RE rugos in celula nervoasa.
43. Incluziunile citoplasmatice:
a. au caracter permanent;
b. au caracter temporar;
c. sunt granule de substante de rezerva;
d. sunt pigmenti;
e. sunt produsi de secretie.
44. Nucleul:
a. este o parte constitutiva principala a celulei;
b. are rolul de a coordona procesele biologice celulare fundamentale;
c. nu contine materialul genetic;
d. controleaza metabolismul celular:
e. nu transmite informatia genetica.
45. Nucleul:
a. are, de obicei, forma celulei;
b. poate fi dispus central;
c. poate fi dispus excentric.
d. contine mai multi nucleoli;
e. contine mai multi centrioli.
46. Numrul nucleilor:
a. majoritatea celulelor sunt mononucleate;
b. hepatocitele sunt binucleate;
c. fibra muscular striat este polinucleat;
d. hematia adulta este polinucleat.
e. hematia adulta este anucleata.
47. Structural, nucleul prezint:
a. membran;
b. citoplasm celular;
c. unul sau mai muli nucleoli;
d. centrozom.
e. carioplasma.

11

48. Membrana nucleara:

a. este poroasa;
b. este dubla;
c. este constituita din doua foite;
d. are structura bilaminata;
e. are structura trilaminata.
49. Foitele membrane nucleare sunt:
a. interna, spre matricea citoplasmatica;
b. externa, aderenta miezului nuclear;
c. externa , ce prezinta ribozomi;
d. externa ce se continua cu citomembranele RE;
e. interna, aderenta miezului nuclear.
50. Despre spatiul perinuclear se pot afirma urmatoarele cu EXCEPTIA:
a. este situate sub membrana nucleara;
b. este inconjurat de plasmalema;
c. este situat intre cele doua foite ale membranei nucleare;
d. este situate intre membranele mitocondriale externa si interna;
e. este inconjurat de o zona de citoplasma viscoasa (centrosfera).
51. Carioplasma se caracterizeaz prin:
a. este dispus n jurul centrozomului;
b. are un aspect omogen;
c. prezinta o reea de filamente groase;
d. este o solutie coloidala;
e. prezinta o retea de filament subtiri.
52. Cromozomii:
a. se formeaza din granulatiile fine de cromatina;
b. se formeaza la sfirsitul diviziunii celulare;
c. se formeaza la inceputul diviziunii celulare;
d. contin ADN;
e. contin ARN cromozomal.
53. Cromozomii contin:
a. ioni de Ca si Mg;
b. proteine nonhistonice;
c. ATP;
d. proteine histonice;
e. cantitati mici de lipide.
54. Celula asigur desfurarea unor procese de importan vital:
a. sinteza proteica;
b. metabolismul celular;
c. reproducerea celulara;
d. formarea senzaiilor;
e. transportul transmembranar.
55. Permeabilitatea selectiva permite un:
a. schimb bidirectional de substante nutritive;
b. schimb unidirectional de substanta nutritive;
c. schimb unidirectional de produsi ai catabolismului celular;
d. transfer ionic;
e. schimb bidirectional de produsi ai catabolismului celular

12

56. Transportul transmembranar se realizeaza prin mecanisme:

a. care nu necesita prezenta unor carausi;
b. numai prin mecanisme pasive;
c. numai prin mecanisme active;
d. prin mecanisme active si pasive;
e. care necesita prezenta unor proteine membranare transportoare.
57. Transportul transmembranar care nu necesita prezenta unor carausi se realizeaza
prin mecanisme de:
a. difuziune facilitata;
b. difuziune;
c. osmoza;
d. cotransport;
e. transport activ.
58. Transportul transmembranar care necesita prezenta unor carausi se realizeaza
prin mecanisme de:
a. difuziune facilitata;
b. difuziune;
c. osmoza;
d. transport pasiv;
e. transport activ.
59. Transportul activ se realizeaza prin urmatoarele, cu EXCEPTIA:
a. consum energetic (furnizat de ATP)
b. consum enegetic (furnizat de ADN);
c. difuziunea;
d. osmoza;
e. difuziunea facilitata
60. Pot difuza prin membrana celulara:
a. glucoza;
b. hormonii steroizi:
c. etanolul;
d. ureea;
e. moleculele liposolubile.
61. Canalele ionice:
a. sunt situate la nivelul plasmalemei;
b. nu permit pasajul ionilor;
c. sunt formatiuni cu structura proteica;
d. sunt formatiuni cu dimensiuni foarte mici;
e. permit pasajul ionilor.
62. Difuziunea facilitata:
a. este difuziunea apei dintr-o solutie;
b. moleculele se deplaseaza conform gradientului de concentratie;
c. se realizeaza cu consum energetic;
d. se realizeaza fara consum energetic;
e. se realizeaza prin fagocitoza.
63. Transportul activ asigura deplasarea:
a. moleculelor, conform gradientului de concentratie;
b. ionilor, conform gradientului de concentratie;
c, moleculelor, impotriva gradientului de concentratie;
d. ionilor, impotriva gradientului de concentratie;
e. se desfasoara cu consum de energie.

13

64. Transportul activ poate fi:

a. primar;
b. secundar;
c. cotransport;
e. exocitoza;
d. endocitoza.
65. Transportul vezicular:
a. este o categorie speciala de transport;
b. se realizeaza prin osmoza;
c. este reprezentat de endocitoza;
d. este reprezentat de pinocitoza;
e. este reprezentat de fagocitoza.
66. Despre exocitoza se pot afirma urmatoarele , cu EXCEPTIA:
a. este o forma de transport vezicular;
b. este reprezentata de fagocitoza;
c. este reprezentata de pinocitoza;
d. materialul intraceluler este captat in vezicule, al caror continut va fi eliminat in exteriorul
celulei;
e. materialul extracelular este captat in vezicule si transferat intracelular.
67. Potentialul membranar de repaos:
a. depinde de permeabilitatea membranei pentru diferitele tipuri de ioni;
b. este un potential de membrana atunci cind la nivelul acesteia nu se produc impulsuri
electrice;
c. valoarea acestui potential se datoreaza numai cationilor de Na;
d. valoarea acestui potential se datoreaza numai cationilor de K;
e. valoarea acestui potential se datoreaza pompei Na/K.
68. Pompele ionice:
a. se gasesc la nivelul membranei celulare;
b. se gasec la nivelul citoplasmei;
c. expulzeaza Na;
d. introduc K;
e. sunt pompe active.
69. Potentialul de actiune se caracterizeaza prin:
a. este modificarea permanenta a potentialului de membrana;
b. este modificarea temporara a potentialului de membrana;
c. este produs de stimuli electrici;
d. mecanismul de producere depinde de tipul de celula;
e. mecanismul de producere este acelasi pentru toate tipurile de celule.
70. Mecanismul de producere al potentialului de actiune:
a. se datoreaza unor curenti electrici;
b. se datoreaza trecerii ionilor prin canalele membranare specifice;
c. canalele membranare specifice sunt inchise permanent;
d. canalele membranare specific sunt deschise permanent;
e. este in functie de tipul de celula.
71. Fazele potentialului de actiune sunt:
a. pragul;
b. panta ascendenta (depolarizarea);
c. panta ascendenta (repolalarizarea);
d. panta descendenta (repolarizarea);
e. panta descendenta (depolarizarea).

14

72. Potentialul de actiune cu valoare prag produce:

a. depolarizarea rapida a celulei;
b. celula nu se depolarizeaza;
c. depolarizarea spontana a celulei;
d. repolarizarea celulei;
e. contractilitatea.
73. Potentialul de actiune se caracterizeaza prin:
a. stimulii subliminali determina o reactie mai ampla decit stimulul prag;
b. stimulii subliminali nu provoaca depolarizarea;
c. stimulii supraliminali determina o reactie mai ampla decit stimulul prag;
d.stimulii supraliminali nu determina o resctie mai ampla decit stimulul prag.
e. este un raspuns de tip totul sau nimic.
74. Panta ascendenta:
a. corespunde depolarizarii;
b. corespunde repolarizarii;
c. apare dupa atingerea potentialului prag;
d. se datoreaza iesirii K din celula;
e. se datoreaza cresterii permeabilitatii membranei pentru Na.
75. Panta descendenta:
a. corespunde depolarizarii;
b. corespunde repolarizarii;
c. potentialul revine la valoarea de repaos;
d. se datoreaza intrarii ionilor de Na in celula prin canalele speciale;
e. se datoreaza iesirii ionilor de K din celula prin canalele speciale.
76. Perioada refractara:
a. este o proprietate speciala a celulei;
b. este intervalul de timp pe parcursul caruia este dificil de obtinut un potential de actiune;
c. este intervalul de timp pe parcursul caruia este foarte usor de obtinut un potential de
actiune;
d. exista perioada refractara absoluta;
e. exista perioada refractara relativa.
77. Perioada refractara absoluta:
a. pe parcursul acesteia nu se poate obtine un nou potential de actiune, indiferent de
intensitatea stimulului;
b. cuprinde panta ascendenta;
c. cuprinde toata panta descendenta;
d. se datoreaza inactivarii canalelor pentru Na;
e. se datoreaza deschiderii canalelor pentru Na.
78. Perioada refractara relativa:
a. pe parcursul acesteia se poate initia un al doilea potential de actiune, daca stimulul este
suficient de puternic;
b. al doilea potential are o viteza de aparitie mai rapida a pantei ascendente;
c. al doilea potential are o viteza de aparitie mai mica a pantei ascendenta;
d. al doilea potential are o amplitudine mai redusa;
e. al doilea potential are o amplitudine mai mare.

15

79. Potentialul de actiune se caracterizeaza prin:

a. poate fi generat in orice punct al unei membrane excitabile;
b. odata generat, stimuleaza zonele adiacente;
c. se propaga intr-un singur sens;
d. se propaga in ambele sensuri;
e. se realizeaza completa depolarizare a membranei.
80. Proprietatile speciale ale celulelor sunt:
a. activitatea secretorie;
b. sinteza proteica;
c. reproducerea celulara;
d. contractilitatea;
e. metabolismul celular.
81. Celulele sintetizeaza:
a. substante proteice proprii;
b. substante lipidice proprii;
c. substante necesare pentru refacerea structurilor;
d. unele celule sintetizeaza substante pe care le exporta in mediul intern (secretie
exocrina);
e. unele celule sintetizeaza substante pe care le exporta in mediul extern (secretie
endocrina).

TESUTURILE
1.Tesutul este o grupare de celule:
a. care au structuri diferite;
b. diferentiate;
c. interdependente;
d. care au aceeasi structura;
e. care indeplinesc aceeasi functie.
2. Histogeneza este procesul:
a. ce consta in ansamblarea tesuturilor in organe;
b. de diferentiere al celulelor;
c. de specializare al celulelor;
d. ce duce la aparitia organelor;
e. ce duce la aparitia tesuturilor.
3. Cele patru tipuri fundamentale de tesuturi sunt:
a. epitelial;
b. conjunctiv;
c. limfatic;
d. muscular;
e. nervos.
4. Organogeneza este procesul de, cu EXCEPTIA:
a. crestere a numarului de celule;
b. de diferentiere al celulelor;
c. de specializare al celulelor;
d. de ansamblare al tesuturilor in organe;
e. de diviziune haotica a celulelor.

16

5. Dupa capacitatea de regenerare, tesuturile pot fi:

a. slab specializate, capabile de regenerare;
b. slab specializate, care nu se regenereaza;
c. puternic specializate, care nu se regenereaza;
d. puternic specializate, capabile de regenerare;
e. puternic specializate (tesutul nervos).
6. Tesuturile slab specializate sunt tesuturile:
a. capabile de regenerare;
b. epitelial;
c. muscular;
d. nervos;
e. conjunctiv.
7. Tesuturile puternic specializate sunt tesuturile:
a. fara capacitate de regenerare;
b. epitelial;
c. muscular;
d. nervos;
e. conjunctiv.
8. Substanta intercelulara:
a. uneste celulele intre ele;
b. poate fi in cantitate mica si se numeste substanta de ciment.
c. poate fi in cantitate mare si se numeste substanta de ciment;
d. poate fi in cantitate mica si se numeste substanta fundamentala;
e. poate fi in cantitate mare si se numeste substanta fundamentala.
9. Celulele nematurizate:
a. se mai numesc si celule embrionare;
b. sunt capabile de diferentiere;
c. nu sunt capabile de diferentiere;
d. se pot divide haotic;
e. pot determina aparitia de tumori maligne.
10. Tesutul epitelial este:
a. de acoperire;
b. sensorial;
c. nervos;
d. secretor;
e. glandular.
11. Tesutul epitelial de acoperire este:
a. unistratificat;
b. pluristratificat;
c. simplu;
d. adipos;
e. pseudostratificat.
12. Tesutul epitelial de acoperire unistratificat poate fi:
a. pavimentos;
b. cubic;
c. de tranzitie:
d. cilindric ciliat;
e. cilindric neciliat.

17

13. Tesutul epitelial simplu pavimentos formeaza:

a. mucoasa bronhiolelor;
b. tunica interna a vaselor sanguine;
c. mucoasa tubului digestiv;
d. epiteliul tracheal;
e. tunica interna a vaselor limfatice.
14. Mucoasa tubului digestiv este formata de tesut epitelial:
a. simplu cubic;
b. simplu cilindric ciliat;
c. pseudostratificat cilindric ciliat;
d. simplu cilindric neciliat:
e. pseudostratificat cilindric neciliat.
15. Tesutul epitelial pluristratificat este:
a. cubic ciliat si cilindric ciliat;
b. cubic si cilindric;
c. de tranzitie;
d. pavimentos keratinizat;
e. pavimentos nekeratinizat.
16. Tesutul epitelial pavimentos poate fi:
a. pavimentos simplu (epiderma);
b. pavimentos keratinizat (epiderma);
c. pavimentos nekeratinizat (epiteliul mucoasei bucale);
d. pavimentos nekeratinizat (tunica interna a vaselor sanguine);
e. pavimentos simplu (tunica interna a vaselor sanguine).
17. Tesutul epitelial glandular este:
a. tip mixt;
b. tip exocrin;
c. tip endocrin;
d. secretor;
e. sensorial.
18. Tesutul epitelial glandular endocrin poate fi:
a. simplu, tubular;
b tipul in cordoane celulare;
c. tipul folicular;
d. compus, tubulo-acinos;
e. pluricelular.
19. Tesutul glandular endocrin tipul in cordoane celulare se gaseste la nivelul:
a. ovarului;
b. adenohipofizei;
c. tiroidei;
d.paratiroidelor;
e. pancreasului.
20. Tesutul epitelial glandular mixt se gaseste la nivelul:
a. tiroidei;
b. testicolului;
c. pancreasului;
d. paratiroidelor;
e. ovarului.

18

21. Tesutul epitelial sensorial intra in alcatuirea urmatoarelor organe, cu EXCEPTIA:

a. pancreasul;
b. adenohipofiza;
c. ovarul;
d. organele de simt;
e. tiroida.
22. Tesutul conjunctiv este de tip:
a. moale;
b. mixt;
c. semidur;
d. dur;
e. fluid.
23. Tesutul conjunctiv moale poate fi:
a. lax;
b. adipos;
c. fibros;
d. cartilaginos;
e. reticulat.
24. Tesutul adipos:
a. este dispus in jurul rinichilor;
b. leaga unele organe;
c. este dispus subcutanat;
d. insoteste alte tesuturi;
e. este dispus in jurul ochilor.
25. Tesutul conjunctiv moale fibros formeaza:
a. aponevrozele;
b. splina;
c. tendoanele;
d. ligamentele;
e. ganglionii limfatici.
26. Tesutul conjunctiv semidur poate fi:
a. hialin;
b. striat;
c. elastic;
d. osos;
e. fibros;
27. Tesutul cartilaginos hialin se gaseste in:
a. cartilajele laringelui;
b. epiglota;
c. cartilajele costale;
d. cartilajele traheale;
e. ligamente
28. Tesutul semidur fibros se gaseste in:
a. ligamente;
b. discurile intervertebrale;
c. aponevroze;
d. meniscurile articulare;
e. tendoane.

19

29. Tesutul cartilaginos elastic formeaza:

a. epiglota;
b. cartilajele laringelui;
c. tunica medie a arterelor;
d. tunica medie a venelor;
e. pavilionul urechii.
30. Tesutul osos:
a. este tesut conjunctiv dur;
b. este tesut conjunctiv semidur;
c. este de tip compact;
d. este de tip haversian;
e. este de tip trabecular.
31. Despre tesutul osos compact se pot afirma urmatoarele, cu EXCEPTIA:
a. se numeste si tesut osos trabecular;
b. se gaseste in epifizele oaselor lungi;
c. se gaseste in interiorul oaselor scurte;
d. se gaseste in diafizele oaselor lungi;
e. se numeste si tesut osos haversian.
32. Tesutul osos spongios:
a. se numeste si compact;
b. se gaseste in interiorul oaselor late;
c. se gaseste in diafizele oaselor lungi;
d. se gaseste in epifizele oaselor lungi;
e. se gaseste in interiorul oaselor scurte.
33. Tesutul muscular este de tip:
a. neted visceral (in iris);
b. neted multiunitar (in iris);
c. striat in muschii somatici;
d. striat de tip cardiac in muschii scheletici;
e. striat de tip cardiac in miocard.
34. Tesutul nervos :
a. se mai numeste si tesut epitelial senzorial;
b. este format din neuroni;
c. este format din nevroglii;
d. este format din celule gliale;
e. este format din celule nervoase.

20

SISTEMUL NERVOS
NOTIUNI GENERALE
1. Sistemul nervos are urmatoarele roluri:
a. mpreuna cu sistemul endocrin controleaza majoritatea functiilor organismului;
b. reglarea activitatii musculaturii;
c. reglarea activitatii glandelor endocrine;
d. reglarea activitatii glandelor exocrine.
e. reglarea functiilor metabolice.
2. Sistemul endocrin regleaza n principal urmatoarele functii cu unele EXCEPTII:
a. majoritatea functiilor organismului;
b. activitatea musculaturii striate;
c. secretia glandelor exocrine;
d. functiile metabolice;
e. activitatea musculaturii netede.
3. SN se caracterizeaza prin:
a. reglarea activitatea musculaturii scheletice este realizata de SN somatic;
b. reglarea activitatii musculaturii viscerale este realizata de SN vegetativ;
c. reglarea activitatii glandelor exocrine este realizata de SN vegetativ;
d. reglarea activitatii glandelor endocrine este realizata de SN vegetativ;
e. reglarea activitatii glandelor endocrine este realizata de SN somatic.
4. Centrii nervosi:
a. prelucreaza informatiile primite;
b. elaboreaza comenzi care sunt transmise efectorilor;
c. pot fi separati n doua compartimente functionale;
d. pot fi situati pe traiectul nervilor.
e. prezinta trei compartimente functionale.
5. Compartimentele functionale ale centrilor nervosi se caracterizeaza prin:
a. compartimentul senzitiv, primeste informatiile de la nivelul receptorilor;
b. compartimentul motor primeste informatiile de la nivelul receptorilor;
c. compartimentul motor transmite comenzile la efectori;
d.compartimentul senzitiv, primeste informatiile de la nivelul efectorilor.
e. compartimentul senzitiv, trimite informatii la efectori.
6. Emisferele cerebrale au urmatoarele functii:
a. senzitiva;
b. motorie;
c. psihica;
d. numai psihica;
e. coordonarea reflexelor osteo-tendinoase.

FIZIOLOGIA NEURONULUI SI A SINAPSEI

1 Neuronul reprezinta unitatea sistemului nervos:
a. morfologica;
b. de sustinere;
c. functionala;
d. genetica;
e. cu rol trofic.

2. Forma neuronilor este foarte variata:

a. stelata, n coarnele anterioare ale maduvei;
b. fuziforma, n stratul superficial al scoartei cerebrale;
c. piramidala, n zonele senzitive ale scoartei cerebrale;
d. ovalara, n ganglionii spinali.
e. piramidala, in zonele motorii ale scoartei cerebrale.
3. n functie de numarul prelungirilor, neuronii pot fi:
a. unipolari, celulele cu conuri si bastonase din retina;
b. pseudounipolari, neuronii din scoarta cerebelului;
c. bipolari, neuronii din ganglionul nervului trigemen;
d. multipolari; neuronii din scoarta cerebrala;
e. peudounipolari, neuronii din ganglionul spinal.
4. Neuronii pseudounipolari:
a. au o prelungire care se divide n "T";
b. dendrita se distribuie la periferie;
c. axonul patrunde n sistemul nervos central;
d. se gasesc n retina;
e. au aspect globulos.
5. Neuronii unipolari se caracterizeaza prin:
a. sunt reprezentati de celulele cu con din coroida;
b. au aspect globulos;
c. sunt reprezentati de celulele cu bastonas din coroida;
d. sunt reprezentati de celulele cu con din retina;
e. sunt reprezentati de celulele cu bastonas din retina.
6. Neuronii bipolari:
a. cele doua prelungiri pornesc de la polii opusi ai celulei;
b. se gasesc n ganglionul spiral Corti;
c. se gasesc n ganglionul vestibular Scarpa;
d. se gasesc n mucoasa olfactiva;
e. cele doua prelungiri pornesc de la acelasi pol al celulei.
7. Neuronii multipolari:
a. au o forma stelata;
b. prezinta numeroase prelungiri dendritice;
c. sunt prezenti n scoarta cerebrala;
d. prezinta mai multi axoni;
e. sunt prezenti in ganglionul spinal.
8. Neuronii multipolari se gasesc n urmatoarele structuri:
a. scoarta cerebrala;
b. scoarta cerebeloasa;
c. coarnele anterioare ale maduvei;
d. ganglionul spiral Corti;
e. ganglionul spinal.
9. Dupa functie neuronii pot fi:
a. receptori, n legatura cu organele efectoare,
b. somatosenzitivi;
c. receptori, care prin axonii lor receptioneaza stimulii;
d. visceromotori;
e. motori, care prin axonii lor receptioneaza stimuli.

10. Neuronii intercalari:

a. receptioneaza stimuli prin dendritele lor;
b. se mai numesc neuroni de asociatie;
c. sunt n legatura cu organele efectoare;
d. fac legatura ntre neuronii senzitivi si cei motori.
e. receptioneaza stimuli prin axonii lor.
11. Neuronii receptori:
a. receptioneaza stimuli din mediul extern;
b. sunt neuroni senzitivi;
c. receptioneaza stimuli din mediul intern;
d. fac legatura ntre neuronii motori;
e. sunt in legatura cu efectorii.
12. Neuronii receptori se caracterizeaza prin urmatoarele, cu EXCEPTIA:
a. receptioneaza stimuli de la nivelul efectorilor;
b. receptioneaza stimuli din mediul exterior organismului;
c. pot fi de asociatie;
d. pot fi somatosenzitivi;
e. pot fi viscerosenzitivi.
13. Neuronii motori se caracterizeaza prin:
a. sunt n legatura cu receptorii;
b. pot fi somatomotori;
c. pot fi visceromotori;
d. sunt in legatura cu efectorii;
e. fac legatura intre neuronii senzitivi.
14. Neuronul este format din:
a. corpul celular;
b. dendrite, prelungiri celulifuge;
c. axon, prelungire centripeta;
d. pericarion;
e. axon, prelungire celulifuga.
15. Corpul neuronului este format din:
a. membrana;
b. neurilema, care este citoplasma neuronala;
c. nucleu;
d. neuroplasma, care este membrana neuronala;
e. neuroplasma, care este citoplasma neuronala.
16. Membrana neuronului:
a. delimiteaza neuronul;
b. este groasa;
c. are o structura lipoproteica;
d. se numeste neuroplasma;
e. se numeste neurilema.
17. Citoplasma neuronului:
a. contine organite celulare comune;
b. contine incluziuni pigmentare;
c. prezinta organite celulare specifice;
d. contine centrozomul.
e. se numeste neuroplasma.

18. Neuroplasma contine urmatoarele organite comune, cu EXCEPTIA:

a. centrozom;
b. mitocondrii;
c. ribozomi;
d. reticul endoplasmatic neted;
e. reticul endoplasmatic rugos.
19. Corpii Nissl;
a. se mai numesc corpi tigroizi;
b. se gasesc n corpul celular;
c. se gasesc la baza dendritelor;
d. au rol n metabolismul neuronului.
e. sunt sediul fosforilarii oxidative.
20. Neurofibrilele se gasesc in :
a. citoplasma;
b. dendrite;
c. axon;
d. corpul neuronului;
e. nucleu.
21. Neurofibrilele au urmatoarele roluri:
a. mecanic;
b. de sustinere;
c. conducerea impulsului nervos;
d. sinteza proteinelor;
e. rol in metabolismul neuronal.
22. Nucleul:
a. in neuronii somatomotori este unic;
b. in neuronii vegetativi nucleul poate fi excentric;
c. neuronii somatosenzitivi pot avea nuclei dubli;
d. neuronii vegetativi pot avea nuclei multipli;
e. in neuronii de asociatie nucleul este unic.
23. Nucleul este unic n neuronii:
a. motori;
b. senzitivi;
c. de asociatie;
d. vegetativi periferici;
e. vegetativi centrali.
24. Dendritele neuronului:
a. n portiunea lor terminala sunt mai subtiri;
b. contin neurofibrile;
c. conduc impulsul nervos centripet;
d. nu contin corpi tigroizi;
e. conduc impulsul nervos centrifug.
25. Axonul este o prelungire:
a. unica;
b. groasa;
c. lunga;
d. poate atinge 1 m;
e. ce conduce impulsul nervos centripet.

26. Axonul este format din:

a. axolema, citoplasma axonului;
b. citoplasma, care contine mitocondrii;
c. axoplasma, citoplasma neuronala;
d. membrana, care are rol n conducerea impulsului nervos.;
e. axoplasma ce contine neurofibrile.
27. Axonul se caracterizeaza prin:
a. emite colaterale verticale pe directia sa;
b. n portiunea terminala se ramifica;
c. butonii terminali contin mediatori fizici;
d. butonul terminal contine neurofibrile si mitocondrii;
e. butonii terminali contin vezicule cu mediatori chimici.
28. Axonul prezinta urmatoarele proprietati, cu EXCEPTIA:
a. este o prelungire unica;
b. este o prelungire groasa;
c. este o prelungire lunga;
d. nu contine mitocondrii;
e. nu contine neurofibrile.
29. Structural, axonul prezinta urmatoarele teci:
a. de mielina;
b. Schwann;
c. Harvey;
d. teaca Henle;
e. centrosfera.
30. Teaca de mielina nu este prezenta la :
a. axonii cu diametrul mai mic de 2 microni;
b. fibrele din ntregul sistem nervos vegetativ;
c. fibrele vegetative preganglionare;
d. fibrele vegetative postganglionare;
e. axonii cu diametrul mai mare de 2 microni.
31. Rolurile tecii de mielina sunt:
a. trofic;
b. de protectie;
c. accelerarea conducerii impulsului nervos;
d. de izolator electric;
e. in permeabilitate.
32. Teaca de mielina este produsa de catre:
a. n SNP de catre celulele Schwann;
b. o celula Schwann produce teaca pentru mai multi axoni;
c. n SNC de catre oligodendrocite;
d. un oligodendrocit produce teaca pentru un singur axon;
e. un oligodendrocit produce teaca pentru mai multi axoni.
33. Teaca de mielina prezinta:
a. discontinuitati;
b. noduri Schwann;
c. spatii ntre doua celule Schwann;
d. continuitate pe toata lungimea axonului;
e. noduri Ranvier.

34. Teaca Schwann:

a. se dispune n jurul tecii de mielina;
b. o singura celula Schwann corespunde unui segment internodal;
c. este formata din celule nevroglice;
d. este absenta la axonii din SNC;
e. se dispune in jurul axolemei.
35. Teaca Henle:
a. separa membrana celulara a celulei Schwann de tesutul conjunctiv nconjurator;
b. are rol n permeabilitate;
c. are rol n asigurarea rezistentei;
d. este prezenta la axonii din SNC;
e. este absenta la axonii din SNC.
36. Nevrogliile:
a. au forma corpului celular diferita;
b. au dimensiunile corpului celular diferite;
c. sunt variabile ca numar;
d. prezinta mai multe tipuri.
e. reprezinta unitatea morfo-functionala a sistemului nervos.
37. Se descriu mai multe tipuri de nevroglii:
a. celula mielinica;
b. celula Schwann;
c. stelocitul;
d. microglia;
e. astrocitul.
38. Nevrogliile se caracterizeaza prin:
a. ca si neuronii, nu se divid;
b. dau nastere tumorilor din SNC;
c. contin neurofibrile;
d. nu contin corpi tigroizi;
e. au rol in sinteza de ARN.
39. Nevrogliile ndeplinesc urmatoarele roluri:
a. suport pentru neuroni;
b. de protectie;
c. trofic;
d.fagocitar.
e. in conducerea impulsului nervos.
40. Celula nervoasa are urmatoarele proprietati:
a. excitabilitatea;
b. contractilitatea;
c. conductibilitatea;
d. elasticitatea;
e. plasticitatea.

41. Conducerea impulsului nervos:

a. aparitia unui potential de actiune ntr-o zona a membranei determina aparitia unui nou
potential de actiune n zona vecina;
b. aparitia unui potential de actiune ntr-un anumit punct al mambranei axonale este
consecinta depolarizarii produse de un potential de actiune anterior;
c. toate potentialele de actiune aparute de-a lungul unui axon sunt consecinta primului
potential de actiune generat la nivelul axonului respectiv;
d. este un fenomen pasiv;
e. consta in propagarea undei de depolarizare de-a lungul membranei.
42. Conducerea la nivelul axonilor amielinici:
a. potentialul de actiune poate sa apara n orice zona a membranei;
b. potentialul este condus n toate sensurile;
c. viteza de conducere este mai mare n axonii amielinici;
d.potentialul de actiune este condus intr-o singura directie;
e. viteza de conducere este de 10 m/s.
43. Conducerea la nivelul axonilor mielinizati:
a. potentialul de actiune apare la nivelul nodurilor Ranvier;
b. potentialul sare de la un nod la altul;
c. este saltatorie;
d. are viteze mai mici dect la axonii amielinici;
e. viteza de conducere este de 100m/s.
44. Sinapsa reprezinta conexiunea functionala dintre un neuron si:
a. un alt neuron;
b. o celula efectoare;
c. o celula musculara;
d. o celula secretorie;
e. doua celule gliale.
45. Sinapsa neuromusculara:
a. se mai numeste placa motorie;
b. permite transmiterea impulsurilor ntr-un singur sens.
c. se mai numeste jonctiune neuromusculara;
d. permite transmiterea impulsurilor in toate sensurile;
e. este o sinapsa electrica.
46. Sinapsele neuro-neuronale pot fi:
a. axosomatice;
b. axodendritice;
c. axoaxonice;
d. dendrodendritice.
e. intre doua microglii.
47. Din punct de vedere al mecanismului prin care se face transmiterea, sinapsele pot
fi:
a. chimice;
b. ionice;
c. bazice;
d. electrice;
e. moleculare.

48. Sinapsa chimica este alcatuita din:

a. terminatia presinaptica ce contine receptorii pentru mediatorii chimici;
b. fanta sinaptica;
c. celula postsinaptica ce contine vezicule cu mediatori chimici;
d. membrana bazala;
e. terminatia presinaptica ce contine vezicule cu mediatori chimici.
49. Componenta presinaptica:
a. poate fi membrana diferentiata a unei dendrite;
b. este reprezentata de butonul terminal al axonului;
c. in butonul terminal al axonului se gasesc vezicule cu mediator chimic;
d. in butonul terminal al axonului se gasesc receptori pentru mediatorii chimici;
e. in butonul terminal al axonului se gasesc mitocondrii.
50. Fanta sinaptica:
a. este un spatiu sinaptic;
b. are 200-300 mm;
c. este un spatiu intre membrana postsinaptica a butonului terminal si cea presinaptica;.
d. este un spatiu intre membrana presinaptica a butonului terminal si cea postsinaptica;
e. are 20-30 mm.
51. Componenta postsinaptica poate fi membrana:
a. fibrei musculare (placa motorie);
b. unui corp neuronal ( sinapsa neuromusculara);
c. diferentiata a unei dendrite (sinapsa axosomatica);
d unui corp neuronal (sinapsa axosomatica);
e. diferentiata a unei dendrite (sinapsa axodendritica).
52. Mediatorul chimic:
a. este secretat de membrana postsinaptica;
b. se cunosc peste 40 mediatori chimici;
c. este fixat de receptorii membranei presinaptice;
d. poate fi acetilcolina;
e. poate fi adrenalina.
53. Sinapsa electrica este formata din:
a. doua celule de aceleasi dimensiuni;
b. mediator chimic;
c. doua celule alipite n zonele lor de rezistenta electrica minima;
d. fanta sinaptica;
e. component presinaptica.
54. Modul de functionare al sinapsei chimice:
a. sub actiunea impulsului nervos se elibereaza cuante de mediator chimic n fanta sinaptica;
b. mediatorul interreactioneaza cu receptorii specifici de pe membrana postsinaptica;
c. conducerea este unidirectionala;
d. conducerea este dinspre membrana postsinaptica spre cea presinaptica;
e. conducerea este bidirectionala.
55. Modul de functionare al sinapsei electrice:
a. ionii trec prin locul de jonctiune al celulelor;
b. moleculele trec prin locul de jonctiune al celulelor;
c. conducerea este, se pare, bidirectionala;
d. mediatorul este acetilcolina;
e. conducerea este unidirectionala.

56. Exemple de sinapse chimice:

a. n miocard;
b. placa motorie;
c. n muschiul neted;
d. aproape toate sinapsele SNC;
e. in SN vegetativ.
57. Exemple de sinapse electrice:
a. n miocard;
b. placa motorie;
c. SNV;
d. n muschiul neted;
e. aproape toate sinapsele din SNC.
58. Depolarizarea membranei postsinaptice se numeste:
a. potential postsinaptic excitator, daca este vorba de un neuron postsinaptic;
b. potential presinaptic excitator, daca este vorba de un neuron presinaptic;
c. potential terminal de placa, daca este vorba de o fibra musculara scheletica;
d. potential presinaptic de placa, n cazul jonctiunii neuromusculare;
e. potential inhibitor.
59. Potentialul postsinaptic excitator are urmatoarele proprietati speciale:
a. repetarea periodica la un singur stimul;
b. sumatia temporala;
c. inhibitia anterioara;
d. sumatia spatiala.
e. intirzierea sinaptica.
60. Oboseala transmiterii sinaptice se caracterizeaza prin:
a. se realizeaza prin stimularea repetata si rapida a sinapselor excitatorii;
b. reprezinta un mecanism de protectie mpotriva supraexcitarii;
c. se realizeaza prin epuizarea depozitelor de mediator;
d. se realizeaza prin epuizarea depozitelor de neurotransmitator;
e. se realizeaza prin epuizarea receptorilor pentru neurotransmitator.
61. Efectele drogurilor asupra transmiterii sinaptice:
a. cofeina creste excitabilitatea sinapselor;
b.cofeina scade excitabilitatea sinapselor;
c. unele anestezice scad excitabilitatea sinaptica;
d. unele anestezice cresc excitabilitatea sinaptica;
e. anestezicele nu actioneaza asupra transmiterii sinaptice.

REFLEXUL
1. Reflexul se caracterizeaza prin:
a. reprezinta mecanismul fundamental de functionare a SN;
b. reprezinta reactia de raspuns a centrilor nervosi la stimularea unei zone efectoare;
c. termenul a fost introdus de de catre fiziologul englez Descartes;
d. raspunsul reflex poate fi excitator sau inhibitor;
e. reprezinta reactia de raspuns a centrilor nervosa la stimularea unei zone receptare.
2. Arcul reflex este format din urmatoarele:
a. receptor;
b. cale aferenta spre receptor;
c. centru nervos;
d. cale eferenta;
e. efector.
3. Receptorul:
a. primeste comenzi;
b. este o structura excitabila;
c. este stimulat de centrul nervos;
d. raspunde la stimuli prin variatii de potential;
e. variatiile de potential sunt gradate, proportional cu intensitatea stimulului.
4. Receptorii pot fi:
a. celule epiteliale diferentiate si specializate n celule senzoriale;
b. corpusculi senzitivi;
c. terminatii butonate ale dendritelor;
d. muschii netezi;
e. glandele exocrine.
5. Corpusculii senzitivi se caracterizeaza prin:
a. sunt mici organe pluricelulare;
b. sunt formati din fibre conjunctive;
c. sunt formati din terminatii nervoase dendritice;
d. sunt reprezentati de receptorii tegumentari;
e. sunt reprezentati de receptorii durerosi.
6. Receptorii pot fi:
a. celule epiteliale specializate in celule senzoriale;
b. celule epiteliale diferentiate in celule senzoriale;
c. corpusculi senzitivi reprezentati de receptorii olfactivi;
d. corpusculi senzitivi reprezentati de proprioreceptori;
e. corpusculi senzitivi reprezentati de receptorii durerosi.
7. n functie de tipul de energie pe care o prelucreaza, receptorii pot fi:
a. exteroreceptori;
b. mecanoreceptori;
c. interoreceptori;
d. termoreceptori;
e. visceroreceptori.
8. n functie de provenienta stimulului receptorii pot fi:
a. exteroreceptori;
b. tonici;
c. fazici;
d. interoreceptori;
e. proprioreceptori.

9. n functie de tipul de energie pe care o prelucreaza receptorii pot fi:

a. chemoreceptori;
b. fotoreceptori;
c. termoreceptori;
d. mecanoreceptori;
e. visceroreceptori.
10. n functie de viteza de adaptare receptorii pot fi:
a. rapizi;
b. fazici;
c. lenti;
d. tonici;
e. fotoreceptori.
11. Mecanoreceptorii:
a. sunt stimulati de deformarea membranei celulare;
b. sunt stimulati chimic;
c. sunt receptori pentru vibratii;
d. sunt stimulati de lumina;
e. raspund la variatiile de temperatura.
12. Termoreceptorii se caracterizeaza prin urmatoarele, cu Exceptia:
a. sunt stimulati de lumina;
b. sunt stimulati de deformarea membranei celulare;
c. sunt stimulati chimic;
d. raspund la variatiile de temperatura;
e. sunt reprezentati de terminatiile nervoase libere.
13. Nociceptorii se caracterizeaza prin:
a. sunt receptori ai durerii;
b. sunt chemoreceptori;
c. sunt stimulati chimic;
d. sunt stimulati de substantele chimice eliberate de celulele distruse;
e. informeaza despre pozitia corpului.
14. Fotoreceptorii se caracterizeaza prin urmatoarele, cu unele EXCEPTII:
a. raspund la variatiile de temperatura;
b. primesc stimuli din interiorul organismului;
c. la nivelul lor se elaboreaza senzatia;
d. sunt reprezentati de celulele cu conuri din retina;
e. sunt reprezentati de celulele cu bastonase din retina.
15. Chemoreceptorii sunt reprezentati de:
a. mugurii gustativi din mucoasa linguala;
b. epiteliul olfactiv al mucoasei linguale;
c. epiteliul olfactiv din fosele nazale;
d. mugurii gustativi din fosele nazale;
e. corpii carotidieni.
16. Interoreceptorii:
a. primesc stimuli din interiorul oganismului;
b. se mai numesc visceroreceptori;
c. includ baroreceptorii;
d. includ chemoreceptorii;
e. includ proprioreceptorii.

17. Proprioreceptorii se caracterizeaza prin:

a. informeaza despre pozitia corpului;
b. includ baroreceptorii;
c. permit controlul miscarii;
d. detecteaza variatiile presionale;
e. primesc stimuli de la tendoane.
18. Chemoreceptorii sunt reprezentati de catre urmatorii receptori:
a. mugurii gustativi;
b. epiteliul olfactiv;
c. corpii carotidieni;
d. corpii aortici;
e. primesc stimuli numai din afara organismului.
19. Fotoreceptorii se caracterizeaza prin:
a. sunt stimulati de lumina;
b. sunt reprezentati de catre celulele cu bastonas din retina;
c. sunt reprezentati de catre celulele cu con din coroida;
d. sunt reprezentati de catre celulele bipolare;
e. sunt reprezentati de terminatiile nervoase libere.
20. Mecanoreceptorii sunt reprezentati de catre receptorii pentru:
a. tact;
b. presiune;
c. vibratii;
d. temperatura;
e. gust.
21. Receptorii fazici se caracterizeaza prin:
a. raspund cu o crestere a activitatii la aplicarea stimulului;
b. activitatea lor scade ulterior aplicarii stimulului;
c. sunt reprezentati prin receptorii olfactivi;
d. activitatea lor creste ulterior aplicarii stimulului;
e. raspund cu o activitate relativ constant ape durata aplicarii stimulului..
22. Receptorii tonici:
a. prezinta activitate relativ constanta pe toata durata aplicarii stimulului;
b. activitatea lor scade ulterior aplicarii stimulului;
c. activitatea lor creste ulterior aplicarii stimulului;
d. sunt reprezentati de receptorii vizuali;
e. sunt reprezentati de celulele cu conuri din coroida.
23. Calea aferenta a arcului reflex este formata de:
a. dendritele neuronilor motori;
b. prelungirile neuronilor senzitivi din ganglionii spinali;
c. axonii neuronilor motori;
d. prelungirile neuronilor din ganglionii situati pe traiectul nervilor cranieni;
e. caile descendente, ale motricitatii.
24. Centrul unui reflex este reprezentat de:
a. totalitatea structurilor din SNC care participa la actul reflex respectiv;
b. centrii nervosi din trunchiul cerebral;
c. centrii nervosi din cerebel;
d. centrii nervosi din cortex;
e. lanturile vegetative laterovertebrale.

25. Urmatoarele afirmatii sunt corecte:

a. la nivelul receptorului are loc transformarea energiei stimulului in impuls nervos;
b. conducerea influxului nervos prin arcul reflex se face in sens unic;
c. conducerea influxului nervos prin arcul reflex se face in toate sensurile;
d. centrul reflex receptioneaza si transforma n influx nervos stimulul periferic;
e. reflexul este reactia de raspuns a organismului la actiunea unui excitant.
26. SNcentral are urmatoarele nivele majore cu atribute functionale specifice:
a. nivelul maduvei spinarii;
b. nivelul subcortical;
c. nivelul cortical;
d. nervii spinali;
e. nervii cranieni.
27. Calea eferenta este reprezentata de:
a. axonii neuronilor motori medulari;
b. fibrele motorii ale nervilor cranieni;
c. axonii neuronilor senzitivi;
d. axonii neuronilor motori somatici;
e. axonii neuronilor motori vegetativi.
28. Efectorii sunt:
a. structuri excitabile ce raspund la stimuli;
b. muschii striati;
c. muschii netezi;
d. glandele exocrine;
e. glandele endocrine.

MADUVA SPINARII
1.Canalul vertebral:
a. este format prin suprapunerea orificiilor vertebrale;
b. contine maduva spinarii;
c. contine meningele spinale;
d. contine trunchiul cerebral;
e. este format prin suprapunerea corpilor vertebrali.
2. Limita superioar a mduvei corespunde:
a. emergenei primului nerv spinal;
b. celei de-a doua vertebre cervicale;
c. gaurii occipitale;
d. emergenei primului nerv cranian;
e. primei vertebre cervicale.
3. Mduva spinrii are urmtoarele proprieti:
a. nu ocup canalul vertebral in intregime;
b. ntre peretii canalului vertebral i mduv se afl trei membrane;
c. ntre peretii canalului vertebral i mduv se afl meningele spinal;
d. ocup toat lungimea canalului vertebral;
e. se intinde doar pina la vertebra L2.
4. Sub vertebra L2 se gsesc:
a, nervii spinali cervicali;
b. filum terminale;
c. nervii spinali toracali;
d. conul medular;
e. perechea a-XI-a de nervi cranieni (nervii spinali).
5. Coada de cal este formata din:
a. nervii spinali toracali;
b. nevii spinali lombari;
c. nervii spinali cervicali;
d. nervii spinali sacrali;
e. nervii cranieni.
6. Mduva prezint dou regiuni mai voluminoase la nivel:
a. cervical;
b. toracal;
c. lombar;
d. sacral;
e. occipital.
7. Fisura median a mduvei se caracterizeaz prin:
a. este situat pe faa anterioar a mduvei;
b. corespunde dilatrii cervicale;
c. separa cordoanele anterioare;
d. este situata pe fata posterioara a maduvei;
e. corespunde dilatarii lombare.
8. Santul median posterior:
a. este situat pe fata posterioara a maduvei spinarii;
b. corespunde intumescentei cervicale;
c. corespunde intumescentei lombare;
d. separa cordoanele posterioare;
e. separa coarnele posterioare.

9. Fisura mediana anterioara:

a. separa cordoanele posterioare;
b. linga aceasta sunt situate fasciculele piramidale directe;
c. linga aceasta sunt situate fasciculele piramidale incrucisate;
d. linga aceasta sunt situate fasciculele corticospinale laterale;
e. separa cordoanele anterioare.
10. Santul median posterior separa:
a. fasciculele cuneate;
b. fasciculul gracilis de fasciculul cuneat;
c. fasciculele gracilis;
d. coarnele posterioare;
e. cordoanele posterioare.
11. Meningele spinale:
a. sunt trei membrane de protectie;
b. sunt formate de neurilema;
c. sunt formate de axolema;
d. invelesc maduva spinarii.
e. sunt formate din teaca Henle.
12. Meningele spinale:
a. sunt formate de dura mater;
b. sunt formate de pia mater;
c. sunt formate de arahnoida;
d. invelesc trunchiul cerebral;
e. invelesc emisferele cerebrale.
13. Dura mater:
a. este membrana exterioara;
b. este o membrana conjunctivo-vasculara;
c. este o membrana rezistenta;
d. are o structura conjunctiva;
e. are o structura fibroasa.
14. Dura mater:
a. adera la maduva;
b. are o structura fibroasa;
c. are rol nutritiv;
d. este separata de peretii canalului vertebral prin spatiul epidural;
e. in grosimea ei se gasesc vasele arteriale.
15. Arahnoida:
a. este o membrana conjunctivo-vasculara;
b. are o structura conjunctiva;
c. in grosimea ei se gasesc vase arteriale;
d. este separata de pia mater printr-un spatiu ce contine LCR;
e. este separata de piamater prin spatiul subarahnoidian.
16.Pia mater:
a. este o membrana conjunctivo-vasculara;
b. are rol nutritiv;
c. inveleste maduva spinarii;
d. patrunde in santurile si fisurile maduvei spinarii;
e. este membrana exterioara.

17. Structural, mduva spinrii este format din:

a. substan cenuie;
b. substan alb;
c. substana cenuie are aspectul literei H;
d. substana alb este dipus sub form de cordoane;
e. substanta neagra.
18. Substana cenuie a mduvei se caracterizeaz prin:
a.este format din corpi neuronali;
b. portiunile laterale ale H-ului formeaz coarnele medulare;
c. bara transversal formeaz comisura cenuie;
d. este format din fibre mielinizate;
e. este dispusa sub forma de coloane.
19. Canalul ependimar se caracterizeaz prin:
a. este situat n centrul comisurii cenuii;
b. canalul ependimar conine LCR;
c. se continu n sus cu o dilataie;
d. se continu n sus cu ventriculul IV;
e. se continua in sus cu ventricolul III.
20. Coarnele anterioare ale mduvei au urmtoarele caracteristici:
a. se mai numesc ventrale;
b. conin neuroni somatomotori;
c. sunt mai late dect cele posterioare;
d. sunt mai scurte dect cele posterioare;
e. sunt formate din neuroni dispusi in retea.
21. Coarnele anterioare ale mduvei se caracterizeaz prin:
a. conin dispozitivul somatomotor;
b. dispozitivul somatomotor este mai bine dezvoltat in regiunile dilatarilor;
c. axonii neuronilor somatomotori intr n constituia rdcinii ventrale a nervilor spinali;
d. conin neuroni visceromotori;
e. axonii neuroni viscerosenzitivi.
22. Coarnele posterioare ale mduvei se caracterizeaz prin urmtoarele:
a. se mai numesc coarne dorsale;
b. conin neuroni ai cilor senzitive;
c. conin deutoneuronul;
d. sunt vizibile doar in regiunea toracala;;
e. sunt vizibile in regiunea occipitala.
22. Coarnele laterale ale mduvei sunt vizibile:
a. in regiunea cervicala inferioara;
b. in regiunea cervicala superioara;
c. in regiunea lombara inferioara;
d. in regiunea lombara superioara;
e. in regiunea toracala.
23.Coarnele laterale ale maduvei spinarii:
a. contin neuroni vegetativi simpatici preganglionari;
b. axonii neuronilor vegetativi parasesc maduva pe calea radacinii ventrale a nervului spinal;
c. axonii neuronilor vegetativi formeaza fibrele preganglionare ale sistemului nervos
simpatic;
d. contin protoneuronul;
e. contin neuroni somatomotori.

24. Substana reticulat a mduvei se caracterizeaz prin:

a. se afl situat ntre coarnele laterale i posterioare;
b. se afl situat n substana cenuie;
c. este format din neuroni anastomozai n reea;
d. este mai bine individualizat n regiunea occipital;
e. se afla in substanta alba.
25. Substana cenuie a mduvei spinrii:
a. este format din coarne;
b. poriunea mijlocie formeaz comisura cenuie;
c. comisura cenuie prezinta canalul ependimar;
d. conine centrii respiratori;
e. este formata din cordoane.
26. Coarnele substanei cenuii sunt:
a. anterioare;
b. laterale;
c. posterioare;
d. intermediare;
e. superioare.
27. Substana alb a mduvei se caracterizeaz prin:
a. este situat la periferia mduvei;
b. este dispus sub form de coloane;
c. n cordoane gsim fascicule ascendente;
d. n cordoane gsim fascicule descendente;
e. este dispusa sub forma de cordoane.
28. Cordoanele de substan alb sunt:
a. superioare;
b. posterioare;
c. laterale;
d. intermediare;
e. inferioare.
29. n interiorul cordoanelor se delimiteaz:
a. fascicule;
b. centri nervoi;
c. substana reticulat;
d. tractusuri;
e. fascicule intersegmentare.
30. Fasciculele scurte din substana alb a mduvei:
a. sunt fascicule de asociaie;
b. fac legtura dintre diferite segmente medulare;
c. sunt fascicule intersegmentare;
d. proiecteaz pe scoara cerebral;
e. sunt situate profund.
31. n interiorul cordoanelor se delimiteaz:
a. fascicule ascendente situate profund;
b. fascicule descendente situate periferic;
c. ganglioni;
d. fascicule ascendente situate periferic;
e. fascicule de asociatie sitate profund.

32. Nervii spinali:

a. conecteaz mduva spinrii cu receptorii;
b. sunt numai nervi motori;
c. conecteaz mduva spinrii cu efectorii;
d. sunt n numr de 32 perechi;
e. sunt in numar de 31 perechi.
33. Numrul nervilor spinali este urmtorul:
a. 12 toracali;
b. 5 lombari;
c. 5 sacrali;
d. 1 coccigian;
e. 7 cervicali.
34. Rdcina anterioar a nervilor spinali:
a. este motorie;
b. conine axonii neuronilor din cornul anterior al mduvei;
c. conine axonii neuronilor visceromotori;
d. este senzitiva;
e. este mixta.
35. Rdcina posterioar a nervilor spinali:
a. este format din axonii i dendritele neuronilor pseudounipolari din ganglionii limfatici;
b. prezint pe traiectul su un ganglion spinal;
c. este mixt;
d. este senzitiva;
e. este motorie.
36. Dendritele neuronilor somatosenzitivi din ganglionul spinal ajung la urmtoarele
structuri:
a. receptorii din piele;
b. exteroreceptori;
c. receptorii somatici profunzi din aparatul locomotor;
d. proprioceptori;
e. visceroreceptori.
37. Axonul neuronilor viscerosenzitivi din ganglionul spinal se caracterizeaz prin:
a .merge cu rdcina posterioar a nervilor spinali;
b. ajunge n cornul posterior al mduvei;
c. ajunge n zona viscerosenzitiv a mduvei;
d. ajunge n cornul anterior medular;
e. merge cu radacina anterioara a nervilor spinali.
38. Trunchiul nervului spinal:
a. este format prin unirea celor dou rdcini;
b. are numai fibre senzitive;
c. iese la exteriorul coloanei vertebrale prin canalul vertebral;
d. este mixt;
e. are numai fibre motorii.
39. Ramurile nervului spinal sunt:
a. ventral;
b. dorsal;
c. meningeal;
d. comunicant alb;
e. laterala.

40. Ramurile ventrale ale nervilor spinali:

a. se anastomozeaz ntre ele;
b. formeaz plexul cervical;
c. formeaz plexul lombar;
d. formeaz plexul celiac;
e. formeaza nervii intercostali.
41. Nervii intercostali sunt formai din ramurile anterioare ale nervilor spinali, cu unele
EXCEP II:
a.cervicali;
b. lombari;
c. sacrali;
d. toracali;
e. coccigian.
42. Ramura dorsal a nervului spinal:
a. conine numai fibre motorii;
b. conine numai fibre senzitive;
c. se distribuie pielii spatelui;
d. se distribuie muchilor jgheaburilor vertebrale;
e. este mixta.
43. Ramura meningeal a nervului spinal:
a. conine fibre senzitive;
b. conine fibre vasomotorii;
c. se distribuie meningelui;
d. se distribuie muschilor scheletici;
e. se distribuie cortului cerebelului.
44. Ramura comunicant alb a nervului spinal:
a. trece fibra preganglionara mielinica;
b. trece fibra postganglionara mielinica;
c. are originea in neuronul visceromotor din coarnele laterale ale maduvei;
d. are originea in neuronul visceromotor din coarnele anterioare;
e. are originea in neuronul viscerosenzitiv din ganglionul spinal.
45. Ramura comunicant cenuie a nervului spinal:
a. conine fibre amielinice;
b. reprezint axonul neuronului din ganglionul limfatic;
c. contine fibre mielinice;
d. are originea n ganglionul vegetativ simpatic paravertebral;
e. are originea in ganglionul spinal.
46. Nervii spinali formeaz urmtoarele plexuri:
a. toracal
b. cervical;
c. hipogastric;
d. brahial;
e. lombar.
47. Nervii spinali formeaz urmtoarele plexuri:
a. toracal;
b. lombar;
c. intercostal;
d. sacral;
e. celiac

48.Din plexul lombar se desprind urmatorii nervi cu EXCEPTIA:

a. nervii membrelor superioare;
b. nervii rusinosi;
c. nervii sciatici;
d. nervii femurali;
e. nervii intercostali.
49.Din plexul sacrat se desprind:
a. nervii sciatici;
b. nervii femurali;
c. nervii rusinosi;
d. nervii membrelor superioare;
e. nervii intercostali.
50. Nervii spinali se caracterizeaz prin:
a. se desprind din mduva spinrii;
b. sunt constituii din fibre nervoase;
c. sunt constituii din vase sanguine;
d. ramurile lor posterioare formeaz plexuri nervoase;
e. radacinile lor anterioare formeaza plexuri nervoase.
51. Nervii spinali prezint:
a. 2 rdcini;
b. un trunchi;
c. 5 ramuri;
d. o radacina anterioara ce prezinta un ganglion spinal;
e. o radacina anterioara ce prezinta un ganglion limfatic.
52. n regiunea toracal nervii spinali formeaz urmtoarele, cu unele EXCEP II:
a. plexul toracal;
b. plexul brahial;
c. plexul lombar;
d. nervii intercostali;
e. plexul sacro-coccigian.
53.Dermatoamele sunt:
a. zone din maduva spinarii;
b. zone de tegument;
c. inervate de nervii cranieni;
d. inervate de perechile de nervi spinali;
e. zone din meningele spinale.
54. Funciile mduvei spinrii sunt:
a.reflex;
b. psihic;
c. de conducere;
d. memorizare;
e. invatare.
55. Funcia de conducere a mduvei are ca substrat substana:
a. alb;
b. cenuie;
c. neagr;
d. din constituia cordoanelor medulare;
e. din constitutia coloanelor medulare.

56. Cile sensibilitii exteroceptive:

a. sunt ci specifice;
b. sunt ci lungi;
c. au proiecie cortical;
d. au al treilea neuron n talamus ;
e. au al treilea neuron in corpii striati.
57. Cile sensibilitii exteroceptive conduc sensibilitatea:
a. tactil grosier;
b. tactil fin;
c. termic;
d. proprioceptiv inconstienta ;
e. proprioceptiva constienta.
58. Cile sensibilitii exteroceptive conduc sensibilitatea:
a. tactil grosier (epicritic);
b. termic ;
c. tactil fin (protopatic);
d. dureroas;
e. interoceptiva.
59. n cordoanele posterioare se afl urmtoarele fascicule;
a. Burdach;
b. Goll;
c. spinobulbare;
d. spinocerebelos dorsal ;
e. spinocerebelos ventral.
60. n cordoanele anterioare se afl fascicule:
a. de asociaie;
b. ascendente;
c. descendente;
d. spinocerebelos anterior;
e. piramidal direct.
61. n cordoanele anterioare se afl urmtoarele fascicule, cu EXCEP IA:
a. fundamental ncruciat;
b. spino-talamic anterior;
c. piramidal direct;
d. cortico-spinal anterior;
e. piramidal incrucisat..
62. Fasciculul spinotalamic lateral:
a. strbate mduva i trunchiul cerebral;
b. se ndreapt spre talamus;
c. are traiect ascendent;
d. proiecteaz n scoara cerebral;
e. conduce sensibilitatea tactila fina.
63. Axonul celui de al treilea neuron al cii sensibilitii termice proiecteaz n:
a. aria somestezic primar;
b. lobul parietal;
c. girusul postcentral;
d. girusul postrolandic;
e. aria motorie secundara.

64. Sensibilitatea dureroas are urmtoarele caracteristici:

a. receptorii sunt terminaii nervoase libere;
b. protoneuronul este situat n ganglionul spinal;
c. dendrita protoneuronului este lung i ajunge la receptor;
d. axonul protoneuronului trece n cornul lateral de partea opus;
e. axonul protoneuronului trece in cordonul anterior de partea opusa.
65. Calea sensibilitii dureroase se caracterizeaz prin:
a. este reprezentat de fasciculul spinotalamic lateral;
b. strbate mduva;
c. strbate trunchiul cerebral;
d. are al treilea neuron n talamus;
e. este reprezentata de fasciculele spinobulbare.
66. Sensibilitatea tactil grosier se caracterizeaz prin:
a. se mai numete epicritic;
b. are ca receptori corpusculii Meissner;
c. protoneuronul este situat n cornul dorsal;
d. este condus prin fasciculul spinotalamic anterior;
e. se mai numeste protopatica.
67. Sensibilitatea tactil grosier are urmtoarele caracteristici:
a. are ca receptori corpusculii Golgi;
b. dendrita protoneuronului ajunge la receptor;
c. dendrita protoneuronului este scurt;
d. axonul protoneuronului face sinaps cu deutoneuronul;
e. are ca receptori discurile tactile Merkel.
68. Axonul deutoneuronului cii sensibilitii tactile grosiere se caracterizeaz prin:
a. trece n cordonul anterior de partea opus;
b. are traiect ascendent;
c. face sinaps n talamus;
d. face sinaps n aria somestezic I;
e. formeaza decusatia senzitiva.
69. Sensibilitatea tactil fin se caracterizeaz prin:
a. se mai numete epicritic;
b. calea sa este situat n cornul posterior;
c. calea sa este comun cu cea a sensibilitii proprioceptive contiente;
d. este o sensibilitate proprioceptiv;
e. este o sensibilitate exteroceptiva.
70. Sensibilitatea proprioceptiv include urmtoarele sensibiliti:
a .contient;
b. interoceptiv;
c. visceroceptiv
d. incontient ;
e. de control a miscarii.
71. Sensibilitatea kinestezic se caracterizeaz prin:
a. este calea simului poziiei;
b. este calea micrii n spaiu;
c. utilizeaz calea cordoanelor posterioare;
d. este declanat de stimularea receptorilor viscerali;
e. este condusa prin fasciculele spinobulbare.

72. Receptorii sensibilitii tactile sunt:

a. corpusculii Ruffini;
b. discurile tactile Merkel;
c. corpusculii neurotendinosi Golgi;
d. corpusculii Meissner;
e. fusurile neuromusculare.
73. Receptorii sensibilitii kinestezice sunt:
a. neuro-tendinosi Golgi;
b. corpusculii Meissner;
c. corpusculii Ruffini;
d. discurile tactile Merkel;
e. terminatiile nervoase libere.
74. Fasciculele sensibilitii kinestezice prezint urmtoarele caracteristici, cu unele
EXCEP II:
a. se numesc fascicule spinotalamice;
b. unul se numete Goll;
c. au al doilea neuron n cornul medular posterior;
d. altul se numete Burdach;
e. se numesc fascicule spinobulbare.
75. Proiecia sensibilitii kinestezice se face n:
a. lobul parietal;
b. aria somestezic I;
c. girusul postcentral;
d. girusul postrolandic;
e. scoarta cerebeloasa.
76. Calea sensibilitatii proprioceptive inconstiente este condusa prin:
a. fasciculul spinotalamic anterior;
b. fasciculul spinocerebelos direct;
c. fasciculul spinotalamic lateral;
d. fasciculul spinocerebelos incrucisat;
e. fasciculele spinobulbare.
77. Fasciculul spinocerebelos dorsal (direct):
a. se mai numeste si Flechsig;
b. se mai numeste si Gowers;
c. conduce sensibilitatea proprioceptiva din partea inferioara a corpului;
d. conduce sensibilitatea proprioceptiva pentru partea superioara a trunchiului;
e. este situat in cordoanele laterale.
78. Fasciculul spinocerebelos ventral (incrucisat):
a. se mai numeste si Flechsig;
b. se mai numeste si Gowers;
c. conduce sensibilitatea proprioceptiva din partea inferioara a corpului;
d. conduce sensibilitatea proprioceptiva pentru partea superioara a trunchiului;
e. conduce sensibilitatea proprioceptiva pentru membrele superioare.
79. Fasciculul spinocerebelos dorsal:
a. este un fascicul incrucisat;
b. este situat in cordoanele laterale;
c. este situat in cordoanele posterioare;
d. strabate numai bulbul rahidian;
e. ajunge in cerebel de-a lungul pedunculului cerebelos superior.

10

80. Fasciculul spinocerebelos ventral:

a. este un fascicul incrucisat;
b. este situat in cordoanele anterioare;
c. este situat in cordoanele laterale;
d. strabate bulbul, puntea si mezencefalul;
e. ajunge in cerebel pe calea pedunculului cerebelos inferior.
81. Calea sensibilitii interoceptive se caracterizeaz prin:
a. protoneuronul este situat n ganglionul spinal;
b. are doi neuroni;
c. deutoneuronul se gsete n talamus;
d. este o cale multisinaptic i multineuronal;
e. se proiecteaza in aria somestezica I.
82. Calea sensibilitatii interoceptive se caracterizeaza prin:
a. receptorii se gasesc in peretii vaselor si ai organelor;
b. receptorii sunt corpusculii lamelati;
c. receptorii sunt corpusculii Meissner;
d. receptorii sunt terminatii nervoase libere;
e. aria de proiectie este difuza.
83. Caiea sensibilitatii interoceptive se caracterizeaza prin urmatoarele:
a. este o caie nespecifica;
b. este o cale specifica;
c. deutoneuronul se afla in maduva;
d. este condusa prin fasciculele spinotalamice;
e. este condusa prin substanta reticulata medulara.
84. Receptorii sensibilitatii interoceptive:
a. se gasesc in piele;
b. se gasesc in peretii vaselor;
c. se gasesc in peretii organelor;
d. sunt fusurile neuromusculare;
e. sunt corpusculi lamelati.
85. Cile descendente ale mduvei spinrii:
a. sunt ci ale motricitii;
b. sunt reprezentate prin cile piramidale;
c. sunt reprezentate prin cile extrapiramidale;
d. conduc sensibilitatea exteroceptiv
e. conduc sensibilitatea proprioceptiva.
86. Cile sistemului piramidal:
a. i au originea n mduv;
b. conduc motilitatea voluntar;
c. se mai numesc encefalo-spinale;
d. au primul neuron n scoara cerebral ;
e. au doi neuroni.
87. Originea cilor piramidale este situat n urmtoarele arii, cu unele EXCEP II:
a. motorie
b. postcentral;
c. premotorie;
d. postrolandic ;
e. motorie secundara.

11

88. Sistemul piramidal se caracterizeaz prin urmtoarele, cu unele EXCEP II:

a. este format din trei neuroni;
b. este format dintr-un neuron cortical;
c. are primul neuron medular;
d. are un neuron periferic;
e. are un neuron de executie.
89. Calea sistemului piramidal se caracterizeaza prin:
a. isi are originea in cortexul cerebral;
b. isi are originea in etajele subcorticale;
c. controleaza motilitatea involuntara;
d. controleaza motilitatea voluntara;
e. contine aproximativ 1 000 000 de fibre.
90. Fibrele fascicolului piramidal:
a. 700 000 de fibre sunt mielinizate;
b. strabat descendent toate cele trei etaje ale trunchiului cerebral;
c. strabat ascendent toate cele trei etaje ale trunchiului cerebral;
d. 25% din fibre se incruciseaza;
e. 75% din fibre nu se incruciseaza.
91. Fibrele fascicolului piramidal:
a. 75% din fibre se incruciseaza;
b. incrucisarea fibrelor se realizeaza la nivelul bulbului;
c. incrucisarea fibrelor se numeste decusatia senzitiva;
d. incrucisarea fibrelor se numeste decusatia piramidala;
e. prin incrucisare se formeaza fascicolul piramidal incrucisat.
92. Fascicolul piramidal direct:
a. contine 700 000 de fibre;
b. se numeste si fascicol corticospinal anterior;
c. se numeste si fascicol corticospinal lateral;
d. este situat linga fisura mediana;
e. din acesta se desprind fibre corticonucleare.
93. Neuronul periferic al caii sistemului piramidal:
a. este situat in maduva spinarii;
b. este situat in nucleii motori ai nervilor cranieni;
c. este situat in scoarta cerebrala;
d. se numeste si neuron de executie;
e. se numeste si neuron de comanda.
94. Calea sistemului extrapiramidal se caracterizeaz prin:
a. controleaz motilitatea involuntar;
b. controleaz motilitatea semiautomat;
c. controleaza motilitatea automata;
d. nu are origine cortical;
e. nu are origine subcorticala.
95. Cile extrapiramidale au urmtoarele caracteristici:
a. i au originea n etajele corticale;
b. i au originea n etajele subcorticale;
c. ajung la neuronii motori din cornul anterior medular;
d. ajung la neuronii visceromotori din cordonul lateral;
e. ajung la neuronii senzitivi din cornul posterior medular.

12

96. Cile extrapiramidale cu origine cortical ajung la:

a. corpii striai;
b. bulb;
c. nucleii bazali;
d. talamus;
e. hipotalamus.
97. Eferenele nucleilor bazali sunt reprezentate prin fibrele:
a. strionigrice;
b. striorubrice;
c. strioreticulate;
d. reticulostriate;
e. rubrostriate.
98. Eferenele nucleilor bazali ajung la nucleii mezencefalici:
a. nucleul rou;
b. substana neagr;
c. formaia reticulat;
d. mduv;
e. nucleul dintat.
99. Fasciculele piramidale se caracterizeaz prin:
a. controleaz motilitatea voluntar
b. i au originea n formaiunile motorii subcorticale;
c. sunt reprezentate prin fasciculul cortico-spinal anterior;
d. au al doilea neuron n corpii striai;
e. sunt reprezentate prin fascicolul encefalospinal.
100. n cordonul lateral se afl urmtoarele tipuri de fascicule:
a. corticospinal anterior;
b. piramidal ncruciat;
c. piramidal direct;
d. care controleaz motilitatea voluntar;
e. corticospinal lateral.
101. Fasciculul rubrospinal prezint urmtoarele caracteristici:
a. are originea n nucleul rou;
b. face parte din cile piramidale;
c. are originea n mezencefal;
d. conduce motilitatea voluntar;
e. este situat in cordoanele laterale.
102. Fasciculul olivospinal se caracterizeaz prin:
a. are originea n oliva bulbar;
b. conduce motilitatea involuntar;
c. face parte din cile extrapiramidale;
d. este situat n cordonul posterior;
e. este situat in cordoanele laterale.
103. Fasciculul reticulospinal se caracterizeaz prin:
a. este situat n cornul anterior;
b. face parte din cile extrapiramidale;
c. se termin n ganglionii spinali;
d. are originea n formaia reticulat a trunchiului cerebral;
e. este situat in cordoanele posterioare.

13

104. Fasciculul nigrospinal are urmtoarele caracteristici:

a.are originea n substana neagr;
b. are originea subcortical;
c. este un fascicul extrapiramidal;
d. este situat n cordonul posterior;
e. este situat in comisura cenusie.
105. Fasciculele vestibulospinale:
a. sunt fascicule extrapiramidale;
b. sunt situate n cordonul posterior;
c. controleaz motilitatea involuntar;
d. se termin n cornul medular posterior;
e. pleaca din nucleii vestibulari bulbari.
106. In cordoanele anterioare se gasesc:
a. fasciculul spinocerebelos ventral;
b. fasciculul fundamental anterior;
c. fasciculul piramidal incrucisat;
d. fasciculul piramidal direct;
e. fasciculul spinotalamic anterior.
107. In cordoanele laterale se gasesc:
a. fasciculul spinotalamic lateral;
b. fasciculul rubrospinal;
c. fasciculul piramidal direct;
d. fascicolul vestibulospinal ventral;
e. fascicolul vestibulospinal lateral.
108. In cordoanele posterioare se gasesc:
a. fascicolul spinocerebelos dorsal;
b. fasciculele spinobulbare;
c. fascicolul Goll;
d. fascicolul Burdach;
e. fascicolul fundamental posterior.
109. Motilitatea automat are rol n:
a. activitatea reflex medular;
b. coordonarea miscarilor;
c. mentinerea echilibrului;
d. coordonarea alternantei starilor de veghe si somn;
e. mentinerea tonusului muscular.
110. Motilitatea automat are rol n:
a. not;
b. condusul mainii;
c. cntatul la instrumente;
d. scris;
e. termogeneza.
111. Funcia reflex a maduvei spinarii este ndeplinit de ctre :
a. neuronii somatici ai maduvei spinarii;
b. centrii nervosi din trunchiul cerebral;
c. neuronii vegetativi ai maduvei apinarii;
d. centrii nervosi din cerebel;
e. centrii nervosi din cortex.

14

112. Reflexele spinale somatice principale sunt:

a. monosinaptice;
b. interoceptive;
c. mixte;
d. polisinaptice;
e. de mers.
115. Reflexul monosinaptic prezint urmtoarele caracteristici:
a.este format din doi neuroni;
b. are doi neuroni motori;
c. este un reflex miotatic;
d. are doi neuroni senzitivi;
e. are doi neuroni intercalari.
116. Reflexele miotatice prezint urmtoarele caracteristici:
a. centrul reflexului este sinapsa dintre neuronul senzitiv i cel motor;
b. calea eferent este axonul neuronului motor;
c. efectorul este fibra muscular striat;
d. au cel puin trei neuroni ;
e. calea aferenta este formata de primul neuron senzitiv proprioceptiv din ganglionul spinal si
prelungirile acestuia.
117. Din reflexele monosinaptice fac parte reflexele:
a. osteotendinoase;
b. rotulian;
c. ahilean;
d. de flexie;
e. de reglare a vasomotricitatii.
118. Reflexul polisinaptic se caracterizeaz prin:
a. se ntlnete ntr-o activitate nociceptiv;
b. calea aferent este format din cel mult trei neuroni;
c. centrul reflex elaboreaz rspunsul senzitiv;
d. calea aferenta este formata de prelungirile neuronilor din ganglionul spinal;
e. centrii nervosi sunt polisinaptici.
119. Reflexele polisinaptice:
a. se mai numesc de flexie;
b. sunt reflexe de aprare;
c. receptorii sunt localizai n tegument;
d. receptorii sunt terminaii nervoase libere;
e. receptorii sunt localizati in viscere.
120. Reflexele nociceptive se caracterizeaz prin:
a. calea aferent este formata de axonii neuronilor motori;
b. sunt reflexe polisinaptice;
c. prezint i neuroni de asociaie;
d. au arcul reflex constituit din mai mult de trei neuroni ;
e. calea eferenta este formata de prelungirile neuronilor din ganglionul spinal.
121. Calea eferent a reflexelor nociceptive:
a. este reprezentat de axonii neuronilor motori;
b. se termin pe efectorul muscular;
c. efectorul muscular retrage mna din faa agentului cauzator al durerii;
d. efectorul muscular retrage piciorul din faa agentului cauzator al durerii;
e. efectorul este muschiul extensor.

