TOPOGRAFIA ORGANELOR ŞI A SISTEMELOR DE

ORGANE

1. Termenul de viscer se foloseşte curent pentru a indica:

A. muşchii membrelor;
B. articulaţiile membrelor;
C. organele interne;
D. oasele membrelor;
E. sunt corecte răspunsurile A şi B.

2. Dintre viscere fac parte următoarele, cu o excepţie:

A. esofagul;
B. tiroida;
C. inima;
D. ficatul;
E. ilionul.

3. Cavitatea toracică este separată de cavitatea abdominală

printr-un muşchi numit:
A. psoas;
B. diafragmă;
C. cvadriceps;
D. deltoid;
E. mare dorsal.

4. Inferior, cavitatea abdominală se continuă cu:

A. epigastrul;
B. hipogastrul;
C. cavitatea pelviană;
D. hipocondrul stâng;
E. hipocondrul drept.
5. Extremitatea cefalică a corpului cuprinde următoarele, cu
excepţia:
A. viscerocraniul;
B. neurocraniul;
C. membrul superior;
D. gâtul;
E. cutia craniană.

6. Reprezintă elementele somatice ale gâtului:

A. trahee;
B. laringe;
C. paratiroidele;
D. muşchii;
E. esofagul.

7. Cavitatea toracică cuprinde:

A. epigastrul;
B. hipocondrul drept;
C. mediastinul;
D. hipocondrul stâng;
E. hipogastrul.

8. Ce segment face parte din membrul inferior liber:

A. centura pelviană;
B. gamba;
C. centura scapulară;
D. brațul;
E. antebrațul.
9. Cavitatea abdominală cuprinde următoarele subdiviziuni, cu
excepţia:
A. hipogastru;
B. inghinal drept;
C. periombilical;
D. mediastin;
E. abdomen lateral stâng.

10. Este numit şi planul metameriei corpului, planul:

A. frontal;
B. transversal;
C. sagital;
D. median;
E. medio-sagital.

11. Planul sagital trece prin următoarele axe:

A. longitudinal şi sagital;
B. longitudinal şi transversal;
C. transversal şi sagital;
D. sagital şi profund;
E. sagital şi superficial.

12. Planul medio-sagital al corpului are următoarele

caracteristici:
A. merge paralel cu fruntea;
B. este planul simetriei bilaterale;
C. este planul metameriei corpului;
D. împarte corpul într-o parte anterioară şi una posterioară;
E. împarte corpul într-o parte caudală şi una cranială.

13. Planul frontal al corpului:

A. este perpendicular pe frunte;
B. împarte corpul într-o parte anterioară şi una
posterioară;
C. împarte corpul în două părţi simetrice;
D. este un plan orizontal;
E. împarte corpul într-o parte superioară şi una inferioară.
14. Corpul omenesc, alegeţi răspunsul eronat:
A. este alcătuit după principiul simetriei bilaterale;
B. este un corp tridimensional;
C. prezintă trei axe, ce se intersecteaza în unghi de 60o;
D. prezintă trei planuri;
E. celulele şi ţesuturile alcătuiesc organe şi sisteme de organe.

15. Axul longitudinal al corpului, alegeţi răspunsul eronat:

A. este vertical la om;
B. are un pol anterior şi unul posterior;
C. are un pol cranial şi unul caudal;
D. punctul de plecare este creştetul capului;
E. merge până la nivelul spaţiului delimitat de suprafaţa
tălpilor.

16. Prin câte din axele corpului trece un plan al corpului?

A. una;
B. trei;
C. două;
D. cinci;
E. şase.
17. Cel mai distal segment al membrului inferior liber este:
A. gamba;
B. coapsa;
C. piciorul;
D. bazinul;
E. umărul.

18. Pentru a desemna formaţiunile superioare ale labei

piciorului, vom folosi termenul;
A. plantar;
B. dorsal;
C. volar;
D. palmar;
E. caudal.

19. Pentru a desemna formaţiunile din talpa piciorului, vom

folosi termenul;
A. volar;
B. dorsal;
C. plantar;
D. cranial;
E. sagital.

20. Pentru a desemna formaţiunile palmei, vom folosi

termenul;
A. plantar;
B. dorsal;
C. volar;
D. caudal;
E. sagital.

CELULA

21. Sunt considerate organite citoplasmatice specifice:

A. nucleii;
B. mitocondriile;
C. neurofibrilele;
D. ribozomii;
E. lizozomii.

22. Următoarele organite nu se întâlnesc la nivelul neuronului:

A. mitocondriile;
B. aparatul Golgi;
C. corpusculii Nissl;
D. ribozomii;
E. centrozomul.

23. Care dintre structurile următoare reprezintă “incluziuni

citoplasmatice”:
A. aparatul Golgi;
B. granulele de substanţă de rezervă;
C. ribozomii;
D. lizozomii;
E. mitocondriile.

24. Sistemele enzimatice care realizează fosforilarea oxidativă se

găsesc în următoarele organite celulare:
A. aparatul Golgi;
B. ribozomi;
C. mitocondrii;
D. lizozomi;
E. centrozom.

25. Care din următoarele organite comune reprezintă sediul

sintezei proteice într-o celulă:
A. ribozomii;
B. lizozomii;
C. mitocondriile;
D. nucleolii;
E. centrozomul.

26. Este o celulă polinucleată:

A. hepatocitul;
B. fibra musculară striată;
C. fibra musculară netedă;
D. hematia adultă;
E. neuronul.
27. Sunt organite specifice fibrei musculare:
A. lizozomii;
B. miofibrilele;
C. mitocondriile;
D. ribozomii;
E. aparatul Golgi.

28. Enzimele hidrolitice de la nivel celular sunt localizate în:

A. nucleu;
B. lizozomi;
C. mitocondrii;
D. aparatul Golgi;
E. ribozomi.

29. Nucleul are următoarele caracteristici, cu excepţia:

A. are o membrană dublă;
B. membrana nucleului este poroasă;
C. în carioplasmă se evidenţiază cromatina;
D. nucleul conţine unul sau mai mulţi nucleoli;
E. sub membrana nucleară se află hialoplasma.

30. Sunt celule anucleate:

A. majoritatea celulelor;
B. fibrele musculare striate;
C. celulele hepatice;
D. hematiile adulte;
E. celulele adipoase.

31. Despre membrana celulară putem afirma următoarele, cu

excepţia:
A. prezintă permeabilitate selectivă;
B. separă structurile interne ale celulei de mediul extracelular;
C. conferă forma celulei;
D. e alcătuită în principal din fosfolipide şi proteine;
E. este sediul sintezei proteice.

32. Despre mitocondrii putem afirma următoarele:

A. păstrează de obicei forma celulei din care fac parte;
B. împreună cu reticulul endoplasmatic neted formează
ergastoplasma;
C. membrana internă formează creste mitocondriale;
D. sunt considerate sediul sintezei proteice;
E. matricea mitocondrială formează învelişul extern.

33. Cromozomii sunt alcătuiţi din, cu excepţia:

A. ADN;
B. ARN cromozomal;
C. corpusculii lui Palade;
D. cantităţi mici de lipide;
E. ioni de Ca şi Mg.

34. Despre centrozom putem afirma următoarele:

A. se situează întotdeauna lângă nucleu în neuron;
B. e format din doi dictiozomi cilindrici;
C. se manifestă în timpul diviziunii celulare;
D. cei doi dictiozomi sunt orientaţi perpendicular;
E. cei doi dictiozomi sunt aşezaţi paralel unul faţă de celălalt.

35. Care din următoarele caracteristici aparţine nucleului:

A. este aşezat întotdeauna numai în centrul celulei;
B. este un organit specific celulelor care se divid;
C. conţine unul sau mai mulţi nucleoli;
D. hematiile adulte (globulele roşii) au în nucleu 23
cromozomi;
E. este delimitat de o membrană simplă.
36. Plasmalema:
A. este formată din hialoplasmă şi organite celulare;
B. are în compoziţia ei fosfolipide şi proteine;
C. nu are permeabilitate selectivă;
D. nu conţine glucide;
E. este sediul fosforilării oxidative.

37. Mitocondriile - alegeţi varianta eronată:

A. au formă rotundă, ovalară;
B. prezintă o membrană internă plicaturată;
C. în interior prezintă matricea mitocondrială;
D. prezintă un perete cu structură trilaminară;
E. conţin enzime hidrolitice, cu rol în digerarea
fragmentelor de celule.

38. Membrana celulară:

A. la toate celulele se diferenţiază în cili;
B. la toate celulele se diferenţiaza în microvili;
C. nu conţine colesterol;
D. conţine fosfolipide;
E. membrana nu este permeabilă.

39. Sunt consideraţi echivalenţi ai ergastoplasmei în celula

nervoasă:
A. centriolii;
B. corpii tigroizi;
C. dictiozomii;
D. neurofibrilele;
E. miofibrilele.

40. Iniţial toate celulele au formă:

A. globuloasă;
B. cubică;
C. cilindrică;
D. pavimentoasă;
E. fusiformă;

41. Următoarele celule îşi păstrează forma globuloasă, cu

excepţia:
A. adipocitului;
B. celulelor cartilaginoase;
C. fibrei musculare netede;
D. celulelor sanguine;
E. ovulului.

42. Reprezintă o formă diferenţiată a RE (reticulului

endoplasmatic):
A. ergastoplasma;
B. mitocondriile;
C. microvilii;
D. dictiozomii;
E. cilii.

43. Referitor la numărul de nuclei putem afirma următoarele:

A. celula epitelială este frecvent polinucleată;
B. celula hepatică este anucleată;
C. fibra musculară striată este polinucleată;
D. hematiile adulte sunt uninucleate;
E. adipocitul este o celulă polinucleată.

44. Celula nervoasă conţine următoarele organite specifice:

A. aparatul Golgi;
B. mitocondrii;
C. neurofibrile;
D. dictiozomi;
E. centrozom.
45. Este un organit celular comun:
A. hialoplasma;
B. glicogenul;
C. picăturile lipidice;
D. aparatul Golgi;
E. nucleoplasma.

46. Repolarizarea:
A. apare după atingerea potenţialului prag;
B. se datorează creşterii permeabilităţii membranei pentru
Na+;
C. potenţialul revine către valoarea de repaus;
D. se realizează cu ajutorul unor molecule transportoare;
E. se datorează intrării K+ în celulă.

47. Sunt denumiţi şi corpusculii lui Palade:

A. lizozomii din leucocite;
B. cilii celulelor cilindrice;
C. lizozomii de formă sferică;
D. lizozomii de formă ovoidală;
E. ribozomii.

48. Despre incluziunile citoplasmatice putem afirma

următoarele:
A. în majoritatea celulelor poartă denumirea de centru celular;
B. sunt reprezentate şi de granulele de substanţă de
rezervă;
C.unele conţin informaţia genetică pentru sinteza enzimelor
respiratorii;
D. se găsesc ataşate reticulului endoplasmic neted;
E. le recunoaştem după membrana lor trilaminară, poroasă.
49. Este o parte componentă principală a celulei:
A. centrul celular;
B. reticulul endoplasmatic;
C. nucleul;
D. corpusculul Nissl;
E. aparatul Golgi.

50. În ultrastructura membranei celulare nu intră:

A. colesterol;
B. glicolipide;
C. fosfolipide;
D. cromatină;
E. glicoproteine.

51. O celulă conţine următoarele, cu excepţia:

A. substanţă fundamentală;
B. hialoplasmă;
C. mitocondrii;
D. lizozomi;
E. aparat Golgi.

52. Ergastoplasma reprezintă:

A. componenta nestructurată a citoplasmei;
B. o incluziune citoplasmatică;
C. o formă diferenţiată a mitocondriilor;
D. o forma diferenţiată a dictiozomilor;
E. un organit celular comun.
53. Citoplasma celulară conţine următoarele organite comune,
cu o excepţie; identificaţi-o:
A. corpusculii lui Palade;
B. mitocondrii;
C. corpii Nissl;
D. lizozomi;
E. dictiozomi.

54. Următoarele molecule pot difuza prin membrana celulară,

cu excepţia:
A. ureei;
B. etanolului;
C. glucozei;
D. hormonilor steroizi;
E. CO2.
55. Reprezintă o formă particulară de endocitoză:
A. osmoza;
B. difuziunea;
C. exocitoza;
D. pinocitoza;
E. centrosfera.

56. Citoplasma este structurată din:

A. organite comune şi nucleu;
B. hialoplasmă şi organite celulare;
C. carioplasmă şi incluziuni citoplasmatice;
D. nucleoplasmă şi citoplasmă nestructurată;
E. substanţă fundamentală şi organite celulare.

57. Neurofibrilele - alegeţi varianta adevărată:

A. au un rol esenţial în leucocite;
B. sunt formate din cisterne;
C. sunt sediul fosforilării oxidative în neuron;
D. conţin enzime hidrolitice;
E. se găsesc în neuron în citoplasmă, în axoplasmă şi în
dendrite.

58. Raportul între nucleu şi citoplasmă este în general:

A. 1/2;
B. 1/10;
C. 1/3-1/4;
D. 1/1;
E. 1/5-1/6.

59. Intervalul de timp pe parcursul căruia nu se poate obţine

un nou potenţial de acţiune, indiferent de intensitatea
stimulului, se numeşte:
A. perioadă descendentă;
B. perioadă refractară relativă;
C. perioadă ascendentă;
D. perioadă refractară absolută;
E. perioadă inversată.

60. Transportul în care materialul intracelular e captat în

vezicule şi transferat extracelular, poartă denumirea de:
A. pinocitoză;
B. fagocitoză;
C. exocitoză;
D. endocitoză;
E. difuziune.
61. Pompa de Na+/ K+ este un exemplu pentru:
A. difuziune;
B. transportul activ secundar;
C. transportul activ primar;
D. osmoză;
E. difuziunea facilitată.

62. Structura nucleului cuprinde următoarele, cu excepţia:

A. membrană cu structură trilaminată;
B. carioplasmă;
C. nucleoli;
D. spaţiu perinuclear;
E. centrozomi.

63. Glucidele conţinute în membrana celulară. Alegeţi

varianta corectă:
A. sunt neutre;
B. sunt puternic încărcate pozitiv;
C. sunt ataşate pe faţa externă a membranei;
D. formează un bistrat;
E. sunt localizare preponderent transmembranar.

64. Citoplasma, alegeţi varianta eronată:

A. este un sistem coloidal;
B. prezintă hialoplasmă;
C. miceliile coloidale se găsesc în mişcare browniană;
D. mediul de dispersie este reprezentat de proteine;
E. poate prezenta două tipuri de organite celulare.

65. Depolarizarea se datorează:

A. scăderii permeabilităţii membranei pentru Na+;
B. ieşirii produşilor de secreţie din celulă;
C. ieşirii K+ din celulă;
D. ieşirii glucozei din celulă;
E. creşterii permeabilităţii membranei pentru Na+.
66. Organitele bogate în ribonucleoproteine sunt:
A. mitocondriile;
B. dictiozomii;
C. lizozomii;
D. corpusculii lui Palade;
E. centriolii.

67. Țesutul muscular neted de tip multiunitar se găsește

localizat în:
A. esofag;
B. faringe;
C. iris;
D. pancreas;
E. prostată.

68. Carioplasma este:

A. forţa ce trebuie aplicată pentru a preveni osmoza;
B. o soluţie coloidală cu aspect omogen;
C. distrugerea structurii dintelui;
D. o categorie specială de transport;
E. un organit celular.

69. Este o proprietate specială a celulei:

A. reproducerea celulară;
B. metabolismul celular;
C. transportul transmembranar;
D. contractilitatea;
E. potenţialul de membrană.

70. Valoarea potenţialului membranar de repaus se datorează

activităţii pompei Na+ /K+. Raportul Na+/ K+ este de:
A. 2/3;
B. 3/2;
C. 1/2;
D. 1/1;
E. 4/3.

71. Referitor la difuziune, identificaţi varianta falsă:

A. este un mecanism care nu necesită prezenţa proteinelor
membranare transportoare;
B. este un tip de transport pasiv;
C. necesită cheltuială energetică;
D. determină răspândirea uniformă a moleculelor într-un
volum dat de gaz;
E. determină răspândirea uniformă a moleculelor într-un
volum dat de soluţie.

72. Referitor la osmoză, identificaţi răspunsul corect:

A. este un mecanism care necesită prezenţa proteinelor
membranare transportoare;
B. reprezintă difuziunea solventului într-o soluţie;
C. necesită cheltuială energetic;
D. apa va trece de la compartimentul cu soluţia mai
concentrată spre compartimentul cu soluţia mai diluată;
E. pentru ca ea să se producă trebuie ca membrana să fie mai
permeabilă pentru moleculele de de solvit decât pentru cele de
solvent.

73. În neuron, odată atins potenţialul prag, depolarizarea este:

A. lentă;
B. treptată;
C. spontană;
D. dependentă de cantitatea de proteine transportoare;
E. direct proporţională cu cantitatea de apă din matricea
extracelulară.

74. Pentru funcţionarea proteinei transportoare este necesară

hidroliza directă a ATP-ului în:
A. osmoză;
B. transportul activ primar;
C. transportul activ secundar;
D. difuziune;
E. cotransport.

75. Difuziunea facilitată - indicaţi răspunsul corect:

A. reprezintă difuziunea apei într-o soluţie;
B. moleculele se deplasează conform gradientului de
concentraţie, nefiind necesară energie pentru transport;
C. se mai numeşte cotransport;
D. se desfăşoară cu consum de enrgie furnizată de ATP;
E. este un tip de transport vezicular.

76. Despre nucleu putem afirma următoarele, cu excepţia:

A. este o parte constitutivă principal a celulei;
B. conţine materialul genetic;
C. poate fi situat excentric în celulă;
D. poate fi situat central în celulă;
E. în neuron este denumit şi dictiozom.

77. În leucocite, citoplasma prezintă diferite prelungiri

acoperite de plasmalemă, neordonate şi temporare numite:
A. cili;
B. microvili;
C. cuticulă;
D. pseudopode;
E. desmozomi.

78. Despre forma nucleului putem afirma:

A. în toate celulele este sferic;
B. în toate celulele este cilindric;
C. în toate celulele este dispus cu axul lung în axul celulei;
D. are, de obicei, forma celulei;
E. în toate celulele este aplatizat.

79. Ce organit comun este înconjurat de o zonă de citoplasmă

vâscoasă denumită centrosferă?
A. dictiozomul;
B. ergastoplasma;
C. centrozomul;
D. mitocondria;
E. desmozomul.

80. Partea structurată a citoplasmei este reprezentată de:

A. cili;
B. microvili;
C. organite celulare;
D. hialoplasmă;
E. carioplasmă.

ŢESUTURILE

81. Epiteliile cilindrice pseudostratificate intră în constituţia:

A. tunicii interne a vaselor sangvine;
B. tunicii interne a veselor limfatice;
C. epiteliului mucoasei traheale;
D. epiteliului mucoasei intestinului subţire;
E. epiteliul mucoasei bucale.

82. Epiteliile de acoperire cubice simple intră în constituţia:

A. epiteliului mucoasei traheale;
B. epiteliului glandelor exocrine;
C. epiteliului mucoasei bronhiolelor;
D. epiteliului mucoasei gastrice;
E. în niciunul din epiteliile enumerate mai sus.

83. Epiteliile pavimentoase simple formează:

A. miocardul;
B. acinii pancreatici;
C. tunica internă a vaselor sangvine;
D. uroteliul;
E. niciuna din variantele de mai sus.

84. Care din următoarele epitelii de acoperire sunt epitelii

pavimentoase necheratinizate:
A. epiderma;
B. epiteliul mucoasei vezicii urinare;
C. epiteliul mucoasei bucale
D. epiteliul mucoasei gastrice;
E. epiteliul mucoasei traheale.

85. Epiteliul ce tapetează canalele glandelor exocrine este de

tip:
A. pavimentos unistratificat;
B. cubic pluristratificat;
C. senzorial;
D. tubulo-acinos;
E. glandular.

86. Principalele tipuri de ţesuturi sunt, cu excepţia:

A. muscular;
B. nervos;
C. osos;
D. epitelial;
E. conjunctiv.

87. În structura tendonului găsim:

A. epiteliu cubic stratificat;
B. epiteliu simplu cilindric;
C. ţesut conjunctiv fibros;
D. ţesut conjunctiv elastic;
E. ţesut conjunctiv semidur.
88. Este un epiteliu pseudostratificat:
A. epiteliul mucoasei vaginale;
B. epiteliul mucoasei traheale;
C. epiteliul segmentului periferic al analizatorului gustativ;
D. epiteliul mucoasei vezicii urinare;
E. epiteliul mucoasei tubului digestiv.
89. Care din următoarele epitelii sunt senzoriale?
A. epiteliul pleurei;
B. epiteliul olfactiv;
C. epiteliul vezicii urinare;
D. epiteliul mucoasei traheale;
E. epiteliul mucoasei trompelor uterine.

90. Care din următoarele ţesuturi epiteliale de acoperire este

pluristratificat:
A. epiteliul pericardului;
B. epiteliul traheal;
C. epiteliul pleural;
D. epiteliul de tranziţie;
E. epiteliul intestinului subţire.

91. Epitelii unistratificate se găsesc:

A. în epidermă;
B. în epiteliul mucoasei vezicii urinare;
C. la nivelul tunicii interne a vaselor limfatice;
D. la nivelul canalelor glandelor exocrine;
E. la nivelul mucoasei bucale.

92. Care dintre ţesuturile conjunctive se găsesc în structura

aponevrozelor?
A. ţesutul conjunctiv elastic;
B. ţesutul conjunctiv adipos;
C. ţesutul conjunctiv fibros;
D. ţesutul conjunctiv cartilaginos;
E. ţesutul conjunctiv lax.

93. În tunica medie a arterelor mari se găsesc următoarele

tipuri de ţesuturi:
A. ţesut conjunctiv fibros;
B. ţesut conjunctiv dur;
C. ţesut conjunctiv elastic;
D. ţesut conjunctiv lax;
E. ţesut conjunctiv semidur.

94. Ţesutul conjunctiv moale reticulat se regăseşte la nivelul:

A. tendoanelor;
B. aponevrozelor;
C. ganglionilor spinali;
D. splinei;
E. timusului.

95. Tunica internă a vaselor sanguine este formată dintr-un

epiteliu:
A. cilindric simplu;
B. cubic simplu;
C. pavimentos simplu;
D. pavimentos stratificat;
E. cilindric stratificat.

96. În structura meniscurilor articulare intră următorul tip de

ţesut conjunctiv:
A. ţesut conjunctiv lax;
B. ţesut conjunctiv semidur fibros;
C. ţesut conjunctiv semidur hialin;
D. ţesut conjunctiv reticular;
E. ţesut conjunctiv elastic.
97. Ţesutul conjunctiv moale de tip elastic se găseşte în:
A. ligamente;
B. măduva hematogenă;
C. tunica medie a arterelor mari şi a venelor;
D. pavilionul urechii;
E. ganglionii limfatici.

98. Cartilajul hialin întră în structura:

A. pavilionului urechii;
B. discurilor intervertebrale;
C. meniscurilor articulare;
D. cartilajelor traheale;
E. epiglotei.

99. Ţesutul osos compact se găseşte localizat:

A. în epifizele oaselor lungi;
B. în interiorul oaselor scurte;
C. în interiorul oaselor late;
D. în diafizele oaselor lungi;
E. în pavilionul urechii.

100. În organism putem găsi următoarele tipuri de ţesut

conjunctiv, cu excepţia:
A. moale;
B. dur;
C. senzorial;
D. semidur;
E. fluid.

101. Este un ţesut conjunctiv fluid:

A. cartilagiul;
B. sângele;
C. serul;
D. miocardul;
E. ovarul.

102. Într-un ţesut, substanţa intercelulară atunci când este în

cantitate mică poartă denumirea de:
A. ser;
B. substanţă de ciment;
C. substanţă fundamentală;
D. stromă;
E. parenchim.

103. În ce organe vom întâlni ţesuturi epiteliale glandulare

organizate tip folicular:
A. adenohipofiză;
B. paratiroidă;
C. tiroidă;
D. testicul;
E. pancreas.

104. Despre ţesuturile epiteliale senzoriale putem afirma

următoarele:
A. leagă unele organe;
B. intră în structura organelor de simţ;
C. formează tunica internă a vaselor de sânge;
E. cele de tip mixt se regăsesc la nivelul pancreasului;
E. sunt bine reprezentate la nivelul glandelor paratiroide.

105. În clasificarea tesutului epitelial de acoperire vom întâlni

şi următoarea categorie:
A. epitelii în cordoane;
B. epitelii foliculare;
C. epitelii unistratificate;
D. epitelii compuse;
E. epitelii mixte.

SISTEMUL NERVOS

106. Parasimpaticul cranian inervează următoarele organe, cu

excepţia:
A. vezicula biliară;
B. vezica urinară;
C. muşchii circulari ai irisului;
D. rinichiul;
E. glanda lacrimală.

107. Hipotalamusul - alegeţi varianta falsă:

A. are conexiuni cu paleocortexul;
B. reprezintă centrul superior de integrare vegetativă;
C. conţine centrul foamei şi al saţietăţii;
D. conţine al III-lea neuron pentru căile sensibilităţii
interoceptive;
E. secretă hormonul antidiuretic (hipotalamusul anterior).

108. Următoarele elemente morfofuncţionale sunt comune

simpaticului şi parasimpaticului, cu excepţia:
A. toate eferentele celor două componente sunt formate
din cel puţin doi axoni;
B. acetilcolina este mediator pentru ambele sisteme între
fibrele preganglionare şi postganglionare;
C. ambele componente stimulează secreţia glandelor
sudoripare;
D. cele mai multe organe au inervaţie simpatică şi
parasimpatică;
E. la baza activităţii ambelor componente stă reflexul.

109. Meningele spinale - alegeţi varianta falsă:

A. piamater - membrană exterioară - are structură
fibroasă;
B. piamater - are rol nutritiv-conţine vase arteriale;
C. spaţiul epidural se găseşte între pereţii canalului vertebral şi
duramater;
D. LCR se găseşte între arahnoidă şi piamater;
E. sunt alcătuite din trei membrane de protecţie.

110. Cerebelul primeşte fibre de la următoarele structuri, cu

excepţia:
A. măduva spinării-tractul spinocerebelos dorsal;
B. de la calea olfactivă;
C. bulbul rahidian - nucleul cuneat;
D. bulbul rahidian-nucleul gracilis;
E. măduva spinării - tractul spinocerebelos ventral.

111. Coarnele anterioare medulare:

A. conţin neuroni senzitivi;
B. conţin neuroni visceromotori;
C. conţin neuroni alfa şi gama;
D. conţin neuroni viscerosenzitivi;
E. sunt vizibile în regiunile cervicală inferioară şi lombară
superioară.

112. Neuroni senzitivi se află pe traseul următoarelor, cu

excepţia:
A. rădăcinii dorsale a nervului spinal;
B. rădăcinii anterioară a nervului spinal;
C. rădăcinii posterioare a nervului spinal;
D. în ganglionul geniculat de pe traseul nervului VII;
E. pe calea aferentă a reflexului monosinaptic.

113. În cordonul medular anterior se află următoarele

fascicule, cu excepţia:
A. fasciculul piramidal direct;
B. fasciculul vestibulospinal ventral;
C. fasciculul tectospinal;
D. fasciculul fundamental lateral;
E. fasciculul spinotalamic ventral.

114. Coarnele laterale medulare nu conţin:

A. neuroni vegetativi;
B. neuroni vegetativi simpatici;
C. neuroni de asociaţie;
D. neuroni preganglionari;
E. neuroni viscerosenzitivi.

115. Reflexele monosinaptice nu se caracterizează prin:

A. centrul reflex miotatic este în cornul lateral partea
anterioară;
B. sunt formate din doi neuroni;
C. au rol în menţinerea tonusului muscular;
D. receptorii sunt reprezentaţi de proprioceptori;
E. sunt reflexe miotatice.

116. Sunt căi extrapiramidale, cu excepţia:

A. corticospinale;
B. rubrospinale;
C. vestibulospinale;
D. olivospinale;
E. nigrospinale.

117. Trunchiul nervului spinal:

A. este format numai din fibre senzitive;
B. este mixt;
C. este format numai din fibre motorii;
D. conţine numai fibre somatice;
E. conţine numai fibre vegetative.

118. Talamusul nu este releu (întrerupere sinaptică) pentru:

A. axonii neuronilor din nucleul Gracilis şi Cuneat;
B. axonii neuronilor din cornul posterior medular;
C. toţi axonii neuronilor din coarnele posterioare
medulare ajung si la cerebel;
D. axonii deutoneuronilor pentru calea gustativă;
E. axonii neuronilor care conduc sensibilitatea interoceptivă.

119. Fibrele corticonucleare ajung la următoarele structuri, cu

excepţia:
A. nucleul nervului hipoglos (XII);
B. nucleul nervului accesor (XI);
C. neuronii somatomotori din măduva spinării;
D. nucleul motor al nervului trigemen (V);
E. nucleul somatomotor al nervului vag (X).

120. Este localizată pe faţa medială a lobului temporal, aria

corticală:
A. auditivă;
B. olfactivă;
C. vestibulară;
D. gustativă;
E. vizuală.

121. Substanţa albă medulară nu se caracterizează prin:

A. este dispusă la periferie;
B. este dispusă sub formă de coarne;
C. conţine fascicule ascendente în general periferic;
D. conţine fascicule de asociaţie situate profund;
E. este dispusă sub formă de cordoane.

122. Neuronii vegetativi simpatici preganglionari nu sunt

prezenţi în:
A. măduva cervicală superioară;
B. măduva toracală (T1-T12);
C. măduva lombară L1-L2;
D. coarnele laterale ale măduvei spinării;
E. măduva cervicală inferioară.

123. Sensibilitatea exteroceptivă este condusă prin:

A. căi spinobulbare;
B. căi extrapiramidale;
C. căi spinocerebeloase;
D. căi corticospinale;
E. fascicule de asociaţie.

124. Rădăcina posterioară a nervilor spinali:

A. este mixtă;
B. este formată numai din fibre motorii;
C. este formată numai din fibre senzitive;
D. conţine numai fibre somatice;
E. conţine numai fibre vegetative.

125. Ramură comunicantă albă a nervilor spinali-alegeti

răspunsul fals:
A. prin ea trece fibra preganglionara cu originea în neuronul
visceromotor din cornul lateral;
B. este formată numai din fibre viscerosenzitive;
C. conţine axonii neuronilor visceromotori din jumătatea
ventrală a cornului lateral;
D. prin ea trece fibra preganglionară simpatică mielinică;
E. conţine fibre care fac sinapsă într-un ganglion
laterovertebral.

126. În cordonul lateral medular sunt dispuse următoarele

fascicule cu excepţia:
A. spinotalamic termic - dureros;
B. spinocerebelos încrucişat;
C. tectospinal;
D. piramidal încrucişat;
E. rubrospinal.

127. Hipotalamusul cuprinde următorii centrii, cu excepţia:

A. centrul foamei;
B. centrul saţietăţii;
C. centrul setei;
D. centrul termoreglării;
E. centrul limbajului.

128. Reflexele nociceptive nu se caracterizează prin:

A. sunt reflexe de apărare;
B. receptorii sunt reprezentaţi mai ales prin terminaţii
nervoase libere;
C. au rol în menţinerea tonusului muscular;
D. apar ca răspuns la stimulii dureroşi;
E. sunt reflexe polisinaptice care iradiază.

129. Selecţionarea ramurii mandibulare a nervului trigemen

determină:
A. abolirea sensibilităţii întregii feţe;
B. paralizia musculaturii feţei;
C. abolirea sensibilităţii corneei;
D. paralizia muşchilor masticatori;
E. abolirea sensibilităţii gustative din 2/3 anterioare ale limbii.

130. Impulsurile care iniţiază mişcările voluntare sunt conduse

prin următoarele structuri, cu excepţia:
A. căile piramidale;
B. fasciculul piramidal încrucişat;
C. fasciculul rubrospinal;
D. fasciculul corticospinal;
E. fasciculul corticonuclear.

131. Căile corticonucleare fac sinapsă cu nucleii:

A. olivar;
B. Goll (gracilis);
C. ambiguu;
D. lacrimali;
E. vestibulari.

132. Care dintre următoarele sensibilităţi nu are al treilea

neuron în talamus:
A. proprioceptivă de control a mişcării;
B. dureroasă;
C. gustativă;
D. tactilă fină;
E. termică.

133. Nu se încrucişează la nivel medular axonii care intră în

alcătuirea:
A. fasciculelor spinobulbare;
B. fasciculelor piramidal direct;
C. fasciculelor spinotalamic lateral;
D. fasciculelor spinotalamic anterior;
E. fasciculelor spinocerebelos ventral.
134. Următoarele substanţe pot fi eliberate din terminaţiile
axonice, cu excepţia:
A. acetilcolină;
B. adrenalină;
C. noradrenalină;
D. prolactină;
E. epinefrină.

135. Următoarele organite celulare sunt specifice neuronilor:

A. mitocondriile;
B. nucleul;
C. neurofibrilele;
D. aparatul Golgi;
E. reticulul sarcoplasmic.

136. Ganglionul spinal se găseşte pe traseul:

A. ramurii dorsale;
B. ramurii ventrale
C. nervului trigemen;
D. rădăcinii dorsale a nervului spinal;
E. ramurii meningeale.

137. În cordonul posterior al măduvei spinării, la nivelul L1,

este localizat:
A. fasciculul piramidal direct;
B. fasciculul tectospinal;
C. fasciculul spinocerebelos încrucişat;
D. fasciculul cuneat;
E. fasciculul gracilis.

138. Ramură comunicantă albă - alegeţi răspunsul eronat:

A. conţine fibre simpatice preganglionare;
B. conţine axoni ai neuronilor vegetativi medulari;
C. este componentă a nervilor spinali cervicali C1-C3;
D. conţine fibre simpatice mielinice;
E. se desprinde din trunchiul nervului spinal.

139. Secţionarea fasciculului piramidal direct drept este

urmată de imposibilitatea realizării mişcărilor voluntare la
nivelul:
A. muşchiului biceps brahial drept;
B. muşchiului biceps brahial stâng;
C. muşchilor coapsei membrului inferior drept;
D. muşchilor masticatori;
E. muşchilor gambei membrului inferior drept.

140. Care dintre următoarele formaţiuni menţionate mai jos nu

sunt localizate pe faţa laterală a emisferelor cerebrale:
A. girusul precentral;
B. fisura laterală Sylvius;
C. şanţul central Rolando;
D. trigonul cerebral;
E. două şanţuri adânci.

141. Bulbul rahidian este delimitat superior de:

A. decusaţia piramidală;
B. şanţul pontopeduncular;
C. şanţul bulbopontin;
D. piramidele pontine;
E. pedunculii cerebeloşi inferiori.

142. La nivelul trunchiului cerebral se află următoarele structuri

sau origini ale nervilor cranieni, cu excepţia:
A. deutoneuronul (nucleul senzitiv) pentru fibre senzitive;
B. originea aparentă a tuturor nervilor cranieni;
C. originea reală pentru fibrele motorii din nervii motori;
D. originea reală pentru fibrele motorii ale nervilor micşti;
E. originea tuturor fibrelor parasimpatice din nervii cranieni
III, VII, IX, X.

143. Prezintă nuclei secretori pontini nervii:

A. trigemen;
B. abducens;
C. facial;
D. glosofaringieni;
E. vagi.

144. Acţionează asupra muşchiului intrinsec sfincter al irisului

globului ocular nervul:
A. oculomotor;
B. abducens;
C. trohlear;
D. trigemen;
E. vag.

145. Sinapsele pot fi - alegeţi răspunsul eronat:

A. neuroneuronale;
B. chimice;
C. electrice;
D. dendrodendritice;
E. la cele electrice se eliberează cuante de mediatori
chimici în fanta sinaptică.

146. Transmiterea sinaptică:

A. terminaţia presinaptica prezintă receptori specifici;
B. în sinapsele electrice conducerea este se pare
bidirecţională;
C. membrana postsinaptică conţine vezicule cu mediatori
chimici;
D. în sinapsele chimice conducerea este bidirecţională;
E. cofeina inhibă transmiterea potenţialului de acţiune la
nivelul sinapselor.

147. Teaca Schwann:

A. este o teacă continuă;
B. este prezentă în porţiunea terminală a axonului;
C. apare şi pe colateralele desprinse de la nivelul axonului;
D. este prezentă la neuronii din SNC;
E. este formată din celule care nu se divid.

148. Ramură ventrală a nervului spinal C1 conţine

următoarele tipuri de fibre, cu excepţia:
A. simpatice;
B. somatice motorii;
C. somatice senzitive;
D. fibre care intră în alcătuirea plexului cervical;
E. fibre care formează fasciculul cuneat.

149. Nervul vag inervează următoarele structuri, cu excepţia:

A. musculatura striată a faringelui;
B. rinichiul;
C. splina;
D. baza rădăcinii limbii;
E. glanda suprarenală.

150. Inervaţia colonului este asigurată de următoarele

structuri, cu excepţia:
A. nervii pelvici;
B. fibre cu originea în nucleul dorsal al vagului din puntea
lui Varolio;
C. fibre parasimpatice ale nervului vag;
D. fibre simpatice din ganglionii prevertebrali;
E. fibre simpatice cu originea în coarnele laterale T6-L2.

