BIOLOGIE

I. TOPOGRAFIA ORGANELOR
SI SISTEMELOR DE ORGANE
'

Pr ecizaţi care dintre afirmaţiile referitoare la axul longitudinal al

cor pului este corectă:
.i prezintă doi poli: stâng şi drept
o porneşte din creştetul capului fiind axul grosimii corpului
corespunde lungimii corpului uman
d traversează membrele inferioare
e se mai numeşte medio-sagital

Alegeţi afirmaţia corectă referitoare la axul sagital al corpului:

a. se referă la membre
b. este inclus planului frontal
c. este axul grosimii corpului
d. este axul metameriei
e. este oblic la om

Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la axul transversal al

corpului este cea corectă?
a. este axul lăţimii corpului
b. corespunde lungimii corpului
c. prezintă un pol cranial şi unul caudal
d. mai este numit ax medio-sagital
e. reprezintă metameria corpului

Alegeţi varianta de răspuns corectă referitoare la planul medio­

sagital al corpului:
a. are doi poli, cranial şi caudal
b. trece paralel cu fruntea
c. trece prin mijlocul corpului
d. este dispus orizontal
e. este numit şi planul metameriei

Alegeţi varianta corectă de răspuns referitoare la planul frontal:

a. mai este denumit şi planul metamerie
b. nu străbate axul longitudinal

9
 c. împarte corpul într-o parte anterioară (ventrală) şi o parte posterioară
(dorsală)
d. împarte corpul uman într-o jumătate stângă şi o jumătate dreaptă
e. mai este numit planul simetriei bilaterale

6. Care dintre enunţurile referitoare la termenul de volar este corect?

a. este folosit pentru desemnarea formaţiunilor din talpa piciorului
b. arată gradul de apropiere de suprafaţa corpului
c. este folosit în cazul fonnaţiunilor situate la nivelul capului
d. indică elementele anatomice aparţinând palmei
e. se referă la trunchi

7. Care din următoarele enunţuri este cel corect?

a. termenul proximal se referă la formaţiuni ale trunchiului mai
îndepărtate de centuri
b. termenul proximal se referă la formaţiuni de la nivelul plantei
c. termenul proximal se referă la formaţiuni ale membrelor mai
apropiate de centuri
d. termenul proximal arată gradul de apropiere de suprafaţa corpului
e. termenul proxima! desemnează numai formaţiuni de la nivelul
părţii superioare a capului

10
 li.CELULA

8. Care dintre afirmaţii este corectă şi completă?

a. celula este unitatea de bază a organismelor vii
b. celula este unitatea structurală a organismelor vii
c. celula este unitatea funcţională a organismelor vii
d. celula este unitatea genetică a organismelor vii
e. celula este unitatea de bază morfofuncţională ş1 genetică a
organismelor vii

Forma celulelor este:

a. globulară
b. cilindrică
c. cubică
d. stelată
e. legată de funcţia lor

10. Care sunt componentele principale ale celulei?

a. centrul celular, mitocondriile, nucleul
b. membrana, aparatul Golgi, carioplasma
c. membrana celulară, citoplasma, nucleul
d. incluziile celulare, carioplasma, mitocondriile
e. reticulul endoplasmic, membrana nucleară, centrul celular

11. Organitele citoplasmatice comune sunt:

a. comune tuturor celulelor dintr-un ţesut
b. comune celulelor dintr-un organ
c. comune tuturor celulelor, cu excepţia neuronilor
d. miofibrilele şi neurofibrilele
e. comune tuturor celulelor

12. Organitele citoplasmatice specifice sunt:

a. neurofibrilele, centrul celular, ribozomii
b. miofibrilele, neurofibrilele, corpii Nissl
c. miofibrilele, aparatul Golgi, mitocondriile
d. corpii Nissl, centrul celular, reticulul endoplasmic
e. mitocondriile, miofibrilele, neurofibrilele

11
13. Organitele citoplasmatice specifice sunt:
a. neurofibrilele, centrul celular, ribozomii
b. prezente numai în anumite celule
c. miofibrilele, aparatul Golgi, mitocondriile
d. corpii Nissl, centrul celular, reticulul endoplasmic
e. mitocondriile , miofibrilele, neurofibrilele

14. În citoplasmă, mediul de dispersie este:

a. carioplasma
b. apa
c. sistemul coloidal
d. faza dispersată
e. centrozomul

15. Iniţial, toate celulele au formă:

a. cubică
b. globuloasă
c. stelată
d. cilindrică
e. prismatică

16. Membrana celulară are o structură:

a. bilaminată
b. heptalaminată
c. monolaminată
d. pentalaminată
e. în principal, alcătuită din fosfolipide şi proteine

17. Organitele celulare sunt:

a. partea structurată a citoplasmei
b. nucleul
c. impurităţi ale citoplasmei
d. membrana celulară
e. carioplasma

18. Care organite sunt specifice fibrei musculare?

a. corpii Nissl
b. miofibrilele
c. neurofibrilele
d. miofibrilele şi neurofibrilele
e. aparatul Golgi
14
 Care organite sunt specifice celulei nervoase (neuronului)?
a. miofibrilele
b. corpii Nissl şi neurofibrilele
c. corpii Nissl
d. neurofibrilele
e. centrul celular

: O. Care dintre următoarele celule sunt anucleate?

a. celula hepatică
b. fibra musculară netedă
c. neuronul
d. fibra musculară striată
e. hematia adultă

21. Ribozomii sunt sediul sintezei:

a. proteinelor
b. glucidelor
c. acizilor graşi
d. aminoacizilor esenţiali
e. lipidelor

22. În celulă, aparatul Golgi se află:

a. în apropierea membranei celulare
b. în zona cea mai activă a citoplasmei
c. pe crestele mitocondriale
d. în interiorul nucleului
e. în stratul central al membranei celulare

23. În celulă, aparatul Golgi se află:

a. în apropierea membranei celulare
b. în apropierea nucleului
c. pe crestele mitocondriale
d. în interiorul nucleului
e. în stratul central al membranei celulare

24. Reticulul endoplasmic este un sistem de canalicule:

a. intranucleare
b. care leagă plasmalema de membrana nucleară
c. intrarenale
d. intrapulmonare
e. intranucleolare

13
25. Corpii Nissl (corpii tigroizi) din celula nervoasă sunt echivalentul:
a. dictiozomilor
b. mitocondriei
c. ergastoplasmei
d. centrozomului
e. mitocondriilor

26. Lizozomii sunt:

a. răspândiţi în întreaga hialoplasmă
b. organite specifice
c. organite producătoare de energie
d. situaţi în exteriorul celulei
e. situaţi în interiorul nucleului

27. Mitocondriile sunt:

a. organite ipecifice
b. sediul fosforilării oxidative
c. situate în interiorul nucleului
d. situate în exteriorul celulei
e. ataşate canalelor reticulului endoplasmic

28. Mitocondriile au:

a. membrana internă cu creste
b. membrana externă cu creste
c. o singură membrană
d. enzime hidrolitice
e. nucleol

29. Crestele mitocondriale conţin enzime:

a. hidrolitice
b. lipolitice
c. proteolitice
d. care participă la fosforilarea oxidativă
e. glicolitice

30. Centrozomul:
a. este un organit specific
b. are membrană dublă
c. este ataşat de canalele reticulului endoplasmic
d. situat în interiorul nucleului
e. lipseşte în neuroni

14
 ' 11cle ul este:
un organit comun
un organit specific
„ o parte constitutivă principală a celulei
„ ataşat membranei celulare
;;; este cel mai mic corpuscul din citoplasmă

' ucleul are:

membrană poroasă dublă
- mitoc ondrii
c. lizozomi
d. centru celular
e. aparat Golgi

Car ioplasma (nucleoplaima) este:

a. citoplasma celulei
b. membrana nucleului
c. membrana celulei
d. o soluţie coloidală cu aspect omogen
e. nucleolul

ucleolul este cuprins în:

a. nucleu
b. citoplasmă
c. aparatul Golgi
d. centru celular
e. reticulul endoplasmic

· Membrana celulară:
a. este impermeabilă
b. _separă structurile interne ale celulei de mediul extracelular
c. este lipsită de sarcini electrice
d. are două straturi în structura sa
e. nu intervine în schimburile dintre celule şi mediul extracelular

l6. În membrana celulelor, proteinele se găsesc în:

a. faţa externă
b. faţa internă
c. transmembranar
d. uniform distribuite
e. variantele a, b, c
15
37. In membrana celulelor. porţiunea hidrofilă a fosfolipidelor
formează:
a. stratul hidrofob intern
b. stratul hid rofob extern
c. un bistrat
d. un miez hidrofil
e. nucleolul

38. Mozaicul fluid al membranei celulare are în structură:

a. fosfolipide
b. glicolipide
c. proteine
d. glucide
e. variantele a şi c

39. În funcţie de consumul energetic, transportul transmembranar

poate fi:
a. pasiv sau activ
b. aleatoriu (întâmplător)
c. nerealizabil
d. blocat
e. accelerat

40. Transportul transmembranar activ:

a. nu necesită energie
b. necesită energie
c. se face prin difuziune
d. se face prin osmoză
e. se face prin difuziune facilitată

41. Transportul transmembranar pasiv:

a. nu necesită energie
b. necesită energie
c. se face prin pompe ionice
d. se face prin pompe moleculare
e. se face prin transport cuplat

42. :\fembrana celulară permite trecerea prin ea a moleculelor:

a. hidrosolubile
b. lip osolubile
c. glucozei

16
 d. macromoleculelor
e. hormonilor proteici

.!3. Cu ajutorul veziculelor, transportul transmembranar nu se face:

a. în endocitoză
b. în exocitoză
c. în difuziunea facilitată
d. în pinocitoză
e. în fagocitoză

.-t. Proteine transportoare membranare:

a. transportă molecule nepolarizate
b. transportă molecule cu greutate moleculară mică
c. fac transport specific şi saturabil
d. transportă hormoni sterolici
e. nu apare competiţie între moleculele pe care le transportă aceeaşi
proteină

45. Proteinele transportoare membranare sunt utilizate în:

a. osmoză
b. difuziunea facilitată
c. transportul activ
d. difuziune
e. variantele b şi c

46. Difuziunea facilitată:

a. nu necesită proteine transportoare
b. solicită energie pentru transport
c. utilizează proteine transportoare
d. este contrară gradientului de concentraţie
e. transportă molecule organice nepolarizate

47. Prin membrana celulară pot difuza:

a. glucoză
b. fructoză
c. moleculele de oxigen şi dioxid de carbon
d. ioni liberi
e. molecule polarizate mari

17
48. Distribuţia inegală a sarcinilor de o parte şi alta a membranei
celulare este determinată de:
a. permeabilitatea selectivă a membranei şi activitatea pompei Na+ ; K+
b. impermeabilitatea membranei celulare
c. blocarea pompei Na+ /K+
d. prezenţa extracelulară a unor molecule nedifuzabile, încărcate
pozitiv şi activarea pompei Na+ /K+
e. impermeabilitatea membranei celulare şi blocarea pompei Na+ /K+

49. Potenţialul membranar de repaus:

a. are o valoare medie de +65 mV până la +85 mV
b. desemnează un potenţial de membrană atunci când la nivelul
acesteia nu se produc impulsuri electrice
c. valoarea acestuia se datorează expulzării K+ din celulă
d. valoarea potenţialului membranar este dată de reintroducerea Na+
în celulă
e. nu este dependent de permeabilitatea membranei celulare pentru
diferite tipuri de ioni

50. Valoarea potenţialului membranar de repaus este dată de

activitatea unei pompe de Na+/K+ care determină pătrunderea K+
în celulă şi expulzarea Na+ din celulă, în raport de:
a. 3 K+ la 2 Na+
b. 2 K+ la 2 Na+
c. 3 K+ la 3 Na+
d. 2 K+ la 3 Na+
e. 2 K+ la 4 Na+

51. Celulele excitabile se depolarizează rapid, dacă valoarea poten­

ţialului de membrană este redusă la potenţialul prag. Odată atins
potenţialul prag se produce:
a. o repolarizare spontană
b. difuziunea facilitată
c. o depolarizare spontană
d. un transport activ
e. atât difuziune facilitată , cât şi transport activ

52. Curenţii electrici care apar la trecerea ionilor prin canalele

membranare specifice, ce se închid sau se deschis, în funcţie de
valoarea potenţialului de membrană, determină apariţia:
a. potenţialului membranar de repaus şi a potenţialului de acţiune
b. potenţialului membranar de repaus

18
 enpalului de acţiune
l:atiiDonului activ
_ ! alulu i membranar de repaus şi transportului activ

rizarea membranei celulare se datorează:

1 r-.. din celulă prin canale speciale
.iiaerii permeabilităţii membranei pentru Na+
. . enirii potenţialului la valoarea de repaus
_. 1 K- din celulă şi scăderii permeabilităţii membranei pentru Na+
•. _;-;,Ierii permeabilităţii membranei pentru Na+, care va intra în
!.llă prin canale speciale pentru acest ion

lari zarea membranei celulare se datorează:

eş1rii K- din celulă prin canale speciale pentru acest ion
creşt erii permeabilităţii membranei pentru Na+
..: mtrării K' în celulă şi creşt rii permeabilităţii membranei pentru Na+
- mtrării Na în celulă prin canale voltaj-dependente
intrării K+ în celulă şi creşter11 permeabilităţii membranei pentru
Mgz-.-

.. Cara cterist ic perioadei refractare absolute este faptul că:

a. indiferent de intensitatea stimulului, nu se obţine un nou potenţial
de acţiune
b. cuprinde panta descendentă şi o parte din panta ascendentă a
potenţialului de repaus
c. apare ca urmare a activării canalelor pentru Na+
d. cuprinde doar panta descendentă a potenţialului de acţiune
e. în această perioadă se poate iniţia un al doilea potenţial de acţiune

56. Caracteristic perioadei refractare relative este faptul că:

a. indiferent de intensitatea stimulului nu se obţine mereu un nou
potenţial de acţiune
b. cuprinde panta ascendentă şi o parte din panta descendentă a
potenţialului de acţiune
c. potenţialul de acţiune astfel obţinut are o viteză de apariţie a pantei
ascendente mai mare decât normal
d. potenţialul de acţiune astfel obţinut are o amplitudine a pantei
ascendente mai mare decât normal
e. în această perioadă se poate iniţia un al doilea potenţial de acţiune,
dacă stimulul este suficient de puternic

19
57. Impulsul nervos sau muscular reprezintă:
a. transmiterea repolarizării de-a lungul fibrei
b. transmiterea depolarizării de-a lungul fibrei
c. blocarea transmiterii repolarizării de-a lungul fibrei
d. blocarea transmiterii depolarizării de-a lungul fibrei
e. transmiterea unei repolarizări şi depolarizări de-a lungul fibrei
nervoase şi musculare

21
 III. TESUTURILE
'

58. Celulele care formează un ţesut:

a. au origini diferite
b. sunt diferite ca aspect
c. sunt diferite ca structuri
d. îndeplinesc aceeaşi funcţie
e. au o compoziţie chimică diferită de la una la alta

59. Între celulele unui ţesut:

a. nu există substanţă intercelulară
b. lipseşte aderenţa
c. există „substanţă de ciment"
d. există „substanţă fundamentală"
e. variantele c şi d

60. Epiteliul simplu pavimentos se găseşte:

a. în tunica internă a vaselor sanguine
b. în ţesutul cartilaginos
c. în tunica internă a vaselor limfatice
d. în ţesutul osos spongios
e. în variantele a şi c

61. Epiteliul simplu cubic este prezent în:

a. mucoasa esofagului
b. mucoasa bronhiolelor
c. muşchii scheletici
d. mucoasa limbii
e. cartilajul elastic

62. Epiteliul simplu cilindric este prezent în:

a. ţesutul osos
b. mucoasa limbii
c. mucoasa tubului digestiv
d. muşchii netezi
e. cartilajul hialin

20
63. Epiteliul pseudostratificat ciliat este prezent În:
a. mucoasa esofagului
b. mucoasa stomacului
c. epiteliul traheii
d. mucoasa limbii
e. mucoasa vez1c11 urmare

64. Epiteliul pluristratificat pavimentos cheratinizat este prezent În:

a. epidermă
b. trahee
c. intestinul gros
d. vezica urinară
e. stomac

65. Epiteliul pluristratificat pavimentos necheratinizat este prezent În:

a. epidermă
b. trahee
c. mucoasa bucală
d. vezica urinară
e. stomac

66. Epiteliul pluristratificat cilindric şi cubic este prezent În:

a. epidermă
b. trahee
c. canalele glandelor exocrine
d. vezica urinară
e. stomac

67. Epiteliul de tranziţie este prezent În:

a. epidermă
b. trahee
c. glandele exocrine
d. uroteliu
e. stomac

68. Epiteliul glandular (secretor) de tip endocrin, cu cordoane celulare

se găseşte În:
a. pulmon
b. adenohipofiză
c. glandele paratiroide
d. variantele b şi c
e. esofag

22
21
-,9. Epiteliul glandular (secretor) endocrin, de tip folicular se găseşte în:
a. pulmon
b. tiroidă
c. glandele paratiroide
d. uter
e. esofag

-o. Epiteliul glandular de tip exocrin (pluricelular) poate fi:

a. folicular
b. simplu (tubular, acinos)
c. compus (tubulo-acinos)
d. coordonai
e. variantele b şi c

71. Epiteliul glandular de tip mixt se găseşte în:

a. pancreas
b. testicul
c. ovar
d. variantele a, b şi c
e. pulmon

-2. Epiteliul senzorial intră în structura:

a. oaselor
b. organelor de simţ
c. muşchilor netezi
d. cartilajelor
e. esofagului

73. Celulele ţesutului epitelial sunt strâns legate între ele prin:
a. fibre musculare netede
b. fibre nervoase
c. vase de sânge
d. substanţă intercelulară
e. o substanţă fluidă

74. Ţesutul epitelial pluristratificat pavimentos formează:

a. muşchii
b. epiderma şi mucoasa bucală
c. oasele
d. cartilajele
e. scoarţa cerebrală

23
75. Epiteliile pluristratificate pavimentoase pot fi:
a. cheratinizate (epiderma)
b. necheratinizate (în mucoasa bucală)
c. variantele a şi b
d. prevăzute cu cili
e. prevăzute cu platou striat

76. După locul unde secreţia este eliminată, epiteliul glandular poate fi:
a. de tip exocrin
b. de tip endocrin
c. de tip mixt
d. unicelular
e. variantele a, b, c

77. Epiteliile senzoriale există în:

a. muşchi
b. glande
c. organele de simţ
d. cartilaje
e. sânge

78. Ţesutul conjunctiv poate fi:

a. moale
b. semidur
c. dur
d. fluid
e. variantele a, b, c şi d

79. Ţesutul conjunctiv lax:

a. leagă unele organe
b. este un ţesut fluid
c. este un ţesut dur
d. este un ţesut dens
e. este semidur

80. Ţesutul conjunctiv reticulat se găseşte în:

a. splină
b. cartilagii
c. ganglionii limfatici
d. muşchi
e. variantele a şi c

24
 •unt ţesuturile conjunctive semidure?
· .., reticulat
- -mul elastic
_ ururile cartilaginoase
· -urul adipos
- utul osos

.. cui conjunctiv fibros se găseşte în:

L !endoane
li gamente
epiderm
:! apo nevroză
\·ariantele a, b şi d

T _ sutul conjunctiv elastic este prezent în:

tunica medie a arten;lor
b oase
în tunica medie a venelor
d. variantele a şi c
e. aponevroze

Care dintre afirmaţiile referitoare la ţesutul adipos este corectă?

a. se găseşte în tunica medie a vaselor de sânge
b. conţine celule epiteliale
c. se găseşte în ganglionii limfatici
d. se găseşte în hipoderm şi în jurul unor organe
e. se găseşte în epiderm

Ţesutul conjunctiv reticulat se găseşte în:

a. ganglionii limfatici, splină
b. sub tegument
c. structura fasciilor
d. structura tendoanelor şi aponevrozelor
e. capsula ficatului şi rinichilor

86. Care dintre afirmaţiile referitoare la ţesutul conjunctiv fibros sunt

corecte?
a. se găseşte în măduva hematogenă
b. conţine multe fibre musculare
c. intră în structura tendoanelor şi aponevrozelor
d. formează ligamente
e. variantele c şi d

25
87. Care dintre afirmaţiile despre ţesutul conjunctiv elastic este corectă?
a. se găseşte în tunica medie a arterelor şi venelor
b. conţine fibre de colagen
c. are funcţie trofică
d. conţine celule globuloase, cu nucleul la periferie
e. este inextensibil

88. Ce varietăţi de cartilaje cunoaşteţi?

a. lax
b. hialin
c. elastic
d. fibros
e. variantele b, c şi d

89. Ţesutul cartilaginos hialin formează:

a. tendoanele şi aponevrozele
b. capsulele unor organe
c. măduva osoasă
d. cartilajele costale, laringeale, traheale
e. ganglionii limfatici

90. Cartilajul hialin se găseşte în:

a. ficat şi rinichi
b. epiglotă
c. cartilajele costale
d. cartilajele laringeale şi traheale
e. variantele c şi d

91. Cartilajul elastic formează:

a. media arterelor mari şi a venelor
b. cartilajele articulare
c. epiglota şi pavilionul urechii
d. cartilajele traheale şi bronhice
e. discurile intervertebrale

92. Cartilajul fibros formează:

a. cartilajele articulare
b. meniscurile articulare
c. discurile intervertebrale
d. cartilajele costale şi laringeale
e. variantele b şi c

26
93. Ţesutul osos este:
a. un ţesut conjunctiv dur
b. un ţesut conjunctiv dens
C. un ţesut conjunctiv elastic
d. un ţesut conjunctiv casant
e. un ţesut conjunctiv reticulat

94. Ţesutul osos compact (Haversian) se găseşte În:

a. oasele bolţii craniene
b. diafizele oaselor scurte
C. oasele late
d. diafizele oaselor lungi
e. epifizele oaselor lungi

95. Ţesutul osos trabecular (spongios) se găseşte În:

a. diafizele oaselor lungi
b. interiorul oaselor scurte
C. epifizele oaselor lungi
d. interiorul oaselor late
e. variantele b, c şi d

96. Cartilajele traheale sunt constituite din ţesut:

a. conjunctiv elastic
b. cartilaginos hialin
C. conjunctiv fibros
d. cartilaginos elastic
e. cartilaginos fibros

97. Tunica medie a arterelor şi venelor conţine:

a. ţesut cartilaginos hialin
b. ţesut conjunctiv elastic
C. ţesut cartilaginos elastic
d. ţesut conjunctiv fibros
e. ţesut conjunctiv reticulat

98. Ţesutul cartilaginos de tip elastic se găseşte În:

a. pavilionul urechii
b. cartilajele articulare
C. epiglotă
d. variantele a şi c
e. discurile intervertebrale

28
99. În hipoderm se găseşte:
a. ţesut epitelial
b. ţesut cartilaginos hialin
c. ţesut conjunctiv adipos
d. ţesut cartilaginos fibros
e. ţesut cartilaginos elastic

100. Ce tipuri de ţesut muscular cunoaşteţi?

a. striat de tip cardiac
b. striat scheletic
c. elastic
d. neted
e. variantele a, b şi d

101. Muşchii somatici (scheletici) sunt formaţi din:

a. ţesut muscular neted
b. ţesut cartilaginos elastic
c. ţesut muscular striat
d. ţesut conjunctiv lax
e. ţesut muscular striat de tip cardiac

102. Care afirmaţii despre muşchiul neted sunt corecte?

a. se găseşte în viscere
b. este multiunitar (în iris)
c. se găseşte în aponevroze
d. variantele a şi b
e. se găseşte în musculatura voluntară

103. Care afirmaţii despre muşchiul striat de tip cardiac sunt corecte?
a. se găseşte în miocard
b. este multiunitar (în iris)
c. se găseşte în tendoane
d. se contractă aritmic
e. se găseşte în musculatura voluntară

104. Ţesutul nervos are în structura sa:

a. celule musculare striate
b. celule nervoase (neuroni)
c. celule cartilaginoase
d. celule aponevrotice
e. celule tendinoase

27
- În ţesutul nervos se găsesc:
a. acini seroşi
b. celule nervoase (neuroni)
c. sarcomere
d. celule gliale
e. variantele b şi d

. Care celule sunt prezente în ţesutul nervos?

a. celulele reticulate
b. celulele adipoase
c. celulele epiteliale
d. celule gliale
e. celule caliciforme

32
 IV. SISTEMUL NERVOS

107. Măduva spinării se întinde între:

a. locul de emergenţă a primului nerv spinal şi ultima vertebră
toracală (Tl2)
b. locul de emergenţă a primului nerv spinal şi prima vertebră sacrală
c. locul de emergenţă a ultimului nerv cranian şi prima vertebră
lombară
d. locul de emergentă a primului nerv spinal şi vertebra a II-a lombară
(L2)
e. gaura occipitală şi prima vertebră lombară

108. Filum terminale:

a. prelungeşte măduva de la nivelul ultimei vertebre sacrale
b. prelungeşte măduva de la nivelul primei vertebre lombare
c. prelungeşte coada de cal
d. prelungeşte comisura cenuşie
e. este în prelungirea conului medular

109. În măduvă, corpul neuronilor constituie:

a. substanţa cenuşie
b. arahnoida
c. fasciculele ascendente din substanţa albă
d. fasciculele descendente din substanţa albă
e. canalul ependimar

11O. Lichidul cefalorahidian se găseşte:

a. între piamater şi măduvă
b. între duramater şi canalul vertebral
c. între duramater şi coada de cal
d. în interiorul canalului ependimar
e. în interiorul canalului epididimar

111. Fibrele preganglionare ale sistemului simpatic sunt formate de

axonii neuronilor din:
a. coamele posterioare
b. coamele anterioare
c. coamele ventrale

29
 d. coarnele laterale
e. coarnele dorsale

112. În ganglionii spinali se găsesc:

a. neuroni somatomotori
b. deutoneuroni ai căilor senzitive
c. protoneuroni ai căilor senzitive
d. protoneuroni ai căilor motorii
e. deutoneuroni ai căilor motorii

113. . Substanţa reticulată a măduvei este mai bine individualizată:

a. în coamele anterioare
b. în regiunea cervicală
c. în regiunea toracală
d. între coarnele anterioare şi fisura mediană anterioară
e. în interiorul spaţiului dintre arahnoidă şi piamater

114. Spaţiul epidural este situat:

a. între arahnoidă şi duramater
b. între arahnoidă şi piamater
c. sub piamater
d. în centrul comisurii cenuşii
e. între pereţii canalului vertebral şi duramater

115. Axonii neuronilor din coarnele anterioare formează:

a. rădăcina ventrală a nervilor spinali
b. rădăcina dorsală a nervilor spinali
c. ramura dorsală a nervului spinal
d. fibrele preganglionare ale sistemului simpatic
e. fibrele postganglionare ale sistemului simpatic

116. Coarnele anterioare ale măduvei spinării:

a. conţin neuroni somatomotori
b. conţin neuroni somatosenzitivi
c. conţin neuroni simpatici
d. conţin ganglionii spinali
e. lipsesc în regiunea cervicală

117. Fasciculele gracilis şi cuneat mai sunt denumite şi:

a. fascicule spinocerebeloase
b. fascicule spinotalamice

32
 c. fascicule spinobulbare
d. fascicule olivospinale
e. fascicule nigrospinale

118. Calea sensibilităţii proprioceptive este constituită:

a. din trei tracturi nervoase
b. din tracturile spinocerebelos dorsal şi reticulospinal
c. din tracturile spinocerebeloase direct şi încrucişat
d. doar din tractul spinocerebelos direct
e. doar din tractul spinocerebelos încrucişat

119. Care din următoarele formaţiuni au rol nutritiv pentru substanţa

nervoasă?
a. piamater
b. duramater •
c. arahnoida
d. formaţiunea reticulată
e. substanţa neagră

120. Canalul ependimar se găseşte în centrul:

a. pieimater
b. arahnoidei
c. corpului
. ..
calos
..
d. com1sun1 cenuşn
e. coarnelor anterioare

121. Care este ordinea structurilor meningeale, de la exterior către

substanţa nervoasă?
a. piamater, arahnoida, duramater
b. duramater, arahnoida, piamater
c. arahnoida, piamater, duramater
d. arahnoida, duramater, piamater
e. piamater, duramater, arahnoida

122. Al treilea neuron al căilor sensibilităţii interoceptive se află:

a. în scoarţă
b. în cerebel
c. în talamus
d. în bulb
e. în coamele anterioare

31
123. Al III-iea neuron al căii sensibilităţii protopatice se află:
a. în scoarţă
b. în cerebel
c. în bulb
d. în talamus
e. în coamele posterioare

124. Protoneuronul căii sensibilităţii kinestezice se găseşte în:

a. ganglionul spinal
b. talamus
c. corpul calos
d. coamele ventrale
e. coamele posterioare

12 5. Axonii celui de-al Ii-lea neuron al căii sensibilităţii kinestezice se

încrucişează:
a. în talamus
b. în bulb
c. în mezencefal
d. în corpul calos
e. în coamele anterioare

126. Între coarnele laterale şi posterioare ale măduvei, în substanţa

albă, se află:
a. lichidul cefalorahidian
b. canalul ependimar
. .
c. comisura cenuşie
d. substanţa reticulată
e. coada de cal

127. . La ganglionul spinal se găsesc:

a. numai neuroni somatosenzitivi
b. numai neuroni somatomotori
c. numai neuroni viscerosenzitivi
d. atât neuroni somatosenzitivi, cât şi viscerosenzitivi
e. atât neuroni somatosenzitivi, cât şi somatomotori

128. După un scurt traiect, trunchiul nervului spinal se împarte în:

a. două ramuri
b. patru ramuri
c. trei ramuri

34
 d. cinci ramuri
e. două rădăcini

129. Ramurile ventrale ale nervilor spinali formează:

a. două plexuri
b. trei plexuri
c. patru plexuri
d. cinci plexuri
e. două rădăcini: senzitivă şi motorie

130. Fibra vegetativă simpatică postganglionară intră în nervul spinal

prin:
a. comunicanta cenuşie
b. comunicanta albă
c. ramura dorsală
d. ramura ventrală
e. ramura meningică

131. Ganglionul spinal este localizat pe traiectul:

a. rădăcinii dorsale
b. ramurii dorsale
c. rădăcinii ventrale
d. ramurii ventrale
e. trunchiului nervului spinal

132. Ramurile dorsală şi ventrală ale unui nerv spinal:

a. formează plexuri nervoase
b. se distribuie în totalitate musculaturii
c. sunt senzitive
d. conţin numai fibre simpatice
e. conţin fibre motorii şi senzitive

133. Ramura desprinsă din trunchiul nervului spinal care conţine fibre
preganglionare mielinice este:
a. ramura comunicantă cenuşie
b. ramura comunicantă albă
c. ramura meningică
d. ramura dorsală
e. ramura ventrală

33
 '°ervii spinali care conectează măduva cu receptorii şi efectorii
sunt în număr de:
a. 12
b. 30
C. 31
d. 62
e. 80

3. Rădăcina anterioară a nervului spinal:

a. conţine numai dendrite
b. conţine numai axonii
c. conţine pe traseu un ganglion spinal
d. conţine şi dendrite şi axoni
e. are fibre senzitive

. Trunchiul cerebral este alcătuit din următoarele componente:

a. bulb, puntea lui Varolio, mielencefal
b. puntea lui Varolio, mezencefal şi talamus
c. bulb, puntea lui Varolio, meninge
d. bulb, puntea lui Varolio, mezencefal
e. bulb, puntea lui Varolio, cerebel

- . Câte perechi de nervi cranieni îşi au originea în afara trunchiului

cerebral?
a. 1
b. 2
C. 12
d. 10
e. toate perechile de nervi cranieni îşi au originea în trunchiul cerebral

38. Care din următorii nervi este un nerv senzorial?

a. oculomotor
b. optic
C. trochlear
d. facial
e. hipoglos

139. Care din perechile de nervi cranieni este strict motorie?

a. perechea I
b. perechea a II-a
c. perechea a X-a
d. perechea a VII-a
e. perechea a XII-a

38
140. Care din următorii nervi cranieni îşi au ca origine reală celule
bipolare?
a. perechea a IV-a
b. perechea a VI-a
c. perechea a VIII-a
d. perechea I
e. perechea a II-a

141. Care din următoarele afirmaţii referitoare la perechea a VII-a de

nervi cranieni este corectă?
a. are fibre parasimpatice
b. are numai fibre motorii
c. prezintă ramură oftalmică, maxilară şi mandibulară
d. fibrele senzitive ale sale inervează glanda parotidă
e. este nerv senzorial

142. Care din următorii muschi este inervat de nervul trochlear?

a. muşchiul drept intern'
b. muşchiul drept superior
c. muşchiul oblic inferior
d. muşchiul ridicător al pleoapei
e. muşchiul oblic superior

143. Muşchiul drept extern al globului ocular este inervat de:

a. perechea a III-a
b. perechea a IV-a
c. perechea a V-a
d. perechea a VI-a
e. nervul optic

144. Fibrele circulare ale muşchiului ciliar primesc fibre parasimpatice

de la:
a. nervul optic
b. nervul trochlear
C. nervul oculomotor
d. nervul facial
e. nervul olfactiv

145. Nucleul salivator superior aparţine nervului:

a. glosofaringian
b. hipoglos
c. facial

35
 d. abducens
e. optic

- Dintre ramurile trigemenului, structură mixtă are:

a. ramura maxilară
b. ramurile oftalmică şi maxilară
c. ramurile oftalmică şi mandibulară
d. doar ramura mandibulară
e. doar ramura maxilară

Care nervi îşi au originea reală a fibrelor motorii în nucleul

ambiguu?
a. IX, X, XII
b. VII, VIII, IX
C. XII
d. IX, X, XI
e. X, XI, XII

-18. Perechea a II-a de nervi cranieni este compusă din:

a. axonii celulelor bipolare din mucoasa nazală
b. dendritele celulelor multipolare din retină
c. axonii şi dendritele celulelor multipolare din retină
d. axonii celulelor multipolare din retină
e. dendritele celulelor bipolare din mucoasa nazală

49. Originea aparentă a cărui nerv cranian se găseşte în şanţul

preolivar:
a. a perechii a VII-a
b. a perechii a IX-a
c. a perechii a X-a
d. a perechii a XII-a
e. a perechilor a IX-a, a XI-a şi a XII-a

50. Fibrele senzoriale ale perechii a IX-a culeg excitaţii gustative:

a. din treimea anterioară a limbii
b. din treimea posterioară a limbii
c. de la jumătatea anterioară a limbii
d. de la jumătatea posterioară a limbii
e. din treimea mijlocie a limbii

37
151. Care din următorii nerYi cranieni conţin fibre parasimpatice
provenite din nucleul lacr imal?
a. trigemen
b. trochlear
c. abducens
d. facial
e. hipoglos

152. Perechea a VII-a de nervi cranieni include şi fibre gustative cu

originea în:
a. ganglionul geniculat
b. ganglionul solitar
c. ganglionul lui Scarpa
d. ganglionul lui Corti
e. ganglionul spinal
.
153. Organele din cavităţile toracică şi abdominală primesc fibre
parasimpatice de la:
a. perechea a VII-a
b. perechea a VIII-a
c. perechea a IX-a
d. perechea a X-a
e. perechea a XI-a

154. Nervul, cu originea aparentă pe faţa posterioară a trunchiului

cerebral, sub lama cvadrigemina se numeşte:
a. trigemen
b. facial
c. trochlear
d. abducens
e. oculomotor

155. Perechea a V-a de nervi cranieni prezintă:

a. două ramuri: maxilară şi mandibulară
b. fibre parasimpatice cu originea în nucleul masticator
c. originea aparentă între pedunculii cerebrali
d. fibre motorii destinate muşchilor masticatori
e. fibre parasimpatice cu origine în ganglionul geniculat

156. Fibrele parasimpatice ale perechii a IX-a ajung:

a. la glanda sublinguală
b. la glanda sublinguală şi glanda lacrimală

38
 c. numai la glanda parotidă
d. la toate glandele salivare
e. numai la glanda mandibulară

157. Formaţiunea anatomică prin care cerebelul este separat de

emisferele cerebrale se numeşte:
a. cortul hipofizei
b. coasa creierului
c. coasa cerebelului
d. cortul cerebelului
e. septumul interventricular

158. Cortul cerebelului este o excrescenţă a:

a. arahnoidei
b. vermisului
c. dureimater
d. pieimater
e. hipofizei

159. Care dintre pedunculii cerebeloşi conţin numai fibre aferente?

a. cei mijlocii
b. cei supenon
c. cei inferiori
d. cei superiori şi inferiori
e. cei superiori şi mijlocii

160. Lobul posterior al cerebelului se mai numeşte:

a. arhicerebel
b. vermis
c. neocerebel
d. paleocerebel
e. floculonodular

161. Lobul anterior al cerebelului se mai numeşte:

a. arhicerebel
b. vermis
c. neocerebel
d. paleocerebel
e. floculonodular

39
162. Cerebelul participă la delimitarea cavităţii:
a. ventriculului I
b. ventriculului II
c. ventriculilor I şi II
d. ventriculului III
e. ventriculului IV

163. Arborele vieţii reprezintă un ansamblu format de substanţă

cenuşie şi albă, ce se întâlneşte în cazul:
a. emisferelor cerebrale
b. cerebelului
c. bulbului rahidian
d. diencefalului
e. neocortexului

164. Cortul'cerebelos separă:

a. emisferele cerebeloase de vermis
b. emisferele cerebeloase de bulb
c. cerebelul de trunchiul cerebral
d. emisferele cerebrale între ele
e. emisferele cerebrale de cerebel

165. Lobii cerebelului sunt:

a. floculonodular, arhicerebel, neocerebel
b. floculonodular, arhicerebel, paleocerebel
c. paleocerebel, lobul anterior şi lobul posterior
d. anterior, posterior şi paleocerebelul
e. anterior, posterior şi arhicerebel

166. Lobul floculonodular se mai numeşte şi:

a. lobul anterior
b. lobul posterior
c. arhicerebel
d. paleocerebel
e. neocerebel

167. Talamusul aparţine:

a. diencefalului
b. mielencefalului
c. mezencefalului
d. trunchiului cerebral
e. măduvei spinării
40
I 68. Una din formaţiunile anatomice care aparţine diencefalului este:
a. puntea
b. mezencefalul
c. corpul striat
d. metatalamusul
e. corpul ciliar

169. Sub fisura laterală (a lui Sylvius), vizibilă pe faţa laterală a

emisferei cerebrale se găseşte plasat:
a. lobul frontal
b. lobul parietal
c. lobul temporal
d. lobul occipital
e. trigonul cere ral

I -o. Şanţul corpului calos se găseşte:

a. pe faţa laterală a emisferei cerebrale
b. pe faţa medială a emisferei cerebrale
c. pe faţa bazală a emisferei cerebrale
d. pe faţa dorsală a vermisului
e. între cerebel şi cele două emisfere cerebrale

171. Care din următoarele formaţiuni anatomice sunt alcătuite din

substanţă cenuşie?
a. corpii striaţi
b. nucleii bazali şi corpul calos
c. corpul calos şi fomixul
d. corpii striaţi şi corpul calos
e. corpul calos şi trigonul cerebral

-2. Care din următoarele formaţiuni anatomice sunt alcătuite din

substanţă albă?
a. corpii striaţi
b. nucleii bazali şi corpul calos
c. corpul calos şi fomixul
d. corpii striaţi şi corpul calos
e. nucleii bazali şi trigonul cerebral

1_- 3 Care din următoarele formaţiuni anatomice sunt alcătuite din

substanţă albă?
a. corpii striaţi
b. corpul calos şi neocortexul
46
41
 c. neocortexul şi paleocortexul
d. trigonul cerebral şi corpul calos
e. nucleii bazali şi trigonul cerebral

174. Sediul proceselor psihice afectiv emoţionale este reprezentat de:

a. paleocortex
b. nucleii bazali şi corpul calos
c. corpul calos şi fomixul
d. corpii striaţi şi corpul calos
e. corpul calos şi trigonul cerebral

175. Care din următoarele formaţiuni anatomice este inclusă în

sistemul limbic?
a. neocortexul
b. paleocortexul_..
c. corpul calos
d. trigonul cerebral
e. vermisul

176. Corpul calos şi fornixul sunt formate din:

a. fibre de proiecţie şi de asociaţie
b. doar din fibre de proiecţie
c. doar din fibre comisurale
d. doar din fibre de asociaţie
e. substanţă cenuşie dispusă sub formă de nuclei

177. Nucleii importanţi ai sistemului extrapiramidal, situaţi deasupra şi

lateral de talamus sunt:
a. nucleii ambiguu şi solitar
b. nucleii cohleari şi vestibulari
c. corpii striaţi
d. paleocortexul şi neocortexul
e. ventriculii cerebrali

178. Unele regiuni aparţinând aceleiaşi emisfere cerebrale sunt legate

prin:
a. fibre de asociaţie
b. fibre comisurale
c. fibre de asociaţie şi comisurale
d. fibre ascendente
e. fibre descendente

46
1 79. Bulbul olfactiv este adăpostit de un şanţ situat la nivelul:
a. lobului orbitar
b. lobului temporo-occipital
c. lobului hipocampic
d. lobului piriform
e. lobului parietal

180. Scizura calcarină se găseşte:

a. pe faţa laterală a emisferei cerebrale
b. pe faţa medială a emisferei cerebrale
c. pe faţa bazală a emisferei cerebrale
d. pe faţa dorsală a vermisului
e. între cerebel şi cele două emisfere cerebrale

181. Faţa bazală a emisferelor cerebrale este împărţită în doi lobi,

orbitar şi temporo-occipital, de către:
a. şanţul central Rolando
b. şanţul postcvadrigeminal
c. scizura calcarină
d. fisura mediană ventrală
e. fisura laterală a lui Sylvius

182. Corpii striaţi (nucleii bazali) sunt situaţi deasupra şi lateral de:
a. mezencefal
b. punte
c. hipotalamus
d. corpul calos
e. talamus

183. Care din următoarele formaţiuni se numeşte şi trigon cerebral?

a. vermisul
b. corpul calos
c. cortexul
d. fomixul
e. apexul

184. Care din următorii nervi cranieni se distribuie, prin ramura

externă, muşchiului sternocleidomastoidian?
a. vag
b. facial
c. hipoglos
d. accesoriul vagului
e. abducens
43
185. Care sunt perechile de nervi cranieni folosite de parasimpaticul
cranian?
a. IV, VII, IX, X
b. III, VI, IX, X
c. III, VII, IX, X
d. VII, IX, X
e. IX, X, XI

186. Medulosuprarenala se caracterizează prin faptul că:

a. reprezintă o glandă exocrină
b. reprezintă porţiunea periferică a glandei suprarenale
c. este reprezentată de un ganglion parasimpatic
d. secretă mineralocorticoizi
e. nu este prevăzută cu inervaţie parasimpatică

187. În cazul parasimpaticului:

a. fibra preganglionară este scurtă
b. fibra preganglionară este lungă
c. fibra postganglionară este lungă
d. între fibra preganglionară şi cea postganglionară se realizează
sinapsă în ganglionii paravertebrali
e. la capătul periferic al fibrei postganglionare, unde aceasta ia contact
cu organul efector, se eliberează noradrenalină

188. Glandele sudoripare au următoarea caracteristică:

a. sunt prevăzute cu inervaţie parasimpatică
b. nu sunt prevăzute cu inervaţie parasimpatică
c. sunt prevăzute cu inervaţie dublă
d. nu sunt prevăzute cu inervaţie simpatică
e. sunt glande endocrine

189. Fibrele comisurale care unesc cele două emisfere cerebrale

formează:
a. corpul calos, fomixul şi comisura albă anterioară
b. doar corpul calos, trigonul cerebral şi fomixul
c. doar corpul calos şi trigonul cerebral
d. doar comisura albă anterioară şi comisura albă posterioară
e. nucleii bazali

190. Paleocortexul are conexiuni întinse cu analizatorul:

a. vizual
b. static
c. acustic
44
 d. gustativ
e. olfactiv

. Care din căile următoarelor sensibilităţi nu are releu în talamus?

a. tactilă
b. termică
C. auditivă
d. gustativă
e. dureroasă

- - Originea aparentă a perechii a XII-a de nervi cranieni se găseşte:

a. în şanţul preolivar
b. în şanţul postcvadrigeminal
c. în şanţul postolivar
d. în şanţul prepontin·
e. în şanţul postpontin

Q3. :\lu şch ii jgheaburilor vertebrale primesc inervaţie pe calea:

a. ramurii ventrale ale nervului spinal
b. ramurii dorsale ale nervului spinal
c. ramurii meningiale a nervului spinal
d. ramurii comunicante albe
e. ramurii comunicante cenuşii

J4. ucleul roşu (staţie pe traseul căilor extrapiramidale) este situat:

a. în talamus
b. în diencefal
c. în metencefal
d. în mezencefal
e. în bulb

95. ucleul vestibular (staţie pe traseul căilor extrapiramidale) este situat:

a. în talamus
b. în diencefal
c. în metencefal
d. în mezencefal
e. în bulb

1 96. Fasc iculul piramidal încrucişat se mai numeşte:

a. corticobulbar
b. corticotalamic

45
 c. corticospinal lateral
d. corticospinal medial
e. vestibulospinal

197. Fasciculul piramidal direct se mai numeşte:

a. corticobulbar
b. corticotalamic
c. corticospinal lateral
d. corticospinal anterior
e. vestibulospinal

198. Cele două tracturi denumite: tractul spinocerebelos dorsal şi

tractul spinocerebelos ventral aparţin:
a. căii sensibilităţii termice şi dureroase
b. căii sensibilităţii tactile grosiere
c. căii sensibilităţii tactile fine
d. căii sensibilităţii kinestezice
e. căii sensibilităţii proprioceptive de control al mişcării

199. Care din următoarele afirmaţii este corectă?

a. pentru a ajunge la cerebel, fasciculul spinocerebelos dorsal străbate
numai bulbul
b. pentru a ajunge la cerebel, fasciculul spinocerebelos dorsal străbate
numai puntea
c. pentru a ajunge la cerebel, fasciculul spinocerebelos dorsal străbate
numai mezencefalul
d. pentru a ajunge la cerebel, fasciculul spinocerebelos dorsal străbate
bulbul, puntea şi mezencefalul
e. pentru a ajunge la cerebel, fasciculul spinocerebelos ventral
străbate numai bulbul

200. Care din următoarele afirmaţii este corectă?

a. pentru a ajunge la cerebel, fasciculul spinocerebelos dorsal nu trece
prin bulb
b. pentru a ajunge la cerebel, fasciculul spinocerebelos dorsal străbate
numai puntea
c. pentru a ajunge la cerebel, fasciculul spinocerebelos dorsal străbate
numai mezencefalul
d. pentru a ajunge la cerebel, fasciculul spinocerebelos dorsal străbate
bulbul, puntea şi mezencefalul
e. pentru a ajunge la cerebel, fasciculul spinocerebelos ventral
străbate bulbul, puntea şi mezencefalul

46
:tlt. Fibrele motorii ale perechii a VII-a de nervi cranieni au originea
reală:
a. în bulb
b. în punte
c. în mezencefal
d. în cortex
e. în talamus

.
:0.2. Ventriculii laterali sunt cont, inuti de:
a. bulb
b. punte
c. emisferele cerebeloase
d. emisferele cerebrale
e. trunchiul cerebral

:03. Fibrele parasimpatice ale vagului provin din:

a. nucleul solitar
b. nucleul dorsal
c. nucleul ambiguu
d. ganglionul geniculat
e. nucleul roşu

: •.t Câte perechi de nervi cranieni îşi au originea în trunchiul cerebral?

a. două perechi
b. douăsprezece perechi
c. opt perechi
d. treisprezece perechi
e. zece perechi

: 05. Care din următorii nervi cranieni este mixt?

a. vagul
b. optic
c. hipoglosul
d. accesoriul vagului
e. abducensul

: 16. Glandele submandibulare sunt inervate de:

a. perechea a III-a
b. perechea a VII-a
c. perechea a VI-a
d. perechea a VIII-a
e. perechea a IX-a
47
207. În neuroplasmă nu există:
a. ribozomi
b. mitocondrii
c. reticul endoplasmic
d. centrozom
e. incluzii pigmentare

208. Neuronii sunt:

a. celule care formează un ţesut suport sau interstiţial al sistemului
nervos
b. sunt unităţile morfofuncţionale ale sistemului nervos
c. celule care se divid
d. celule care se contractă
e. celule care se deplasează

209. Care dintre afirmaţiile despre neurofibrile sunt corecte?

a. se găsesc în dendrite
b. se găsesc în neuroplasmă (corp)
c. produc contracţii
d. se găsesc în axon
e. variantele a, b şi d

210. Neuroplasma nu conţine:

a. centrozom
b. mitocondrii
C. ribozomi
d. corpi Nissl
e. neurofibrile

211. În axoplasmă se găsesc:

a. neurofibrilele
b. ribozomii
c. corpii Nissl
d. mitocondriile
e. variantele a şi d

212. Care dintre afirmaţiile privitoare la neuroni sunt corecte?

a. sunt unităţile morfofuncţionale ale sistemului nervos
b. se divid
c. sunt mai puţin numeroşi decât nevrogliile

48
 d. generează potenţial de acţiune care se propagă şi este condus
e. variantele a, c şi d

Ce sunt nevrogliile (celulele gliale)?

a. unităţi morfofuncţionale ale sistemului nervos
b. celule care generează potenţial de acţiune care se propagă şi este
condus
c. celule care au rol de protecţie, trofic şi rol fagocitar
d. celule care se contractă
e. celule care nu se divid

4. Care afirmaţie este corectă?

a. nevrogliile nu se divid
b. numărul nevrogliilor depăşeşte de 1O ori numărul neuronilor
c. nu au prelungiri
d. nu dau naştere la tumori în SNC
e. conţin neurofibrile

.. 5. ucleul celulei nervoase:

a. lipseşte în celulele vegetative centrale
b. este unic, cu 1 - 2 nucleoli
c. este alungit
d. lipseşte în celulele vegetative periferice
e. este turtit

· 16. Prin ce se caracterizează dendritele?

a. sunt lipsite de neurofibrile
b. nu se ramifică
c. conduc influxul nervos spre corpul neuronului
d. sunt mai multe pentru majoritatea neuronilor
e. variantele c şi d

17. Pericarionul (corpul neuronului) are:

a. neurilemă, cu structură lipoproteică
b. nucleu
c. fibre de colagen
d. neuroplasmă
e. variantele a, b şi d

49
218. Precizaţi care sinapsă este de tip electric:
a. axodendritică
b. dendrodendritică
c. axosomatică
d. dendrosomatică
e. axoaxonică

219. În raport cu numărul de prelungiri, există neuroni:

a. unipolari, pseudounipolari
b. rotunzi, ovalari
c. bipolari, multipolari
d. stelaţi, piramidali
e. variantele a şi c

220. Componentele neuronului sunt:

a. corpul celular
b. membrana bazală
c. dendritele
d. axonul
e. variantele a, c şi d

221. Ce sunt butonii terminali?

a. neurofibrile
b. corpii Nissl
c. ultimele ramificaţii ale axonului
d. ribozomi
e. lizozomi

222. Care afirmaţii sunt corecte? Nucleul neuronului este:

a. situat în corpul celular
b. situat în dendrite
c. are unul sau doi nucleoli
d. situat în axon
e. variantele a şi c

223. În funcţie de mecanismul prin care se face transmiterea, sinapsele

pot fi:
a. chimice
b. elastice
c. electrice

50
 d. reticulare
e. variantele a şi c

.24. O sinapsă se poate realiza:

a. între un neuron şi o fibră de colagen
b. între un neuron şi o celulă musculară
c. între un neuron şi fibre reticulare
d. între un neuron şi o celulă secretorie
e. variantele b şi d

-- . În sistemul nervos central (SNC), teaca de mielină este produsă de:

a. teaca Henle
b. microglii
c. astrogliile fibroase
d. oligodendrocite
e. fibroblaste

_h, Însistemul nervos periferic, teaca de mielină este produsă de:

a. teaca Henle
b. microglii
c. astrogliile fibroase
d. oligodendrocite
e. celulele Schwann

_!-. Care din următoarele celule sunt nevroglii?

a. microgliile
b. celulele reticulare
c. astrocitele
d. oligodendrogliile
e. variantele a, c şi d

.!8. Teaca de mielină:

a. are rol de izolator electric
b. este formată din celule epiteliale
c. accelerează conducerea impulsului nervos
d. este produsă de fibroblaste
e. variantele a şi c

.!9. Teaca de mielină se caracterizează prin:

a. este continuă
b. prezintă noduri Ranvier

51
 c. prezintă spaţiu între două celule Schwann
d. variantele b şi c
e. conţine fibre de colagen

230. Care dintre următoarele organite lipsesc din axon?

a. mitocondriile
b. corpii tigroizi
c. lizozomii
d. neurofibrilele
e. variantele b şi c

231. Neuronii pseudounipolari se găsesc în:

a. măduva spinării
b. ganglionii spinali
c. retină
d. scoarţa cerebrală
e. ganglionii limfatici

232. Neuronii bipolari se găsesc în:

a. măduva spinării
b. ganglionul spiral Corti
c. retină
d. scoarţa cerebrală
e. variantele b şi c

233. Neuronii bipolari se găsesc în:

a. măduva spinării
b. ganglionul vestibular Scarpa
c. scoarţa cerebrală
d. mucoasa olfactivă
e. variantele b şi d

234. Neuronii multipolari au formă:

a. stelată
b. piramidală
c. piriformă
d. variantele a, b şi c
e. alungită, fusiformă

52
 O sinapsă chimică este alcătuită din:
a terminaţia pres.inaptică
- fanta sinaptică
celula postsinaptică
d. fibre elastice
e. variantele a, b şic

Sinapsele electrice se găsesc în:

anumite regiuni din creier
b. muşchii striaţi
c. miocard
d. muşc hii netezi
e. variante le a, c şi d

Si napsele chimice sunt:

a. aproape toate sinapsele din SNC
b. variant ele a, c şi d
c. în plăcile motorii
d. în sistemul neurovegetativ
e. în joncţiunile musculotendinoase

.. . La recepţionarea mirosurilor participă:

a. fusul neurotendinos
b. terminaţia butonată a dendritei neuronului olfactiv
c. fusul neuromuscular
d. proprioceptorii
e. interoceptorii

:39. Centrii nervoşi sunt formaţi din:

a. fascicule de fibre nervoase
b. grupe de pericarioni (corpuri) ale neuronilor
c. cordoane nervoase
d. grupe de nevroglii
e. grupe de microglii

:.io. La alcătuirea unui corpuscul senzitiv participă:

a. celule conjunctive
b. o terminaţie nervoasă dendritică
c. celule limfatice
d. variantele a, b şi e
e. fibre conjunctive

53
241. Nociceptorii sunt:
a. terminaţii ale fibrelor elastice
b. chemoreceptori
c. sunt stimulaţi de substanţe chimice eliberate de celulele distruse
d. fibre de colagen
e. variantele b şi c

242. Stimulii tactili şi vibraţiile sunt recepţionaţi de:

a. mecanoreceptori
b. visceroreceptori
c. interoreceptori
d. proprioreceptori
e. chemoreceptori •

243. Terminaţiile nervoase libere recepţionează:

a. variaţiile de temperatură
b. stimulii luminoşi
c. stimulii olfactivi
d. stimulii chimici
e. stimulii nocivi

244. Stimulii luminoşi sunt recepţionaţi de:

a. celulele musculare
b. neuronii olfactivi
c. celulele cu conuri
d. celulele cu bastonaşe
e. variantele c şi d

245. Nociceptorii sunt consideraţi:

a. mecanoreceptori
b. fotoreceptori
c. chemoreceptori
d. termoreceptori
e. receptori auditivi

246. În funcţie de locul de provenienţă a stimulului există:

a. termoreceptori
b. proprioreceptori
c. exteroreceptori
d. interoreceptori
e. variantele b, c şi d

54
: 47. Efectorii sunt:
a. fibrele conjunctive
b. fibrele musculare scheletice
c. celulele secretoare din glande
d. celulele musculare netede
e. variantele b, c şi d

:.is. Corpii carotidieni şi aortici sunt:

a. chemoreceptori
b. fotoreceptori
c. mecanoreceptori
d. receptori olfactivi
e. termoreceptori

:H. eurilema sau membrana neuronului are o structură:

a. glucidică
b. lipidică
c. proteică
d. fosfolipidică
e. lipoproteică

: 5 O. Corpii tigroizi (corpusculii Nissl) sunt:

a. organite specifice cu rol metabolic
b. lizozomi
c. mitocondrii
d. complex Golgi
e. neurofibrile

:51. Prelungirile neuronilor sunt:

a. dendritele
b. neurofibrilele
c. axonul
d. variantele a şi c
e. variantele a şi b

: 5!. Axonul prezintă butoni terminali:

a. la desprinderea sa de corpul neuronului
b. în porţiunea terminală
c. pe traiectul său
d. pe ramificaţiile laterale
e. este lipsit de ramificaţii terminale

55
253. Teaca de mielină este produsă de:
a. oligodendrocite în SNC
b. celule grase
c. celule Schwann în SNP
d. variantele a şi c
e. neurilemă

254. Teaca Henle:

a. separă membrana celulei Schwann de ţesutul conjunctiv din jur
b. conţine celule grase
c. are rol în permeabilitate şi rezistenţă
d. are neuroplasmă •
e. variantele a şi c

255. Butonii terminali conţin:

a. neurofibrile
b. corpii Nissl
c. mitocondrii
d. vezicule cu mediator chimic
e. variantele a, c şi d

256. Corpusculii Nissl au rol în:

a. digestii intracelulare
b. formare de ribozomi
c. eliberări de energie
d. metabolismul neuronal
e. mişcări intracelulare

257. Care sunt componentele unei sinapse chimice?

a. terminaţia presinaptică
b. corpii Nissl
c. fanta sinaptică
d. celula postsinaptică
e. variantele a, c şi d

258. Care dintre următoarele afirmaţii despre celulele gliale sunt corecte?
a. sunt de peste 1O ori mai numeroase decât neuronii
b. nu se divid
c. sunt diferite ca forme şi dimensiuni
d. variantele a şi b
e. variantele a şi c

56
: 59. Celulele gliale îndeplinesc următoarele roluri:
a. de suport, protecţie şi trofic pentru neuroni
b. de a conduce influxul nervos
c. de sinteză a tecii de mielină şi a ARN-ului
d. de a fagocita neuronii distruşi
e. variantele a, c şi d

: 60. Arahnoida are o structură formată din:

a. ţesut conjunctiv
b. lichid cefalorahidian
C. vase limfatice
d. vase sangume
e. ţesut muscular

:o I. Dura mater este formată din:

a. vase limfatice
b. vase sangume
c. ţesut conjunctiv fibros, rezistent
d. fibre de reticulină
e. fibre musculare

: 62. Meningele sunt reprezentate de:

a. aponevroze
b. duramater
c. arahnoida
d. pia mater
e. variantele b, c şi d

: 63. Pia mater se caracterizează prin:

a. pătrunde în şanţuri şi fisuri
b. are în grosimea ei vase arteriale
c. variantele a, b şi d
d. are o structură conjunctivo-vasculară
e. are contact direct cu duramater

:64. Substanţa cenuşie a măduvei spinării conţine:

a. corpii neuronilor
b. fibre nervoase mielinice
. .
c. comisura cenuşie
d. fibre de colagen
e. variantele a şi c

57
265. Substanţa albă a măduvei spinării:
a. este dispusă central
b. are formă de H sau de fluture
c. este dispusă sub formă de cordoane
d. are comisură cenuşie
e. este străbătută de canalul ependimar

266. Substanţa cenuşie a măduvei spinării este constituită din:

a. celule conjunctive
b. celule epiteliale
c. dendrite
d. corpi ai neuronilor
e. axom

267. Neuronii somatomotori se găsesc în:

a. coamele posterioare
b. coamele anterioare
c. cordoanele posterioare
d. cordoanele laterale
e. cordoanele anterioare

268. Coarnele laterale ale substanţei cenuşii din măduva spinării

conţin:
a. neuroni somatomotori
b. neuroni somatosenzitivi
c. neuroni vegetativi simpatici preganglionari
d. nu au neurom
e. interoceptori