15

122. Reflexul rotulian:

a. se mai numeste patelar;
b. pentru obtinerea lui se loveste cu un ciocan de cauciuc tendonul tricepsului sural;
c. pentru obtinerea lui se loveste cu un ciocan de cauciuc tendonul qvadricepsului femural;
d. efectorul determina extensia gambei pe coapsa;
e. efectorul determina extensia labei piciorului.
123. Reflexul ahilian:
a. se mai numeste patelar;
b. pentru obtinerea lui se loveste cu un ciocan de cauciuc tendonul tricepsului sural;
c. pentru obtinerea lui se loveste cu un ciocan de cauciuc tendonul lui Ahile;
d. efectorul determina extensia labei piciorului;
e. efectorul este muschiul flexor care retrage piciorul din fata agentului cauzator al durerii.
124. Legile reflexelor sunt urmtoarele, cu unele EXCEP II:
a. localizrii;
b. tot sau nimic;
c. simetriei;
d. timpului til;
e. generalizarii.
125. Legile reflexelor se studiaz pe o broasc:
a. spinala;
b. decapitata;
c. creia i se stimuleaz un deget de la picior;
d. creia i se stimuleaz planseul bucal;
e. cu centrii medulari intacti.
126. Legea localizrii se caracterizeaz prin urmtoarele, cu unele EXCEP II:
a. se contract numai gamba;
b. se contact gamba i laba piciorului;
c. se contract ntreg membrul inferior;
d. se observ o uoar micare a labei piciorului;
e. se contracta membrul inferior opus.
127. Legea iradierii se caracterizeaz prin obinerea contraciilor la nivelul :
a. membrului superior de aceeai parte;
b. membrului superior de partea opus;
c. membrului inferior de partea opus;
d. membrului inferior de aceeai parte;
e. trunchiului.
128. Legea generalizarii se caracterizeaza prin urmatoarele:
a. se obseva o usoara flexie a labei piciorului;
b. se produc convulsii generalizate ale musculaturii membrelor;
c. se produce flexia unui singur membru superior;
d. se produc convulsii generalizate ale musculaturii trunchiului;
e. se produce flexia unui singur membru inferior.
129. Fenomenul de iradiere al reflexelor polisinaptice:
a. reprezinta proprietatea de a iradia la nivelul SNC;
b. reprezinta proprietatea de a iradia la nivelul SNP;
c. consta in antrenarea unui numar crescut de neuroni;
d. este guvernat de legile lui Pflugger;
e. este guvernat de legile lui Descartes.

16

130. Reflexele spinale vegetative sunt reprezentate prin urmatoarele, cu unele

EXCEPTII:
a. sudorale;
b. vasoconstrictoare;
c. vasodilatatoare;
d. rotulian;
e. de mers.
131.Reflexele spinale vegetative se caracterizeaz prin urmtoarele, cu unele
EXCEP II:
a. au receptori localizai i la nivelul muchilor striai;
b. sunt reprezentate prin reflexul de defecaie;
c. sunt reprezentate prin reflexul pupilodilatator;
d. au receptori localizai i la nivelul articulaiilor;
e. sunt reprezentate prin reflexul de mictiune.

17

TRUNCHIUL CEREBRAL
1. Trunchiul cerebral se caracterizeaz prin:
a. este format din trei etaje;
b. are o fa ventral;
c. are o fa dorsal;
d. are n interiorul su un ventricul;
e. continu poriunea inferioar a mduvei spinrii.
2. Etajele trunchiului cerebral sunt:
a. bulbul;
b. puntea sau mduva prelungit;
c. mezencefalul;
d. cerebelul;
e. hipotalamusul.
3. Faa anterioar a etajului bulbar :
a. are ca limit inferioar marginea cranial a decusaiei piramidale;
b. limita superioar este anul bulbo-pontin;
c. se leag de cerebel prin pedunculul cerebral inferior;
d. prezint piramidele bulbare;
e. are ca limit anterioar mduva spinrii.
4. Pe faa sa anterioar bulbul prezint:
a. benzi transversale;
b. originea aparent a nervilor VI, VII, VIII n anul bulbo-pontin;
c. originea aparent a nervului XII;
d. piramidele bulbare;
e. lateral de piramidele bulbare se afl oliva bulbar.
5. Puntea se caracterizeaz prin:
prezint benzi transversale;
este mai lat vertical;
prezint originea aparent a nervului V;
se mai numete puntea lui Willis;
continu mduva spinrii.

a.
b.
c.
d.
e.

6. Faa anterioar a etajului pontin:

a. este limitat inferior de ctre anul bulbo-pontin;
b. se prezint sub forma unei benzi longitudinale;
c. este limitat superior de ctre anul ponto-mezencefalic;
d. pe linia lateral prezint pedunculii cerebeloi inferiori;
e. continu mduva spinrii.
7. Faa anterioar a punii se caracterizeaz prin:
a. lateral de origina aparent a nervului V se gsesc pedunculii cerebeloi mijlocii;
b. medial se gsete oliva bulbar;
c. lateral de linia median se vd piramidele bulbare;
d. pedunculii cerebeloi leag puntea de cerebel;
e. puntea nu prezint o fa anterioar.

8. Fibrele trunchiului cerebral conduc impulsuri de la:

a. talamus la cortex;
b. trunchi la mduv;
c. trunchi la scoara cerebral;
d. mduv la cortex;
e. cortex la mduv.
9. Trunchiul cerebral este strbtut de ci:
a. ascendente;
b. transversale;
c. descendente;
d. proprii;
e. trunchiul cerebral nu conine ci.
10. Reflexe bulbare sunt:
a. deglutiie;
b. masticaie;
c. tuse;
d. splenosecretor;
e. vom.
11. Reflexe bulbare sunt:
a. de deglutiie;
b. de vom;
c. de strnut;
d. de masticaie;
e. tuse.
12. Reflexe bulbare care regleaz activitatea aparatului respirator sunt:
a. de tuse;
b. de clipire;
c. de masticaie;
d. de strnut;
e. vom.
13. Puntea lui Varolio este sediul urmtoarelor reflexe:
a. de clipire;
b. de supt;
c. de masticaie;
d. de vom;
e. strnut.
14. Funcia reflex a mezencefalului:
a. este asigurat de ctre nucleii bulbari;
b. la acest nivel se nchid reflexe de diminuare a tonusului muscular;
c. la acest nivel se nchide reflexul de tuse;
d. la acest nivel se nchide reflexul de orientare a capului ctre sursa de lumin;
e. mezencefalul nu are funcie reflex.
15. Funcia reflex a mezencefalului:
a. este asigurat de ctre nucleii bulbari;
b. la acest nivel se nchid reflexe de reglare a micrilor;
c. la acest nivel se nchide reflexul de tuse;
d. la acest nivel se nchide reflexul de alternan somn-veghe;
e. mezencefalul nu are funcie reflex.

16. Mezencefalul conine:

a. substan neagr;
b. nuclei bulbari;
c. nucleul rou;
d. coliculi cvadrigemeni laterali;
e. decusaia piramidal.

NERVII CRANIENI
1. Nervii cranieni:
a. fac parte din sistemul nervos periferic;
b. sunt n numr de 12 perechi;
c. nu au dispoziie metameric;
d. au dou rdcini: dorsal i ventral;
e. sunt plasai i la nivelul mduvei toracale.
2. Nervii cranieni senzoriali sunt:
a. olfactiv;
b. optic;
c. vestibulocohlear;
d. abducens;
e. vag.
3. Nervii cranieni motori sunt:
a. vag;
b. oculomotor;
c. trohlear;
d. accesor;
e. hipoglos.
4. Nervii cranieni micti sunt:
a. olfactiv;
b. trigemen;
c. facial;
d. glosofaringian;
e. vag.
5. Nervii cranieni care au n structura lor fibre parasimpatice sunt
a. oculomotor;
b. trohlear;
c. accesor;
d. facial;
e. hipoglos.
6. Fibrele parasimpatice din structura nervilor cranieni se caracterizeaz prin:
a. sunt postganglionare;
b. sunt preganglionare;
c. fac sinaps cu neuroni corticali;
d. au originea n nucleii vegetativi ai trunchiului cerebral;
e. pot avea originea i n mduva sacrat.
7. Nervii olfactivi se caracterizeaz prin:
a. conduc informaii legate de gust;
b. au originea real n celulele bipolare din mucoasa olfactiv;
c. sunt nervi senzoriali;
d. au fibre parasimpatice;
e. conin i fibre simpatice.
8. Nervii optici se caracterizeaz prin:
a. reprezint prima pereche de nervi cranieni;
b. sunt nervi senzoriali;
c. au primul neuron n celulele cu conuri i bastonae;
d. sunt compui din axonii celulelor multipolare din retin;
e. au i o component motorie.

9. Nervii oculomotori:
a. sunt nervi motori;
b. conin fibre parasimpatice;
c. originea real a fibrelor motorii este n nucleul motor din mezencefal;
d. originea real a fibrelor parasimpatice este n nucleul accesor din punte;
e. conin fibre simpatice.
10. Nervii oculomotori se caracterizeaz prin:
a. au originea aparent n spaiul dintre picioarele pedunculilor cerebrali;
b. fibrele motorii merg la muchii extrinseci ai globului ocular;
c. fibrele parasimpatice ajung la muchiul sfincter al irisului;
d. fibrele parasimpatice ajung la fibrele circulare ale muchiului ciliar;
e. conin i fibre senzoriale vizuale.
11. Nervii trohleari:
a. sunt nervi motori;
b. au originea real n mezencefal;
c. au originea aparent pe faa posterioar a trunchiului cerebral;
d. inerveaz muchiul oblic superior;
e. conin i fibre senzoriale vizuale.
12. Nervii trigemeni:
a. sunt nervi micti;
b. fibrele senzitive i au originea real n ganglionul trigeminal situat pe traseul nervului;
c. deutoneuronul fibrelor senzitive se afl n nucleii trigeminali din trunchiul cerebral;
d. originea aparent este pe faa anterioar a punii;
e. au origine exclusiv mezencefalic.
13. Nervii trigemeni se caracterizeaz prin:
a. fibrele senzitive se distribuie la pielea feei;
b. fibrele motorii inerveaz muchii masticatori;
c. au trei ramuri;
d. ajung pn n torace;
e. au un singur ram care se divide.
14. Cele trei ramuri ale trigemenului se caracterizeaz prin:
a. ramura oftalmic este senzitiv;
b. ramura maxilar este motorie;
c. ramura mandibular este mixt;
d. toate iau natere n bulb;
e. toate iau natere n mezencefal.
15. Nervii abducens:
a. sunt nervi motori;
b. au originea real n nucleul motor din bulb;
c. originea aparent este n anul ponto-peduncular;
d. inerveaz muchiul drept extern al globului ocular;
e. sunt nervi micti.
16. Nervii faciali:
a. sunt nervi motori;
b. au fibre parasimpatice;
c. fibrele motorii au originea real n nucleul motor bulbar;
d. au fibre gustative;
e. sunt nervi micti.

17. Fibrele gustative ale nervului facial:

a. i au originea n ganglionul geniculat;
b. ganglionul conine protoneuronul;
c. deutoneuronul este situat n nucleul solitar;
d. culeg excitaii de la nivelul mucoase esofagiene;
e. transmit i informaie olfactiv.
18. Nervii faciali se caracterizeaz prin:
a. fibrele parasimpatice provin din nucleii lacrimal i salivator superior din punte;
b. originea aparent este n anul bulbo-pontin;
c. fibrele motorii inerveaz muchii mimicii;
d. reprezint perechea VIII de nervi cranieni;
e. au i origine n mduva cervical.
19. Fibrele nervului facial se caracterizeaz prin:
a. cele senzoriale culeg excitaii de la corpul limbii;
b. fibrele parasimpatice inerveaz glanda submandibular;
c. fibrele parasimpatice inerveaz glanda lacrimal;
d. fibrele parasimpatice inerveaz glanda sublingual;
e. conduc i informaie olfactiv.
20. Nervii vestibulocohleari:
a. reprezint perechea VII de nervi cranieni;
b. sunt nervi senzoriali;
c. au protoneuronul n ganglionii spinali;
d. sunt formai din dou componente;
e. au deutoneuronul n ganglionul spinal.
21. Nervii vestibulocohleari au urmtoarele caracteristici:
a. componenta cohlear are pe traiectul su ganglionul Scarpa;
b. ramura cohlear se ndreapt spre nucleii cohleari din punte;
c. componenta vestibular are pe traiectul su ganglionul Corti;
d. ramura vestibular se ndreapt spre nucleii vestibulari bulbari;
e. ambele ramuri conin i fibre motorii.
22. Nervii glosofaringieni:
a. sunt nervi senzitivi;
b. sunt nervi micti;
c. au fibre parasimpatice;
d. au fibre motorii;
e. au fibre senzitive.
23. Nervii glosofaringieni se caracterizeaz prin:
a. originea real a fibrelor motorii se gsete n nucleul ambiguu din bulb;
b. fibrele senzoriale au primul neuron n ganglionii de pe traseul nervului;
c. fibrele parasimpatice provin din nucleul salivator inferior din bulb;
d. fibrele motorii se distribuie muchilor globului ocular;
e. fibrele motorii se distribuie i ctre mucoasa esofagian.
24. Nervul glosofaringian prezint urmtoarele caracteristici:
a. originea aparent este n anul retrooloivar;
b. fibrele motorii se distribuie muchilor faringelui;
c. fibrele senzoriale culeg excitaii gustative de la treimea posterioar a limbii;
d. fibrele parasimpatice ajung la glanda lacrimal;
e. fibrele motorii se distribuie i ctre mucoasa esofagian.

25. Nervii vagi:

a. se mai numesc nervi pneumogastrici;
b. sunt nervi micti;
c. reprezint perechea X de nervi cranieni;
d. au fibre parasimpatice;
e. sunt nervi senzitivi.
26. Nervii vagi se caracterizeaz prin:
a. originea real a fibrelor motorii se afl n nucleul solitar;
b. fibrele senzoriale au primul neuron n ganglionul de pe traseul nervului;
c. deutoneuronul fibrelor senzitive este n nucleul ambiguu;
d. fibrele parasimpatice provin din nucleul dorsal al nervului vag;
e. fibrele motorii ajung pn n pelvis.
27. Nervii vagi prezint urmtoarele caracteristici:
a. originea aparent se afl n anul retroolivar;
b. fibrele motorii inerveaz musculatura faringelui i laringelui;
c. fibrele senzoriale culeg sensibilitatea gustativ de la baza rdcinii limbii;
d. fibrele parasimpatice se distribuie organelor toracice i abdominale;
e. conin i fibre simpatice pentru globul ocular.
28. Nervii accesori:
a. se mai numesc i nervi medulari;
b. sunt nervi motori;
c. au trei ramuri;
d. au dou rdcini;
e. au i componente senzitive n structura lor.
29. Nervii accesori se caracterizeaz prin:
a. rdcina bulbar are originea n nucleul ambiguu;
b. rdcina spinal are originea n cornul anterior al mduvei cervicale;
c. ramura intern ptrunde n nervii vagi;
d. ramura extern ptrunde n nervii IX;
e. au i componente senzitive n structura lor.
30. Ramurile nervului accesor se caracterizeaz prin:
a. fibrele ramurii interne ajung la muchii laringelui;
b. fibrele ramurii externe ajung la muchiul sternocleidomastoidian;
c. fibrele ramurii externe ajung la muchiul trapez;
d. fibrele ramurii interne ajung la muchii cefei;
e. au i componente senzitive n structura lor.
31. Nervul hipoglos:
a. este un nerv motor;
b. are originea real n nucleul motor bulbar;
c. originea aparent este n anul preolivar;
d. inerveaz musculatura limbii;
e. au i componente senzitive n structura sa.

CEREBELUL
1.
a.
b.
c.
d.
e.

Cerebelul este situat:

n fosa posterioar a craniului;
anterior trunchiulul cerebral;
separat de emisferele cerebrale;
deasupra encefalului;
la captul inferior al mduvei spinrii.

2.
a.
b.
c.
d.
e.

Cerebelul delimiteaz cavitatea ventriculului IV cerebral mpreun cu:

bulbul;
diencefalul;
mezencefalul;
puntea;
mduva spinrii.

3.
a.
b.
c.
d.
e.

Cerebelul prezint:
o poriune median;
vermisul;
dou emisfere cerebeloase.
forma literei H;
o cavitate numit ventricul cerebelos.

4.
a.
b.
c.
d.
e.

Pedunculii cerebeloi:
leag cerebelul de trunchiul cerebral;
conin fibre aferente;
conin fibre eferente;
sunt n numr de ase;
sunt n numr de dou perechi.

5.
a.
b.
c.
d.
e.

Lobii cerebelului sunt:

anterior;
posterior;
floculonodular;
vermisul;
ventriculul cerebelos.

6.
a.
b.
c.
d.
e.

Substana cenuie a cerebelului:

este dispus la exterior;
la interior formeaz nucleii cerebeloi;
este dispus la interior;
la exterior formeaz scoara cerebral;
cerebelul nu conine substan cenuie.

7. Cerebelul controleaz:
a. echilibrul;
b. tonusul muscular;
c. coordoneaz micrile fine;
d. mersul;
e. deglutiia.
8. Extirparea total a cerebelului produce:
a. astazie;
b. afonie;
c. astenie;
d. daltonism;
e. astigmatism.

9. Extirparea total a cerebelului:

a. este compatibil cu viaa;
b. funciile cerebelului sunt preluate de ctre cortex;
c. funciile cerebelului sunt compensate cortical;
d. funciile cerebelului sunt preluate de ctre mduva spinrii;
e. nu este compatibil cu viaa.
10. Din punct de vedere funcional, cerebelul prezint:
a. arhicerebelul;
b. paleocerebelul;
c. neocerebelul;
d. sistemul limbic;
e. sistemul vegetativ.
11. Arhicerebelul se caracterizeaz prin urmtoarele:
a. este format din lobul floculonodular;
b. este formaiunea cea mai veche;
c. primete aferene vestibulare;
d. excitarea lui determin creterea tonusului muscular;
e. este formaiunea cea mai nou.
12. Lezarea arhicerebelului produce urmtoarele:
a. mers sigur;
b. pierderea echilibrului;
c. afecteaz micrile comandate de scoar;
d. nu afecteaz precizia micrile comandate de scoar;
e. nu are efecte.
13. Paleocerebelul se caracterizeaz prin urmtoarele:
a. este format din nuclei cerebeloi;
b. are conexiuni cu cortexul motor medular;
c. are rol n meninerea tonusului muscular;
d. are rol n meninerea echilibrului;
e. nu este prezent la om.
14. Paleocerebelul se caracterizeaz prin urmtoarele:
a. conlucreaz cu nucleul rou;
b. conlucreaz cu substana reticulat;
c. conlucreaz cu scoara cerebral;
d. este formaiunea cea mai veche filogenetic;
e. este formaiunea cea mai nou filogenetic.
15. Extirparea i excitarea paleocerebelului produc:
a. creterea tonusului muscular;
b. dereglri ale memoriei;
c. tulburri ale echilibrului;
d. scaderea tonusului muscular;
e. nu are efecte.
16. Neocerebelul se caracterizeaz prin:
a. este constituit din emisferele cerebeloase;
b. are conexiuni cu cortexul cerebral;
c. are rol n coordonarea micrilor comandate de scoar;
d. regleaz echilibrul;
e. este format din nucleii roii.

17. Neocerebelul se caracterizeaz prin:

a. este formaiune nou filogenetic;
b. este constituit din nucleul dinat;
c. cortexul su are trei straturi celulare;
d. are rol n meninerea tonusului muscular;
e. include emisferele cerebeloase.
18. Neocerebelul asigur:
a. pierderea echilibrului;
b. coordonarea micrilor fine comandate de scoar;
c. diminu aceste comenzi;
d. ntrete aceste comenzi;
e. determin armonizarea activitii diferitelor grupe musculare;
19. Extirparea neocerebelului produce urmtoarele:
a. nu are efecte;
b. pierderea capacitii de execuie a micrilor fine;
c. tulburri n mers;
d. atonie;
e. hipertonie.

DIENCEFALUL
1. Diencefalul este format din:
a. talamus;
b. mezencefal;
c. hipotalamus.
d. corpii striati;
e. corpul calos.
2. In alcatuirea diencefalului intra:
a. epitalamusul;
b. metatalamusul;
c. talamusul;
d. hipotalamusul;
e. pedunculii cerebelosi.
3. Talamusul constituie o statie de releu pentru:
a. fibrele ascendente provenite de la maduva;
b. caile piramidale;
c. fibrele ascendente provenite de la nivelul bulbului;
d. caile extrapiramidale;
e. fibrele ascendente provenite de la cerebel.
4. In talamus fac sinapsa:
a. fibrele vizuale;
b. fasciculul spinotalamic lateral;
c. fibrele auditive;
d. fasciculul spinotalamic anterior;
e. fasciculele spinobulbare.
5. In talamus nu fac sinapsa:
a. fibrele olfactive;
b. fasciculele spinobulbare;
c. fasciculele spinotalamice;
d. fibrele auditive;
e. fasciculele spinocerebeloase.
6. In talamus nu fac sinapsa:
a. fibrele optice;
b. fibrele auditive;
c. fibrele olfactive;
d. fibrele oftalmice;
e. fibrele gustative.
7. Talamusul prezinta conexiuni cu:
a. cortexul
b. hipotalamusul;
c. corpii striati;
d. maduva spinarii;
e. caile piramidale.
8. Talamusul:
a. este format din nuclei;
b. prezinta scoarta;
c. este un centru de integrare al impulsurilor nervoase ascendente;
d. controleaza motilitatea semiautomata;
e. cotroleaza motilitatea voluntara.

9. Metatalamusul:
a. face parte din mezencefal;
b. este format din corpii geniculati laterali;
c. este format de coliculii cvadrigemeni superiori;
d. este format din corpii geniculati mediali;
e. este format din coliculii cvadrigemeni inferiori.
10. In corpii geniculati laterali fac sinapsa urmatoarele sensibilitati, cu EXCEPTIA:
a. sensibilitatii termice si dureroase;
b. sensibilitatii proprioceptive;
c. sensibilitatii auditive;
d. sensibilitatii vizuale;
e. sensibilitatea gustative.
11. In corpii geniculati mediali fac sinapsa urmatoarele sensibilitati, cu EXCEPTIA:
a. sensibilitatea protopatica;
b. sensibilitatea epicritica;
c. sensibilitatea interoceptiva;
d. sensibilitatea auditiva;
e. sensibilitatea vizuala.
12. Hipotalamusul :
a. face parte din diencefal;
b. controleaza motilitatea voluntara;
c. controleaza motilitatea automata;
d. controleaza functiile vegetative;
e. face parte din mezencefal.
13.Hipotalamusulasigura mentinerea constanta a temperaturii corpului prin:
a. termogeneza;
b. reglarea aportului hidric;
c. termogeneza;
d. reglarea functiilor cardiovasculare;
e. reglarea metabolismului hidric.
14. Hipotalamusul regleaza:
a. metabolismul intermediar;
b. secretia adenohipofizei;
c. functiile sexuale;
d. functiile respiratorii;
e. miscarile fine comandate de scoarta.
15. Hipotalamusul coordoneaza si regleaza functia digestiva prin:
a. centrii respiratori;
b. centrii foamei;
c. centrii cardiovasculari;
d. centrii satietatii.
e. centrii setei.
16. Hipotalamusul este conectat cu:
a. paleocortexul;
b. paleocerebelul;
c. neocortexul;
d. neocerebelul;
e. trunchiul cerebral.

17. Hipotalamusul :
a. intervine in starile emotionale;
b. intervine in starile de stress;
c. coordoneaza alternanta starilor de veghe si somn;
d.controleaza motilitatea involuntara;
e. realizeaza integrarea neuro-endocrina.
18. Hipotalamusul:
a. formeaza cu sistemul limbic o unitate senzitivo-motorie;
b. formeaza cu sistemul limbic o unitate functionala;
c. formeaza placa motorie;
d. este numit si creier vegetativ;
e. este cea mai importanta regiune a diencefalului.

EMISFERELE CEREBRALE
1. Nucleii bazali prezint urmtoarele caracteristici:
a. se mai numesc corpi striai;
b. sunt situai lateral de talamus;
c. reprezint nuclei importani ai sistemului extrapiramidal;
d. sunt situai deasupra talamusului;
e. parial ei fac parte i din sistemul piramidal.
2. Nucleii bazali se caracterizeaz prin:
a. sunt mase de substan cenuie;
b. se mai numesc corpii lui Nissl;
c. sunt situai deasupra talamusului;
d. sunt n numr de 4;
e. fac parte din sistemul extrapiramidal.
3. Emisferele cerebrale reprezint:
a. partea cea mai voluminoas a SNC;
b. partea anterioar a SNC;
c. partea inferioar a SNC;
d. partea superioar a SNC;
e. partea posterioar a SNC.
4. Emisferele cerebrale se caracterizeaz prin:
a. sunt legate ntre ele prin comisurile creierului;
b. conin n interior ventriculii laterali I i II;
c. emisfera stng este mai dezvoltat la dreptaci;
d. au trei fee;
e. reprezint partea inferioar a SNC.
5. Emisferele cerebrale prezint urmtoarele fee:
a. lateral;
b. inferioar;
c. medial;
d. bazal;
e. superioar.
6. Pe faa lateral a emisferelor cerebrale se vd anuri mai adnci:
a. fisura lateral Sylvius;
b. anul olfactiv;
c. anul hipocampului;
d. anul central Rolando;
e. anul medial calcarin.
7. Pe faa lateral a emisferelor cerebrale anurile delimiteaz urmtorii lobi:
a. frontal;
b. parietal;
c. temporal;
d. occipital;
e. inferior.
8. Lobul frontal al emisferelor cerebrale este situat:
a. anterior anului central Sylvius;
b. anterior lobului parietal;
c. deasupra anului Rolando;
d. anterior i superior lobului temporal;
e. posterior de lobul occipital.

9. Lobul parietal al emisferelor cerebrale este situat:

a. anterior lobului occipital;
b. deasupra lobului frontal;
c. deasupra anului central;
d. posterior girului precentral;
e. posterior de lobul occipital.
10. Lobul occipital al emisferelor cerebrale este situat:
a. posterior lobului parietal;
b. anterior lobului frontal;
c. posterior lobului temporal;
d. anterior lobului temporal;
e. posterior de lobul occipital.
11. Lobul temporal al emisferelor cerebrale este situat inferior:
a. lobului frontal;
b. lobului parietal;
c. anului Sylvius;
d. anului Rolando;
e. de mduva spinrii.
12. Faa medial a emisferei cerebrale prezint urmtoarele:
a. anul corpului calos;
b. anul central Rolando;
c. scizura calcarin;
d. corpul calos;
e. pedunculii cerebrali.
13. Structural emisferele cerebrale prezint:
a. substana alb cu ase straturi;
b. substan cenuie la exterior;
c. substan alb la exterior, formnd scoara cerebral;
d. substan alb la interior;
e. substan alb la interior, formnd nuclei.
14. Substana alb a emisferelor cerebrale este format din fibre;
a. de asociaie;
b. comisurale;
c. de proiecie ascendente;
d. de proiecie descendente;
e. de proiecie comisurale.
15. Substana cenuie se caracterizeaz prin:
a. la exterior formeaz scoara cerebral:
b. este dispus i n profunzimea emisferelor cerebrale;
c. n profunzimea emisferelor cerebrale formeaz corpii striai;
d. conine i fibre nervoase mielinice;
e. conine i fibre nervoase amielinice.
16. n fiecare emisfer cerebral se gsete:
a. cte un ventricul lateral;
b. ventriculul I;
c. ventriculul II;
d. ventriculul diencefalic;
e. ventriculul IV.

17. Paleocortexul are conexiuni cu:

a. hipotalamusul;
b. mduva spinrii;
c. epitalamusul;
d. tiroida;
e. nervul hipoglos.
18. Paleocortexul are urmtoarele funcii:
a. este sediul proceselor emoionale;
b. n digestie;
c. este sediul actelor de comportament instinctiv;
d. n reproducere;
e. n respiraie.
19. Neocortexul:
a. este constituit din ase straturi celulare;
b. este constituit din dou straturi celulare;
c. include trei feluri de funcii;
d. este implicat n actele de comportament instinctiv;
e. este implicat n digestie.
20. Din punct de vedere fiziologic, neocortexul cuprinde zone:
a. senzitive;
b. de asociaie;
c. motorii;
d. mixte;
e. cu fibre talamo-medulare.
21. n ariile corticale senzitive se proiecteaz fibrele sensibilitilor:
a. cutanate;
b. proprioceptive incontiente;
c. motorii;
d. vizuale;
e. cardiace.
22. Fibrele corticale de proiecie se caracterizeaz prin:
a. leag emisferele de formaiunile subiacente;
b. leag regiuni din aceeai emisfer;
c. unesc n ambele sensuri scoara cu centrii subcorticali;
d. leag emisferele ntre ele;
e. nu prsesc emisferul cerebral.
23. Fibrele corticale de asociaie se caracterizeaz prin:
a. leag ntre ele regiuni din emisferul drept;
b. unesc n ambele sensuri scoara cu centrii subcorticali;
c. leag ntre ele regiuni din emisferul stng;
d. leag emisferele de formaiunile subiacente;
e. prsesc emisferul cerebral.
24. Reflexele necondiionate sunt:
a. innscute;
b. comune tuturor indivizilor;
c. constante;
d. invariabile;
e. dobndite n cursul vieii.

25. Reflexele necondiionate se caracterizeaz prin:

a. arcurile lor reflexe exist de la natere;
b. se epuizeaz dup o scurt perioad de timp;
c. se nchid numai n bulb;
d. se nchid la nivele inferioare ale nevraxului;
e. sunt dobndite n cursul vieii.
26. Reflexele necondiionate simple sunt:
a. clipit;
b. tuse;
c. secreie salivar;
d. nvarea;
e. temporare.
27. Reflexele necondiionate complexe se caracterizeaz prin:
a. stau la baza formrii instinctelor;
b. din ele face parte strnutul;
c. sunt lanuri de reflexe;
d. din ele face parte clipitul;
e. sunt dobndite n cursul vieii.
28. Reflexe necondiionate complexe sunt:
a. alimentar;
b. de reproducere;
c. de aprare;
d. matern;
e. dobndite n cursul vieii.
29. Reflexele condiionate sunt:
a. dobndite n cursul vieii;
b. temporare;
c. individuale;
d. strnutul;
e. clipitul.
30. Reflexele condiionate se caracterizeaz prin:
a. arcurile lor reflexe se nchid n etajele inferioare ale nevraxului;
b. se formeaz pe baza celor necondiionate;
c. se formeaz pe baza a doi excitani condiionai;
d. arcurile lor reflexe se nchid la nivelul cortexului;
e. nu sunt dobndite n cursul vieii.
31. Excitaia este procesul nervos care se manifest prin:
a. iniierea unei activiti;
b. amplificarea unei activiti preexistente;
c. este un proces nervos activ;
d. scderea activitii corticale;
e. este un proces nervos pasiv.
32. Inhibiia se caracterizeaz prin:
a. este un proces activ;
b. exist inhibiie extern sau condiionat;
c. se manifest prin diminuarea sau sistarea unei activiti anterioare;
d. exist inhibiie intern sau necondiionat;
e. este un proces nervos pasiv.

33. Inhibiia extern este:

a. necondiionat;
b. supraliminar;
c. de protecie;
d. condiionat;
e. pasiv.
34. Inhibiia intern este:
a. condiionat;
b. de stingere;
c. de ntrziere;
d. de difereniere;
e. un proces cortical specific mduvei spinrii.
35. Procesul de dinamic cortical nseamn:
a. excitaia se transform n inhibiie;
b. nhibiia se transform n rspuns motor;
c. nhibiia se transform n excitaie;
d. inhibiia i excitaia nu se intercondiioneaz;
e. un proces cortical specific mduvei spinrii.
36. n cadrul dinamicii corticale deosebim:
a. iradierea;
b. concentrarea;
c. inducia reciproc;
d. nvarea;
e. diseminarea informaiei.
37. Iradierea se caracterizeaz prin:
a. const n extinderea excitaiei;
b. mrimea procesului de iradiere nu depinde de intensitatea stimulului;
c. este procesul invers induciei reciproce;
d. const n extinderea inhibiiei;
e. un proces cortical specific mduvei spinrii.
38. Condiionarea clasic se caracterizeaz prin urmtoarele:
a. este pavlovist;
b. are la baz asocierea cunotinelor cu stimularea unor centri din sistemul limbic;
c. are la baz asocierea deprinderilor cu stimularea unor centri diencefalici;
d. reprezint formarea de reflexe condiionate;
e. este un proces cortical specific mduvei spinrii.
39. Condiionarea operant:
a. const n stimularea centrului recompensei;
b. este valabil i pentru nvarea uman;
c. const n stimularea centrului pedepsei;
d. este valabil numai n timpul somnului;
e. este un proces cortical specific mduvei spinrii.
40. Substratul elementar al nvrii este reprezentat de:
a. conexiunile sinaptice;
b. numrul sinapselor scade o dat cu vrsta;
c. procesul nvrii diminu ncepnd cu adolescena;
d. numrul sinapselor crete prin acumularea de noiuni noi;
e. fibrele de proiecie.

41. nvarea este influenat de:

a. factorii ambiani;
b. prezena unor stimuli suplimentari;
c. motivaie corespunztoare;
d. nivelul de inteligen;
e. numrul fibrelor de proiecie.

SISTEMUL NERVOS VEGETATIV

1. Sistemul nervos vegetativ se caracterizeaz prin:
a. coordoneaz funciile organelor interne;
b. regleaz funciile organelor interne;
c. este constituit din dou componente;
d. coordoneaz activitatea muscular striat;
e. coordoneaza activitatea muschilor netezi.
2. Cele mai multe organe primesc o inervaie:
a. dubl;
b. numai parasimpatic;
c. antagonic;
d. numai simpatic;
e. simptica si parasimptica.
3. n unele organe, simpaticul i parasimpaticul:
a. exercita efecte de acelasi tip;;
b. efectele nu sunt diferite calitativ;
c. efectele nu sunt diferite cantitav;
d. efectele sunt diferite calitativ si cantitativ;
e. exista organe asupra carora numai unul dintre sisteme are efect.
4. Axonii neuronilor preganglionari:
a. sunt mielinici;
b. sunt amielinici;
c. nu au teac de mielina ;
d.fac sinaps cu neuronii vegetativi postganglionari;
e. fac sinapsa la nivelul ganglionilor vegetativi periferici.
5. Axonii neuronilor postganglionari:
a. sunt amielinici;
b. ajung la organul efector;
c. se termin pe muchiul neted;
d. se termin pe gland;
e. se termina la nivelul muschiului striat.
6. La baza activitii SNV st:
a. mediatorul chimic;
b. actul reflex;
c. neurotransmitorul;
d. reflexul se desfasoara pe baza arcului reflex vegetativ;
e. reflexul se desfasoara pe baza arcului reflex somatic.
7. Despre calea aferenta a arcului nervos vegetativ se pot afirma urmatoarele:
a. este asemanatoare cu calea eferenta a arcului nervos vegetativ;
b. este reprezentata de radacina anterioara a nervului spinal;
c. este asemanatoare cu calea aferenta a sistemului nervos somatic;
d. este formata din neuronul viscero-aferent din ganglionii spinali;
e. este formata din neuronul somatosenzitiv din ganglionii spinali.
8. Neuronul viscero-aferent isi are originea in ganglionii:
a spinali;
b. extranevraxiali atasati nervilor cranieni;
c. vegetativi latero-vertabrali;
d. intramurali;
e. juxtaviscerali.

9.Dendrita neuronului viscero-aferent ajunge la receptorii din:

a. organe;
b oase;
c. vase;
d. articulatii;
e. tendoane.
10.Dendrita neuronului viscero-aferent ajunge la:
a. baroreceptorii din viscere;
b. presoreceptorii din viscere;
c. chemoreceptorii din viscere;
d. corpusculii neurotendinosi;
e. osmoreceptorii din viscere.
11. Componenta periferica a sistemului nervos simpatic este reprezentata de:
a. ganglionii spinali;
b. ganglionii vegetativi latero-vertebrali;
c. ganglionii limfatici;
d. ganglionii vegetativi paravertebrali;
e. centrii nervosi din coarnele laterale medulare.
12. Centrii sistemului nervos vegetativ simpatic se afl n:
a. coarnele anterioare ale maduvei toracale;
b. coarnele laterale ale maduvei toracale;
c. coarnele posterioare ale maduvei toracale;
d. coarnele laterale ale maduvei lombare superioare;
e. coarnele posterioare ale maduvei lombare superioare.
13. Centri nervoi vegetativi simpatici sunt urmtorii:
a. pupilodilatatori in maduva dorsala;
b. vasomotori in maduva dorsala;
c. pilomotori in maduva dorsala;
d. sudorali in maduva cervico-dorsala;
e. pupilodilatatori in maduva cervico-dorsala.
14. Centri nervoi vegetativi simpatici:
a. se afl situai n coarnele laterale ale maduvei toracale;
b. sunt sediul reflexelor osteotendinoase;
c. sunt situai n coarnele laterale ale maduvei lombare superioare;
d. sunt sediul reflexelor de aprare;
e. sunt sediul reflexului de mers.
15. Centrii sistemului nervos vegetativ parasimpatic se afl situai n:
a. nucleul parasimpatic pelvian;
b. S2-S4;
c. maduva sacrala;
d. metatalamus;
e. trunchiul cerebral.
16. Nucleii vegetativi parasimpatici sunt urmtorii:
a. nucleul accesor al nervului III situat n mezencefal;
b. nucleul lacrimal din punte;
c. nucleul salivator inferior din bulb;
d. nucleul salivator superior din punte;
e. nucleul lacrimal din bulb.

17. Fibrele nucleului salivator superior se distribuie:

a. pe calea nervului VII;
b. glandei sublinguale;
c. glandei submandibulare;
d. glandei salivare parotide;
e. glandelor paratiroide.
18. Fibrele nucleului accesor al nervului III:
a.se distribuie fibrelor circulare ale irisului;
b. merg la ridictorul pleoapei superioare;
c. se distribuie fibrelor circulare ale muchiului ciliar;
d. se distribuie fibrelor muchiului orbicular al ochiului;
e. se distribuie muschiului oblic superior.
19. Fibrele nucleului salivator inferior :
a. se distribuie glandei salivare parotide;
b. se distribuie muchilor faringieni;
c. merg pe calea nervului IX;
d. se distribuie glandei salivare sublinguale;
e. merg pe calea nervului X.
20. Fibrele nucleului dorsal al vagului se distribuie:
a. organelor din torace;
b. muschilor laringelui;
c. muschilor faringelui;
d. organelor din abdomen;
e. glandelor salivare parotide.
21. Cile SNV:
a. simpaticul folosete calea nervului III;
b. simpaticul are cile sale proprii;
c. simpaticul folosete calea nervului IV;
d. parasimpaticul folosete calea nervului VII;
e. simpaticul foloseste calea nervului VII.
22. Parasimpaticul cranian folosete calea urmtorilor nervi cranieni:
a. III;
b. VII;
c. IX;
d. X;
e. V.
23. Lanurile simpatice paravertebrale se caracterizeaz prin urmtoarele, cu
EXCEPTIA:
a. se mai numesc juxtaviscerale;
b. sunt n numr de dou;
c. sunt legate cu nervii spinali;
d. la nivelul ganglionilor paravertebrali are loc sinapsa ntre fibra preganglionar i cea
postganglionar;
e. se mai numesc intramurale.
24. n cazul simpaticului fibrele preganglionare :
a. sunt scurte;
b. sunt lungi;
c. sunt mielinice;
d. sunt amielinice;
e. se distribuie difuz in peretii organelor.

25. n cazul parasimpaticului fibrele preganglionare sunt:

a. mielinice;
b. scurte;
c. lungi;
d. amielinice;
e. se distribuie in peretii organelor, in teritorii limitate.
26. n cazul parasimpaticului sinapsa ntre fibra preganglionar i cea postganglionar
se face n ganglionii:
a. paravertebrali;
b. juxtaviscerali;
c. laterovertebrali;
d. intramurali;
e. spinali.
27. La nivelul simpaticului, ntre fibra preganglionar i cea postganglionar, se
elibereaz:
a. acetilcolin;
b. adrenalin;
c. mediator chimic;
d. noradrenalin;
e. monoxidul de azot.
28. SNV coordoneaz activitatea :
a. viscerelor;
b. vaselor sanguine;
c. efectorilor care nu sunt sub control voluntar;
d. muschilor striati;
e. efectorilor aflati sub control voluntar.
29. Centrii vegetativi de comanda sunt situati in:
a.cortex;
b. maduva spinarii;
c. formatia reticulata;
d. bulbul rahidian;
e. mezencefal.
30. Centrii vegetativi de integrare sunt situati in:
a. cortex;
b. mezencefal;
c. hipotalamus;
d. formatia reticulata;
e. bulbul rahidian.
31. Primul neuron al caii eferente a arcului reflex vegetativ se caracterizeaz prin:
a. este situat n mduva toracal pentru simpatic;
b. se mai numete preganglionar;
c. este situat n mduva lombar superioar n cazul simpaticului;
d. este situat n mduva sacral n cazul parasimpaticului;
e. se mai numeste postganglionar.
32. SNV poate aciona:
a. antagonist: reglarea diametrului pupilar;
b. complementar la nivelul aparatului reproductor;
c. complementar n miciune;
d. complementar, n reglarea secreiei salivare;
e. cooperare, in mictiune.

33. Componenta periferic simpatic este reprezentat de:

a. lanurile ganglionare paravertebrale;
b. plexurile viscerale;
c. plexurile intramurale;
d. neuronii medulari;
e. lanturile ganglionare laterovertebrale.
34. Plexurile nervoase viscerale sunt urmtoarele:
a. celiac;
b. mezenteric superior;
c. mezenteric inferior;
d. hipogastric;
e. brahial
35. Parasimpaticul are dou componente centrale situate n;
a. trunchiul cerebral;
b. talamus ;
c. cerebel;
d. mduva sacral;
e. maduva dorsala.
36. Dintre organele, care nu sunt prevazute cu inervatie parasimpatica, fac parte:
a. medulosuprarenala;
b. glandele sudoripare;
c. cordul;
d. muschii erectori ai firului de par;
e. majoritatea vaselor sanguine.
37. Lanturile simpatice laterovertebrale sunt formate din urmatoarele, cu EXCEPTIA:
a. nervi spinali;
b. 22-25 perechi de ganglioni nervosi vegetativi;
c. ganglioni limfatici;
d. ganglioni spinali;
e. ramuri interganglionare.
38. La nivelul globilor oculari, simpaticul produce:
a. contracia muchilor radiari ai irisului;
b. dilatarea pupilei;
c. relaxarea muchilor ciliari radiari;
d. contracia muchilor ciliari circulari;
e. mioza
39. La nivelul ochilor, simpaticul produce:
a. dilatarea pupilei;
b. midriaz;
c. relaxarea muchilor ciliari radiari, pentru vederea la distan;
d. contracia muchilor circulari ciliari;
e. micsorarea pupilei.
40. La nivelul ochilor, parasimpaticul produce:
a. micsorarea pupilei;
b. mioz;
c. contracia muchilor ciliari circulari pentru vederea de aproape;
d. relaxarea muchilor ciliari radiari, pentru vederea la distan;
e. midriaza.

41. La nivel glandular ,simpaticul produce urmtoarele:

a. stimuleaza secreiei glandelor sudoripare;
b. scade secreia gastric;
c. stimuleaza secreia medulosuprarenalei;
d. determina secreie salivar vscoas.;
e. determina secretie abundenta de saliva apoasa.
42. La nivel glandular, parasimpaticul stimuleaza:
a. secreia lacrimal;
b. secreia sudoral la nivel palmar;
c. secreia gastric;
d. secreia intestinal;
e. secretia medulosuprarenalei.
43. Simpaticul nu are efect asupra:
a.muchiului circular al irisului;
b. glandelor gastrice;
c. muchiului circular al corpului ciliar;
d. inimii;
e. arborelui bronsic.
44. La nivelul bronhiilor, simpaticul produce:
a. bronhodilataie;
b. bronhoconstricie;
c. creterea lumenului bronhiilor;
d. micorarea diametrului bronhiilor;
e. stimuleaza secretia glandelor mucoase.
45. La nivelul bronhiilor parasimpaticul produce:
a. bronhodilataie;
b. bronhoconstricie;
c. dilatarea bronhiilor;
d. micorarea lumenului bronhiilor;
e. stimuleaza secretia glandelor mucoase.
46. Asupra cordului simpaticul produce:
a. creterea frecvenei cardiace;
b. cretera vitezei de conducere;
c. cresterea fortei de contractie;
d. nu are efect;
e. scade viteza de conducere.
47. Asupra cordului parasimpaticul produce:
a. scderea frecvenei cardiace;
b. creterea vitezei de conducere;
c. creterea forei de contracie a cordului;
d. bradicardie;
e. tahicardie.
48. La nivelul vaselor sanguine simpaticul produce urmtoarele:
a. vasoconstricie pe vasele arteriale din tegument;
b. vasoconstricie pe vasele din creier;
c. coronaroconstricie;
d. vasoconstrictie pe vasele din viscere;
e. coronarodilatatie.

49. La nivelul vaselor sanguine parasimpaticul produce urmtoarele:

a. vasodilataie pe vasele arteriale din tegument;
b. vasodilataie pe vasele din viscere;
c. coronarodilataie;
d. hipertensiune arterial;
e. vasodilatatie pe vasele din creier.
50. La nivelul stomacului i intestinului simpaticul:
a. inhiba motilitatea;
b. stimuleaza motilitatea;
c. stimuleaza inchiderea sfincterelor netede;
d. relaxarea sfincterelor striate;
e. nu are efect.
51. La nivelul tractului gastrointestinal parasimpaticul produce urmtoarele:
a. creterea motilitii;
b. relaxarea sfincterelor netede;
c. creterea tonusului;
d. eliminarea coninutului;
e. relaxarea sfincterelor striate.
52. La nivelul vezicii urinare simpaticul produce urmtoarele:
a. relaxarea muchiului vezical;
b. mrete diureza;
c. contracia sfincterului vezical intern;
d. contractia sfincterului vezical extern;
e. relaxarea sfincterului vezical extern.
53. La nivelul vezicii urinare parasimpaticul produce:
a. relaxarea sfincterului extern;
b. contracia muchiului detrusor vezical;
c. scade reabsorbia apei;
d. relaxarea sfincterului vezical intern;
e. relaxarea muschiului detrusor vezical.
54. La nivelul glandelor salivare simpaticul produce:
a. secreie redus;
b. nu are aciune;
c. secreie abundent;
d. saliv vscoas;
e. secretie hormonala.
55. La nivelul glandelor salivare parasimpaticul produce:
a. nu are aciune;
b. secreie abundent;
c. saliv vscoas;
d. saliva apoasa;
e. secretie hormonala.
56. Efectele SNV simpatic sunt:
a. stimuleaza glicogenoliza heptica;
b. stimuleaza secretia exocrina a pancreasului;
c. stimuleaza secretia endocrina a pancreasului;
d. inhiba secretia exocrina a pancreasului;
e. asupra splinei un are efect.

57. Efectele SNV parasimpatic sunt:

a. stimuleaza contractia spinei;
b. inhiba splenocontractia;
c. stimuleaza secretia exocrina a pancreasului;
d. stimuleaza secretia endocrina a pancreasului;
e. asupra ficatului un are efect.

ANALIZATORUL CUTANAT
1. Despre analizatorul cutanat putem afirma urmtoarele:
a. informeaz centrii nervoi superiori asupra fenomenelor cu care organismul vine n
contact;
b. percepe diferenele de temperatur din mediu;
c. percepe proprietile obiectelor cu care organismul vine n contact;
d. transmite informaii referitoare la poziia spaial a diferitelor segmente ale corpului.
e. cuprinde receptori tactili, termici, dureroi i de presiune.
2. Pielea:
a. acoper suprafaa organismului ;
b. constituie nveliul sensibil al organismului;
c. se continu cu mucoase la nivelul orificiilor;
d. este constituit din trei straturi ;
e. cuprinde epidermul sau esutul subcutanat.
3. n piele se gsesc urmtorii receptori:
a. dureroi;
b. termici;
c. tactili;
d. de presiune
e. proprioceptori
4. Pielea se continu la nivelul orificiilor organismului cu:
a. tegumentul;
b. dermul;
c. mucoasa olfactiv;
d. mucoasa bucal;
e. esutul subcutanat.
5. Pielea constituie:
a. nveliul sensibil al organismului;
b. un imens cmp receptor;
c. nveliul protector al organismului;
d. segmentul central al analizatorului cutanat.
e. segmentul periferic al analizatorului kinestezic.
6.
a.
b.
c.
d.
e.

Pielea are urmtoarele proprieti cu unele EXCEP II:

este alctuit din dou straturi;
stratul mijlociu se numete hipoderm;
stratul profund se numete derm;
se continu la nivelul orificiilor naturale ale organismului cu mucoasele.
stratul superficial este reprezentat de epiderm.

7. Pielea prezint urmtoarele caracteristici:

a. este alctuit din trei straturi;
b. epidermul este n contact direct cu mediul intern;
c. stratul mijlociu se numete derm sau esut subcutanat;
d. stratul profund este reprezentat de hipoderm.
e. stratul profund este reprezentat de esutul subcutanat.

8. Epidermul:
a. conine terminaii nervoase libere;
b. este un epiteliu pluristratificat nekeratinizat;
c. este bogat n celule adipoase;
d. nu conine vase de snge
e. conine receptorii pentru durere.
9. Epidermul prezint urmtoarele caracteristici:
a. este format din mai multe straturi de celule;
b. straturile cornoase sunt situate superficial;
c. stratul bazal este situat profund;
d. conine melanocite
e. conine numeroase vase de snge.
10. Dermul conine:
a. vase de snge;
b. vase limfatice;
c. terminaii nervoase;
d. melanocite.
e. algoreceptori.
11. Dermul prezint urmtoarele caracteristici:
a. este format din dou straturi;
b. dermul papilar este situat spre hipoderm;
c. dermul reticular este situat spre epiderm;
d. este format din esut conjunctiv dens.
e. conine vase limfatice.
12. Dermul este traversat de:
a. canalele glandelor sebacee;
b. canalele glandelor sudoripare;
c. firele de pr;
d. vasele de snge;
e. fusurile neuromusculare.
13. Dermul este format din:
a. dou straturi;
b. strat papilar;
c. strat reticular;
d. tesut conjunctiv dens;
e. esut musculae.
14. Epidermul prezint urmtoarele straturi:
a. pachiderm;
b. cornos;
c. hipoderm;
d. bazal.
e. endotelial.
15. Stratul profund al dermului este alctuit din:
a. fibre de colagen;
b. fibre de reticulin;
c. fibre elastice;
d. numeroase celule;
e. vase de snge.

16. Hipodermul:
a. este situat sub derm;
b. conine celule adipoase;
c. este alctuit din esut conjunctiv lax;
d. este situat imediat sub epiderm.
e. conine receptorii sensibilitii termice.
17. Hipodermul conine:
a. glomerulii glandelor sudoripare;
b. vase de snge;
c. bulbul firului de pr;
d. rdcina firului de pr
e. terminaii nervoase libere.
18. n straturile pielii se afl:
a. glande sebacee;
b. muchii erectori ai firului de pr ;
c. glande sudoripare;
d. vase de snge.
e. proprioceptori
19. Pielea conine:
a. terminaii libere;
b. receptori cutanai;
c. corpusculi;
d. terminaii n bastona.
e. fusuri neuromusculare.
20. Terminaiile libere din piele reprezint:
a. se distribuie printre celulele epidermului;
b. axonii neuronilor senzitivi din ganglionii spinali;
c. axonul neuronului din ganglionul trigeminal;
d. receptorii sensibilitii dureroase.
e. receptorii sensibilitii tactile grosiere.
21. n derm se gsesc urmtorii corpusculi:
a. Meissner;
b. Ruffini;
c. Krause;
d. pentru sensibilitatea dureroas
e. pentru sensibilitatea tactil fin.
22. Corpusculii Meissner sunt:
a. situai n partea superioar a dermului;
b. situai n stratul profund al dermului;
c. stimulai de deformri uoare ale tegumentului;
d. receptori ai presiunii.
e. receptori ai sensibilitii tactile fine
23. Corpusculii Merkel:
a. sunt situai n hipoderm;
b. sunt situai n derm;
c. sunt receptori ai presiunii;
d. sunt stimulai la deformri uoare ale tegumentului.
e. sunt receptori ai tactului fin.

24. Corpusculii Vater-Pacini:

a. sunt stimulai la atingerea tegumentului;
b. sunt localizai n hipoderm;
c. sunt localizai n derm;
d. sunt receptori ai tactului grosier;
e. sunt receptori ai presiunii.
25. Corpusculii Krause:
a. sunt receptori pentru rece;
b. sunt localizai n hipoderm;
c. sunt localizai n derm;
d. sunt receptori pentru cald.
e. sunt receptori ai sensibilitii tactile.
26. Corpusculii Ruffini:
a. sunt receptori pentru cald;
b. sunt situai n epiderm;
c. sunt receptori ai presiunii;
d. sunt stimulai de deformarea tegumentului.
e. sunt situai n hipoderm.
27. Sensibilitile deservite de ctre piele sunt:
a. interoceptiv;
b. termic;
c. proprioceptiv;
d. tactil;
e. dureroas.
28. Analizatorii ce au segmentul periferic localizat n piele sunt urmtorii, cu
EXCEP IA:
a. kinestezic;
b. olfactiv;
c. vestibular;
d. gustative
e. cutanat.
29. Receptorii tactili:
a. sunt localizai n derm;
b. fac parte din categoria receptorilor electromagnetici;
c. sunt mai numeroi n tegumentele cu pr;
d. sunt stimulai de deformri mecanice.
e. genereaz senzaii tactile,de presiune sau vibratorii.
30. Receptorii situai n partea superioar a dermului:
a. sunt stimulai la atingerea tegumentului;
b. recepioneaz vibraiile;
c. sunt reprezentai de corpusculii Meissner;
d. sunt reprezentai de corpusculii Ruffini.
e. sunt reprezentai de discurile Merkel.
31. Receptorii situai n partea profund a dermului:
a. sunt stimulai la atingerea tegumentului;
b. recepioneaz presiunea;
c. sunt reprezentai de corpusculii Meissner;
d. sunt reprezentai de corpusculii Ruffini.
e. sunt reprezentai de discurile Merkel.

32. Receptorii termici sunt reprezentai de corpusculii:

a. Ruffini;
b. Pacini;
c. Krause;
d. Meissner.
e. Merkel.
33. Receptorii pentru rece:
a. trimit impulsuri atunci cnd temperatura tegumentului scade;
b. sunt reprezentai de corpusculii Ruffini;
c. sunt mai numeroi dect receptorii pentru cald;
d. sunt stimulai numai de temperaturi extreme.
e. sunt localizai n derm.
34. Receptorii pentru cald:
a. trimit impulsuri atunci cnd temperatura tegumentului crete;
b. sunt reprezentai de corpusculii Krause;
c. sunt n numr mai mic dect receptorii pentru rece;
d. sunt localizai n hipoderm.
e. sunt stimulai numai de temperaturi extreme.
35. Receptorii pentru durere:
a. sunt stimulai de factori chimici;
b. sunt stimulai de factori termici;
c. sunt stimulai de factori mecanici;
d. percep stimuli ce produc leziuni cutanate.
e. percep stimuli ce produc deformri uoare ale tegumentului.
36. Receptorii pentru durere sunt reprezentai de:
a. terminaiile nervoase libere;
b. terminaiile ncapsulate, cnd sunt stimulate parial;
c. algoreceptori;
d. corpusculii Krause i Ruffini.
e. orice receptor cutanat atunci cnd este stimulat excesiv.
37. Acuitatea tactil:
a. se caracterizeaz prin pragul de percepere distinct a dou puncte diferite;
b. reprezint cmpul receptor al unui neuron senzitiv;
c. este distana minim la care sunt percepute distinct dou puncte stimulate;
d. reprezint aria tegumentar a stimulat;
e. este invers proporional cu densitatea receptorilor din regiune.
38. Pielea intervine n:
a. termoreglare;
b. adaptarea organismului la mediul ambiant;
c. depozitarea lipidelor;
d. metabolismul glucidic.
e. excreie.
39. Pielea reprezint un sistem de:
a. protecie mpotriva agresiunilor externe;
b. eliminare a apei;
c. protecie contra radiaiilor ultraviolete;
d. meninere a temperaturii corpului.
e. depozitare a proteinelor.

40. Algoreceptorii:
a. sunt reprezentai de terminaiile nervoase libere din epiderm;
b. sunt situai n pereii viscerelor cavitare;
c. sunt mai rari la nivelul viscerelor;
d. pot fi stimulai de distensia unui organ;
e. recepioneaz diferenele de temperatur de la nivelul tegumentului.
41. Pielea intervine n termoreglare prin:
a. vasoconstricie;
b. secreie sudoral;
c. vasodilataie
d. secreie sebacee.
e. sinteza melaninei.

ANALIZATORUL KINESTEZIC
1. Desfurarea normal a activitii motorii necesit informarea permanent a SNC
asupra:
a. poziiei spaiale a corpului;
b. poziiei membrelor superioare;
c. poziiei membrelor inferioare;
d. gradului de contracie a muchiului
e. formei i culorii obiectelor din jur.
2. Informaiile necesare desfurrii activitii motorii normale sunt furnizate de:
a. receptorii vizuali;
b. receptorii cutanai;
c. receptorii vestibulari;
d. proprioceptori;
e. receptorii olfactivi.
3. Receptorii analizatorului kinestezic sunt situai n urmtoarele structuri:
a. articulaii;
b. periost;
c. muchi;
d. ligamente
e. tegument.
4. Receptorii kinestezici din periost i articulaii:
a. sunt reprezentai de corpusculii Pacini
b. sunt sensibili la micri;
c. sunt sensibili la modificrile de presiune
d. sunt sensibili la modificrile de temperatur
e. sunt terminaiile nervoase libere.
5. Proprioceptorii analizatorului kinestezic sunt:
a. fusurile neuromusculare;
b. corpusculii Pacini;
c. corpusculii tendinoi Golgi;
d. terminaiile nervoase libere;
e. corpusculii Meissner.
6. Corpusculii neurotendinoi Golgi:
a. sunt situai n tendonul muchiului;
b. sunt situai n ligamente;
c. sunt stimulai de ntinderea tendonului;
d. sunt receptori ai durerii;
e. sunt stimulai de fibre nervoase vegetative.
7. Terminaiile nervoase libere ale analizatorului kinestezic:
a. sunt situate la jonciunea tendon-os;
b. se ramific la nivelul capsulei articulare;
c. se ramific la jonciunea muchi-tendon;
d. sunt receptori ai durerii articulare;
e. au rol de proprioceptori.

8. Terminaiile nervoase libere ale analizatorului kinestezic transmit urmtoarele tipuri

de sensibiliti, cu EXCEP IA:
a. presional;
b. vibratorie;
c. dureroas visceral;
d. dureroas articular;
e. termic.
9. Fusurile neuromusculare sunt situate n urmtoarele structuri, cu EXCEP IA:
a. printre fibrele musculare netede;
b. n grosimea capsulei articulare;
c. la nivelul ligamentelor articulare;
d. printre fibrele musculare striate;
e. printre fibrele extrafusale
10. Fusurile neuromusculare:
a. au o inervaie motorie
b. au o inervaie senzitiv
c. sunt stimulate de tensiunea dezvoltat n timpul contraciei musculare;
d. sunt stimulate de atingeri
e. recepioneaz durerea articular.
11. Fusul neuromuscular:
a. este format din fibre musculare modificate;
b. este constituit din 2-7 fibre intrafusale;
c. este constituit din 5-10 fibre intrafusale;
d. este situat printre fibrele musculare netede;
e. este format din fibre extrafusale.
12. Fibrele intrafusale:
a. sunt identice cu fibrele extrafusale.
b. sunt coninute ntr-o capsul conjunctiv
c. sunt situate n capsula articular
d. sunt dispuse paralel cu fibrele extrafusale
e. au poriunile periferice contractile.
13. Fibrele intrafusale sunt constituite din urmtoarele poriuni:
a. central, necontractil;
b. periferice, contractile;
c. central, bogat n nuclei;
d. periferice, bogate n nuclei;
e. central, mai voluminoas.
14. Fibrele intrafusale sunt formate dintr-o poriune central:
a. necontractil
b. contractil;
c. bogat n nuclei;
d. bogat n mitocondrii.
e. lipsit de miofibrile.
15. Fusurile neuromusculare prezint o inervaie:
a. senzitiv, asigurat de dendritele neuronilor din ganglionul spinal
b. motorie, asigurat de fibrele gama eferente;
c. motorie, asigurat de axonii neuronilor gama din cornul anterior medular;
d. senzitiv, asigurat de fibrele alfa aferente;
e. vegetativ, pentru vasele de snge din constituia fusului.
2

16. Inervaia senzitiv a fusului neuromuscular este asigurat de:

a. terminaii primare spiralate;
b. terminaii secundare;
c. fibre n ,,buchet,,;
d. dendrite ale neuronilor din coarnele anterioare medulare;
e. neoronii motori gama.
17. La nivelul fusului neuromuscular, terminaiile nervoase primare:
a. sunt dendrite ale neuronilor din ganglionul spinal;
b. sunt fibre cu conducre rapid;
c. sunt stimulate de gradul de ntindere a muchiului;
d. se dispun n jurul poriunii centrale, necontractile;
e. se dispun pe partea periferic, contractil.
18. La nivelul fusului neuromuscular, terminaiile nervoase secundare:
a. sunt situate la extremitile zonei centrale;
b. asigur inervaia motorie a fibrelor intrafusale;
c. se termin pe extremitile fibrelor extrafusale;
d. sunt fibre n ,,buchet,,.
e. sunt dentrite ale motoneuronilor alfa.
19. Inervaia motorie a fusului neuromuscular este asigurat de urmtoarele categorii
de neuroni, cu EXCEP IA:
a. alfa, din cornul anterior al mduvei;
b. din ganglionul spinal;
c. localizai n cerebel
d. gama, din cornul anterior al mduvei.
e. localizai n cornul posterior medular.
20. Fibrele motorii, la nivelul fusului neuromuscular determin:
a. ntinderea poriunii centrale a fibrelor intrafusale;
b. contracia poriunilor periferice ale fibrelor intrafusale;
c. stimularea direct a fibrelor senzitive primare;
d. stimularea direct a fibrelor senzitive secundare;
e. stimularea direct a terminaiilor nervoase primare i secundare.
21. La nivelul analizatorului kinestezic, corpusculii Vater-Pacini:
a. sunt sensibili la micri;
b. sunt stimulai de modificrile presionale;
c. sunt situai n periost;
d. sunt situai n articulaii;
e. sunt diferii de cei din tegument.
22. n cadrul analizatorului kinestezic, motoneuronii alfa:
a. inerveaz fibrele intrafusale;
b. inerveaz fibrele extrafusale;
c. se termin pe capetele contractile ale fibrelor intrafusale;
d. sunt localizai n cornul anterior al mduvei.
e. inerveaz fibrele musculare striate obinuite.
23. Impulsurile aferente de la proprioceptorii musculo-articulari sunt conduse spre
centrii nervoi, prin:
a. cile sensibilitii kinestezice;
b. fasciculele spinobulbare;
c. cile sensibilitii proprioceptive de reglare a micrii;
d. fasciculele spinocerebeloase ventral i dorsal;
e. fasciculele spinotalamice.
3

24. Simul poziiei i al micrii n spaiu este rezultatul impulsurilor aferente

transmise prin:
a. fasciculele spinobulbare;
b. fasciculul cuneat;
c. fasciculul gracilis;
d. cordoanele posterioare medulare;
e. fasciculele spinotalamice.
25. Simul tonusului muscular este rezultatul impulsurilor aferente transmise prin:
a. fasciculul spinocerebelos ventral;
b. fasciculele spinobulbare;
c. fasciculul spinocerebelos dorsal;
d. fasciculul spinotalamic lateral;
e. cordoanele posterioare medulare;
26.Sensibilitatea proprioceptiv de reglare a micrii:
a. se transmite prin fasciculul spinocerebelos ventral;
b. se transmite prin fasciculul spinocerebelos dorsal;
c. se transmite prin aceeai cale cu simul tonusului muscular;
d. utilizeaz aceeai cale ca i sensibilitatea kinestezic.
e. utilizeaz numai calea cordoanelor posterioare.
27. Motoneuronii ce inerveaz muchii scheletici:
a. sunt de dou tipuri: alfa i gama;
b. cei gama inerveaz fibrele extrafusale;
c. cei alfa inerveaz fibrele intrafusale;
d. sunt situai n cornul anterior al mduvei;
e. axonii lor ajung pe poriunile periferice ale fibrelor intrafusale.
28. Stimularea motoneuronilor gama medulari determin:
a. contracia fibrelor intrafusale;
b. scurtarea muchiului respectiv;
c. contracia izometric a fusurilor neuromusculare;
d. contracia izotonic a muchiului
e. contracia att a fibrelor intrafusale ct i a celor extrafusale.
29. Cile de conducere a impulsurilor de la receptorii aparatului locomotor se
proiecteaz n:
a. girusul postcentral;
b. girusul precentral;
c. lobul parietal;
d. lobul temporal;
e. girusul hipocampic;
30. La nivelul fusului neuromuscular, fibrele motorii gama, determin:
a. ntinderea poriunii periferice a fibrelor intrafusale;
b. contracia poriunilor periferice ale fibrelor extrafusale;
c. stimularea indirect a fibrelor senzitive primare;
d. stimularea indirect a fibrelor senzitive secundare;
e. stimularea direct a terminaiilor nervoase primare i secundare.

ANALIZATORUL OLFACTIV
1. Simul mirosului are urmtoarele caracteristici:
a. este un sim chimic;
b. permite depistarea substanelor odorante din aer;
c. depinde de natura i concentraia substanei odorante;
d. are rol n depistarea doar a substanelor nocive din aer.
e. are rol n aprecierea calitii alimentelor.
2. Simul mirosului mpreun cu simul gustului intervine n:
a. aprecierea calitii alimentelor;
b. aprecierea cantitii alimentelor ;
c. declanarea secreiei salivare ;
d. declanarea evacuarii gastrice.
e. inhibarea secreiilor digestive i endocrine.
3. Receptorii analizatorului olfactiv:
a. fac parte din categoria osmoreceptorilor;
b. fac parte din categoria chemoreceptorilor;
c. ocup zona cornetului nazal inferior;
d. ocup partea superioar a foselor nazale.
e. sunt reprezentai de celulele bipolare din mucoasa olfactiv.
4. Celulele bipolare olfactive au urmtoarele caracteristici:
a. dendritele sunt lungi i groase;
b. dentritele se termin cu butonul olfactiv, prevzut cu cili;
c. axonii pleac de la polul bazal i formeaz nerviil olfactivi ;
d. au rol de prim neuron ;
e. reprezint receptorii analizatorului olfactiv
5. Referitor la protoneuronul olfactiv:
a. este reprezentat neuronii bipolari din mucoasa olfactiv;
b. este reprezentat celulele bipolare din mucoasa palatin;
c. dendritele se termin printr-un buton olfactiv;
d. este localizat n ganglionul de pe traiectul nervului olfactiv,
e. axonii strbat lama ciuruit a etmoidului.
6. Axonii neuronilor bipolari olfactivi:
a. pleac de la polul bazal al celulelor receptoare;
b. formeaz tractul olfactiv;
c. se nmnuncheaz i formeaz nervii olfactivi;
d. strbat lama perpendicular a etmoidului.
e. se termin n bulbul olfactiv.
7. Nervii olfactivi:
a. reprezint axonii neuronilor multipolari din mucoasa olfactiv
b. fac sinaps cu celulele mitrale din bulbul olfactiv;
c. reprezint axonii celulelor bipolare din mucoasa olfactiv;
d. strbat lama ciuruit a etmoidului
e. se proiecteaz pe faa medial a lobului temporal.
8. Referitor la deutoneuronul cii olfactive:
a. este situat n bulbul olfactiv;
b. axonii formeaz tractul olfactiv;
c. este reprezentat de celulele mitrale;
d. are prelungirile periferice butonate.
e. axonii se proiecteaz n aria olfactiv.

9. Aria olfactiv este localizat:

a. pe faa medial a lobului temporal;
b. la nivelel girusului hipocampic;
c. n girusul postcentral din lobul parietal;
d. pe faa lateral a emisferului cerebral;
e. la nivelul nucleului amigdalian.
10. Referitor la calea olfactiv:
a. nu stabilete legturi directe cu talamusul;
b. este o parte component a sistemului limbic;
c. are conexiuni ntinse cu paleocortexul;
d. are conexiuni directe cu mduva spinrii
e. are al treilea neuron n metatalamus.
11. Referitor la calea olfactiv:
a. protoneuronul este reprezentat de celulele bipolare din mucoasa olfactiv;
b. receptorii sunt reprezentai de celulele bipolare din mucoasa olfactiv;
c. este format din trei neuroni;
d. deutoneuronul este localizat n bulbul olfactiv;
e. deutoneuronul este reprezentat de celulele mitrale.
12. Referitor la simul mirosului putem afirma urmtoarele:
a. este un sim chimic ca i simul gustului;
b. pentru a fi mirosit o subsatan trebuie s fie volatil;
c. dintre toate simurile, este cel mai bine lmurit.
d. este declanat de substane cu o concentraie superioar pragului de excitabilitate,
e. este declanat de substane cu o concentraie egal pragului de excitabilitate,
13. Pentru a putea fi mirosit o substan trebuie s ndeplineasc urmtoarele
condiii:
a. s fie volatil;
b. s fie solubil;
c. s traverseze stratul de mucus;
d. s ating celulele de susinere
e. s aib o anumit concentraie n aerul inspirat.
14. Omul poate distinge:
a. orice substan sapid din aer;
b. numai substanele odorante aflate ntr-o anumit concentraie;
c. orice substan solubil n stratul de mucus ce tapeteaz mucoasa;
d. numai substanele capabile s stimuleze celulele receptoare.
e. orice substan odorant care persist un timp mai ndelungat.
15. Intensitatea senzaiei olfactive depinde de urmtorii factori :
a. concentraia substanei odorante din aer ;
b. starea fiziologic a organismului ;
c. gradul de solubilitatea al substanelor dizolvate n mucus;
d. timpul ct acioneaz substana odorant;
e. tipul substanei dizolvate n mucus.