151. Şanţul central:

A. separă girul precentral de aria somestezică I;
B. separă lobul parietal de cel temporal;
C. separă cele două emisfere cerebrale;
D. este un şanţ care împarte lobii în giri;
E. leagă cele două emisfere cerebrale.

152. Următoarele elemente structurale şi funcţionale

diferenţiază componenta simpatică de cea parasimpatică, cu
excepţia:
A. ambele componente prezintă fibre preganglionare în ramura
comunicantă albă a nervului spinal T9;
B. la ambele componente, între fibrele pre şi
postganglionare, se eliberează acetilcolină;
C. la cele două componente originea fibrelor preganglionare
se află numai în măduva spinării;
D. la ambele componente, la contactul fibrei cu efectorul, se
eliberează acelaşi mediator chimic;
E. ambele componente au acţiune antagonică asupra
medulosuprarenalei.

153. Ramură comunicantă cenuşie:

A. conţine fibre simpatice postganglionare şi senzitive;
B. este formată din axoni ai neuronilor vegetativi medulari;
C. se desprinde (desface) din trunchiul nervului spinal;
D. conţine fibre mielinice;
E. este formată din axoni din ganglionii paravertebrali.

154. Nervii spinali:

A. sunt în număr de 31;
B. rădăcina posterioară are pe traseul ei un ganglion vegetativ;
C. formează plexuri nervoase ce se distribuite în regiunea
toracală;
D. prezintă rădăcinile dorsală, ventrală şi comunicantă albă;
E. pe rădăcina dorsală, în ganglioni, se află neuroni
pseudounipolari.

155. Celulele glandulare sunt stimulate de neuroni:

A. intercalari;
B. somatomotori;
C. somatosenzitivi;
D. motori vegetativi (nuclei secretori);
E. de asociaţie.

156. Nervii trigemeni-alegeţi varianta corectă:

A. sunt nervi senzitivi;
B. primele trei ramuri inervează muşchii masticatori;
C. au în structura fibre vegetative;
D. au ramuri olfactivă, maxilară şi mandibulară;
E. deutoneuronii fibrelor senzitive se află în trunchiul
cerebral.

157. Care dintre următoarele reflexe este somatic:

A. salivator;
B. lacrimal;
C. sudoral;
D. defecaţie;
E. strănut.

158. Următorii nervi vegetativi conţin fibre preganglionare, cu

excepţia:
A. nervii pelvici;
B. nervul vag;
C. micul nerv splanhnic;
D. nervul cranian vag care inervează medulosuprarenala;
E. nervul cranian III (oculomotor).

159. Cerebelul nu se caracterizează prin:

A. se leagă de bulbul rahidian prin vermisul superior;
B. lobul anterior se numeşte paleocerebel;
C. substanţa albă are aspectul unei coroane de arbore;
D. lobul floculonodular se află lângă bulbul rahidian;
E. extirparea cerebelului produce şi astazie.

160. Talamusul-găsiţi răspunsul eronat:

A. conţine neuroni de releu pentru toate sensibilităţile;
B. are conexiuni cu măduva spinării, bulbul rahidian;
C. conţine neuroni de releu pentru fibrele senzitive ale
nervului V;
D. are conexiuni cu paleocortexul;
E. lateral de talamus se află nucleii bazali.

161. Hipotalamusul nu se caracterizează prin:

A. se află în relaţie cu glanda pituitară;
B. conţine al III-lea neuron pentru calea sensibilităţii
viscerale;
C. reglează metabolismul intermediar;
D. reglează şi coordonează ritmul somn-veghe;
E. hipotalamusul anterior secretă vasopresină.

162. Hipotalamusul - aflaţi răspunsul incorect:

A. regiunea mediană din hipotalamus controlează
activitatea hipofizei posterioare;
B. neurohipofiză depozitează hormonii secretaţi de nucleii
anteriori hipotalamici;
C. hiposecreţia nucleilor anteriori ai hipotalamusului
determină pierderi mari de apă prin urină;
D. hipotalamusul controlează activitatea glandei tiroide prin
feed-back negativ;
E. conţine centrul saţietăţii.

163. Nervii cranieni cu componentă vegetativă nu se

caracterizează prin:
A. au originea reală în trunchiul cerebral şi în regiunea
cervicodorsala a măduvei spinării;
B. fibrele vegetative ale nervului facial se distribuie la
glandele lacrimale;
C. fibrele vegetative ale nervului oculomotor ajung la
muşchiul sfincter al irisului;
D. fibrele vegetative ale nervului X scad frecvenţa cardiacă;
E. fibrele vegetative ale nervului IX stimulează secreţia
glandei salivare parotide.

164. Sinapsa şi transmiterea sinaptică-alegeţi răspunsul eronat:

A. sinapsa este o conexiune funcţională între un neuron şi o
celulă secretoare;
B. transmiterea influxului nervos la nivelul sinapselor
chimice se face în ambele sensuri;
C. sinapsele pot să fie şi dendrodendritice;
D. unele anestezice scad excitabilitatea sinaptică;
E. în fanta sinapselor chimice, impulsul nervos descarcă
cuante de acetilcolină.

165. Coarnele laterale medulare sunt vizibile în regiunile:

A. cervicală inferioară, toracală şi lombară inferioară;
B. cervicală superioară, toracală inferioară şi lombară;
C. cervicală inferioară, toracală şi lombară superioară;
D. cervicală şi toracală superioară;
E. pe toată lungimea măduvei spinării.
166. Substanţa reticulată a măduvei spinării, alegeţi răspunsul
eronat:
A. se află în substanţa albă a măduvei, lângă fisura
mediană anterioară;
B. se află în substanţa albă a măduvei, regiunea cervicală,
între cornul lateral şi cel posterior;
C. se află în jurul canalului ependimar;
D. conţine neuroni dispuşi în reţea;
E. se află în jurul unui canal ce conţine LCR.

167. Căile descendente - găsiţi răspunsul corect:

A. fasciculul corticospinal anterior se încrucişează în bulbul
rahidian;
B. au doi neuroni pe traseul lor:protoneuron şi deutoneuron;
C. neuronul de execuţie se află şi în nucleii motori din
bulbul rahidian;
D. decusaţia piramidală rezultă din încrucişarea fasciculelor
Goll şi Burdach;
E. fasciculul corticonuclear se distribuie la muşchii scheletici
ai membrului superior.

168. Nervii pelvici nu inervează:

A. colonul sigmoid;
B. vezica urinară;
C. uterul;
D. sfincterul anal extern;
E. sfincterul anal intern.

169. Calea eferentă vegetativă-alegeţi varianta falsă:

A. se deosebeşte de calea somatică;
B. cuprinde doi neuroni;
C. fibrele preganglionare au originea în ganglionii
juxtaviscerali;
D. fibra preganglionară parasimpatică este lungă;
E. în ganglionii intramurali fac sinapsă fibrele preganglionare
ale nervului vag.

170. Parasimpaticul pelvian-alegeţi varianta falsă:

A. contractă muşchiul detrusor vezical;
B. contractă sfincterul vezical intern;
C. inervează vezica urinară;
D. formează nervii pelvici cu originea în măduva sacrată;
E. fibrele nervilor pelvici fac sinapsă în ganglionii intramurali.

171. Reflexele somatice spinale-alegeti varianta falsă:

A. sunt polisinaptice;
B. sunt monosinaptice;
C. reflexele miotatice au ca receptori fusurile neuromusculare;
D. axonul neuronului senzitiv inervează ligamentul
rotulian;
E. reflexele miotatice au rol în menţinerea poziţiei corpului.

172. Reflexele polisinaptice - alegeţi varianta corectă:

A. sunt reflexe miotatice;
B. se demonstrează lovind tendonul lui Ahile;
C. efectorul este muşchiul flexor al mâinii;
D. calea aferentă este asigurată de fasciculele
spinocerebeloase;
E. au rol în menţinerea tonusului muscular.

173. Dendritele-găsiţi răspunsul fals:

A. recepţionează impulsul nervos;
B. la neuronii multipolari sunt numeroase;
C. în porţiunea iniţială conţin neurofibrile;
D. conduc impulsul nervos la organele efectoare;
E. la neuronii pseudounipolari, axonul se divide în "T" iar
dendritele se distribuie la periferie.

174. Sistemul nervos-alegeţi varianta falsă:

A. sistemul nervos somatic reglează în special musculatura
scheletică;
B. reglarea activităţii organelor interne se realizează prin
SNV;
C. fiecare organ nervos are două funcţii: senzitivă şi motorie;
D. emisferele cerebrale au trei funcţii: senzitivă, motorie,
psihică;
E. muşchiul striat de tip cardiac este reglat de fibre
somatomotorii.

175. Forma neuronilor-alegeţi varianta corectă:

A. au formă stelată la neuronii din ganglionii spinali;
B. au formă sferică la neuronii din coarnele anterioare
medulare;
C. neuronii pseudounipolari au formă ovalara;
D. neuroni cu formă piramidală sunt în scoarţa cerebeloasă;
E. neuronii multipolari au formă fusiformă.

176. Neuronii pot fi-alegeti varianta falsă:

A. viscerosenzitivi, în jumătatea posterioară a cornului lateral;
B. bipolari în retină;
C. unipolari în retină;
D. visceromotori în coarnele dorsale;
E. de asociaţie.

177. Pericarionul-alegeţi răspunsul greşit:

A. este delimitat de o membrană lipoproteică;
B. citoplasma conţine centrozom în apropierea nucleului;
C. corpii tigroizi (ergastoplasma) au rol în sinteza proteinelor;
D. în celulele vegetative centrale, pericarionul prezintă nuclei
multiplii;
E. neuroplasma prezintă şi incluziuni pigmentare.
178. Celulele gliale - alegeţi răspunsul fals:
A. au capacitate de fagocitoză;
B. sunt în raport de 10/1 faţă de numărul neuronilor;
C. au centrozomi formaţi din doi centrioli cilindrici;
D. nu conţin neurofibrile;
E. celulele Schwann produc teaca de mielină pentru mai
mulţi axoni.

179. O tumoră care se dezvoltă la nivelul şanţului

bulbopontin, deasupra piramidei bulbare drepte, determină cel
mai probabil paralizia muşchiului:
A. drept extern de la ochiul stâng;
B. oblic superior de la ochiul drept;
C. drept extern de la ochiul drept;
D. oblic superior de la ochiul stâng;
E. ridicător al pleoapei superioare.

180. La nivelul punţii lui Varolio, îşi au originea reală fibrele

motorii şi vegetative din structura nervului:
A. VII;
B. IX;
C. X;
D. XI;
E. III.

181. Trunchiul cerebral este format din următoarele structuri,

cu excepţia:
A. bulbul rahidian;
B. puntea lui Varolio;
C. pedunculi cerebeloşi;
D. mezencefal;
E. substanţa albă şi substanţa cenuşie.

182. Următoarele reflexe se închid în punte, cu excepţia:

A. reflexului masticator;
B. reflexului salivator (glande submandibulare);
C. lacrimal;
D. cardioaccelerator;
E. mimicii.

183. Ajung direct, fără încrucişare, la cerebel, fibrele cu

originea în:
A. ganglionii Scarpă;
B. nucleii Goll şi Burdach;
C. coarnele posterioare ale măduvei (prin pedunculii
cerebeloşi superiori);
D. coarnele posterioare ale măduvei – fasciculul
spinocerebelos dorsal;
E. nucleii vestibulari bulbari, formând fasciculul
vestibulospinal.

184. Nervul spinal conţine numai fibre senzitive în:

A. rădăcina anterioară;
B. rădăcina posterioară;
C. trunchi;
D. ramura ventrală;
E. ramura dorsală.

185. Nervii care nu formează plexuri, sunt:

A. nervii cervicali;
B. nervii toracali;
C. nervii lombari;
D. nervii simpatici şi parasimpatici care inervează stomacul;
E. nervii sacrali.
186. Din segmentul S2 al măduvei spinării, pornesc fibre
nervoase care inervează vezica urinare. Care sunt acestea?
A. fibre care formeaza marele nerv splanhnic;
B. fibre din structura nervilor pelvici;
C. fibre din structura nervilor pelvici cu originea în coarnele
posterioare;
D. fibre din ramura comunicantă cenuşie S4-S5;
E. fibre vegetative parasimpatice ale nervului X.

187. Fibrele nervoase care inervează muşchii faringelui,

provin din:
A. fibrele motorii ale nervilor IX şi X;
B. fibre provenite din micul nerv splanhnic;
C. fibre motorii provenite din nervul VII;
D. fibre provenite din ganglionii prevertebrali;
E. fibre vegetative parasimpatice provenite din nucleul dorsal
al nervului X.

188. Stimularea parasimpatică determină vasodilataţie la

nivelul:
A. vaselor din tegument, pe toată suprafaţa corpului;
B. câtorva teritorii vasculare;
C. glandei suprarenale;
D. pe vasele cerebrale;
E. pe vasele hepatice.

189. Emisferele cerebrale sunt legate în partea bazală, prin:

A. comisura cenuşie anterioară;
B. comisura cenuşie posterioară;
C. comisura albă anterioară;
D. sistemul limbic;
E. bulbul olfactiv.
190. În coarnele anterioare ale măduvei se închid următoarele
reflexe, cu excepţia:
A. de apărare;
B. somatice;
C. pupilodilatator;
D. osteotendinoase;
E. nociceptive.

191. Nucleul celulei nervoase:

A. prezintă mereu un singur nucleol;
B. este alcătuit dintr-o membrană externă-neurilema;
C. transmite informaţia genetică;
D. poate să fie numai excentric;
E. poziţia sa poate să fie numai centrală.

192. Se numără printre legile lui Pflüger următoarele, cu

excepţia:
A. legea localizării;
B. legea simetriei;
C. legea convergenţei;
D. legea iradierii;
E. legea generalizării.

193. Reflexele osteotendinoase - alegeţi varianta falsă:

A. reflexul patelar determină extensia gambei pe coapsă;
B. ciocanul de reflexe loveşte tendonul muşchiului cvadriceps
femural;
C. pentru reflexul ahilean se produce contracţia
tricepsului brahial;
D. pentru reflexul ahilean, gamba se sprijină pe suport;
E. sunt reflexe monosinaptice.
194. Reflexele monosinaptice nu se caracterizează prin:
A. receptorii sunt reprezentaţi de fusurile neuromusculare;
B. neuronul senzitiv proprioceptiv este un neuron
pseudounipolar;
C. au rol în menţinerea tonusului muscular;
D. efectorul reflexului rotulian este aşezat pe osul femural;
E. la reflexul rotulian are loc extensia labei piciorului.

195. Faţa medială a emisferelor cerebrale prezintă următoarele

structuri, cu excepţia:
A. corpul calos;
B. trigonul cerebral;
C. nucleul talamic;
D. hipocampul;
E. ventriculul IV.

196. Prin ramura vegetativă, nervii oculomotori inervează:

A. muşchii radiari ai irisului;
B. muşchii circulari ai corpului ciliar;
C. muşchiul ridicător al pleoapei superioare;
D. muşchiul drept extern;
E. muşchiul oblic superior.

197. Conduc influx nervos spre organele efectoare:

A. toate căile ascendente;
B. componenta senzorială (cele două ramuri) a nervului V;
C. componenta motorie a nervilor micşti;
D. componenta senzitivă a nervilor micşti;
E. nervii splanhnici.

198. Hipotalamusul - alegeți varianta falsă:

A. intervine în ritmul somn-veghe;
B. prin factorii de eliberare şi inhibare controlează lobul
posterior hipofizar;
C. intervine în controlul întregului sistem endocrin;
D. intervine în menţinerea volumului lichidelor în organism;
E. intervine în reglarea senzaţiei de foame;

199. Receptorii arcului reflex medular pot fi, cu excepţia:

A. dendrite ale neuronilor din ganglionii nervilor spinali;
B. corpusculi senzitivi;
C. celule conjunctive specializate ca şi celule senzoriale;
D. dendrite ale neuronilor din ganglionul trigeminal;
E. chemoreceptori din corpii carotidieni (sinusul carotidian).

200. Câţi nervi spinali au 7 oameni:

A. 434;
B. 217;
C. 168;
D. 438;
E. 430.

201. Fibrele ce aparţin fasciculului spinocerebelos dorsal:

A. vin din regiunea superioară a trunchiului şi a membrului
superior;
B. trec spre cerebel prin pedunculul cerebelos inferior;
C. se încrucişează în măduvă şi nu în trunchiul cerebral;
D. parţial, ajung la cerebel prin pedunculii cerebeloşi
superiori;
E. ajung la cerebel în lobul floculonodular.

202. Un reflex somatic este:

A. reflexul salivar;
B. reflexul lacrimal;
C. reflexul de acomodare;
D. reflexul masticator;
E. reflexul cardioaccelerator.
203. Potenţialul de repaus al membranei neuronale are o
valoare apropiată de cea a potenţialului de echilibru pentru:
A. Na+;
B. K+;
C. Ca+2;
D. Clor;
E. HCO3-.

204. Dilatarea pupilei implică toate cele de mai jos, cu

excepţia:
A. contracţia muşchiului dilatator pupilar (muşchi radiali) ;
B. relaxarea fibrelor muşchiului constrictor pupilar;
C. stimularea nucleului optic;
D. descărcarea nervoasă simpatică;
E. apare în timpul trecerii de la lumina la intuneric.

205. Toate cele de mai jos sunt adevărate, cu excepţia:

A. nervul V este implicat în masticaţie, sensibilitatea
exteroceptivă din cavitatea bucală;
B. nervul IX formează calea eferentă a salivaţiei, deglutiţiei
dar nu şi a masticaţiei;
C. nervul VII este implicat în salivaţie şi masticaţie dar nu şi
în deglutiţie;
D. nervul X este implicat în salivaţie, masticaţie şi
deglutiţie;
E. nervul XII este implicat în vorbire, masticaţie şi deglutiţie.

206. Nucleii bazali-alegeţi varianta falsă:

A. se mai numesc şi corpi striaţi;
B. sunt formaţi din corpi neuronali;
C. au rol în menţinerea tonusului muscular;
D. trimit eferenţe către unii nuclei mezencefalici;
E. controlează motilitatea voluntară.

207. Arcul reflex vegetativ conţine următoarele, cu excepţia:

A. calea aferentă;
B. centrul nervos;
C. calea eferentă;
D. un singur neuron pe calea eferentă;
E. doi neuroni pe calea eferentă.

208. Efectele stimulării vegetative simpatice şi parasimpatice

nu se caracterizează prin:
A. sunt frecvent antagonice;
B. uneori au efecte de acelaşi tip;
C. inervaţia vegetativă a glandelor salivare stimulează secreţia
lor care diferă calitativ;
D. stimularea parasimpatică a ochiului determină reflexul de
acomodare;
E. stimularea simpatică a ochiului produce mioză.

209. Mezencefalul:
A. conţine nucleul motor pentru fibrele nervului IV;
B. pe faţa ventrală prezintă epifiza între tuberculii
cvadrigemeni superiori;
C. prezintă deasupra coliculilor superiori, glanda epifiză;
D. conţine deutoneuronul pentru fibrele nervilor III şi IV;
E. pe faţa posterioară, sub lama cvadrigeminală, se află
originea aparentă a nervului III.
210. La nivelul talamusului se termină următorul fascicul:
A. spinocerebelos dorsal;
B. spinocerebelos direct;
C. spinocerebelos ventral;
D. spinotalamic anterior;
E. rubrospinal.
211. Fasciculele cu origine la nivelul scoarţei cerebrale sunt:
A. rubrospinale;
B. reticulospinale;
C. tectospinale;
D. corticonucleare;
E. fundamental posterior.

212. Fasciculele spinobulbare:

A. au originea în coarnele posterioare medulare;
B. fac parte din calea sensibilităţii proprioceptivă inconştientă;
C. sunt localizate în cordonul posterior medular;
D. se termină în metatalamus;
E. se încrucişează la nivelul măduvei.

213. Puntea lui Varolio:

A. la nivelul ei se află originea aparentă a nervului VI;
B. conţine neuronii de origine ai componentei senzoriale a
nervului V;
C. este delimitată de mezencefal prin şanţul
pontomezencefalic;
D. prezintă pe faţa sa anterioară originea aparentă a nervului
III;
E. se leagă de cerebel prin pedunculii cerebeloşi superiori.

214. Cerebelul:
A. este situat în etajul superior al cutiei craniene;
B. este aşezat înaintea trunchiului cerebral;
C. deasupra lui (superior) se află glanda pineală;
D. este alcătuit şi din cortul cerebelului;
E. pedunculii cerebeloşi mijlocii conţin fibre aferente şi
eferente.
215. Axonii neuronilor postganglionari transmit impulsuri
spre:
A. celulele musculare striate;
B. fusurile neuromusculare;
C. celulele visceroreceptoare;
D. centrii motori bulbari;
E. celulele musculare netede din pereţii vaselor de sânge şi
organelor interne.

216. Butonii terminali ai axonului nu conţin:

A. neurofibrile;
B. mitocondrii;
C. corpusculi Nissl;
D. vezicule cu acetilcolină;
E. vezicule cu neurotransmiţători.

217. Trece prin cordonul medular anterior, calea sensibilităţii:

A. termice;
B. tactile epicritice;
C. tactile protopatice;
D. proprioceptive de control a mişcării;
E. dureroase.
218. Legile reflexelor Pflüger:
A. demonstrează reflexele medulare monosinaptice;
B. se obţin prin stimularea membranei interdigitale de la unul
din membrele inferioare;
C. se pot verifica cu o soluţie de acid sulfuric a cărei
concentraţie scade progresiv;
D. în ordine sunt:localizării, unilateralităţii, simetriei,
iradierii, generalizării;
E. demonstrează că pe măsură ce scade concentraţia substanţei se
obţin reacţii de răspuns tot mai ample.
219. Care este ordinea de suprapunere a învelişului axonului,
dinspre interior spre exterior: 1-teaca Schwann; 2-axolema; 3-
teaca Henle; 4-teaca de mielină
A. 2-1-3-4;
B. 2-1-4-3;
C. 2-4-1-3;
D. 2-4-3-1;
E. nici un răspuns corect.

220. Depolarizarea membranei neuronului se realizează prin:

A. accentuarea efluxului de K+;
B. accentuarea influxului de Na+;
C. accentuarea efluxului de clor;
D. accentuarea efluxului de Na+;
E. accentuarea activării sistemelor membranare active.

221. Referitor la inhibiţie:

A. este un proces pasiv;
B. este internă, supraliminară;
C. este externă, de diferenţiere;
D. se manifestă prin sistarea unei activităţi anterioare;
E. cea internă este determinată de stimuli din afara focarului
cortical.

222. Referitor la substanţa albă medulară, este adevărat că:

A. realizează o comisură albă;
B. este formată numai din axoni nemielinizati;
C. conţine axoni ai tuturor deutoneuronilor căilor ascendente
specifice;
D. în fiecare dintre cele 3 cordoane se găsesc căi ascendente şi
descendente;
E. conţine substanţa reticulată ce se întinde pe toată lungimea
măduvei.
223. Făcând o secţiune transversală prin măduva spinării la
nivelul segmentului de origine a nervilor sacraţi, se observă în
cordonul lateral fasciculul:
A. piramidal direct;
B. Goll;
C. tectospinal;
D. cuneat;
E. nici unul din cele de mai sus.

224. Străbat lanţul ganglionar paravertebral fără a face sinapsă

aici:
A. fibrele preganglionare parasimpatice;
B. fibrele somatomotorii;
C. fibrele postganglionare simpatice;
D. fibrele marelui nerv splahnic;
E. fibrele nervului pelvic.

225. Originea reală a nervilor cranieni care inervează

motilitatea globului ocular, se află în:
A. numai în bulbul rahidian;
B. numai în puntea lui Varolio;
C. numai în mezencefal;
D. în celulele multipolare din retină;
E. punte şi mezencefal.
226. Nervul IX nu inervează:
A. limba;
B. glanda parotidă;
C. artera carotidă;
D. muşchii faringelui;
E. muşchii laringelui.
227. Impulsurile provenite din neocortexul motor drept pot
ajunge la următoarele niveluri, cu excepţia:
A. jumătatea dreaptă a cornului anterior;
B. punte-nucleul motor al nervului V;
C. mezencefal- nucleul motor al nervului III;
D. măduva spinării(regiunea cervicală);
E. mezencefal - nucleul motor al nervului IV.

228. Care este ordinea în care sunt străbătute următoarele

structuri de către fibrele nervilor splanhnici, pornind de la
cornul lateral:
1. rădăcina anterioară a nervului spinal;
2. trunchiul nervului spinal;
3. ganglionul paravertebral;
4. ramură comunicantă albă;
5. ramură cenuşie;
A. 1-4-3-5-2;
B. 1-2-4-3-2;
C. 1-4-3-5;
D. 1-2-4-3;
E. 1-2-4-3-5.

229. Căile piramidale au neuronii de origine în:

A. ganglioni bazali;
B. coliculi cvadrigemeni;
C. cerebel;
D. nucleii motori din trunchiul cerebral;
E. scoarţa cerebrală.

230. Care dintre următoarele reflexe spinale nu sunt

vegetative:
A. miotatice;
B. sudorale;
C. pupilodilatatoare;
D. vasoconstrictoare;
E. defecaţie.

231. Axonii neuronilor din ganglionii spinali se caracterizează

prin următoarele, cu excepţia:
A. fac sinapsă direct cu motoneuronii din coarnele anterioare
ale măduvei;
B. pătrund în substanţa albă şi formează fasciculele Goll şi
Burdach;
C. fac sinapsă cu un neuron de asociaţie;
D. ajung în jumătatea dorsală în zona viscerosenzitivă;
E. pătrund în coarnele posterioare şi formează fasciculul
spinobulbar.

232. Trunchiul nervului spinal-alegeţi varianta falsă:

A. iese la exteriorul coloanei vertebrale prin gaura
occipitală;
B. conţine fibre visceromotorii şi somatosenzitive;
C. este format din dendrite şi axoni;
D. conţine fibre viscerosenzitive şi somatomotorii;
E. după ce iese se desface în 4 ramuri.
233. Care dintre următoarele fascicule este prezent în toate
cordoanele:
A. reticulospinal;
B. piramidal direct;
C. fundamental;
D. spinotalamic lateral;
E. spinotectal.

234. Selectaţi informaţia incorectă referitoare la diencefal:

A. nucleii bazali sunt situati deasupra si lateral de talamus;
B. talamusul are conexiuni cu paleocortexul;
C. talamusul este staţie de releu pentru toate
sensibilităţile;
D. metatalamusul este staţie de releu pentru sensibilitatea
vizuală;
E. hipotalamusul reglează metabolismul intermediar.

235. Pe faţa medială a emisferelor cerebrale se evidenţiază

următoarele elemente, cu excepţia:
A. scizura calcarină cu aria vizuală;
B. corpul calos;
C. tractul olfactiv;
D. fornixul;
E. apeductul mezencefalic Sylvius.

236. Corpul calos:

A. conţine fibre comisurale;
B. conţine şi comisura albă anterioară;
C. are în constituţia sa neuroni senzitivi;
D. este format din fibre de proiecţie;
E. fibrele sale unesc în ambele sensuri scoarţa cerebrală cu
centrii subiacenţi.

237. Hipocampul:
A. este localizat pe faţa externă a emisferelor cerebrale;
B. separă lobul occipital de lobul frontal;
C. este inclus în sistemul limbic;
D. este în raport cu nucleul talamic;
E. aparţine neocortexului.

238. Condiţiile elaborării reflexelor condiţionate sunt

următoarele cu excepţia:
A. asocierea unui stimul absolut cu unul indiferent;
B. stimulul luminos precede hrana;
C. dominantă;
D. animalul să aibă o reacţie de apărare;
E. repetiţia asocierilor.

239. Inhibiţia condiţionată:

A. este de protecţie;
B. este de tip extern;
C. se manifestă prin iniţierea unei activităţi;
D. este specifică scoarţei cerebrale;
E. se manifestă prin amplificarea unei activităţi.

240. Sensibilitatea proprioceptivă inconştientă a mâinii stângi

este condusă în măduvă prin cordonul:
A. lateral de pe partea stângă;
B. posterior de pe partea dreaptă;
C. lateral de pe partea dreaptă;
D. posterior de pe partea stângă;
E. anterior de pe partea dreaptă.
241. Imposibilitatea de a merge în linie dreaptă indică
disfuncţie a nervului cranian:
A. vag;
B. facial;
C. accesor;
D. vestibulocohlear;
E. trigemen.

242. Care dintre nervii cranieni conţin fibre ce conduc

impulsuri pentru durere de la faţă:
A. oculomotor;
B. trigemen;
C. trohlear;
D. facial;
E. glosofaringian.
243. La diferite nivele ale măduvei spinării, se încrucişează
fascicule, cu excepţia:
A. piramidal direct;
B. talamic lateral;
C. piramidal încrucişat;
D. spinotalamic anterior;
E. spinocerebelos incrucisat.

244. Un om îşi poate mişca involuntar piciorul în somn dacă

este înţepat. Care structură este implicată în acest reflex:
A. bulbul rahidian;
B. cerebelul;
C. mezencefalul;
D. măduva spinării;
E. talamusul.

245. Canalul ependimar este situat-alegeţi varianta falsă:

A. în comisura cenuşie;
B. la egală distanţă de coarnele laterale;
C. anterior faţă de fasciculele spinobulbare;
D. posterior faţă de şanţul medial posterior;
E. posterior faţă de fisura mediană anterioară.

246. Identificaţi asocierea corectă referitoare la transmiterea

impulsului la nivelul arcului reflex somatic:
A. proprioceptori-neuron senzitiv-neuron motor-fibră
musculară striată;
B. receptori-neuron de asociaţie-neuron motor-neuron
senzitiv-efector;
C. receptori-neuron motor - neuron senzitiv-efector;
D. exteroceptor-efector-neuron senzitiv-neuron de asociaţie
fibră musculară netedă;
E. terminaţii nervoase libere-neuron viscerosenzitiv-efector
vegetativ.

247. Secţionarea nervilor splanhnici determină:

A. bronhodilataţie;
B. vasoconstricţie;
C. tahicardie;
D. creşterea motilităţii gastrice;
E. nu afecteaza glicogenoliza.

248. Nevrogliile:
A. nu se divid;
B. sunt mai puţine decât neuronii;
C. nu pot forma tumori în SNC;
D. conţin corpi Nissl;
E. nu conţin neurofibrile.

249. Talamusul nu este staţie de releu pentru căile

sensibilităţii:
A. vestibulare;
B. olfactive;
C. tactile fine;
D. gustative;
E. kinestezică pentru simţul poziţiei corpului.

250. Coarnele laterale sunt vizibile pe secţiune transversală

prin măduva spinării în regiunea:
A. cervicală inferioară, toracală, lombară inferioară;
B. cervicală superioară, toracală şi lombară;
C. cervicală inferioară, toracală şi lombară superioară;
D. cervicală inferioară, toracală superioară şi lombară;
E. cervicală, toracală şi sacrală superioară.
251. În SNV parasimpatic neuronul preganglionar poate fi
situat la nivelul:
A. măduvei sacrate S1-S3;
B. ganglionilor intramurali;
C. ganglionilor juxtaviscerali;
D. coarnelor laterale T2-T4;
E. în nucleul parasimpatic pelvin.

252. Nervii vagi inervează:

A. tegumentul feţei;
B. papilele gustative de la baza limbii;
C. mucoasa faringiană;
D. glandele salivare parotide;
E. glandele lacrimale.

253. Căile sensibilităţii au următoarele caracteristici, cu

excepţia:
A. au protoneuronii în ganglionii spinali şi în cei omologi ai
nervilor cranieni;
B. au deutoneuronul în cornul posterior şi în nucleii senzitivi
din trunchiul cerebral;
C. toate căile sensibilităţii proiectează în scoarţa cerebrală;
D. fasciculul spinocerebelos direct este situat în cordonul
lateral;
E. pentru sensibilitatea interoceptivă, receptorii se găsesc în
pereţii vaselor de sânge.

254. Căile sensibilităţii exteroceptive au următoarele

caracteristici, cu excepţia:
A. receptorii se găsesc în piele (termici, dureroşi, tactili);
B. toate fibrele care conduc sensibilitatea exteroceptivă au
protoneuronul în ganglionul spinal;
C. fibrele sensibilităţii epicritice au deutoneuronul în nucleii
Gracilis şi Cuneat din bulb;
D. sensibilitatea dureroasă este condusă prin fasciculul
spinotalamic lateral;
E. pentru sensibilitatea protopatica, receptorii sunt corpusculi
Meissner.

255. Căile sensibilităţii interoceptive nu se caracterizează prin:

A. au receptorii în pereţii organelor interne;
B. receptorii sunt reprezentaţi prin celule epiteliale;
C. sensibilitatea interoceptive este condusă printr-un fascicul;
D. sensibilitatea interoceptivă este condusă şi printr-o cale
multisinaptica;
E. fibrele sensibilităţii interoceptive au protoneuronul în
ganglionul spinal.

256. Căile sistemului extrapiramidal nu se caracterizează prin:

A. controlează motilitatea semiautomată;
B. au originea numai în etajele corticale;
C. fasciculul tectospinal este situat în cordonul anterior;
D. fasciculul vestibulospinal ventral este situat în cordonul
anterior;
E. fibrele strionigrice ajung la substanţa neagră.

257. Trunchiul cerebral:

A. este alcătuit din bulb, punte şi pedunculi cerebeloşi;
B. pe faţa ventrală prezintă originea aparentă pentru cele 12
perechi de nervi cranieni;
C. fibrele motorii ale nervului cranian XII intră prin şanţul
preolivar;
D. fibrele senzitive ale nervilor VII şi IX fac sinapsă cu
deutoneuronul în nucleul solitar din bulb;
E. dispoziţia metamerică a nervilor cranieni se observă pe faţa
anterioară a trunchiului cerebral.

258. Nervii cranieni nu au următoarele caracteristici, cu

excepţia:
A. sunt în număr de 24;
B. au dispoziţie metamerică;
C. au 2 rădăcini;
D. nu au în structura lor fibre vegetative preganglionare;
E. nervii olfactivi au originea aparentă la nivelul trunchiului
cerebral.

259. În cordoanele anterioare se află următoarele fascicule, cu

excepţia:
A. spinotalamic anterior;
B. piramidal încrucişat;
C. piramidal direct;
D. tectospinal;
E. vestibulospinal ventral.

260. În măduva spinării se închid următoarele reflexe, cu

excepţia:
A. vasoconstrictoare;
B. sudorale;
C. midriază;
D. cardioinhibitoare;
E. sexuale simpatice şi parasimpatice.

261. În punte se închid următoarele reflexe:

A. de clipire, salivator inferior, lacrimal;
B. masticator, deglutiţie, salivator superior;
C. masticator, fotomotor, midriază;
D. masticator, salivar superior, lacrimal;
E. de clipire, vomă, tuse.

262. Şanţurile de pe suprafaţa cerebelului:

A. şanţul central ce delimitează lobii cerebeloşi;
B. şanţul lateral ce delimitează lobulii cerebeloşi;
C. unele şanţuri sunt foarte adânci şi delimitează lobulii
cerebeloşi;
D. lobii delimitaţi de şanţurile superficiale sunt: anterior,
posterior şi floculonodular;
E. şanţurile superficiale delimitează foliile.

263. Hipotalamusul:
A. este centru superior de integrare şi reglare a funcţiilor de
relaţie;
B. prin centrul setei reglează echilibrul hidric;
C. controlează sistemul endocrin prin hormonii secretaţi de
hipotalamusul anterior;
D. are legătură cu comisura albă anterioară;
E. este alcătuit din 2 straturi de neuroni.

264. Arcul reflex vegetativ parasimpatic - alegeţi varianta

incorectă:
A. are ca mediatori chimici numai acetilcolina;
B. fibrele preganglionare fac sinapsă în ganglionii
prevertebrali;
C. are ganglioni intramurali pentru nervul X;
D. fibrele postganglionare ale nervilor III, VII, IX se distribuie
în principal la cap;
E. fibrele postganglionare sunt aproape de organul inervat
(sunt scurte).

265. Referitor la centrii nervoşi vegetativi parasimpatici,

precizaţi eroarea:
A. centrii parasimpatici sunt situaţi în nucleii vegetativi din
trunchiul cerebral;
B. centrii parasimpatici sunt situaţi în nucleul pelvin din
regiunea S2-S4;
C. din nucleul dorsal al vagului (din bulb) pleacă fibre
care inervează medulosuprarenala;
D. centrii parasimpatici nu au efect pe splină;
E. centrii nervoşi determină contracţia muşchiului detrusor
vezical.

266. Referitor la ramura comunicantă cenuşie, precizaţi

răspunsul corect:
A. conţine fibre simpatice şi parasimpatice postganglionare
amielinice;
B. se desprinde din trunchiul nervului spinal şi ajunge la
ganglionii paravertebrali;
C. conţine fibre somatomotorii care se distribuie la
musculatura spatelui;
D. conţine fibre vasomotorii pentru meninge;
E. conţine fibre simpatice postganglionare care intră în
nervul spinal.