269. Care afirmaţii despre substanţa reticulată a măduvei spinării sunt

corecte?
a. se află în substanţa albă
b. se află între coamele laterale şi posterioare
c. variantele a, b şi d
d. este formată din neuroni dispuşi în reţea, prezenţi ş1 în juru
canalului ependimar
e. conţine fibroblaste

270. Rădăcina anterioară a nervilor spinali este formată din:

a. axonii neuronilor din ganglionul spinal
b. axonii neuronilor somatomotori din coamele anterioare
c. axonii neuronilor vegetativi din coamele laterale
58
 d. dendritele din ganglionul spinal
e. variantele b şi c

:-1. Măduva spinării prezintă:

a. arahnoida în centrul ei
b. canalul ependimar pe suprafaţa ventrală
c. substanţă albă în jurul canalului ependimar
d. substanţa cenuşie în formă de litera „H"
e. coame de substanţă albă

: ·2. Comisura cenuşie a măduvei spinării prezintă:

a. arahnoida în centrul ei
b. canalul ependimar în centrul ei
c. substanţă albă în jurul canalului ependimar
d. lichid cerebro-spinal în canalul ependimar
e. variantele b şi d

: ·3, Care dintre următoarele afirmaţii sunt corecte?

a. substanţa albă este dispusă sub formă de cordoane
b. în cordoane, fibrele nervoase se grupează în fascicule
c. fasciculele pot fi ascendente, descendente sau de asociaţie
d. variantele a şi c
e. variantele a, b şi c

· : 4. Care afirmaţii despre coarnele laterale sunt corecte?

a. sunt vizibile în regiunile cervicală inferioară, toracală şi lombară
b. conţin neuroni vegetativi simpatici preganglionari
c. conţin neuroni somatomotori
d. conţin neuroni somatosezitivi
e. variantele a şi b

:·s. Scoarţa cerebelului:

a. are două straturi celulare
b. are cinci straturi celulare
c. are patru straturi celulare
d. înconjoară substanţa albă
e. zece straturi celulare

:·o. Subs tanţa cenuşie din cerebel formează:

a. scoarţa cerebrală
b. scoarţa cerebelului
. .
c. com1sura cenuşie
59
 d. nucleii cerebelului
e. formaţiunile de la variantele b şi d

277. Substanţa albă din cerebel:

a. formează nucleul globos
b. este acoperită de scoarţa cerebelului
c. formează nucleul dinţat
d. formează arborele vieţii
e. variantele b şi d

278. Talamusul este releu pentru toate sensibilităţile, cu excepţia:

a. sensibilităţii olfactive
b. sensibilităţii vizuale
c. sensibilităţii auditive
d. variantele a, b şi c
e. nu are rol de releu

279. Hipotalamusul cuprinde:

a. acm1 seroşi
b. acmi mucoşi
c. centrul superior de integrare, reglare ş1 coordonare a funcţiilor
organismului
d. neurom amacnm
e. neuroni pseudounipolari

280. Corpii striaţi (nucleii bazali) sunt mase de substanţă cenuşie

situate:
a. în cerebel
b. în profunzimea emisferelor cerebrale
c. deasupra şi lateral de talamus
d. în mezencefal
e. variantele b şi c

281. Substanţa albă a emisferelor cerebrale:

a. este situată la suprafaţa acestora
b. cuprinde fibre de asociaţie, comisurale şi de proiecţie
c. formează scoarţa cerebrală
d. formează nudei nervoşi
e. formează cordoane

60
 • - Fibrele comisurale din substanţa albă a emisferelor cerebrale
formează:
a. epitalamusul
b. corpul calos
c. trigonul cerebral (fomixul)
d. variantele b, c şi e
e. comisura albă anterioară

· 3. Substanţa cenuşie a emisferelor cerebrale:

a. formează scoarţa cerebrală
b. formează cordoane
c. este situată la suprafaţa acestora
d. formează nuclei nerv9şi
e. variantele a, c şi d

: • 4. Paleocortexul cuprinde:
a. un singur strat celular
b. trei straturi celulare
c. două straturi celulare
d. cinci straturi celulare
e. şase straturi celulare

: 85. eocortexul cuprinde:

a. un singur strat celular
b. trei straturi celulare
c. patru straturi celulare
d. cinci straturi celulare
e. şase straturi celulare

: 86. Ce este un nerv?

a. un pachet de fibre de colagen
b. o asociere de fibre nervoase, înconjurate de ţesut conjunctiv
c. o asociere de fibre elastice
d. un pachet de fibre de reticulină
e. o asociere de fibre tendinoase

87. Centrii nervoşi ai sistemului simpatic sunt situaţi în:

a. coamele anterioare ale măduvei spinării
b. coamele laterale din măduva lombară superioară
c. variantele b şi d
d. coamele laterale din măduva toracală
e. coamele posterioare ale măduvei spinării

61
288. Centrii nervoşi ai sistemului parasimpatic sunt situaţi în:
a. coamele anterioare ale măduvei spinării
b. coamele laterale din măduva sacrală S2-S4
c. variantele b şi d
d. trunchiul cerebral
e. coamele posterioare ale măduvei spinării

289. Reglarea activităţii musculare scheletice este realizată de:

a. sistemul nervos somatic şi sistemul nervos vegetativ
b. sistemul nervos vegetativ
c. sistemul endocrin
d. sistemul nervos -somatic
e. sistemul nervos somatic, sistemul nervos vegetativ ş1 sistemul
endocrin

290. În cazul conducerii impulsului nervos la nivelul axonilor amielinici,

este corectă afirmaţia:
a. proprietăţile electrice ale membranei permit repolarizarea regiunilor
adiacente
b. este bilaterală
c. potenţialul de acţiune este condus într-o singură direcţie, deoarece
în direcţia opusă, unde s-a produs potenţialul de acţiune anterior,
membrana este în stare refractară absolută
d. apare la nivelul nodurilor Ranvier
e. este o conducere saltatorie

291. În cazul conducerii impulsului nervos la nivelul axonilor mielinizaţi,

nu este corectă afirmaţia:
a. permite viteze mult mai mari (100 m/s, faţă de 1O m/s în fibrele
amielinice)
b. potenţialul de acţiune „sare" de la un nod la altul
c. apare la nivelul nodurilor Ranvier
d. permite viteze mult mai mici, de sub 1O m/s
e. este o conducere saltatorie

292. Referitor la sinapsă, nu este corectă afirmaţia:

a. este o conexiune funcţională între un neuron şi o altă celulă
b. în SNP sinapsa are loc între un neuron şi o celulă efectoare
musculară sau secretorie
c. sinapsa neuromusculară se numeşte placă motorie

62
 d. sinapsa neuromusculară se numeşte joncţiune neuromusculară
e la nivelul sinapselor, transmiterea se face bidirecţional

Dep olarizarea membranei postsinaptice se numeşte potenţial

term ina l de placă dacă este vorba de:
depolarizarea membranei nucleare
„ repolarizarea membranei nucleare
potenţialul presinaptic excitator
:; apariţia între un neuron presinaptic şi un neuron postsinaptic
e fibra musculară scheletică

- in cazul sumaţiei temporale este corectă afirmaţia:

a. apare din potenţiale postsinaptice excitatorii produse de două
te rminaţii vecine
- două potenţiale produse prin descărcarea de mediator chimic din
aceeaşi fibră presinaptică se pot suma
c. potenţiale presinaptice excitatorii se pot cumula
d. potenţiale presinaptice excitatorii nu se pot suma
e. potenţiale presinaptice excitatorii se pot cumula şi suma

·.:; In cazul sumaţiei spaţiale:

a. potenţialele sunt produse prin descărcarea de mediator chimic din
aceeaşi fibră presinaptică
b. potenţiale postsinaptice excitatorii se pot suma
c. potenţiale postsinaptice excitatorii nu se pot cumula
d. potenţiale postsinaptice excitatorii se pot cumula şi suma
e. potenţialele postsinaptice excitatorii produse de două terminaţii
presinaptice vecine pe aceeaşi membrană postsinaptică se pot suma

. :\l ecanismul de protecţie împotriva suprastimulării în cazul

oboselii sinaptice se realizează prin:
a. stimularea lentă şi ocazională a depozitelor de mediator chimic la
nivel postsinaptic
b. stimularea depozitelor de mediator chimic la nivel presinaptic
c. epuizarea depozitelor de neurotransmiţător la nivelul terminaţiei
presinaptice
d. descărcări lente ale mediatorului chimic la nivel postsinaptic
e. creşterea excitabilităţii sinapselor

63
297. Modul de funcţionare a sinapselor chimice constă în:
a. blocarea eliberării mediatorului chimic în fanta sinaptică
b. conducerea bidirecţională a impulsului nervos
c. interacţionarea mediatorului chimic cu receptorii specifici, dar care
nu determină modificări ale potenţialului membranei postsinaptice
d. conducerea impulsului nervos dinspre terminaţia presinaptică spre
cea postsinaptică
e. conducerea impulsului nervos dinspre terminaţia postsinaptică spre
cea presinaptică

298. Receptorii unui arc reflex vin în contact sinaptic cu:

a. terminaţiile dendritice ale neuronilor senzitivi
b. căi eferente
c. căi aferente şi eferente
d. efectori
e. centri nervoşi reflecşi

299. Dintre căile ascendente fac parte:

a. calea sistemului piramidal
b. calea sistemului extrapiramidal
c. calea sistemului piramidal şi calea sistemului extrapiramidal
d. căile sensibilităţii exteroceptive, căile sensibilităţii proprioceptive,
căile sensibilităţii interoceptive
e. căile spinocerebeloase

300. Dintre căile descendente fac parte:

a. căile sensibilităţii exteroceptive
b. căile sensibilităţii proprioceptive
c. căile sensibilităţii interoceptive
d. căile sensibilităţii exteroceptive şi căile sensibilităţii proprioceptive
e. calea sistemului piramidal şi calea sistemului extrapiramidal

301. În traiectul său ascendent, axonul deutoneuronului trece în

cordonul lateral opus, formând fasciculul spinotalamic lateral, în
cazul:
a. sensibilităţii termice şi dureroase
b. sensibilităţii tactile grosiere
c. sensibilităţii tactile fine
d. sensibilităţii kinestezice
e. sensibilităţii proprioceptive

64
 · ln traiectul său ascendent, axonul deutoneuronului trece în
cordonul anterior opus, formând fasciculul spinotalamic anterior,
in cazul:
a. sensibilităţii termice şi dureroase
b. sensibilităţii tactile protopatice
c. sensibilităţii tactile fine
d. sensibilităţii kinestezice
e. se nsibilităţii proprioceptive

Re ceptor ii căii sensibilităţii kinestezice sunt reprezentaţi de:

a. corpusculii Meissner şi discurile tactile Merkel
b. fusurile neuroIIlllsculare
c. corpusculii neurotendinoşi Golgi şi corpusculii Ruffini
d. corpusculii lamelaţi din pereţii vaselor şi organelor
e. corpusculii Meissner, discurile tactile Merkel, corpusculii Ruffini

- Deutoneu ronul se află în nucleii gracilis şi cuneat din bulb, în

cazul:
a. sensibilităţii termice şi dureroase
b. sensibi lităţii tactile protopatice
c. sensibilităţii interoceptive
d. sensibilităţii kinestezice
e. sensibilităţii proprioceptive

5. Ax onii deutoneuronilor care se încrucişează în bulb formează

decusaţia senzitivă, după care devin ascendenţi şi formează
le mniscul medial, în cazul:
a. sensibilităţii termice şi dureroase
b. sensibilităţii tactile protopatice
c. sensibilităţii interoceptive
d. sensibilităţii kinestezice
e. sensibilităţii proprioceptive

06. Calea constituită din tractul spinocerebelos dorsal şi spinocerebelos

nntral este cea a:
a. sensibilităţii termice şi dureroase
b. sensibilităţii tactile protopatice
c. sensibilităţii tactile fine
d. sensibilităţii kinestezice
e. sensibilităţii proprioceptive de control al mişcării

65
307. Receptorii căii sensibilităţii proprioceptive de control al mişcăn
sunt reprezentaţi de:
a. corpusculii Meissner şi discurile tactile Merkel
b. fusurile neuromusculare
c. corpusculii neurotendinoşi Golgi şi corpusculii Ruffini
d. corpusculii lamelaţi din pereţii vaselor şi organelor
e. corpusculii Meissner şi Ruffini

308. Traiectul fasciculului spinocerebelos dorsal ajuns în trunchiul

cerebral este următorul:
a. străbate numai bulbul, iar pe calea pedunculului cerebelos inferior.
ajunge la cerebel
b. străbate bulbul, puntea şi mezencefalul, iar pe calea pedunculului
cerebelos superior, ajunge la cerebel
c. străbate puntea şi mezencefalul, iar pe calea pedunculului cerebelos
superior, ajunge la cerebel
d. străbate măduva, trunchiul cerebral şi apoi ajunge la talamus
e. străbate măduva, trunchiul cerebral şi apoi ajunge în cerebel

309. Traiectul fasciculului spinocerebelos ventral ajuns în trunchiul

cerebral este următorul:
a. străbate numai bulbul, iar pe calea pedunculului cerebelos inferior,
ajunge la cerebel
b. străbate bulbul, puntea şi mezencefalul şi apoi mergând de-a lungul
pedunculului cerebelos superior, ajunge la cerebel
c. străbate puntea, iar pe calea pedunculului cerebelos inferior, ajunge
la cerebel
d. străbate măduva, trunchiul cerebral şi apoi ajunge la talamus
e. străbate măduva, trunchiul cerebral şi apoi ajunge în cerebel

310. Receptorii căii sensibilităţii interoceptive sunt reprezentaţi de:

a. corpusculii Meissner şi discurile tactile Merkel
b. fusurile neuromusculare
c. corpusculii neurotendinoşi Golgi şi corpusculii Ruffini
d. corpusculii lamelaţi din pereţii vaselor şi organelor
e. corpusculii Meissner şi Ruffini

311. Calea sistemului piramidal îşi are originea în:

a. cortexul cerebral şi controlează motilitatea voluntară
b. etajele corticale şi subcorticale şi controlează motilitatea
involuntară

66
 c. coamele laterale ale măduvei
d. coamele anterioare şi posterioare ale măduvei
e. măduva spinării şi cortex şi controlează motilitatea involuntară

- Calea sistemului extrapiramidal îşi are originea în:

a. cortexul cerebral şi controlează motilitatea voluntară
b. etajele corticale şi subcorticale şi controlează motilitatea
involuntară
c. coamele laterale ale măduvei
d. coamele anterioare şi posterioare ale măduvei
e. măduva spinării şi cortex şi controlează motilitatea involuntară

13. Dintre cele aproximativ 1.000.000 de fibre ale fasciculului piramidal,

sun t mielinizăte un număr de:
a. 500.000
b. 50.000
c. toate
d. 70.000
e. circa 700.000

-'· După ce străbat, în direcţia lor descendentă, toate etajele trunchiului

cerebral şi ajung în bulb, cea mai mare parte (circa 75 % ) a
fibrelor fasciculului piramidal:
a. formează fasciculul piramidal direct, care ajunge în cordonul
anterior de aceeaşi parte
b. după încrucişare la acest nivel formează fasciculul piramidal
corticospinal lateral şi ajunge în cordoanele anterioare şi posterioare
ale măduvei
c. după încrucişare la acest nivel formează fasciculul piramidal
încrucişat şi ajunge în cordonul lateral al măduvei
d. formează fasciculul piramidal direct, care ajunge în cordonul
posterior din partea opusă
e. utilizează calea cordoanelor posterioare, împreună cu calea
proprioceptivă kinestezică

- 5. După ce străbat, în direcţia lor descendentă, toate etajele trunchiului

cerebral şi ajung în bulb, o mică parte (circa 25 %) a fibrelor
fasciculului piramidal:
a. nu se încrucişează şi formează fasciculul piramidal direct, care
ajunge în cordonul anterior de aceeaşi parte, situat lângă fisura
mediană

67
 b. după încrucişare la acest nivel formează fasciculul piramidal
corticospinal lateral şi ajunge în cordoanele anterioare şi
posterioare ale măduvei
c. după încrucişare la acest nivel formează fasciculul piramidal
încrucişat şi ajunge în cordonul lateral al măduvei
d. formează fasciculul piramidal direct, care ajunge în cordonul
posterior din partea opusă
e. utilizează calea cordoanelor posterioare, împreună cu calea
proprioceptivă kinestezică

316. Referitor la calea sistemului piramidal, nu este corectă afirmaţia:

a. are un neuron cortical, de comandă
b. are un neuron inferior, de execuţie
c. neuronul inferior este situat în măduvă
d. neuronul inferior poate fi situat în nucleii motori ai nervilor cranieni
e. are originea în etajele corticale şi subcorticale

317. Referitor la sistemul extrapiramidal, nu este corectă afirmaţia:

a. controlează motilitatea involuntară automată şi semiautomată
b. are originea în etajele corticale şi subcorticale
c. eferenţele acestei căi ajung de la nucleii bazali la mezencefal
d. de la nivelul nucleilor bulbari, căile extrapiramidale se continuă cu
fascicule olivospinale şi vestibulospinale
e. toate fasciculele extrapiramidale ajung în final la neuronii motori
din cornul lateral al măduvei

318. Contracţia bruscă a unui muşchi, ca răspuns la întinderea

tendonului său, reprezintă:
a. un reflex nociceptiv
b. un reflex miotatic
c. atât un reflex nociceptiv, cât şi un reflex miotatic
d. un reflex spinal vegetativ
e. nu este un reflex

319. În cazul unui reflex miotatic, centrul reflex este:

a. fibra musculară striată
b. fibra musculară netedă
c. sinapsa dintre neuronul senzitiv şi cel motor
d. axonul motor
e. fusurile neuromusculare

68
: •1 . Retragerea unui membru ca răspuns la stimularea dureroasă a
acestuia, reprezintă:
a. un reflex nociceptiv
b. un reflex miotatic
c. atât un reflex nociceptiv, cât şi un reflex miotatic
d. un reflex spinal vegetativ
e. nu este un reflex

: I. Sunt monosinaptice:
a. reflexele nociceptive şi cele miotatice
b. reflexele nociceptive
c. reflexele miotatice
d. reflexele spinale \,'.egetative
e. reflexele nociceptive, miotatice şi cele vegetative

:1. Sunt polisinaptice:

a. reflexele nociceptive şi cele miotatice
b. reflexele spinale vegetative
c. reflexul miotatic
d. reflexele nociceptive
e. reflexele nociceptive, miotatice şi cele vegetative

:3. Proprietatea de a iradia la nivelul sistemului nervos central,

an trenând un număr crescut de neuroni la elaborarea răspunsului,
o prezintă:
a. reflexele nociceptive şi cele miotatice
b. reflexele spinale vegetative
c. reflexele nociceptive, miotatice şi cele vegetative
d. reflexele miotatice
e. reflexele nociceptive

: . Reflexele de defecaţie şi micţiune sunt:

a. reflexe nociceptive
b. reflexe spinale vegetative
e. reflexe miotatice
c. reflexe conştiente
d. reflexe corticale

:::-. Funcţiile neocortexului se grupează în:

a. senzitive şi cognitive
b. asociative şi disociative

69
 c. motorii şi premotorii
d. senzitive, asociative şi motorii
e. vegetative şi nevegetative

326. Transformarea excitanţilor indiferenţi în stimuli condiţionali, prin

încărcări cu semnificaţii noi, se realizează prin:
a. disocierea unui stimul absolut de un stimul indiferent
b. procesmne
c. predominanţă
d. repetarea de la 1O la 300 de şedinţe
e. asociere, precesiune, dominanţă şi repetare

327. Referitor la reflexul condiţionat, nu este corectă următoarea afirmaţie:

a. este un răspuns „învăţat" pe care centrii nervoşi îl dau unui stimul
iniţial indiferent
b. se închide la nivel cortical
c. se stinge dacă stimulul nu este întărit din timp în timp
d. este înnăscut
e. elaborarea se realizează pe baza apariţiei unor conexiuni

328. Referitor la inhibiţia internă - condiţionată, nu este corectă

următoarea afirmaţie:
a. apare chiar în interiorul focarului cortical activ
b. este specifică scoarţei cerebrale
c. este un proces ce poate iradia pe o suprafaţă corticală
d. este un proces care se poate concentra într-o zonă limitată
. e. este determinată de stimuli din afara focarului cortical

329. În cazul arcului reflex vegetativ, neuronul viscero-aferent îşi are

originea în:
a. receptorii din vase (baroreceptori, presoreceptori, chemoreceptori)
b. ganglionii spinali sau în ganglionii extranevraxiali ataşaţi nervilor
cramem
c. ganglionii vegetativi latero-vertebrali
d. ganglioni juxtaviscerali şi intramurali
e. nevrax

330. Referitor la calea eferentă a unui arc reflex vegetativ, nu este

corectă afirmaţia:
a. în cazul sistemului simpatic conţine ganglioni vegetativi latero­
vertebrali

70
 b. în cazul sistemului parasimpatic conţine ganglioni juxtaviscerali şi
intramurali
c. la nivelul ganglionilor are loc sinapsa dintre axonul neuronului
vegetativ preganglionar şi cel al neuronului vegetativ postganglionar
d. este reprezentată de axonii neuronilor motori somatici prin care se
transmite comanda la organul efector
e. axonul neuronului postganglionar formează fibra postganglionară
care ajunge la efector

31. În cazul sistemului simpatic:

a. sinapsele între fibrele pre- şi postganglionare au loc în ganglionii
latero-vertebrali aparţinând lanţurilor paravertebrale
b. sinapsele înn-e fibrele pre- şi postganglionare au loc în ganglionii
juxtaviscerali
c. între fibrele pre- şi postganglionare se eliberează noradrenalina
d. la capătul periferic al fibrei postganglionare se eliberează adrenalină
şi acetilcolină
e. fibrele preganglionare sunt lungi, iar fibrele postganglionare sunt
scurte

332. În cazul sistemului parasimpatic:

a. sinapsele între fibrele pre- şi postganglionare au loc în lanţurile
paravertebrale
b. sinapsele între fibrele pre- şi postganglionare au loc în ganglionii
juxtaviscerali sau intramurali
c. între fibrele pre- şi postganglionare se eliberează noradrenalină
d. la capătul periferic al fibrei postganglionare se eliberează adrenalină
e. fibrele preganglionare sunt scurte, iar fibrele postganglionare sunt
lungi

333. Unul din organele care nu sunt prevăzute cu inervaţie parasimpatică

este:
a. glanda salivară
b. ochiul
c. stomacul
d. intestinul gros
e. medulosuprarenala

71
 V. ANALIZATORII

334. Care din următoarele afirmaţii este corectă?

a. corneea este bogat vascularizată
b. corneea nu este vascularizată
c. corneea face parte din tunica mijlocie
d. coroida face parte din tunica externă
e. corneea şi coroida aparţin tunicii externe

335. Muşchii extrinseci ai globului ocular se inseră pe:

a. cornee
b. sclerotică
C. retină
d. coroidă
e. lflS

336. Pata galbenă aparţine:

a. corneei
b. coroidei
C. retinei
d. irisului
e. orei serrata

337. Limita dintre coroidă şi corpul ciliar se numeşte:

a. lamina fusca
b. fovea centralis
c. macula Iutea
d. ora serrata
e. zonula Zinn

338. Mediile refringente ale globului ocular sunt reprezentate de:

a. sclerotică, umoarea apoasă, cristalin, corpul vitros
b. cristalin, cornee, iris
c. iris, pupilă, retină
d. cornee, umoarea apoasă, cristalin, corpul vitros
e. iris, umoarea apoasă, cristalin, corpul vitros

72 72
 Reglarea cantităţii de lumină ce soseşte la retină se realizează de
că tre:
a. cristalin
b. lflS
C. cornee
d. celulele cu conuri
e. celulele cu bastonaşe

l' rmătoarea afirmaţie despre retină este valabilă:

a. prezintă fibre musculare netede
b. se află imediat înaintea orei serrata
c. prezintă doar celule cu conuri
d. prezintă zec.e straturi de celule în care se întâlnesc numai două feluri
de celule func'tionale: cu conuri s, i bastonas, e
e. conţine celule de susţinere

. La nivelul petei galbene se găsesc:

a. numai celule cu conuri
b. mai multe celule cu bastonaşe decât cu conuri
c. numai celule cu bastonaşe
d. mai multe celule cu conuri decât cu bastonaşe
e. celule cu conuri şi cu bastonaşe în proporţie egală

- Crista linul este localizat între:

a. iris şi corpul vitros
b. ms şi umoarea apoasă
c. ms ş1 cornee
d. cornee şi sclerotică
e. cornee şi coroidă

-0. În urma activităţii secretorii a proceselor ciliare rezultă:

a. corpul vitros
b. pigment vizual
c. celule cu conuri şi bastonaşe
d. umoare apoasă
e. midriaza

-4. Receptorii căii optice sunt:

a. celulele bipolare
b. celulele multipolare
c. celulele din ganglionul Scarpa

73
 d. celulele din ganglionul Corti
e. celulele cu conuri şi bastonaşe

345. Nutriţia cristalinului se realizează prin vase provenite de la:

a. iris
b. sclerotic{).
c. corpul vitros
d. procesele ciliare
e. ligamentul suspensor

346. Muschiul ciliar prezintă fibre musculare netede:

a. u dispoziţie circulară inervate de parasimpatic
b. cu dispoziţie circulară inervate de simpatic
c. inervate doar de simpatic
d. inervate doar de parasimpatic
e. cu inervaţie somatică

347. Care din următoarele afirmaţii este corectă?

a. umoarea apoasă este produsă de muşchiul ciliar
b. corpul vitros ocupă camera vitroasă situată înaintea cristalinului
c. cristalinul conţine vase sanguine foarte subţiri
d. cristalinul nu conţine vase sanguine
e. cristalinul este învelit de o capsulă fibroasă

348. Locul de ieşire al nervului optic este reprezentat de:

a. foveea centralis
b. macula luteea
c. pata galbenă
d. ora serrata
e. · pata oarbă

349. Care din următoarele afirmaţii referitoare la tunica externă

globului ocular este corectă?
a. este de natură fibroasă
b. nu este de natură fibroasă
c. este reprezentată de retină
d. este avasculară
e. este reprezentată de două segmente: coroida şi corpul ciliar

74 74
 - pan ul formează:
..,.eret ele lateral al urechii medii
oeretele lateral al urechii externe
oeretele lateral al urechii interne
oeretele medial al urechii interne
peretele anterior al urechii medii

are din oscioarele urechii medii au ataşat câte un muşchi specific?

ciocanul şi nicovala
- nicovala s,i scărit,a
numai scăriţa
- nu mai nicovala
ciocanul şi scăriţa

er etele medial al urechii medii prezintă:

des chiderea trompei lui Eustachio
deschiderea apeductului vestibular
;: fereastra ovală şi fereastra rotundă
d. comunicarea cu urechea externă
;! comunicarea cu canalele semicirculare

Labirintul membranos se află:

_ la exteriorul labirintului osos
b. în interiorul urechii medii
c. în interiorul urechii externe
d. în interiorul labirintului osos
e. în interiorul conductului auditiv extern

..... Cei doi nudei cohleari (ventral şi dorsal), unde se găseşte al doilea
neuron al nervului cohlear, sunt situaţi În:
a. bulb
b. mezencefal
c. punte
d. talamus
e. cerebel

::: 5. Echilibrul static şi dinamic este controlat prin următorul fascicul:

a. vestibulo-spinal
b. vestibulo-cerebelos
c. vestibulo-nuclear

78
 d. vestibulo-talamic
e. vestibulo-cortical

356. Al patrulea neuron al căii acustice se găseşte în:

a. corpul geniculat lateral
b. corpul geniculat medial
c. talamus
d. colicului inferior
e. girul temporal superior

357. Ramura vestibulară a perechii a VIII-a de nervi cranieni (nervul

vestibulo-cohlear) este reprezentată de:
a. axonii neuronilor din ganglionul vestibular Scarpa
b. dendritele celulelor senzoriale cu cili din maculă şi crestele ampulare
c. axonii celor patru nuclei vestibulari din bulb
d. axonii neuronilor din nucleii cohleari
e. dendritele neuronilor din ganglionii cohleari

358. Receptorii vestibulari sunt situaţi în:

a. urechea medie
b. organul Corti
c. labirintul membranos
d. columelă
e. timpan

359. Care din următoarele afirmaţii este corectă?

a. canalul cohlear conţine perilimfă
b. canalul cohlear conţine endolimfă
c. rampa vestibulară conţine endolimfă
d. rampa timpanică conţine endolimfă
e. rampele vestibulară şi timpanică, precum şi canalul cohlear, conţin
perilimfă

360. Cele trei canale semicirculare membranoase se deschid:

a. în utriculă
b. în saculă
C. în canalul cohlear
d. în urechea medie
e. în helicotremă

75
 Per ilim fa se află:
în urechea medie
in labirintul membranos
în tre labirintul osos şi cel membranos
.: . în canalul cohlear
e în columelă

· Dilataţia mai largă care se găseşte la o extremitate a fiecărui canal

• emicircular osos se numeşte:
_ maculă
b. sac ulă
C. utri culă
d. ampulă
e. vacuolă

\ lelcul osos realizează o răsucire de 2½ ture în jurul:

a. helicotremei
b. melcului membranos
c. columelei
d. lamei spirale osoase
e. membranei bazilare a labirintului membranos

Canalul cohlear este situat:

a. deasupra membranei vestibulare
b. sub membrana bazilară
c. între membrana bazilară, membrana vestibulară şi peretele intern al
melcului
d. în interiorul urechii medii
e. între membrana bazilară, membrana vestibulară şi peretele extern al
melcului

-5. În utriculă se află deschiderea:

a. maculei
b. helicotremei
c. columelei
d. urechii medii
e. canalelor semicirculare membranoase

77
366. Segmentul intermediar al unui analizator este reprezentat şi de căi
ascendente, aparţinând sistemului reticular ascendent activator, ce
permite:
a. conducerea rapidă a impulsurilor
b. proiecţia corticală specifică a impulsurilor
c. proiecţia corticală nespecifică şi transmiterea rapidă a impulsurilor
d. conducerea lentă a impulsurilor
e. conducerea lentă şi proiecţia specifică a impulsurilor

367. Pupila este un orificiu plasat în mijlocul:

a. irisului
b. cristalinului
c. corpului ciliar
d. scleroticii
e. corneei •

368. Care afirmaţie este corectă?

a. corneea este puternic vascularizată
b. pe cornee se inseră muşchii extrinseci ai globului ocular
c. corneea se află înapoia cristalinului
d. corneea conţine numeroase fibre nervoase
e. corneea conţine pata galbenă

369. Care sunt rolurile analizatorilor?

a. la nivel cortical, analizează stimuli din mediul extern
b. coordonează activitatea glandelor exocrine
c. la nivel cortical, analizează stimuli din mediul intern
d. transmit impulsul nervos la scoarţa cerebrală şi îl transformă în
senzaţii specifice
e. rolurile de la variantele a, c şi d

370. În care segment al analizatorilor impulsurile sunt transformate în

senzaţiile specifice?
a. în segmentul intermediar (de conducere)
b. în segmentul central
c. în segmentul periferic (receptor)
d. în exteroceptori
e. în interoceptori

78
 •-c nută:
_n tratificat cheratinizat
acee
_do ripare
,- rului de păr
: i 1eissner

nu se găsesc:
sânge
li Meiss ner
ţii nervoase libere
e seba cee
-rele a, b şi d

rnn t prezente:
naţii nervoase
musculare striate
l eliu stratificat de tip cornos
'2:Se de sânge şi limfatice
::maţiunile de la variantele a şi d

m sunt prezente:
· -ele de păr
bre musculare striate
piteliu stratificat de tip cornos
analele glandelor exocrine
formaţiun ile de la variantele a şi d

. rm ul este format din:

pătură conjunctivă densă
dermul papilar
trei straturi de celule
dermul reticular
variantele a, b şi d

Care din următoarele formaţiuni sunt prezente în derm?

o reţea de vase sanguine şi limfatice
b. creste papilare
c. canalele glandelor exocrine
d. fibre de colagen şi fibre elastice
e. toate aceste formaţiuni

79
377. În hipoderm se găsesc:
a. bulbii firului de păr
b. glomerulii glandelor sudoripare
c. celule cartilaginoase
d. corpusculi Vater-Paccini
e. variantele a, b şi d

378. Glandele sudoripare:

a. sunt situate în epiderm
b. produc şi elimină sebum
c. nu au canal de excreţie
d. sunt glande acinoase
e. au glomerulii situaţi în hipoderm

379. Receptorii pentru temperatură sunt:

a. terminaţiunile nervoase libere , nemielinizate
b. corpusculii Pacini
c. corpusculii Krause
d. corpusculii Ruffini
e. receptorii de la variantele a, c şi d

Prec izaţi care dintre afirmaţii sunt corecte:

podermul este stratul profund al pielii
- - dermul este stratul mijlociu al pielii
• -nul este situat sub epiderm
.. rrnul este format din ţesut conjunctiv lax
tele a, c şi d

,_,....,..._ . rm se găsesc:
poase
- lui de păr
Yate r-Paccini
and elor sudoripare
_ Je la variantele a, b, c şi d

adaptează puţin sau deloc în prezenţa

80
 _ corpusculii Paccini
corpusculi Krause

Receptorii pentru rece sunt:

_ terminaţiunile nervoase libere
- corpusculii Paccini
corpusculii Krause
disc uril e Merkel
receptorii de la variantele a şi c

Ca re dintre afirmaţiile referitoare la corpusculii Vater-Paccini este

ad evărată?
sunt situaţi în hipoderm
o. variantele a, d şi e ·
..: s unt sensibili la cald
_ recepţionează vibraţiile
e. se adaptează foarte rapid

.. Rec eptorii pentru cald sunt:

a. corpusculii Ruffini
b. discurile Merkel
c. corpusculii Meissner
d. corpusculii Krause
e. corpusculii Paccini

Re ceptorii pentru durere sunt:

a. corpusculii Krause
b. discurile Merkel
c. corpusculii Paccini
d. terminaţiile nervoase libere
e. corpusculii Ruffini

- Ca re din următoarele afirmaţii privind terminaţiuniJe nervoase

bere sunt corecte?
l.. sunt arborizaţii dendritice ale neuronilor senzitivi din ganglionii
spina li
b. sunt receptori pentru cald
c. sunt receptori pentru rece
d. recepţionează durerea
e. variantele a, b, c şi d

81
388. Corpusculii Golgi-Mazzoni se caracterizează prin:
a. sunt mai mici decât corpusculii Vater-Paccini
b. se găsesc în hipodermul pulpei degetelor
c. nu au rol de receptori
d. sunt receptori tactili
e. variantele a, b şi d

389. Pielea prezintă ca anexe cutanate:

a. firele de păr
b. muşchii striaţi
c. aponevroze
d. canalele glandelor exocrine
e. variantele. a şi d

390. Fibrele intrafusale cu lanţ nuclear:

a. se găsesc în capsula glandelor
b. intră în alcătuirea fusului neuromuscular
c. sunt 5 - IO pentru un fus neuromuscular
d. au porţiunea centrală contractilă
e. variantele b şi c

391. Receptorii analizatorului kinestezic se găsesc în:

a. piele
b. muşchi, tendoane, periost
c. articulaţii, ligamente
d. variantele b şi c
e. urechea internă

392. Inervaţia senzitivă a fusurilor neuromusculare este asigurată de:

a. axonii neuronilor senzitivi din ganglionii spinali
b. dendrite ale neuronilor senzitivi din ganglionul spinal
c. lipseşte
d. motoneuronii alfa (a)
e. motoneuronii gama (y)

393. Inervaţia motorie a fusurilor neuromusculare este asigurată de:

a. axonii neuronilor senzitivi din ganglionii spinali
b. dendrite ale neuronilor senzitivi din ganglionul spinal
c. lipseşte
d. motoneuronii alfa (a)
e. axonii neuronilor gama (y) din cornul anterior al măduvei

82
 . a firmaţii despre fibrele cu sac nuclear şi cu lanţ nuclear sunt
te?
.mea lor periferică se contractă şi întind porţiunea lor centrală
J ele ajung axonii neuronilor gama (y) din cornul anterior al
ăduvei
11 nderea lor stimulează fibrele senzitive anulospirale
- tind erea lor stimulează fibrele „în floare"
aria ntele a, b, c şi d

ciu nile periferice ale fibrelor intrafusale sunt:

fibre reticulare
contractile
fibre elastice
terminaţii dendritice „în floare"
fibre de colagen

rtiu nea centrală a fibrelor intrafusale:

.1 conţin e nuclei
- este necontractilă
· variantele a, b şi d
este inervată de fibre senzitive anulospirale şi „în floare"
fibre de colagen

- F i brele musculare intrafusale sunt inervate de:

a. fibre senzitive anulospirale
:- fibre senzitive „în floare"
· axonii neuronilor gama (y) din cornul anterior medular
variantele a, b şi c
e axonii neuronilor alfa (a) din cornul medular anterior

Corpu sculii neurotendinoşi Golgi se găsesc:

a. printre fibrele musculare scheletice
b. în piele
c. la nivelul joncţiunii dintre muşchi şi tendon
d. în mucoasa bucală
e. în mucoasa nazală

. Corpusculii Golgi sunt:

a. fibre musculare intrafusale
b. fibre musculare extrafusale
c. pătrunşi de 1 - 3 fibre nervoase

83
 d. stimulate de întinderea tendonului
e. variantele c şi d

400. La nivelul orei serrata se găsesc:

a. celulele fotoreceptoare cu conuri
b. limita dintre coroidă şi corpul ciliar
c. celulele fotoreceptoare cu bastonaşe
d. ţesut cartilaginos
e. ţesut osos

401. Din ce este format peretele globului ocular?

a. tunica externă (sclerotica şi corneea)
b. epidermul, dermul şi hipodermul
c. tunica medie (coroida, corpul ciliar şi irisul)
d. tunica internă (retina)
e. formaţiunile de la variantele a, c şi d

402. Tunica externă a globului ocular:

a. este opacă în totalitatea sa
b. are o porţiune anterioară transparentă
c. este formată din cornee şi sclerotică
d. conţine celule fotoreceptoare
e. variantele b şi c

403. În alcătuirea corpului ciliar intră:

a. procesele ciliare
b. muşchiul ciliar cu fibre musculare netede, radiare şi circulare
c. fibre musculare striate
d. formaţiunile de la variantele a şi c
e. formaţiunile de la variantele a şi b

404. Care afirmaţii despre procesele ciliare sunt corecte?

a. conţin fibre musculare striate
b. sunt alcătuite din aglomerări capilare
c. variantele b şi d
d. produc umoarea apoasă
e. conţin fibre de colagen

405. Care afirmaţii despre muşchiul ciliar sunt corecte?

a. conţine fibre musculare netede
b. fibrele radiare sunt inervate de simpatic

85
84
 -. variantele a, b şi d
d. fibrele circulare sunt inervate de parasimpatic
e. conţine fibre musculare striate

Care dintre următoarele afirmaţii privind corneea sunt corecte?

a. este transparentă
b. nu este inervată
c. nu are vase de sânge
d. nu este sensibilă la durere, presiune, cald şi rece
e. variantele a şic

- Care dintre următoarele afirmaţii privind cristalinul sunt corecte?

a. are o capsulă elastică - cristaloida
b. este menţinut la locul său prin ligamentul suspensor
C. este situat înaintea irisului
d. este o lentilă biconvexă
e. variantele a, b şi d

"· Ied iile refringente sunt următoarele:

a. coroida
b. corneea transparentă, corpul vitros
c. variantele b şi e
d. retina
e. cristalinul, umoarea apoasă

. Care afirmaţii despre umoarea apoasă sunt corecte?

a. ocupă camera situată înapoia cristalinului
b. este un lichid incolor
c. este secretată de procesele ciliare
d. este opacă
e. variantele b şi c

I O. Precizaţi care din straturile retinei este situat extern, sub coroidă:
a. stratul neuronilor bipolari
b. stratul celulelor cu bastonaşe
c. stratul pigmentar
d. stratul neuronilor multipolari
e. stratul celulelor cu conuri

85
411. Care sunt celulele fotoreceptoare din retină?
a. celulele cu prelungiri în formă de con
b. neuronii bipolari
c. celulele pigmentare
d. celulele cu prelungiri în formă de bastonaş
e. variantele a şi d

412. Receptorii pentru vederea nocturnă, la lumină slabă, su n

reprezentaţi de:
a. celulele cu bastonaş
b. celulele cu conuri
c. celulele pigmentare
d. neuronii bipolari
e. neuronii multipolari

413. Pentru vederea diurnă, în culori, la lumină intensă, receptorii suni

reprezentaţi de:
a. celulele pigmentare
b. neuronii multipolari
c. celulele cu conuri
d. neuronii bipolari
e. celulele cu bastonaş

414. În fovea centralis a retinei se găsesc numai:

a. celule cu bastonaş
b. celule cu conuri
c. neuroni bipolari
d. celule pigmentare
e. neuroni multipolari

415. Care dintre afirmaţii sunt corecte?

a. celulele cu conuri sunt mai numeroase în pata galbenă
b. celulele cu conuri sunt în număr de 6 - 7 milioane
c. celulele cu bastonaşe sunt în număr de circa 125 milioane
d. celulele cu conuri sunt mai puţin numeroase
e. variantele a, b, c şi d

416. Care afirmaţii despre nervul optic sunt corecte? Conţine:

a. fibre de la un singur glob ocular
b. fibre de la ambii ochi
c. fibre elastice

86
 d. fibre de colagen
e. fibre de reticulină

- 7. Care afirmaţii despre tractul optic sunt corecte? Conţine:

a. fibre de la un singur glob ocular
b. fibre de la ambii ochi
c. fibre elastice
d. fibre de colagen
e. fibre de reticulină

t 8. Unde se află neuronul I al căii optice?

a. în celulele cu conuri
b. în celulele cu bastonaşe
c. la nivelul celulelor bipolare din retină
d. în neuronii multipolari
e. în celulele pigmentare

.:J9. ::\'euronul II al căii optice este reprezentat de:

a. celulele bipolare
b. celulele multipolare
c. celulele cu conuri
d. celulele cu bastonaşe
e. celulele pigmentare

- O. Care dintre afirmaţiile privind corpul vitros sunt corecte?

a. este situat înapoia cristalinului
b. are o consistenţă gelatinoasă
c. este opac
d. este transparent
e. variantele a, b şi d

.: 1. Din câte staturi de celule este alcătuită retina?

a. 7 straturi
b. 9 straturi
C. 10 straturi
d. 8 straturi
e. 6 straturi

-!1. ervul optic este format din:

a. dendritele neuronilor bipolari
b. axonii neuronilor multipolari

87
 c. axonii neuronilor biţiolari
d. fibre de la un singur glob ocular
e . ,rn.i,an.\e\e\) \ u

423. Receptorii analizatorului olfactiv sunt:

a. neuroni multipolari
b. neuroni piramidali
c. celulele bipolare din mucoasa nazală
d. celule de susţinere
e. neuroni piriformi Purkinje

424. Care afirmaţii sunt corecte?

a. dendrita celulei bipolare se termină cu un buton olfactiv cu cili
b. primul neuronul-al căii olfactive se găseşte în mucoasa olfactivă
c. al doilea neuron se găseşte în bulbul olfactiv şi este reprezentat a
celulele mitrale (neuroni multipolari)
d. celulele bipolare prezintă o dendrită scurtă şi groasă
e. afirmaţiile de la variantele a, b, c şi d

425. Receptorii analizatorului gustativ se găsesc în:

a. mucoasa nazală
b. mugurii gustativi
c. mucoasa esofagiană
d. papilele filiforme ale limbii
e. mucoasa traheală

426. Mugurii gustativi sunt situaţi la nivelul:

a. papilelor filiforme
b. papilelor circumvalate (caliciforme)
c. papilelor fungiforme
d. variantele b, c şi e
e. papilelor foliate

427. Care dintre următoarele formaţiuni intră în alcătuirea mugurelui

gustativ?
a. celule de susţinere
b. papile fungiforme, foliate şi circumvalate
c. celule senzoriale cu microvil (cil)
d. porul gustativ
e. formaţiunile de la variantele a, c şi d

88
 :s. Precizaţi care dintre afirmaţii sunt corecte:
a. la polul bazal al celulelor gustative ajung terminaţii nervoase ale
nervilor faciali (VII), glosofaringieni (IX) şi vagi (X)
b. primul neuron al căii gustative se găseşte în ganglionii anexaţi
nervilor cranieni VII, IX şi X
c. al doilea neuron se găseşte în nucleul solitar din bulb
d. la mugurii gustativi ajung terminaţii axonice
e. afirmaţiile de la variantele a, b şic

- : '. Organul Corti este situat pe:

a. peretele extern al melcului osos
b. membrana vestibulară (Reissner)
c. membrana bazilară
d. membrana reticulară
e. membrana tectoria

- . Perilimfa se găseşte în:

a. rampa vestibulară
b. canalul cohlear
c. rampa timpanică
d. canalele semicirculare membranoase
e. formaţiunile de la variantele a şi c

• I. Endolimfa ocupă spaţiile din interiorul:

a. canalului cohlear (melcul membranos)
b. rampa vestibulară
c. ferestrei ovale
d. rampa timpanică
e. ferestrei rotunde

31. Celulele auditive au la polul apical:

a. microvili
b. cili auditivi
c. sunt netede
d. o reţea de fibre nervoase
e. o reţea de fibre conjunctive

-33. Cilii celulelor auditive pătrund în:

a. membrana vestibulară
b. membrana reticulată
c. membrana tectoria

89
 d. membrana bazilară
e. rampa timpanică

434. Deasupra cililor auditivi se află:

a. membrana bazilară
b. membrana reticulată
c. membrana vestibulară
d. reţeaua de fibre nervoase
e. membrana tectoria

435. La celule receptoare auditive ajung:

a. axoni ai neuronilor din ganglionul spiral Corti
b. dendrite ale neuronilor din ganglionul vestibular Scarpa
c. dendrite ale neuronilor din ganglionul spiral Corti
d. axoni ai neuronilor din ganglionul vestibular Scarpa
e. fibre din nervul vag

436. Care afirmaţii sunt corecte?

a. primul neuron al căii auditive se găseşte în canalul cohlear
b. primul neuron al căii auditive se găseşte în ganglionul spiral Corti
c. primul neuron al căii auditive se găseşte în ganglionul vestibular
Scarpa
d. ganglionul spiral Corti este situat în organul Corti
e. afirmaţia de la varianta b

437. Celulele receptoare ale analizatorului vestibular prezintă la polul

apical:
a. numeroşi cili
b. microvili
c. sunt netede
d. fibre conjunctive
e. fibre nervoase

438. Maculele se găsesc în:

a. canalele semicirculare membranoase
b. rampa vestibulară
c. canalul cohlear
d. rampa timpanică
e. utriculă şi saculă

90
 9. Crestele ampulare se găsesc în:
a. utriculă
b. saculă
c. ampulele canalelor semicirculare membranoase
d. canalul cohlear
e. rampa timpanică

- 1• Care afirmaţii despre crestele amputare sunt corecte?

a. crestele ampulare conţin celule senzoriale
b. sunt situate în utriculă şi saculă
c. primesc dendrite ale neuronilor din ganglionul vestibular Scarpa
d. conţine celule de susţinere
e. afirmaţiile de la variantele a, c şi d

- - l. .\facula este formată din:

a. celule de susţinere
b. celule receptoare cu cili
c. dendrite ale neuronilor Corti
d. membrană reticulară gelatinoasă, cu otoliţi
e. formaţiunile de la variantele a, b şi d

-41. Care afirmaţii sunt corecte?

a. primul neuron al căii vestibulare se găseşte în ganglionul vestibular
(Scarpa)
b. primul neuron al căii vestibulare se găseşte în maculă
c. al doilea neuron al căii vestibulare se găseşte în cei patru nudei
vestibulari
d. canalul cohlear este delimitat de membrana bazilară, membrana
vestibulară şi de peretele extern al melcului osos
e. afirmaţiile de la variantele a, c şi d

- 43. Despre acuitatea tactilă, nu este corectă afirmaţia:

a. se caracterizează prin pragul de percepere distinctă a două puncte
diferite
b. este distanţa minimă la care prin stimularea a două punce separate,
subiectul percepe atingerea fiecăruia dintre ele
c. valoarea acesteia este de 50 cm pe toracele posterior
d. suprafaţa câmpului receptor este în raport invers proporţional cu
densitatea receptorilor
e. valoarea acuităţii tactile este de 2 mm la vârful limbii

91
444. Despre suprafaţa câmpului receptor al unui neuron implicat
sensibilitatea cutanată este corectă afirmaţia:
a. este invers proporţională cu densitatea receptorilor din regiune
b. este direct proporţională cu densitatea receptorilor din regiune
c. nu are importanţă densitatea receptorilor din regiune
d. este formată din arborizaţii axonice ale neuronilor senzitivi
ganglionul spinal
e. este formată din arborizaţii axonice ale neuronilor motori

445. Când ochiul priveşte la obiecte aflate la o distanţă mai mică de 6 m:

a. muşchiul ciliar se relaxează
b. ligamentul suspensor este contractat
c. cristalinul se borpbează
d. tensiunea din cristaloidă creşte
e. puterea de convergenţă scade

446. Organul activ al acomodării vizuale este:

a. irisul
b. retina
c. corneea
d. muşchiul ciliar
e. corpul vitros

447. Când ochiul priveşte la distanţă mai mare de 6 m:

a. muşchiul ciliar se contractă
b. ligamentul suspensor este relaxat
c. cristalinul este comprimat
d. raza de curbură a cristalinului scade
e. puterea de convergenţă creşte

448. Referitor la punctul proxim:

a. este punctul cel mai apropiat de ochi la care vedem clar un obiect,
cu efort acomodativ maximal
b. este punctul cel mai apropiat de ochi la care vedem, fără efort de
acomodare, un obiect clar
c. la bătrâni acest punct se află la 6 m
d. la tineri acest punct se află la 25 mm
e. se mai numeşte punctul remotum

92
 Reflexul pupilar fotomotor are centrii în:
a. metatalamus
b. talamus
c. mezencefal
d. cerebel
e. hipotalamus

.::".i. La ochiul emetrop, retina se află la:

a. mai puţin de 17 mm de centrul optic
b. 17 mm în spatele centrului optic
c. distanţe mai mari de 17 mm de centrul optic
d. mai puţin de 17 cm de centrul optic
e. 70 mm în spatei centrului optic

;51, Hipermetropia se corectează cu lentile:

a. convergente
b. divergente
c. cilindrice
d. atât convergente, cât şi divergente
e. nu se corectează

. 52. Viciul de refracţie, datorat existenţei mai multor raze de curbură

ale suprafeţei corneei se numeşte:
a. hipermetropie
b. hipometropie
c. glaucom
d. astigmatism
e. daltonism

453. Miopia se corectează cu lentile:

a. convergente
b. divergente
c. cilindrice
d. atât convergente, cât şi divergente
e. nu se corectează

454. La lumină puternică, se descompune în retinen şi opsine, pigmentul

visual:
a. din celulele cu conuri
b. din celulele cu bastonaşe
c. din iris
93
 d. atât din celulele cu conuri, cât şi din cele cu bastonaşe
e. pigmentul nu se descompun e

455. Referitor la vederea scotoptică:

a. este asigurată de celulele cu conuri
b. la întuneric, sensibilitatea bastonaşelor este de zece ori mai mar
decât la lumină
c. vitamina A este transformată în opsină, crescând cantitatea o
pigment vizual
d. la întuneric pigmentul vizual este descompus
e. este numită adaptarea la lumină

456. Referitor la vederea fotoptică:

a. este asigurată de celulele cu bastonaşe
b. sensibilitatea ochiului la lumină creşte
c. opsina este transformată în vitamina A, scăzând cantitatea
pigment vizual
d. la lumină pigmentul vizual este descompus în retinen şi opsină
e. este numită adaptare la întuneric

457. Stimularea egală a conurilor roşii, verzi şi albastre provoacă

senzaţia de:
a. alb
b. VIŞllllU
C. portocaliu
d. violet
e. negru

458. Unul din defectele de vedere apărut la persoanele care nu au din

naştere celule cu con, corespunzătoare uneia dintre cele trei culori
fundamentale, poartă numele de:
a. hipermetropie
b. hipometropie
c. glaucom
d. astigmatism
e. daltonism

459. Majoritatea fibrelor tractului optic fac sinapsă cu cel de al III-iea

neuron în:
a. talamus
b. metatalamus

94
94
 c. mezencefal
d. cerebel
e. hipotalamus

•. Referitor la câmpul vizual binocular, nu este corectă afirmaţia:

a. se formează prin suprapunerea în mare parte a câmpului vizual al
celor doi ochi
b. obiectul aflat în acest câmp formează câte o imagine pe retina
fiecărui ochi
c. im::iginile de pe retina fiecărui ochi fuzionează pe scoarţă într-o
imagine unică
d. fuziunea corticală este posibilă doar dacă imaginile retiniene se
formează în puncte corespondente
e. fuziunea corticală a imaginilor începe în corpii striaţi

--:, I. Referitor la mecanismul recepţiei auditive este corectă afirmaţia:

a. baza melcului intră în rezonanţă cu sunete de frecvenţă înaltă
b. mijlocul membranei bazilare intră în rezonanţă cu sunete de
frecvenţe joase
c. vârful melcului intră în rezonanţă cu sunete de frecvenţă medii
d. depolarizarea celulelor senzoriale reduce frecvenţa potenţialelor de
acţiune
e. hiperpolarizarea celulelor senzoriale creşte frecvenţa potenţialelor
de acţiune

-162. Receptorii maculari din utriculă şi saculă detectează:

a. viteza de deplasare a corpului
b. viteza de deplasare a capului
c. viteza de deplasare a corpului şi a capului
d. accelerarea orizontală şi verticală
e. decelerarea orizontală

.i63. Recepţionarea mişcărilor circulare ale capului este posibilă

datorită orientării canalelor semicirculare în plan:
a. transversal
b. longitudinal
c. perpendicular
d. trei direcţii
e. frontal, orizontal şi sagital

95
 VI. GLANDELE ENDOCRINE

464. Care din următoarele glande are o localizare retrosternală?

a. tiroida
b. epifiza
c. timusul
d. suprarenala
e. pancreasul

465. Care din următoarele glande involuează (fără însă a dispar

complet) la pubertate?
a. tiroida
b. epifiza
c. timusul
d. suprarenala
e. pancreasul

466. Care din următoarele glande are conexiuni cu epitalamusul?

a. tiroida
b. glanda pineală
c. timusul
d. suprarenala
e. glandele paratiroide

467. Unde este localizată glanda pineală?

a. la baza encefalului, înapoia chiasmei optice
b. în zona anterioară a gâtului
c. în zona retrosternală
d. în zona prestemală
e. între tuberculii cvadrigemeni superiori

468. Care din următoarele glande este situată între tuberculii cvadrigemeni
superiori?
a. hipofiza
b. epifiza
c. tiroida
d. glanda pituitară
e. medulosuprarenala

96
- 9. În componenţa epitalamusului intră:
a. tiroida
b. glanda pineală
c. timusul
d. glanda pituitară
e. glandele paratiroide

- -o. Care din următoarele glande este formată din trei lobi?
a. tiroida
b. glanda pineală
c. timusul
d. glanda pituitară
e. glandele paratiroide

-1. Care din următoarele glande secretă vasotocina?

a. tiroida
b. glanda pineală
c. timusul
d. glanda pituitară
e. glandele paratiroide

-·1. Care afirmaţie legată de anatomia glandei medulosuprarenale este

corectă?
a. este un ganglion simpatic, ce conţine neuroni cu numeroase
prelungiri
b. este un ganglion parasimpatic, ce conţine neuroni cu numeroase
prelungiri
c. este un ganglion parasimpatic, ce conţine neuroni care nu au
prelungiri
d. este un ganglion simpatic, ce conţine neuroni care nu au prelungiri
e. reprezintă porţiunea periferică a glandei suprarenale

-·3_ Care afirmaţie referitoare la lobul intermediar hipofizar este

corectă?
a. reprezintă 20 % din masa hipofizei
b. se mai numeşte şi neurohipofiză
c. înconjură aproape complet neurohipofiza
d. anatomic face parte din neurohipofiză
e. anatomic face parte din adenohipofiză

97
474. În şaua turcească a osului sfenoid este situată:
a. epifiza
b. glanda pineală
c. glanda pituitară
d. tiroida
e. glanda paratiroidă

475. Care afirmaţie referitoare la glanda hipofiză este corectă

a. cântăreşte în jur de 500 de grame
b. în alcătuirea ei intră adenohipofiza şi neurohipofiza
c. lobul anterior constituie 25 % din masa glandei
d. este situată înaintea chiasmei optice
e. este situată în şaua turcească a osului etmoid

476. Sistemul port-hipotalamo-hipofizar reprezintă o legătură,

între:
a. regiunea anterioară a hipotalamusului şi adenohipofiză
b. regiunea mediană a hipotalamusului şi adenohipofiză
c. regiunea medială a hipotalamusului şi adenohipofiză
d. regiunea medială a hipotalamusului şi neurohipofiză
e. regiunea mediană a hipotalamusului şi neurohipofiză

477. Glandele endocrine se caracterizează prin aceea că:

a. au canal de excreţie
b. nu sunt vascularizate
c. produc hormoni pe care îi eliberează direct în sânge
d. sunt formate din epitelii secretorii
e. variantele c şi d

478. Ce alte organe, în afara funcţiei lor principale, au şi celule cu

endocrin?
a. antrul piloric, duodenul, pancreasul
b. rinichiul, ovarul, testiculele
c. muşchii scheletici
d. hipotalamusul
e. variantele a, b şi d

479. Care afirmaţii despre sistemul endocrin sunt corecte?

a. este coordonat de sistemul nervos
b. coordonează pe cale umorală alte organe
c. variantele a, b şi e

98
 d. hormonii sunt eliberaţi prin canale de excreţie
;:. reglează metabolismul celular

Hi pofiza este formată din:

a. lob anterior
b. lob anterior şi posterior
c. lob intermediar şi posterior
d. lob anterior şi intermediar
e. lob anterior, intermediar şi posterior

Ad enohipofiza este constituită din:

a. lobul posterior al hipofizei
b. lobul anterior al hipofizei
c. lobii anterior şi intermediar (mijlociu)
d. tija hipofizară
e. lobul intermediar

_ ::\'eurohipofiza este constituită din:

a. lobul anterior
b. lobul intermediar
c. lobii anterior şi intermediar
d. lobul posterior
e. lobul intermediar şi posterior

-S3. Care afirmaţii sunt corecte?

a. tija pituitară leagă hipotalamusul de hipofiză
b. sistemul port-hipotalamo-hipofizar este de natură conjunctivă
c. tractul hipotalamo-hipofizar este o legătură nervoasă
d. sistemul port-hipotalamo-hipofizar este o legătură vasculară
e. variantele a, c şi d

• 8-'. Care afirmaţii privind lobul intermediar al hipofizei sunt corecte?

a. ocupă 2 % din masa hipofizei
b. are forma unei lame epiteliale
c. aderă la tija hipofizară
d. aderă la lobul posterior
e. afirmaţiile de la variantele a, b şi d

485. Între hipotalamusul anterior şi neurohipofiză există o legătură prin:

a. fibre musculare striate
b. fibre musculare netede

99
 c. fibre elastice
d. tractusul nervos hipotalamo-hipofizar
e. menmge

486. Care afirmaţii despre glandele suprarenale sunt corecte?

a. sunt glande pereche
b. au o porţiune medulară (periferică)
c. porţiunile sunt diferite din punct de vedere embriologic, anato·
şi funcţional
d. au o porţiune corticală (centrală)
e. varian_tele a şi c

487. Porţiunea medulară a suprarenalei este:

a. de origine mezodermică
b. un ganglion simpatic, cu neuroni fără prelungiri
c. situată central
d. conjunctivă
e. variantele b şi c

488. Care afirmaţii despre medulosuprarenală sunt corecte?

a. este situată la periferia glandei suprarenale
b. este constituită din neuroni simpatici
c. este un imens ganglion simpatic
d. are origine mezodermică
e. afirmaţiile de la variantele b şi c