ANALIZATORUL GUSTATIV
1. Simul gustului are urmtoarele roluri:
a. furnizeaz informaii referitoare la calitatea alimentelor introduse n gur;
b. furnizeaz informaii referitoare la cantitatea alimentelor introduse n gur;
c. intervine n declanarea reflex necondiionat a secreiilor digestive;
d. intervine n declanarea reflex condiionat a secreiilor digestive
e. este rezultatul stimulrii mugurilor gustative de ctre substanele sapide.
2. Receptorii analizatorului gustativ:
a. sunt chemoreceptori;
b. sunt proprioceptori;
c. sunt reprezentai de mugurii gustativi;
d. sunt reprezentai de papilele gustative
e. sunt situai pe mucoasa lingual.
3. Mugurii gustativi:
a. au form ovoidal;
b. sunt situai la nivelul papilelor gustative;
c. sunt rspndii n ntreaga mucoas lingual;
d. sunt prezeni n toate tipurile de papile gustative.
e. sunt rspndii n ntreaga mucoas bucofaringian
4. Mugurii gustativi sunt situai la nivelul papilelor gustative:
a. fungiforme;
b. circumvalate;
c. foliate;
d. fuziforme
e. caliciforme.
5. Mugurii gustativi sunt alctuii din urmtoarele tipuri de celule:
a. senzoriale;
b. de susinere;
c. cu cili;
d. conjunctive
e. nervoase.
6. Celulele senzoriale gustative au urmtoarele caracteristici:
a. la polul bazal prezint mai muli cili;
b. la polul apical prezint un microvil;
c. la polul bazal sosesc terminaiile axonice ale nervilor sensibilitii gustative;
d. la polul bazal sosesc terminaiile dendritice ale nervilor sensibilitii gustative
e. sunt celule nervoase modificate..
7. La polul bazal al celulelor gustative se gsesc terminaiile nervoase ale nervilor:
a. facial;
b. glosofaringian;
c. vag;
d. maxilar;
e. mandibular.
8. Protoneuronul cii gustative este situat n:
a. ganglionul anexat nervului facial;
b. mugurii gustativi;
c. ganglionul anexat nervului glosofaringian ;
d. nucleul solitar din bulb.
e. ganglionul anexat nervului vag ;

9. Referitor la deutoneuronul cii gustative:

a. este situat n nucleul ambiguu din bulb;
b. este situat n nucleul solitar din bulb;
c. axonii si formeaz tractul gustativ;
d. axonii si se ncrucieaz.
e. axonii si se ndreapt spre talamus
10. Aria gustativ este situat n:
a. partea superioar a girusului precentral;
b. partea inferioar a girusului postcentral;
c. partea posterioar a girusului precentral;
d. n lobul parietal.
e. n lobul temporal.
11. Senzaiile gustative primare sunt urmtoarele:
a. amar;
b. acru;
c. dulce;
d. acid.
e. srat
12. Substanele ce stimuleaz receptorii gustativi sunt:
a. protidice;
b. sapide;
c. insolubile;
d. chimice.
e. odorante.
13. Senzaiile gustative:
a. sunt patru categorii generale;
b. reprezint caliti dobndite natural;
c. se datoreaz existenei celor patru tipuri de muguri gustativi;
d. se datoreaz existenei zonelor caracteristice pentru un tip fundamental,
e. sunt produse numai de substanele solubile n saliv.
14. Pe suprafaa limbii:
a. mugurii gustativi sunt distribuii uniform;
b. exist zone caracteristice pentru fiecare tip de gust fundamental;
c. mugurii gustativi sunt situai numai pe faa dorsal a limbii;
d. exist 13 zone posibile sau probabile;
e. ariile linguale ale diferitelor gusturi au o localizare specific.
15. Perceperea diferitelor gusturi se face astfel:
a. srat n partea posterioar a limbii;
b. acru pe marginile limbii;
c. amar la vrful limbii;
d. dulce la vrful limbii.
e. dulce pe faa inferioar a limbii.
16. Perceperea diferitelor gusturi se face astfel:
a. amar n partea posterioar a feei dorsale a limbii;
b. dulce la baza limbii;
c. srat pe marginea prii anterioare a limbii;
d. acru la vrful limbii.
e. amar n partea posterioar a feei inferioare a limbii;

17. Gustul dulce este perceput :

a. pe marginile limbii;
b. n jurul V lingual;
c. la vrful limbii;
d. pe faa dorsal a limbii;
e. n partea posterioar a limbii.
18. Gustul acru este perceput:
a. la vrful limbii;
b. pe marginile limbii;
c. pe faa dorsal a limbii;
d. n partea posterioar a limbii;
e. n partea anterioar a feei dorsale a limbii.
19. Gustul srat este perceput:
a. pe faa dorsal a limbii;
b. la vrful limbii;
c. pe marginile prii anterioare a limbii;
d. n jumtatea posterioar a limbii;
e. numai n jurul V lingual.
20. Gustul amar este perceput:
a. pe marginile limbii;
b. n partea posterioar a limbii;
c. n partea anterioar a limbii;
d. pe faa dorsal a limbii;
e. la vrful limbii.
21. Excitaiile gustative de la nivelul corpului i rdcinii limbii sunt transmise prin
nervii:
a. facial;
b. maxilar;
c. vag;
d. glosofaringian;
e. mandibular.
22. Excitaiile gustative de la nivelul corpului limbii sunt transmise prin:
a. fibrele senzoriale ale nervului facial;
b. fibrele senzoriale ale nervului glosofaringian;
c. fibre ce ptrund n nevrax prin anul bulbo-pontin;
d. fibre ce ptrund n nevrax prin anul lateral posterior
e. fibrele parasimpatice ale nervului facial.
23. Excitaiile gustative de la nivelul treimii posterioare a limbii sunt transmise prin:
a. fibrele senzoriale ale nervului vag;
b. fibrele senzoriale ale nervului glosofaringian;
c. fibre ce ptrund n nevrax prin anul ponto-peduncular;
d. fibre ce ptrund n nevrax prin anul lateral posterior.
e. fibrele parasimpatice ale nervului glosofaringian.
24. Excitaiile gustative din partea posterioar a limbii sunt transmise prin:
a. fibrele parasimpatice ale nervului vag;
b. fibrele senzoriale ale nervului vag;
c. fibre ce ptrund n nevrax prin anul lateral anterior;
d. fibre ce ptrund n nevrax prin anul lateral posterior
e. fibrele parasimpatice ale nervului glosofaringian.

25. Fibrele nervoase gustative se repartizeaz topografic astfel:

a. de la corpului limbii prin nervul facial;
b. de la baza rdcinii limbii prin nervul vag;
c. din treimea posterioare a limbii prin nervul glosofaringian;
d. de la rdcina limbii prin nervul facial.
e. din 2/3 anterioare ale limbii prin nervul facial.
26. Referitor la fiziologia analizatorului gustativ putem afirma urmtoarele:
a. substanele sapide produc depolarizarea celulelor receptoare cu apariia potenialului de
reptor;
b. pragul de excitabilitate gustativ este acelai indiferent de substan
c. intensitatea senzaiei depinde de concentraia substanei dizolvate
d. intensitatea senzaiei depinde de temperatura soluiei
e. analizatorul gustativ se adapteaz la aciunea ndelungat a unui excitant

ANALIZATORUL VIZUAL
1. Vederea are un rol esenial n:
a. adaptarea la mediu;
b. orientare n spaiu;
c. meninerea echilibrului;
d. diferenierea compoziiei chimice a obiectelor;
e. recepionarea informaiilor din mediul externr.
2. Vederea are un rol esenial n:
a. activitile specific umane;
b. meninerea tonusului cortical;
c. diferenierea formei obiectelor;
d. diferenierea luminozitii obiectelor.
e. orientarea n timp.
3. Globul ocular este constituit din:
a. nveliuri;
b. dou tunici;
c. aparat optic;
d. medii refringente,
e. medii opace.
4. Globul ocular:
a. este situat n orbit;
b. are form aproximativ sferic;
c. este situat ntr-o cavitate a osului temporal;
d. este format din trei tunici concentrice;
e. are o tunica intern, fibroas, reprezentat de retin.
5.
a.
b.
c.
d.
e.

Tunica extern a globului ocular:

posterior, este reprezentat de sclerotic;
anterior, este reprezentat de cornee ;
cuprinde dou poriuni inegale;
este fibroas;
pe ea se inser muchii intrinseci ai globului ocular.

6. Tunica fibroas a globului ocular:

a. este reprezentat de coroid;
b. se mai numete i sclerotic;
c. este strbtut de fibrele nervului optic;
d. este strbtut de o arter ce vascularizeaz globul ocular;
e. reprezint tunica extern.
7. Sclerotica reprezint:
a. poriunea anterioar a tunicii fibroase a globului ocular;
b. tunica medie a globului ocular;
c. o tunic opac;
d. o tunic transparent;
e. poriunea posterioar a tunicii fibroase a globului ocular;
8. Corneea:
a. este transparent;
b. este strbtut de nervul optic;
c. este plasat n partea anterioar a globului ocular;
d. are n structura sa fibre nervoase;
e. este avascular.

9. Muchii extrinseci ai globului ocular se inser pe:

a. poriunea anterioar a tunicii fibroase;
b. retin;
c. coroid;
d. sclerotic;
e. poriunea posterioar a tunicii fibroase.
10. Tunica medie a globului ocular:
a. este format, posterior, din coroid,;
b. este tunica vascular a globului ocular;
c. prezint trei segmente;
d. prezint, n partea anterioar, corneea;
e. este format, posterior, din sclerotic,. .
11. Din tunica vascular a globului ocular se constituie la partea anterioar:
a. corpul ciliar;
b. sclerotica;
c. irisul;
d. corneea,
e. retina.
12. Muchiul ciliar cuprinde fibre musculare:
a. dispuse circular, inervate de parasimpatic;
b. netede;
c. dispuse radiar, inervate de simpatic;
d. dispuse transversal;
e. cu contracie voluntar.
13.Coroida:
a. face parte din tunica vascular a globului ocular;
b. se ntinde posterior de ora serrata,
c. este traversat de filetele nervului optic;
d. are n structura sa muchiul ciliar,
e. are n structura sa procesele ciliare.
14. Irisul este plasat:
a. anterior de cristalin;
b. posterior de cristalin;
c. posterior de corpul vitros;
d. n jurul pupilei,
e. posterior de retin.
15. Irisul:
a. modific diametrul pupilar;
b. regleaz reflex cantitatea de lumin proiectat pe coroid;
c. regleaz reflex cantitatea de lumin proiectat pe retin;
d. este plasat posterior de cristalin
e. este o diafragm situat anterior de cristalin.
16. Despre corpul ciliar putem afirma urmtoarele:
a. este situat anterior orei serrata;
b. cuprinde muchiul ciliar;
c. cuprinde procesele ciliare;
d. este situat posterior orei serrata;
e. este sediul sistemului receptor.

17. Procesele ciliare:

a. secret corpul vitros;
b. secret umoarea apoas;
c. sunt situate la nivelul corpului ciliar;
d. sunt constituite din aglomerri de vase capilare;
e. sunt constituite din fibre muscular netede.
18. Retina:
a. este tunica nervoas a globului ocular;
b. realizeaz recepia stimulilor tactili;
c. cuprinde celule fotoreceptoare;
d. este plasat la exteriorul globului ocular.
e. este tunica intern a globului ocular.
19. Retina:
a. este excitat de radiaii luminoase;
b. este excitat de radiaii termice;
c. transform stimulul luminos n influx nervos;
d. asigur memoria vizual
e. este o membran fotosensibil..
20. La nivelul retinei se afl:
a. pata galben, n dreptul axului vizual;
b. macula lutea, n dreptul axului vizual;
c. pata oarb, locul de ieire a nervului optic;
d. receptorii analizatorului vizual;
e. mediile refringente ale globului ocular.
21. Macula lutea:
a. se mai numete i pata galben;
b. conine fovea lateralis;
c. este plasat pe direcia axului optic;
d. se mai numete i pata oarb,
e. conine mai multe celule cu bastona.
22. Pata galben conine:
a. predominant celule cu conuri;
b. predominant celule cu bastonae;
c. fovea centralis;
d. pata oarb;
e. axonii nervului optic.
23.Fovea centralis:
a. este situat la nivelul maculei lutea,
b. este situat la nivelul petei oarbe,
c. conine numai celule cu conuri;
d. conine numai celule cu bastona;
e. nu conine celule fotosensibile.
24. Pata oarb:
a. conine celule cu conuri;
b. nu conine celule fotosensibile;
c. conine celule cu bastona;
d. reprezint locul de intrare a arterelor globului ocular,
e. conine fovea centralis .

25. n structura retinei se ntlnesc:

a. neuroni multipolari;
b. celule fotosensibile;
c. neuroni bipolari;
d. celule de susinere;
e. sae straturi celulare .
26. Celulele fotosensibile retiniene sunt:
a. celulele cu con;
b. celulele bipolare;
c. celulele cu bastona;
d. neuronii multipolari;
e. celulele pigmentare.
27. Retina conine:
a. trei feluri de celule funcionale;
b. zece straturi celulare;
c. un strat profund, format din celule pigmentare;
d. un strat cu celule fotosensibile, ce secret pigmenii vizuali,
e. un strat superficial cu celule de asociaie, cu rol protector .
28. Celulele cu bastonae sunt:
a. mai numeroase spre pata galben;
b. mai numeroase spre periferia retinei;
c. mai numeroase n fovea centralis;
d. absente n fovea centralis;
e. celule nervoase modificate.
29. Celulele cu bastonae asigur vederea:
a. la lumin puternic;
b. la lumin slab;
c. vederea diurn;
d. vederea nocturn
e. culorii obiectelor.
30. Celulele bipolare vin in contact cu:
a. celulele cu bastona;
b. celulele cu con;
c. celulele fotosensibile;
d. celulele multipolare
e. celulele pigmentare.
31. Celulele cu conuri sunt mai numeroase:
a. n pata galben;
b. spre periferia retinei;
c. spre pata oarb;
d. n macula lutea
e. n pata oarb.
32. Celulele cu conuri au rol important n:
a. percepera formelor;
b. percepera culorilor;
c. vederea diurn;
d. vederea nocturn
e. vederea scotopic.

33.Despre celulele fotoreceptoare putem afirma urmtoarele:

a. pigmentul fotosensibil al celulelor cu con este iodopsina
b. pigmentul fotosensibil al celulelor cu bastona este rodopsina
c. celulele cu bastona sunt n numr de aprox. 7 milioane/retin
d. celulele cu con sunt n numr de aprox. 130 milioane/retin
e. celulele cu con sunt mai numeroase n pata galben.
34. Mediile transparente ale globului ocular sunt:
a. corneea;
b. umoarea apoas;
c. cristalinul;
d. conjunctiva;
e. retina.
35. Cristalinul este:
a. o lentil biconcav;
b. plasat n spatele irisului;
c. plasat ntre iris i umoarea apoas;
d. o lentil biconvex
e. transparent.
36. Cristalinul este:
a. plasat n spatele irisului;
b. nvelit de coroid;
c. nvelit de cristaloid;
d. acoperit de cornee
e. lipsit de vase de snge.
37. Cristalinul este:
a. legat de muchiul ciliar prin ligamentul suspensor;
b. bogat vascularizat;
c. nvelit ntr-o capsul elastic;
d. bogat inervat
e. unul din mediile transparente ale globului ocular.
38. Despre cristalin putem afirma urmtoarele:
a. are forma unei lentile biconcave, transparente;
b. este meninut n poziie de ligamentul suspensor;
c. nutriia sa este asigurat de vasele proceselor ciliare;
d. este nvelit ntr-o capsul elastic, cristaloida;
e. face parte din sistemul dioptric al globului ocular.
39. Umoarea apoas:
a. este secretat de procesele ciliare;
b. este un lichid opalescent;
c. face parte din mediile transparente ale ochiului;
d. este drenat prin sistemul arterial al ochiului;
e. se afl n camera anterioar a globului ocular.
40. Corpul vitros:
a. ocup camera anterioar a globului ocular;
b. are consisten gelatinoas;
c. este un lichid transparent;
d. ocup cavitatea posterioar a globului ocular;
e. este situat n spaiul dintre cristalin i retin.

41. Cavitatea posterioar a globului ocular este plasat:

a. ntre retin i cristalin;
b. ntre iris i retin;
c. posterior de cristalin;
d. ntre iris i cornee
e. ntre sclerotic i coroid.
42. Aparatul optic al globului ocular include:
a. o camer obscur;
b. o suprafa fotosensibil, reprezentat de celulele bipolare din retin;
c. medii transparente;
d. medii semiopace;
e. o lentil biconvex, cristalinul.
43. Despre aparatul dioptric al globului ocular putem afirma urmtoarele:
a. este format din cornee;
b. poate fi considerat ca o singur lentil convergent;
c. cristalinul i poate modifica raza de curbur, realiznd acomodarea;
d. este format din retin, tunica nervoas a globului ocular
e. cuprinde cele trei tunici concentrice ale globului ocular.
44.Unitatea funcional retinian cuprinde:
a. neuroni bipolari ce converg ctre un neuron multipolar:
b. celule fotoreceptoare ce converg ctre neuronul bipolar,
c. celule fotoreceptoare ce converg ctre neuronul multipolar,
d. celule pigmentare ce converg ctre celulele fotoreceptoare;
e. straturile granulare i plexiforme din retin.
45. Unitatea funcional retinian cuprinde:
a. un neuron multipolar;
b. celule fotoreceptoare;
c. celule bipolare;
d. celule metatalamice
e. celule pigmentare.
46.Despre primul neuron al cii optice putem afirma urmtoarele:
a. este reprezentat de celulele bipolare din retin;
b. dentritele sunt conectate cu celulele fotoreceptoare;
c. axonii formeaz nervii optici;
d. este reprezentat de celulele multipolare din retin;
e. face sinaps cu celulele multipolare retiniene.
47.Despre deutoneuronul cii optice putem afirma urmtoarele:
a. este reprezentat de celulele bipolare din retin
b. este reprezentat de celulele multipolare din retin
c. axonii formeaz nervii optici
d. axonii proiecteaz pe scoara cerebral, n lobul occipital
e. este localizat n corpii geniculai din metatalamus
48. Nervul optic conine fibre:
a. de la un singur ochi;
b. de la neuronii multipolari din cmpul nazal de aceeai parte;
c. de la neuronii multipolari din cmpul temporal de aceeai parte;
d. de la neuronii multipolari din cmpul temporal de partea opus
e. de la ambii ochi.

49. Tractul optic conine fibre:

a. de la ambii ochi;
b. de la neuronii multipolari din cmpul nazal de aceeai parte;
c. de la neuronii multipolari din cmpul temporal de aceeai parte;
d. de la neuronii bipolari din cmpul nazal de aceeai parte
e. de la un singur ochi.
50. Tractul optic ajunge n:
a. corpii geniculai mediali;
b. corpii geniculai laterali;
c. scoara cerebral;
d. metatalamus
e. lobii occipitali ai emisferelor cerebrale.
51. Chiasma optic:
a. este format prin ncruciarea axonilor neuronilor multipolari din cmpurile nazale ale
retinei,
b. este format prin ncruciarea axonilor neuronilor multipolari din cmpurile temporale ale
retinei,
c. se continu cu tractul optic,
d. este situat intracranian;
e. este situat la nivelul orbitei.
52. Segmentul cortical al analizatorului vizual este localizat:
a. n lobul occipital;
b. de o parte i de alta a anului central;
c. pe marginile scizurii calcarine;
d. n lobul parietal
e. n ariile vizuale primar i secundar.
53. Din corpii geniculai se desprind colaterale ale cii optice ctre:
a. mduva cervico-dorsal;
b. nucleii nervilor cranieni III, IV i VII;
c. coliculii cvadrigemeni superiori;
d. chiasma optic
e. coliculii cvadrigemeni inferiori.
54. Reflexul de convergen ocular presupune:
a. reperarea corect a obiectelor n spaiu;
b. suprapunerea total a cmpurilor vizuale ale ambilor ochi;
c. modificarea poziiei axelor optice;
d. micarea concomitent a celor doi ochi;
e. formarea unui cmp de vedere binocular.
55. Adaptarea la intensitatea luminii se realizeaz prin:
a. reperarea corect a obiectelor n spaiu;
b. reacia pupilar;
c. modificarea poziiei axelor optice;
d. adaptarea fotochimic
e. formarea unui cmp de vedere binocular.
56. Alegei variantele corecte referitoare la reacia pupilar:
a. realizeaz adaptarea ochiului la intensitatea luminii;
b. se realizeaz prin iris, care regleaz reflex cantitatea de lumin proiectat pe retin
c. cile eferente sunt somatice;
d. cile aferente sunt vegetative;
e. receptorul este reprezentat de retin.

57. Adaptarea fotochimic la lumin presupune:

a. scderea cantitativ a pigmenilor vizuali;
b. descompunerea pigmenilor vizuali proporional cu intensitatea luminii,
c. creterea cantitativ a pigmenilor vizuali;
d. scderea pragului de excitabilitate al celulelor fotoreceptoare;
e. participarea celulelor cu conuri din retin.
58. Adaptarea fotochimic la ntuneric presupune:
a. creterea cantitativ a pigmenilor vizuali;
b. scderea pragului de excitabilitate al celulelor fotoreceptoare;
c. scderea cantitativ a pigmenilor vizuali;
d. descompunerea pigmenilor vizuali n retinen i opsine;
e. participarea celulelor cu conuri din retin.
59. Acomodarea la distan se realizeaz pe seama:
a. elasticitii corneei;
b. ligamentului suspensor al cristalinului;
c. diametrului pupilei;
d. muchilor radiari ai corpului ciliar
e. muchilor circulari ai corpului ciliar.
60. Adaptarea pentru vederea la distan presupune:
a. aplatizarea cristalinului;
b. tensionarea ligamentului suspensor;
c. relaxarea muchiului ciliar circular;
d. aciunea fibrelor parasimpatice ale nervului oculomotor;
e. contracia muchilor radiari ai corpului ciliar.
61. Vederea obiectelor apropiate presupune:
a. relaxarea ligamentului suspensor;
b. aciunea fibrelor simpatice din ganglionii cervical;
c. contracia muchiului ciliar circular;
d. bombarea cristalinului;
e. relaxarea muchilor radiari ai corpului ciliar.
62. n procesul de stimulare a retinei, pigmenii fotosensibili se descompun n:
a. opsin;
b. vitamina D;
c. vitamina A;
d. retinol.
e. iodopsin.
63. Reflexul pupilar fotomotor:
a. const n mrirea pupilei la stimularea retinei cu lumin puternic
b. const n micorarea pupilei la scderea intensitii stimulului luminos
c. are centrii n mezencefal
d. se realizeaz pe seama muchilor circulari ai irisului
e. se realizeaz pe seama muchilor radiari ai irisului
64. Stimularea retinei cu lumin puternic determin:
a. contracia muchilor circulari ai irisului;
b. micorarea pupilei;
c. mioz;
d. dilatarea pupilei;
e. midriaz.

65. Arcul reflexului de mioz cuprinde:

a. centrul nervos- nucleul accesor al oculomotorului
b. centrul nervos n mezencefal
c. efectorul-muchii circulari ai irisului
d. calea eferent-fibrele parasimpatice ale oculomotorului
e. receptorul- celulele pigmentare din retin
66. Arcul reflexului de midriaz cuprinde:
a. centrul nervos - coarnele laterale ale mduvei spinrii;
b. efectorul - muchii radiari ai irisului;
c. calea eferent - fibrele simpatice din ganglionii cervicali;
d. centrul nervos n mezencefal;
e. calea eferent - fibrele parasimpatice ale nervului oculomotor.
67. Absorbia luminii la nivelul retinei are loc n:
a. celulele cu bastonae;
b. celulele pigmentare;
c. celulele cu conuri;
d. neuronii multipolari din retin
e. celulele receptoare.
68. Potenialul retinian de receptor este rezultatul:
a. creterii permeabilitii membranei celulelor receptoare pentru sodiu;
b. refacerii pigmenilor fotosensibili;
c. scindrii pigmenilor fotosensibili n retinol i opsin;
d. transformrii vitaminei A n retinen
e. scindrii pigmenilor fotosensibili n rodopsin i retinol.
70. Reducerea limitelor de acomodare ale cristalinului se produce:
a. n presbiopie;
b. la creterea elasticitii cristalinului;
c. la scderea elasticitii cristalinului;
d. n miopie;
e. n hipermetropie.
71. n cazul ochiului emetrop:
a. axul optic este mai lung;
b. imaginea obiectelor plasate la peste 6 m de ochi este clar, fr acomodare;
c. refracia optic este excesiv;
d. imaginea obiectelor plasate la infinit este clar, fr acomodare
e. axul optic este mai scurt.
72. n cazul ochiului hipermetrop:
a. axul optic este mai lung;
b. imaginea clar se formeaz napoia retinei;
c. axul optic este mai scurt;
d. corecia se obine cu lentile divergente;
e. persoana deprteaz obiectele de ochi pentru a vedea clar.
73. n cazul ochiului miop:
a. axul optic este mai lung;
b. distana maxim a vederii clare este mai mare;
c. imaginea clar se formeaz napoia retinei;
d. corecia se obine cu lentile divergente
e. persoana apropie obiectele de ochi pentru a vedea clar.

74. Astigmatismul:
a. se corecteaz cu lentile cilindrice;
b. produce deformri ale retinei;
c. determin formarea unor imagini retiniene neclare;
d. se corecteaz cu lentile divergente
e. este un viciu de refracie.
75. Dintre culorile fundamentale fac parte:
a. alb;
b. verde;
c. negru;
d. rou
e. albastru.
76. Senzaia de culoare este dat de:
a. descompunerea ingal a substanelor fotosensibile;
b. absorbia tuturor radiaiilor luminoase;
c. excitarea inegal a conurilor;
d. reflectarea tuturor radiaiilor luminoase
e. excitarea inegal a bastonaelor.
77. Sensibilitatea retinei depinde de:
a. natura luminii;
b. zona retinian stimulat;
c. durata iluminrii;
d. intensitatea luminii;
e. timpul ct acioneaz stimulul luminos.
78. Pata oarb:
a. conine pata galben, situat n dreptul axului vizual;
b. conine macula lutea, situat n dreptul axului vizual;
c. reprezint locul de ieire a nervului optic din globul ocular;
d. conine receptorii analizatorului vizual;
e. reprezint locul prin care axonii neoronilor multipolari ies din retin.
79. Sclerotica este traversat de:
a. fibrele nervului optic;
b. artera ce vascularizeaz globul ocular;
c. axonii neuronilor multipolari din retin;
d. chiasma optic;
e. axonii neuronilor bipolari din retin;
80. Pe sclerotic se inser urmtori muchi ai globului ocular:
a. drept superior;
b. drept inferior;
c. oblic extern;
d. oblic intern,
e. intrinseci.
81.Cristalinul prezint la exterior:
a. capsul elastic,
b. cristaloida;
c. corpul vitros,
d. muchii extrinseci ai globului ocular;
e. tunica vascular a globului ocular.

10

82. La nivelul retinei, n dreptul axului vizual se afl:

a. pata galben
b. macula lutea;
c. pata oarb;
d. irisul;
e. fovea centralis.
83. Procesele ciliare secret:
a. corpul vitros;
b. umoarea sticloas;
c. unul din mediile transparente ale globului ocular;
d. un lichid clar ce se depune n camera anterioar a ochiului;
e. iodopsin.
84. Aparatul dioptric al globului ocular este format din :
a. cornee;
b. cristalin;
c. sclerotic;
d. retin;
e. coroid.
85. Unitatea funcional retinian este format din:
a. un neuron multipolar;
b. celule cu bastona;
c. un neuron bipolar;
d. celule cu con;
e. celule pigmentare.
86. Deutoneuronul cii optice:
a. este reprezentat de neuronii multipolari;
b. este reprezentat de celulele cu con,
c. este reprezentat de celulele cu bastona;
d. este localizat n straturile retinei;
e. formeaz tractul optic.
87. Adaptarea fotochimic la lumin presupune:
a. creterea cantitativ a pigmenilor vizuali;
b. descompunerea pigmenilor vizuali n opsine,
c. creterea cantitativ a celulelor cu con i bastona;
d. descompunerea pigmenilor vizuali n retinen;
e. participarea celulelor pigmentare din retin.
88. Corpul vitros:
a. este situat n camera vitroas a ochiului;
b. este transparent;
c. este opac;
d. este unul dintre mediile refringente ale globului ocular;
e. are forma unei lentile biconvexe.
89. Vederea diun:
a. se realizeaz cu ajutorul conurilor;
b. se realizeaz cu ajutorul bastonaelor;
c. reprezint vederea fotopic;
d. reprezint vederea scotopic;
e. necesit un timp de adaptare de 20 minute.

11

90. Vederea nocturn:

a. se realizeaz cu ajutorul conurilor;
b. se realizeaz cu ajutorul bastonaelor;
c. reprezint vederea fotopic;
d. reprezint vederea scotopic;
e. este afectat n avitaminoza A.
91. Cristalinul este localizat ntre:
a. iris;
b. coroid;
c. cornee
d. corpul vitros;
e. sclerotic.
92. Senzaie de culoare alb este dat de stimularea:
a. bastonaelor;
b. n mod egal a celor trei categorii de conuri;
c. n mod egal a conurilor roii;
d. n mod egal a conurilor verzi;
e. unei singure categorii de celule cu con.
93. Despre sensibilitatea receptorilor vizuali putem afirma urmtoarele:
a. este diferit la cele dou categorii de celule;
b. bastonaele sunt mai sensibile dect conurile;
c. pentru stimularea conurilor este suficient o singur cunt de lumin;
d. depinde de cantitatea de pigment coninut;
e. conurile sunt mai sensibile dect bastonaele
94. La reflexul de acomodare vizual particip centrii localizai n:
a. aria vizual primar;
b. aria vizual secundar;
c. ariile asociative;
d. lobul parietal;
e. lobul temporal.
95. Acomodarea la distan:
a. este un act reflex;
b. este reglat de centrii corticali;
c. este reglat de coliculii cvadrigemeni superiori;
d. este reglat de coliculii cvadrigemeni inferiori;
e. reglat de centrii bulbari;

12

ANALIZATORUL ACUSTICO-VESTIBULAR
1. n urechea intern sunt situai receptorii:
a. analizatorului acustic;
b. analizatorului kinestezic;
c. analizatorului vestibular;
d. pentru poziia corpului n repaus,
e. pentru poziia corpului n micare.
2. Analizatorul vestibular monitorizeaz:
a. echilibrul static;
b. acceleraia liniar;
c. echilibrul dinamic;
d. frecvena sunetelor.
e. poziia i micarea corpului n spaiu.
3. Nervul acustic:
a. se mai numete i cohlear;
b. deservete analizatorul kinestezic;
c. are plasat pe traiectul su ganglionul spiral Corti;
d. are plasat pe traiectul su ganglionul Scarpa
e. reprezint perechea a VIII-a de nervi cranieni.
4. Nervul vestibular:
a. deservete analizatorul vestibular;
b. se mai cheam i cohlear;
c. are plasat pe traiectul su ganglionul Scarpa;
d. deservete analizatorul acustic.
e. reprezint perechea a VIII-a de nervi cranieni.
5. Nervul vestibulo-cohlear:
a. formeaz perechea a VII-a de nervi cranieni;
b. se mai cheam i acustico-vestibular;
c. este format din unirea nervului auditiv cu cel cohlear;
d. ptrunde n trunchiul cerebral prin anul ponto-peduncular;
e. ptrunde n trunchiul cerebral prin anul bulbo-pontin;
6. Prin receptorii si, urechea uman contribuie la:
a. recepia undelor sonore;
b. redresarea postural;
c. meninerea echilibrului;
d. orientarea n timp.
e. orientarea n spaiu.
7. Urechea uman percepe:
a. sunete;
b. substane volatile;
c. unde sonore repetate ntr-o anumit ordine;
d. cuante de lumin.
e. unde sonore ce se succed neregulat.
8. Analizatorul vestibular furnizeaz informaii asupra:
a. poziiei corpului n spaiu;
b. micrilor corpului n spaiu;
c. postura corpului;
d. frecvenei undelor sonore.
e. amplitudinii undelor sonore.

9. Analizatorul vestibular:
a. poate declana reaciile de redresare postural;
b. furnizeaz informaii asupra rotirii capului;
c. furnizeaz informaii asupra poziiei corpului n spaiu;
d. furnizeaz informaii numai asupra acceleraiei liniare
e. furnizeaz informaii numai asupra acceleraiei circulare
10. La redresarea postural alturi de analizatorul vestibular mai particip i
informaiile de la:
a. receptorii cutanai pentru tact;
b. celulele cu con i bastona;
c. fusurile neuromusculare;
d. analizatorul olfactiv;
e. receptorii cutanai pentru presiune.
11. Urechea extern include:
a. pavilionul;
b. casa timpanului;
c. conductul auditiv extern;
d. melcul osos.
e. labirintul osos
12. Urechea medie:
a. conine un lan articulat de oscioare;
b. este spat n solzul temporalului;
c. prezint membrana timpanic spre exterior;
d. include conductul auditiv extern.
e. este o cavitate pneumatic spat n stnca sfenoidului.
13. Peretele medial al urechii medii prezint:
a. timpanul;
b. fereastra oval;
c. canalele semicirculare osoase;
d. fereastra rotund.
e. trompa lui Eustachio.
14. Peretele anterior al urechii medii prezint:
a. timpanul;
b. fereastra oval;
c. comunicarea cu nazofaringele;
d. fereastra rotund.
e. trompa lui Eustachio.
15. Trompa lui Eustachio asigur:
a. comunicarea urechii interne cu nazofaringele;
b. comunicarea faringelui cu urechea medie;
c. egalizarea presiunilor la nivelul ferestrei rotunde;
d. comunicarea faringelui cu casa timpanului.
e. egalizarea presiunii pe ambele fee ale timpanului.
16. Lanul de oscioare al urechii medii include, n ordine:
a. nicovala i ciocanul;
b. ciocanul i nicovala;
c. ciocanul i scria;
d. nicovala i scria.
e. scria i nicovala.

17. La nivelul lanului de oscioare al urechii medii:

a. vibraiile sonore sunt amplificate;
b. vibraiile sonore sunt transmise membranei ferestrei rotunde;
c. vibraiile sonore sunt atenuate;
d. vibraiile sonore sunt blocate
e. se regleaz intensitatea undelor sonore.
18. Despre lanul de oscioare al urechii medii putem afirma urmtoarele:
a. fiecare oscior are un muchi propriu;
b. muchiul ciocanului diminu vibraiile sonore puternice
c. muchiul scriei amplific vibraiile sonore slabe
d. muchiul nicovalei diminu vibraiile sonore puternice
e. exist un muchi comun pentru toate cele trei oscioare.
19. Labirintul osos:
a. este spat n stnca parietalului;
b. adpostete labirintul membranos;
c. este spat n solzul temporalului;
d. se mai cheam i ureche intern
e. se mai cheam i casa timpanului.
20. n interiorul labirintului osos se gsete:
a. labirintul membranos;
b. un lan articulate de trei oscioare;
c. perilimf;
d. endolimf;
e. un sistem de camere membranoase.
21. Labirintul osos este format din:
a. vestibul;
b. columel;
c. canale semicirculare;
d. sacul
e. melc.
22. Melcul osos:
a. se mai numete i cohlee;
b. face parte din urechea intern;
c. include utricula i sacula;
d. este un canal de form conic, rsucit n jurul unui ax central.
e. prezint un ax central numit columel.
23. Despre columel putem afirma urmtoarele:
a. pe ea se prinde lama osoas spiral;
b. este axul central al melcului osos;
c. este situat n interiorul melcului membranos;
d. particip la delimitarea canalului cohlear
e. pe ea se prinde membrana vestibular.
24. Lama osoas spiral vine n contact cu:
a. cohleea;
b. columela;
c. utricula;
d. membrana bazilar
e. membrana vestibular Reissner.

25. Lumenul canalului spiral al melcului osos este compartimentat n:

a. rampa timpanic;
b. canalul cohlear;
c. rampa vestibular;
d. membrana bazilar
e. casa timpanului.
26. Helicotrema este plasat:
a. spre vrful melcului osos;
b. n utricul;
c. n sacul;
d. ntre rampele din canalul spiral.
e. spre baza melcului osos.
27. Labirintul membranos conine:
a. utricula;
b. canalele semicirculare membranoase;
c. sacula;
d. helicotrema
e. un sistem de camere situate n labirintul osos.
28.Canalul cohlear este delimitat de:
a. membrana bazilar
b. peretele lateral al melcului osos
c. membrana vestibular Reissner
d. lama osoas spiral;
e. membrana timpanului.
29. La nivelul urechii interne, rampa timpanic:
a. este situat sub membrane bazilar;
b. comunic prin helicotrem cu rampa vestibular;
c. conine perilimf;
d. comunic cu canalul cohlear;
e. este delimitat de membrana reticulat.
30. La nivelul urechii interne, rampa vestibular:
a. este situat deasupra membranei vestibulare Reissner;
b. comunic prin helicotrem cu rampa timpanic;
c. conine perilimf;
d. este delimitat de membrana tectoria;
e. comunic cu vestibulul.
31. Cilii celulelor auditive vin n contact cu:
a. membrana otolitic;
b. membrana reticulat;
c. membrana bazilar;
d. membrana tectoria.
e. membrana Reissner.
32. Canalul cohlear:
a. este situat n melcul osos;
b. conine endolimf;
c. conine segmentul receptor al analizatorului vestibular,
d. este format din dou caviti: utricula i sacula;
e. conine ganglionul vestibular Scarpa.

33. Organul Corti:

a. este situat n canalul cohlear;
b. este aezat pe membrana bazilar;
c. conine receptorii auditivi;
d. conine receptorii vestibulari;
e. comunic cu rampa vestibular.
34. Despre organul Corti putem afirma urmtoarele:
a. celulele receptoare prezint la polul apical cili ce strbat membrana reticulat;
b. prezint celule de susinere ce secret membrana reticulat;
c. la polul bazal al celulelor receptoare se afl terminaii dendritice ale neuronilor din
ganglionul spiral Corti;
d. deasupra cililor auditivi se afl membrana tectoria,
e. este situat pe membrana vestibular Reissner.
35. Receptorii vestibulari sunt situai n:
a. labirintul membranos;
b. melcul mebranos;
c. utricul;
d. columel
e. organul Corti.
36. Receptorii vestibulari sunt situai n:
a. utricul;
b. sacul;
c. ampulele canalelor semicirculare;
d. melcul membranos.
e. melcul osos.
37. Celulele receptoare vestibulare:
a. primesc la polul bazal terminaii dendritice ale neuronilor din ganglionul Corti;
b. prezint cili la polul apical;
c. sunt situate n macula uticular;
d. sunt situate n macula sacular;
e. sunt situate n crestele ampulare.
38. Celulele receptoare vestibulare din macul:
a. prezint la polul apical cili nglobai n cupul;
b. prezint la polul bazal terminaii dendritice ale neuronilor din ganglionul Scarpa;
c. sunt situate deasupra celulelor de susinere;
d. prezint deasupra granule de carbonat de calciu i magneziu;
e. sunt situate pe membrana bazilar.
39. Celulele receptoare vestibulare din crestele ampulare:
a. sunt situate n ampulele canalelor semicirculare membranoase;
b. prezint la polul apical cili nglobai n cupul;
c. prezint la polul bazal terminaii dendritice ale neuronilor din ganglionul Scarpa;
d. sunt situate pe membrana vestibular Reissner;
e. sunt situate n organul Corti.
40. Despre calea acustic:
a. primul neuron afl n ganglionul spiral Corti;
b. al doilea neuron se afl n nucleii cohleari din bulb;
c. al treilea neuron se afl n corpii geniculai mediali;
d. al treilea neuron se afl n talamus;
e. trimite colaterale spre coliculii cvadrigemeni inferiori.

41. Nervul cohlear:

a. este format din prelungirile axonice ale neuronilor din ganglionul spiral;
b. se ndreapt spre nucleii cohleari bulbari;
c. este format din axonii protoneuronului din ganglionul Corti;
d. face sinaps cu deutoneuronul n organul Corti;
e. face parte din perechea a VIII-a de nervi cranieni;
42. Al treilea neuron al cii acustice este localizat n:
a. punte;
b. metatalamus;
c. coliculii superiori;
d. corpii geniculai mediali
e. nucleii cohleari bulbari.
43. Nervul vestibular:
a. este format din prelungirile axonice ale neuronilor din ganglionul vestibular;
b. se ndreapt spre nucleii vestibulari bulbari;
c. este format din axonii protoneuronului din ganglionul Scarpa;
d. face sinaps cu deutoneuronul n corpii geniculai mediali din metatalamus;
e. face parte din perechea VIII de nervi cranieni;
44. Axonii deutoneuronului cii vestibulare pot da colaterale ctre:
a. formaiunea reticulat;
b. cerebel;
c. hipotalamus;
d. nucleii nervilor cranieni.
e. mduva spinrii.
45. Calea vestibular trimite colaterale ctre:
a. nucleul nervului oculomotor din mezencefal;
b. nucleul nervului trohlear din mezencefal;
c. nucleul nervului abducens din punte;
d. nucleii nervilor cranieni ce controleaz micrile globilor ocular;
e. nucleul nervului facial din punte;
46. Transmiterea sunetului pn la organul Corti se face prin intermediul:
a. lanului de oscioare din urechea medie;
b. otolitelor;
c. timpanului;
d. lanului de oscioare din urechea intern
e. helicotremei..
47.Perilimfa este prezent n:
a. rampa timpanic;
b. rampa vestibular
c. canalul cohlear;
d. ntre labirintul osos i cel membranos;
e. organul Corti.
48. Endolimfa este prezent n urmtoarele structuri, cu Excepia:
a. rampa timpanic;
b. rampa vestibular
c. canalul cohlear;
d. ntre labirintul osos i cel membranos;
e. organul Corti.

49. Stimularea celulelor auditive se produce ca urmare a:

a. deformrii cililor celulelor auditive la contactul cu membrana otolitic;
b. deformrii cililor celulelor auditive la contactul cu membrana tectoria;
c. nclinrii cililor celulelor auditive numai ntr-o singur parte;
d. variaiile de contact dintre celulele receptoare i membrana tectoria;
e. deplasrii organului Corti fa de membrana tectoria.
50. Presiunea membranei tectoria asupra cililor celulelor auditive determin la nivelul
acestora:
a. stimularea celulelor receptoare;
b. repolarizarea celulelor receptoare;
c. apariia potenialelor microfonice de receptor;
d. depolarizarea celulelor senzoriale;
e. apariia unui potenial local terminal de plac..
51. Vibraiile membranei bazilare variaz n funcie de:
a. frecvena undelor sonore;
b. presiunea endolimfei;
c. intensitatea stimulului;
d. distana fa de nicoval
e. deplasarea organului Corti.
52. Localizarea sursei sonore se realizeaz prin:
a. diferenta de timp n perceperea biauricular;
b. decalajul n spaiu al celor dou semnale acustice;
c. analiza spaial vizual;
d. diferena de intensitate a sunetelor
e. micri ale capului.
53. n fucie de frecvena sunetelor, membrana bazilar variaz astfel:
a. la baza melcului, pentru sunetele cu frecven nalt;
b. la vrful melcului, pentru sunetele cu frecven joas;
c. proporional cu intensitatea sunetului;
d. la baza melcului, pentru sunetele cu frecven joas;
e. la vrful melcului, pentru sunetele cu frecven nalt;
54. Analizatorul vestibular informeaz creierul asupra:
a. rotirii capului;
b. acclerrii micrilor liniare;
c. acclerrii micrilor circulare;
d. rotirii corpului
e. direciei undelor sonore.
55. Reglarea echilibrului se face prin conlucrarea analizatorilor:
a. kinestezic;
b. tactil;
c. cutanat;
d. vizual
e. olfactiv.
56. Receptorii maculari deservesc:
a. localizarea undelor sonore;
b. echilibrul static;
c. percepia biauricular;
d. acceleraia liniar
e. reflexele statochinetice.

57. Receptorii maculari detecteaz:

a. viteza de deplasare a corpului;
b. acceleraia liniar de deplasare;
c. acceleraia circular de deplasare;
d. poziia capului
e. viteza de deplasare a capului.
58. Crestele ampulare detecteaz:
a. viteza de deplasare;
b. acceleraia circular de deplasare;
c. acceleraia liniar de deplasare;
d. micarea de rotaie a capului
e. micarea de rotaie a corpului.
59. Receptorii maculari:
a.sunt stimulai mecanic de ctre otolite;
b. sunt stimulai n condiii statice;
c. sunt stimulai n condiii dinamice;
d. sunt sediul unor reflexe posturale,
e. sunt receptorii accelerrilor circulare ale capului i corpului.
60. Receptorii din crestele ampulare:
a. sunt stimulai de accelerrile circulare ale capului;
b. sunt stimulai de accelerrile circulare ale corpului;
c. sunt excitai mecanic de deplasarea endolimfei;
d. recepioneaz micrile circulare ale capului numai din plan frontal.
e. recepioneaz micrile circulare ale capului numai din plan orizontal.
61. Ramura vestibular a nervului cranian VIII face sinaps n:
a. nucleul vestibular superior din bulb;
b. nucleul vestibular inferior din bulb;
c. nucleul vestibular ventral din punte;
d. nucleul vestibular lateral din punte;
e. cei patru nuclei vestibulari din mezencefal.
62. Ramura cohlear ar a nervului cranian VIII face sinaps n:
a. nucleul cohlear superior din bulb;
b. nucleul cohlear dorsal din punte;
c. nucleul cohlear ventral din punte;
d. nucleul vestibular lateral din bulb;
e. cei doi nuclei cohleari din mezencefal.
63. Vestibulul membranos este format din:
a. labirintul osos;
b. utricul;
c. perilimfa;
d. sacul;
e. un sistem de camere membranoase.
64. Canalele semicirculare osoase:
a. sunt n numr de trei,
b. sunt perpendiculare unul pe cellalt;
c. se deschid n vestibulul osos;
d. se deschid n melcul osos;
e. prezint un ax central numit columel.

65. Urechea intern cuprinde:

a. labirintul osos;
b. labirintul membranos;
c. un sistem de camere situate n stnca temporalului ;
d. un lan articulat de trei oscioare;
e. ciocanul, nicovala i scria.
66. Rampa timpanic:
a. este situat n melcul osos;
b. comunic prin helicotrem cu rampa vestibular;
c. este situat sub membrane bazilar;
d. conine endolimf;
e. comunic cu canalul cohlear.
67. Canalul cohlear:
a. reprezint melcul membranos;
b. reprezint melcul osos;
c. conine organul Corti;
d. conine endolimf;
e. se deschide n utricul.
68. Utricula:
a. face parte din vestibulul membranos;
b. la nivelul ei se deschid canalele semicirculare membranoase;
c. conine organul Corti;
d. se afl n urechea medie;
e. comunic cu melcul osos.
69. Sacula:
a. face parte din vestibulul membranos;
b. este situat sub uticul;
c. din partea sa inferioar pornete canalul cohlear;
d. conine endolimf;
e. este situat deasupra uticulei;
70. Protoneuronul cii auditive
a. este situate n utricul;
b. este situate n sacul;
c. este situate n ganglionul spiral Corti;
d. axonii formeaz nervul cohlear;
e. dendritele vin n contact cu celulele receptoare auditive.
71. Protoneuronul cii vestibulare:
a. dendritele vin n contact cu celulele senzoriale din crestele ampulare;
b. este situat n sacul;
c. este situat n ganglionul vestibular Scarpa;
d. axonii formeaz ramura vestibular a nervului VIII;
e. dendritele vin n contact cu celulele senzoriale din macul.
72. Crestele ampulare:
a. sunt situate n ampulele canalelor semicirculare membranoase;
b. conin celulele receptoare vestibulare;
c. conin celule de susinere ;
d. conin o cupol gelatinoas n care ptrund cilii celulelor receptoare;
e. conin celulele receptoare auditive.

73. Macula este situat n:

a. ampulele canalelor semicirculare membranoase;
b. sacul;
c. canalul cohlear;
d. utricul;
e. melcul membranos.
74. Macula este format din:
a. celule receptoare ciliate nglobate n membrana otolitic;
b. o cupol gelatinoas;
c. granule de carbonat de calciu i magneziu;
d. celule de susinere aezate pe o membran bazal.
e. conine celule senzoriale auditive cu cili;
75. Dendritele neuronilor din ganglionul vestibular Scarpa vin n contact cu:abc
a. celulele senzoriale din macula utricular;
b. celulele senzoriale din macula sacular;
c. celulele senzoriale din crestele ampulare;
d. al doilea neuron al cii vestibulare;
e. neuronii din nuceii vestibulari bulbari.

10

GENERALITATI
1. Glandele endocrine:
a. se mai numesc i glande cu secreie intern;
b. se mai numesc i exocrine;
c. secret hormoni
d. secret enzime;
e. secreta sucurile digestive.
2. Hormonii sunt:
a. eliberai direct n snge;
b. substane inactive;
c. reglatori ai metabolismului celular;
d. secretai n sistemul exocrine;
e. substante chimice specifice.
3. Hormonii:
a. acioneaz la distan de locul sintezei;
b. sunt eliberai pe suprafaa corpului;
c. sunt eliberai n caviti;
d. sunt secretai de glandele endocrine;
e. sunt eliberati direct in singe.
4. Sistemul endocrin:
a. regleaza metabolismul celular;
b. regleaz, pe cale nervoas, diferite activiti;
c. este controlat exclusiv de sistemul umoral;
d. armonizeaz, pe cale umoral, diferite activiti;
e. este un sistem morfofunctional complex.
5. Sistemul endocrin:
a. cuprinde totalitatea glandelor cu secretie interna;
b. este coordonat de sistemul nervos;
c. armonizeaz, pe cale umoral, diferite activiti;
d. este controlat exclusiv de sistemul umoral;
e. cuprinde totalitatea glandelor endocrine.
6. Hormonul are urmtoarele caracteristici, cu EXCEP IA:
a. este produs de celule endocrine;
b. acioneaz la distan de locul sintezei;
c. este produs de glandele exocrine;
d. sunt eliberati in singe si limfa;
e. au o actiune specifica reglatoare a metabolismului celular.
7. Glandele endocrine:
a. sunt localizate numai n pelvis;
b. nu prezint duct excretor;
c. au canal excretor;
d. au in structura lor epitelii senzoriale;
e. secreta substante active.
8. Glande endocrine propriu zise sunt urmtoarele:
a. glanda pineal;
b. ovarul;
c. glanda pituitar;
d. hipofiza;
e. epifiza.

9. Glandele endocrine temporare sunt urmatoarele cu EXCEPTIA:

a. glandele salivare;
b. glanda mamar;
c. placenta;
d. tiroida;
e. pancreasul.
10. Glandele mixte sunt:
a. glande cu secretie externa;
b. glande cu secretie externa si interna;
c. testicolul;
d. pancreasul;
e. ovarul.
11. Sistemul endocrin cuprinde glande endocrine:
a. propriu- zise: pancreasul i placenta;
b. mixte: hipofiza i tiroida;
c. temporare: gonadele i glandele suprarenale;
d. temporare: placenta;
e. propriu zise; timusul, paratiroidele.
12. Glande endocrine localizate la nivelul trunchiului sunt urmtoarele, cu EXCEP IA:
a. timusul;
b. tiroida;
c. glandele paratiroide;
d. pancreasul endocrin;
e. insulele lui Langerhans.
13. In cutia craniana sunt situate:
a. hipofiza;
b.glanda epifiza;
c. pineala;
d.glanda pituitara;
e. paratiroidele.
14. La nivelul gitului sunt situate urmatoarele glande endocrine:
a. tiroida, in partea anterioara a gitului;
b. tiroida, in partea posterioara a gitului;
c. paratiroidele,in partea ventrala a tiroidei;
d. paratiroidele, in partea dorsala a tiroidei;
e. timusul.
15. Exista si alte organe care, in afara functiei lor principale, au si celule cu rol
endocrin:
a. antrul piloric;
b. vezica urinara;
c. duodenul;
d. vezica biliara;
e. rinichiul.
16. Urmatorul proces reprezinta tot o functie endocrina, cu EXCEPTIA:
a. semipermeabilitatea;
b. eritropoeza;
c. osmoza;
d. neurosecretia;
e. diapedeza.

17. Sistemul endocrin cuprinde si:

a. celule producatoare de hormoni locali;
b. glandele sebacee;
c. sistemul endocrin difuz;
d. glandele sudoripare;
e. sistemul paracrin.
18. Urmatoarele afirmatii sunt corecte:
a. antrul piloric prezinta celule ce secreta 6-8 hormoni cu rol in reglarea activitatii secretorii
a apatatului digestiv;
b. antrul piloric prezinta celule ce secreta 6-8 hormoni cu rol in reglarea activitatii motorii a
apatatului digestiv;
c. antrul piloric prezinta celule care secreta gastrina;
d. duodenul prezinta celule ce secreta 6-8 hormoni cu rol in reglarea activitatii secretorii a
apatatului digestiv;
e. rinichiul secreta renina si eritropoetina.

HIPOFIZA
1. Hipofiza este localizat:
a. n aua turceasc a osului sfenoid;
b. napoia encefalului;
c. la baza encefalului;
d. deasupra encefalului;
e. pe lama ciuruita a etmoidului.
2. Hipofiza:
a. se mai numete i glanda pineal;
b. are dimensiunile unui bob de fasole;
c. este alctuit din 4 lobi;
d. este localizat n aua turceasc a osului sfenoid;
e. este localizata la baza diencefalului.
3. Hipofiza este alcatuita din urmatorii lobi:
a. anterior;
b. mijlociu;
c. intermediar;
d. posterior;
e. superior.
4. Adenohipofiza include:
a. lobul anterior;
b. lobul posterior;
c. lobul intermediar;
d. lobul superior;
e. lobul mijlociu.
5. Adenohipofiza:
a. are diametrul de 1,3 cm;
b. cintareste 0,5 g;
c. este de origine epiteliala;
d. este formata numai din lobul anterior;
e. este formata din lobul anterior si lobul mijlociu.

6. Neurohipofiza:
a. este formata din lobul anterior;
b. este de origine ectodermica;
c. este de origine epiteliala;
d. este formata din lobul posterior;
e. reprezinta 23% din masa glandei
7. Lobul anterior hipofizar:
a. este constituit din cordoane celulare;
b. reprezinta 75% din masa glandei;
c. are origine ectodermic;
d. conine epiteliu secretor;
e. este partea cea mai dezvoltata a glandei hipofize.
8. Legtura dintre hipofiz i hipotalamus este realizat prin:
a. tija pituitar;
b. sistemul port-hipotalamo-hipofizar;
c. tractul hipotalamo-hipofizar;
d. axonii ai neuronilor din nucleii hipotalamici anteriori;
e. caile ascendente medulare.
9. Sistemul port-hipotalamo-hipofizar:
a. este o legtur de tip circulator;
b. leag neurohipofiza de hipotalamus;
c. este o legtur de tip nervos;
d. leag adenohipofiza de hipotalamus;
e. este constituit din axonii neuronilor hipotalamici.
10. Tractul hipotalamo-hipofizar:
a. leag neurohipofiza de hipotalamus;
b. este o legtur de tip vascular;
c. este format din axonii ai neuronilor din nucleii hipotalamici anteriori;
d. leag adenohipofiza de hipotalamus;
e. este o legatura de tip nervos.
11. Prin sistemul port:
a. circula factori de eliberare;
b. circula factori de inhibare;
c. circula produsi de secretie din nucleii hipotalamici mijlocii;
d. circula produsi de neurosecretie din nuclei hipotalamici anteriori;
e. produsii de secretie ajung in adenohipofiza.
12. Hormonii glandulari tropi adenohipofizari sunt:
a. ACTH;
b. FSH;
c. TSH;
d. STH
e. ADH.
13. Hormonii glandulotropi adenohipofizari sunt:
a. LH;
b. MSH;
c. TSH;
d. STH;
e. LTH.

14. Hormonul somatotrop hipofizar:

a. stimuleaz creterea armonioas a organismului;
b. inhib oxidarea lipidelor;
c. are rol hiperglicemiant;
d. inhib transportul aminoacizilor n celule.
e. stimuleaza sinteza tisulara a proteinelor
15. Hormonul somatotrop hipofizar:
a. intervine n dezvoltarea celulelor;
b. intensific oxidarea lipidelor;
c. inhiba condrogeneza la nivelul cartilagiilor de crestere metafizare;
d. asigur energia necesar sintezei proteice;
e. determina cresterea in lungime a oaselor.
16. STH-ul:
a. se mai numeste si hormonul de crestere;
b. majoritatea efectelor STH-ului se exercita indirect;
c. majoritatea efectelor STH-ului se exercita direct;
d. efectele STH-ului se realizeaza prin actiunea unui sistem de factori de crestere;
e. efectele STH-ului se realizeaza prin actiunea somatomedinelor.
17. Dupa pubertate, STH-ul:
a. stimuleaza cresterea muschilor si a viscerelor;
b. stimuleaza cresterea creierului;
c. produce ingrosarea oaselor lungi;
d. asigura dezvoltarea oaselor late;
e. determina retentia de compusi ai Ca, Na,K.
18. Gigantismul se caracterizeaz prin:
a. creterea exagerat n nlime;
b. afectarea intelectului;
c. creterea exagerat a oaselor feei;
d. creterea exagerat a taliei;
e. apare in hipersecretia de STH inainte de pubertate.
19. Acromegalia se caracterizeaz prin:
a. creterea exagerat a mandibulei;
b. afectarea intelectului;
c. subierea buzelor;
d. creterea exagerat a oaselor feei;
e. apare in hipersecretia de STH dupa pubertate.
20. Acromegalia se caracterizeaza prin:
a. talie de peste 2 metri;
b. cresterea viscerelor ( inima, ficat, rinichi);
c. alungirea exagerata a picioarelor;
d. ingrosarea buzelor;
e. apare in hiposecretia de STH inainte de pubertate.
21. Hiposecreia de STH nainte de pubertate conduce la urmtoarele, cu EXCEP IA:
a. oprirea creterii neuropsihice;
b. nanism tiroidian;
c. stimularea creterii somatice;
d. piticism;
e. gigantism.

22. Piticismul hipofizar presupune:

a. dezvoltare neuropsihic normal;
b. dezvoltare fizic proporional;
c. talie mic;
d. cretinism;
e. cresterea in exces a anumitor segmente ale corpului.
23. Urmatoarele afirmatii sunt corecte:
a. acromegalia se caracterizeaza prin talie mica,1,20-1,30m;
b. gigantismul se caracterizeaza prin talie de peste 2 metri;
c. piticismul mai este este cunoscut si sub numele de cretinism;
d. piticismul apare in hiposecretia de STH in copilarie;
e. piticismul apare in hiposecretia de STH la adult.
24. Prolactina:
a. este un hormon al adenohipofizei;
b. este un hormon al neurohipofizei;
c. se mai numeste si hormonul mamotrop;
d. se mai numeste si hormonul luteotrop;
e. se mai numeste LTH.
25. Prolactina, la femeie:
a. stimuleaza secretia lactata a glandei mamare sensibilizata de estrogeni si progesteron;
b. stimuleaza activitatea gonadotropa;
c. inhiba activitatea gonadotropa;
d. stimuleaza secretia corpului galben;
e. previne ovulatia.
26. Secretia de prolactina in afara sarcinii:
a. creste gradat;
b. este stimulata de efortul fizic;
c. este stimulata de hipoglicemie;
d. este stimulata de stressul psihic;
e. este stimulata de stressul chirurgical.
27. Urmatoarele afirmatii sunt corecte:
a. secretia de STH este stimulata de hipoglicemie;
b. suptul determina cresterea temporara a secretiei de LTH;
c. in timpul sarcinii secretia de LTH scade gradat, atingind un minim la nastere;
d. secretia de STH este stimulata de diversele solicitari ale organismului;
e. STH-ul stimuleaza secretia glandelor mamare.
28. Activitatea secretorie a glandei corticosuprarenale este stimulat de urmtoarele:
a. ACTH
b. corticotropin;
c. hormonul adrenocorticotrop;
d. MSH;
e. TSH.
29. Hipersecreia de ACTH produce:
a. hipertrofia corticosuprarenalei;
b. tulburri metabolice;
c. diabetul bronzat,
d. diabet zaharat;
e. hipersecreia de hormoni ai corticosuprarenalei.

30. Corticotropina:
a. determina cresterea concentratiei sanguine a glucocorticoizilor;
b. determina scaderea concentratiei sanguine a hormonilor sexosteroizi;
c. stimuleaza melanogeneza in melanocite;
d. are rol in procesul de pigmentare al pielii;
e. are acelasi precursor ca si MSH-ul.
31. Hormonul tireotrop se mai numete i:
a. STH;
b. tireotropin;
c. triiodotironin;
d. TSH;
e. FSH.
32. Hormonul tireotrop hipofizar stimuleaza:
a. creterea glandei tiroide;
b. secreia de triiodotironina;
c. secreia de STH;
d, secreia de tiroxin;
e. dezvoltatrea glandei tiroide.
33. Hormonii gonadotropi hipofizari sunt:
a. luteinizant (LH);
b. STH;
c. foliculinostimulant (FSH);
d. ocitocina;
e. vasopresina.
34. La brbat, hormonul foliculostimulant induce:
a. dezvoltarea tubilor seminiferi;
b. secreia de estrogeni;
c. activitatea corpului galben;
d. spermatogeneza;
e. secretia de progesteron.
35. La femeie, hormonul foliculostimulant induce:
a. maturarea foliculilor ovarieni;
b. ovulaia;
c. apariia corpului galben;
d. secreia de estrogeni;
e. secretia de androgeni.
36. La brbat, hormonul luteinizant stimuleaz urmtoarele, cu EXCEP IA:
a. secreia de estrogeni;
b. dezvoltarea foliculilor ovarieni;
c. apariia corpului galben;
d. secreia de androgeni;
e. ovulatia.
37. La femeie, hormonul luteinizant stimuleaz:
a. apariia corpului galben;
b. secreia de androgeni;
c. ovulaia;
d. secreia de ADH;
e. maturarea foliculului de Graaf.

38. La femeie, prolactina stimuleaz urmtoarele, cu EXCEP IA:

a. activitatea gonadotrop;
b. ovulaia;
c. dezvoltarea foliculilor ovarieni;
d. secreia lactata;
e. secretia corpului galben.
39. Lobul intermediar hipofizar:
a. se mai numeste si lob mijlociu;
b. reprezinta 2% din masa hipofizei;
c. anatomic, face parte din neurohipofiza;
d. anatomic, face parte din adenohipofiza;
e. secreta melatonina.
40. Lobul intermediar hipofizar secret urmtorii hormoni, cu EXCEP IA:
a. melatonina;
b. ACTH;
c. corticotropina;
d. melanocitostimulant (MSH);
e. vasotocina
41. Hormonul melanocitostimulant (MSH) are urmtoarele roluri, cu EXCEP IA:
a. dezvoltarea foliculilor ovarieni;
b. ovulaia;
c. activitatea gonadotrop;
d. sinteza de melanin;
e. stimuleaza pigmentogeneza.
42. Lobul posterior hipofizar:
a. se mai numeste neurohipofiza;
b. este constituit din celule gliale;
c. este constituit din axoni ai neuronilor din nucleii hipotalamici anteriori;
d. secreta vasopresina si ocitocina;
e. depoziteaza vasopresina si ocitocina.
43. Hormonii neurohipofizari sunt secretai de:
a. hipotalamusul anterior;
b. talamus;
c. neuroni;
d, celule reticulare;
e. celule gliale.
44. Vasopresina:
a. crete absorbia apei la nivel renal;
b. reduce volumul urinar;
c. produce vasoconstricie;
d. scade concentraia urinar;
e. creste concentratia urinara.
45. Vasopresina:
a. se mai numeste si hormonul antidiuretic;
b. se mai numeste si vasotocina;
c. se mai numeste si ADH;
d. creste absorbtia facultativa a apei la nivelul tubilor renali;
e. reduce secretiile tuturor glandelor exocrine.

46. Vasopresina:
a. are efect antidiuretic;
b. contribuie la mentinerea volumului normal al lichidelor extracelulare;
c. are efecte metabolice ( hipoglicemie);
d. stimuleaza peristaltismul intestinal;
e. inhiba peristaltismul intestinal.
47. Hiposecretia de ADH determina urmatoarele, cu EXCEPTIA:
a. vasoconstrictie;
b. hipertensiune arteriala;
c. diabet insipid;
d. diabet zaharat;
e, diabet bronzat.
48. Secretat in cantitati mari ADH-ul produce urmatoarele, cu EXCEPTIA:
a. actiune vasopresoare generala;
b. hipertensiune arteriala;
c. diabet insipid;
d. diabet zaharat;
e. diabet bronzat.
49. Diabetul insipid se caracterizeaza prin:
a. pierderi mari de apa, in special prin urina;
b. cantitatea de urina poate ajunge la 20 l in 24 de ore;
c. hiperpigmentare cutanata;
d. survine in leziuni ale hipotalamusului;
e. survine in leziuni ale neurohipofizei;
50. Ocitocina:
a. stimuleaz contracia musculaturii netede a uterului gravid;
b. stimuleaza expulzia laptelui din glanda mamara;
c. stimuleaz contracia celulelor mioepiteliale ale canalele galactofore din glandele mamare;
d. produce vasoconstricie.
e. stimuleaza secretia lactata a glandei mamare.
51. Hipofiza controleaza urmatoarele glande endocrine:
a. tiroida;
b. corticosuprarenala;
c. pancreasul endocrin;
d. testicolul;
e. ovarul.

GLANDELE SUPRARENALE
1. Glandele suprarenale sunt situate:
a. in partea anterioara a gitului;
b. in abdomen;
c. in torace;
d. la polii superiori ai rinichilor;
e. retrosternal.
2. Glandele suprarenale:
a. conin o medular (periferic);
b. sunt formate din dou zone diferite anatomic;
c. conin o cortical (central);
d. sunt formate din dou zone diferite embriologic;
e. sunt glande endocrine propriu- zise

3. Corticosuprarenala:
a. reprezint poriunea central a glandei suprarenale;
b. sintetizeaz hormoni pe baz de colesterol;
c. secret hormoni de natur protidic;
d. sintetizeaz hormoni steroizi;
e. reprezinta portiunea periferica a glandei suprarenale.
4. Corticosuprarenala secret hormonii:
a. mineralocorticoizi;
b. sexosteroizi;
c. glucocorticoizi;
d. gonadotropi;
e. glandulotropi.
5. Fac parte din categoria hormonilor mineralocorticoizi urmtorii, cu EXCEP IA:
a. cortizolul;
b. hidrocortizonul;
c. progesteronul;
d. aldosteronul.;
e. testosteronul.
6. Excreia K+ sub controlul aldosteronului are loc n:
a. tubii colectori ai nefronilor;
b. glomerulul renal;
c. tubii distali ai nefronilor;
d. tubii proximali ai nefronilor;
e. capsula Bawman.
7. Aldosteronul induce:
a. reabsorbia de Na+;
b. excreia de K+;
c. retenia de ap;
d. eliminarea apei;
e. reabsorbtia clorului.
8. Prin aciunile sale, aldosteronul induce:
a. retenia de ap;
b. meninerea echilibrului acido-bazic;
c. meninerea presiunii osmotice;
d. meninerea ateniei;
e. mentinerea glicemiei.
9. Celule tinta, sensibile la actiunea aldosteronului se gasesc si in glandele:
a. sebacee;
b. sudoripare;
c. salivare;
d. colice;
e. lacrimale.
10. Hipersecreia de aldosteron produce:
a. absorbie suplimentar de Cl- ;
b. boala Basedow;
c. absorbie suplimentar de HCO3- ;
d. diabet zaharat;
e. hipotensiune arteriala

10

11. Hipersecretia de aldosteron determina:

a. aparitia bolii Conn;
b. retentie masiva de sare si apa;
c. aparitia de edeme;
d. hipertensiune arterial;
e. aparitia bolii Addison.
12. Hiposecretia de aldosteron determina:
a. aparitia bolii Addison;
b. pierdere de apa si sare;
c. hipotensiune;
d. hipertensiune;
e. adinamie.
13. Urmatoarele afirmatii sunt corecte:
a. boala Conn apare in insuficienta globala a CSR;
b. boala Conn apare in hipersecretia de aldosteron;
c. boala Addison se caracterizeaza prin scaderea capacitatii de efort (adinamie);
d. boala Addison apare in insuficienta globala a CSR;
e. diabetul insipid este determinat de hiposecretia de aldosteron.
14. Glucocorticoizii sunt reprezentai de urmtorii hormoni, cu EXCEP IA:
a. adrenalin;
b. ACTH;
c. aldosteron;
d. cortizol;
e. hidrocortizon.
15. Glucocorticoizii sunt:
a. hormoni ai CSR;
b. hormoni ai MSR;
c. de natura lipidica;
d. de natura glucidica.
e. sintetizati din colesterol.
16. Hormonii secretati de corticosuprarenala (CSR), in functie de actiunea principal
exercitata sunt:
a. mineralocorticoizi;
b. estrogeni;
c. gonadotropi;
d. glucocorticoizi;
e. sexosteroizi.
17. Despre glucocorticoizi se pot afirma urmatoarele:
a. circula in singe legati de proteinele plasmatice;
b. o mica fractiune a cortizolului se gaseste libera in singe;
c. exercita efecte specifice asupra unor tesuturi si organe;
d. exercita roluri fiziologice in metabolismul intermediar;
e. are rol in metabolismul sarurilor minerale.
18. Asupra sistemului osos glucocorticoizii exercita urmatoarele efecte specifice:
a. catabolice;
b. controleaza secretia vitaminei D;
c. sinteza matricei organice;
d. absorbtia intestinala a calciului;
e. dezvoltarea caracterelor sexuale secundare: dezvoltarea scheletului si a masei musculare.

11

19. Asupra organelor limfopoetice si sistemului imun, glucocorticoizii exercita

urmatoarele efecte specifice:
a. scad numarul de eozinofile circulante;
b. cresc numarul de eozinofile circulante;
c. scad numarul de bazofile circulante;
d. cresc numarul de bazofile circulante;
e. cresc stabilitatea membranelor lizozomale.
20. Asupra organelor limfopoetice si sistemului imun, glucocorticoizii exercita
urmatoarele efecte specifice:
a. determina limfopenie;
b. cresc numarul de neutrofile;
c. cresc numarul de plachete;
d. scad numarul de limfocite circulante;
e. cresc numarul de limfocite circulante.
21. Scaderea cantitatii de glucocorticoizi determina:
a. modificari EEG;
b. dezvoltarea normal a sinapselor;
c. alterarea personalitatii;
d. modificari senzoriale;
e. stimuleaza mielinizarea.
22. Hormonii glucocorticoizi au roluri fiziologice in metabolismul:
a. intermediar;
b. sarurilor minerale;
c. protidic;
d. glucidic;
e. lipidic.
23. Printre efectele glucocorticoizilor asupra metabolismului proteic, se numr:
a. scderea catabolismului in muschii scheletici;
b. creterea catabolismului in muschii scheletici;
c. scderea anabolismului in ficat;
d. activeaza catabolismului , cu excepia celui hepatic;
e. cresterea anabolismului in ficat.
24. Printre efectele glucocorticoizilor asupra metabolismului glucidic, se numr
urmtoarele:
a. gluconeogeneza;
b. sinteza glucidelor din amonoacizi;
c. sinteza glucidelor din lipide;
d. glicoliza;
e. hiperglicemie.
25. Printre efectele glucocorticoizilor asupra metabolismului se numr:
a, sinteza glucidelor din lipide;
b. scaderea anabolismului proteic in ficat;
c, scderea concentraiei acizilor grai liberi;
d, mobilizarea acizilor grai din esutul adipos;
e. cresterea lipolizei.

12

26. Hipersecretia de glucocorticoizi determina:

a. boala Addison;
b. sindromul Cushing;
c. obezitate;
d. diabet;
e. hipertensiune.
27. Hiposecretia de glucocorticoizi se intilneste in urmatoarele afectiuni cu EXCEPTIA:
a. boala Conn;
b. boala Addison;
c. sindromul Cushing;
d. boala Basedow-Graves;
e. acromegalia.
28. Hormonii sexosteroizi:
a. sunt asemanatori celor secretati de ovare;
b. sunt asemanatori celor secretati de testicul;
c. completeaza actiunea hormonilor secretati de gonade;
d. contribuie la aparitia si dezvoltarea caracterelor sexuale secundare;
e. sunt reprezentati de testosteron si progesteron.
29. Hormonii sexosteroizi determina la baieti:
a. cresterea barbii si a mustatilor;
b. stimuleaza cresterea si dezvoltarea gonadelor masculine;
c. dezvoltarea scheletului;
d. dezvoltarea laringelui;
e. dezvoltarea masei musculare.
30. Hormonii sexosteroizi determina la fete:
a. modificarea secretorie a mucoasei uterine;
b. dezvoltarea glandei mamare;
c. depunerea lipidelor pe solduri si coapse;
d. stimuleaza proliferarea mucoasei uterine;
e. pilozitate caracteristica.
31. Medulosuprarenala:
a. reprezint poriunea central a glandei suprarenale;
b. secret hormoni de natur glucidic;
c. sintetizeaz hormoni din colesterol;
d. are origine ectodermic;
e. anatomic si functional este un ganglion simpatic, ai carui neuroni nu au prelungiri.
32. Hormonii secretati de medulosuprarenala sunt:
a. adrenalina;
b. epinefrina, in proportie de 20%;
c. noradrenalina;
d. norepinefrina, in proportie de 80%;
e. catecolamine.
33. Hormonii medulosuprarenalei:
a. au actiune identica celei a SNV simpatic;
b. au actiune identica celei a SNV parasimpatic;
c. reprezinta si mediatori chimici ai SNV simpatic;
d. reprezinta si mediatori chimici ai SNV parasimpatic;
e. actiunile lor principale se manifesta la nivelul metabolismului.