267. Calea aferentă a arcului reflex face legătura între:

A. efectori şi centrii nervoşi;
B. centrii nervoşi şi efectori;
C. efectori şi receptori;
D. receptori şi centrii nervoşi;
E. receptori şi efectori.

268. Cerebelul-alegeţi varianta falsă:

A. este localizat în loja posterioară a cutiei craniene;
B. este în raport inferior cu lobii occipitali ai emisferelor
cerebrale;
C. este situat posterior fata de trunchiul cerebral;
D. este legat prin pedunculii cerebeloşi superiori cu
mezencefalul;
E. extirparea sa poate produce creşterea forţei musculare.

269. Nervii vagi:

A. conţin fibre senzitive vegetative cu originea în nucleul
dorsal al vagului;
B. inervează muşchiul corpului ciliar;
C. inervează glandele din mucoasa gastrică;
D. au originea aparentă în şanţul bulbopontin;
E. fibrele somatomotorii inervează muşchii mimicii.

270. Pe faţa anterioară a trunchiului cerebral nu sunt vizibile:

A. olivele bulbare;
B. originea aparentă a nervilor trohleari;
C. piramidele bulbare;
D. originea aparentă a fibrelor motorii şi senzitive ale nervului
V;
E. pedunculii cerebeloşi superiori.

271. Nervii olfactivi:

A. sunt alcătuiţi din axonii celulelor pseudounipolare din
mucoasa olfactivă;
B. se termină în talamus;
C. reprezintă a doua pereche de nervi cranieni;
D. au originea aparentă în trunchiul cerebral pe faţa
posterioară;
E. au originea reală în neuronii bipolari din mucoasa
olfactivă.

272. Nervii trigemeni:

A. au originea aparentă pe faţa posterioară a punţii;
B. au în fiecare din cele 3 ramuri fibre senzitive şi motorii;
C. conţin fibre motorii cu originea în nucleii masticatori din
bulb;
D. conţine fibre senzitive cu originea în nucleul senzitiv al
trigemenului din trunchiul cerebral;
E. fibrele senzitive se distribuie la pielea feţei.

273. SNV:
A. coordonează activitatea conştientă viscerală;
B. simpaticul conţine în ganglionii laterovertebrali neuroni
senzitivi vegetativi;
C. parasimpaticul cuprinde şi centrii pupilodilatatori;
D. parasimpaticul nu inervează muşchii erectori ai firului
de păr;
E. formează la nivelul viscerelor plexuri somatice.

274. Efectele stimulării simpatice sunt următoarele, cu

excepţia:
A. midriază;
B. stimularea secreţiei lacrimale;
C. stimulează secreţia glandelor sudoripare;
D. inhibă secreţia glandelor gastrice;
E. creşte forţa de contracţie a inimii.

275. Fasciculul corticonuclear conduce influx nervos motor:

A. involuntar la corpii striaţi;
B. voluntar la nucleul roşu;
C. voluntar la nucleul masticator;
D. voluntar la coarnele anterioare contralaterale;
E. involuntar la coarnele medulare anterioare.

276. Mişcările globilor oculari sunt coordonate de nervii

cranieni, cu excepţia:
A. optic;
B. abducens;
C. trohlear;
D. oculomotor;
E. nervii III, IV, VI.

277. Fibrele preganglionare ale parasimpaticului cranian

părăsesc trunchiul cerebral pe calea nervilor:
A. III, IV, VI, VII;
B. III, VII, IX, X;
C. II, IV, VII, X;
D. III, V,VII, X;
E. III, VII, IV, X.

278. Nervii faciali nu se caracterizează prin:

A. originea aparentă în şanţul bulbopontin;
B. fibrele somatomotorii merg la muşchiul ridicător al
pleoapei;
C. originea reală a fibrelor senzitive este în ganglionul
geniculat;
D. fibrele sale se distribuie în regiunea auriculară;
E. fibrele somatomotorii se distribuie în regiunea zigomatică.

279. Selectaţi afirmaţia falsă privind localizarea reflexelor

vegetative medulare:
A. pupiloconstrictor (mioză) în regiunea cervicodorsală;
B. defecaţie L1-L2;
C. defecaţie S2-S4;
D. micţiune S2-S4;
E. sexuale L1-L2 , S2-S4.

280. Sistemul limbic:

A. aparţine paleocerebelului;
B. este localizat pe faţa externă a emisferelor cerebrale;
C. este alcătuit din 2 straturi de celule;
D. are conexiune cu analizatorul optic;
E. are rol în procesul de învăţare.
281. Neuronii somatomotori din coarnele anterioare fac sinapsă
cu următoarele structuri, cu excepţia:
A. axonii neuronilor din ganglionii spinali;
B. axonii din fasciculul vestibulospinal ventral;
C. axoni ai neuronilor de asociaţie din coarnele laterale ale
măduvei spinării;
D. axoni ai fasciculului corticospinal;
E. axoni ai fasciculului tectospinal.

282. În structura unei sinapse sunt prezente următoarele

structuri, cu excepţia:
A. corpul celulei, dendritele, porţiunea iniţială a axonului
unui neuron;
B. componenta presinaptica;
C. butonul axonului;
D. fanta sinaptică;
E. componenta postsinaptică.

283. Nervul X nu se caracterizează prin:

A. conţine fibre vegetative;
B. intervine în perceperea gustului;
C. se distribuie şi la nivel renal;
D. relaxează muşchiul detrusor vezical;
E. conţine fibre senzoriale.

284. Stimularea simpatică determină, cu excepţia:

A. creşte motilitatea gastrică;
B. nu are efect pe glandele intestinale;
C. nu are efect pe muşchiul circular al irisului;
D. contractă splina;
E. contractă ficatul.

285. Plexul cervical nu conţine fibre:

A. somatice senzitive;
B. somatice motorii;
C. viscerale motorii;
D. somatice senzitive şi motorii;
E. care inervează inima.

286. În substanţa albă a trunchiului cerebral se află fibre

provenite direct din următoarele structuri, cu excepţia:
A. cerebel;
B. ganglioni spinali;
C. scoarţa cerebrală (piramidal);
D. scoarţa cerebrală (extrapiramidale);
E. neuronii somatosenzitivi din coarnele porterioare medulare.

287. Care dintre următoarele trasee nu este posibil pentru

axonii neuronilor din ganglionii spinali:
A. sinapsă cu un neuron din coarnele anterioare;
B. trec în cordonul posterior;
C. trec în cordonul anterior opus;
D. sinapsă cu un neuron din coarnele posterioare;
E. sinapsă cu un neuron de asociaţie.

288. Nervul vag:

A. inhibă sfincterul vezical extern;
B. inhibă secreţia exocrină a pancreasului;
C. inervează viscerele pelviene;
D. inhibă micţiunea;
E. coordonează peristaltismul primar al esofagului.
289. Între gaura occipitală şi vertebra L3 se desprind:
A. 22 nervi spinali;
B. 31 nervi spinali;
C. 44 nervi spinali;
D. 62 nervi spinali;
E. toate răspunsurile sunt false.

290. Sensibilitatea proprioceptivă conştientă a membrului

superior drept este transmisă prin cordoanele:
A. posterior drept;
B. posterior stâng şi lateral drept;
C. lateral stâng şi posterior drept;
D. anterior drept şi posterior stâng;
E. nici un răspuns corect.

291. O secţiune prin cordonul medular lateral interesează

următoarele fascicule cu excepţia:
A. spinocerebelos direct;
B. rubrospinal;
C. corticospinal direct;
D. spinotalamic termic;
E. spinotalamic dureros.

292. Nervii splanhnici:

A. sunt formaţi din fibre preganglionare simpatice şi
parasimpatice;
B. fibrele lor fac sinapsă în ganglionii laterovertebrali;
C. fibrele marelui splanhnic provin din regiunea T5-T9;
D. sunt formaţi din fibre postganglionare simpatice;
E. între fibrele preganglionare şi postganglionare ale nervilor
splanhnici este o sinapsă adrenergică.

293. Selectaţi varianta incorectă referitor la tipurile de neuroni

şi localizarea lor:
A. unipolari în retină;
B. bipolari în mucoasa olfactivă;
C. multipolari în stratul celulelor fotoreceptoare din
retină;
D. pseudounipolari în ganglionii spinali;
E. bipolari în ganglionul Scarpă.

294. Selectaţi varianta incorectă:

A. corpii tigroizi au rol în metabolismul celular;
B. neurofibrilele au rol mecanic;
C. teaca de mielină are o singură celulă Schwann în regiunea
internodală;
D. teaca Schwann este prezentă şi în axonii neuronilor din
SNC;
E. teaca Henle asigură permeabilitatea celulară.

295. Selectaţi varianta falsă cu privire la tipurile de neuroni şi

caracteristicile lor:
A. unipolari-pot avea o dendrită lungă de tip axonic;
B. multipolari-au mai multe dendrite bogat ramificate şi un
axon;
C. pseudounipolari - au o prelungire care se divide în T;
D. neuronii bipolari au două prelungiri;
E. unipolari-prezintă axon dar nu şi dendrite.

296. Alegeţi afirmaţia falsă:

A. fasciculul spinocerebelos dorsal conduce informaţiile de la
fusurile neuromusculare;
B. fasciculul spinocerebelos direct intră în cordonul lateral de
aceeaşi parte;
C. fasciculul rubrospinal ajunge în final la neuronii motori
din cordonul anterior;
D. fasciculul tectospinal ajunge în cordonul anterior;
E. fasciculul corticonuclear ajunge la nucleii nervilor XI şi
XII.
297. Referitor la ramurile nervului spinal şi caracteristicile lor
- alegeţi varianta falsă:
A. ventrală - se reîntoarce în trunchiul nervului spinal
(intră);
B. ventrală - are fibre somatomotorii;
C. ventrală - are fibre senzitive;
D. dorsală - inervează muşchii jgheaburilor vertebrale;
E. meningeală - are şi fibre senzitive.

298. Originea aparentă a nervilor cranieni este următoarea, cu

excepţia:
A. glosofaringianul - în şanţul retroolivar;
B. facialul - în şanţul bulbopontin;
C. trohlear - sub lama cvadrigema (faţa posterioară);
D. optici - în şanţul pontomezencefalic;
E. hipoglos - şanţul preolivar.

299. Care enunţ este fals:

A. SNV simpatic stimulează secreţia medulosuprarenalei;
B. SNV parasimpatic cranian însoţeşte calea nervilor cranieni
III şi X;
C. parasimpaticul cranian asigură şi inervaţia vezicii
urinare;
D. parasimpaticul sacrat-eferenţa sa este reprezentată de nervii
pelvici;
E. nervii pelvici contractă musculatura vezicii urinare.

300. Care dintre afirmaţiile urmat oare privind efectele SNV

este corectă:
A. simpaticul produce vasodilataţie pe vasele din tegument;
B. parasimpaticul produce vasoconstricţie pe vasele din
tegument;
C. simpaticul stimulează secreţia lacrimală;
D. parasimpaticul produce mioză;
E. simpaticul nu are efect pe splină.

301. Stabiliţi ordinea transmiterii impulsului nervos pentru

arcul reflex vegetativ:
A. interoceptori-ganglion spinal-rădăcina posterioară-
dendritele neuronilor pseudounipolari-corn lateral medular;
B. ramură comunicantă alba-radacina posterioară-
interoceptori-neuron preganglionar;
C. interoceptori-dendrita neuronilor pseudounipolari-
radacina posterioară-cornul lateral medular-comunicanta
albă-ganglioni laterovertebrali-fibre postganglionare-
efector vegetativ;
D. interoceptori-ganglion spinal-corn lateral-nerv spinal;
E. rădăcina posterioară-ganglioni spinali-corn lateral-
interoceptor-ganglion laterocervical.

302. Secţionarea ramurii mandibulare a nervului V determină:

A. abolirea sensibilităţii întregii feţe;
B. abolirea sensibilităţii corneei;
C. paralizia musculaturii feţei;
D. paralizia muşchilor masticatori;
E. abolirea sensibilităţii gustative din corpul limbii.

303. Nucleii nervilor oculomotori pot primi impulsuri de la

următoarele structuri, cu excepţia:
A. scoarţa cerebrală;
B. nucleii vestibulari;
C. coliculii cvadrigemeni superiori;
D. retină;
E. corpii geniculaţi mediali din metatalamus.

304. Care dintre sensibilităţi nu se proiectează pe emisfera

cerebrală contralaterală:
A. termică;
B. dureroasă;
C. tactilă epicritică;
D. gustativă;
E. proprioceptivă inconştientă transmisă prin fasciculul
Gowers.
305. Dilatarea pupilei nu implică:
A. contracţia fibrelor radiale ale irisului;
B. relaxarea fibrelor circulare ale irisului;
C. stimularea nucleului accesor al nervului oculomotor;
D. stimulare simpatică descărcare de adrenalină;
E. transmiterea impulsurilor prin fibre simpatice.

ANALIZATORII

306. Sunt considerați receptori pentru cald următorii

corpusculi:
A. Meissner;
B. Krause;
C. Ruffini;
D. Golgi –Mazzoni;
E. Pacini.

307. Sunt considerați receptori pentru rece următorii

corpusculi:
A. Meissner;
B. Krause;
C. Ruffini;
D. Golgi –Mazzoni;
E. Pacini,

308. În hipoderm vom găsi:

A. un strat cornos;
B. corpusculi Krause;
C. un strat papilar;
D. un strat reticular;
E. corpuscili Vater-Pacini.

309. Dermul conține următoarele, cu excepția:

A. vase de sânge;
B. canalele glandelor endocrine din tegument;
C. vase limfatice;
D. un strat papilar;
E. un strat reticular.

310. Epidermul prezintă:

A. strat papilar;
B. strat germinativ;
C. strat adipos;
D. strat reticular;
E. strat fibros.

311. Epidermul prezintă următorul tip de epiteliu:

A. simplu cilindric;
B. pluristratificat cilindric;
C. pluristratificat keratinizat;
D. pluristratificat nekeratinizat;
E. simplu cubic.

312. În piele se găsesc următorii receptori, cu excepția:

A. tactili;
b.termici;
C. durerosi;
D. de presiune;
E. proprioceptori.

313. Cea mai mică acuitate tactilă (2mm) o are:

A. dintele;
B. vârful limbii;
C. toracele posterior;
D. toracele anterior;
E. policele.
314. Corpusculii Golgi- Mazzoni, sunt:
A. considerați receptori pentru cald;
B. considerați receptori pentru rece;
C. o varietate a corpusculilor Vater- Pacini;
D. receptorii ce prezintă cele mai mari dimensiuni;
E. localizați in epidermul pulpei degetelor.

315. Fusurile neuromusculare:

A. se găsesc printre fibrele musculare netede;
B. se găsesc și în capsulele articulare;
C. se găsesc frecvent in epiderm;
D. se găsesc dispuse paralel cu fibrele de colagen ale
tendonului;
E. sunt diseminate printre fibrele musculare striate.

316. Fusurile neuromusculare sunt stimulate de:

A. tensiunea dezvoltată în cursul contracției musculare;
B. întinderea puternică a tendonului;
C. receptorii cutanați pentru rece;
D. receptorii cutanați pentru cald;
E. corpusculii Pacini.
317. Fusurile neuromusculare sunt formate din 5-10 fibre
musculare modificate, numite:
A. fibre elastice;
B. fibre intrafusale;
C. fibre de colagen;
D. fibre musculare netede;
E. fibre contractile.

318. Inervația senzitivă a fusurilor neuromusculare este

asigurată de către:
A. axonii neuronilor alfa din cornul anterior al măduvei
spinării;
B. axonii neuronilor beta din cornul anterior al măduvei
spinării;
C. dendrite ale neuronilor senzitivi din ganglionul spinal;
D. dendrite ale celulelor Purkinje;
E. axoni ai neuronilor granulari.

319. Receptorii situați la joncțiunea mușchi- tendon ce sunt

stimulați de întinderea puternică a tendonului, poartă
denumirea de:
A. corpusculi neurotendinoși Meissner;
B. corpusculi neurotendinoși Krause;
C. corpusculi neurotendinoși Golgi;
D. corpusculi neurotendinoși Brunner;
E. corpusculi neurotendinoși Ruffini.

320. Găsim receptori ai analizatorului kinestezic in

următoarele structuri, cu excepția:
A. articulații;
B. periost;
C. ligamente;
D. tendoane;
E. capsula Bowman.

321. Despre corpusculii Vater-Pacini nu putem afirma că:

A. sunt prezenți în periost;
B. sunt prezenți în articulații;
C. sunt receptori kinestezici;
D. sunt diseminați printre fibrele musculare striate;
E. sunt sensibili la modificări de presiune.
322. Receptorii analizatorului olfactiv sunt:
A. mugurii gustativi;
B. celulele bipolare;
C. neuroni piriformi;
D. neuroni stelați;
E. neuroni piramidali.

323. Celula bipolară din mucoasa olfactivă prezintă:

A. dendrite subțiri și numeroase;
B. dendrite lungi, ce ajung la nivelul receptorilor;
C. o dendrită scurtă și groasă;
D. nu au dendrite;
E. o dendrită lungă, ce are are același traiect cu axonul.

324. Despre celulă bipolară din mucoasa olfactivă putem

afirma următoarele, cu excepția:
A. are și rol de prim neuron al al căii olfactive;
B. dendrita se termină cu un buton olfactiv;
C. axonul pleacă de la polul bazal;
D. fiecare celulă prezintă 10-20 axoni;
E. axonii lor formează nervii olfactivi.

325. Celulele mitrale sunt:

A. neuroni unipolari;
B. neuroni pseudounipolari;
C. neuroni multipolari;
D. neuroni bipolari;
E. celule cilindrice ciliate.

326. Aria olfactivă este localizată:

A. pe faţa medială a lobului temporal;
B. pe fața medială a lobilor occipitali
C. în corpul geniculat medial din metatalamus
D. în regiunea prefrontală;
E. la nivelul talamusului.

327. Referitor la calea olfactivă. Identificați răspunsul eronat:

A. primul neuron este reprezentat de celulele bipolare din
mucoasa olfactivă;
B. receptorii analizatorului olfactiv sunt reprezentați de
celulele bipolare din mucoasa olfactivă;
C. calea olfactivă este formată din trei neuroni;
D. nervii olfactivi străbat lama ciuruită a etmoidului;
E. al doilea neuron al căii olfactive este reprezentat de celulele
mitrale.

328. Pentru a putea fi mirosită o substanţă trebuie să

îndeplinească următoarele condiţii, cu excepția:
A. să fie volatilă;
B. să ajungă în nări;
C. să fie solubilă;
D. să poată traversa stratul de mucus;
E. să atingă celulele de susţinere.

329. Pragul sensibilității olfactive este:

A. capacitatea omului de a percepe 10000 de mirosuri diferite;
B. concentrația minimă dintr-o substanță odorantă care
provoacă senzația de miros;
C. combinarea celor 50 de mirosuri primare pentru a obține
senzații olfactive;
D. capacitatea de a încadra mirosurile în diferite clase;
E. concentrația maximă dintr-o substanță odorantă pe care o
poate percepe un individ.
330. Receptorii analizatorului gustativ sunt:
A. papilele circumvalate;
B. mugurii gustativi;
C. papilele caliciforme;
D. papilele foliate;
E. papilele filiforme.

331. La nivelul următoarelor papile gustative nu vom găsi

receptori ai analizatorului gustativ:
A. papile caliciforme;
B. papile circumvalate;
C. papile filiforme;
D. papile fungiforme;
E. papile foliate.

332. Despre mugurii gustativi putem afirma următoarele, cu

excepția:
A. au formă ovoidală;
B. în structura lor se găsesc celule senzoriale;
C. celulele senzoriale prezintă la polul bazal cili;
D. sunt situați la nivelul papilelor gustative;
E. la polul bazal al celulelor gustative sosesc terminații
nervoase.

333. Senzaţiile gustative primare sunt următoarele, cu

excepția:
A. amar;
B. acru;
C. dulce;
D. sărat;
E. mentolat.

334. La polul bazal al celulelor gustative sosesc terminații

nervoase și de la nervul:
A. trigemen;
B. glosofaringian;
C. olfactiv;
D. oculomotor;
E. trohlear.

335. Al doilea neuron al căii gustative se găsește situat în:

A. nucleul solitar din bulb;
B. ganglionul anexat nervului glosofaringian ;
C. nucleul ambiguu din bulb;
D. ganglionul anexat nervului vag;
E. ganglionul anexat nervului facial.

336. Protoneuronul căii gustative este situat în:

A. mugurii gustativi;
B. nucleul solitar din bulb;
C. ganglionul anexat nervului vag;
D. ganglionul anexat nervului trigemen;
E. ganglionul anexat nervului trohlear.

337. Aria gustativă este situată în:

A. partea superioară a girusului precentral;
B. partea inferioară a girusului postcentral;
C. talamus;
D. lobul temporal;
E. lobul occipital.
338. Gustul dulce este perceput :
A. pe marginile limbii;
B. în jurul „V”-ului lingual;
C. la vârful limbii;
D. pe gingie;
E. în partea posterioară a limbii.

339. Tunica externă a globului ocular este formată posterior

din:
A. sclerotică;
B. cornee;
C. retină;
D. corpul ciliar;
E. iris.

340. Despre cornee putem afirma următoarele:

A. este opacă;
B. este puternic vascularizată;
C. este bogată în fibre nervoase;
D. face parte din tunica medie, vasculară;
E. reprezintă 5/6 din tunica medie.

341. Despre sclerotică putem afirma următoarele, cu excepția:

A. este opacă;
B. reprezintă 5/6 din tunica fibroasă ;
C. este perforată anterior de artera ce intră în globul
ocular;
D. este perforată posterior de fibrele nervului optic;
E. pe ea se inseră mușchii extrinseci ai globului ocular.

342. Tunica medie a ochiului prezintă trei segmente care

dinspre posterior spre anterior sunt:
A. coroida, irisul și corpul ciliar;
B. sclerotica, corpul ciliar și irisul;
C. corneea, irisul și corpul ciliar;
D. coroida, corpul ciliar și irisul;
E. cormeea, sclerotic și irisul.
343. Limita dintre coroidă și corpul ciliar poartă denumirea
de:
A. pată galbenă;
B. macula lutea;
C. ora serrata;
D. pata oarbă;
E. fovea centralis.

344. Umoarea apoasă este secretată de:

A. coroidă;
B. iris;
C. mușchiul ciliar;
D. procesele ciliare;
E. sclerotică.

345. În mijlocul irisului găsim un orificiu numit:

A. pupilă;
B. ora serrata;
C. pată galbenă ;
D. pata oarbă;
E. nerv optic.

346. Tunica internă a globului ocular este reprezentată de:

A. cornee;
B. retină;
C. mușchiul ciliar;
D. coroidă;
E. cristalin.

347. Despre mușchiul ciliar putem afirma:

A. intră în structura coroidei;
B. fibrele sale circulare sunt inervate de simpatic;
C. fibrele sale radiare sunt invervate de parasimpatic;
D. este format din fibre musculare netede;
E. este format din fibre musculare striate.

348. Ce componentă a tunicii medii a globului ocular are rolul

unei diafragme, reglând cantitatea de lumină ce ajunge la
retină?
A. coroida;
B. corpul ciliar;
C. mușchiul ciliar;
D. procesele ciliare;
E. irisul.

349. Despre componentele tunicii medii a globului ocular,

putem afirma:
A. coroida se întinde anterior de ora serrata;
B. irisul se află înaintea orei serrata;
C. muşchiul ciliar este format din fibre musculare striate;
D. irisul este o diafragmă situată înapoia cristalinului;
E. corpul ciliar are în structura sa procesele ciliare şi
mușchiul ciliar.

350. Care din afirmație cu privire la iris este adevarată:

A. are rolul unei lentile biconvexe;
B. prezintă în mijloc un orificiu numit pata oarbă;
C. permite reglarea cantităţii de lumină ce soseşte la
retină;
D. face parte din tunica internă;
E. este format din mușchi striat.
351. Ce membrană fotosensibilă realizează recepţia şi
transformarea stimulilor luminoşi în influx nervos?
A. irisul;
B. corneea;
C. retina;
D. coroida;
E. sclerotica.

352. Despre fovea centralis putem afirma următoarele:

A. reprezintă locul de iesire a nervului optic;
B. conţine numai celule cu conuri;
C. se află în centrul petei oarbe;
D. conţine numai celule cu bastonaş;
E. are rolul unei diafragme.

353. Despre pata galbenă putem afirma următoarele, cu

excepția:
A. este o regiune importantă a retinei;
B. se numește și macula lutea;
C. la nivelul ei găsim mai multe conuri decât bastonașe;
D. în centrul ei se află o convexitate;
E. în centru prezintă fovea centralis.
354. Pata oarbă este situată:
A. lateral și inferior de pata galbenă;
B. lateral și superior de pata galbenă;
C. medial și inferior de pata galbenă;
D. medial și superior de pata galbenă;
E. în mijlocul petei galbene.

355. La nivelul retinei găsim următoarele elemente, cu

excepția:
A. pupila;
B. macula lutea;
C. fovea centralis;
D. pata galbenă;
E. pata oarbă.

356. În structura retinei se descriu:

A. 8 straturi;
B. 6 straturi;
C. 10 straturi;
D. 12 straturi;
E. depinde de stimulul luminos.

357. Sunt celule funcționale aflate în relații sinaptice la

nivelul retinei:
A. celulele de susținere;
B. celulele amacrine;
C. celulele fotoreceptoare, cu prelungiri;
D. celulele orizontale;
D. celulele de asociație.

358. Despre celulele cu conuri putem afirma următoarele:

A. sunt în număr de 2-3 milioane;
B. sunt mai puține la nivelul petei galbene;
C. sunt numeroase la nivelul petei oarbe;
D. sunt adaptate pentru vederea diurnă;
E. sunt adaptate pentru lumină slabă.

359. Despre celulele cu bastonaș putem afirma următoarele,

cu excepția:
A. sunt în număr de circa 125 milioane;
B. sunt celule nervoase modificate;
C. lipsesc la nivelul petei oarbe;
D. sunt adaptate pentru vederea diurnă;
E. sunt adaptate pentru lumină slabă.
360. Sunt medii refringente următoarele, cu excepția:
A. corneea transparentă;
B. umoarea apoasă;
C. cristalinul;
D. irisul;
E. corpul vitros.

361. Despre cristalin putem afirma următoarele, cu excepția:

A. are forma unei lentile biconvexe;
B. este opac;
C. este localizat între iris și corpul vitros;
D. este avascular;
E. este învelit de o capsulă elastică, cristaloida.
362. Despre corpul vitros putem afirma:
A. are formă fusiformă;
B. are consistență gelatinoasă;
C. este opac;
D. este situat înaintea cristalinului;
E. este ținut la locul său de ligamentul suspensor.

363. Organul activ al acomodării este:

A. cristaloida;
B. corneea;
C. mușchiul ciliar;
D. cristalinul;
E. sclerotica.

364. Aparatul dioptric ocular este format din:

A. cornee și cristalin;
B. cornee și sclerotică;
D. cornee și iris;
D. cristalin și iris;
E. cristalin și sclerotic.

365. Punctul cel mai apropiat de ochi la care vedem clar un

obiect cu efort acomodativ maximal se numeşte:
A. punct remotum;
B. punct emetrop;
C. punct proxim;
D. punct hipermetrop;
E. punct astigmatic.

366. Punctul cel mai apropiat de ochi la care vedem clar un

obiect fără efort de acomodare se numeşte:
A. punct remotum;
B. punct proxim;
C. punct fotopic ;
D. punct hipermetrop;
E. daltonism.

367. Punctul proxim la tineri se găseşte la distanţa de:

A. 6 m;
B. 1 m;
C. 25 cm;
D. 17 m;
E. 25 m.

368. Astigmatismul se corectează cu:

A. lentile convergente;
B. lentile divergente;
C. lentile cilindrice;
D. lumină puternică;
E. tratament cu vitamina A.
369. Retina este sensibilă la radiații electromagnetice cu
lungimea de undă cuprinsă între:
A. 39-77nm;
B. 10-120 nm;
C. 390-770nm;
D. 200-290nm;
E. 780-2200nm.
370. Sunt considerate culori primare sau fundamentale:
A. alb, negru, gri;
B. roșu, albastru, verde;
C. roșu, alb, negru;
D. alb, negru;
E. alb, negru, cenușiu.

371. Despre daltonism putem afirma următoarele:

A. apare în exclusivitate la femei;
B. 20% din populație suferă de daltonism;
C. cei care nu au celule cu con corespunzătoare uneia din
cele trei culori fundamentale, văd în locul culorii
respective un ton cenușiu;
D. cel mai frecvent lipsesc celulele cu con sensibile la
albastru;
E. boala apare doar la bătrâni.

372. Calea optică. Alegeți varianta falsă:

A. receptorii căii optice sunt celulele fotosensibile cu con sau
cu bastonaș;
B. celulele bipolare ale retinei reprezintă primul neuron;
C. celulele multipolare din retină reprezintă neuronul al
doilea;
D. axonii neuronilor bipolari se încrucișează formând
chiasma optică;
E. tractul optic ajunge la metatalamus (corpul geniculat
extern).

373. Camera anterioară a globului ocular este situată între:

A. iris și cornee;
B. cornee și sclerotic;
C. cristalin și corpul ciliar;
D. coroidă și sclerotic;
E. iris și sclerotică.

374. Între labirintul osos și cel membranos se află:

A. lichid cefalorahidian;
B. umoare apoasă;
C. perilimfă;
D. endolimfă;
E. sânge.

375. În structura labirintului osos intră:

A. fereastra ovală;
B. ciocanul;
C. nicovala;
D. scărița;
E. melcul osos.

376. Despre urechea medie putem afirma următoarele, cu

excepția:
A. este o cavitate pneumatică;
B. se găsește în stânca parietalului;
C. peretele lateral este reprezentat de timpan;
D. peretele medial prezintă fereastra ovală;
E. peretele medial prezintă fereastra rotundă.

377. Casa timpanului comunică cu nazofaringele prin:

A. ciocan;
B. nicovală;
C. fereastra ovală;
D. trompa lui Eustachio;
E. fereastra rotundă.
378. Urechea externă cuprinde:
A. conductul auditiv intern;
B. conductul auditiv extern;
C. labirintul membranos;
D. melcul osos;
E. timpanul.

379. Despre melcul osos putem afirma următoarele, cu

excepția:
A. este situat anterior de vestibul;
B. prezintă o formă sferică;
C. are un ax osos central ;
D. axul osos este numit columelă;
E. pe columelă se prinde lama spirală osoasă.

380. Receptorii vestibulari. Alegeți varianta eronată:

A. sunt situați în labirintul membranos;
B. cilii sunt înglobați în membrana otolitică;
C. în saculă și urticulă se găsește câte o maculă ;
D. celulele de susținere prezintă cili;
E. la polul bazal al celulelor senzoriale sosesc dendrite ale
neuronilor din ganglionul vestibular Scarpa.

381. Despre glaucom putem afirma următoarele, cu excepția:

A. este a doua cauză de pierdere a vederii;
B. reprezintă creșterea presiunii intraoculare;
C. reprezintă opacifierea cristalinului;
D. celulele retiniene sunt distruse;
E. nervul optic se poate atrofia.

382. Despre otita externă putem afirma:

A. este o infecție a urechii medii;
B. agenții patogeni ajung aici prin trompa lui Eustachio;
C. este o infecție a urechii externe (micotică, bacteriană,
virală);
D. inflamația poate duce la ruperea membranei timpanice;
E. simptomul frecvent este durerea la nivelul urechii medii.

383. Tratamentul cataractei constă în:

A. antibioterapie;
B. indepărtarea chirurgicală a cristalinului afectat și
implantarea unuia artificial;
C. administrare de vitamine;
D. administrare locală de antiinflamatoare;
E. purtarea de lentile cilindrice.

384. Acneea este o boală inflamatorie ce afectează:

A. glandele sudoripare;
B. foliculul pilosebaceu;
C. unghia;
D. urechea internă;
E. mucoasa bucală.

385. Organul lui Corti este aşezat pe membrana:

A. bazală;
B. timpanică;
C. bazilară;
D. tectoria;
E. vestibulară.
 GLANDELE ENDOCRINE

386. Care dintre următoarele structuri nu pot secreta hormoni:

A. mucoasa gastrică;
B. hipotalamus;
C. mucoasa duodenală;
D. hipofiza;
E. celulele tubilor seminiferi.

387. Medulosuprarenala prezintă următoarele caracteristici, cu

excepţia:
A. este înconjurată de zona reticulată a corticalei;
B. secretă în principal adrenalină;
C. epinefrina produce glicogenoliză;
D. secretă hormoni cu structură lipidică;
E. este inervată numai simpatic.

388. Medulosuprarenala nu se caracterizează prin:

A. are origine nervoasă;
B. hormonii medulosuprarenalei au acţiune identică cu a
sistemului nervos vegetativ simpatic;
C. are numai inervaţie parasimpatică;
D. are numai inervaţie simpatică;
E. hormonii secretaţi contractă splina.

389. Hipofiza este localizată:

A. pe faţa posterioară a trunchiului cerebral, între coliculii
superiori;
B. la baza gâtului;
C. înapoia sternului;
D. pe şaua turcească a osului sfenoid;
E. între coliculii superiori.
390. Au rol endocrin următoarele, cu excepţia:
A. rinichiul;
B. duodenul;
C. placenta;
D. acinii glandulari pancreatici;
E. antrul piloric.

391. Secreţiile glandelor endocrine-selectaţi varianta falsă:

A. reglează activitatea unor organe;
B. ajung la celule pe cale sanguină;
C. sunt de natură lipidică şi proteică;
D. sunt produse de celule organizate în acini;
E. au rol principal în reglarea metabolismului celular.

392. STH-ul, alegeţi varianta falsă:

A. stimulează condrogeneza;
B. stimulează creşterea creierului;
C. la nivel renal scade eliminarea de Ca, P, N, K, Na;
D. efectele legate de creştere se realizează indirect prin
somatomedine;
E. după pubertate determină dezvoltarea oaselor late.

393. Glucagonul:
A. este secretat de celulele beta pancreatice;
B. este singurul hormon anabolizant pe toate metabolismele
intermediare;
C. stimulează lipogeneza;
D. scade secreţia de suc gastric;
E. produce dezechilibre electrolitice.
394. Ocitocina-alegeţi răspunsul eronat:
A. determină relaxarea musculaturii netede uterine;
B. determină expulzia laptelui la nivelul glandei mamare;
C. este secretată de hipotalamusul anterior;
D. este transportată prin tractul hipotalamohipofizar;
E. eliberarea în circulaţie se face sub influenţa
hipotalamusului.

395. Produc creşterea glicemiei următorii hormoni, cu

excepţia:
A. tiroxina;
B. cortizolul;
C. glucagonul;
D. adrenalina;
E. insulina.

396. Cantitatea azotului urinar poate fi modificată de:

A. aldosteron;
B. vasopresina;
C. somatotrop;
D. insulină;
E. testosteron.

397. Hormonii-selectaţi varianta falsă:

A. acţionează la distanţă faţă de locul sintezei;
B. sunt substanţe active;
C. sunt eliminaţi prin canale în sânge;
D. sunt transportaţi de sânge şi limfă la toate celulele corpului;
E. secreţia lor este controlată de regiunea mediană a
hipotalamusului.

398. Melatonina - găsiţi răspunsul eronat:

A. este secretată în exces în timpul stimulării puternice a
celulelor cu con din retină;
B. este un hormon secretat de glanda pineală;
C. influenţează metabolismul mineral;
D. secreţia sa este influenţată de sistemul nervos vegetativ
simpatic;
E. frânează funcţia gonadelor.

399. Stimulează sinteza proteică-alegeţi varianta falsă:

A. somatotropul;
B. tiroxina;
C. testosteronul;
D. insulina;
E. SNV simpatic.

400. Referitor la timus, alegeţi afirmaţia eronată:

A. dispare la pubertate;
B. timocitele ajung în ganglionii limfatici;
C. conţine celule reticulare;
D. extractele din timus opresc mitozele;
E. este situat în spaţiul dintre cei doi plămâni.

401. Lezarea lobului posterior al hipofizei determină:

A. decolorarea pielii;
B. nanism hipofizar;
C. diabet insipid;
D. îmbătrânire prematură;
E. creşterea în grosime a ţesuturilor moi.

402. Aldosteronul:
A. intervine în metabolismul glucidic producând
hiperglicemie;
B. este sintetizat din colesterol ca şi cortizolul;
C. determină contracţia musculaturii netede din pereţii vaselor
de sânge;
D. la nivel renal determină retenţie de calciu, sodiu, potasiu,
fosfor şi azot;
E. în hiposecreţie determină retenţie de apă, provocând
edeme.

403. În reglarea secreţiei paratiroidelor, un rol important îl

joacă:
A. nucleii hipotalamusului mijlociu(partea mediană);
B. adenohipofiza;
C. concentraţia sanguină a calciului;
D. hormonii secretaţi de hipotalamusul anterior;
E. mecanismul hipotalamo-hipofizo-paratiroidian.