489. Parenchimul glandei tiroidă este constituit din:

a. cordoane de celule secretorii
b. insule de celule secretorii
c. celule epiteliale organizate în foliculi
d. celule adipoase
e. acini glandulari

490. Care dintre afirmaţiile privind glanda tiroidă sunt corecte?

a. între foliculii tiroidieni se găsesc celule parafoliculare (celulele C)
b. are lob anterior, intermediar şi posterior
c. conţine formaţiuni veziculoase (foliculi)
d. are două zone, corticală şi medulară
e. afirmaţiile de la variantele a şi c

100
 Pa ratiroidele sunt alcătuite din:
a. acini glandulari mucoşi
b. insule de celule secretorii
c. celule identice cu celulele „C'' de la tiroidă
d. variantele c şi e
e. celule principale care secretă parathormonul

_ Care dintre afirmaţiile privind paratiroidele sunt corecte?

a. au două zone, corticală şi medulară
b. conţin acini glandulari seroşi
c. conţin fibre elastice
d. conţin celule principale
e. celule cartilaginbase

- Pa ncreasul endocrin este alcătuit din:

a. celulele seroase ale acinilor glandulari
b. insule de celulele endocrine (Langerhans)
c. celule adipoase
d. celule nervoase
e. celule musculare netede

. Care dintre afirmaţiile privind pancreasul endocrin sunt corecte?

a. are canal de excreţie, care se varsă în duoden
b. prezintă foliculi secretori
c. celulele endocrine formează insule
d. celulele secretorii sunt de mai multe tipuri
e. afirmaţiile de la variantele c şi d

. Care afirmaţii despre epifiză sunt corecte?

a. intră în componenţa epitalamusului
b. are celule epiteliale şi musculare
c. celule cartilaginoase
d. formează un sistem neurosecretor epitalamo-epifizar
e. afirmaţiile de la variantele a şi d

h. Care dintre afirmaţiile privind epifiza sunt corecte?

a. este o glandă mixtă exo-endocrină
b. se mai numeşte glandă pineală
c. formează un sistem neurosecretor epitalamo-epifizar
d. stimulează funcţia gonadică
e. afirmaţiile de la variantele b şi c
101
497. Histologic, lobulul timie este format din:
a. celule reticulare
b. acini glandulari
c. timocite
d. celule musculare
e. formaţiunile de la variantele a şi c

498. Care din afirmaţiile privind timusul sunt corecte?

a. are o localizare retrosternală
b. unitatea histologică este lobulul timie
c. este un organ limfatic central şi o glandă endocrină
d. afirmaţiile de la variantele a şi c
e. afirmaţiile de la variantele a, b şi c

499. Hormonul somatotrop nu stimulează:

a. condrogeneza
b. creşterea în lungime a oaselor
c. creşterea muşchilor
d. creşterea creierului
e. creşterea viscerelor

500. Hormonul somatotrop stimulează creşterea organismului împreună

cu:
a. hormonii mineralocorticoizi
b. insulina, hormonii tiroidieni şi cei gonadici
c. hormonii glucocorticoizi
d. hormonii medulosuprarenalieni
e. vasopresma

501. Creşterea oaselor feţei, a mandibulei, a oaselor late, dar şi îngroşarea

buzelor şi a altor extremităţi, la adult, este caracteristică:
a. gigantismului
b. nanismului
c. acromegaliei
d. piticismului
e. sindromului Cushing

502. Hormonul luteotrop se mai numeşte:

a. LH
b. prolactină
C. FSH

102
 d. ACTH
e. TSH

303. Referitor la prolactină nu este corectă afirmaţia:

a. la femeie, stimulează secreţia lactată a glandei mamare
b. este inhibitor al activităţii gonadotrope
c. suptul determină creşterea temporară a secreţiei de prolactină
d. determină ovulaţia
e. secreţia în afara sarcinii este stimulată de efortul fizic şi stresul
psihic

3 4. Hormonul adrenocorticotrop:
1

a. stimulează a tivitatea secretorie a adenohipofizei

b. reduce concentraţia sanguină a glucocorticoizilor şi hormonilor
sexo1z1
c. hiposecreţia determină efectele melanocito-stimulatoare la nivelul
tegumentului
d. reduce melanogeneza în celulele pigmentare
e. stimulează activitatea secretorie a glandei cortico-suprarenale

305. Hormonul foliculostimulant determină:

a. la bărbat, stimularea secreţiei de androgeni
b. ovulaţia
c. apariţia corpului galben
d. creşterea şi maturarea foliculului de Graaf
e. la bărbat, opreşte dezvoltarea tubilor seminiferi

506. Hormonul luteinizant determină:

a. la bărbat, stimularea dezvoltării tubilor seminiferi
b. la bărbat, spermatogeneza
c. ovulaţia şi apariţia corpului galben
d. inhibarea creşterii şi maturării foliculului de Graaf
e. stimularea secreţiei glandei mamare

::01. Vasopresina are ca acţiune principală:

a. creşterea absorbţiei facultative a apei la nivelul tubilor distali şi
colectori ai nefronului
b. creşte volumul şi concentrarea urinei
c. stimulează secreţia tuturor glandelor exocrine
d. în doze mari produce vasodilataţie
e. hipersecreţia acestui hormon determină pierderi mari de apă

103
508. Oxitocina:
a. determină relaxarea celulelor mioepiteliale care înconjoară alveole
b. este un hormon anterohipofizar
c. este secretat de hipotalamusul anterior şi este pus în circulaţie p.
tija pituitară
d. relaxează musculatura netedă a uterului gravid
e. contribuie la menţinerea volumului lichidelor organismului

509. Principalul reprezentant al mineralocorticoizilor este:

a. cortizonul
b. hidrocortizonul
c. aldosteronul
d. estrogenii
e. adrenalina

510. Referitor la mineralocorticoizi, nu este corectă următoarea afirmaţie

a. joacă un rol important în metabolismul sărurilor minerale
b. determină reabsorbţia Na+ în schimbul K+ sau H+
c. menţine presiunea osmotică a mediului intern
d. hipersecreţia determină boala Addison
e. menţine echilibrul acido-bazic

511. Referitor la glucocorticoizi, nu este corectă următoarea afirmaţie:

a. sunt reprezentaţi de cortizon şi hidrocortizon
b. circulă în sânge legaţi de proteine
c. determină scăderea numărului de eozinofile şi bazofile circulante
d. hiposecreţia determină sindromul Cushing, în care apar dereglăn
ale metabolismului intermediar
e. determină hiperglicemie

512. Principalele acţiuni cardiovasculare ale catecolaminelor sunt:

a. bradicardie, vasodilataţie şi hipotensiune
b. tahicardie, vasoconstricţie şi hipertensiune
c. bradicardie şi hipotensiune
d. vasodilataţie şi hipotensiune
c. scad excitabilitatea inimii

513. Hormonii secretaţi de corticosuprarenală sunt de natură:

a. lipidică
b. glucidică
c. fosfolipidică
104
 d. protidică
e. fosfolipidică şi protidică

- Principalele acţiuni digestive ale catecolaminelor sunt:

a. contracţia musculaturii netede a pereţilor şi relaxarea sfincterelor
b. stimularea majorităţii secreţiilor
c. relaxarea musculaturii netede a pereţilor şi contracţia sfincterelor
d. contracţia musculaturii netede a pereţilor
e. relaxarea sfincterelor

5. Principalele acţiuni ale hormonilor tiroidieni asupra metabolismului

intermediar sunt:
a. glucidic - hiperglicemie, lipidic - efect hipocolesterolemiant,
protidic - catabolism
b. glucidic - hipoglicemie, lipidic - efect hipercolesterolemiant ,
protidic - anabolism
c. lipidic - efect hipercolesterolemiant, protidic - anabolism
d. glucidic - hipoglicemie, protidic - anabolism
e. glucidic - hipoglicemie, lipidic - efect hipercolesterolemiant

6. Hipofuncţia tiroidiană duce la:

a. stimularea proceselor energetice
b. îmbibarea ţesuturilor cu edem mucos (mixedem)
c. creşterea elasticităţii pielii
d. creşterea exagerată a părului
e. apariţia senzaţiei de căldură

- Despre parathormon, nu este corectă următoarea afirmaţie:

a. este activ asupra oaselor, rinichilor şi tractului digestiv
b. hipoglicemia inhibă secreţia de parathormon
c. hipersecreţia determină rarefierea oaselor
d. hipersecreţia determină depunerea calciului aflat în exces în sânge,
în diverse ţesuturi
e. este secretat de celulele principale ale paratiroidelor

-18. Despre insulină nu este corectă afirmaţia:

a. a fost descoperită de N. Paulescu în anul 1921
b. este un hormon cu efect catabolizant pentru toate metabolismele
intermediare
c. deficitul determină diabetul zaharat

105
 d. are efect hipoglicemiant
e. este secretată de celulele beta ale pancreasului endocrin

519. Poliuria, polidipsia, polifagia, glicozurie, hiperglicemie şi dezechilib

acido-bazice apar în:
a. boala Addison
b. sindromul Cushing
c. diabetul insipid
d. diabetul zaharat
e. nanismul tiroidian

520. Rol important în reacţia de adaptare a organismului în fat

diverselor agresiuni interne şi externe au:
a. FSH şi LH
b. melatonina
c. hormonii sexuali
d. atât secreţia corticalei, cât şi cea a medularei suprarenale
e. oxitocina

521. Hormonii sexosteroizi au rol în special în:

a. ovulaţie
b. apariţia corpului galben
c. creşterea şi maturarea foliculului de Graaf
d. apariţia şi dezvoltarea caracterelor sexuale secundare
e. secreţia glandei mamare

106
 VII. MISCAREA
'

. Care dintre următoarele afirmaţii este corectă?

a. osificarea desmală duce la formarea oaselor scurte
b. osificarea desmală dă naştere oaselor de la baza craniului
c. osificarea desmală realizează creşterea în lungime a oaselor la
nivelul cartilajelor de creştere
d. osificarea desmală dă naştere oaselor bolţii cutiei craniene, parţial
claviculelor şi mandibulei
e. osificarea desmală dă naştere oaselor membrelor

. Alegeţi varianta corectă de răspuns:

a. osificarea encondrală dă naştere mandibulei
b. osificarea encondrală realizează creşterea în grosime a oaselor lungi
pe seama periostului
c. osificarea encondrală se mai numeşte osificare de membrană
d. osificarea encondrală dă naştere oaselor bolţii cutiei craniene
e. osificarea encondrală dă naştere oaselor membrelor şi oaselor de la
baza craniului

. Care din următoarele oase ale craniului este os par?

a. vomer
b. frontal
C. etmoid
d. palatin
e. sfenoid

:. Precizaţi care din următoarele oase nu aparţine neurocraniului:

a. sfenoid
b. occipital
c. temporal
d. lacrimal
e. frontal

• c Precizaţi care din următoarele oase ale craniului este os impar:

a. temporal
b. zigomatic
c. occipital

107
 d. maxilar
e. palatin

527. Alegeţi varianta corectă de răspuns:

a. coloana vertebrală include din punct de vedere funcţional şi bazin
b. coloana vertebrală este situată în partea mediană şi posterioară
corpului şi reprezintă scheletul axial
c. coloana vertebrală este situată în partea mediană şi posterioară
corpului, însă nu reprezintă scheletul axial
d. coloana vertebrală este formată din şase regiuni
e. coloana vertebrală are numai rol de protecţie pentru măduva spinări:.

528. Vertebra ti\)-:

a. prezintă anterior arcul vertebral
b. este a doua vertebră a regiunii toracale
c. este a cincea vertebră a regiunii sacrale
d. prezintă anterior corpul vertebral
e. se mai numeşte vârful sacrului

529. Bazinul este alcătuit din:

a. sacrum şi coccige
b. cele două coxale
c. coccigele şi cele două coxale
d. sacrumul şi cele două coxale
e. sternul şi cele două coxale

530. Care din următoarele afirmaţii nu este adevărată?

a. sternul este format din manubriu, corp şi apendice xifoid
b. sternul este un os lat
c. vârful sacrului se articulează cu vârful coccisului
d. osul sacru are formă triunghiulară cu baza în sus
e. corpul vertebral delimitează cu pediculii vertebrali şi arcul vertebra.
orificiul vertebral

531. Care din următoarele afirmaţii este adevărată?

a. toracele osos nu conţine vertebre
b. apendicele xifoid rămâne cartilaginos până la vârsta de 20 de ani
c. coastele adevărate sunt în număr de 12 perechi
d. coastele adevărate nu se articulează direct cu sternul
e. coastele adevărate sunt în număr de 7 perechi

108
 pre osul sacru se poate afirma că:
are baza sudată la coccis
,e articulează cu femurul
ap arţine cutiei toracice
este un os median, nepereche, cu forma triunghiulară
jelimitează orificiile de conjugare

pre claviculă se poate afirma că:

este un os lat cu forma literei „S"
-e articulează medial cu scapula
.parţine scheletului trunchiului
-e articulează lateral cu scapula
-e articulează lateral cu manubriul sternal

pre radius se poate face următoarea afirmaţie:

1. rad iusul se articulează cu metacarpienele
radiusul constituie baza anatomică a braţului
radi usul participă la formarea centurii scapulare
radiusul este component al scheletului antebraţului
radiusul este singurul os al antebraţului

Ref eritor la scheletul mâinii se poate afirma:

mâna include şi scheletul braţului
în structura scheletului mâinii nu intră oasele carpiene
mâna se articulează cu humerusul
J mâna cuprinde 8 carpiene, 5 metacarpiene şi 14 falange
mâna cuprinde doar metacarpienele

i n legătură cu centura pelvină care afirmaţie este adevărată?

.i. centura pelvină se articulează cu oasele gambei
b. centura pelvină leagă membrul superior de scheletul trunchiului
c. centura pelvină este formată din oasele coxale articulate anterior
între ele
d. centura pelvină este formată numai din ilion şi ischion
e. centura pelvină se articulează anterior cu sacrul

- Cel mai lung os din corpul uman este:

a. humerusul
b. radiusul
c. tibia

109
 d. femurul
e. clavicula

538. Referitor la oasele gambei se poate afirma că:

a. fibula este aşezată medial de tibie
b. fibula este aşezată anterior tibiei
c. fibula este aşezată posterior tibiei
d. fibula este aşezată lateral de tibie
e. nicio afirmaţie nu este adevărată

539. Referitor la rotulă, care afirmaţie este reală?

a. rotula este Jm os lat
b. rotula are baza în jos
c. rotula are baza în sus
d. rotula se articulează cu radiusul
e. rotula se articulează cu extremitatea proximală a femurului

540. Referitor la oasele piciorului se poate afirma că:

a. fac parte din scheletul coapsei
b. se articulează cu coapsa
c. includ 5 oase metatarsiene
d. includ şapte metatarsiene
e. nu includ oasele halucelui

541. Humerusul reprezintă scheletul:

a. braţului
b. coapsei
c. antebraţului
d. gambei
e. centurii toracale

542. Care dintre următoarele oase este un os lung de forma literei „S"?
a. sacrumul
b. tibia
c. clavicula
d. rotula
e. iliumul

543. Oasele tarsiene aparţin scheletului piciorului şi sunt în număr:

a. egal cu cel al oaselor carpiene
b. mai mic decât cel al oaselor carpiene

110
 c. de 8
d. egal cu numărul de oase metatarsiene
e. egal cu numărul de oase metacarpiene

· .i. Rotula se articulează cu:

a. epifiza proximală a femurului
b. epifiza distală a femurului
c. diafiza femurului
d. patela
e. tibia

= 5. Ha]uce]e reprezintă:
a. un os aparţinând neurocraniului
b. un os aparţinând scheletului trunchiului
c. un nucleu din trunchiul cerebral
d. unul din degetele membrului pelvin
e. singurul os impar al viscerocraniului

- Pelvisu] osos mai este denumit şi:

a. sacrum
b. coxal
C. bazin
d. omoplat
e. fornix pelvin

- . Coastele flotante:
a. au cartilaj şi nu ajung la stern
b. nu au cartilaj, dar ajung la stern
c. nu au cartilaj şi reprezintă ultimile trei perechi de coaste
d. se articulează cu sternul prin intermediul coastei a VII-a
e. nu au cartilaj şi nu ajung la stern

=..is. Care din următoarele perechi de coaste se articulează cu sternul

prin intermediu] cartilajului coastei a VII-a?
a. VIII şi IX
b. IX, X şi XI
c. VIII, IX şi X
d. ultimile două perechi
e. ultima coastă

112
549. Apendicele xifoid aparţine:
a. sacrumului
b. sternului
c. craniului
d. coccisului
e. intestinului

550. Care dintre următoarele elemente anatomice rămâne cartila: 1

până în jurul vârstei de 40 de ani?
a. sacrumul
b. sternul_
c. manubriul sternal
d. coccisul
e. apendicele xifoid

551. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la arcul verteb

este corectă?
a. este situat în partea anterioară a vertebrei tip
b. este legat de corpul vertebral prin manubriu
c. participă la delimitarea pediculilor vertebrali
d. participă la delimitarea orificiului vertebral
e. este separat de corpul vertebral prin discul vertebral

552. Articularea celor două coxale între ele se realizează la nivelul:

a. simfizei ischiatice
b. simfizei femurale
c. arcadei sacro-iliace
d. simfizei pubiene
e. articulaţiei sacro-iliace

553. Sinartrozele sunt articulaţii care:

a. sunt întâlnite numai în structura craniului
b. prezintă capsule articulare
c. sunt articulaţii fixe, imobile
d. sunt articulaţii foarte mobile
e. prezintă numai cavitate articulară

554. Prin interpunerea discurilor intervertebrale între corpurile

vertebrelor se realizează articulaţii:
a. de tip amfiartroză
b. de tip sindesmoză

111
 c. de tip sinovial
d. diartrodiale mobile
e. de tip sinostoză

:5_ Capsula articulară este un element structural întâlnit:

a. în cazul sindesmozei
b. în cazul diartrozei mobile (artrodiei)
c. în cazul diartrozei semimobile (amfiartroze)
d. în cazul sinostozelor
e. în cazul simfizelor

· . Sinart rozele sunt reprezentate:

a. numai de sindesmoze
b. numai de sinostoze
c. numai de sincondroze
d. de sindesmoze, sincondroze şi sinostoze
e. numai de sinostoze şi sincondroze

· - . Diartrozele sunt:
a. articulaţii cu grad variabil de mobilitate
b. reprezentate numai de amfiartroze
c. reprezentate numai de artrodii
d. reprezentate de articulaţii imobile
e. articulaţii subîmpărţite în trei categorii: sindesmoze, sincondroze şi
sinostoze

: fi. Despre amfiartroze se poate afirma că:

a. sunt articulaţii sinoviale mobile
b. au în structura lor cavităţi articulare
c. sunt prezente în structura simfizei
d. sunt prezente între corpurile vertebrelor
e. sunt prezente între arcurile vertebrelor

· 5 . Despre artrodii se poate afirma că:

a. se osifică de timpuriu
b. se osifică la maturitate
c. sunt articulaţii cu mare mobilitate
d. sunt prezente la nivelul neurocraniului
e. permit doar mişcări limitate

113
560. Care din următoarele afirmaţii referitoare la corpul muşchiulu
scheletic este adevărată?
a. conţine multe fibre musculare netede
b. este acoperit de endomisium
c. este acoperit de o lamă de ţesut conjunctiv numit perimisium
d. este acoperit de o lamă de ţesut conjunctiv numit epimisium, situată
sub fascia muşchiului
e. se caracterizează prin inervaţie simplă

561. Care din următorii muşchi aparţine muşchilor capului?

a. muşchiul subclavicular
b. muşchiul piramidal
c. muşchiul adductor
d. muşchiul maseter
e. muşchiul mare dorsal

562. Precizaţi muşchiul care face parte din muşchii anterolaterali ai

toracelui:
a. muşchiul piramidal
b. muşchiul sternocleidomastoidian
c. muşchiul oblic extern
d. muşchiul micul pectoral
e. muşchiul deltoid

563. Precizaţi muşchiul care face parte din muşchii trunchiului:

a. muşchiul maseter
b. muşchiul deltoid
c. muşchiul triceps
d. muşchiul diafragm
e. muşchiul croitor

564. Care muşchi face parte din muşchii membrului superior?

a. muşchiul croitor
b. muşchiul dinţat mare
c. muşchiul oblic intern
d. muşchiul deltoid
e. muşchiul piramidal

565. Care din următorii muşchi se află situat posterior, la nivelul braţului?
a. muşchiul deltoid
b. muşchiul biceps

114
 c. muşchiul brahial
d. muşchiul piramidal
e. muşchiul triceps

566. Care din următorii muşchi asigură abducţia braţului?

a. muşchiul triceps
b. muşchiul biceps
c. muşchiul brahial
d. muşchiul coracobrahial
e. muşchiul deltoid

567. Care din următorii muşchi se află pe partea medială a coapsei?

a. muşchiul croitor
b. muşchiul semimembranos
c. muşchiul biceps
d. muşchiul adductor lung
e. muşchiul semitendinos

56 8. Care din următorii muşchi se află pe partea posterioară a gambei?

a. muşchiul semimembranos
b. muşchiul croitor
c. muşchiul solear
d. muşchiul peronier lung
e. muşchiul peronier scurt

569. Tricepsul sural este format din muşchii:

a. tibial posterior şi flexori ai degetelor
b. semimembranos şi semitendinos
c. gastrocnemian şi solear
d. tibial anterior şi extensori ai degetelor
e. biceps femural şi croitor

5-0. În loja anterioară a coapsei se află situaţi muşchii:

a. adductori şi drept medial
b. croitor şi cvadriceps
c. biceps femural, semitendinos şi semimembranos
d. peronieri lung şi scurt
e. gastrocnemian şi solear

115
571. În loja posterioară a coapsei sunt dispuşi muşchii:
a. cvadriceps şi croitor
b. peronieri lung şi scurt
c. gastrocnemian şi solear
d. biceps femural, semitendinos şi semimembranos
e. adductori şi drept medial

572. Loja anterioară a gambei este ocupată de muşchii:

a. gastrocnemian şi solear
b. peronieri lung şi scurt
c. adductori şi drept medial
d. tibial anterior şi extensori ai degetelor
e. tibial posterior şi flexori ai degetelor

573. Muşchii gambei sunt grupaţi în următoarele loji:

a. anterioară şi posterioară
b. antero-laterală şi posterioară
c. laterală şi anterioară
d. laterală şi posterioară
e. laterală şi medială

574. Muşchiul piramidal este plasat:

a. anterior de muşchiul drept al abdomenului
b. posterior de muşchiul drept al abdomenului
c. posterior muşchiului oblic intern
d. la nivelul cefei
e. sub muşchiul trapez

575. Muşchiul diafragm face parte din:

a. muşchii antero-laterali ai toracelui
b. muşchii spatelui şi ai cefei
c. muşchii antero-laterali ai abdomenului
d. muşchii cavităţii pelvine
e. muşchii mimicii

576. Cel mai lung muşchi al corpului este:

a. marele dorsal
b. marele adductor
c. cvadriceps
d. croitor
e. biceps femural

116
 5-7 _ Care dintre următorii muşchi are o formă de cupolă?
a. brahial
b. diafragma
c. trapez
d. deltoid
e. croitor

;-8. '.\1:işcarea de pronaţie este realizată de:

a. muşchiul gâtului
b. unii din muşchii braţului
C. muşchii posteriori ai antebraţului
d. unii din muşchii anteriori ai antebraţului
e. muşchiul bazinului

=-9_ Ţesutul osos este o varietate de ţesut:

a. epitelial
b. conjunctiv
c. muscular
d. nervos
e. cartilaginos

go. Ţesutul osos spongios (trabecular) se găseşte în:

a. epifizele oaselor lungi
b. diafiza oaselor lungi
c. interiorul oaselor scurte şi late
d. lama externă şi internă a oaselor late
e. formaţiunile de la variantele a şi c

· 1. Ţesutul osos haversian (compact) formează:

a. interiorul oaselor scurte şi late
b. diafizele oaselor late
c. epifizele oaselor lungi
d. diafizele oaselor lungi
e. diafizele oaselor scurte

81. Care afirmaţii despre osificarea encondrală sunt corecte?

a. este transformarea ţesutului cartilaginos în ţesut osos
b. este transformarea ţesutului conjunctiv fibros în ţesut osos
c. afirmaţiile de la variantele a şi e
d. realizează osificarea oaselor bolţii craniene
e. realizează creşterea în lungime a oaselor lungi

117
583. Care afirmaţii despre osificarea desmaiă sunt corecte?
a. se desfăşoară în ţesutul conjunctivo-fibros al embrionului
b. dă naştere oaselor bolţii craniene
c. realizează creşterea în grosime a oaselor lungi pe seama periostului
d. parţial dă naştere claviculei şi mandibulei
e. afirmaţiile de la variantele a, b, c şi d

584. În osificarea encondrală se produce:

a. înlocuirea unui ţesut conjunctiv fibros cu ţesut osos
b. formarea oaselor bolţii craniene
c. creşterea în grosime a oaselor lungi
d. transformarea unui ţesut cartilaginos în ţesut osos
e. formarea claviculei

585. Prin osificare encondrală are loc:

a. creşterea în grosime a oaselor lungi
b. formarea oaselor lungi, oaselor scurte şi oaselor bazei craniului
c. variantele b şi e
d. formarea claviculei
e. creşterea în lungime a oaselor lungi

586. Care afirmaţii despre centrele de osificare sunt corecte?

a. apar mai întâi în epifize
b. prima dată apar în diafize
c. apar concomitent
d. apar în cartilajul diafizo-epifizar
e. se numesc puncte de osificare secundară

587. Care afirmaţii despre cartilajul de creştere sunt corecte?

a. variantele b, c şi d
b. sunt cartilaginoase până în jurul vârstei de 20 de ani
c. realizează creşterea în lungime
d. celulele cartilaginoase proliferează numai spre diafiză
e. nu se osifică

588. În alcătuirea artrodiilor intră:

a. ţesut muscular
b. membrana sinovială
c. ligamente articulare
d. variantele b şi c
e. neurom

118
 .::g9_ Artrodiile sunt alcătuite şi din:
a. ţesut muscular
b. neurom
c. suprafeţe articulare
d. variantele c şi e
e. cavitate articulară

· uo. Un muşchi scheletic este format din:

a. ţesut cartilaginos
b. corpul muşchiului cu fibre musculare striate
c. variantele b şi d
d. tendoane care au în structura lor ţesut fibros
e. ţesut nervos

- I. Ţesutul conjunctiv din muşchi formează:

a. ep1m1smm
b. variantele a, c şi e
c. penm1smm
d. un cartilaj
e. endomisium

•. Cum se numeşte membrana conjunctivă de la exteriorul corpului

muşchiului?
a. perimisium
b. sarcolemă
c. ep1m1smm
d. fascie musculară
e. endomisium

.q::_ 3 Unitatea morfofuncţională a miofibrilei este:

a. discul clar
b. discul întunecat
C. sarcomerul
d. sarcoplasma
e. sarcolema

· . Sarcomerul este cuprins între:

a. două membrane Z
b. două benzi H succesive
c. o membrană Z şi o bandă H

119
 d. două discuri întunecate succesive
e. între două discuri clare succesive

595. Capacitatea muşchiului scheletic de a dezvolta tensiune între

capetele sale sau de a se scurta se numeşte:
a. excitabilitate
b. extensibilitate
c. elasticitate
d. extensibilitate
e. contractilitate

596. Proprietatea specifică muşchilor de a se deforma sub acţiunea unei

forţe şi de a reveni pasiv la forma de repaus atunci când forţa a
încetat să actioneze se numeste:
' '
a. excitabilit ate
b. contractilitate
c. extensibilitate
d. elasticitate
e. tonus muscular

597. Contracţia fibrei musculare striate în care lungimea muşchiului

rămâne neschimbată, dar tensiunea creşte foarte mult se numeşte:
a. contracţie izometrică
b. contracţie izotonică
c. contracţie izotermică
d. extensibilitate
e. contracţie auxotonică

598. Tonusul muscular este:

a. stare de tensiune permanentă, caracteristică muşchilor care au
inervaţie motorie somatică şi senzitivă intacte
b. stare de tensiune permanentă, caracteristică muşchilor care nu au
inervaţie motorie somatică şi senzitivă intacte
c. stare de tensiune permanentă, caracteristică muşchilor care au doar
inervaţie motorie somatică
d. stare de tensiune temporară
e. contracţie permanentă controlată voluntar

599. Contracţia fibrei musculare striate în care variază şi lungimea şi

tensiunea muschiului se numeste:
'
a. contracţie i'zometrică

127
 b. contracţie izotonică
c. contracţie izotermică
d. extensibilitate
e. contracţie auxotonică

-OO. Contracţia fibrei musculare striate în care variază lungimea

muşchiului, iar tensiunea rămâne constantă se numeşte:
a. contracţie izometrică
b. contracţie izotonică
c. contracţie izotermică
d. extensibilitate
e. contracţie auxotonică

ttOl. Potenţialul de acţiune este:

a. o manifestare electrică a contracţiei musculare
b. o manifestare chimică
c. o manifestare mecanică
d. o manifestare mixtă, electrică şi chimică
e. o manifestare biologică mixtă, electrică şi chimică

-.02. Contracţia musculară unică se numeşte:

a. secusă
b. tetanos incomplet
c. tetanos complet
d. contracţie auxotonică
e. contracţie izotonică

03. Faza de latenţă a secusei durează circa:

a. 0,1 s
b. 0,01 s
C. 0,001 S
d. 5 s
e. 1 s

h04. Toate contracţiile voluntare ale muşchilor din organism sunt:

a. secuse
b. tetanosuri
c. contracţii inconştiente
d. contracţii izotonice
e. contracţii izometrice

120
 VIII.DIGESTIA 51 ABSORBTIA I t

605. Sistemul digestiv este alcătuit:

a. doar din tub digestiv
b. doar din intestin subţire şi gros
c. din tubul digestiv şi glandele anexe
d. din cavitatea bucală, faringe, laringe şi esofag
e. din cavitatea bucală, faringe, esofag, trahee şi stomac

606. Cavitatea bucală:

a. aparţine sistemului respirator
b. aparţine ca şi cavităţile nazale, sistemului digestiv
c. este segment comun sistemului digestiv şi respirator
d. intră în alcătuirea tubului digestiv
e. nu aparţine sistemului digestiv

607. Faringele:
a. este segment propriu sistemului digestiv
b. este segment propriu sistemului respirator
c. este ca şi laringele, segment comun sistemului digestiv şi respirator
d. este segment comun sistemelor digestiv şi respirator
e. nu include nazofaringele

608. Esofagul:
a. intră în alcătuirea tubului digestiv
b. are aceeaşi funcţie ca şi faringele
c. nu aparţine sistemului digestiv
d. aparţine sistemului respirator
e. include glandele salivare

609. Tubul digestiv:

a. nu include cavitatea bucală
b. nu include faringele
c. include faringele şi laringele
d. include laringele, intestinul subţire şi intestinul gros
e. include nazo-, oro- şi laringofaringele

123
 . Stomacul:
a. intră în alcătuirea tubului digestiv
b. este ca şi duodenul porţiune a intestinului subţire
c. aparţine tubului digestiv ca şi cavitatea bucală, faringele şi laringele
d. are în peretele său glande salivare
e. prezintă un orificiu gastro-colic

In testinul subţire este format din:

a. o singură porţiune
b. două porţiuni
c. trei porţiuni
d. duoden şi cecum
e. JeJun ş1 cecum

, . Intestinul subţire cuprinde:

a. doar duodenul
b. duoden, jejun, ileon
c. doar ileonul
d. duoden, jejun, ileon şi cecum
e. doar duodenul şi jejunul

. Ileonul:
a. este porţiune a intestinului subţire ca şi cecumul
b. aparţine intestinului gros
c. aparţine intestinului subţire
d. se continuă cu colonul
e. se continuă cu <lodenul

4. Jejunul:
a. comunică direct cu cecumul
b. comunică direct cu stomacul
c. aparţine intestinului gros
d. aparţine aceluiaşi tip de intestin ca şi ileonul
e. este porţiune a intestinului subţire, ca şi duodenul, ileonul şi cecumul

15. Intestinul subţire cuprinde:

a. doar jejunul
b. doar duodenul
c. duodenul
d. doar duodenul şi ileonul
e. două porţiuni

122
616. Ileonul:
a. include în pereţii săi glande sah\ are
b. nu comunică cu jejunul
comunică direct cu duode ul .
- este porţiune a intestinulm su ţue . . .
. . lungă portiune a mtestmulm subţire
e. este cea mai ,

618. Esofagul:
a. este segment comun pentru sistemul digestiv şi respirator
b. aparţine sistemului respirator
c. aparţine tubului digestiv ca şi laringele
d. comunică direct cu duodenul
e. aparţine tubului digestiv

619. Cavitatea bucală şi faringele:

a. aparţin sistemului respirator
b. nu comunică între ele
c. aparţin tubului digestiv
d. aparţin sistemului respirator împreună cu traheea
e. comunică prin orificiul oro-faringian cu laringele

620. Intestinul gros prezintă:

a. două porţiuni
b. patru porţiuni
c. cinci porţiuni
d. trei porţiuni
e. o singură porţiune

621. Cecumul:
a. aparţine intestinului subţire
b. comunică direct cu jejunul
c. nu aparţine intestinului gros
d. este porţiune a intestinului gros
e. este plasat înaintea duodenului

123 124
 I nte stinul gros cuprinde:
L jejunul şi cecumul
ileonul şi colonul
doar colonul ascendent, transvers şi descendent
d. cec, colon şi rect
::. colonul, ileonul şi rectul

Colonul ascendent:
este singura porţiune a colonului
- este a doua_porţiune a colonului
:.. este a treia porţiune a colonului
d este una din cele patru porţiuni ale colonului
aparţine intestinului subţire

Colonul transvers:
a aparţine intestinului subţire
b. comunică direct cu cecumul
c comunică direct cu colonul sigmoid
d. aparţine intestinului gros
e. comunicădirect cu rectul

- Colonul sigmoid:
a. se deschide direct prin anus
b. continuă direct colonul transvers
c. este prima porţiune a colonului
d. este unul din cele 3 porţiuni ale colonului
e. aparţine intestinului gros

Rectul:
a. este porţiune a intestinului subţire
b. este porţiune a intestinului gros
c. comunică direct cu stomacul
d. nu aparţine tubului digestiv
e. nu comunică cu colonul

•. Rectul:
a. face parte din cele trei porţiuni ale intestinului gros
b. este a doua porţiune a intestinului gros
c. continuă direct ileonul
d. este porţiune a intestinului gros, ca şi ileonul
e. precede colonul transvers

125
628. Colonul descendent:
a. este plasat pe partea dreaptă a cavităţii abdominale
b. este dispus transversal
c. aparţine intestinului gros
d. comunică direct cu cecumul
e. aparţine colonului, ca şi colonul ascendent, transvers şi ce

629. Glandele salivare:

a. sunt glande endocrine
b. sunt glande subdiafragmatice
c. sunt glande anexe ale sistemului respirator
d. includ glandele parotide
e. sunt.reprezentate prin glandele sublinguale şi glanda tiroidă

630. Glandele submandibulare:

a. nu aparţin sistemului digestiv
b. sunt glande endocrine
c. sunt glande salivare, la fel ca şi pancreasul
d. sunt glande salivare, la fel ca şi paratiroidele
e. sunt glande anexe ale tubului digestiv

631. Glandele salivare sunt:

a. doar glandele submandibulare
b. doar glandele parotide
c. doar glandele sublinguale
d. glande anexe ale tubului digestiv
e. glandele parotide, sublinguale, submandibulare şi glandele parati

632. Ficatul:
a. este glandă anexă a tubului digestiv
b. este parte componentă a tubului digestiv
c. produce suc pancreatic
d. nu aparţine sistemului digestiv
e. produce sucul gastric

633. Glandele anexe ale tubului digestiv:

a. sunt doar glandele salivare
b. nu includ ficatul
c. nu includ pancreasul
d. sunt doar ficatul şi pancreasul
e. sunt glandele salivare, ficatul şi pancreasul

126
 sublinguale:
plasa te pe baza limbii
dispuse sub vârful limbii
glande salivare ca şi paratiroidele
t glande ce compun tubul digestiv
mt glande salivare

asa gastrică prezintă un epiteliu:

_ imentos unistratificat
_ mdr ic unistratificat
:la,·imentos stratificat
. hndri c stratificat
: eudo stratificat

zit atea intestinală prezintă pe suprafaţa sa:

_n epiteliu simplu cilindric
elule cu microvili Ia polul bazal
mai multe straturi de celule epiteliale
_ elul e epiteliale lipsite de microvili
un epiteliu pseudostratificat

ozi tăţ ile intestinale sunt prezente în:

.1. duoden
JeJUn
int estinul gros
ileon
• variantele a, b şi d

are informaţii despre vilozităţile intestinale sunt corecte?

nu sunt vascularizate
· au o reţea vasculară foarte bogată
• prezintă mişcări contractile
d. au un vas chilifer central
e. variantele b, c şi d

'.\ u sunt glande salivare:

a. glandele parotide
b. glandele submandibulare şi sublinguale
c. glanda epifiză
d. variantele c şi e
e. glandele paratiroide

127
640. Un lobul hepatic este alcătuit din:
a. hepatocite (celule hepatice)
b. capilare sinusoide
c. celule adipoase
d. canaliculi biliari intralobulari
e. variantele a, b şi d

641. Pancreasul exocrin are o structură asemănătoare:

a. ficatului
b. splinei
c. rinichiului
d. glandelor salivare, cu celulele exocrine organizate în acini
e. pulmonului

642. Care afirmaţii despre glandele gastrice sunt corecte?

a. nu există glande în stomac
b. sunt situate în mucoasa gastrică
c. afirmaţiile de la variantele b, d şi e
d. unele sunt glande pilorice situate în regiunile antrală şi pilorică
e. altele sunt glande oxintice, dispuse la nivţlul fundului şi co
gastric

643. Glucidul care nu poate fi digerat de sucurile digestive, dato

inexistenţei enzimelor specifice este:
a. maltoza
a. sucroza
b. lactoza
c. celuloza
d. amidonul

644. Saliva are următoarele funcţii, cu excepţia faptului că:

a. înlesneşte masticaţia
b. umectează mucoasa bucală
c. la sugar, coagulează laptele
d. diluează HCI ce ar putea regurgita în cavitatea bucală
e. are rol în excreţia unor substanţe endogene

645. Activitatea secretorie a cavităţii bucale se datorează:

a. glandelor salivare
b. amigdalei palatine
c. frenului buzei superioare

128
 J. osului maxilar
. dinţilor

El ect rolitul din salivă cu o concentraţie mai mare decât în plasma

sa nguină este:
a. Na+
b. K+
c. Hco;-
d. C-l
e. Mg2+

- Ce cantitate de salivă se secretă zilnic?

a. 800 - 1.500 mL
b. 800 - 1.500 L
C. 2 - 3 L
d. 200 - 300 mL
e. 25 L

-!I. Compoziţia salivei- alegeţi varianta falsă:

a. saliva conţine 99,5 % apă oxigenată
b. reziduul uscat reprezintă 0,5 %
c. substanţele anorganice reprezintă 0,2 %
d. amilaza salivară este o substanţă organică prezentă în salivă
e. substanţele organice reprezintă 0,3 %

. Activitatea motorie a cavităţii bucale constă din:

a. peristaltism
b. retropulsie
c. contracţiile segmentare
d. masticaţie şi timpul bucal al deglutiţiei
e. timpul faringian al deglutiţiei

. Pancreasul - alegeţi afirmaţia falsă:

a. este o glandă mixtă
b. are secreţie exocrină şi endocrină
c. canalele ductale secretă zilnic 500 - I.OOO mL de suc pancreatic
d. pancreasul endocrin secretă insulină
e. pancreasul exocrin secretă sucul pancreatic

129
651. Masticaţia - alegeţi răspunsul greşit:
a. asigură fragmentarea alimentelor
b. în timpul masticaţiei, din alimente se eliberează substanţele od
pentru a stimula receptorii olfactivi
c. masticaţia se poate desfăşura şi sub control voluntar
d. succede deglutiţiei
e. masticaţia este un act reflex involuntar

652. La formarea, lubrifierea şi înmuierea bolului alimentar particip i

a. saliva
b. sucul gastric
c. sucul pancreatic
d. bila
e. sucul intestinal

653. Care afirmaţie referitoare la compoziţia salivei nu este adevărată:"'

a. conţine electroliţi
b. conţine apă
c. conţine lizozim
d. conţine proteaze
e. conţine mucină

654. Saliva - alegeţi răspunsul eronat:

a. amilaza salivară este inactivată de pH-ul gastric scăzut
b. conţine 99,5 % apă
c. amilaza salivară degradează amidonul crud până la stadiul d
dextrină
d. conţine substanţe organice
e. conţine 0,5 % reziduu uscat

655. Funcţiile salivei - alegeţi răspunsul eronat:

a. lubrifiază alimentele ingerate
b. înlesneşte masticaţia
c. uşurează deglutiţia
d. nu intervine în apărarea organismului
e. are rol bactericid prin lizozim

656. Deglutiţia - alegeţi răspunsul greşit:

a. permite transportul bolului alimentar din cavitatea bucală în stomac
b. timpul bucal este involuntar
c. timpul esofagian este involuntar

130
 d. bolul stimulează ariile receptoare din jurul intrării în faringe
e. centrul deglutiţiei inhibă specific centrul respirator bulbar

57. Referitor la digestia gastrică - alegeţi răspunsul fals:

a. este rezultatul activităţii motorii a stomacului
b. este rezultatul activităţii secretorii a stomacului
c. celulele secretorii gastrice se găsesc la nivelul glandelor gastrice
d. sucul gastric are pH-ul cuprins între 5 şi 7 la adulţi
e. sucul gastic este un lichid incolor

58. Sucul gastric conţine următoarele, exceptând:

a. 99 % apă
b. 1 % reziduu uscat
C. HCI
d. mucus
e. lizozim

· 59. Enzimele din sucul gastric sunt următoarele, exceptând:

a. pepsma
b. labfermentul
c. gelatinaza
d. maltaza
e. lipaza gastrică

O. Celulele G din glandele pilorice secretă:

a. HCI
b. factor intrinsec
c. pepsmogen
d. mucus
e. gastrină

61. . Alegeţi varianta falsă referitoare la pepsină:

a. este forma activă a pepsinogenului
b. este o enzimă proteolitică
c. este activă în mediu bazic
d. scindează proteinele până la aminoacizi
e. poate activa pepsinogenul

2. Prezenţa acidului clorhidric este caracteristică:

a. salivei
b. bilei

131
 c. sucului gastric
d. sucului pancreatic
e. sucului intestinal

663. Factorul intrinsec - alegeţi varianta eronată:

a. este secretat la nivelul fundului gastric
b. este secretat la nivelul corpului gastric
c. este o glicoproteină
d. ajută la absorbţia vitaminei B12
e. ajută la sinteza vitaminei B12 la nivelul duodenului

664. Perista ltism.ul primar al esofagului este declanşat de:

a. prezenţa alimentelor în esofag
b. prezenţa acidului clorhidric
c. deglutiţie
d. pepsină
e. lizozim

665. La nivelul stomacului se absorb următoarele substanţe, exceptă

a. apa
b. etanolul
c. sodiul
d. fierul
e. glucoza

666. Acinii pancreatici produc următoarele enzime digestive, cu excep

a. proteaze
b. lipaze
c. amilaze
d. labferment
e. fosfolipază

667. Sunt răspunzătoare de digestia glicogenului:

a. proteazele
b. lipazele
c. glicazele
d. amilazele
e. labfermentul

132
 hi motripsinogenul este transformat în forma sa activă de către:
. tripsinogen
tripsină
enterokinază
J lipază
= la bferment

an titatea de suc pancreatic secretată zilnic este de:

1.200 - 1.500 mL
100 - 200 mL
10 L
d. 100 g
;! 1000 L

Compoziţia bilei - alegeţi varianta greşită:

_ a cizii biliari sunt sintetizaţi din colesterol
- ac izii biliari sunt sintetizaţi în capilarele sinusoide
. pigmenţii biliari sunt bilirubina şi biliverdina
d în compoziţia bilei găsim electroliţi
;! în compoziţia bilei găsim lecitină

Cu loarea galbenă a bilei este dată de:

a. acizii biliari
b. lecitină
c. colesterol
d. pigmenţii biliari
e. electroliţi

\ lişcările de propulsie la nivelul intestinului subţire. Alegeţi

,·arianta falsă:
a. undele peristaltice apar în orice parte a intestinului
b. se deplasează în direcţie anală
c. viteza de deplasare este de 0,5 - 2 cm/secundă
d. se deplasează mult mai rapid în intestinul terminal
e. chimul este propulsat de undele peristaltice

.•. Timpul normal necesar chimului să traverseze intestinul subţire

este de:
a. 20 ore
b. 15 ore
c. 3 - 5 ore

133
 d. 1 oră
e. 30 minute

674. Este un metabolit al hemoglobinei:

a. acidul clorhidric
b. bilirubina
c. cole'i'.teto\.u.l
d. lecitina
e. lipaza

675. Secreţia pancreatică - alegeţi varianta falsă:

a. conţine Na+·
b. conţine electroliţi
c. conţine enzime digestive
d. conţine HC03-
e. conţine pigmenţi pancreatici

676. Secreţia biliară - alegeţi răspunsul eronat:

a. bila este produsul de secreţie al hepatocitelor
b. secreţia bilei este discontinuă
c. bila este depozitată în timpul perioadelor interdigestive
d. bila este depozitată în vezicula biliară
e. în timpul perioadelor digestive bila este eliberată în duoden

677. Bila - alegeţi varianta incorectă:

a. secreţia biliară este continuă
b. conţine colesterol
c. este un lichid galben
d. conţine lecitină
e. conţine enzime

678. Chilomicronii - alegeţi afirmaţia falsă:

a. conţin trigliceride
b. conţin fosfolipide
c. conţin colesterol
d. conţin proteine
e. se absorb în capilarele sanguine

679. În urma absorbţiei intestinale, aminoacizii:

a. ajung prin vena portă la pancreas
b. ajung prin vena portă la ficat

134
 . in circulaţia limfatică
.ir omică parte din proteinele din intestin sunt absorbite
, ei nele nu se absorb în intestinul subţire

ţia intestinală a vitaminelor - alegeţi răspunsul greşit:

_ orbţ ia vitaminei A este dependentă de sărurile biliare
orbţia vitaminei D este dependentă de sărurile biliare
orbţia vitaminei K este dependentă de sărurile biliare
- orbţia vitaminei E este dependentă de sărurile biliare
rami nele liposolubile se absorb asemănător cu glucoza

rb ţia electroliţilor şi a mineralelor - alegeţi răspunsul greşit:

camina C stimulează absorbţia fierului
bsorbţia sodiului se face printr-un proces pasiv
lorul urmează pasiv sodiul
.:alciul se absoarbe cu ajutorul unui transportor activat de vitamina D
Jbso rbţia Fe2+ se realizează în jejun şi ileon

fer itor la sucul intestinal - alegeţi răspunsul eronat:

tripeptidele degradează tripeptidazele
1pidele emulsionate sunt degradate de lipaza intestinală
dipeptidele sunt degradate de dipeptidaze
maltoza este degradată de maltază
la ctoza este degradată de lactază

Referitor la enzimele sucului pancreatic - alegeţi varianta incorectă:

_ a -amilaza pancreatică se secretă în forma sa activă
- tri psinogenul este transformat în tripsină de enterokinază
a-a milaza pancreatică hidrolizează celuloza până la stadiul de
dizaharide
d. lipazele sunt secretate în forma lor activă
e. inhibito rul tripsinei protejează pancreasul de autodigestie

Saliva conţine următoarele, cu excepţia:

a. apă
b. electroliţi
c. lizozim
d. mucină
e. amilază pacreatică

135
685. Substanţele organice din sucul gastric sunt următoarele, cu ei
a. pepsma
b. labferment
C. lipaza gastrică
d. mucus
e. acid clorhidric

686. Acidul clorhidric - alegeţi răspunsul incorect:

a. activează pepsinogenul
b. reduce Fe2+
c. împiedică proliferarea unor bacterii patogene în cavitatea bu
d. este necesar digestiei proteinelor
e. asigură un pH optim pentru acţiunea pepsinei

687. Inhibarea secreţiei de HCI se datorează:

a. somatostatinei
b. acetilcolinei
c. secretinei
d. gastrinei
e. cazeinatului de Ca

688. Contracţiile peristaltice gastrice se iniţiază:

a. la nivelul pilorului
b. la nivelul duodenului
c. la nivelul esofagului
d. la graniţa dintre fundul şi corpul gastric
e. la nivelul cavităţii bucale

689. Forţa contracţiilor peristaltice gastrice este controlată de către:

a. acetilcolină
b. vitamina B
c. mucus
d. cantitatea de aminoacizi
e. amidon

690. Pepsina - alegeţi varianta falsă:

a. este forma inactivă a pepsinogenului
b. este activă în mediul acid
c. iniţiază procesul de digestie a proteinelor
d. scindează proteinele
e. este o enzimă proteolitică

136
 l. Cantitatea maximă de apă ce poate fi absorbită în colon într-o zi
este de:
a. 15 L
b. 2 - 3 L
C. 7 L
d. 1 L
e. 21 L

"2. Vitamina C stimulează absorbţia:

a. vitaminei A
b. vitaminei E
c. fierului
d. calciului
e. vitaminei K

a 3, Defecaţia - alegeţi răspunsul eronat:

a. reprezintă procesul de eliminare a materiilor fecale din intestin
b. este iniţiată de unele mişcări în masă care propulsează materiile
fecale în rect
c. se implică prin contracţie musculatura colonului distal, care propul­
sează fecalele în canalul anal
d. este asigurată de sfincterul anal intern, care se relaxează
e. este asigurată de sfincterul anal extern, care în timpul defecaţiei se
contractă

94. Este secretat de colon:

a. clorul
b. sodiul
c. potasiul
d. fierul
e. calciul

95. Secreţiile intestinului subţire conţin substanţele de mai jos,

exceptând:
a. mucusul
b. peptidele
c. maltaza
d. lactaza
e. zaharaza

137
696. Mucusul conţinut în secreţiile intestinului subţire este s
către:
a. pancreas
b. glandele parotide
c. papilele fungiforme
d. glandele Brunner
e. glandele von Ebner

138
 IX. CIRCULATIA
'

97. Selectaţi afirmaţia corectă referitoare la arterele pulmonare:

a. arterele pulmonare colectează sângele oxigenat la nivel pulmonar
b. arterele pulmonare se detaşează din trunchiul brahiocefalic
c. arterele pulmonare îşi au originea în ventriculul stâng
d. arterele pulmonare transportă sânge cu C0 2 către reţeaua capilară
din jurul alveolelor pulmonare
e. arterele pulmonare _asigură vascularizaţia nutritivă a plămânilor

'8. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii este corectă:

a. artera toracică internă se detaşează din artera subclaviculară
b. artera toracică internă este o ramură a aortei toracice
c. artera toracică internă se detaşează din trunchiul brahiocefalic
d. artera toracică internă irigă gâtul şi regiunea parieto-temporală
e. artera toracică internă nu dă naştere arterelor intercostale anterioare

9. Selectaţi afirmaţia corectă cu privire la arterele carotide comune:

a. arterele carotide comune ajung la marginea superioară a cartilajului
tiroid
b. arterele carotide comune se termină cu arterele vertebrale
c. arterele carotide comune îşi au originea în arcul aortic
d. arterele carotide comune irigă muşchii intercostali
e. arterele carotide comune reprezintă ramuri ale trunchiului brahiocefalic

-oo. Sinusul carotic reprezintă:

a. o dilataţie a arterei carotide externe
b. o dilataţie a arterei carotide interne
c. o dilataţie la nivelul bifurcării arterei carotide comune
d. o îngustare a arterei carotide externe
e. o îngustare a arterei carotide interne

-01. Ordinea detaşării din arcul aortic a vaselor, dinspre dreapta spre
stânga este următoarea:
a. trunchi brahiocefalic, arteră subclaviculară stângă, artera carotidă
comună stângă
b. artera carotidă comună dreaptă, trunchi brahiocefalic, arteră
carotidă comună stângă

139
 c. trunchi brahiocefalic, artera carotidă comună stângă, artera
viculară stângă
d. trunchi brahiocefalic, artera carotidă comună stângă, artera
viculară dreaptă
e. trunchi brahiocefalic, artera carotidă comună stângă, arteră
comună dreaptă

702. Terminalele trunchiului brahiocefalic sunt reprezentate de:

a. artera carotidă comună dreaptă şi artera carotidă comună stâng a
b. artera carotidă comună dreaptă şi artera subclaviculară dreaptă
c. artera carotidă comună stângă şi artera subclaviculară dreaptă
d. artera subclaviculară dreaptă şi trunchiul bicarotic
e. artera subclaviculară dreaptă şi artera subclaviculară stângă

703. Precizaţi afirmaţia corectă referitoare la arterele subclavicula

a. arterele subclaviculare urcă la nivelul gâtului şi braţului
b. arterele subclaviculare îşi au originea în trunchiul brahiocefah
c. arterele subclaviculare la axilă îşi iau numele de artere axilare
d. arterele subclaviculare se detaşează din arterele vertebrale
e. arterele subclaviculare sunt continuarea arterelor carotide corn

704. Artera brahială dă naştere următoarei artere:

a. artera axilară
b. artera ulnară
c. artera subclaviculară
d. artera radială şi artera axilară
e. artera carotidă comună

705. Arterele digitale îşi au originea în:

a. artera brahială
b. arcadele palmare
c. artera radială
d. artera ulnară
e. artera axilară

706. Toate ramurile viscerale ale aortei descendente toracice su

reprezentate de:
a. arterele bronşice
b. arterele bronşice şi pericardice
c. arterele pericardice şi esofagiene

141
 d. arterele esofagiene
e. arterele bronşice, pericardice şi esofagiene

- . Arterele pericardice şi esofagiene:

a. reprezintă ramuri viscerale ale aortei descendente toracice
b. îşi au originea arterele coronare
c. se anastomozează între ele
d. vascularizează miocardul şi esofagul
e. nu au origine constant în aortă

- 8. Referitor la aorta descendentă toracică selectaţi afimaţia corectă:

a. aorta toracică emite numai ramuri parietale
b. aorta toracică emite numai ramuri viscerale
c. aorta toracică nu emite ramuri în traiect
d. aorta toracică emite ramuri parietale şi ramuri viscerale
e. aorta toracică emite inconstant ramuri parietale şi viscerale

-,)9. Referitor
la aorta descendentă abdominală precizaţi afirmaţia
incorectă:
a. aorta abdominală continuă aorta toracică
b. aorta abdominală emite ramuri parietale şi viscerale
c. aorta abdominală se termină prin arterele iliace comună
d. aorta abdominală emite inconstant ramuri viscerale şi parietale
e. aorta abdominală irigă prin trunchiul celiac stomacul

-1 O. Precizaţi care din următoarele artere nu face parte din ramurile

viscerale ale aortei abdominale:
a. trunchiul celiac
b. arterele renale
c. arterele testiculare
d. artera splenică
e. arterele ovariene

-11. Vascularizaţia stomacului, pancreasului, duodenului, splinei şi

ficatului este realizată de către:
a. aorta toracică
b. numai de artera splenică
c. trunchiul celiac
d. numai de artera gastrică stângă
e. numai de artera hepatică

140
712. Precizaţi care din afirmaţiile referitoare la artera mezen
superioară este incorectă:
a. artera mezenterică superioară vascularizează jejuno-ileonul
b. artera mezenterică superioară vascularizează cecul
c. artera me7.enterică suţie1:1oa1:a va: cu.\"o..°t\."ZJ .'o..U 1)ni\<eâ
co\o nu1·u1transvers
d. artera mezenterică superioară vascularizează duodenul
e. artera mezenterică superioară este ramură viscerală a
abdominale

713. Care din afirmaţiile referitoare la artera mezenterică

este corectă?
a. artera mezenterică inferioară emite ramuri pentru splină
b. artera mezenterică inferioară nu irigă colonul descendent
c. artera mezenterică inferioară irigă numai colonul descendent
d. artera mezenterică inferioară vascularizează colonul transv
partea stângă, colonul descendent, sigmoid şi partea superioa i
rectului
e. artera mezenterică inferioară irigă toate segmentele int estin
gros cu excepţia colonului sigmoid

714. Coapsa este irigată de către artera:

a. iliacă internă
b. iliacă externă
c. poplitee
d. femurală
e. arterele tibiale

715. Care din următoarele artere emite ramuri parietale şi viscerale:

a. artera iliacă externă
b. artera poplitee
c. artera femurală
d. artera iliacă internă
e. artera tibială anterioară

716. Arterele digitale dorsale se desprind din artera:

a. femurală
b. poplitee
c. artera dorsală a piciorului
d. artera tibială posterioară
e. artera plantară externă

142
141
 ' ele ctaţi afimaţia corectă referitoare la arterele digitale plantare:
arterele digitale plantare se desprind din artera plantară internă
arterele digitale plantare se desprind din artera plantară externă
arterele digitale plantare se desprind din arterele plantare, internă şi
externă
arterele digitale plantare se desprind din artera dorsală a piciorului
arterele digitale plantare se desprind din artera tibială anterioară

Pe faţa posterioară a genunchiului se află artera:

a. femurală
tibială posterioară
c tibială anterioară
d. poplitee
e. plantară internă

Per eţii bazinului sunt irigaţi din ramuri detaşate din artera:
a. aortă abdominală
b. iliacă externă
c. mezenterică inferioară
d. mezenterică superioară
e. iliacă internă

Organele din bazin sunt irigate de ramuri din artera:

a. iliacă externă
b. mezenterică superioară
c. mezenterică inferioară
d. aortă abdominală
e. iliacă internă

. Vena cavă superioară se formează prin unirea:

a. venelor jugulare interne
b. venelor jugulare interne cu venele subclaviculare şi sistemul azigos
c. venelor brahiocefalice
d. venei jugulare interne cu vena jugulară externă
e. venelor subclaviculare

-· Venele superficiale, subcutanate:

a. se varsă în venele profunde
b. se detaşează din venele cave
c. colectează sângele de la muşchii intercostali interni

143
 d. formează sistemul azygos
e. însoţesc arterele subcutanate

723. Vena cavă inferioară:

a. are afluent vena mezenterică superioară
b. se formează prin unirea venelor iliace comune
c. colectează vena subclaviculară
d. colectează sângele de la ficat şi stomac
e. transportă sânge neoxigenat la ficat

724. Vena portă:

a. este afluent at venei cave superioare
b. se formează din unirea venelor splenică, mezenterică superioară .
mezenterică inferioară
c. transportă de la ficat sânge încărcat cu substanţe nutritive
d. transportă de la ficat sânge către intestinul subţire
e. face parte din sistemul azygos

725. Prin unirea venei iliace externe cu vena iliacă internă se formează:
a. vena portă
b. vena cavă superioară
c. vena cavă inferioară
d. vena splenică
e. vena iliacă comună

726. De la nivelul intestinului sângele Încărcat cu substanţe nutritiH

este dirijat către ficat prin:
a. vena cavă inferioară
b. vena azygos
c. vena portă
d. vena iliacă internă
e. vena mezenterică superioară

727. Referitor la sistemul limfatic - selectaţi afirmaţia incorectă:

a. sistemul limfatic este adaptat la funcţia de drenare a ţesuturilor
b. prin sistemul limfatic circulă limfa, unul din mediile interne ale
organismului
c. pereţii vaselor limfatice sunt mai groşi decât pereţii vaselor
sangume
d. capilarele limfatice formează reţele terminale
e. capilarele limfatice au aceeaşi structură cu a capilarelor sanguine

144
 C el mai mare colector limfatic din organismul uman este:
_ vena limfatică dreaptă
- reţeaua limfaticelor glandei mamare
, reţeaua capilarelor limfatice splenice
d. cisterna chili
e. canalul toracic

Referitor la splină selectaţi afirmaţia incorectă:

splina produce limfocite
splina distruge hematiile bătrâne
c. splina intervine în metabolismul fierului
... splina se situează în dreapta lojei gastrice
splin a are culoare brună-roşcată

\-ascularizaţia arterială a splinei este asigurată de:

a. o ramură a trunchiului celiac
b. artera mezenterică superioară
c. aorta abdominală
d. artera iliacă internă
e. artera hepatică

. Centrii automatismului cardiac sunt:

a. nodulul atrioventricular
b. nodulul sinoatrial
c. fasciculul Hiss
d. reţeaua Purkinje
e. toate răspunsurile sunt corecte

· - Referitor la valvele cardiace alegeţi varianta incorectă de răspuns:

a. valvele cardiace permit circulaţia sângelui în toate sensurile prin
cavităţile inimii
b. valvele semilunare se închid în diastolă
c. valvele atrioventriculare se închid în sistolă
d. valvele atrioventriculare se deschid în diastolă
e. valvele semilunare se deschid în sistolă

-33_ Elementele figurate ale sângelui sunt:

a. variantele b, c şi d
b. globulele roşii
c. plachetele sanguine

145
 d. globulele albe
e. fibroblastele

734. Care din elementele figurate ale sângelui sunt celule anucleate?
a. neutrofilele
b. limfocitele
c. eritrocitele
d. fibroblastele
e. monocitele

735. Rolul eritrocitelor constă în:

a. transportă CO2
b. variantele a, c şi d
c. transportă 02
d. menţin echilibrul acido-bazic
e. coagularea sângelui

736. Leucocitele prezintă:

a. miofibrile
b. mitocondrii
c. neurofibrile
d. nucleu
e. variantele b şi d

737. Care din afirmaţiile despre leucocite sunt corecte?

a. emit pseudopode
b. afirmaţiile de la variantele a, c şi e
c. efectuează diapedeza
d. au rol în hemostază
e. participă la reacţia de apărare a organismului

738. Granulocitele (leucocitele granulare) sunt reprezentate de:

a. limfocite
b. neutrofile
c. bazofile
d. eozinofile
e. leucocitele de la variantele b, c şi d

739. Agranulocitele (leucocitele agranulare) sunt reprezentate de:

a. acidofile
b. monocite

146
 bazofile
:; limfocite
leucocitele de la variantele b şi d

Pl achetele sanguine sau trombocitele:

.s au nucleu
:- sunt elemente figurate necelulare
afirmaţiile de la variantele b şi d sunt corecte
d au rol în hemostază
- nu sunt elemente figurate

l n ganglion limfatic are în structura sa:

_ o capsulă fibroasă
b. elementele de la variantele a, c şi d
c.. o zonă corticală
d. trabecule
e. ţesut cartilaginos

- Fluidu l care circulă în interiorul arborelui cardiovascular:

este format din plasmă şi reziduu uscat
b. este format din elemente figurate şi plasmă
c. formează, împreună cu limfa, lichidul interstiţial
d. constituie tot lichidul intracelular al organismului
e. conţine apă în procent de 95 %

: . Grupa sanguină AB:

a. poate dona la toate grupele
b. nu poate primi decât sânge izogrup
c. se mai notează AB (III)
d. are aglutinine A şi B
e. este primitor universal

. Au rol în transportul 02 şi C0 2:
a. eritrocitele
b. neutrofilele
c. limfocitele
d. bazofilele
e. trombocitele

147
745. Una dintre următoarele afirmaţii referitoare la plasma sangu i n
este greşită:
a. plasma conţine 9 % substanţe organice
b. plasma conţine cazeină
c. plasma conţine 1O % reziduu uscat
d. plasma conţine 90 % apă
e. plasma conţine fibrinogen

746. Fagocitoza este:

a. mecanism de apărare specifică dobândită natural pasiv
b. mecanism de apărare specifică dobândită natural activ
c. mecanism celular de apărare nespecifică înnăscută
d. mecanism umoral de apărare nespecifică înnăscută
e. mecanism de apărare specifică dobândită artificial

747. Aglutinogenele:
a. sunt compuşi plasmatici cu rol de anticorpi
b. A şi B se găsesc în plasma indivizilor cu grupa sanguină O
c. A se găsesc pe membranele hematiilor indivizilor poseson
aglutinine a
d. A se găsesc pe membranele hematiilor indivizilor posesori d
aglutinine ' dar nu şi pe cele ale indivizilor cu grupa sanguină O
e. distrug membrana hematiilor pe care se fixează

748. Regula transfuziei cere ca:

a. aglutinogenul din sângele donatorului să se întâlnească c_
aglutininele din plasma primitorului
b. aglutinogenul din sângele donatorului să nu se întâlnească c_
aglutininele din plasma primitorului
c. aglutininele din sângele donatorului să nu întâlnească aglutininek
din plasma primitorului
d. aglutinogenele din plasma primitorului să întâlnească aglutino­
genele din sângele donatorului
e. aglutinogenele plasmatice ale primitorului să nu întâlnească
aglutininele de pe hematiile donatorului

749. O femeie cu Rh negativ (precizaţi afirmaţia adevărată):

a. posedă pe eritrocite antigenul D
b. posedă în mod natural în plasmă, aglutinina anti - Rh
c. nu poate da naştere la copii cu Rh pozitiv

148
 d. după transfuzii repetate cu sânge Rh negativ, produce în organismul
său anticorpi anti - Rh
e. poate avea o primă sarcină cu evoluţie normală

. Referitor la dinamica procesului de coagulare, este adevărat

următorul enunţ:
a. coagularea sângelui se desfăşoară în trei faze
b. formarea tromboplastinei urmează după etapa de formare a fibrinei
c. trombina desface, din fibrinogen, monomeri de fibrină
d. când în ochiurile reţelei de fibrină se fixează ionii de ca2+,
sângerarea se opreşte
e. formarea fibrinei durează cel mai mult 4 - 8 minute

·51. Hemostaza primară:

a. se mai numeşte timpul vasculo-plachetar
b. rezultatul acestei etape este transformarea fibrinogenului în fibrină
c. reacţia constă în vasodilataţie, urmată de aderarea trombocitelor la
peretele vascular
d. se termină atunci când sângele coagulează
e. durează 4 - 8 minute

·s2. Volumul bătaie - alegeţi varianta falsă:

a. este de aproximativ 5 L/min
b. variază cu forţa contracţiei ventriculare
c. variază cu presiunea arterială
d. variază cu volumul de sânge aflat în ventricul la sfârşitul diastolei
e. în timpul eforturilor fizice intense, poate determina o creştere de
6 ori a debitului cardiac

- 53_Ritmul joncţional este imprimat de:

a. nodulul sinoatrial
b. nodulul atrioventricular
c. fasciculul His
d. reţeaua Purkinje
e. miocardul ventricular

754. Conform legii inexcitabilităţii periodice, inima prezintă particu­

laritatea de a fi excitabilă:
a. numai în faza de contracţie, prin sumarea contracţiilor
b. numai în perioada refractară absolută
c. numai în sistolă, prin stimuli cu frecvenţă mare

149
 d. numai în faza de relaxare
e. atât în sistolă cât şi în diastolă, când stimulul este destul de pute.

