Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
B. Subdiviziuni anatomice;
E. Organe interne
2. Organele:
nismului;
rată:
mului;
E. Se numesc viscere
A. Cap si gåt;
C. Cap;
D. Neurocraniu și viscerocraniu;
oasele;
corpului;
fi
fi
C. Elementele somatice ale gâtului sunt reprezentate de tiroidă şi paratiroidä;
9. Gâtul:
D. Torace şi abdomen;
A. Toracică;
B. Diafragmatică;
C. Cefalică;
D. Sinusală;
E. Vertebrală;
muşchi numit:
A. Abdominal;
B. Diafragmå;
C. Toracic;
D. Toraco-abdominal;
E. Diafragmă perineală;
adevărată:
adevărată:
A. Este orizontal
C. Este vertical
fi
fi
D. Este axul lăţimii corpului;
A. Este orizontal;
B. Este vertical;
D. Este vertical;
D. Membrană şi nucleu
E. Mitocondrii, centrozomi şi ribozomi.
A. Plasmocit;,
B. Plasmalemă,
C. Plasmocitoză,
D. Plasmoză;
E. Plasmoderm
A. Ovocit;
B. Plasmocit;
C. Reticul endoplasmatic;
D. Plasmalemă;
E. Zigot.
fi
25. Membrana celulară are rol:
B. De a multiplica celula;
C. în respirația celulară;
D. in sinteza proteică;
E. în eliberarea de energie.
A. Fosfolipide si proteine;
B. Proteine şi săruri;
C. Proteine şi zaharuri;
D. Fosfolipide și lipide;
E. Glucide și lipide
A. Un sistem închis;
D. Un sistem coloidal;
E. Un sistem deschis.
A. Ribozomii;
B. Mio brilele;
C. Corpii Nissl;
D. Neuro brilele:
A. Mio brilele;
B. Lizozomil;
C. Mitocondriile;
D. Ribozomii;
C. În diviziunea celulară;
D. Eliberarea de energie;
E. Fosfolipidele şi proteinele
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
D. Ribozomi, mitocondrii, aparatul Golgi, lizozomi, cetrozomul:
A. Ribozomi;
B. Lizozomi;
C. Centrozomi;
D. Cili;
E. Mio brile.
celulare;
B. Diviziunea celulară;
C. Sinteza de proteine:
A. Diviziunea celulară;
C. Sinteza proteică;
D. Fosforilarea oxidativă;
E. Eliberarea de energie.
A. Sistem canalicular;
A. Membrană internă;
B. Membrană externă;
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
42. Lizozomii au rol în:
A. Diviziunea celulară;
B. Sinteza de proteine,
A. Diviziunea celulară;
B. Excreția celulară,
C. Respirația celulară,
D. Sinteza proteică;
E. Metabolismul glicogenului
44. Nucleul:
A. Doar centrală;
B. Doar excentrică;
A. Mononucleate;
B. Anucleate;
C. Trinucleate;
D. Binucleate;
E. Polinucleate
A. Anucleată;
B. Binucleată;
C. Polinucleată;
D. Mononucleată,
E. Trinucleată.
A. 1-10 u;
B. 15-40 u;
C. 20-50 u;
D. 3-20 u;
E. 5-15 u;
A. Carioplasma;
C. Membrana nucleară;
D. A, B și C sunt corecte;
C. Este netedă;
fi
D. Este pluristrati cată;
E. Este keratinizată
51. Carioplasma:
A. ADN;
C. ARN cromozomal;
E. Nici un răspuns nu este corect.
A. Osmoza;
B. Difuziunea facilitată;
A. Difuziunea facilitată;
B. Difuziunea;
C. Osmoza;
D. Sublimarea;
E. Diluția.
concentrație;
fl
fl
fi
59. Potenţialul membranar de repaus are o valoare medie de:
A. Oxigenul;
B. Dioxidul de carbon;
C. Etanolul;
D. Ureea;
temperatură;