404. Funcţiile sistemului nervos pot fi influenţate de către

următorii hormoni, cu excepţia:
A. insulina;
B. tiroxina;
C. prolactina;
D. hidrocortizonul;
E. adrenalina.

405. Cortizolul are următoarea funcţie:

A. influenţează activitatea altor glande endocrine;
B. determină hiperglicemie prin gluconeogeneza;
C. scade numărul de neutrofile;
D. creşte numărul de limfocite circulante;
E. determină modificări EKG.

406. Hormonii cu acţiune lipolitica sunt următorii, cu

excepţia;
A. cortizolul;
B. adrenalina;
C. insulina;
D. glucagonul;
E. STH-ul.
407. Următorii hormoni stimulează sinteza proteinelor, cu
excepţia:
A. insulina;
B. STH-ul;
C. tiroxina;
D. glucagonul;
E. testosteronul.

408. Indicaţi afirmaţia adevărată:

A. melatonină are acţiune antigonadotropa;
B. epifiza este situată între coliculii inferiori din mezencefal;
C. extractele de epifiză nu influenţează metabolismul mineral;
D. melatonină stimulează activitatea testiculului;
E. lumina stimulează secreţia de melatonină.

409. Neurohipofiză secretă:

A. ADH;
B. ocitocină;
C. hormonii gonadotropi;
D. progesteron;
E. nimic din cele de mai sus.

410. Dezvoltarea şi activitatea glandei mamare este influenţată

de următorii hormoni, cu excepţia:
A. ocitocină;
B. prolactină;
C. progesteron;
D. cortizol;
E. estrogeni.

411. Referitor la conexiunile anatomice şi funcţionale dintre

hipotalamus şi hipofiză, alegeţi varianta corectă:
A. regiunea mediană din hipotalamus este legată pe cale
vasculară de neurohipofiză;
B. capilarele de la baza axonilor neuronilor secretori
formează la nivelul tijei pituitare, două vene;
C. tija pituitară conţine numai sistemul port hipofizar;
D. axonii neuronilor secretori din hipotalamusul anterior
transportă produşii de secreţie în lobul anterior hipofizar;
E. între nucleii anteriori hipotalamici şi adenohipofiză există o
legătură vasculară.

412. Glanda tiroidă-alegeţi varianta falsă:

A. este localizată în apropierea cartilajului laringian;
B. parenchimul glandular este organizat în foliculi;
C. celulele foliculare secretă hormonul tiroxină;
D. coloidul este un depozit de hormoni;
E. celulele de tip C secretă calcitonină.

413. Hormonii tiroidieni au următoarele efecte, cu excepţia:

A. cresc tonusul muscular;
B. pe cord produc vasodilataţie;
C. stimulează dezvoltarea normală a sinapselor;
D. scad metabolismul bazal şi cresc consumul de energie;
E. stimulează anabolismul proteic în perioada de creştere,
împreună cu somatotropul.

414. Aldosteronul:
A. determină scăderea volumului sanguin;
B. reţine protoni (H+) la nivelul tubului contort proximal;
C. produce vasoconstricţie;
D. este sintetizat din colesterol în celulele Leydig;
E. acţionează şi la nivelul colonului.
415. Secreţia de aldosteron este stimulată în următoarele
situaţii, cu excepţia:
A. creşte concentraţia de potasiu în sânge;
B. hipovolemie;
C. scăderii presiunii osmotice;
D. creşterii ACTH-ului în sânge;
E. scăderea concentraţiei de H+ în sânge.

416. Glucagonul - alegeţi varianta falsă:

A. este secretat şi de glandele Brunner din intestin;
B. stimulează glicogenoliza;
C. stimulează gluconeogeneza;
D. este hormon hiperglicemiant;
E. stimulează proteoliza.

417. Insuficientă paratiroidiană-alegeţi varianta falsă:

A. determină tetanie;
B. determină scăderea calcemiei;
C. afectează excitabilitatea neuromusculară;
D. poate fi o consecinţă a extirpării tiroidei;
E. determină cresterea calcemiei.
418. Nanismul tiroidian nu se caracterizează prin:
A. cretinism;
B. este determinat de hipofuncţia tiroidiană la copil;
C. procesele energetice sunt reduse;
D. metabolismul bazal este scăzut;
E. individul prezintă temperatură ridicată.

419. Nu cresc secreţia de prolactină:

A. efortul fizic;
B. hipoglicemia;
C. suptul;
D. graviditatea;
E. stimularea zonei care înconjoară alveolele pulmonare.

420. Corticosuprarenala - alegeţi răspunsul corect:

A. secretă estrogeni în timpul sarcinii;
B. este inhibată de corticotropina;
C. are origine embriologică comună cu medulosuprarenala;
D. în structura sa are 4 zone: glomerulară, fasciculată,
reticulată şi medulară;
E. secreţia este scăzută când ritmul cardiac scade.

421. Medulosuprarenala este stimulată în următoarele condiţii,

cu excepţia:
A. efort fizic;
B. traumatisme;
C. emoţii;
D. căldură excesivă;
E. hipercalcemie.

422. Foliculul tiroidian-alegeţi răspunsul adevărat:

A. este mărginit de două straturi de celule epiteliale
secretoare;
B. secretă calcitonină;
C. conţine un material vâscos numit gel;
D. tirozina face parte din structura tiroglobulinei;
E. eliberarea hormonilor din coloid se face sub acţiunea STH-
ului hipofizar.

423. Cantitatea de glicogen hepatic nu este influenţată de:

A. TSH;
B. adrenalină;
C. noradrenalină;
D. glucagon;
E. cortizol.
424. Mobilizarea rapidă a grăsimilor este stimulată de:
A. FSH;
B. insulină;
C. aldosteron;
D. tiroxină;
E. testosteron.

425. Secreţia maximă de prolactină apare:

A. în timpul alăptării;
B. în timpul suptului;
C. la 8 zile de la naştere;
D. la naştere;
E. în timpul efortului muscular.
426. Cortizolul liber –alegeti afirmaţia falsă:
A. scăderea secreţiei determină modificări EEG;
B. creşte lipemia;
C. scade stabilitatea membranei lizozomilor;
D. stimulează anabolismul proteinelor în ficat;
E. secreţia sa este stimulată în condiţii de stress.

427. Hiperfuncţia corticosuprarenalei determină;

A. scădere ponderală;
B. contractă splina;
C. anemie;
D. obezitate;
E. lipogeneză.

428. Mineralocorticoizii:
A. sunt derivaţi din cortizol;
B. cresc eliminarea urinară de sodiu şi apă;
C. scad eliminarea urinară de potasiu;
D. menţin presiunea osmotică a mediului intern;
E. în hipersecreţie produc scăderea capacităţii de efort.

429. Care dintre următoarele efecte predomină în cazul

hipersecreţiei de ACTH:
A. hipernatremie;
B. obezitate şi diabet;
C. scăderea numărului eritrocitelor;
D. stimularea secreţiei de catecolaminelor;
E. stimularea secreţiei de tiroxină.

430. Numărul total al glandelor endocrine este:

A. 10 glande endocrine;
B. 16 glande endocrine;
C. 11 glande endocrine;
D. 9 glande endocrine;
E. 12 glande endocrine.

431. La nivelul oaselor-alegeţi afirmaţia adevărată:

A. toţi hormonii activează enzimele din osteoclaste;
B. toţi hormonii acţionează la nivelul matricei organice a
osului;
C. STH-ul şi parathormonul au efecte similare pe oase;
D. hormonii sexosteroizi determină dezvoltarea
scheletului;
E. timusul inhibă mineralizarea osoasă.

432. În anotimpul rece creşte secreţia de;

A. tiroxină;
B. STH;
C. melatonină;
D. ADH;
E. hormoni estrogeni.
433. Asemănarea dintre ocitocină şi ADH:
A. contribuie la secreţia lactată;
B. produc gluconeogeză;
C. produc lipoliză;
D. au acţiune antigonadă;
E. sunt secretaţi de celule cu aceeaşi origine.
434. În urma extirpării tiroidei, apar următoarele tulburări, cu
excepţia:
A. mixedemului;
B. tetaniei;
C. pielea devine uscată;
D. hipofosfatemiei;
E. apariţia senzaţiei de frig.

435. La nivelul sistemului nervos-alegeţi varianta falsă:

A. hormonii hipoglicemianţi modifică transmiterea
impulsurilor nervoase;
B. parathormonul poate afecta activitatea musculară;
C. hormonii pot stimula activitatea unor centrii nervoşi;
D. hormonii modifică activitatea electrică a creierului;
E. secreţia redusă a hormonilor tiroidieni poate determină
guşa toxică cu simptome de letargie.

436. În diabetul insipid:

A. se elimină mari cantităţi de urină concentrată;
B. individul consumă mari cantităţi de apă;
C. se constată creşterea tensiunii arteriale;
D. apare hiperfagia;
E. există leziuni la nivelul hipotalamusului median.

437. În exces de insulină este afectat în special:

A. inima;
B. rinichiul;
C. osul;
D. sistemul nervos;
E. sistemul vascular.

438. Carenţa alimentelor în iod poate determină:

A. hipofosfatemie;
B. mixedem;
C. creşterea metabolismului bazal;
D. poliurie;
E. creşterea frecvenţei cardiace.

439. Hiposecreţia următoarelor glande poate determină

dezvoltare somatică redusă:
A. epifiza;
B. pancreasul;
C. corticosuprarenala;
D. tiroida;
E. glandele suprarenale.

440. Adenohipofiza-alegeţi varianta falsă:

A. reprezintă 75% din masa glandei;
B. este alcătuită din lobii anterior şi intermediar;
C. înconjoară aproape complet neurohipofiza;
D. este legată prin sistemul port de hipotalamusul mijlociu;
E. este formată din celule epiteliale secretoare.

441. Glanda pituitară-alegeţi afirmaţia falsă;

A. are formă rotunjită;
B. tija care o leagă de hipotalamus este înconjurată de
capilare;
C. lobul intermediar are origine diferită de lobul posterior;
D. tractul hipotalamo-hipofizar transportă hormoni ce
coordonează activitatea întregului sistem endocrin;
E. se mai numeşte hipofiză.
442. Atât tiroxina cât si cortizolul - selectaţi varianta falsă:
A. stimulează activitatea nervoasă;
B. influenţează glicemia;
C. secreţia lor este reglată în funcţie de concentraţia altor
hormoni;
D. la nivelul ficatului ambii hormoni stimulează
catabolismul proteinelor;
E. stimulează lipoliza.

443. Care dintre următorii hormoni acţionează la nivelul

musculaturii netede a globilor oculari:
A. tiroxina;
B. adrenalina;
C. cortizolul;
D. hormonul timic;
E. testosteronul.

444. Hiposecreţia de STH la o persoană de 30 ani provoacă:

A. gigantism;
B. acumulare de săruri minerale în organism;
C. întinerire;
D. nanism hipofizar;
E. boala Simmonds.

445. Secţionarea tijei pituitare are toate efectele de mai jos, cu

excepţia:
A. inhibă secreţia de cortizol;
B. produce creşterea colesterolului în sânge;
C. inhibă mobilizarea sărurilor fosfocalcice;
D. întârzie expulzia fetală;
E. împiedică ovulaţia.
446. Hormonii care acţionează la nivelul pielii-alegeţi varianta
falsă:
A. melanocitostimulator;
B. STH-ul mobilizează acizii graşi din depozitele adipoase din
hipoderm;
C. ocitocina contractă celulele mioepiteliale din pereţii
canalelor galactofore din glanda mamară;
D. glanda pineală;
E. tiroxina produce hipersudoraţie.

447. Efectele următorilor hormoni la nivelul sistemului

digestiv sunt următoarele, cu excepţia:
A. adrenalina produce contracţia sfincterului anal format
din fibre musculare striate;
B. adrenalina contractă sfincterul esofagian;
C. insulina inhibă gluconeogeneza în ficat;
D. adrenalina produce vasoconstricţie pe vasele hepatice
(contractă ficatul) ;
E. glucagonul scade secreţia gastrică.

448. Următoarele acţiuni ale hormonilor, pe sistemul

digestiv ,sunt adevărate,cu excepţia:
A. STH-ul stimulează creşterea viscerelor (digestive) ;
B. gastrina controlează mişcările peristaltice (motilitatea
gastrică) ;
C. enterokinaza transformă tripsinogenul în tripsină;
D. colecistokinina relaxează sfincterul Oddi;
E. glucagonul scade secreţia gastrică.

449. Timusul-selectaţi varianta falsă:

A. contribuie la dezvoltarea armonioasă a organismului;
B. are rol în imunitatea organismului;
C. involuează la pubertate şi dispare;
D. este organ limfatic central;
E. este format şi din epiteliu secretor.
450. Lezarea neurohipofizei determină:
A. hiperpigmentare;
B. creşterea cantităţii de urină;
C. creşterea concentraţiei urinei;
D. scăderea cantităţii de urină;
E. diabet zaharat.

451. Celulele din medulosuprarenale au următoarele

proprietăţi, cu excepţia;
A. nu au centrozom;
B. secretă epinefrină in procent de 80%;
C. secretă mediatori chimici numiţi catecolamine;
D. alcătuiesc un ganglion simpatic;
E. celulele nu au prelungiri.

452. Care dintre următoarele semne clinice vizibile constituie

specificul bolii Basedow-Graves:
A. anemie;
B. nervozitate;
C. hipersudoratie;
D. guşă endemică;
E. exoftalmie.

453. Pe sistemul circulator nu acţionează:

A. ADH-ul.
B. adrenalina;
C. parathormonul;
D. cortizolul;
E. noradrenalina.

454. La nivelul sistemului excretor nu acţionează:

A. ADH-ul;
B. adrenalina;
C. parathormonul;
D. insulina;
E. glucagonul.

455. Care dintre următoarele organe nu secretă hormoni:

A. ovarul;
B. duodenul;
C. rinichiul;
D. ficatul;
E. hipotalamusul.

456. Aldosteronul nu are ca efecte:

A. creşte concentraţia plasmatică de sodiu;
B. determină acidurie;
C. menţine volumul sanguin;
D. menţine echilibrul acidobazic;
E. determină reabsorbtia obligatorie a apei în tubul
contort proximal.

457. Cortizolul-alegeţi varianta falsă:

A. provine din aceeaşi substanţă ca şi acizii biliari;
B. cel legat de proteinele plasmatice determină
hiperglicemie;
C. creşte numărul trombocitelor;
D. în hipersecreţie determină sindromul Cushing;
E. creşte concentraţia acizilor graşi în plasmă.
458. Reglarea secreţiei de cortizol-alegeţi varianta falsă:
A. hipotalamusul anterior prin neurohormoni stimulează
secreţia de ACTH de către adenohipofiză;
B. neurohormonii (neurosecreţiile) ajung pe calea sistemului
port la hipofiza anterioară;
C. adenohipofiza secretă corticotropina;
D. ACTH-ul ajunge la corticosuprarenală
E. stresul stimulează secreţia corticosuprarenalei p;rin
hipotalamus şi adenohipofiză.

459. Pancreasul:
A. corpul pancreasului vine în raport cu trunchiul celiac;
B. pancreasul endocrin conţine mai multe tipuri de acini;
C. insulina are efect catabolizant;
D. celulele alfa -60-70% secretă insulina;
E. capul pancreasului este localizat în convexitatea
duodenului.

460. Insulina-alegeţi varianta falsă:

A. în deficit determină dezechilibre hidroelectrolitice;
B. în disfuncţia pancreasului nu se pot oxida glucide;
C. în ţesutul adipos, stimulează lipoliza;
D. în ţesutul adipos stimulează enzimele lipogenetice;
E. în hipersecreţie se poate instala starea de comă.

461. Între sistemul nervos şi sistemul endocrin se stabilesc

următoarele relaţii anatomice, cu excepţia:
A. tractul hipotalamohipofizar;
B. sistemul port hipofizar;
C. glande endocrine care conţin ţesut nervos şi secretă
hormoni;
D. epifiza este inervată de fibre simpatice;
E. glanda pineală este situată sub lama cvadrigemină.

462. Între sistemul nervos şi cel endocrin există relaţii

funcţionale - alegeţi varianta falsă:
A. prin neurohormoni(neurosecreţii), hipotalamusul reglează
activitatea corticosuprarenalei;
B. prin mediatorii chimici, sistemul nervos reglează activitatea
medulosuprarenalei;
C. prin mediatorii chimici, sistemul nervos reglează activitatea
epifizei;
D. stările de stres modifică activitatea endocrină;
E. hormonii secretaţi de nucleii anteriori hipotalamici,
sunt depozitaţi în neurohipofiză.

463. STH-nu se caracterizează prin:

A. hipersecreţia înainte de pubertate produce creşterea
exagerată în lungime a membrelor;
B. hipersecreţia după pubertate produce şi îngroşarea buzelor;
C. împreună cu insulină, cortizolul, glucagonul determină
creşterea organismului;
D. este un hormon non glandular trop;
E. acţionează prin somatomedine pentru creşterea
organismului.

464. Se consideră glande endocrine propriu-zise-alegeţi

varianta falsă:
A. tiroida;
B. duodenul;
C. testiculul;
D. placenta;
E. timusul.

465. Glandele endocrine au următoarele acţiuni la nivelul

sistemului nervos, cu excepţia:
A. cortizolul modifică EKG-ul;
B. scăderea cantităţii de cortizol modifică personalitatea;
C. hormonii tiroidieni în hiposecreţie, produc letargie şi
diminuarea atenţiei;
D. hormonii tiroidieni stimulează diferenţierea neuronilor;
E. secreţia hormonilor corticosuprarenalei este stimulată şi de
stress.
466. Administrarea unei doze mari de cortizol la un individ
sănătos, nu va avea ca efect;
A. creşterea glicemiei;
B. stimularea sintezei de proteine în ficat;
C. creşterea secreţiei de ACTH;
D. stimulează gluconeogeneza;
E. creşterea numărului hematiilor.

467. Care dintre următorii hormoni nu pot declanşa

vasoconstricţie:
A. adrenalina;
B. noradrenalina;
C. vasopresina;
D. hormonul antidiuretic;
E. tiroxina.

468. Modalităţile prin care parathormonul determină creşterea

calcemiei şi scăderea fosfatemiei sunt următoarele, cu
excepţia:
A. activează osteocitele;
B. stimulează reabsorbtia calciului în tubul distal;
C. inhibă reabsorbtia fosforului în tubul distal;
D. stimulează absorbţia calciului la nivel intestinal;
E. controlează secreţia vitaminei D3.

469. Efectele hormonilor tiroidieni asupra sistemului nervos

sunt următoarele, cu excepţia:
A. în hiposecreţie la copil, determină cretinism;
B. în hiposecreţie la copil determină nanismul tiroidian;
C. hiposecreţia la adult determină diminuarea capacităţii de
învăţare;
D. stimulează formarea tecii de mielină;
E. reglarea secreţiei lor se face şi prin nucleii mijlocii
hipotalamici.

470. Boala Addison nu se caracterizează prin:

A. astenie marcată;
B. deshidratare severă;
C. scădere în greutate;
D. hipoglicemie;
E. hiperglicemie.

471. Sindromul adrenogenital –alegeti varianta falsă:

A. determină apariţia pubertăţii precoce;
B. provoacă hipertrofierea organelor genitale externe;
C. se datorează secreţiei în exces de testosteron;
D. determină pilozitate în exces;
E. determină hiperpigmentarea pielii.

472. În care dintre următoarele situaţii nu se observă o

ingestie mărită de lichide:
A. extirparea pancreasului;
B. distrugerea neuronilor hipotalamusului anterior;
C. extirparea suprarenalelor;
D. lezarea neurohipofizei;
E. extirparea paratiroidelor în cursul operaţiilor pe
tiroidă.

473. Adrenalina nu are următoarele caracteristici, cu excepţia:

A. este secretată numai în medulosuprarenale;
B. pe muşchiul neted visceral determină relaxarea
musculaturii sfincterelor digestive;
C. asupra inimii produce bradicardie;
D. asupra metabolismului proteic este hormon anabolizant;
E. are efecte identice asupra structurilor celulare atât ca
hormon cât şi ca mediator chimic.
474. Următorii hormoni contribuie la mobilizarea lipidelor din
depozitele adipoase, cu excepţia;
A. insulina;
B. adrenalina;
C. noradrenalina;
D. glucagonul;
E. cortizolul.

475. Controlează compoziţia ionică urinară următorii hormoni,

cu excepţia:
A. aldosteronul;
B. mineralocorticoizii;
C. somatotropul;
D. extractele de epifiză;
E. extractele de timus.

476. Mixedemul nu se caracterizează prin:

A. diminuarea atenţiei;
B. scăderea metabolismului bazal;
C. dezvoltare somatică redusă;
D. creşterea presiunii sanguine;
E. creşterea în greutate.

477. Următorii hormoni acţionează la nivelul sistemului

digestiv, cu excepţia:
A. secretina;
B. colecistokinina;
C. glucagonul;
D. adrenalina;
E. calcitonina.
478. Identificaţi răspunsul corect:
A. canalele de excreţie elimină hormonii direct în sânge;
B. activitatea scăzută a glandelor endocrine se numeşte
hiperfuncţie;
C. hormonii acţionează la distanţă faţă de locul sintezei;
D. glandele endocrine sunt de tip tubuloacinos;
E. glandele endocrine elimină secreţiile în lumenul organelor
cavitare.

479. Menţionaţi răspunsul eronat referitor la hipofiză:

A. este situată pe şaua turcească a osului etmoid;
B. este alcătuită din 3 lobi;
C. lobul posterior este de natură nervoasă şi se numeşte
neurohipofiză;
D. este legată de hipotalamus prin tija pituitară;
E. lobul mijlociu este format din celule epiteliale secretoare.

480. Adenohipofiza nu secretă:

A. STH;
B. hormonul mamotrop;
C. hormonul luteotrop;
D. somatomedine;
E. hormoni glandulari tropi.

481. Referitor la epifiză, alegeţi răspunsul eronat:

A. are legătură cu retina;
B. formează cu epitalamusul sistemul neurosecretor
epitalamo-epifizar;
C. secretă MSH;
D. hormonul secretat, inhibă activitatea gonadelor;
E. extractele de epifiză influenţează metabolismul mineral.
482. Ocitocina-alegeţi răspunsul greşit:
A. determină expulzia laptelui din glanda mamară;
B. este secretată de neurohipofiză;
C. este transportată pe cale nervoasă (axonii neuronilor
secretori);
D. contractă celulele mioepiteliale din jurul alveolelor
mamare;
E. punerea ei în circulaţie se face sub influenţa
hipotalamusului.

483. Vasopresina are următoarele acţiuni, cu excepţia:

A. menţine volumul lichidelor (apei) în organism;
B. scade permeabilitatea tubilor distali şi colectori ai
nefronului;
C. scade volumul urinar;
D. creşte concentraţia urinară;
E. în hiposecreţie produce diabet insipid.

484. Efectele hormonilor tiroidieni sunt următoarele, cu

excepţia:
A. influenţează diferenţierea neuronilor;
B. sunt hiperglicemianţi (glicogenoliză);
C. pe metabolismul proteic stimulează şi anabolismul şi
catabolismul;
D. scad metabolismul bazal;
E. sinteza lor se realizează sub acţiunea TSH-ului hipofizar.

485. Tiroida - alegeţi răspunsul greşit:

A. boala Basedow-Graves se caracterizează şi prin protruzia
globilor oculari;
B. nanismul tiroidian se caracterizează şi prin retard psihic;
C. substanţele guşogene din alimente determină guşă
endemică;
D. în hiperfuncţie, determină senzaţia permanentă de frig;
E. stimulează creşterea organismului împreună cu STH-ul.
486. Care dintre următoarele afirmaţii nu caracterizează
medulosuprarenala:
A. anatomic este un ganglion simpatic;
B. printre hormonii secretaţi este epinefrina în proporţie
de 20%;
C. adrenalina ca şi în SNV simpatic, produce dilataţie pe
arborele bronşic;
D. adrenalina contractă fibrele musculare netede radiare ale
irisului;
E. stimulează sistemul reticulat producând alertă corticală.

487. Secreţia de parathormon este stimulată de:

A. SNV simpatic;
B. scăderea calcemiei;
C. scăderea glicemiei;
D. hipotalamus;
E. hipofosfatemie.

488. Pentru a stimula eficient creşterea organismului, STH-ul

necesită şi prezenţa:
A. hormonilor corticosuprarenalei;
B. hormonilor medulosuprarenalei;
C. hormonilor tiroidieni şi gonadali;
D. hormonilor paratiroidelor;
E. gastrinei.

489. Următorii hormoni au acţiune pe ficat:

A. insulina stimulează anabolismul proteic în ficat şi
catabolismul proteic în muşchi;
B. adrenalina contractă ficatul;
C. colecistokinina contractă sfincterul Oddi;
D. cortizolul stimulează catabolismul proteic în ficat;
E. adrenalină şi SNV simpatic nu au efect pe ficat.
490. În structura corticosuprarenalei nu intră:
A. zona glomerulară;
B. canale de excreţie;
C. zona fasciculată;
D. zona reticulată;
E. capilare sanguine.

491. Noradrenalina are acelaşi efect ca şi adrenalina dar

predominant acţionează pe:
A. sistemul nervos;
B. vasele de sânge;
C. metabolismul lipidic;
D. splină;
E. ficat.

492. În hipoglicemie, la unul dintre hormonii enumeraţi, nu

este stimulată secreţia:
A. adrenalina;
B. cortizol;
C. glucagon;
D. insulina;
E. tiroxina.

493. Următorii hormoni menţin echilibrul hidroelectrolitic, cu

excepţia:
A. ADH-ul creşte concentraţia urinei;
B. în diabetul insipid ADH-ul creşte volumul urinar;
C. neurohipofiză eliberează vasopresină în circulaţie;
D. neurohipofiză prin secreţia hormonului ADH;
E. aldosteronul creşte eliminarea de H+ în urină.

494. Hormonii sexosteroizi - alegeţi varianta falsă:

A. sunt androgeni şi estrogeni;
B. sunt sintetizaţi din colesterol;
C. sunt asemănători cu hormonii androgeni şi estrogeni
secretaţi de gonade;
D. au rol în apariţia şi dezvoltarea caracterelor sexuale
primare;
E. stimulează dezvoltarea glandei mamare la fete.

495. Care dintre următorii hormoni stimulează secreţia lactată:

A. vasopresina;
B. ocitocina;
C. cortizolul;
D. noradrenalina;
E. prolactina.

496. În sângele unui bărbat se pot întâlni următorii hormoni,

cu excepţia:
A. estrogeni;
B. testosteron;
C. ocitocină;
D. FSH;
E. sexosteroizi.

497. La un individ care ingeră multe lichide se produce:

A. creşterea concentraţiei plasmei;
B. hipersecreţie de aldosteron;
C. hipersecreţie de ACTH;
D. creşterea reabsorbţiei tubulare de apă;
E. scăderea secreţiei de vasopresină.
498. Din colesterol nu se sintetizează:
A. aldosteronul;
B. cortizolul;
C. acizii biliari;
D. testosteronul;
E. chilomicroni.

499. Hormonul antidiuretic acţionează:

A. la nivelul glomerulului renal;
B. la nivelul corpusculului renal;
C. la nivelul ansei Henle porţiunea descendentă;
D. la nivelul tubului proximal;
E. nici o variantă nu este corectă.

500. Următoarele afirmaţii privind glandele endocrine sunt

false, cu excepţia:
A. glucagonul este un hormon exclusiv anabolizant;
B. epifiza secretă MSH la întuneric;
C. STH-ul scade eliminarea de N, P, K, Ca+2 şi Na;
D. glucagonul este un hormon hipoglicemiant;
E. hiperfuncţia tiroidiană determină scăderea metabolismului
bazal.

501. Creşterea concentraţiei de FSH - alegeţi varianta falsă:

A. este influenţată de nivelul estrogenilor;
B. poate fi influenţată de secreţia hormonului GRH;
C. poate creşte secreţia unor hormoni de natură lipidică;
D. poate creşte secreţia de corticotropina;
E. poate influenţa maturarea foliculară.

502. Poliuria-alegeţi varianta corectă:

A. este prezentă în cazul scăderii irigării renale;
B. apare datorită unor tumori producătoare de ADH;
C. este un simptom al diabetului zaharat şi insipid;
D. se datorează consumului scăzut de apă;
E. nici o variantă nu este corectă.
503. Unul dintre următoarele efecte nu este consecinţa
hipofuncţiei tiroidiene:
A. protruzia globilor oculari;
B. încetinirea dezvoltării psihice şi somatice;
C. căderea părului;
D. senzaţia permanentă de frig;
E. ţesuturile îmbibate cu edem mucos.

504. Care dintre următorii hormoni nu este hormon trop:

A. TSH;
B. FSH;
C. LH;
D. MSH;
E. ACTH.

505. Următorii hormoni stimulează expulzia laptelui:

A. vasopresina;
B. ocitocina;
C. adrenalina;
D. cortizolul;
E. tiroxina.
SISTEMUL OSOS

506. Este un os lung:

A. sternul;
B. scapula;
C. fibula;
D. frontalul;
E. occipitalul.

507. Clavicula este considerată:

A. os lat;
B. os lung;
C. os alungit (deoarece nu prezintă diafiză și epifize);
D. os scurt;
E. os sesamoid.

508. Despre osificarea encondrală putem afirma:

A. se mai numește osificare de membrană;
B. dă naștere oaselor membrelor;
C. asigură creșterea în grosime a oaselor lungi (pe seama
periostului) ;
D. dă naștere oaselor bolții cutiei craniene;
E. asigură transformarea țesutului conjunctivo-fibros în țesut
osos.

509. După originea lor, oasele se pot împarți în:

A. oase scurte;
B. oase sesamoide;
C. oase de membrană;
D. oase late;
E. oase tarsiene.

510. Scheletul piciorului este format din:

A. 8 oase tarsiene;
B. 5 oase metatarsiene;
C. 8 oase carpiene;
D. 5 oase metacarpiene;
E. 3 falange pentru haluce.

511. Următoarele oase intră în structura viscerocraniului, cu

excepția:
A. vomerul;
B. mandibula;
C. oasele lacrimale;
D. osul etmoid;
E. oasele zigomatice.

512. Este un os nepereche ce intră în structura

viscerocraniului:
A. frontalul;
B. etmoidul;
C. sfenoidul;
D. vomerul;
E. occipitalul.

513. Sunt oase pereche ce intră în structura neurocraniului,

oasele:
A. temporale;
B. maxilare;
C. palatine;
D. nazale;
E. lacrimale.
514. Vertebrele toracale sunt în număr de:
A. 7;
B. 12;
C. 4-5;
D. 5;
E. 24.

515. Fac parte din scheletul toracelui următoarele, cu excepția:

A. clavicula;
B. manubriul sternal;
C. apendicele xifoid;
D. coastele;
E. coloana vertebrală.

516. Apendicele xifoid rămâne cartilaginos până în jurul

vârstei de:
A. 10 ani;
B. 15 ani;
C. 20 ani;
D. 30 ani;
E. 40 ani.

517. Curburile din planul sagital al coloanei vertebrale, cu

concavitatea posterior, poartă denumirea de:
A. scolioze la stânga;
B. scolioze la dreapta;
C. cifoze;
D. lordoze;
E. simfize.

518. Prima vertebră cervicală poartă denumirea de:

A. atlas;
B. coccis;
C. apofiză;
D. haluce;
E. axis.

519. O vertebră lombară este formată din următoarele

elemente, cu excepția:
A. arc vertebral;
B. apofiză spinoasă;
C. apofiză transversă;
D. pedicul vascular;
E. apofiză articulară superioară.

520. Despre osul sacru, putem afirma următoarele:

A. cuprinde 5 regiuni;
B. este un os pereche;
C. are formă romboidală;
D. fețele sale laterale se articulează cu osul coxal;
E. vârful sacrului este îndreptat în sus.

521. Regiunile coloanei vertebralE. Răspuns corect:

A. cervicală, dorsală, lombară, sacrală, coccigiană;
B. cervicală, toracală, lombară, scafoidă, coccigiană;
C. axială, toracală, lombară, scafoidă, coxală;
D. cervicală, toracală, lombară, pelviană, coxală;
E. sagitală, toracală, lombară, frontală, coxală.
522. Coastele false se articulează cu sternul prin intermediul
coastei:
A. II;
B. V;
C. VII;
D. IX;
E. XI.

523. Coccigele rezultă prin fuzionarea a:

A. 7 vertebre coccigiene;
B. 5 vertebre coccigiene;
C. 4-5 vertebre coccigiene;
D. 12 vertebre coccigiene;
E. 7-8 vertebre coccigiene.

524. Posterior, scheletul toracelui este format de către:

A. stern;
B. centura scapulară;
C. omoplat;
D. cele 12 vertebre toracale;
E. stern și coaste.

525. Scheletul brațului este alcătuit din:

A. claviculă;
B. omoplat;
C. humerus;
D. radius;
E. ulna.

526. Scheletul mâinii. Răspuns eronat:

A. prezintă 8 oase carpiene;
B. prezintă 5 metacarpiene;
C. are 14 falange;
D. policele prezintă doar două falange;
E. prezintă 8 oase metatarsiene.

527. Despre scapulă putem afirma:

A. este un os alungit;
B. are forma literei S;
C. lateral se articulează cu humerusul;
D. intră în structura scheletului brațului;
E. provine din sudarea a trei oase.

528. Cel mai lung os din corpul uman este:

A. humerusul;
B. ulna;
C. fibula;
D. femurul;
E. patela.

529. Coastele flotante. Alegeți răspunsul eronat:

A. se mai numesc și coaste libere;
B. nu au cartilaj;
C. nu ajung la stern;
D. sunt reprezentate de ultimile două coaste;
E. se mai numesc și coaste false.
530. În tendonul mușchiului cvadriceps se găsește:
A. vomerul;
B. halucele;
C. rotula;
D. femurul;
E. tarsianul I.

531. Centura pelvină. Răspuns eronat:

A. leagă membrul inferior de scheletul trunchiului;
B. este formată din oasele coxale;
C. oasele coxale se unesc anterior cu sacrul;
D. împreună cu scheletul membrului inferior propriu-zis
formează scheletul membrelor inferioare;
E. osul coxal este format prin sudarea a trei oase.

532. Cel mai voluminos os al scheletului gambei este:

A. femurul;
B. fibula;
C. ulna;
D. radiusul;
E. tibia.

533. Axisul reprezintă:

A. apofiza stiloidă pentru vertebrele toracale;
B. a doua vertebră cervicală;
C. locul unde se unesc oasele coxale anterior;
D. locul unde se unesc oasele coxale posterior;
E. ultimul segment al sternului.

534. Coastele. Găsiți răspunsul eronat:

A. sunt arcuri fibrocartilaginoase;
b.sunt situate în partea laterală a toracelui;
C. se întind de la coloana vertebrală toracală la stern;
D. anterior prezintă cartilajul costal;
E. sunt în număr de 12 perechi.

535. Despre coaste putem afirma următoarele:

A. primele 8 perechi sunt coaste adevărate;
B. sunt situate în partea posterioară a toracelui;
C. se întind de la coloana vertebrală lombară la stern;
D. perechile X, XI sunt coaste false;
E. ultimile două coaste nu au cartilaj.

536. Arcul vertebral este legat de corpul vertebral prin:

A. apofizele transverse;
B. pediculii vertebrali;
C. apofizele spinoase;
D. apofizele stiloide;
E. apofizele articulare.

537. Prin suprapunere, pediculii vertebrali delimitează:

A. orificiile intervertebrale;
B. canalul vertebral;
C. orificiul vertebral;
D. oasele coxale;
E. sacrul.
538. Orificiile vertebrale, prin suprapunere, formează:
A. canalul Havers;
B. canalul Volkmann;
C. canalul vertebral;
D. canalul ce adapostește măduva osoasă galbenă;
E. orificiile de conjugare.

539. Următoarele oase sunt oase late, cu excepția:

A. parietal;
B. frontal;
C. stern;
D. fibula;
E. scapulă.

540. În jurul vârstei de 20-25 de ani, cartilajele de creștere

sunt înlocuite cu:
A. cartilaj hialin;
B. cartilaj elastic;
C. cartilaj fibros;
D. țesut osos;
E. țesut elastic ordonat.

541. Neurocraniul adăpostește:

A. segmentele periferice ale analizatorului gustativ;
B. segmentele periferice ale analizatorului olfactiv;
C. encefalul;
D. primele segmente ale aparatului digestiv;
E. primele segmente ale aparatului respirator.

542. În modelul cartilaginos al unui os lung, primele centre de

osificare apar la nivelul:
A. epifizei;
B. diafizei;
C. cartilajele de conjugare;
D. cartilajele de creștere;
E. periostului.

543. Matricea organică a osului este alcătuită din:

A. 90-95% fibre de colagen;
B. 97% din fibre de reticulină;
C. 94% fibre de elastină;
D. 90% substanță fundamentală;
E. 93% măduvă roșie.
544. La adult, măduva din canalul central al diafizei oaselor
lungi este:
A. măduvă formată doar din neuroni alfa;
B. măduvă cenușie;
C. măduvă galbenă;
D. maduvă roșie;
E. formată din neuroni și celule gliale.