755. Automatismul reprezintă:

a. proprietatea miocardului de a răspunde la un stimul
b. proprietatea miocardului de a propaga excitaţia la toate fibrele sa
c. proprietatea inimii de a se autostimula
d. proprietatea miocardului de a dezvolta tensiune între cape­
fibrelor sale
e. · proprietatea inimii de a funcţiona ca un sinciţiu

756. Centrii de automatism cardiac - alegeţi varianta falsă:

a. la nivelul nodulului sinoatrial, frecvenţa descărcărilor este de-
80/minut
b. ritmul funcţional al centrului de comandă poate fi modificat
acţiunea unor factori externi
c. frecvenţa de descărcare a impulsurilor la nivelul fasciculului
este de 25/minut
d. frecvenţa descărcărilor la nivelul nodulului atrioventricular este
40 de potenţiale de acţiune/minut
e. dacă centrul sinusal este scos din funcţie, comanda inimii
preluată de nodulul atrioventricular, care imprimă ritmul nodal

757. Debitul cardiac:

a. este produsul dintre volumul-bătaie şi frecvenţa cardiacă
b. reprezintă volumul de sânge care se adună în ventricule în fiec
minut
c. este în medie de 70 - 75 L/minut
d. scade în sarcină, febră şi la altitudine
e. în cursul eforturilor fizice intense, creşte de 30 de ori

758. Explicaţia stării refractare a inimii rezidă din:

a. proprietatea inimii de a se autostimula
b. faptul că inima funcţionează ca două sinciţii: unul atrial şi .·
vetricular, izolate din punct de vedere electric
c. forma particulară a potenţialului de acţiune al fibrei miocardice
d. viteza de conducere diferită, de 1O ori mai mică prin miocar
contractil
e. faptul că forţa de contracţie este proporţională cu grosimea pereţi.
m1m11

150
 -39_ .Miocardul are următoarele caracteristici, cu excepţia faptului că:
a. este un sinciţiu structural
b. este alcătuit din două tipuri de celule musculare
c. are proprietatea de a propaga excitaţia la toate fibrele sale
d. are proprietatea de a dezvolta tensiune între capetele fibrelor sale
e. miocardul atrial este izolat din punct de vedere funcţional de cel
ventricular

-oo. Volemia:
a. reprezintă viteza de curgere a sângelui în artere
b. în scăderi ale volumului lichidelor extracelulare, volemia creşte
c. variază invers proporţional cu variaţia lichidelor extracelulare
d. când creşte volemia, se produce hipotensiune arterială
e. este unul dintre factorii determinanţi ai presiunii arteriale

-.,1. Presiunea arterială:

a. este presiunea cu care circulă sângele în vase, nu depăşeşte presiunea
atmosferică
b. are valoare maximă în timpul diastolei, când ventriculul se umple
cu sânge
c. la om, se apreciază în mod direct prin măsurarea tensiunii arteriale
d. scăderea tensiunii arteriale determină creşterea lucrului mecanic
cardiac
e. variază proporţional cu debitul cardiac

- 62. Sistola ventriculară (precizaţi răspunsul corect):

a. durează 0,7 secunde la un ritm de 75 bătăi/min
b. începe în momentul deschiderii valvelor atrio-ventriculare
c. se termină în momentul închiderii valvelor semilunare
d. în timpul sistolei ventriculare, în artere este pompat un volum de
500 mL sânge
e. se compune din faza de relaxare izovolumetrică şi faza de ejecţie

-63. Ultima parte a diastolei ventriculare a unui ciclu cardiac coincide

cu:
a. diastola generală
b. diastola atrială
c. diastola ventriculară a ciclului cardiac următor
d. sistola atrială a ciclului cardiac următor
e. sistola ventriculară

156
764. Informaţii despre artere şi despre modul de golire al ventriculu
stâng oferă:
a. electrocardiograma
b. sfigmograma
c. palparea pulsului arterial
d. fonocardiograma
e. ascultaţia zgomotelor cardiace

765. Zgomotul II cardiac:

a. este un zgomot diastolic
b. este produs de închiderea valvelor mitrală şi tricuspidă
c. este mai lung şi mai intens faţă de zgomotul I
d. este produs de vibraţia miocardului la începutul sistolei ventricular.
e. are tonalitate joasă

766. Debitul cardiac de efort, pentru un volum bătaie de 100 mL şi

frecvenţă cardiacă de 200/minut are următoarea valoare:
a. 20 L/minut
b. 200 L/minut
c. 2 L/minut -
d. 5 L/minut
e. 70 L/minut

767. Ce procent din greutatea corporală revine sângelui?

a. 20 %
b. 10 %
C. 5 o/o
d. circa 8 %
e. 12 %

768. Viteza de curgere a sângelui prin artere:

a. este invers proporţională cu suprafaţa de secţiune a arborelui
circulator
b. creşte pe măsură ce ne depărtăm de inimă, datorită creştem
suprafeţei de secţiune a teritoriului capilar
c. în aortă, viteza de curgere a sângelui este de 0,5 mm /s
d. în capilare, viteza de curgere a sângelui arterial este de 500 mm/s
e. este invers proporţională cu presiunea arterială

151
· 69. Una dintre proprietăţile funcţionale ale arterelor, responsabilă de
curgerea continuă a sângelui este:
a. contractilitatea
b. conductibilitatea
c. tonicitatea
d. elasticitatea
e. excitabilitatea

·-o. Viteza sângelui în aortă este mult mai mare decât în capilare
datorită:
a. creşterii presiunii arteriale pe măsură ce ne depărtăm de inimă
b. creşterii suprafeţei totale de secţiune a teritoriului capilar
c. scăderii rezistenţei la curgere cu cât vasul devine mai îngust
d. scăderii elasticităţii pereţilor la nivelul vaselor capilare
e. scăderii debitului circulant

I. Zgomotul I cardiac:
a. este produs de deschiderea valvelor atrio-ventriculare
b. este diastolic
c. este de tonalitate joasă
d. este mai scurt şi mai puţin intens
e. nu poate fi înregistrat grafic pe fonocardiogramă

•. Diastola generală:
a. durează 0,5 s la un ritm de 75 bătăi/min
b. la începutul acestei faze are loc sistola atrială
c. durează de la începutul sistolei atriale la începutul sistolei
ventriculare
d. se mai numeşte diastolă izovolumetrică
e. este perioada în care atriile şi ventriculele se relaxează

. Viteza de circulaţie a sângelui în cele două vene cave este:

a 0,5 mm/s
b. 10 mm/s
c. 100 mm/s
d. 75 mm/s
e. 500 mm/s

4. Referitor la circulaţia venoasă, este adevarat că:

a. volumul venos este de trei ori mai mic decât cel arterial
b. în teritoriul venos se află circa 75 % din volumul sanguin

153
 c. venele sunt vase prin care sângele pleacă de la inimă
d. venele prezintă conductibilitate şi contractilitate
e. presiunea sângelui este de 1O mmHg la vărsarea venelor ca\ .:
atriul drept

775. Hematocritul reprezintă:

a. cantitatea de hemoglobină din eritrocite
b. densitatea sângelui
c. volumul globular procentual
d. procentul de sânge neoxigenat
e. volumul de sânge stagnant

776. Următoarele afirmaţii despre eritrocite sunt adevărate, cu excepţi

a. se mai numesc hematii
b. sunt celule fără nucleu
c. au rol în transportul 02 şi CO2
d. au rol în menţinerea echilibrului acido-bazic
e. intră în compoziţia plasmei

777. În componenţa mediului intern nu intră:

a. lichidul interstiţial
b. lichidul cefalorahidian
C. limfa
d. lichidul intracelular
e. sângele

778. Anticorpii sunt:

a. proteine plasmatice din clasa gammaglobulinelor
b. substanţe care activează antigenele
c. substanţe macromoleculare polizaharidice
d. substanţe străine organismului
e. agenţi patogeni

779. Răspunsul imun primar:

a. intră în componenţa răspunsului imun nespecific
b. apare la primul contact cu antigenul respectiv
c. se realizează pe seama limfocitelor cu memorie
d. se realizează la un contact ulterior cu acelaşi antigen
e. nu intră în componenţa răspunsului imun specific, împreună
răspunsul imun secundar şi cu răspunsul imun terţiar

154
 -so. Apărarea nespecifică:
a. se dezvoltă în urma expunerii la imunogene
b. este de două feluri: naturală şi artificială
c. se realizează prin mecanisme celulare şi umorale
d. se dezvoltă în urma expunerii la agenţi capabili să inducă un
răspuns imun
e. este dobândită

I. Efectul final al vaccinării este:

a. apărarea nespecifică
b. fagocitoza
c. transferul activ d anticorpi în urma unei boli
d. dobândirea imunităţii
e. transferul pasiv de anticorpi

· •- Răspunsul imun specific - alegeţi enunţul eronat:

a. are specificitate
b. are memorie imunologică
c. este mediat prin limfocitele B şi T
d. are caracteristică diferenţierea structurilor proprii de cele străine
organismului
e. este înnăscut

-,B. Plasma sanguină conţine apă în procent de:

a. 50 %
b. 60 %
C. 70 %
d. 80%
e. 90%

- 11 4. Timpul vasculo-plachetar este de:

a. 2 - 4 minute
b. 2 - 4 secunde
c. 4 - 8 minute
d. 4 - 8 secunde
e. 20 - 40 secunde

- 5. Faza I a coagulării sângelui (formarea tromboplastinei) durează:

a. 2 - 4 minute
b. 20 - 40 secunde
c. 4 - 8 minute

155
 d. 40 - 80 secunde
e. 4 - 8 secunde

786. Hemostaza primară:

a. prima reacţie constă în vasodilataţia peretelui vasului lezat
b. urmează îndepărtarea trombocitelor de la nivelul plăgii
c. începe în momentul lezării vasului
d. rezultatul acestei etape este transformarea fibrinogenului în fibm-
e. rezultatul acestei etape este transformarea protrombinei în trom·b

787. Sângerarea se opreşte după ce în ochiurile reţelei de fibrină !ie

fixează:
a. trombina
b. tromboplastina
c. fibrinogenul
d. elementele figurate
e. protrombina

788. Sângele are următoarele roluri, cu excepţia:

a. participă la reacţia de apărare a organismului
b. rol în metabolizarea substanţelor toxice
c. rol de îndepărtare a substanţelor toxice neutilizabile sau în exces
d. rol în termoreglare
e. rol de sistem de integrare şi coordonare umorală ale funcţiilor pri=
hormonii, mediatorii chimici şi cataboliţii pe care-i vehiculează

789. Transfuzia de sânge - alegeţi varianta greşită:

a. grupa O poate dona la toate grupele
b. grupa O nu poate primi decât de la grupa O
c. grupa AB poate primi de la toate grupele
d. grupa AB poate dona la toate grupele
e. grupa O nu poate primi decât sânge izogrup

790. Membrana hematiilor are în structura sa:

a. anticorpi
b. aglutinogene
c. aglutinine
d. grupele sanguine
e. argmme

156
 ·q 1 . Aglutininele se găsesc:
a. în plasmă
b. în structura membranei hematiilor
c. în lichidul interstiţial
d. în limfocitele B şi T
e. în plachetele sanguine

· 9,2 Sistemul Rh - alegeţi varianta greşită:

a. antigenul D se poate găsi pe eritrocite
b. indivizii posesori de antigen D sunt consideraţi Rh pozitiv
c. cei care nu posedă aglutinogenul D sunt consideraţi Rh negativ
d. aglutininele omoloage anti-Rh se găsesc în mod natural în plasma
sanguină
e. 85 % din populaţia globului posedă pe eritrocite un antigen D

· 93 _ Miocardul are următoarele proprietăţi fundamentale, cu excepţia:

a. conductibilitate
b. contractilitate
c. elasticitate
d. excitabilitate
e. automatism

q4 Excitabilitatea miocardică este proprietatea:

· _
a. miocardului de a dezvolta tensiune între capetele fibrelor sale
b. celulei musculare cardiace de a răspunde la un stimul, printr-un
potenţial de acţiune propagat
c. inimii de a se autostimula
d. miocardului de a propaga excitaţia la toate fibrele sale
e. inimii de a imprima ritmul nodal

- _95 La nivelul nodulului sino-atrial, frecvenţa descărcării impulsurilor

este de:
a. 25 - 30/minut
b. 40 - 50/minut
c. 50 - 60/minut
d. 70 - 80/minut
e. 90 - 100/minut

- 96. În mod normal, între atrii şi ventricule există:

a. o singură conexiune funcţională electrică
b. două conexiuni funcţionale electrice

157
 c. trei conexiuni funcţionale electrice
d. patru conexiuni funcţionale electrice
e. cinci conexiuni funcţionale electrice

797. Nodulul sinoatrial imprimă ritmul cunoscut sub numele de:

a. nodal
b. sinusal
c. joncţional
d. atrial
e. idio-ventricular

798. Centrul de automatism compus din fasciculul His şi

Purkinje: .
a. nu poate comanda inima
b. poate comanda imma numai în cazul întreruperii
sinoatriale
c. poate comanda mima numai în cazul întreruperii
atrioventriculare
d. imprimă ritmul nodal
e. imprimă ritmul joncţional

799. Forţa de contracţie a inimii - alegeţi enunţul eronat:

a. este proporţională cu grosimea pereţilor inimii
b. este mai mare la venticulul stâng faţă de cel drept
c. este mai redusă la atrii
d. este mai puternică la ventricule
e. este egală în toate cavităţile inimii

800. Care dintre următorii parametri ai ciclului cardiac nu este val

în condiţiile unui ritm cardiac de 75 bătăi/minut:
a. durată de 0,8 s
b. sistola atrială de O,7 s
c. diastola generală de 0,4 s
d. sistola ventriculară de 0,3 s
e. diastola ventriculară de 0,5 s

801. Privind volumul de sânge ejectat în timpul unei sistole ventriculare -

alegeţi afirmaţia greşită:
a. se mai numeşte volum-bătaie
b. este volumul de sânge ejectat în faza de contracţie, izovolumetri
a ventriculului
161
 c. este de 75 mL în stare de repaus
d. se mai numeşte volum sistolic
e. poate creşte până la 150 - 200 mL în eforturile fizice intense

02. Sistola ventriculară - selectaţi varianta greşită:

a durează 0,30 s, la un ritm de 75 bătăi/minut
b. începe în momentul închiderii valvelor atrio-ventriculare
c. se termină în momentul închiderii valvelor semilunare
d. este perioada în care atât atriile, cât şi ventriculele se relaxează
e. se desfăşoară în două faze

03. Selectaţi varianta -adevărată cu privire la diastola ventriculară:

a. pentru scurt timp, ventriculele devin cavităţi închise (diastola
izovolumetrică)
b. durează 0,40 s, la un ritm de 75 bătăi/minut
c. deschiderea valvelor semilunare permite umplerea cu sânge a
ventriculelor
d. când presiunea din ventricule devine superioară celei din arterele
mari, are loc închiderea valvulelor semilunare
e. datorită relaxării miocardului, presiunea intracavitară creşte rapid

04. Înregistrarea grafică a zgomotelor cardiace se numeşte:

a. sfigmogramă
b. electrocardiogramă
c. electromiogramă
d. fonocardiogramă
e. mecanogramă

05. Pulsul arterial - alegeţi afirmaţia falsă:

a. se percepe comprimând orice arteră superficial pe un plan dur
b. prin palparea pulsului se obţin informaţii privind frecvenţa cardiacă
c. sfigmograma este înregistrarea grafică a pulsului
d. redă manifestările electrice ale cordului
e. reprezintă o expansiune sistolică a peretelui arterei

'6. Zgomotele cardiace - găsiţi enunţul eronat:

a. zgomotul I este produs de închiderea valvulelor atrio-ventriculare
b. zgomotul II este produs de vibraţia miocardului la începutul sistolei
ventriculare
c. zgomotul II este diastolic

158
 d. zgomotul I este mai lung şi de tonalitate joasă
e. zgomotul II este mai puţin intens

807. Şocul apexian reprezintă o expansiune sistolică a pere

toracelui în:
a. spaţiul trei intercostal drept
b. spaţiul patru intercostal stâng
c. spaţiul cinci intercostal stâng
d. spaţiul şase intercostal drept
e. spaţiul şapte intercostal stâng

808. Circulaţia sângelui - alegeţi afirmaţia corectă:

a. cu studiul circulaţiei sângelui se ocupă hidrodinamica
b. marea şi mica circulaţie sunt dispuse în paralel
c. sângele se deplasează în circuit deschis
d. sângele se deplasează într-un singur sens
e. volumul de sânge pompat de ventriculul stâng, într-un minut.
marea circulaţie este de două ori mai mare decât cel pompat
ventriculul drept în mica circulaţie

809. Arterele au una dintre următoarele proprietăţi funcţionale:

a. tonicitate
b. elasticitate
c. conductibilitate
d. automatism
e. excitabilitate

810. Tonusul musculaturii netede a arterelor depinde de următo

factori, cu excepţia:
a. presiunea arterială
b. temperatura corporală
c. concentraţia locală a unor metaboliţi
d. activitatea nervilor simpatici
e. activitatea unor mediatori

811. Circulaţia sângelui prin artere se apreciază prin următoarelt:

măsurători, cu excepţia:
a. presiunea pulsului
b. presiunea arterială
c. debitul sanguine

161
 rezistenţa la curgere a sângelui
rezistenţa periferică

· re siunea arterială - alegeţi răspunsul greşit:

în practica medicală curentă, la om, presiunea sângelui se apreciază
direct
· presiunea sângelui care depăşeşte presiunea atmosferică, în timpul
sistolei ventriculare stângi, se numeşte presiune arterială sistolică
ten siunea arterială se determină măsurând contrapresiunea necesară
a fi aplicată la exteriorul arterei pentru a egala presiunea sângelui
din interior
presiunea arterială minimă sau diastolică este presiunea sângelui
care depăşeşte presiunea atmosferică în timpul diastolei
presiunea arterială se măsoară în mmHg

\"olemia - alegeţi enunţul corect:

_ variază invers proporţional cu variaţia lichidelor extracelulare
- când volemia scade, creşte temperatura corpului
reprezintă volumul sanguin
d în creşteri ale lichidului intracelular, scade şi volemia
e când scade volemia, se produce o creştere a tensiunii arteriale

Ela sticitatea arterelor - găsiţi afirmaţia falsă:

a. scade cu vârsta
b. este proprietatea arterelor de a-şi modifica marcat diametrul
lumenului prin contractarea/relaxarea muşchilor netezi din peretele
lor
c. contribuie la menţinerea tensiunii arteriale în diastolă
d. datorită ei, tensiunea sistolică este amortizată
e. în timpul sistolei ventriculare, în repaus, în artere este pompat un
volum de 75 ml de sânge peste cel conţinut în aceste vase

·. Circulaţia venoasă - alegeţi enunţul greşit:

a. venele sunt vasele prin care sângele se întoarce la inimă
b. volumul venos este de trei ori mai mic decât cel arterial
c. presiunea sângelui este de 1O mmHg la originile sistemului venos
d. presiunea sângelui este de O mmHg la vărsarea venelor cave în
atriul drept
e. viteza de circulaţie a sângelui atinge valoarea de 100 mm/s în cele
două vene cave

160
816. La un ciclu cardiac de 0,8 secunde, diastola ventriculară an
durată de:
a. O,70 secunde
b. 0,30 secunde
c. 0,50 secunde
d. 0,80 secunde
e. 0,10 secunde

817. Se consideră valori normale pentru tensiunea sistolică:

a. 60 - 80 mmHg
b. 80 - 100 mmHg
c. 100 - 130 mmHg
d. 150 - 170 mmHg
e. 180 - 200 mmHg

818. Se consideră valori normale pentru tensiunea diastolică:

a. 10 - 30 mmHg
b. 40 - 50 mmHg
c. 50 - 60 mmHg
d. 60 - 80 mmHg
e. 100 - 120 mmHg

819. Cauza principală a întoarcerii sângelui la inimă este:

a. aspiraţia toracică
b. presa abdominală
c. însăşi activitatea de pompă cardiacă
d. masajul pulsatil
e. gravitaţia

820. Aspiraţia toracică reprezintă un factor de ajutor care contrib·u

la:
a. reglarea pulsului
b. menţinerea unor valori scăzute ale presmnu în venele man
cavitatea toracică
c. menţinerea volemiei
d. menţinerea vitezei de curgere a sângelui
e. reglarea diurezei

821. Funcţiile ganglionilor limfatici sunt următoarele, cu excepţia:

a. produc macrofage
b. produc limfocite
162
 c. formează anticorpi
d. au rol în circulaţia sanguină
e. au rol de barieră în răspândirea infecţiilor

•12 . Splina - alegeţi enunţul greşit:

a. produce limfocite
b. produce monocite
c. intervine în metabolismul fierului
d. este un organ de depozit sanguin
e. distruge hematiile bătrâne

_3, Hematocritul reprezintă, în medie, următorul procent din volumul

sanguin:
a. 15 %
b. 30%
C. 45 %
d. 55 %
e. 70%

_.t Diapedeza este capacitatea leucocitelor:

a. de a se apăra specific
b. de a traversa peretele capilar trecând în ţesuturi
c. de a produce anticorpi
d. de a îngloba microbii pătrunşi în organism
e. de a induce un răspuns imun

_5, Antigenul - alegeţi varianta greşită:

a. este o substanţă macromoleculară proteică
b. este o substanţă polizaharidică
c. este o substanţă străină organismului
d. declanşează producerea de către orgamsm a unor substanţe
specifice
e. distruge anticorpii din organism

.6. Răspunsul imun secundar se realizează pe seama:

a. monocitelor
b. plasmocitelor
c. limfocitelor cu memorie
d. limfocitelor supresor
e. limfocitelor helper

163
827. Apărarea specifică - alegeţi enunţul incorect:
a. este dobândită
b. se dezvoltă în unna expunerii la imunogene
c. poate fi dobândită natural
d. poate fi dobândită artificial
e. este o apărare primitivă, dar foarte promptă

828. Apărarea nespecifică - alegeţi enunţul eronat:

a. este o apărare înnăscută
b. este o apărare dezvoltată în urma expunerii la agenţi capabili
producă un răspuns imun
c. are eficacitate medie
d. este foarte promptă
e. la ea participă anumite celule şi substanţe preformate

829. Apărarea dobândită natural activ se produce:

a. în urma unei boli
b. în urma vaccinării
c. prin transfer transplacentar de anticorpi
d. prin administrare de antitoxine
e. prin administrare de gamma-globuline

830. Imunitatea umorală implică:

a. limfocitele B
b. limfocitele T
c. _ plasmocitele
d. monocitele
e. macrofagele

831. Trombocitele au rol în:

a. apărarea organismului
b. menţinerea echilibrului acido-bazic
c. menţinerea echilibrului hidro-electrolitic
d. hemostază
e. transportul C02

832. Trombocitele:
a. se găsesc în serul sanguin
b. posedă nucleu şi mitocondrii
c. sunt elementele figurate necelulare ale sângelui

164
 d. au capacitatea de a produce anticorpi
e. se mai numesc placarde sanguine

11 33. Plasma sanguină conţine următoarele substanţe organice, cu

excepţia:
a. proteine
b. albumine
c. globuline
d. hemoglobină
e. fibrinogen·

• 34. Cele mai importante aglutinogene întâlnite la om sunt următoarele,

cu excepţia:
a. A,B
b. A
C. B
d. C
e. D

•35. La om, cel mai frecvent întâlnite aglutinine sunt:

a. a Şl ffi
b. a şip
C. p şi y
d. y şi 8
e. 8 şi s

•36. Grupele sanguine - alegeţi varianta corectă:

a. grupa O are aglutinogenele a şi p
b. grupa O nu are aglutinine
c. grupa A are aglutinina a
d. grupa Bare aglutinogenul B
e. grupa AB are aglutininele A şi B

11 37. Sunt consideraţi Rh pozitiv:

a. toţi indivizii care posedă aglutinina cu aglutinogenul omolog
b. toţi indivizii care nu posedă în sânge aglutinogenul cu aglutinina
omoloagă
c. toţi indivizii posesori de antigen D
d. toţi indivizii care nu posedă aglutinogenul D
e. toţi indivizii care posedă aglutinina D

165
838. Aglutininele omoloage anti-Rh:
a. există în mod natural în plasmă
b. există în mod natural pe eritrocite
c. se pot genera prin sarcină cu făt Rh - şi mama Rh +
d. se pot genera prin sarcină cu făt Rh + şi mama Rh -
e. se pot genera după prima transfuzie cu sânge Rh - la persoane R

839. Anticorpii anti-Rh reacţionează cu antigenul D de pe supraf

hematiilor şi determină:
a. grupa sanguină D
b. hemoliză
c. grupa sanguină Rh +
d. fagocitoză
e. grupa sanguină Rh -

840. Regula excluderii aglutininelor cu aglutinogenul omolog înseamn.a

că:
a. nu pot exista indivizi posesori de aglutinogen A şi aglutinine a
b. nu pot exista indivizi posesori de aglutinogen a şi aglutinine A
c. pot exista indivizi posesori de aglutinogen A şi aglutinine a
d. nu pot exista indivizi posesori de aglutinogen şi aglutinine A
e. pot exista indivizi posesori de aglutinogen a şi aglutinine B

841. Tromboplastina transformă protrombina în:

a. fibrină
b. fibrinogen
c. trombină
d. plasminogen
e. plasmină

842. Trombina transformă fibrinogenul în:

a. fibrină
b. produşi de degradare ai fibrinei
c. factori plachetari
d. plasmină
e. elemente figurate

843. Timpul vasculo-plachetar poartă denumirea de:

a. hemostază primară
b. timp plasmatic
c. coagulare primară

166
 d. hemostază definitivă
e. coagulare definitivă

· 4-t Coagularea sângelui - găsiţi enunţul corect:

a. rezultatul ei este transformarea fibrinogenului insolubil în fibrină
solubilă
b. la coagulare participă şi Ca+2
c. se desfăşoară în două faze
d. faza I, formarea trombinei, durează 1 - 2 s
e. faza a II-a, formarea fibrinei, durează 1Os

5. Hemostaza fiziologică presupune şi următorul timp:

a. timpul vasculo-tisular
b. timpul hemato-plachetar
c. timpul plasmatic
d. timpul osmotic
e. timpul trombotic

167
 X. RESPIRAT
• IA

846. Sistemul respirator cuprinde:

a. căile respiratorii şi esofagul
b. doar căi respiratorii
c. căile respiratorii şi plămânii
d. cavitatea nazală, cavitatea bucală şi faringele
e. plămânii, ce aparţin căilor respiratorii

847. Căile respiratorii sunt reprezentate prin:

a. cavitate bucală, faringe, laringe
b. cavitate nazală, faringe, laringe, trahee şi bronhii
c. cavitate nazală, faringe, esofag, trahee şi bronhii
d. cavitate nazală, faringe, laringe, trahee, bronhii şi plămâni
e. cavitate bucală, faringe, laringe, trahee şi bronhii

848. Cavitatea nazală:

a. este formată din două spaţii asimetrice numite fose nazale
b. nu aparţine căilor respiratorii
c. comunică direct cu laringele
d. este format din două fose nazale
e. prezintă o singură fosă nazală

849. Din cavităţile nazale aerul trece:

a. prin laringe
b. prin esofag
C. prin trahee
d. prin faringe
e. prin bronhii

850. Fosele nazale:

a. nu aparţin căilor respiratorii
b. sunt situate deasupra bazei craniului
c. sunt situate înapoia bazei craniului
d. sunt situate sub baza craniului
e. sunt situate sub cavitatea bucală

168
· 51 . Răspântia între calea respiratorie şi cea digestivă este:
a. cavitatea bucală
b. cavitatea bucală şi nazală
c. faringele
d. faringele şi laringele
e. laringele

52. Laringele:
a. aparţine tubului digestiv
b. nu comunică cu faringele
c. comunică direct cu cavitatea nazală
d. comunică cu esofagul r

e. este un organ cu dublă funcţie

• 53. Laringele:
a. aparţine căilor digestive
b. nu aparţine căilor respiratorii
c. nu comunică cu faringele
d. are funcţie fonatorie
e. are doar funcţie respiratorie

• - Laringele este:
a. organ digestiv
b. răspântie între calea respiratorie şi digestivă
c. organ cu dublă funcţie, respiratorie şi olfactivă
d. cale respiratorie
e. organ cu funcţie respiratorie, dar nu şi fonatorie

• 55. Traheea:
a. este cale respiratorie ca şi esofagul
b. nu aparţine sistemului respirator
c. comunică direct cu faringele
d. comunică cu stomacul
e. continuă laringele

· 56. Lungimea traheei este de:

a. 20 - 25 cm
b. 25 - 30 cm
c. 10-12cm
d. peste 20 cm
e. 22 - 25 cm

169
857. Corzile vocale aparţin:
a. faringelui
b. laringelui
c. esofagului
d. orofaringelui
e. cavităţii bucale

858. Traheea este:

a. organ digestiv
b. organ cu dublă funcţie, digestivă şi respiratorie
c. organ tubular cu funcţie fonatorie
d. organ sub formă de tub
e. dispusă în continuarea faringelui

859. Traheea:
a. se împarte în trei bronhii principale
b. se continuă cu o singură bronhie
c. se împarte în două bronhii la nivelul vertebrei c4
d. se împarte în două bronhii la nivelul vertebrei t4
e. nu comunică cu bronhiile

860. Bronhiile:
a. continuă faringele
b. continuă laringele
c. continuă traheea
d. sunt căi digestive
e. nu au lumen

861. Bronhiile:
a. pătrund în plămân pe faţa costală
b. se ramifică extrapulmonar formând arborele bronşic
c. pătrund în plămân prin hil
d. nu se ramifică intrapulmonar
e. se continuă direct cu săculeţii alveolari

862. Arborele bronşic:

a. este dispus extrapulmonar
b. este plasat în cavitatea pleurală
c. este acoperit de pleură
d. se formează prin ramificarea intrapulmonară a bronhiilor
e. conţine lichid pleural

171
 3. Plămânii:
a. sunt situaţi în cavitatea pleurală
b. sunt principalele căi respiratorii
c. sunt acoperiţi de pleura parietală
d. sunt situaţi în cavitatea toracică
e. sunt acoperiţi de peritoneu

• :)-t Seroasa care acoperă plămânul se numeşte:

a. pericard
b. pleură parietală
c. pericard fibros
d. pleură viscerală
e. peritoneu

, · 5. Principalele organe ale respiraţiei sunt:

a. cavităţile nazale
b. faringele şi laringele
c. traheea şi laringele
d. plămânii
e. bronhiile

..6. Capacitatea totală a plămânilor este de:

a. 5.000 mL de aer invariabil
b. 2.000 mL de aer
c. 1.500 mL de aer
d. 2.500 mL de aer
e. 5.000 mL de aer cu variaţii individuale

7. Foiţa parietală a pleurei:

a. acoperă plămânul
b. acoperă miocardul
c. acoperă pereţii cavităţii abdominale
d. căptuşeşte pereţii toracelui
e. delimitează cavitatea pericardică

8. Foiţa viscerală a pleurei:

a. acoperă viscerele cavitare
b. căptuşeşte pereţii toracelui
c. acoperă plămânul
d. acoperă miocardul
e. delimitează cavitatea pericardică

170
869. Cavitatea pleurală este delimitată:
a. de cele două foiţe ale pericardului
b. de cele două foiţe viscerale ale pleurei
c. de cele două foiţe (parietală şi viscerală) ale pleurei
d. între plămân şi pleura viscerală
e. între pleură şi pericard

870. Cavitatea pleurală:

a. este o cavitate largă
b. conţine o lamă fină de lichid pericardic
c. este o cavi.tate virtuală
d. este inconstantă
e. este inclusă în pleura parietală

871. În cavitatea pleurală:

a. se află aer cu 02
b. există aer cu C02
c. există o cantitate mare de lichid pleural
d. se află o lamă fină de lichid pleural
e. există aerul rezidual

872. Fosele nazale:

a. sunt în număr de patru
b. comunică larg cu cavitatea bucală
c. sunt două spaţii simetrice
d. comunică direct cu laringele
e. nu aparţin sistemului respirator

873. Care afirmaţii despre arborele bronhic sunt corecte?

a. are ca segmente cavitatea nazală şi faringele
b. este format din ramificaţiile intrapulmonare ale bronhiilor
c. are ca segmente cavitatea bucală şi esofagul
d. cuprinde traheea
e. cuprinde laringele

874. Care sunt unităţile morfofuncţionale ale plămânului?

a. lobii
b. segmentele
c. lobulii
d. acinii pulmonari
e. toate aceste formaţiuni

173
875. Un acin pulmonar este format din:
a. o bronhiolă respiratorie
b. duete alveolare
c. săculeţ alveolari
d. alveole pulmonare
e. variantele a, b, c şi d

876. Membrana alveolo-capilară (membrana respiratorie) este formată

din:
a. endoteliul capilar
b. epiteliul alveolar
c. interstiţiul pulmonar
d. variantele a, b, c şi e
e. surfactant

877. Care afirmaţii despre membrana respiratorie sunt corecte?

a. afirmaţiile de la variantele b, c şi d
b. are o grosime medie de 0,6 microni
c. este un factor care influenţează difuziunea gazelor
d. are o suprafaţă totală de 50 - 100 m2
e. are o capacitate totală de 5.000 mL de aer

78. Care dintre următoarele organe are atât funcţie respiratorie, cât şi
fonatorie?
a. fosele nazale
b. limba
c. faringele
d. laringele
e. traheea

879. Care dintre următoarele acţiuni nu participă Ia realizarea

respiraţiei?
a. mişcări de ridicare şi de coborâre ale diafragmei
b. ridicarea şi coborârea coastelor
c. presa abdominală (presiunea pozitivă care ridică diafragmul în
inspir)
d. participarea muşchilor inspi ratori, în special muşchii gâtului
e. participarea muşchilor expiratori, muşchii drepţi abdominali

172
880. Minut-volumul respirator:
a. este egal cu produsul dintre debitul respirator
respiratorie
b. este cantitatea totală de aer deplasată în arborele respirator
fiecare respiraţie
c. se mai numeşte volum curent respirator
d. în diferite condiţii, fiziologice şi patologice,
modifica foarte mult
e. este unul din cele patru volume pulmonare care, adunate, reprezin
volumul maxim pe care îl poate atinge expansiunea pulmonară

881. Volumul de aer care rămâne în plămâni după o expiraţie forţa r ă

este numit:
a. volumul curent
b. volumul rezidual
c. volumul inspirator de rezervă
d. volumul expirator de rezervă
e. capacitatea vitală

882. Volumul de aer care rămâne în plămâni şi după o expiraţie forţati

este de aproximativ:
a. 50 mL
b. 100 mL
c. 500 mL
d. 1.000 mL
e. 1.500 mL

883. Volumul curent este:

a. volumul de aer care ajunge în zona alveolară a tractului respirator
în fiecare minut
b. volumul de aer care rămâne în plămâni şi după o expiraţie forţată
c. volumul de aer inspirat şi expirat în timpul respiraţiei normale
d. cantitatea totală de aer deplasată în arborele respirator în fiecare
minut
e. volumul de aer care umple căile aeriene până la bronhiile terminale
şi nu participă la schimburile gazoase

884. Volumul rezidual este:

a. egal cu produsul dintre volumul curent şi frecvenţa respiratorie
b. măsurabil prin spirometrie
c. volumul de aer care poate fi expirat după o expiraţie forţată

174
 d. volumul de aer care rămâne în plămâni după o expiraţie forţată
e. volumul de aer care participă la ventilaţia spaţiului mort

111 85. Capacitatea vitală este egală cu suma dintre:

a. volumul inspirator de rezervă, volumul curent şi volumul expirator
de rezervă
b. volumul curent şi volumul inspirator de rezervă
c. volumul curent şi volumul expirator de rezervă
d. volumul inspirator şi volumul expirator de rezervă
e. volumul inspirator de rezervă , volumul rezidual ş1 volumul
expirator de rezervă

86. Capacitatea pulmonară totală reprezintă:

a. volumul maxim până la care pot fi expansionaţi plămânii prin efort
inspirator maxim
b. volumul maxim de aer care poate fi expirat forţat din plămâni, după
expirarea volumului curent
c. cantitatea totală de aer deplasată în arborele respirator în fiecare
minut
d. volumul maxim de aer pe care o persoană îl poate scoate din
plămâni după o inspiraţie maximă
e. volumul total de aer care umple căile aeriene şi nu participă la
schimburile de aer

87. Debitul respirator al unui individ care are o frecvenţă a

respiraţiilor de 20/minut şi un volum curent de 500 ml, este de:
a. 1,4 L/minut
b. 3,5 L/minut
c. 70 L/minut
d. 4,5 L/minut
e. 1O L/minut

111 88. Forţele elastice pulmonare - alegeţi varianta falsă:

a. se mai numesc forţe de recul
b. sunt de două tipuri
c. stau la baza realizării expiraţiei
d. un tip de forţe elastice pulmonare este reprezentat de forţele elastice
ale ţesutului pulmonar însuşi
e. al doilea tip de forţe elastic pulmonare este reprezentat de forţele
elastice produse de tensiunea superficială a lichidului tensioactiv
din exteriorul pereţilor alveolari

175
889. Mecanica ventilaţiei pulmonare - selectaţi enunţul corect:
a. muşchii inspiratori determină coborârea grilajului costal şi sunt.
special, muşchii gâtului
b. muşchii drepţi abdominali sunt muşchi expiratori
c. în inspir, diafragma se relaxează şi trage în jos faţa bazală
plămânilor
d. respiraţia normală, de repaus, se realizează aproape în între gim
prin ridicarea şi coborârea coastelor
e. în inspir , sternul se apropie de coloana vertebrală

890. Presiunea alveolară variază în timpul respiraţiei astfel:

a. în inspir, presiunea alveolară scade sub presiunea atmosferică
b. în timpul unei inspiraţii normale devine -5 cmH2O
c. în timpul unei inspiraţii normale, face ca în plămâni să pătruna i
1500 ml de aer
d. în expir, creşte la +2 cmH2O
e. în timpul expirului, ies din plămâni 1.000 mL de aer

891. Presiunea parţială a0 2 în aerul alveolar este de 100 mmHg, iar i

sângele care intră în capilarele pulmonare este de:
a. 0mmHg
b. 40mmHg
c. 60mmHg
d. 20 mmHg
e. 50mmHg

892. Sângele arterial transportă 20 ml O2/mL din care:

a. 90 % este transportat de hemoglobină şi 1O % este dizolvat în plasmă
b. 95 % este transportat de hemoglobină şi 5 % este dizolvat în plasmă
c. 98,5 % este transportat de hemoglobină şi 1,5 % este dizolvat in
plasmă
d. 75 % este transportat de hemoglobină şi 25 % este dizolvat în plasmă
e. 78,5 % este transportat de hemoglobină şi 21,5 % este dizolvat in
plasmă

893. Difuziunea gazelor respiratorii:

a. reprezintă deplasarea aerului în ambele sensun între alveolel e
pulmonare şi atmosferă
b. se mai numeşte ventilaţie pulmonară
c. reprezintă transportul 0 2 şi CO2 prin sânge şi lichidele organismului
către şi de la celule
176
 d. reprezintă difuziunea oxigenului din sângele capilar în alveole şi în
sens invers a dioxidului de carbon
e. sensul difuziunii va fi totdeauna orientat dinspre zona cu presiune
mare către zona cu presiune mică

111 9.J. Referitor la presiunea parţială a oxigenului - găsiţi enunţul eronat:

a. în aerul alveolar, este de 100 mmHg
b. în sângele care intră în capilarele pulmonare, este de 40 mmHg
c. la nivel tisular, este de 60 mmHg
d. egalarea presiunilor parţiale, alveolară şi sanguină, ale 02, se face
în 0,25 secunde
e. cantitatea de 0 2 care se combină cu hemoglobina depinde de
presiunea parţială a 0 2 plasmatic

89 5. Fenomenul de membrană Hamburger este:

a. fenomenul migrării clorului, care are loc la nivelul eritrocitelor
b. transportul CO2 dizolvat fizic în plasmă
c. transportul CO2 sub formă de carbaminohemoglobină
d. fenomenul migrării sodiului, care are loc la nivelul alveolelor
e. combinarea CO2 cu grupările NH2 terminale din lanţurile proteice
ale hemoglobinei

896. Sângele arterial al unui individ care are 16 g/dL de hemoglobină

transportă:
a. 20 mL O2/dL
b. 21,44 mL O2/dL
c. 16 mL O2/dL
d. 20,84 mL O2/dL
e. 18,76 mL O2/dL

897. CO2 difuzează din celule în capilare şi determină creşterea

presiunii sale parţiale cu:
a. 40 - 46 mmHg
b. 20 - 25 mmHg
c. 12 - 15 mmHg
d. 5 - 6 mmHg
e. 1 -2 mmHg

898. Hematia petrece în capilarul pulmonar, în medie:

a. 0,25 secunde
b. 0,5 secunde

177
 c. 0,75 secunde
d. o secundă
e. 1,25 secunde

899. pH-ul şi temperatura condiţionează cantitatea de 0 2 care St

combină cu hemoglobina astfel:
a. scăderea pH-ului plasmatic şi creşterea temperaturii determin'
scăderea capacităţii hemoglobinei de a lega oxigenul
b. creşterea pH-ului plasmatic determină scăderea capacităţi
hemoglobinei de a lega oxigenul
c. creşterea temperaturii determină creşterea capacităţii hemoglobine
de a lega oxigenul
d. scăderea temperaturii determină scăderea capacităţii hemoglob ine
de a lega oxigenul
e. creşterea pH-ului plasmatic şi scăderea temperaturii determin:l.
scăderea capacităţii hemoglobinei de a lega oxigenul

900. Care dintre afirmaţiile de mai jos nu este adevărată în inspir:

a. coastele se ridică
b. diafragma coboară
c. sternul se proiectează înainte şi se îndepărtează de coloana vertebrală
d. contracţia diafragmei trage în jos faţa bazală a plămânilor
e. retracţia elastică a plămânilor, a peretelui toracic şi a structurilor
abdominale comprimă plămânii

901. Ventilaţia spaţiului mort nu cuprinde:

a. · faringele
b. laringele
c. traheea
d. bronhiile
e. alveolele

902. Ventilaţia alveolară este:

a. cantitatea totală de aer deplasată în arborele respirator în fiecare
minut
b. volumul de aer care ajunge în zona alveolară a tractului respirator
în fiecare minut
c. volumul de aer care ventilează spaţiul cuprins între pleura viscerală
şi cea parietală
d. ventilaţia spaţiului mort
e. volumul de aer care rămâne în plămâni şi după o expiraţie forţată

178
ll03. Debitul respirator este egal cu:
a. suma dintre volumul inspirator de rezervă, volumul curent ş1
volumul expirator de rezervă
b. suma dintre capacitatea vitală şi volumul rezidual
c. produsul dintre volumul curent şi frecvenţa respiratorie
d. produsul dintre minut-volumul respirator şi frecvenţa respiratorie
e. produsul dintre volumul curent şi volumul spaţiului mort ventilator

04. Din punct de vedere funcţional, respiraţia prezintă următoarele

etape, cu excepţia:
a. ventilaţia pulmonară
b. umplerea alveolelor cu sânge oxigenat
c. difuziunea 0 2 şi CO2 între alveolele pulmonare şi sânge
d. transportul 0 2 şi CO2 prin sânge şi lichidele organismului
e. reglarea ventilaţiei

05. În timpul inspiraţiei:

a. diafragma se relaxează
b. retracţia elastică a peretelui toracic comprimă plămânii
c. retracţia elastică a structurilor abdominale comprimă plămânii
d. contracţia diafragmei trage în jos faţa bazală a plămânilor
e. contracţia diafragmei ridică faţa bazală a plămânilor

06. Grilajul costal - alegeţi varianta falsă:

a. în poziţia de repaus, acesta este ascensionat
b. în poziţia de repaus, acesta permite sternului să se apropie de
coloana vertebrală
c. când grilajul costal se ridică, acesta proiectează înainte sternul
d. diametrul antero-posterior se măreşte cu aproximativ 20% în
inspiraţia maximă faţă de expiraţie
e. muşchii care determină ridicarea grilajului costal sunt, în special,
muşchii gâtului

07. Presiunea pleurală variază cu:

a. variaţiile tensiunii arteriale
b. variaţiile presiunii pulsului
c. fazele respiraţiei
d. variaţiile presiunii atmosferice
e. fazele digestiei

179
908. Referitor la presiunea alveolară. selectaţi varianta greşită:
a. este presiunea din interiorul alveolelor pulmonare
b. pentru a permite pătrunderea aerului în plămâni, presi
alveolară trebuie să fie egală cu presiunea atmosferică
c. în timpul unei inspiraţii normale, presiunea alveolară d,e 1
-1 cmH2O
d. presiunea alveolară creşte la aproximativ +1 cmH2O
expiraţiei
e. presiunea alveolară negativă uşoară (-1 cmH2O) este suficie
pentru ca, în timpul inspiraţiei, în plămâni să pătrundă aproxima
500 mL de aer

909. Surfactantul este:

a. stratul subţire de lichid care acoperă la exterior alveolele
b. forţa elastică pulmonară
c. forţa de recul pulmonară
d. lichidul tensioactiv care căptuşeşte la interior pereţii alveolari
e. tensiunea superficială a alveolelor

910. Volumul maxim de aer pe care o persoană îl poate scoate d

plămâni după o inspiraţie maximă se numeşte:
a. volum inspirator de rezervă
b. volum rezidual
c. capacitate pulmonară totală
d. capacitate vitală
e. volum expirator de rezervă

911. Capacitatea pulmonară totală este:

a. suma dintre capacitatea vitală, volumul inspirator de rezervă şi
volumul rezidual
b. suma dintre volumul inspirator de rezervă şi volumul expirator de
rezervă
c. suma dintre volumul curent şi volumul rezidual
d. suma dintre capacitatea vitală şi volumul rezidual
e. suma dintre volumul inspirator de rezervă, volumul expirator de
rezervă şi volumul rezidual

912. Volumul de aer care rămâne în plămâni şi după o expiraţie forţată

se numeşte:
a. volum curent
b. volum inspirator de rezervă

181
 c. volum expirator de rezervă
d. volum vital
e. volum rezidual

913. Se descriu următoarele capacităţi pulmonare, cu excepţia:

a. capacitatea inspiratorie
b. capacitatea expiratorie
c. capacitatea reziduală funcţională
d. capacitatea vitală
e. capacitatea pulmonară totală

14. Volumele pulmonare - alegeţi varianta falsă:

a. volumul rezidual reprezintă cantitatea suplimentară de aer care
poate fi expirată în urma unei expiraţii forţate, după expirarea unui
volum curent
b. volumul inspirator de rezervă este un volum suplimentar de aer care
poate fi inspirat peste volumul curent
c. volumul expirator de rezervă este de circa 1.500 mL
d. volumul curent este volumul de aer inspirat şi expirat în timpul
respiraţiei normale
e. volumele pulmonare adunate reprezintă volumul maxim pe care îl
poate atinge expansiunea pulmonară

15. Minut-volumul respirator - găsiţi enunţul greşit:

a. mai este denumit şi debitul respirator
b. este cantitatea totală de aer deplasată în arborele respirator în
fiecare minut
c. este egal cu produsul dintre volumul curent şi frecvenţa respiratorie
d. în diferite condiţii fiziologice şi patologice, valorile se pot modifica
foarte mult
e. este egal cu 0,5 L/min, la o frecvenţă respiratorie de 18/min

16. Ventilaţia spaţiului mort este:

a. volumul de aer care participă la schimburile de gaze respiratorii
b. unul dintre factorii majori care determină presiunile parţiale ale
oxigenului şi dioxidului de carbon în alveole
c. volumul de aer care umple căile aeriene până la bronhiile terminale
d. volumul de aer care ajunge în zona alveolară a tractului respirator
e. în medie de 4,5 - 5 L/min

180
917. Volumul curent este În medie:
a. 500 mL
b. 1.500 mL
c. 2.000 mL
d. 3.500 mL
e. 5.000 mL

918. Laringele are funcţie respiratorie şi:

a. excretorie
b. vibratorie
C. metabolică
d. fonatorie
e. digestivă

919. Factorii care influenţează rata difuziunii gazelor prin membr

alveolo-capilară sunt următorii, cu excepţia:
a. presiunea parţială a gazului în capilarul pulmonar
b. presiunea lichidului tensioactiv (surfactant)
c. presiunea parţială a gazului în alveolă
d. coeficientul de difuziune a gazului
e. dimensiunile membranei alveolo-capilare

920. Referitor la difuziunea oxigenului - alegeţi varianta corectă:

a. se face din sângele capilar spre aerul alveolar
b. după ce traversează membrana alveolo-capilară , moleculele de
se dizolvă în plasmă
c. presiunea parţială a 0 2 în aerul alveolar este de 40 mmHg
d. presiunea parţială a 02 în sângele care intră în capilarele pulmonar.
este de 100 mmHg
e. presiunea parţială a 0 2 în ţesuturi este de 60 mmHg

921. Marginea de siguranţă este:

a. timpul de 0,75 secunde petrecut de hematie în capilarul pulmonar
b. timpul în care se produce egalarea presiunilor parţiale, alveolară ş
sanguină
c. un interval de 0,25 secunde
d. un interval în medie de 0,50 secunde care asigură o preluare
adecvată a oxigenului în perioade de stres
e. intervalul de timp care asigură o preluare adecvată a CO2 în condiţi1
de stres

182
!. Aerul alveolar - selectaţi enunţul eronat:
a. cu fiecare respiraţie este înlocuit total cu aer atmo sferic
b. aerul atmosferic care pătrunde în căile aeriene este umezit înainte
de a ajunge la alveole
c. din aerul alveolar este extras oxigenul
d. primeşte permanent dioxid de carbon din sângele pulmonar
e. aerisirea lentă la nivel alveolar este foarte importantă pentru
prevenirea schimbărilor bruşte ale concentraţiei sanguine a gazelor

3. Referitor la difuziunea CO2 - alegeţi varianta incorectă:

a. C0 2 difuzează de 20 de ori mai repede decât 0 2
b. C0 2 este d 25 de ori mai solubil în lichidele organismului decât 0 2
c. egalarea presiunilor parţiale ale C0 2 în alveole şi în sânge se face în
0,5 secunde
d. presiunea parţială a C0 2 în sângele din capilarele pulmonare este de
46 mmHg
e. presiunea parţială a C0 2 în aerul alveolar este de 40 mmHg

4. Difuziunea CO2 se face:

a. dinspre atmosferă spre aerul alveolar
b. dinspre aerul alveolar spre sângele din capilarele pulmonare
c. dinspre ţesuturi spre capilarele pulmonare
d. dinspre ţesuturi spre atmosferă
e. dinspre sângele din capilarele pulmonare spre alveole

5. Presiunea parţială a CO2 în sângele venos este mai mare decât în

sângele arterial cu:
a. 5 - 6 mmHg
b. 15 - 16 mmHg
c. 10 - 15 mmHg
d. 20 - 30 mmHg
e. 30 - 40 mmHg

?6. Fiecare moleculă de hemoglobină se poate combina cu maximum:

a. o moleculă de 0 2 .
b. 2 molecule de 0 2
c. 3 molecule de 0 2
d. 4 molecule de 0 2
e. 5 molecule de 02

183
927. Referitor la transportul 0 2 - găsiţi enunţul greşit:
a. 0 2 din plasmă se combină ireversibil cu ionii de fier din struct
hemoglobinei
b. fiecare gram de hemoglobină se poate combina cu maximum 1,3..J
de 02
c. sângele arterial transportă 20 mL O2/dL
d. cantitatea de 0 2 care se combină cu hemoglobina este condiţior.
de pH-ul plasmatic
e. creşterea temperaturii determină scăderea capacităţii hemoglob1
de a lega oxigenul

928. La nivel tisular, presiunea parţială a0 2 este de:

a. 20 mmHg
b. 40 mmHg
c. 60mmHg
d. 80mmHg
e. 100 mmHg

929. Următorul procent de 0 2 este transportat de hemoglobină pn

sângele arterial:
a. 50%
b. 70 %
C. 98,5 %
d. 1,5 %
e. 20%

930. Fiecare 100 mL de sânge eliberează la ţesuturi, în repaus:

a. 5 mLO2
b. 7 mLO2
c. 15mLO2
d. 20 mL 02
e. 25 mL 02

931. Hemoglobina redusă imprimă sângelui venos o culoare caracteristică:

a. roşie aprinsă
b. roşie-portocalie
c. roşie-brună
d. roşie-violacee
e. roz

184
 i2. Referitor la transportul C0 2 prin sânge - găsiţi enunţul greşit:
a. CO2 poate fi transportat dizolvat fizic în plasmă
b. CO2 poate fi transportat sub formă de carbaminohemoglobină
c. CO2 poate fi transportat sub formă de bicarbonat plasmatic
d. presiunea parţială a CO2 în sângele venos este cu 5 - 6 mmHg mai
mare faţă de sângele arterial
e. CO2 difuzează din capilare în celule

· 33. Reglarea ventilaţiei se realizează de către centrii nervoşi din:

a. măduva spinării
b. bulb şi punte
c. talamus
d. cerebel
e. emisferele cerebrale

4. Muşchii care determină coborârea grilajului costal sunt:

a. muşchi inspiratori
b. în special muşchii gâtului
c. muşchi expiratori
d. în special muşchiul diafragm
e. în special muşchiul mare pectoral

35. Presiunea pleurală este:

a. presiunea din spaţiul cuprins între pleura viscerală şi plămâni
b. presiunea din spaţiul cuprins între pleura parietală şi torace
c. egală cu cea atmosferică
d. pozitivă +1 cmH2O peste presiunea atmosferică
e. mai mică decât presiunea atmosferică