A. Endocitoză;
B. Exocitoză;
C. A și B sunt corecte;
D. Primar;
E. Secundar.
A. Excitabilitatea
B. Fagocitoza;
C. Activitatea respiratorie;
D. Mobilitatea;
E. Contractilitatea
A. Activitatea secretorie;
B. Excitabilitatea;
C. Fagicitoza;
D. Activitatea respiratorie;
E. Mobilitatea.
fi
fi
fi
fi
fi
fi
C. Stimulii supraliminari determină o reacție mai amplă decât stimulul prag
D. B si C sunt corecte;
E. A si C sunt corecte.
A. Celule similare;
B. Celule izolate;
D. Celule atipice;
C. Celule identice;
E. Celule stem.
prezintă un tesut:
E. De tip exocrin
A. Epitelial senzorial;
C. Epitelial glandular;
D. Conjunctiv, cartilaginos;
E. De tip endocrin.
D. Conjunctiv bros;
E. Muscular neted.
C. De tip senzorial;
D. De tip secretor;
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
76. Tesutul conjunctiv cartilaginos bros se găseşte la:
A. Discurile intervertebrale
B. Pavilionul urechii;
C. Cartilajele traheale;
D. Epiglota;
E. Cartilaje costale.
A. Cartilajele costale;
B. Cartilajele traheale;
C. Discurile intervertebrale;
D. Meniscurile articulare;
E. Epiglota
A. Se găsește subcutanat;
D. Se găsește în aponevroze;
A. Pancreas;
B. Ovar;
C. Tiroidă,
D. Testicul;
A. Epiglotă;
B. Cartilajele laringeale;
C. Pavilionul urechii;
D. Discurile intervertebrale;
E. Meniscurile articulare.
A. Muşchii scheletici;
B. Miocard;
C. Iris;
D. Pavilionul urechii;
E. Epiglotă.
A. Glandele paratiroide;
B. Pancreas;
fi
fi
fi
fi
fi
fi
C. Testicul;
D. Ovar;
E. Rinichi.
A. Mucoasa bucală;
C. Mucoasa bronhiolelor;
E. Epiteliul traheal,
90. Celulele sunt unite între ele printr-o substanţă intercelulară care atunci când este în cantitate
mică, se numeşte:
A. Substanţă fundamentală;
B. Substanţă de ciment;
C. Substantä de bază;
D. Substanță de legătură,
E. Substanţă secundară
91. Celulele sunt unite între ele printr-o substanţă intercelulară care, atunci când este în cantitate
mare, se numeşte:
A. Substanță ndamentală;
B. Substanţă de ciment;
C. Substanță de bază;
D. Substanţă principală;
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
E. Epiteliu simplu cubic.
E. Epitelial senzorial.
E. Se găseşte în hipoderm.
A. Ganglionii limfatici;
B. Splinä;
C. A și B sunt corecte;
D. Tendoane;
E. Aponevroze.
A. Splină;
B. Pancreas;
D. Ficat;
E. Hipoderm.
A. Cap;
B. Trunchi;
C. Gât;
D. Membre;
sunt adevărate?
adevärate?