545. Principalul rezervor de substanțe minerale al

organismului este:
A. ficatul;
B. splina;
C. oasele;
D. pielea;
E. stomacul.
546. Cea mai importantă substanță cristalină la nivelul osului
este:
A. oseina;
B. hidroxiapatita;
C. fibra de elastină;
D. fibra de colagen;
E. ergastoplasma.

547. Rolul de protecție a unor organe este asigurat de:

A. canalul rahidian pentru măduva roșie;
B. viscerocraniu pentru encefal;
C. cutie toracica pentru hipofiza;
D. bazin osos pentru organele pelvine;
E. bazin osos pentru pancreas.

548. Despre sinartroze putem afirma:

A. sunt articulații mobile;
B. prezintă cavitate articulară;
C. pot fi: sindesmoze, sincondroze și diartroze;
D. la nivelul lor se execută mișcări foarte reduse;
E. se mai numesc și artrodii.

549. Artrodiile prezintă următoarele elemente, cu excepția:

A. membrană sinovială;
B. capsulă articulară;
C. suprafețe articulare;
D. mușchi scheletici;
E. ligamente articulare.

550. Articulațiile dintre corpurile vertebrale sunt:

A. sinartroze;
B. artrodii;
C. sindesmoze;
D. sincondroze;
E. amfiartroze.

551. Următoarele reprezintă roluri funcționale ale oaselor, cu

excepția:
A. rol de pârghii ale aparatului locomotor;
B. rol în metabolismul electroliților;
C. rol antitoxic;
D. rol de protecție al organelor vitale;
E. rol de glandă exocrină.

552. Entorsele se asociază frecvent cu:

A. fracturi;
B. luxații;
C. sinovite;
D. artrite;
E. artroze.
553. La nivelul cărui deget există doar două falange:
A. police;
B. arătător;
C. deget mijlociu;
D. inelar;
E. deget mic.
554. Despre osificarea epifizelor putem afirma:
A. începe după ce ele au ajuns aproape la dimensiunile
definitive;
B. epifizele sunt cartilaginoase până la 40 de ani;
C. cartilajele de creștere ajută la creșterea în grosime a osului;
D. cartilajele de creștere proliferează doar spre epifiză;
E. creșterea în lungime a osului este realizată de periost.

555. Cartilajul articular este un:

A. cartilagiu elastic;
B. cartilagiu fibros;
C. cartilagiu hialin;
D. țesut conjunctiv dens ordonat;
E. epiteliu stratificat.

SISTEMUL MUSCULAR

556. Care din următorii mușchi aparțin spatelui:

A. pectorali;
B. marii dorsali;
C. dințatul mare;
D. sternocleidomastoidian;
E. oblic extern.

557. Este un mușchi fusiform:

A. marele drept abdominal;
B. biceps;
C. marele dorsal;
D. diafragma;
E. orbicularul buzelor.

558. Mușchii ce intervin în realizarea actului masticației

sunt denumiți mușchi:
A. fusiformi;
B. ai mimicii;
C. maseteri;
D. pieloși;
E. triunghiulari.

559. Mușchii dințați aparțin:

A. capului;
B. trunchiului;
C. membrului inferior;
D. membrului superior;
E. gâtului.

560. Muşchii scheletici asigură următoarele, cu excepția:

A. mimica;
B. postura;
C. echilibrul;
D. funcția de pompă a inimii
E. tonusul.

561. Este un mușchi circular:

A. trapezul;
B. biceps;
C. triceps;
D. orbicularul buzelor;
E. marele drept abdominal.
562. Este un mușchi în formă de cupolă:
A. tricepsul;
B. orbicularul buzelor;
C. marele dorsal;
D. marele drept abdominal;
E. diafragma.

563. Ce mușchi nu aparțin membrului superior:

A. biceps brahial;
B. triceps;
C. cvadriceps;
D. flexori ai antebratului;
E. pronatori ai mâinii.
564. Este un mușchi al gambei din loja laterală, mușchiul:
A. tibial anterior;
B. extensori ai degetelor;
C. peronier lung;
D. gastrocnemian;
E. solearul.

565. Cel mai lung mușchi al corpului este mușchiul:

A. croitor;
B. fesier;
C. marele drept medial;
D. cvadricepsul;
E. semitendinos.

566. La exteriorul corpului muscular se află o membrană

conjunctivă numită:
A. epimisium;
B. perimisium;
C. fascia mușchiului;
D. endomisium;
E. tendon.

567. La baza cutiei toracice se află mușchiul:

A. intercostal intern;
B. diafragma;
C. intercostal extern;
D. dințatul mare;
E. micul pectoral.

568. Acești mușchi, prin contracție apropie coapsele între ele.

Alegeți mușchiul care nu are această funcție:
A. adductor mare;
B. drept medial;
C. semitendinos;
D. adductor scurt;
E. adductor lung.

569. Despre contrațiile fibrei musculare striate putem afirma

următoarele, cu excepția:
A. lungimea mușchiului rămâne neschimbată dar tensiunea
crește foarte mult în contracțiile izometrice;
B. lungimea mușchiului variază dar tensiunea rămâne
constantă în contracțiile izotonice;
C. variază și lungimea și tensiunea mușchiului în contracțiile
auxotonice;
D. susținerea posturii corpului este un exemplu de
contracție auxotonică;
E. în activități obișnuite fiecare mușchi trece prin faze
izometrice, izotonice si auxotonice.

570. În jurul articulației șoldului se găsesc:

A. mușchiul croitor;
B. mușchii dințați;
C. mușchii drepți mediali;
D. mușchii fesieri;
E. mușchiul solear.

571. Tricepsul sural este format din solear și mușchiul:

A. tibial anterior;
B. gastrocnemian;
C. semitendinos;
D. semimembranos;
E. biceps femural.
572. Baza moleculară a contractilității o reprezintă:
A. unitatea morfofuncțională a miofibrilei;
B. sarcomerul;
C. miofibrila;
D. fusul neuromuscular;
E. proteinele contractile.

573. Sarcomerul este cuprins între:

A. două benzi H;
B. două membrane Z;
C. două benzi A;
D. două discuri clare;
E. două miofibrile.

574. Despre secusă, putem afirma următoarele, cu excepția:

A. poate fi izometrică sau izotonică;
B. durata totală a secusei este de 0.1s;
C. amplitudinea ei variază proporțional cu intensitatea
stimulului aplicat, până la o valoare maximă;
D. apare după aplicarea unui stimul unic, cu valoare prag;
E. toate contracțiile voluntare ale mușchilor sunt secuse.

575. Randamentul contracției masei musculare este de:

A. 70%;
B. 50%;
C. 30%;
D. 10%;
E. 3%.

576. Manifestările mecanice ale mușchiului scheletic se

studiază cu ajutorul:
A. miografului;
B. microscopului;
C. electroencefalografului;
D. electrocardiografului;
E. electromiografului.

577. Baza anatomică a elasticității este reprezentată de:

A. sarcomer;
B. fibrele conjunctive din mușchi;
C. fibrele elastice din structura perimisiumului;
D. fibrele de reticulină din structura epimisiumului;
E. miofibrila.

578. Tetanosul nu se caracterizeaza prin:

A. poate fi incomplet;
B. reprezintă o sumație de secuse;
C. poate fi complet;
D. apariția sa se datorează unor stimuli repetitivi;
E. apare în sistola cardiacă.

579. Muşchii scheletici au următoarele proprietăţi, cu

excepția:
A. elasticitatea;
B. tonusul muscular;
C. contractilitatea;
D. conductibilitate,
E. extensibilitate.
580. Ce procent din masa organismului este reprezentat de
mușchii scheletici:
A. 10%;
B. 20%;
C. 30%;
D. 40%;
E. 50%.

581. Despre contractilitate putem afirma următoarele:

A. este proprietatea mușchiului de a se alungi pasiv;
B. reprezintă capacitatea mușchiului de a dezvolta
tensiune între capetele sale;
C. reprezintă o stare de tensiune permanentă a mușchiului;
D. este proprietatea de a se deforma sub acțiunea unei forțe si
de a reveni pasiv la forma de repaus;
E. este proprietatea de a răspunde la un stimul printr-un
potențial de acțiune propagat.

582. Din mușchii posteriori și laterali ai antebrațului fac parte

mușchii:
A. flexori ai degetelor;
B. flexori ai antebrațului;
C. extensori ai antebrațului;
D. pronatori ai mâinii;
E. flexori ai mâinii.

583. Mușchii anterolaterali ai abdomenului. Anterior față de

fiecare mușchi drept abdominal se află mușchiul:
A. oblic extern;
B. oblic intern;
C. transvers ;
D. piramidal;
E. dințat mare.

584. Sub mușchiul croitor se găsește mușchiul:

A. oblic extern;
B. cvadriceps;
C. biceps femural;
D. semitendinos;
E. dințat mare.

585. Despre miopatii putem afirma următoarele, cu excepția:

A. sunt afecțiuni musculare ereditare;
B. prezintă severitate diferită;
C. țesutul muscular striat este înlocuit cu țesut muscular
neted;
D. pot apare la vârstă preșcolară;
E. apar rar peste 30 de ani.

586. Despre componentele secusei musculare, putem afirma:

A. are 5 faze;
B. faza de contracție durează 0.4s;
C. faza de relaxare durează 0.5s;
D. faza de latență durează din momentul aplicării excitantului
și pâna apare oboseala musculară;
E. durata fazei de latență depinde de tipul de mușchi.

587. Principalul mușchi al umărului este mușchiul:

A. brahial;
B. biceps;
C. deltoid;
D. triceps;
E. coracobrahial.
588. Despre mușchiul deltoid putem afirma următoarele:
A. este principalul mușchi al brațului;
B. este situat profund;
C. ridică membrul superior până la orizontală;
D. realizează adducția brațului;
E. împreună cu mușchiul triceps este situat în loja posterioară
a brațului;

589. Posterior, la braț, găsim mușchiul:

A. flexor al antebrațului;
B. triceps;
C. pronator al mâinii;
D. flexor al degetelor;
E. brahial.

590. Mușchii anterolaterali ai abdomenului. Lateral de

mușchii drepți abdominali se află mușchii:
A. oblic extern, oblic intern și transvers al abdomenului;
B. subclaviculari;
C. pectorali;
D. piramidal si brahial;
E. dințati mari.

591. Mușchii scheletici prezintă o porțiune centrală musculară,

mai voluminoasă, numită:
A. epimisium;
B. endomisium;
C. corpul mușchiului;
D. inserția mușchiului;
E. originea mușchiului.

592. Cele două extremități de culoare alb sidefie ale mușchilor

scheletici poartă denumirea de:
A. ligamente;
B. tendoane;
C. aponevroze;
D. sinoviale;
E. articulații.

593. Tendoanele au în structura lor țesut:

A. osos;
B. cartilaginos;
C. epitelial;
D. muscular;
E. fibros.

594. Despre contrațiile izometrice ale fibrei musculare striate

putem afirma următoarele, cu excepția:
A. lungimea mușchiului rămâne neschimbată;
B. tensiunea crește foarte mult;
C. mușchiul prestează lucru mecanic extern;
D. toata energia chimică se pierde sub formă de căldură plus
lucru mecanic intern;
E. susținerea posturii corpului este un exemplu de contracție
izometrică.

595. Despre contrațiile fibrei musculare striate putem afirma

următoarele, cu excepția:
A. lungimea mușchiului rămâne neschimbată dar tensiunea
crește foarte mult în contracțiile izometrice;
B. lungimea mușchiului variază dar tensiunea rămâne
constantă în contracțiile izotonice;
C. variază și lungimea și tensiunea mușchiului în contracțiile
auxotonice;
D. susținerea posturii corpului este un exemplu de
contracție auxotonică;
E. în activități obișnuite fiecare mușchi trece prin faze
izometrice, izotonice si auxotonice.
596. Despre muşchii gâtului putem afirma următoarele:
A. sunt muşchi asezaţi într-un singur plan;
B. sternocleidomastoidianul este mușchiul, care
încreţeşte pielea gâtului;
C. mușchiul pielos al gâtului este așezat superficial;
D. sternocleidomastoidianul, care este situat posterior;
E. mușchii maseteri sunt mușchi profunzi ai gâtului.

597. Identificați răspunsul corect legat de muşchii gambei:

A. peronierul lung se află în loja medială a gambei;
B. peronierul scurt se află în loja laterală a gambei;
C. gastrocnemianul se află în loja anterioară a gambei;
D. tibialul anterior se află în loja laterală a gambei;
E. extensorii degetelor se află în loja laterală a gambei.

598. Din mușchii trunchiului fac parte următoarele categorii,

cu excepția:
A. mușchii anterolaterali ai toracelui;
B. mușchii anterolaterali ai abdomenului;
C. mușchii spatelui;
D. mușchii cefei;
E. mușchii gâtului.

599. Din mușchii anterolaterali ai toracelui fac parte următorii

mușchi, cu excepția:
A. pectoralul mare;
B. pectoralul mic;
C. subclavicularul;
D. dințatul mare;
E. marii dorsali.
600. Oboseala musculară este determinată de:
A. întinderi musculare;
B. rupturi musculare;
C. o stare de contracție prelungită și susținută a
mușchiului;
D. o stare de tensiune permanentă caracteristică mușchilor cu
inervație motorie somatică și senzitivă intacte;
E. gradarea progresivă a activității fizice.

DIGESTIA ŞI ABSORBŢIA

601. Etiologia cirozei hepatice-alegeţi varianta falsă:

A. infecţioasă;
B. este o boală ereditară, autosomal recesivă;
C. toxică;
D. obstrucţie biliară;
E. răspuns imun alterat.

602. Ce polizaharide nu pot fi digerate, datorită inexistenţei

enzimelor specifice:
A. dizaharidele;
B. sucroza;
C. lactoza;
D. celuloza;
E. amidonul.

603. Smalţul este mai rezistent dacă se administrează mici

cantităţi de:
A. calciu;
B. iod;
C. fluor;
D. oţet;
E. miere.

604. Glandele Brunner sunt localizate în:

A. esofag;
B. stomac;
C. bronhiile mari;
D. trahee;
E. duoden.

605. Saliva are următoarele funcţii, cu excepţia:

A. înlesneşte masticaţia;
B. umectează mucoasa bucală;
C. la sugar, coagulează laptele;
D. diluează HCl ce ar putea regurgita în cavitatea bucala;
E. îndepărtarea unor bacterii.
606. Activitatea secretorie a cavităţii bucale se datorează:
A. glandelor salivare;
B. amigdalei palatine;
C. frenului buzei superioare;
D. osului maxilar;
E. dinţilor.

607. Ce electrolit prezintă în salivă o concentraţie mai mare

decât în plasma sanguină:
A. Na+;
B. K+;
C. HCO3-;
D. Cl-;
E. Mg2+.

608. Ce cantitate de salivă se secretă zilnic?

A. 800-1500mL;
B. 800-1500L;
C. 2-3L;
D. 200-300mL;
E. 25L.
609. Compoziţia salivei, alegeţi varianta falsă:
A. saliva conţine 99.5% apă oxigenată;
B. reziduu uscat reprezintă 0.5%;
C. substanţele anorganice reprezintă 0.2%;
D. amilaza salivară este o substanţă organică prezentă în
salivă;
E. substanţele organice reprezintă 0.3%.

610. Activitatea motorie a cavităţii bucale constă din:

A. peristaltism;
B. retropulsie;
C. contracţiile segmentare;
D. timpul bucal al deglutiţiei;
E. timpul faringian al deglutiţiei.

611. În structura stomacului nu găsim:

A. mucoasă;
B. submucoasă;
C. muşchi oblic;
D. submusculară;
E. adventice.

612. Tubul digestiv conţine următoarele, cu excepţia:

A. cavitatea bucală;
B. stomacul;
C. intestinul subţire;
D. ficatul;
E. esofagul.

613. În structura intestinului subţire intră:

A. faringele;
B. cecul;
C. jejunul;
D. rectul;
E. colonul sigmoid.

614. Este un segment comun al căii digestive şi al celei

respiratorii:
A. esofagul;
B. traheea;
C. stomacul;
D. fosele nazale;
E. faringele.

615. Stomacul – alegeţi afirmaţia greşită:

A. aparţine tubului digestiv;
B. prezintă fundul stomacului;
C. prin cardia, comunică cu duodenul;
D. prezintă marea curbură;
E. prezintă mica curbură.

616. Intestinul subţire se caracterizează prin următoarele cu

excepţia:
A. conţine 3 segmente;
B. al doilea segment poartă denumirea de jejun;
C. începe la nivelul sfincterului piloric;
D. se întinde până la valvula ileoanală;
E. este continuat de către intestinul gros.
617. Topografic intestinul gros conţine următoarele porţiuni
cu excepţia:
A. cecul;
B. colonul ascendent;
C. colonul transvers;
D. ileonul;
E. rectul.

618. Colonul nu este caracterizat de:

A. este situat sub valvula ileocecală;
B. are o porţiune ascendentă;
C. are o porţiune transversă;
D. are o porţiune care traversează cavitatea abdominală;
E. are doua porţiuni verticale.

619. Lobulul hepatic – alegeţi afirmaţia eronată:

A. între celulele hepatice găsim chiliferul central;
B. în centrul lobulului găsim vena centrolobulară;
C. lobulul hepatic conţine celule hepatice;
D. lobulul hepatic conţine celule binucleate;
E. conţine capilare sinusoide.

620. Pancreasul – alegeţi afirmaţia falsă:

A. este o glandă mixtă;
B. are secreţie exocrină şi endocrină;
C. conţine un cap, un corp şi o coadă;
D. capul este situat în convexitatea duodenului;
E. pancreasul exocrin secretă sucul pancreatic.

621. Componentele intestinului gros sunt următoarele cu

excepţia:
A. cecul;
B. colonul sigmoid;
C. rectul;
D. colonul descendent;
E. antrul piloric.

622. Tubul digestiv are următoarele segmente cu excepţia:

A. stomacul;
B. intestinul subţire;
C. traheea;
D. faringele;
E. intestinul gros.

623. Intestinul gros nu se caracterizează prin:

A. colonul transvers traversează cavitatea abdominală;
B. colonul descendent se continuă cu colonul sigmoid;
C. colonul transvers îl continuă pe cel ascendent;
D. colonul ascendent are poziţie oblică;
E. rectul este ultima parte a intestinului gros.

624. Masticaţia– alegeţi răspunsul greşit:

A. în timpul alimentele sunt fragmentate;
B. se eliberează substanţele odorante pentru a stimula
receptorii olfactivi;
C. masticaţia se poate desfăşura şi sub control voluntar;
D. începe după deglutiţie;
E. masticaţia este un act reflex involuntar.
625. La actul masticaţiei participă următoarele structuri cu
excepţia:
A. muşchii masticatori;
B. mandibula;
C. esofagul;
D. dinţii;
E. limba.

626. Care afirmaţie referitoare la salivă nu este adevarată:

A. conţine electroliţi;
B. conţine apă;
C. conţine lizozim;
D. conţine lipaza salivară la nou născut;
E. conţine mucină.

627. Saliva – alegeţi răspunsul eronat:

A. este produsul de secreţie al glandelor salivare;
B. conţine 99.5% apă;
C. amilaza salivară degradează amidonul crud până la
stadiul de dextrină;
D. conţine substanţe organice;
E. conţine 0.5% reziduu uscat.

628. Funcţiile salivei – alegeţi răspunsul eronat:

A. lubrifiază alimentele ingerate;
B. înlesneşte masticaţia;
C. uşurează deglutiţia;
D. nu intervine în apărarea organismului;
E. favorizează vorbirea.

629. Deglutiţia – alegeţi răspunsul greşit:

A. permite transportul bolului alimentar din cavitatea bucală
în stomac;
B. timpul bucal este involuntar;
C. timpul esofagian este involuntar;
D. bolul stimulează ariile receptoare din jurul intrării în
faringe;
E. centrul deglutiţiei inhibă specific centrul respirator bulbar.

630. Referitor la digestia gastrică – alegeţi răspunsul fals:

A. este rezultatul activităţii motorii a stomacului;
B. este rezultatul activităţii secretorii a stomacului;
C. celulele secretorii gastrice se găsesc la nivelul glandelor
gastrice;
D. sucul gastric este un lichid cu pH-ul cuprins între 5-7 la
adulţi;
E. sucul gastic este un lichid incolor.

631. Sucul gastric conţine următoarele, cu excepţia:

A. conţine 99% apă;
B. conţine 1 % rezidiuu uscat;
C. conţine HCl;
D. conţine mucus;
E. conţine lizozim.

632. Enzimele din sucul gastric sunt următoarele cu excepţia:

A. pepsina;
B. labfermentul;
C. gelatinaza;
D. maltaza;
E. lipaza gastrică.
633. Celulele G din glandele pilorice secretă:
A. HCl;
B. factor intrinsec;
C. pepsinogen;
D. mucus;
E. gastrină.

634. Pepsina. Alegeţi varianta falsă:

A. este forma activă a pepsinogenului;
B. este o enzimă proteolitică;
C. este activă in mediu bazic;
D. scindează proteinele până la aminoacizi;
E. poate activa pepsinogenul.

635. Prezenţa acidului clorhidric este caracteristică:

A. salivei;
B. bilei;
C. sucului gastric;
D. sucului pancreatic;
E. sucului intestinal.

636. Factorul intrinsec- alegeţi varianta eronată:

A. este secretat la nivelul fundului gastric;
B. este secretat la nivelul corpului gastric;
C. este o glicoproteină;
D. ajută la absorbţia vitaminei B12;
E. absorbţia vitaminei B12 se realizează în douden.

637. Peristaltismul primar al esofagului este declanşat de:

A. prezenţa alimentelor în esofag;
B. prezenţa acidului clorhidric;
C. deglutiţie;
D. pepsină;
E. lizozim.

638. La nivelul stomacului se absorb următoarelor substanţe,

cu excepţia:
A. apă;
B. etanolul;
C. sodiul;
D. fierul;
E. glucoza.

639. Acinii pancreatici produc următoarele enzime

digestive, cu excepţia:
A. peptidaze;
B. lipaze;
C. amilaze;
D. labferment;
E. nucleaze.

640. Sunt răspunzătoare de digestia acizilor nucleici:

A. peptidazele;
B. lipazele;
C. nucleazele;
D. amilazele;
E. labfermentul.
641. Chimotripsinogenul este transformat în forma sa activă
de către:
A. tripsinogen;
B. tripsină;
C. enterokinază;
D. lipază;
E. labferment.

642. Cantitatea de suc pancreatic secretată zilnic este de:

A. 1200-1500mL;
B. 100-200mL;
C. 10L;
D. 100g;
E. 1000L.

643. Compoziţia bilei. Alegeţi varianta greşită.

A. acizii biliari sunt sintetizaţi din colesterol;
B. acizii biliari sunt sintetizaţi în capilarele sinusoide;
C. pigmenţii biliari sunt bilirubina şi biliverdina;
D. în compoziţia bilei găsim electroliţi;
E. în compoziţia bilei găsim lecitină.

644. Culoarea galbenă a bilei este dată de:

A. acizii biliari;
B. lecitină;
C. colesterol;
D. pigmenţii biliari;
E. electroliţi.

645. Mişcările de propulsie la nivelul intestinului subţirE.

Alegeţi varianta falsă:
A. undele peristaltice apar în orice parte a intestinului;
B. se deplasează în direcţie anală;
C. viteza de deplasare este de 0.5-2cms;
D. se deplasează mult mai rapid în intestinul terminal;
E. chimul este propulsat de undele peristaltice.

646. Timpul normal necesar chimului să traverseze intestinul

subţire este de:
A. 20 ore;
B. 15 ore;
C. 3-5 ore;
D. 1 oră;
E. 30 minute.

647. Litiaza biliară:

A. e mai frecventă la bărbaţi;
B. e mai frecventă la caşectici;
C. e mai frecventă în sezonul rece;
D. poate constitui o urgenţă medico-chirurgicală;
E. apare datorită creşterii rapide a tumorilor hepatice.

648. Este un metabolit al hemoglobinei:

A. acidul clorhidric;
B. bilirubina;
C. colesterolul;
D. lecitina;
E. lipaza.
649. Alegeţi afirmaţia inexactă despre structura mucoasei
gastrice:
A. este alcătuită din ţesut epitelial pavimentos
necheratinizat;
B. prezintă numeroase cute;
C. prezintă epiteliu glandular secretor exocrin;
D. este formată din celule epiteliale cilindrice;
E. mucoasa din regiunea pilorică eliberează gastrină.

650. Plexul celiac nu asigură inervaţia simpatică a:

A. ficatului;
B. duodenului;
C. cecului;
D. pancreasului;
E. pilorului.

651. Identificaţi enzimele proteolitice active:

A. tripsinogenul;
B. chimotripsinogenul;
C. pepsinogenul;
D. enterokinaza;
E. nici un răspuns corect.

652. Cea mai mare concentraţie de colesterol se găseşte în

sângele din:
A. vena mezenterică superioară
B. vena cavă inferioară
C. vena cavă superioară
D. venele hepatice
E. vena limfatică dreaptă

653. Următoarele formaţiuni se găsesc în lobulul hepatic, cu

excepţia:
A. ramurile venei porte;
B. capilarele sinusoide;
C. canaliculele biliare;
D. celulele hepatice;
E. vena centrolobulara.

654. Extirparea centrilor salivatori superiori şi inferiori şi

a ramurilor nervului X, vor determina:
A. lipsa secreţiei salivare
B. secreţie salivară apoasă;
C. secreţie salivară vâscoasă;
D. secreţie salivară săracă în enzime;
E. nu apare nici un efect.

655. Următorii nervi cranieni conduc impulsuri eferente spre

cavitatea bucală, pentru cele trei acte fiziologice ale digestiei
bucale, cu excepţia:
A. facial;
B. trigemen;
C. glosofaringian;
D. vag;
E. abducens.

656. Celulele epiteliale intestinale - alegeţi răspunsul fals:

A. realizează o suprafaţă mare de contact;
B. prezintă microvili ce formează mărginea în perie;
C. enzimele marginii în perie sunt şi dizaharidaze
(maltoză)
D. enzimele acţionează în timpul absorbţiei intestinale
E. peptidazele acţionează pe lanţul polipeptidic.
657. Identificaţi structura digestivă care primeşte inervaţie
simpatică din primii trei ganglioni laterovertebrali:
A. dinţii;
B. parotidele;
C. stomacul;
D. buzele;
E. pilorul.

658. Activitatea enzimelor digestive:

A. ptialina acţionează pe amidonul crud;
B. pepsinogenul descompune 20-30% din proteinele ingerate;
C. izomaltaza este secretată în lumenul intestinal şi acţionează
pe izomaltoză;
D. peptidaza acţionează pe lanţul polipeptidic;
E. celulaza degradează celuloza până la dizaharide.

659. Secreţia pancreatică – alegeţi varianta falsă:

A. conţine Na+;
B. conţine electroliţi;
C. conţine enzime digestive;
D. conţine HCO3-;
E. nucleazele neutralizează aciditatea gastrică.

660. Secreţia biliară – alegeţi răspunsul eronat:

A. bila este produsul de secreţie al hepatocitelor;
B. secreţia ei este discontinuă;
C. este depozitată în timpul perioadelor interdigestive;
D. este depozitată în vezicula biliară;
E. în timpul perioadelor digestive bila este eliberată în
duoden.

661. Bila – alegeţi varianta incorectă:

A. secreţia biliară este continuă;
B. conţine colesterol;
C. este un lichid galben;
D. conţine lecitină;
E. conţine enzime.

662. Chilomicronii – alegeţi afirmaţia falsă:

A. conţin trigliceride;
B. conţin fosfolipide;
C. conţin colesterol;
D. conţin proteine;
E. se absorb în capilarele sanguine.

663. În urma absorbţiei intestinale, aminoacizii:

A. ajung prin vena portă la pancreas;
B. ajung prin vena portă la ficat;
C. trec în circulaţia limfatică;
D. doar o mică parte din proteinele din intestin sunt absorbite;
E. proteinele nu se absorb in intestinul subţire.
664. Absorbţia intestinală a vitaminelor – alegeţi răspunsul
greşit:
A. absorbţia vitaminei A este dependentă de sărurile biliare;
B. absorbţia vitaminei D este dependentă de sărurile biliare;
C. absorbţia vitaminei K este dependentă de sărurile biliare;
D. absorbţia vitaminei E este dependentă de sărurile biliare;
E. vitaminele liposolubile se absorb asemănător cu
glucoza.
665. Absorbţia electroliţilor şi a mineralelor nu se
caracterizează prin:
A. vitamina C stimulează absorbţia fierului;
B. absorbţia sodiului se face printr-un proces pasiv;
C. clorul urmează pasiv sodiul;
D. calciul se absoarbe activat de vitamina D;
E. absorbţia Fe2+ se realizează in jejun şi ileon.

666. Absorbţia intestinală – alegeţi răspunsul eronat:

A. constă în trecerea produşilor absorbabili din lumenul
tubului digestiv în mediul intern;
B. se realizează prin mecanisme active şi pasive;
C. absorbţia apei nu se face la nivelul colonului;
D. absorbţia este favorizată de contracţia vilozităţilor
intestinale;
E. lipidele trec în circulaţia limfatică.

667. Referitor la sucul intestinal – alegeţi răspunsul eronat:

A. tripeptidele degradează tripeptidazele;
B. lipidele emulsionate sunt degradate de lipaza intestinală;
C. dipeptidele sunt degradate de dipeptidaze;
D. maltoza este degradată de maltază;
E. lactoza este degradată de lactază.
668. Referitor la enzimele sucului pancreatic – alegeţi varianta
incorectă:
A. alfa amilaza pancreatică se secretă în forma sa activă;
B. tripsinogenul e transformat în tripsină de enterokinază;
C. alfa amilaza pancreatică hidrolizează celuloza până la
stadiul de dizaharide;
D. lipazele sunt secretate în forma lor activă;
E. inhibitorul tripsinei protejează pancreasul de autodigestie.

669. Saliva conţine următoarele, cu excepţia:

A. apă;
B. electroliţi;
C. lizozim;
D. mucină;
E. amilază pacreatică.

670. Substanţele organice din sucul gastric sunt următoarele,

cu excepţia:
A. pepsina;
B. labferment;
C. lipaza gastrică;
D. mucus;
E. acid clorhidric.

671. Acidul clorhidric – alegeţi răspunsul incorect:

A. activează pepsinogenul;
B. reduce Fe3+la Fe2+;
C.împiedică proliferarea unor bacterii patogene în
cavitatea bucală;
D. este necesar digestiei proteinelor;
E. asigură un pH optim pentru acţiunea pepsinei.

672. Inhibarea secreţiei de HCl se datorează:

A. somatostatinei;
B. acetilcolinei;
C. secretinei;
D. gastrinei;
E. cazeinatului de Ca.
673. Contracţiile peristaltice gastrice se iniţiază:
A. la nivelul pilorului;
B. la nivelul duodenului;
C. la nivelul esofagului;
D. la graniţa dintre fundul şi corpul gastric;
E. la nivelul cavităţii bucale.

674. Forţa contracţiilor peristaltice gastrice este controlată de

către:
A. acetilcolină;
B. vitamina B;
C. mucus;
D. cantitatea de aminoacizi;
E. amidon.

675. Pepsina, alegeţi varianta falsă:

A. este forma inactivă a pepsinogenulu;
B. este activă în mediul acid;
C. iniţiază procesul de digestie a proteinelor;
D. scindează proteinele până la aminoacizi;
E. este o enzimă proteolitică.

676. Care este cantitatea maximă de apă ce poate fi absorbită

în colon într-o zi:
A. 15 l;
B. 2-3 l;
C. 7 l;
D. 1 l;
E. 21 l.

677. Vitamina C stimulează absorbţia:

A. vitaminei A;
B. vitaminei E;
C. fierului;
D. calciului;
E. vitaminei K.

678. Ocluzia intestinală nu se poate datora:

A. aderenţelor;
B. herniilor;
C. consumului excesiv de tutun;
D. tumorilor;
E. corpilor străini.

679. Defecaţia - alegeţi răspunsul eronat:

A. reprezintă procesul de eliminare a materiilor fecale din
intestin;
B. unele mişcări în masă propulsează materiile fecale în rect;
C. contracţia musculaturii colonului proximal propulsează
fecalele în canalul anal;
D. sfincterul anal intern se relaxează;
E. sfincterul anal extern se relaxează.

680. Este secretat de colon:

A. clorul;
B. sodiul;
C. potasiul;
D. fierul;
E. calciul.
681. Secreţiile intestinului subţire conţin, cu excepţia:
A. mucus;
B. peptide;
C. maltază;
D. lactază;
E. zaharază.

682. Mucusul conţinut în secreţiile intestinului subţire este

secretat de către:
A. pancreas;
B. glandele parotide;
C. papilele fungiforme;
D. glandele Brunner;
E. glandele von Ebner.

683. Referitor la sărurile biliare, alegeţi varianta falsă:

A. rezultă din colesterol, aminoacizi şi sodiu;
B. nu sunt liposolubile;
C. cresc tensiunea superficială a lipidelor;
D. în lipsa lor se pierd 40% din lipidele ingerate;
E. au şi rol bacteriostatic.

684. Secreţiile intestinului subţire conţin:

A. tripsină;
B. colesterol-lipază;
C. fosfolipază;
D. maltază, lactază, lipază-asociate cu microvilii celulelor
epiteliale intestinale;
E. HCO3-.
685. Vitaminele:
A. cele liposolubile se absorb activ;
B. vitamina D stimulează absorbţia de calciu prin
membrana celulară;
C. avitaminoza vitaminei PP determină anemie;
D. hidrosolubile (A,D,E,K) se absorb prin difuziune facilitată;
E. liposolubile se absorb în intestinul distal.

CIRCULAŢIA

686. Aorta prezintă următoarele caracteristici, cu excepţia:

A. se află în prima parte a sa, între vena cavă superioară şi
trunchiul arterei pulmonare;
B. străbate diafragmul;
C. în concavitatea arcului sau se bifurcă trunchiul arterei
pulmonare;
D. este o arteră de tip elastic;
E. în bazin se bifurcă în cele două artere iliace interne.
687. Durata ciclului cardiac în cazul lezării nodulului
sinoatrial este de:
A. 0,4 secunde;
B. 1,5 secunde;
C. 2,4 secunde;
D. 0,8 secunde;
E. nici un răspuns corect.

688. Venele:
A. au pereţii identici cu cei ai arterelor;
B. nu pot transporta sânge oxigenat;
C. se pot contracta;
D. au o presiune şi o viteză de circulaţie a sângelui mai mică
la periferie;
E. conţin 75% din sângele arterial.

689. Proteinele plasmatice, alegeţi varianta falsă:

A. intervin în transportul gazelor sanguine;
B. pot proveni din ganglionii limfatici;
C. pot participa la procesul de coagulare;
D. albuminele sunt în cantitate de 3,5-5g/dL;
E. nu se elimină renal.

690. Coagularea sângelui:

A. durează 2-4 minute;
B. începe în momentul lezării vasului;
C. implică transformarea unor proteine sanguine;
D. are ca rezultat agregarea trombocitului la nivelul plăgii;
E. se poate desfăşura numai în interiorul organismului.

691. Limfocitele-alegeţi varianta falsă:

A. au nucleul lobat;
B. sunt produse şi în ganglionii limfatici;
C. intervin în imunitatea umorală;
D. limfocitele T însămânţează organele limfoide periferice;
E. părăsesc capilarele trecând şi în ţesuturi.

692. Limfocitele au origine în următoarele structuri, cu

excepţia:
A. măduva roşie osoasă;
B. ganglioni limfatici;
C. splină;
D. amigdale;
E. în diferite seruri ce conţin anticorpi.

693. Cavităţile inimii-alegeţi varianta falsă:

A. peretele atriilor prezintă trabecule;
B. valvula tricuspidă închide orificiul atrioventricular drept;
C. cordajele tendinoase se leagă de valvule atrioventriculare;
D. valvula mitrală închide orificiul atrioventricular stâng;
E. valvulele sigmoide se află la baza trunchiului pulmonar.
694. Care dintre organele de mai jos sunt situate în pelvis şi au
vascularizaţia corect indicată:
A. rinichii-arterele renale, ramuri ale aortei abdominale;
B. prostată-artera iliacă internă;
C. testiculele-arterele testiculare;
D. splină-ramuri din trunchiul celiac;
E. colonul transvers (partea dreaptă)-artera mezenterică
superioară.

695. Aorta ascendentă prezintă:

A. originea în ventriculul drept;
B. raport la stânga cu artera pulmonară;
C. lungime de 10 cm;
D. raport la stânga cu vena cavă superioară;
E. la originea sa prezintă valvula bicuspidă.
696. Referitor la sistemul limfatic, stabiliţi afirmaţia corectă:
A. capilarele limfatice ocupă o poziţie intermediară între
sistemul arterial şi cel venos;
B. valvulele semilunare de pe traiectul vaselor favorizează
circulaţia limfei;
C. canalul toracic urcă la dreapta coloanei vertebrale;
D. prin ganglionii limfatici, limfa trece facultativ;
E. în fiecare minut se filtrează la nivelul capilarelor limfatice
16 ml apă.