185
 XI. EXCRETIA
'

936. Sistemul excretor este format:

a. doar din rinichi
b. doar din căi urinare
c. din rinichi şi căi urinare
d. din rinichi dispuşi în cavitatea toracică
e. din rinichi care este un organ impar

937. Căile urinare:

a. nu includ tubi colectori
b. includ calicele mici
c. sunt doar ureterele şi vezica urinară
d. nu includ uretra
e. nu includ bazinetul

938. Calicele mici:

a. sunt în mucoasa stomacului
b. aparţin mucoasei traheale
c. includ glomerulul renal
d. sunt căi urinare
e. sunt componente ale nefronului

939. Calicele mari:

a. sunt plasate extrarenal
b. includ corpusculul renal
c. formează piramidele renale
d. realizează filtrarea urinei
e. sunt căi urinare

940. Bazinetul:
a. aparţine sistemului excretor
b. este cale urinară ca şi epididimul
c. este un organ mixt ura-genital
d. se continuă cu uretra
e. reprezintă cavitatea vezicii urinare

186
- .n. Ureterele:
a. se continuă direct cu calicele mici
b. nu comunică cu bazinetul
c. sunt căi urinare
d. reprezintă tubi colectori
e. se deschid în uretră

- 42. Rinichii sunt aşezaţi:

a. în cavitatea toracică
b. în cavitatea pleurală
c. în partea stângă a coloanei vertebrale
d. în cavitatea abdominală
e. în partea dreaptă a coloanei vertebrale

43. Rinichii:
a. aparţin sistemului digestiv
b. aparţin sistemului circulator
c. au formă sferică
d. aparţin sistemului excretor
e. conţin tubi seminiferi

44. Din căile urinare fac parte:

a. calicele mici, calicele mari şi epididimul
b. ureterele, canalul deferent, vezica urinară
c. vezica urinară, glomerulul vascular şi uretra
d. bazinetul şi ureterele
e. ureterele, vezica, rinichii şi uretra

45. Rinichii sunt aşezaţi:

a. de aceeaşi parte a coloanei vertebrale
b. de o parte şi de alta a coloanei vertebrale toracale
c. de o parte şi de alta a coloanei vertebrale
d. în cavitatea peritoneală
e. în centrul cavităţii abdominale

u 46. Nefronul:
a. este plasat în bazinet
b. structurează calicele mici
c. structureză calicele mari
d. se continuă cu ureterul
e. are în alcătuire două părţi
187
947. Unitatea anatomică şi funcţională a rinichiului este:
a. neuronul
b. neutronul
c. nefronul
d. bazinetul
e. reprezentată prin căile urinare

948. Corpusculul renal:

a. aparţine medulosuprarenalei
b. aparţine corticosuprarenalei
c. nu include- capsula Bowman
d. intră în alcătuirea nefronului
e. este dispus în bazinet

949. Nefronul este alcătuit:

a. din trei porţiuni
b. din patru porţiuni
c. doar din corpusculul renal
d. doar din sistem tubular
e. din corpuscul renal şi un sistem tubular

950. Corpusculul renal aparţine:

a. calicelor mici
b. calicelor mari
c. bazinetului
d. ureterului
e. nefronului

951. Uretra:
a. la femelă este conduct uro-genital
b. rezultă prin unirea celor două uretere
c. continuă bazinetul
d. este cale urinară
e. părăseşte rinichiul prin hilul acestuia

952. Tubii colectori:

a. alcătuiesc corpusculul renal
b. sunt căi urinare
c. alcătuiesc glomerulul renal
d. prin convergenţă formează calicele mari
e. sunt acoperiţi de peritoneu

188
188
53. Nefronul este alcătuit din:
a. capsula Bowman
b. ureter
c. corpusculul renal şi un sistem tubular
d. corticală
e. medulară

-54. Corpusculul renal are în alcătuirea sa:

a. tubul contort proximal
b. glomerulul capilar
c. capsula Bowman
d. ansa Henle
e. formaţiunile de la variantele b şi c

-55. Sistemul tubular al nefronului cuprinde:

a. tubul contort proximal
b. ansa Henle
c. tubul contort distal
d. formaţiunile de la variantele a, b, c şi e
e. tubul colector

56. Care afirmaţii despre nefroni sunt corecte:

a. nefronii corticali reprezintă 85 % din numărul total de nefroni
b. au ansa Henle scurtă
c. au glomerulul situat în corticala renală
d. nefronii corticali reprezintă 15 % din numărul total de nefroni
e. variantele a, b şi c

-57. Care afirmaţii despre nefroni sunt corecte:

a. nefronii juxtamedulari reprezintă 85 % din numărul total de nefroni
b. au ansa Henle lungă
c. au glomerulul situat la joncţiunea dintre corticala renală şi medulară
d. nefronii juxtamedulari reprezintă 15 % din numărul total de nefroni
e. variantele b, c şi d

58. Prin funcţiile lor, rinichii contribuie la:

a. menţinerea temperaturii corporale
b. menţinerea homeostaziei
c. menţinerea organismului în staţiune
d. reglarea activităţii sistemului nervos
e. reglarea contracţiei musculare

189
959. Rinichii au rol de formare şi eliberare a:
a. renme1
b. hormonului de creştere
c. glucocorticoizilor
d. calcitoninei
e. melatoninei

960. Eritropoietina este produsă de:

a. rinichi
b. hipofiză
c. suprarenală
d. splină
e. tiroidă

961. Renina este:

a. un mediator chimic
b. un acid
c. o bază
d. o enzimă
e. un compus chimic fără rol fiziologic

962. Lichidul filtrat din capilarele glomerulare în capsula Bowman

numit:
a. filtrat gomerular
b. urină finală
c. plasmă sanguină
d. exudat
e. transudat

963. Se consideră că filtratul glomerular este:

a. o plasmă care conţine proteine în cantităţi nesemnificative
b. ser sangum
c. sânge integral
d. lichid cefalorahidian
e. lichid pleural

964. Debitul filtrării glomerulare este de aproximativ:

a. 300 mL/min
b. 30 mL/min
c. 125 mL/min

190
 d. 1250 mL/min
e. 12,5 mL/min

·b5. În tubii uriniferi este reabsorbit:

a. sub 99 % din filtrat
b. 100 % din filtrat
c. peste 99 % din filtrat
d. 90 % din filtrat
e. filtratul nu este reabsorbit

6. Filtrarea la nivelul glomerulului în capsula Bowman este

determinată de:
a. presiunea din capilarele glomerulare
b. presiunea din capsula Bowman
c. presiunea coloid-osmotică a proteinelor din capsula Bowman
d. presiunea coloid-osmotică a proteinelor plasmatice din capilare
e. presiunea din bazinetul renal

67. Presiunea coloid-osmotică a proteinelor plasmatice din capilare

este în medie de:
a. 320 mmHg
b. 3,2 mmHg
c. 32 mmHg
d. 18 mmHg
e. OmmHg

- 68. Valoarea medie a presiunii din capilarele glomerulare este de:

a. 600mmHg
b. 32 mmHg
c. 18 mmHg
d. 60mmHg
e. OmmHg

69. Presiunea din capsula Bowman, în exteriorul capilarelor este de

aproximativ:
a. 600mmHg
b. 32 mmHg
c. 18 mmHg
d. 60 mmHg
e. O mmHg

192
970. Majoritatea compuşilor urinei primare sunt:
a. su'm;tanţe 'muti\ e cwg,am':'.rrm\\l\.
b. substanţe dăunătoare organismului
c. substanţe utile organismului
d. urina primară nu conţine substanţe
e. toate substanţele pe care le conţine sunt utile organismulu

971. Substanţele utile din urina primară sunt recuparate prin:

a. reabsorbţie
b. resorbţie
C. absorbţie
d. sorbţie
e. osmoză inversă

972. Transportul pasiv se face:

a. în virtutea unor legi chimice (reacţii chimice)
b. cu consum de energie
c. nu există aşa-numitul transport pasiv, ci doar transport actiY
d. transportul pasiv este mixt (consum de energie plus difuziu
osmoză)
e. în virtutea unor legi fizice, ale difuziunii şi osmozei

973. În cadrul procesului de reabsorbţie tubulară, prin transport i::

se reabsorb:
a. hormoni
b. proteine
c. lipide
d. o parte din Na şi Cl
e. nicio substanţă

974. În cadrul procesului de reabsorbţie tubulară, apa se reabsoarbe p

a. transport activ
b. transport pasiv
c. diferite forme de transport
d. apa nu se reabsoarbe
e. absorbţia apei se face prin mecanisme mixte

975. În cadrul procesului de reabsorbţie tubulară, reabsorbţia ureei

face:
a. în gradient electrochimic
b. în gradient osmotic

191
 c. în gradient chimic
d. mixt, gradient chimic şi osmotic
e. mixt, gradient chimic şi electric

•-o. În cadrul procesului de reabsorbţie tubulară, apa se reabsoarbe:

a. doar prin tubul contort proxima!
b. doar prin ansa Henle
c. prin toate segmentele nefronului, dar în proporţii diferite
d. doar prin capsula Bowman
e. doar prin peretele vezicii urinare

- •- . La nivelul tubului contort proximal se reabsoarbe:

a. 80 % din apa filtrată
b. 100 % din apa filtrată
c. 20 % din apa filtrată
d. nu se reabsoarbe
e. 50 % din apa filtrată

-s. La nivelul tubului contort proximal, reabsorbţia apei este o

reabsorbţie:
a. facultativă
b. mixtă
c. obligatorie
d. apa nu se reabsoarbe
e. dirijată indiferent de situaţiile fiziologice

-9_ În prezenţa ADH, în 24 de ore se elimină:

a. 18 litri de urină primară
b. 0,18 litri de urină primară
c. 1,8 litri de urină concentrată
d. 20 litri de urină diluată
e. 4 % din apa filtrată

O. În urina definitivă se elimină:

a. circa 1 % din apa filtrată
b. circa 1O % din apa filtrată
c. 99 % din apa filtrată
d. procente variabile de la 1 la 100 %
e. 100 % din apa filtrată, altminteri organismul s-ar intoxica

196
193
981. Transportul activ se face cu consum de:
a. ATP
b. GOT
C. GPT
d. ADP
e. AMP

982. Funcţia renală de eliminare a unor substanţe acide, toxice sau

exces este completată de:
a. filtrare
b. exocitoză
c. secreţia tubulară
d. transport pasiv
e. transport activ

983. Sediul principal de secreţie renală a H+ este:

a. tubul colector
b. ansa Henle
c. tubul contort distal
d. tubul contort proximal
e. în mod egal de către toate segmentele nefomului

984. Secreţia renală de K+ are loc mai ales în:

a. tubul colector
b. ansa Henle
c. tubul contort distal
d. tubul contort proximal
e. în mod egal de către toate segmentele nefomului

985. Secreţia renală de K+ are loc prin:

a. pinocitoză
b. K+ nu se secretă
c. mecanisme consumatoare de PC
d. exocitoză
e. mecanisme active (schimb ionic) şi pasive

986. Pe măsură ce urina se colectează în pelvis, presiunea din pelYi

creşte şi iniţiază:
a. blocarea eliminării urinei din pelvis
b. blocarea scurgerii urinei din nefroni
c. o contracţie peristaltică
196
 d. o undă antiperistaltică
e. nu are niciun efect, aceasta fiind o întrebare capcană

- . :\ficţiunea este:
a. reflexul de eliminare a fecalelor din rect
b. procesul de acumulare a urinei în vezica urinară
c. procesul de formare a urinei
d. procesul de reabsorbţie a componentelor urinei primare
e. procesul de golire a vezicii urinare atunci când este plină

8. Reflexul de micţiune se declanşează când:

a. tensiunea intraparietală atinge 5 - 1O mL apă
b. tensiunea intravezicală depăşeşte 5 - 1O mL apă
c. tensiunea intraparietală atinge o anumită valoare prag
d. tensiunea intraparietală depăşeşte o anumită valoare prag
e. fără legătură directă cu presiunea intraparietală

9. Când în vezică s-au acumulat 30 - 50 mL de urină, presiunea creşte

la:
a. 5 - 10 mmHg
b. 5 - 10 cm apă
c. 50 - 100 cm apă
d. 50 - 100 mmHg
e. nu determină creşterea presiunii intravezicale

O. Reflexul de micţiune odată iniţiat:

a. se autoinhibă
b. se menţine toată viaţa
c. se desfăşoară constant
d. nu mai poate fi inhibat
e. se autoamplifică

14 1 . Reflexul de micţiune este un reflex controlat în întregime de:

a. măduva sacrală
b. scoarţa cerebrală
c. trunchiul cerebral
d. este un reflex involuntar, deci necontrolat
e. măduva spinării

195
992. Reflexul de micţiune poate fi stimulat sau inhibat de către:
a. centri nervoşi superiori din măduva spinării
b. vasopresină
c. hormonul antidiuretic
d. centri nervoşi superiori din trunchiul cerebral şi din
cerebral
e. reflexul de micţiune odată declanşat nu mai poate fi stim
inhibat

196
 XII. METABOLISMUL

-93. Catabolismul are ca rezultat:

a. consumul de energie
b. producerea de energie
c. sinteza de substanţe
d. atât producerea, cât şi consumul de energie
e. anihilarea substanţelor toxice

--9-t. Desfăşurarea reacţiilor metabolismului intermediar este posibilă

datorită:
a. temperaturii corporale ridicate
b. substanţelor acide din organism
c. enzimelor, care au rol de biocatalizatori
d. absenţei ATP
e. nu necesită condiţii sau prezenţa specială a unor substanţe

-'95. Glucoza absorbită la nivelul tubului digestiv ajunge la ficat pe

calea:
a. venei porte
b. venei jugulare
c. venelor ombilicale
d. venei safene
e. arterei mezenterice

- 6. La nivelul ficatului glucoza poate fi stocată:

a. sub formă de glucoză conjugată
b. sub formă de ATP
c. sub formă de amidon
d. sub formă de glicogen
e. sub formă de lipide

97. Glicogenogeneza este procesul de:

a. formare a glicogenului
b. formare a glucozei
c. formare a glucidelor în general
d. formare a glicerinei
e. nu există glicogenogeneză, aceasta fiind o întrebare capcană

197
998. Glicogenogeneza are loc:
a. în toate celulele organismului, în mod egal
b. doar în ficat
c. doar în muşchi
d. cu precădere în ficat şi muşchi
e. cu precădere în epiteliul intestinal

999. Glicogenoliza este:

a. procesul de mobilizare a glucozei din glicogen, printr-o serie .l:
reacţii de depolimerizare
b. procesul de degradare a glucozei
c. procesul de sinteză a glucozei
d. procesul de sinteză a glicogenului
e. procesul de degradare a glucidelor în general

1OOO. Glicoliza este:

a. procesul de degradare a glicogenului
b. desfacerea moleculei de glucoză cu formarea a două molecule .:"
acid piruvic
c. degradarea glucozei până la CO2 şi H2O
d. procesul de sinteză a glucozei
e. procesul de sinteză a glucidelor în general

1001. Ciclul lui Krebs se desfăşoară:

a. în citosol
b. în aparatul Golgi
c. în ribozomi
d. în matricea mitocondrială
e. extracelular

1002. Cea mai mare parte a cantităţii de ATP furnizată de o moleculă

de glucoză (aproximativ 95 %) se va sintetiza în timpul:
a. glicolizei anaerobe
b. glicolizei aerobe
c. glicolizei
d. fosforilării oxidative
e. ciclului Krebs

1003. Fosforilarea oxidativă se desfăşoară:

a. în citosol
b. în aparatul Golgi

198
 c. în ribozomi
d. în mitocondrii
e. extracelular

to . Eficienţa transferului de energie prin catabolismul unui mol de

glucoză este de:
a. 66 %
b. 6 %
C. 100 o/o
d. 6,6 ¾•
e. zero %

15. Rolul ADP-ului în controlul glicolizei constă în faptul că:

a. este necesar în diferite etape pentru a fi convertit la ATP
b. iniţiază glicoliza
c. nu are niciun rol, aceasta fiind o întrebare capcană
d. inhibă fosforilarea oxidativă, favorizând glicoliza
e. stimulează glicoliza

06. În glicoliza „anaerobă", cantităţile mari de acid piruvic sunt

transformate în:
a. piruvat
b. glucoză
c. acid tricloracetic
d. glicogen
e. acid lactic, care difuzează în afara celulelor

7. Gluconeogeneza este:
a. producerea de glicogen
b. producerea de glucide de orice fel
c. degradarea glicogenului cu eliberarea de glucoză
d. descompunerea glucozei
e. transformarea aminoacizilor în glucoză

1
08. În situaţii în care cantitatea de glucoză este crescută peste posi­
bilităţile celulei de a o utiliza, are loc transformarea glucozei în:
a. trigliceride
b. degradarea rapidă
c. proteine
d. ammoac1z1
e. glicerol

199
1009. Valorile concentraţiei glucozei din sânge constituie:
a. glicemia din sânge
b. glicemia
c. glucozemia
d. nu există un termen medical care să le definească
e. glicerinemia

1010. Limitele glicemiei sunt cuprinse între:

a. 65 şi 110 mg la 100 mL de sânge
b. 6,5 şi 11,0 mg la 100 mL de sânge
c. 650 şi 1100 mg la 100 mL de sânge
d. 65 şi 110 mg la 1000 mL de sânge
e. 0,65 şi 0,110 mg la 100 mL de sânge

1011. În cadrul mecanismelor de reglare a glicemiei, insulina:

a. creşte glicemia
b. creşte sinteza de glucoză
c. scade glicemia prin facilitarea pătrunderii şi utilizării ei celular
d. scade sinteza de aminoacizi
e. scade sinteza de lipide

1012. În cadrul mecanismelor de reglare a glicemiei, glucagonul an­

acţiune:
a. hipoglicemiantă
b. hiperglicemiantă
c. glicogenostimulatoare
d. glicolizantă
e. hiperstimulatoare

1013. Avantajul utilizării glucidelor ca sursă de energice constă i■

faptul că:
a. eliberează cea mai mare cantitate de energie
b. eliberează cantităţi moderate de energie
c. nu eliberează energie toxică
d. sunt rapid degradate fără eliberarea de compuşi reziduali, până
CO2 şi H2O
e. sunt lent degradate

1014. Pentozele (riboza şi dezoxiriboza) intră în alcătuirea:

a. membranei celulare
b. corpilor cetonici

200
 c. acizilor nucleici
d. ATP
e. membranei nucleare

15. Chilomicronii formaţi în enterocite şi ajunşi în sânge sunt

scindaţi sub acţiunea:
a. lipazei hormon-sensibile
b. ATP-azei
c. pepsinei
d. lipoproteinlipazei
e. tripsinei

116. La nivel celular, acizii graşi pot trece printr-o secvenţă de reacţii
chimice de:
a. alpha-oxidare
b. beta-oxidare
c. amino-oxidare
d. intră direct în ciclul Krebs
e. omega-oxidare

Dl 7. Degradarea unui singur gram de lipide eliberează:

a. 9,3 kcal
b. 4,5 kcal
c. 9,3 cal
d. 4,6 kcal
e. 93 kcal

.0 1 8. Grăsimea subcutanată are rol:

a. de protecţie mecanică
b. de protecţie chimică
c. termoizolator
d. detoxifiant
e. izoelectric

IO19. Precursorul hormonilor glucocorticoizi şi mineralcorticoizi este:

a. glucoza
b. ammoac1z11
c. colesterolul
d. testosteronul
e. triglicerolul

201
1020. Proteinele reprezintă:
a. aproape un sfert din masa corporală
b. jumătate din masa corporală
c. 90 % din masa corporală
d. cantităţi nesemnificative din masa corporală
e. 100 % din masa corporală

1021. Unii aminoacizi sunt formaţi în organism din următorii precurs

a. precursori glucidici
b. precursori sterolici
c. renină
d. săruri minerale
e. vitamine

1022. Aminoacizii traversează membrana celulară prin:

a. difuziune simplă
b. transport activ sau difuziune facilitată
c. osmoză
d. osmoză inversă
e. pinocitoză

1023. Procesele de sinteză a proteinelor sunt stimulate de:

a. tiroxină şi cortizol
b. tiroxină şi tironină
c. cortizol şi calcitonină
d. hormonul de creştere, testosteron, honnonii estrogeni
e. doar de către hormonul de creştere

1024. Predominanţa proceselor catabolice ale proteinelor

favorizată de:
a. tiroxină şi cortizol
b. doar de testosteron
c. doar de cortizol
d. hormonul de creştere, testosteron, hormonii estrogeni
e. doar de către hormonul de creştere

1025. Stimularea sistemului nervos vegetativ simpatic antrenează

predominenţa:
a. proceselor anabolice
b. proceselor de sinteză a lipidelor
c. proceselor de sinteză a substanţelor energetice

203
 d. proceselor de sinteză a glicogenului
e. proceselor catabolice

26. Stimularea sistemului nervos vegetativ parasimpatic antrenează

predominenţa:
a. proceselor catabolice
b. proceselor anabolice
c. proceselor de degradare a lipidelor
d. proceselor de descompunere a substanţelor energetice
e. proceselor de degradare a glicogenului

•27. Unul din rolurile funcţionale ale proteinelor constă în aceea că:
a. au rol de transportor pentru diferite substanţe prin sânge
b. inhibă sinteza unor produşi de catabolism
c. intră în structura ţesutului osos
d. inhibă absorbţia substanţelor nutritive
e. intră în structura ţesutului cartilaginos

1 28 . Schimburile energetice dintre organism şi mediu sunt definite cu

termenul de:
a. metabolism energetic
b. metabolism intermediar
c. metabolismul substanţelor
d. energetică
e. nu există o terminologie univocă de definire a acestora

I 029. Molecula de ATP este utilizată atât de larg drept sursă de

energie de către celule datorită:
a. proprietăţilor fizice
b. prezenţei ubiquitare
c. cantităţii mari de energie liberă înmagazinată
d. uşurinţei sintezei
e. uşurinţei descompunerii

_ 030. Cel mai abundent depozit de legături fosfat macroergice din

celulă este:
a. ATP
b. fosfocreatina
C. ADP
d. AMP
e. UDP
202
1031. Fosfocreatina poate transfera energie:
a. între principiile alimentare şi sistemele funcţionale celulare
b. prin schimb cu ATP-ul
c. de la glucide la ATP
d. de la proteine la ATP
e. de la sânge către muşchi

1032. Interrelaţiile biochimice ale fosfocreatinei şi acizilor adeno

mono- di- şi trifosforic sunt mijlocite:
a. de sistemul nervos
b. de cortizol
c. de tiroxină
d. enzimaţic
e. hormonal

1033. Rata metabolismului se măsoară în:

a. cm
b. calorii sau kilocalorii
c. grade Celsius
d. grade Kelvin
e. grame

1034. Rata metabolismului bazal reprezintă:

a. consumul energetic când organismul se află în decubit dorsal
b. consumul energetic în caz de efort maximal
c. cheltuielile energetice fixe ale unui organism pentru întreţiner::.J
funcţiilor vitale
d. cheltuielile pentru efort fizic moderat
e. toate cheltuielile energetice zilnice ale organismului

1035. Măsurarea metabolismului bazal se poate face prin:

a. dozarea energiei necesare în diferite tipuri de efort
b. determinarea cantităţii de căldură eliberate de alimentele consumar
c. măsurarea cantităţii de oxigen consumată în cursul unei activităr
d. măsurarea cantităţii de dioxid de carbon eliberată în cursul une
activităţi
e. măsurarea efortului realizat

1036. Valoarea metabolismului bazal poate fi exprimată în funcţie de:

a. efortul depus pe o anumită perioadă de timp
b. suprafaţa corporală
204
 c. vârstă
d. sex
e. valoarea calorică a hranei ingerate

37. În profesiunile dinamice, consumul de energie poate ajunge la:

a. 5-6.000 kcal/24 ore
b. 5-6.000 cal/24 ore
c. 5-6.000 Mkcal/24 ore
d. 5-6.000 Gkcal/24 ore
e. 5-600 kcal/24 ore

38. Cantitatea de energie eliberată per mol de ATP în condiţii

fiziologice este de:
a. 12.000 kcar
b. 12.000 Mcal
c. 1.200 cal
d. 12.000 de calorii
e. 12 cal

39. Sinteza de ATP în organism poate fi realizată de către celule

prin utilizarea de:
a. glucide, lipide şi proteine
b. doar lipidele pot fi utilizate în sinteza de ATP
c. vitamine
d. hormoni
e. doar glucidele pot fi utilizate în sinteza de ATP

I 040. Când în celulă se găsesc cantităţi mari de ATP, acesta poate fi

utilizat pentru:
a. sinteza de lipide
b. sinteza de proteine
c. sinteza de fosfocreatină
d. sinteza de ADP
e. sinteza de vitamine de rezervă

205
 XIII. FUNCTIA DE REPRODUCERE
'

1041. Ovarul este:

a. glandă exocrină
b. glandă endocrină
c. glandă mixtă
d. cale genitală
e. ataşat hilului renal

1042. Aparatul genital feminin este format din:

a. ovar (organ impar), căi genitale şi organele genitale externe
b. organe genitale externe, căile genitale şi ovare
c. doar din căi genitale
d. ovar, uretră şi vulvă
e. vulvă, vagin, ureter

1043. Ovarul este:

a. situat în cavitatea abdominală
b. plasat în bursa scrotală
C. un organ pereche
d. cale genitală femelă
e. organ impar

1044. Ovarul este:

a. situat în cavitatea pelviană
b. acoperit de pleură
C. doar glandă exocrină
d. organ excretor
e. vizibil doar după pubertate

1045. Prin funcţia exocrină ovarul produce:

a. spermatocite
b. estronă
c. progesteron
d. ovule
e. testosteron

206
 6. Prin funcţia endocrină ovarul secretă:
a. ovule şi hormoni estrogeni
b. progesteron şi ovule
c. hormoni
d. doar hormoni estrogeni
e. doar progesteron

7. Hormonii estrogeni sunt secretaţi de:

a. glanda hipofiză
b. glanda epifiză
c. ovar prin funcţia exocrină
d. testicul
e. ovar •

-'8. Ovarul are formă:

a. sferică
b. triunghiulară
c. de virgulă
d. de ovoid turtit
e. patrulateră

149. Ovarul prezintă:

a. trei margini şi două feţe
b. două feţe şi trei extremităţi
c. două margini
d. două extremităţi şi trei margini
e. trei feţe

I 050. Faţa laterală a ovarului:

a. ocupă fosa ovariană
b. este acoperită de pavilionul trompei
c. este în contact cu vezica urinară
d. lipseşte, existând doar faţa medială
e. este concavă

1051. Faţa laterală a ovarului se află:

a. pe peretele cranial al cavităţii pelviene
b. pe planşeul cavităţii pelviene
c. pe peretele lateral al cavităţii abdominale
d. pe peretele lateral al cavităţii pelviene
e. în loja renală

207
1052. Unde se prind pe ovar ligamentele prin care acesta este legat li
organele vecine?
a. pe faţa laterală
b. pe faţa medială
c. pe ambele feţe
d. pe extremităţile superioară şi inferioară
e. pe marginea laterală

1053. Artera ovariană:

a. este impară vascularizând ambele ovare
b. este ramură a arterei iliace externe
c. provine din arteta iliacă internă
d. este ramură a aortei abdominale
e. este ramură a aortei pelvine

1054. Vascularizaţia arterială a ovarului este asigurată:

a. doar de artera ovariană
b. de artera iliacă externă
c. şi de o ramură ovariană din artera uterină
d. de artera ovariană şi o ramură ovariană din artera vaginală
e. de ramuri ale arterei renale

1055. Vena ovariană dreaptă:

a. descarcă sângele venos de la ambele ovare
b. se varsă în aorta abdominală
c. se varsă în vena cavă inferioară
d. se descarcă în vena renală dreaptă
e. are aceeaşi origine ca şi artera ovariană dreaptă

1056. Vena ovariană stângă:

a. provine din aortă
b. se deschide în vena cavă inferioară
c. se descarcă în vena pudendă
d. se deschide în vena renală stângă
e. este ramură a aortei

1057. Sânge venos de la ovar:

a. ajunge şi în vena uterină
b. provine doar din corticală
c. provine doar din medulară

208
 d. este preluat prin vena vaginală
e. ajunge şi în artera uterină

În vena cavă inferioară se varsă:

a. vena uterină
b. vena ovariană stângă
c. ambele vene ovariene
d. vena ovariană dreaptă
e. venele uterine şi venele vaginale

În vena renală stângă se deschide:

a. bazinetul
b. ureterul_
c. vena cavă inferioară
d. vena uterină
e. vena ovariană stângă

. 60. Trompele uterine:

a. acoperă ovarul
b. sunt conducte musculo-membranoase
c. sunt conducte musculo-cartilaginoase
d. sunt căi urinare
e. sunt conducte mixte - uro-genitale

I 061. Trompele uterine se întind:

a. de la ovar la vagin
b. de la ovar la colul uterin
c. de la ovare până la uter
d. între corpul şi colul uterin
e. de la uter la vagin

I 062. Comunicarea trompelor uterine cu uterul se face prin:

a. extremitatea laterală a trompelor
b. orificiile abdominale ale trompelor uterine
c. ostiile ureterale
d. canalul cervical
e. ostii uterine

I 063. Lungimea trompelor uterine este de:

a. 4 - 5 cm
b. 7 - 12 cm

209
 c. 13 - 17 cm;
d. 1O cm în mod constant
e. 15 cm

1064. Extremitatea laterală a trompelor uterine:

a. este înfundată
b. comunică cu uterul
c. prezintă ostiul uterin
d. conţine un orificiu
e. se deschide în cavitatea uterină

1065. Vascularizaţia trompelor uterine este asigurată de ram

tubare ce provin din:
a. aorta descendentă
b. aorta abdominală
c. artera renală corespunzătoare
d. doar din artera ovariană
e. artera ovariană şi uterină

1066. Uterul:
a. se deschide în vestibulul vaginal
b. este situat în cavitatea abdominală
c. comunică cu trompele uterine prin ostiile abdominale
d. este situat în cavitatea pelviană între vezica urinară şi colon.
descendent
e. este un organ musculos, cavitar şi impar

1067. Uterul este un organ:

a. musculo-cartilaginos
b. parenchimatos
c. par
d. cavitar
e. musculo-cartilaginos, cavitar şi impar

1068. Uterul este situat:

a. în cavitatea pelviană, între vezica urinară şi colonul descendent
b. în cavitatea abdominală
c. între vezica urinară şi rect
d. între trompele ureterale şi vagin
e. între vezica biliară si rect

211
 1 69. Uterul este un organ:
a. musculos, cavitar şi par
b. unnar
c. uro-genital
d. cavitar şi impar
e. par şi cavitar

70. Uterul este interpus între:

a. vezica urinară şi colon
b. trompele uterine şi vagin
c. uretere şi vagin
d. vagin şi col uterin
e. vezica urinară şi vagin

71. Uterul are formă:

a. sferică
b. patrulateră
c. de pară
d. de pară cu extremitatea mare orientată inferior
e. dreptunghiulară

72. Uterul prezintă:

a. doar corp
b. doar col uterin
c. corpul şi colul uterin
d. un orificiu ce comunică cu ureterele
e. topografie abdominală

73. Istmul uterin:

a. este partea dilatată a uterului
b. aparţine trompelor uterine
c. este interpus între colul uterin şi vagin
d. este situat între corpul şi colul uterin
e. aparţine trompei uterine

I074. Pe colul uterin:

a. se inseră vaginul prin extremitatea sa inferioară
b. se dezvoltă embrionul
c. se inseră vaginul
d. este situat orificiul abdominal al uterului
e. se inseră vestibulul vaginal

210
1075. Co\u\ uterin
a. este porţiunea superioară a uterului
b. este porţiunea centrală a uterului
c. prezintă o cavitate largă
d. se mai numeşte şi cervix
e. este interpus între corpul şi istmul uterin

1076. Vascularizaţia uterului este asigurată de:

a. artera ovariană
b. artera renală
c. arterele uterine, ramuri din artera iliacă externă
d. aorta abdominală
e. -ramuri din artera iliacă internă

1077. Din artera uterină se desprind:

a. arterele iliace interne
b. doar ramuri uterine
c. şi ramuri pentru vagin
d. arterele renale
e. artere uretrale

1078. Din artera uterină:

a. sângele ajunge în vena cavă
b. se desprind şi ramuri pentru ovare şi trompele uterine
c. pornesc ramuri ce irigă vestibulul vaginal şi vulva
d. sângele ajunge doar la colul uterin
e. sângele trece în cavitatea uterină

1079. Venele uterine:

a. se desprind din artera iliacă internă
b. se deschid în vena cavă inferioară
c. se deschid în vena iliacă externă
d. se deschid în vena iliacă internă
e. emit şi artere ovariene şi vaginale

1080. Vaginul:
a. este conduct ura-genital
b. este un conduct musculo-conjunctiv, median şi par
c. este un conduct median şi impar
d. este un conduct musculo-seros lung de 7 - 9 cm
e. este interpus între cervix şi corpul uterin

212
881. Prin extremitatea superioară, vaginul:
a. comunică cu vestibulul vaginal
b. se inseră pe corpul uterin
c. se continuă cu istmul uterin
d. se inseră pe colul uterin
e. comunică cu trompele uterine

82. Orificiul vaginal:

a. se află la extremitatea superioară a vaginului
b. se află la extremitatea inferioară a vaginului
c. este interpus între vagin şi uter
d. este"delimitat de labiile mari
e. este plasat la nivelul cervixului

83. Vestibulul vaginal:

a. reprezintă cavitatea vaginală
b. este un spaţiu virtual
c. este delimitat de labiile mari
d. comunică cu extremitatea superioară a vaginului
e. este delimitat de labiile mici

84. Vaginul:
a. se deschide în vestibulul vaginal
b. nu comunică cu uterul
c. este organ impar musculo-seros
d. prezintă un orificiu vaginal la extremitatea superioară
e. este interpus între corpul şi istmul uterin

85. Vulva:
a. este organ genital intern
b. este alungită în sens transversal
c. are forma unei fante
d. este dispusă înapoia anusului
e. are formă circulară

I 086. Vulva prezintă:

a. doar labii mari
b. doar labiile mici
c. labiile mari situate medial de labiile mici
d. aspect de fantă alungită în sens sagital
e. labiile mici, acoperite cu tegument

213
1087. Labiile mici ale vulvei:
a. sunt acoperite cu păr
b. sunt dispuse lateral de labiile mari
c. sunt situate medial de labiile mari
d. nu delimitează vestibulul vaginal
e. sunt două cute asimetrice

1088. Vestibulul vaginal:

a. reprezintă cavitatea centrală a vaginului
b. reprezintă deschiderea profundă a vaginului
c. este mărginit de labiile mici
d. este mărginit de labiile mari
e. adăposteşte bulbii vestibulari

1089. În vestibulul vaginal se deschide:

a. doar uretra
b. doar vaginul
c. anterior uretra, iar posterior vaginul
d. anterior vaginul, iar posterior uretra
e. vaginul şi ureterul

1090. Clitorisul este:

a. scheletul labiilor mici
b. scheletul labiilor mari
c. organ par
d. organ erectil
e. situat înapoia orificiului vaginal

1091. Labiile mari:

a. sunt acoperite de mucoasă
b. nu sunt prevăzute cu păr
c. nu conţin glande sebacee
d. sunt acoperite de tegument
e. delimitează vestibulul vaginal

1092. În partea anterioră a labiilor mari:

a. se deschide uretra
b. se deschide vaginul
c. se găsesc labiile mici
d. există muntele pubian sau al lui Venus
e. pielea nu este acoperită cu păr

214
t9 3. Bulbii vestibulari:
a. structurează clitorisul
b. sunt organe erectile
c. alcătuiesc labiile mici
d. sunt în pereţii vaginului
e. nu au structură erectilă

4. Bulbii vestibulari:
a. intră în alcătuirea labiilor mici
b. sunt situaţi la baza labiilor mari
c. intră în structura clitorisului
d. sunt organe genitale interne
e. nu au .structură erectilă

5. Vascularizaţia vulvei este asigurată de:

a. ramuri din artera uterină
b. artera ovariană
c. artera iliacă externă
d. ramuri ale arterei ruşinoase interne
e. ramuri din aorta abdominală

'9 6. Mamela:
a. este formată doar din glandă mamară
b. nu are structură glandulară
c. este o glandă endocrină
d. are în componenţă glanda mamară
e. este organ impar

97. Care afirmaţie este corectă:

a. labiile mici sunt acoperite de tegument
b. labiile mari nu sunt acoperite de tegument
c. labiile mici prezintă glande sebacee
d. labiile mici sunt situate lateral de labiile mari
e. muntele pubian este situat în partea anterioară a labiilor mari

98. Organele erectile pe care le prezintă vulva sunt:

a. clitorisul şi labiile mari
b. clitorisul şi bulbii vestibulari
c. labiile mari şi labiile mici
d. bulbii vestibulari şi muntele lui Venus
e. muntele pubian şi clitorisul

215
1099. Muntele lui Venus:
a. este acoperit de păr
b. este plasat paramedian
c. este plasat posterior de labiile mari
d. este încadrat de labiile mici
e. reprezintă un organ erectil

1100. În zona posterioară a vestibulului vaginal se deschide:

a. uretra
b. ureterele
C. vaginul
d. canalul deferent
e. uterul

1101. Aparatul genital masculin:

a. este format doar din testicul şi organe genitale externe
b. cuprinde doar conductele spermatice, prostata şi organele genita
externe
c. este format din testicul, conducte spermatice, prostată, glan
bulbouretrale şi organe genitale externe
d. nu include căi spermatice
e. are în componenţă testiculul, care este o glandă anexă

1102. Testiculul:
a. este un organ impar
b. este situat în cavitatea abdominală
c. prezintă o singură funcţie - spermatogeneza
d. prezintă şi funcţie endocrină
e. realizează spermatogeneza prin intermediul celulelor interstiţi ale

1103. Spermatogeneza:
a. reprezintă funcţia endocrină a testiculului
b. se desfăşoară în epididim
c. se realizează la nivelul celulelor interstiţiale ale parenchimulm
testicular
d. se desfăşoară în tubii seminiferi contorţi
e. este procesul de eliminare a spermei

216
 1 -1. Funcţia endocrină a testiculului:
a. constă în formarea celulelor sexuale
b. constă în secreţia hormonilor androgeni care circulă prin căile
spermatice
c. se realizează la nivelul celulelor interstiţiale ale parenchimului
testicular
d. se realizează la nivelul tubilor seminiferi contorţi
e. nu influenţează caracterele sexuale secundare

I 05. Hormonii androgeni:

a. sunt produşi în tubii seminiferi contorţi
b. sunt produşi în epididim
c. nu stimulează evoluţia caracterelor sexuale secundare masculine
d. sunt hormoni estrogeni
e. determină maturizarea organelor sexuale

I 06. Testiculul:
a. este un organ pereche
b. este organ impar
c. este glandă anexă a aparatului genital masculin
d. are doar funcţie exocrină
e. are doar funcţie endocrină

l0 7. Testiculul:
a. este plasat intraabdominal
b. are formă perfect sferică
c. nu conţine tubi seminiferi
d. are forma unui ovoid turtit transversal
e. nu are raporturi cu epididimul

I 08. Testiculul este un organ:

a. impar
b. excretor
c. situat în bursa scrotală
d. situat înapoia rinichiului
e. turtit de sus în jos

I 09. Epididimul:
a. este ataşat la ovar
b. este porţiunea liberă a clitorisului
c. face parte din conductele seminale

217
 d. este plasat pe marginea anterioară a testiculului
e. nu face parte din conductele seminale

1110. Epididimul este plasat:

a. pe marginea posterioară a testiculului
b. pe marginea anterioară a testiculului
c. pe faţa laterală a testiculului
d. pe faţa medială a testiculului
e. intratesticular

1111. Canalul epididimar:

a. conţine epididimul
b. este conţinut în epididim
c. are formă sferică
d. este canalul ejaculator
e. nu se continuă cu canalul deferent

1112. Albugineea testiculară:

a. este o membrană subţire şi extensibilă
b. este o membrană fibroseroasă alb-gălbuie
c. este rezistentă şi inextensibilă
d. este o pungă cutanată
e. reprezintă parenchimul testicular

1113. Lobulii testiculului:

a. reprezintă cele două jumătăţi simetrice ale testiculului
b. sunt situaţi la polul superior al testiculului
c. sunt dispuşi la marginea posterioară a testiculului
d. sunt delimitaţi de septuri conjunctive
e. sunt plasaţi în epididim

1114. Lobulii testiculului:

a. sunt în număr de 250 - 300 pentru fiecare testicul
b. sunt în număr de 250 - 300 pentru ambele testicule
c. nu sunt delimitaţi prin septuri conjunctive
d. nu conţin tubi seminiferi
e. sunt acoperiţi de o tunică seroasă

1115. Vascularizaţia testiculului şi epididimului este asigurată de:

a. artera testiculară , ramură din aorta abdominală
b. artera iliacă externă

218
 c. artera iliacă internă
d. artera pudendă internă
e. artera testiculară, ramură din artera iliacă internă

16. Venele testiculare se varsă în:

a. vena iliacă externă
b. vena iliacă internă
c. vena cavă inferioară
d. vena pudendă internă
e. vena pudendă externă

117. Căile spermatice sunt conducte de eliminare:

a. doar a spermiilor
b. doar a lichidului spermatic
c. a spermiilor şi a lichidului spermatic
d. a spermei ş1 urinei primare
e. a spermei şi hormonilor androgeni

11 8. Căile spermatice intratesticulare sunt:

a. tubii seminiferi contorţi
b. doar tubii seminiferi drepţi
c. reprezentate doar prin reţeaua testiculară
d. tubii seminiferi drepţi şi reţeaua testiculară
e. epididimul şi canalul deferent

11 9. Canalele eferente:
a. sunt căi spermatice intratesticulare
b. sunt plasate în lobulii testiculari
c. sunt situate în reţeaua testiculară
d. sunt căi spermatice extratesticulare
e. se deschid în canalul deferent

120. Canalul epididimar:

a. precede reţeaua testiculară
b. precede canalele eferente
c. face parte din căile spermatice intratesticulare
d. face parte din căile spermatice extratesticulare
e. se deschide în uretră

219
1121. Canalul deferent:
a. reprezintă conduct uro-genital
b. conţine reţeaua testiculară
c. continuă canalele eferente
d. este cale spermatică intratesticulară
e. continuă canalul epididimar

1122. Canalul ejaculator:

a. este reprezentat de uretră
b. se formează prin unirea canalului deferent cu canalul ve
seminale
c. se formează prin unirea la baza prostatei a canalului defer
canalul glandei bulbo-uretrale
d. nu comunică cu uretra
e. este situat în epididim

1123. Următoarea afirmaţie este corectă:

a. testiculul are doar funcţie exocrină
b. testiculul are doar funcţie endocrină
c. căile spermatice sunt doar intratesticulare
d. căile spermatice sunt doar extratesticulare
e. canalul ejaculator se deschide în uretră

1124. Vezicula seminală:

a. este glandă impară
b. este un organ pereche
c. produce spermatozoizi
d. este plasată deasupra canalelor deferente
e. este organ glandular endocrin

1125. Lateral de canalul deferent se află:

a. ampula deferenţială
b. canalul ejaculator
c. prostata
d. vezicula seminală
e. glanda bulbo-uretrală

1126. Vezicula seminală:

a. este glanda esenţial ă a aparatului genital masculin
b. este organ glandular exocrin şi impar
c. este glandă anexă a aparatulu i genital masculin

220
 OIT / U c'd' 6?-

1ă medial de canalul deterenc

afir maţie este corectă:

- seminală are formă sferică
res.\1 \\(\\.ţ: s/ epidjdjmul reprezintă căi spermatice extra-

eminală are formă ovoidală

u.l. prostata şi vezicula seminală reprezintă glande anexe
.2rului genital masculin
. _ n zicu lei seminale este de aproximativ 4 - 5 cm

organ glandular endocrin şi impar

. s1ruat ă lateral de canalul deferent
. :-1 ruat ă sub glandele bulbo-uretrale
. s1ruat ă în jurul uretrei, sub vezica urinară
. =.and ă esenţială a aparatului genital masculin

n prostatică:
. ramură din artera iliacă externă
me din artera testiculară
. .:-te ramură din artera iliacă internă
--o\·ine din aorta abdominală
te ramură din artera vezicală cranială

!?ele venos de la nivelul prostatei:

este descărcat în vena cavă inferioară
- este drenat în vena iliacă externă
este colectat de vena iliacă internă
este drenat prin vena testiculară
:! este bogat în lichid seminal

Gland ele bulbo-uretrale:

a au dimensiunile unui sâmbure de piersică
b. au aspect de virgulă
c. au dimensiunile unui sâmbure de cireaşă
d. participă la formarea canalului ejaculator
e. au funcţie endocrină

221
1132. În uretră:
a. nu se deschide prostata
b. se deschide canalul epididimar
c. se deschid ureterele
d. se deschid glandele bulbo-uretrale
e. nu se deschide canalul ejaculator

1133. Penisul:
a. este doar organ genital
b. este organ genital şi urinar
c. reprezintă calea genitală spermatică
d. este acoperit de scrot
e. este situat înapoia simfizei pubiene

1134. Glandul:
a. reprezintă rădăcina penisului
b. este plasat la partea posterioară a corpului penisului
c. este format din corpii cavernoşi
d. este plasat la extremitatea anterioară a penisului
e. este porţiunea cea mai subţire a corpului penisului

1135. Rădăcina penisului:

a. este fixată prin scrot
b. corespunde părţii anterioare a corpului cavernos
c. este fixată de oasele bazinului
d. prezintă o dilataţie numită gland
e. corespunde celor doi corpi spongioşi

1136. Extremitatea anterioară a penisului:

a. este efilată
b. este porţiunea fixă
c. prezintă glandul
d. prezintă orificiul intern al uretrei
e. este fixată de oasele bazinului

1137. În vârful glandului:

a. se deschide canalul ejaculator
b. se află orificiul extern al uretrei
c. se află orificiul ureteral
d. se află orificiul intern al uretrei
e. nu există niciun orificiu

222 222
1 38 . Organele erectile ale penisului:
a. sunt reprezentate prin piele şi corpi cavernoşi
b. sunt reprezentate prin doi corpi spongioşi şi un corp cavernos
c. sunt doar cei doi corpi cavernoşi
d. includ corpul spongios
e. nu includ corpii cavernoşi

39. Erecţia este determinată de:

a. contracţia muşchiului cremaster
b. contracţia muşchilor corpilor cavernoşi
c. contracţia muşchilor corpului spongios
d. umplerea cu sânge a organelor erectile
e. umplerea cu spermă a corpilor cavernoşi

40. Pielea penisului:

a. este acoperită cu păr abundent
b. se continuă cu mucoasa glandului
c. nu se continuă cu pielea scrotului
d. se continuă cu pielea regiunii pubiene
e. este îngroşată faţă de pielea regiunilor învecinate

1 41. Bursele scrotale:

a. sunt situate deasupra penisului
b. sunt formate dintr-o singură tunică
c. sunt formate din mai multe tunici concentrice
d. au doar origine endoabdominală
e. adăpostesc glandele anexe ale aparatului genital masculin

42. Vascularizaţia penisului este asigurată de artera:

a. pudendă externă
b. ruşinoasă externă
c. ruşinoasă medială
d. ruşinoasă laterală
e. ruşinoasă internă

1 3. Glande anexe ale aparatului genital mascul sunt:

a. prostata şi glandele bulbouretrale
b. prostata şi glandele vestibulare
c. glandele vestibulare şi veziculare
d. glandele vestibulare şi glandele bulbouretrale
e. glandele ejaculatoare şi prostata
1144. Structura testiculului cuprinde:
a. albugineea
b. 250 lobuli testiculari
c. variantele a, b şi e
d. acini mucoşi şi acini seroşi
e. tubii seminiferi contorţi (2 - 3 într-un lobul)

1145. Un spermatozoid prezintă:

a. cap cu acrozom
b. piesă intermediară (gât)
c. microvili
d. variantele a, b şi e
e: flagel
1146. În tubii seminiferi contorţi se produce:
a. variantele b şi c
b. secreţia de hormoni androgeni (testosteron)
c. spermatogeneza
d. lichid prostatic
e. spermă

1147. Care din celulele întâlnite în spermatogeneză sunt diploide?

a. spermatocitele de ordinul II
b. spermatogoniile
c. spermatocitele primar (de ordinul I)
d. spermatidele
e. variantele b şi c

1148. Precizaţi care dintre celulele întâlnite în spermatogeneză

haploide:
a. spermatogoniile
b. spermatocitele primare (de ordinul I)
c. spermatozoizii (spenniile)
d. spermatocitele secundare (de ordinul II) şi spermatidele
e. variantele c şi d

1149. Pentru fecundarea ovulului este necesar:

a. un singur spermatozoid
b. piesa intermediară
c. flagel

223224
d. un pseudopod
e. coadă

Care din celulele întâlnite în ovogeneză sunt diploide?

a. ovocitele secundare (de ordinul II)
b. ovogoniile
c. ovocitele primare (de ordinul I)
d. globulele polare
e. variantele b şi c

Precizaţi care dintre celulele întâlnite în ovogeneză sunt

ha ploide:
a. ovogoniile
b. ovocitele primare (de ordinul I)
c. ovulele
d. ovocitele secundare (de ordinul II)
e. variantele c şi d

l' n folicul de Graaf cuprinde:

a. ovocitul
b. zona pelucidă
c. coroana radiată
d. variantele a, b şi c
e. corpul galben

În structura ovarului există:

a. foliculi primari
b. acini glandulari
c. foliculi secundari
d. folicul de Graaf
e. variantele a, c şi e

Funcţia endocrină a testiculului constă în:

a. producerea de spermatozoizi
b. producerea de ovule
c. secreţia de hormoni sexuali
d. producerea de ovule şi spermatozoizi
e. producerea de gameţi

225
1155. Pubertatea reprezintă:
a. perioada în care funcţia gametogenetică şi endocrină a go
atinge maximul de dezvoltare
b. perioada în care funcţia gametogenetică şi endocrină a goL
atinge un minim stadiu de dezvoltare
c. momentul atingerii deplinei dezvoltări sexuale
d. momentul declanşării primelor semne ale dimorfismului
comportamental
e. perioada în care funcţia gametogenetică şi endocrină a gona
atinge un stadiu de dezvoltare care face posibilă funct _
reproducere

1156. Instalarea pubertăţii este consecinţă:

a. a modificărilor survenite la nivelul secreţiei hormonilor gonade
b. a modificărilor survenite la nivelul dezvoltării somatice
c. a modificărilor survenite la nivelul organelor genitale externe
d. a modificărilor survenite la nivelul organelor genitale intern e
e. a modificărilor survenite la întregul sitem nervos

1157. Durata medie a unui ciclu genital la femeie este de:

a. 30 zile
b. 26 de zile
c. o lună
d. 28 zile
e. durata medie nu este precizată în mod expres

1158. După ovulaţie, foliculul ovarian se transformă:

a. în chiste ovariene
b. în corp albicans
c. în numeroase ovule mici
d. se fibrozează
e. în corp galben

1159. Hormonul care stimulează creşterea şi maturarea foliculul

ovarian este:
a. LH
b. STH
C. ACTH
d. THS
e. FSH

226
 Rolul LH în ciclul ovarian constă în:
a. stimularea creşterii foliculilor ovarieni
b. stimularea dezvoltării foliculilor ovarieni
c. ovulaţie şi formarea corpului galben
d. stimularea spermatogenezei
e. stimularea ovogenezei

Hipofiza anterioară secretă cantităţi crescute de LH pentru o

perioadă de 1 - 2 zile:
a. începând cu 24 - 48 ore înainte de ovulaţie
b. cu trei zile înainte de ovulaţie
c. cu două ore înainte de ovulaţie
d. cu şase ore înainte de ovulaţie
e. nu există un vârf al secreţiei de LH înainte de ovulaţie

Secreţia ovariană de estrogeni şi progesteron din perioada

preovulatorie este stimulată:
a. doar de FSH
b. doar de LH
c. de FSH şi LH
d. deACTH
e. de TSH

63. Secreţia corpului galben este stimulată:

a. de către FSH şi LH
b. de către LH şi prolactină
c. doar de LH
d. doar de prolactină
e. de FSH şi prolactină

164. Corpul galben nefecundat involuează după:

a. 20 zile
b. 2 zile
c. 10 zile
d. 10 ore
e. nu involuează, ci rămâne cunoscut ca şi corp persistent

11 65. Dezvoltarea glandelor mamare este stimulată de:

a. prolactină
b. tiroxină
c. testosteron

227
 d. LH
e. estrogeni

1166. În faza a 2-a a ciclului menstrual, corpul galben secretă

a. doar estrogeni
b. doar progesteron
c. atât hormoni estrogeni, cât şi progesteron
d. FSH
e. LH

1167. Modificările histologice şi secretorii la nivelul mucoa se

sunt determinate de:
a. estrogeni
b. progesteron
C. androgeni
d. FSH
e. LH

1168. Dacă fecundaţia nu a avut loc, ovulul se elimină:

a. în ziua a doua a ciclului
b. în ziua a cincea a ciclului
c. în ziua a 19-a, a 20-a a ciclului
d. în ziua 1O-a , a 12-a a ciclului
e. ovulul nu este eliminat, ci se dezintegrează în uter

1169. Pierderea de sânge menstrual este determinată de:

a. modificări vasculare urmate de necroză şi hemoragie la m
mucoasei uterine
b. modificări vasculare urmate de necroză şi hemoragie la n.
mucoasei vaginale
c. modificări vasculare urmate de necroză şi hemoragie la r:.
ovanan
d. modificări vasculare urmate de necroză şi hemoragie la ni,
cervixului uterin
e. modificări vasculare urmate de necroză şi hemoragie la ,ni ;:
oviductului

1170. În timpul sarcinii, estrogeni şi progesteron mai sunt produşi ■

de către:
a. tiroidă
b. medulosuprarenală

228
 c. corticosuprarenală şi placentă
d. doar de către placentă
e. doar de către corticosuprarenală

: -1. Reglarea secreţiei ovariene se face prin mecanisme de feedback

negativ. Totuşi pe parcursul ciclului menstrual se manifestă şi
un mecanism feedback pozitiv. Efect feedback pozitiv prezintă:
a. estrogenul, care are efect feedback pozitiv stimulând secreţia
pituitară a gonadotropinelor înainte de ovulaţie
b. nu există în biologie un mecansim feedback pozitiv, aceasta fiind
o întrebare capcană
c. progesteronul
d. FSH
e. reglarea secreţiei ovariene nu se face prin mecanism feedback

-., Încetarea ciclurilor sexuale ale femeii are loc la vârsta de:
a. 3O - 40 de ani
b. 70 - 80 de ani
c. 40 - 50 de ani
d. exact la 60 de ani, când începe bătrâneţea
e. ciclurile menstruale se derulează pe toată viaţa

1-,3 După ce a fost expulzat din ovar, ovulul rămâne viabil şi capabil
de a fi fecundat nu mai mult de:
a. 12 ore
b. 48 de ore
c. 6 ore
d. 24 ore
e. două zile

_-1 4_ Având în vedere durata de viaţă a spermatozoizilor în tractul

genital femei şi perioada fertilă a ovulului, pentru ca fecundaţia
să aibă loc, contactul sexual trebuie să se producă în intervalul
de timp:
a. de o zi înainte de ovulaţie până la o zi după aceasta
b. de două zile înainte de ovulaţie până la o zi după aceasta
c. de o zi înainte de ovulaţie până la două zile după ace sta
d. oricând are loc contactul sexual, fecundaţia se va produce
e. de 12 ore înainte de ovulaţie până la 12 ore după aceasta

229
1175. Funcţia sperm atogenetică a testiculului are loc:
a. la nivelul celulelor Leydig
b. la nivelul rete testis
c. la nivelul epididimului
d. la nivelul albugineii
e. la nivelul tubului seminifer

1176. Procesul de sperm atogeneză se desfăşoară în mai multe etape cks

a. diviziune reducţională şi apoi ecuaţională
b. diviziune ecuaţională şi apoi reducţională
c. doar diviziune reducţională
d. doar diviziune ecuaţională
e. doar diviziune m eiotică

1177. înm agazinarea sperm atozoizilor are loc în:

a. canalul deferent
b. canalul ejaculator
c. veziculele seminale
d. epididim
e. tubii seminiferi

1178. Spermatozoizii depozitaţi în epididim îşi menţin capacitate.

fecundantă timp de aproximativ:
a. o lună
b. două luni
c. trei luni
d. 60 zile
e. o zi

1179. Secreţia veziculelor sem inale are rol:

a. de inhibare a m otilităţii spermatozoizilor
b. de creştere a fertilităţii spermatozoizilor
c. de creştere a m otilităţii spermatozoizilor
d. de capacitare a spermatozoizilor
e. nutritiv în ceea ce priveşte spermatozoizii

1180. Secreţia prostatică are rol:

a. de inhibare a m otilităţii spermatozoizilor
b. de creştere a fertilităţii şi a mobilităţii spermatozoizilor
c. de creştere a spermatozoizilor

230 230
 d. de inhibare a fertilităţii spermatozoizilor
e. nutritiv

II SI. Spermatogeneza este stimulată de:

a. ADH
b. FSH
c. ACTH
d. TSH
e. ICSH

'2. Cantitatea obişnuită de spermă ejaculată la flecare act sexual

este de:
a. 35 m L
b. 0,5 m L
c. 3,5 m L
d. 100 m L
e. 200 m L

S3. Un mililitru de spermă conţine aproximativ:

a. 20 milioane spermatozoizi
b. 2 milioane spermatozoizi
c. 2 miliarde spermatozoizi
d. 120 de milioane spermatozoizi
e. 1,2 milioane spermatozoizi

1S4. în structura testiculului, hormonii androgeni sunt secretaţi de

către:
a. celulele canalelor seminifere
b. celulele albugineii
c. celulele Leydig
d. celulele Sertoli
e. toate celulele testiculare

185. Reprezentantul principal al hormonilor androgeni este:

a. aldosteronul
b. dezoxicorticosteronul
c. androstendionul
d. testosteronul
e. progesteronul

231
1186. Hormonul a cărui hipersecreţie duce la pubertate precoce estt
a. tiroxina
b. cortizolul
c. prolactina
d. insulina
e. testosteronul

1187. Reglarea secreţiei de testosteron se face prin mecanism:

a. feedback negativ
b. feedback pozitiv
c. feedforward
d. push-pull
e. nervos

1188. Una din acţiunile testosteronului constă în faptul că:

a. inhibă creşterea oaselor
b. stimulează anabolismul glucidelor
c. stimulează catabolismul proteinelor
d. are un puternic efect anabolizant proteic
e. inhibă dezvoltarea scheletului

1189. Fecundaţia propriu-zisă are loc:

a. în uter
b. în cervix
c. în ovar
d. în trom pa uterină
e. în vagin

1190. Concepţia (fertilizarea) apare:

a. cu aproxim ativ 14 zile înaintea perioadei menstruale, imed
după ovulaţie
b. cu aproximativ 10 zile înainte de perioada menstruală
c. în perioada menstruală
d. după perioada menstruală
e. imediat înainte de ovulaţie

1191. Pentru fecundarea ovulului sunt necesari:

a. circa 100 de spermatozoizi
b. cel puţin 100 de spermatozoizi
c. circa un milion de spermatozoizi

232
 d. câteva zeci de spermatozoizi
e. un singur spermatozoid

i 42. După fecundare, copilul va fi băiat dacă:

a.un cromozom sexual este X, iar celălalt este Y
b. ambii cromozomi sexuali sunt X
c. ambii cromozomi sexuali sunt Y
d. niciun cromozom sexual nu este X
e. niciun cromozom sexual nu este Y

193. Naşterea Ia ţermen se produce după:

a. 320 zile de gestaţie
b.exact 260 zile de gestaţie
c.exact 270 zile de gestaţie
d. aproximativ 280 zile de gestaţie
e. opt luni de gestaţie

194. Hormonul care favorizează excreţia laptelui este:

a. progesteronul
b. estrogenul
c. prolactina
d. somatostatinul
e. glucagonul

1195. Ejecţia laptelui se datorează unei combinaţii de reflexe neurogene

şi hormonale care implică:
a. prolactina
b. oxitocina
c. parathormonul
d. glucagonul
e. vasopresina