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
C. Corpul omenesc este alcătuit din cap, trunchi și membre;
A. Volar;
B. Palmar;
C. Plantar,
D. Dorsal;
A. Membrana tisulară;
B. Membrana celulară;
C. Citoplasmă;
D. Membrana bazală;
E. Nucleoli.
C. Sunt formate din celule diferite care îndeplinesc aceeasi functie in organsim;
A. Mio brilele;
B. Aparatul Golgi;
C. Corpii Nissl;
D. Lizozomii;
E. Neuro brilele.
B. Mitocondriile;
C. Corpii tigroizi;
D. Centrozomul;
E. Neuro brinele.
A. 1/3;
B. 1/2;
C. 1/4;
D. 1/5;
E. 1/1.
E. Reglarea digestiei.
C. Reglarea respirației;
D. Reglarea digestiei;
fi
fi
fi
fi
fi
E. A şi B sunt corecte.
E. Reglarea respirației.
D. A şi B sunt corecte;
A. Funcția senzitivă;
C. Funcţia de reproducere;
D. Funcţia psihică:
E. Funcţia secretorie.
A. Funcţia motorie;
B. Funcţia endocrină;
C. A si B sunt corecte;
D. Funcţia psihică;
E. Funcţia senzorială.
A. Stelată;
B. Sferică;
C. Ovalară;
D. Fusiformä;
fi
fi
B. Pătrată;
C. Piramidală;
D. Circulară;
E. A si C sunt corecte.
A. Unipolari;
B. Multipolari;
uronii pot
C. Pseudounipolari;
D. Bipolari;
E. Receptori şi motori.
A. Receptori;
B. Motori;
C. Intercalari;
D. A, B si C corecte,
A. Dendrite şi axon;
B. Corp celular;
C. A şi B sunt corecte:
D. Neurilemă şi nucleu;
E. Neuroplasmă și nucleu.
A. Corp celular;
B. Axon;
C. Receptor;
D. Dendrite;
E. A, B si D sunt corecte
A. Vezicule;
B. Pericarion;
C. Receptor;
D. Neurilemă;
E. B şi D sunt corecte.
A. Axonul;
B. Dendritele;
C. A şi B sunt corecte;
D. Cilii;
E. Nevroglile.
A. Granula;
B. Vezicula;
C. Axonul;
D. Nevroglia,
fi
fi
fi
fi
fi
E. Neurilema
A. Astroglie;
B. Neurilemä;
C. Neuroplasmă;
D. Nucleu;
E. B, C si D sunt corecte.
A. Neurilemă;
B. Neuroplasmă;
C. A și B sunt corecte;
D. Dendrite;
E. Axoni.
A. Delimitează axonul;
B. Este groasă;
D. Delimitează neuronul;
E. Este poroasă.
A. Glicoproteică;
B. Carboproteică,
C. Lipoproteică,
D. Glucidică,
E. Fosfolipidică.
C. Substanţă albă;
D. Centrozomi;
A. Ribozomii;
B. Mitocondrile;
C. Reticulul endoplasmatic;
D. Centrozomii;
E. A, B și C sunt corecte,
A. Membrana neuronului;
B. Axon;
C. Corpul neuronului;
D. Nucleu;
E. Corpii tigroizi.
A. Fibre senzitive;
B. Neuro brile;
C. Fibre motorii,
D. Ribozomi;
E. Mitocondrii.
A. Axoplasmă;
fi
fi
B. Axolemă;
C. Neurilemă și neuroplasmă,
E. A și B sunt corecte
A. Corpul axonului;
B. Receptori;
C. Axolemă;
D. A şi C sunt corecte;
Sistemul nervos
C. Mecanic, de sustinere:
E. Nutriția neuronului.
E. Nutriția celulei.
A. Mitocondrii;
B. Neuro brile;
D. Corpi tigroizi;
B. Fibre senzitive;
C. Amelocite;
D. Mitocondrii;
A. Celula Schwann;
B. Astrocitul;
C. Corpii Nissl;
141. Nevrogliile:
A. De protectie:
B. Fagocitar;
C. Tro c;
D. În sinteza de ARN:
fi
fi
fi
fi
E. Toate răspunsurile sunt corecte.
A. Axodendritice;
B. Dendrodentritice;
C. Axosomatice;
D. Axoaxonice;
A. Vegetative;
B. Axosomatice;
C. Sinaptice;
D. Axoaxonice;
145. Din punct de vedere al mecanismului prin care se face transmiterea, sinapsele pot :
A. Chimice;
B. Fizice,
C. Mecanice;
D. Electrice.
A. Mecanismul chimic;
B. Actul re ex;
C. Mecanismul mecanic;
D. Mecanismul electric;
E. Mecanismul zic.
A. Receptor;
B. Calea eferentă,
C. Calea aferentă;
D. Efectorul;
A. Efector;
B. Calea eferentă;
C. Calea aferentă;
D. Centrii nervoşi;
E. Centrul re ex.
fl
fl
fi
fi
fl
fl
fl
fl
fi
fi
fi
fi
A 100 m/s;