697. Care dintre următoarele momente marchează începutul

sistolei ventriculare:
A. sfârşitul diastolei generale;
B. începutul sistolei atriale;
C. închiderea valvelor bicuspidă şi tricuspidă;
D. deschiderea valvulelor semilunare;
E. începutul diastolei ventriculare.

698. Diastola ventriculară nu se caracterizează prin:

A. nu începe printr-o fază izovolumetrica;
B. pentru 0,1 secunde se suprapune sistolei atriale;
C. pentru scurt timp ventriculele sunt cavităţi închise;
D. printr-o perioadă refractară absolută;
E. se suprapune pentru 0,4 secunde cu diastola atrială.

699. Atriul drept-alegeţi afirmaţia falsă:

A. sângele din atriul drept este lipsit de substanţe
nutritive;
B. în atriul drept ajunge sânge venos din întregul organism;
C. comunică cu ventriculul drept prin orificiul prevăzut cu
valva tricuspidă;
D. conţine nodulul sinoatrial;
E. este separat de atriul stâng prin septul interatrial.

700. Valvele semilunare nu se caracterizează prin:

A. sunt aortice şi tricuspidă;
B. sunt închise în timpul diastolei ventriculare;
C. se deschid în timpul sistolei ventriculare;
D. se află la baza arterei aorte şi a arterei pulmonare;
E. prin închiderea lor împiedică întoarcerea sângelui în
ventricule.

701. Inima prezintă-alegeţi răspunsul corect:

A. două atrii separate prin septul interventricular;
B. în atriul stâng se deschide vena cavă superioară;
C. valva bicuspidă se află între atriul drept şi ventriculul drept;
D. celule musculare care asigură automatismul cardiac;
E. valva mitrală se află la baza arterei aortă.
702. Următoarele afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
A. aorta descendentă toracică dă ramuri viscerale şi parietale;
B. la nivelul marginii inferioare a cartilajului tiroid există
sinusul aortic;
C. artera mezenterică inferioară vascularizează partea
superioară a rectului;
D. artera iliacă internă vascularizează ultima porţiune a
rectului;
E. vena portă transportă la ficat sânge cu substanţe nutritive.

703. Atriul stâng-selectaţi varianta falsă:

A. pereţii săi prezintă muşchi papilari;
B. prezintă 5 orificii;
C. orificiul atrioventricular stâng este prevăzut cu vâlvă
mitrală;
D. conţine sânge încărcat cu oxigen;
E. sunt 4 vene pulmonare care se deschid în atriul stâng.
704. Referitor la inimă, următoarele enunţuri sunt adevărate,
cu excepţia:
A. la baza inimii se găsesc vasele mari;
B. vârful inimii este situat în partea inferioară şi la stânga;
C. miocardul atrial este izolat electric de miocardul
ventricular;
D. conexiunea funcţională electrică dintre atrii şi
ventricule este nodulul sinoatrial;
E. celulele care iniţiază stimuli de contracţie formează centrii
de automatism.

705. Debitul cardiac-alegeţi afirmaţia adevărată:

A. este volumul de sânge expulzat de ambele ventricule;
B. este de aproximativ 5L/min;
C. în timpul efortului fizic scade de la 30L/min la 5 L/min;
D. la altitudine scade din cauza cantităţii scăzute de oxigen;
E. înregistrarea grafică a lui se numeşte sfigmogramă.

706. Proprietăţile fundamentale ale miocardului sunt

următoarele, cu excepţia:
A. conductibilitatea;
B. contractilitatea;
C. excitabilitatea;
D. ritmicitatea;
E. inexcitabilitatea în faza de diastolă.

707. Miocardul nu se caracterizează prin:

A. funcţionează ca un sinciţiu;
B. are două sincitii-unul atrial şi unul ventricular;
C. este alcătuit din două tipuri de celule musculare;
D. fasciculul Hiss este dispus în atriul stâng;
E. stimulul este generat în celulele care alcătuiesc nodulii.
708. Ciclul cardiac-alegeţi varianta falsă:
A. reprezintă succesiunea unei contracţii (diastolă) şi a
unei relaxări (sistolă);
B. este format dintr-o sistolă şi o diastolă;
C. la 75 bătăi/minut, durează 0,8 secunde;
D. la sfârşitul diastolei generale începe sistola atrială;
E. începe cu sistola atrială.

709. Printre proprietăţile strict caracteristice miocardului se

numără:
A. automatismul;
B. plasticitatea;
C. elasticitatea;
D. tonusul muscular;
E. nimic din cele de mai sus.
710. Fasciculul Hiss - alegeți varianta falsă:
A. pleacă din nodulul atrioventricular;
B. este singura conexiune funcţională dintre atrii şi ventricule;
C. se împarte în ramura dreaptă şi stânga;
D. se continuă direct cu fibre Pflüger;
E. descarcă 25 impulsuri/min.

711. Sistolă ventriculară-alegeţi afirmaţia falsă:

A. durează mai mult decât sistola atrială;
B. în timpul ei, o mare perioadă de timp, valvele
atrioventriculare sunt deschise;
C. în timpul ei, ventriculul este o cavitate închisă;
D. în timpul ei valvele semilunare se deschid;
E. în timpul ei are loc ejecţia sângelui.

712. Funcţiile sistemului limfatic-alegeţi afirmaţia falsă:

A. transportă lipidele absorbite în intestin;
B. transportă vitaminele liposolubile;
C. transportă chilomicroni la nivelul chiliferului central;
D. asigură formarea trombocitelor;
E. readuce în circulaţie o parte din lichidul dintre celule
(lichidul interstiţial).

713. Sistemul venos nu se caracterizează:

A. vena cavă superioară se deschide în atriul drept;
B. vena cavă superioară se formează prin unirea trunchiului
brahiocefalic drept şi stâng;
C. vena cavă inferioară se formează prin unirea venelor
iliace externe dreaptă şi stânga;
D. venele iliace interne colectează sângele venos de la partea
inferioară a rectului;
E. vena cavă inferioară primeşte şi venele hepatice.

714. Microcirculaţia-alegeţi răspunsul fals:

A. capilarele-la nivelul lor se realizează schimbul de substanţe
şi gaze;
B. capilarul are un capăt arterial şi unul venos;
C. capilarele sanguine ocupă o poziţie intermediară între
sistemul arterial şi cel venos;
D. capilarele din vilozităţile intestinale sunt reprezentate de o
arteriolă şi o venulă;
E. viteza de circulaţie a sângelui în capilare este de 100
mm/sec.

715. Miocardul atrial este în diastolă şi valvulele

atrioventriculare sunt deschise în următoarele situaţii, cu
excepţia:
A. în mijlocul diastolei generale;
B. la sfârşitul diastolei generale;
C. la începutul sistolei ventriculare;
D. la sfârşitul diastolei ventriculare;
E. nici un răspuns corect.

716. Sistemul arterial nu se caracterizează prin:

A. din aorta ascendentă se desprind arterele coronare;
B. din arcul aortic se desprind trunchiurile brahiocefalice
drept şi stâng;
C. la locul de bifurcaţie al arterelor carotide comune există
sinusul carotidian;
D. locul de bifurcaţie al arterelor carotide comune se află în dreptul
marginii superioare a cartilajului tiroidian;
E. trunchiul celiac se împarte în artera hepatică, gastrică
stangă şi splenică.

717. Care este volumul de sânge pompat de ventriculul stâng

în timp de 4 minute dacă ciclul cardiac durează 0,8 secunde, la
volumul sistolic de 75 ml:
A. 20,5L;
B. 22,5L;
C. 50,5L;
D. 60,5L;
E. 70,5L.
718. Care dintre arterele următoare nu irigă membrul superior:
A. radială;
B. poplitee;
C. ulnară;
D. axilară;
E. brahială.

719. Despre vene nu putem afirma:

A. unele prezintă valve în interior;
B. venele profunde au aceeaşi denumire cu arterele pe care le
însoţesc;
C. venele pericardice aparţin sistemului azygos;
D. pereţii venelor nu prezintă distensibilitate;
E. în timpul contracţiilor musculare, venele sunt comprimate.

720. Circulaţia pulmonară-alegeţi varianta falsă:

A. începe în ventriculul stâng prin artera pulmonară;
B. include trunchiul pulmonar, artere pulmonare dreaptă şi
stângă;
C. venele pulmonare transportă sânge cu oxigen;
D. cele 4 vene pulmonare se deschid în atriul stâng;
E. trunchiul pulmonar transportă la plămân sânge cu CO2.

721. Zgomotul sistolic-alegeţi varianta falsă:

A. este produs de sistola ventriculară;
B. are tonalitate joasă;
C. este mai lung decât cel diastolic;
D. este produs de închiderea valvelor atrioventriculare;
E. este produs de deschiderea valvelor semilunare.

722. Vena cavă superioară primeşte sânge şi limfă din

următoarele structuri, cu excepţia:
A. canalul toracic;
B. vasele limfatice ale cordului;
C. venele esofagiene;
D. venele jugulare interne;
E. venele hepatice.

723. Sunt organe limfoide următoarele, cu excepţia:

A. ganglionii limfatici;
B. splina;
C. apendicele epiploice;
D. timusul;
E. amigdalele.
724. Ganglionii limfatici - alegeţi varianta corectă:
A. produc eritrocite;
B. prezintă vase aferente care ies din ganglion;
C. prezintă trabecule în zona corticală;
D. ganglionii laterovertebrali se găsesc pe părţile laterale ale
gâtului;
E. prezintă în interior valvule semilunare.

725. Referitor la manifestările care însoţesc ciclul cardiac,

alegeţi varianta adevărată:
A. se produc în timpul activităţii manifestări mecanice, fizice,
chimice;
B. înregistrarea grafică a modificărilor electrice reprezintă
electroencefalograma;
C. şocul apexian – expansiunea peretelui toracic în spaţiul V
intercostal drept ;
D. sfigmograma dă informaţii despre starea arterelor;
E. pulsul se percepe comprimând artera brahială pe un plan
osos.
726. Excitabilitatea-alegeţi varianta falsă:
A. inima nu intră în tetanos când se însumează contracţiile;
B. depolarizarea unei celule miocardice este transmisă şi
celulelor vecine;
C. miocardul este excitabil numai în faza de contracţie;
D. în timpul sistolei inima este în perioada refractară absolută;
E. perioada refractară absolută asigură funcţia de pompă a
inimii.

727. Referitor la sistemul de conducere al inimii, alegeţi

varianta falsă:
A. este alcătuit din celule care iniţiază impulsuri;
B. nodulul sinoatrial este dispus în atriul drept lângă orificiul
venei cave superioare;
C. nodulul atrioventricular şi fasciculul Hiss – singura
conexiune funcţională dintre atrii şi ventricule;
D. există un asincronism între sistola atrială şi diastola
ventriculară;
E. activitatea acestui centru de comandă poate fi modificat şi
de temperatură.

728. Vena cavă superioară colectează direct sângele venos

din:
A. venele jugulare interne;
B. venele diafragmatice superioare;
C. venele subclaviculare;
D. venele axilare;
E. sistemul venos azygos.

729. Contractilitatea miocardului-aflaţi răspunsul corect:

A. reprezintă răspunsul celulelor musculare la un stimul
luminos;
B. generează presiune în cavităţile inimii;
C. determină expulzia sângelui din atrii în artera pulmonare şi
în artera aortă;
D. forţa de contracţie este invers proporţională cu grosimea
pereţilor inimii;
E. contracţiile se numesc diastole iar relaxarea se numeşte
sistolă.

730. Caracterele comune ale venelor cavă superioară şi

inferioară sunt:
A. conţin sânge încărcat cu dioxid de carbon;
B. sunt vene prevăzut cu valve semilunare;
C. primesc limfa colectată din corp;
D. gravitaţia stimulează curgerea sângelui în aceste vene;
E. se deschid în atriul drept împreună cu vene pulmonare.

731. Caracterele comune ale arterelor şi venelor sunt

următoarele, cu excepţia:
A. conţin valve în vasele situate sub nivelul cordului;
B. au legătură anatomică şi funcţională cu inima;
C. transportă sânge încărcat cu gaze;
D. sângele circulă cu o anumită presiune şi viteză;
E. inimă prin aceste vase pompează aceeaşi cantitate de sânge
cu cea pe care o priveşte.

732. Anemiile alegeţi varianta falsă:

A. sunt determinate de scăderea cantităţii de hemoglobină;
B. anemia feriprivă apare datorită deficitului de fier;
C. sunt determinate de scăderea numărului de eritrocite;
D. când nu se absoarbe vitamina B12, apar hematii mai
mici cu formă alterată;
E. anemia apare şi după o hemoragie rapidă.

733. Presiunea arterială-alegeţi varianta falsă:

A. se apreciază indirect prin măsurarea tensiunii arteriale;
B. când scade volemia se produce hipotensiune arterială;
C. debitul cardiac este invers proporţional cu presiunea
arterială;
D. presiunea arterială este determinată şi de rezistenţa
vasculară;
E. presiunea maximă (sistolică) normală este de 120 mmHg.
734. Factorii care influenţează presiunea sângelui sunt
următorii, cu excepţia:
A. elasticitatea;
B. volumul sanguin;
C. rezistenţa vasculară;
D. diastola atrială;
E. debitul cardiac.

735. Venele se caracterizează prin următoarele, cu excepţia:

A. în teritoriul venos se află aproximativ 75% din volumul
sanguin;
B. presiunea sângelui la vărsare în atriul drept este de 0
mmHg;
C. venele prezintă distensibilitate;
D. aspiraţia toracică se manifestă mai ales în timpul inspirului;
E. în vena cavă superioară refluxul sanguin este împiedicat
de prezenţa valvelor.

736. Sistemul circulator este format şi din următoarele, cu

excepţia:
A. sistemul cardiovascular;
B. sistemul limfatic;
C. inima şi vase de sânge;
D. splină;
E. arborele bronşic.

737. Atriile-alegeţi varianta falsă:

A. sunt situate în partea superioară a inimii;
B. orificiile venelor cave aparţin atriului stâng;
C. orificiile venelor pulmonare aparţin atriului stâng;
D. sunt separate prin septul interatrial;
E. sinciţiul atrial este izolat electric de cel ventricular.

738. Aorta nu se caracterizează prin:

A. din aorta ascendentă se desprind arterele carotide;
B. transportă sânge de la inimă la ţesuturi;
C. arcul aortic are 3 ramuri;
D. artera hepatică este ramură a trunchiului celiac ce primeşte
sânge de la artera aortă;
E. splina este vascularizată de ramuri viscerale care provin din
trunchiul celiac.

739. Ganglionii limfatici-alegeţi varianta falsă:

A. sunt formaţiuni prezente pe traiectul vaselor limfatice;
B. intervin în imunitate prin sinteze de imunoglobuline;
C. sunt dispuşi în grupuri în anumite
regiuni:laterovertebrali, juxtaviscerali;
D. prin ei limfa trece în mod obligatoriu;
E. vasele aferente străbat mai întâi zona corticală.

740. Inervaţia parasimpatică a inimii este asigurată de:

A. fibre ale neuronului alfa cu origine în nucleul ambiguu din
bulb;
B. fibrele postganglionare provenite din cei trei ganglioni
cervicali;
C. fibre preganglionare cu origine în coarnele laterale ale
măduvei spinării;
D. fibre postganglionare ale nervului X care fac sinapsă
intramural;
E. fibre postganglionare care eliberează periferic
noradrenalină.

741. Perioada refractară absolută a inimii este intervalul de

timp în care:
A. nici un stimul nu acţionează asupra inimii;
B. inima este în diastolă;
C. indiferent de intensitatea stimulului, inima nu răspunde
prin contracţie;
D. inima nu răspunde la acţiunile hormonilor;
E. este perioada în care excitabilitatea este transmisă la toate
fibrele sale.
742. În ce fază a ciclului cardiac miocardul atrial este în
diastolă iar valvele atrioventriculare sunt deschise:
A. începutul diastolei generale;
B. începutul ciclului cardiac;
C. în faza de contracţie izovolumetrica a ventriculului;
D. la sfârşitul diastolei ventriculare;
E. nici un răspuns corect.

743. Valvulele sigmoide se deschid în următoarele situaţii:

A. presiunea intraventriculară este mai mică decât presiunea
din arterele de la baza cordului;
b.presiunea din atrii este mai mare decât presiunea
intraventriculară;
C. presiunea ventriculară o depăşeşte pe cea din artera
aortă şi cea pulmonară;
D. presiunea intraventriculară este mai mare decât presiunea
intraatriala;
E. presiunea intraventriculară are o valoare inferioară celei
intraatriale.

744. Următoarea arteră se desprinde direct din arcul aortic:

A. trunchiul brahiocefalic stâng;
B. artera carotidă comună stângă;
C. artera subclaviculară dreaptă;
D. artera carotidă comună dreaptă;
E. nici una din cele de mai sus.

745. Cu privire la etapele ciclului cardiac, următoarele

evenimente sunt valabile, cu excepţia:
A. în timpul sistolei ventriculare se deschid valvele semilunare
şi începe evacuarea sângelui;
B. în zgomotul sistolic se închid valvele atrioventriculare;
C. în diastola generală scade presiunea ventriculară;
D. zgomotul diastolic este produs de închiderea valvelor
semilunare;
E. în faza de ejecţie a sistolei ventriculare valvele
semilunare sunt închise.

746. Circulaţia sângelui prin vene nu depinde de:

A. gravitaţie;
B. contracţia muşchilor situaţi în apropierea venelor
superficiale;
C. presiunea pozitivă din cavitatea abdominală;
D. inspiraţia ce creează presiune scăzută în venele mari în
partea inferioară a corpului;
E. prezenţa valvelor.

747. Viteza sângelui nu se caracterizează prin:

A. în aortă este de 0,5 m/sec;
B. în capilare este de 0,5 mm/sec;
C. viteza mică din capilare se datorează creşterii suprafeţei de
secţiune a teritoriului capilar;
D. în venule este de 0,5 mm/sec;
E. în venele cave este de 0 mm/sec.

748. Rezistenţa vasculară-alegeţi răspunsul fals:

A. este direct proporţională cu lungimea şi diametrul vaselor;
B. este direct proporţională cu vâscozitatea sângelui;
C. la nivelul arteriolelor creşte;
D. creşte cu creşterea elasticităţii vaselor mari;
E. se opune curgerii sângelui prin vase.

749. Referitor la vasele limfatice, alegeţi varianta falsă:

A. au pereţii mai subţiri decât vasele sanguine;
B. capilarele limfatice formează reţele terminale;
C. au traiect comun cu venele;
D. capilarele limfatice au aceeaşi structură cu cele sanguine;
E. vena limfatică dreaptă drenează limfa din regiunea
superioară dreaptă.
750. Debitul cardiac-alegeţi afirmaţia falsă:
A. este volumul de sânge expulzat de cele două ventricule;
B. poate creşte în condiţii patologice;
C. depinde de volumul de sânge aflat în ventricule;
D. depinde de presiunea arterială;
E. creşte la altitudine.

751. Stimularea simpatică nu determină:

A. tonusul musculaturii netede din pereţii arterelor;
B. stimularea ratei de descărcare a nodulului sinoatrial;
C. nu are efect pe forţa de contracţie a inimii;
D. vasoconstricţia peretelui vascular lezat;
E. stimulează conducerea impulsului nervos în cord.

752. Următorii parametrii ai mediului intern au următoarele

valori, cu excepţia:
A. presiunea arterială diastolică este de 80 mmHg;
B. volemia reprezintă 8% din greutatea corpului;
C. volumul bătaie ventricular este 70 m/L;
D. hematocritul la bărbaţi are valoare de 41-50%;
E. numărul normal de leucocite este până la 10000/mm3.

753. Principalele constante fiziologice nu se caracterizează

prin:
A. presiunea osmotică a plasmei este de 300 mOsm/L;
B. proteinele totale din plasmă reprezintă 7,38-7,42 g/dl;
C. hemoglobina la bărbaţi este 13,8-17,2 g/dl;
D. concentraţia normală de aminoacizi în sânge este de 35-65
mg/100 ml plasmă;
E. colesterolemia este mai mică de 200 mg/dl.

754. Referitor la elementele figurate ale sângelui, stabiliţi

afirmaţia eronată:
A. hematocritul-volumul globular - reprezintă 45% din
volumul sanguin;
B. trombocitele sunt celule anucleate;
C. leucocitele au mitocondrii şi părăsesc capilarele;
D. limfocitele B asigură imunitatea umorală;
E. monocitele sunt agranulocite.

755. În mod normal, cea mai mare parte a sângelui circulant

este localizată în:
A. splină;
B. capilare;
C. inimă;
D. vene;
E. artere.

756. Deschiderea valvelor atrioventriculare este iniţiată când:

A. atriile se contractă;
B. se contractă cordajele tendinoase;
C. presiunea intraventriculară este inferioară celei din
atrii;
D. în faza izovolumetrica;
E. în faza de ejecţie.

757. Care dintre următoarele afirmaţii despre splină nu este

adevărată:
A. este un organ limfoid periferic;
B. este un depozit de sânge;
C. intervine în metabolismul fierului;
D. la adult nu intervine în formarea elementelor figurate
ale sângelui;
E. artera splenică este ram a trunchiului celiac.
758. Proteinele plasmatice au următoarele roluri, cu excepţia:
A. fibrinogenul are rol în coagularea sângelui;
B. transportă glucocorticoizi;
C. formează gama globuline;
D. formează aglutinogenele;
E. transportă hormoni (cortizol).

759. Despre vasele capilare sanguine nu putem afirma:

A. se desprind din metaarteriole;
B. capilarele sanguine ocupă o poziţie intermediară între
sistemul arterial şi cel venos;
C. capilarele sinusoide hepatice aparţin venei porte;
D. viteza de curgere în capilare este invers proporţională cu
suprafaţa de secţiune;
E. viteza de circulaţie a sângelui în capilarele este de 500
mm/s.

760. Întoarcerea sângelui la inimă-alegeţi varianta adevărată:

A. este determinată de prezenţa valvelor bicuspidă şi
tricuspidă;
B. este determinată şi de presiunea pozitivă din cavitatea
abdominală;
C. în vena cavă inferioară este determinată de gravitaţie;
D. în vena cavă superioară este determinată de aspiraţia
toracică;
E. determinată de inimă care funcţionează ca o pompă
respingătoare.

761. Alegeţi răspunsul fals:

A. lateral în dreapta, aorta ascendentă are raport cu vena cavă
superioară;
B. valvula mitrală este dispusă lateral în stânga faţă de valvele
sigmoidiene;
C. artera pulmonară trece pe sub arcul aortic;
D. vena cavă inferioară colectează sângele venos şi de la
venele hepatice;
E. aorta descendentă este situată anterior de coloană
vertebrală înapoia canalului toracic.

762. Muşchii papilari:

A. ancorează prin cordaje valvele sigmoide;
B. ancorează prin cordaje valvele tricuspidă şi bicuspidă;
C. sunt situaţi pe faţa internă a atriilor;
D. ancorează prin cordaje nodulul atrioventricular;
E. reprezintă reţeaua Purkinje.

763. Din aorta abdominală se desprind direct:

A. trunchiul celiac;
B. artera splenică;
C. artera hepatică;
D. artera gastrică stângă;
E. artera jejunală.

764. Bazofilele-alegeţi varianta falsă:

A. sunt granulocite;
B. reprezintă 3-9% din leucocite;
C. participă la apărarea organismului;
D. au nucleu;
E. reprezintă mai puţin de 1% din leucocite.

765. Vascularizaţia funcţională a plămânului este asigurată de:

A. arterele bronşice;
B. arterele pulmonare;
C. circulaţia sistemică;
D. marea circulaţie;
E. vase care transportă la plămân sânge oxigenat.
766. Următoarele elemente figurate au nucleu, cu excepţia:
A. bazofilele;
B. eozinofilele;
C. monocitele;
D. trombocitele;
E. neutrofilele.

767. Următoarele structuri nu conţin sânge oxigenat:

A. atriul stâng;
B. artera pulmonară;
C. ventriculul stâng;
D. arterele coronare;
E. vena pulmonară.

768. Următoarele vase de sânge nu aparţin marii circulaţii:

A. venele pulmonare;
B. arterele bronşice;
C. vena portă;
D. arterele carotide comune;
E. vena azygos.

769. Tensiunea arterială scade în următoarele situaţii:

A. febră;
B. sarcină;
C. efortul fizic;
D. somn;
E. altitudine.
770. Debitul cardiac de efort pentru un volum bătaie de 50 ml
şi o frecvenţă cardiacă de 200/minut este de:
A. 10 L/min;
B. 200 L/min;
C. 1 L/min;
D. 5 L/min;
E. 70 L/min.

771. Sistolă ventriculară:

A. durează 0,7 sec;
B. începe în momentul deschiderii valvelor atrioventriculare;
C. se termină în momentul deschiderii valvelor sigmoide;
D. în timpul sistolei ventriculare în artere este pompat un
volum de 250 ml sânge;
E. se compune din faza de contracţie izovolumetrica şi faza
de ejecţie.

772. Activitatea electrică a inimii este explorată prin:

A. sfigmogramă;
B. spirometrie;
C. electrocardiogramă;
D. auscultaţie-fonocardiogramă;
E. unde de puls.

773. Ultima parte a diastolei ventriculare a unui ciclu cardiac

(0,1sec) coincide cu:
A. diastola generală;
B. diastola atrială;
C. diastola ventriculară a ciclului cardiac următor;
D. sistolă atrială;
E. sistolă ventriculară.
774. Explicaţia perioadei refractare a inimii rezidă din:
A. proprietatea inimii de a se autostimula;
B. faptul că inima funcţionează ca 2 sinciţii – atrial şi
ventricular;
C. formă particulară a potenţialului de acţiune a fibrei
miocardice;
D. datorită asincronismului dintre sistola atrială şi cea
ventriculară;
E. nici un răspuns corect.

775. Despre sistemul port abdominal-alegeti afirmaţia falsă:

A. vena portă aparţine marii circulaţii;
B. vena splenică se uneşte cu vena mezenterică inferioară;
C. o parte din capilarele ce preced vena portă se găsesc în axul
vilozităţii intestinale;
D. transportă şi vitaminele A, D, E, K;
E. participă la circuitul enterohepatic.

776. Conform legii inexcitabilităţii periodice, inima prezintă

particularitatea de a fi excitabilă:
A. numai în faza de contracţie prin sumaţia contracţiei;
B. numai în perioada refractară absolută;
C. numai în sistolă prin stimuli cu frecvenţă mare;
D. numai în faza de relaxare;
E. atât în sistolă cât şi în diastolă când stimularea este
suficient de mare.

777. Creşterea vâscozităţii sângelui determină următoarele, cu

excepţia:
A. încetinirea fluxului sanguin;
B. creşterea rezistenţei vasculare;
C. creşterea vitezei de circulaţie a sângelui;
D. creşterea tensiunii arteriale;
E. creşterea lucrului mecanic cardiac.
778. Referitor la dinamica procesului de coagulare, alegeţi
enunţul corect:
A. coagularea se realizează în 2 timpi;
B. formarea tromboplastinei urmează după etapa de formare a
fibrinei;
C. trombina desface din fibrinogen monomeri de fibrină;
D. prezenţa ionului de calciu în ochiurile reţelei de fibrină
opreşte sângerarea;
E. formarea fibrinei durează cel mult 4-8 minute.

779. Canalul toracic primeşte limfă de la următoarele, cu

excepţia:
A. jumătatea dreaptă a capului şi gâtului;
B. membrul superior stâng;
C. jumătatea stângă a toracelui;
D. membrul inferior drept;
E. membrul inferior stâng.

780. Vena portă-alegeţi varianta falsă:

A. începe cu capilarele sinusoide;
B. are ramuri în spaţiul dintre lobulii hepatici;
C. capilarele sinusoide portale transportă la ficat sânge cu
substanţe nutritive;
D. are ca ramură principală vena mezenterică superioară;
E. transportă la ficat sânge încărcat cu substanţe nutritive.

781. Găsiţi răspunsul eronat referitor la hematocrit:

A. reprezintă volumul globular procentual;
B. reprezintă 45% din volumul sanguin;
C. valoarea normală la femeie este 35-46%;
D. reprezintă volumul granulocitelor circulante;
E. reprezintă volumul elementelor figurate din sânge.
782. Circulaţia sistemică nu se caracterizează prin:
A. este formată dintr-un sistem închis de vase prin care circulă
sângele;
B. arterele reprezintă conducte de distribuţie;
C. venele reprezintă rezervoare de sânge;
D. ordinea vaselor microcirculaţiei este: capilare,
metaarteriole, arteriole, venule;
E. mica şi marea circulaţie sunt dispuse în serie.

783. Aglutinogenele:
A. sunt prezente pe membrana hematiilor;
B. se găsesc în plasma indivizilor posesori de aglutinine beta;
C. A şi B se găsesc în plasma indivizilor de grup O;
D. se găsesc în plasma indivizilor posesori de aglutinine alfa;
E. sunt macromolecule proteice cu rol de anticorpi.

784. Artera mezenterică inferioară-selectaţi varianta falsă:

A. se găseşte la stângă aortei descendente abdominale;
B. vascularizează partea superioară a rectului;
C. vascularizează partea stângă a colonului transvers;
D. se desprinde din aorta descendentă superior de arterele
renale;
E. este ramură viscerală.

785. Faza de ejecţie a sângelui:

A. începe cu deschiderea valvelor semilunare;
B. începe cu închiderea valvelor semilunare;
C. începe cu deschiderea valvelor atrioventriculare;
D. începe cu închiderea valvelor atrioventriculare;
E. se termină cu închiderea valvelor atrioventriculare.

786. Printre funcţiile sistemului limfatic nu se enumeră:

A. transportul trigliceridelor şi a colesterolului;
B. transportul vitaminei A;
C. transportul colesterolului;
D. transportă volumul de apă restant de la nivelul
ţesuturilor 15 ml/minut;
E. transportă limfocite şi monocite.

787. O femeie cu Rh (-) cu partener Rh(+):

A. copiii rezultaţi moştenesc caracterul Rh(+);
B. posedă pe membrana eritrocitelor AgD;
C. posedă în plasmă aglutinină anti Rh;
D. după transfuzii repetate cu sânge Rh(-) produce Ac anti
Rh(-);
E. nu poate da naştere la copii Rh(+).

788. Mediul intern asigură - alegeţi varianta falsă:

A. temperatura constantă a organismului-termoreglare;
B. transportul produşilor în exces;
C. menţine principalele constante fiziologice ale
organismului;
D. drenează de la nivelul ţesuturilor volumul de apă restant
1ml/min (limfa);
E. are rol în apărarea organismului prin granulocite
elaborate de către anticorpi.

789. Trombocitele - alegeţi varianta falsă:

A. sunt cele mai mici elemente figurate;
B. sunt în număr de 150000-300000/mm3;
C. aderă la nivelul vasului în hemostaza primară;
D. în timpul plasmatic eliberează factori plachetari;
E. determină vasoconstricţia vasului lezat.
790. Coagularea - alegeţi răspunsul greşit:
A. tromboplastina transformă protrombina în trombină;
B. obţinerea protrombinei necesită prezenţa Ca2+;
C. trombina acţionează pe fibrinogen şi eliberează monomeri
de fibrină;
D. reţeaua de fibrină este insolubilă;
E. formarea trombinei durează 10 sec.

791. Plasma sanguină:

A. reprezintă 55% din volumul globular;
B. conţine hematii cu nucleul dispus central;
C. conţine K+în cantitate mai mare decât în salivă;
D. conţine proteine totale 6-8,5g/dl;
E. conţine Na+ 3,5-5,3 mmol/L.

792. Una dintre proprietăţile funcţionale ale arterelor mari care

asigură curgerea continuă a sângelui este:
A. elasticitatea;
B. tonicitatea;
C. contractilitatea;
D. conductibilitatea;
E. excitabilitatea.

793. Anemiile-alegeţi răspunsul fals:

A. se definesc ca scăderea numărului de eritrocite;
B. se definesc ca scăderea cantităţii de hemoglobină;
C. sunt provocate de pierderi sanguine;
D. apar în cazul scăderii eritropoiezei;
E. apar în cazul excesului de fier.

794. Artera renală:

A. se desprinde din artera mezenterică superioară;
B. se desprinde din trunchiul celiac;
C. se desprinde din aorta abdominală inferior faţă de
trunchiul celiac;
D. transportă substanţe nutritive şi CO2;
E. se deschide direct în vena cavă inferioară.

795. Viteza de circulaţie a sângelui:

A. în arterele mari este 0,5 mm/sec;
B. în venule la periferie este 100 mm/sec;
C. în artere scade, ajungând în capilare 0,5 mm/sec;
D. cu cât vasul este mai îngust, viteza creşte;
E. creşte în condiţii de stimulare simpatică.

796. Fosa poplitee este irigată de:

A. artera femurală;
B. artera poplitee pe faţa anterioară a genunchiului;
C. artera tibială posterioară;
D. artera poplitee pe faţa posterioară a genunchiului;
E. artera brahială.

797. Nu aparţine circulaţiei sistemice artera:

A. radială;
B. pulmonară;
C. bronşică;
D. femurală;
E. brahială.
798. Ventriculele sunt cavităţi închise:
A. în toată diastola ventriculară;
B. în faza de ejecţie lentă;
C. în contracţia izovolumetrică şi în diastola
izovolumetrică;
D. în sistolă atrială;
E. în toată diastola generală.

799. Referitor la circulaţia sângelui, alegeţi varianta corectă:

A. la nivelul capilarelor se realizează schimburi de apă şi
substanţe nutritive;
B. cantitatea de sânge expulzat de ventriculul stâng este mai
mare datorită presiunii sistolice mari;
C. datorită ritmicităţii inimii, sângele curge sacadat în artere;
D. concentraţia locală a unor metaboliţi influenţează
tonusul musculaturii netede din pereţii vaselor;
E. vasele mari îşi modifică calibrul activ.

800. Diafragmul este străbătut de următoarele, cu excepţia;

A. canalul toracic;
B. esofag;
C. vena cavă inferioară;
D. vena iliacă externă;
E. aorta abdominală.

801. În coagularea sângelui nu participă:

A. tromboplastina;
B. protrombina;
C. ionul de calciu;
D. fibrinogenul;
E. gama globulinele.

802. Prezintă epiteliu pavimentos simplu următoarele

structuri, cu excepţia:
A. capilarele sanguine;
B. capilarele limfatice;
C. arterele şi venele;
D. canalul toracic;
E. ganglionii limfatici.

803. Prezintă valvule sigmoide:

A. artera pulmonară pe întreg traiectul său;
B. orificiile atrioventriculare;
C. vena cavă inferioară pe tot traseul său;
D. aorta, la baza sa;
E. vasele limfatice la baza lor.

804. Sistemul venos al marii circulaţii nu este reprezentat de:

A. vena jugulară internă superioară;
B. vena cavă superioară;
C. vena portă;
D. vena cavă inferioară;
E. vena suprahepatica.

805. Următorii hormoni nu influenţează activitatea cardiacă:

A. adrenalina;
B. tiroxina;
C. insulina în hiposecreţie;
D. glucagonul;
E. vasotocina.
806. Privitor la hematii, alegeţi varianta falsă:
A. sunt celule anucleate;
B. au rol în menţinerea echilibrului hidroelectrolitic;
C. numărul lor în sângele circulant este de 5000000/mm3 la
bărbat;
D. au rol în transportul oxigenului;
E. transportă CO2 şi sub formă de carbaminohemoglobină.

807. Canalul toracic nu primeşte limfă de la nivelul:

A. membrului inferior drept;
B. membrului superior stâng;
C. ganglionilor limfatici inghinali;
D. limfaticelor glandei mamare drepte;
E. jumătăţii parţii stângi a corpului.

808. Vascularizaţia pancreasului este asigurată de ramuri din :

A. artera gastroduodenală;
B. artera mezenterică superioară;
C. trunchiul celiac;
D. ramuri terminale ale aortei;
E. artera gastrică stângă.

809. Care dintre următoarele reacţii apar când creşte presiunea

sângelui în sinusul carotidian:
A. creşte forţa de contracţie;
B. scade frecvenţa cardiacă;
C. scade frecvenţa cardiacă şi creşte rezistenţa periferică;
D. scade frecvenţa cardiacă şi creşte forţa de contracţie;
E. cresc forţa de contracţie şi rezistenţa periferică.

810. În coagulare intervin următoarele procese, cu excepţia:

A. transformarea tromboplastinei în trombină activă;
B. proceselor la care participă celule anucleate;
C. proceselor catalizate de o enzimă ce distruge cheagul
sanguin;
D. transformării fibrinogenului în fibrină;
E. prezenţei ionilor de calciu.

811. Lichidul interstiţial:

A. are aceeaşi concentraţie de substanţe ca şi mediul
intracelular;
B. se află între celule şi în interiorul lor;
C. are acelaşi pH în toate ţesuturile;
D. are importanţă şi în transportul gazelor respiratorii;
E. este locul unde apa stagnează în cantitate de 1500 ml/zi.

812. Imunitatea-alegeţi varianta falsă:

A. în urma unei boli se poate instala imunitate dobândită
artificial;
B. granulocitele pot traversa peretele capilarelor;
C. imunitatea umorală implică limfocite B;
D. vaccinarea este imunitate dobândită artificial activă;
E. limfocitele produc proteine plasmatice care neutralizează
antigenele.