13

34. Asupra aparatului cardiovascular, hormonii medulosuprarenalieni au urmtoarele

efecte:
a. tahicardie;
b. vasoconstricie;
c. hipertensiune;
d. vasodilataie;
e. creste excitabilitatea inimii.
35. Asupra aparatului cardiovascular, hormonii medulosuprarenalieni au urmtoarele
efecte:
a. adrenalina dilata vasele din muschi;
b. noradrenalina are predominant actiuni vasodilatatoare;
c. noradrenalina are predominant actiuni vasoconstrictoare;
d. adrenalina contracta vasele din piele si mucosae;
e. adrenalina contracta vasele din viscere.
36. Asupra tubului digestiv, hormonii medulosuprarenalieni au urmtoarele efecte:
a. relaxarea musculaturii netede a pereilor;
b. contracia sfincterelor;
c. inhibarea majoritii secreiilor digestive;
d. dilatarea splinei;
e. contractia splinei.
37. Asupra metabolismului, hormonii medulosuprarenalieni au urmtoarele efecte:
a. glicogenoliz;
b. anabolismul acizilor grai;
c. mobilizarea grsimilor din depozite;
d. hipoglicemie;
e. hiperglicemie.
38. Adrenalina:
a. se mai numeste si epinefrina;
b se mai numeste si norepinefrina;
c. are efecte predominant metabolice;
d. are efecte predominant energetice;
e. este si mediator chimic.
39. Catecolaminele:
a. dilata bronhiile;
b. dilata pupila;
c. contracta pupila;
d. contracta fibrele netede ale muschilor erectori ai firului de par;
e. produc bronhoconstrictie.
40. Printre efectele hormonilor medulosuprarenalieni se numr:
a. alert cortical;
b. fric;
c. stimularea activitii SAA;
d. relaxare;
e. anxietate.
41. Despre secretia medulosuprarenalei se pot afirma urmatoarele:
a. reglarea secretiei MSR se face prin mecanisme neuro-umorale;
b. este stimulata in conditii de sress;
c. secretia de noradrenalina creste in conditii de stress neobisnuite;
d. secretia de adrenalina creste in stari de stress cu care organismal este obisnuit;
e. exercita un rol important in reactia de adaptare a organismului.

14

TIROIDA.
PARATIROIDELE.
1. Tiroida este localizat:
a. n zona anterioar a gtului;
b. n zona posterioar a gtului;
c. n loja pituitar;
d. n dreptul cartilajului laringian care i poart numele;
e. intr-o capsula fibroasa.
2. Glanda tiroida este:
a. formata din doi lobi laterali;
b. formata din doi lobi anteriori;
c. formata dintr-un istm;
d. bogat vascularizata;
e. bogat inervata .
3. esutul secretor tiriodian este format din:
a. celule epiteliale;
b. coloid;
c. foliculi;
d. neuroni secretori;
e. tireoglobulina.
4. Forma de depozit a hormonilor tiriodieni este reprezentat de urmtoarele
substane, cu EXCEP IA:
a. tirozina;
b. triioditironina;
c. TSH;
d. tireoglobulina;
e. proteina sintetizata de celulele foliculare.
5. Hormonii tiroidieni sunt:
a. tiroxina;
b. tireoglobulina;
c. triioditironina;
d. TSH;
e. tirozina.
6. Tireoglobulina:
a. este o proteina sintetizata de celulele foliculare;
b. in structura acesteia se gasesc molecule de tirozina;
c. este hormonul tiroidian;
d. este forma de deposit a hormonilor tiroidieni;
e. se sintetizeaza din colesterol.
7. Celulele parafoliculare:
a. se numesc si celulele C;
b. sunt situate intre foliculii tiroidieni;
c. secreta tiroxina;
d. secreta parathormonul;
e. secreta calcitonina.

15

8. Printre aciunile hormonilor tiroidieni se numr:

a. scderea metabolismului bazal;
b. creterea consumului de oxigen;
c. reabsorbia apei;
d. hiperglicemiae;
e. cresterea metabolismului bazal.
9. Printre aciunile hormonilor tiroidieni se numr:
a. controlul creterii celulare;
b. scderea frecvenei de contracie cardiac;
c. controlul diferenierii celulare;
d. scderea umplerii ventriculare;
e. reduc depozitele lipidice.
10. Printre efectele hormonilor tiroidieni asupra metabolismului se numr:
a. hipoglicemia;
b. hiperglicemia;
c. hipercolesterolemia;
d. intensificarea catabolismului glucidic;
e. hipocolesterolemia.
11. Efectul hiperglicemic al hormonilor tiroidieni se manifest prin:
a. intensificarea absorbiei intestinale de glucoz;
b. intensificarea catabolismului proteic;
c. intensificarea catabolismului glucidic;
d. glicogenogenez;
e. intensificarea eliminarilor de azot.
12. Asupra aparatului cardio-vascular, hormonii tiroidieni exercita urmatoarele efecte
specifice:
a. vasodilatatie;
b. vasoconstrictie;
c. creste forta contractiilor cardiace;
d creste frecventa cardiaca;
e. scade frecventa cardiaca.
13. Asupra aparatului respirator, hormonii tiroidieni exercita urmatoarele efecte
specifice:
a. creste amplitudinea miscarilor respiratorii;
b. scade amplitudinea miscarilor respiratorii;
c. scade frecventa miscarilor respiratorii;
d. creste frecventa miscarilor respiratorii;
e. stimileaza secretia glandelor mucoase.
14. Asupra sistemului nervos, hormonii tiroidieni exercita urmatoarele efecte:
a. stimuleaza diferentierea neuronala;
b. modificari ale EEG;
c. stimuleaza dezvoltarea normala a sinapselor;
d. modificari senzoriale;
e. stimuleaza mielinizarea.
15. Printre actiunile hormonilor tiroidieni se numara:
a. scad consumul de energie;
b. stimuleaza activitatea gonadelor;
c. mentin impreuna cu prolactina secretia lactata;
d. controleaza, impreuna cu STH cresterea si diferentierea celulara;
e. activeaza lipoliza.

16

16. La copil, hipofuncia tiroidian poate conduce la:

a. cretinism;
b. acromegalie;
c. boal Addison;
d. dezvoltare fizic i psihic redus;
e. nanism tiroidian.
17. La adult, hipofunctia tiroidiana duce la:
a. diminuarea atentiei;
b. alerta corticala;
c. diminuarea memoriei;
d. anxietate;
e. diminuarea capacitatii de invatare.
18. Hipofuncia tiroidian poate conduce la:
a. mixedem;
b. creterea metabolismului bazal;
c. exoftalmie;
d. cderea prului;
e. scaderea metabolismului bazal.
19. Hipofuncia tiroidian poate conduce la:
a. uscarea pielii;
b. senzaia de cldur;
c. edeme mucoase;
d. subierea pielii;
e. protruzia globilor ocular
20. Hiperfuncia tiroidian poate conduce la:
a. creterea metabolismului bazal;
b. exoftalmie;
c. bulbucarea ochilor;
d. mixedem;
e. boala Basedow- Graves.
21. Boala Basedow- Graves se caracterizeaza prin:
a. marirea de volum a glandei tiroide;
b. cresterea frecventei cardiace;
c. scaderea frecventei cardiace;
d. scaderea in greutate;
e. incetinirea dezvoltarii fizice.
22. Gusa endemica:
a. este o afectiune a glandei tiroide;
b. se caracterizeaza prin cresterea anatomica a glandei tiroide;
c. se caracterizeaza prin diminuarea glandei tiroide;
d. este insotita de hipofunctie tiroidiana;
e. este insotita de hiperfunctie tiroidiana.
23. Gusa endemica:
a. apare la populatiile din zonele montane, cu ape sarace in iod;
b. apare datorita substantelor gusogene;
c. se caracterizeaza prin hipersecretia de tiroxina;
d. se combate prin administrarea de tablete ce contin iod si sare iodata;
e. apare datorita unor substante chimice oxidante prezente in apa de baut.

17

24. Reglarea secretiei tiroidei se face prin urmatoarele mecanisme, cu EXCEPTIA:

a. mecanisme neuro-umorale, in care intervine sistemul simpatic;
b. prin stimuli de la sistemul limbic;
c. prin impulsuri parasimpatice vagale;
d. reflex, prin stimuli de la receptori;
e. mecanism de feed-back hipotalamo-hipofizo-tiroidian.
25. Sinteza si secretia de hormoni tiroidieni este stimulata de:
a. hormoni de eliberare;
b. hormoni de inhibare;
c. hormonul tireotrop;
d. tireostimulina;
e. TSH.
26. Celulele C:
a. sunt celule diferite de restul epiteliului glandular al tiroidei;
b. sunt celule diferite de restul epiteliului glandular al paratiroidelor;
c. secreta un hormon hipercalcemiant;
d. secreta un hormon care ajuta la fixarea calciului in oase;
e. secreta calcitonina.
27. Paratiroidele sunt n numr de:
a. 2 perechi;
b. 6;
c. 3 perechi;
d. 4;
e. o pereche.
28. Paratiroidele sunt:
a. glande endocrine propriu-zise;
b. situate pe fata posterioara a lobilor tiroidieni;
c. situate retrosternal;
d. glande mixte;
e. indispensabile vietii.
29. Structural, paratiroidele sunt formate din:
a. celulele principale, care secreta parathormonul;
b. celulele principale, care secreta calcitonina;
c. celulele parafoliculare, care secreta parathormonul;
d. celulele parafoliculare,care secreta calcitonina;
e. calulele parafoliculare, identice cu celulele C de la tiroida.
30. Hormonii secretati de paratiroide:
a. au rol in mentinerea echilibrului fosfo-calcic al organismului;
b. sunt reprezentati de parathormon;
c. sunt reprezentati de calcitonina;
d. sunt reprezentati de FSH;
e. sunt reprezentati de PTH.
31. Parathormonul induce:
a. hipocalcemie;
b. hipercalcemie;
c. hiperfosfatemie;
d. hipofosfatemie;
e. hiperglicemie.

18

32. Efectele parathormonului se concretizeaz n:

a. eliminarea calciului n lichidul extracelular;
b. inhibarea reabsorbiei tubulare a fosfailor organici;
c. stimularea activitii osteoclastelor;
d. inhibarea reabsorbiei tubulare a calciului;
e. inhibarea reabsorbtiei tubulare a fosfatilor anorganici.
33. Efectele parathormonului se concretizeaz n:
a. cresterea absorbtiei intestinale a calciului;
b. activarea osteocitelor;
c. eliminarea pe cale renal a fosforului;
d. inhibarea osteoclastelor;
e. stimularea reabsorbtiei tubulare a calciului.
34. Parathormonul este activ asupra:
a. osului;
b. metabolismului proteic;
c. rinichiului;
d. metabolismului glucidic;
e. tractului digestiv.
35. PTH-ul controleaza secretia urmatoarelor vitamine, cu EXCEPTIA:
a. A;
b. C;
c. D3 ;
d. K;
e. complexul B.
37. PTH-ul este activ asupra osului:
a. prin efecte directe;
b. prin efectele vitaminei D3 ;
c. produce demineralizarea osoasa;
d. determina mineralizarea normala a oaselor;
e. determina cresterea in lungime a oaselor.
38. Calcitonina are urmtoarele efecte, cu EXCEP IA:
a. hiperlipemiant;
b. hipercalcemiant;
c. hipercolesterolemiant;
d. hipocalcemiant;
e. hipoglicemiant.
39. Calcitonina:
a. ajut la mineralizarea normal osoas;
b. ajut la mobilizarea Ca2+ din oase;
c. este un hormon hipercalcemiant;
d. este un hormon hipocalcemiant;
e. creste fosfatemia.
40. Urmatoarele afirmatii sunt corecte:
a. calcitonina este secretata de paratiroide ;
b. exiata un echilibru dinamic intre producerea de PTH si calcitonona;
c. calcitonina este secretata si de catre tiroida;
d. cresterea calcemiei stimuleaza secretia de calcitonina;
e. scaderea calcemiei stimuleaza secretia de calcitonina.

19

41. Reglarea secretiei paratiroidelor:

a. se realizeaza pe cale umorala;
b. se realizeaza prin mecanisme neuro-umorale;
c. este in functie de echilibrul fosfo-calcic sanguin;
d. este independenta de factorii nervosi;
e. se realizeaza pe cale reflexa, prin stimuli de la receptori.
42. Hipersecretia de PTH determina:
a. tetanie;
b. rarefierea oaselor;
c. fracturi spontane;
d. depunerea de calciu in tesuturi;
e. formarea de calculi urinari.

PANCREASUL ENDOCRIN
EPIFIZA
TIMUSUL
1.Pancreasul este:
a. o glanda endocrina propriu-zisa;
b. o glanda endocrina temporara;
c. o glanda mixta;
d. situat sub stomac;
e. situat in partea inferioara a abdomenului.
2. Structural, pancreasul este format din:
a. acini glandulari;
b. celule epiteliale organizate in foliculi;
c. celule C;
d. insulele lui Langerhans;
e. cordoane celulare, care formeaza epiteliul secretor.
3. Pancreasul endocrin este format din:
a. acini glandulari;
b. insulele Langerhans;
c. celule in proportie de 20%;
d. celule in proportie de 60-70%;
e. celule in proportie de 60-70%.
4. Celulele secretorii endocrine pancreatice sunt:
a. celule care secret insulin;
b. celule care secret insulin;
c. celule care secret glucagon;
d. celule care secret glucagon;
e. neuronii motori .
5. La descoperirea insulinei au participat:
a. Nicolae C. Paulescu;
b. Grigore T. Popa;
c. F. G. Banting;
d. J. J. R. McLeod;
e. Unna Fielding.

20

6. Pancreasul endocrin este implicat in controlul metabolismului :

a. glucidic;
b. lipidic;
c. mineral;
d. proteic;
e. energetic.
7. Printre efectele insulinei se numr:
a. creterea utilizrii glucozei n celule;
b. scderea depunerilor de glicogen;
c. scderea transformrii glucidelor n lipide;
d. stimularea sintezei proteice;
e. cresterea transformarii glicidelor in lipide.
8. Printre efectele insulinei se numr:
a. scderea glicogenogenezei;
b. creterea transformrii glucidelor n lipide;
c. creterea gluconeogenezei;
d. creterea depunerilor de glucoz sub form de glicogen;
e. scaderea utilizarii celulare a glucozei.
9. Hormoni hipoglicemiani sunt urmtorii, cu EXCEP IA:
a. glucagonul;
b. tiroxina;
c. adrenalina;
d. insulina;
e. noradrenalina.
10. La nivelul ficatului, insulina are urmatoarele efecte metabolice:
a. cresterea glicogenogenezei;
b. scaderea gluconeogenezei;
c. cresterea lipogenezei;
d. scaderea lipogenezei;
e. scaderea proteolizei.
11. La nivelul tesutului adipos, insulina are urmatoarele efecte metabolice:
a. cresterea sintezei trigliceridelor si acizilor grasi;
b. cresterea sintezei enzimelor lipogenetice;
c. cresterea lipolizei;
d. scaderea lipolizei;
e. cresterea sintezei de glicerol.
12. La nivelul muschilor, insulina are urmatoarele efecte metabolice:
a. cresterea sintezei proteice;
b. cresterea glicolizei;
c. scaderea glicolizei;
d. cresterea sintezei de glicogen;
e. scaderea sintezei de glicogen.
13. Insulina are efect:
a. anabolizant pentru metabolismul proteic;
b. catabolizant pentru metabolismul proteic;
c. anabolizant pentru metabolismul glucidic;
d. anabolizant pentru metabolismul lipidic;
e. catabolizant pentru metabolismul lipidic.

21

14. Diabetul zaharat se caracterizeaz prin:

a. deficit de insulin;
b. polidipsie;
c. polifagie;
d. oligurie;
e. exces de insulin.
15. Diabetul zaharat se caracterizeaz prin:
a. poliurie;
b. glicozurie;
c. polifagie;
d. dezechilibre acido-bazice;
e. hipoglicemie.
16. Hiposecretia de insulina produce urmatoarele, cu EXCEPTIA:
a. diabet insipid;
b. cretinism;
c. diabet zaharat;
d. piticism;
e. diabet bronzat.
17. Complicatiile diabetului zaharat sunt:
a. acumularea de corpi cetonici in organism;
b. coma diabetica;
c. compromiterea morfofunctionala a aparatului cardiovascular;
d. anxietate;
e. tetanie.
18. Hipersecretia de insulina determina:
a. hipoglicemie;
b. hiperglicemie;
c. slabirea fortei fizice;
d. tulburari ale activitatii nervoase;
e. coma.
19. Glucagonul este secretat de:
a. acinii pancreatici;
b. insulele lui Langerhans;
c. duoden;
d. celulele pancreatice ;
e. celulele pancreatice .
20. Principalii hormoni hiperglicemianti ai organismului sunt:
a. glucagonul;
b. insulina;
c. adrenalina;
d. epinefrina;
e. norepinefrina.
21. Printre efectele glucagonului la nivelul metabolismului glucidic se numr:
a. glicogenoliza hepatica;
b. glicogenoliza musculara;
c. gluconeogeneza;
d. scderea utilizarii celulare a glucozei;
e. ccresterea utilizarii celulare a glucozei.

22

22. Efectele glucagonului la nivelul metabolismului sunt urmtoarele, cu EXCEP IA:

a. hipoglicemie;
b. scderea utilizrii celulare a glucozei;
c. glicogenoliza muscular;
d. accentuarea lipolizei;
e. accentuarea proteolizei.
23. Urmatoarele afirmatii sunt corecte:
a. secretia pancreasului endocrin nu este controlata de hipofiza;
b. pancreasul isi desfasoara functiile secretorii de hormoni si dupa interruperea conexiunilor
nervoase;
c. reglarea secretiei de insulina se face direct, prin impulsuri parasimpatice vagale;
d. reglarea secretiei de insulina se face direct, prin impulsuri vegetative simpatice;
e. reglarea secretiei de insulina se face printr-un mechanism de feed-back, in functie de
nivelul glicemiei.
24. Urmatoarele afirmatii sunt corecte:
a. secretia de glucagon este stimulata de hiperglicemie;
b. in conditiile unui aport de glucide scazut, glucagonul determina cresterea glicemiei prin
gluconeogeneza;
c. secretia de glucagon este stimulata de inanitie;
d. in conditiile unui aport de glucide scazut, glucagonul determina cresterea glicemiei prin
sinteza glucidelor din lipide;
e. sinteza de glucagon este stimulata de subnutritie.
25. Epifiza intr n componena:
a. epitalamusului;
b. mezencafalului;
c. trunchiului cerebral;
d. diencefalului;
e. coliculilor cvadrigemeni superiori.
26. Epifiza este situat:
a. ntre tuberculii cvadrigemeni superiori;
b. ntre tuberculii cvadrigemeni inferiori;
c. n partea anterioar a diencefalului;
d. in partea dorsala a diencefalului;
e. la baza diencefaluli.
27. Urmatoarele afirmatii sunt corecte:
a. epifiza mai este denumita si glanda pineala;
b. functia epifizei este incomplet cunoscuta;
c. epifiza face parte din sistemul endocrine difuz;
d. epifiza face parte din sistemul paracrin;
e. epifiza face parte din diencefal.
28. Conexiunile funcionale ale epifizei se realizeaz cu urmatoarele, cu EXCEPTIA:
a. tiroida;
b. retina globului ocular;
c. trunchiul cerebral;
d. adenohipofiza;
e. tuberculii cvadrigemeni superiori.

23

29. Epifiza secreta:

a. melatonina;
b. hormonal melanocitostimulant;
c. MSH;
d. vasopresina;
e. vasotocina.
30. Melatonina are efecte:
a. asupra funciei gonadelor;
b. asupra metabolismului glucidic;
c. asupra axului hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenalian;
d. asupra metabolismului lipidic;
e. asupra pigmentarii pielii.
31. Melatonina:
a. are aciune antigonadotrop;
b. stimuleaz contracia musculaturii uterului gravid;
c. stimuleaz expulzia laptelui din glanda mamar;
d. actioneaza asupra metabolismului proteic;
e. actioneaza asupra metabolismului mineral.
32. n reglarea secreiei epifizare sunt implicai:
a. stimulii luminoi;
b. STH;
c. nervii simpatici;
d. hormonii hipofizari;
e. hormonii de eliberare hipotalamici.
33. Timusul are urmatoarea localizare, cu EXCEPTIA:
a. in partea inferioara a abdomenului;
b. retrosternal;
c. la polii superiori ai rinichiului;
d. sub stomac;
e. in partea anterioara a gitului.
34. Timusul:
a. are in structura sa epiteliul secretor;
b. este si organ limfatic;
c. la pubertate, incepe sa se dezvolte;
d. la pubertate involueaza;
e. la pubertate, dispare complet.
35. Extractul de timus are urmatoarele efecte:
a. antigonadotrop;
b. de stimulare a dezvoltarii gonadelor;
c. de stimulare a mineralizarii osoase;
d. de inhibare a mineralizarii osoase;
e. participa in reactiile imunitare.
36. Hormonul timic:
a. are rol in crestere;
b. stimuli luminosi duc la reducerea secretiei de hormon timic ;
c. la intuneric, secretia de hormon timic creste;
d. are efecte de oprire a mitozelor;
e. este produs de timocite.

24

37. Lobulul timic este:

a. unitatea histologica a timusului;
b. format dintr-o retea de celule;
c. format din celule C.
d. format din celule reticulare;
e. format din timocite.
38. Timocitele:
a. sunt celule timice;
b. sunt celule reticulare;
c. sunt leucocite;
d. migreaz din mduva osoas;
e. sunt trombocite
39. Timocitele migreaz spre:
a. inim;
b. splin;
c. ficat;
d. ganglionii limfatici;
e. amigdale.
40. Limfocitele T:
a. provin din maduva hematogena;
b. se diferentiaza in timus;
c. participa in procesele de imunitate celulara;
d. participa in procesele de imunitate umorala;
e. sunt specializate in pastrarea memoriei imunitare.

25

EXCREIA
1.Rinchii sunt situai n:
a. cavitatea abdominal;
b. cavitatea pelvin;
c. regiunea lombar;
d. fosa iliac;
e. regiunea toracal.
2. Sistemul excretor:
a. asigur homeostazia mediului intern;
b. elimin din organism produii iniiali de metabolism;
c. elimin din organism substanele nocive;
d. asigur echilibrul acido-bazic al mediului intern;
e. asigur echilibrul hidro-electrolitic al mediului intern.
3. Funciile rinichiului sunt:
a.
excreia unor produi finali de metabolism ai organismului;
b.
formarea elementelor figurate ale sngelui;
c.
controlul concentraiilor majoritii constituienilor organismului;
d.
asigurarea hemostazei;
e.
participarea la procesul de gluconeogenez..
4. n rinichi ptrund urmtoarele elemente cu EXCEP IA:
a. ureterul;
b. vena renal;
c. limfaticele;
d. artera renal
e. uretra.
5. Din rinichi ies urmtoarele elemente cu EXCEP IA:
a. artera renal;
b. artera interlobar;
c. nervii renali;
d. vena renal
e. ureterul.
6. Sistemul excretor este alctuit din:
a. rinichi;
b. ureter;
c. vezic urinar;
d. trei poriuni;
e. uretr.
7. Rinichiul prezint, pe seciune:
a. o zon central, medulara;
b. o zon central, bazinetul;
c. o zon periferic, corticala;
d. o zon central, sinusul renal;
e. la exterior, capsula renal.
8. Medulara renal prezint, pe seciune:
a. formaiuni piramidale;
b. capsula Bowman;
c. piramidele Malpighi;
d. glomeruli renali;
e. calicele renale mici.

9. Piramidele renale Malpighi se caracterizeaz prin urmtoarele:

a. au aspect triunghiular;
b. sunt situate n medulara renal
c. au vrful spre sinusul renal;
d. sunt n numr de trei;
e. se deschid n calicele renale mari.
10. Corticala renal conine:
a. corpusculi renali;
b. piramide Malpighi;
c. papila renal;
d. tubi uriniferi;
e. ansa Henle.
11. Nefronul se caracterizeaz prin:
a. reprezint unitatea anatomic a rinichiului;
b. reprezint unitatea funcional a rinichiului;
c. are dou componente;
d. are o lungime de 10-11 cm;
e. cuprinde corpusculul Malpighi i tubul urinifer..
12. Componentele nefronului sunt:
a. calicele mici;
b. corpusculul renal;
c. bazinetul;
d. tubul proximal;
e. ansa Henle.
13. Corpusculul renal este format din:
a. capsula Bowman;
b. piramide renale;
c. ansa Henle;
d. glomerulul renal;
e. tubul urinifer.
14. Capsula Bowman prezint urmtoarele caracteristici:
a. este situat n cortical;
b. prezint o foi visceral ce se continu cu tubul urinifer;
c. n adncitura cupei se afl glomerulul renal;
d. are peretele format din dou foie;
e. prezint o foi parietal ce ader la glomerul.
15. Segmentele tubului urinifer sunt:
a. tubul contort proximal;
b. ansa Henle;
c. tubul contort distal;
d. corpusculul renal;
e. glomerulul renal.
16. Glomerulul renal prezint urmtoarele caracteristici:
a. este un ghem format din capilare sanguine;
b. la el sosete o arteriol aferent;
c. de la el pleac o arteriol eferent;
d. este situat n medular;
e. are rol n producerea urinii primare.

17. Tubul contort proximal renal:

a. este situat n cortical;
b. se continu cu tubul contort distal;
c. este primul segment al tubului urinifer;
d. strbate medulara;
e. este format din epiteliu cilindric cu margine n perie.
18. La nivelul nefronului, ansa Henle:
a. se afl n continuarea tubului contort proximal;
b. are un bra descendent;
c. are un bra ascendent;
d. se continu cu tubul colector;
e. este situat n zona medular a rinichiului.
19. Tubul contort distal al nefronului, se caracterizeaz prin:
a. strbate medulara;
b. este situat n cortical;
c. este un tub muscular;
d. se continu cu tubul colector
e. se afl n continuarea ansei Henle.
20. La nivelul nefronului, tubul colector:
a. continu ansa Henle;
b. se termin la nivelul papilei renale;
c. continu tubul contort proximal;
d. continu tubul contort distal;
e. particip la formarea aparatului juxtaglomerular.
21. Rinichiul conine urmtoarele tipuri de nefroni:
a. juxtamedulari;
b. viscerali;
c. corticali;
d. parietali;
e. superficiali.
22. n corpusculul renal se produc urmtoarele procese:
a. filtrarea glomerular;
b. consum de energie;
c. secreia tubular;
d. formarea urinii primare;
e. reabsorbia tubular.
23. Membrana filtrant glomerular este format din:
a. endoteliul capilar arterial;
b. membrana bazal a capilarului;
c. foia visceral a capsulei Bowman;
d. arteriola aferent;
e. arteriola eferent.
24. Arterele arcuate se caracterizeaz prin:
a. merg la limita dintre medular i cortical;
b. se continu cu arterele interlobulare;
c. continu arterele interlobare;
d. dau natere arteriolelor aferente;
e. dau natere arteriolelor eferente.

25. Arteriola aferent:

a. se capilarizeaz;
b. ia natere din artera interlobar;
c. are un calibru de 0,5 cm;
d. formeaz prin capilarizare glomerulul renal;
e. se continu cu arteriola eferent.
26. Venele renale se caracterizeaz prin:
a. sunt n numr de patru;
b. au un traiect invers arterelor;
c. vena renal dreapt se vars n vena cav superioar;
d. vena renal stng se vars n vena cav inferioar;
e. se formeaz prin unirea venele interlobare.
28. Cile urinare sunt reprezentate de:
a. calicele mici i mari;
b. bazinetul;
c. ureterul;
d. vezica urinar;
e. rinichi.
29. Calicele renale mici:
a. sunt situate la vrful piramidelor Malpighi;
b. sunt situate n corticala renal;
c. prin unire formeaz calicele renale mari;
d. sunt situate n medulara renal;
e. se deschid n pelvisul renal.
30. Calicele renale mari se caracterizeaz prin:
a. se formeaz prin confluarea calicelor renale mici;
b. sunt n numr de trei;
c. prin unire formeaz pelvisul renal;
d. nconjoar papila renal;
e. sunt situate la vrful piramidelor Malpighi.
31. Pelvisul renal:
a. se mai numete pelvis abdominal;
b. este un conduct mai dilatat;
c. are n structur fibre musculare netede;
d. se continu cu ureterul ;
e. se formeaz prin confluarea calicelor renale mari.
32. Ureterul:
a. se ntinde ntre pelvisul renal i vezica urinar;
b. este ultimul segment al cilor urinare;
c. este un organ pereche;
d. la nivelul su se acumuleaz urina,
e. se continu cu uretra.
33. Vezica urinar:
a. este situat n pelvisul osos;
b. este un organ cavitar;
c. prezint o poriune superioar, corpul, n care se acumuleaz urina;
d. este un organ pereche;
e. prezint o poriune inferioar, colul, ce se continu cu ureterul.

34.Vezica urinar prezint:

a. dou sfinctere;
b. un sfincter intern neted, reprezentat de muchiul colului vezical;
c. un sfincter extern alctuit din muchi striat;
d. sfincterul extern controlat de sistemul nervos vegetativ;
e. sfincterul intern controlat voluntar.
35. Vezica urinar se caracterizeaz prin:
a. este poriunea cea mai dilatat a cilor urinare;
b. acumuleaz urina care este adus n mod continuu de ctre uretere;
c. evacueaz urina n mod discontinuu prin actul miciunii;
d. parenchimul vezical prezint esut conjunctiv lax;
e. se umple progresiv pn ce tensiunea intraparietal atinge o valoare prag.
36. La brbat, uretra se caracterizeaz prin:
a. este un organ comun urinar i genital;
b. ncepe la nivelul colului vezical;
c. se deschide la nivelul glandului penian;
d. este mai scurt dect la femeie;
e. este format numai din fibre musculare striate.
37. Uretra se caracterizeaz prin:
a. prezint un sfincter intern neted;
b. prezint un sfincter extern striat, la jonciunea cu ureterul;
c. este un organ parenchimatos;
d. sfincterul intern este controlat involuntar;
e. prezint micri peristaltice de transport a urinii de la rinichi la vezica urinar.
38. Nefronii corticali se caracterizeaz prin:
a. au glomerulul situat n zona medular a rinichiului;
b. au glomerulul situat n zona cortical a rinichiului;
c. ansa lor Henle ajunge n stratul profund al medularei;
d. au ansa Henle scurt, ce ajunge n stratul extern al medularei;
e. au rol important n mecanismul de contracurent, prin care se produce urin concentrat.
39. Nefronii juxtamedulari au urmtoarele caracteristici:
a. au glomerulul situat la jonciunea dintre cortical i medular;
b. ansa Henle coboar adnc n medular;
c. uneori, ansa Henle poate ajunge la nivelul papilelor renale;
d. sunt importani n mecanismul de producere a urinei diluate;
e. reprezint 85% din numrul total de nefroni.
40. Inervaia vezicii urinare este asigurat de:
a. simpatic, prin plexul hipogastric;
b. parasimpatic, prin nervii pelvici;
c. parasimpatic, prin nervul vag;
d. simpatic, ce relaxeaz muchiul vezical i contract sfincterul intern;
e. parasimpatic, ce contract muchiul vezical relaxeaz sfincterul extern.
41. Despre artera renal putem afirma urmtoarele:
a. este ram din trunchiul celiac;
b. este ram din aorta abdominal;
c. dup ce ptrunde n rinichi, d natere arterelor interlobare;
d. dup ce ptrunde n rinichi, d natere arterelor interlobulare;
e. asigur debitul sanguin necesar filtrrii glomerulare.

42. La nivelul nefronului, reeaua peritubular:

a. provine din capilarizarea arteriolei eferente;
b. provine din capilarizarea arteriolei aferente;
c. se gsete n special n jurul tubilor proximali,
d. se gsete n special n jurul tubilor distali;
e. este mai bogat n medulara renal.
43. Din vezica urinar, urina se evacueaz prin urmtoarele structure, cu EXCEP IA:
a. uretere;
b. uretr;
c. bazinet;
d. calice mari;
e. calice mici.
44. Despre uretere putem afirma urmtoarele:
a. sunt dou tuburi musculare netede ce transport urina spre vezica urinar;
b. ncep la nivelul pelvisului renal;
c. sunt prevzute cu miscri peristaltice controlate de sistemul nervos vegetativ;
d. frecvena undelor peristaltice este accelerat de sistemul simpatic;
e. frecvena undelor peristaltice este ncetinit de sistemul parasimpatic;
45. Rinichii mai pot ndeplini urmtoarele roluri:
a. formarea i eliberarea reninei;
b. formarea i eliberarea eritropoietinei;
c. meninerea presiunii osmotice;
d. activarea vitaminei D3
e. producerea elementelor figurate ale sngelui.
46. Procesul de formare a urinei cuprinde:
a. ultrafiltrarea glomerular;
b. reabsorbia tubular;
c. secreia tubular;
d. numai mecanisme active;
e. numai mecanisme pasive de difuziune i osmoz.
47. Ultrafiltrarea glomerular const n:
a. trecerea plasmei sanguine prin membrana filtrant;
b. formarea urinei primare;
c. trecerea filtratului n tubul urinifer;
d. un proces ce se desfoar cu consum de energie;
e. trecerea plasmei sanguine din capilarele glomerulare n capsula Bowman.
48. Filtratul glomerular reprezint:
a. o plasm care nu conine proteine n cantiti semnificative;
b. lichidul care filtreaz la captul venos al capilarului;
c. o plasm ce conine un numr mediu de hematii;
d. urina primar;
e. urina final.
49. Debitul urinei primare depinde de:
a. cantitatea de lichide ingerate;
b. presiunea din capilarele glomerulare, care determin filtrarea;
c. debitul sanguin renal, ce determin presiunea efectiv de filtrare;
d. presiunea din capilarele venoase;
e. presiunea din capsula Bowman, care se opune filtrrii.

50. Urina final se caracterizeaz prin:

a. este rezultatul procesului de reabsorbie tubular;
b. este rezultatul procesului de secreie tubular;
c. este transportat prin uretere n vezica urinar;
d. conine glucoz;
e. nu conine substane organice i anorganice.
51. La nivelul nefronului, filtratul glomerular:
a. se formeaz la nivelul glomerulului renal;
b. traverseaz diferitele poriuni ale tubilor;
c. sufer procese selective de reabsobie,
d. sufer procese selective de secreie,
e. reprezint urina final.
52. La nivelul nefronului, reabsorbia tubular:
a. reprezint recuperarea substanelor utile organismului din filtratul glomerular;
b. se realizeaz de ctre celulele tubilor uriniferi ai nefronului;
c. se realizeaz prin procese pasive de difuziune i osmoz;
d. se realizeaz prin procese active, cu consum de energie;
e. are loc numai n prezena unor hormoni, ADH i aldosteron.
53. La nivelul nefronului, prin transport pasiv, se reabsorb:
a. apa, n gradient osmotic;
b. ureea, n gradient chimic;
c. sodiul, n gradient electrochimic;
d. clorul, n gradient electrochimic;
e. aminoacizii, n gradient osmotic.
54. n tubul proximal al nefronului, se reabsorb:
a. glucoz;
b. ap;
c. aminoacizi;
d. K+
e. toate substanele organice.
55. n tubul distal al nefronului, se reabsorb:
a. glucoz;
b. ap;
c. aminoacizi;
d. Na+
e. uree.
56. Reabsorbia apei se realizeaz la nivelul:
a. tubului colector:
b. tubului contort proximal;
c. ansei Henle;
d. tubului contort distal;
e. glomerulului renal.
57. La nivelul tubului contort distal au loc urmtoarele procese:
a. secreia K+-lui prin mecanisme active;
b. rebsorbia Na+-lui, sub aciunea aldosteronului;
c. reabsorbia facultativ a apei, sub aciunea aldosteronului;
d. reabsorbia ureei i a amoniacului;
e. secreia ionilor de amoniu.

58. La nivelul nefronului, reabsorbia apei, se realizeaz astfel:

a. n proporii diferite n toate segmentelele tubului urinifer,
b. cea mai important cantitate, n tubul contort proximal;
c. faculativ n tubii colectori
d. faculativ n tubii contori distali
e. la nivelul tubului proximal, numai sub aciunea ADH-ului.
59. Reabsorbia tubular se caracterizeaz prin:
a. recuperarea unor substane utile organismului din urina primar;
b. trecerea unor constituieni din tubul urinifer n capilarele sanguine peritubulare;
c. este un proces ce se realizeaz prin mecanisme active;
d. este un proces ce se realizeaz prin mecanisme pasive;
e. are loc numai la nivelul tubilor proximali ai nefronului.
60. Reabsorbia facultativ a apei la nivelul nefronului :
a. are loc la nivelul tubilor proximali;
b. se realizeaz sub aciunea ADH-ului ;
c. permite adaptarea volumului diurezei la starea de hidratare a organismului ;
d. se realizeaz numai n prezezena aldosteronului ;
e. antreneaz i absboria altor ioni (H+).
61. La nivelul tubului urinifer, transportul pasiv se realizeaz prin:
a. difuziune;
b. osmoz;
c. diferena de presiune hidrostatic;
d. consum de energie i oxigen;
e. consum de ATP.
62. n tubul proximal al nefronului au loc urmtoarele procese:
a. reabsorbia apei n proporie de 85%;
b. reabsoria total a glucozei;
c. reabsorbia total a K+-lui,
d. ce mai important secreie a protonilor;
e. cea mai important secreie a potasiului.
63. Despre transportul activ, la nivelul tubului urinifer, putem afirma urmtoarele:
a. se datoreaz travaliului metabolic al nefrocitului,
b. este selectiv;
c. se realizeaz mpotriva gradientelor de concentraie,
d. se realizeaz conform gradientelor electrice;
e. intervine n recuperarea substanelor utile organismului.
64. n tubii distali i colectori ai nefronului au loc urmtoarele procese:
a. reabsorbia apei, n proporie de 15%,
b. secreia potasiului, prin mecanism pasiv;
c. secreia ureei i a creatinei;
d. secreia amoniacului;
e. rebsorbia glucozei n proporie de 100%.
65. n urina final se regsesc urmtorii compui:
a. fosfai;
b. proteine;
c. acid uric,
d. calciu,
e. magneziu.

66. n urina primar se regsesc urmtorii compui:

a. glucoz;
b. proteine, n cantitate semnificativ;
c. sodiu,
d. potasiu;
e. amoniac, sub form de clorur de amoniu.
67. La nivelul tubului urinifer se reabsorb, prin mecanism activ, urmtorii compui:
a. aminoacizi;
b. Na+;
c. K+;
d. uree;
e. Cl-.
68. La nivelul nefronului, secreia tubular:
a. completeaz funcia de eliminare a unor substane toxice organismului;
b. contribuie la eliminarea unor medicamente din organism;
c. reprezint procesul de trecere a substanelor din capilarele peritubulare n lumenul
tubului;
d. are acelai sens de transport ca reabsorbia tubular;
e. se desfoar pe toat lungimea tubului urinifer.
69. La nivelul tubului urinifer se secret:
a. H+;
b. amoniac;
c. uree;
d. glucoz;
e. K+.
70. Urina final conine urmtoarele substane:
a. clor;
b. creatin;
c. acid uric;
d. creatinin;
e. glucoz.
71. Urina final conine urmtoarele substane:
a. ap, n proporie de 1% din cea filtrat;
b. clorur de amoniu;
c. protoni, ce determin acidifierea urinei;
d. potasiu, ce determin alcalinizarea urinei;
e. fosfai, n cantitate semnifivativ.
72. Urina final conine urmtoarele substane:
a. magneziu;
b. Na+;
c. K+;
d.
Ca 2+;
e. proteine.
73. Despre secreia H+ , la nivelul nefronului, putem afirma urmtoarele:
a. se realizeaz n special n tubul contort proximal;
b. se realizeaz cu consum de energie,
c. poate avea loc i n tubul contort distal, n funcie de pH-ul mediului intern;
d. se poate realiza i sub form de ioni de amoniu, determinnd acidifierea suplimentar a
urinei;
e. n tubul contort proximal, mecanismul este pasiv.

74. Despre secreia K+ , la nivelul nefronului, putem afirma urmtoarele:

a. are loc n special n tubul contort proximal,
b. se realizeaz prin schimb ionic, cu consum de energie i oxigen;
c. prin acest proces, rinichiul menine nivelul constant al potasemiei n organism;
d. are loc prin mecanisme pasive, la nivelul tubului contort distal;
e. se reabsorbe pasiv pe toat lungimea tubului urinifer.
75. Despre secreia NH3 , la nivelul nefronului, putem afirma urmtoarele:
a. reprezint o modalitatea de excreie suplimentar a protonilor;
b. se realizeaz sub form de ioni de amoniu;
c. se poate face i sub form de clorur de amoniu;
d. are efect antitoxic, producnd acidifierea suplimentar a urinei,
e. se realizeaz numai n prezena ionilor de clor.
76. Funcia endocrin a rinichiului const n secreia urmtorilor hormoni cu
EXCEP IA:
a. renin;
b. ADH;
c. eritropoietin;
d. aldosteron;
e. mineralocorticoizi.
77.La nivelul tubului contort distal al nefronului:
a. acioneaz mecanisme de transport prin schimb ionic;
b. procesele de reabsorbie se desfoar sub aciunea aldosteronului;
c. procesele de reabsorbie se desfoar sub aciunea hormonului antidiuretic;
d. procesele de secreie i absorbie se desfoar n funcie de pH-ul mediului intern;
e. acioneaz numai mecanisme active de secreie a substanelor utile organismului.
78. Ureterele se caracterizeaz prin urmtoarele :
a. transport urina primar de la bazinet la vezica urinar
b. se deschid n vezica urinar prin dou orificii;
c. ptrunde oblic n peretele vezical, prevenind astfel refluxul urinei din vezic n ureter;
d. prezint un sfincter neted controlat de nervul vag
e. au un sfincter striat controlat voluntar
79. La nivel renal, potasiul sufer urmtoarele procese:
a. filtrare
b. reabsorbie prin transport activ
c. reabsorbie prin transport pasiv
d. secreie activ
e. secreie pasiv
80. Urmtoarele afirmaii sunt adevrate:
a. corpusculul renal Malpighi este format din capsula Bowman i glomerulul renal;
b. unitatea morfofunional a rinichiului este nefronul
c. presiunea din capsula Bowman favorizeaz filtrarea
d. presiunea proteinelor din capsula Bowman se opune filtrrii
e. un nefron este constituit din corpusculul Malpighi i tubul urinifer
81. Miciunea:
a.
este procesul de golire a vezicii urinare;
a. are loc cnd tensiunea intraparietal atinge o valoare prag;
b. este controlat de centrii din mduva spinrii;
c. este un proces involuntar;
d. poate fi controlat de centrii nervoi superiori.

10

82. Sfincterul extern al vezicii urinare:

a. este format din fibre musculare striate;
b. este sub controlul sistemului nervos vegetativ;
c. previne miciunea, chiar i atunci cnd controlul involuntar tinde s o iniieze;
d. este relaxat de parasimpatic;
e. este inhibat de simpatic.
83. Creterea presiunii n vezica urinar:
a. este determinat de distensia pereilor vezicali ca urmare a acumulrii urinei;
b. determin relaxarea sfincterului uretral extern;
c. stimuleaz dendritele neuronilor din ganglionii spinali cervicali;
d. stimuleaz receptorii din peretele vezical;
e. determin refluarea urinei n uretere.
84. Reflexul de miciune:
a. este un reflex controlat n ntregime de mduva spinrii;
b. odat iniiat se autoamplific, pn la atingerea unui prag critic;
c. este inhibat de fibrele simpatice, cu origine n mduva sacrat;
d. determin relaxarea sfincterului vezical extern, pe cale parasimpatic;
e. poate fi stimulat de fibrele parasimpatice ale nervului vag.
85. Urmtoarele afirmaii referitoare la miciune sunt adevrate:
a. calea aferent este parasimpatic;
b. calea eferent determin relaxarea sfincterului vezical intern;
c. calea eferent este reprezentat de nervii pelvici;
d. parasimpaticul contract sfincterul vezical intern
e. simpaticul relaxeaz sfincterul vezical intern.
86. Reflexul de miciune este controlat de centrii nervoi din:
a. mduva sacrat;
b. trunchiul cerebral;
c. scoara cerebral;
d. cerebel;
e. diencefal.

11

SISTEMUL OSOS
1. Dezvoltarea oaselor are loc:
a. prin procesul de osteoliz;
b. prin procesul de osteogenez;
c. prin procesul de osificare.
d. numai n viaa intrauterin;
e. n trei faze.
2. Osteogeneza:
a. const n transformarea esutului cartilaginos al embrionului n esutul osos al adultului;
b. const n transformarea membranelor conjunctive ale embrionului n esutul osos al
adultului;
c. se desfoar n dou faze.
d. este un proces general al organismului;
e. este un proces continuu al organismului.
3. Dezvoltarea oaselor are loc prin urmtoarele tipuri de osificare:
a. epitelial;
b. de cartilaj;
c. elastic;
d. de membran;
e. desmal.
4. Creterea n grosime a oaselor lungi se realizeaz:
a. prin osificare de membran
b. prin osificare encondral;
c. la nivelul cartilajelor de cretere diafizo-epifizare;
d. pe seama zonei externe, a periostului
e. pe seama zonei interne, a periostului.
5. Creterea n lungime are loc la urmtoarele oase:
a. femur;
b. uln;
c. radius;
d. fibul;
e. scapul.
6. Creterea n lungime a osului se realizeaz:
a. la nivelul cartilajului diafizo-epifizar;
b. printr-un proces de osteogenez;
c. pe seama cartilajului de cretere;
d. pe seama periostului;
e. printr-un process de osteoliz.
7. Cartilajele de cretere:
a. sunt situate la limita dintre diafiz i epifiz;
b. persist pn la vrsta de 25 de ani;
c. sunt specifice oasele lungi;
d. se ntlnesc la toate tipurile de oase;
e. asigur formarea de esut osos nou, ce se adaug epifizelor.

8. Scheletul este format din:

a. organe dure;
b. organe rezistente;
c. totalitatea oaselor aezate n poziie anatomic;
d. sistemul locomotor;
e. elementele pasive ale micrii.
9. Dup form, ntlnim urmtoarele categorii de oase:
a. late;
b. scurte;
c. lungi;
d. regulate;
e. pneumatice.
10. Oasele lungi ale scheletului sunt reprezentate de urmtoarele oase:
a. radius;
b. tibie;
c. fibul;
d. humerus;
e. stern.
11. Oasele late ale scheletului sunt reprezentate de:
a. frontal;
b. coxal;
c. stern;
d. mandibul;
e. parietal.
12. Din categoria oaselor scurte fac parte:
a. carpienele;
b. radiusul;
c. tarsienele;
d. ulna;
e. frontalul.
13. Oasele lungi:
a. sunt oase la care predomin lungimea;
b. prezint un corp, sau diafiz;
c. prezint dou extremiti sau epifize;
d. sunt prezente la nivelul minii ;
e. sunt prezente la nivelul gambei.
14. Despre scheletul capului putem afirma urmtoarele:
a. este alctuit din neurocraniu, ce adpostete encefalul;
b. cuprinde oase pereche i oase nepereche;
c. neurocraniul conine segmentul periferic al analizatorului vizual ;
d. viscerocraniul adpostete encefalul;
e. viscerocraniul conine segmentul iniial al aparatului respirator .
15. Neurocraniul adpostete:
a. encefalul;
b. cerebelul;
c. mezencefalul;
d. mduva spinrii;
e. diencefalul.

16. Viscerocraniul conine segmentul:

a. periferic al analizatorului gustativ;
b. periferic al analizatorului olfactiv;
c. iniial al aparatului digestiv;
d. distal al aparatului respirator;
e. iniial al aparatului excretor.
17. Prin osificarea desmal se formeaz:
a. oasele bolii craniene;
b. oasele bazei craniului;
c. mandibula;
d. vertebrele;
e. parial clavicula.
18. Prin osificare encondral se formeaz urmtoarele oase:
a. parietalul;
b. femurul;
c. humerusul;
d. carpienele;
e. tarsienele.
19. Care dintre afirmaiile urmtoare despre oasele lungi sunt corecte
a. se dezvolt n modele cartilaginoase, prin apariia unor centre de osificare;
b. iau natere prin osificare encondral;
c. centrele de osificare apar iniial n diafiz i ulterior n epifize;
d. creterea n lungime se realizeaz pe seama periostului;
e. osificarea diafizelor ncepe dup ce au ajuns aproape de dimensiunile definitive.
20. Oasele nepereche ale neurocraniului sunt:
a. maxil;
b. sfenoid;
c. temporal;
d. frontal;
e. etmoid.
21. Oasele pereche ale neurocraniului sunt:
a. malarul;
b. parietalul;
c. frontalul;
d. temporalul;
e. vomerul.
22. Care dintre urmtoarele oase sunt alungite :
a. vertebrele
b. coastele
c. mandibula
d. clavicula
e. falangele
23. Oasele pereche ale viscerocraniului sunt urmtoarele:
a. nazalul;
b. zigomaticul;
c. lacrimalul;
d. mandibula,
e. maxila.

24. Oasele nepereche ale viscerocraniului sunt urmtoarele:

a. vomerul;
b. maxila;
c. frontalul;
d. mandibula;
e. cornetul nazal inferior.
25. Scheletul trunchiului este format din:
a. stern;
b. coaste;
c. coloana vertebral;
d. centura scapular;
e. bazin.
26. La formarea bazinului iau parte urmtoarele oase:
a. sacru;
b. clavicul;
c. coxal.
d. stern;
e. femur.
27. Coloana vertebral:
a. este constituit din piese osoase numite vertebre;
b. reprezint scheletul axial al corpului;
c. ndeplinete dublu rol;
d. este situat pe linia median ;
e. cuprinde cinci regiuni.
28. Coloana vertebral ndeplinete urmtoarele roluri:
a. protecie, pentru encefal;
b. executarea micrilor capului;
c. executarea micrilor trunchiului;
d. ax de susinere a corpului;
e. protecie, pentru mduva spinrii.
29. Vertebra tip este format din:
a. corp vertebral, n partea anterioar;
b. arc vertebral, n partea posterioar;
c. apofize articulare;
d. canal vertebral ;
e. pediculi vertebrali, ntre corp i arc.
30. Curburile coloanei vertebrale :
a. sunt orientate n plan sagital ;
b. sunt orientate n plan frontal ;
c. cele n plan frontal, sunt numite lordoze ;
d. cele n plan sagital, sunt numite scolioze ;
e. sunt fiziologice.
31. Repartiia vertebrelor pe regiuni este urmtoarea:
a. 8 cervicale;
b. 12 toracale;
c. 4 5 lombare;
d. 4 5 coccigiene
e. 5 sacrale.

32. Prin suprapunerea vertebrelor se formeaz:

a. orificiile intervertebrale, prin care ies nervii spinali;
b. orificiile de conjugare, prin care intr nervii spinali;
c. pediculii vertebrali;
d. canalul vertebral, ce adpostete mduva spinrii ;
e. arcurile vertebrale.
33. La nivelul coloanei vertebrale, lordozele sunt situate n regiunea:
a. cervical
b. toracal
c. lombar
d. sacral
e. coccigian
34.La nivelul coloanei vertebrale, cifozele sunt situate n regiunea:
a. cervical
b. toracal
c. lombar
d. sacral
e. sacro-lombar
35. Osul sacru:
a. este un os pereche;
b. provine prin sudarea celor cinci vertebre sacrale;
c. are form trapezoidal;
d. este situat pe linia median;
e. este orientat cu baza n sus.
36. Osul sacru se articuleaz:
a. lateral, cu osul coxal;
b. inferior, cu coccigele;
c. superior, cu coloana lombar;
d. inferior, cu femurul;
e. anterior, cu osul de parte opus.
37. Coccigele:
a. este situat n continuarea osului sacru;
b. se articuleaz superior cu ultima vertebr lombar;
c. reprezint ultimul segment al coloanei vertebrale.
d. se articuleaz inferior cu osul sacru;
e. rezult prin fuzionarea celor 5 vertebre coccigiene.
38. n plan sagital, coloana vertebral prezint urmtoarele curburi:
a. cervical, cu convexitatea anterior;
b. toracal, cu convexitatea posterior;
c. lombar, cu concavitatea posterior;
d. sacral, cu concavitatea anterior;
e. cu concavitatea posterior, numite scolioze.
39. Scheletul toracelui este format din:
a. stern, anterior;
b. 7 perechi de coaste, pe prile laterale;
c. 12 vertebre toracale, posterior;
d. bazin, inferior;
e. centura scapular.

40. Despre stern putem afirma urmtoarele:

a. este un os nepereche;
b. este format din manubriu, corp i apendice xifoid;
c. este situat pe linia median a toracelui;
d. este un os lung;
e. manubriul, rmne cartilaginos pn la vrsta de 40 de ani.
41. Sternul se articuleaz cu:
a. primele 7 perechi de coaste;
b. humerusul;
c. clavicula;
d. omoplatul;
e. radiusul.
42. Din cele 12 perechi de coaste se articuleaz direct cu sternul:
a. perechea a doua;
b. perechea a patra;
c. perechea a asea;
d. perechea a opta;
e. perechea a dousprezecea.
43. Coastele prezint urmtoarele caractere:
a. sunt situate pe prile laterale ale toracelui;
b. se ntind de la coloana vertebral toracal la stern;
c. sunt n numr de 12 perechi;
d. au forma literei ,,S culcat,
e. sunt oase alungite.
44. Coastele adevrate prezint urmtoarele caractere:
a. se articulez cu sternul, prin cartilajul costal;
b. se articuleaz cu sternul prin cartilajul coastei VII;
c. sunt reprezentate de primele apte perechi;
d. sunt reprezentate de perechile XI i XII;
e. se articuleaz direct cu sternul.
45. Coastele false prezint urmtoarele caractere:
a. se articuleaz indirect cu sternul;
b. sunt coaste libere;
c. se articuleaz cu sternul prin intermediul cartilajului coastei VII;
d. delimiteaz orificiul superior al toracelui,
e. sunt reprezentate de primele apte perechi.
46. Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la coaste sunt adevrate:
a. sunt arcuri osteocartilaginoase;
b. ultimele dou perechi sunt coaste flotante;
c. extremitatea anterioar se continu cu cartilajul costal;
d. sunt formate posterior dintr-un arc osos;
e. exist dou coaste false.
47. Scheletul membrului superior cuprinde:
a. scheletul centurii scapulare;
b. scheletul antebraului;
c. scheletul braului;
d. scheletul minii,
e. scheletul falangelor.

48. La formarea centurii scapulare particip:

a. sternul;
b. omoplatul;
c. humerusul;
d. clavicula;
e. scapula.
49. Clavicula:
a. face parte din centura scapular;
b. este un os alungit;
c. este situat n partea anterioar a toracelui.
d. are forma literei Vculcat;
e. face parte din centura pelvian.
50. Clavicula se articuleaz:
a. lateral cu omoplatul;
b. lateral cu humerusul;
c. medial cu manubriul sternal;
d. medial cu prima coast;
e. lateral cu scapula.
51. Despre scapul putem afirma urmtoarele:
a. este un os lat;
b. se articuleaz, lateral, cu humerusul;
c. particip la formarea centurii scapulare;
d. se articuleaz, posterior, cu scapula de parte opus;
e. se articuleaz, medial, cu humerusul.
52. Indicai afirmaiile incorecte:
a. scheletul braului este format dintr-un os lat, humerusul;
b. scheletul antebraului este format din dou oase fixe;
c. humerusul se articuleaz proximal cu scapula,
d. humerusul se articuleaz distal cu radiusul i ulna;
e. humerusul particip la formarea centurii scapulare,
53. La formarea scheletului antebraului particip:
a. dou oase lungi;
b. ulna, situat medial;
c. radiusul, situat lateral;
d. dou oase fixe;
e. humerusul.
54. Cele dou oase ale antebraului, se articuleaz:
a. ntre ele prin epifizele proximale;
b. proximal cu humerusul.
c. ntre ele prin epifizele distale;
d. distal cu humerusul ;
e. distal cu oasele carpiene.
55. Ulna se articuleaz:
a. proximal cu humerusul;
b. lateral cu radiusul;
c. distal cu oasele carpiene;
d. distal cu metacarpienele;
e. lateral cu humerusul.

56. Radiusul se articuleaz proximal cu:

a. oasele carpiene;
b. humerusul;
c. metacarpienele;
d. ulna,
e. falangele.
57. Radiusul se articuleaz distal cu:
a. oasele carpiene;
b. humerusul;
c. metacarpienele;
d. ulna ;
e. falangele.
58. Scheletul minii este format din:
a. 15 falange;
b. 8 oase carpiene;
c. 5 oase metacarpiene;
d. 8 oase tarsiene,
e. 14 falange.
59. Scheletului minii cuprinde .. falange:
a. trei la nivelul degetului mic;
,
b. trei la nivelul mediusului;
c. dou la nivelul policelui;
d. dou la nivelul halucelui;
e. trei la toate degetele.
60. Oasele carpiene:
a. sunt dispuse pe dou rnduri;
b. se articuleaz cu radiusul i ulna;
c. se articuleaz cu metacarpienele;
d. se articuleaz ntre ele ;
e. sunt n numr de apte.
61. Oasele metacarpiene se articuleaz cu:
a. carpienele;
b. radiusul;
c. ulna;
d. falangele;
e. humerusul.
62. Urmtoarele afirmaii despre falangele sunt incorecte:
a. se articuleaz cu primul rnd de oase carpiene;
b. se articuleaz cu rndul distal al oaselor carpiene;
c. se articuleaz cu metacarpienele;
d. se articuleaz cu radiusul i ulna;
e. sunt n numr de 14.
63. Scheletul membrului inferior este format din:
a. simfiza pubian;
b. centura pelvin;
c. centura sacral;
d. scheletul membrului inferior liber;
e. centura scapular.

64. Centura pelvin:

a. leag membrul inferior liber de trunchi;
b. este format din cele dou oase sacrale;
c. este format din cele dou oase coxale;
d. leag oasele gambei de femur ;
e. particip la formarea bazinului.
65. Oasele coxale se articuleaz:
a. posterior cu osul sacru;
b. anterior ntre ele;
c. lateral cu femurul;
d. lateral cu ilionul;
e. posterior ntre ele, formnd simfiza pubian.
66. Articulaia dintre cele dou oase coxale:
a. formeaz posterior, simfiza pubian;
b. este o articulaie fix;
c. este o articulaie semimobil;
d. nu permite micri;
e. formeaz anterior, simfiza pubian.
67. La formarea bazinului particip:
a. oasele coxale;
b. femurul;
c. osul sacru;
d. coloana vertebral toracal;
e. rotula;
68. La formarea osului coxal particip urmtoarelor oase:
a. sacru
b. ischion
c. coccis
d. pubis
e. ilion
69. Scheletul coapsei cupride:
a. cel mai lung os din corp;
b. fibula;
c. rotula;
d. femurul;
e. tibia.
70. Femurul se articuleaz:
a. prin epifiza proximal cu coxalul;
b. prin epifiza proximal cu rotula;
c. prin epifiza distal cu tibia;
d. prin epifiza distal cu fibula ;
e. prin epifiza distal cu rotula.
71. Scheletul gambei este alctuit din:
a. dou oase lungi;
b. tibie;
c. fibul;
d. dou oase late unite printr-o membran interosoas,
e. radius i uln.

72. La nivelul scheletului gambei, tibia:

a. este situat medial;
b. este situat lateral;
c. reprezint osul mai voluminos;
d. reprezint osul mai puin voluminos ;
e. se articuleaz cu rotula.
73. La nivelul scheletului gambei, fibula:
a. este situat lateral;
b. este situat medial;
c. este osul mai puin voluminos;
d. reprezint osul mai voluminous;
e. se articuleaz cu rotula.
74. Despre cele dou oase ale gambei se pot afirma urmtoarele:
a. se articuleaz ntre ele proximal;
b. se articuleaz ntre ele distal;
c. numai tibia se articuleaz cu femurul;
d. se articuleaz, inferior, cu metatarsienele;
e. se articuleaz, inferior, cu tarsienele.
75. Tibia se articuleaz:
a. lateral cu fibula;
b. prin epifiza proximal cu femurul;
c. prin epifiza distal cu tarsienele;
d. anterior cu rotula;
e. superior cu coxalul.
76. Fibula se articuleaz:
a. cu tibia;
b. superior cu femurul;
c. superior cu rotula;
d. cu coxalul ;
e. prin epifiza distal cu tarsienele.
77. Scheletul piciorului este format din:
a. 14 oase tarsiene;
b. 5 oase metatarsiene;
c. 14 falange;
d. 8 oase pereche;
e. 8 oase tarsiene.
78. Oasele tarsiene se articuleaz cu:
a. oasele metatarsiene;
b. ntre ele;
c. cu tibia;
d. cu fibula;
e. cu femurul.
79. Despre rotul putem afirma urmtoarele:
a. este un os sesamoid;
b. este situat n tendonul muchiului cvadriceps;
c. se articuleaz cu epifiza distal a femurului;
d. se articuleaz cu tibia i fibula;
e. particip la formarea pelvisului osos.

10

80. Osul etmoid:

a. prezint o stnc;
b. face parte din oasele neurocraniului;
c. prezint o gaur la nivelul creia mduva spinrii se continu cu bulbul rahidian;
d. prezint o lam ciuruit, strbtut de filetele nervului olfactiv ;
e. este situat la nivelul bolii craniului.
81. Osul temporal:
a. prezint o stnc;
b. prezint canalul auditiv extern;
c. adpostete urechea medie;
d. adpostete urechea intern ;
e. face parte din oasele viscerocraniului.
82. Osul sfenoid:
a. este situat la nivelul bolii craniului;
b. adpostete glanda hipofiz;
c. prezint aua turceasc;
d. este os pereche;
e. face parte din oasele neurocraniului.
83. Osul occipital:
a. este os pereche;
b. face parte din oasele viscerocraniului;
c. prezint o gaur la nivelul creia mduva spinrii se continu cu bulbul rahidian;
d. este situat n partea posterioar a neurocraniului ;
e. se articuleaz cu prima vertebr cervical.
84. Dup gradul de mobilitate, articulaiile pot fi:
a. fixe;
b. mobile;
c. semimobile;
d. imobile;
e. mixte
85. Articulaiile:
a. sunt formaiuni de legtur ntre muchi;
b. sunt formaiuni de legtur ntre oase;
c. sunt de patru tipuri;
d. sunt sediul micrilor;
e. se clasific dup tipul esutului ce se interpune ntre oase.
86. Despre sincondroze putem afirma urmtoarele
a. sunt articulaii fixe ;
b. ntre oase se interpune esut fibros ;
c. sunt reprezentate de simfiza pubian ;
d. se osific la vrste naintate ;
e. includ articulaiile dintre corpurile vertebrale.
87. Elementele structurale ale unei articulaii mobile sunt urmtoarele:
a. capsula articular;
b. membrana sinovial;
c. cavitatea articular;
d. ligamentele articulare;
e. muchii periarticulari.

11

88. Despre sinartroze putem afirma urmtoarele:

a. sunt articulaiile semimobile;
b. nu posed cavitate articular;
c. esutul de legtur este de tip fibros;
d. micrile depind de forma suprafeelor articulare;
e. sunt articulaii sinoviale.
89. Alegei afirmaiile corecte:
a. diartrozele sunt articulaiile ce posed un grad variat de mobilitate;
b. artrodiile sunt articulaiile cu o mare mobilitate;
c. sinartrozele sunt articulaiile fixe;
d. artrodiile se mai numesc articulaii sinoviale;
e. ntr-o articulaie micrile nu depind de forma suprafeelor articulare.
90. Diartrozele se mpart n:
a. amfiartroze,
b. artrodii;
c. sinartroze;
d. sincondroze;
e. sindesmoze
91. Urmtoarele articulaii sunt fixe:
a. articulaiile oaselor cutiei craniene
b. articulaia dintre cele dou oase coxale;
c. articulaia genunchiului
d. articulaia umrului
e. articulaiile dintre corpurile vertebrelor
92. Urmtoarele articulaii sunt mobile :
a. articulaiile oaselor cutiei craniene
b. simfiza pubian
c. articulaia genunchiului
d. articulaia umrului
e. articulaiile dintre corpurile vertebrelor
93.n categoria articulaiilor sinoviale intr:
a. articulaiile oaselor bazei craniului;
b. articulaia genunchiului
c. articulaia umrului
d. articulaiile corpurilor vertebrale;
e. suturile craniene.
94. Oasele ndeplinesc urmtoarele roluri:
a. protecie a unor organe vitale;
b. elemente active ale micrii;
c. sediul principal al organelor hematopoietice;
d. producerea elementelor figurate ale sngelui;
e. antitoxic.
95. Tesutul osos reprezint un depozit de:
a. calciu;
b. sruri minerale;
c. fosfor;
d. vitamina A;
e. ap.

12

96. Oasele protejeaz unele organe vitale, astfel:

a. cutia toracic pentru inim;
b. cutia cranian pentru mduva spinrii;
c. canalul rahidian pentru encefal;
d. bazinul pentru vezica urinar ;
e. cutia toracic pentru ficat.
97. Sistemul osos ndeplinete urmtoarele funcii:
a. metabolic;
b. antitoxic;
c. hematopoietic;
d. hemostatic;
e. termogenetic.
98. In compozitia chimica a oaselor intr:
a. 80% reziduu uscat;
b. 20% apa;
c. sruri de calciu;
d. matrice organic;
e. vitamine.
99.Osificarea de membrana d natere urmtoarelor oase:
a. frontal;
b. temporal;
c. parietal;
d. occipital;
e. sfenoid
100.Rolul hematopoietic al oaselor se manifest:
a. numai la copii;
b. la adult, n mduva roie din oasele late;
c. la copii, n mduva roie din toate oasele;
d. la vrstnici, n mduva cenuie;
e. la adult, n mduva galben din oasele late.
101. Alegei afirmaiile corecte:
a. oasele au rol de prghii ale aparatului locomotor;
b. articulaia craniului cu coloana vertebral formeaz prghie de ordinul I;
c. articulaia humerusului cu radiusul i ulna formeaz prghie de ordinul II;
d. articulaia tibiei i fibulei cu oasele tarsiene formeaz prghie de ordinul III.
e. articulaia dintre occipital i prima vertebr cervical formeaz o prghie de ordinul I.
102. La formarea bolii craniene particip urmtoarele oase:
a. parietal;
b. zigomatic;
c. frontal;
d. occipital;
e. palatin.
103. Alegei afirmaiile corecte:
a. matricea organic a osului conine 90% fibre de colagen;
b. matricea organic a osului conine 95% fibre de colagen;
c. oseina este format din substan fundamental i fibre de colagen;
d. srurile minerale din structura oaselor sunt reprezentate de fosfat de calciu;
e. srurile minerale din structura oaselor le confer rezisten la tensiune.

13

104. O vertebr lombar prezint:

a. corp vertebral, n partea ventral;
b. apofiz transvers n partea dorsal;
c. dou apofize spinoase;
d. pediculi vertebrali;
e. corp vertebral, n partea dorsal.
105. La delimitarea orbitei participa urmatoarele oase:
a. frontal;
b. temporal
c. parietal;
d. sfenoid;
e. lacrimal.
106. Oasele sesamoide se gsesc:
a. la membrul superior;
b. la membrul inferior;
c. in grosimea unui tendon;
d. la nivelul neurocraniului;
e. la nivelul viscerocraniului.
107. Ulna se articuleaz proximal cu:
a. oasele carpiene;
b. humerusul;
c. metacarpienele;
d. radiusul,
e. falangele.
108.Ulna se articuleaz distal cu:
a. oasele carpiene;
b. humerusul;
c. metacarpienele;
d. radiusul ;
e. falangele.
109. Radiusul se articuleaz:
a. proximal cu humerusul;
b. medial cu ulna;
c. distal cu oasele carpiene;
d. distal cu metacarpienele;
e. lateral cu humerusul.
110. La nivelul unei articulaii mobile, se pot realiza urmtoarele micri:
a. flexie;
b. extensie;
c. abducie;
d. adducie;
e. circumspecie.
111. Urmtorii hormoni stimuleaz procesul de cretere al oaselor:
a. somatotropul hipofizar;
b. epifizari;
c. tiroxina;
d. glucocorticoizi;
e. triiodotironina.

14

112. Urmtorii hormoni au rol in stimularea osteoclastelor:

a. somatotropul hipofizar;
b. parathormonul;
c. gonadali;
d. glucocorticoizi;
e. insulina.

SISTEMUL MUSCULAR
1. n organism exist urmtoarele tipuri de muchi:
a. somatici;
b. scheletici;
c. netezi;
d. viscerali;
e. multinucleari.
2. Sistemul muscular :
a. cuprinde totalitatea muchilor din organism;
b. reprezint componenta activ a aparatului locomotor
c. particip la realizarea micrilor prin musculatura neted
d. este alctuit din muchi i articulaii
e. reprezint aproximativ 40% din greutatea corporal;
3.Care dintre urmtorii muchi au form fusiform:
a. marele dorsal
b. drept abdominal
c. biceps brahial
d. marele drept abdominal
e. triceps brahial
4. Muchii scheletici se pot clasifica dup urmtoarele criterii:
a. locul pe care l ocup n organism;
b. form;
c. funcia pe care o ndeplinesc;
d. tipul de vascularizaie;
e. modul n care sunt inervai.
5. Au form circular, urmtorii muchi:
a. orbicular al ochiului;
b. ce formeaz sfincterele;
c. orbicularul buzelor;
d. diafragma,
e. orbicularul nasului.
6. Au form patrulater, urmtorii muchi:
a. piramidal al abdomenului;
b. drept abdominal;
c. mare dorsal;
d. adductor mare;
e. cvadriceps femural.
7. Dup dimensiunea care predomin, muchii pot fi:
a. lungi, la nivelul antebraului;
b. lai, ce formeaz peretele anterolateral al abdomenului;
c. scuri, la nivelul gambei;
d. scuri, la nivelul braului;
e. lungi, la nivelul coapsei.
15

8. Despre muchii striai putem afirma urmtoarele:

a. formeaz musculatura sheletic;
b. menin poziia corpului;
c. prezint inervaie voluntar;
d. prezint inervaie involuntar;
e. sunt localizai numai n pereii viscerelor.
9. Muchii scheletici prezint:
a. poriune central, corpul muchiului;
b. membran conjunctiv, fascia muchiului;
c. dou extremiti numite tendoane;
d. extremitate ce se prinde pe osul fix i se numete inseria muchiului;
e. extremitate ce se prinde pe osul mobil i se numete originea muchiului.
10.Structural muchiul scheletic prezint:
a. epimisium, ce separ fasciculele de fibre musculare;
b. endomisium, n jurul fiecrei fibre musculare;
c. perimisium, ce nvelete muchiul la periferie;
d. fascia muchiului, la exterior;
e. fibre musculare grupate n fascicule.
11. Muchiului striat prezint:
a. inervaie somatic senzitiv;
b. inervaie vegetativ;
c. vascularizaie bogat;
d. inervaie somatic, ce determin reacii vasomotorii;
e. vascularizaie redus.
12. Inervaia somatic motorie a muchiului striat este asigurat de urmtoarele
categorii de neuroni:
a. somatomotori alfa;
b. somatomotori gama;
c. localizai n coarnele anterioare ale mduvei;
d. somatosenzitivi alfa i gama;
e. somatomotori din coarnele posterioare ale mduvei;
13. Inervaia vegetativ a muchilor striai:
a. este prezent la nivelul vaselor sanguine din muchi;
b. asigur debitul de snge n raport cu efortul muscular;
c. este asigurat de motoneuronii din coarnele anterioare ale mduvei;
d. determin vasodilaie;
e. determin vasoconstricie;
14. Vascularizaia muchilor scheletici:
a. asigur aportul de oxigen necesar contraciei;
b. este invers proporional cu gradul de activitate al muchiului;
c. este redus;
d. este asigurat de capilare ce se deschid n repaus;
e. este asigurat de capilare ce se deschid n activitate.
15. n sarcoplasma fibrei musculare ntlnim:
a. un sistem de tubi;
b. reticul sarcoplasmic bogat n calciu;
c. mitocondrii;
d. miofibrile;
e. fosfat de calciu.
16

16. n structura miofibrilei ntlnim:

a. o succesiune de discuri clare i ntunecate;
b. discuri clare strbtute de membrana Z,
c. discuri ntunecate strbtute de zona H;
d. mitocondrii;
e. discuri ntunecate strbtute de o zon clar;
17. Sarcomerul:
a. reprezint unitatea morfofuncional a miofibrilei;
b. este segmentul cuprins ntre dou membrane Z succucesive;
c. este format dintr-un disc clar i dou jumti de discuri ntunecate,
d. este format dintr-un disc ntunecat i dou jumti de discuri clare,
e. este segmentul cuprins ntre dou zone H succucesive;
18. Musculatura striat se ntlnete la nivelul:
a. limbii;
b. faringelui;
c. muchilor intrinseci ai globului ocular;
d. treimii superioare a esofagului;
e. sfincterelor interne.
19. Dup aciune muchii somatici se clasific astfel:
a. flexori i extensori;
b. abductori i adductori;
c. pronatori i supinatori;
d. lungi i scuri;
e. circulari, la nivelul sfincterelor.
20. Substanele energetice ale muchiului sunt reprezentate de:
a. glucoz;
b. mioglobin;
c. actomiozin;
d. creatinfosfat;
e. proteine.
21. Muchii scheletici, dup segmentele corpului, se mpart n:
a. muchii capului;
b. muchii feei;
c. muchii trunchiului;
d. muchii pelvisului,
e. muchii gtului.
22. Muchii capului sunt:
a. situai la nivelul viscerocraniului;
b. maseteri, ce ntervin n actul masticaiei;
c. situai la nivelul neurocraniului;
d. mandibulari;
e. ai mimicii, ce determin diferitele expresii ale feei.
23. Muchii mimicii sunt grupai n jurul orificiilor:
a. nazale;
b. orbitare;
c. bucal;
d. viscerocraniului;
e. neurocraniului.