B. 50 m/s;
C. 30 m/s;
D. 25 m/s;
E. 10 m/s.
A. 50 m/s;
B. 200 m/s;
C. 150 m/s;
D. 100 m/s.
E. 20 m/s.
A. Exteroreceptori;
B. Proprioreceptori;
C. Receptori tonici:
A. Interoreceptori;
B. Chemoreceptori;
C. Termoreceptori;
D. Mecanoreceptori,
E. Fotoreceptori.
următorii receptori:
A. Fotoreceptori;
B. Chemoreceptori;
C. Receptori tonici;
A. Nivelul subcortical;
C. Nivelul inferior;
B. Nivelul subperiostal;
D. Nivelul cortical;
B. Nivelul subcortical;
C, Nivelul central;
A. Axonii neuronilor senzitivi prin care se transmite comanda către organul efector,
cortical;
receptor;
efector:
A. Glandele endocrine;
B. Glandele exocrine
C. Măduva spinării;
A. Cervicală și lombară;
B. Cervicală și SI toracală;
C. Occipitală și cervicală;
D. Toracală şi lombarā;
E. Occipitală şi toracală.
161. Arahnoida:
A. Corpul celular;
B. Dendrite;
C. Corpul neuronilor;
D. Axoni;
E. Sinapse.
D. În centrul măduvei;
E. in centrul cerebelului.
165. Substanţa albă a măduvei spinării este dispusă sub formă de:
A.Siruri:
B.Cordoane;
Q Randuri;
D. Coloane;
B. Corpusculii Ru ni;
C. Corpusculii Henle;
A. 28 perechi;
B. 31 perechi:
ffi
fi
C. 13 perechi;
D. 52 perechi;
A. Cervical;
B. Sacral;
C. Brahial;
D. Lombac:
172. Ramurile ventrale ale trunchiului nervului spinal, prin anastomozare între ele, formează
următoarele plexuri, cu excepţia:
Meningeal
B. Brahial;
C. Lombar;
D. Sacral;
E. Cervical
A. Re exă si de conducere:
B. De conducere si de receptie;
C. Somatică şi motorie;
D. Nutritivă și re exă;
A. Re exele miotatice;
B. Re exele nociceptive;
C. Re exul de mers;
fl
fl
fl
fl
fl
fl
C. Reglarea activitătii glandelor secretorii;
A. Pătrați;
B. Stelati;
C. Piramidali,
D. Pentagonali;
E. Eliptici.
B. Rotunzi;
C. Patrati;
D. Fusiformi;
E. Hexagonali.
A. Unipolarn
B. Bipolari:
C. Stelaţi;
D. Fusiformi;
E. Sferici.
A. Ovalari:
B. Pseudounipolari
C. Sferici;
D. Multipolari:
E. Stelați.
A. Unipolari;
B. Multipolari;
C. Bipolari;
D. Receptori
E. Motori.
A. Pericarion
C. Aparat Golgi;
D. Lizozomi;
E. Centrozomi;
A. Chemoreceptori;
B. Proprioreceptoni
C. Mecanoreceptori;
D. Fotoreceptori;
E. Interoreceptori (visceroreceptori).
A. Fazici;
B. Chemoreceptori;
C. Termoreceptori;
D. Proprioreceptori;
E. Visceroreceptori.
fi
fi
fi
fi
188. în funcție de viteza de adaptare, receptorii se clasi că în:
A. Exteroreceptori;
B. Visceroreceptori;
C. Proprioreceptori;
D. Fazici;
E. Tonici.
A. Substanţă cenuşie dispusă in centru sub formă de coloane având in sectiune transversală
aspectul literei "H";
B. Substanţā cenușie dispusă la periferie sub forma de coloane având in secţiune transversală
aspectul literei "H";
A. Anterioară, motorie;
B. Anterioară, senzitivă;
C. Posterioară, senzitivă;
D. Posterioară, motorie;
E. Disto-lateralā
fi
fi