813. Zgomotul cardiac I:

A. este scurt;
B. are tonalitate acută;
C. este puţin intens;
D. este produs de închiderea valvelor semilunare;
E. este intens.
814. Direct din aorta descendentă abdominală se desprind:
A. arterele hepatice;
B. artera splenică;
C. arterele mezenterică superioară şi inferioară;
D. arterele care irigă pancreasul;
E. artera rectală superioară.

815. Unul dintre următoarele organe nu este vascularizat de

ramurile viscerală ale arterei iliace interne:
A. vezica urinară;
B. prostata;
C. colonul sigmoid;
D. penisul;
E. ultima porţiune a rectului.

816. Arterele digitale se desprind din:

A. artera tibială anterioară;
B. artera ulnară;
C. artera radială;
D. arcadele palmare;
E. artera brahială.
817. Ultima porţiune a colonului este irigată de:
A. artera mezenterică superioară;
B. artera mezenterică inferioară;
C. artera hepatică;
D. artera splenică şi pancreatică;
E. artera iliacă internă.

818. pH-ul sanguin variază normal între următoarele valori

minime şi maxime:
A. 7,42-7,43;
B. 7,4-7,42;
C. 7,38-7,42;
D. 7,35-7,4;
E. 7,3-7,4.

819. Referitor la ganglionii limfatici, alegeţi varianta falsă:

A. produc limfocite şi monocite;
B. produc anticorpi;
C. prin ei circulă limfă;
D. vasele aferente ies din ganglioni;
E. sunt distribuiţi în anumite regiuni.

820. Vascularizaţia arterială a inimii este asigurată de:

A. sistemul excitoconductor;
B. artera pulmonară;
C. arterele coronare;
D. direct de aorta ascendentă;
E. vena portă.

821. Din venele centrolobulare sângele este drenat prin:

A. canalul coledoc;
B. vena portă;
C. artera hepatică;
D. venele hepatice;
E. vena cavă inferioară.
822. Următoarea afirmaţie este falsă referitor la vena cavă
inferioară:
A. se termină în atriul drept;
B. străbate diafragmul;
C. urcă la dreapta arterei aortă;
D. primeşte vena portă;
E. se formează prin unirea venei iliace comună stângi cu cea
comună dreaptă.

823. Unul dintre următoarele vase nu este dublu

A. artera testiculară;
B. vena ovariană;
C. artera suprarenală;
D. artera ovariană;
E. artera mezenterică inferioară.

824. Următoarele fenomene aparţin coagulării sângelui, cu

excepţia:
A. formarea tromboplastinei;
B. vasoconstricţia vasului lezat;
C. formarea trombinei;
D. prezenţa ionilor de calciu;
E. formarea reţelei de fibrină în ochiurile căreia se fixează
elemente figurate.

825. Factorii care determină întoarcerea sângelui la inimă sunt

următorii, cu excepţia:
A. pompa aspiratoare a inimii;
B. pompa respingătoare a inimii;
C. aspiraţia toracică;
D. sistemul valvular;
E. masajul pulsatil.

826. Sângele din venă portă poate proveni din următoarele

teritorii vasculare, cu excepţia:
A. venele colice;
B. venele mezenterice;
C. venele genitale;
D. vena splenică;
E. vena rectală superioară.

827. Umplerea ventriculelor are loc:

A. numai în timpul diastolei generale;
B. pe aproape toată durata diastolei ventriculare;
C. pe toată durata diastolei atriale;
D. numai în timpul sistolei atriale;
E. nici un răspuns corect.

828. Următoarele afirmaţii în legătura cu structura

ganglionilor limfatici sunt adevărate, cu excepţia:
A. sunt înveliţi de o capsulă fibroasă;
B. prezintă 2 zone: corticală şi medulară;
C. în zona corticală prezintă trabecule;
D. vasele aferente pătrund prin partea concavă a
ganglionului;
E. ganglionii sunt dispuşi în anumite regiuni.

829. În care dintre următoarele situaţii scade ritmul cardiac:

A. hipoglicemie;
B. somn;
C. frica;
D. efort fizic;
E. inaniţie.
830. Sângele adus de una dintre următoarele artere este preluat
de vena portă:
A. artera splenică;
B. artera diafragmatică;
C. artera renală;
D. artera esofagiană;
E. artera testiculară.

831. În deplasarea hematiilor din ficat în creier, se trece şi prin

următoarele vase:
A. artera hepatică;
B. vena jugulară internă;
C. capilarele alveolare;
D. vena portă;
E. nici un răspuns corect.

832. Sistemul venos:

A. vena portă asigură circulaţia nutritivă a ficatului;
B. în venele mari circulă sânge cu viteză mai mare decât în
venule;
C. în toate venele circulă sânge bogat în CO2 şi sărac în
oxigen;
D. presiunea sângelui are valori minime la originea sistemului
venos;
E. în inspiraţie datorită ridicării diafragmului, presiunea
abdominală creşte.

833. Sistolă ventriculară - care moment marchează începutul

ei:
A. închiderea valvelor atrioventriculare;
B. sfârşitul diastolei atriale;
C. deschiderea valvelor sigmoide;
D. sfârşitul diastolei generale;
E. faza de ejecţie.

834. Câte orificii are atriul stâng:

A. 1;
B. 2;
C. 3;
D. 4;
E. 5.

835. Sistolă ventriculară-alegeţi răspunsul fals:

A. durează 0,3 sec;
B. în faza de contracţie izovolumetrică presiunea intracavitară
creşte rapid;
C. se desfăşoară în 2 faze;
D. în timpul ei valvele atrioventriculare sunt deschise;
E. se desfăşoară la începutul diastolei atriale.

836. Ce cantitate de plasmă sanguină va avea o femeie de 32

ani având o greutate de 52 kg şi înălţime 161 cm:
A. maxim 2,5 L;
B. 3,83-4L;
C. 3,5L;
D. minim 3L;
E. 4-4,3L.

837. Care este organul ce contribuie la formarea unor

elemente figurate ce produc anticorpi:
A. creierul;
B. inima;
C. timusul;
D. rinichiul;
E. ficatul.
838. Citoplasma căror celule prezintă granulaţii?
A. monocite;
B. bazofile;
C. trombocite;
D. limfocite;
E. nici un răspuns corect.

839. Care este populaţia unei ţări dacă 300000 cetăţeni sunt
Rh(-) şi se respectă procentul de la nivel global:
A. 4,5 milioane;
B. 2 milioane;
C. 2,5 milioane;
D. 0,45 milioane;
E. 1 milion.

840. Leucocitele-selectaţi afirmaţia falsă:

A. prezintă pseudopode;
B. intervin în imunitatea umorală;
C. au mitocondrii;
D. nu posedă nucleu;
E. realizează procesul de diapedeză.

841. Următoarele caracteristici ale hematiilor sunt adevărate,

cu excepţia:
A. au nucleu ca şi trombocitele;
B. conţin Fe2+;
C. sunt în circulaţie în număr mai mare decât bazofilele;
D. au rol în echilibrul acido bazic;
E. cele bătrâne sunt distruse în splină.

842. Indivizii cu grupa O(I) pot primi sânge de la cei cu grupă:

A. A (II);
B. B (III);
C. AB (IV);
D. O (I);
E. nici un răspuns corect.

843. Indicaţi artera care se desprinde direct din aortă:

A. femurală;
B. subclaviculară stângă;
C. carotidă comună dreaptă;
D. subclaviculară dreaptă;
E. nici un răspuns.

844. Care este volumul de sânge pompat de ventriculul drept

în timp de 5 minute dacă ciclul cardiac durează 0,8 sec iar
volumul sistolic este de 80 ml:
A. 30L;
B. 35L;
C. 37L;
D. 38L;
E. 39L.

845. Următoarele afirmaţii referitor la circulaţia venoasă sunt

adevărate, cu excepţia:
A. venele au un volum de 3 ori mai mare decât cel al arterelor;
B. viteza sângelui în venele mari este de 10 mm/sec;
C. cauza principală a întoarcerii sângelui prin vene este
activitatea de pompă a inimii;
D. pereţii venelor se destind uşor;
E. prin vene sângele se întoarce la inimă.
846. Următorii factori pot modifica activitatea inimii, cu
excepţia:
A. acetilcolina;
B. colecistokinina;
C. adrenalina;
D. temperatura;
E. tiroxina.

847. Splina este irigată de artera care se desprinde din:

A. trunchiul celiac;
B. direct din aortă;
C. din artera mezenterică superioară;
D. din artera gastrică stângă;
E. din artera pancreatică.

848. Din a doua porţiune a aortei pleacă direct următoarele

ramuri:
A. artera carotidă comună dreaptă;
B. artera subclaviculară dreaptă;
C. artera carotidă comună stângă;
D. artera carotidă externă dreaptă;
E. trunchiul brahiocefalic stâng.

849. Referitor la canalul toracic, selectaţi varianta falsă:

A. începe cu cisterna chili;
B. străbate diafragmul;
C. se află în faţa coloanei vertebrale;
D. se află în spatele aortei;
E. primeşte ca afluent vena limfatică dreaptă.

850. În componenţa mediului intern nu intră:

A. sângele;
B. lichidul cefalorahidian;
C. endolimfa;
D. lichidul intracelular;
E. limfa.

851. Apărarea nespecifică:

A. are eficacitate medie, este foarte promptă;
B. se dezvoltă în urma expunerii la imunogene;
C. este prezentă la 85% din populaţia globului;
D. este dobândită;
E. se realizează prin fagocitoză cu ajutorul agranulocitelor.

852. Efectul final al vaccinării este:

A. dobândirea imunităţii;
B. apărare nespecifică;
C. apărare prin diapedeză;
D. transfer activ de anticorpi;
E. transfer pasiv de anticorpi.

853. În ce situaţie factorul Rh devine periculos:

A. mamă Rh(-) cu făt Rh(+);
B. mamă Rh(+) cu făt Rh(+);
C. mamă Rh(-) cu făt Rh(-);
D. transfuzie cu sânge Rh(+) la un individ Rh(+);
E. nici o situaţie nu este periculoasă.
854. Sângele-alegeţi varianta eronată:
A. are rol în termoreglare;
B. transportă substanţe în exces şi apă la celule;
C. transportă mediatori chimici;
D. transportă hormoni;
E. menţine echilibrul acidobazic.

855. Hipertensiunea arterială poate afecta următoarele

structuri, cu excepţia:
A. ochii;
B. vasele de sânge;
C. cordul;
D. rinichii;
E. splina.
856. Se consideră valori normale pentru tensiunea diastolică:
A. 80 mm Hg;
B. 120 mm Hg;
C. 100 mm Hg;
D. 130 mm Hg;
E. 95 mm Hg.

857. Legea inimii are importanţă pentru:

A. reglarea volemiei;
B. reglarea pulsului;
C. reglarea vitezei de curgere a sângelui;
D. reglarea debitului cardiac;
E. reglarea echilibrului hidroelectrolitic.

858. Viteza de circulaţie a sângelui, alegeţi varianta falsă:

A. în capilarele arteriale este de 0,5 mm/sec;
B. în aortă este de 0,2 m/sec;
C. în venele mari este de 10 cm/sec;
D. în capilarele venoase este de 0,5 mm/sec;
E. scăderea vitezei sângelui se datorează creşterii suprafeţei de
secţiune a vaselor.

859. Numărul de hematii circulante:

A. scade când creşte hematopoieza;
B. creşte când splina distruge hematiile bătrâne;
C. scade sub influenţa cortizolului;
D. scade în deficit de vitamină B12;
E. creşte când numărul lor ajunge la 3 milioane/mm3 sânge.

860. Care dintre următoarele vene nu este afluent direct al

venei cave inferioare:
A. hepatice;
B. mezenterice;
C. renale;
D. genitale;
E. diafragmatice.

861. În inimă vin sau pleacă direct, următoarele vase, cu

excepţia;
A. două venele pulmonare drepte;
B. două venele pulmonare stângi;
C. artera pulmonară dreaptă;
D. vena cavă inferioară;
E. aorta ascendentă.
862. Valvele semilunare din partea dreaptă a inimii:
A. sunt deschise prin contracţia atriului drept;
B. sunt deschise în timpul diastolei atriului stâng;
C. sunt deschise simultan cu închiderea valvei tricuspide;
D. permit trecerea unei cantităţi maxime de 30-45 ml sânge
pentru fiecare sistolă ventriculară;
E. nici un răspuns corect.

863. În care dintre următoarele vase există sânge amestecat,

arterial şi venos:
A. vena portă;
B. venele pulmonare;
C. arterele pulmonare;
D. capilarele sinusoide hepatice;
E. nici un răspuns corect.

864. Venele hepatice (suprahepatice):

A. se unesc cu vena mezenterică superioară;
B. se unesc cu vena gastrică şi se varsă în vena portă;
C. se varsă în vena cavă inferioară;
D. se varsă în vena portă;
E. se unesc cu vena splenică.
865. Una dintre structurile enumerate mai jos, de la nivelul
aparatului cardiovascular este bogată în receptori
(chemoreceptori):
A. ventriculul stâng;
B. ramură arterei pulmonare;
C. sinusul carotidian;
D. nodulul sinoatrial;
E. vena cavă superioară.

866. Oxigenul inspirat în plămâni, ajunge la inimă prin:

A. plămâni, vene bronşice, atriu stâng, ventriculul stâng, aortă,
artere coronare, miocard;
B. plămâni, vene pulmonare, atriul stâng, ventriculul
stâng, artera aortă, arterele coronare, miocard;
C. plămâni, venele pulmonare, atriul stâng, ventriculul stâng,
miocard;
D. plămâni, vene pulmonare, atriul stâng, ventriculul drept,
miocard;
E. plămâni, vene pulmonare, atriul drept, ventriculul drept,
miocard.

867. Referitor la traseul EKG - alegeţi răspunsul eronat:

A. undele QRS sunt negative;
B. unda P este pozitivă;
C. unda P reprezintă depolarizarea atrială;
D. undele QRS reprezintă depolarizarea ventriculară;
E. unda T este pozitivă.

868. Scăderea numărului de eritrocite defineşte:

A. anemia;
B. leucemia;
C. trombopenia;
D. aritmia cardiacă;
E. limfopenia.

869. Trunchiul brahiocefalic se desprinde direct din:

A. artera carotidă comună;
B. arcul aortic;
C. artera subclaviculară;
D. trunchiul arterei pulmonare;
E. nici un răspuns corect.
870. Arterele carotide – alegeţi răspunsul fals:
A. carotida externă irigă encefalul;
B. carotida internă irigă ochiul;
C. carotida externă irigă glandele salivare;
D. carotida externă irigă regiunea temporală;
E. carotida externă irigă dinţii.

871. Artera tibială posterioară:

A. se împarte în două artere plantare: internă şi externă;
B. irigă faţa anterioară a gambei;
C. irigă laba piciorului;
D. se desprinde din artera femurală;
E. se găseşte în fosa poplitee.

872. Care dintre următoarele vene se deschid în vena cavă

superioară:
A. venele lombare;
B. venele pericardice;
C. venele diafragmatice;
D. venele hepatice;
E. vena splenică.

873. Sângele din arcul aortic, pentru a ajunge la degetele

mâinii stângi, parcurge următoarele vase, cu excepţia:
A. trunchiul brahiocefalic;
B. artera subclaviculară stângă;
C. artera axilară;
D. artera brahială;
E. artera ulnară şi artera radială.

874. O anemie nu poate să apară la un adolescent care:

A. consumă zilnic 5 mg de cobalamină;
B. nu consumă destul fier;
C. prezintă o hemoragie;
D. produce insuficient eritrocite;
E. a primit prin transfuzie un sânge incompatibil.

875. Inima prezintă:

A. două atrii şi un ventricul;
B. două ventricule şi un atriu;
C. două atrii şi două ventricule;
D. două atrii despărţite de un sept interventricular;
E. două ventricule despărţite de un sept interatrial.

RESPIRAŢIA
876. Următoarele aspecte cantitative sunt proprii schimburilor
gazoase, cu excepţia:
A. presiunea parţială a CO2 în sângele capilarelor pulmonare
este de 46 mmHg;
B. 5% din CO2 este transportat dizolvat fizic în plasmă;
C. la nivel tisular, presiunea parţială a oxigenului este de
98,5%;
D. sub formă de bicarbonat, CO2 este transportat în proporţie
de 90%;
E. oxigenul este transportat dizolvat fizic în plasmă în
proporţie de 1,5%.

877. Ventilaţia pulmonară:

A. reprezintă frecvenţa respiratorie;
B. reprezintă deplasarea aerului în ambele sensuri între
celulele corpului şi atmosferă;
C. reprezintă transportul oxigenului care difuzează din plasmă
în eritrocite;
D. reprezintă deplasarea aerului în ambele sensuri între
alveolele pulmonare şi atmosferă;
E. se realizează prin relaxarea diafragmului.

878. Identificaţi eroarea cu privire la pleură:

A. foiţa parietală căptuşeşte pereţii cutiei toracice;
B. foiţa viscerală acoperă plămânul;
C. presiunea pleurală variază cu fazele respiraţiei;
D. presiunea pleurală este presiunea din interiorul
alveolelor pulmonare;
E. presiunea pleurală are o valoare negativă.

879. Membrana respiratorie conţine următoarele elemente, cu

excepţia:
A. interstiţiul pulmonar;
B. endoteliul capilar;
C. epiteliul alveolar;
D. foiţa viscerală a alveolei;
E. lichidul tensioactiv.

880. Spirometria evidenţiază următoarele valori pentru

volumele pulmonare, cu excepţia:
A. VC=500 ml/aer expirat;
B. VR= 1500 ml/aer;
C. VIR= 1500 ml/aer;
D. VER= 1500 ml/aer;
E. VC= 500 ml/aer inspirat.

881. Ce volume de aer se găsesc în plămân la sfârşitul unei

inspiraţii normale:
A. VC+VER+VR;
B. VER+VR;
C. CV= VIR+VER+VR;
D. VR;
E. CTP- capacitate pulmonară totală.

882. Ce volume de aer se găsesc în plămâni la sfârşitul unei

inspiraţii forţate:
A. CPT;
B. CV+VR;
C. VC+VIR+VER+VR;
D. VC+VER+VR;
E. VC+VIR.

883. Unitatea morfofuncţională a plămânului este:

A. lobul;
B. segmentul;
C. sacul alveolar;
D. acinul pulmonar;
E. ductul alveolar.
884. Următoarele elemente alcătuiesc acinul pulmonar, cu
excepţia:
A. bronhiola respiratorie;
B. bronhiola lobulară;
C. ductul alveolar;
D. alveola pulmonară;
E. reţeaua capilară de pe suprafaţa alveolei.

885. Traheea - alegeţi răspunsul fals:

A. continuă laringele;
B. are o lungime de 10-12 cm;
C. la nivel T4 intră în plămân prin hil;
D. are formă de tub;
E. este formată din ţesut cartilaginos hialin.

886. Următoarele afirmaţii sunt adevărate, cu excepţia;

A. creşterea temperaturii determină scăderea capacităţii de
hemoglobinei de a lega oxigenul;
B. plămânii nu se golesc complet de aer nici după o expiraţie
forţată;
C. oxigenul şi CO2 sunt transportate în sânge sub aceleaşi
forme;
D. vascularizaţia funcţională a plămânului este asigurată de
mica circulaţie;
E. arterele bronşice sunt ramuri ale aortei descendente
toracice.

887. Acinul pulmonar nu are în structura sa:

A. ducte alveolare;
B. bronhiola lobulară;
C. reţeaua capilară de pe suprafaţa alveolară;
D. alveole pulmonare;
E. saci alveolari.

888. Membrana alveolocapilară - alegeţi varianta falsă:

A. la nivelul ei se realizează schimburile de substanţe şi
vapori de apă;
B. se numeşte şi membrană respiratorie;
C. are o grosime de 0,6 microni;
D. conţine în structura sa surfactant;
E. este traversată de CO2-ul transportat în sange sub forma de
HCO3-.

889. Difuziunea gazelor este influenţată de următorii factori,

cu excepţia:
A. dimensiunile membranei alveolocapilare;
B. dimensiunile membranei respiratorii, invers
proporţional cu suprafaţa sa;
C. presiunea parţială a gazului în alveolă;
D. coeficientul de difuziune a gazului;
E. grosimea membranei respiratorii.

890. Următoarele enunţuri sunt adevărate, cu excepţia:

A. plămânul are o vascularizaţie dublă, nutritivă şi
funcţională;
B. venele bronşice drenează sângele în vena cavă
superioară;
C. vascularizaţia funcţională a plămânului este asigurată de
trunchiul pulmonar care începe în ventriculul drept;
D. sângele oxigenat de la plămâni este colectat de venele
pulmonare (patru);
E. reţeaua capilară de pe suprafaţa alveolelor capilare conţine
o venulă pulmonară şi arteriolă pulmonară.
891. Următoarele structuri participă direct la schimburile
gazoase:
A. membrana respiratorie;
B. traheea;
C. laringele;
D. bronhiile principale;
E. bronhiola respiratorie.
892. Dimensiunile plămânilor se pot modifica prin:
A. ridicarea coastelor care în inspir cresc diametrul
anteroposterior al cavităţii toracice;
B. coborârea diafragmului care scurtează diametrul
anteroposterior al cutiei toracice;
C. mişcarea de ridicare a diafragmului care în expir măreşte
diametrul longitudinal a cavităţii toracice;
D. ridicarea grilajului costal care micşorează diametrul
anteroposterior al cutiei toracice;
E. mişcarea de coborâre a diafragmului care în inspir scade
diametrul longitudinal a cavităţii toracice.

893. Minut-volumul respirator - alegeţi varianta falsă:

A. este denumit debit respirator;
B. este cantitatea minimă de aer deplasată în arborele
respirator în fiecare minut;
C. este egal cu produsul dintre volumul curent şi frecvenţa
respiratorie;
D. în condiţii patologice valorile sunt mult modificate;
E. este egal cu 9 litri pentru o frecvenţă respiratorie de
18/minut.

894. Presiunea pleurală - alegeţi răspunsul greşit:

A. foiţa pleurală viscerală este o seroasă;
B. este presiunea din spaţiul cuprins între cele două pleure;
C. există o forţă de sucţiune permanentă a lichidului pleural în
cavitatea pleurală;
D. presiunea din acest spaţiu este mai mare decât
presiunea atmosferică;
E. creşte şi scade în raport cu inspiraţia şi expiraţia.

895. Calculaţi volumul de aer ce se află în plămân după o

inspiraţie forţată:
A. aproximativ 2000 ml;
B. aproximativ 5000 ml;
C. aproximativ 2500 ml;
D. aproximativ 1500 ml;
E. aproximativ 1000-1400 ml.

896. Combinaţiile CO2 cu hemoglobina se numesc:

A. compuşi ferici;
B. carboxihemoglobină;
C. oxihemoglobină;
D. carbaminhemoglobină;
E. bicarbonaţi.

897. Capacitatea pulmonară totală este:

A. 5000 ml/aer;
B. 3500 ml/aer;
C. 3000 ml/aer;
D. 1500 ml/aer;
E. 2000 ml/aer.

898. Presiunea alveolară:

A. în repaus presiunea în plămân este mai mare decât
presiunea atmosferică;
B. în inspir presiunea din alveole creşte cu 1 cm H2O;
C. în expiraţie din plămân ies 500 ml aer în 2 secunde;
D. 0 cm H2O presiune atmosferică este egală cu presiunea
din interiorul arborelui respirator;
E. este presiunea din spaţiul cuprins între pleura viscerală şi
cea parietală.

899. Epiteliul traheal este reprezentat de :

A. epiteliul cubic unistratificat;
B. epiteliul pseudostratificat;
C. epiteliul cilindric pluristratificat;
D. epiteliul pavimentos simplu;
E. epiteliul cilindric simplu ciliat.
900. Expiraţia se realizează datorită-alegeţi varianta falsă:
A. contracţiei diafragmului;
B. elasticităţii ţesutului pulmonar;
C. forţelor elastice produse de tensiunea superficială a
lichidului tensioactiv;
D. relaxării diafragmului;
E. coborârii grilajului costal.

901. Printr-o expiraţie forţată după o expiraţie normală se

elimină:
A. VR;
B. VER;
C. VC+VER;
D. CV+VR;
E. CPT.

902. CO2 este transportat prin sânge, în cea mai mare parte:
A. dizolvat fizic în plasmă;
B. carbaminhemoglobină;
C. bicarbonat plasmatic;
D. acid carbonic;
E. combinat cu grupările aminice din lanţurile proteice.
903. Difuziunea CO2:
A. presiunea parţială a CO2 în capilarele pulmonare este de 40
mmHg;
B. presiunea parţială a CO2 în aerul alveolar este 46 mmHg;
C. viteza de difuziune este de 25 ori mai mare decât pentru
oxigen;
D. CO2 este de 20 ori mai solubil decât oxigenul;
E. egalarea presiunii parţiale se face în 0,25 secunde.

904. Prin cedarea oxigenului adus la celule, se formează:

A. globina;
B. hemoglobină;
C. oxihemoglobina;
D. hemoglobina redusă;
E. bicarbonaţi.

905. Diametrul longitudinal al cutiei toracice se măreşte în

timpul inspiraţiei normale prin:
A. relaxarea diafragmului;
B. contracţia diafragmului;
C. contracţia muşchilor gâtului;
D. contracţia muşchiului drept abdominal;
E. coborârea grilajului costal.

906. Plămânii sunt acoperiţi de:

A. pericard;
B. perilimfă;
C. epiteliu pavimentos pluristratificat;
D. perimisium;
E. seroasă (epiteliu pavimentos simplu).
907. Factorii care influenţează rata de difuziune a gazelor sunt
următorii, cu excepţia:
A. presiunea parţială a gazelor în alveolă;
B. cantitatea de hemoglobină din plasmă;
C. coeficientul de difuziune al gazelor;
D. dimensiunea membranei respiratorii;
E. grosimea membranei respiratorii.
908. Scăderea capacităţii hemoglobinei de a lega oxigenul este
determinată de următorul factor:
A. scăderea pH-ului plasmatic;
B. temperatura scăzută;
C. presiunea parţială a CO2 în alveolă;
D. dimensiunea membranei respiratorii;
E. marginea de siguranţă.

909. Transportul oxigenului-alegeţi varianta falsă:

A. fiecare moleculă de hemoglobină se combină cu 4 molecule
de oxigen;
B. fiecare gram de hemoglobină se poate combina cu 1,34 ml
de oxigen;
C. cantitatea de oxigen care se combină cu hemoglobină
depinde în repaus de presiunea parţială a oxigenului plasmatic;
D. la nivelul tisular 100 ml sânge eliberează 7 ml oxigen;
E. oxigenul se combină ireversibil în hematii, cu ionii de
fier.

910. Inspiraţia nu se caracterizează prin:

A. se datorează măririi volumului cutiei toracice;
B. este un proces care se realizează şi prin contracţia
diafragmului;
C. are loc prin contracţia muşchilor inspiratori;
D. are loc prin relaxarea muşchilor gâtului în inspiraţia
normală;
E. presiunea intrapulmonară scade cu 1 cm H2O faţă de
presiunea atmosferică.

911. Transportul CO2 - alegeţi varianta falsă:

A. are presiunea parţială în sângele venos cu 5-6 mmHg mai
mare faţă de sângele arterial;
B. este transportat dizolvat fizic în plasmă 5%;
C. este transportat sub formă de carbaminhemoglomină 5%;
D. este transportat sub formă de bicarbonat în eritrocite
90%;
E. se combină cu grupările NH2 din moleculele proteice.

912. Ventilaţia alveolară - alegeţi varianta falsă:

A. este volumul de aer care participă la schimburile
respiratorii;
B. valoarea sa medie este de 9 L/minut;
C. este volumul de aer care ajunge în fiecare minut în zona
alveolară;
D. aerul rămas pe căile aeriene care nu participă la schimburile
respiratorii este de 4-4,5L/min;
E. determină presiunea parţială de oxigen şi CO2 în alveole.

913. Capacităţile pulmonare:

A. VIR=500 ml/aer;
B. VER=VC+VR;
C. VR se măsoară prin spirometrie;
D. CPT=CV+VIR;
E. CPT reprezintă volumul maxim până la care poate avea
loc distensia plămânului.

914. Difuziunea gazelor respiratorii - alegeţi varianta falsă:

A. oxigenul trece din alveole în capilarele pulmonare;
B. difuziunea oxigenului are loc de la 100 mmHg în alveola
pulmonară, la 40 mmHg în capilar;
C. oxigenul din alveola ajunge şi în plasmă;
D. la nivel alveolar aerisirea este lentă;
E. aerul alveolar este înlocuit rapid cu aer atmosferic.

915. Frecvenţa respiratorie creşte în următoarele situaţii, cu

excepţia:
A. scăderea concentraţiei de oxigen din sânge;
B. scăderea pH-ului sanguin;
C. creşterea pH-ului sanguin;
D. creşterea concentraţiei de CO2 din sânge;
E. în efortul fizic.
916. Între ce medii se realizează schimbul de gaze la nivelul
membranei alveolocapilare:
A. aerul alveolar-sângele din capilarele pulmonare;
B. aerul atmosferic - aerul alveolar;
C. aerul alveolar-sângele arterial din capilarele bronşice;
D. aerul atmosferic-ţesuturi;
E. aerul alveolar - sânge venos din capilarele bronşice.

917. Următoarele afirmaţii sunt adevărate, cu excepţia:

A. CPT=VC+VIR+VER+VR;
B. CV= VC+VIR+VER;
C. VR se măsoară prin metode speciale;
D. înregistrarea volumului aerului ventilaţiei pulmonare se
realizează cu ajutorul stetoscopului;
E. forţa de tensiune superficială este produsă de lichidul
tensioactiv care căptuşeşte pereţii alveolari.

918. Faringele-alegeţi varianta adevărată:

A. participă la funcţia respiratorie şi digestivă;
B. conţine muşchi striaţi inervaţi de fibrele visceromotorii ale
nervului X;
C. conţine muguri gustativi în relaţie cu fibrele senzoriale ale
nervului V;
D. este o răspântie între cavitatea nazală şi esofag;
E. conţine în pereţii săi inele cartilaginoase.

919. Următoarea afirmaţie privind inspiraţia este falsă:

A. diafragmul coboară şi alungeşte cavitatea toracică;
B. contracţia diafragmului trage în jos faţa bazală a
plămânului;
C. are loc coborârea coastelor care măresc diametrul
anteroposterior;
D. grilajul costal se ridică;
E. în inspiraţia forţată diametrul anteroposterior se măreşte cu
aproximativ 20%.

920. Referitor la trahee, alegeţi varianta corectă:

A. are rol în ventilaţia pulmonară;
B. continuă faringele;
C. se împarte în două bronhiole;
D. conţine inele cartilaginoase fibroase complete;
E. continuă esofagul.

921. Următorii hormoni influenţează procesul respirator, cu

excepţia:
A. epinefrina determină relaxarea musculaturii netede din
pereţii arborelui bronşic;
B. hormonii medulosuprarenalei dilată bronhiile;
C. tiroxina creşte amplitudinea mişcărilor respiratorii;
D. melatonină determină reducerea secreţiei pe glandele
mucoase;
E. hormonii tiroidieni cresc frecvenţa mişcărilor respiratorii.
922. Presiunea parţială a CO2 în sângele venos este de:
A. 40 mmHg;
B. 46 mmHg;
C. 60 mmHg;
D. 97 mmHg;
E. 100 mmHg.

923. Emfizemul pulmonar nu se caracterizează prin:

A. apare datorită iritării mucoasei bronşice şi bronhiolelor
mici;
B. are rol obstrucţia cailor aeriene mici;
C. expiraţia se face dificil;
D. difuziunea la nivelul membranei respiratorii se face
rapid;
E. în timp, fumătorul dezvoltă hipercapnie.
924. Transportul gazelor respiratorii nu se caracterizează prin:
A. sub formă de oxihemoglobină se transportă 98,5%;
B. oxigen sub formă dizolvată în plasmă 1,5%;
C. carbaminohemoglobina 12%;
D. CO2 sub formă de bicarbonaţi 90%;
E. CO2 dizolvat fizic în plasmă 5%.

925. În inspiraţia normală:

A. presiunea pleurală creşte cu + 1 cm H2O;
B. plămânii se destind pasiv;
C. ridicarea şi coborârea coastelor favorizează formarea unei
pelicule de lichid pleural;
D. se micşorează curbura diafragmului;
E. muşchii gâtului măresc diametrul longitudinal al cutiei
toracice.

926. În timpul somnului are loc:

A. creşterea frecvenţei respiratorii;
B. creşterea ventilaţiei pulmonare;
C. creşterea tensiunii arteriale;
D. scăderea frecvenţei respiratorii;
E. creşterea frecvenţei pulsului.

927. Laringele-alegeţi varianta falsă:

A. posterior vine în raport cu esofagul;
B. conţine ţesut cartilaginos fibros;
C. muşchii laringelui sunt inervaţi de nervul X;
D. muşchii laringelui sunt inervaţi de nervul XI;
E. pe părţile laterale se află lobii tiroidei.

928. În mucoasa bronhiolelor se întâlnesc epiteliile:

A. cilindrice stratificate;
B. pavimentoase simple;
C. cilindrice simple;
D. de acoperire cubice unistratificate;
E. pseudostratificate.

929. Vasele care aparţin circulaţiei pulmonare sunt:

A. arterele bronşice;
B. vena azygos;
C. aorta descendentă toracică;
D. trunchiul pulmonar;
E. trunchiul brahiocefalic.

930. Ritmul respirator-alegeti varianta eronată:

A. în avitaminoza acidului ascorbic apar tulburări ale ritmului
respirator;
B. creşte în timpul efortului fizic – se produce apnee;
C. în boală Cheyne-Stokes scade amplitudinea mişcărilor
respiratorii;
D. polipneea se realizează în condiţii de efort fizic intens;
E. în avitaminoza tiaminei apar tulburări respiratorii.

931. Printr-un efort inspirator maxim, se introduc în plămâni:

A. 1500-2000 ml aer;
B. 2000-2500 ml aer;
C. 3000-3500 ml aer;
D. 4000-4500 ml aer;
E. 5000-5500 ml aer.
932. Oxigenul pentru a trece din aerul alveolar în sângele
capilarului funcţional trebuie să străbată următoarele structuri,
cu excepţia:
A. epiteliul alveolar;
B. interstiţiul pulmonar;
C. endoteliul capilar;
D. lichidul tensioactiv;
E. peretele arteriolelor bronşice.

933. Artera pulmonară:

A. este ram de ordinul I desprins din artera aortă;
B. inervaţia parasimpatică provine din fibrele vegetative ale
nervului VII;
C. asigură circulaţia nutritivă a plămânului;
D. prin ramificarea ei progresivă dă naştere capilarelor
funcţionale ;
E. transportă sânge cu oxigen.

934. Următorii factori facilitează schimbul de gaze prin

membrana respiratorie cu excepţia:
A. gradientul de concentraţie al oxigenului;
B. gradientul de concentraţie al bioxidului de carbon;
C. grosimea acestei membrane;
D. viteza mare de circulaţie a sângelui în aceste teritorii;
E. viteza mică de circulaţie a sângelui în teritoriul capilarelor
pulmonare.

935. Respiraţia poate fi modificată în următoarele situaţii, cu

excepţia:
A. prin creşterea numărului de globule roşii (poliglobulie) ;
B. prin creşterea frecvenţei respiratorii;
C. prin scăderea pH-ului tisular;
D. prin efort fizic;
E. nici un răspuns corect.

EXCREȚIA

936. Căile urinare sunt reprezentate de următoarele, cu

excepţia:
A. uretră;
B. rinichi;
C. uretere;
D. calice;
E. vezică urinară.

937. Unitatea anatomică şi funcţională a rinichiului este:

A. papila renală;
B. nefronul;
C. capsula glomerulară (Bowman) ;
D. calice;
E. piramida Malpighi.

938. Rinichiul este situat în:

A. epigastru;
B. hipocondru;
C. pelvis;
D. cavitatea abdominală;
E. regiunea inghinală.

939. Numărul aproximativ de nefroni conţinuţi de cei doi

rinichi este:
A. 200;
B. 200.000;
C. 2.000.000;
D. 2.0000;
E. 20.

940. În stuctura rinichiului intră următoarele, cu excepţia :

A. corticala;
B. medulara;
C. calice;
D. bazinet;
E. uretra.

941. Rinichii au următoarele funcţii şi roluri, cu excepţia:

A. formarea şi eliberarea reninei şi eritropoietinei;
B. activarea vitaminei B2;
C. gluconeogeneza;
D. excreţia produşilor finali de metabolism;
E. menţinerea homeostaziei.

942. Una din următoarele afirmaţii despre nefronii corticali

este falsă:
A. reprezintă 85% din totalul de nefroni;
B. au glomerulul situat în corticala renală;
C. au ansa lui Henle scurtă;
D. ansa lui Henle ajunge doar în stratul extern al
medulareirenale;
E. au rol important în mecanismul contracurent, prin care
rinichiul produce urină concentrată.