17

24. Inervaia muchilor capului este dat de:

a. nervul trigemen, pentru muchii masticatori;
b. nervul facial, pentru muchii mimicii;
c. ramul mandibular al trigemenului, pentru muchii masticatori;
d. ramul maxilar al trigemenului, pentru muchii cutanai;
e. nervul hipoglos.
25. Muchii masticatori sunt:
a. temporal;
b. orbicular al buzelor;
c. maseter;
d. ai limbii;
e. sternocleidomastoidian.
26. La nivelul gtului se afl urmtorii muchi:
a. pielosul gtului;
b. dinatul anterior;
c. sternocleidomastoidianul;
d. deltoidul;
e. temporalul.
27. Muchiul sternocleidomastoidian:
a. este situat n regiunea anterolateral a gtului;
b. este situat n regiunea posterioar a gtului;
c. este inervat de nervul accesor;
d. este inervat de nervul facial,
e. este situat profund.
28. Mucii trunchiului se grupeaz n:
a. muchii anterolaterali ai spatelui;
b. muchii spatelui i ai cefei;
c. muchii anterolaterali ai gtului;
d. muchii abdomenului;
e. muchii anterolaterali ai toracelui.
29. Muchii spatelui i cefei sunt:
a. muchiul trapez;
b. muchiul ptrat;
c. muchiul mare dorsal;
d. muchiul mare pectoral;
e. muchiul romboid.
30. Muchiul trapez:
a. este un muchi comun spatelui i cefei;
b. este situat n plan superficial;
c. este inervat de nervul accesor;
d. este un muchi cutanat;
e. este situat n partea anterolateral a toracelui.
31. n partea anterolateral a toracelui se gsesc muchii:
a. deltoid;
b. mare pectoral;
c. mare dorsal;
d. dinat anterior,
e. trapez.

18

32. Muchii toracelui sunt:

a. intercostali interni;
b. mare pectoral;
c. mic pectoral;
d. supraclavicular;
e. deltoid.
33. La nivelul abdomenului se afl urmtorii muchi:
a. drept abdominal;
b. trapez;
c. oblic extern;
d. mare dorsal;
e. oblic intern.
34. La baza cutiei toracice se afl:
a. un muchi lat;
b. muchii intercostali interni;
c. muchiul oblic extern;
d. muchiul oblic intern;
e. diafragma.
35. Diafragma:
a. este un muchi lat;
b. separ cavitatea toracic de cea abdominal;
c. are form de cupol;
d. are o fa concav spre torace;
e. are o fa convex spre abdomen.
36. Membrul superior prezint urmtoarele grupe musculare:
a. muchii umrului;
b. muchii braului;
c. muchii antebraului i minii;
d. muchii plantei;
e. muchi grupai n jurul articulaiei coxofemurale.
37. Muchii braului sunt:
a. biceps brahial;
b. triceps sural;
c. triceps brahial;
d. supinatori;
e. coracobrahial.
38. Muchiul deltoid este situat:
a. la nivelul umrului;
b. sub tegument;
c. pe faa posterioar a braului;
d. profund, la nivelul feei posterioare a antebraului;
e. la baza cutiei toracice.
39. Muchii anteriori ai antebraului sunt:
a. flexori ai degetelor;
b. pronatori ai minii;
c. extensori ai degetelor;
d. supinatori ai minii;
e. circumductori.

19

40. Muchii posteriori ai antebraului sunt

a. extensori ai antebraului;
b. pronatori ai minii;
c. extensori ai degetelor;
d. flexori ai antebraului;
e. flexori ai degetelor.
41. Muchii de la nivelul minii:
a. sunt situai numai pe faa palmar;
b. sunt situai numai pe faa dorsal;
c. se afl la nivelul spaiilor interosoase;
d. sunt situai n spaiile dintre metacarpiene;
e. sunt slab dezvoltai n regiunea palmar.
42. Membrul inferior prezint urmtoarele grupe musculare:
a. muchi dispui n jurul articulaiei oldului;
b. muchii coapsei i genunchiului;
c. muchii gambei;
d. muchii piciorului i palmei;
e. muchii bazinului.
43. Muchii bazinului:
a. sunt dispui n jurul articulaiei oldului;
b. sunt reprezentai de muchii fesieri;
c. sunt reprezentai de muchiul cvadriceps;
d. sunt reprezentai de muchii adductori;
e. sunt slab reprezentai.
44. Pe faa anterioar a coapsei se afl muchii:
a. croitor;
b. semitendinos;
c. cvadriceps femural;
d. biceps femural;
e. semimembranos.
45. Muchiul croitor:
a. este cel mai scurt muchi din corp;
b. strbate coapsa n diagonal;
c. este inervat de nervul accesor;
d. este situat n partea anterioar a coapsei;
e. este situat sub muchiul cvadriceps.
46. Muchiul cvadriceps:
a. este situat n loja anterioar a coapsei;
b. este situat n loja posterioar a coapsei;
c. este situat sub muchiul croitor;
d. este inervat de plexul brahial;
e. este situat deasupra muchiului croitor.
47. Pe faa posterioar a coapsei se afl urmtorii muchi:
a. triceps femural;
b. semitendinos;
c. tibial posterior;
d. semimembranos;
e. croitor.

20

48. Muchii din partea medial a coapsei sunt :

a. mare adductor;
b. drept medial;
c. lung adductor;
d. muchi ce realizeaz apropierea coapselor ntre ele;
e. muchi ce realizeaz deprtarea coapselor ntre ele.
49. La gamb se afl urmtorii muchi:
a. flexori ai degetelor;
b. extensori ai degetelor;
c. pronatori ai piciorului;
d. supinatori ai piciorului,
e. adductori ai gambelor.
50. Pe faa anterioar a gambei se afl urmtorii muchi:
a. tibial anterior,
b. extensori ai degetelor,
c. flexori ai degetelor;
d. triceps sural;
e. solear.
51. Pe partea lateral a gambei se afl urmtorii muchi:
a. peronier lung;
b. peronier scurt;
c. peronier lateral;
d. adductori ai gambelor;
e. solear.
52. Pe faa posterioar a gambei se afl urmtorii muchi:
a. solear;
b. biceps femural;
c. semitendinos;
d. gastrocnemian,
e. tibial posterior.
53. Pe faa posterioar a gambei se afl urmtorii muchi:
a. flexori ai degetelor,
b. extensori ai degetelor;
c. triceps sural;
d. biceps femural;
e. peronier lung;
54. Dup aciune, muchii gambei prezint urmtoarele grupe:
a. pronatori;
b. flexori;
c. extensori;
d. abductori;
e. supinatori.
55. Muchii piciorului sunt:
a. situai numai pe faa plantar;
b. plantari;
c. circulari;
d. extensori ai degetelor;
e. situai pe faa plantar i dorsal,

21

56. Muchii scheletici asigur:

a. postura;
b. mimica feei;
c. echilibrul;
d. micrile involuntare;
e. mersul.
57. Muchiul striat somatic:
a. realizeaz activitatea motorie voluntar;
b. posed automatism propriu;
c. se comport ca un sinciiu;
d. realizeaz limbajul;
e. exprim strile afectiv emoionale.
58. Muchii scheletici au urmtoarele proprieti:
a. elasticitatea;
b. excitabilitatea;
c. contractilitatea;
d. conductibilitate,
e. extensibilitate.
59. Elasticitatea este proprietatea:
a. specific muchilor striai scheletici;
b. datorat proprietilor membranei celulare;
c. de revenire a muchiului la forma iniial atunci cnd fora ce a determinat-o i nceteaz
aciunea;
d. ce are ca substrat fibrele elastice din structura perimisiumului;
e. de deformare i de revenire activ a muchiului sub aciunea unei fore externe.
.
60. Plasticitatea este proprietatea:
a. caracteristic muchilor netezi viscerali;
b. caracteristic muchilor somatici;
c. de meninere constant a tensiunii n timpul distensiei pereilor;
d. de rspuns prin contracie la aciunea unui stimul;
e. de cretere rapid a tensiunii n timpul distensiei pereilor.
61. Sarcolema fibrei musculare:
a. este polarizat n repaus;
b. este depolarizat de acetilcolin;
c. este depolarizat de stimuli fizici;
d. este repolarizat de stimuli chimici;
e. nu este polarizat n stare de repaus.
62. Placa motorie:
a. reprezint o sinaps neuromuscular;
b. permite transmiterea influxului nervos ctre fibrele musculare netede;
c. folosete drept mediator chimic acetilcolina;
d. permite transmiterea influxului nervos prin puni intercelulare
e. determin apariia unui potenial de plac.
63. La nivelul muchilor viscerali:
a. exitaia se propag n toat masa muchiului;
b. transmiterea impulsului se face prin placa motorie;
c. excitantul este influxul nervos;
d. transmiterea impulsul nervos se face prin puni celulare;
e. lipsesc plcile motorii.
22

64. Contractilitatea:
a. se desfoar n mai multe faze;
b. reprezint capacitatea muchiului de a se scurta i alungi;
c. reprezint capacitatea muchiului de a rspunde prin contracie la aciunea unui stimul;
d. este o proprietate specific muchiului visceral;
e. determin apariia unei secuse musculare.
65. n timpul contraciei musculare au loc urmtoarele fenomene:
a. cuplarea actinei cu miozina;
b. eliberarea calciului intracelular;
c. formarea actomiozinei;
d. repolarizarea.
e. reintroducerea calciului n miofibrile.
66. La nivelul plcii motorii, terminaia presinaptic conine:
a. vezicule cu mediator chimic;
b. vezicule cu adrenalin;
c. vezicule cu acetilcolina;
d. pliuri joncionale.
e. Ca 2+
67. n contracia muscular au loc urmtoarele fenomene:
a. alunecarea filamentelor de actin printre cele de miozin;
b. apropierea discurilor ntunecate;
c. scurtarea sarcomerelor;
d. scindarea ATP-ului, cu eliberare de energie;
e. apariia unui potenial de aciune prin repolarizarea membranei presinaptice.
68. Faza de relaxare muscular cuprinde urmtoarele fenomene:
a. reintroducerea Ca2+ n reticulul sarcoplasmic;
b. repolarizarea membranei fibrei musculare;
c. reinstalarea strii de repaus;
d. formarea actomiozinei;
e. scurtarea muchiului prin alunecarea filamentelor de actin printre cele de miozin.
69. Excitabilitatea muscular se datoreaz:
a. depolarizrii membranei celulare sub aciunea unui stimul;
b. aciunii unui stimul electric;
c. permeabilitii selective a sarcolemei;
d. unui lan de reacii mecanice.
e. depolarizrii spontane a fibrelor musculare striate.
70. Muchii scheletici rspund la aciunea unui stimul prin:
a. contracie;
b. un potenial presinaptic excitator;
c. un potenial de repaus;
d. un potenial de plac;
e. repolarizarea sarcolemei.
71. Tonusul muscular:
a. este starea de tensiune temporar a muchiului;
b. este de natur reflex;
c. apare dup denervarea muchiului.
d. este caracteristic muchilor ce au o inervaie motorie intact;
e. este meninut de ctre sistemul nervos vegetativ .

23

72. Tonusul muscular se datoreaz contraciei fibrelor musculare:

a. permanenate;
b. succesive;
c. pariale;
d. totale;
e. involuntare.
73. Tonusul muscular:
a. apare numai n starea de veghe a organismului;
b. este meninut prin impulsuri provenite de la SNC prin nervii motori;
c. este starea de contracie permanent, dar parial a musculaturii;
d. asigur poziia normal a corpului;
e. are rol esenial n termoreglare.
74. n contraciile musculare izometrice:
a. tensiunea se modific;
b. lungimea muchiului se modific;
c. tensiunea rmne constant;
d. lungimea muchiului rmne neschimbat;
e. muchiul nu presteaz lucru mecanic.
75. Contraciile musculare izometrice:
a. sunt caracteristice musculaturii posturale;
b. produc cldur;
c. produc lucru mecanic extern;
d. se succed n cursul unei activiti obinuite;
e. de obicei iniiaz o activitate obinuit.
76. n contraciile musculare izotonice:
a. lungimea muchiului variaz;
b. se modific tensiunea;
c. variaz att lungimea muchiului ct i tensiunea;
d. tensiunea rmne constant;
e. muchiul realizeaz lucru mecanic.
77. Contraciile musculare izotonice:
a. caracterizeaz majoritatea muchilor scheletici;
b. se succed n cursul unei activiti obinuite;
c. de obicei iniiaz o activitate obinuit;
d. sunt caracteristice musculaturii posturale;
e. sunt produse numai de muchii agoniti.
78. n contraciile musculare auxotonice:
a. lungimea muchiului variaz;
b. tensiunea muchiului variaz;
c. att lungimea muchiului ct i tensiunea rmn constante;
d. tensiunea rmne constant;
e. muchiul realizeaz lucru mecanic.
79. n timpul unei activiti obinuite, fiecare muchi trece prin faze de contracie:
a. izometrice;
b. autonome;
c. izotonice;
d. idiopatice;
e. auxotonice.

24

80. Fora de contracie a unui muchi:

a. depinde de numrul fibrelor stimulate;
b. depinde de grosimea fibrelor stimulate;
c. depinde de numrul fibrelor implicate n contracie;
d. este minim cnd toate fibrele muchiului respectiv sunt stimulate
e. depinde de intensitatea stimulilor.
81. Manifestrile contraciei musculare sunt:
a. numai electrice;
b. mecanice;
c. chimice;
d. termice;
e. auxotonice.
82. Energia chimic eliberat n timpul unei contracii musculare este transformat n:
a. cldur de repaos;
b. cldur de activitate;
c. lucru mecanic;
d. tonus muscular;
e. frison.
83. La nivelul fibrei musculare striate, cuplarea excitaiei cu contracia este realizat
de ctre:
a. reticulul sarcoplasmic;
b. sistemul tubular specific;
c. eliberarea intracelular a calciului;
d. discurile clare;
e. discurile ntunecate.
84. Muchii produc cldur:
a. prin contracii mici;
b. prin contracii repetate;
c. numai prin tonus muscular;
d. numai prin frison
e. numai prin contracii izotonice.
85. Tetanosul:
a. poate fi complet;
b. reprezint o succesiune de secuse;
c. poate fi incomplet;
d. apariia sa se datoreaz unor stimuli repetitivi;
e. apare n timpul frisonului.
86. Secusa muscular:
a. este o contracie simpl;
b. caracterizeaz majoritatea contraciilor din organism;
c. se ntlnete rar organism;
d. este determinat de un stimul cu valoare sub cea prag;
e. se ntlnete n timpul sistolei cardiace.
87. Secusa muscular:
a. poate fi izometric;
b. poate fi izotonic;
c. amplitudinea sa depinde de intensitatea stimului;
d. poate fi complet;
e. poate fi incomplet.
25

88. Secusa muscular:

a. prezint o faz de laten, care depinde de tipul de muchi;
b. prezint o faz de contracie, nregistrat grafic printr-o pant ascendent;
c. prezint o faz de relaxare, nregistrat grafic printr-o pant descendent;
d. se nregistreaz grafic cu ajutorul miografului;
e. este un fenomen de natur reflex.
89. Manifestrile termice ale contraciei musculare:
f. determin apariia cldurii de repaos;
a. se traduc prin secuse;
b. determin apariia cldurii de activitate;
c. produc lucru mecanic;
d. se datoreaz fenomenelor biochimice din fibra muscular.
90. Tetanosul complet:
e. se datoreaz unor stimuli cu frecven mare;
a. se nregistreaz ca un platou regulat;
b. se obine prin sumaia secuselor;
c. se ntlnete n timpul sistolei cardiace
d. se ntlnete n timpul frisonului.
91. Tetanosul incomplet:
a. se datoreaz unor stimuli cu frecven joas;
b. se nregistreaz ca un platou dinat;
c. se obine prin sumaia incomplet a secuselor;
d. se ntlnete n timpul sistolei cardiace
e. se ntlnete n timpul frisonului.
92. Oboseala muscular:
a. este determinat de acumularea de acid lactic;
b. determin scderea capacitii de travaliu;
c. este rezultatul epuizrii substanelor energetice;
d. se datoreaz acumulrii de oxigen;
e. este determinat de o stare de contracie prelungit.
93. Tonusul postural:
a. este un proces reflex complex;
b. se realizeaz prin aciunea unor grupe musculare tensoare i extensoare;
c. asigur poziia normal a corpului;
d. este controlat de sistemul nervos central;
e. se realizeaz numai cu participarea muchilor agoniti.
94. La nivelul fibrei musculare, potenialul de plac apare:
a. cnd mediatorul chimic se leag de receptorul postsinaptic;
b. dup depolarizarea sarcolemei;
c. dup depolarizarea membranei presinaptice;
d. dup apariia potenialului terminal de plac;
e. dup reintroducerea calciului n reticulul sarcoplasmic.
95.Muchii viscerali se ntlnesc n:
a. pereii stomacului;
b. pereii intestinului subire;
c. globul ocular;
d. plmni;
e. pereii vezicii urinare.

26

96. n timpul contraciei musculare, eliberarea calciului intracelular determin:

a. depolarizarea sarcolemei;
b. creterea permeabilitii membranei presinaptice;
c. cuplarea actinei cu miozina;
d. formarea actomiozinei;
e. cuplarea excitaiei cu contracia.
97. La realizarea locomoiei intervin urmtoarele evenimente:
a. mobilizarea componentelor osteoarticulare;
b. contracia numai a muchilor agoniti;
c. contracia numai a muchilor antagoniti;
d. mesaj motor reflex sau voluntar;
e. transmiterea unui mesaj senzitiv de la proprioceptori.
98. Fora de contracie a unui muchi:
a. depinde de proprietile morfofuncionale ale muchiului;
b. este mai mare la muchii lungi;
c. depinde de suprafaa de seciune a fibrelor musculare;
d. diminu dup un efort prelungit;
e. nu depinde de intensitatea stimulilor.
99. n structura miofibrilei, miofilamentele de miozin:
a. sunt miofilamentele groase;
b. formeaz discul ntunecat;
c. formeaz discul clar;
d. sunt miofilamentele subiri;
e. intr n structura sarcomerelor.
100. n structura miofibrilei, miofilamentele de actin:
a. sunt miofilamentele groase;
b. formeaz discul ntunecat;
c. formeaz discul clar;
d. sunt miofilamentele subiri;
e. intr n structura sarcomerelor.

27

DIGESTIA SI ABSORBTIA
1.Saliva:
a. este secretat de glandele salivare;
b. nu particip la nici un proces de digestie;
c. poate fi secretat i n stomac;
d. are rol n digestia bucal;
e. contine numai substante anorganice;
2.Din categoria glandelor salivare fac parte glandele:
a. parotide;
b. submandibulare;
c. paratiroide;
d. sublinguale;
e. suprarenale.
3.Glandele salivare:
a. submandibulara este inervata de nervul cranian VII;
b. se gsesc i n stomac;
c. sunt inervate de nervii cranieni III i IV;
d. sunt glande perechi;
e. parotida este inervata de nervul cranian IX;
4.Coledocul:
a. se deschide n duoden;
b. este un canal intrahepatic;
c. se unete cu canalul pricipal pancreatic;
d. rezult direct din ductele biliare intrahepatice.
e. 5.se uneste cu canalul pancreatic accesor;
5.Sfincterul Oddi:
a. este situat n canalul hepatic;
b. este plasat la locul de deschidere a canalului pancreatic principal n duoden;
c. este situat la nivelul valvulei ileocecale;
d. este plasat la locul de deschidere a coledocului n duoden;
e. este situat la nivelul ampulei hepatoancreatice;
6.Canalul cistic:
a. leag vezica biliar cu cile biliare;
b. se continu cu canalul pancreatic principal;
c. se deschide in duoden;
d. este un canal intrahepatic;
e. se uneste cu canalul hepatic comun;
7.Pancreasul:
a. are numai funcie endocrin;
b. are funcie endocrin i exocrin;
c. nu este o gland anex tubului digestiv;
d. particip la digestie;
e. prezinta un cap, un corp si o coada;
8.Pancreasul:
a. contine celule endocrine;
b. nu este o gland;
c. are cap, corp i coad;
d. contine celule exocrine;
e. nu are funcie n digestie.
1

9.Pancreasul exocrin:
a. este format din acini;
b. din acini pleac dou canale: principal i secundar;
c. canalele pancreatice se deschid n duoden;
d. la locul de deschidere al celor dou canale pancreatice se afl sfincterul Oddi.
e. insulele Langerhans secreta sucul pancreatic;
10.Insulele Langerhans:
a. formeaz pancreasul endocrin;
b. formeaza pancreasul exocrin;
c. secret insulin i glucagon;
d. secret suc pancreatic.
e. secreta hormoni;
11.Vezica biliar:
a. este situat pe faa inferioar a ficatului;
b. este un rezervor n care se depoziteaz bila in perioadele interdigestive;
c. este un rezervor n care se depoziteaz bila in perioadele digestive;
d. se continua cu coledocul;
e. se continua cu cisticul;
12.Asigurarea aportului substanelor necesare organismului se face prin:
a. absorbtia electrolitilor;
b. eliminarea alimentelor;
c. digestia alimentelor;
d. secreia sucurilor digestive;
e. absorbia produilor de digestie.
13.Masticaia:
a. este un act reflex involuntar;;
b. este un act in totalitate voluntar
c. este sub control cortical;
d. se poate desfasura i voluntar.
e. nu este controlat nervos;
14. Rolurile masticaiei sunt:
a. asigura digestia lipidelor;
b. fragmentarea alimentelor;
c. formarea bolului alimentar;
d. amestecul cu saliva;
e. contactul cu receptorii gustativi.
15.Activitatea secretorie a cavitii bucale:
a. nu are legtur cu digestia bucal;
b. se datoreaz glandelor salivare;
c. are rol n contactul bolului alimentar cu receptorii gustativi;
d. are ca rezultat saliva;
e. are ca rezultat chimul gastric;
16.Digestia mecanica presupune:
a. transformari chimice ale substantelor alimentare;
b. eliminarea resturilor digerate;
c. amestecarea lor cu sucurile digestive;
d. transportul alimentelor de-a lungul tubului digetiv;
e. transformarea alimentelor in particule mici si moi;

17.Digestia alimentelor:
a. incepe in stomac;
b. incepe in intestin;
c. se termina in intestin;
d. incepe in cavitatea bucala;
e. are doua componente: mecanica si fizica;
18.Masticatia:
a. are loc in stomac;
b. are loc sub actiunea dintilor;
c. are loc sub actiunea sucurilor digestive;
d. are loc sub actiunea limbii;
e. are loc sub actiunea muschilor masticatori;
19. Masticatia:
a. este un act reflex invatat;
b. este un act reflex involuntar;
c. este un reflex conditionat;
d. poate fi si voluntar;
e. este controlat de centrii nervosi din trunchiul cerebral;
20. Saliva conine:
a. enzime protolitice;
b. substane organice;
c. lizozim;
d. substane minerale;
e. ap;
21.Substanele organice din saliv sunt:
a. amilaza salivar;
b. fosfolipide
c. mucina;
d. lizozimul;
e. srurile de Na+.
22.Saliva:
a. este secretata zilnic in cantitate de 800-1500mL;
b. contine 0,2% substante anorganice;
c. contine 1,5% reziduu uscat;
d. contine 99,5% apa;
e. contine 0,3% substante organice;
23.Substantele minerale din saliva sunt:
a. KCl;
b. lizozim;
c. NaCl;
d. bicarbonati;
e. Ca2+ in concentratie mai mare decat in plasma;
24.Printre functiile salivei se numara:
a. activarea enzimelor proteolitice;
b. digestia chimica a amidonului preparat;
c. actiune antiseptica (prin mucina);
d. excretia unor substante toxice (creatinina);
e. excretia unor substante toxice (acid uric);

25.Saliva actioneaza in:

a. intestinul subtire;
b. stomac;
c. colon;
d. cavitate bucala;
e. esofag;
26.Printre functiile salivei se numara:
a. mentinerea echilibrului fosfo-calcic;
b. formarea bolului alimentar;
c. favorizeaza vorbirea;
d. excretia unor substante toxice (lizozim):
e. actiune antiseptica;
27.Saliva ajuta la excretia :
a. unor substante endogene (agenti patogeni);
b. unor substante exogene (metale grele);
c. unor substante endogene (uree);
d. unor substante toxice exogene (acid uric);
e. unor substante toxice endogene (creatinina);
28.Sunt adevarate urmatoarele afirmatii despre saliva, cu exceptia:
a. are pH-ul =7-8;
b. contine lizozim;
c. este secretat in cantitate de 0,8-1,5L/zi;
d. contine apa 97%;
e. contine mucina;
29.pH-ul salivei este de:
a. 8;
b. 6;
c. 8,5
d. 1,5;
e. 7;
30.Functiile salivei sunt urmatoarele, cu exceptia:
a. formarea bolului alimentar;
b. digestia chimica a proteinelor;
c. digestia chimica a amidonului preparat;
d. activarea enzimelor proteolitice;
e. digestia chimica a lipidelor emulsionate;
31.Nu sunt adevarate urmatoarele afirmatii despre saliva, cu exceptia:
a. mentine echilibrul acido-bazic;
b. mentine echilibrul hidric;
c. favorizeza vorbirea;
d. neutralizeaza chimul gastric;
e. are rol bactericid;
32.Aferenele salivatorii sunt reprezentate de fibre din nervii:
a. trigemen;
b. vag;
c. facial;
d. glosofaringian;
e. Hipoglos;

33.Nucleii salivatori:
a. sunt inferior i superior;
b. cel superior este localizat n punte;
c. cel inferior este localizat n bulb;
d. se afl i n mduva spinrii;
e. sunt localizati in diencefal;
34.Procesul de digestie iniiat de saliv:
a. se realizeaz asupra amidonului preparat;
b. se face prin intervenia -amilazei;
c. se face prin intervenia -amilazei;
d. produsul rezultat din digestia amidonului preparat este maltoza;
e. amilaza este inactivat de pH-ul intragastric crescut.
35.Printre funciile salivei se numr:
a. formarea bolului alimentar;
b. aciunea antiseptic (prin mucina);
c. meninerea echilibrul hidric;
d. favorizarea vorbirii.
e. excretia unor substante exogene (uree).
36.Substanele exogene excretate prin saliv sunt:
a. ureea;
b. maltoza;
c. unele virusuri;
d. apa.;
e. metale grele;
37.Substanele endogene excretate prin saliv sunt:
a. ureea;
b. b.creatinina;
c. c.metale grele;
d. d.acid uric;
e. e.agenti patogeni;
38.Saliva joac rol important n:
a. meninerea echilibrului static;
b. meninerea echilibrului hidric;
c. meninerea echilibrului electrolitic;
d. favorizarea vorbirii;
e. mentinerea echilibrului fosfo-calcic;
39.Deglutiia:
a. cuprinde activiti motorii;
b. cuprinde activiti senzoriale;
c. asigur transportul bolului alimentar din stomac in duoden;
d. se desfoar n doi timpi;
e. Se desfasoara in trei timpi;
40.Deglutiia:
a. este un act reflex;
b. are in doi timpi;
c. nu este un act reflex;
d. se desfoar n trei timpi;
e. cuprinde activitati motorii;

41.Printre timpii deglutiiei se numr timpul:

a. bucal;
b. faringian;
c. piloric;
d. esofagian;
e. laringian;
42.n timpul faringian al deglutiiei:
a. bolul alimentar se deplaseaz ctre esofag;
b. alimentele ptrund n trahee;
c. bolul alimentar ajunge la cardia;
d. dureaza 1-2 sec;
e. controlul este voluntar;
43.n timpul faringian al deglutiiei:
a. sunt stimulati receptorii din jurul intrarii in faringe;
b. se initiaza o serie de contractii musculare faringiene automate;
c. se initiaza o serie de contractii musculare faringiene voluntare;
d. dureaza 1-2 sec;
e. dureaza 5-6 sec;
44.In timpul bucal al deglutitiei;
a. controlul este voluntar;
b. deglutitia devine un act automat;
c. bolul alimentar este impins in faringe;
d. bolul alimentar este impins in esofag;
e. bolul alimentar este impins in laringe;
45.n timpul faringian al deglutiiei
a. se transmit impulsuri la centrii din trunchiul cerebral;
b. se transmit impulsuri la centrii din cerebel;
c. centrul deglutitiei inhiba centrul respirator pontin;
d. centrul deglutitiei inhiba centrul respirator bulbar;
e. inhibarea centrului respirator pontin este specifica;
46.n timpul esofagian al deglutiiei:
a. bolul alimentar se deplaseaz ctre cardia;
b. controlul este voluntar;
c. bolul alimentar se deplaseaz ctre faringe;
d. controlul este involuntar;
e. bolul alimentar este impins prin miscari peristaltice;
47.Miscari peristaltice ale esofagului sunt:
a. primare;
b. secundare;
c. tonice, de umplere;
d. in masa;
e. de relaxare;
48.Despre glandele salivare se pot face urmtoarele afirmaii:
a. secret saliva;
b. pot fi mprite n patru categorii;
c. sunt reprezentate de trei perechi;
d. au rol n digestia gastric.
e. zilnic se secreta 800 1000 ml.

49.Miscarile peristaltice esofagiene primare:

a. sunt coordonate de sistemul nervos enteric al esofagului;
b. sunt declansate de deglutitie;
c. incep cand alimentele trec din cavitatea bucala in faringe;
d. incep cand alimentele trec din faringe in esofag;
e. sunt coordonate de nervul X;
50.Miscarile peristaltice esofagiene secundare:
a. sunt coordonate de sistemul nervos enteric al esofagului;
b. se datoreaza prezentei alimentelor in faringe;
c. se datoreaza prezentei alimentelor in esofag;
d. continua pana cand alimentele sunt propulsate in stomac;
e. sunt coordonate vagal;
51.Unda de relaxare a esofagului:
a. urmeaza celei peristaltice;
b. precede unda peristaltica;
c. este transmisa prin neuroni mienterici inhibitori;
d. este transmisa prin neuroni mienterici stimulatori;
e. relaxeaza stomacul;
52.Unda de relaxare a esofagului:
a. ajunge la nivelul esofagului superior;
b. ajunge la nivelul esofagului inferior;
c. relaxeaza stomacul;
d. relaxeaza duodenul;
e. pregateste cavitatile pentru primirea alimentelor;
53.Musculatura circulara esofagiana este ingrosata:
a. la capatul initial al esofagului;
b. la capatul terminal al esofagului;
c. pe o portiune de 5-7 cm;
d. pe o portiune de 2-5 cm;
e. deasupra stomacului;
54.La capatul terminal al esofagului:
a. musculatura circulara este ingrosata;
b. musculatura longitudiala este ingrosata;
c. musculatura este ingrosata la jontiunea cu faringele;
d. musculatura ingrosata functioneaza ca un sfinter;
e. musculatura este ingrosata la jontiunea cu stomacul;
55.Sfincterul esofagian:
a. prezinta o contractie tonica;
b. prezinta o relaxare receptiva;
c. previne refluxul gastro-esofagian;
d. este situat la capatul initial al esofagului;
e. e.este de 2-5 cm;
56.n stomac se desfasoara:
a. miscari tonice;
b. miscari de umplere;
c. miscari peristaltice;
d. formarea bolul alimentar;
e. miscari de amestec;
7

57.Activitatea motorie a stomacului presupune:

a. stocarea alimentelor i umplerea stomacului;
b. amestecul alimentelor cu sucul gastric;
c. evacuarea lent i fracionat a coninutului gastric n duoden;
d. absorbia produilor rezultai n urma digestiei.
e. fragmentarea alimentelor;
58.Micrile peristaltice gastrice pot fi:
a. in gol;
b. de amestec;
c. de evacuare;
d. de absorbie;
e. de umplere;
59.Contractiile peristaltice:
a. sunt initiate la granita dintre corpul gastric si antrul piloric;
b. sunt initiate la granita dintre fundul si corpul gastric;
c. determina propulsia alimentelor catre pilor;
d. sunt miscari de du-te vino;
e. sunt controlate de acetilcolina;
60.Contractiile peristaltice:
a. sunt controlate de gastrina;
b. determina propulsia chimului intestinal catre pilor;
c. se deplaseaza caudal;
d. pornesc de le jonctiunea fundului cu corpul gastric;
e. previn patrunderea alimentelor in trahee;
61.Contractiile de retropulsie:
a. sunt miscari de du-te vino;
b. sunt determinate de propulsia puternica a continutului gastric;
c. sunt miscari in gol;
d. are rol important in amestecul alimentelor cu sucul gastric;
e. sunt controlate de gastrina;
62.Sucul gastric:
a. este incolor;
b. contine 99,5% apa;
c. contine 0,6% substante anorganice;
d. contine 0,6% substante organice;
e. contine 0,4% substante organice;
63.Substantele organice ale sucului gastric sunt:
a. lizozim;
b. mucina;
c. pepsinogen;
d. lipaza intestinala;
e. gelatinaza;
64.Stimularea secreiei de HCl este realizat de:
a. secretina;
b. ap;
c. gastrin;
d. mucin.
e. acetilcolina;

65.Inhibarea secreiei de HCl este realizat de catre, cu exceptia:

a. secretina;
b. ap;
c. gastrin;
d. somatostatina;
e. acetilcolina;
66.Rolurile HCl sunt:
a. digestia lipidelor;
b. digestia proteinelor;
c. digestia glucidelor;
d. reducerea Fe3+ la Fe2+;
e. actiune antiseptica;
67.Nu se pot afirma urmatoarele despre HCL, cu exceptia:
a. are rol in digestia lipidelor;
b. are rol in digestia proteinelor;
c. asigura un pH optim pepsinei;
d. secretia HCl este stimulata de acetilcolina;
e. are actiune septica;
68.Nu se pot afirma urmatoarele despre HCL, cu exceptia:
a. activeaza pepsina;
b. secretia HCl este stimulata de secretina;
c. asigura un pH optim pepsinei;
d. secretia HCl este inhibata de somatostatina;
e. reduce Fe2+ la Fe3+;
69.Nu se pot afirma urmatoarele despre mucusul gastric, cu exceptia:
a. este o glicoproteina;
b. protejeaza impotriva actiunii autodigestive a HCl;
c. este secretata pilorice;
d. are rol mecanic de protectie;
e. protejeaza impotriva actiunii autodigestive a pepsinogenului;
70.Rolurile HCl sunt:
a. asigurarea unui pH optim pentru pepsina;
b. digestia proteinelor;
c. digestia glucidelor;
d. activarea pepsinogenului;
e. impiedicarea proliferarii extragastrice a unor bacterii;
71.Printre substanele organice din sucul gastric se numr:
a. enzimele;
b. HCl;
c. mucina;
d. apa;
e. fosfaii.
72.Labfermentul:
a. este o substan anorganic;
b. este secretat numai la sugar;
c. este o enzim pancreatic;
d. este o enzim gastric.
e. este o enzima intestinala;

73.Labfermentul:
a. este o substan organica;
b. este secretat numai la sugar;
c. actioneaza asupra paracazeinatului de calciu;
d. actioneaza doar in prezenta Ca2+;
e. este o enzima intestinala;
74.Labfermentul:
a. actioneaza asupra caseinogenului insolubil;
b. este secretat numai la sugar;
c. formeaza paracazeinatul de calciu (coagulat);
d. este o enzim gastric.
e. este o enzima intestinala;
75.Lipaza gastric:
a. este o enzim lipolitic;
b. hidrolizeaz toate lipidele ingerate;
c. hidrolizeaz lipidele emulsionate;
d. este stimulat de HCl;
e. sub actiunea ei rezulta acizi grasi si glicerol;
76.La nivel gastric se absorb:
a. etanolul;
b. lipidele;
c. proteinele;
d. apa;
e. sodiu;
77. La nivel gastric se absorb:
a. alcoolul;
b. electroliti;
c. unele medicamente;
d. bicarbonati;
e. vitamine;
78.Substantele minerale ale sucului gastric sunt:
a. mucina;
b. HCl;
c. fosfati;
d. cloruri;
e. NaHCO3;
79.Substantele organice ale sucului gastric sunt:
a. mucina;
b. HCl;
c. fosfati;
d. enzime proteolitice;
e. NaHCO3;
80.Gelatina sucului gastric:
a. este o substanta anorganica;
b. este o substanta organica;
c. hidrolizeaza lipidele emulsionate;
d. hidrolizeaza gelatina;
e. este activa in mediu acid (pH=8,5);

10

81.La nivel gastric se absorb in cantitati extrem de mici:

a. sodiu;
b. potasiu;
c. etanol;
d. glucoza;
e. aminoacizi;
82.Mucusul:
a. enzima lipolitica;
b. glicoproteina;
c. hidrolizeaza lipidele;
d. are rol de protectie mecanica;
e. are rol de protectie chimca;
83.Mucusul are rol de protectie a mucoasei gastrice:
a. impotriva HCl;
b. impotriva gelatinazei;
c. impotriva pepsinei;
d. impotriva labfermentului;
e. impotriva chimotripsinei;
84.Activitatea motorie la nivelul intestinului subire include urmtoarele:
a. micri de segmentare;
b. micri pendulare;
c. micri peristaltice;
d. secreii intestinale;
e. miscari de propulsie;
85.Contractiile de amestec ale intestinului subtire:
a) sunt contractii segmentare;
b) fragmenteaza chimul de 2-4 ori/ora;
c) sunt contractii de propulsie;
d) fragmenteaza chimul de 8-12 ori/min;
e) determina amestecarea alimentelor cu sucurile intestinale;
86.Micarea de propulsie de la nivelul intestinului subire:
a. acioneaz asupra chimului;
b. are direcie ctre stomac;
c. se face prin unde peristaltice;
d. se face prin micri segmentare.
e. apar in orice arte a intestinului subtire;
87.Miscarile de propulsie:
a. se deplaseaza in directie anala;
b. sunt mai lente in intestinul terminal;
c. se deplaseaza cu o viteza de 0,5-2m/sec;
d. se deplaseaza cu o viteza de 0,5-2cm/sec;
e. sunt mai lente in intestinul proximal;
88.Sub actiunea miscarilor, intestinul subtire:
a. realizeaza amestecul bolului alimentar cu sucurile digestive;
b. se formeaza chilul intestinal;
c. se ingreuneaza contactul cu mucoasa intestinala;
d. favorizeaza absorbtia;
e. favorizeaza transportul continutului;

11

89.Pancreasul exocrin secret:

a. Insulina;
b. enzime digestive;
c. suc intestinal;
d. suc pancreatic;
e. glucagonul;
90.Celulele pancreatice sunt:
a. motorii;
b. endocrine;
c. exocrine;
d. senzoriale;
e. ductale;
91.Celulele pancreatice exocrine secret:
a. enzime proteolitice;
b. enzime lipolitice;
c. enzime glicolitice;
d. hormoni;
e. nucleaze;
92.Enzimele pancreatice particip la digestia:
a. acizilor nucleici;
b. lipidelor;
c. mucinei;
d. substanelor minerale.
e. proteinelor;
93.n secreia pancreatic exocrin se gsesc:
a. bicarbonat de sodiu;
b. hormoni;
c. enzime;
d. HCl;
e. mucina;
94.Nu sunt adevarate urmatoarele despre sucul pancreatic:
a. are pH-ul =1,5-2;
b. are pH-ul =6-7;
c. are pH-ul =7,5-8,5;
d. are pH-ul =7-8;
e. are pH-ul=8,5;
95.pH-ul salivei are valori cuprinse intre:
a. 1,5;
b. 2;
c. 6;
d. 7;
e. 8,5;
96.Se pot afirma urmatoarele despre sucul gastric, cu exceptia:
a. are pH-ul =1,5;
b. are pH-ul =6-7;
c. are pH-ul =7,5-8,5;
d. are pH-ul =7-8;
e. are pH-ul=8,5;

12

97.Sucul pacreatic este compus din:

a. mucina;
b. lizozim;
c. substante minerale;
d. apa;
e. enzime;
98.Enzimele pancreatice sunt:
a. amilaza salivara;
b. lipaza gastrica;
c. chimotripsina;
d. tripsina;
e. fosfolipaza;
99.-Amilaza pancreatic:
a. hidrolizeaz lipidele;
b. hidrolizeaz amidonul;
c. hidrolizeaz celuloza;
d. n urma hidrolizei rezult monozaharide;
e. hidrolizeaza glicogenul;
100.-Amilaza pancreatic:
a. se secreta in forma ei activa;
b. se secreta in forma inactiva;
c. hidrolizeaz celuloza;
d. n urma actiunii ei rezult dizaharide;
e. hidrolizeaza alte glucide;
101.Lipazele pancreatice:
a. se secreta in forma activa;
b. se secreta in forma inactiva;
c. actiunea asupra esterilor insolubili in apa necesita prezenta si a sarurilor biliare;
d. in urma actiunii lor rezulta acizi grasi si glicerol;
e. actiunea asupra esterilor insolubili in apa necesita prezenta si a sarurilor biliare;
102. Lipazele pancreatice sunt:
a. lipaza gastrica;
b. colesterol-lipaza;
c. carbopeptidaza;
d. fofolipaza;
e. tripsina;
103.Enzimele pancreatice sunt:
a. elastaza;
b. lipaza gastrica;
c. carbopeptidaza;
d. amilaza salivara;
e. tripsina;
104.Enzimele pancreatice sunt:
a. activatorul tripsinei;
b. lipaza;
c. inhibitorul tripsinei;
d. amilaza salivara;
e. tripsina;

13

105.Tripsina:
a. se secreta in forma activa;
b. se secreta in forma inactiva;
c. se activeaza sub actiunea HCl;
d. se activeaza sub actiunea enterokinazei;
e. are ca rezultat formarea tri- si dipeptidelor;
106.Chimotripsinogenul:
a. se activeaza sub actiunea enterokinazei;;
b. se activeaza sub actiunea tripsinei;
c. se activeaza sub actiunea HCl;
d. este forma activa tripsinei;
e. este o proteaza;
107.Despre sucul pancreatic se pot afirma urmatoarele:
a. electrolitii de Na+ sunt in concentratie mai mare decat in plasma;
b. electrolitii de K+ sunt in aceeasi concentratie ca si in plasma;
c. electrolitii de HCO3- sunt in concentratie mai mare decat in plasma;
d. secretia de HCO3- este asigurata de catre celulele ductale;
e. secretia de HCO3- este asigurata de catre celulele -insulare;
108.Despre sucul pancreatic se pot afirma urmatoarele:
a. K+ sunt in concentratie mai mare decat in plasma;
b. Na+ sunt in aceeasi concentratie ca si in plasma;
c. HCO3- sunt in concentratie mai mare decat in plasma;
d. in sucul pancreatic nu exista K+;
e. Na+ si K+ se gasesc in concentratii egale;
109.Bila:
a. este necesar pentru emulsionarea lipidelor;
b. este necesar pentru absorbia vitaminelor hidrosolubile;
c. este necesar pentru inhibarea peristaltismului intestinal;
d. este format n hepatocite;
e. este necesar pentru eliminarea unor substante insolubile;
110.Bila este depozitat n:
a. vezica biliar;
b. perioadele digestive;
c. perioadele interdigestive;
d. ficat;
e. in duoden;
111.Secreia de colecistochinin declanat de chim:
a. relaxeaz sfincterul Oddi;
b. contract sfincterul Oddi;
c. contract vezica biliar i elibereaz bila;
d. inhib secreia biliar.
e. relaxeaza vezica biliara;
112.Bila conine:
a. sruri biliare;
b. pigmeni biliari;
c. colesterol;
d. mucin;
e. lecitina;

14

113.Rolurile srurilor biliare sunt:

a. emulsionarea lipidelor din alimente;
b. favorizeaz absorbia vitaminelor liposolubile;
c. formeaz micelii complexe;
d. eliminarea acizilor grasi;
e. favorizeaz absorbia lipidelor;
114.Relaxarea sfincterului Oddi se face prin mecanisme:
a. nervoase;
b. locale;
c. umorale;
d. mienterice;
e. generale;
115.Mecanismul nervos de stimulare a evacurii bilei este realizat prin:
a. stimularea vagal;
b. stimulare nervoas central;
c. stimulare simpatic;
d. stimulare parasimpatic;
e. eliberare de colecistikinina;
116.Mecanismul nervos de stimul116.are a evacurii bilei este realizat prin:
a. stimularea vagal;
b. stimulare nervoas central;
c. eliberarea unui hormon secretat in celulele duodenale;
d. stimulare parasimpatic;
e. eliberarea de colecistikinina;
117.Bila contine:
a. mucina;
b. colesterol;
c. labferment;
d. apa;
e. pigmenti biliari (lecitina);
118.Substantele organice din bila sunt:
a. saruri biliare;
b. colesterol;
c. fosfolipide;
d. apa;
e. pigmenti biliari (lizozimul);
119.Secreiile intestinului subire conin:
a. mucin;
b. enzime;
c. amilaza salivara;
d. sruri minerale;
e. ap;
120.Bicarbonatul de sodiu din secreia intestinal are urmatoarele roluri, cu exceptia:
a. are rol de protecie a mucoasei intestinale mpotriva agresiunii HCl;
b. este o enzim porteolitic;
c. este o enzim lipolitic;
d. neutralizeaz chimul gastric.
e. se gaseste si in sucul pancreatic;

15

121.Mucusul din secreia intestinal:

a. are rol de protecie a mucoasei intestinale mpotriva agresiunii HCl;
b. este secretat de glandele Brunner din jejun;
c. este secretat de celule speciale situate in criptele Lieberkhn;
d. are rol in absorbtia intestinala;
e. este secretat de celule speciale situate in epiteliul intestinal;
122.Dizaharidazele din sucul intestinal sunt:
a. maltaza;
b. zaharaza;
c. izomaltaza;
d. peptidaza;
e. lipaza intestinala;
123.Substantele organice din sucul intestinal sunt:
a. apa;
b. colesterol;
c. enzime proteolitice;
d. mucuina;
e. enzime lipolitice;
124.Enzimele sucurilor digestive:
a. scindeaza substantele alimentare simple;
b. descompun unele substante din componenta alimentelor;
c. sub actiunea lor rezulta principii alimentare complexe;
d. sub actiunea lor rezulta nutrimente;
e. sub actiunea lor rezulta compusi usor absorbabili.
125.Pepsina sucului gastric:
a. actioneaza asupra cazeinogenului;
b. sub actiunea ei rezulta acizi grasi si glicerol;
c. actioneaza asupra proteinelor;
d. sub actiunea ei rezulta aminoacizi;
e. sub actiunea ei rezulta peptide;
126.Lipaza gastrica:
a. actioneaza asupra amidonului preparat;
b. sub actiunea ei rezulta acizi grasi si glicerol;
c. actioneaza asupra lipidelor neemulsionate;
d. sub actiunea ei rezulta aminoacizi si peptide;
e. actioneaza asupra lipidelor emulsionate;
127.Lipaza gastrica:
a. actioneaza asupra lipidelor din lapte;
b. sub actiunea ei rezulta acizi grasi si glicerol;
c. actioneaza asupra lipidelor din gelatina;
d. sub actiunea ei rezulta aminoacizi si peptide;
e. actioneaza asupra lipidelor din frisca;
128.Tripsina si chimotripsina:
a. actioneaza asupra proteinelor nedigerate de stomac;
b. sub actiunea ei rezulta aminoacizi;
c. actioneaza asupra peptidelor;
d. sub actiunea ei rezulta maltoza;
e. sub actiunea ei rezulta dipeptide;

16

129.Zaharaza sucului intestinal:

a. actioneaza asupra maltozei;
b. actioneaza asupra zaharozei;
c. are ca rezultat formarea a 2 molecule de glucoza;
d. are ca rezultat formarea de glucoza si fructoza;
e. are ca rezultat formarea de glucoza si galactoza;
130.Lactaza sucului intestinal:
a. are ca rezultat formarea a 2 molecule de glucoza;
b. actioneaza asupra zaharazei;
c. actioneaza asupra lactozei;
d. are ca rezultat formarea de glucoza si fructoza;
e. are ca rezultat formarea de glucoza si galactoza;
131.Paracazeinatul de calciu:
a. este insolubil;
b. este produsul actiunii lizozimului;
c. se gaseste in duoden;
d. este produsul actiunii labfermentului;
e. se produce in prezenta Ca2+;
132.-amilaza pancreatica:
a. are ca rezultat formarea de amidon;
b. actioneaza asupra amidonului;
c. actioneaza asupra lipidelor emulsionate;
d. are ca rezultat formarea de aminoacizi;
e. are ca rezultat formarea de dizaharide;
133.Absorbia intestinal este:
a. un proces prin care produii rezultai n urma digestiei trec ctre mediul intern;
b. un proces care se realizeaz numai n stomac;
c. maxim la nivelul duodenului;
d. un proces fiziologic complex.
e. un proces prin care apa si vitaminele trec ctre mediul intern;
134.Absorbia este favorizat la nivelul intestinului subire datorita:
a. prezenei vilozitilor intestinale;
b. prezenei epiteliului unistratificat;
c. reelei vasculare vilozitare foarte bogate;
d. distanei mari pe care o au moleculele de strbtut;
e. prezentei valvulelor semilunare;
135.La nivelul intestinul gros se absorb:
a. unele medicamente;
b. unele vitamine;
c. apa;
d. alcoolul;
e. saruri minerale;
136.Mecanismele prin care se realizeaza absorbtia sunt:
a. nervoase;
b. active;
c. pasive;
d. parasimpatice;
e. cu consum de energie;

17

137.Mecanismele active prin care se realizeaza absorbtia sunt:

a. mecanisme de transport activ;
b. osmoza;
c. selective;
d. pinocotoza;
e. mecanisme cu consum de energie;
138.Mecanismele active prin care se realizeaza absorbtia sunt:
a. impotriva gradientului de concentratie;
b. un fel de pompe ionice;
c. difuziunea de la o concentratie mai mare la una mai mica;
d. pinocotoza;
e. mecanisme de transport activ;
139.Mecanismele pasive prin care se realizeaza absorbtia sunt:
a. impotriva gradientului de concentratie;
b. osmoza;
c. difuziunea de la o concentratie mai mare la una mai mica;
d. pinocotoza;
e. mecanisme de transport activ;
140.Mecanismele pasive prin care se realizeaza absorbtia sunt:
a. sunt favorizate de cresterea presiunii din interiorul anselor intestinale;
b. cu consum de energie;
c. difuziunea de la o concentratie mai mare la una mai mica;
d. pinocotoza;
e. selective;
141.Mecanismele pasive prin care se realizeaza absorbtia sunt:
a. sunt favorizate de miscarile vilozitatilor intestinale;
b. de transport activ;
c. cu consum de energie;
d. pinocitoza;
e. osmoza;
142.Pinocitoza este:
a. inglobarea unor picaturi de lichid;
b. trecerea de la o presiune osmotica mai mica la una mai mare;
c. difuziunea de la o concentratie mai mare la una mai mica;
d. formarea de vezicule de pinocitoza;
e. un mecanism pasiv;
143.Glucidele majore ale dietei sunt:
a. sucroza
b. glicerolul;
c. lactoza;
d. celuloza;
e. amidonul;
144.Absorbtia glucidelor se face:
a. sub forma de monozaharide;
b. prin mecanisme pasive (pentru hexoze);
c. prin mecanisme pasive (pentru riboza);
d. la nivelul jejunului;
e. prin mecanisme active (pentru fructoza);

18

145.Glucoza:
a. se absoarbe prin mecanism activ;
b. se absorb prin difuziune facilitat;
c. nu se absorb n intestin;
d. se absoarbe cu consum de energie;
e. se absoarbe cu ajutorul unui transportor comun si Na+;
146.In final, dup absorbie, glucoza este transportat prin:
a. snge;
b. limf;
c. citoplasm;
d. vena port;
e. difuziune facilitata;
147.Sistemele de transport activ Na-dependente sunt responsabile de absorbia
intestinal a:
a. glucozei;
b. fructoza;
c. amidonului;
d. Cl-;
e. galactoza;
148.Despre fructoza se pot afirma urmatoarele, cu exceptia:
a. se absoarbe prin mecanism activ;
b. se absoarbe prin difuziune facilitat;
c. se absoarbe n intestin;
d. se absoarbe cu consum de energie;
e. se absoarbe cu ajutorul unui transportor comun si Na+;
149.Dieta glucidica zilnica poate varia intre:
a. 0,5-0,7g/zi;
b. 25-160g/zi;
c. 50-60% din dieta;
d. 250-800g/Kg corp;
e. 250-800g/zi;
150Dieta proteica zilnica poate varia intre,cu exceptia:
a. 0,5-0,7g/zi;
b. 25-160g/Kg corp;
c. 0,5-0,7mg/zi;
d. 0,5-0,7g/Kg corp
e. 800g/zi;
151.Dieta lipidica zilnica poate varia intre,cu exceptia:
a. 0,5-0,7g/zi;
b. 25-160g/Kg corp;
c. 0,5-0,7mg/zi;
d. 25-160g/zi
e. 250-800g/zi;
152. Lipidele se absorb prin urmtoarele mecanisme:
a. complexe de micelii hidrosolubile;
b. mecanisme Na-dependente;
c. pinocitoz;
d. mecanisme active;
e. difuziune;
19

153.Lipidele digerate se absorb:

a. n prima parte a intestinului subire;
b. pn la nivelul poriunii mijlocii a ileonului;
c. prin pinocitoz;
d. n colonul ascendent.
e. prin micelii hidrosolubile;
154.Chilomicronii:
a. sunt complexe hidrosolubile;
b. contin colesterol;
c. contin acizi grasi solubili;
d. contin aminoacizi;
e. contin saruri biliare;
155.La nivelul epiteliului intestinal:
a. se absorb sarurile biliare;
b. chilomicronii se desfac in acizi grasi;
c. sarurile bilare intra in sistemul port si ajung la ficat;
d. se refac trigliceridele din acizii grasi eliberati;
e. se formeaza micelii hidrosolubile;
156.La nivelul intestinului subtire:
a. glicerolul intra in sistemul port hepatic;
b. glicerolul trece in circulatia sistemica;
c. trigliceridele ajung in sistemul port;
d. trigliceridele trec in sistemul limfatic;
e. glicerolul se absoarbe pasiv;
157.n intestinul subire apa se absoarbe:
a. pasiv;
b. activ;
c. maxim n colon;
d. izoosmotic;
e. in stomac;
158.Sodiul se absoarbe:
a. activ;
b. prin pinocitoza;
c. antreneaza si absorbtia Ca2+;
d. Cl- urmeaza pasiv sodiu;
e. pasiv;
159.Calciu se absoarbe:
a. activ;
b. ca si P3+:
c. in prezenta vitaminei D;
d. in prezanta parathomonului;
e. pasiv;
160.Vitamine liposolubile sunt:
a. A;
b. B;
c. C;
d. K.
e. E

20

161.Vitamine hidrosolubile sunt:

a. A;
b. complexul B;
c. K.
d. C;
e. D;
162.Calciul se absoarbe sub influena:
a. absorbiei Na+;
b. parathormonului;
c. chilomicronilor;
d. vitaminei D;
e. vitaminei K;
163.Vitamine hidrosolubile se absorb:
a. prin transport activ;
b. prin transport facilitat;
c. sub influenta Ca2+;
d. prin sisteme de transport Na-dependente;
e. in intestinul subtire;
164.Rolurile principale ale colonului sunt:
a. absorbia apei;
b. absorbia unor amidonului;
c. absorbia unor medicamente;
d. absorbtia sarurilor minerale;
e. absorbtia unor vitamine
165.Fierul se absoarbe :
a. in jejun;
b. in colon;
c. in ileon;
d. vitaminei C;
e. mai usor sub forma Fe3+ decat Fe2+;
166.Activitatea motorie la nivelul intestinului gros include:
a. micri lente;
b. micri segmentare;
c. micri retropulsie;
d. micri peristaltice;
e. miscari in gol;
167.Miscarile de amestec ale intestinului gros:
a. sunt haustratii;
b. sunt miscari ale musculaturii circulare;
c. sunt miscari ale musculaturii longitudinale;
d. se deplaseaza rapid;
e. se deplaseaza lent;
168.Miscarile de amestec ale intestinului gros:
a. se deplaseaza in directie anala;
b. sunt miscari in masa;
c. sunt miscari ale musculaturii longitudinale;
d. se deplaseaza rapid;
e. realizeaza impingerea continutului colic spre sigmoid;

21

169.Miscarile propulsive ale intestinului gros:

a. sunt miscari in masa;
b. sunt miscari peristaltice modificate;
c. cele mai putine dureaza 15 min;
d. cele mai numeroase apar in prima ora de la micul dejun;
e. cele mai frecvente sunt seara, dupa cina;
170.n colon:
a. se secret Na;
b. se secret mucus;
c. se absoarbe Ca;
d. se absoarbe vitamina K;
e. se secreta K+;
171.n colon:
a. au loc procese controlate de aldosteron;
b. se secret mucus;
c. se absoarbe Ca;
d. se absoarbe clorul neabsorbit in intestinul subtire;
e. se secreta K+;
172.Defecaia reprezint urmtoarele, cu EXCEP IA:
a. procesul de eliminare a apei din intestin;
b. depozitarea materiilor fecale n intestin;
c. un act n totalitate involuntar;
d. procesul de eliminare a materiilor fecale din intestin;
e. este controlat de nucleii spinali;
173.Sfincterele anale:
a. cel intern conine fibre musculare netede;
b. cel intern conine fibre musculare striate;
c. cel extern conine fibre musculare striate;
d. cel extern conine fibre musculare netede;
e. sunt controlate cortical;
174.Defecaia:
a. este numai un act reflex involuntar;
b. implic activitate reflex i voluntar;
c. este numai un act voluntar;
d. este iniiat de ptrunderea materiilor fecale n rect;
e. este un act reflex controlat cortical;
175.Cnd defecaia se poate produce:
a. sfincterul anal extern se contract;
b. sfincterul anal extern se relaxeaz;
c. rectul se contract;
d. materiile fecale sunt reinute n rect;
e. sfincterul anal intern se relaxeaza;
176.Nu se pot afirma urmatoarele despre defecaie, cu exceptia:
a. este numai un act reflex involuntar;
b. implic activitate reflex i voluntar;
c. este procesul de eliminare al principiilor alimentare din intestin;
d. este iniiat de ptrunderea materiilor fecale n rect;
e. este un act reflex controlat cortical;

22

177.La nivelul intestinului gros:

a. au loc procese de digestie mecanica a alimentelor;
b. au loc procese de fermentatie;
c. au loc procese de scindare a substantelor alimentare complexe;
d. au loc procese de putrefactie;
e. au loc procese de digestie chimica a alimentelor;
178.La nivelul intestinului gros:
a. se desfasoara activitati secretorii;
b. se desfasoara activitati de digestie chimica;
c. se desfasoara activitati motorii;
d. se desfasoara activitati de absorbtie;
e. se desfasoara activitati de digestie mecanica;
179.La nivelul colonului se secreta urmatoarele, cu exceptia:
a. secretina;
b. mucus;
c. somatostatina;
d. lizozim;
e. amilaze;
180.Absorbtia proteinelor:
a. se face sub forma de glicerol;
b. se face sub forma de aminoacizi;
c. se face prin procese pasive;
d. se face prin procese active (la polul extern al celulelor in sange);
e. se face prin procese selective (la polul intern al celulelor mucoase);
181.Despre aminoacizi se pot afirma urmatoarele, cu o exceptie:
a. se absorb in prima parte a intestinului subtire;
b. se absorb prin mecanisme active (la polul bazal al celulelor mucoase);
c. se absorb prin mecanisme pasive (la polul extern al celulelor mucoase);
d. dupa absorbtie trec in vena cava inferioara;
e. dupa absorbtie trec in vena porta;
182.Nu se pot afirma urmatoarele despre proteine, cu exceptia:
a. se absorb sub forma de glicerol;
b. se absorb sub forma de chilomicroni;
c. se absorb in prima parte a intestinului subtire;
d. se absorb prin mecanisme selective ( la polul intern al celulelor mucoase);
e. se absorb nedigerate (cele din laptele matern);
183.Flora bacteriana aeroba:
a. actioneaza in prima parte a intestinului gros;
b. determina procesele de fermentatie:
c. sintetizeaza vitamine din complexul B;
d. actioneaza asupra glucidelor nedigerate (amidonul);
e. sintetizeza vitamina K;
184.Flora bacteriana aeroba:
a. este formata din bacili coli;
b. este formata din bacili lactici;
c. este formata din acid lactic;
d. este formata din bacili gram negativi;
e. este prezenta in tot tubul digestiv;

23

185.Despre flora bacteriana aeroba se pot afirma urmatoarele, cu exceptia:

a. este prezenta in prima parte a intestinului gros;
b. este formata din bacili;
c. actioneaza asupra glucidelor nedigerate (glucoza);
d. din actiunea ei rezulta monozaharide;
e. din actiunea ei rezulta dizaharide;
186.Nu se pot afirma urmatoarele despre flora bacteriana aeroba:
a. actioneaza in prima parte a intestinului gros;
b. determina procesele de fermentatie:
c. excreta vitamine din complexul B;
d. actioneaza asupra glucidelor nedigerate (amidonul);
e. actiunea ei are ca rezultat formarea acidului lactic;
187.Nu se pot afirma despre flora bacteriana aeroba urmatoarele, cu exceptia:
a. actioneaza in partea a doua a colonului transvers;
b. e formata din virusuri lactice;
c. sintetizeaza vitamine din complexul B;
d. actioneaza asupra glucidelor nedigerate (celuloza);
e. scinteaza glucidele pana la monozaharide;
188.Procesele de putrefactie:
a. actioneaza in prima parte a intestinului gros;
b. actioneaza in colonul sigmoid;
c. sunt rezultatul florei bacteriene aerobe;
d. sunt rezultatul florei bacteriene anaerobe;
e. actioneaza asupra compusilor proteici nedigerati;
189.Flora bacteriana anaeroba:
a. actioneaza in partea a doua a colonului transvers;
b. realizeaza decarboxilarea proteinelor digerate;
c. realizeaza dezaminarea proteinelor nedigerate;
d. actioneaza in colonul sigmoid;
e. sintetizeza vitamina K;
190.Flora bacteriana anaeroba:
a. determina formarea amoniacului;
b. determina formarea aminelor;
c. determina formarea acidului lactic;
d. determina formarea indolului;
e. determina formarea scatolului;
191.Amoniacul:
a. este neutralizat sub forma de uree;
b. se absoarbe in sange;
c. ajunge la rinichi pentru a fi eliminat;
d. ajunge la ficat;
e. este scindat in acid lactic si monozaharide;
192. Aminele rezultate din procesul de putrefactie sunt, cu exceptia:
a. scatoli;
b. crezoli;
c. putresceina;
d. indoli;
e. cadaverina;

24

193.Materiile fecale contin:

a. circa 10% resturi alimentare;
b. mucus;
c. epitelii descuamate;
d. corpurile bacteriilor de fermentatie;
e. celule oxintice;
194. Materiile fecale contin:
a. corpurile bacteriilor de putrefactie;
b. leucocite;
c. 90% resturi alimentare;
d. amoniac;
e. mucus:
195. Tubul digestiv cuprinde:
a. organe la nivelul crora se realizeaz digestia alimentelor;
b. organe la nivelul crora se realizeaz eliminarea resturilor absorbite;
c. organe la nivelul crora se realizeaz absorbia nutrimentelor;
d. organe la nivelul crora se realizeaz miscarea diferitelor segmente ale corpului;
e. organe la nivelul crora se realizeaz eliminarea resturilor neabsorbite;
196. Ultimele segmente al tubului digestiv sunt reprezentate de ctre:
a. colonul sigmoid.
b. intestinul subire;
c. cecul;
d. duoden;
e. rectul;
197. La nivelul rectului are loc:
a. eliminarea resturilor neabsorbite;
b. absorbia alimentelor;
c. digestia alimentelor;
d. actul defecaiei;
e. absorbia apei.
198. Cavitatea bucal:
a. este submprit n bucofaringe i cavitate bucal propriu-zis;
b. prezinta superior palatul dur;
c. inferior prezinta limba;
d. este format din bucofaringe;
e. este primul segment al tubului digestiv.
199. Cavitatea bucal prezinta:
a. arcadele dentare;
b. vestibulul anterior i vestibulul posterior;
c. gingii;
d. palatul moale si lueta
e. limba.
200.Arcadele dentare prezinta:
a.frenul buzei superioare;
b.canini;
c.lueta;
d.incisivi;
e.postmolari;

25

201. Cavitatea bucal prezint:

a. comunica posterior cu faringele;
b. limba, superior;
c. palatul dur-superior;
d. palatul moale-inferior.
e. lueta.
202. Limba este:
1. e formata din fibre musculare netede;
2. e formata din fibre musculare striate;
3. prezinta o mucoasa linguala;
4. inervat de hipoglos.
5. e segment comun sistemelor digestiv si respirator
203. Dintele prezinta:
a.epiteliu de acoperire;
b.col;
c.coroana;
d.dentina;
e.radacina;
204. Stomacul:
a.continua duodenul;
b.are doua curburi;
c.e portiunea cea mai ingusta a tubului digetiv;
d.prezinta antrul piloric;
e.prin cardia comunica cu esofagul;
205. n structura limbii gsim:
a. muchi netezi;
b. muchi striai;
c. fibre colagene i elastice;
d. schelet osos;
e. mucoas.
206. Duodenul:
a.continua stomacul;
b.se continua cu jejunul prin flexura duodeno-ileala;
c.este parte a intestinului subtire;
d.prezinta capul pancreasului in concavitatea sa;
e.este parte a intestinului gros.
207.Formula dentatitiei definitive prezinta:
a. Incisivi 2/2;
b. Canini 2/2 ;
c. Premolari 3/3;
d. Premolari 2/2;
e. Molari 3/3 ;
208. Dentiia permanenta:
a. mai este denumit i dentiia definitiva;
b. numr 32 de dini;
c. prezinta canini, molari si postmolari;
d. numr 20 de dini;
e. mai este denumit i dentiia de lapte;

26

209. Urmtoarele afirmaii despre faringe sunt adevrate:

a. este segment comun sistemelor digestiv si respirator;
b. prezinta laringo-faringele;
c. se continu cu esofagul;
d. comunic superior cu laringele.
e. Prezinto oro-faringele;
210. Cavitatea faringelui comunic cu:
a. fosele nazale;
b. cavitatea bucal;
c. urechea intern;
d. cavitatea timapanului;
e. laringele;
211. Urmtoarele afirmaii despre faringe sunt adevrate:
a. prin trompa lui Eustachio comunic cu urechea medie;
b. comunic posterior cu fosele nazale;
c. reprezint ncruciarea cilor digestiv i respiratorie;
d. comunic posterior cu laringele
e. comunica anterior cu cabitatea bucala;
212. Esofagul:
a. prezinta adventice;
b. continua laringele;
c. se continua cu stomacul;
d. continua faringele;
e. se continua cu duodenul.
213. Epiglota:
a. blocheaz calea alimentelor spre esofag;
b. acioneaz n timpul deglutiiei;
c. acioneaz n timpul masticaiei;
d. blocheaz calea alimentelor spre laringe.
e. E formata din cartilaj elastic.
214. Muschii faringelui:
a. sunt formati din fibr musculare netede;
b. prezinta epiteliu pluristratificat pavimentos cheratinizat;
c. are n structura sa un epiteliu cilindric pluristratificat;
d. sunt formati din fibre musculare striate;
e. prezinta fibre longitudianale;
215. Esofagul:
a. este un organ al tubului digestiv;
b. face legatura intre cavitatea bucala si faringe;
c. face legtura dintre faringe i stomac;
d. comunica anterior cu laringele;
e. comunica anterior su stomacul.
216.Urmtoarele afirmaii despre esofag sunt adevrate:
a. este un canal prin care bolul alimentar trece din faringe spre stomac;
b. limita lui superioar corespunde faringelui;
c. limita lui inferioar corespunde orificiului cardia;
d. prin orificiul cardia esofgul se deschide n duoden;
e. este un canal prin care bolul alimentar trece din jejun in ileon;

27

217.Esofagul:
a. este format in totalitate de muschi striati;
b. prezinta muschi netezi in cele 2/3 inferioare;
c. prezinta muchi striai in cele 2/3 inferioare;
d. prezinta muchi striati in 1/3 superioara;
e. mucoas format din esut conjunctiv lax.
218.Urmtoarele afirmaii despre stomac sunt false:
a. se prezint ca o poriune dilatata a tubului digestiv;
b. este situat n poriunea inferioar a cavitii abdominale;
c. se nvecineaz cu faringele;
d. este un organ al tubului digestiv.
e. continua duodenul;
219. Stomacul:
a. prezint doua straturi musculare;
b. prezinta fundul stomacului;
c. prezinta corpul stomacului;
d. prezinta antrul piloric;
e. prezinta vilozitati intestinale.
220. Stomacul:
a. este localizat n partea inferioar a cavitii abdominale;
b. prezint dou curburi, curbura mare i curbura mic;
c. prezint trei straturi musculare;
d. prezint dou orificii, cardia i pilor.
e. prezint prezinta 3 fete;
221. Curburile stomacului:
a. curbura mare este convex;
b. sunt denumite i orificii;
c. curbura mic este concav;
d. sunt n numr de patru.
e. prezinta in concavitate capul pancreasului;
222. Cardia:
a. este orificiul superior al stomacului;
b. se continu cu pilorul;
c. face comunicarea esofagului cu stomacul;
d. se mai numete i marea curbur.
e. face comunicarea faringelui cu stomac;
223. Sfincterul piloric:
a. este situat la limita cu esofagul;
b. comunic cu duodenul;
c. continu fundul stomacului;
d. este orificiul inferior al stomacului;
e. continua canalul piloric;
224. Urmtoarele afirmaii despre stomac sunt adevrate:
a. stomacul prezint mai multe poriuni;
b. prezint fundul stomacului;
c. prezint corpul stomacului;
d. poriunea orizontal este format din antrul i canalul piloric;
e. comunica inferior cu esofagul;

28

225. Poriunea orizontal a stomacului este format din:

a. antrul piloric;
b. fundul stomacului;
c. canalul piloric;
d. corpul stomacului.
e. orificiul cardia;
226. Tunica musculara a stomacului:
a. conine fibre longitudinale;
b. conine fibre circulare;
c. conine fibre oblice;
d. este format din fibr musculare striate;
e. este format din fibre musculare netede;
227. Mucoasa stomacului:
a. conine glande gastrice oxintice;
b. conine glande gastrice pilorice;
c. este format din epiteliu cilindric unistratificat;
d. este format din epiteliu pavimentos necheratinizat.
e. este format din epiteliu cubic unistratificat;
228. Glandele gastrice:
a. cele oxintice se gasesc la nivelul corpului stomacului;
b. cele oxintice se gasesc la nivelul pilorului;
c. cele pilorice se gasesc la nivelul fundului stomacului;
d. cele oxintice se gasesc la nivelul regiunii antrale.
e. cele pilorice se gasesc la nivelul regiunii antrale;
229.Glandele gastrice oxintice:
a.secreta HCl si mucus;
b.sunt localizate la nivelul fundului stomacului;
c.secreta gastrina;
d.sunt localizate in regiunea antrala;
e.secreta pepsinogen;
230. Glandele gastrice pilorice:
a.secreta mucus;
b.secreta gastrina;
c.secreta HCl;
d.sunt localizate in regiunea antrala;
e.secreta factorul extrinsec;
231. Glandele gastrice oxintice secreta:
a. HCL;
b. gastrina;
c. factorul intrinsec;
d. factorul extrinsec;
e. pepsinogen;
232.Glandele gastrice pilorice secreta:
a. mucus;
b. gastrina;
c. factorul intrinsec;
d. factorul extrinsec;
e. pepsinogen;

29

233. Glandele gastrice :

a. sunt de doua tipuri;
b. sunt localizate in mucoasa gastrica;
c. sunt localizate in musculara stomacului;
d. sunt localizate in mucoasa duodenala;
e. secreta sucul duodenal;
234. Intestinul subire:
a. este cuprins ntre stomac i intestinul gros;
b. este portiunea cea mai dilatata a tubului digestiv
c. este format din duoden, jejun i ileon;
d. ncepe la nivelul cardiei;
e. continua esofagul;
235.Duodenul:
a. este prima poriune a intestinului subire;
b. in el se deschide canalul pancreatic principal Wirsung
c. in concavitatea sa se gaseste capul pancreasului;;
d. in el se deschide canalul hepatic comun;
e. n el se deschide canalul pancreatic accesor Santorini.
236. Duodenul:
a. se ntinde de la pilor la jejun;
b. n el se deschide coledocul.
c. prezinta ampula hepato-pancreatica;;
d. prezinta sfinctetul Oddi;
e. continua ileonul;
237.Jejuno-ileonul:
a. se termina la nivelul valvulei ileo-cecale;
b. este portiunea cea mai dilatata a tubului digestiv;
c. continu duodenul;
d. se ntinde de la stomac la rect;
e. continua colonul;
238. Despre intestinul subtire se pot afirma urmatoarele, cu exceptia:
a.
b.
c.
d.
e.

conine fibre musculare striate;

conine fibre musculare netede in 1/3 superioara;
nu este inervat;
conine fibre musculare netede;
contine fibre musculare striate in 1/3 superioara;

239. Vilozitile intestinale prezinta:

a. epitelu cilindric unistratificat;
b. capilare sanguine;
c. capilar limfatic;
d. epiteliu pavimentos necheratinizat;
e. fibre musculare netede;
240. Intestinul gros:
a. continu jejun-ileonul;
b. are trei portiuni;
c. depoziteaza materiile fecale;
d. are rol in absorbtia apei;
e. are rol in absorbtia vitaminelor si lipidelor;
30

241.Intestinul gros:
a. este submprit n cec, colon, rect;
b. continua ileonul de la valvula ileo-cecala;
c. se continua cu ansele ileonului;
d. prezinta apendicele epiploice;
e. formeaz anse.
242. Printre segmentele colonului se numr:
a. cecul;
b. colonul transvers;
c. rectul;
d. colonul sigmoid.
e. colon ascendent;
243. Colonul prezinta:
a. apendicele xifoid;
b. doua portiuni;
c. haustre;
d. vilozitati intestinale;
e. benzi musculare;
244. Stratul muscular al colonului:
a. este format din fibre musculare striate;
b. este format din fibre musculare netede;
c. este format din fibre intrafusale;
d. formeaza tenii;
e. formeaza benzi musculare.
245.Urmatoarele afirmatiii despre colon sunt adevarate, cu exceptia:
a. este format din epiteliu cilindric unistratificat;
b. este format din epiteliu pluristratificat cilindric;
c. prezinta fibre musculare netede;
d. prezint flexura duodeno-jejunala;
e. poate prezenta glande gastrice;
246. Rectul:
a. continu colonul;
b. prezint trei segmente;
c. se termin la nivelul orificiului anal;
d. prezint valvula ileocecal.
e. prezinta muschi oblic;
247.Sfincterul intern al anusului este format din:
a. fibre musculare striate;
b. fibre musculare netede;
c. fibre longitudinale;
d. fibre circulare;
e. este sub control vegetativ;
248. Canalul hepatic comun:
a.se uneste cu canalul cistic;
b.se uneste cu canalul hepatic stang;
c.se formeaza din unirea a doua canale hepatice;
d.formeaza canalul hepatic drept;
e.se uneste cu canalul coledoc;

31

249.Canalul coledoc:
a.se continua cu canalul hepatic drept;
b.se formeaza din canalul cistic si canalul hepatic comun;
c.se deschide in ampula hepatopancreatica;
d. se deschide in duoden;
e. se uneste cu canalul accesor (Santorini);
250.Vezica biliara:
a.este situata inferior de ficat;
b.se continua cu canalul coledoc;
c.se continua cu canalul cistic;
d.este situata superior de ficat;
e.comunica cu canalul hepatic drept;
251. Canalul coledoc:
a.se deschide in duoden;
b.se deschide in ampula hepatopancreatica;
c.se deschide impreuna cu canalul pancreatic accesor (Santorini);
d. se deschide impreuna cu canalul pancreatic principal;
e.se deschide in flexura duodeno-jejunala;
252. Ampula hepatopancreatica:
a. se gaseste la nivelul flexurii colice stangi;
b.prezinta sfincterul Oddi;
c.se gaseste la nivelul duodenului;
d.la acest nivel se deschide canalul coledoc;
e. la acest nivel se deschide canalul pancreatic Wirsung;

32

SNGELE
1. Sistemul circulator este format din urmtoarele structuri:
a. inim;
b. snge;
c. arborele vascular;
d. limf;
e. vasele sanguine.
2. Arborele vascular este format din:
a. artere;
b. capilare;
c. vene;
d. inim;
e. vasele sanguine.
3. Sistemul circulator este format din totalitatea organelor prin care circul:
a. snge;
b. oxigen;
c. limf;
d. aer;
e. sucurile digestive.
4. Mediul intern este constituit din totalitatea lichidelor existente n organism n afara
celulelor:
a. snge;
b. lichidul interstiial;
c. limf;
d. oxigenul;
e. hialoplasma.
5. Sngele se caracterizeaz prin:
a. circul n interiorul arborelui cardiovascular;
b. mpreun cu limfa face parte din mediul intern al organismului;
c. mpreun cu lichidul interstiial face parte din mediul intern al organismului;
d. circul prin vasele limfatice;
e. circula prin ganglionii limfatici.
6. Sngele constituie mediul intern al organismului mpreun cu:
a. lichidul interstiial;
b. perilimfa;
c. limfa;
d. oxigenul;
e. endolimfa.
7. Volumul elementelor figurate ale sngelui are urmtoare denumire, cu unele
EXCEP II::
a. hematocit;
b. leucocitul;
c. volumul sangvin;
d. hematocritul;
e. volumul globular procentual.