196. Ţesutul glandular mamar devine complet dezvoltat pentru

producerea propriu-zisă de lapte:
a. la pubertate
b. în timpul sarcinii
c. în perioada menstruală
d. la bătrâneţe
e. la menopauză

233
1197. Efect specific de inhibare a secreţiei de lapte au:
a. prolactina
b. cortizolul
c. aldosteronul
d. estrogenii şi progesteronul
e. glucagonul

1198. Funcţia sperm atogenetică a testiculului începe:

a. la andropauză
b. la vârsta de 20 de ani
c. la pubertate
d. la jnaturitatea sexuală deplină
e. variabil de la individ la individ

234
 XIV. ORGANISMUL CA T O T UNITAR

->9. Termenul de homeostazie defineşte:

a. prevenirea pierderilor de sânge prin hemoragie
b. menţinerea tonusului muscular constant
c. menţinerea unor constante dinamice ale mediului intern
d. menţinerea constantă a tonusului nervos
e. menţinerea constantă a hemostazei

I 0. Reglarea în cadrul homeostaziei mediului intern se face prin:

a. nu există o apreciere univocă asupra naturiimecanismelor
reglatoare
b. prelucrarea informaţiilor provenite din mediul extern
(temperatură, umiditate etc.)
c. doar prin mecanisme nervoase
d. doar prin mecanisme umorale, fiind vorba de mediul intern
e. bucle de feedback, nervos şi umoral, ca urmare a interacţiunii
receptor-efector

I ii. Reglarea constantelor mediului intern (homeostazia) se

realizează şi prin efectori antagonici, cum ar fi:
a. insulină/glucagon, pentru glicemie
b. vasoconstricţie/vasodilataţie pentru reglarea digestiei
c. cortizol/tiroxină
d. insulină/glucagon, pentru temperatura corporală
e. vasoconstricţie/vasodilataţie pentru glicemie

235
 RĂSPUNSURI

1 c 2 c 3 a 4 c 5 c 6 d
7 c 8 e 9 e 10 c 11 e 12 b
13 b 14 b 15 b 16 e 17 a 18 b
19 b 20 e 21 a 22 b 23 b 24 b
25 c 26 a 27 b 28 a 29 d 30 t 31
c 32 a 33 d 34 a 35 b 36 e
37 c 38 e 39 a 40 b 41 a 42 b
43 c '44 c 45 e 46 c 47 c 48 a
49 b 50 d 51 c 52 c 53 e 54 a
55 a 56 e 57 b 58 d 59 e 60 e
61 b 62 c 63 c 64 a 65 c 66 c
67 d 68 d 69 b 70 e 71 d 72 b
73 d 74 b 75 c 76 e 77 c 78 e
79 a 80 e 81 c 82 e 83 d 84 d
85 a 86 e 87 a 88 e 89 d 90 e
91 c 92 e 93 a 94 d 95 e 96 b
97 b 98 d 99 c 100 e 101 c 102 d
103 a 104 b 105 e 106 d 107 d 108 e
109 a 110 d 111 d 112 c 113 b 114 e
115 a 116 a 117 c 118 c 119 a 120 d
12 1 b 122 c d 123 124 a 125 b 126 d
127 d 128 d c 129 130 a 131 a 132 e
133 b 134 d b 135 136 d 137 b 138 b
139 e 140 d a 141 142 e 143 d 144 c
145 c 146 d d 147 148 d 149 d 150 b
151 d 152 a d 153 154 c 155 d 156 c
157 d 158 c a 159 160 c 161 d 162 e
163 b 164 e e 165 166 c 167 a 168 d
169 c 170 b a 171 172 c 173 d 174 a
175 b 176 c c 177 178 a 179 a 180 b
181 e 182 e d 183 184 d 185 c 186 e
187 b 188 b a 189 190 e 191 c 192 a
193 b 194 d e 195 196 c 197 d 198 e
199 a 200 e 201 b 202 d 203 b 204 e
205 a 206 b 207 d 208 b 209 e 210 a
2 11 e 212 e 213 c 214 b 215 b 216 e
217 e 218 b 219 e 220 e 221 c 222 e
223 e 224 e 225 d 226 e 227 e 228 e
229 d 230 e 231 b 232 e 233 e 234 d
235 e 236 e 237 b 238 b 239 b 240 d
236
3K e 242 a 243 a 244 e 245 c 246 e
e 248 a 249 e 250 a 251 d 252 b
2E- d 254 e 255 e 256 d 257 e 258 e
'"dl e 260 a 261 c 262 e 263 c 264 e
3k? c 266 d 267 b 268 c 269 c 270 e
'HP-lf d 272 e 273 e 274 e 275 d 276 e
»— e 278 d 279 c 280 e 281 b 282 d
JE? e 284 c 285 e 286 b 287 c 288 c
2 T* d 290 c 291 d 292 e 293 e 294 b
3*? e 296 c 297 d 298 a 299 d 300 e
I >1 a 302 b 303 c 304 d 305 d 306 e
b 308 a 309 b 310 d 311 a 312 b
e 3.14 c 315 a 316 e 317 e 318 b
jr> c 320 a 321 c 322 d 323 e 324 b
d 326 e 327 d 328 e 329 b 330 d
551 a 332 b 333 e 334 b 335 b 336 c
rr* d 338 d 339 b 340 e 341 d 342 a
d 344 e 345 d 346 a 347 d 348 e
a 350 a 351 e 352 c 353 d 354 c
~-c^ b 356 b 357 a 358 c 359 b 360 a
311 c 362 d 363 c 364 e 365 e 366 d
317 a 368 d 369 e 370 b 371 a 372 e
e 374 e 375 e 376 e 377 e 378 e
r9 e 380 e 381 e 382 a 383 e 384 b
3*5 a 386 d 387 e 388 e 389 e 390 e
m d 392 b 393 e 394 e 395 b 396 c
^Ş7 d 398 c 399 e 400 b 401 e 402 e
-M3 e 404 c 405 c 406 e 407 e 408 c
m e 410 c 411 e 412 a 413 c 414 b
A15 e 416 a 417 b 418 c 419 b 420 e
421 c 422 e 423 c 424 e 425 b 426 d
427 e 428 e 429 c 430 e 431 a 432 b
433 b 434 e 435 c 436 b 437 a 438 e
439 c 440 e 441 e 442 e 443 c 444 a
445 c 446 d 447 c 448 a 449 c 450 b
451 a 452 d 453 b 454 d 455 b 456 d
457 a 458 e 459 b 460 e 461 a 462 d
463 e 464 c 465 c 466 b 467 e 468 b
469 b 470 d 471 b 472 d 473 e 474 c
475 b 476 b 477 e 478 e 479 c 480 e
481 c 482 d 483 e 484 e 485 d 486 e
487 e 488 e 489 c 490 e 491 d 492 d
493 b 494 e 495 e 496 e 497 e 498 e
499 d 500 b 501 c 502 b 503 d 504 e

237
505 d 506 c 507 a 508 c 509 c 510
511 d 512 b 513 a 514 c 515 a 516
517 b 518 b 519 c 520 d 521 d 522
523 e 524 d 525 d 526 c 527 b 528
529 d 530 c 531 e 532 d 533 d 534
535 d 536 c 537 d 538 d 539 c 540
541 a 542 c 543 b 544 b 545 d 546
547 e 548 c 549 b 550 e 551 d 552
553 c 554 a 555 b 556 d 557 a 558
559 c 560 d 561 d 562 d 563 d 564
565 e 566 e 567 d 568 c 569 c 570
571 d 572 d 573 b 574 a 575 a 576
577 b 578 d 579 b 580 e 581 d 582
583 e 584 d 585 c 586 b 587 a 588
589 d 590 c 591 b 592 d 593 c 594
595 e 596 d 597 a 598 a 599 e 600
601 a 602 a 603 b 604 b 605 c 606
607 d 608 a 609 e 610 a 611 c 612
613 c 614 d 615 c 616 d 617 a 618
619 c 620 d 621 d 622 d 623 d 624
625 e 626 b 627 a 628 c 629 d 630
631 d 632 a 633 e 634 e 635 b 636
637 e 638 e 639 d 640 e 641 d 642
643 d 644 c 645 a 646 b 647 a 648
649 d 650 c 651 d 652 a 653 d 654
655 d 656 b 657 d 658 e 659 d 660 e
661 c 662 c 663 e 664 c 665 d 666 d
667 d 668 b 669 a 670 b 671 d 672 d
673 c 674 b 675 e 676 b 677 e 678 e
679 b 680 e 681 b 682 a 683 c 684 e
685 e 686 c 687 a 688 d 689 a 690 a
691 b 692 c 693 e 694 c 695 b 696 d
697 d 698 a 699 a 700 c 701 c 702 b
703 c 704 b 705 b 706 e 707 a 708 d
709 d 710 d 711 c 712 d 713 d 714 d
715 d 716 c 717 c 718 d 719 e 720 e
721 b 722 a 723 b 724 b 725 e 726 c
727 c 728 e 729 d 730 a 731 e 732 a
733 a 734 c 735 b 736 e 737 b 738 e
739 e 740 c 741 b 742 b 743 e 744 a
745 b 746 c 747 d 748 b 749 e 750 a
751 a 752 a 753 b 754 d 755 c 756 e
757 a 758 c 759 d 760 e 761 e 762 c
763 d 764 b 765 a 766 a 767 d 768 a

238
 '"IF» d 770 b 771 c 772 e 773 c 774 b
c 776 e 111 d 778 a 779 b 780 c
d 782 e 783 e 784 a 785 c 786 c
d 788 b 789 d 790 b 791 a 792 d
1 c 794 b 795 d 796 a 797 b 798 c
: ‘"'►I e 800 b 801 b 802 d 803 a 804 d
I d 806 b 807 c 808 d 809 b 810 b
a 812 a 813 c 814 b 815 b 816 c
" c 818 d 819 c 820 b 821 d 822 b
1 ^133 c 824 b 825 e 826 c 827 e 828 b
u# a 830 a 831 d 832 c 833 d 834 d
4*^ b 836 d 837 c 838 d 839 b 840 a
t4 l c 842 a . 843 a 844 b 845 c 846 c
ţl* b 848 d 849 d 850 d 851 c 852 e
1 153 d 854 d 855 e 856 c 857 b 858 d
I 15*} d 860 c 861 c 862 d 863 d 864 d
f%5 d 866 e 867 d 868 c 869 c 870 c
n d 872 c 873 b 874 d 875 e 876 d
a 878 d 879 c 880 d 881 b 882 e
■3 c 884 d 885 a 886 a 887 e 888 e
**9 b 890 a 891 b 892 c 893 e 894 c
•95 a 896 b 897 d 898 c 899 a 900 e
j 9 ii e 902 b 903 c 904 b 905 d 906 a
I *•>" c 908 b 909 d 910 d 911 d 912 e
| 913 b 914 a 915 e 916 c 917 a 918 d
<*19 b 920 b 921 d 922 a 923 c 924 e
t;5 a 926 d 927 a 928 b 929 c 930 b
[ 931 d 932 e 933 b 934 ca 935
941 e 936
942 c
d
■ W
I,.
b
#
938 d 939 e 940 c
*43 d 944 d 945 c 946 e 947 c 948 d
*49 e 950 e 951 d 952 b 953 c 954 e
1*55 d 956 e 957 e 958 b 959 a 960 a
i %i d 962 a 963 a 964 c 965 c 966 a
i^7 c 968 d 969 c 970 c 971 a 972 e
ITT, d 974 b 975 c 976 c 977 a 978 c
*r9 c 980 a 981 a 982 c 983 d 984 c
e 986 c 987 e 988 c 989 b 990 e
«1 e 992 d 993 b 994 c 995 a 996 d
99"'* a 998 d 999 a 1000 b 1001 d 1002 d
3 d 1004 a 1005 a 1006 e 1007 e 1008 a
!*W9 b 1010 a 10 11 c 10 12 b 1013 d 1014 c
5 d 1016 b 1017 a 1018 c 1019 c 1020 a
MG1 a 1022 b 1023 d 1024 a 1025 e 1026 b
l#"’7 a 1028 a 1029 c 1030 b 1031 b 1032 d

239
1033 b 1034 c 1035 c 1036 b 1037 a 1038
1039 a 1040 c 1041 c 1042 b 1043 c 1044
1045 d 1046 c 1047 e 1048 d 1049 c 1050
1051 d 1052 d 1053 d 1054 c 1055 c 1056
1057 a 1058 d 1059 e 1060 b 1061 c 1062
1063 b 1064 d 1065 e 1066 e 1067 d 1068
1069 d 1070 b 1071 c 1072 c 1073 d 1074
1075 d 1076 e 1077 c 1078 b 1079 d 1080
1081 d 1082 b 1083 e 1084 a 1085 c 1086
1087 c 1088 c 1089 c 1090 d 1091 d 1092
1093 b 1094 b 1095 d 1096 d 1097 e 1098
1099 a 1100 c 110 1 c 110 2 d 1103 d 1104
1105 e 1106 a 1107 d 1108 c 1109 c 1 110
1 11 1 b 1 11 2 c 1113 d 1114 a 1115 a 1116
1117 c 111*8 d 1119 d 1120 d 112 1 e 1122
1123 e 1124 b 1125 d 1126 c 1127 c 1128
1129 c 1130 c 1131 c 1132 d 1133 b 1134
1135 c 1136 c 1137 b 1138 d 1139 d 1140
1141 c 1142 e 1143 a 1144 c 1145 d 1146
1147 e 1148 e 1149 a 1150 e 1151 e 1152
1153 e 1154 c 1155 e 1156 a 1157 d 1158
1159 e 1160 c 1161 a 1162 c 1163 b 1164
1165 e 1166 c 1167 b 1168 c 1169 a 1170
1171 a 1172 c 1173 d 1174 a 1175 e 1176
1177 d 1178 a 1179 e 1180 b 1181 b 1182
1183 d 1184 c 1185 d 1186 e 1187 a 1188
1189 d 1190 a 1191 e 1192 a 1193 d 1194
1195 b 1196 b 1197 d 1198 c 1199 c 1200 e
1201 a

240
CHIMIE ORGANICĂ
NOMENCLATURĂ, STR UCTUR Ă, IZOMERIE,
PROPRIETĂŢI FIZICE Şl CHIMICE
ALE COMPUŞILOR ORGANICI

Formula brută CH 2 poate corespunde unei hidrocarburi din clasa:

a. alcanilor
b. cicloalcanilor
c. alchenelor
d. alchenelor şi cicloalcanilor
e. alchenelor şi cicloalchenelor

într-un compus cu formula moleculară C3H7CI, atomul de clor

poate stabili numai:
a. legături covalente de tip a
b. legături covalente n
c. legături ionice
d. legături duble
e. legături triple

Despre dimetileter şi etanol este corectă afirmaţia:

a. conţin legături covalente o şi n
b. sunt izomeri de funcţiune
c. sunt compuşi ciclici
d. în cei doi compuşi, atomul de oxigen formează legături n
e. sunt compuşi nesaturaţi aciclici

Despre dimetileter şi etanol este corectă afirmaţia:

a. conţin legături covalente a şi 71
b. sunt derivaţi ai acidului etanoic
c. sunt compuşi ciclici
d. în cei doi compuşi atomul de oxigen formează numai legături a
e. sunt compuşi nesaturaţi aciclici

Distanţa maximă între doi atomi de carbon apare atunci când ei sunt
hibridizaţi:
a. sp3
b. sp2
c. sp

245
 o

d. unul sp şi unul sp
e. distanţa dintre atomii de carbon legaţi direct este aceeaşi, indi:
de starea lor de hibridizare

6. Care dintre următorii com puşi conţine numai legături covalen: . ■

a. C 3H 5CI
b. C 3H60
c. C2H 40 2
d. C2H 60
e. C4H 7Br

7. Care dintre următorii com puşi conţine şi legături covalente tip -

a. C4H 80 2
b. C2H 5OH
c. CH 40
d. C3H 7CI
e. C 3H 80

8. Este incorectă afirmaţia:

a. hidrocarburile sunt substanţe organice alcătuite numai din atom: J
carbon şi hidrogen
b. compuşii organici cu funcţiuni simple sunt compuşi care c c r .: J
doar o singură grupă funcţională
c. compuşii organici care conţin în moleculă două sau mai ir_ i
grupe funcţionale diferite se numesc compuşi organici cu funcţi
mixte
d. orice compus organic conţine în molecula lui obligatoriu oxigen
e. ureea este prim ul compus organic obţinut în laborator, prin sintezi j

9. Nu sunt compuşi organici cu funcţiuni simple:

a. alcoolii
b. compuşii carbonilici
c. aminele
d. zaharidele
e. acizii carboxilici

10. Sunt adevărate următoarele enunţuri, cu excepţia:

a. formarea hexaclorociclohexanului se realizează prin adiţia sim ultar:
a trei molecule de clor la benzen
b. formarea de acetiluri m etalice se realizează prin reacţie de adiţie

246
c. formarea anhidridei ftalice are loc printr-o reacţie de eliminare
intramoleculară a unei molecule de apă din acidul ftalic
d. formarea decalinei se realizează prin reacţia de adiţia hidrogenului
la tetralină
e. bachelita se obţine printr-un proces complex de policondensare

Sunt compuşi organici cu funcţiuni mixte:

a. arenele polinucleare
b. esterii
c. amidele
d. compuşii halogenaţi
e. cetozele

Selectaţi afirmaţia corectă referitoare la compuşii organici:

a. se îm part în trei mari clase, numite acizi, baze şi săruri
b. se îm part în hidrocarburi (conţin toate elementele organogene) şi
derivaţii acestora (conţin numai atomi de carbon şi hidrogen)
'i. (conţin numai atomi de carbon şi
hidrogen) şi derivaţii acestora (conţin şi alte elemente organogene)
d. pot fi clasificaţi în funcţie de reactivitate
e. nu conţin niciun element organogen

Sunt compuşi organici cu funcţiuni mixte:

a. arenele polinucleare
b. esterii
c. cetonele
d. compuşii halogenaţi
e. cetozele

Care dintre următoarele formule moleculare corespunde unei substanţe

organice reale din punct de vedere al valorii nesaturării echivalente:
a. C7H 12O2CI
b. C 10H7O4N2
c. C7H 7C13
d. C 5H l 2NBr3
e. C4H 11O2

Nu este o reacţie de substituţie:

a. acilarea Friedel-Crafts a arenelor
b. hidroliza com puşilor halogenaţi geminali

247
 c. halogenarea hidrocarburilor aromatice la catena laterală
d. halogenarea alchenelor in prezenţă de solvenţi nepolari
e. reacţia aminelor primare cu compuşi haloganţi alifatici

16. Gradul de oxidare al compuşilor organici creşte în ordinea:

a. hidrocarburi < acizi carboxilici < compuşi carbonilici
b. compuşi carbonilici > compuşi hidroxilici > hidrocarburi
c. acizi carboxilici < compuşi hidroxilici < compuşi carbonilici
d. acizi carboxilici < compuşi carbonilici < hidrocarburi
e. compuşi hidroxilici > compuşi carbonilici > acizi carboxilici

17. Afirm aţia falsă referitoare la reacţiile de oxidare este:

a. sunt însoţite de m odificarea numărului de oxidare al unor elerr.
b. duc la creşterea conţinutului de oxigen al unei molecule
c. duc la creşterea numărului de legături chimice prin care oxiger. i
leagă de carbon
d. duc la creşterea conţinutului de hidrogen al moleculei
e. alcanii sunt stabili la acţiunea agenţilor oxidanţi

18. Referitor la sărurile de arendiazoniu sunt corecte următoa

afirmaţii, cu excepţia:
a. se obţin din amine aromatice prim are în reacţie cu acid azotos
m ediu acid
b. sunt stabile numai în soluţii apoase la temperaturi scăzute
c. se pot cupla cu fenoli în mediu bazic
d. se pot cupla cu amine alifatice prim are în mediu acid
e. majoritatea sunt solubile în apă

19. Reacţionează cu reactivul Tollens, [Ag(NH 3)2]OH hidrocarbu-i

numită:
a. toluen
b. 2 -butină
c. propan
d. etenă
e. 1 -pentină

20. Selectaţi şirul elem entelor organogene care pot participa şi la

formarea legăturilor n:
a. C, N, O, S
b. C, H, O, N
c. C,C 1, S , 0

248
d. C, H, N, Cl
e. C, S, C 1,N

Reprezintă compus organic cu funcţiune mixtă:

glicerinaldehida
b. acetaldehida
c. acetona
d. acidul acetic
e. acidul propionic

Aleanul 4-etil-2,2,5-trim etilheptan prezintă:

a. şase atomi de carbon primari
b. doi atomi de carbon cuatemari
c. un atom de carbon secundar
d. un atom de carbon terţiar
e. numai atomi de carbon prim ari şi secundari

Omologul inferior al 2,2-dimetilbutanului este:

a. 2 , 2 -dimetilpentanul
b. 2 , 2 -dimetilhexanul
c. izobutanul
d. 2,3-dimetilbutanul
e. 3,3-dimetilpentanul

La descompunerea termică a pentanului se obţine un număr de alchene cu

dubla legătură marginală egal cu:
a. 3
b. 4
c. 5
d. 2
e. 1 *

Nu se prezintă în stare de agregare lichidă:

a. «-hexanul
b. 2 -metilhexanul
c. etanul
d. n-heptanul
e. rc-pentanul

249
26. Prin tratarea termică a w-pentanului la 50 - 100°C, în prezer .
AICI3, rezultă un amestec în care se află:
a. 3 alcani izomeri cu formula C 5H 12
b. 2 alchene şi 3 alcani
c. 3 alchene şi 3 alcani
d. 2 alchene şi 4 alcani
e. 2 alcani izomeri cu formula C 5H 12

27. Prin încălzirea m etanului la 400 - 600°C în prezenţa oxizilor

azot, rezultă ca produs principal de reacţie:
a. acetilena
b. mfetanolul
c. metanalul
d. acidul metanoic
e. acidul cianhidric

28. Radical metilen este un radical:

a. zerovalent
b. divalent
c. trivalent
d. tetravalent
e. pentavalent

29. în cazul alcanilor cu acelaşi număr de atomi de carbon, izom

cu catena cea mai ramificată are punctul de fierbere:
a. cel mai scăzut
b. cel mai ridicat %
c. punctele de fierbere sunt egale
d. alcanii nu au punct de fierbere
e. toţi alcanii au acelaşi punct de fierbere

30. Prin clorurarea fotochim ică a alcanilor se formează:

a. monocloroalcani
b. dicloroalcani
c. tricloroalcani
d. tetracloroalcani
e. mono- şi policloroalcani

31. Cifra octanică a benzinei caracterizează rezistenţa benzinei la:

a. halogenare
b. izomerizare

250
c. detonaţie
d. sulfonare
e. volatilizare

La cracarea termică a propanului se obţine:

a. propenă
b. etenă
c. un amestec de metan şi propan
d. un amestec de etenă şi metan
e. un amestec de propenă şi hidrogen

Gazul de sinteză, rezultat prin arderea incompletă a metanului,

este un amestec format din:
a. CO şi H 20 în raport molar 1:2
b. CO 2 şi H 2 în raport molar 1:1
c. C2H 2 şi H 2 în raport molar 1:2
d. CO şi H 2 în raport m olar 1:2
e. CO şi H 2 în raport m olar 1:3

Reacţia de amonooxidare a m etanului se foloseşte la obţinerea:

a. acidului formic
b. acidului acetic
c. acidului cianhidric
d. acidului benzoic
e. metanalului

Prin reacţia de clorurare a izoalcanilor se obţin în concentraţia cea

mai redusă: %
a. compuşii cloruraţi primari
b. compuşii cloruraţi secundari
c. compuşii cloruraţi terţiaţi
d. compuşii respectivi se formează în concentraţii egale
e. izoalcanii nu se clorurează

Denumirea corectă a aleanului cu formula moleculară CioH 22 este:

a. 3-etil-2,4-dimetilhexan
b. 4-etil-3,5-dimetilhexan
c. 3-izopropil-4-metilpentan
d. 4-izopropil-3-metilpentan
e. 2,3,4-trimetilpentan

251
37. Prin arderea în oxigen sau aer, orice alean se transformă în C
H 2O. Raportul molar alean : oxigen la arderea nonanului este
a. 1:9
' b. 1:10
c. 2:5
d. 1:14
e. 9:14

38. Fie următorii alcani: (1) hexan; (2) 2-metilhexan; (3) 2,2-di
propan; (4) 2-m etilpentan şi (5) 2-m etilbutan. Există relatk
izomerie între alcanii:
a. 1 şi 2
b. 2 şi 5
c. 1 şi 3
d. 1 şi 5
e. 3 şi 5

39. Câţi atomi de carbon cuaternari se află în structura alean

numit 3-etil-2,4-dimetilhexan:
a. 0
b. 1
c. 2
d. 3
e. 4
A
40. In reacţia de am onooxidare a metanului, raportul molar de corr
nare metan : amoniac : oxigen este: "
a. 1:1:1
b. 1:1:3
c. 2:1:3
d. 2:2:3
e. 3:2:3

41. Câţi alcani se formează la cracarea pentanului:

a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 0

252
Dacă din formula unui alean s-au îndepărtat trei atomi de hidrogen,
se înlocuieşte sufixul an cu sufixul:
a. iliden
b. ilen
c. ilidin
d. en
e. enil

Neopentanul nu se dizolvă în:

a. benzen
b. benzină
c. tetraclorură de carbon
d. apă
e. toluen

Reacţia de izomerizare a alcanilor se realizează:

a. în prezenţa silicaţilor de aluminiu
b. în prezenţa clorurii de aluminiu
c. în prezenţa bromurii de aluminiu uscate la 250 - 300°C
d. în prezenţa acidului sulfuric la 50 - 100°C
e. în prezenţa zeoliţilor la 250 - 300°C

Cea mai mică temperatură de descompunere termică o prezintă:

a. etanul
b. butanul
c. metanul
d. nonanul
e. eicosanul

în prezenţa unor catalizatori parafina se oxidează, cu sau fără

ruperea moleculei şi formează:
a. aldehide inferioare
b. acizi graşi
c. alchene superioare
d. acetilenă
e. esteri ai acizilor graşi

Gazul grizu este:

a. un amestec de acetilenă şi oxigen
b. gaz de sondă
c. gaz de cocserie

253
 d. un amestec de metan şi aer
e. gaz de şist .

48. Negru de fum este:

a. dioxid de carbon
b. carbon fin divizat
c. metan cristalizat
d. cărbune
e. acid fumărie

49. Care dintre hidrocarburile următoare nu se obţine prin era pentanului:

a. etena
b. butanul
c. etanul
d. propena
e. metanul

50. Afirmaţia incorectă referitoare la alcani este:

a. n-alcanii şi izoalcanii au aceeaşi formulă moleculară
b. izoalcanii au puncte de fierbere mai mici decât «-alcanii
c. «-alcanii sunt insolubili în apă, dar solubili în solvenţi nepolari
d. alcanii solizi plutesc pe apă
e. alcanii gazoşi au miros neplăcut, de sulf

51. Al treilea termen din seria om oloagă a alcanilor nu poate pârtie

la reacţii de:
a. izomerizare
b. substituţie
c. oxidare
d. cracare
e. dehidrogenare

52. Num ărul atomilor de hidrogen legaţi la atomi de carbon primari

neopentan este:
a. 3
b. 6
c. 9
d. 12
e. 15

254
5. Gazul de sinteză se obţine prin:
a. cracarea alcanilor cu peste trei atomi de carbon în moleculă
b. oxidarea completă a metanului
c. dehidrogenarea alcanilor cu peste patru atomi de carbon în moleculă
d. arderea incompletă a metanului
e. oxidarea metanului în prezenţă de oxizi de azot

5- Legăturile C -C din alcani se scindează prin reacţii de:

a. halogenare
b. izomerizare
c. substituţie
d. dehidrogenâre
e. adiţie

- Nu se poate obţine prin halogenarea directă a metanului:

a. fluorura de metil
b. clorura de metil
c. bromura de metil
d. clorura de metilen
e. cloroformul

5 Legăturile C -H din alcani se scindează prin:

a. halogenare directă cu iod
b. izomerizare
c. halogenare directă cu fluor
d. dehidrogenâre
e. încălzire la 300 - 400°C ,

Alegeţi seria care conţine numai alcani în stare gazoasă (c.n.):

a. metan, «-pentan, «-butan, etan
b. etan, neopentan, metan, propan
c. «-butan, «-hexan, propan, metan
d. izobutan, «-butan, «-pentan, «-hexan
e. metan, izohexan, izobutan, propan

' Fie următorii alcani: (1) «-heptan, (2) «-hexan, (3) 2-metiIpentan,
(4) 2,3-dimetilbutan, (5) 2,2-dimetilbutan. Punctele de fierbere ale acestor
alcani cresc în ordinea:
a. 2, 3, 4, 5 ,1
b. 1 ,2 , 3, 4, 5
c. 5, 4, 3, 2 ,1

255
 d. 1 ,2 , 5 ,4 , 3
e. 4, 3, 2, 5, 1

59. Afirm aţia incorectă referitoare la izomerizarea alcanilor este:

a. este un proces catalizat de clorura de aluminiu (AICI3) umedă
b. are loc la temperaturi relativ joase (50 - 100°C)
c. este o reacţie de transpoziţie
d. are aplicaţii practice
e. este o reacţie ireversibilă

60. Despre reacţia de amonoxidare sunt adevărate următoarele afirr

cu excepţia:
a. are ca produs de reacţie principal acidul cianhidric, HCN
b. are loc la temperaturi ridicate, 1000°C şi este catalizată de platir 1
c. are loc la temperaturi ridicate, 100°C şi este catalizată de nichel
d. este reacţia de oxidare a metanului în prezenţă de amoniac
e. este o etapă în obţinerea fibrelor sintetice

61. In reacţia de ardere a etanului raportul molar CO 2 H 20 este:

a. 1:1
b. 1:2
c. 2:3
d. 2:4
e. 1:3

62. «-heptanul are cifra octanică (C.O.):

a. mai m ică decât C.O. a izooctanului
b. mai mare decât C.O. a «-octanului
c. mai mare decât C.O. a izooctanului
d. mai mare decât 10
e. mai mare decât 100

63. Afirm aţia falsă referitoare la puterea calorică este:

a. nu poate fi calculată pentru metan
b. este diferită pentru fiecare combustibil
c. reprezintă cantitatea de căldură degajată la arderea completă a u n a
mase de 1 kg combustibil solid sau lichid, sau a unui volum de 1 nn
de combustibil gazos
d. se m ăsoară în kcal/m'
e. este mai mare pentru benzină decât pentru antracit

256
- Neopentanul conţine în molecula sa:
a. 15 atomi
b. 16 legături o
c. 10 atomi de hidrogen
d. 3 radicali metil
e. un atom de carbon terţiar

; Este un anestezic foarte puternic şi un bun solvent folosit în sinteze

organice:
a. tetraclorura de carbon
b. tetrafluoroetena
c. tricloromeţanul
d. clorură de vinii
e. hexaclorociclohexanul

m Este omolog al «-pentanului:

a. eicosanul
b. neopentanul
c. «-hexanul
d. izopentanul
e. decanul

Pentanul şi neopentanul se deosebesc prin:

a. formula brută
b. unghiul dintre valenţele atomilor de carbon
c. tipul atomilor de carbon din catenele hidrocarbonate
d. lungimea legăturilor simple a C -C
e. solubilitatea în solvenţi polari

-‘ Selectaţi afirmaţia incorectă referitoare la alcani:

a. alcanii solizi plutesc la suprafaţa apei
b. în seria alcanilor, odată cu creşterea numărului de atomi de carbon
creşte şi numărul izomerilor de catenă corespunzători aceleiaşi
formule moleculare
c. neopentanul este. izomer de poziţie cu «-pentanul
d. al cincilea term en din seria omoloagă a alcanilor este numit pentan
e. «-butanul şi izobutanul sunt izomeri de catenă

257
69. Aleanul cu formula moleculară CgHig care prin monoclo fotochimică
conduce la un singur derivat este:
a. 2,3-dimetilpentan
b. 2,4-dimetilhexan
c. 2,3,4-trimetilpentan
d. 2 ,2 , 3 , 3 -tetrametilbutan
e. 2,2,3-trimetilbutan

70. Denumirea de parafine atribuită alcanilor exprimă:

a. existenţa legăturilor covalente simple C -C în moleculă
b. structura în formă de zig-zag a catenelor
c. nereactivitatea la temperaturi scăzute
d. solubilitatea în solvenţi organici
e. mirosul caracteristic al term enilor superiori

71. Substanţa care nu se obţine prin oxidarea metanului este:

a. gazul de sinteză
b. metanol
c. metanal
d. gazul de cocserie
e. gazul de apă

72. Selectaţi afirmaţia corectă referitoare la alcani:

a. neopentanul conţine numai atomi de carbon secundari
b. în prezenţă de AICI3, la cald, hexanul jzomerizează în izohexan
c. densitatea propanului în raport cu azotul este 3,12
d. mirosul urât al metanului permite identificarea acestuia
e. atomul de carbon din metan este prim ar

73. Alcanii au formula generală:

a. CnPÎ2n
b. CnÎÎ2n+2
C. C nH2n-2
d. CnH 2n^l
e. CnH2n-6
74. Este omolog al metanului:
a. etanul
b. propanul
c. butanul

258
d. pentanul
e. hexanul

Referitor Ia alcani, este corectă afirmaţia:

a. au molecule nepolare
b. au molecule polare
c. au densitatea mai mare decât a apei
d. punctele de fierbere scad odată cu creşterea numărul atomilor de
carbon din moleculă
e. se dizolvă în apă

Gazul de sinieză este un amestec de:

a. dioxid de carbon şi hidrogen
b. monoxid de carbon şi hidrogen
c. metan şi oxigen
d. metan şi hidrogen
e. m onoxid de cabon şi apă

Prin încălzirea unui amestec de metan şi oxigen la 400°C şi 60 atm.

se obţine:
a. metanol
b. etanol
c. metanal
d. acid formic
e. acid etanoic
1
în urma reacţiei de amonoxidare a metanului rezultă:
a. un amestec de oxizi de azot
b. o amină
c. un nitroderivat
d. acid cianhidric
e. amoniac

«-butanul poate forma prin cracare:

a. un compus organic
b. doi compuşi organici diferiţi
c. trei compuşi organici diferiţi
d. patru compuşi organici diferiţi
e. cinci compuşi organici diferiţi

259
80. Prin arderea m etanului în aer, în atmosferă săracă în oxig
obţine:
a. gaz de sinteză
b. gaz de apă
c. dioxid de carbon şi apă
d. negru de fum
e. metanal

81. Cloroformul mai este denum it şi:

a. triclorometan
b. dicloronietan
c. monoclorometan
d. clorură de etil
e. 1 , 2 -dicloroetan

82. Prin oxidarea metanului în prezenţă de oxizi de azot, la tempera:

de 400 - 600°C, se obţine:
a. metanol
b. metanal
c. acid formic
d. acid acetic
e. dioxid de carbon şi apă

83. Care dintre urm ătoarele denum iri eorespunde, conform IUP \<
unei alchene cu catenă ramificată?
a. 3-propil-4,5-dim etil-2-pentena
b. 4-propil-2,3-dim etil-4-hexena
c. 4,5-dim etil-3-propil-2-hexena
d. 3-secpentil-2-hexena
e. 3-izopentil-2-hexena

84. Care dintre alchenele următoare prezintă izomerie geometrică :e

tip cis-trans :
a. 2 -metil- 2 -butena
b. 3-etil-2-pentena
c. 1 -butena
d. 2 -m etil- 1 -butena
e. 3-hexena

260
 are dintre alchenele următoare nu poate prezenta izomerie
_eometrică:
l 2 -butena
- 2 -m etil-l-pentena
: 2 -pentena
d 3-metil-2-pentena
. 4-metil-2-pentena

Hidrocarbura 2,3 ,3 -trim etil-l-pentena conţine:

i 2 atomi de carbon cuaternari
- 5 atomi de carbon primari
c 1 atom de carbon secundar
d. 1 atom de carbon terţiar
e 2 atomi de carbon terţiari

1' Alegeţi afirmaţia incorectă:

a. prin adiţia hidrogenului la alchena 2 -metil- 2 -butenă, în prezenţă de
nichel fin divizat, la 80 - 180°C şi 200 atm. rezultă izopentan
b. prin adiţia hidrogenului la alchena 3 -etil-l-pentenă, în prezenţă de nichel fin
divizat, la 80 - 180°C şi 200 atm. rezultă 3-etil-pentan
c. prin adiţia hidrogenului la alchena 3-etil-2-hexenă, în prezenţă de
nichel fin divizat, la 80 - 180°C şi 200 atm. rezultă 2-metil-heptan
d. prin adiţia hidrogenului la alchena 2-metil-2 -butenă, în prezenţă de nichel fin
divizat, la 80 - 180°C şi 200 atm. rezultă 2-metil-butan
e. prin adiţia hidrogenului la alchena 3-etil-2-hexenă, în prezenţă de
nichel fin divizat, la 80 - 180°C şi 200 atm. rezultă 3-etil-hexan

* Prin adiţia apei la 3-m etil-2-pentenă rezultă:

a. alcoolul prim ar numit izohexanol
b. alcoolul secundar num it 3-hidroxi-3-m etilpentan
c. alcoolul secundar numit 2-hidroxi-3-m etilpentan
d. alcoolul terţiar numit 3-hidroxi-3-m etilpentan
e. alcoolul secundar numit sec-hexanol

I- Adiţia acidului clorhidric la 2-m etil-2-butenă conduce la:

a. 2 -cloro- 2 -metilbutan
b. l-cloro- 2 -metilbutan
c. 1 , 2 -diclorobutan
d. 3-cloro-2-metilbutan
e. un amestec de 2 -cloro- 2 -m etilbutan şi l-cloro- 2 -metilbutan

261
90. Prin oxidarea 2-hexenei utilizând ca agent oxidant solu: i
permanganat de potasiu în mediu slab bazic, rezultă:
a. amestec de 2 , 2 -hexandiol şi 2,3-hexandiol
b. 2,3-hexandiol
c. amestec de acid etanoic şi acid butanoic
d. amestec de 2,3-hexandiol, acid acetic şi acid butiric
e. amestec de dioxid de carbon şi acid pentanoic

91. Prin oxidarea 2-hexenei utilizând ca agent oxidant soluţii

perm anganat de potasiu în prezenţă de acid sulfuric rezultă:
a. amestec de 2,2-hexandiol şi 2,3-hexandiol
b. 2,3-hexandiol
c. amestec de acid etanoic şiacid butanoic
d. amestec de 2,3-hexandiol,acid acetic şi acid butiric
e. amestec de dioxid decarbonşi acid pentanoic

92. Care dintre urm ătoarele alchene formează prin oxidarea enei»
şi propanonă:
a. 3-metil-2-pentenă
b. 2 -metil- 2 -pentenă
c. 2-metil-3-hexenă
d. 2 -butenă
e. 2 -m etil-l-butenă

93. Nu rezultă acid acetic prin oxidarea energică a alchenei:

a. 3-metil-2-pentenă
b. 2 -metil- 2 -pentenă
c. 2 -hexenă
d. 2 -butenă
e. 2 -heptenă

94. Care alchenă formează şi dioxid de carbon la oxidarea cu dicronui

de potasiu în prezenţă de acid sulfuric:
a. 2 -pentenă
b. 2 -metil- 2 -pentenă
c. 3-metil-3-hexenă
d. 2 -butenă
e. izobutena

262
 ' Alchena care prin oxidare cu permanganat de potasiu în prezenţă
de acid sulfuric formează un amestec de acid izobutanoic şi acid
propanoic este:
a. 3-metil-2-pentenă
b. 2 -metil- 2 -pentenă
c. 2-metil-3-hexenă
d. 2 -butenă
e. 2 -m etil - 1 -pentenă

Bh Rezultă acid propanoic şi acetonă la oxidarea energică a alchenei:

a. 3-metil-2-pentenă
b. 2 -metil- 2 -pentenă
c. 3-metil-3-hexenă
d. 1 -butenă
e. izobutenă

ŞT. Valenţa radicalului propenil este:

a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 0
t
*■’ Prezintă rotaţie liberă:
a. legătura simplă
b. legătura dublă
c. legătura triplă
d. legătura dublă şi legătura triplă
e. legătura simplă şi legătura dublă

Alchena C20 se află în următoarea stare de agregare:

a. gazoasă
b. lichidă
c. solidă
d. plasmă
e. toate alchenele sunt gazoase

>0. Oxidarea blândă a alchenelor se realizează:

a. cu o soluţie apoasă de KM 11O4în mediude acidsulfuric
b. cu o soluţie apoasăneutră depermangant de potasiu
c. cu permanagant depotasiu solid înprezenţă de alcalii

263
 d. cu dicromat de potasiu în mediu de acid sulfuric
e. cu o soluţie apoasă de KMnC>4 în mediu de acid clorhidric

101. Prin oxidarea energică a 2-metil-2-pentenei rezultă:

a. propanal şi acetonă
b. acid propanoic şi propanonă
c. prapanal şi acid propanoic
d. dioxid de carbon, apă şi acid pentanoic
e. două molecule de acid pentanoic

102. Câte alchene se form ează la descompunerea termică a butan

a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 5

103. Denum irea corectă a hidrocarburii CgH^ este:

a. 2-etil-2-metilen-3-metilpentan
b. 3-metilen-4-metilhexan
c. 3,4,4-trimetil-2-pentenă
d. 2,2,3-trimetil-3-pentenă
e. 2,3,3-trimetil-4-pentenă /

104. Selectaţi alchena care prezintă izomerie geometrică:

a. 1 -butena
b. 2,3-dimetil-2-butena
c. 2 ,3 -dim etil-l-hexena
d. 2 -hexena
e. izobutena

105. Selectaţi alchena care form ează prin oxidare energică două cet identice:
a. 2 -metilpropena
b. 2 ,3 -dim etil-l-hexena
c. 2,3-dimetil-2-hexena
d. 3-heptena
e. 2,3-dimetil-2-butena

264
 Prin oxidare energică a unei alchene rezultă acid acetic şi butanonă. Alchena
supusă oxidării se numeşte:
a. 3-metil-2-pentena
b. 3-metil-3-butena
c. 2 -metil- 2 -butena
d. 2-metil-3-butena
e. 2 -m etil-l-butena

Care dintre următoarele alchene prezintă două poziţii alilice:

a. 1 -pentena
b. propenă
c. etena .
d. 3-hexena
e. 2,2-dimetil-3-hexena

v Faţă de legătura o, legătura n:

a. este mai puternică
b. este mai slabă
c. are aceeaşi tărie
d. este mai stabilă
e. este paralelă cu planul legăturii o

Legătura n este situată faţă de planul legăturii o într-un plan:

a. paralel *
b. perpendicular
c. adiacent
d. situat la un unghi de 120°
e. inferior

1 0. Cel mai înalt punct de topire îl are:

a. propenă
b. cz's-2-butena
c. trans- 2 -butena
d. /ra;is-- 2-pentena
e. cw- 2 -pentena

1. Olefinele sunt:
a. alcani
b. alchene
c. diene

265
 d. arene
e. polimeri

112. Este o reacţie de hidrogenare:

a. adiţia hidrogenului la etenă
b. adiţia hidrogenului la acetonă
c. adiţia hidrogenului la benzaldehidă
d. formarea fenilaminei din nitrobenzen
e. adiţia hidrogenului la gruparea - C = N

113. Selectaţi alchena care prezintă izomerie cis-trans:

a. izobutenă
b. 2,3-dimetil-2-butena
c. 5-metil-2-hexena
d. 2 ,3 -dim etil-l-pentena
e. 2,4-dimetil-2-pentena

114. La oxidarea unei alchene cu dicromat de potasiu şi acid sulfur - obţine un

mol de dioxid de carbon şi o cetonă. Cei doi atom
carbon din alchenă uniţi prin dublă legătură sunt:
a. atomi de carbon secundari
b. atomi de carbon terţiari
c. atomi de carbon cuatemari
d. unul este atom de carbon secundar, celălalt, atom de carbon terţ: ar
e. unul este atom de carbon secundar, celălalt fiind un atom de ca
cuaternar

115. Despre c/s-2-butena şi /ra«s-2-butena sunt adevărate afirma următoare,

cu excepţia:
a. sunt izomeri geometrici
b. c/s-2-butena are punct de fierbere mai mic decât ?ra«.y-2-butena
c. au în structură o legătură n şi doi atomi de carbon hibridizaţi sp~
d. au în structură o legătură n şi doi atomi de carbon hibridizaţi sp '
e. sunt izomeri cu 1 -butena

116. Afirm aţia corectă despre alchene este:

a. se mai numesc şi parafine
b. au formula generală CnH 2n-2
c. se mai numesc şi olefine
d. sunt izomeri de funcţiune cu alcanii
e. se mai numesc şi acetilene

266
 *. Reacţia propenei cu reactivul Bayer:
a. este o reacţie de substituţie
b. duce la obţinerea unui precipitat violet
c. este o reacţie de transpoziţie
d. se realizează cu ruperea legăturii a din legătura dublă
e. duce la obţinerea unui diol

IIS. Prin clorurarea propenei la 500°C se formează:

a. 1 , 2 -dicloropropan
b. clorură de izopropil
c. clorură de vinii
d. 1,3-dicloropropan
e. clorură de alil

. Afirmaţia corectă privind izom erii cis-trans este:

a. se deosebesc prin compoziţia procentuală
b. au puncte de topire şi de fierbere diferite
c. sunt în relaţie de tautomerie
d. au solubilităţi identice
e. au aceeaşi densitate, mai mare decât a alcanilor corespunzători

1 1. Selectaţi afirmaţia incorectă referitoare la clorură de alil:

a. este un compus halogenat nesaturat
b. conţine în molecula sa 8 legături o*
c. conţine în molecula sa un atom de carbon prim ar
d. este un compus halogenat alifatic
e. este cunoscută şi sub numele de chelen

1 . Deoarece la temperatura de ardere pot polimeriza, nu se folosesc

drept combustibili:
a. alcanii
b. arenele
c. alchenele
d. izoalcanii
e. cicloalcanii

12. Prin oxidarea 2 -m etil-l-butenei cu K M n 04 în mediu de H 2SO 4 se obţin:

a. dioxid de carbon şi apă
b. acid acetic şi acetona
c. dioxid de carbon, apă şi butanonă

267
 d. acid butanoic, dioxid de carbon şi apă
e. acid propanoic şi acid acetic

123. Hidrocarbura nesaturată care form ează prin oxidare energi i

acetic, dioxid de carbon şi apă este:
a. 1 -butenă
b. 2 -butenă
c. etenă
d. propenă
e. butadienă

124. Prin tratarea propenei cu clor la 500°C se obţine:

a. clorură de alil
b. 2 -cloropropan
c. 1 -cloropropan
d. 1 , 2 -dicloropropan
e. 1, 1 -dicloropropan

125. Prin adiţia apei la propenă, catalizată de acid sulfuric, se obţin.

a. 2 -propanol
b. 1 -propanol
c. 1 , 2 -propandiol
d. 1,3-propandiol
e. 1,2,3-propantriol '

126. Prin adiţia apei la 2-butenă, catalizată de acid sulfuric, se obţine

a. 1 -butanol
b. 2 -butanol
c. 1 -butanonă
d. 2 -butanonă
e. izopropanol

127. Prin adiţia acidului clorhidric la propenă se obţine:

a. 1 -cloropropan
b. 2 -cloropropan
c. 1 , 2 -dicloropropan
d. 1,3-dicloropropan
e. 1, 1 -dicloropropan

268
C > Prin oxidarea blândă a etenei, cu permanganat de potasiu în mediu bazic se
obţine:
a. acid acetic
b. un compus carbonilic
c. un hidroxiacid
d. 1,2-etandiol
e. un cetoacid

Prin oxidarea blândă a 1-propenei, cu perm anganat de potasiu în mediu

bazic se obţine:
a. 1,3-propandiol
b. glicerină
c. 1,2-propandiol
d. propanonă
e. acid acetic

Prezintă izomeri geometrici cis-trans:

a. etena
b. 1-propenă
c. 1-butena
d. 2-pentena
e. etanul

51. Hidrocarbura cu formula m oleculară C 5H 8, care are 2 atomi de carbon

cuaternari hibridizaţi sp, se numeşte:
a. 1-pentina
b. 2-pentina
c. 3 -m etil-l-butina
d. izopentina
e. 3 ,4 -dim etil-l -pentina

52. Alchina cu formula moleculară CsHg, care prin reacţia Kucerov conduce la
m etil-propilcetonă este:
a. 1-pentina
b. 2-pentina
c. 3 -m etil-l-butina
d. izopentina
e. 3,4-dim etil-l-pentina

269
133. Alehina care prin adiţia hidrogenului în prezenţă de
conduce la o alchenă care prezintă izomerie geometrică est.
a. 1 -pentina
b. 3 -m etil-l-butina
c. 2 -pentina
d. izopentina
e. 3,4-dim etil-1-pentina

134. A lcoolul vinilic se poate obţine prin adiţia apei la:

a. etan
b. etenă
c. etanol
d. etină
e. cloroetan

135. Hidrocarbura ce poate reacţiona cu hidroxidul de diaminoargin:

a. propina
b. propenă
c. propanul
d. propadiena
e. ciclopropanul

136. Hidrocarbura 1-butina este izomer de funcţiune cu:

a. 2 -butina
b. 2 -butena
c. metil-ciclopropanul
d. ciclobutanul
e. ciclobutena

137. Se poate forma un compus dihalogenat geminal prin ad.

hidracizilor la:
a. propenă
b. propină
c. 1,4-pentadienă
d. 2 -butenă
e. izobutenă

138. Prin reacţia Kucerov se formează un compus carbonilic de ti;

aldehidă din:
a. propină
b. 1 -butină

270
. etină
: 1 -pentină
e se formează un compus carbonilic de tip aldehidă în toate cazurile
menţionate, deoarece toate au legătura triplă poziţionată marginal.

Hidrocarbura care prin adiţia apei formează un enol care trece în

. til-metilcetonă este:
a. acetilenă
b. 1 -butina
c. propină
d. 2 -butina *
e. 1 -butină şi 2 -butină

Au caracter slab acid atomii de hidrogen care:

a. sunt legaţi de atomi de carbon hibridizaţi sp3, ca în etan
b. sunt legaţi de atomi de carbon hibridizaţi sp2, ca în etenă
c. sunt legaţi de atomi de carbon hibridizaţisp, ca în etină
d. sunt legaţi de atomi de carbon hibridizaţisp, ca în 2 -butină
e. sunt legaţi de atomi de carbon hibridizaţisp, ca în 2 -pentină

Rezultă compuşi ionici în reacţia sodiului cu hidrocarbura:

a. 1 -butena
b. 2 -butena
c. 1 -butina
d. 2 -butina
e. 1,3-butadiena

Hidrogenarea parţială a acetilenei se realizează pe catalizator de:

a. nichel otrăvit cu săruri de amoniu
b. platină
c. vanadiu
d. paladiu otrăvit cu săruri de plumb
e. clorură de aluminiu

Este stabilă faţă de apă:

a. acetilura de calciu
b. acetilura monosodică
c. acetilura disodică
d. acetilura de Cu (I)
e. acetilura de sodiu

271
144. Com puşii organici cu legături multiple nu pot adiţiona:
a. Cl2
b. HBr
c. HCN
d. HOH
e. N 2

145. Câţi atomi de carbon cuaternari prezintă 4-metil-2-pentina:

a. 0
b. 1
c. 2
d. 3
e. 4

146. Caracter acid au atomii de hidrogen legaţi covalent de:

a. atomi de carbon participant la legătura triplă
b. atomi de carbon participant la legătura dublă
c. atomi de carbon alilic
d. atomi de carbon vinilic
e. atomi de carbon benzilic

147. Pentru a se obţine dicloroetenă, clorul adiţionează la acetilenă:

a. direct
b. fotochimic
c. în solvent inert
d. catalitic
e. în soluţie acidă

148. O legătură m ultiplă se poate obţine printr-o reacţie de:

a. reducere
b. adiţie
c. substituţie
d. eliminare
e. hidrogenare

149. La confecţionarea furtunurilor pentru transportul produsei

petroliere se foloseşte un copolimer insolubil în alcani numit:
a. cauciuc poliizoprenic
b. cauciuc butadien-acrilonitrilic
c. gutapercă

272
 d. polietilenă
e. cauciuc butadienstirenic

; . Hidrocarbura cu formula CnH 2n-2 Şi raport masic C:H = 8 :1 este:

a. propina
b. izoprenul
c. butina
d. propena
e. pentina

; 1. Amestecul echimolecular de alchine care reacţionează cu o

cantitate minimă de [Cu(NH 3)2]C 1 este format din:
a. acetilenă, propină, 2 -butină
b. acetilenă, propină, 1 -butină
c. propină, 1 -butină, 2 -butină
d. propină, 1-pentină, 3-m etil-1-butină
e. acetilenă, 1 -butină, 1 -pentină

5 2 .1-butina se poate diferenţia de 2-butină prin:

a. reacţia Kucerov
b. reacţia cu soluţie Br2 în CCI4
c. reacţia cu Na
d. reacţia cu HC1
e. reacţia cu apa

153. Pentru identificarea şi recunoaşterea 1-butinei dintr-un amestec cu

1 -butena se urmăresc:
a. transformările hidrocarburilor în reacţie cu soluţia de brom în CCI 4
b. transformările hidrocarburilor în reacţia de ardere
c. transformările hidrocarburilor în reacţie cu [Cu(NH 3)2]C 1
d. transformările hidrocarburilor în reacţie cu FeCh
e. stările de agregare ale hidrocarburilor

54. Comparativ cu etanul, etina este parţial solubilă în apă deoarece:

a. are masă moleculară mai mică
b. conţine în moleculă două legături n
c. conţine în moleculă atomi de hidrogen cu caracter slab acid
d. are densitatea mai mică
e. este un compus lichid

273
155. Prin adiţia apei Ia propină se obţine:
a. 1 -propanol
b. 2 -propanol
c. acid acetic
d. acid cianhidric
e. acetonă

156. Alegeţi afirmaţia corectă:

a. prin adiţia apei la alchine se obţine întotdeauna o aldehidă
b. 2 -butina poate forma acetiluri
c. acetilena este insolubilă în apă
d. 1 -butina reacţionează cu sodiul metalic
e. prin adiţia hidrogenului la acetilenă pe catalizator de palad: u
cu săruri de plumb se obţine etan

157. M onomerul numit şi „stiren” este:

a. clorură de vinii
b. 2 -metilbutadiena
c. acrilonitrilul
d. vinilbenzenul
e. tetrafluoroetilena

158. Pentru identificarea etinei aflată în amestec cu etena se urni reacţia

acestor hidrocarburi cu:
a. apa
b. apa de brom
c. reactiv Tollens
d. acidul clorhidric
e. clorul

159. Hidrocarbura 1,3-butadiena este izomer de funcţiune cu:

a. ciclobutanul
b. 2 -butena
c. 2 -butina
d. 1 , 2 -butadiena
e. propadiena

160. Prin adiţia brom ului la 1,3-butadienă, atunci când se lucrează exces de
brom, se obţine:
a. 3,4-dibromo-1-butena
b. 3,4-dibromo-2-butena
 c. 1,4-dibromo-2-butena
d. 1,4-dibromo-2-butena în amestec cu 3 ,4 -dibrom o-1-butena
e. 1,2,3,4-tetrabromobutan

61. Compusul care formează prin polim erizare o m acromoleculă ce prezintă 2

varietăţi structurale datorită izomeriei geometrice este:
a. izoprenul
b. clorură de vinii
c. etena
d. tetrafluoroetena
e. stirenul •

62. Nu prezintă izomerie cis-trans:

a. polibutadiena
b. 1 , 2 -butadiena
c. poliizoprenul
d. polimerul butadien-acrilonitrilic
e. polimerul butadien-stirenic

63. Prin polimerizarea 2 -m etil-l,3 -butadienei rezultă:

a. izopren
b. polistiren
c. polibutadienă
d. poliizopren
e. polietilenă

64. Forma trans a poliizoprenului se numeşte:

a. cauciuc natural
b. cauciuc sintetic
c. gutapercă
d. carbid
e. polietilenă

65. La vulcanizarea cauciucului între m oleculele de poliizopren se

stabilesc legături:
a. C - O - O - C
b. C - S - C
c. C - P - P - C
d. C - S - S - C
e. C - N - N - C

275
166. Pentru obţinerea fibrelor sintetice se utilizează:
a. policlorura de vinii
b. poliacrilonitrilul
c. poliacetatul de vinii
d. copolimerii butadienei cu monom eri vinilici
e. poliacrilonitrilul şi policlorura de vinii

167. Dacă în procesul de vulcanizare a cauciucului se utilizează cantitate

de 25 - 40 % se obţine un produs:
a. elastic num it ebonită
b. elastic instabil la oxidare, num it prenandez
c. elastic rezistent la îm bătrânire, numit prenandez
d. dur care îm bătrâneşte uşor
e. lipsit de elasticitate, num it ebonită

168. Adiţia halogenilor la diene cu duble legături conjugate se realirea

în următoarele condiţii:
a. în soluţie apoasă de Cl2 sau Br 2
b. în prezenţa prom otorilor
c. în prezenţa luminii
d. în soluţie de Cl 2 sau Br 2 în solvenţi nepolari
e. în prezenţa acidului clorhidric dizolvat în CCI4

169. Care dintre urm ătorii elastom eri conţine azot?

a. cauciucul butadien stirenic
b. cauciucul butadien-a-m etilstirenic
c. acrilonitrilul
d. poliacrilonitrilul
e. cauciucul butadien-acrilonitrilic

170. Unitatea m onom erică pentru cauciucul natural este:

a. C5H 8
b. C 6H 8
c. C 5H 8C1
d. C6H 8N
e. C4H 6

171. Prezintă doi atomi de carbon cuaternari alcadiena numită:

a. 1 , 6 -heptadiena
b. 2,3-heptadiena
c. 2,2-dimetil-3,4-pentadiena

276
 d. 3 ,3 -dim etil-l,4-pentadiena
e. 2-metil-3,5-hexadiena

': Selectaţi afirmaţia falsă:

a. cauciucul Buna N se obţine prin copolimerizarea butadienei cu
acrilonitril
b. pentru a-şi păstra elasticitatea în timp cauciucul natural este supus distilării
c. cauciucul Carom 1500 se obţine prin copolimerizarea butadienei cu
a-m etil stiren
d. gutaperca este un compus natural m acromolecular fară elasticitate
e. ebonită este obţinută din cauciuc şi areo mare rezistenţă mecanică

" Prin adiţia a 3 moli de hidrogen la un mol de toluen rezultă un

compus despre care este adevărată afirmaţia:
a. este un compus nesaturat aciclic, cu formula moleculară C7H14, ce
respectă formula generală a alchenelor, CnH 2n
b. este un compus saturat ciclic, ce conţine numai atomi de carbon
hibridizaţi sp 3
c. se numeşte ciclohexan
d. este un compus nesaturat ciclic, numitmetil-ciclohexenă
e. este un compus saturat ciclic, numitetil-ciclopentan

Care hidrocarbură este omologul benzenului?

a. metil-ciclohexanul
b. naftalina
c. difenilul
d. toluenul
e. etil-benzenul

"5. Pentru hidrocarbura aromatică C 8Hio, izomerul care conţine un singur

atom de carbon primar este:
a. etilbenzenul
b. vinilbenzenul
c. orto-xilenul
d. meta-xilenul
e. para-xilenul

"6. Nu este un derivat alchil m onosubstituit al benzenului:

a. toluenul
b. etilbenzenul

277
 c. propilbenzenul
d. izopropilbenzenul
e. para-xilenul

177. Izomerul arenei cu formula moleculară C9H12 care con

singur atom de carbon primar este:
a. propilbenzenul
b. izopropilbenzenul
c. orto-metil-etilbenzenul
d. para-metil-etilbenzenul
e. meta-meti-etilbenzenul

178. Care dintre următoarele hidrocarburi poate participa la o r

de substituţie cu clorul la lumină?
a. toluenul
b. benzenul
c. naftalina
d. propena
e. atât toluenul, cât şi propena