8. Elementele figurate ale sngelui sunt:

a. globulelele roii;
b. globulele albe;
c. plachetele sangvine;
d. eritrocitele;
e. aglutinine.
9. Globulele roii:
a. se mai numesc eritrocite;
b. se mai numesc hematii:
c. nu au nucleu;
d. sunt celule mononucleate;
e. sunt celule polinucleate.
10. Globulele roii au urmtoarele roluri:
a. transport oxigenul;
b. transport dioxidul de carbon;
c. particip la meninerea echilibrului acido-bazic;
d. transportul gazelor respiratorii;
e. asigura hemostaza.
11. Numrul hematiilor este :
a. de 4500000/mm3 la femeie;
b. de 8500000/mm3 la adolescent;
c. de 5000000/mm3 la brbat;
d. infuentat de SNV;
e. de 150000-300000/ mm3 .
12. Globulele roii se mai numesc:
a. hematii;
b. leucocite;
c. plachete sangvine;
d. eritrocite;
e. limfocite.
13. Leucocitele:
a. au nucleu;
b. au mitocondrii;
c. au membran ;
d. sunt celule mobile;
e. au rol in coagularea singelui.
14. Leucocitele se caracterizeaz prin:
a. au capacitatatea de a emite pseudopode;
b. au capacitatatea de a fagocita;
c. prezint proprietatea de diapedez;
d. transport antigene;
e. transporta gazele respiratorii.
15. Diapedeza reprezint capacitatea leucocitelor de a efectua urmtoarea aciune, cu
unele EXCEP II:
a. fagocitoza;
b. distrugerea particulele strine;
c. diviziune;
d. traversare a peretelui capilar;
e. participarea la timpul plasmatic al coagularii.

16. Leucocitele se clasific n :

a. granulocite;
b. poligranulocite;
c. mononucleare;
d. agranulocite;
e. timocite.
17. Din granulocite fac parte:
a. monocite;
b. neutrofile;
c. limfocite;
d. eozinofile;
e. bazofile.
18. Din agranulocite fac parte:
a. neutrofile;
b. eozinofile;
c. monocite;
d. limfocite;
e. bazofile.
19. Principalul rol al leucocitelor const n urmtoarea funcie cu unele EXCEP II:
a. transportul oxigenului;
b. transportul dioxidului de carbon;
c. hematopoiez;
d. participarea la reacia de aprare a organismului;
e. homeostazie.
20. Plachetele sangvine se caracterizeaz prin:
a. se mai numesc trombocite;
b. sunt elemente necelulare ale sngelui;
c. nu transport gaze respiratorii;
d. se divid meiotic;
e. sunt elemente figurate ale singelui.
21. Funciile trombocitelor sunt:
a. intervin n hemostaz;
b. intervin n apararea nespecifica a organismului;
c. favorizeaz mecanismele de oprire a sngerrii;
d. transportor al gazelor respiratorii;
e. intervin in apararea specifica a organismului.
22. Numrul normal al trombocitelor pe mm3 poate fi:
a.150000;
b. 250000;
c. 300000;
d. 200000;
e. 5000.
23. Sngele este format din:
a. limf;
b. elemente figurate (55% din volumul sanguin);
c. elemente figurate(45% din volumul sanguin);
d. plasm sangvin.(45% din volumul sanguin);
e. plasma sangvina(55% din volumul sanguin).

24. Organismul uman vine permanent n contact cu:

a. ageni patogeni;
b. antigene libere;
c. purttori de antigene;
d. anticorpi gama;
e. agresori biologici.
25. Antigenul:
a. este o particul proprie organismului;
b. este un agent patogen;
c. intervine n aprarea organismului;
d. ptruns n mediul intern determin producerea de anticorpi;
e. este o proteina plasmatica din clasa gamma-globulinelor.
26. Antigenul este o substan:
a. macromolecular proteic;
b. polizaharidic;
c. strin organismului;
d. patogen;
e. lipidica.
27. Anticorpii:
a. sunt proteine plasmatice;
b. sunt gamma-globuline;
c. neutralizeaz antigenul;
d. distrug antigenul;
e. sunt formati de trombocite.
28.Anticorpii:
a. ptruns n mediul intern, determin producerea de antigene;
b. neutralizeaz antigenul;
c. distruge antigenul;
d. fagociteaz antigenul.;
e. sunt imunoglobuline.
29. Funcia de aprare a sngelui se realizeaz prin:
a. aprare nespecific;
b. osmoz;
c. antigene;
d. aprare specifica;
e. anticorpi.
30. Rspunsul imun specific are drept componente:
a. rspuns imun primar la primul contact cu antigenul respectiv;
b. rspuns imun primar la contacte repetate cu antigenul respectiv;
c. rspuns imun secundar realizat pe seama limfocitelor cu memorie;
d. rspuns imun teriar;
e. raspuns imun secundar- la primul contact cu antigenul respectiv.
31. Aprarea nespecific:
a. este nnscut;
b. este prezent la toi oamenii;
c. are eficacitate medie;
d. se obine prin vaccinare;
e. se realizeaza prin fagocitoza.

32. Rspunsul imun specific se caracterizeaz prin:

a. diferenierea structurilor proprii de cele strine organismului;
b. specificitate;
c. memorie imunologic;
d. are la baz consum de energie;
e. sensibilitate.
33. Aprarea nespecific:
a. se realizeaz prin mecanisme celulare;
b. nu se realizeaz prin fagocitoz;
c. nu este prompt;
d. se realizeaz prin mecanisme umorale;
e. la ea participa anumite cellule si substante preformate.
34. Aprarea specific:
a. este nnscut;
b. apare ca urmare a urmare a expunerii la ageni imunogeni;
c. este o aprare primitiv;
d. nu este prezent la toi oamenii;
e. este dobindita.
35. Aprarea specific dobndit natural poate fi:
a. pasiv, prin transfer transplacentar de anticorpi;
b. prin vaccinare;
c. activ, n urma unei boli;
d. prin administrare de anticorpi;
e. prin administrarea de antitoxine.
36. Aprarea specific dobndit artificial poate fi dobndit :
a. prin administrare de antitoxine;
b. prin administrare de gamma-globuline;
c. pasiv;
d. prin transfer transplacentar;
e. prin vaccinare.
37. Rspunsurile imune specifice sunt mediate prin:
a. limfocite B;
b. leucocite;
c. limfocite T;
d. mecanisme interdependente;
e. chimiotactism pozitiv.
38. Vaccinarea:
a. declaneaz mecanisme imunitare;
b. reaciile produse n organism sunt mai puternice;
c. efectul final este dobndirea imunitii;
d. reprezint un mijloc de aprare nespecific;
e. consta in in introducerea in organism a unor agenti patogeni atenuati.
39. Reactia inflamatorie locala se caracterizeaza prin:
a. roseate;
b. inflamare;
c. temperatura crescuta;
d. durere;
e. cresterea secretiei glandelor sebacee.

40. Puroiul este un amestec de:

a. microorganism vii;
b. microorganism omorite;
c. leucocite;
d. celule distruse;
e. lichide celulare.
41. Factorii ce intervin in apararea nespecifica sunt:
a. pielea intacta, cu rol de protectie mecanica;
b. mucoasele intacte, cu rol de protectie mecanica;
c. serurile, ce contin anticorpi gata formati;
d. vaccinurile;
e. factorii interni ce determina reactia inflamatorie locala.
42. Sistemul celular al imunitatii este format din:
a. limfocitele T;
b. limfocite B;
c. microorganisme;
d. macrofage;
e. celule distruse.
43. Urmatoarele afirmatii referitoare la durata imunitatii sunt adevarate:
a. imunitatea prin vaccinare dureaza 2-3 saptamini;
b. imunitatea prin administrare de seruri dureaza 2-3 saptamini:
c. imunitatea naturala dobindita in urma unor boli are o durata lunga;
d. imunitatea naturala innascuta dureaza toata viata;
e. imunitatea prin vaccinare dureaza 1-7 ani, necesitind repetare.
44. Se iau masuri corespunzatoare de protectie impotriva actiunii imunitare in cazul:
a. introducerii in organism a unor grefe;
b. imunitatii dobindite prin laptele matern;
c. imunitatii naturale innascute;
d. imunitatii transmise ereditar;
e. transplantelor de organe.
45. Plasma sangvina contine:
a. apa;
b. reziduu uscat;
c. substante organice (Ca2+);
d. substante anorganice(HCI);
e. substante organice (proteine).
46. Membrana hematiilor are n structura sa:
a. numeroase tipuri de anticorpi;
b. antigene;
c. aglutinine;
d. aglutinogene;
e. numeroase tipuri de macromolecule.
47. n plasm se gsesc:
a. anticorpi;
b. antigene;
c. aglutinine;
d. aglutinogene;
e. albumine.

48. Aglutinogenele cel mai frecvent ntlnite sunt:

a. A;
b. B;
c. D;
d. alfa;
e. beta.
49. Aglutininele cel mai frecvent ntlnite sunt:
a. gama;
b. alfa;
c. delta;
d. beta;
e. Rh.
50. Cele mai importante sisteme imunologice sangvine sunt:
a. OAB;
b. Rh (B);
c. Rh (A);
d. Rh (D);
e. Rh (O).
51. ntlnirea aglutinogenului cu aglutinina omoloag are ca urmare:
a. conflict imun;
b. conflict antigen-anticorp;
c. distrugerea hematiilor;
d. consecine grave pentru individ;
e. coagularea singelui.
52. Grupele sangvine:
a. sunt n numr de patru;
b. au importan n transfuzii de snge;
c. se stabilesc pe baza sistemului OAB;
d. o grup sangvin nu are aglutinogen i aglutinin omoloage;
e. o grupa sangvina are aglutinogen si aglutinina omoloage.
53. Grupele sangvine sunt:
a. O (I);
b. A (II);
c. B (III):
d. AB (IV);
e. O (IV).
54. Grupa O (I) are urmtoarele aglutinogene, cu unele EXCEP II:
a. alfa;
b. A;
c. beta;
d. nu are aglutinogene;
e. B.
55. Grupa O (I) are urmtoarele aglutinine:
a. alfa;
b. nu are aglutinine;
c. B;
d. Beta;
e. A.

56. Grupa A (II) are urmtoarele aglutinine cu unele EXCEP II:

a. alfa;
b. O;
c. Rh;
d. beta;
e. A.
57. Grupa AB (IV) are urmtoarele aglutinogene:
a. A;
b. alfa;
c. beta;
d. B;
e. gamma.
58. Grupa AB (IV) are urmtoarele aglutinine, cu unele EXCEP II:
a. alfa;
b. O;
c. beta;
d. nu are aglutinine;
e. A.
59. Grupa O (I) se caracterizeaz prin:
a. poate primi de la grupa A;
b. poate dona la toate grupele;
c. poate primi de la toate grupele;
d. este donator universal;
e. este primitor universal.
60. Grupa AB (IV) se caracterizeaz prin:
a. poate primi de la toate grupele;
b. poate dona la toate grupele;
c. poate dona la grupa B;
d. este primitor universa;
e. poate dona la grupa A.
61. Populaia Rh pozitiv reprezint reprezint urmtorul procent, cu unele EXCEP II:
a. 75%;
b. 65%;
c. 95%;
d. 85%;
e. 80%.
62. Despre antigenul Rh se pot afirma:
a. n mod natural nu exist aglutinine omoloage anti-Rh;
b. aglutininele anti-Rh se pot genera prin transfuzii de snge Rh+ la persoane Rh-;
c. aglutininele anti-Rh se pot genera prin sarcin cu ft Rh+ i mama Rh-;
d. aglutininele anti-Rh apar la ft imediat dup natere;
e. aparatul imunitar al gazdei reactioneaza fata de aglutinogenul D ca si fata de un
aglutinogen oarecare.
63. Transfuzia de snge Rh+ la persoane Rh-, determin:
a. aparatul imunitar al gazdei reacioneaz fa de aglutinogenul Rh ca i fa de oricare
aglutinogen;
b. sunt activate trombocitele;
c. producerea de anticorpi anti Rh;
d. sunt activate eritrocitele;
e. sunt activate limfocitele.

64. Anticorpii anti Rh;

a. nu distrug hematiile;
b. reacioneaz cu antigenul Rh de pe suprafaa hematiilor;
c. distrug leucocitele;
d. produc hemoliza;
e. produc termoliza.
65. n cazurile cu mama Rh negativ i tatl Rh pozitiv:
a. copiii vor moteni caracterul Rh pozitiv;
b. prima sarcin poate evolua normal;
c. n condiii fiziologice hematiile Rh pozitive ale ftului nu pot traversa placenta;
d. cuplul nu poate avea copii;
e. copiii vor mosteni caracterul Rh negativ.
66. n cazurile cu mama Rh negativ i tatl Rh pozitiv:
a. la natere se produc rupturi de vase sangvine n momentul deslipirii placentei de uter;
b. la natere o parte din sngele fetal trece la mam i se stimuleaz producia de aglutinine
anti-Rh;
c. la o nou sarcin aceste aglutinine, care pot traversa capilarele placentare, ptrund n
circulaia fetal i distrug hematiile;
d. sunt distruse i trombocitele;
e. sunt distruse si leucocitele.
67. Funciile sngelui sunt urmtoarele:
a. transportul apei;
b. transportul substanelor nutritive;
c. meninerea echilibrului hidroelectrolitic al organismului;
d. de aprare a organismului;
e. de depozitare a lipidelor.
68. Funciile sngelui sunt urmtoarele:
a. transportul substanelor de excreie;
b. transportul gazelor respiratorii;
c. intervine n termoreglare;
d. intervine n excreia substanelor n exce;
e. furnizeaza informatii asupra mediului inconjurator.
69. Substantele organice din plasma sunt:
a. proteine;
b. apa;
c. globuline;
d. fibrinogen;
e. albumine.
70. Substantele anorganice din plasma sunt:
a. calciul;
b. clorul;
c. HCl;
d. sodiul;
e. potasiul.
71. Hemostaza se caracterizeaz prin:
a. se desfoar n 5 timpi;
b. asigur oprirea scurgerii sngelui;
c. const n asigurarea temperaturii normale a corpului;
d. const n oprirea sngerrii;
e. asigura functia hematogena a singelui.

72. n timpul vasculo-plachetar al hemostazei se produc:

a. aderarea trombocitelor la nivelul plgii;
b. formarea dopului plachetar;
c. vasoconstricia peretelui vasului lezat;
d. ndeprtarea trombusului plachetar;
e. metamorfiza viscoasa a plachetelor sangvine.
73. n timpul plasmatic al hemostazei se produc:
a. participarea trombocitelor;
b. se produce coagularea sngelui;
c. fibrinogenul se transform n fibrin;
d. se formeaz dopul trombocitar;
e. participarea factorilor plasmatici.
74. La coagulare particip:
a. factori plasmatici;
b. factori plachetari;
c. factori tisulari;
d. calciul;
e. macromoleculele din structura membranei hematiilor.
75. Faza I- a coagulrii const n formarea urmtoarei substane, cu unele EXCEP II:
a. trombinei;
b. fibrinolizinei;
c. fibrinei;
d. tromboplastinei;
e. fibrinogenul.
76. Faza a II-a a coagulrii const n formarea urmtoarei substane, cu unele
EXCEP II::
a. fibrinolizinei;
b. tromboplastinei;
c. fibrinei;
d. trombinei;
e. protrombina.
77. Faza a III-a a coagulrii const n formarea urmtoarei substane, cu unele
EXCEP II::
a. trombinei;
b. tromboplastinei;
c. fibrinolizinei
d. fibrinei;
e. protrombina.
78. Dintre substantele care participa la fazele coagularii, sunt sintetizate in ficat:
a. tromboplastina;
b. protrombina;
c. trombina;
d. fibrinogenul;
e. fibrina.
79. Timpul trombodinamic consta in:
a. formarea retelei insolubile de fibrina;
b. retractia cheagului prin expulzarea serului;
c. descompunerea cheagului;
d. fibrinoliza cheagului;
e. indepartarea cheagului.

10

80. Urmatorii ioni participa la procesul de coagulare, cu EXCEPTIA:

a. Fe2+;
b. Ca2+;
c. Cl;
d. Na+;
e. K+.
81. Urmatoarele afirmatii sunt corecte:
a. fibrinoliza este realizata sub actiunea unor enzime proteolitice;
b. in timpul trombodinamic al hemostazei se reia circulatia prin vasul lezat;
c. in timpul plasmatic al coagularii intervin proteinele plasmatice din clasa gammaglobulinelor;
d. serul este plasma fara fibrinogen si protrombina;
e. in ochiurile retelei insolubile de fibrina se dispun elementele figurate.
82. Urmatoarele afirmatii sunt corecte:
a. formarea tromboplastinei este faza cea mai laborioasa;
b. formarea tromboplastinei dureaza 10 s;
c. formarea tromboplastinei dureaza 4-8 minute;
d. formarea trombinei dureaza 10 s;
e. formarea fibrinei dureaza 1-2 s.

11

MAREA I MICA CIRCULAIE

1. Arborele vascular are dou teritorii:
a. marea circulaie;
b. mica circulaie;
c. circulaia sistemic;
d. circulaia pulmonar
e. circulaia mic sau limfatic.
2. Arborele vascular este format din:
a. artere;
b. vene;
c. limfatice;
d.capilare,
e. inim.
3. Circulaia mic se caracterizeaz prin:
a. se mai numete circulaie sistemic;
b. ncepe n ventriculul drept;
c. cele patru vene pulmonare se deschid n atriul drept;
d. din ventriculul drept pleac trunchiul pulmonar;
e. transport spre plmni snge cu CO2.
4. Trunchiul arterei pulmonare:
a. ia natere n ventriculul drept;
b. transport snge ncrcat cu oxigen spre plmni;
c. se termin n plmni, n jurul alveolelor pulmonare;
d. d natere arterei pulmonare drepte;
e. d natere arterei pulmonare stngi;
5. Arterele pulmonare:
a. se termin cu reeaua capilar din jurul alveolelor pulmonare;
b. sunt n numr de dou pentru fiecare pulmon;
c. iau natere din ventriculul drept;
d. ptrund n plmn;
e. transport snge neoxigenat.
6. Venele pulmonare:
a. transport snge oxigenat spre inim;
b. sunt n dou pentru fiecare plmn;
c. se termin n atriul drept;
d. transport snge neoxigenat,
e. se formeaz din reeaua capilar din jurul alveolelor.
7. Despre circulaia mare putem afirma urmtoarele:
a. ncepe n ventriculul stng;
b. ncepe prin artera aort;
c. se mai numete circulaie sistemic;
d. arterele transport snge cu substane nutritive ctre esuturi;
e. venele cave se deschid n atriul stng.

8. Despre circulaia sistemic putem afirma urmtoarele:

a. arterele transport snge cu O2 spre esuturi;
b. venele transport snge cu CO2 spre inim;
c. se termin n atriul drept;
d. arterele trasport snge cu substane nutritive ctre esuturi;
e. reprezint mica circulaie.
9. Arterele se caracterizeaz prin:
a. sunt vase prin care sngele circul dinspre inim spre esuturi;
b. sunt vase prin care sngele circul dinspre organe spre inim;
c. au un calibru mic;
d. transport sngele de la inim spre periferie;
e. sensul de curgere a sngelui este centripet.
10. Sistemul aortic se caracterizeaz prin:
a. este format din aort;
b. este format din ramurile aortei;
c. vascularizeaz toate esuturile i organele;
d. este cel mai mare sistem vascular
e. ncepe n ventriculul drept.
11. Aorta se caracterizeaz prin urmtoarele: acde
a. ncepe n ventriculul stng;
b. transport snge ncrcat cu dioxid de carbon;
c. transport snge ncrcat cu substane nutritive;
d. transport snge spre esuri;
e. transport snge spre organe.
12. Aorta prezint urmtoarele caracteristici:
a. are o poriune ascendent din care se desprind arterele coronare;
b. aorta ascendent se continu cu aorta descendent;
c. terminal, aorta descendent se bifurc n arterele ilace intern i extern;
d. terminal, aorta descendent se continu cu arterele ilace comune
e. prezint arcul aortic din care se desprind arterele carotide interne.
13. Caracteristici ale aortei:
a. dup 5-6 cm aorta ascendent se curbeaz;
b. aorta ascendent se continu cu arcul aortei;
c. arcul aortei se continu cu aorta descendent;
d. aorta descendent prezint dou segmente: toracic i pelvin;
e. din arcul aortic se desprind arterele coronare.
14. Aorta descendent are urmtoarele segmente:
a. toracic;
b. cervical;
c. abdominal;
d. pelvin;
e. diafragmatic.
15. Ramurile arcului aortic sunt:
a. artera carotid comun dreapt;
b. artera carotid comun stng;
c. artera subclavicular dreapt;
d. trunchiul arterial brahiocefalic;
e. artera subclavicular stng;
2

16. Trunchiul arterial brahiocefalic:

a. ia natere din aorta ascendent;
b. d natere arterei carotide comune stngi;
c. d natere arterei carotide comune drepte;
d. d natere arterei subclaviculare stngi;
e. d natere arterei subclaviculare drepte.
17. Artere carotide comune:
a. urc la nivelul gtului;
b. urc pn n dreptul marginii superioare a cartilajului tiroid;
c. la terminare prezint o dilatare, sinusul carotic;
d. se bifurc n cele dou artere carotide externe.
18. Arterele carotide comune:
a. sunt n numr de dou;
b. dau natere arterei carotide interne;
c. dau natere arterei carotide externe;
d. ambele iau natere din arcul aortic.
e. ptrund n craniu irignd creierul i ochiul.
19. Artera carotid intern:
a. ptrunde n craniu;
b. irig mduva spinrii;
c. vascularizeaz gtul;
d. irig creierul i ochiul.
e. este ram din artera carotida extern.
20. Arterele subclaviculare:
a. iau natere din aorta ascendent;
b. se continu cu artera axilar;
c. se continu cu artera carotid extern;
d. vascularizeaz peretele antero-lateral al toracelui.
e. dau natere arterei vertebrale, ce ptrunde n craniu.
21. Artera vertebral:
a. ptrunde n craniu prin gaura occipital;
b. este situat n partea anterioar a gtului;
c. se unete cu artera vertebral de partea opus;
d. particip la vascularizaia encefalului;
e. este ram din artera carotid comun.
22. Din artera subclavicular se desprind arterele:
a. vertebral;
b. toracic intern;
c. carotid extern;
d. carotid intern;
e. intercostalele anterioare
23. Artera axilar se caracterizeaz prin:
a. vascularizeaz pereii axilei;
b. continu artera subclavicular;
c. se continu cu artera brahial;
d.pe dreapta se desprinde din trunchiul arterial brahiocefalic;
e. pe stnga se desprinde din crosa aortei.

24. Artera brahial:

a. continu artera carotid;
b. vascularizeaz braul;
c. este cea mai voluminoas arter a membrelor;
d. continu artera axilar.
e. continu artera subclavicular.
25. Artera brahial se continu cu:
a. artera radial;
b. artera ulnar;
c. arcadele palmare;
d. artera subclavicular.
e. arterele de la nivelul antebraului.
26. Arterele minii:
a. se formeaz din arterele radial;
b. sunt reprezentate de arcadele palmare;
c. dau natere arterelor digitale;
d. se formeaz din artera ulnar;
e. se afl numai pe faa dorsal a minii.
27. Ramurile aortei abdominale sunt urmtoarele:
a. trunchiul celiac;
b. artera mezenteric superioar;
c. artera hepatic;
d. artera mezenteric inferioar;
e. arterele renale.
28. Din aorta abdominal se desprind arterele:
a. gastric dreapt;
b. esofagiene;
c. testiculare;
d. splenic;
e. ovarian.
29. Din aorta abdominal se desprind arterele:
a. gastric dreapt;
b. esofagiene;
c. mezenteric superioar;
d. splenic;
e. mezenteric inferioar;
30. Trunchiul celiac se mparte n arterele:
a. splenic;
b. gastric dreapt;
c. hepatic stng;
d. gastric stng,
e. pancreatic.
31. Trunchiul celiac vascularizeaz urmtoarele organe:
a. stomacul;
b. rinichii;
c. duodenul;
d. pancreasul;
e. ficatul.

32. Artera mezenteric superioar vascularizeaz:

a. jejuno-ileonul;
b. cecul;
c. colonul ascendent;
d. colonul descendent;
e. rectul.
33. Artera mezenteric superioar vascularizeaz:
a. colonul descendent;
b. partea dreapt a colonului transvers;
c. stomacul;
d. partea stng a colonului transvers
e. colonul acendent.
34. Artera mezenteric inferioar vascularizeaz:
a. partea stng a colonului transvers;
b. colodul descendent;
c. rinichiul;
d. colonul sigmoid
e. partea inferioar a rectului.
35. Artera mezenteric inferioar vascularizeaz:
a. duodenul;
b. suprarenala;
c. colonul sigmoid;
d. partea superioar a rectului;
e. jejuno-ileonul
36. Ramurile aortei abdominale se mpart n:
a. viscerale;
b. parietale;
c. interne;
d. articulare;
e. externe.
37. Ramurile viscerale ale aortei abdominale sunt arterele:
a. renal;
b. testicular;
c. ovarian;
d. trunchiul celiac;
e. hepatic dreapt.
38. Ramurile terminale ale aortei sunt arterele:
a. iliac comun dreapt;
b. iliac comun stng;
c. sacrat lateral;
d. mezenteric superioar;
e. mezenteric inferioar.
39. Arterele iliace comune:
a. iau natere din aorta ascendent;
b. dau natere arterei iliace externe;
c. dau natere arterei iliace interne;
d. sunt ramurile terminale ale aortei abdominale;
e. dau natere arterei femurale.

40. Artera iliac extern se caracterizeaz prin:

a. iese din bazin;
b. se continu cu artera femural;
c. ajunge pe faa posterioar a coapsei;
d. continu artera iliac intern;
e. se desprinde din artera iliac comun.
41. Artera femural se caracterizeaz prin:
a. este situat pe faa anterioar a coapsei;
b. se continu cu artera poplitee;
c. continu artera iliac intern;
d. se mparte n arterele tibiale anterioar i posterioar;
e. ajunge pe faa posterioar a coapsei;
42. Artera poplitee se caracterizeaz prin:
a. se afl pe faa posterioar a genunchiului;
b. se afl pe faa anterioar a genunchiului;
c. continu cu artera femural;
d. se mparte n arterele tibiale anterioar i posterioar;
e. este situat n fosa poplitee.
43. Artera tibial anterioar:
a. continu artera poplitee;
b. irig faa anterioar a gambei;
c. se continu cu artera dorsal a piciorului;
d. se continu cu artera plantar intern.
e. continu artera femural.
44. Artera tibial posterioar:
a. i are originea n artera poplitee;
b. irig faa posterioar a gambei;
c. d natere arterei plantare interne;
d. d natere arterei plantare externe
e. continu artera femural.
45. Artera iliac intern vascularizeaz:
a. vezica urinar;
b. ultima poriune a rectului;
c. rinichiul;
d. colonul ascendent;
e. colonul descendent.
46. Artera iliac intern vascularizeaz la brbat:
a. uterul;
b. scrotul;
c. prostata;
d. organul genital extern
e. testiculul.
47. Artera iliac intern vascularizeaz la femeie:
a. prostata;
b. uterul;
c. veziculele seminale;
d. vaginul;
e. ovarul.

48. Sistemul venos al marii circulaii este reprezentat de ctre venele:

a. cav superioar;
b. cav inferioar;
c. pulmonare;
d. limfatic dreapt,
e. ductul toracic.
49. Vena cav superioar se caracterizeaz prin:
a. face parte din circulaia mare;
b. se termin n atriul stng;
c. nsoete artera cav superioar;
d. la formarea sa particip vena azygos
e. colecteaz sngele venos de la organele situate deasupra inimii..
.
50. Vena cav superioar strnge sngele venos de la:
a. creier;
b. stomac;
c. inim;
d. cap;
e. gt.
51. Vena cav superioar strnge sngele venos de la:
a. membrele inferioare;
b. gt;
c. membrele superioare;
d. ficat;
e. stomac.
52. Prin sistemul azygos vena cav superioar strnge sngele venos de la:
a. spaiile intercostale;
b. esofag;
c. bronhii;
d. stomac;
e. ficat.
53. Prin sistemul azygos vena cav superioar strnge sngele venos de la:
a. pericard;
b. diafragm;
c. inim;
d. faringe;
e. plmni.
54. Venele subclaviculare adun sngele de la:
a. bra;
b. antebra;
c. mn;
d. axil;
e. gt.
55. Vena cav superioar se formeaz prin unirea venelor:
a. jugulare interne;
b. subclaviculare;
c. brahiocefalic dreapt;
d. brahiocefalic stng;
e. jugulare externe.

56. Vena brahiocefalic se formeaz prin unirea venelor:

a. jugular intern;
b. subclavicular;
c. carotid intern;
d. cav superioar;
e. azygos.
57. Sngele venos al membrului superior este colectat de:
a. dou sisteme venoase;
b. un sistem venos profund;
c. un sistem venos superficial;
d. canalul toracic;
e. venele azygos.
58. Vena port se formeaz prin unirea urmtoarelor vene:
a. mezenteric superioar;
b. mezenteric inferioar;
c. splenic;
d. hepative;
e. pancreatice.
59. Venele profunde ale membrelor:
a. nsoesc arterele;
b. poart acelai nume cu arterele pe care le nsoesc;
c. se vars n venele profunde;
d. la nivelul lor se fac injecii intramusculare;
e. reprezint principalul sistem venos al membrului superior.
60. Venele superficiale ale membrelor:
a. se vars n venele profunde;
b. nsoesc arterele;
c. sunt situate sub tegument putnd fi observate cu ochiul liber;
d. poart acelai nume cu arterele pe care le nsoesc;
e. la nivelul lor se fac injecii intravenoase.
61. Vena cav inferioar adun sngele venos de la:
a. membrele inferioare;
b. pereii bazinului;
c. viscerele bazinului;
d. rinichi;
e. membrele superioare;
62. Vena cav inferioar se formeaz prin unirea venelor:
a. iliac comun dreapt;
b. iliace interne;
c. iliace externe;
d. iliac comun stng;
e. jugulare interne.
63. Vena cav inferioar adun sngele venos de la:
a. rinichi;
b. suprarenale;
c. testicul;
d. splin;
e. colon ascendent .

64. Vena cav inferioar adun sngele venos de la:

a. ovar;
b. peretele posterior al abdomenului;
c. ficat;
d. pancreas;
e. colon descendent.
65. Artera iliac intern se caracterizeaz prin:
a. are ramuri parietale pentru pereii bazinului;
b. are ramuri viscerale pentru organele din bazin;
c. are ramuri viscerale pentru organele genitale;
d. se desprinde din artera iliac comun;
e. se continu cu artera femural.
66. Vena iliac intern colecteaz sngele de la:
a. ovar;
b. colonul ascendent;
c. colonul descendent;
d. vezica urinar;
e. uter.
67. Vena iliac extern se caracterizeaz prin:
a. se continu cu vena iliac intern;
b. continu vena femural;
c. formeaz mpreun cu cea de partea opus vena iliac comun;
d. se continu cu vena iliac comun;
e. transport snge de la membrul inferior.
68. Membrul inferior are urmtoarele tipuri de vene:
a. profunde;
b. superficiale;
c. interne i externe;
d. cele profunde nsoesc arterele omonime;
e. cele superficiale se vars n cele profunde
69. Vena cav inferioar are urmtoarele caracteristici:
a. urc la stnga coloanei vertebrale;
b. strbate diafragma;
c. se termin n atriul drept;
d. primete vena port;
e. colecteaz sngele venos de la organele situate deasupra inimii..
70. Vena port se caracterizeaz prin:
a. face parte din marea circulaie;
b. transport spre ficat snge ncrcat cu substane nutritive;
c. transport spre ficat snge ncrcat cu substane rezultate n urma absorbiei intestinale;
d. primete venele hepatice;
e. se termin n ficat.
71. Sngele venos al ficatului:
a. este transportat n vena cav inferioar;
b. este transportat de la ficat prin venele hepatice;
c. este adus la ficat de vena port;
d. este transportat n vena mezenteric superioar;
e. este transportat n vena mezenteric inferioar.
9

CIRCULAIA LIMFATIC
1.
a.
b.
c.
d.
e.

Sistemul limfatic se caracterizeaz prin urmtoarele:

prin el circul snge venos;
limfa face parte din mediul intern al organismului;
se vars n circulaia arterial;
se varsa in sistemul venos;
se varsa in sistemul venei porte;

2.
a.
b.
c.
d.
e.

Sistemul limfatic se caracterizeaz prin:

pereii vaselor limfatice sunt mai subtiri dect arterelor;
capilarele sale se anastomozeaz cu capilarele venoase;
este adaptat la funcia de drenaj a limfei din tot corpul;
pereii vaselor limfatice sunt mai groi dect pereii vaselor sangvine;
pereii vaselor limfatice sunt mai subtiri dect venelor;

3.
a.
b.
c.
d.
e.

Sistemul limfatic se caracterizeaz prin urmatoarele, cu exceptia:

se varsa in sistemul venos;
capilarele sale se anastomozeaz cu capilarele venoase;
este adaptat la funcia de drenaj a limfei din tot corpul;
pereii vaselor limfatice sunt mai groi dect pereii vaselor sangvine;
aduce in sange lichidul cefalorahidian;

4.
a.
b.
c.
d.
e.

Nu se pot afirma urmatoarele despre sistemul limfatic, cu exceptia:

aduce in sange lichidul interstitial;
este parte a sistemului circulator;
aduce in sange limfa din tot corpul;
pereii vaselor limfatice sunt mai subtiri dect pereii venelor;
aduce in sange lichidul cefalorahidian;

5.
a.
b.
c.
d.
e.

Despre sistemul limfatic se pot afirma urmatoarele, cu exceptia:

transport limfa;
este format din artere, vene, capilare;
ncepe n ventriculul stng;
capilarele limfatice sunt in forma de deget de manusa;
incepe in ventriculul drept;

6.
a.
b.
c.
d.
e.

Capilarele sistemul limfatic:

se deosebesc de cele sangvine;
au pereii subiri mai grosi ca ai arterelor;
au aceeai structur ca i capilarele sangvine;
au structura in deget de manusa;
se unesc pentru a forma vene limfatice;

7.
a.
b.
c.
d.
e.

Vasele limfatice se caracterizeaz prin:

au o structur asemntoare arterelor;
se formeaz prin confluarea capilarelor limfatice;
sunt prevzute la exterior cu valve semilunare;
prezinta pe traiectul lor ganglioni spinali ;
au structura asemanatoare cu a venelor ;

8.
a.
b.
c.
d.
e.

Vasele limfatice se caracterizeaz prin, cu exceptia:

au o structur asemntoare cu cea a venelor;
se formeaz prin confluarea capilarelor limfatice;
sunt prevzute la exterior cu valve semilunare;
prezinta pe traiectul lor ganglioni limfatici;
au structura asemanatoare cea a arterelor ;

9.
a.
b.
c.
d.
e.

Ganglionii limfatici se caracterizeaz prin:

sunt situai pe traiectul venelor;
prin ei trece n mod obligatoriu limfa;
sunt asemntori ganglionilor nervoi;
sunt situati pe traiectul vaselor limfatice;
sunt formatiuni ovalare ;

10. Despre vasele limfatice nu se pot afirma urmatoarele, cu exceptia:

a. au o structur asemntoare cu cea a venelor;
b. se formeaz prin confluarea capilarelor arteriale;
c. sunt prevzute cu valvule;
d. prezinta pe traiectul lor ganglioni limfatici;
e. au structura asemanatoare cea a arterelor ;
11. Ganglionii limfatici se caracterizeaz prin, cu exceptia:
a. sunt situai pe traiectul venelor;
b. prin ei trece n mod obligatoriu sangele;
c. sunt asemntori ganglionilor nervoi;
d. sunt situati pe traiectul vaselor limfatice;
e. prezinta in structura lor capsula si cordoane medulare ;
12. Despre ganglionii limfatici nu se pot afirma urmatoarele, cu exceptia:
a. sunt formatiuni ovalare;
b. sunt formatiuni foliculare;
c. sunt formatiuni reniforme;
d. prezinta fibre reticulare si structuri corticale nervoase;
e. prezinta un hil si sinus medular ;
13. Despre ganglionii limfatici nu se pot afirma urmatoarele, cu exceptia:
a. sunt formatiuni ovalare;
b. sunt formatiuni foliculare;
c. sunt formatiuni fusiforma;
d. prezinta fibre reticulare si structuri corticale germinative;
e. prezinta fibre de elastina si sinus medular ;
14. Ganglionii limfatici au mai multe funcii:
a. produc limfocite;
b. produc monocite;
c. produc hematii;
d. de aparare (productie de leucocite);
e. de aparare (fagocitoza);
15. Ganglionii limfatici au urmatoarele funcii, cu exceptia:
a. reglare a echilibrului fosfo-calcic;
b. producere de elemente figurate (limfocite);
c. reglare a metabolismului hidric (reintoarcerea apei in sange);
d. de aparare (productie de monocite);
e. de aparare (fagocitoza);
16. Urmatoarele nu sunt functii al ganglionolor limfatici , cu exceptia:
a. de aparare (productie de monocite);
b. producere de elemente figurate (limfocite);
c. reglare a metabolismului hidric (reintoarcerea apei in sange);
d. producere de elemente figurate (monocite);
e. de aparare (fagocitoza);

17. Trunchiurile limfatice mari se caracterizeaz prin:

a. sunt n numr de dou;
b. sunt reprezentate de canalul toracic;
c. dreneaza in venele jugulare externe;
d. sunt reprezentate prin ductul limfatic drept;
e. dreneaza in venele subclaviculare;
18. Trunchiurile limfatice mari se caracterizeaz prin:
a. adun limfa din tot corpul;
b. dreneaz limfa n circulaia venoas;
c. ncep n ventriculul drept;
d. dreneaza in venele subclaviculare;
e. aduc in sange lichidul interstitial;
19. Trunchiurile limfatice mari se caracterizeaz prin urmatoarele, cu exceptia:
a. dreneaza sangele din tot corpul in limfa;
b. dreneaz limfa n circulaia venoasa;
c. ncep n ventriculul stang;
d. dreneaza in venele cave;
e. aduc in sange lichidul interstitial;
20. Ganglionii limfatici au urmatoarele caracteristici:
a. sunt formatiuni reniforme ;
b. se gasesc in zona cervicala;
c. sunt formatiuni fusiforme ;
d. se gasesc in zona lombara ;
e. se gasesc in zona mediastinala ;
21. Ganglionii limfatici se gasesc in urmatoarele zone, cu exceptia:
a. toracala;
b. cervicala;
c. sacrala;
d. lombara ;
e. mediastinala ;
22. Ganglionii limfatici nu se gasesc in urmatoarele zone, cu exceptia:
a. inghinala;
b. cervicala;
c. sacrala;
d. lombara ;
e. axilara ;
23. Ganglionii limfatici nu au urmatoarele caracteristici, cu exceptia:
a. sunt formatiuni ovalare ;
b. se gasesc in zona inghinala;
c. sunt formatiuni fusiforme ;
d. se gasesc in zona mediastinala ;
e. se gasesc in zona toracala ;
24. Ganglionii limfatici pot fi:
a. iliaci;
b. toracali;
c. submandibulari;
d. inghinali;
e. cevicali;

25. Ganglionii limfatici nu pot fi situati in urmatoarele zone:

a. cervicala;
b. cardiaca;
c. hepatica;
d. iliaca;
e. submandibulara;
26. Splina se caracterizeaz prin:
a. este un organ abdominal;
b. este un organ toracal ;
c. este situat sub diafragmului;
d. este situata in hipocondrul drept;
e. este organ nepereche;
27. Splina se caracterizeaz prin:
a. are marime variabila;
b. produce trombocite;
c. hemoliza leucocitelor;
d. se mareste in boli endocrine ;
e. produce monocite ;
28. Splina se caracterizeaz prin:
a. are functie de aparare (prin hematopieza);
b. hemoliza leucocitelor;
c. are marime variabila;
d. se mareste in boli infectioase ;
e. produce hematii, dupa nastere ;
29. Splina se caracterizeaz prin urmatoarele, cu exceptia:
a. scindarea hemoglobinei;
b. hemoliza leucocitelor;
c. se mareste in boli digestive;
d. are marime variabila;
e. produce hematii, dupa nastere ;
30. Splina are urmtoarele roluri, cu exceptia:
a. producerea de limfocite;
b. fagocitarea hematiilor;
c. hemoliza leucocitelor;
d. de aparare (producerea de monocite);
e. rezerva temporara de sange (350ml) ;
31. Rolurile splinei sunt:
a. produce plachete sangvine;
b. fagocitarea microorganismelor;
c. scindarea hemoglobinei in Fe3+ si globina;
d. hemoliza trombocitelor;
e. produce monocite;
32. Splina este o rezerva de sange:
a. temporara;
b. permanenta;
c. pe care il elimina lent in eforturi mici;
d. pe care il elimina rapid in eforturi intense;
e. pe care il elimina prin cortractii;

33. Splina este o rezerva de sange:

a. mobilizata prin contractii;
b. permanenta;
c. pe care il elimina lent in eforturi intense;
d. provizorie;
e. poate elimina aproximativ 300-350 ml sange;
34. Despre splina se pot firma urmatoarele, cu exceptia:
a. este un rezervor temporar de sange;
b. produce monocite;
c. produce hematii (inainte de nastere);
d. este situata in hipocondrul stang;
e. are functie de aparare (prin hemoliza hematiilor);
35. Prin hemoliza hematiilor, splina realizeaza:
a. scindarea lor de catre microorganisme:
b. scindarea hemoglobinei in Fe2+ si globina;
c. transportul Fe3+ la ficat;
d. transportul globinei la maduva osoasa;
e. transportul Fe2+ de catre sange la maduva osoasa;
36. Prin hemoliza hematiilor, splina nu poate realiza:
a. scindarea lor de catre macrofage;
b. scindarea hemoglobinei in Fe2+ si feritina;
c. producere de monocite;
d. transportul globinei la maduva spinarii;
e. fagocitarea lor de catre trombocite;
37. Loja splenic se caracterizeaz prin:
a. este cuprins ntre colonul ascendent i diafragm;
b. este situat la dreapta lojei hepatice;
c. are raport cu timusul;
d. este situata la stanga lojei hepatice;
e. este cuprinsa intre colonul transvers si diafragm;
38. Sistemul limfatic se caracterizeaz prin urmtoarele:
a. prin el circul snge venos;
b. limfa face parte din mediul intern al organismului;
c. n final limfa se vars n circulaia arterial;
d. in final limfa se varsa in circulatia venoasa;
e. prin el circula lichid cefalorhidian;
39. Sistemul limfatic se caracterizeaz prin:
a. este identic cu sistemul circulator sangvin;
b. capilarele sale se anastomozeaz cu capilarele venoase;
c. este adaptat la funcia de drenaj a esuturilor;
d. pereii vaselor limfatice sunt mai groi dect pereii vaselor sangvine;
e. capilarele sale formeaa retele terminale;
40. Sistemul limfatic se caracterizeaz prin:
a. transport limfa;
b. este format din artere, vene, capilare;
c. ncepe n ventriculul stng;
d. se varsa in venele subclaviculare;
e. transporta lichid interstitial;

41. Capilarele sistemul limfatic:

a. formeaz reele terminale;
b. au pereii subiri;
c. au aceeai structur ca i capilarele sangvine;
d. ocupa o pozitie intemediara intre sistemul arterial si cel venos;
e. au structura in forma de deget de manusa;
42. Vasele limfatice se caracterizeaz prin:
a. au o structur asemntoare arterelor;
b. se formeaz prin confluarea capilarelor limfatice;
c. sunt prevzute la exterior cu valve semilunare;
d. au peretii mai grosi decat ai arterelor;
e. au peretii mai subtiri decat ai venelor ;
43. Vasele limfatice se caracterizeaz prin:
a. au peretii mai grosi decat ai arterelor;
b. au o structur asemntoare arterelor;
c. sunt prevzute la interior cu valve semilunare;
d. se formeaz prin confluarea capilarelor limfatice;
e. au peretii mai subtiri decat ai venelor ;
44. Ganglionii limfatici se caracterizeaz prin:
a. sunt situai pe traiectul vaselor limfatice;
b. prin ei trece n mod obligatoriu limfa;
c. sunt asemntori ganglionilor nervoi;
d. sunt formatiuni ovalare;
e. sunt localizati intr-o singura zona a corpului ;
45. Ganglionii limfatici au mai multe funcii:
a. produc limfocite;
b. produc monocite;
c. formeaz anticorpi;
d. a rol in raspandirea unor infectii;
e. opresc patrunderea unor substante straine;
46. Ganglionii limfatici au urmtoarele funcii:
a. intervin n circulaia limfei;
b. opresc ptrunderea unor substane strine;
c. au rol de barier n rspndirea infeciilor;
d. formeaza antigene;
e. rol de aparare ( prin fagocitoza) ;
47. Trunchiurile limfatice mari se caracterizeaz prin:
a. sunt n numr de dou;
b. sunt reprezentate prin canalul toracic;
c. sunt reprezentate prin vena limfatic dreapt;
d. dreneaza limfa si sangele arterial din tot corpul;
e. dreneaza lichidul interstitial;
48. Trunchiurile limfatice mari se caracterizeaz prin:
a. adun limfa din tot corpul;
b. dreneaz limfa n circulaia venoas;
c. ncep n ventriculul drept;
d. dreneaza si lichidul cefalorahidian;
e. este sub control voluntar;

49. Canalul toracic:

a. este cel mai mare colector limfatic;
b. urc posterior de coloana vertebral;
c. este situat anterior aortei;
d. strabate diafragme;
e. incepe printr-o protiune ingustata-cisterna chili ;
50. Canalul toracic:
a. are o lungime de 25-30 cm;
b. ncepe la nivelul vertebrei L2;
c. are valve la exterior;
d. strbate diafragma;
e. urca anterior de aorta;
51. Canalul toracic se deschide n, cu exceptia:
a. atriul stng;
b. atriul drept;
c. n unghiul venos dintre venele jugular intern i subclavicular stngi;
d. vena cav inferioar;
e. vena cav superioar;
52. Canalul toracic strnge limfa din:
a. membrul inferior drept;
b. ptrimea superioar stng a corpului;
c. membrul superior drept;
d. membrul inferior stang;
e. patrimea superioara dreapta a corpului ;
53. Vena limfatic dreapt:
a. are o lungime de 1-2 cm;
b. colecteaz limfa din ptrimea superioar stng a corpului;
c. transport snge venos;
d. colecteaz limfa din ptrimea superioar dreapta a corpului;
e. urca anterior de coloana vertebrala ;
54. Vena limfatic dreapt se termin n, cu exceptia:
a. n unghiul venos dintre venele jugular intern i subclavicular stanga;
b. atriul drept;
c. n unghiul venos dintre venele jugular intern i subclavicular drepte;
d. vena cav inferioar;
e. vena cav superioar;
55. Splina se caracterizeaz prin:
a. este un organ abdominal;
b. este un organ nepereche;
c. ocup loja splenic;
d. situata in hipocondrul drept;
e. situata superior de diafragma;
56. Splina se caracterizeaz prin:
a. aparine sistemului circulator;
b. produce trombocite;
c. are o greutate de 180-200 g.
d. este situata in loja slenica;
e. este un organ de importanta vitala ;

57. Splina are urmtoarele roluri:

a. produce limfocite;
b. distruge hematiile mbtrnite;
c. elibereaz antigene;
d. produce hematii, dupa nastere ;
e. scindeaza hemoglobina din hematii ;
58. Rolurile splinei sunt:
a. produce plachete sangvine;
b. distruge hematiile tinere;
c. intervine n metabolismul fierului;
d. hemoliza trombocitelor;
e. fagocitarea microorganismelor;
59. Splina poate depozita o cantitate de snge egal cu:
a. 2-3 kg;
b. 200 ml;
c. 250 ml;
d. 300ml;
e. 0,5-0,6 kg.
60. Splina trimite snge n circulaie n caz de nevoie:
a. hemoragii;
b. efort fizic;
c. hipertensiune;
d. in eforturi intense;
e. prin contractii lente;
61. Loja splenic se caracterizeaz prin:
a. este cuprins ntre colonul ascendent i diafragm;
b. este situat la dreapta lojei hepatice;
c. este situata la stanga lojei gastrice;
d. este cuprins ntre colonul transvers i diafragm;
e. este situata sub diafragmului;
62. Vascularizaia splinei este asigurat de:
a. artera splenic, ram al aortei abdominale;
b. vena splenic, care se vars n vena cav inferioar;
c. vena splenic, care particip la formarea venei porte;
d. artera splenica ram al trunchiului celiac;
e. vena splenica care se varsa in vena subclaviculara ;
63. Funciile splinei sunt urmtoarele, cu exceptia:
a. de aprare;
b. rezerv de calciu;
c. hematopoiez
d. hemoliz;
e. rezerv de antigene;
64. Splina produce hemoliza:
a. hematiilor;
b. trombocitelor;
c. anticorpilor;
d. limfocitelor;
e. monocitelor;

65. Splina produce:

a. monocite;
b. limfocite;
c. hematii, nainte de nastere;
d. trombocite;
e. antigene;
66. Splina se caracterizeaz prin:
a. produce scindarea hemoglobinei;
b. are importan vital;
c. are o cavitate n care se colecteaz sngele;
d. rol hematopoietic;
e. rol de aparare;
67. Structural splina se caracterizeaz prin:
a. parenchim limfatic;
b. sinusuri venoase;
c. esut cartilaginos;
d. este asemanator unui imens ganglion limfatic;
e. este localizat in hipocondrul drept ;
68. Dimensiunile splinei:
a. are mrime variabil;
b. se mrete n boli infecioase;
c. atinge 3-4 mm;
d. are o culoare brun roscata;
e. are o masa de 200-300 g ;
69. Splina prezint urmtoarele caracteristici:
a. are form ovoid;
b. nu este organ de importan vital;
c. omul supravieuiete dup extirparea sa chirurgical;
d. este localizata deasupra diafragmului;
e. se aseamana cu un imens ganglion spinal ;
70. Capilarele sistemul limfatic:
a. au o form de deget de mnu;
b. au pereii subiri;
c. sunt adaptate functiei de drenaj;
d. un calibru de 2-3 mm;
e. sunt adaptate funtiei de drenaj;
71. Vasele limfatice se caracterizeaz prin:
a. au o structur asemntoare arterelor;
b. se formeaz prin confluarea capilarelor limfatice;
c. au fibre musculare netede;
d. sunt prevzute la interior cu valvule semilunare;
e. au structura asemanatoare venelor;
72. Funcia vaselor limfatice este :
a. intervin n hemostaz;
b. de a asigura ntoarcerea apei din lichidului interstiial n snge ;
c. nlocui sngele pierdut;
d. de a asigura ntoarcerea proteinelor din lichidul interstitial n snge;
e. formare de anticorpi;

73. Circulaia limfei:

a. este lent;
b. dreneaza in ventriculul drept;
c. se desfoar datorit aspiraiei toracice;
d. se desfoar datorit contraciei musculaturii ;
e. este tributat aortei;
74. Dintre organele limfoide fac parte urmtoarele:
a. timusul;
b. ganglionii limfatici;
c. glandele anexe ale tubului digestiv;
d. splina;
e. amigdalele;
75. Ganglionii limfatici se caracterizeaz prin:
a. sunt situai pe traiectul vaselor limfatice;
b. sunt asemntori ganglionilor nervoi;
c. prin ei trece n mod obligatoriu limfa;
d. pot forma plexuri;
e. sunt formatiuni reniforme;
76. Ganglionii limfatici se caracterizeaz prin:
a. sunt ovalari;
b. la interior prezint o medular;
c. la exterior prezint corticala;
d. pot fi reniformi;
e. sunt formtiuni prin care limfa trece obligatoriu;
77. Canalul toracic:
a. are o lungime de 25-30 cm;
b. ncepe la nivelul vertebrei L2;
c. are valve la interior;
d. strbate diafragma;
e. urca anterior aortei;
78. Canalul toracic strnge limfa din:
a. jumtatea inferioar a corpului;
b. membrul superior drept;
c. axila dreapt;
d. ptrimea superioar stng a corpului;
e. membrul inferior stang;
79. Vena limfatic dreapt:
a. are o lungime de 1-2 cm;
b. transport snge venos;
c. colecteaz limfa din ptrimea superioar stng a corpului;
d. transport snge cu CO2;
e. colecteaz limfa din ptrimea superioar dreapta a corpului;
80. Splina se caracterizeaz prin:
a. este un organ abdominal;
b. este un organ nepereche;
c. are form ovoid;
d. este vascularizat de un ram arterial din aort;
e. are forma reniforma;

10

81. Vascularizaia splinei este asigurat de:

a. artera splenic, ram al trunchiului celiac;
b. vena splenic, care se vars n vena cav inferioar;
c. vena splenic, care particip la formarea venei porte;
d. artera mezenteric superioar ;
e. artera splenica, ram al aortei abdminale ;
82. Despre mrimea splinei se poate afirma :
a. este asemntoare ficatului;
b. este variabil;
c. este cel mai mare viscer abdominal;
d. crete n boli infecioase;
e. este cea mai mare glanda anexa a tubului digestiv;
83. Splina produce hemoliza:
a. anticorpilor;
b. hematiilor;
c. limfocitelor;
d. trombocitelor;
e. monocitelor;
84. Splina produce:
a. monocite;
b. limfocite;
c. eritrocite, inainte de nastere;
d. hematii, nainte de natere;
e. trombocite.

11

INIMA
1. Inima prezint urmtoarele caracteristici:
a. este organul central al aparatului cardiovascular;
b. este situat n mediastin;
c. este situat ntre cei doi plmni;
d. are o form patrulater.
e. prezint dou atrii ce comunic ntre ele.
2. Inima se caracterizeaz prin:
a. este un organ musculo-cavitar;
b. are dimensiunile unui pumn nchis;
c. are form hexagonal;
d. are o greutate de 400-500 g
e. prezint dou ventricule ce comunic ntre ele.
3. Inima are o greutate de:
a. 400 g;
b. 250 g;
c. 500 g;
d. 100 g;
e. 300 g .
4. Inima este format din:
a. atriile drepte;
b. atriile stngi;
c. ventriculul stng;
d. ventriculul drept;
e. patru camere.
5. Atriile:
a. comunic cu ventricululul corespunztor;
b. comunic ntre ele;
c. sunt separate prin septul interatrial;
d. comunic cu venele ce se deschid la nivelul lor;
e. comunic cu arterele ce se deschid la nivelul lor .
6. Atriile se caracterizeaz prin:
a. au form rombic;
b. au o capacitate mai mare dect ventriculele;
c. au peretele mai subire dect ventriculele;
d. fiecare atriu prezint dou prelungiri numite valvule;
e. fiecare atriu comunic cu ventriculul de aceeai parte.
7. Orificiul atrioventricular drept este prevzut cu valva:
a. bicuspid;
b. tricuspid;
c. mitral;
d. atrioventricular dreapt.
c. semilunar.
8. Orificiul atrioventricular stng este prevzut cu valva:
a. bicuspid;
b. tricuspid;
c. mitral;
d. atrioventricular stng;
e. semilunar
1

9. Ventriculele se caracterizeaz prin:

a. au o form patrulater;
b. au baza spre vrful inimii;
c. sunt separate prin septul interventricular;
d. au pereii mai groi dect atriile;
e. pe faa lor intern prezint muchii papilari.
10. Pe faa lor intern, pereii ventriculilor prezint:
a. proeminene musculare;
b. muchi papilari;
c. orificii arteriale;
d. trabecule
e. orificii venoase.
11. n atriul stng se deschid:
a. vena cav superioar;
b. venele pulmonare drepte;
c. vena cav inferioar;
d. venele pulmonare stngi;
e. vena azygos.
12. La baza ventriculului stng se afl:
a. orificiul trunchiului pulmonar;
b. orificiul atrioventricular stng;
c. valva tricuspid;
d. orificiul arterei aorte,
e. orificiul venei cave superioare;
13. La baza ventriculului drept se afl:
a. orificiul aortic;
b. valva bicuspid;
c. orificiul atrioventricular drept;
d. orificiul trunchiului pulmonar;
e. valva mitral.
14. Orificiul arterei pulmonare este prevzut cu:
a. valve semilunare;
b. valva tricuspid;
c. valve cu concavitatea spre arter;
d. valve ce se nchid n diastola ventricular;
e. valve ce se deschid n sistola ventricular;
15. Orificiul aortic este prevzut cu:
a. valve semilunare;
b. valva tricuspid;
c. valve cu concavitatea spre arter;
d. valve ce se nchid n diastola ventricular;
e. valve ce se deschid n sistola ventricular;
16. Straturile inimii sunt:
a. epicardul;
b. pericardul seros;
c. miocardul;
d. endocardul;
e. pericardul fibros;
2

17. Pericardul se caracterizeaz prin:

a. este nveliul inimii;
b. are o foi muscular;
c. foia seroas se numete i endocard;
d. este situat deasupra epicardului;
e. este format din fibre musculare netede.
18. Epicardul se caracterizeaz prin:
a. este stratul extern al inimii;
b. cptuete cavitile inimii;
c. aparine endocardului ;
d. este situat deasupra miocardului;
e. este situat sub pericard.
19. Alegei afirmaiile corecte:
a. atriile sunt n comunicare unul cu cellalt;
b. ventriculele sunt separate prin septul interventricular;
c. atriile comunic cu ventriculele de aceeai parte;
d. jumtatea stng a inimii conine snge oxigenat.
e. jumtatea dreapt a inimii conine snge neoxigenat.
20. Endocardul:
a. cptuete ncperile inimii;
b. se continu cu endoteliul vaselor mari;
c. este o membran epitelial;
d. este situat deasupra miocardului;
e. aparine pericardului.
21. Miocardul se caracterizeaz prin urmtoarele:
a. este stratul cel mai gros din structura inimii;
b. are celule multinucleate;
c. este stratul mijlociu al inimii;
d. este mai subire n atrii;
e. la nivelul atriilor este reprezentat de muchi striat de tip cardiac.
22. Miocardul se caracterizeaz prin:
a. este stratul cel mai gros al inimii;
b. este situat sub endocard;
c. este vascularizat de arterele coronare;
d. este constituit din dou tipuri de celule musculare,
e. constituie stratul mijlociu al inimii.
23. Miocardul cuprinde urmtoarele tipuri:
a. contractil;
b. embrionar;
c. de recepie;
d. adult;
e. neted.
24. Muchiul cardiac se caracterizeaz prin:
a. are fibrele musculare inserate pe scheletul fibros al inimii;
b. are dubl inervaie: somatic i vegetativ;
c. prezint inervaie parasimpatic asigurat de nervul vag;
d. prezint inervaia simpatic ce crete fora de contracie a inimii;
e. este format din trei categorii de celule musculare.

25. Fibrele musculare cardiace:

a. sunt bogate n mitocondrii;
b. au un nucleu unic;
c. se divid meiotic;
d. sunt constituite din miofibrile cu striaii;
e. sunt multinucleate.
26. Nodulul atrioventricular prezint urmtoarele caracteristici:
a. se continu cu fasciculul His;
b. imprim inimii ritmul nodal;
c. funcioneaz numai dac este lezat nodulul sinoatrial;
d. determin contracii cu o frecven de 40/min;
e. imprim inimii ritmul joncional;.
27. Fibrele musculare cardiace:
a. funcioneaz ca un sinciiu;
b. constituie miocardul adult;
c. sunt netede cu fibre dispuse circular;
d. sunt comune celor dou atrii;
e. sunt comune celor dou ventricule;
28. Miocardul embrionar se mai numete:
a. excitoconductor;
b. esut nodal;
c. de execuie;
d. de recepie;
e. de comand.
29. esutul nodal se caracterizeaz prin:
a. realizeaz legtura anatomic ntre miocardul atrial i cel ventricular;
b. este alctuit dintr-o musculatur specific;
c. este sub comand voluntar;
d. determin automatismul inimii;
e. constituie miocardul adult.
30. Morfologic, esutul nodal este format din urmtoarele structuri:
a. nodulul sinoatrial;
b. nodulul sinoventricular;
c. nodulul atrioventricular;
d. fasciculul Hiss;
e. reeaua Purkinje.
31. Nodulul sinoatrial se caracterizeaz prin:
a. este situat n atriul drept;
b. se continu cu fasciculul atrioventricular;
c. este situat n vecintatea vrsrii venei cave superioare;
d. determin ritmul sinusal al inimii,
e. descarc impulsuri cu o frecven de 70/min.
32. Nodulul atrioventricular prezint urmtoarele caracteristici: cde
a. pleac din nodulul sinoatrial;
b. se mparte n dou ramuri;
c. funcioneaz permanent, n paralel, cu nodulul sinoatrial;
d. nu se manifest n mod normal;
e. se manifest numai n cazul lezrii nodului sinoatrial.

33. Reeaua Purkinje:

a. pleac din nodulul atrioventricular;
b. se gsete n pereii ventriculari;
c. continu fasciculul His;
d. determin ritmul sinusal al inimii;
e. determin contracii cu o frecven de 25/min
34. Fasciculul His:
a. pleac din nodulul atrioventricular;
b. se gsete n pereii ventriculari;
c. se continu cu reeaua Purkinje;
d. imprim inimii ritmul idio- ventricular;
e. determin contracii cu o frecven de 40/min
35. Vascularizaia arterial a inimii se caracterizeaz prin:
a. este asigurat de ctre arterele coronare:
b. este dat de ramuri din aorta descendent;
c. colateralele arteriale sunt de tip terminal;
d. este dat de dou artere cu originea n aorta ascendent;
e. blocarea unui ram arterial determin necroza teritoriului respectiv.
36. Ritmul funcional al inimii:
a. este determinat de nodulul sinoatrial;
b. poate fi modificat de factori extrinseci;
c. este accelerat de sistemul simpatic,
d. este sczut de sistemul parasimpatic;
e. este modificat numai de factori intrinseci;
37. Sinusul coronar al inimii se caracterizeaz prin:
a. colecteaz sngele din venele coronare;
b. se deschide n atriul drept;
c. colecteaz sngele venos al inimii;
d. face parte din mica circulaie;
e. orificiul de deschidere prezint trei valvule semilunare.
38. n atriul stng se deschid:
a. dou vene pulmonare drepte;
b. dou vene pulmonare stngi;
c. vena cav superioar;
d. vena cav inferioar
e. sinusul coronar.
39. n atriul drept se deschid:
a. vena cav superioar;
b. vena cav inferioar;
c. sinusul venos coronar;
d. dou vene pulmonare drepte;
e. dou vene pulmonare stngi;
40. Despre proprietile miocardului putem afirma urmtoarele:
a. unele sunt comune cu cele ale muchilor striai;
b. unele sunt proprii esutului nodal;
c. o parte din ele dispar o dat cu naintarea n vrst;
d. atriile funcioneaz ca un sinciiu izolat de ventricule;
e. ventriculele funcioneaz ca un sinciiu izolat de atrii;

41. Proprietile miocardului sunt urmtoarele:

a. excitabilitatea;
b. vscozitatea;
c. contractilitatea;
d. conductibilitatea;
e. automatismul.
42. Pulsul arterial se percepe:
a. comprimnd o arter pe un plan osos;
b. la artera radial;
c. n diastol;
d.n sistol;
e. numai la artera brahial.
43. Prin palparea pulsului se obin informaii asupra:
a. volumului sistolic;
b. frecvenei cardiace;
c. ritmului inimii;
d. modului de golire al ventriculului stng.
e. modului de nchidere al valvelor atrioventriculare.
44. Pulsul arterial se caracterizeaz prin urmtoarele:
a. se percepe comprimnd o arter superficial pe un plan osos;
b. reprezint o expansiune sistolic a peretelui arterial datorit contraciilor cardiace;
c. nregistrarea grafic a pulsului se numete electrocardiogram;
d. este provocat de ctre variaiile ritmice ale presiunii sangvine;
e. prin palparea pulsului se obin informaii privind ritmul inimii.
45. Valvele atrio-ventriculare:
a. sunt n numr de dou;
b. cea stng este valva mitral;
c. cea dreapt este valva tricuspid;
d. se deschid n timpul sistolei ventriculare;
e. se nchid n diastola ventricular.
46. Valvele atrio-ventriculare se caracterizeaz prin:
a. permit sngelui s treac din atrii n ventricule;
b. se deschid atunci cnd presiunea intraatrial o depete pe cea ventricular;
c. permit deplasarea sngelui n ambele sensuri;
d. se nchid n timpul diastolei ventriculare;
e. se deschid n sistola atrial.
47. Valvele semilunare ale arterei aorte:
a. se deschid n timpul sistolei ventriculare;
b. permit expulzia sngeluitrii n ventricule;
c. se nchid n diastola ventricular;
d. permit revenirea sngelui n ventricule;
e. se deschid cnd presiunea din ventricule o depete pe cea din artere;
48. Debitul sistolic reprezint:
a. volumul de snge expulzat de inim ntr-o sistol;
b. un volum de snge egal cu debitul diastolic;
c. volumul de snge expulzat de fiecare ventricul ntr-un minut;
d. aproximativ 75 ml snge;
e. succesiunea unei sistole i a unei diastole.

49. Ritmul cardiac normal pe minut este de:

a. 70 bti;
b. 60 bti;
c. 80 bti;
d. 75 bti;
e. 85 bti.
50. Ritmul cardiac este sub control:
a. voluntar;
b. intrinsec;
c. hormonal;
d. simpatic;
e. parasimpatic.
51. Ritmul cardiac normal:
a. este determinat de nodulul atrioventricular;
b. este determinat de nodulul sinoatrial;
c. poate fi modificat de factori externi;
d. este de 70-80 contracii/minut
e. poart numele de tahicardie.
52. Manifestrile mecanice ale miocardului sunt redate de:
a. zgomotele cardiace;
b. ocul apexian;
c. pulsul venos;
d. pulsul arterial;
e. electroencefalogram.
53. Frecvena cardiac este sczut de:
a. noradrenalin;
b. nervulvag;
c. tiroxin;
d. temperatura atmosferic sczut;
e. acetilcolin.
54. Tahicardia este determinat de:
a. hormonii tiroidieni;
b. adrenalin;
c. acetilcolin;
d. hormonii medulosuprarenalieni;
e. temperaturi atmosferice crescute.
55. Bradicardia:
a. este determinat de acetilcolin;
b. poate fi determinat de frig;
c. este determinat de adrenalin;
d. reprezint scderea frecvenei cardiace sub 70 contracii/min
e. reprezint creterea frecvenei cardiace peste 80 contracii/min
56. Automatismul cardiac se caracterizeaz prin:
a. este proprioprietatea esutului nodal de ase autoexcita ritmic;
b. reprezint proprietatea inimii de a se autostimula;
c. este influenat de factori extrinseci;
d. este determinat de trei centrii din interiorul inimii,
e. nu poate fi influenat de factori din afara inimii.

57. Alegei afirmaiile corecte :

a. inima scoas din organism, n anumite condiii, continu s se contracte;
b. automatismul este generat n centrii din interiorul inimii;
c. centrii cardiaci au n alctuirea lor celule care iniiaz impulsurile de contracie;
d. centrii cardiaci au n alctuirea lor celule care conduc impulsurile de contracie;
e. n inim exist patru centrii de automatism cardiac.
58. Centri de automatism cardiac sunt situai n:
a. nodulul sinoatrial;
b. nodulul atrioventricular;
c. fasciculul His;
d. endocard;
e. miocardul adult.
59. Nodulul sinoatrial:
a. descarc impulsuri cu frecven rapid;
b. descarc impulsuri cu o frecven de 90/min;
c. se manifest n mod normal iniiind contraciile inimii;
d. intr n aciune numai atunci cnd este lezat nodulul atrioventricular;
e. imprim inimii ritmul nodal sau joncional
60. Alegei afirmaiile corecte:
a. activitatea cardiac este condus de nodulul sinoatrial;
b. inima bate n mod normal n ritm sinusal;
c. nodulul atrioventricular imprim ritmul idio-ventricular;
d. fasciculul His imprim ritmul nodal;
e. valvele atrioventriculare impun deplasarea sngelui ntr-un singur sens, dinspre ventricule
spre atrii.
61. Nodulul atrioventricular:
a. este situat n atriul drept;
b. imprim inimii ritmul nodal;
c. imprim inimii ritmul joncional;
d. descarc impulsuri cu o frecven de 40/min.
e. continu nodulul sinoatrial.
62. Manifestrile acustice ale miocardului sunt:
a. ocul apexian;
b. zgomotul I cardiac;
c. btaia vrfului inimii;
d. pulsul arterial;
e. zgomotul II cardiac
63. Fasciculul His:
a. are o frecven de descrcare de 25 de impulsuri/min;
b. poate comanda inima numai n cazul ntreruperii conducerii atrioventriculare;
c. continu nodulul sinusal;
d. este format din fibre vagale;
e. imprim inimii ritmul idio-ventricular.
64. Ritmul funcional al centrului de comand al inimii poate fi influenat astfel:
a. triiodotironina reduce ritmul cardiac;
b. cldura accelereaz ritmul inimii;
c. adrenalina produce tahicardie;
d. noradrenalina produce bradicardie;
e. tiroxina accelereaz ritmul inimii
8

65. Despre excitabilitatea miocardului se pot afirma urmtoarele:

a. este proprietatea miocardului de a rspunde la un stimul printr-un potenial de aciune;
b. exist un prag de excitabilitate;
c. la nivelul miocardului nu acioneaz legea tot sau nimic;
d. inima este excitabil n diastol;
e. inima este inexcitabil n sistol.
66. Excitaia care produce contracia miocardului este generat:
a. de nervul vag;
b. la nivelul miocardului embrionar;
c. de nodulul atrioventricular ;
d. voluntar;
e. de nodulul sinoatrial.
67. Manifestri excitabilitii cardiace sunt:
a. pragul de excitabilitate;
b. legea tot sau nimic;
c. comune cu ale altor celule;
d. ntlnite numai la nivelul inimii;
e. legea inexcitabilitii periodice a inimii.
68. Despre legea inexcitabilitii periodice a inimii putem afirma urmtoarele:
a. n sistol inima este n perioada refractar absolut;
b. stimulii cu frecven mare pot tetaniza inima;
c. acioneaz sumarea excitaiilor;
d. determin conservarea funciei de pomp a inimii;
e. n sistol inima rspunde numai la stimuli cu frecven mare.
69. Despre conductibilitatea miocardului putem afirma urmtoarele:
a. este proprietatea miocardului de a propaga excitaia n toate fibrele sale;
b. viteza de conducere prin fasciculul His este de 10 ori mai mare dect prin miocardul atrial
c. viteza de conducere prin reeaua Purkinje este de 100 ori mai mare dect prin miocardul
ventricular;
d. impulsul este condus prin esutul nodal;
e. contracia are loc la nivelul miocardului adult;
70. Despre contractilitatea miocardului putem afirma urmtoarele:
a. sub aciunea unor stimuli miocardul i modific dimensiunile;
b. ca urmare a alungirii fibrelor miocardice are loc expulzia sngelui;
c. fora de contracie este invers proporional cu grosimea pereilor inimii;
d. sub aciunea unor stimuli miocardul i modific starea de tensiune;
e. fora de contracie este mai mare n ventricule dect n atrii.
71. Alegei afirmaiile corecte:
a. fora de contracie a miocardului este mai redus n atrii dect n ventricule;
b. contracia miocardului produce o cretere a presiunii sngelui n camerele inimii;
c. scurtarea fibrelor miocardice determin expulzia sngelui din ventricule n artere;
d. n diastola atrial sngele este adus n atrii de ctre venele mari
e. fora de contracie este mai mare la ventriculul drept dect n cel stng.
72. Alegei afirmaiile corecte:
a. contraciiile inimii se numesc sistole;
b. valvele atrioventricule se nchid n timpul sistolei;
c. relaxarea inimii se numete diastol;
d. valvele atrioventricule se deschid n timpul diastolei;
e. durata ciclului cardiac nu depinde de frecvena cardiac.
9

73. Debitul cardiac crete n:

a. somn;
b. hemoragii;
c. sarcin;
d. febr;
e. efort fizic intens.
74. Debitul cardiac scade n:
a. somn;
b. hemoragii;
c. transfuzii;
d. febr;
e. efort fizic intens.
75. Funcia de pomp a inimii:
a. este determinat de proprietile muchiului cardiac;
b. este determinat de existena valvelor semilunare;
c. este determinat de proprietilor miocardului adult;
d. este determinat de proprietilor endocardului;
e. se poate aprecia cu ajutorul debitului cardiac
76. Propritile comune miocardului cu esutul nervos sunt:
a. excitabilitatea;
b. conductibilitatea;
c. contractilitatea;
d. plasticitatea;
e. automatismul.
77. n timpul sistolei:
a. inima este n perioad refractar absolut;
b. inima nu poate fi stimulat dect de stimuli prag;
c. sngele este aspirat din vene n atrii;
d. crete presiunea n interiorul camerelor inimii;
e. fibrele miocardice se scurteaz determinnd expulzia sngelui.
78. Sistola atrial este perioada:
a. n care sngele este adus la inim de venele mari;
b. n care sngele poate reflua n venele mari;
c. n care orificiile atrioventriculare sunt deschise;
d. n care sngele trece din atrii n ventricule;
e. ce dureaz 0,1 secunde.
79. Ciclul cardiac:
a. este format din sistol (contracie cardiac);
b. cuprinde o perioad de laten;
c. este format din diastol (relaxarea cardiac);
d. cuprinde o perioad refractar
e. se supune legii ,, tot sau nimic,,
80. Despre ciclului cardiac se pot afirma urmtoarele:
a. are o durat invers proporional cu frecvena cardiac;
b. este de 0,8 s la un ritm de 75 bti/min;
c. sistola atrial dureaz 0,1 s;
d. sistola ventricular dureaz 0,3 s;
e. diastola general dureaz 0,7 s.

10

81. Ciclul cardiac se caracterizeaz prin:

a. exist un asincronism ntre sistola atrial i cea ventricular;
b. sistola atrial o precede cu 0,1 s pe cea ventricular;
c. la sfritul sistolei, ventriculele sunt goale;
d. ncepe cu sistola atrial;
e. la sfritul diastolei, ventriculele sunt goale;
82. Diastola atrial se caracterizeaz prin:
a. dureaz 0,7 sec;
b. urmeaz sistolei atriale;
c. are loc n paralel cu sistola ventricular;
d. este mai mic dect diastola general.
e. se suprapune parial cu diastola ventricular.
83. Sistola ventricular:
a. dureaz 0,3 sec;
b. are loc n paralel cu diastola atrial;
c. precede sistola atrial;
d. are o faz de contracie izovolumetric, cu o cretere rapid a presiunii intracavitare;
e. are o faz de ejecie, cnd se deschid valvulele semilunare.
84. Cnd presiunea ventricular o depete pe cea din artere:
a. se deschid valvele semilunare ale aortei;
b. se produce ejecia sngelui din ventricule;
c. se nchid valvele semilunare ale aortei i pulmonarei;
d. se deschid valvele semilunare ale trunchiului pulmonar;
e. se deschid valvele atrioventriculare.
85. Diastola general se caracterizeaz prin:
a. atriile se relaxeaz;
b. ventriculele se relaxeaz;
c. are o durat de 0,4 s;
d. se suprapune diastolei ventriculare;
e. valvele semilunare sunt deschise.
86. Diastola ventricular se caracterizeaz prin:
a. dureaz 0,5 sec;
b. presiunea intracavitar scade;
c. se nchid valvele semilunare de la baza aortei i trunchiului pulmonar;
d. sngele reflueaz din artere n ventricule
e. urmeaz sistolei ventriculare.
87. n sistola ventricular faza de ejecie:
a. ncepe cu deschiderea valvelor semilunare;
b. se termin cu nchiderea valvelor semilunare;
c. se elimin o cantitate de snge de 75ml;
d. se elimin o cantitate de snge egal cu debitul cardiac
e. urmeaz contraciei izovolumetrice.
88. n timpul activitii cardiace se produc manifestri: abc
a. electrice;
b. mecanice;
c. acustice;
d. gravitaionale;
e. chimice.

11

89. Manifestrile electrice ale miocardului se caracterizeaz prin:

a. reprezint nsumarea biocurenilor din timpul depolarizrii miocardice;
b. nregistrarea grafic reprezint electrocardiograma;
c. produc zgomotele inimii;
d. sunt reduse n efort fizic;
e. reprezint nsumarea biocurenilor din timpul repolarizrii miocardice.
90. ocul apexian se caracterizeaz prin:
a. este o expansiune sistolic a peretelui toracic n dreptul vrfului inimii;
b. se percepe n spaiul V intercostal stng;
c. este o expansiune diastolic a peretelui toracic n dreptul vrfului inimii;
d. se nregistreaz prin sfigmogram;
e. ofer informaii despre elasticitatea arterelor.
91. Zgomotul I cardiac se caracterizeaz prin urmtoarele:
a. este scurt;
b. are tonalitate joas;
c. este zgomotul sistolic;
d. este produs de nchiderea valvelor atrioventriculare;
e. este produs de vibraia miocardului la nceputul sistolei ventriculare.
92. Zgomotul II cardiac se caracterizeaz prin urmtoarele:
a. este mai lung;
b. este zgomotul diastolic;
c. este mai acut;
d. este mai pui intens;
e. este produs de nchiderea valvelor semilunare ale aortei i pulmonarei.

12

CIRCULAIA SNGELUI
1.
a.
b.
c.
d.
e.

Sngele se deplaseaz:
n circuit nchis;
ntr-un singur sens;
n toate sensurile;
in circuit deschis;
in circuite legate de inima;

2.
a.
b.
c.
d.
e.

Despre circulaia sngelui se pot afirma:

marea i mica circulaie sunt dispuse n serie;
cu studiul circulaiei sngelui se ocup hemodinamica;
legile hidrodinamicii sunt aplicabile i la hemodinamic;
cu studiul circulaiei sngelui se ocup homeostazia;
legile opticii sunt aplicabile i la hemodinamic;

3.
a.
b.
c.
d.

Despre volumul sngelui din circulatie se poate afirma:

cel pompat din atriul drept este egal cu cel pompat din atriul stang;
cu studiul circulaiei sngelui se ocup hemodinamica;
sangele pompat intr-un minut in marea circulatie este egal cu cel din mica circulatie;
cel pompat de ventriculul stang in mica circulatie este egal cu cel pompat de ventriculul
drept in marea circulatie;
e. cel pompat de ventriculul stang in marea circulatie este egal cu cel pompat de ventriculul
drept in mica circulatie;
4.
a.
b.
c.
d.
e.

Arborele vascular este format din:

artere-vase prin care sangele circula spre organe;
artere- vase prin care sangele vine la inima;
artere-vase prin care sangele circula spe tesuturi;
capilare-vase de calibru foarte mic;
vene-vase asezate intre inima si vene;

5.
a.
b.
c.
d.
e.

Capilarele sunt:
vase prin care sangele vine la inima;
vase de calibru foarte mic;
vase asezate intre artere si vene;
vase prin care sangele circula spre organe;
vase la nivelul carora se realizeaza schimburile gazoase;

6.
a.
b.
c.
d.
e.

Despre vene se pot afirma urmatoarele, cu exceptia:

sunt vase prin care sangele vine inima;
sunt vase la nivelul carora se realizeaza schimburile nutritive dintre sange si tesuturi;
sunt vase la nivelul carora se realizeaza schimburile gazoase dintre sange si tesuturi;
sunt vase care sosesc la inima;
sunt vase care pleaca de la inima spre organe (plamani);

7.
a.
b.
c.
d.
e.

Arterele sunt vasele prin care sngele circul:

de la inim spre periferie;
de la periferie spre inima;
de la inima spre organe;
de la inima spre tesuturi;
au calibru foarte mic;

8.
a.
b.
c.
d.
e.

Arterele sunt vasele prin care sngele circul:

de la inim spre periferie cu O2;
de la periferie spre inima cu CO2;
de la inima spre organe cu CO2;
de la inima spre tesuturi cu O2;
au calibru foarte mic;

9.
a.
b.
c.
d.
e.

Proprietile functionale arterelor sunt:

elasticitatea;
contractilitatea;
ritmicitatea;
plasticitatea;
excitabilitatea;

10. Proprietile arterelor sunt urmatoarele, cu exceptia:

a. ritmicitatea;
b. excitabilitatea;
c. elasticitatea;
d. plasticitatea;
e. contractilitatea;
11. Elasticitatea reprezint proprietatea:
a. arterelor mari;
b. arterelor de a se lsa destinse cnd crete presiunea sngelui;
c. de a reveni la calibrul iniial cnd presiunea a sczut;
d. arterelor mici si mijlocii;
e. vaselor de sange;
12. Despre elasticitate se pot afirma urmatoarele, cu exceptia:
a. este proprietatea arterelor mari;
b. este proprietatea venelor de a se destinde cnd crete presiunea sngelui;
c. este proprietatea arterelor de a reveni la calibrul iniial cnd presiunea a sczut;
d. este proprietatea vaselor de a-si modifica diametrul lumenului;
e. este proprietatea arterelor mici si mijlocii;
13. Unda de oc sistolic este amortizat datorit:
a. fibrelor musculare netede cardiace;
b. elasticitii;
c. contractilitii;
d. fibrelor musculare striate;
e. curgerii continue a sangelui.
14. In timpul sistolei ventriculare:
a. in artere sunt pompati 75 L de sange;
b. se creeaza o unda de soc;
c. se inmagazineaza o parte din energia sistolica in energie chimica a peretilor arteriali;
d. energia sistolica se poate inmagazina datorita elasticiatii;
e. in artere sunt pompati 150-200 ml de sange;
15. In timpul sistolei ventriculare au loc urmatoarele, cu exceptia::
a. in artere sunt pompati 75 L de sange;
b. se creeaza o unda electrica;
c. se inmagazineaza o parte din energia sistolica in energie elastica a peretilor arteriali;
d. energia diastolica se poate inmagazina datorita elasticiatii;
e. in artere sunt pompati 75 ml de sange;

16. Energia inmagazinata de peretii arteriali:

a. reprezinta o parte a energiei sistolei ventriculare;
b. este retrocedata coloanei sanguine in diastola;
c. este retrocedata coloanei sanguine in sistola;
d. este o energie elastica a peretilor arteriali;
e. transforma curgerea continua a sangelui in curgere sacadata;
17. Despre energia inmagazinata de peretii arteriali se pot afirma urmatoarele, cu
exceptia:
a. reprezinta o parte a energiei diastolei ventriculare;
b. transforma curgerea sacadata a sangelui in curgere continua;
c. este retrocedata coloanei sanguine in diastola;
d. este o energie chimica a peretilor arteriali;
e. este retrocedata coloanei sanguine in sistola;
18. Datorit elasticitii se produc urmatoarele, cu exceptia:
a. creteri ale tensiunii arteriale n arterele cu elasticitate mare;
b. transformarea ejectiei sacadate a sngelui din inim n curgere continu prin artere;
c. diminuri ale tensiunii arteriale n arterele cu elasticitate mic;
d. contractii ale muschilor striati din peretii arteriali;
e. relaxari ale muschilor striati din peretii venelor;
19. Arterele mari:
a. amortizeaz unda de oc;
b. nmagazineaz o parte a energiei produs de unda de oc;
c. retrocedeaza in diastola energia inmagazinata in timpul sistolei;
d. isi pot modifica diametrul lumenului prin relaxarea muschilor striati;
e. au proprieatea de a-si contracta muschii striati prezenti in peretii lor;
20. Contractilitatea vaselor:
a. este proprietatea vaselor de a-i modifica marcat diametrul lumenului prin contracia
muchilor netezi din peretele lor;
b. este proprietatea vaselor de a-i modifica marcat diametrul lumenului prin contracia
muchilor striai din peretele lor;
c. permite un control fin al distribuiei sngelui ctre diferite organe;
d. permite un control fin al distribuiei sngelui ctre diferite tesuturi;
e. este proprietatea vaselor de a-i modifica marcat diametrul lumenului prin relaxarea
muchilor striai din peretele lor;
21. Contractilitatea vaselor:
a. este proprietatea arteriolelor de a-i modifica activ calibrul prin contracia muchilor netezi
din tunica interna;
b. este proprietatea arterelor mici de a-i modifica activ calibrul prin contracia muchilor striai
din tunica medie;
c. este proprietatea arterelor mici de a-i modifica activ calibrul prin contracia muchilor netezi
din tunica medie;
d. permite un control fin al distribuiei sngelui ctre diferite tesuturi;
e. este proprietatea arterelor mari de a-i modifica activ calibrul prin relaxarea muchilor striai
din tunica medie;
22. Contractilitatea:
a. este caracteristica arterelor mari;
b. este caracteristic arteriolelor;
c. const n modificarea pasiv a calibrului;
d. consta in modificarea activa a calibrului;
e. este caracteristic arterelor mici;

23. Arterele mici se caracterizeaz prin:

a. au fibre musculare netede n tunica lor intern ;
b. au fibre musculare striate in tunica lor medie;
c. au rezistenta vasculara crescuta;
d. au fibre musculare striate in tunica lor interna;
e. au fibre musculare netede in tunica lor medie ;
24. Tonusul musculaturii netede a arterelor depinde de :
a. activitatea nervilor cranieni;
b. activitatea nervilor simpatici;
c. de presiunea arteriala;
d. de activitatea unor mediatori ;
e. de concentratia unor hormoni ;
25. Despre contractilitatea vaselor se pot afirma urmatoarele, cu exceptia:
a. este proprietatea arteriolelor de a-i modifica activ calibrul prin contracia muchilor netezi
din tunica interna;
b. este proprietatea arterelor mici de a-i modifica activ calibrul prin contracia muchilor striai
din tunica medie;
c. este proprietatea arterelor mici de a-i modifica activ calibrul prin contracia muchilor netezi
din tunica medie;
d. permite un control fin al distribuiei sngelui ctre diferite tesuturi;
e. este proprietatea arterelor mari de a-i modifica activ calibrul prin relaxarea muchilor striai
din tunica medie;
26. Factorul principal al curgerii sngelui prin artere depinde de:
a. gravitaia ;
b. activitatea electrica inimii ;
c. activitatea mecanic a inimii ;
d. concentratia unor metaboliti;
e. sistola ventriculara;
27. Despre contractilitate se pot afirma urmatoarele, cu exceptia:
a. este caracteristica arterelor mari;
b. este caracteristic arteriolelor;
c. const n modificarea pasiv a calibrului;
d. consta in modificarea activa a calibrului;
e. este caracteristic arterelor mici;
28. Principalul factor al curgerii sngelui prin artere depinde de, cu exceptia:
a. sistola ventriculara;
b. activitatea mecanica a inimii ;
c. activitatea electrica a inimii ;
d. concentratia unor metaboliti;
e. gravitaia;
29. Tonusul musculaturii netede vasculare depinde de:
a. activitatea nervilor simpatici;
b. presiunea partiala a CO2;
c. concentraia local a unor metabolii;
d. activitatea unor mediatori;
e. activitatea unor hormoni;

30. Nu se pot afirma urmatoarele despre contractilitatea vaselor, cu exceptia:

a. permite un control fin al distribuiei sngelui ctre diferite organe;
b. este proprietatea arterelor mici de a-i modifica activ calibrul prin contracia muchilor striai
din tunica medie;
c. este proprietatea arterelor mici de a-i modifica activ calibrul prin contracia muchilor netezi
din tunica medie;
d. este proprietatea arteriolelor de a-i modifica activ calibrul prin contracia muchilor netezi
din tunica interna;
e. este proprietatea arterelor mari de a-i modifica activ calibrul prin relaxarea muchilor striai
din tunica medie;
31. Circulaia arterial are unele caracteristici:
a. suprafaa de siune scade spre periferie;
b. viteza de curgere este invers proporional cu suprafaa de siune;
c. suprafata de siune mare, vitez de curgere mare;
d. suprafaa de siune creste spre periferie;
e. viteza de curgere este direct proportionala cu suprafata de stiune;
32. Circulatia sangelui prin artere determina:
a. presiunea sistolica;
b. presiunea partiala a O2;
c. pulsul arterial;
d. presiunea diastolica;
e. presiunea venoasa;
33. Presiunea arterial maxim are valori de:
a. 120 mm Hg;
b. 80 mm Hg;
c. 130 mm Hg;
d. 140 mm Hg;
e. 150 mm Hg;
34. Despre circulaia arterial se pot afirma urmatoarele, cu exceptia:
a. suprafaa de siune a arborelui circulator creste spre periferie;
b. viteza de curgere este invers proporional cu suprafaa de siune;
c. suprafata de siune mare, vitez de curgere mare;
d. suprafaa de siune a arborelui circulator scade spre periferie;
e. viteza de curgere este direct proportionala cu suprafata de stiune;
35. Circulatia sangelui prin artere se apreciaza prin masurarea :
a. volumului curent :
b. debitului sanguin ;
c. volumului rezidual ;
d. presiunii arteriale ;
e. rezistenta la curgere a sangelui ;
36. Tonusul musculaturii netede a arterelor depinde de, cu exceptia:
a. activitatea nervilor cranieni;
b. concentratia locala a unor metaboliti;
c. de presiunea partiala a O2;
d. de activitatea unor mediatori ;
e. de concentratia unor hormoni ;

37. Presiunea arterial maxim este:

a. diastolic;
b. 120 mmHg;
c. aceeai n toate vasele sistemului circulator;
d. sistolic;
e. 140 mmHg;
38. Circulatia sangelui prin artere nu se poate aprecia prin masurarea :
a. diastolei atriale ;
b. debitului sanguin;
c. volumului rezidual;
d. sistolei ventriculare;
e. presiuni arteriale ;
39. Presiunea arterial minim este:
a. diastolic;
b. 70 mm Hg;
c. aceeai n toate vasele sistemului circulator;
d. 80 mmHg;
e. sistolic;
40. Nu se pot afirma urmatoarele despre contractilitatea vaselor, cu exceptia:
a. este caracteristica arteriolelor;
b. este caracteristic arterelor mari;
c. este datorata activitatii fibrelor musculare netede din tunica lor interna;
d. este datorata activitatii fibrelor musculare netede din tunica lor medie;
e. este caracteristic arterelor mici;
41. Despre presiunea arterial maxim se pot afirma urmatoarele, cu exceptia:
a. este numita si diastolic;
b. este de 120 mm Hg;
c. este aceeai n toate vasele sistemului circulator;
d. este numita si sistolic;
e. este de 100 mmHg;
42. Presiunea arterial:
a. cea minim este de 80 mm Hg;
b. cea minim se mai numete diastolic;
c. se apreciaz prin msurarea tensiunii arteriale;
d. cea maxima este 70 mm Hg;
e. cea maxima se mai numeste si diastolica ;
43. Tonusul musculaturii netede a arterelor nu depinde de, cu exceptia :
a. concentratia locala a unor metaboliti;
b. activitatea nervilor simpatici;
c. de presiunea venoasa;
d. de activitatea unor mediatori ;
e. de concentratia unor hormoni ;
44. Presiunea arterial maxim are valori cuprinse intre, cu exceptia:
a. 120 mm Hg;
b. 100 mm Hg;
c. 150 mm Hg;
d. 140 mm Hg;
e. 110 mm Hg;

45. Despre presiunea arterial maxim se pot afirma urmatoarele, cu exceptia:

a. are valoare de 120 mm Hg;
b. este numita si diastolica;
c. se poate masura cu ajutorul sigmomanometrului;
d. este numita si sistolica;
e. are valoare de 150 mm Hg;
46. Despre presiunea arterial minima se pot afirma urmatoarele, cu exceptia:
a. are valoare de 120 mm Hg;
b. este numita si diastolica;
c. se poate masura cu ajutorul sigmomanometrului;
d. este numita si sistolica;
e. are valoare de 80 mm Hg;
47. Despre rezistena periferic se pot afrirma urmatoarele, cu exceptia:
a. reprezint totalitatea factorilor care se opun curgerii sngelui prin vase;
b. este invers proporional cu lungimea vasului;;
c. este invers proporional cu vscozitatea sngelui;
d. este direct proportionala cu vscozitatea sngelui;
e. reprezint totalitatea factorilor care favorizeaza curgerea sngelui prin vase;
48. Nu se pot afirma urmatoarele despre presiunea sistolica , cu exceptia:
a. are valoare de 120 mm Hg;
b. este numita si presiune arteriala maxima;
c. este numita si tensiune arteriala maxima;
d. este numita si presiune arteriala minima;
e. are valoare de 150 mm Hg;
49. Nu se pot afirma urmatoarele despre presiunea diastolica, cu exceptia:
a. are valoare de 120 mm Hg;
b. este numita si tensiune venoasa minima;
c. este numita si presiune arteriala minima;
d. este numita si tensiune arteriala maxima;
e. are valoare de 70 mm Hg;
50. Factorii determinani ai presiunii arteriale sunt urmtorii:
a. debitul cardiac;
b. pH-ul;
c. rezistena periferic;
d. volumul sangvin;
e. elasticitatea.
51. Presiunea arteriala poate varia sub influenta urmatorilor factori:
a. concentratia unor metaboliti;
b. elasticitatea.
c. rezistena periferic;
d. volumul sangvin;
e. pH-ul sanguin;
52. Rezistenta periferica poate influenta presiunea arteriala datorita:
a. elasticitatii;
b. vascozitatii sangelui;
c. debitului cardiac;
d. frecarii;
e. lungimea vasului;

53. Presiunea arteriala nu poate fi influentata de urmatorii factori, cu exceptia:

a. elasticitatea;
b. concentratia unor metaboliti;
c. rezistena periferic;
d. volumul sangvin;
e. pH-ul sanguin;
54. Se pot afirma urmatoarele despre contractilitatea vaselor, cu exceptia:
a. este caracteristica arteriolelor;
b. este datorata activitatii fibrelor musculare striate din tunica lor medie;
c. este datorata activitatii fibrelor musculare netede din tunica lor interna;
d. este datorata activitatii fibrelor musculare netede din tunica lor medie;
e. este caracteristic arterelor mari;
55. Presiunea arteriala poate varia in raport cu debitul cardiac astfel, cu exceptia:
a. invers proporional;
b. direct proporional;
c. nu prezint variaii legate de debitul cardiac;
d. functie de concentratia unor hormoni;
e. functie de activitatea nervilor simpatici toracali;
56. Elasticitatea:
a. contribuie la amortizarea tensiunii arteriale n sistol;
b. contribuie la meninerea tensiunii arteriale n diastol;
c. creste cu vrsta;
d. scade cu varsta;
e. contribuie la mentinerea tensiunii arteriale in sistola;
57. Despre elasticitate se pot afirma urmatoarele, cu exceptia:
a. contribuie la mentinerea tensiunii arteriale n sistol;
b. contribuie la amortizarea tensiunii arteriale n diastol;
c. creste cu vrsta;
d. scade cu varsta;
e. contribuie la amortizarea tensiunii arteriale in sistola;
58. Rezistena periferic:
a. reprezint totalitatea factorilor care favorizeaz curgerea sngelui prin vase;
b. este direct proporional cu vscozitatea sngelui;
c. este invers proporional cu lungimea vasului;
d. este direct proportionala cu lungimea vasului;
e. reprezint totalitatea factorilor care se opun curgerii sngelui prin vase;
59. Rezistena periferic:
a. reprezint totalitatea factorilor care favorizeaz curgerea sngelui prin vase;
b. este direct proporional cu vscozitatea sngelui;
c. este invers proporional cu lungimea vasului;
d. este data de frecarea sangelui;
e. reprezint totalitatea factorilor care se opun curgerii sngelui prin vase;
60. Despre rezistena periferic nu se pot afirma urmatoarele, cu exceptia:
a. reprezint totalitatea factorilor care favorizeaz curgerea sngelui prin vase;
b. este invers proporional cu vscozitatea sngelui;
c. este invers proporional cu lungimea vasului;
d. este direct proportionala cu lungimea vasului ;
e. reprezint totalitatea factorilor care se opun curgerii sngelui prin vase;

61. Despre rezistena periferic se pot afirma urmatoarele:

a. cu ct vasul este mai ngust, rezistena este mai mic;
b. cu ct vasul este mai ngust, rezistena este mai mare;
c. cea mai mare rezisten este la nivelul arteriolelor;
d. cu ct vasul este mai lung, rezistena este mai mic;
e. cu ct vasul este mai ngust, rezistena este mai mare;
62. Despre rezistena periferic se pot afirma urmatoarele, cu exceptia:
a. cea mai mare rezisten este la nivelul arteriolelor;
b. cu ct vasul este mai ngust, rezistena este mai mic;
c. cea mai mare rezisten este la nivelul aortei;
d. cu ct vasul este mai lung, rezistena este mai mic;
e. cu ct vasul este mai ngust, rezistena este mai mare;
63. Despre rezistena periferic nu se pot afirma urmatoarele, cu exceptia:
a. cea mai mare rezisten este la nivelul aortei;
b. cu ct vasul este mai ngust, rezistena este mai mare;
c. cea mai mare rezisten este la nivelul arteriolelor;
d. cu ct vasul este mai lung, rezistena este mai mare;
e. cu ct vasul este mai lung, rezistena este mai mica;
64. Volumul sangvin:
a. reprezint volemia;
b. variaz invers proportional cu variaia lichidelor extracelulare;
c. scderea volumului sangvin produce o cretere a presiunii arteriale;
d. scderea volumului sangvin produce o scadere a presiunii arteriale;
e. variaz invers proportional cu variaia lichidelor intracelulare ;
65. Volumul sangvin:
a. variaz direct proportional cu variaia lichidelor intracelulare;
b. variaz direct proportional cu variaia lichidelor extracelulare;
c. scderea volumului sangvin produce o cretere a presiunii arteriale;
d. scderea volumului sangvin produce o scadere a presiunii arteriale;
e. variaz invers proportional cu variaia lichidelor intracelulare;
66. Volemia :
a. variaza proportional cu variatia lichidelor extracelulare;
b. scaderea ei determina hipotensiune;
c. scaderea ei determina hipertensiune;
d. variaza invers proportional cu variatia lichidelor extracelulare;
e. cresterea ei determina cresterea presiunii arteriale;
67. Despre volemie se pot afirma urmatoarele, cu exceptia:
a. variaza proportional cu variatia lichidelor intracelulare;
b. scaderea ei determina scaderea presiunii arteriale;
c. scaderea ei determina cresterea presiunii arteriale;
d. variaza invers proportional cu variatia lichidelor extracelulare;
e. cresterea ei determina hipertensiune;
68. Despre volumul sangvin nu se pot afirma urmatoarele, cu exceptia:
a. reprezint volemia;
b. variaz invers proportional cu variaia lichidelor extracelulare;
c. scderea volumului sangvin produce hipotensiune;
d. scderea volumului sangvin produce o scadere a presiunii arteriale;
e. variaz direct proportional cu variaia lichidelor intracelulare;

69. n aort viteza sngelui este de:

a. 50 mm/s;
b. 500 mm/s;
c. 500 /s;
d. 500 mm/min;
e. 50 cm/s.
70. Viteza sngelui in artere este de:
a. 50 mm/s in aorta;
b. 500 mm/s in aorta;
c. 0,5 mm/s in capilare;
d. 500 mm/min in capilare;
e. 50 cm/s in aorta;
71. Despre viteza sngelui in artere se pot afirma urmatoarele:
a. scade pe masura ce se apropie de inima;
b. scade datorita cresterii suprafetei de stiune a capilarelor;
c. 0,5 mm/s in capilare;
d. scade datorita suprafetei de stiune a aortei mai mari decat a capilarelor;
e. 50 cm/s in aorta;
72. Suprafata de sectiune a capilarelor:
a. este de 100 de ori mai mare decat cea a aortei;
b. determina scaderea vitezei de circulatie a sangelui;
c. este de 1000 de ori mai mare decat cea a aortei;
d. este de 1000 de ori mai mica decat cea a aortei;
e. cresterea ei determina cresterea vitezei sangelui;
73. Hipertensiunea arteriala sistemica:
a. reprezinta cresterea volemiei;
b. determina cresterea lucrului mecanic al inimii;
c. determina scaderea lucrului mecanic cardiac;
d. poate afecta vasele sanguine;
e. poate afecta rinichii;
74. Despre hipertensiunea arteriala sistemica se pot afirma urmatoarele, cu exceptia:
a. reprezinta cresterea presiunii arteriale;
b. determina cresterea lucrului mecanic al inimii;
c. determina scaderea lucrului mecanic cardiac;
d. determina cresterea concentratiei unor metaboliti;
e. poate afecta unele organe ( splina);
75. Nu se pot afirma urmatoarele despre hipertensiunea arteriala sistemica, cu exceptia:
a. reprezinta scaderea presiunii arteriale;
b. determina cresterea lucrului mecanic al inimii;
c. determina scaderea lucrului mecanic cardiac;
d. are valori mai mari de 130 mm Hg (sistolica);
e. are valori mai mari de 90 mm Hg (diastolica);
76. Nu se poate afirma despre hipertensiunea arteriala sistemica:
a. reprezinta cresterea volemiei;
b. determina cresterea lucrului mecanic al inimii;
c. determina scaderea lucrului mecanic cardiac;
d. poate afecta vasele sanguine;
e. poate afecta unele organe (glandele endocrine);

10

77. Cresterea presiunii arteriale:

a. se mai numeste hipotensiune;
b. trebuie sa fie mai mare de 130 mm Hg (cea sistolica);
c. trebuie sa fie mai mica de 90 mm Hg (cea diastolica);
d. poate afecta cordul;
e. poate afecta rinichii;
78. Circulaia capilar se caracterizeaz prin urmtoarele:
a. se adapteaz continuu la nevoile organismului;
b. n repaus multe capilare sunt nchise;
c. in repaus toate capilarele sunt deschise;
d. capilarele se deschid cnd se intensific activitatea;
e. capilarele se deschid cnd scade nevoia de snge;
79. Circulaia capilar se caracterizeaz prin urmtoarele, cu exceptia:
a. capilarele se deschid cnd creste nevoia de snge;
b. se adapteaz foarte rar la nevoile organismului;
c. n repaus multe capilare sunt nchise;
d. in repaus toate capilarele sunt inchise;
e. capilarele se deschid cnd se intensific activitatea;
80. Hipertensiunea arteriala sistemica poate afecta:
a. plamanii;
b. rinichii;
c. vasele sanguine;
d. ficatul;
e. ochii;
81. Principalele proprieti ale capilarelor sunt:
a. permeabilitatea;
b. elasticitatea;
c. contractilitatea;
d. motricitatea;
e. conductibilitatea;
82. Permeabilitatea capilarelor permite schimbul:
a. apei;
b. substanelor dizolvate;
c. organitelor celulare;
d. prin filtrare;
e. transport activ;
83. Hipertensiunea arteriala sistemica poate afecta:
a. cordul;
b. rinichii;
c. tiroida;
d. ficatul;
e. ochii;
84. Permeabilitatea capilarelor permite trecerea:
a. eritrocitelor;
b. substanelor dizolvate;
c. leucocitelor;
d. hematiilor;
e. apei;

11

85. Permeabilitatea capilarelor permite schimbul:

a. intre organe si tesuturi;
b. prin osmoza;
c. intre sange si tesuturi;
d. prin filtrare;
e. transport activ;
86. Principalele proprieti ale capilarelor sunt urmatoarele, cu exceptia:
a. conductibilitatea;
b. elasticitatea;
c. contractilitatea;
d. motricitatea;
e. permeabilitatea;
87. Permeabilitatea capilar se face prin:
a. filtrare;
b. conducere saltatorie;
c. difuziune;
d. osmoz;
e. din aproape in aproape;
88. Hipertensiunea arteriala sistemica poate afecta urmatoarele organe, cu exceptia:
a. plamanii;
b. rinichii;
c. ochii;
d. ficatul;
e. inima;
89. Prin peretele capilar pot trece:
a. leucocitele;
b. proteinele;
c. organitele celulare;
d. miofibrilele;
e. apa;
90. Motricitatea capilar:
a. se datoreaz aciunii musculaturii striate din peretii arteriolelor;
b. este sub controlul SNV simpatic;
c. se manifesta la nivelul sfincterelor postcapilare;
d. se manifesta la nivelul musculaturii netede din peretii arterelor mari;
e. se manifesta la nivelul sfincterelor precapilare;
91. Motricitatea capilar:
a. este sub control voluntar;
b. este sub controlul SNV simpatic;
c. se manifesta la nivelul sfincterelor postcapilare;
d. se manifesta la nivelul musculaturii netede din peretii arterelor mari;
e. se manifesta la nivelul musculaturii netede din peretii arteriolelor;
92. Hipertensiunea arteriala sistemica nu poate afecta umatoarele organe, cu exceptia:
a. inima;
b. rinichii;
c. ficatul;
d. ochii;
e. splina;

12

93. Prin peretele capilar pot trece urmatoarele, cu exceptia:

a. leucocitele;
b. apa;
c. organitele celulare;
d. miofibrilele;
e. substante dizolvate;
94. Despre motricitatea capilar se pot afirma urmatoarele, cu exceptia:
a. se datoreaz aciunii musculaturii striate din peretii arteriolelor;
b. este sub controlul SNV simpatic;
c. se manifesta la nivelul sfincterelor postcapilare;
d. se manifesta la nivelul musculaturii netede din peretii aortei;
e. se manifesta la nivelul sfincterelor precapilare;
95. Hipertensiunea arteriala sistemica nu poate afecta umatoarele structuri, cu exceptia:
a. inima;
b. vasele sanguine;
c. ficatul;
d. tiroida;
e. rinichii;
96. Despre motricitatea capilar se nu pot afirma urmatoarele, cu exceptia:
a. se datoreaz aciunii musculaturii netede din peretii aortei;
b. este sub controlul SNV simpatic;
c. se manifesta la nivelul sfincterelor precapilare;
d. se manifesta la nivelul musculaturii netede din peretii arteriolelor;
e. se manifesta la nivelul sfincterelor postcapilare;
97. Hipertensiunea arteriala sistemica poate afecta umatoarele structuri, cu exceptia:
a. splina;
b. vasele sanguine;
c. ficatul;
d. vezica urinara;
e. rinichii;
98. Venele:
a. sunt vase prin care sngele se ntoarce la inim;
b. toate venele transport snge oxigenat;
c. au un volum de trei ori mai mare dect volumul arterial;
d. detine 75 % din volumul sanguin;
e. toate venele transporta sange cu CO2;
99. Venele:
a. sunt vase prin care sngele se ntoarce la inim;
b. prin ele se intoarce sange cu CO2 (din circulatia pulmonara);
c. prin ele se intoarce sange cu O2 (din circulatia pulmonara);
d. prin ele se intoarce sange cu CO2 (din circulatia sistemica);
e. toate venele transporta sange cu CO2;
100.
Presiunea sangelui la originile sistemului venos poate fi, cu exceptia:
a. 80 mm Hg;
b. 10 mm Hg;
c. 40 mm Hg;
d. 60 mm Hg;
e. 50 mm Hg.

13

101.
Presiunea sangvin la vrsarea venelor cave este urmatoarea, cu exeptia:
a. 0 mm Hg;
b. 5 mmHg;
c. 10 mm Hg;
d. 15 mm Hg;
e. 20 mm Hg.
102.
Suprafaa de seciune a venelor cave are urmatoarele caracteristici, cu
exceptia:
a. este mai mare dect cea a capilarelor in timpul sistolei;
b. este mai mic dect cea a capilarelor;
c. este mai mare dect cea a arterelor in timpul diastolei;
d. este mai mica dect cea a arterelor in timpul sistolei;
e. este aproximativ egala cu cea a capilarelor;
103.
Despre vene se pot afirma urmatoarele, cu exceptia:
a. sunt vase prin care sngele se ntoarce la inim;
b. toate venele transport snge CO2;
c. au un volum de doua ori mai mare dect volumul arterial;
d. detine 75 % din volumul sanguin;
e. au suprafata de stiune mai mica decat cea a capilarelor;
104.
Despre vene se pot afirma urmatoarele, cu exceptia:
a. au presiunea sanguina 0 mm Hg la varsare in atriul drept;
b. viteza sangelui prin venele de la periferie este de 100 mm/s;
c. au un volum de trei ori mai mare dect volumul arterial;
d. au presiunea sanguina 10 mm Hg la varsare in atriul drept;
e. viteza sangelui prin venele cave este de 0,5 mm/s;
105.
Despre vene nu se pot afirma urmatoarele, cu exceptia:
a. au presiunea sanguina 0 mm Hg la varsare in atriul drept;
b. viteza sangelui prin venele de la periferie este de 0,5 mm/s;
c. suprafata de stiune a venelor cave este mai mica decat cea a capilarelor;
d. au presiunea sanguina 10 mm Hg la varsare in atriul drept;
e. viteza sangelui prin venele cave este de 0,5 mm/s;
106.
Despre vene nu se pot afirma urmatoarele, cu exceptia:
a. contin 70% din volumul sanguin;
b. viteza sangelui prin venele de la periferie este de 100 mm/s;
c. contin 75 % din volumul sanguin;
d. au presiunea sanguina 0 mm Hg la varsare in atriul drept;
e. viteza sangelui prin venele cave este de 0,5 mm/s;
107.
Viteza de circulaie a sngelui venos este de:
a. 0,5 m/s in capilare;
b. 100 mm/s in venele periferice;
c. 100 mm/s in venele cave;
d. 0,9 mm/s in venele cave;
e. 0,5 mm/s in venele periferice;
108.
Viteza de circulaie a sngelui venos este de:
a. 100 m/s in venele cave;
b. 0,5 m/s in venele periferice;
c. 100 mm/min in venele cave;
d. 0,5 mm/s in venele periferice;
e. 100 mm/s in venele cave;

14

109.
Presiunea sangvin in sistemul venos este urmatoarea:
a. 0 mm Hg la origini;
b. 5 mm Hg la varsare in atriul drept;
c. 10 mm Hg la origini;
d. 10 cm Hg in venele periferice;
e. 0 mm Hg la in venele cave;
110.
n structura peretelui venos intr esut:
a. elastic;
b. muscular striat;
c. cartilaginos;
d. muscular neted;
e. conjunctiv semidur.
111.
Despre structura peretelui venos se pot afirma urmatoarele, cu exceptia:
a. contine cantitati mici de tesut elastic;
b. contine cantitati mari de tesut muscular striat;
c. contine cantitati mici de tesut cartilaginos;
d. contine cantitati mici de tesut muscular neted;
e. contine cantitati mari de tesut elastic.
112.
Despre structura peretelui venos nu se pot afirma urmatoarele, cu exceptia:
a. contine cantitati mici de tesut elastic;
b. contine cantitati mari de tesut muscular striat;
c. contine cantitati mici de tesut cartilaginos;
d. contine cantitati mici de tesut muscular neted;
e. contine cantitati mari de tesut elastic.
113.
ntoarcerea venoas este asigurat de urmtorii factori, cu exceptia:
a. aspiraia toracic;
b. presa abdominal in timpul expirului;
c. gravitaia pentru venele situate sub nivelul cordului;
d. impulsuri corticale;
e. prezenta valvulelor in venele situate sub nivelul cordului;
114.
Principalele proprietati ale venelor sunt:
a. distensibilitatea;
b. elasticitatea;
c. motricitatea;
d. contractilitatea;
e. permeabilitatea;
115.
Factorii care determina ntoarcerea a sngelui la inim sunt:
a. aspiratia toracica;
b. activitatea de pomp cardiac;
c. aspiraia ventricular;
d. presa abdominala din timpul expiraiei;
e. contraciile musculaturii scheletice;
116.
ntoarcerea venoas este asigurat de urmtorii factori:
a. aspiraia toracic;
b. presa abdominal;
c. gravitaia;
d. impulsuri corticale;
e. pulsaia venelor;

15

117.
Gravitaia:
a. favorizeaz curgerea sngelui din venele situate sub nivelul atriului drept;
b. are efect negativ asupra ntoarcerii sngelui din venele membrului inferior;
c. are efect negativ asupra ntoarcerii sngelui din vena cav inferioar;
d. favorizeaz curgerea sngelui din venele situate deasupra inima;
e. are efect negativ asupra ntoarcerii sngelui din venele membrului superior;
118.
Cauza principal a ntoarcerii sngelui la inim este:
a. activitata de pompa aspiro-respingatoare a inimii;
b. relaxarea peretelui venos;
c. activitatea de pomp cardiac a inimii;
d. gravitatia;
e. pompa musculara;
119.
Inima funcioneaz:
a. ca o dubl pomp aspiro-respingtoare;
b. trimite snge n aort;
c. trimite snge n venele pulmonare;
d. aspira sangele din venele cave;
e. trimite sange in aorta in timpul sistolei atriale;
120.
Inim aspir sngele din:
a. vena cav superioar;
b. vena cav inferioar;
c. artera pulmonar;
d. aorta;
e. vena porta;
121.
Aspiraia toracic:
a. contribuie la meninerea unor valori sczute ale presiunii n venele mari;
b. se manifest mai ales n expiraie;
c. se opune ntoarcerii sngelui la inim;
d. este un factor principal al intoarcerii sangelui venos;
e. se manifesta mai ales in inspiratie;
122.
Aspiraia toracic:
a. menine valori sczute ale presiunii n venele mari in cavitatea abdominala;
b. se manifest mai ales n expiraie;
c. menine valori sczute ale presiunii n venele mari in cavitatea toracica;
d. este un factor ajutator al intoarcerii sangelui venos;
e. se manifesta mai ales in inspiratie;
123.
Inim aspir sngele din:
a. vena cav superioar in atriul drept;
b. vena cav inferioar ventriculul drept;
c. artera pulmonar in ventriculul drept;
d. aorta in atriul drept;
e. vena cav inferioar in atriul drept;
124.
Presa abdominal:
a. reprezint presiunea pozitiv din cavitatea abdominal;
b. mpinge sngele spre inim;
c. n expiratie efectul de pres este accentuat;
d. efectul de presa este accentuat de coborarea diafragmului;
e. reprezinta presiunea pozitiva din cavitatea toracica;

16

125.
Pompa muscular:
a. n timpul contraciilor musculare venele profunde se ncarc cu snge;
b. ntre dou contracii, venele aspir sngele din venele superficiale;
c. se opune ntoarcerii venoase;
d. n timpul contraciilor musculare venele profunde se golesc de snge;
e. refluxul sanguin e favorizat de prezenta valvulelor;
126.
Pompa muscular:
a. refluxul sanguin e impiedicat de prezenta valvulelor la membrul inferior;
b. ntre dou contracii, venele aspir sngele din venele superficiale;
c. e un factor favorizant al intoarcerii venoase;
d. n timpul contraciilor musculare venele profunde se incarca de snge;
e. se opune ntoarcerii venoase;
127.
Masajul pulsatil:
a. este efectuat de vene asupra arterelor omonime;
b. se exercit i asupra venelor aflate la distan;
c. are efect favorabil asupra ntoarcerii venoase;
d. este efectuat de artere asupra venelor omonime;
e. este efectuat de artere situate in acelasi pachet vascular;
128.
Despre masajul pulsatil se pot afirma urmatoarele, cu exceptia:
a. are efect negativ asupra ntoarcerii venoase;
b. este efectuat de artere situate in acelasi pachet vascular;
c. este efectuat de vene asupra arterelor omonime;
d. este efectuat de artere asupra venelor omonime;
e. se exercit i asupra venelor aflate la distan;
129.
Gravitaia are efect pozitiv asupra ntoarcerii venoase n venele:
a. jugular intern;
b. cav inferioara;
c. brahiocefalic stng;
d. femurala dreapta;
e. cava superioara;
130.
Gravitaia are efect negativ asupra ntoarcerii venoase n venele:
a. femurala dreapta;
b. cav superioara;
c. poplitee;
d. cava inferioara;
e. jugular intern;
131.
ntoarcerea sngelui la inim:
a. are importan pentru reglarea debitului cardiac;
b. inima pompeaz att snge ct primete prin aflux venos;
c. se face i prin canalul toracic;
d. inima pompeaza cu 0,5 % sange mai mult decat primeste prin aflux venos;
e. se realizeaza si prin ductul limfatic drept;
132.
Sngele se deplaseaz:
a. n circuit nchis;
b. dinspre inim spre esuturi;
c. dinspre inim spre plmni;
d. in circuit deschis;
e. dinspre plmni spre inim;

17

133.
Circulaia sngelui:
a. se realizeaza in ambele sensuri;
b. sngele se deplaseaz ntr-un singur sens;
c. prin artere sngele ajunge la inim;
d. mica i marea circulaie sunt dispuse n serie;
e. prin vene sngele trece n artere prin capilare;
134.
Cu studiul circulaiei sngelui, cu unele EXCEP II, se ocup:
a. termodinamica;
b. cinetica;
c. hemodinamica;
d. hidrodinamica;
e. tensiodinamica;
135.
Arterele sunt vasele prin care sngele circul:
a. incarcat cu CO2
b. de la inim spre periferie;
c. ncrcat cu O2;
d. de la inim spre plmni;
e. n ambele sensuri;
136.
Proprietile specifice arterelor sunt:
a. ritmicitatea;
b. elasticitatea;
c. automatismul;
d. contractilitatea;
e. permeabilitatea;
137.
Elasticitatea reprezint proprietatea:
a. arterelor mari;
b. arterelor de a se lsa destinse cnd crete presiunea sngelui;
c. vaselor de sange care aduc sange cu O2 la inima;
d. caracteristic numai arterelor mici;
e. de a reveni la calibrul iniial cnd presiunea a sczut;
138.
Unda de oc sistolic este amortizat datorit:
a. fibrelor elastice;
b. contractilitii;
c. elasticitii;
d. fibrelor colagene;
e. fibrelor de reticulina;
139.
Datorit elasticitii se produc:
a. transformarea ejeciei sacadate a sngelui din inim n curgere continu prin artere;
b. amortizarea undei de soc diastolica;
c. diminuri ale tensiunii arteriale n arterele cu elasticitate mare;
d. creteri ale tensiunii arteriale n arterele cu elasticitate mic;
e. amortizarea undei de oc sistolic.
140.
Arterele mari:
a. amortizeaz unda de oc;
b. nmagazineaz o parte a energiei produs de unda de oc;
c. au ca principala proprietate contractilitatea;
d. au multe fibre musculare striate;
e. elibereaza energia elastica in timpul diastolei;

18

141.
Contractilitatea vaselor:
a. este proprietatea vaselor de a-i modifica marcat diametrul lumenului prin contracia
muchilor netezi din tunica lor medie;
b. este proprietatea vaselor de a-i modifica marcat diametrul lumenului prin contracia
muchilor striai din tunica lor medie;
c. permite un control al distribuiei sngelui ctre diferite organe;
d. este proprietatea vaselor de a-i modifica marcat diametrul lumenului prin contracia
muchilor netezi din tunica lor interna;
e. este proprietatea vaselor de a-i modifica marcat diametrul lumenului prin relaxarea
muchilor netezi din tunica lor medie;
142.
Contractilitatea se caracterizeaz prin:
a. const n modificarea voluntar a calibrului;
b. este caracteristic arterelor mici;
c. este mai puternic n vasele mari;
d. este caracteristic arteriolelor;
e. se datoreaza activitatii fibrelor musculare netede;
143.
Tonusul musculaturii netede din peretele vascular depinde de:
a. activitatea nervilor simpatici;
b. presiunea arterial;
c. activitatea unor hormoni;
d. concentraia sistemica a unor metabolii;
e. activitatea unor mediatori;
144.
Suprafaa total de siune a arborelui circulator are urmtoarele caracteristici :
a. variaz direct proporional cu viteza de curgere ;
b. crete semnificativ spre periferie ;
c. este mai mare la nivelul capilarelor ;
d. influeneaz viteza de curgere a sngelui ;
e. variaz invers proporional cu viteza de curgere ;
145.
Circulaia sngelui prin artere se face prin aprecierea :
a. capacitatii vitale ;
b. presiunii arteriale ;
c. debitului sangvin ;
d. rezistenei la curgere a sngelui ;
e. electroencefalogramei ;
146.
Factorul principal al curgerii sngelui prin artere este :
a. contracia cordului ;
b. gravitaia ;
c. prezena valvulelor ;
d. activitatea mecanic a inimii ;
e. prezenta fibrelor musculare striate in tunica medie a lor;
147.
Presiunea arterial maxim este:
a. 130 mm Hg;
b. diastolic;
c. sistolic;
d. aceeai n toate vasele sistemului circulator;
e. 120 mm Hg;

19

148.
Presiunea arterial minim este:
a. diastolic;
b. 120 mm Hg
c. sistolic;
d. 70 mm Hg;
e. aceeai n toate vasele sistemului circulator;
149.
Factorii determinani ai presiunii arteriale sunt urmtorii:
a. debitul cardiac;
b. permeabilitatea;
c. rezistena periferic;
d. volumul sangvin;
e. conductibilitatea vasculara;
150.
n raport cu debitul cardiac, presiunea arterial variaz:
a. direct proporional;
b. invers proporional;
c. nu prezint variaii legate de debitul cardiac;
d. debit cardiac mare, presiune arterial mare;
e. actioneaza doar la o vascozitate crescut a sangelui;
151.
Rezistena periferic:
a. reprezint totalitatea factorilor care se opun curgerii sngelui prin vase;
b. este direct proporional cu vscozitatea sngelui;
c. reprezint totalitatea factorilor care favorizeaza curgerea sngelui prin vase;
d. este direct proporional cu lungimea vasului;
e. este invers proporional cu vscozitatea sngelui;
152.
Rezistena periferic:
a. cea mai mare rezisten este la nivelul aortei;
b. cu ct vasul este mai ngust, rezistena este mai mare;
c. nu depinde de lungimea vasului;
d. cu ct vasul este mai lung, rezistena este mai mare;
e. cea mai mare rezisten este la nivelul arteriolelor;
153.
Volumul sangvin:
a. reprezint volemia;
b. variaz concordant cu variaia lichidelor extracelulare;
c. variaz concordant cu variaia lichidelor intracelulare ;
d. scderea volumului sangvin produce o scdere a presiunii arteriale;
e. scderea volumului lichidelor extracelulare crete volemia ;
154.
Variaia volumului lichidelor extracelulare produce:
a. scderea volumului lichidelor extracelulare produce hipotensiune
b. scderea volumului lichidelor extracelulare scade volemia;
c. scderea volumului lichidelor extracelulare produce hipertensiune;
d. creterea volumului lichidelor extracelulare produce hipotensiune ;
e. creterea volumului lichidelor extracelulare crete volemia ;
155.
Elasticitatea:
a. contribuie la meninerea tensiunii arteriale n sistola;
b. contribuie la amortizarea tensiunii arteriale n sistol;
c. contribuie la meninerea tensiunii arteriale n diastol;
d. scade cu vrsta;
e. creste cu varsta;

20

156.
Debitul circulant este n legtur cu:
a. presiunea sngelui;
b. este direct proporional cu presiunea sangelui;
c. este invers proportional cu presiunea sangelui;
d. rezistena la curgere;
e. este direct proporional cu rezistena la curgere;
157.
Circulaia capilar se caracterizeaz prin urmtoarele:
a. se adapteaz continuu la nevoile organismului;
b. in repaus toate capilarele sunt inchise;
c. n repaus multe capilare sunt nchise;
d. capilarele se deschid cnd se intensific activitatea;
e. capilarele se deschid cnd scade nevoia de snge;
158.
Principalele proprieti ale capilarelor sunt:
a. permeabilitatea;
b. contractilitatea
c. conductibilitatea;
d. motricitatea;
e. automatismul;
159.
Permeabilitatea reprezint proprietatea capilarelor de a permite schimbul de:
a. polizaharidelor;
b. organitelor celulare;
c. apei;
d. acizilor nucleici;
e. substanelor dizolvate;
160.
Permeabilitatea capilar se face prin:
a. filtrare;
b. reabsorbtie;
c. difuziune;
d. osmoz;
e. fagocitoz;
161.
Prin peretele capilar pot trece:
a. hematii;
b. leucocitele;
c. proteinele;
d. organitele celulare;
e. apa;
162.
Motricitatea capilar:
a. se datoreaza actiunii sfinterelor postcapilare
b. se datoreaz aciunii musculaturii netede;
c. se datoreaz simpaticului;
d. se datoreaz actiunii sfincterelor precapilare;
e. aciunii voluntare a scoarei cerebrale;
163.
Venele:
a. sunt vase prin care sngele se ntoarce la inim;
b. toate venele transport snge oxigenat;
c. au un volum de trei ori mai mare dect volumul arterial;
d. au peretele mai gros dect arterele;
e. contin 75 % din volumul sanguin;

21

164.
Viteza de circulaie a sngelui n sistemul venos este de:
a. 0,5 m/s n venule;
b. 100 m/s in venele cave;
c. 10 mm/s n venule;
d. 1 mm/s n venele cave;
e. 100 mm/s n venele cave;
165.
Cauza principal de ntoarcere a sngelui este:
a. activitatea de pompa aspiro-respingatoare a inimii;
b. contracia cordului;
c. aspiraia ventricular;
d. aspiraia atrial n timpul expiraiei;
e. activitatea de pomp cardiac;
166.
ntoarcerea venoas este asigurat de urmtorii factori:
a. aspiraia abdominala;
b. pompa musculara
c. presa toracica;
d. gravitaia;
e. pulsaia arterelor;
167.
Gravitaia:
a. favorizeaz curgerea sngelui din venele jugulare interne;
b. favorizeaz curgerea sngelui din venele situate sub atriul drept;
c. are efect negativ asupra ntoarcerii sngelui din venele membrului inferior;
d. favorizeaz curgerea sngelui din din vena cav inferioar;
e. are efect negativ asupra curgerii sngelui din vena femurala dreapta;
168.
Proprietile principale ale venelor sunt:
a. permeabilitatea;
b. automatismul;
c. distensibilitatea;
d. conductibilitatea nervoas;
e. contractilitatea;
169.
Distensibilitatea venoas:
a. este proprietatea de a-i mri pasiv calibrul;
b. distensia se face cu consum energetic;
c. distensia se realizeaza sub actiunea presiunii sangvine;
d. energia necesar distensiei provine din ATP;
e. permite ca unele vene s fie rezervoare de snge;
170.
Contractilitatea venoas:
a. se datoreaza fibrelor musculare netede din peretele lor;
b. se face voluntar;
c. se datoreaza fibrelor musculare striate din peretele lor;
d. asigur mobilizarea sngelui din rezerve;
e. asigura depozitarea sangelui in rezerve;
171.
Inima funcioneaz:
a. ca o dubl pomp aspiro-respingtoare;
b. trimite snge n aort;
c. aspira sngele n artera pulmonar;
d. trimite snge n venele pulmonare;
e. aspira sangele din venele cave;

22

172.
Inim aspir sngele din:
a. vena cav superioar;
b. artera pulmonar;
c. vena porta;
d. vena cav inferioar;
e. aort;
173.
Aspiraia toracic:
a. menine la valori sczute presiunea din venele mari din cavitatea abdominala;
b. favorizeaz ntoarcerea sngelui la inim;
c. se manifesa mai ales n expiratie;
d. menine la valori scazute presiunea din venele mari din cavitatea toracica;
e. se manifest mai ales n inspiratie;
174.
Presa abdominal:
a. reprezint presiunea pozitiv din cavitatea abdominal;
b. n expiraie efectul de pres este accentuat;
c. nu influeneaz ntoarcerea venoas;
d. mpinge sngele spre inim.
e. coborarea diafragmului accentueaza efectul;
175.
Pompa muscular:
a. n timpul contraciilor musculare venele profunde sunt golite de snge;
b. intre dou contracii, venele profunde trimit sngele din venele superficiale;
c. favorizeaz ntoarcerea venoas;
d. se opune ntoarcerii venoase;
e. intre dou contracii, venele profunde aspir sngele din venele superficiale;
176.
Masajul pulsatil:
a. este efectuat de artere asupra venelor omonime;
b. se exercit asupra venelor cu care formeaz acelai pachet vascular;
c. are efect favorabil asupra ntoarcerii venoase;
d. este efectuat de vene asupra arterelor omonime;
e. se opune ntoarcerii venoase;
177.
Gravitaia are efect pozitiv asupra ntoarcerii venoase n venele:
a. jugular intern;
b. cav superioar;
c. cav inferioar;
d. femural stang;
e. brahiocefalic stng;
178.
ntoarcerea sngelui la inim:
a. inima pompeaz att snge ct primete prin aflux arterial;
b. are importan pentru reglarea debitului cardiac;
c. se face i prin canalul toracic;
d. se face i prin vena limfatic dreapt;
e. inima pompeaz att snge ct primete prin aflux venos;

23

RESPIRATIA
1.
a.
b.
c.
d.
e.

Debitul respirator de repaus:

depinde de volumul curent
se numete i minut-volum respirator
poate crete semnificativ n efort
reprezint volumul maxim de aer pana la care pot fi expansionati plamanii.
valorile se pot modifica n condiii patologice

2.
a.
b.
c.
d.
e.

La nivel tisular:
hemoglobina se satureaz n proporie de 50-80%.
sngele capt culoare rou-violacee.
parte din oxihemoglobina devine hemoglobina redus.
fiecare l00 ml snge elibereaz cel mult 70 ml O2.
Culoarea rosie-violacee e data de oxihemoglobina.

3.
a.
b.
c.
d.
e.

La nivel alveolar, difuziunea CO2 :

Se face datorit unui gradient de 6 mm Hg
Se face datorit unui gradient de 50 mm Hg
CO2 difuzeaza de 20 de ori mai lent decat O2
CO2 este de 25 de ori mai solubil decat O2
CO2 difuzeaza de 20 de ori mai repede decat O2

4.
a.
b.
c.
d.
e.

La nivel alveolar, difuziunea CO2 se face:

egalizarea presiunilor se face in 0,50 sec.
datorit unui gradient de 6 mm Hg
de 20 de ori mai repede dect a oxigenului
pn la egalizarea presiunilor pariale
egalizarea presiunilor se face n 0,75 secunde

5.
a.
b.
c.
d.
e.

Referitor la sngele arterial sunt adevrate urmtoarele, cu excepia:

100 g de hemoglobina conine 1,34 ml O2
transport O2 dizolvat n plasm
transport O2 fixat la hemoglobina
transport 20 ml O2/l snge
transporta O2 98,5% dizolvat in plasma

6.
a.
b.
c.
d.
e.

Despre forele de recul elastic pulmonar putem spune c:

sunt fore elastice ale esutului pulmonar
stau la baza realizrii inspirului
sunt forele elastice produse de tensiunea superficial
forele de tensiune superficiala apar la exterior
sunt prezente in toate spatiile aeriene pulmonare

7.
a.
b.
c.
d.
e.

Transportul oxigenului se face astfel:

se combina reversibil cu ionii de fier din structura hemoglobinei
transfrom dezoxihemoglobina in oxihemoglobina
fiecare molecul de hemoglobina se poate combina cu minim 4 molecule de O2
fiecare gram de hemoglobina se combin cu maxim 1,34 ml de oxigen
sangele venos transporta 20 mL/dl

8.
a.
b.
c.
d.
e.

Urmtoarele elemente anatomice sint interesate n procesul respiraiei, cu excepia:

corzile vocale
diafragmul
pleura
laringele
vertebrele
1

9.
a.
b.
c.
d.
e.

Ventilaia pulmonar:
reprezint deplasarea aerului doar spre alveolele pulmonare
reprezint deplasarea aerului n ambele sensuri ntre atmosfer i alveolele pulmonare
presupune variaii ciclice ale volumului cutiei toracice
implic dou micri de sens opus
implic doar inspiraia

10. Care dintre afirmaiile de mai jos referitoare la presiunea alveolara sunt false?
a. este egala cu presiunea atmosferica, atunci cnd glota este nchis
b. in repaus este 0 mmHg
c. este egala cu presiunea atmosferica, atunci cnd glota este deschisa
d. in expir creste la aproximativ +1 cm H2O
e. nu exista diferente de presiune alveolara intre inspir si expir
11. Care dintre urmtoarele volume pulmonare au aceeai valoare:
a. capacitatea inspiratorie
b. volumul inspirator de rezerva
c. volumul rezidual
d. Volumul curent
e. volumul expirator de rezerva
12. Capacitatea vitala este suma dintre:
a. volumul inspirator de rezerva
b. volumul curent
c. capacitate pulmonara totala
d. volumul expirator de rezerva
e. volumul rezidual
13. Schimburile gazoase respiratorii :
a. se desfoar n trei etape: pulmonar, sangvin i celular
b. respiraia celular se realizeaz cu participarea proceselor fizice de difuziune
c. la nivelul alveolelor pulmonare are loc respiraia pulmonar
d. respiraia celular se realizeaz cu participarea reaciilor chimice oxidoreductoare
e. oxigenul i dioxidul de carbon este transportat de numai de plasm
14. Schimbul de gaze pulmonar:
a. are loc pe baza unor reactii chimice oxidoreducatoare
b. are loc ntre aerul alveolar i sngele venos din capilarele alveolare
c. pe baza unor legi fizice
d. pe baza unor mecanisme fiziologice
e. pe baza unor proprieti specifice ale membranei alveolo-capilare
15. Legile schimbului de gaze la nivel pulmonar pe baza unor:
a. proprietilor fiecrui gaz de a difuza activ de la presiune parial mare la presiune parial
mic
b. legi fizice ale solubilitii
c. presiunilor pariale (legea lui Dalton)
d. proprietilor fiecrui gaz de a difuza pasiv de la presiune parial mare la presiune parial
mic
e. consumului de energie de la nivelul ATP-ului
16. Inspiraia se caracterizeaz prin urmtoarele:
a. volumul cutiei toracice crete prin contracia diafragmei
b. crete presiunea intrapulmonar
c. volumul cutiei toracice creste prin contractia muschilor intercostali externi
d. cutia toracic i plmnii revin la forma iniial de repaus
e. este un proces motor activ
2

17. Frecvena respiratorie se modific:

a. In functie de temperatura corpului
b. n funcie de necesitile de oxigen
c. sub influena anhidrazei carbonice
d. datorit legii lui Dalton
e. n funcie de cantitatea de bioxid de carbon produs
18. Care dintre urmtoarele procese este pasiv?
a. inspiratia fortata
b. difuzia O2 la nivelul alveolei pulmonare
c. dilatarea plmnilor in inspiraie datorit forei de adeziune a pleurei
d. expiraia
e. inspiraia
19. Transportul plasmatic al gazelor se face sub form de:
a. oxihemoglobina
b. sub forma dizolvata in plasma
c. bicarbonai de Na
d. bicarbonai de NH3
e. carbamati
20. Aparatul respirator cuprinde:
a. plmnii;
b. esofagul
c. cile respiratorii;
d. cavitatea bucal.
e. Bronhii.
21. Cile respiratorii includ urmtoarele structuri:
a. cavitatea nazal;
b. faringe;
c. laringe
d. trahee;
e. plmni.
22. Plmnii sunt constitui i din urmtoarele elemente:
a. arborele bronic;
b. acini pulmonari;
c. ramificaiile vaselor pulmonare i bronice;
d. cartilaje hialine;
e. brohhii principale.
23. Bronhiile lobare:
a. deriv din bronhiile principale;
b. se continua cu bronhiile principale;
c. continua bronhiile lobulare;
d. se continu cu bronhii segmentare;
e. se continu cu bronhii terminale
24. Bronhiile segmentare:
a. continua bronhiile lobare;
b. b.continua bronhii principale;
c. c.se continua cu bronhiile lobare;
d. se continu cu bronhiole lobulare;
e. se continu cu bronhiole respiratorii.