179. Iodura de fenil se obţine prin tratarea benzenului cu:

a. h în prezenţă de acid azotic
b. 12 în prezenţă de FeC'3 anhidră
c. h în prezenţă de FeCh umedă
d. h în prezenţă de FeBr3 anhidră
e. h la lumină

180. Despre naftalină este incorectă afirmaţia:

a. are formula moleculară C10Hs
b. este o hidrocarbură aromatică polinucleară
c. conţine două nuclee aromatice condensate
d. conţine două nuclee aromatice izolate
e. prin tratare cu amestec sulfonitric se obţine un smgur comp_
mononitrat

181. Despre naftalină este corectă afirmaţia:

a. are formula moleculară CsH10
b. este o hidrocarbură aromatică mononu cleară
c. conţine trei nuclee aromatice condensate

278
 : conţine două nuclee aromatice izolate
. prin tratare cu acid sulfuric concentrat se obţin acizi a- sau P-
naftalinsulfonici, în funcţie de condiţiile de reacţie

r
Prin tratarea prelungită a toluenului cu amestec sulfonitric se
obţine:

a. 2,4,6-trinitrotoluen
b. un amestec de o- şi ^-nitrotoluen
c. un amestec de o -,p - şi /w-nitrotoluen
d. 1,3,5-trinitrotoluen
e. 1,2,3-trinitrotoluen

r
Rezultă o afthidridă acidă prin oxidarea:
a. benzenului cu KMnC>4, în prezenţă de H 2SO 4
b. benzenului în prezenţă de pentaoxid de vanadiu, la 500°C
c. /?-xilenului cu K M n 0 4 în prezenţă de H 2SO4
d. naftalinei cu KM11O 4, în prezenţă de H 2SO4
e. antracenului cu dicromat de potasiu, în prezenţă de acid acetic

vi. Rezultă o anhidridă acidă prin oxidarea:

a. toluenului cu KMnC>4, în prezenţă de H 2SO4
b. p-xilenului cu permanganat de potasiu, în mediu acid
c. m-dimetilbenzenului cu KM n 04 , în prezenţă de H 2SO4
d. o-xilenului cu permanganat de potasiu în mediu de acid sulfuric
e. naftalinei cu dicromat de potasiu, în prezenţă de acid acetic

•o. Prin reacţia fotochim ică a bromului cu benzenul rezultă:

a. bromură de fenil
b. bromură de benzii
c. un amestec de o- şi /?-dibromobenzen
d. bromură de benziliden
e. 1,2,3,4,5,6-hexabromociclohexan

186.Despre compusul o-cloro-nitrobenzen este adevărată afirmaţia:

a. are formula moleculară C 6H 4CINO2
b. se obţine prin clorurarea nitrobenzenului
c. se obţine în amestec cu / 7 -cloro-nitrobenzen prin nitrarea toluenului
d. este o hidrocarbură aromatică
e. mai poate fi denumit şi clorură de nitrobenzil

279
187. Clorură de benziliden se obţine printr-o reacţie de:
a. substituţie pe nucleul aromatic, în prezenţă de AICI 3
b. adiţie fotochimică a clorului la nucleul aromatic
c. adiţie fotochimică a clorului la catena laterală a toluenului
d. clorurarea fotochimică a toluenului
e. adiţia clorului la vinilbenzen

188. Tetralina este:

a. rezultatul reacţiei de adiţie a 2 moli H 2 la un m ol de naftalină
b. o hidrocarbură aromatică cu două nuclee condensate
c. produsul hidrogenării complete a naftalinei
d. rezultatul reacţiei de adiţie a 5 moli H 2 la un mol de naftalină
e. rezultatul reacţiei de adiţie a 3 moli H 2 la un mol de naftalină

189. Nu rezultă acid benzoic la oxidarea cu KM11O 4 în mediu di sulfuric a

hidrocarburii:
a. toluen
b. izopropilbenzen
c. propilbenzen
d. etilbenzen
e. o-xilen

190. Etil-fenil-cetona se obţine prin acilarea benzenului cu:

a. clorură de acetil
b. clorură de etil
c. clorură de propil
d. clorură de propionil
e. clorură de butii

191. Nu reprezintă o reacţie Friedel-Crafts:

a. alchilarea bezenului cu metanol, în prezenţă de acid sulfuric concer.
b. alchilarea benzenului cu propenă, în prezenţă de clorură de alu
umedă
c. halogenarea benzenului în prezenţa clorurii de alum iniu umedă
d. obţinerea acetofenonei din benzen şi anhidridă acetică
e. obţinerea etilbenzenului din benzen în reacţie cu etena în prez
de clorură de aluminiu umedă

192. Prin nitrarea benzenului cu amestec sulfonitric în exces rezultă:

a. nitrobenzen
b. un amestec de o- şi p-dinitrobenzen

280
187. Clorură de benziliden se obţine printr-o reacţie de:
a. substituţie pe nucleul aromatic, în prezenţă de AICI 3
b. adiţie fotochimică a clorului la nucleul aromatic
c. adiţie fotochimică a clorului la catena laterală a toluenului
d. clorurarea fotochimică a toluenului
e. adiţia clorului la vinilbenzen

188. Tetralina este:

a. rezultatul reacţiei de adiţie a 2 moli H 2 la un mol de naftalină
b. o hidrocarbură aromatică cu două nuclee condensate
c. produsul hidrogenării complete a naftalinei
d. rezultatul reacţiei de adiţie a 5 moli H 2 la un mol de naftalină
e. rezultatul reacţiei de adiţie a 3 moli l i 2 la un mol de naftalină

189. Nu rezultă acid benzoic la oxidarea cu KM n 04 în mediu de sulfuric a

hidrocarburii:
a. toluen
b. izopropilbenzen
c. propilbenzen
d. etilbenzen
e. o-xilen

190. Etil-fenil-cetona se obţine prin acilarea benzenului cu:

a. clorură de acetil
b. clorură de etil
c. clorură de propil
d. clorură de propionil
e. clorură de butii

191. Nu reprezintă o reacţie Friedel-Crafts:

a. alchilarea bezenului cu metanol, în prezenţă de acid sulfuric concen
b. alchilarea benzenului cu propenă, în prezenţă de clorură de alu
umedă
c. halogenarea benzenului în prezenţa clorurii de aluminiu umedă
d. obţinerea acetofenonei din benzen şi anhidridă acetică
e. obţinerea etilbenzenului din benzen în reacţie cu etena în prez
de clorură de aluminiu umedă

192. Prin nitrarea benzenului cu amestec sulfonitric în exces rezultă:

a. nitrobenzen
b. un amestec de o- şi p-dinitrobenzen

280
 c. un amestec de 1,3-dinitrobenzen
d. 1,3,5-trinitrotoluen
e. 1 , 3 , 5 -trinitrobenzen

*3. Care compus organic se obţine printr-o reacţie de halogenare fotochimică:

a. o-clorotoluenul
b. clorură de benzin
c. 1 , 2 -diclorobenzenul
d. p-diclorobenzenul
e. m-cloronitrobenzenul

Nu se obţine printr-o reacţie de halogenare fotochimică:

a. clorură de benzii
b. clorură de benzin
c. clorură de benziliden
d. hexacloranul
e. m-cloronitrobenzenul

Reacţiile caracteristice benzenului sunt:

a. reacţiile de polimerizare
b. reacţiile de adiţie
c. reacţiile de substituţie
d. reacţiile de oxidare
e. reacţiile de oxidare şi reacţiile de polimerizare

>6. Numărul de izomeri m onosubstituiţi ai naftalinei este egal cu:

a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 5

197. Catalizatorul utilizat pentru halogenarea benzenului cu iod este:

a. FeCh
b. FeBr 3
c. A1C13
d. H 2S 0 4
e. HNO3

281
198. Este substituent de ordinul I gruparea:
a. - N O 2
b. -C O O H
c. - C N
d. -C O
e. - N H 2

199. Cel mai puternic caracter arom atic îl are:

a. naftalina
b. antracenul
c. fenantrenul
d. benzenul
e. butanul

200. Dicrom atul de potasiu în prezenţă de acid acetic este u oxidarea:

a. etanului
b. antracenului
c. benzenului
d. naftalinei
e. metanului

201. Dicrom atul de potasiu în prezenţă de acid acetic este:

a. oxidant puternic
b. oxidant slab
c. reducător puternic
d. reducător oxidant
e. nu este un amestec redox activ

202. Este insolubil în apă com pusul numit:

a. formaldehidă
b. acetonă
c. benzen
d. acetaldehidă
e. metanol

203. M ăresc reactivitatea nucleului benzenic în reacţiile de substi următorii

substituenţi de ordinul I, cu excepţia:
a. - X
b. - O H
c. - C H 3

282
 d. - N H 2
e. -CH2-CH3
I »4. Hexaclorociclohexanul se obţine din benzen printr-o reacţie de:
a. substituţie
b. adiţie
c. oxidare
d. hidroliză
e. transpoziţie

1 '5. Formula moleculară a cumenului este:

a. C9H 18
b. C9H 20
c. C9H 12
d. C 8H 16
e. C 8H 8

296. Câţi atomi de hidrogen conţine 1,2,3,4-tetracloronaftaIina:

a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 5

107. Afirmaţia corectă referitoare la benzen este:

a. legăturile dintre atomii de carbon nu sunt echivalente
b. are o structură simetrică sub formă de hexagon regulat
c. între atomii de carbon se formează unghiuri de 105°28'
d. are 7 atomi de hidrogen
e. atomii de carbon formează un pentagon regulat

208. Radicalul monovalent provenit de la toluen se numeşte:

a. fenil
b. benzii
c. benziliden
d. alil
e. toluidin

209. Este o hidrocarbură aromatică mononucleară:

a. cumenul
b. antracenul

283
 c. fenantrenul
d. naftalenul
e. difenilul

210. Poate fi utilizat ca reactiv de acilare pentru arene:

a. anhidrida acidului acetic
b. acidul acetic
c. acidul cianhidric
d. amoniacul
e. acetofenona

211. Anhidrida maleică este produsul final al oxidării:

a. naftalinei
b. benzenului
c. antracenului
d. izoprenului
e. stirenului

212. Acidul ftalic se formează la oxidarea:

a. naftalinei
b. o-xilenului
c. antracenului
d. naftalinei şi antracenului
e. naftalinei şi o-xilenului

213. Nu este reversibilă urm ătoarea reacţie:

a. esterificarea acidului acetic cu etanol
b. izomerizarea butanului
c. sulfonarea benzenului
d. sulfonarea naftalinei
e. adiţia clorului la benzen

214. Halogenarea în poziţia benzilică se realizează în următoar . e

condiţii:
a. la întuneric şi temperaturi ridicate
b. la temperaturi ridicate
c. în prezenţa catalizatorilor la întuneric
d. în prezenţa de tetraclorură de carbon
e. în prezenţa unor promotori

284
I 5. Este substituent de ordinul I următoarea grupare funcţională:
a. - C H = 0
b. -C O O H
c. -C O O R
d. - O H
e. - N O 2

. în reacţia de nitrare a com puşilor aromatici, catalizatorul utilizat

este:
a. acidul azotic
b. acidul cianhidric
c. acidul sulfuric
d. acidul acetic
e. platina

1 în reacţia de sulfonare a com puşilor aromatici, reactantul este:

a. monoxidul de sulf
b. dioxidul de sulf
c. trioxidul de sulf
d. amestec sulfonitric
e. acid alchil-sulfonic

118. Radicalul monovalent C 6H 5- C H 2- se numeşte:

a. fenil
b. benzii
c. benziliden
d. fenilen
e. fenilmetilen

219. Afirmaţia incorectă referitoare la naftalină este:

a. participă mai uşor la reacţii de adiţie decât benzenul
b. poziţiile a şi P la fel de reactive
c. prin oxidare cu 0 2 în prezenţă de V 2O 5 se rupe un ciclu benzenic
d. prin nitrare directă cu amestec sulfonitric se obţine a-nitronaftalină
e. prin hidrogenarea în două etape se introduc în moleculă zece atomi
de hidrogen

220. Este foarte rezistent la acţiunea agenţilor oxidanţi obişnuiţi:

a. toluenul
b. antracenul
c. benzenul

285
 d. o-xilenul
e. propilbenzenul

221. Grupul de compuşi organici format din substanţe utiliza -

alchilarea arenelor este:
a. clorură de metil, clorură de vinii, propan
b. clorură de etil, propenă, etanol
c. clorobenzen, etenă, oxid de etenă
d. cloroform, izobutenă, oxid de carbon
e. cloroetenă, acetilenă, etandiol

222. Şirul format numai din substituenţi care dezactivează nu benzenic este:
a. radicali alchil, grupa carboxil, halogeni
b. radicali alchil, grupa hidroxil, grupa amino
c. grupa acid sulfonic, grupa carbonil, grupa carboxil
d. grupa nitro, radicali alchil, grupa nitril
e. halogeni, grupa carbonil, radicali alchil

223. Şirul format numai din substituenţi care activează nuclt ■

benzenic este:
a. radicali alchil, grupa carboxil, halogeni
b. radicali alchil, grupa hidroxil, grupa amino
c. grupa acid sulfonic, grupa carbonil, grupa carboxil
d. grupa nitro, grupa nitril, grupa acid sulfonic
e. halogeni, grupa carbonil, radicali alchil

224. Este hidrocarbură arom atică cu nuclee benzenice condensate:

a. decalina
b. o-xilenul
c. cumenul
d. tetralina
e. fenantrenul

225. Afirmaţia falsă referitoare la hidrocarburile aromatice este:

a. naftalina are caracter aromatic mai slab decât benzenul
b. benzenul se hidrogenează mai greu decât naftalina
c. adiţia clorului la benzen are loc în prezenţa catalizatorului FeCl 3
d. benzenul este capabil să producă mutaţii în ADN
e. caracterul aromatic depinde de numărul nucleelor condensate

286
 vlegeţi afirmaţia corectă:
- toluenul este o hidrocarbură aromatică polinucleară
r benzenul are în moleculă 12 atomi de hidrogen
. cumenul are în moleculă un atom de carbon cuaternar
: în nucleul benzenic sunt atomi de carbon hibridizaţi sp 2 şi sp 3
-aftalina conţine în m oleculă 12 atom i de carbon

reacţia de acilare Friedel-Crafts a benzenului este falsă

ţia:
roate realiza cu acizi carboxilici
- i:e avea ca produs de reacţie fenil-metil-cetona
i r . loc în prezenţă de AICI3
- a:e ca produs de reacţie acetofenona
z. . 'te o reacţie de substituţie

taţi afirmaţia corectă referitoare la clorurarea toluenului:

_re loc la catena laterală în prezenţă de FeCl3 sau A1C13
realizată în prezenţa luminii duce la formarea unui amestec de
ierivaţi halogenaţi
c. ealizată în prezenţă de FeCl 3 sau AICI3 duce la m-clorotoluen
L :n prezenţa luminii se realizează printr-o reacţie de adiţie
: :n prezenţă de FeCl 3 sau AICI 3 se realizează în poziţia benzilică

vegeţi afirmaţia incorectă:

l. vaporii de benzen sunt mai puţin toxici decât cei de toluen
r. toluenul care a intrat în organism poate fi oxidat (în prezenţa unei enzime din
ficat) la acid benzoic, uşor de eliminat prin urină
. nitrobenzenul este un compus toxic şi are miros de migdale amare
; tetralina şi decalina sunt hidrocarburi lichide
. oxidarea catenei laterale a alchilbenzenilor este importantă în
anumite procese metabolice

Compusul »i£ta-cloronitobenzen se obţine prin:

a. clorurarea catalitică a benzenului, urmată de mononitrarea
produsului de reacţie
b. mononitrarea benzenului urmată de clorurare fotochimică
c. mononitrarea benzenului urmată de clorurare catalitică
d. clorurarea fotochimică a benzenului urmată de mononitrare
e. mononitrarea benzenului urm ată de alchilare cu clorura de metil

287
231. Oxidarea naftalinei la 350°C se realizează pe catalizator de:
a. Ni
b. Cu
c. A120 3
d. Pt
e. V 20 5

232. Prin clorurarea fotochim ică a toluenului, cu exces de h

rezultă ca produs final:
a. l-m etil- 2 -clorobenzen
b. l-m etil-4-clorobenzen
c. l-m etil-3-clorobenzen
d. clorură de benzin
e. l-cloro- 2 -metil benzen

233. Prin clorurarea fotochim ică a benzenului se obţine:

a. clorobenzen
b. 1,2 -diclorobenzen
c. 1,2,4-triclorobenzen
d. hexaclorociclohexan
e. clorură de benzii

234. Nitrarea şi sulfonarea benzenului sunt reacţii de:

a. adiţie
b. substituţie
c. condensare
d. transpoziţie
e. izomerizare

235. în cazul hidrocarburilor arom atice este adevărat că:

a. participă uşor la reacţii de substituţie
b. dau uşor reacţii de adiţie
c. polimerizează
d. se oxidează uşor cu K M n 04 , chiar şi în condiţii neutre
e. caracterul aromatic creşte odată cu creşterea numărului de nuclee
benzenice din moleculă

236. La oxidarea propilbenzenului cu perm anganat de potasiu în medi-

de acid sulfuric se obţine:
a. acid maleic
b. acid fenilacetic

288
 c. acid benzoic şi acid acetic
d. acid benzoic şi acid propionic
e. acid benzoic şi acid formic

- Prin alchilarea benzenului cu propenă în prezenţă de A1CI3 umedă

se obţine:
a. izopropilbenzen
b. propilbenzen
c. etilbenzen
d. toluen
e. xilen

138. Clorurarea etilbenzenului la lumină conduce la:

a. l-cloro- 2 -etilbenzen
b. clorură de benzii
c. 1 -cloro-l-feniletan
d. l-cloro- 2 -feniletan
e. clorură de benziliden

139. Cei 6 atomi de carbon din structura benzenului

a. sunt hibridizaţi numai sp
b. sunt hibridizaţi numai sp2
c. sunt hibridizaţi numai sp 3
d. sunt hibridizaţi sp 3 şi sp 2
e. sunt hibridizaţi sp şi sp 3

: 40. Despre reacţia de nitrare a toluenului este adevărată afirmaţia

următoare:
a. se realizează numai cu acid azotic
b. se realizează numai cu acid sulfuric
c. are ca produs final 2,4,5-trinitrotoluenul
d. are ca produs final 2,4,6-trinitrotoluenul
e. este o reacţie de hidroliză

241. Produsul organic al reacţiei dintre benzen şi iodura de butanoil

este:
a. benzoatul de pi opil
b. butil-fenil-cetona
c. propil-fenil-cetona
d. propanoatul de fenil
e. benzoatul de butii

289
242. Nu este un alcool:
a. alcoolul vinilic
b. etandiolul
c. glicerina
d. alcoolul benzilic
e. alcoolul propilic

243. Care dintre următoarele substanţe are cel mai mic punct de fi
a. metanolul
b. alcoolul etilic
c. benzenul -
d. metanul
e. acetilena

244. Form ează legături de hidrogen:

a. clorura de etil
b. 1,2,3-propantriolul
c. etanul
d. clorura de propil
e. etena

245. Care dintre substanţele de mai jos este utilizată ca explozibil:

a. o-nitrotoluenul
b. nitrometanul
c. trinitratul de glicerină
d. nitrobenzenul
e. acrilonitrilul

246. Omologul superior al 1-hidroxipropanului este:

a. etanolul
b. 1 , 2 -propandiolul
c. izopropanolul
d. alcoolul rc-butilic
e. 2 -hidroxipropanolul

247. Este un fenol:

a. 1,2,3-propantriolul
b. pirogalolul
c. etandiolul
d. alcoolul benzilic
e. etanolul

290
 Nu este un fenol:
a. o-crezolul
b. hidrochinona
c. a-naftol
d. ciclohexanolul
e. rezorcina

Legăturile de hidrogen stabilite între m oleculele de alcool sunt responsabile

pentru:
a. punctele de topire scăzute ale alcoolilor
b. punctele de fierbere scăzute ale alcoolilor
c. vâscozitatea mică a alcoolilor
d. tensiunea superficială mare a alcoolilor
e. reactivitatea mare a alcoolilor

L; Prezintă molecule tensioactive:

a. alcoolii inferiori
b. bachelita C
c. trioleina
d. fenolul
e. alcoolii polietoxilaţi

Cu oxidul de etenă nu reacţionează:

a. anilina
b. amoniacul
c. apa
d. acidul clorhidric
e. azotul

Produsul final al reacţiei de nitrare a fenolului este:

a. o-nitrofenolul
b. jP-nitrofenolul
c. 2,4-dinitrofenolul
d. 2,4,6-trinitrofenolul
e. 3,4,5-trinitrofenolul

: ?3. La oxidarea alcoolului etilic cu KMnC>4 în mediu de acid sulfuric se

formează:
a. acid etandioic şi acid formic
b. acid acetic, dioxid de carbon şi apă
c. acid propionic

291
 d. acid etanoic şi apă
e. acetonă, dioxid de carbon şi apă

254. Compuşii chimici rezultaţi la oxidarea /?-nonilfenolului c - « acidă de

dicromat de potasiu sunt:
a. acid benzoic, acid nonanoic şi apă
b. acid />-hidroxibenzoic, acid octanoic şi apă
c. acid/?-hidroxibenzoic, acid hexanoic, dioxid de carbon şi aai
d. />-metil-fenol, acid nonanoic şi apă
e. /?-metil-fenol, acid octanoic, dioxid de carbon şi apă

255. Cel mai mare punct de fierbere îl are:

a. metanolul
b. etanolul
c. etanul
d. glicerina
e. metanul

256. Fenolul nu se esterifică cu:

a. anhidrida acetică
b. clorură de acetil
c. clorură de benzoil
d. anilina
e. anhidrida acetică şi clorură de benzoil

257. Pentru dozarea fenolului se utilizează:

a. KMnC>4în soluţie apoasă
b. apa de clor
c. apa de brom în mediu alcalin
d. apa oxigenată
e. acidul azotic

258. Prin acţiunea oxidului de etenă asupra alcoolilor graşi se obţin:

a. polietene
b. esteri polietoxilaţi
c. alcooli polietoxilaţi
d. esteri fenil etoxilaţi
e. aldehide etoxilate

292
 Eliminarea apei din alcooli se realizează în prezenţă de:
a. NaOH
b. H 2S 0 4
c. AICI 3
d. C H 3C O O H
e. LiAIHLţ

- Este letal pentru organismul uman dacă este consumat într-o

cantitate mai mare de 0,15 g/kg compusul numit:
a. acid oleic
b. glicerol
c. acid acetic
d. etanol
e. metanol

1:1. Referitor la alcooli sunt corecte afirmaţiile, cu excepţia:

a. moleculele de alcool au caracter polar
b. toţi alcoolii sunt lichizi
c. solubilitatea alcoolilor în apă scade odată cu creşterea radicalului
hidrocarbonat
d. între moleculele de alcool se stabilesc interacţii de natură fizică
e. punctele de fierbere ale alcoolilor sunt mai ridicate decât cele ale
alcanilor corespunzători

1ţ 2. N u se poate deshidrata:
a. butanolul
b. 2 -butanolul
c. 2 -hidroxi- 2 -metilpropanul
d. 2 , 2 -dimetilpropanolul
e. 3 -hidroxipentanul

263. Prin deshidratarea 2-butanolului se obţine majoritar:

a. 1 -butenă
b. 2 -butenă
c. butadienă
d. 2-metilbutadienă
e. 1 -butanal

293
264. Compusul aromatic din care se formează ciclohexanol
hidrogenare în prezenţă de Ni la temperatura de 170 - 200‘C
numeşte:
a. crezol
b. fenol
c. naftol
d. ciclohexanona
e. toluen

265. Prin oxidarea alcoolului benzilic cu KMnC>4 în prezenţă de H: rezultă:

a. acid ftalic '
b. acid maleic
c. acid acetic
d. acid benzoic
e. acid oxalic
A

266. In urma elim inării unei molecule de apă între o moleculă de ale
şi o moleculă de acid rezultă:
a. un eter
b. un ester
c. o cetonă
d. o amidă
e. un săpun

267. Dau coloraţii caracteristice cu o soluţie de FeC^:

a. alcoolii
b. acizii carboxilici
c. fenolii
d. eterii
e. esterii

268. Despre alcooli este adevărată afirmaţia următoare:

a. alcooli inferiori se amestecă în orice proporţie cu apa
b. alcoolii inferiori sunt gazoşi
c. punctele de fierbere ale alcoolilor sunt mai mici decât cele ale
alcanilor corespunzători
d. moleculele asociate prin legături de hidrogen au puncte de fierbere
şi de topire scăzute
e. punctul de fierbere al glicerinei este mai mic decât al metanolului

294
269. Novolacul şi bachelita sunt compuşi macromolecuiari obţinuţi prin
condensarea:
a. formaldehidei cu etanolul
b. acetaldehidei cu fenolul
c. formaldehidei cu fenolul
d. acetaldehidei cu etanolul
e. formaldehidei cu acetaldehida

270. Alchilarea alcoolilor cu oxid de etenă permite formarea unor noi

legături: .
a. C -C
b. C -N
c. C - 0
d. C -H
e. 0 - 0

271. Pirogalolul are formula moleculară:

a. CgH^Oâ
b. C 6H60 3
c. C6H 60 2
d. C 7H 80 2
e. C 7H 80

272. Trinitratul de glicerină conţine în molecula sa:

a. trei grupări - N 0 2 legate de trei atomi de carbon
b. trei legături ester
c. şase atomi de oxigen
d. şase atomi de hidrogen
e. trei grupări - O H legate de trei atomi de carbon

273. N um ărul de legătu ri ester din m olecula com pusului denum it l-palm itil-2-
stearil-3-oleil-glicerol este de:
a. 3
b. 1
c. 2
d. 4
e. niciuna

274. Numărul atomilor de oxigen din molecula tripalmitinei este de:

a. 2
b. 3

295
 c. 4
d. 5
e. 6

275. Din reacţia acidului propanoic cu alcoolul etilic rezultă:

a. un alean num it /?-pentan
b. un ester numit acetat de propil
c. un ester num it propionat de etil
d. un ester numit formiat de propil
e. un ester numit propionat de metal

276. Prezintă izomerie geometrică:

a. acidul palmitic
b. acidul oleic
c. acidul butanoic
d. acidul «-pentanoic
e. acidul acetic

277. Este isolubil în apă:

a. acidul etanoic
b. alcoolul etilic
c. 1,2,3-tributanoil-glicerolul
d. metanolul
e. acidul metanoic

278. La dizolvare în apă, acidul acetic:

a. disociază parţial
b. disociază total
c. nu disociază
d. hidrolizează
e. adiţionează apă

279. Acidul acetic nu reacţionează cu:

a. Zn
b. KOH
c. CaO
d. C a C 0 3
e. Ag

296
 in untul de origine vegetală obţinut din laptele de nucă de cocos predomină:
2. acidul palmitic
b. acidul acetic
c. acidul stearic
d. acidul lauric
e. acidul caproic

Nu este agent activ de suprafaţă (surfactant) următorul compus:

a. stearatul de sodiu
b. palmitatul de potasiu
c. sarea de sodiu a acidului dodecilsulfonic
d. sarea de potasiu a acidului fumărie
e. /7-decilbenzensulfonatul de sodiu

. *2. Care dintre următorii compuşi sicativează?

a. 1,2,3-tripalmitoil-glicerol
b. acidul stearic
c. 1,2,3-tributiroil-glicerol
d. 1,2,3-trilinoleil-glicerol
e. acidul maleic

153. Reacţia de saponificare are loc în:

a. soluţii apoase de baze tari
b. soluţii apoase de acizi tari
c. soluţii neutre
d. soluţii de oxizi acizi
e. soluţii apoase de permanganat de potasiu

154. Nu este reacţie de substituţie:

a. esterificarea etanolului cu acid acetic
b. halogenarea alchenelor în poziţia alilică
c. halogenarea etilbenzenului la lumină
d. alchilarea anilinei cu iodometan
e. hidrogenarea margarinei

285. Câte legături covalente o şi n conţine 1 ,2 ,3 -tributanoil-glicerolul:

a. 17 legături o şi 0 legături n
b. 17 legături a şi 3 legături n
c. 46 legături a şi 0 legături n

297
 d. 46 legături a şi 3 legături n
e. toate răspunsurile sunt greşite

286. Cu metalele situate înaintea hidrogenului în seria Bek

reacţionează:
a. metanul
b. etanolul
c. acetatul de etil
d. acidul acetic
e. anilina

287. Acidul lauric conţine:

a. 12 atomi de carbon şi 24 atomi de hidrogen
b. 10 atomi de carbon şi 24 atomi de hidrogen
c. 10 atomi de carbon şi 20 atomi de hidrogen
d. 8 atomi de carbon şi 16 atomi de hidrogen
e. 16 atomi de carbon şi 32 atomi de hidrogen

288. Spumare redusă prezintă:

a. oleatul de sodiu
b. p-decilbenzensulfonatul de sodiu
c. polietoxietilenul (n = 10)
d. sarea de potasiu a sulfatului acid de eicosil
e. stearatul de potasiu

289. Grăsimile vegetale lichide pot fi transform ate în grăsimi solide reacţie
de:
a. esterificare
b. oxidare
c. alchilare
d. hidrogenare
e. saponificare

290. Se utilizează în medicină ca expectorant şi antiseptic:

a. acidul acetilsalicilic
b. acidul acetic
c. acidul benzoic
d. anilina
e. acidul ftalic

298
 Acidul acetic nu poate participa la reacţia:
a. acid acetic + M g
b. acid acetic + CaO
c. acid acetic + Cu
: acid acetic + NaOH
e acid acetic + etanol

- Acidul maleic şi acidul fumărie sunt:

a izomeri de catena
- izomeri de poziţie
izomeri geometrici
d. izomeri de funcţiune
e. tautomeri

: * ■. Care dintre următorii compuşi prezintă izomerie geometrică?

a. acidul acetic
b. acidul ftalic
c. acidul oleic
d. acidul citric
e. acidul benzoic

. M Este un acid dicarboxilic:

a. acidul oleic
b. acidul tereftalic
c. acidul citric
d. acidul picric
e. acidul formic

: -5. Nu este un acid gras:

a. acidul palmitic
b. acidul linoleic
c. acidul metanoic
d. acidul capronic
e. acidul stearic

: J6. Este agent activ de suprafaţă (surfactant):

a. palmitatul de sodiu
b. acetatul de etil
c. acidul stearic
d. acetatul de sodiu
e. acidul oleic

299
297. Referitor la trigliceride sunt corecte afirmaţiile următ excepţia:
a. pot fi hidrolizate atât în mediu acid, cât şi în mediu bazic
b. sunt triesteri ai glicerinei cu acidul acetic
c. pot fi hidrolizate de enzime
d. reacţia de hidroliză în mediu bazic a trigliceridelor se a
saponificare
e. pot fi simple sau mixte

298. Com pusul numit / 7-dodecilbenzensulfonatul de sodiu este:

a. o grăsime
b . un detergent anionic
c. un săpun
d. un detergent cationic
e. un detergent neionic

299. Referitor la săpunuri şi detergenţi, afirmaţia falsă este:

a. grupa funcţională -C O O H din structura săpunurilor repre
com ponenta hidrofilă
b. surfactanţii sunt molecule care au un caracter dublu, putâr;
deopotrivă hidrofobe şi hidrofile
c. palm itatul de potasiu este un săpun solid
d. sărurile cuatemare de amoniu ale unor alchil-amine repr;
detergenţi cationici
e. sărurile de sodiu ale sulfaţilor acizi de alchil reprezintă deterg
anionici

300. Referitor la grăsimile naturale este corectă afirmaţia:

a. sunt numai de origine animală
b. sunt insolubile în solvenţi organici nepolari
c. cele nesaturate se pot hidrogena
d. nu hidrolizează decât în prezenţa acizilor
e. sunt numai trigliceride simple

301. Afirm aţia corectă este:

a. acidul c/s-butendioic se mai numeşte şi acid malonic
b. acidul oleic este un acid nesaturat dicarboxilic
c. anhidrida acetică se obţine din clorură de acetil şi acetat de sodiu
d. anhidrida ftalică se obţine prin deshidradarea acidului tereftalic
e. acidul stearic este un acid gras cu 16 atomi de carbon în moleculă

300
 '2. O soluţie apoasă de acid acetic poate avea pH-ul:
a. 8
b. 4
c. 7
d. 9
e. 11

?03. Acidul gras saturat cu 16 atomi de carbon se numeşte:

a. acid oleic
b. acid stearic
c. acid palmitic
d. acid caprilic
e. acid lauric

4. Acţiunea lipazei pancreatice asupra unei trigliceride formează:

a. acizi graşi şi glicerol
b. o digliceridă
c. o monogliceridă
d. doar acizi graşi
e. doar glicerol

05. Acţiunea lipazei intracelulare asupra trigliceridelor formează:

a. un săpun
b. doar glicerol
c. săpunuri şi glicerol
d. glicerol şi acizi graşi
e. o digliceridă

506. Gruparea sulfonică se regăseşte în:

a. acizii graşi
b. detergenţii neionici
c. detergenţii cationici
d. detergenţii anionici
e. săpunuri

307. Prin nitrarea acidului benzoic se obţine:

a. acid o-nitrobenzoic
b. acid /j-nitrobenzoic
c. acid m-nitrobenzoic
d. nitrozobenzen
e. benzamida

301
308. Enzimele care catalizează hidroliza trigliceridelor în organ i uman se
numesc:
a. peptidaze
b. amilaze
c. proteaze
d. glicozidaze
e. lipaze

309. Izom erul cis al acidului 1,4-butendioic se numeşte:

a. acid fumaric
b. acid maleic
c. acid ftalic *
d. acid form ic
e. acid benzoic

310. Despre acidul tereftalic este adevărată afirmaţia:

a. poate forma anhidride
b. se obţine prin oxidarea para-xilenului
c. se obţine prin oxidarea w eta-xilenului
d. se obţine prin oxidarea orto-xilenului
e. este un acid monocarboxilic

311. Reprezintă un derivat funcţional al acidului etanoic:

a. formiatul de etil
b. etil-fenilamina
c. anhidrida maleică
d. anhidrida acetică
e. etil-metil-eterul

312. Prin hidroliză nu rezultă acid acetic din:

a. formiat de etil
b. acetonitril
c. clorură de acetil
d. anhidridă etanoică
e. etanoat de etil

313. Conţine o singură funcţiune ester:

a. dioleo-stearina
b. aspirina
c. oxidul de etenă

302
 d. etilenglicolul
e. alcoolii graşi polietoxilaţi

314. Esenţa de rom conţine:

a. formiat de etil
b. acetat de propil
c. formol
d. fenol
e. dimetilformamidă

315. în parfumerie se utilizează:

a. acetatul de etil
b. anhidrida ftalică
c. clorură de benzoil
d. propionatul de benzii
e. acrilonitrilul

316. Esterul acidului palmitic cu alcool oleic intră în constituţia:

a. cerii de albine
b. walratului
c. gutapercii
d. detergenţilor
e. PNA

317. Acidul acetilsalicilic conţine o grupare funcţională:

a. carboxil
b. amino
c. salicil
d. nitro
e. fenoxid

318. Hidroliză esterului cu formula moleculară C5H 10O 2 duce la obţinerea unui
alcool rezistent la acţiunea K^ C^ CVHiSO^ Esterul este:
a. acetat de izopropil
b. formiat de sec-butil
c. acetat de propil
d. formiat de terţ-butil
e. propionat de etil

303
319. Câţi atomi de hidrogen conţine amida acidului benzoic?
a. 7
b. 12
c. 8
d. 10
e. 11

320. Care dintre urm ătoarele substanţe nu reprezintă un

funcţional al acidului acetic?
a. clorura de acetil
b. anhidrida acetică
c. acetatul de propil
d. acetatul de sadiu
e. acetonitrilul

321. Hidroliza esterilor este o reacţie:

a. ireversibilă în m ediu acid
b. reversibilă în m ediu acid
c. reversibilă în m ediu bazic
d. al cărui echilibru este deplasat spre stânga la adăugare de ap
e. în urm a căreia rezultă un acid carboxilic şi un alcoolat

322. Acrilonitrilul se obţine prin amonoxidarea:

a. propenei
b. etenei
c. propanului
d. metanului
e. etanului

323. Se obţine un acid carboxilic prin hidroliza:

a. nitrililor
b. nitroderivaţilor
c. aminelor
d. alchinelor
e. acizilor arilsulfonici

324. 3 -cloro-l-butena este un compus halogenat:

a. alifatic, saturat
b. alifatic, nesaturat
c. care prezintă izomerie geom etrică

304
 d. izomer cu 2-clorobutanul
e. care se obţine prin adiţia HC1 la 1-butenă

25. Care dintre următorii compuşi halogenaţi este aromatic?

a. hexaclorocicloheaxanul
b. bromura de benzii
c. bromura de fenil
d. atât bromura de benzii, cât şi bromura de fenil
e. bromura de benziliden

26. Conţin molecule neasociate prin legături de hidrogen:

a. alcoolii
b. derivaţii halogenaţi
c. fenolii
d. acizii carboxilici
e. unele amine

27. Care dintre următorii compuşi halogenaţi nu hidrolizează în soluţii

apoase de baze tari?
a. clorometanul
b. clorură de benzii
c. 2,2-dibromopropan
d. clorură de benziliden
e. clorobenzenul

328. Compuşi dihalogenaţi vicinali se formează prin:

a. adiţia hidracizilor la alchene
b. adiţia halogenilor la alchene
c. halogenarea fotochimică a metanului
d. halogenarea în poziţia benzilică
e. adiţia fotochimică a halogenilor la benzen

329. Este solubilă în apă:

a. clorură de benzendiazoniu
b. clorură de benzii
c. bachelita
d. hexaclorociclohexanul
e. policlorura de vinii

305
330. Selectaţi com pusul halogenat care nu poate forma alchene eliminare de
hidracid:
a. 2-bromobutanul
b. clorura de etil
c. brom ura de terţ-butil
d. clorura de benzii
e. clorura de izopropil

331. Prin hidroliza 2,2-dicIoropropanului în mediu bazic se form ează:

a. propanonă
b. alcool alilic
c. 3-propanol
d. propanal
e. 2,3-propandiol

332. Nu se poate obţine prin halogenarea directă a metanului:

a. fluorura de metil
b. clorura de metil
c. bromura de metil
d. clorura de metilen
e. cloroformul

333. Prin hidroliza bazică a cloroform ului se formează:

a. clorura de metil
b. metanal
c. metanol
d. acid formic
e. clorura de metilen

334. Nu se obţin derivaţi halogenaţi prin:

a. adiţia halogenilor la alchene
b. reacţia toluenului cu clorul în condiţii catalitice
c. adiţia halogenilor la arene
d. reacţia acetilenei cu clorul în fază gazoasă
e. adiţia acidului clorhidric la clorura de vinii

335. La tem peraturi ridicate 2-brom opropanul formează în prezenţă dc KOH

dizolvat în etanol:
a. alcool propilic
b. propenă
c. propanonă

306
 d. 2-propanol
e. propanal

36. Freonul 12, numit şi frigen, are formula moleculară:

a. CF4
b. C2F2
c. CC12F2
d. CHF3
e. CBrF 3

337. Referitor la tetraclorura de carbon este adevărată afirmaţia:

a. legăturile covalente C -C l sunt orientate tetraedric
b. este solubilă în apă
c. nu este un bun solvent pentru I2
d. are moleculă polară
e. este un bun solvent pentru NaCl

338. Bromurarea 1-butenei în prezenţă de N-bromosuccinimidă duce la obţinerea

compusului:
a. 1-brom o-l-butenă
b. 2 -brom o-l-butenă
c. 3 -brom o-l-butenă
d. 4 -brom o-l-butenă
e. 3,3'-dibrom o-l-butenă

339 . în urma dehidrohalogenării 2 -clorobutanului, în prezenţa unei

soluţii alcoolice de KOH rezultă majoritar:
a. 1-butena
b. 2-butena
c. 1,3-butadiena
d. 1-butina
e. 1,2-butadiena

340. Selectaţi derivatul halogenat care nu se poate dehidrohalogena în prezenţa

unei soluţii alcoolice de KOH:
a. clorura de izobutil
b. bromura de propil
c. clorura de benzii
d. bromura de etil
e. clorura de butii

307
341. Se consideră urm ătoarele hidrocarburi: izobutan, izobut: 1,3-butadienă,
acetilenă şi benzen. Pot forma compuşi tetrat genaţi prin adiţie de
halogen:
a. izobutanul, izobutena şi acetilena
b. 1,3-butadiena, acetilena şi benzenul
c. 1,3-butadiena şi acetilena
d. acetilena şi benzenul
e. izobutena, 1,3-butadiena şi acetilena

342. Prin tratarea triclorom etanului cu o soluţie apoasă de Na' ■

produsul de reacţie final este:
a. un diol vicinal
b. o cetonă
c. un diol geminal
d. o aldehidă
e. un acid carboxilic

343. Reprezintă o amină terţiară:

a. 1,2,3-propanamina
b. a-naftilamina
c. putresceina
d. N-fenil-dimetilam ina
e. o-toluidina

344. Conţine gruparea amino prim ară compusul:

a. N,N-dietil-fenilam ina
b. N-m etil-anilina
c. izopropilamina
d. etil-fenil-amina
e. N-etil-N-m etil-benzenamina

345. Care dintre urm ătorii compuşi are cel mai mic punct de fierbere?
a. etilamina
b. etanolul
c. metanolul
d. metilamina
e. acidul metanoic

346. Nu se realizează o nouă legătură covalentă C -N în reacţia anilinei cu:

a. iodometan
b. oxid de etenă

308
 c. cloroetan
d. clorobenzen
e. iodoetan

- 7. Din reacţia anilinei cu acidul sulfuric se form ează iniţial:

a. acid o-aminobenzensulfonic
b. acid p-aminobenzensulfonic
c. sulfat acid de fenilamoniu
d. sulfat de fenilamoniu
e. acid fenilsulfonic

48. Acidul sulfanilic este un intermediar im portant în industria:

a. cauciucului
b. detergenţilor
c. grăsimilor hidrogenate
d. coloranţilor
e. ebonitei

49. Formula moleculară a compusului galben de anilină este:

a. C 12H13N3
b. C 12H , iN 3
C. C 10 H 12 N 3
d. C i0H 12N3
e. C 13H 14N2

350. Nu este amină primară:

a. anilina
b. putresceina
c. o-toluidina
d. jP-fenilendiamina
e. N,N-dietil-fenilamina

351. Prin reacţia unei soluţii apoase de amoniac cu oxidul de etenă se formează:
a. monoetanolamina
b. dietanolamina
c. trietanolamina
d. un amestec de mono-, di- şi trietanolamina
e. un amestec de di-, tri- şi tetraetanolamina

309
352. Prin încălzirea timp îndelungat la 180 - 200°C a sulfatul acid :* fenilamoniu se
formează:
a. acid /j-aminobenzensulfonic
b. acid w-aminobenzensulfonic
c. sulfat de fenilamoniu
d. acid difenil-aminosulfonic
e. amino sulfonat de fenil

353. Prin alchilarea anilinei la grupa amino cu clorură de metil în exce­

se obţine:
a. N-m etilanilină
b. /?-am inotoluen'
c. N,N-dimetilfenilamină
d. clorură de trimetilfenilam oniu
e. o-aminotoluen

354. Este o amină primară:

a. dimetilamina
b. izopropilamina
c. N,N-dimetilanilina
d. N-m etilanilina
e. trietilamina

355. Despre formula m oleculară C sH u N sunt corecte afirmaţiile, cu excepţia:

a. corespunde atât unor am ine alifatice, cât şi unor amine aromatice
b. există o singură am ină terţiară cu această formulă moleculară
c. corespunde m onoam inelor cu N E = 4
d. numărul de amine secundare cu această formulă moleculară este 5
e. numărul de amine aromatice cu această formulă moleculară este 3

356. Este corectă afirmaţia:

a. aminele au puncte de fierbere mai mari decât cele ale alcoolilor
corespunzători
b. aminele sunt insolubile în apă, indiferent de num ărul atomilor de
carbon din moleculă
c. aminele pot fi primare, secundare sau terţiare, în funcţie de tipul
atomului de carbon de care este legat atomul de azot
d. putresceina este o poliam ină alifatică
e. anilina este cea mai simplă amină

310
'•57. Referitor Ia amine este adevărată următoarea afirmaţie:
a. aminele inferioare sunt solubile în apă
b. au puncte de fierbere mai mari decât alcoolii corespunzători
c. aminele inferioare nu pot stabili legaturi de hidrogen cu molecule
de apă
d. legăturile de hidrogen generate de grupările amino sunt mai tari
decât legăturile de hidrogen generate de grupările hidroxil
e. aminele aromatice sunt solubile în apă

■58. Reducerea nitrobenzenului în prezenţă de Fe şi HC1 conduce la:

a. fenilhidroxilamină
b. nitrozobenzen
c. anilină
d. nitrociclohexan
e. ciclohexilamină

359. Sărurile cuaternare de amoniu sunt produşi finali ai reacţiei de:

a. alchilare a aminelor
b. acilare a aminelor
c. condensare a aldehidelor
d. reducere a nitroderivaţilor
e. oxidare a aminelor

360. Reprezintă o aldehidă saturată:

a. benzencarbaldehida
b. cuminolul
c. propenalul
d. acroleină
e. propanalul

361. Care dintre următoarele aldehide formează prin oxidare acid

izobutiric:
a. 2 -metil-propanalul
b. butanalul
c. propanalul
d. butanona
e. etanalul

311
362. Care dintre următorii com puşi poate stabili legături de hidroşoi
cu moleculele apei:
a. decanul
b. izobutanul
c. clorura de benzii
d. acetona
e. poliizoprenul

363. Reducerea compuşilor carbonilici se realizează la randame- *

maxime în următoarele condiţii:
a. cu H 2 în prezenţă de Pt
b. cu LiAlH 4 în soluţie apoasă
c. cu H 2 în prezenţă de LiAlH 4
d. cu H 2 în prezenţă de N aBH 4
e. cu NaBH 4 în soluţie eterică

364. Produsul final al reacţiei de crotonizare a benzaldehidei cu acetona are

formula moleculară:
a. C 10H10O
b. C 10H12O2
C. C 1 1 H 14 O
d. C n H 10O
e. C 9H 10O

365. Ce nesaturare echivalentă are compusul rezultat la condensare- crotonică a

benzaldehidei cu acetofenona?
a. 2
b. 4
c. 6
d. 8
e. 10

366. Ce nesaturare echivalentă are com pusul rezultat la condensarea etanalului cu

ciclohexanona?
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 5

312
367. Câţi atomi de carbon cuaternari are compusul rezultat la
condensarea aldolică a două molecule de benzaldehidă cu acetona?
a. 0
b. 1
c. 2
d. 3
e. 4

368. Câţi alcooli cu formula moleculară C 4H i0O se pot obţine prin reducerea
aldehidelor cu acelaşi număr de atomi de carbon?
a. 0
b. 1
c. 2
d. 3
e. 4

369. Câţi atomi de carbon primari are 5-hidroxi-5-metil-3-heptanona?

a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 5

370. Câţi alcooli cu formula moleculară C 4H 10O se pot obţine prin reducerea
cetonelor cu acelaşi număr de atomi de carbon?
a. 0
b. 1
c. 2
d. 3
e. 4

371. Compusul rezultat prin condensarea m etanalului cu 2-metil-

propanal se numeşte:
a. 3 -hidroxi- 2 , 2 -dimetil-propanonă
b. 3-hidroxi-2,2-dimetilpropanal
c. 2-metil-3-metilenpropanal
d. 2-metil-3-hidroxipropanal
e. 2 , 2 -dimetilpropanal

313
372. Câţi atomi de carbon cuaternari are produsul de reacţie
prin condensarea m etanalului cu 2 -metilpropanalul?
a. 0
b. 1
c. 2
d. 3
e. 4

373. Câţi atomi de carbon terţiari prezintă benziliden-acetofenona

a. 4
b. 6
c. 8
d. 10
e. 12

374. Câţi atomi de hidrogen are com pusul rezultat la condens crotonică a
două molecule de benzaldehidă cu acetona?
a. 6
b. 8
c. 10
d. 12
e. 14

375. Are miros de m igdale amare:

a. acetaldehida
b. anilina
c. N -m etil-butilam ina
d. benzaldehida
e. formolul

376. Reducerea com puşilor carbonilici generează:

a. numai alcooli prim ari
b. numai alcooli secundari
c. numai alcooli terţiari
d. alcooli prim ari şi alcooli secundari
e. alcooli secundari şi alcooli terţiari

377. Prin reducerea acetofenonei se formează:

a. 2 -feniletanol
b. 2 -fenilamina
c. 1 -feniletanol

314
 d. alcool benzilic
e. fenil-metil-eterul

"8. Despre cea mai simplă aldehidă este falsă afirmaţia:

a. se poate obţine prin oxidarea metanului în prezenţa catalizatorilor
oxizi de azot
b. conţine în moleculă grupa funcţională carbonil legată de un radical
organic şi un atom de hidrogen
c. este un compus foarte toxic pentru microorganisme
d. este solubilă în apă deoarece molecula ei poate stabili legături de
hidrogen cu molecula apei
e. are miros puternic, dezagreabil

379. Se dau următoarele aldehide: I. propanal; II. aldehida benzoică;

III. 2-metilpropanal; IV. aldehida formică; V. aldehida acetică. Nu poate 11
componentă metilenică în condensarea aldolică:
a. II
b. III
c. IV
d. II şi III
e. II şi IV

380. Se dau următoarele aldehide: I. propanal; II. aldehida benzoică;

III. 2-metilpropanal; IV. aldehida formică; V. aldehida acetică. Nu poate fi
componentă metilenică în condensarea crotonică:
a. II
b. II şi IV
c. II şi III
d. II, III şi IV
e. III

381. Acetofenona se poate obţine din:

a. benzen şi clorura de metil
b. benzen şi clorură de metilen
c. benzen şi clorură de acetil
d. benzen şi acetonă
e. clorobenzen şi etenă

382. Afirmaţia falsă referitoare la benzaldehidă este:

a. are nesaturare echivalentă NE = 5
b. se mai numeşte şi benzencarbaldehida

315
 d. glicerină şi naftalină
e. clorură de benzii şi metan

394. Reactivul Tollens reacţionează cu acetaldehida deoarece:

a. aldehidele au caracter oxidant
b. aldehidele au caracter acid
c. reactivul Tollens este o sare
d. argintul din reactivul Tollens este foarte reactiv
e. aldehidele au caracter reducător

395. Prin tratarea 1,1-dicloroetanului cu o soluţie apoasă de NaOH «

obţine ca produs final de reacţie:
a. un diol vicinal
b. o cetonă
c. un diol geminal
d. o aldehidă
e. un acid carboxilic

396. Prin tratarea 2,2-dibrom opropanului cu o soluţie apoasă de NaOH

se obţine ca produs de reacţie final:
a. un diol vicinal
b. o cetonă
c. un diol geminal
d. o aldehidă
e. un acid carboxilic

397. Care dintre urm ătoarele perechi de denumiri nu aparţine aceluiaşi compus
organic?
a. acid 1,4-benzendicarboxilic sau acid tereftalic
b. diclorodifluorometan sau frigen
c. 1,5-pentandiamină sau putresceină
d. 2,4,6-trinitrofenol sau acid picric
e. fenil-metil-cetonă sau acetofenonă

318
 RĂSPUNSURI
l.d 41. c 81 .a 121. c 161. a
2. a 42. c 82. b 122. e 162. b
3. b 43. d 83. c 123. d 163. d
4. d 44. e 84. e 124. a 164. c
5. a 45. e 85. b 125. a 165. d
6. d 46. b 86. a 126. b 166. b
7. a 47. d 87. c 127. b 167. e
8. d 48. b 88. d 128. d 168. d
9. d 49. b 89. a 129. c 169. e
10. b 50. e 90. b 130. d 170. a
11. e 51. a 91. c 131.b 171.c
12. c 52. c 92. b 132. a 172. b
13. e 53. d 93. b 133. c 173. b
14. c 54. b 94. e 134. d 174. d
15. d 55. a 95. c 135. a 175. a
16. b 56. d 96. b 136. e 176. e
17. d 57. b 97. a 137. b 177. a
18. d 58. c 98. a 138. c 178. e
19. e 59. e 99. c 139. e 179. a
20. a 60. c 100. b 140. c 180. d
21. a 6 1 .c 101. b 141. c 181. e
22. a 62. a 102. d 142. d 182. a
23. c 63. a 103. c 143. d 183. b
24. b 64. b 104. d 144. e 184. d
25. c 65. c 105. e 145. c 185. e
26. a 66. c 106. a 146. a 186. a
27. c 67. c 107. d 147. c 187. d
28. b 68. c 108. b 148. d 188. a
29. a 69. d 109. b 149. b 189. e
30. e 70. c 110. d 150. b 190. d
31. c 71. d 111. b 151. c 191.c
32. d 72. b 112. a 152. c 192. e
33. d 73. b 113.c 153. c 193. b
34. c 74. a 114. e 154. c 194. e
35. a 75. a 115.b 155. e 195. c
36. a 76. b 116. c 156. d 196. b
37. d 77. a 117. e 157. d 197. e
38. e 78. d 118. e 158. c 198. e
39. a 79. d 119. b 159. c 199. d
40. d 80. d 120. e 160. e 200. b

319
201. b 241. c 281 .d 321. b 361. a
202. c 242. a 282. d 322. a 362. d
203. a 243. d 283. a 323. a 363. e
204. b 244. b 284. e 324. b 364. a
205. c 245. c 285. d 325. c 365. e
206. d 246. d 286. d 326. b 366. c
207. b 247. b 287. a 327. e 367. c
208. b 248. d 288. c 328. b 368. c
209. a 249. d 289. d 329. a 369. c
210. a 250. e 290. c 330. d 370. b
211. b 251. e 291. c 331 .a 371 .b
212. e 252. d 292. c 332. a 372. b
213. e 253. d 293. c 333. d 373. e
214. e 254. b 294. b 334. d 374. e
215. d 255. d 295. c 335. b 375. d
216. c 256. d 296. a 336. c 376. d
217. c 257. c 297. b 337. a 377. c
218. b 258. c 298. a 338. c 378. b
219. b 259. b 299. c 339. b 379. e
220. c 260. e 300. c 340. c 380. d
221. b 261. b 301. c 341. c 381. c
222. c 262. d 302. b 342. e 382. d
223. b 263. b 303. c 343. d 383. a
224. e 264. b 304. c 344. c 384. c
225. c 265. d 305. d 345. d 385. c
226. c 266. b 306. d 346. d 386. b
227. a 267. c 307. c 347. c 387. b
228. b 268. a 308. e 348. d 388. c
229. a 269. c 309. b 349. b 389. d
230. c 270. c 310. b 350. e 390. c
231 .e 271. b 311 .d 351. d 391. e
232. d 272. b 312. a 352. a 392. a
233. d 273. a 313 .b 353. d 393. c
234. b 274. e 314. a 354. b 394. e
235. a 275. c 315 .d 355. e 395. d
236. c 276. b 316. b 356. d 396. b
237. a 277. c 317. a 357. a 397. c
238. c 278. a 318. d 358. c
239. b 279. e 319. a 359. a
240. d 280. d 320. d 360. e

320
 II. EXERCIŢII
Şl SCHEME DE REACŢIE

1. Prin clorurarea fotochimică a propanului se obţine un număr de

derivaţi dihalogenaţi egal cu:
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 5

2. Alchena cu formula m oleculară C 6H i2 prezintă un număr de

izomeri de poziţie egal cu:
a. 4
b. 3
c. 2
d. 5
e. 1

3. Hidrocarbura cu formula moleculară C 5H 10, care conţine şi o

legătură n, prezintă un număr de izomeri (fără izomeri geometrici)
egal cu:
a. 2
b. 3
c. 4
d. 5
e. 6

4. Hidrocarbura cu formula moleculară C 5H 10, care are 2 atomi de

carbon hibridizai sp 2 prezintă un număr de izomeri (inclusiv
izomerii geometrici) egal cu:
a. 2
b. 3
c. 4
d. 5
e. 6

321
5. Alegeţi succesiunea corectă de reacţii care conduce la obţin meto-
nitrotoluenului:
a. alchilarea benzenului cu clorometan în prezenţă de AICI 3 uir.
apoi nitrare în prezenţă de amestec sulfonitric
b. alchilarea benzenului cu clorometan în prezenţă de AICI3 anh:
apoi tratarea produsului de reacţie cu amestec sulfonitric
c. tratarea toluenului cu amestec sulfonitric
d. tratarea benzenului cu amestec sulfonitric, apoi alchilare cu clc
de metil în prezenţă de AICI 3 anhidră
e. nitrarea benzenului, apoi alchilarea cu etenă în prezenţa AI
umedă

6. Alegeţi succesiunea corectă de reacţii care conduce Ia acid pa

toluensulfonic, pornind de la benzen:
a. alchilare cu clorometan în prezenţă de AICI 3 umedă, apoi trata:
produsului de reacţie cu acid sulfuric concentrat
b. alchilare cu clorom etan în prezenţă de A1C13 anhidră, apoi tratarea
produsului de reacţie cu acid sulfuric concentrat
c. tratarea cu amestec sulfonitric, apoi alchilare cu clorură de metil in
prezenţă de AICI 3 anhidră
d. tratarea cu amestec sulfonitric, apoi alchilare cu clorură de metil ii
prezenţă de AICI3 um edă
e. sulfonare, apoi alchilare cu etenă în prezenţă de AICI 3 umedă

7. Alegeţi succesiunea corectă de reacţii care conduce la meta-

cloronitrobenzen:
a. tratarea benzenului cu Cl2 în prezenţă de FeCl3, apoi nitrarea
amestec sulfonitric
b. tratarea benzenului cu CI2 la lumină, apoi nitrarea cu ameste.
sulfonitric
c. nitrarea benzenului, urmată de halogenare cu CI2, în prezenţă de FeCl
d. nitrarea benzenului, urmată de halogenare cu CI2, la lumină
e. nitrarea toluenului, urm ată de halogenare cu CI2, în prezenţă d.
FeCl 3

8. Num ărul de fenoli izomeri, cu formula moleculară C 8H]0O este:

a. 9
b. 5
c. 6
d. 10
e. 12

322
9. Num ărul acizilor monocarboxilici saturaţi aciclici cu formula
moleculară C 5H 10O 2 este:
a. 2
b. 3
c. 1
d. 5
e. 4

10. Câţi izomeri ai compusului C 3H 6C12 generează prin hidroliză aldehide?

a. • 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. niciunul

11. Câţi derivaţi dicloruraţi se pot obţine la clorurarea propanului?

a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 5

12. Se dă schema de reacţii:

C4H 10 c r a c a A + B
C4H 10 cracare-+ C + D

B + H20 E
D + H20 - F
Ştiind că E conţine un atom de carbon secundar, substanţele A şi C sunt:
a. 1 -butena şi metan
b. 2 -butena şi metan
c. metan şi etan
d. metan şi propenă
e. propenă şi metan

13. Se dă schema de reacţii:

A + 2H20 ------ ►B + C
 Să se indice denumirea substanţei A şi valoarea n e sa tu r l- i
echivalente a substanţei B:
a. carbid şi N E = 1
b. propină şi NE = 2
c. acetat de etil şi NE = 2
d. carbid şi NE = 2
e. propină şi NE = 1

14. Se dă schema de reacţii:

a CI, > g Cl7 t c +3H?Q t D 3HNO, ^ £
-HC1 -3HC1 -3H20

Ştiind că A este un compus cu 3 atomi de carbon şi NE = 1, iar :

un lichid incolor care se descom pune prin autooxidare, form t .
moleculară a compusului E este:
a. C3H5O9N3
b. C 3H 606N
C. C3H7O7N2
d. C 3H 803N 3
e. C 3H 10O 9N 3

15. Se dă schema de reacţii:

A + H3C - C - C 1 B — C D
O
Ştiind că substanţa A este un compus aromatic cu 6 atomi de
carbon, să se indice formula m oleculară şi nesaturarea echivalenţi
a substanţei D:
a. CgHg şi NE = 3
b. C 8H i 20 şi NE = 4
c. C 9H 8 şi NE = 5
d. C i0H 14 şi NE = 4
e. C8H 8 şi NE = 5