25. Bronhiolele lobulare:

a. deriv din bronhiile lobare;
b. deriva din bronhiile principale;
c. deriv din bronhii segmentare;
d. se divid n bronhii segmentare;
e. se ramific n bronhiolele terminale.
26. Bronhiolele terminale:
a. iau natere din bronhiolele lobulare;
b. iau natere din bronhiolele respiratorii;
c. ia nastere din bronhiile lobare;
d. comunic direct cu ductele alveolare;
e. se ramific n bronhiolele respiratorii.
27. Bronhiolele respiratorii:
a. dau natere bronhiolelor terminale;
b. dau natere ductelor alveolare;
c. intra in constitutia acinului pulmonar;
d. dau natere direct alveolelor pulmonare;
e. continu bronhiolele terminale.
28. Ductele alveolare:
a. deriv din bronhiolele respiratorii;
b. deriv din bronhiolele terminale;
c. dau natere direct saculetilor alveolari;
d. intra in constitutia acinului pulmonar;
e. particip la formarea acinilor pulmonari.
29. Acinul pulmonar:
a. conine ducte alveolare;
b. este unitatea functionala a plamanului;
c. este unitatea morfologica a plmnului;
d. conine sculei alveolari;
e. conine bronhiole segmentare.
30. Acinul pulmonar este format din:
a. bronhiole respiratorii;
b. bronhiole lobulare;
c. ducte alveolare;
d. alveole pulmonare;
e. bronchiole terminale.
31. Alveolele pulmonare:
a. sunt nconjurate de o reea de capilare;
b. se afla in peretii bronhiolelor respiratorii;
c. au perete subire;
d. au perete adaptat schimburilor gazoase;
e. se afl n pereii sculeilor alveolari.
32. Membrana alveolo-capilar:
a. Include endotelilu capilar;
b. include reeaua capilar din jurul alveolelor;
c. include endoteliul alveolar;
d. la nivelul ei au loc schimburile de informatii dintre alveole i snge.
e. Include spaiu interstiial pulmonar

33. Vasculariza ia plmnilor:

a. aparine marii circulaii;
b. apartine numai micii circulatii;
c. aparine micii circulaii;
d. este doar nutritiva;
e. fiecare plmn primete i snge cu O2 i cu CO2;
34. Arterele bronice:
a. iau nastere din crosa aortei;
b. iau natere din aorta descendent toracal;
c. aparin marii circulaii;
d. aduc la plmn snge ncrcat cu O2;
e. aduc la plmn snge ncrcat cu CO2.
35. Urmtoarele afirma ii, despre arterele bronice, sunt adevrate:
a. aduc la plmn snge ncrcat cu O2;
b. aduc la plaman sange incarcat cu CO2
c. aparin marii circulaii;
d. ptrund n plmn prin hil;
e. arterele bronice aparin micii circulaii.
36. Circulaia pulmonar:
a. aparine micii circulaii;
b. este asigurat de artera pulmonar ce ia natere n ventriculul stng;
c. aduce la plmn snge ncrcat cu O2;
d. aduce la plmn snge ncrcat cu CO2.
e. este asigurat de artera pulmonar ce ia natere n atriul drept.
37. Arterele pulmonare:
a. incep la nivelul ventriculului stang;
b. aparin circulaiei mici;
c. sunt n numr de 2: dreapt i stng;
d. prin ramurile terminale ajung n jurul alveolelor cednd O2
e. iau natere din trunchiul pulmonar.
38. Venele pulmonare:
a. preiau sngele oxigenat;
b. transporta sange cu CO2
c. sunt n numr de dou pentru fiecare plmn;
d. transport sngele oxigenat n atriul stng;
e. se unesc i formeaz trunchiul venei pulmonare.
39. Urmtoarele afirma ii privind pleura sunt false:
a. are dou foie, parietal i visceral;
b. prezint o foi parietal ce ader la plmn;
c. prezint o foi visceral ce ader la pereii toracelui;
d. este o seroasa care inveleste plamanii;
e. Este una singura pentru amandoi plamanii.
40. Urmtoarele afirma ii privind pleura sunt adevrate:
a. fiecare plmn este nvelit n pleur;
b. ntre foiele pleurale exist cavitatea pericardica;
c. n cavitatea pleural se afl lichid pleural;
d. pleura prezinta dou foie, seroasa si fibroasa;
e. fiecare plaman este invelit intr-o fibroasa numita pleura.

41. Plmnii:
a. au capacitatea totala de 5 000L ;
b. sunt situati in cavitatea abdominala;
c. prezinta o pleura cu 2 foite - visceral i parietal;
d. ntre cele dou foite pleurale se gsete lichidul pleural;
e. sunt nvelii de pleura.
42. Alegeti afirma iile false:
a. traheea este un organ tubular cu lungime de 13 cm;
b. la nivelul T2 traheea se mparte in cele 2 bronhii principale;
c. laringele are i funcie fonatorie;
d. traheea are dubl funcie;
e. traheea se continua superior cu bronhiile segmentare.
43. Fosele nazale sunt localizate:
a. Posterior nasofaringelui;
b. sub baza craniului;
c. deasupra palatului dur;
d. deasupra cavitii bucale;
e. inferior osului hioid.
44. Despre plmni putem afirma urmatoarele, cu excep ia:
a. sunt principalele organe ale respiratiei;
b. sunt situai la baza gatului;
c. au o capacitate total de 5 L;
d. nu au variaii individuale;
e. sunt inveliti de o seroasa, pericardul.
45. Traheea:
a. este situata la baza craniului;
b. este situat anterior de esofag;
c. face legtura ntre bronhii i alveolele pulmonare;
d. comunic cu faringele;
e. comunic cu laringele.
46. Urmtoarele afirmaii privind transportul CO2 sunt adevrate:
a.CO2 este transportat sub form oxihemoglobina;
b.CO2 difuzeaz din celule n capilare;
c.CO2 este transportat sub forma dizolvata in plasma;
d.CO2 difuzeaz din capilare n celule;
e. CO2 este transportat combinat cu gruparile NH2.
47. Volumul curent:
a. este volumul de aer inspirat i expirat n cursul unei respiraii normale;
b. este volumul de aer inspirat n cursul unei respiraii normale;
c. nu poate fi masurat cu spirometrul;
d. este n medie de 500 ml;
e. este un volum suplimentar.
48. Volumul inspirator de rezerv:
a. este un volum suplimentar;
b. este un volum curent;
c. este de 500 ml;
d. este un volum care poate fi inspirat peste volumul curent 1500 ml;
e. formeaza capacitatea inspiratorie impreuna cu volumul rezidual

49. Transportul CO2 prin snge se face:

a. dizolvat n plasm;
b. sub form de oxihemoglobin;
c. sub form de bicarbonat de Na;
d. sub form de bicarbonat de K;
e. sub forma de carbamati.
50. Membrana alveolo-capilara e alctuita din:
a. endoteliu capilar;
b. interstiiu pulmonar;
c. epiteliu pleural;
d. epiteliu alveolar;
e. surfactant.
51. Reglarea ventila iei se realizeaz:
a. de ctre centrii nervoi din bulbul rahidian;
b. de ctre centrii nervoi din cerebel;
c. de ctre centrii nervoi din diencefal;
d. de ctre centrii nervoi din puntea lui Varolio;
e. de ctre centrii nervoi din hipotalamus;
52. Capacitatea pulmonara totala :
a. este suma dintre capacitatea vitala si volumul rezidual;
b. reprezint cantitatea de aer pe care o persoana o poate scoate din plmni dupa o inspiraie
maxima;
c. are valoarea de 5 000cm3
d. suma dintre volumul curent si volumul inspirator de rezerva;
e. are valoarea de 3500cm3;
53. Urmatoarele afirmatii despre ventilatia pulmonara sunt adevarate, cu exceptia:
a. reprezinta deplasarea aerului intr-un singur sens: spre alveole;
b. forele elastice pulmonare stau la baza realizrii inspiraiei;
c. in repaus grilajul costal e cobort;
d. ridicarea grilajului costal determina creterea diametrului antero-posterior al cutiei toracice cu
peste 35%;
e. muchii drepi abdominali sunt expiratori ;
54. Scderea capacit ii hemoglobinei de a lega oxigenul este determinata de:
a. variatiile presiunii partiale a O2 plasmatic;
b. scderea temperaturii
c. scderea pH-ului plasmatic
d. creterea pH-ului plasmatic
e. creterea temperaturii
55. Dintre for ele de recul care stau la baza realizrii expira iei fac parte:
a. tensiunea superficiala a tesutului pleural;
b. forele elastice ale esutului pulmonar;
c. tensiunea superficiala a surfactantului ce cptuete la interior pereii alveolelor pulmonare;
d. fora de tensiune superficiala;
e. forele elastice ale foitelor pleurale;
56. Despre coeficientul de utilizare a oxigenului sunt adevrate urmtoarele afirma ii:
a. nu variaza cu efortul fizic;
b. in stare de repaus este de 7 ml;
c. in timpul efortului fizic scade;
d. in repaus este mai mic dect in timpul efortului fizic;
e. in timpul efortului fizic poate ajunge pana la 12%;
7

57. Cauzele diferen elor de concentra ie ntre aerul alveolar i aerul atmosferic sunt:
a. aerul atmosferic e nlocuit doar parial cu aerul alveolar;
b. aerul alveolar e nlocuit doar parial cu aerul atmosferic;
c. din aerul alveolar este extras CO2 i primete O2 permanent;
d. aerul atmosferic este uscat nainte de a ajunge la alveole;
e. aerul atmosferic uscat este umezit nainte de a ajunge la alveole;
58. Respira ia prezint:
a. ventilaia pulmonar;
b. difuzia O2 i CO2 ntre surfactant i snge;
c. transportul O2 i CO2 prin snge;
d. ventilatia pleurala;
e. reglarea ventilaiei;
59. Dup ce traverseaz membrana respiratorie, moleculele de oxigen:
a. se dizolv n plasm;
b. formeaz bicarbonai;
c. difuzeaz n eritrocite;
d. se combina cu ionii de Na+;
e. se supun fenomenului Hamburger.
60. Scderea pH-ului plasmatic determin:
a. Scderea capacitii hemoglobinei de a lega O2;
b. combinarea reversibil a CO2 cu ionii de Fe;
c. saturarea hemoglobinei cu O2;
d. reducerea cantitativ a oxihemoglobinei;
e. combinarea hemoblobinei cu bicarbonatii de K+.
61. CO2 este transportat prin snge:
a. numai sub forma combinata chimic ;
b. legat de hemoglobina;
c. combinat cu grupri NH3;
d. combinat cu bicarbonati de K+;
e. sub form de bicarbonati de Na+;
62. Hemoglobina:
a. Se combina numai cu CO2;
b. se combin cu maxim 4 atomi de oxigen/molecula de hemoglobin;
c. un procent leag CO2, formnd carbaminohemoglobin;
d. are o saturaie a oxigenului de 50-90% n sngele venos;
e. transporta 98,5% din O2 in sangele arterial;
63. Membrana alveolo-capilar cuprinde:
a. interstiiul pulmonar.
b. hematii.
c. surfactant.
d. epitelul alveolar;
e. mucus.
64. Factorii care influen eaz rata difuziunii unui gaz prin membrane alveolo-capilar sunt:
a. presiunea parial a gazului n alveol.
b. presiunea parial a gazului n capilarul pulmonar.
c. presiunea parial a gazului n plasma.
d. coeficientul de difuziune al gazului.
e. dimensiunile membrane respiratorii.

65. Urmtoarele afirma ii privind difuziunea gazelor la nivel pulmonar sunt adevrate:
a. presiunea parial a oxigenului n aerul alveolar este de 100 mm Hg.
b. presiunea parial a oxigenului n capilarele pulomare este de 40 mm Hg.
c. dioxidul de carbon difuzeaz de 20 de ori mai rapid ca oxigenul.
d. pentru difuziune nu exist margine de siguran.
e. O2 este de 25 de ori mai solubil decat CO2.
66. Care din urmtoarele enun uri sunt adevrate:
a. bicarbonatul plasmatic este principala form de transport a CO2.
b. CO2 este de 25 de ori mai solubil n lichidele organismului dact O2.
c. presiunea parial a CO2 n capilarele pulmonare este de 40 mmHg.
d. CO2 difuzeza de 20 de ori mai repede dacat O2.
e. presiunea parial a CO2 n aerul alveolar este de 100 mmHg.
67. Ventilaia pulmonar reprezint:
a. difuziunea O2 si a CO2 intre alveolele pulmonare si sange;
b. deplasarea aerului ntr-un singur sens;
c. deplasarea aerului n ambele sensuri;
d. transportul aerului prin snge;
e. deplasarea aerului ntre alveole i atmosfer.
68. Din punct de vedere funcional, respiraia include:
a. deplasarea aerului intr-un singur sens;
b. difuziunea O2 ntre alvelolele pulmonare i snge;
c. difuziunea CO2 ntre snge i alveolele pulmonare;
d. transportul O2 i CO2 prin snge ctre i de la celule;
e. difuziunea O2 intre sange si alveolele pulmonare.
69. Ventilaia pulmonar presupune:
a. deplasarea aerului n ambele sensuri;
b. deplasarea aerului ntre snge i atmosfer;
c. deplasarea aerului ntre alveolele pulmonare i atmosfer;
d. deplasarea aerului ntr-un singur sens;
e. Deplasarea aerului intre atmosfera si alveolele pulmonare.
70. n procesul respirator, circula ia alternativ a aerului se realizeaz ca urmare a:
a. variaiilor ciclice ale volumului cutiei toracice;
b. variaiilor fixe ale volumului cutiei toracice;
c. variaiilor inconstante ale volumului cutiei toracice;
d. prin doua miscari de sens opus;
e. variaiilor ciclice ale volumului plmnilor.
71. Volumul aparatului toraco-pulmonar se modific n cursul:
a. transportului O2 si a CO2 prin sange;
b. micrii inspiratorii;
c. a dou micri respiratorii de sens opus
d. micrii expiratorii;
e. transportului sanghin al gazelor respiratorii.
72. Dimensiunile plmnilor:
a. sunt fixe;
b. variaza prin miscarea diafragmului;
c. pot varia prin retracie;
d. variaz aciclic;
e. pot varia prin distensie;

73. Dimensiunile plmnilor variaz prin distensie i retrac ie n mai multe moduri:
a. prin alungirea abdomenului;
b. prin micrile de coborre ale diafragmului;
c. prin ridicarea coastelor
d. prin coborrea coastelor;
e. prin micrile de ridicare ale diafragmului.
74. Variaiile diametrului antero-posterior al cutiei toracice se realizeaz prin:
a. ridicarea coastelor;
b. micri de ridicare ale diafragmului;
c. contractia muschilor abdomenului;
d. coborrea coastelor;
e. micri de coborre ale diafragmului.
75. Respiraia normal:
a. se realizeaz prin micri de ridicare i coborre a coastelor;
b. se mai numete i de repaus;
c. se realizeaz prin micri de ridicare i coborre ale diafragmului;
d. n timpul inspiraiei contracia diafragmului trage n jos faa bazal a plmnilor;
e. n timpul inspiratiei diafragma se relaxeaz.
76. n timpul inspiraiei:
a. diafragma se contract;
b. diafragma se relaxeaz;
c. se contracta muschii gatului;
d.volumul cutiei toracice se mrete;
e.se relaxeaz muchii respiratori.
77. n timpul expiraiei:
a. toracele revine la dimensiunile din repaus;
b. diafragma se contract;
c. musculatura respiratorie se relaxeaza;
d. presiunea din plmni este superioar celei atmosferice;
e. volumul cutiei toracice nu se modific.
78. Dintre muchii inspiratori fac parte:
a. muschii gatului;
b. drepi abdominali;
c. intercostalii interni;
d. diafragma.
e. Intercostalii externi.
79. Despre muchii inspiratori se poate afirma:
a. fac parte si muchii gtului;
b. fac arte si muschii supracostali;
c. sunt muchii drepi abdominali;
d. determin micorarea cutiei toracice;
e. determin mrirea cutiei toracice
80. Despre muchii expiratori se poate afirma:
a. sunt muchii gtului;
b. sunt muschii intercostali externi;
c. sunt muchii drepi abdominali;
d. determin mrirea cutiei toracice
e. determin micorarea cutiei toracice

10

81. Presiunea alveolar:

a. ntotdeauna este negativa;
b. este mai mic dect valoarea celei atmosferice n inspiraie;
c. este mai mare dect valoarea celei atmosferice n expiraie;
d. este presiunea din interiorul alveolelor pulmonare
e. ntotdeauna este pozitiv
82. n timpul unei inspiraii normale:
a. presiunea alveolar trebuie s creasc peste cea atmosferic;
b. presiunea alveolar devine inferioar celei atmosferice;
c. n dou secunde pot ptrunde numai 50 ml de aer;
d. n plmn intr 500 ml aer.
e. Este egala cu -1cm H2O.
83. n timpul expiraiei:
a. presiunea alveolar crete peste cea atmosferic;
b. presiunea alveolar foreaz 500 ml de aer s ias din plmni;
c. dureaza 2-3 secunde
d. presiunea alveolar foreaz 5000 ml de aer s ias din plmni;
e. presiunea alveolar trebuie s scad peste cea atmosferic.
84. n expiraia forat:
a. se elimin un volum suplimentar de aer;
b. se contract muchii drepti abdominali
c. se elimin volumul expirator de rezerv;
d. se elimina 1000 cm3 de aer;
e. se elimin 1500 cm3 de aer.
85. Spirometria:
a. se face cu ajutorul spirometrului;
b. inregistreaza valoarea volumului rezidual;
c. studiaz ventilaia pulmonar;
d. nregistreaz volumul aerului inspirat;
e. nregistreaz volumul aerului expirat.
86. Volumele pulmonare sunt:
a. rezidual;
b. curent;
c. inspirator de rezerv;
d. curent de rezerv.
e. rezidual de rezerva.
87. Volumul expirator de rezerv:
a. este un volum suplimentar care poate fi expirat n urma unei expiraii forate, dup expirarea
unui volum curent ;
b. este 1500 cm3;
c. este un volum suplimentar care poate fi inspirat n urma unei inspiraii fortate, dup expirarea
unui volum curent;
d. este un volum curent de rezerv;
e. este 1500 ml;
88. Volumul rezidual:
a. face parte din capacitatea vitala;
b. este volumul de aer care rmne n plmni i dup o inspiraie forat;
c. este volumul de aer care rmne n plmni i dup o expiraie forat;
d. este de 500 ml;
e. este de 1500 ml.
11

89. Capacitile pulmonare sunt:

a. volume pulmonare de rezerv;
b. sume de dou volume pulmonare;
c. diferene de volum pulmonare;
d. toate se pot masura cu spirometrul;
e. sume de mai multe volume pulmonare.
90. Fosele nazale:
a. formeaz cavitatea nazal;
b. sunt simetrice;
c. sunt situate deasupra bazei craniului;
d. sunt situate deasupra cavitii bucale;
e. sunt situate sub baza craniului.
91. Fosele nazale:
a. sunt situate sub baza craniului;
b. comunica cu esofagul;
c. comunic cu exteriorul prin orificiile narinare;
d. sunt situate deasupra cavitii bucale;
e. comunic cu faringele.
92. Faringele:
a. este o rspntie ntre calea respiratorie i cea digestiv;
b. este numai un organ digestiv;
c. nu comunic cu fosele nazale;
d. este numai un organ respirator.
e. comunica cu laringele
93. Laringele:
a. are numai funcie respiratorie;
b. nu comunic cu fosele nazale;
c. este numai un organ digestiv;
d. este mplicat n fonaie;
e. comunica cu traheea.
94. Laringele:
a. comunic cu faringele;
b. comunic direct cu fosele nazale;
c. se continu cu trahea;
d. se continu cu bronhiile principale;
e. se contiunua cu ductele alveolare.
95. Laringele comunic cu faringele printr-un orificiu:
a. laringele nu comunic cu faringele;
b. delimitat anterior de epiglot;
c. dispus n partea superioar a laringelui;
d. dispus n partea inferioar a laringelui;
e. dispus la partea inferioara a faringelui.
96. Epiglota:
a. are structur cartilaginoas fibroas
b. delimiteaz orificiul dintre faringe i laringe;
c. delimiteaz orificiul dintre faringe i fosele nazale;
d. are structur cartilaginoas elastic;
e. este tesut cartilaginos semidur.

12

97. Laringele este format din:

a. cartilaje hialine
b. cartilaj elastic;
c. muschi netezi;
d. mucoas;
e. muchi striai.
98. Sunetele se produc prin:
a. vibraia corzilor vocale n inspir;
b. vibraia corzilor vocale n expir;
c. participarea sinusurilor osoase;
d. participarea unor organe cu rol rezonator;
e. inchiderea epiglotei.
99. La producerea sunetelor particip:
a. cavitatea bucal;
b. cavitatea nazal;
c. traheea;
d. limba;
e. buzele.
100.
Traheea:
a. este un organ n form de tub;
b. este formata din cartilaje elastice;
c. continu laringele pn la T4;
d. are o lungime de 10-12 cm;
e. se mparte n cele 2 bronhii principale.
101.
Bronhiile principale:
a. se continua superior cu laringele ;
b. iau natere la nivelul vertebrei T4;
c. sunt dou, dreapt i stng;
d. ptrund n plmn prin hil;
e. se ramific extrapulmonar.
102.
Arborele bronic:
a. ia natere din bronhiile principale ramificate intrapulmonar;
b. este localizat extrapulmonar;
c. iese din plamani prin hil;
d. este localizat intrapulmonar;
e. conine traheea.
103.
Plmnii:
a. sunt principalele organe ale respiraiei;
b. sunt situaii n cavitatea toracic;
c. au o capacitate total de 5000 ml;
d. au rol n vorbire.
e. poate varia de la individ la individ.
104.
Plmnii:
a. cel drept are 3 lobi;
b. cel stng are 2 lobi;
c. cel stang are 3lobi;
d. cel drept are 2 lobi;
e. sunt nvelii de pleura.

13

105.
Hilul pulmonar:
a. se afl pe faa intern a plmnilor;
b. este un situat la baza plmnilor;
c. prin el intr bronhia principal;
d. este situat numai n plmnul drept;
e. este situat numai in plamanul stang.
106.
Prin hilul pulmonar intr n plmn:
a. bonhia principal;
b. artera pulmonar;
c. venele bronsice;
d. artera bronic;
e. venele pulmonare.
107.
Prin hilul pulmonar ies din plmn:
a. venele pulmonare;
b. artera pulmonar;
c. arterele bronsice;
d. venele bronice;
e. bronhia principala.
108.
Baza plmnilor:
a. este situat superior;
b. este situat inferior;
c. vine n raport cu organele de la baza gtului;
d. vine in raport cu peretele costal;
e. vine n raport cu diafragma;
109.
Capacitatea vital:
a. este egal cu suma dintre volumul expirator de rezerv i volumul rezidual;
b. este volumul maxim de aer care se scoate din plamani dupa o inspiratie maxima;
c. este de 3500 ml;
d. este cantitatea de aer care rmne n plmni la sfritul unei expiraii normale;
e. este egal cu suma dintre volumul inspirator de rezerv, volumul curent i volumul expirator
de rezerv.
110.
Capacitatea pulmonar total:
a. este egal cu suma dintre volumul expirator de rezerva si volumul residual;
b. este egal cu suma dintre capacitatea vital i volumul rezidual;
c. este volumul maxim pn la care pot fi expansionai plmnii prin efort inspirator maxim;
d. este de 5000 ml;
e. este de 3500 ml.
111.
Volumul i capacitile pulmonare:
a. sunt influenate de sex;
b. toate volumele se pot masura cu ajutorul spirometrului;
c. sunt influenate de dezvoltarea fizic;
d. sunt influenate de vrst;
e. constituie un criteriu de apreciere a strii de sntate.
112.
Spirometria nu poate msura:
a. volumul rezidual;
b. volumul inspirator de rezerv;
c. volumul expirator de rezerv;
d. capacitatea pulmonara totala;
e. capacitile care includ volumul rezidual.

14

113.
Debitul respirator:
a. se numete i mini volum respirator:
b. este cantitatea total de aer deplasat n arborele respirator n fiecare minut;
c. este egal cu 9l aer/ minut;
d. este egal cu produsul dintre volumul curent i frecvena respiratorie;
e. Este egal cu produsul dintre volumul inspirator se rezerva si fercventa respratorie.
114.
Urmtoarele afirmaii despre ventilaia alveolar sunt adevrate:
a. este egala cu 4,5-5 L/min
b. particip la schimburile de gaze respiratorii;
c. este egala cu 9L/min;
d. este o parte a minut-volumului respirator;
e. este aerul care ajunge n zona alveolar a tractului respirator
115.
Difuziunea:
a. urmeaz ventilaiei alveolare;
b. precede ventilaia alveolar;
c. nu face parte din procesul respirator;
d. are loc din alveole n snge pentru O2;
e. are loc din sange in alveole pentru Co2.
116.
n cadrul difuziunii:
a. O2 trece din alveole n sngele capilar;
b. are loc ventilaia alveolar;
c. CO2 trece din sngele capilar n alveole;
d. O2 difuzeaz n leucocite.
e. are loc la presiuni egale ale gazului in sange si alveole.
117.
Difuziunea:
a. este o etap a procesului respirator;
b. are loc doar n condiiile existenei unei diferene de presiune;
c. precede ventilaia pulmonar;
d. sensul procesului este dinspre zona cu presiune mare ctre zona cu presiune mic;
e. sensul procesului este dinspre zona cu presiune mica ctre zona cu presiune mare.
118.
Urmtoarele afirmaii sunt adevrate:
a. concentraia gazelor n aerul alveolar este la fel cu cea din aerul atmosferic
b. cu fiecare respiraie, aerul alveolar este nlocuit parial cu aer atmosferic;
c. din aerul alveolar este extras O2;
d. aerul alveolar primete permanent CO2 din sngele pulmonar;
e. aerul atmosferic este umezit in caile respiratorii.
119.
Membrana alveolo-capilar:
a. are o suprafata de 50-100m2;
b. este numit i respiratorie;
c. este numit i pulmonar;
d. este foarte groas;
e. este permeabil.
120.
Componentele membranei alveolo-capilare sunt:
a. endoteliul capilar;
b. surfactant;
c. endoteliul pleural;
d. epiteliul alveolar;
e. lichidul pleural.
15

121.
Urmtorii factori influeneaz rata difuziunii gazelor prin membrana alveolocapilar:
a. presiunea parial a gazului n alveol;
b. presiunea parial a gazului n capilarul pulmonar;
c. presiunea totala a gazului in alveola;
d. coeficientul de difuziune al gazului;
e. dimensiunile membranei respiratorii.
122.
Membrana alveolo-capilara:
a. este alcatuita din interstitiu pulmonar;
b. are o grosime de 0,6microni;
c. este alcatuita din epilteliu pleural;
d. are o suprafata totala de 50-100mm2;
e. este alcatuita din epiteliu alveolar.
123.
Difuziunea O2 se face:
a. din sngele venos n sngele arterial;
b. din aerul alveolar n sngele capilar pulmonar;
c. din capilare n alveole;
d. presiunile se egalizeaza in 0,55secunde;
e. de la o presiune de 100 mmHg n aerul alveolar la o presiune de 40 mmHg n sngele
capilar.
124.
Creterea presiunii pariale a O2 n plasm:
a. se face dup traversarea membranei respiratorii;
b. se face prin difuziunea O2 n hematii;
c. se face prin dizolvarea moleculelor de O2 n plasm;
d. se face prin combinarea O2 cu hemoglobina;
e. se face nainte de traversarea membranei respiratorii.
125.
Marginea de siguranta:
a.asigura o preluare adecvata a O2 in stress;
b.este de 0,25 secunde;
c.este timpul petrecut de trombocit in capilarul pulmonar;
d.este de 0,50secunde;
e.asigura o preluare adecvata a CO2 in stress.
126.
Difuziunea CO2:
a. se face dinspre capilarele pulmonare spre alveole;
b. se face dinspre alveole spre sngele capilar;
c. O2 difuzeaza de 20 mai lent decat CO2;
d. se face dinspre o presiune parial a CO2 n sngele capilar de 40 mmHg;
e. se face dinspre o presiune parial a CO2 n sngele capilar de 46 mmHg;
127.
Urmtoarele afirmaii privind transportul O2 prin snge, sunt adevrate:
a. O2 particip la transformarea dezoxihemoglobinei n oxihemoglobin;
b. din plasm, difuzeaz n eritrocite;
c. n hematii se combin ireversibil cu ionii de fier din structura hemoglobinei;
d. n hematii se combin reversibil cu ionii de fier din structura hemoglobinei;
e. O2 particip la transformarea oxihemoglobinei n dezoxihemoglobin.
128.
Oxigenul:
a. circul n cea mai mare parte transportat de hemoglobin;
b. 50% este transportat de hemoglobin i 50% dizolvat n plasm;
c. o mic parte este dizolvat n plasm;
d. 98,5% este transportat de hemoglobina si 1,5% dizolvat in plasma;
e. nu este transportat de hemoglobin.
16

129.
Cantitatea de O2 care se combin cu hemoglobina:
a. depinde de presiunea parial a O2 plasmatic;
b. este condiionat de pH-ul plasmatic;
c. cresterea temperaturii scade capacitatea hemoglobinei de a lega O2;
d. scaderea temperaturii scade capacitatea hemoglobinei de a lega O2.
e. scaderea ph-ului plasmatic scade capacitatea hemoglobinei de a lega O2.
130.
Scderea capacitii hemoglobinei de a lega O2:
a. este determinat de cresterea temperaturii;
b. este determinat de scderea pH-ului plasmatic;
c. este determinat de scderea temperaturii;
d. permite cedarea O2 esuturilor;
e. este determinat de scaderea pH-ului plasmatic.
131.
Urmtoarele afirmaii, privind etapa tisular a respiraiei, sunt adevrate:
a. presiunea parial a O2 la nivel tisular este de 40 mmHg;
b. O2 difuzeaz din plasm n interstiii i de aici n celule;
c. Presiunea partiala a O2 la nivel tisular este de 46mmHg;
d. Dupa disociere, hemoglobina ramane saturata in proportie de 50-60%;
e. prin creterea rapid a presiunii pariale a O2 plasmatic, se determin disocierea
oxihemoglobinei.
132.
Coeficientul de utilizare a O2:
a.este cantitatea de O2 eliberata din sange in alveole;
b. este cantitatea de O2 eliberata din sange in tesuturi;
c.poate fi de 7mL de O2 la 100mL de sange;
d. poate creste la 12% in efort;
e.poate creste la 100% in efort.
133.
Membrana alveolo-capilar:
a. este alctuit din epiteliu capilar, interstiiu pulmonar i endoteliu alveolar;
b. este foarte subire (0,6 microni);
c. face posibila trecerea aerului intr-un singur sens;
d. permite transportul dioxidului de carbon dinspre alveol spre sngele capilar;
e. are o suprafa total de 50-100 m2.
134.
Alegei valorile normale ale urmatorilor parametri ventilatori:
a. volum inspirator de rezerv= 1500 mL
b. volum rezidual= 1000 mL
c. capacitatea inspiratorie=2000mL
d. capacitatea rezidual funcional =3500 mL
e. debitul respirator =9 L/min
135.
Fenomenul migrrii clorului presupune :
a. are loc la nivelul eritrocitelor;
b. transportul CO2 sub forma de bicarbonati;
c. combinarea CO2 cu cu gruprile terminale NH2 ale hemoglobinei;
d. transportul CO2 sub forma de bicarbonat plasmatic;
e. realizeaza tranportul CO2 in proportie de 90%;
136.
Transportul oxigenului presupune:
a. combinarea cu ionii de fier din structura methemoglobinei.
b. transformarea dezoxihemoglobinei in oxihemoglobina.
c. ca fiecare gram de hemoglobin se poate combina cu minim 1,34 mL O2.
d. ca sngele arterial transporta 20 mL O2 /dl.
e. un gram de hemoglobina se poate combina cu maxim 1,34mL O2.
17

REPRODUCEREA
APARATUL GENITAL MASCULIN
1. Aparatul genital masculin cuprinde urmtoarele structuri, cu EXCEP IA:
a. prostata;
b. testiculul;
c. conductele spermatice;
d. bulbii vestibulari;
e. veziculele seminale.
2.Testiculul:
a. face parte din conductele spermatice;
b. este organ pereche;
c. este situat n pelvis;
d. are form de ovoid turtit vertical;
e. reprezint gonada masculin.
3.Testiculul:
a. este o gland endocrin, asigurnd formarea gameilor;
b. este o gland exocrin, prin secreia hormonilor sexuali;
c. este o gland mixt;
d. secret hormonii androgeni;
e. scret hormoni cu rol n apariia i meninerea caracterelor sexuale primare.
4. Funciile testiculului sunt:
a. endocrin (producerea spermiilor);
b. exocrin (secreia hormonilor androgeni);
c. spermatogeneza;
d. formarea spermei;
e. producerea gameilor masculini.
5. Despre spermatogenez putem afirma urmtoarele:
a. are loc la nivelul celulelor interstiiale testiculare;
b. se desfoar la nivelul celulelor Leydig;
c. se desfoar la nivelul tubilor seminiferi contori;
d. ncepe n jurul vrstei de 14 ani;
e. ncepe la pubertate.
6. Funcia endocrin a testiculului:
a. se desfoar la nivelul celulelor interstiiale;
b. const n secreia hormonilor androgeni;
c. const n secreia testosteronului;
d. determin maturizarea organelor sexuale;
e. se desfoar la nivelul tubilor seminiferi contori.
7. Testiculul este situat:
a. ntr-o pung muscular;
b. n scrot;
c. la nivelul canalul inghinal;
d. n cavitatea abdominal;
e. ntr-o pung cutanat.

8. Epididimul:
a. este un organ nepereche;
b. face parte din organele genitale externe;
c. este ataat testiculului;
d. este o gland anex a aparatului genital masculin;
e. este strbtut de canalul epididimar.
9. Selectai afirmaii corecte
a. pubertatea este consecina modificrilor secreiei hormonilor gonadotropi;
b. hipersecreia de testosteron duce la pubertate precoce
c. hiposecreia de testosteron duce la infantilism genital
d. actul sexual masculin rezult din mecanisme reflexe intrinseci, integrate n mduva
sacrat i lombar
e. testosteronul stimuleaz creterea organelor genitale masculine i inhib caracterele
sexuale secundare
10. Epididimul:
a. are forma unei virgule;
b. este traversat de canalul deferent;
c. prezint la interior albugineea;
d. este o cale spermatic intratesticular;
e. este situat pe marginea posterioar a testiculului.
11. Canalul epididimar:
a. este o cale spermatic intratesticular;
b. se continu cu canalul deferent;
c. continu canalele eferente testiculare;
d. face parte din cile spermatice extratesticulare.
e. se termin la baza prostatei .
12. Testiculul este nvelit la suprafa de:
a. o membran elastic;
b. o membran conjunctiv numit albuginee;
c. o membran inextensibil, ce ine n tensiune parenchimul testicular;
d. peritoneu;
e. un epiteliu simplu.
13. Spermatogeneza:
a. are loc la nivelul tubilor drepi;
b. ncepe la pubertate;
c. este stimulat de LH;
d. este stimulat de testosteron;
e. este stimulat de FSH.
14. Structural, testiculul este constituit din:
a. ci spermatice intratesticulare;
b. lobuli, delimitai de septuri conjunctive;
c. zona cortical, n centru;
d. zona medular, la periferie;
e. parenchim, cu esut interstiial .
15. Lobulii testiculari:
a. sunt delimitai de septuri conjunctive desprinse din albuginee;
b. sunt separai prin esut interstiial;
c. sunt formai din 2-3 tubi seminiferi contori;
d. la nivelul lor are loc spermatogeneza;
e. sunt n numr de 300 pentru ambii testiculi.

16. Tubii seminiferi contori:

a. sunt situai n lobulii gonadei masculine;
b. se continu cu canalul deferent;
c. sunt n numr de trei pentru fiecare lobul testicular;
d. se continu cu tubii drepi;
e. continu canalele eferente testiculare.
17. La nivelul testiculului, tubii drepi:
a. sunt situai n interiorul lobulilor;
b. continu tubii seminiferi contori;
c. se deschid n reeaua testicular;
d. se deschid n canalul epididimar;
e. fac parte din cile spermatice intratesticulare.
18. La nivelul testiculului, canalele eferente:
a. continu reeaua testicular;
b. se deschid n canalul epididimar;
c. se deschid n canalul deferent;
d. sunt n numr de 30;
e. sunt ci spermatice extratesticulare..
19. Reeaua testicular se interpune ntre:
a. tubii seminiferi contori;
b. canalul epididimar;
c. tubii drepi;
d. canalele eferente
e. canalul deferent;
20. Vascularizaia testiculului:
a. cea arterial este asigurat de artera gonadal, ram din aorta abdominal;
b. cea venoas este tributar venei iliace interne;
c. cea arterial este asigurat de artera testicular,ram din artera iliac intern;
d. cea venoas este tributar venei cave inferioare;
e. cea limfatic este reprezentat de vase ce merg paralel cu venele.
21. Canalul deferent se unete cu.. i formeaz:
a. canalul veziculei seminale;
b. uretra;
c. canalul ejaculator;
d. canalul epididimar;
e. reeaua testicular.
22. Canalul deferent :
a. se unete cu canalul veziculei seminale formnd canalul ejaculator;
b. continu reeaua testicular;
c. continu canalul epididimar;
d. este o cale spermatic extratesticular;
e. se termin la baza prostatei.
23. Canalul ejaculator:
a. se formeaz prin unirea canalului deferent cu canalul veziculelor seminale;
b. se deschide n uretr;
c. este o cale spermatic extratesticular;
d. este o cale spermatic intratesticular;
e. continu canalul epididimar;

24. Glandele anexe ale aparatului genital masculin sunt:

a. corpul spongios;
b. corpul cavernos;
c. penisul;
d. veziculele seminale;
e. prostata.
25. Vezicula seminal:
a. este situat deasupra prostatei;
b. este organ pereche;
c. este situat medial de canalele deferente;
d. are rol endocrin, producnd lichidul seminal;
e. are rol rol exocrin, secretnd spermiile.
26. Vezicula seminal secret:
a. hormoni androgeni;
b. spermiile;
c. un lichid ce se elimin n canalul ejaculator;
d. un lichid cu rol de transportor pentru spermatozoizi;
e. un lichid ce particip la maturarea spermiilor.
27. Prostata:
a. este situat sub vezica urinar;
b. este situat n jurul poriunii iniiale a uretrei;
c. este gland anex a aparatului genital masculin;
d. secret hormonii androgeni;
e. este un organ pereche.
28. Urrmtoarele afirmaii despre prostat sunt adevrate:
a. este un organ glandular exocrin;
b. este un organ impar;
c. secret un lichid component al spermei ;
d. este vascularizat de un ram din artera iliac intern;
e. sngele venos este drenat n vena cav inferioar.
29. Organele genitale externe masculine sunt reprezentate de urmtoarele structuri, cu
EXCEP IA:
a. penis;
b. cile seminale;
c. corpul spongios;
d. corpii cavernoi;
e. prostata.
30. Despre organul genital extern masculin putem afirma urmtoarele:
a. face parte din cile urinare, fiind i organ al miciunii;
b. este reprezentat de uretr;
c. este un organ pereche;
d. este localizat deasupra scrotului, anterior simfizei pubiene;
e. este situat n bursele scrotale.
31. n structura organului genital masculin extern intr:
a. un aparat erectil i nveliuri;
b. vase de snge;
c. tegument, ce se continu cu cel al scrotului i al regiunii pubiene;
d. bursele scrotale;
e. organe erectile, reprezentate de un corp cavernos i doi corpi spongioi.

32. Organul genital masculin extern prezint:

a. un corpul spongios, care nconjoar uretra;
b. numeroase vase de snge;
c. doi corpi cavernoi;
d. rdcin, fixat pe oasele bazinului;
e. corp, situat n bursele scrotale.
33. Scrotul:
a. este situat deasupra organului genital extern masculin;
b. adpostete gonada masculin;
c. este format din tunici concentrice,continuarea celor de la nivelul peretelui abdominal
anterior;
d. face parte din organele genitale externe;
e. face parte din organele erectile ale aparatului genital masculin.
34. Urmtoarele afirmaii referitoare la aparatul genital masculin sunt adevrate:
a. simpaticul i parasimpaticul au aciune complementar;
b. hipotalamusul regleaz funciile sexuale;
c. gonada masculin prezint inervaie parasimpatic;
d. gonada masculin prezint inervaie simpatic;
e. activitatea encefalului este absolut necesar n reglarea funciilor sexuale.
35. Organele genitale interne masculine sunt reprezentate de urmtoarele structuri cu
EXCEP IA:
a. testiculele;
b. canalele deferente;
c. corpii cavernoi;
d. glandele bulbo-uretrale;
e. penisul.
36. Glandele bulbo-uretrale:
a. sunt glande anexe ale aparatului genital masculin
b. sunt formaiuni glandulare ovoide
c. fac parte din conductele spermatice
d. se deschid n uretr
e. secret un lichid asemntor cu cel prostatic
37. Selectai afirmaiile corecte
a. epididimul este aezat pe marginea posterioar a testiculului
b. b.la nivelul tubilor seminiferi are loc spermatogeneza
c. c.la nivelul esutului interstiial testiculare se produc hormoni androgeni
d. lobulii testiculari sunt formai din 4 tubi seminiferi contori
e. epididimul trimite septuri n interiorul testiculului ce delimiteaz lobulii
38. Spermatogeneza:
a. se desfoar n mai multe etape;
b. cuprinde etape de diviziune reducional;
c. cuprinde etape de diviziune ecuaional;
d. este stimulat de FSH;
e. este inhibat de LH.
39. Selectai afirmaiile corecte:
a. spermiile se nmagazineaz n epididim
b. spermatogeneza este stimulat de LH
c. spermiile i dezvolt capacitatea de micare n canalul deferent
d. veziculele seminale secret un lichid cu rol nutritiv pentru spermii
e. secreia prostatic crete fertilitatea spermatozoizilor.

40. Referitor la spermatogenez sunt adevrate urmtoarele afirmaii:

a. reprezint procesul de transformare a spermatozoizilor n spermii;
b. spermatocitele primare se formeaz din spermatogonii
c. este un proces ce atinge maxim de activitate la pubertate
d. spermatogoniile se transform prin meioz n spermatozoizi
e. spermatozoizii sunt de dou feluri, dup cromozomii sexuali pe care i posed
4 1. Spermatogoniile:
a. sunt celulele primordiale masculine;
b. sunt celule sexuale mature;
c. sunt celule diploide;
d. se dezvolt n canalul deferent;
e. sunt eliminate prin ejaculare.
42. Spermatozoidul:
a. este celula masculin primordial;
b. este o celul microscopic;
c. se formeaz n celulele interstiiale;
d. este o celul diploid;
e. se nmagazineaz n epididim.
43. Gameii masculini:
1. sunt reprezentai de spermatozoizi;
2. se formeaz n ductul deferent;
3. se elimin prin sperm;
4. se formeaz n vezicula seminal
5. sunt reprezentai de spermii.
44. Despre gameii masculine se pot face urmtoarele afirmaii:
a. i dezvolt capacitatea de micare n epididim;
b. i menin fertilitatea aproximativ 30 de zile;
c. nutriia lor se face prin secreia veziculelor seminal;
d. este o celul macroscopic;
e. posed numr complet de cromozomi.
45. Spermatozoidul este alctuit din:
a. cap;
b. pis intermediar sau gt;
c. flagel;
d. corp;
e. acrozom.
46. Spermatozoidul conine:
a. 11 perechi de cromozomi somatici;
b. un cromozom sexual;
c. cromozonul sexual X;
d. cromozomul sexual Y;
e. numai cromozomul sexual Y.
47. Spermiile:
a. devin mobile n lichidul spermatic;
b. sunt celule microscopice;
c. se depoziteaz n scrot;
d. sunt de tre feluri;
e. se formeaz prin diviziunea mitotic a spermatogoniilor.

48. Spermatocitele primare :

a. se formeaz prin diviziunea mitotic a spermatogoniilor ;
b. au un numr complet de cromozomi ;
c. dau natere spermatocitelor secundare ;
d. sunt celule haploide;
e. dau natere spermiilor.
49. Testosteronul este secretat de urmtoarele structuri, cu EXCEP IA:
a. prostat;
b. celulele interstiiale testiculare;
c. tubii seminiferi;
d. tubii drepi;
e. epididim
50. Testosteronul este un hormon:
a. glucidic;
b. lipidic;
c. sintetizat din colesterol;
d. protidic;
e. cu efect anabolizant proteic.
51. Principalul hormon androgen :
a. este reprezentat de hormonul foliculostimulant
b. este reprezentat de hormonul luteinizant ;
c. este reprezentat de testosteron;
d. este un hormon lipidic, cu structur sterolic ;
e. este secretat de nucleii hipotalamusului anterior.
52. Testosteronul are urmtoarele aciuni:
a. stimuleaz creterea organelor genitale masculine;
b. stimuleaz dezvoltarea gonadei masculine;
c. determin apariia caracterelor sexuale primare;
d. menine tonusul epiteliului spermatogenic.
e. determin dezvoltarea scheletului i a musculaturii.
53. Urmtoarele caractere sexuale secundare sunt influenate de testosten:
a. scheletul;
b. vocea;
c. modificarea secretorie a epiteliului spermatogenic;
d. distribuirea grsimii de rezerv;
e. musculatura.
54. Testosteronul are efect anabolic asupra urmtoarelor metabolism, cu EXCEP IA:
a. hidro-electolitic;
b. lipidic;
c. protidic;
d. glucidic;
e. acido-bazic.
55. Secreia de testosteron este controlat:
a. de FSH;
b. de LH;
c. de corticosuprarenal;
d. prin feedback negativ de hipofiza posterioar;
e. prin feedback negativ, de hipofiza anterioar.

56. Sperma conine lichide provenite din:

a. prostat;
b. scrot;
c. veziculele seminale;
d. canalul epididimar;
e. canalul deferent.
57. Alegei afirmaiile corecte :
a. spermatogeneza este stimulat de FSH ;
b. secreia de testosteron este stimulat de LH-ul hipotalamic ;
c. testiculul secret i un procent redus de estrogeni ;
d. secreia prostatic are rolul de a crete fertilitatea i mobilitatea spermatozoizilor ;
e. spermatozoidul fecundant este o celul diploid.
58. Spermatozoizii:
a. se formeaz n testicul, n mod continuu, de la natere;
b. sunt expulzai din testicul prin sperm;
c. devin mobili n tubii seminiferi;
d. devin mobili n lichidul spermatic;
e. se formeaz din spermatide, celule haploide.
59. Spermatogeneza este controlat de :
a. de FSH;
b. de LH;
c. de corticosuprarenal;
d. prin feedback negativ de hipofiza posterioar;
e. prin feedback negativ, de hipofiza anterioar.
60. Testiculul secret urmtorii hormoni:
a. androgeni;
b. progesteron;
c. testosteron;
d. progesteron
e. estrogeni.
61. Alegei afirmaiile corecte:
a.
spermiile se nmagazineaz n epididim;
b.
spermatogeneza este stimulat de LH;
c.
celulele Leydig secret hormoni androgeni;
d.
sperma este format numai de veziculele seminale;
e.
spermiile sunt celule diploide .

APARATUL GENITAL FEMININ

1. Aparatul genital feminin cuprinde urmtoarele structuri:
a. ovar;
b. trompe uterine;
c. vagin;
d. vulv;
e. uretr.
2. Cile genitale feminine cuprind urmtoarele structuri:
a. uterul;
b. vulva;
c. vaginul;
d. trompele uterine;
e. ovarul.

3.
a.
b.
c.
d.
e.

Gonada feminin:
este reprezentat de ovar;
este reprezentat de trompa uterin;
este o gand mixt;
secret gameii feminini, foliculii ovarieni ;
este reprezentat de glanda mamar.

4. Ovarul este situat n:

a. cavitatea abdominal;
b. cavitatea pelvian;
c. regiunea inghinal;
d. regiunea lombar;
e. fosa ovarian.
5. Care afirmaie referitoare la ovar nu este adevrat:
a. este un organ pereche;
b. este o gland cu funcie mixt;
c. are forma unui ovoid;
d. face parte din cile genitale feminine;
e. este situat n flancul drept.
6. Ovarul:
a. este o gland cu funcie mixt;
b. are funie exocrin, secretnd hormonii sexuali feminini;
c. are funcie endocrin, producnd ovulele;
d. reprezint gonada feminin;
e. secret estrogeni i testosteron.
7.Ovarul prezint:
a. dou fee i dou margini ;
b. o faa lateral , pe peretele lateral al cavitii pelviene ;
c. o faa medial, acoperit de pavilionul trompei uterine ;
d. o extremitate superioar, legat prin ligamente de vagin;
e. o extremitatei nferioar, legat prin ligamente de rect.
8. Selectai afirmaiile corecte referitoare la ovar:
a. este acoperit la suprafa de un epiteliu simplu;
b. prezint la interior parenchimul glandular ;
c. conine foliculi n diferite stadii de dezvoltare ;
d. se leag prin ligamente de trompa uterin;
e. este vascularizat de artera ovarian, ram din artera iliac intern.
9. Ovarul se leag prin ligamante cu:
a. uterul;
b. trompele uterine;
c. rectul;
d. pereii bazinului;
e. vulva.
10. Structural, ovarul prezint:
a. la exterior un esut elastic;
b. la suprafa, parenchimul glandular;
c. zona cortical, ce conine foliculi ovarieni;
d. zona medular, ce conine vase de snge;
e. la exterior, o membran conjunctiv, albugineea;

11. Foliculii ovarieni sunt situai n urmtoarele structuri, cu EXCEP IA:

a. trompele uterine;
b. uter;
c. zona medular a ovarului;
d. zona cortical a ovarului;
e. albuginee.
12. Zona cortical a ovarului conine:
a. foliculi primordiali;
b. foliculi maturi;
c. foliculi secundari;
d. vase de snge ;
e. vase limfatice.
13. Zona medular a ovarului conine:
a. vase de snge;
b. fibre nervoase vegetative;
c. vase limfatice;
d. foliculi primari;
e. foliculi secundari.
14. Care afirmaii referitoare la foliculii ovarieni sunt adevrate:
a. sunt situai n zona cortical a ovarului;
b. sunt prezeni n ovar de la natere;
c. se formeaz, n ovar, la pubertate;
d. se gsesc n stadii succesive de evoluie;
e. lunar se matureaz un singur folicul ovarian.
15. Stadiile evolutive ale foliculilor ovarieni sunt urmtoarele:
a. secundari;
b. teriari (de Graff);
c. primordiali;
d. evolutivi;
e. maturi (cavitari).
16. Foliculul ovarian matur:
a. conine n interior ovocitul;
b. se transform n corp galben, dup eliminarea ovocitului;
c. se transform n foliculul de Graff, cu rol secretor;
d. apare n perioda menopauzei;
e. se transform n corp alb, cu rol secretor.
17. Corpul alb:
a. apare dup ziua a 14-a a ciclului ovarian;
b. se formeaz din corpul galben dac ovulul nu a fost fecundat,
c. se formeaz din corpul galben dac ovulul a fost fecundat,
d. are activitate endocrin, secretnd estrogeni i progesteron;
e. reprezint epiteliul folicular aprut n urma fecundaiei.
18. Ovulul se formeaz n:
a. zona medular a ovarului;
b. folicul ovarian matur;
c. trompa uterin;
d. uter;
e. epiteliul germinativ al zonei corticale a ovarului.

10

19. De la pubertate i pn la menopauz, lunar, are loc:

a. maturarea unui folicul ovarian secundar ;
b. transformarea unui folicul primordial n folicul secundar;
c. eliminarea unui ovocit;
d. eliminarea unui folicul de Graaf ;
e. transformarea unui folicul secundar n folicul teriar;
20. Alegei afirmaiile corecte:
a. n fiecare lun un folicul secudar devine folicul matur;
b. ovarul prezint o zon cortical n care se gsesc: esut conjunctiv lax, vase i nervi
c. lunar, ncepnd cu pubertatea, un folicul matur se transform n folicul teriar;
d. n timpul vieii sexuale feminine se maturizeaz circa 400 de foliculi ovarieni;
e. ovogeneza este controlat de progesteron.
21. Vascularizaia ovarului este asigurat de:
a. artera gonadal, din aorta abdominal;
b. ramura ovarian a arterei uterine;
c. artera ovarian, din artera iliac extern;
d. artera tubar;
e. artera ruinoas intern.
22. Venele ovarului se pot deschide n:
a. vena cav inferioar;
b. vena uterin;
c. vena renal;
d. vena iliac intern;
e. vena iliac extern.
23. Dup eliminarea ovocitului din folicul, au loc urmtoarele fenomene:
a. prolifererarea epiteliului folicular rmas;
b. transformarea foliculului ovarian matur n corp alb;
c. apariia corpului galben cu rol secretor;
d. transformarea foliculul ovarian secundar n folicul cavitar;
e. apariia corpului alb ce va secreta progesteron.
24. Trompele uterine:
a. sunt conducte musculo-membranoase pereche;
b. fac parte din cile genitale feminine;
c. sunt situate ntre ovar i uter;
d. capteaz ovulul expulzat de ovar;
e. prezint o extremitate lateral ce comunic cu uterul.
25. Trompa uterin comunic cu:
a. vaginul;
b. uterul;
c. ovarul;
d. vulva;
e. cavitatea abdominal.
26. Despre trompele uterine putem afirma urmtoarele:
a. au form de plnie, cu margini franjurate spre uter;
b. extremitatea medial prezint o serie de franjuri;
c. comunic cu uterul prin ostium uterine;
d. extremitatea lateral se deschide n cavitatea abdominal;
e. sunt vascularizate de ramuri din artera ovarian.

11

27. Extremitatea lateral a trompei uterine:

a. se deschide n cavitatea abdominal;
b. capteazt ovulul expulzat din ovar;
c. prezint marginile franjurate;
d. comunic cu uterul prin ostium uterine;
e. se leag prin ligamente de ovar.
28. Trompa uterin este situat ntre:
a. uter;
b. vagin;
c. ovar;
d. vulv;
e. rect.
29. Corpul galben;
a. apare n urma ovulaiei;
b. secret estrogeni;
c. secret progesteron;
d. secret cantiti mici de testosteron
e. se transform n corp alb dac are loc fecundaia.
30. Uterul este situat:
a. n cavitatea abdominal;
b. n cavitatea pelvian;
c. n fosa iliac dreapt;
d. ntre trompele uterine i vagin;
e. ntre trompele uterine i vulv.
31. Uterul este situat:
a. n cavitatea pelvian;
b. posterior de vezica urinar;
c. anterior de rect;
d. deasupra vaginului
e. n fosa iliac stng;
32. Uterul este un organ:
a. n form de plnie;
b. impar;
c. cavitar;
d. pereche;
e. musculos.
33. Care afirmaie referitoare la uter este adevrat:
a. are form de par;
b. extremitatea superioar este reprezentat de corp;
c. pe extremitatea inferioar se inser vaginul;
d. este situat lateral n pelvis;
e. comunic cu trompele uterine.
34. Uterul prezint urmtoarele pri componente:
a. colul;
b. corpul;
c. capul;
d. piesa intermediar;
e. istmul.

12

35. Despre uter putem afirma urmtoarele:

a. este format din corp i col;
b. pe colul uterin se inser vaginul;
c. cavitatea uterin prezint o mucoas care sufer modificri ciclice
d. are o musculatur striat cu fibre longitudinale, radiare i circulare
e. este vascularizat de artera uterin, ram din aorta abdominal.
36. Despre vascularizaia uterului putem afirma urmtoarele:
a. arterele provin din artera iliac comun;
b. arterele sunt ramuri din aorta abdominal;
c. venele se deschid n vena cav inferioar
d. arterele sunt ramuri din artera iliac intern;
e. venele se deschid n vena iliac intern.
37. n structura uterului distingem:
a. o tunic conjunctiv, albugineea;
b. o tunic muscular cu fibre musculare striate;
c. o tunic intern, endometru
d. o tunic seroas, perimetru;
e. o tunic mucoas, miometru
38. Tunica muscular a uterului:
a. se numete miometru;
b. are fibrele musculare dispuse longitudinal i radiar;
c. prezint fibre cu traiect spiralat;
d. reprezint stratul funcional, ce sufer modificri ciclice;
e. se reface la fiecare ciclu menstrual.
39. Despre endometru se pot afirma urmtoarele:
a. reprezint tunica seroas, prezent numai la nivelul corpului uterin;
b. se reface n faza proliferativ a fiecrui ciclu menstrual;
c. prezint modificri ciclice, eliminndu-se la fiecare ciclu menstrual,
d. reprezint stratul funcional al uterului;
e. cptuete cavitatea uterin.
40. Vaginul se inser pe:
a. corpul uterin;
b. colul uterin;
c. trompa uterin;
d. istmul uterin;
e. cervix.
41. Tunica muscular a uterului este format din fibre:
a. netede;
b. spiralate;
c. radiare;
d. striate;
e. longitudinale.
42. Vaginul:
a. este un organ pereche;
b. este situat pe peretele lateral al pelvisului;
c. este un organ cavitar;
d. face parte din organele genitale externe;
e. se inser pe colul uterin.

13

43. Vaginul:
a. se deschide n vestibulul vaginal ;
b. este situat median n pelvis;
c. face parte din organele genitale interne;
d. este un organ impar;
e. este vascularizat de ramuri din artera ovarian.
44. Referitor la extremitile vaginului:
a. prin cea superioar se inser pe colul uterin;
b. prin cea inferioar se deschide la nivelul vulvei;
c. cea inferioar prezint orificiul vaginal;
d. cea superioar se inser pe corpul uterin;
e. cea inferioar se numete ostium vestibular.
45. Organele genitale externe feminine sunt reprezentate de urmtoarele structuri cu
EXCEP IA:
a. trompele uterine;
b. vaginul;
c. vulva;
d. ovarul;
e. uterul.
46. Vulva:
a. reprezint organul genital extern feminin;
b. este mrginit lateral de dou repliuri musculare;
c. este mrginit lateral de labiile mari;
d. este dispus ntre trompele uterine;
e. cuprinde organele erectile: clitorisul i bulbii vestibulari.
47. Vulva, cuprinde:
a. muntele lui Venus;
b. clitorisul;
c. labiile mici;
d. glande vaginale;
e. cervixul.
48. La nivelul vulvei se deschid:
a. anterior, uretra;
b. posterior, vaginul;
c. colul uterin;
d. extremitatea lateral a trompei uterine;
e. extremitatea medial ale trompei uterine.
49. Vascularizaia trompelor uterine este asigurat de ramuri din artera:
a. uterin;
b. ovarian;
c. iliac extern;
d. aort abdominal;
e. iliac intern.
50. Artera uterin vascularizeaz:
a. vaginul;
b. trompele uterine,
c. uterul;
d. vulva;
e. ovarul.

14

51. Glanda mamar:

a. este un organ erectil;
b. face parte din organele genitale interne;
c. este o gland anex aparatului genital feminin;
d. este un organ pereche;
e. este situat pe peretele toracic anterior;
52. Glanda mamar:
a. este format din lobi;
b. este nconjurat de esut adipos;
c. secret laptele matern;
d. are n structura sa canale galactofore;
e. prezint o unitate secretorie, reprezentat de mamelon;
53. Vulva prezint:
a. organele erectile;
b. glandele vaginale;
c. clitorisul;
d. orificiul uterin
e. muntele pubian.
54. Glanda mamar este format din:
a. lobi;
b. lobuli;
c. canale de excreie, ce se deschid la nivelul mamelonului;
d. segmente;
e. acini.
55. Activitatea gonadelor feminine devine evident:
a. la pubertate;
b. n copilrie;
c. prin modificarea nivelului secreiei hormonilor gonadotropi hipofizari;
d. la natere;
e. n timpul perioadei de cretere i dezvoltare a organismului.
56. Funciile ovarului sunt:
a. ovulaia;
b. formarea foliculilor ovarieni maturi;
c. secreia de hormoni estrogeni;
d. secreia de progesteron;
e. eliminarea stratului superficial la fiecare ciclu menstrual.
57. Ovogeneza:
a. este prezent n ovar de la natere;
b. ncepe la pubertate;
c. are loc la nivelul zonei medulare a ovarului;
d. are loc la nivelul uterului;
e. se desfoar n zona cortical a ovarului.
58. Ovogeneza:
a. reprezint procesul de formare lunar a unui ovul ;
b. reprezint secreia de hormoni estrogeni;
c. reprezint procesul de grefare a zigotului la nivelul mucoasei uterine;
d. are loc n ziua a 14-a a ciclului ovarian;
e. are loc la nivelul epiteliului germinativ al zonei corticale a ovarului.

15

59. Care afirmaie referitoare la ovulaie este adevrat:

a. este stimulat de LH;
b. are loc n ziua a 14-a a ciclului menstrual;
c. are loc prin ruperea foliculului ovarian i expulzarea ovogoniei;
d. ovulul este expulzat n trompa uterin;
e. ovulul expulzat este preluat de uter.
60. Ovulaia se caracterizeaz prin urmtoarele:
a. are loc n ziua a 24-a a ciclului menstrual;
b. ovulul expulzat este preluat de trompa uterin.
c. are loc prin ruperea foliculului ovarian i eliminarea ovocitului;
d. este controlat de hipofiza anterioar.
e. ovulul este expulzat la suprafaa ovarului.
61. La pubertate:
a. funcia gametogenetic nu este dezvoltat;
b. este posibil funcia de reproducere;
c. scade secreia de testosteron;
d. activitatea endocrin a gonadelor face posibil reproducerea
e. crete secreia de estrogeni i progesteron.
62. Ovulul este o celul:
a. macroscopic;
b. de dimensiuni mari;
c. diploid;
d. anucleat;
e. haploid.
63. Alegei afirmaiile corecte:
a. secreia hormonilor gonadotropi crete cu 24-48 de ore nainte de ovulaie;
b. ovulaia i formarea corpului galben sunt stimulate de LH;
c. secreia de progesteron ncepe s creasc cu o zi nainte de ovulaie;
d. creterea i maturarea folicular sunt stimulate de FSH;
e. secreia corpului galben este stimulat de FSH.
64. Structural, ovulul prezint:
a. cap;
b. flagel;
c. pies intermediar;
d. citoplasm i nucleu;
e. membran vitelin.
65. Dup ovulaie, ovulul :
a. poate fi fecundat rezultnd zigotul;
b. se transform n corp galben;
c. este preluat de trompa uterin;
d. poate fi fecundat de un spermatozoid fecundant;
e. se transform n foliculul de Graaf.
66. Dup eliminarea ovulului, foliculul ovarian se transform n:
a. folicul teriar;
b. folicul de Graaf;
c. corp galben;
d. corp alb;
e. folicul cavitar.

16

67. Corpul galben:

a. are activitate secretorie, pe toat perioada ciclului ovarian;
b. secret estrogeni;
c. secret progesteron;
d. poate s se cicatrizeze, transformndu-se n corp alb;
e. apare n perioada preovulatorie a ciclului ovarian.
68. Dac ovulul nu este fecundat, corpul galben:
a. persist;
b. are activitate endocrin;
c. secret hormonii sexuali feminini;
d. degenereaz;
e. se cicatrizeaz, formnd corpul alb.
69. Dac ovulul este fecundat, corpul galben:
a. persist;
b. se cicatrizeaz;
c. se elimin;
d. degenereaz;
e. are activitate endocrin secretnd estrogeni i progesteron.
70. Procesul de maturaie folicular este:
a. ciclic;
b. permanent;
c. stimulat de FSH;
d. inhibat de LH;
e. stimulat de hormonii estrogeni.
71. Urmtoarele afirmaii despre foliculii ovarieni sunt adevrate:
a. la natere sunt n numr de cteva sute de mii ;
b. la natere, ovarul conine foliculi primordiali;
c. doar 400 se vor matura n perioada fertil feminin;
d. cea mai mare parte din cei prezeni la natere, involueaz;
e. sunt n numr de 300 - 400 pentru fiecare ovar.
72. Ciclul menstrual la femeie:
a. are o durat medie de 14 zile;
b. cuprinde trei faze;
c. are o durat medie de 28 zile
d. ncepe la pubertate;
e. persist toat viaa.
73. Ciclul ovarian cuprinde modificri la nivelul:
a. vulvei;
b. uterului;
c. trompelor uterine;
d. vaginului;
e. ovarului.
74. Despre ciclul menstrual putem afirma urmtoarele:
a. nu este influenat de ras;
b. ncepe la pubertate;
c. nu este influenat de clim;
d. este influenat de vrst;
e. constituie un element principal al caracterelor sexuale feminine.

17

75. Ciclul ovarian:

a. cuprinde dou faze: preovulatorie i postovulatorie;
b. nceteaz la menopauz;
c. apare n jurul vrstei de 30 de ani;
d. este influenat de factori externi;
e. creeaz condiii pentru fecundare.
76. Fazele ciclului menstrual sunt:
a. menstrual, n care stratul superficial al mucoasei uterine se elimin;
b. secretorie, care dureaz din ziua a 4-a pn la un nou ciclu;
c. degenerativ, care dureaz din ziua a 15-a zi pn la un nou ciclu;
d. proliferativ caracterizat prin ngroarea mucoasei uterine;
e. menstrual,n care ovulul se grefeaz la nivelul mucoasei uterine .
77. Faza menstrual a ciclului se caracterizeaz prin:
a. durat de 2-3 zile;
b. proliferarea mucoasei uterine;
c. eliminarea ovului la suprafaa ovarului;
d. grefarea ovulului fecundat;
e. eliminarea stratului superficial al mucoasei uterine distruse.
78. Faza proliferativ a ciclului menstrual se caracterizeaz prin:
a. dureaz din ziua a 15-a pn la un nou ciclu;
b. ngroarea mucoasei uterine;
c. eliminarea mucoasei uterine distruse;
d. apariia unei hemoragii;
e. dureaz din ziua a 4-a pn n ziua a 14-a.
79. Faza secretorie a ciclului menstrual:
a. este cuprins ntre ziua a 4-a i a 14-a;
b. dureaz din ziua a 15-a pn la un nou ciclu;
c. este prezent atunci cnd ovulul nu a fost fecundat ;
d. lipsete atunci cnd ovulul a fost fecundat;
e. const n maturarea foliculului ovarian secundar ;
80. Hormonii estrogeni sunt secretai de:
a. celulele tecii interne a foliculilor ovarieni;
b. corpul galben;
c. placent;
d. corticosuprarenal;
e. neuronii hipofizei anterioare.
81. Progesteronul determin:
a. modificri secretorii ale mucoasei uterine;
b. pregtirea mucoasei uterine pentru nidare;
c. pregtirea mucoasei uterine pentru fixarea zigotului;
d. creterea i maturarea folicular;
e. apariia caracterelor sexuale secundare identice la cele dou sexe.
82. Progesteronul este secretat de:
a. corpul galben;
b. placent;
c. corticosuprarenal;
d. celulele tecii interne a foliculilor ovarieni;
e. neuronii hipofizei anterioare.

18

83. Alegei afirmaiile corecte:

a. LH-ul stimuleaz ovulaia;
b. FSH-ul stimuleaz maturarea folicular;
c. secreia hormonilor sexuali este inhibat de corticosuprarenal;
d. LH-ul stimuleaz formarea corpului galben ;
e. secreia hormonilor sexuali este controlat de hipofiza posterioar.
84. Hormonii estrogeni au urmtoarele aciuni:
a. dezvoltarea mucoasei uterine;
b. apariia caracterelor sexuale primare;
c. creterea oaselor lungi i a scheletului;
d. dispunerea esutului adipos;
e. dezvoltarea glandelor mamare.
85. Hormonii estrogeni determin:
a. dezvoltarea ovarelor ;
b. dispunerea caracteristic a musculaturii;
c. distribuirea caracteristic a esutului adipos;
d. dezvoltarea i transformrile mucoasei uterine;
e. secreia corpului galben i apariia sarcinii.
86. Secreia corpului galben este controlat de:
a. FSH;
b. LH;
c. tiroid;
d. prolactin;
e. hipofiza posterioar.
87. Referitor la corpul galben:
a. involueaz dac ovulul nu este fecundat;
b. degenereaz dac ovulul nu este fecundat;
c. se transform n corp alb dac ovulul a fost fecundat;
d. secret estrogeni i progesteron, pe durata sarcinii ;
e. secreia sa este stimulat de FSH.
88. FSH-ul hipofizar controleaz:
a. maturarea foliculilor ovarieni;
b. secreia de estrogeni;
c. ovulaia;
d. secreia de progesteron;
e. secreia corpului galben.
89. LH-ul hipofizar controleaz:
a. ovulaia;
b. secreia de progesteron
c. activitatea corpului alb;
d. maturarea folicular;
e. secreia de estrogeni.
90. Secreia de hormoni ovarieni este controlat de:
a. hipofiza anterioar;
b. hipotalamus;
c. FSH;
d. LH;
e. medulosuprarenal.

19

FECUNDA IA I NIDA IA
1. Reproducerea definete procesul:
a. de perpetuare a organismelor vii;
b. de producere de indivizi identici genetic;
c. de fecundare a spermatozoidului de ctre ovul;
d. de cretere i maturare a organismelor vii;
e. de producere de indivizi cu caracteristici speciei.
2. Fecundaia:
a. este intern;
b. poate avea loc n uter;
c. are loc n ovar;
d. are loc n trompele uterine;
e. este monospermic.
3. Fecundaia :
a. este monospermic;
b. const n contopirea gametului masculin cu cel feminin;
c. const n grefarea oului la nivelul trompei uterine;
d. necesit existena mai multor spermatozoizi fecundani;
e. are loc cu o zi nainte sau dup ovulaie.
4. n procesul fecundrii particip:
a. un singur ovul;
b. un singur spermatozoid fecundant;
c. un ovul cu doi nuclei, i atunci sarcina este gemelar monovitelin;
d. dou ovule, i atunci sarcina este gemelar bivitelin;
e. mecanisme extrinseci controlate de mduva sacrat.
5. Sexul copilului este determinat de:
a. tipul spermatozoidului ce fecundeaz ovulul;
b. tipul ovului fecundat;
c. cromozomul sexual al ovului;
d. cromozomul somatic al spermatozoidului;
e. cromozomul sexual al spermatozoidului.
6. Ovulul fecundabil conine:
a. 22 cromozomi somatici;
b. 23 autozomi;
c. un cromozom sexual : X sau Y;
d. 11 perechi de cromozomi somatici;
e. numai cromozomul sexual X.
6. Spermatozoidul fecundant conine:
a. 11 perechi de cromozomi somatici;
b. 22 cromozomi somatici;
c. numai cromozonul sexual X;
d. numai cromozomul sexual Y;
e. cromozomul sexual X sau Y.
7. Zigotul conine:
a. 22 perechi de cromozomi somatici;
b. doi cromozomi sexuali;
c. numai cromozomul sexual X;
d. numai cromozomul sexual Y;
e. 44 cromozomi somatici.

20

8. Sexul feminin al copilului presupune ca n momentul fecundrii:

a. spermatozoidul s posede cromozomul sexual X;
b. spermatozoidul s posede cromozomul sexual Y;
c. ovulul s posede cromozomul sexual Y;
d. spermatozoidul s aib cromozomul sexual Y i ovulul cromozomul sexual Y;
e. spermatozoidul s aib cromozomul sexual X i ovulul s posede cromozomul sexual X.
9. Sexul masculin al copilului presupune ca n momentul fecundrii:
a. spermatozoidul s posede cromozomul sexual X;
b. spermatozoidul s posede cromozomul sexual Y;
c. ovulul s posede cromozomul sexual Y;
d. spermatozoidul s aib cromozomul sexual Y i ovulul cromozomul sexual X;
e. spermatozoidul s aib cromozomul sexual X i ovulul cromozomul sexual Y;
10. Nidaia:
a. reprezint procesul de contopire a gametului masculin cu cel feminin;
b. reprezint procesul de segmentare a zigotului;
c. reprezint procesul de fixare a zigotului pe mucoasa uterin;
d. definete transformarea embrionului n ft;
e. are loc n cavitatea uterin.
11. Dup fecundaie au loc urmtoarele fenomene:
a. zigotul continu segmentarea n cavitatea uterin;
b. fixarea zigotului pe mucoasa trompei uterine;
c. zigotul se transform, dup 3 luni, n ft;
d. segmentarea ncepe n trompele uterine ;
e. nidarea zigotului pe mucoasa trompei uterine.
12. Dup fecundaie, zigotul se poate transforma n urmtoarele, cu Excepia:
a. embrion;
b. ft;
c. corp galben;
d. corp alb;
e. ovocit.
13. Placenta:
a. este un organ endocrin;
b. secret estrogeni;
c. secret progesteron;
d. secret gonadotrofine;
e. mpiedic trecerea virusurilor de la mam la ft.
14. Placenta:
a. este legat de ft prin cordonul ombilical;
b. are rol de barier numai pentru virusuri;
c. asigur schimburile nutritive dintre ft i mam;
d. exist doar pe perioda unei sarcini ;
e. la nivelul ei vasele sanguine se deschid n lacune.
15. Perioada gestaional este de:
a. 120 de zile;
b. nou sptmni;
c. 280 de sptmni;
d. 280 de zile;
e. nou luni.

21