16. Se dă schema de reacţii:

A HC1 > B H-2° » C __ ^ __ ► D ._£?9.?3 >. E + F

Ştiind că F este un compus anorganic cu caracter acid, care se descopune cu

uşurinţă, substanţele B şi E sunt:

324
 a. cloropropanul şi formiatul de calciu
b. etanolul şi acetatul de calciu
c. acidul acetic şi acetatul de calciu
d. acidul propionic şi acetilura de calciu
e. cloroetanul şi acetatul de calciu

17. Se dă schema de reacţii:

A -+3?— » C 3NaQH» D + E
-3H20

Ştiind că E este un compus tensioactiv cu 16 atomi de carbon în moleculă,

substanţele A şi C sunt:
a. propenă şi tripalmitil-glicerol
b. glicerină şi distearil-glicerol
c. glicerină şi tripalmitil-glicerol
d. glicerină şi tristearil-glicerol
e. propenă şi tristearil-glicerol

18. Se dă schema de reacţii:

A HCl^ g

Ştiind că E are patru atomi de carbon şi NE = 2, substanţa A este:

a. butena
b. butan
c. etena
d. etan
e. acetilena

19. Se dă schema de reacţii:

KMn04/H,Q+
A + 2B C + C’ 7c E+ D

Ştiind că A are 6 atomi de carbon şi NE = 4, substanţa E este:

a. acidul ftalic
b. acidul maleic
c. acidul fumărie
d. anhidrida ftalică
e. anhidrida acetică

325
20. Se dă schema de reacţii:
A HC1 »• B H2° » C *■ D ^ » Izopropilidenacetonă
H 2S 0 4

Substanţa A este:
a. acetona
b. propena
c. butanona
d. acetilena
e. propilena

21. Câţi alcooli cu form ula moleculară C 4H 10O se pot obţine pr :

reducerea aldehidelor cu acelaşi număr de atomi de carbon?
a. 0
b. 1
c. 2
d. 3
e. 4

22. Câte alchene cu form ula moleculară CeHn conţin un atom d.

carbon cuaternar?
a. 2
b. 3
c. 4
d. 5
e. 6

23. Câţi derivaţi dihalogenaţi rezultă la clorurarea neopentanului?

a. 0
b. 1
c. 2
d. 3
e. 4

24. Câte amine terţiare cu formula m oleculară C9H13N se pot scrie?

a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 5

326
25. Câte amine cu formula moleculară C7H9N nu se diazotează?
a. 0
b. 1
c. 2
d. 3
e. 4

26. Câţi alcooli cu formula moleculară C 5H 12O dau prin oxidare

energică acizi carboxilici?
a. 1
b. 2 *
c. 3
d. 4
e. 5

27. Câţi compuşi cu formula moleculară C 5H i0O dau prin reducere

alcooli secundari?
a. 0
b. 1
c. 2
d. 3 ^
e. 4

28. Se dă schema de reacţii?

A HNO ^ B
_3 6H\ 6e-_^ c , +2D_^ N,N-di(p-hidroxietil)-anilina

Ştiind că substanţa A este cea mai simplă hidrocarbură aromatică, substanţa

D este:
a. etanol
b. etenă
c. oxid de etenă
d. etan
e. etandiol

29. Se dă schema de reacţii:

A +H?S04 b — -— ► acid 3 , 5 -dimetil- 2 -aminobenzensulfonic
-H20
Substanţa A este:
a. p-toluidina
b. 2,4-dimetilfenilamina
c. N-metil-benzil amina

327
 d. N,N-dimetilanilina
e. o-toluidina

30. Câte alchine izomere cu formula moleculară C 7H 12 se pot scrie ?

a. 6
b. 7
c. 10
d. 13
e. 14

31. Câte alchine cu formula m oleculară CgHio au caracter slab acid

a. 2
b. 3
c. 4
d. 5
e. 6

32. Câte alchene cu formula moleculară C 6H i2 nu prezintă izom er

geometrică?
a. 2
b. 3
c. 6
d. 8
e. 9

33. Câţi derivaţi m onohalogenaţi se pot obţine la clorurarea

izopentanului?
a. 0
b. 1
c. 2
d. 3
e. 4

34. Câte amine cu formula moleculară C7H9N se diazotează?

a. 0
b. 1
c. 2
d. 3
e. 4

328
35. Câţi compuşi cu formula moleculară C 7H sO se cuplează cu clorura
de benzendiazoniu?
a. 0
b. 1
c. 2
d. 3
e. 4

36. Câţi compuşi cu formula moleculară C 4H 10O reacţionează cu

anhidrida acetică?
a. 3
b. 4
c. 5
d. 6
e. 7

37. Câţi compuşi cu formula moleculară C 6H i20 formează prin

reducere alcooli primari?
a. 3
b. 5
c. 6
d. 7
e. 8

38. Câte diene izomere au formula moleculară CsH 8 (fără izomeri

geometrici)?
a. 2
b. 4
c. 6
d. 8
e. 10

39. Se dă următoarea catenă hidrocarbonată:

7c h 3.
5 4 2 1
h 2c = c h - c - c = c h
«s1
5c h 3
Să se precizeze care dintre atomii de carbon sunt primari:
a. 1, 3 şi 6
b. 6 si 7

329
 c. 5 şi 6
d. 3, 5 şi 7
e. 4 şi 6

40. Se consideră următoarea schemă de transformări chimice:

_ +C12 /50 0° C . + H 0(N a 0 H ) D
propena ------ =--- -- -- --► A ----- 2-—------- B
-HCl -HCl
„ ^ + 2H20 (NaOH) ,
B + CI, ------► C ------ — ----- —► glicerol
-2HC1
Substanţele A, B şi C din schemă sunt:
a. clorură de vinii, alcool vinilic, l,3-dicloro-2-hidroxipropan
b. 1 , 2 -dicloropropan, 1,2 -propandiol, 3 -cloro-l,2-dihidroxipropan
c. clorura de alil, alcool alilic, 2,3-dicloro-l-hidroxipropan
d. clorura de alil, alcool alilic, acroleina
e. clorura de vinii, 1,3-propandiol, l,3-dicloro-2-hidroxipropan

41. Se consideră şirul de transformări:

H C-CH -CH -CH
3 2 2 2 (Hf f ^ - t°C)*> A — * B (KQ^ ’Bertanol)» C +Br2» D
OH
Substanţa D este:
a. 1, 1 -dibromobutan
b. 1 -bromobutan
c. 2,3-dibromobutan
d. 2-bromobutan
e. 1,2 -dibromobutan

42. Se consideră schema de reacţii:

. [„I KM11O4/H' + HN03(H2S04) +6H+, + 6c " decarboxilare
A + 3 |°) - - ^ O ~ B ------ -- C -2Hi 0 ~ D -CO, •E
Ştiind că A este omologul imediat superior al benzenului, este falsă
următoarea afirmaţie:
a. compusul E poate participa la reacţii de diazotare
b. compusul D conţine două grupe funcţionale cu caracter acid
c. compusul B are nesaturare echivalentă (NE) egală cu 5
d. compusul E este intermediar în sinteza coloranţilor azoici
e. compusul D se obţine din compusul C printr-o reacţie de reducere

43. Se consideră schema de reacţii:

fc
fenol + CO2

330
 Ştiind că C este o substanţă cu acţiune antiinflamatoare şi
analgezică, iar compusul D constituie componentul majoritar al
lichidului obţinut prin fermentarea naturală a vinului, substanţa B
este:
a. clorură de acetil
b. anhidridă acetică
c. alcool etilic
d. acetat de etil
e. acetat de fenil

44. Se dă succesiunea de reacţii:

* i r n n (Alcls)» r +C12/hv, r +k cn + 2h 2o
+ CH CI
3 - B -HC1 * C D -NH 3 E
Ştiind despre A că este cea mai simplă hidrocarbură aromatică,
substanţa E este:
a. acid benzoic
b. acid ftalic
c. acid tereftalic
d. acid fenilacetic
e. acid o-hidroxibenzoic

45. Se dă schema de reacţii:

A A
. ' C'1 H:0/t°C- B C + H 2

A fC >- d + E

E + Cl 2 F + HC1
Identificaţi compuşii B, C, D, E şi F, ştiind că A este al patrulea
termen în seria omoloagă a alcanilor, iar D este al doilea termen în
seria de omologi a alchenelor:
a. izopentan, izopentenă, 1-butenă, metan, clorură de metil
b. izobutan, izobutenă, propenă, metan, clorură de metil
c. propan, propenă, etenă, metan, clorură de metil
d. izopentan, izopentenă, propenă, metan, clorură de metil
e. izobutan, izobutenă, 1-butenă, etan, clorură de etil

46. Se consideră următoarele transform ări chimice:

A + HBr (CC,4>+. E ►B
-i±br
c oxidare ^ 2 R_ C 0 OH

D podare ^ acjd carboxilic + cetonă

331
 Dacă A, B, C şi D sunt alchene izomere care au masa molec
84 g/mol, selectaţi afirm aţiile incorecte:
a. A şi B sunt izomere de poziţie între ele
b. A şi C formează prin clorurare la 500°C câte un singur c
monoclorurat
c. B şi D prezintă izomerie geom etrică cis-trans
d. oxidările energice ale alchenelor A şi C au în com un un procL:
oxidare
e. alchena A consumă la oxidare cel mai m are volum de so 1
KMnC>4în m ediu de H2SO4

47. Se dă succesiunea de reacţii:

Dacă E este putresceina, com pusul A este:

a. etan
b. etenă
c. propan
d. propenă
e. acetilenă

48. Se consideră urm ătoarea schemă de reacţie:

A , a W l . B ^ O IN .O H ) , [ d --------- ► 1,2-etandial (glioxal)
-4HBr 1 1 -2HzO V6 ’
Compusul A este:
a. etan
b. etanal
c. etenă
d. glicerină
e. etină

49. Se consideră urm ătoarele transformări:

CH 3OH + A .(/f+)- CH 0
3 6 2 + H20
CH 3OH + B ------ *- C H 0
3 6 2 + A
Compusul B este:
a. acid acetic
b. anhidridă acetică
c. acid propionic
d. clorură de acetil
e. acetonă

332
50. Se consideră reacţiile:
n-butan 600°c » CH 4 +
A + HC1 ---- ► B
B y h 2o N
_ ^ >- C

Substanţa C reprezintă:
a. propenă
b. 2 -propanolul
c. propanona
d. acid propionic
e. 1 -propanol

51. Se consideră reacţiile:

2-metil-propena KMnO4, H ^ ^ + C 02 + H20

A + H 2 B

B h ?s 0 4 „ d + H20

D + Cl 2 CCl4 *- E
Substanţa E reprezintă:
a. 1 , 2 -dicloroetan
b. 1, 1 -dicloroetan
c. 1 , 2 -dicloropropan
d. 1, 1 -dicloropropan
e. 1,3-dicloropropan

52. «-pentena prezintă un număr de izom eri de poziţie egal cu:

a. 2
b. 3
c. 4
d. 5
e. 6

53. Hidrocarbura cu formula moleculară C 5H 12 are un număr de

izomeri de catenă egal cu:
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 5

333
54. Hidrocarbura cu formula moleculară C 6 H 14 are un număr :
izomeri de catenă egal cu:
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 5

55. Hidrocarbura cu formula moleculară C 7 Hi 6 are un număr :

izomeri de catenă egal cu:
a. 3
b. 5
c. 6
d. 7
e. 9

56. Se consideră reacţiile:

2CH4 129P°C->. a + 3H2
A + HCN ^ . N H 4C ^ b

B + 2H20 H+* - D + NH3

Substanţa D reprezintă:
a. acetaldehida
b. acrilonitrilul
c. acidul propionic
d. acidul acetic
e. un acid carboxilic nesaturat

57. Se dau transformările chimice:

propena + Cl 2 ^ j C- A

A + H ,0 NaO H - B
1 -HC1
CCL
B + Cl2 D

D + 2H20 Na° - ■»E

2 -2HC1
Substanţa E reprezintă:
a. 1 , 2 -propandiolul
b. 1,3-propandiolul
c. alcoolul alilic

334
 d. 1,2,3-propantriolul
e. propionaldehida

58. Se consideră transformările chimice:

A + PC1 — *- B 5 + POCI 3 + HC1
A + NaOH ----- ► D + H20
B + D — ► E + NaCl

Dacă A este un acid monocarboxilic saturat, substanţa E reprezintă:

a. un acid carboxilic
b. o clorurâ acidă
c. un ester
d. o anhidridă acidă
e. o sare

59. Se dau următoarele reacţii:

acetilena + H20 — 1 ^ •4 *■[a] ■ B
H g 2+, H S O , . ,
propina + H20 - *- c ■ D
-------------- []
B + D ---- ► E -Ht°2C
0- c
Despre produsul final de reacţie F se poate spune că:
a. este un aldol
b. este un cetol
c. este produs al condensării crotonice
d. nu prezintă nesaturare
e. prezintă triplă legătură

60. Se dă succesiunea de reacţii:

CH 6 6 + clorura de etil A B
B + H20 - *- C ■ ?°C » D
-HC1 - H2

Substanţa D reprezintă:
a. o aldehidă aromatică
b. o aldehidă alifatică
c. o cetonă aromatică
d. un acid aromatic
e. un compus cu funcţiuni mixte

335
61. Se dau transformările chimice:

n-butan *■A + H2 n-
butan ■■» B + H 2

A + H20 - H-—*■*■ C
B + H20 H2S0<*• D
Despre compuşii implicaţi în transformările chimice menţionate
este adevărată afirmaţia:
a. A şi B reprezintă acelaşi compus
b. C şi D reprezintă acelaşi compus
c. C şi D sunt Compuşi diferiţi dar cu aceeaşi formulă moleculară
d. A şi B sunt izomeri de catena
e. C şi D sunt alcooli primari

62. Se dă succesiunea de reacţii:

CH 6 6 + HN0 3 H^ ° 4* A + H20

AiSâgr B+ 2H=°
B + HN0 2 + HC1 °'5°C> D + 2H20

« + B E

Despre compuşii implicaţi în seria de reacţii este adevărată afirmaţia:

a. compusul E este un colorant azoic
b. cuplarea între D şi B are loc în poziţia meta faţă de o grupare -O H
c. cuplarea între D şi B are loc în poziţia m eta faţă de o grupare - N H 2
d. com pusul E este un nitroderivat
e. compusul E este o am ină aromatică

63. Se dau transformările chimice:

2 A — ► B ■■■°C» C D
D + 2 [O] KMn04 +h £ ° 4 >. E + h 2o
Dacă A reprezintă o aldehidă saturată aciclică cu 36,36 % O,
produsul final E este:
a. aldehida crotonică
b. acidul butanoic
c. acidul crotonic
d. un aldol
e. un cetol

336
64. Se consideră succesiunea de reacţii:

2CH4 l20-°-£ * . A + 3H2

A + H20 [b, _ B

« . + D + H>°
t°c
B + D ----- ► E — F

Despre produsul final de reacţie F se poate afirma că:

a. este o cetonă saturată
b. este o aldehidă saturată
c. este o aldehidă nesaturată
d. este o cetonă nesaturată
e. este un cetol

65. Se consideră succesiunea de reacţii:

A + CI,, 50(/‘C _ D +H20 (NaOH)^ r +H2 (Ni)^ ^
-HC1 -HCÎ

Dacă A este un compus nesaturat cu catenă liniară şi formula moleculară C

4H 8 care nu posedă izomerie geom etrică cis-trans, substanţa D reprezintă:
a. 1-clorobutan
b. 1 -butanol
c. 2 -butanol
d. 2-clorobutan
e. 1,2-butandiol

66. Se dau următoarele transform ări chimice:

A + CH CI - Al-aJ — B
3

B + 3|0] KMn°4 +h£°4 » D + h 20 D

+ HNO 3 E + H20

Dacă A este o hidrocarbură aromatică m ononucleară cu 7,69 % hidrogen,

substanţa E reprezintă:
a. acid o-nitrobenzoic
b. acid m-nitrobenzoic
c. acid/?-nitrobenzoic
d. acid benzensulfonic
e. acid sulfanilic

337
67. Pornind de la compusul A (derivat monoclorurat alifatic saturat c .
catenă liniară şi 55,03 % clor), se consideră următoare :
transform ări chimice:
« +NaCN , g +2H-,Q> „
-NH3
C + PC1 5 ---- ► D + POCI
3 + HC1
Substanţa D reprezintă:
a. 1-monocloropropan
b. clorură de alil
c. 1-propanol
d. clorură de acetil
e. clorură de propionil

68. Se consideră succesiunea reacţiilor:

2 a -1- g condensare crotonică f q +3H2 (Ni) ^ ^ H ^ Q 4 ^ ^
-H2O
Considerând că A este o aldehidă saturată alifatică aciclică ce
conţine 53,33 % oxigen, iar B este o cetonă saturată alifatică
aciclică cu 27,58 % oxigen, substanţa E reprezintă:
a. 3-pentanol
b. 2 -pentanol
c. 2-pentenă
d. 1 -pentanonă
e. 2 -pentanonă

69. Se consideră urm ătorul şir de transform ări chimice:

C H5-CHO
6 + CH - N 0
3 2 —► A B ..^4Hz » C
0 5 i l -H 2 0 170-200PC

c D + 2H2°
Compusul D reprezintă:
a. 1 -fenil-etilamină
b. 2 -fenil-etilamină
c. nitroanilină
d. fenilendiamină
e. 2-ciclohexil-etilam ină

70. Se consideră urm ătoarea sinteză chimică:

A +HC1 r b +HQU D
D + 2H20 (NaOHl E F
1 -2HC1

338
 Dacă A este o alchină cu 90 % carbon, substanţa F reprezintă:
a. propanal
b. acroleină
c. 2 -propanol
d. 1 -propanol
e. 1-cloropropan

71. Se consideră următoarea succesiune de reacţii:

A + H2 P d /P ? ~ » B C D E

Ştiind că A este o hidrocarbură cu catenă liniară, având formula moleculară

C4H 6 şi care prezintă un atom de hidrogen cu caracter acid, substanţa E
reprezintă:
a. 2 -m etil-l-butilam ină
b. 3 -m etil-l-butilam ină
c. 2 ,3-dim etil-l-butilam ină
d. 1,2-butandiamină
e. dietilamină

72. Se consideră transformările chimice:

A + Br2 ,3^ C ► B K9 Hj et.an° l+. d
-HBr mqoritar -HBr
AIC I, „ +Cr,0J 550°C .
D + C6H6 -£»» E 2 ,l - F
umedă
Dacă A este un alean cu 81 ,82 % carbon, substanţa F reprezintă:
a. divinilbenzen
b. stiren
c. a-metil-stiren
d. ^-xilen
e. etilbenzen

73. Se dau următoarele transformări chimice:

A + CU F
heC
eUl*,- » B + D
2 -HCl

B + 3[O] KMn0<+H£°-4 - E + H20

D + 3[O] KMn0£H££±+. F + h 20

Dacă substanţa A este un alchilbenzen cu formula moleculară

C 7H 8,compuşii E şi F reprezintă:

339
 a. acidul o-clorobenzoic şi acidul m-clorobenzoic
b. acidul o-clorobenzoic şi acidul p-clorobenzoic
c. acidul m-clorobenzoic şi acidul /?-clorobenzoic
d. acidul m-clorobenzoic
e. clorura de benzoil

74. Se dă următoarea schemă de reacţii chimice:

A +HC1 „ g +HC1 > £)
D + 2H20 (NaOHl e +Cl2/iV/>» F
2 -2HC1 -HCl
Dacă A este o hidrocarbură aciclică cu formula moleculară C3IL
care poate reacţiona cu sodiul metalic, substanţa F reprezintă:
a. clorura de alil
b. 1 -cloropropan
c. 1 , 2 -dicloropropan
d. monocloroacetonă
e. clorură de propionil

75. Se consideră transform area hidrocarburii A, care prezintă catena

liniară şi formula moleculară C 5H 12:

A. B + C

B +Cr?0^5-5Q°C »■ D + 2H 2

nD — ► E

Dacă între A, B şi C există relaţie de izomerie şi izomerul C nu

poate fi dehidrogenat, substanţa E reprezintă:
a. policloropren
b. poliizopren
c. polibutadienă
d. poliacrilonitril
e. polimetacrilat

76. Pornind de la un n-alean cu form ula moleculară C 4H 10, se dă următoarea

serie de transform ări chimice:
A -££*■ B + H2
A D + H2
B + HBr Pe™™* E
D + HBr —► F
E + h 2o jm k u . G + HBr
F + h 2o H + HBr

340
 Ştiind că D prezintă izomerie geometrică cis-trans, despre produşii
de reacţie finali G şi H se poate spune că:
a. ambii sunt alcooli terţiari
b. G este alcool primar, H este alcool secundar
c. G este alcool secundar, H este alcool prim ar
d. ambii sunt alcooli secundari
e. ambii sunt alcooli primari

77. Se dă succesiunea de reacţii, unde A este o hidrocarbură aromatică

mononucleară în care raportul de masă C:H este 12:1.
A +" HN 03 b+ H20

b D + 2H2°
D + CH I ---- ► E + HI
3

Substanţa E reprezintă:
a. o-fenilendiamina
b. o-toluidina
c. / 7-toluidina
d. N-etilfenilamina
e. N-metilfenilamina

78. Se consideră următoarele transform ări chimice, în care A este un

alchilbenzen ce conţine 9,43 % hidrogen, care poate forma prin
clorurare catalitică un singur derivat monoclorurat:
A + 6(0] KMnOş+HjSOj ^ g + 2H20

Despre com pusul B este adevărată afirmaţia:

a. este un derivat o-substituit
b. este un derivat m-substituit
c. poate elimina o moleculă de apă
d. poate forma anhidride
e. este un acid dicarboxilic ce nu poate forma anhidride

79. Se consideră următoarea succesiune de reacţii:

A + PCI 5 ---- *- B + POCI 3 + HC1
CH 6 6 + B Al- lj» D + HC1
D + H 2 E
Dacă A reprezintă un acid monocarboxilic alifatk -
diluată (3 -9 % ) este cunoscută sub numele de oţeL
 a. un alcool prim ar
b. un alcool secundar
c. un alcool terţiar
d. o aldehidă
e. un acid carboxilic

80. în următoarea schemă de reacţii:

CH 6 6 + CH OH H2S>°-4-+ A +
3 H20

2A + 2C1; J i r ' B + D

Compuşii B şi D reprezintă:
a. o-clorotoluen şi /?-clorotoluen
b. clorură de benzii şi clorură de benziliden
c. clorură de benzii şi clorură de benzin
d. clorură de benziliden şi clorură de benzin
e. o-clorotoluen şi w -clorotoluen

81. Se consideră urm ătoarea serie de transform ări chimice:

A + NaOH --► B + H20
B + C 0 ---- ► D 2

D + HC1 ----E + NaCl

E + (CH C 0)20 H
^°c 4 *- F +
3 CH COOH
3

Dacă A este uncompus aromaticmonohidroxilic, cu masa

moleculară 94g/mol utilizat în procesul de obţinere anovolacului
şi a bachelitei, produsul final F reprezintă:
a. acid salicilic
b. acetofenonă
c. anhidridă ftalică
d. clorură de benzoil
e. acid acetilsalicilic

82. Se consideră urm ătoarea succesiune de reacţii:

A + Cl 2 - —*■ B + HC1
B + D anhidra
«• E + HC1

E + 2C1 2 hv *■ F + 2HC1
F + H20 G + 2HC1
LiAlH4
G

342
 Dacă A este primul termen din seria alcanilor, iar D reprezintă o
hidrocarbură aromatică mononucleară în care raportul de masă
C:H este 12:1, produsul de reacţie final J este:
a. benzaldehida
b. acidul benzoic
c. clorură de benzoil
d. alcoolul benzilic
e. clorură de benzii

83. Se consideră următoarea serie de transform ări chimice:

A + HCN --------► B
B + 2H20 -----*- D+ NH 3
D H 2SO 4 ( E + H 20

Dacă A reprezintă o aldehidă alifatică cu 62,07 % carbon,

produsul de reacţie final F este:
a. 1-butanal
b. 1-butenal
c. acid butendioic
d. acid 77-butanoic
e. 1-butanol

84. Se consideră următoarea succesiune de reacţii:

A + Na ----- ► B A - c
Dacă A este o hidrocarbură care conţine 92,3 % carbon şi are masa m
oleculară 26 g/mol, substanţa C este:
a. 1,2-dicloropropan
b. 2,2-dicloropropan
c. 1,1-dicloroetan
d. 1,1-dicloropropan
e. 1,2-dicloroetan

85. Se consideră următorii compuşi organici, notaţi I, II, III şi IV:

I. h c = c - c h 3 ii. h 3c - c h = c h - c = n
m . h 2c = c h - c = n iv . h 3c - c = o
OH
Conţine atomi de carbon hibridizaţi sp3, sp2 şi sp:

343
 a. compusul I
b. compusul II
c. compusul III
d. compusul IV
e. atât compusul II cât şi III

86. Se consideră urm ătorii com puşi organici, notaţi I, II, III şi IV:
I. hc=c-ch3 ii. h 3c - c h = c h - c = n
m . h 2c = c h - c = n iv. h 3c - c = o
I
OH
Conţine numai atomi de carbon primari:
a. compusul I -
b. compusul II
c. compusul III
d. compusul IV
e. compusul II şi III

87. Num ărul de izomeri ai hexanului care conţin atomi de carbon

secundari este:
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 5

88. Se consideră urm ătoarea succesiune de reacţii:

h 2c = c h 2 A - ^ r B h 3C- c h 2-c h 2- n h 2

Ştiind că reactivii notaţi cu a, b, c pot fi H 2, HC1 sau NaCN,

com pusul B are formula moleculară:
a. C2H 5C1
b. C3H 5N
c. C 3H 60 2
d. C 3H 6
e. C 2H 51

89. Se consideră următoarea secvenţă de reacţii:

l-butina +H2 ^ //V+>> A ..HC1» B *¥>(*«0*0, c K,Cr,07/HJ0d) D

344
Compusul D este:
a. butanal
b. acid butanoic
c. butanonă
d. dietil-cetona
e. acid izobutiric
 //

RĂSPUNSURI
1. d 41. c 81 .e
2. b 42. b 82. d
3. d 43. b 83. d
4. e 44. d 84. e
5. d 45. b 85. c
6. b 46. d 86. d
7. c 47. a 87. d
8. a 48. e 88. b
9. e 49. b 89. c
10. a 50. b
11. d 51. c '
12. c 52. a
13. d 53. c
14. a 54. e
15. e 55. e
16. e 56. c
17. c 57. d
18. c 58. d
19. d 59. c
20. b 60. c
21. c 61 .b
22. e 62. a
23. c 63. b
24. e 64. c
25. b 65. c
26. d 66. b
27. d 67. e
28. c 68. c
29. b 69. e
30. d 70. c
31. c 71. a
32. e 72. c
33. e 73. b
34. d 74. d
35. d 75. b
36. b 76. b
37. e 77. e
38. c 78. e
39. b 79. b
40. c 80. a

346
 III. PROBLEME

1. Compusul organic care conţine 85,71 % C şi 14,29 % H poate face

parte din clasa:
a. arenelor
b. alcadienelor
c. alcanilor
d. alchinelor
e. alchenelor

2. Hidrocarbura care conţine 85,71 % carbon poate fi:

a. etan
b. etena
c. propan
d. propina
e. butan

3. Hidrocarbura care conţine 14,29 % hidrogen poate fi:

a. alean
b. arenă
c. cicloalcan
d. alchină
e. alcadienă

4. Com pusul organic cu masa m oleculară 56 g/mol, care conţine

85,71 % carbon şi restul hidrogen este:
a. butan
b. 1,3-butadiena
c. propina
d. 2-butena
e. ciclopropan

5. Hidrocarbura cu masa moleculară 58 g/mol, care conţine 14,29 %

hidrogen nu poate fi:
a. butan
b. metil-ciclopropan
c. 1 -butena

347
 d. 2 -butena
e. ciclobutan

6. Prin analiza elem entală a 2,1 g substanţă organică rezultă 4.4 _

dioxid de carbon şi 0,9 g apă. Formula brută a acestei substant.
este:
a. CHO
b. C 2H 20
C. Q 2H 4O
d. C4H 40 2
e. CH 20

7. Prin analiza elem entală a 6,3 g substanţă organică care are masa moleculară 84
g/mol, rezultă 13,2 g dioxid de carbon şi 2,7 g apă. Compusul poate face parte
din clasa:
a. aldehide saturate aciclice
b. cetone saturate aciclice
c. acizi monocarboxilici saturaţi aciclici
d. dioli saturaţi aciclici
e. eteri saturaţi aciclici

8. Prin analiza elem entală a 2,1 g substanţă organică care are masa moleculară 84
g/mol, rezultă 4,4 g dioxid de carbon şi 0,9 g apă. Compusul poate fi:
a. acid propanoic
b. butanal
c. etil-metilcetonă
d. acetat de metil
e. acid «-butanoic

9. Aleanul care conţine 18,18 % hidrogen (în procente de masă) este:

a. etan
b. propan
c. butan
d. pentan
e. hexan

10. Prin arderea unui mol de alean rezultă 54 g vapori de apă. Aleanul
este:
a. metan
b. propan

348
 c. butanul
d. etan
e. pentanul

11. Pentru amonoxidarea a 4 moli de metan se consumă:

a. 1 mol O 2
b. 6 moli O 2
c. 5 moli O 2
d. 4 moli O 2
e. 2 m o l i0 2

12. Prin arderea unui amestec echimolecular a două hidrocarburi

saturate omoloage s-au obţinut 1188 mg apă şi 2376 mg dioxid de
carbon. Am estecul a fost format din:
a. metan şi etan
b. etan şi propan
c. propan şi butan
d. butan şi pentan
e. pentan şi hexan

13. Ce cantitate de apă de brom de concentraţie 1,6 % reacţionează cu

3,36 L alchenă?
a. 1500 g
b. 750 g
c. 543,6 g
d. 239,1 g
e. 125 mg

14. Volumul de etenă măsurat la 2 atm şi 20°C necesar pentru

obţinerea unei cantităţi de 400 g soluţie de etanol 15 % este:
a. 15,6 m 3
b. 29,2 L
c. 29,2 m 3
d. 15,66 L
e. 44,8 L

15. Ce grad de polim erizare are cauciucul poliizoprenic rezultat din polimerizarea
a 1888,8 g de 2-m etil-l,3-butadienă de puritate 90 %:
a. 21
b. 22
c. 23

349
 d. 24
e. 25

16. M asa de poliacetat de vinii care se obţine din 2240 L acetileni

(c.n.) la un randament global al reacţiei de 95 % este:
a. 8600 g
b. 8170 g
c. 86 kg
d. 2378 g
e. 378,9 kg -

17. O hidrocarbură aciclică CâHio este tratată cu o soluţie de B n în

C CI4 în exces. Cu ce procent va creşte masa hidrocarburii?
a. 300 %
b. 160 %
c. 390 %
d. 600 %
e. 20 0 %

18. Un compus dibrom urat cu N E = 1 conţine 86,02 % Br (procente de

masă). Volum ul de alchină necesar obţinerii a 24,088x10'
m olecule de compus dibrom urat este:
a. 4 L
b. 22,4 L
c. 89,6 L
d. 44,8 L
e. 67,2 L

19. Prin nitrarea a 25,6 g hidrocarbură aromatică polinucleară se

obţin 32,06 g derivat m ononitrat. M asa moleculară a hidrocarburii
este:
a. 117 g/mol
b. 178 g/mol
c. 201 g/mol
d. 128 g/mol
e. 132 g/mol

20. Se ard complet 30 g de lumânare formată exclusiv din acid palmitic.

M asa vaporilor de apă rezultaţi din această ardere este de:
a. 33,75 g
b. 18 g

350
 C. 34,2 g
d. 45,78 g
e. 16 g

21. Ce cantitate de soluţie de hidroxid de calciu 2 M este necesară

pentru neutralizarea acidului rezultat Ia oxidarea 5,12 kmoli o-xilen
la un randament de 78 %:
a. 5000 m L
b. 2000 L
c. 400 m L
d. 145 m L
e. 350 m L

22. Denumirea trigliceridei care conţine 20,42 % oxigen şi resturi

provenite numai de la acizi saturaţi este:
a. tripalmitina
b. trioleina
c. tristearina
d. dibutiro-palmitina
e. butiro-palmito-stearina

23. Prin reacţia dintre un alcool saturat şi un acid carboxilic saturat

care conţine 40 % C se formează un ester care conţine cu 14,54 %
mai mult carbon decât acidul. Esterul este:
a. acetatul de alil
b. propionatul de fenil
c. benzoatul de metil
d. acetatul de etil
e. butiratul de fenil

24. Se hidrolizează câte 1 g de anhidridă acetică, clorură de acetil,

acetamidă şi acetonitril. Amestecurile rezultate sunt tratate apoi cu
NaOH. Cea mai mare cantitate de NaOH este consumată Ia
hidroliza:
a. anhidridei acetice
b. clorurii de acetil
c. acetamidei
d. acetonitrilului
e. se consumă aceeaşi cantitate de NaOH pentru toţi compuşii

351
25. M asa de acid cu nesaturarea echivalentă 1 rezultat la oxidarea -
120 g de propilbenzen, la un randament de 85 % este:
a. 122 g
b. 103,7 g
c. 60 g
d. 51 g
e. 70,5 g

26. Peste 20 g CaCC>3 se adaugă o soluţie de acid acetic în exces, ir

urma reacţiei dintre cei doi compuşi se degajă 3,584 L dioxid de
carbon. Puritatea carbonatului de calciu a fost:
a. 9 0 %
b. 100 %
c. 80 %
d. 7 5 %
e. 70 %

27. Un acid gras m ononesaturat conţine 16,16 % oxigen. Numărul

atomilor de carbon din molecula acidului este:
a. 10
b. 12
c. 14
d. 16
e. 18

28. Ce cantitate de acid 2-am ino-3-hidroxi-butanoic reacţionează cu

100 mL soluţie NaOH 2M:
a. 1 mol
b. 0,1 moli
c. 0,2 kmoli
d. 23,8 g
e. 0,238 kg

29. Afirmaţia incorectă referitoare la compuşii monocarboxilici cu

catenă aciclică, nesaturarea echivalentă 2 şi conţinutul în oxigen,
exprimat în procente de masă 37,2 % este:
a. au formula m oleculară C 4H 6O 2
b. reprezintă patru izomeri
c. doi dintre ei sunt izomeri geometrici
d. unul dintre izomeri are catenă ramificată
e. decolorează soluţia de Br2 în CCI 4

352
30. O soluţie apoasă de etanal (A) şi propanonă (B) se caracterizează
prin fracţiile molare X A = 0,125 şi X B = 0,25. Conţinutul în oxigen
al soluţiei este:
a. 51 ,2 %
b. 33 ,3 %
c. 6 7 %
d. 8 %
e. 29 ,7 %

31. M asa de timol care conţine 24 ,088 xl023 atomi de oxigen este:
a. 150 g
b. 150 kg
c. 600 g
d. 600 kg
e. 935 g

32. Raportul molar al gazelor rezultate la descompunerea a 4 moli de trinitrat de

glicerină este:
a. 1 2 : 6 : 1 0 : 1
b. 12 : 10 : 8 : 1
c. 4 : 6 : 10 : 2
d. 4 : 1 0 : 8 : 2
e. 1 0 : 7 : 8 : 2 : 1

33. Cantitatea de anhidridă acetică de puritate 97 % necesară pentru

a obţine 180 kg aspirină este de:
a. 98,9 kg
b. 22,4 m 3
c. 105,15 kg
d. 2240 L
e. 11285 g

34. Compoziţia procentuală de masă a unui detergent polietoxilat

obţinut în reacţia dintre 10 moli de oxid de etenă cu 1-decanolul
este:
a. 35,5 % C; 20,1 % H; 44,4 % O
b. 61,43 % C; 5,25 % H; 35 ,6 % O
c. 35,5 % C; 10 % H; 62,3 % O
d. 55 % C ; 15 % H; 30 % O
e. 60,2 % C; 10,36 % H; 29,43 % O

353
35. O cantitate de 34,4 g grăsim e este supusă hidrolizei alcaline cu
400 cm 3 soluţie KOH 0,5 M. După hidroliza totală a grăsimii,
excesul de KOH este neutralizat cu 40 g soluţie HC1 de
concentraţie 7,3 %. Cantitatea de KOH, exprimată în grame, care
a hidrolizat un gram de grăsim e a fost:
a. 256 mg
b. 1,19 g
c. 0,56 g
d. 753,6 mg
e. 195 mg

36. O alchenă obţinută la deshidratarea unui alcool monohidroxilic

saturat, conţine cu 20,85 % mai mult carbon decât alcoolul.
Alchena este:
a. 1 -pentena
b. 2,2-dimetil-3-hexena
c. 2 -butena
d. propenă
e. 3-hexena

37. Ce cantitate de acid fenilsulfanilic se obţine din 930 g anilină, dacă

randamentul global este de 85 %:
a. 1,470 kg
b. 1 7 3 0 g
c. 1,73 kg
d. 9300 g
e. 173 g

38. Cantitatea de fier necesară pentru a genera îm preună cu acidul clorhidric

numărul de electroni şi protoni consumaţi în reducera a 5 kmoli
nitrobenzen este:
a. 840 kg
b. 280 kg
c. 168 g
d. 375,8 kg
e. 14568 g

39. Un mol de trinitrat de glicerină pune în libertate la 3000°C un

volum de gaze de:
a. 12 m 3
b. 1945,7 L

354
 c. 3456,8 L
d. 568,9 L
e. 1,1 m 3

40. Volumul soluţiei de acid acetic 60 % (densitate 0,98 g/cm 3) necesar

pentru a reacţiona total cu 0,25 moli Zn este de:
a. 0,3 L
b. 51,02 cm 3
c. 25,5 cm 3
d. 300 m L
e. 0,7 L

41. Prin arderea unui amestec echimolecular a două hidrocarburi

saturate omoloage, s-au obţinut 1188 mg apă şi 2376 mg dioxid de
carbon. Num ărul total de moli al celor două hidrocarburi supuse
arderii a fost de:
a. 0,003
b. 0,001
c. 0,002
d. 0,006
e. 0,012

42. Se supune hidrolizei câte 1 mol de anhidridă acetică, clorură de

acetil, acetamidă şi acetonitril. Amestecurile rezultate sunt tratate
apoi cu NaOH. Cea mai mare cantitate de NaOH este consumată la
hidroliza:
a. anhidridei acetice
b. clorurii de acetil
c. acetamidei
d. acetonitrilului
e. se consumă aceeaşi cantitate de NaOH pentru toţi compuşii

43. Ce cantitate de poliizopren se obţine din 500 kg 2 -m etil-l,3 -

butadienă de puritate 90 %, dacă randam entul reacţiei a fost de
75 %:
a. 450 kg
b. 337,5 kg
c. 555,5 kg
d. 793 kg
e. 500 kg

355
44. Volumul de aer (20 % O 2), măsurat la 1 atm şi 27°C necesar ardt ri
a 200 g de metanol de puritate 64 % (im purităţile nu ard) este:
a. 738,4 L
b. 147,6 L
c. 134,4 L
d. 22,4 m 3
e. 22,4 L

45. O cantitate de 12 g acid acetic este esterificată cu etanol. Constant -

de echilibru a reacţiei de esterifîcare este 4, iar la echilibru
regăsesc 0,15 moli acetat de etil. M asa de etanol introdusă r
reacţie a fost de:
a. 0,2625 g
b. 0,12 kg
c. 12 g
d. 2.625 kg
e. 7 g

46. M asa de am estec sulfonitric (cu 60 % H N O 3 ) necesară nitrării a

3 moli glicerină este:
a. 567 g
b. 567 kg
c. 945 g
d. 945 kg
e. 1800 g
/\

47. In urma arderii unui amestec echim olecular de metanol şi etanol se obţin 6,72
L de dioxid de carbon. Com poziţia amestecului (în procente de masă) este:
a. 41 % metanol şi 59 % etanol
b. 59 % metanol şi 41 % etanol
c. 29 % metanol şi 71 % etanol
d. 71 % metanol şi 29 % etanol
e. 50 % metanol şi 50 % etanol

48. 500 g soluţie apoasă de acid formic şi acid oxalic, în care cei doi
acizi se află în raport molar de 2:3, este neutralizată de 320 g
soluţie KOH, de concentraţie 28 %. Concentraţiile procentuale ale
celor doi acizi în soluţia iniţială au fost:
a. 3 ,6 8 % şi 10 ,8 %
b. 5,77 % şi 94,23 %

356
 c. 28 ,9 % şi 71 ,10 %
d. 3 3 % şi 6 7 %
e. 45 ,5 % şi 54 ,5 %

49. O soluţie apoasă de etanal (A) şi propanonă (B) se caracterizează

prin fracţiile molare X a = 0,125 şi X b — 0,25. Concentraţia
procentuală a compuşilor A şi B în soluţie este:
a. 3 6 % şi 6 4 %
b. 39 ,7 % şi 60 ,3 %
c. 5 0 % şi 5 0 %
d. 33 ,3 % şi 26 ,7 %
e. 17 ,6 % şi 46 ,4 %

50. O monoamină cu NE = 4 conţine 11,57 % N. Num ărul de amine

secundare corespunzătoare formulei moleculare care îndeplineşte
condiţiile meţionate este de:
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 5

51. Indicaţi afirmaţia corectă referitoare la alcoolii monohidroxilici saturaţi cu

catenă aciclică şi un conţinut de 21,62 % oxigen:
a. sunt cinci izomeri
b. doi izomeri au în structura lor trei radicali metil
c. un izomer prezintă izomerie geometrică
d. au formula moleculară C 4H 8O
e. doi izomeri au catena ramificată

52. Un amestec benzenamină (A) şi 1,4-benzendiamină (B) conţine

22,653 % N. Raportul molar A : B din amestec este:
a. 1:1
b. 1:2
c. 1:3
d. 2:3
e. 1:4

53. în acidul picric conţinutul de oxigen (în procente de masă) este:

a. 32,89 %
b. 48 ,91 %

357
 c. 22 ,17 %
d. 5 0 %
e. 51 ,42 %

54. Prin arderea completă a unui volum de 2 L propan se consumă un

volum de aer (20 % oxigen în volume, c.n.) egal cu:
a. 5 L
b. 10 L
c. 25 L
d. 50 L
e. 112 L

55. Pentru oxidarea în mediu acid a unei cantităţi de 0,5 moli 2-butenă
se consumă un volum de soluţie KMnC>4 2M egal cu:
a. 0,8 litri
b. 1,6 litri
c. 2,4 litri
d. 1 litru
e. 0,4 litri

56. Gradul de polimerizare al copolim erului butadienă-acrilonitril este

90. Dacă raportul molar al m onom erilor în copolimer este 3:2.
masa moleculară a copolim erului este:
a. 24000 g/mol
b. 25000 g/mol
c. 24120 g/mol
d. 30270 g/mol
e. 35440 g/mol

57. Prin arderea unei cantităţi de 176 g amestec echimolecular etan şi

butan se degajă:
a. 16 moli CO 2
b. 12 moli CO 2
c. 68,8 L C 0 2
d. 4,48 L C 0 2
e. 336 L C 0 2

58. Derivatul m onohalogenat saturat care conţine 45,2 % clor este:

a. clorura de alil
b. clorura de rc-propil
c. cloroetanul

358
 d. 7-clorobutanul
e. clorura de metil

59. în reacţia de oxidare a alcoolilor primari la aldehide, coeficienţii stoichiometrici

pentru alcoolul primar, K^C^Oy şi H 2SO 4 sunt:
a. 3 , 1 , 4
b. 2 , 3 , 8
c. 1 , 3 ,4
d. 4, 8,,8
e. 2 , 3 , 4

60. Prin oxidare a trei moli de metan cu vapori de apă se obţin:

a. 3 moli de hidrogen
b. 6 moli de hidrogen
c. 7 moli de hidrogen
d. 8 moli de hidrogen
e. 9 moli de hidrogen

61. Un detergent de tip sare de sodiu a unui acid alchilsulfonic are

raportul între numărul de carboni primari şi numărul de grupe
metilenice egal cu 2:11. Detergentul conţine în moleculă un număr
de atomi de carbon egal cu:
a. 11
b. 12
c. 13
d. 14
e. 15

62. Volumul de clor (c.n.) necesar preparării unei cantităţi de 0,2 moli
hexaclorociclohexan din benzen, este:
a. 20,11 L
b. 12,66 L
c. 16,88 L
d. 22,4 L
e. 13,44 L

63. 0,15 moli de alchenă cu formula moleculară C 6H i2 consumă la

oxidare 0,25 L soluţie dicromat de potasiu 0,6 M (în mediu acid).
Alchena este:
a. 2-hexena
b. 2,3-dimetil-2-butena

359
 c. 3-hexena
d. 2-metil-2-pentena
e. 3,3-dim etil-l-butena

64. în urma reacţiei de alchilare a benzenului cu etenă, amestecul de

reacţie obţinut este format din etilbenzen (produs util),
dietilbenzen (produs secundar) şi benzen nereacţionat. Ştiind că
raportul dietilbenzen : benzen este 1:2, iar conversia totală a fost
90 %, conversia utilă este:
a. 85 %
b. 9 0 %
c. 7 5 %
d. 80 %
e. 7 0 %

65. O cantitate de 270 g propanol se oxidează blând. Produsul de

reacţie obţinut form ează prin tratare cu reactiv Fehling 500,5 g
precipitat roşu-cărăm iziu. Cantitatea de alcool neoxidată este:
a. 30 g
b. 60 g
c. 75 g
d. 90 g
e. 100 g

66. Valoarea Iui n în form ula aleanului C nHn+io este:

a. 2
b. 4
c. 5
d. 8
e. 10

67. Produsul de condensare crotonică între aldehida benzoică şi

acetonă are un conţinut procentual de carbon egal cu:
a. 75 ,17 %
b. 85 ,02 %
c. 82 ,19 %
d. 77 ,54 %
e. 80,63 %

360
68. Un volum de alean este ars cu 17,5 volum e de aer (20 % oxigen).
Om ologul im ediat superior al aleanului este:
a. etanul
b. propanul
c. butanul
d. pentanul
e. hexanul

69. Un acid monocarboxilic saturat formează cu oxidul de calciu o sare

care conţine 25 % Ca. Acidul este:
a. acid formic
b. acid acetic
c. acid propanoic
d. acid butanoic
e. acid pentanoic

70. Un gram de hidrocarbură care conţine 85,71 % carbon ocupă un

volum de 293 m L, măsurat la 27°C şi 2 atm. Formula moleculară a
hidrocarburii este:
a. C 3H6
b. C 3H4
c. CâHâ
d. C 2H 2
e. C2H4

71. 2,43 t acid cianhidric se obţin prin amonoxidarea metanului, cu un randament

de 90 %. Volumul de metan de puritate 99 % (volume)

a. 2262,62 m 3
b. 2217,62 m 3
c. 1832,72 m 3
d. 1796,25 m 3
e. 1616,16 m 3

72. Dacă la arderea unei cantităţi de 3 moli metan se degajă 635,96 kcal, puterea
calorică a metanului este:
a. 3760,24 kcal/m 3
b. 9463,69 kcal/m 3
c. 7122,54 kcal/m 3
d. 35600 kcal/m 3
e. 2877,41 kcal/m 3

361
73. Un amestec echimolecular de alchine cu formula moleculară CsH*
reacţionează cu 6 moli de reactiv Tollens. Num ărul maxim de moli
de brom cu care va reacţiona amestecul de alchine este:
a. 9 moli
b. 12 moli
c. 15 moli
d. 18 moli
e. 24 moli

74. Un detergent anionic de tip alchil sulfonat de sodiu conţine 9,3 %

sulf. Numărul de atomi de carbon din molecula detergentului este:
a. 12
b. 13
c. 14
d. 15
e. 16

75. Alchena care are densitatea în raport cu aerul 1,453 este:

a. etena
b. propena
c. butena
d. izobutena
e. 2-metilpropena

76. Ce cantitate de form ol (soluţie 40 %) se poate prepara din

produsul reacţiei de oxidare a 89,6 m 3 metan (c.n.) în prezenţă de
oxizi de azot, dacă randamentul reacţiei de oxidare este 75 %?
a. 300 kg
b. 600 g
c. 1125 kg
d. 225 kg
e. 400 kg

77. Num ărul de moli de carbonat de calciu ce pot reacţiona cu 4 moli

de acid acetic este egal cu:
a. 1 mol
b. 2 moli
c. 3 moli
d. 4 moli
e. 5 moli

362
78. Raportul de masă C :H :0 al unui alcool m onohidroxilic saturat este 15:3:4.
Alcoolii primari izomeri care au această compoziţie sunt în număr de:
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 5

79. O cantitate de 134,4 dm 3 acetilenă se obţine din 768 g carbid, cu un randament

al reacţiei de 100 %. Carbidul a avut o puritate de:
a. 4 5 %
b. 5 0 %
c. 5 5 %
d. 7 0 %
e. 85 %

80. Num ărul de moli de acid acetic necesar pentru a prepara 250 mL
de concetraţie 4 M este:
a. 0,5 moli
b. 1 mol
c. 2 moli
d. 3 moli
e. 4 moli

81. în reacţia de ardere a etanului raportul molar CO 2 : H2O este:

a. 1:1
b. 1:2
c. 2:3
d. 2:4
e. 1:3

82. Num ărul de moli de N 2 care rezultă prin explozia a 4 moli de

nitroglicerină este:
a. 4 moli
b. 6 moli
c. 8 moli
d. 10 moli
e. 12 moli

363
83. M onem erul vinilic cu masa moleculară de 86 g/mol şi compoziţia
procentuală 55,81 % C, 6,97 % H şi 37,2 % O este:
a. clorura de vinii
b. acrilonitrilul
c. acetatul de vinii
d. alcoolul vinilic
e. stirenul

84. Nesaturarea echivalentă a clorurii de alil este:

a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 5

85. M asa de CO 2 rezultată din arderea com pletă a 224 L (c.n.) de

propan este:
a. 2,62 kg
b. 6 6 0 g
c. 1,32 kg
d. 132 g
e. 13,2 kg

86 . Dacă la arderea unui mol de butan se degajă 2877 kJ, puterea

calorică a butanului este:
a. 1284,2 k J/m 3
b. 128,4 k J/m 3
c. 12,84 k J/m 3
d. 128429,28 k J/m 3
e. 12842,9 k J/m 3

87. M asa de formol (soluţie 40 %) obţinută prin oxidarea cu un randam ent de

80 % a unui volum de 8,96 L (c.n.) metan este:
a. 48 g
b. 24 g
c. 56 g
d. 23 g
e. 36 g

364
88. 1,1 g hidrocarbură formează prin ardere 3,3 g dioxid de carbon şi
1,8 g apă. Hidrocarbura conţine:
a. 81,82 % C
b. 18,18 % C
c. 75 % C
d. 80 % C
e. 82,75 % C

89. Volum ul de etenă (c.n.) de puritate 80 % necesar obţinerii a 903 kg

de clorură de etil, cu un randament al reacţiei de 70 % este:
a. 56 m 3
b. 5,6 m 3
c. 28 m 3
d. 280 m 3
e. 560 m 3

90. La piroliza a 4000 m 3 CH 4 (c.n.) gazele ce părăsesc cuptorul conţin

15 % C2H 2, 60 % H 2 şi metan nereacţionat. Volum ul de acetilenă (c.n.)
obţinut este:
a. 96 m 3
b. 9,6 m 3
c. 48 m 3
d. 480 m 3
e. 960 m 3

91. Pentru monoclorurarea catalitică a 2 L benzen (p = 0,88 g/cm 3),

volum ul de clor necesar reacţiei, măsurat în condiţii normale este
de:
a. 50,54 L
b. 505,4 L
c. 5,054 L
d. 25,27 L
e. 10,108 L

92. M asa de amestec sulfonitric (60 % acid azotic) necesară nitrării a

30 moli de glicerină pentru obţinerea trinitratului de glicerină este:
a. 9,45 g
b. 94,5 g
c. 9,45 kg
d. 3,15 kg
e. 31,5 kg

365
93. O probă de soluţie de etanol de concentraţie 92 % este oxidată
cantitativ la acid acetic, utilizând 2 L soluţie acidă de KM 11 O 4 de
concentraţie 0,8 M. M asa probei analizate este de:
a. 10 g
b. 100 g
c. 1 g
d. 1 kg
e. 10 kg

94. Ştiind că 455,7 g anilină s-au obţinut prin reducerea a 615 g

nitrobenzen, randam entul procesului a fost de:
a. 9 9 %
b. 9 7 %
c. 9 5 %
d. 9 3 %
e. 9 8 %

95. O probă cu masa de 234 g dintr-un amestec echimolecular de

alcool metilic şi alcool etilic este oxidată cantitativ cu o soluţie
acidă de K 2O 2O 7 de concentraţie 0,8 M. Volum ul soluţiei de
K 2O 2O 7 necesar oxidării am estecului de alcooli la un amestec de
compuşi carbonilici este:
a. 5 L
b. 0,5 L
c. 1,25 L
d. 2,5 L
e. 0,25 L

96. M asa de acid acetilsalicilic obţinută din 55,2 g de acid salicilic, la

un randament al procesului chimic de 95 % este:
a. 68,4 g
b. 6 8 4 g
c. 6,84 g
d. 342 g
e. 34,2 g

97. Se supun saponificării 89 g tristearină cu o soluţie de KOH de

concentraţie 40 %. Ştiind că a reacţionat întreaga cantitate de
triacilglicerol, masa de săpun obţinută este:
a. 96.6 g
b. 966 g

366
 c. 9,66 g
d. 322 g
e. 3,22 g

98. Masa de etanal care se poate obţine prin adiţia apei Ia 28 L (c.n.)
de C 2H 2 de puritate 80 % este de:
a. 440 mg
b. 44 mg
c. 4,4 g
d. 44 g
e. 440 g

99. O cantitate de 20 g CaC 0 3 reacţionează cu o soluţie de acid acetic,

în exces. Ştiind că în urma reacţiei se degajă 3,584 L CO 2,
puritatea carbonatului de calciu a fost de:
a. 100 %
b. 9 0 %
c. 7 5 %
d. 80 %
e. 9 5 %

100. Din 400 mL de alcool etilic de concentraţie 96 % (densitate 0,8 g/cm3)

se obţine un volum de etenă de:
a. 299,1 L
b. 149,6 m L
c. 2,99 m L
d. 149,6 L
e. 14,96 L

101. Prin arderea unei cantităţi de 18,4 g alcool m onohidroxilic saturat

se obţin 35,2 g CO 2. Volumul de aer (20 % 0 2) necesar reacţiei de
ardere este:
a. 13,44 L
b. 1,344 L
c. 134,4 L
d. 134,4 m L
e. 13,44 m L

367
102. Prin copolimerizarea 1,3-butadienei cu acrilonitrilul se obţine un
cauciuc butadienacrilonitrilic cu 8,7 % azot (procente masice).
Raportul molar al celor doi monomeri în cauciuc a fost:
a. 4:1
b. 2,5:1
c. 3:2
d. 3:1
e. 2:1

103. Glioxalul (1,2-etandial) se poate obţine prin adiţia a 2 moli B r 2 Ia o

alchină şi hidroliza derivatului tetrabrom urat rezultat, în mediu
alcalin. Dacă reacţiile decurg cantitativ, volum ul (c.n.) de alchină
de puritate 96 %, necesar obţinerii a 23,2 kg de glioxal este de:
a. 93,33 L
b. 93,33 m 3
c. 9,33 L
d. 933,33 L
e. 9,33 m 3

104. Un amestec format din monoclorom etan şi diclorometan, care

conţine 80,5 % clor este obţinut prin clorurarea fotochimică a
m etanului. Raporul molar CH 3CI : CH 2CI2 din amestecul de
reacţie este:
a. 1:3
b. 1:2
c. 2:3
d. 1:1
e. 3:2

105. Ştiind că 17,72 g trigliceridă nesaturată, cu m asa m oleculară

886 g/mol consumă la hidrogenare 896 m L (c.n.) hidrogen, indicele
de iod (masa de iod, exprimată în grame, ce se adiţionează la 100 g
grăsime) este de:
a. 573,3 g
b. 57,33 g
c. 5,73 kg
d. 5733 g
e. 5,73 g

368
106. M asa de acid sulfanilic obţinută din 20 g anilină de puritate 93 %,
la un randament al sulfonării de 90 % este:
a. 311,4 g
b. 3,11 kg
c. 31,14 g
d. 31,14 kg
e. 0,31 g

107. Volumul de hidrogen, măsurat în condiţii normale, consumat

pentru hidrogenarea totală a 4 moli de naftalină, este:
a. 22,4 m 3
b. 448 L
c. 224 L
d. 4,48 m 3
e. 2,24 L

108. Se supun arderii cu oxigen 21,8 g amestec metanol şi etanol,

rezultând 25,2 g apă. Compoziţia (în procente molare) amestecului
supus arderii este:
a. 60,6 % metanol şi 39,4 % etanol
b. 40 % metanol şi 60 % etanol
c. 50 % metanol şi 50 % etanol
d. 65,5 % metanol şi 34,5 % etanol
e. 45,45 % metanol şi 54,54 % etanol

109. 600 g din soluţia apoasă a unui amestec format dinacidformic şi

acid oxalic este complet neutralizată cu 400 gsoluţie de KOH, de
concentraţie 28 %. Ştiind că în amestec cei doi acizi sunt în
raportul molar 2 :1 , concentraţiile procentuale ale acizilor în soluţia
iniţială a fost:
a. 10,5 % şi 19,5 %
b. 50 ,5 % şi 30 ,4 %
c. 7 ,66 % şi 7 ,5 %
d. 5 ,67 % şi 7 ,82 %
e. 2 ,41 % şi 9 ,45 %

110. O probă de 16 g zinc reacţionează total cu 200 m L soluţie acid

acetic 1,5 M. Puritatea probei de zinc a fost:
a. 62,85 %
b. 98,25 %
c. 60,93 %

369
 d. 29,58 %
e. 82,98 %

111. 940 kg de fenol se transform ă în acid acetilsalicilic, cu un

randament de 60 %. M asa de acid acetilsalicilic rezultată este:
a. 108 kg
b. 10,8 t
c. 1080 kg
d. 10,8 kg
e. 1,08 kg

112. Cantitatea de cumen care se obţine din 186,75 L propenă măsuraţi

la 127°C şi 1 atm. este:
a. 479,2g
b. 682,8 g
c. 1,2 kg
d. 569 g
e. 2,7 kg

113. Volumul de etanol de concentraţie 2 M necesar pentru a obţine o cantitate de

300 g benzoat de etil, la un randament de 66,66 % este:
a. 1, 2 L
b. 1,5 L
c. 1,75 L
d. 2 L
e. 2,1 L

114. Un alcool m onohidroxilic saturat şi catenă aciclică are un conţinut

de 26,66 % oxigen. Ştiind că pentru formula moleculară
corespunzătoare alcoolului se pot scrie trei structuri izomere,
compusul izomer cu punctul de fierbere cel mai scăzut este un:
a. alcool prim ar
b. alcool secundar
c. ester
d. alcool terţiar
e. eter

370
 cte kp
RĂSPUNSURI
1. e 41. e 81. c
2. b 42. a 82. b
3. c 43. b 83. c
4. d 44. a 84. a
5. a 45. c 85. c
6. c 46. c 86. d
7. c 47. a 87. b
8. e 48. a 88. a
9. b 49. e 89. e
10. d *50. e 90. e
11 . b 51. e 91 .b
12. d 52. b 92. c
13. a 53. b 93. b
14. d 54. d 94. e
15. e 55. e 95. d
16. b 56. c 96. a
17. c 57. b 97. a
18. c 58. b 98. d
19. b 59. a 99. d
20. a 60. e 100. d
2 1. b 61 .b 101.c
22. d 62. e 102. e
23. d 63. d 103. e
24. d 64. a 104. b
25. d 65. b 105. b
26. c 66. d 106. c
27. b 67. c 107. b
28. d 68. b 108. e
29. d 69. b 109. c
30. a 70. a 110. c
31 .c 71. a 111. c
32. a 72. b 112. b
33. c 73. d 113.b
34. e 74. e 114. e
35. e 75. b
36. c 76. d
37. a 77. b
38. a 78. d
39. b 79. b
40. b 80. b

371