943. Toate afirmaţiile despre nefronii juxtamedulari sunt

adevărate, cu excepţia:
A. au glomerulul situat la joncţiunea dintre corticală şi
medulară;
B. au ansa lui Henle lungă;
C. reprezintă 85% dintotalul de nefroni;
D. sunt extrem de importanţi în mecanismul contracurent, prin
care rinichiul produce urină concentrată;
E. ansa lui Henle coboară adânc în medulară.
944. Debitul sangvinrenal este de aproximativ :
A. 1200 ml/min;
B. 1200 ml/100 g ţesut/min;
C. 4200 ml/min;
D. 120 ml/min;
E. 42 ml/100 g ţesut/min.

945. Cea mai mare parte a reţelei capilare peritubulare a

rinichiului se găseşte în următoarele zone, cu excepţia:
A. cortexul renal;
B. tubi proximali;
C. ansa lui Henle;
D. tubi distali;
E. tubi colectori.

946. Ce procent din debitul cardiac de repaus, reprezintă, în

condiţii bazale, debitul sangvin renal?
A. 40%;
B. 60%;
C. 20%;
D. 30%;
E. 50%.

947. Urina primară reprezintă lichidul care filtrează în capsula

Bowman, din:
A. capilarele glomerulare;
B. tubii distali;
C. ansa lui Henle;
D. tubii colectori;
E. tubii proximali.

948. Una din afirmaţiile despre filtratul glomerular nu este

adevărată:
A. compoziţie asemănătoare plasmei;
B. are aceeaşi compoziţie cu lichidul care filtrează în interstiţii
la capătul arterial al capilarelor;
C. conţine proteine în cantităţi semnificative;
D. este lichidul filtrat în capsula Bowan;
E. se mai numeşte şi urină primară.

949. Debitul filtrării glomerulare este de aproximativ :

A. 1250 ml/min;
B. 180 L /zilnic;
C. 125 L /zilnic;
D. 180 ml/min;
E. 1850 ml/min.

950. Ce procent dinfiltratul glomerular este reabsorbit în mod

obişnuit în tubii uriniferi?
A. 89%;
B. 90%;
C. 99%;
D. 70%;
E. 100%.
951. Forţele care realizează filtrarea la nivelul glomerulului în
capsula Bowman sunt următoarele, cu excepţia:
A. presiunea coloidosmotică a proteinelor din capsula
Bowman;
B. presiunea din capilarele glomerulare;
C. presiunea coloidosmotică a proteinelor plasmatice din
capilare;
D. presiunea coloidosmotică a proteinelor din tubul
contort distal;
E. presiunea din capsula Bowman.
952. Presiunea coloidosmotică medie a proteinelor plasmatice
din capilare este de:
A. 18 mmHg;
B. 12 mmHg;
C. 32 mmHg;
D. 60 mmHg;
E. 16 mmHg.

953. Urina primară străbate următoarele porţiuni ale tubilor

uriniferi, cu excepţia:
A. tub contort proximal;
B. ansa Henle;
C. tub colector;
D. ureter;
E. tub contort distal.

954. Transportul pasiv în reabsorbtia tubară permite

recuperarea următoarelor substanţe utile, cu excepţia:
A. ureei;
B. apei;
C. clorului;
D. glucozei;
E. sodiului.

955. În reabsorbtia tubară, transportul pasiv are următoarele

caracteristici:
A. nu este influientat de difuziune şi osmoză;
B. este limitat de capacitatea maximă de transport a
nefronului;
C. se datorează diferenţelor de presiuni hidrostatice;
D. nu permite reabsorbtia ureei;
E. necesită energie.

956. Cea mai importantă reabsorbţie a apei, în procent de 80%

se realizează la nivelul:
A. tubului contort proximal;
B. ansei Henle;
C. tubului colector;
D. capsulei Bowman;
E. tubului contort distal.

957. Reabsorbtia facultativă a apei, în procent de 15%, se

realizează la nivelul:
A. tubului contort proximal;
B. ansei Henle;
C. tubului colector;
D. capsulei Bowman;
E. tub contort distal.

958. Ce procent de apă filtrată se elimină în urină definitivă ?

A. 4%;
B. 1%;
C. 15%;
D. 10%;
E. 18%.
959. Hormonul antidiuretic intervine în reabsorbtia apei la
nivelul nefronului, cu excepţia:
A. reabsorbtia facultativă a apei nu se produce în lipsa ADH;
B. în prezenţa ADH, se elimină 1,8 L de urină/24 ore;
C. reabsorbtia apeila nivelul tubilor colectori se produce în
prezenţa ADH;
D. în prezenţa ADH, se elimină un volum mare de urină
diluată;
E. în lipsa ADH, se elimină un volum de 20-25 L de urină
diluată/24 ore.
960. În reabsorbtia tubară, transportul activ are următoarele
caracteristici:
A. nu este influenţat de difuziune şi osmoză;
B. nu este selectiv;
C. nu permitere absorbţia glucozei;
D. se datorează travaliului metabolic al nefrocitului;
E. nu necesită consum de energie şi oxigen.

961. Transportul activ în reabsorbtia tubară permite

recuperarea următoarelor substanţe utile, cu excepţia:
A. glucoză;
B. aminoacizi;
C. vitamine;
D. lipide;
E. polipeptide.

962. Caracteristicile secreţiei tubare sunt următoarele,

cuexceptia:
A. intervine ineliminare a unor substanţe acide, toxice sau în
exces;
B. mecanismele ei sunt active şi pasive;
C. sensul transportului este inversat din interstiţiul peritubar
înspre interiorul tubului;
D. poate avea loc pe toată lungimea nefronului;
E. nu intervin în reglarea concentraţiei plasmatice a unor
constituienti obişnuiţi (acid uric, creatinină).

963. Caracteristicile secreţiei ionului de hidrogen ( H+) sunt

următoarele:
A. mecanismul este pasiv;
B. sediul principal este tubul contort distal;
C. intervine în reglarea echilibrului acido-bazic;
D. nu este influenţată de aldosteron;
E. nu este influenţată de ph-ulmediului intern.

964. Secreţiei de K+ are loc în principal la nivelul:

A. tub contort proximal;
B. ansa Henle;
C. tub colector;
D. capsula Bowman;
E. tub contort distal.

965. Secreţia de H+ are loc în principal la nivelul:

A. tub contort proximal;
B. ansa Henle;
C. tub colector;
D. capsula Bowman;
E. tub contort distal.

966. Caracteristicile ureterelor sunt următoarele, cu excepţia:

A. sunt mici tuburi musculare netede;
B. încep din pelvisul renal până la uretră;
C. prezintă contracţii peristaltice influenţate de stimularea
simpatică şi parasimpatica;
D. în porţiunea inferioară, pătrunde oblic în vezica urinară;
E. presiunea intravezicala previne refluxul urinei în ureter.

967. Caracteristicile vezicii urinare sunt următoarele, cu

excepţia:
A. peretele vezicii urinare este alcătuit din musculatură
striată;
B. formată din corp şi col (trigon);
C. prezintă sfincter intern – muşchiul colului vezical;
D. prezintă sfincter extern controlat voluntar;
E. sfincterul extern este controlat de sistemul nervos şi previne
micţiunea.
968. Presiunea intravezicala creşte mult şi rapid , când
volumul de urină depăşeşte:
A. 200-300 mL;
B. 30-50 mL;
C. 100-200 mL;
D. 300-400 mL;
E. 500-600 mL.

969. Reflexul de micţiune prezintă următoarele caracteristici,

cu excepţia:
A. odată iniţiat, se autoamplifică;
B. negolirea vezicii urinare lasă elementele nervoase inhibate
o perioadă de timp;
C. este controlat în întregime de măduva spinării;
D. se declanşează când tensiunea intraparietală a vezicii
urinare atinge un anumit prag;
E. nu poate fi stimulat de centrii nervoşi superiori din
trunchiul cerebral.

970. Unul dintre următorii componenţi nu apare în mod

normal în compoziţia chimică a urinei:
A. creatinina;
B. glucoză;
C. uree;
D. vitamine;
E. enzime.

971. Unul dintre următorii componenţi nu apare în mod

normal în compoziţia chimică a urinei:
A. potasiu;
B. natriu;
C. fier;
D. magneziu;
E. calciu.

972. Valoarea medie normală a Na+ în urină finală eliminată

în 24 ore este:
A. 3,3 g;
B. 2-3,9 g;
C. 0,2 g;
D. 5,3 g;
E. 25 g.

973. Cistita reprezintă prezenţa bacteriilor la nivelul:

A. tubilor colectori;
B. uretrei;
C. ureterelor;
D. vezicii urinare;
E. rinichiului.

974. Clasic, sindromul nefritic poate include următoarele, cu

excepţia:
A. hipotensiune;
B. hematurie;
C. insuficienţa renală;
D. edeme;
E. hipertensiune.

975. Următoarele afirmaţii despre insuficienţă renală sunt

adevărate, cu excepţia:
A. este stadiul evolutiv final în bolile renale;
B. prezintă forma acută şi cronică;
C. tratamentul se poate realiza prin dializă;
D. în forma cronică, pierderea funcţiei renale se instalează
rapid;
E. în forma acută, pierderea funcţiei renale este reversibilă.
976. Rinichii se află situați în:
A. regiunea lombară;
B. regiunea toracică;
C. supramezocolic;
D. submezocolic;
E. regiunea deltoidiană.

977. Căile urinare sunt reprezentate de:

A. colice;
B. bazin urinar;
C. tubi colectori;
D. artera aferentă;
E. artera eferentă.

978. Valoarea medie normală a K+ în urină finală eliminată în

24 ore este:
A. 3,3 g;
B. 2-3,9 g;
C. 0,2 g;
D. 5,3 g;
E. 25 g.
979. Valoarea medie normală a Ca2+ în urină finală eliminată
în 24 ore este:
A. 3,3 g;
B. 2-3,9 g;
C. 0,2 g;
D. 5,3 g;
E. 25 g.

980. Valoarea medie normală a Mg2+ în urină finală eliminată

în 24 ore este:
A. 3,3 g;
B. 2-3,9 g;
C. 0,2 g;
D. 150 mg;
E. 25 g.

981. Valoarea medie normală a HCO3- în urină finală

eliminată în 24 ore este:
A. 3,3 g;
B. 0,6-0,8 g;
C. 0,3 g;
D. 1-1,5 g;
E. 2-3,9 g.

982. Valoarea medie normală a Cl- în urină finală eliminată în

24 ore este:
A. 5,3 g;
B. 0,6-0,8 g;
C. 0,3 g;
D. 1-1,5 g;
E. 2-3,9 g.
983. Valoarea medie normală a fosforului în urină finală
eliminată în 24 ore este:
A. 5,3 g;
B. 0,6-0,8 g;
C. 0,3 g;
D. 1-1,5 g;
E. 2-3,9 g.
984. Valoarea medie normală a ureei în urină finală eliminată
în 24 ore este:
A. 5,3 g;
B. 0,6-0,8 g;
C. 0,3 g;
D. 1-1,5 g;
E. 25 g.

985. Valoarea medie normală a acidului uric în urină finală

eliminată în 24 ore este:
A. 5,3 g;
B. 0,6-0,8 g;
C. 0,3 g;
D. 1-1,5 g;
E. 25 g.

986. Valoarea medie normală a creatininei în urină finală

eliminată în 24 ore este:
A. 1-1,5 g;
B. 2-3,9 g;
C. 1-2 g;
D. 1-1,5 l;
E. 0,6-0,8 g.

987. Cantitatea de apă eliminată în urină finală în 24 ore este :

A. 1-1,5 g;
B. 2-3,9 g;
C. 1-2 g;
D. 1-1,5 l;
E. 0,6-0,8 g.

988. Ce presiune intravezicală corespunde acumulării a 30-50

ml de urină?
A. 5-10 mmHg;
B. 15-20 cm apă;
C. 15-20 kPa;
D. 10-15 cm apă;
E. 5-10 cm apă.

989. Ce presiune intravezicală corespunde acumulării a 200-

300 ml de urină?
A. 5-10 mmHg;
B. 15-20 cm apă;
C. 5-10 cm apă;
D. 10-15 cm apă;
E. câţiva cm apă peste presiunea de 5-10 cm apă.

990. Ce cantitate de urină acumulată în vezica urinară

determină creşterea mare şi rapidă a presiunii intravezicale?
A. peste 300-400 ml;
B. 300-400 ml;
C. 200-300 ml;
D. 100-200 ml;
E. 30-50 ml.

991. Până la ce cantitate de urină acumulată în vezica urinară

presiunea intravezicală creşte cu numai câţiva cm de apă?
A. peste 300-400 ml;
B. 300-400 ml;
C. 200-300 ml;
D. 100-200 ml;
E. 30-50 ml.
992. Care dintre următoarele afirmaţii despre secreţia de NH3
este falsă?
A. are efect antitoxic;
B. ionul amoniu se elimină împreună cu cromul;
C. reprezintă o modalitate de excreţie suplimentară de protoni;
D. nu acidifiază suplimentar urina;
E. surplusul de protoni se leagă de ionul amoniu.

993. Muşchiul colului vezical este:

A. sfincterul intern;
B. sfincterul extern;
C. sfincterul Oddi;
D. sinciţiu;
E. muşchi striat.

994. Care dintre informaţiile de spre sfincterele vezicii urinare

este adevărată:
A. sfincterul intern este un muşchi striat;
B. sfincterul extern este controlat involuntar;
C. sfincterul extern este un muşchi striat;
D. sfincterul intern este controlat voluntar;
E. sfincterul extern este un muşchi neted.

995. Cum se realizează controlul voluntar al micţiunii?

A. prin controlul contracţiei muşchiului vezical;
B. prin controlul muşchiului colului vezical;
C. micţiunea este un act complet involuntar;
D. prin controlul sfincterului vezical extern;
E. prin controlul sfincterului vezical intern.
996. Cum se iniţiază reflexul de micţiunea?
A. prin relaxarea sfincterului vezical extern;
B. când tensiunea parietală atinge valoarea prag;
C. oricând;
D. prin contracţia muşchiului vezical;
E. când tensiunea parietală atinge valoarea de 5-10 cm apă.

997. Reflexul de micţiune este controlat în întregime la

nivelul:
A. cerebelului;
B. trunchiului cerebral;
C. măduvei spinării;
D. nervilor spinali;
E. vezicii urinare.

998. Refluxul urinei în ureter în timpul micţiunii este

prevenită de:
A. sfincterul ureteral intern;
B. sfincterul ureteral extern;
C. refluxul urinei în ureter în timpul micţiunii se produce
fiziologic;
D. traiectul ureterului prin peretele vezicii urinare;
E. organele învecinate vezicii urinare.

999. Traiectul ureterului prin peretele vezicii urinare este:

A. oblic;
B. perpendicular pe peretele vezicii urinare;
C. tangent;
D. sinuos;
E. orizontal.
1000. Pereţii ureterelor sunt formaţi din fibre musculare:
A. striate;
B. netede;
C. mixte;
D. oblice;
E. pereţii ureterelor nu conţin fibre musculare.

1001. Urina conţine apă în proporţie de:

A. 65%;
B. 96%;
C. 95%;
D. 59%;
E. 99%.

1002. Urina conţine săruri de:

A. Ag;
B. Ni;
C. Hg;
D. Cd;
E. Na.

1003. Unul dintre următoarele elemente nu se regăseşte în

mod normal în urină:
A. uree;
B. acid citric;
C. acid uric;
D. hormoni;
E. vitamine.

1004. Care dintre următoarele afecţiuni nu aparţine tractului

urinar?
A. insuficienţa renală;
B. glomerulonefrita;
C. nefrita;
D. colecistita;
E. cistita.
1005. Care dintre următoarele afecţiuni aparţine tractului
urinar?
A. colecistita litiazică;
B. glomerulonefrita;
C. litiaza coledociană;
D. colecistita acută;
E. colecistita cronică.

1006. În mod normal, tractul urinar este:

A. suprainfectat;
B. steril;
C. parţial infectat;
D. iritat;
E. sensibil la colonizarea bacteriană.

1007. Clasic, sindromul nefritic nu include:

A. prurit;
B. edeme;
C. insuficienţa renală;
D. hipertensiune;
E. hematurie.
1008. Care dintre următoarele caracteristici nu aparţine
sindromului nefritic:
A. acut;
B. fulminant;
C. insidios;
D. insipid;
E. pasager.
 METABOLISMUL

1009. Catabolismul: Alegeți răspunsule eronat:

A. are ca rezultat producerea de energie;
B. 55% din energia rezultată prin procesele catabolice la nivel
celular se prierde sub formă de căldură;
C. acidul adenozintrifosforic este un compus macroergic;
D. în general,procesele catabolice se află în echilibru dinamic
cu cele anabolice;
E. în perioadele de convalescență predomină catabolismul.

1010. Proteinele îndeplinesc următoarele roluri, cu

EXCEPȚIA:
A. intră în structura substanței fundamentale din
structura țesutului osos formând condrina;
B. intră în structura enzimelor;
C. intră în structura hormonilor;
D. au rol de transportor al diferitelor substanțe prin sânge;
E. au rol energetic.

1011.Valoarea metabolismului bazal exprimată în funcție de

suprafața corporală este:
A. 1kcal/kg/oră;
B. 40kcal/m2/oră;
C. 4kcal/m2/oră;
D. 400kcal/m2/oră;
E. a.10kcal/kg/oră.

1012. Vitamina K are rol în:

A. hemostază;
B. imunitate;
C. vedere;
D. metabolismul calciului;
E. funcționarea sistemului nervos central.

1013. Necesarul zilnic de tocoferol pentru un adolescent este

de:
A. 0.5mg;
B. 0.8mg;
C. 0.0025mg;
D. 0.033mg;
E. 0.18mg.

1014. Vitamina D are rol în:

A. hematopoieză;
B. vedere;
C. respirația tisulară;
D. metabolismul calciului și fosforului;
E. funcționarea sistemului nervos central.

1015. Cobalamina are rol în:

A. metabolismul glucidelor;
B. funcționarea sistemului nervos central ;
C. hematopoieză ;
D. metabolismul calciului și fosforului;
E. vedere.

1016. Lipsa cărei vitamine produce hemoragii?

A. vitamina D;
B. vitamina E;
C. vitamina K;
D. vitamina B12;
E. vitamina B6.
1017. Necesarul zilnic de nicotinamidă pentru un adolescent
este de:
A. 1.5mg;
B. 1.8mg;
C. 5mg;
D. 3mg;
E. 18mg.

1018. Glicogenogeneza. Alegeți răspunsul corect:

A. este procesul în care are loc transformarea acizilor grași în
glucoză;
B. este procesul de depolimerizare a glicogenului;
C. are loc cu precădere în intestin;
D. este stimulată de insulină;
E. este activată de adrenalină şi glucagon.

1019. Despre glicemie putem afirma următoarele, cu excepția:

A. cortizolul inhibă gluconeogeneza;
B. are valoare normală de 65-110 mg la 100mL de sânge;
C. este scăzută de către insulină, prin facilitarea pătrunderii şi
utilizării celulare a glucozei;
D. este crescută de glucagon, prin stimularea glicogenolizei şi
gluconeogenezei;
E. este crescută de adrenalină, prin stimularea glicogenolizei.
1020. Degradarea unui singur gram de lipide eliberează:
A. 4.1 calorii;
B. 4.1 kcal;
C. 9.3 calorii;
D. 9.3 kcal;
E. 10 kcal.

1021. Principalul rezervor energetic din organism este

reprezentat de către:
A. proteine;
B. enzime;
C. lipide;
D. glucide;
E. vitamine.

1022. Despre chilmicroni putem afirma următoarele, cu

excepția:
A. se formează în enterocite;
B. ajung prin vasele chilifere în limfă;
C. odată cu limfa ajung în sânge;
D. sunt scindați sub influența lipoproteinlipazei;
E. produșii rezultați în urma scindării sunt toxici.

1023. Despre sațietate putem afirma următoarele:

A. este dorința de a mânca un anumit tip de aliment;
B. se asociază cu contracțiile de foame de la nivelul
stomacului;
C. este dorința de alimente;
D. este senzația de împlinire a ingestiei de alimente;
E. este opusul obezității.

1024. Referitor la rata metabolismulului, alegeți varianta

eronată:
A. reprezintă rata utilizării energiei în organism;
B. se măsoară în calorii;
C. se măsoară în kilocalorie;
D. creșterea activității celulare determină scăderea ratei
metabolice;
E. în cazul unor profesiuni predominant statice, consumul de
energie nu depășește 3000 kcal zilnic.
1025. Concentrația normală a aminoacizilor în sânge este
între:
A. 350 și 650mg/100mL de plasmă;
B. 35 și 65mg/100mL de plasmă;
C. 15 și 25mg/100mL de plasmă;
D. 5 și 15mg/100mL de plasmă;
E. 3 și 6mg/100mL de plasmă.

1026. Sub acțiunea lipoproteinlipazei chilmicronii sunt scindați

în următoarele elemente, cu excepția:
A. colesterol;
B. proteine;
C. glicerol;
D. fosfolipide;
E. glucoză.

1027. Chilmicronii se formează în:

A. hepatocite;
B. neuroni;
C. enterocite;
D. adipocite;
E. mușchi.

1028. În procesele de tip catabolic, pierderea de energie sub

formă de căldură la nivel celular este în proporţie de:
A. 10%;
B. 50%;
C. 55%;
D. 75%;
E. 90%.

1029. Acizii grași nu pătrund în:

A. hepatocite;
B. celulele nervoase;
C. adipocite;
D. celule glandulare;
E. fibre musculare striate.

1030. Precursorul hormonilor glucocorticoizi este:

A. glucoza;
B. colesterolul;
C. aminoacizii;
D. amoniacul;
E. glicerolul.

1031. În timpul fosforilării oxidative se obțin:

A. 2 molecule ATP;
B. 10 molecule ATP;
C. 15 molecule ATP;
D. 22molecule ATP;
E. 34 molecule ATP.

1032. Cea mai mare parte a cantității de ATP furnizată de o

moleculă de glucoză se va sintetiza în timpul fosforilării
oxidative ce are loc în:
A. corpii Nissl;
B. centrozom;
C. mitocondrii;
D. membrana celulară;
E. ribozomi.
1033. În inaniție, primele depozite golite în câteva ore sunt
cele:
A. lipidice;
B. proteice;
C. glucidice;
D. de retinol;
E. de acid ascorbic.

REPRODUCEREA

1034. Aparatul genital feminin este format din:

A. o glandă exocrină;
B. o glandă endocrină;
C. căi genitale externe;
D. epididim;
E. ovar.

1035. Care dintre următoarele componente nu aparțin

aparatului genital feminin:
A. ovarul;
B. căile genitale;
C. organele genitale externe;
D. glandul;
E. trompele uterine.

1036. Despre ovar putem afirma că:

A. aparține glandului;
B. este o glandă mixtă;
C. este o glandă cu secreție strict endocrină;
D. este o glandă cu secreție strict exocrină;
E. are o structură de tip tubulo-acinos.
1037. Ovarul nu este:
A. situat în cavitatea pelviană;
B. un organ pereche;
C. o glandă mixtă;
D. producător de ovoide;
E. secretant de hormoni.

1038. Printre hormonii secretați de ovar se numără:

A. estradiol;
B. prolactina;
C. estrogen;
D. progestron;
E. estrogon.

1039. Care dintre următoarele caracteristici nu aparțin

ovarului:
A. are formă de ovoid;
B. este turtit;
C. cântărește 6-8 g;
D. are diametrul mic de 5 cm;
E. are diametrul mare de 3-5 cm.

1040. Greutatea ovarului este de:

A. 6-8 mg;
B. 6-8 µg;
C. 6-8 kg;
D. 6-8 g;
E. 6-8 gn.

1041. Diametrul mare al ovarului măsoară:

A. 3-5 cm;
B. 5-8 cm;
C. 6-8 cm;
D. 3-5 mm;
E. 6-8 g.
1042. Pe suprafața externă ovarul prezintă:
A. patru fețe;
B. patru laturi;
C. trei extremități;
D. două margini;
E. trei poli.

1043. Care dintr afirmațiile referitoare la fața laterală a

ovarului este corectă:
A. este concav;
B. se află pe peretele lateral al cavității pelvine;
C. este acoperit de pavilionul trompei;
D. vine în raport cu ureterul;
E. se află pe peretele medial al cavității pelvine.

1044. Care dintr afirmațiile referitoare la fața medială a

ovarului este corectă:
A. este concav;
B. se află pe peretele lateral al cavității pelvine;
C. este acoperit de pavilionul trompei;
D. vine în raport cu ureterul;
E. se află pe peretele medial al cavității pelvine.

1045. Extremitățile ovarului:

A. sunt concave;
B. sunt acoperite de trompa uterină;
C. reprezintă locul de inserție a unor ligamente;
D. vin în raport cu ureterul;
E. se află pe peretele lateral al cavității pelvine.

1046. Ovarul este legat de organele vecine prin:

A. uter;
B. ureter;
C. ligaturi;
D. ligamente;
E. vagin.

1047. Care dintre următoarele tunici nu fac parte din structura

ovarului:
A. epiteliu simplu;
B. albugineea;
C. medulorenala;
D. medulara;
E. corticala.

1048. Care dintre următoarele elemente nu fac parte din

structura parenchimului glandular:
A. corticosuprarenala;
B. corticala;
C. medulara;
D. vase sangvine;
E. foliculi ovarieni.

1049. Zona medulară a ovarului nu conține:

A. vase sangvine;
B. vase limfatice;
C. fibre nervoase;
D. fibre nervoase vegetative;
E. fibre nervoase somatice.
1050. Foliculii ovarieni, în diferite faze de evoluție se găsesc
în:
A. corticală;
B. medulară;
C. zona centrală;
D. stratul epitelial;
E. albuginee.

1051. Albugineea reprezintă:

A. corticala ovarului;
B. medulara ovarului;
C. învelișul conjunctiv;
D. fibrele nervoase;
E. învelișul epitalial.

1052. Care dintre urmatoarele elemente nu sunt foliculi

ovarieni:
A. foliculii primordiali;
B. foliculii primari;
C. foliculii secundari;
D. foliculii terțiari;
E. foliculii cuaternari.

1053. Care dintre foliculii ovarieni reprezintă foliculii cavitari:

A. foliculii primordiali;
B. foliculii primari;
C. foliculii secundari;
D. foliculii terțiari;
E. foliculii cuaternari.

1054. Care dintre foliculii ovarieni reprezintă foliculii de

Graaf:
A. foliculii primordiali;
B. foliculii primari;
C. foliculii secundari;
D. foliculii terțiari;
E. foliculii cuaternari.
1055. Care dintre foliculii ovarieni reprezintă foliculii maturi:
A. foliculii primordiali;
B. foliculii primari;
C. foliculii secundari;
D. foliculii terțiari;
E. foliculii cuaternari.

1056. Transformarea foliculilor secundari în foliculi maturi

începe la:
A. menopauză;
B. pubertate;
C. senectute;
D. maturitate;
E. inceputul lunii a VII-a de sarcină.

1057. Transformarea foliculilor secundari în foliculi maturi

încetează la:
A. menopauză;
B. pubertate;
C. senectute;
D. maturitate;
E. inceputul lunii a VII-a de sarcină.
1058. Care dintre foliculii ovarieni conțin ovocitul:
A. foliculii primordiali;
B. foliculii primari;
C. foliculii secundari;
D. foliculii terțiari;
E. foliculii cuaternari.

1059. Foliculul ovarian matur se transformă în corp galben:

A. după menopauză.
B. în timpul formării ovocitului primar;
C. după eliminarea ovocitului;
D. în timpul formării ovocitului secundar;
E. în timpul formării foliculului de Graaf.

1060. Care dintre informațiile despre corpul galben este

corectă:
A. secretă ovule;
B. secretă progesteron;
C. are secreție exocrină;
D. devine folicul secundar;
E. conține ovarul.

1061. Artera ovariană – artera care asigură vascularizația

ovarului provine din:
A. artera iliacă internă;
B. artera iliacă externă;
C. artera labială;
D. artera femurală;
E. artera aortă abdominală.

1062. Vascularizația ovarului este asigurată din:

A. artera uterină;
B. artera sacrată medie;
C. artera iliacă externă;
D. artera corticală;
E. artera medualară.

1063. Venele care drenează sângele venos al ovarului sunt

următoarele:
A. vena ovariană dreaptă;
B. vena ovariană centrală;
C. vena ombilicală;
D. vena mezenterică inferioară;
E. vena mezenterică superioară.
1064. Dintre elementele vascularizației ovarului nu face parte:
A. vena ovariană dreaptă;
B. vena ovariană stângă;
C. artera ovariană;
D. artera ovală;
E. ramura arterei uterine.

1065. Vena ovariană stângă drenează în:

A. vena cavă superioară;
B. vena cavă inferioară;
C. vena renală dreaptă;
D. vena renală stangă;
E. vena portă.
1066. Vena ovariană dreaptă drenează în:
A. vena cavă superioară;
B. vena cavă inferioară;
C. vena renală dreaptă;
D. vena renală stangă;
E. vena portă.

1067. O parte a sângelui venos ovarian drenează în:

A. vena vaginală;
B. vena uterină;
C. vena ureterină;
D. vena renală stangă;
E. vena portă.

1068. Care dintre afirmațiile referitoare la trompele uterine

este incorectă:
A. sunt conducte musculo-membranoase;
B. se întind de la ovare până la uter;
C. comunică cu uterul prin ostiile uterine;
D. au orificiu comun cu ureterele;
E. comunică cu cavitatea abdominală.

1069. Trompele uterine comunică cu:

A. cavitatea abdominală;
B. ureterele;
C. trompele lui Eustachio;
D. uretra;
E. vaginul.

1070. Lungimea trompelor uterine este de:

A. 7-9 cm;
B. 7-15 cm;
C. 7-12 cm;
D. 6-7 cm;
E. 6-12 cm.

1071. Care dintre următoarele afirmații despre uter este

incorectă:
A. este situat în cavitatea pelvină;
B. este un organ musculos;
C. este par;
D. se află între vezica urinară și rect;
E. este interpus între trompe uterine și vagin.

1072. Anterior, uterul vine in raport cu:

A. vezica seminală;
B. vezica urinară;
C. rect;
D. coloana vertebrală;
E. coloana lombară.

1073. Uterul are forma:

A. prismatică;
B. cilindrică;
C. pară;
D. gutuie;
E. rotundă.
1074. Nu este element component al uterului:
A. colul;
B. cervixul;
C. istmul;
D. corpul;
E. cornul.

1075. La nivelul uterului se inseră:

A. ureterele;
B. vaginul;
C. vulva;
D. labiile mari;
E. labiile mici.

1076. Structura uterului, la nivelul corpului nu conține:

A. perimetru;
B. endometru;
C. miometru;
D. tunică seroasă;
E. tunică de țesut lax.

1077. Structura uterului, la nivelul colului nu conține:

A. perimetru;
B. endometru;
C. miometru;
D. tunică musculară;
E. tunică mucoasă.
1078. Care dintre tunicile uterului este reprezentată de tunica
musculară netedă?
A. perimetru;
B. endometru;
C. miometru;
D. tunica seroasă;
E. tunica mucoasă.

1079. Care dintre tunicile uterului este reprezentată de tunica

seroasă?
A. perimetru;
B. endometru;
C. miometru;
D. tunica musculară;
E. tunica mucoasă.

1080. Care dintre tunicile uterului este reprezentată de tunica

mucoasă?
A. perimetru;
B. endometru;
C. miometru;
D. tunica musculară;
E. tunica seroasă.

1081. Vascularizația arterială a uterului este asigurată de:

A. arterele uterine;
B. arterele ureterale;
C. arterele gonadale;
D. arterele iliace externe;
E. artera mezenterică inferioară.
1082. Arterele uterine nu vascularizează:
A. vaginul;
B. trompele uterine;
C. uretere;
D. ovarele;
E. uter.

1083. Care dintre următoarele afirmații despre vagin este

incorectă:
A. este un conduct musculo-conjunctiv;
B. are lungimea de 7-9 cm;
C. este impar;
D. este situat median;
E. este interpus între trompe uterine și uter.

1084. Comunicările vaginului sunt:

A. superior cu labiile mari;
B. inferior cu ovarul;
C. inferior cu vestibulul vaginal;
D. superior cu ureterele;
E. superior cu ovarul.

1085. Vaginul se inseră superior pe:

A. trompe uterine;
B. colul uterin;
C. ovare;
D. vezica urinară;
E. colul femural.

1086. Structura vaginului cuprinde:

A. strat adipos;
B. strat muscular;
C. strat mucos pavimentos unistratificat;
D. strat mucos pseudostratificat;
E. strat membranos.
1087. Stratul muscular al vaginului conține:
A. fibre netede;
B. fibre striate;
C. fibre de tip sincițiu;
D. celule mucoase;
E. celule unistratificate.

1088. Stratul mucos al vaginului este format din:

A. epiteliu cubic;
B. epiteliu cilindric;
C. epiteliu pavimentos stratificat;
D. epiteliu pavimentos nestratificat;
E. epiteliu pavimentos keratinizat.

1089. Lungimea vaginului este de:

A. 5-7 cm;
B. 7-9 cm;
C. 7-11 cm;
D. 7-12 cm;
E. 6-9 cm.
1090. Care dintre următoarele afirmații despre vulvă este
incorectă:
A. este un organ genital extern;
B. are formă de fantă;
C. este impară;
D. este mărginită de labiile mari;
E. nu se învecinează cu labiile mici.

1091. Care dintre informațiile despre labii este incorectă:

A. sunt acoperite de tegument;
B. prezintă păr;
C. conțin glande sebacee
D. conțin glande seroase;
E. prezintă muntele lui Venus.

1092. Muntele lui Venus este o formațiune anatomică

conținută la nivelul:
A. uterului;
B. labiilor mari;
C. labiilor mici;
D. vaginului;
E. vestibulului vaginal.

1093. Despre labiile mici nu se poate spune că:

A. sunt simetrice;
B. sunt acoperite parțial de labiile mari;
C. sunt situate median de labiile mari;
D. sunt situate lateral de labiile mari;
E. delimitează vestibulul vaginal.

1094. Organele erectile ale ale vulvei sunt:

A. multele lui Venus;
B. vestibulul vaginal;
C. himenul;
D. clitorisul;
E. bulbii vertebrali.

1095. Clitorisul are o lungime de:

A. 5-6 cm;
B. 6-9 cm;
C. 6-11 cm;
D. 6-12 cm;
E. 6-15 cm.

1096. Care dintre informațiile despre mamelă este incorectă:

A. este formată din glanda mamară;
B. conține parți moi;
C. este pară;
D. este organ genital feminin;
E. prezintă muntele lui Venus.

1097. Proiecția mamelei pe peretele toracic se face la nivelul

coastelor:
A. III-IV;
B. III-V;
C. III-VI;
D. III-VII;
E. II-VII.
1098. Precizați care este afirmația falsă referitoare la mamelă:
A. cel mai important proces patologic local este inflamația
cronică;
B. asigură secreția de lapte;
C. are importanță patologică și biologică;
D. furnizează alimentul esențial al nou-născutului;
E. la femeia adultă, prezintă o structură complexă.

1099. Aparatul genital masculin nu este format din:

A. testicul;
B. conducte spermatice;
C. glande bulbouretrale;
d.organe genitale externe;
E. prostatita.

1100. Precizați care este afirmația falsă referitoare la testicul:

A. este glanda genitală masculină;
B. asigură spermatogeneza;
C. prezintă funcție endocrină;
D. prezintă funcție exocrină;
E. nu asigură formarea spermiilor.
1101. Nu este adevărat despre spermatogeneză că:
A. reprezintă formarea celulelor sexuale;
B. duce la formarea spermiilor;
C. duce la formarea spermatozoizilor;
D. se desfășoară în epididim;
E. se desfășoară în tubii seminiferi contorți.

1102. Nu este adevărat despre funcția endocrină a testiculului

că:
A. este asigurată de celulele interstițiale ale parenchimului
testicular;
B. asigură producția hormonilor androgeni;
C. asigură în principal producția hormonilor estrogeni;
D. are ca rezultat testosteronul;
E. eliberează produsul de secreție în sânge.

1103. Precizați afirmația falsă despre testicul:

A. cântărește aproximativ 25 g;
B. este o glandă strict exocrină;
C. este o glandă mixtă;
D. este situat în bursa scrotală;
E. este un organ pereche.

1104. Forma testiculului este de:

A. ovoid;
B. prisma triunghiulară;
C. prismă circulară;
D. sferă;
E. trunchi de con.

1105. Organul anexă al testiculului este:

A. penisul;
B. scrotul;
C. epididimul;
D. epidermul;
E. uretra.
1106. Precizați informația falsă despre epididim:
A. este un organ alungit;
B. conține canalul epididimar;
C. are forma unei virgule;
D. conține canalul ependimar;
E. este așezat pe fața posterioară a testiculului.

1107. Nu face parte din structura testiculului:

A. albugineea;
B. albumina;
C. septuri conjuctive;
D. parenchimul testicular;
E. lobulii testiculari.

1108. Care dintre următoarele proprietăți nu aparțin

albugineei:
A. albă-sidefie;
B. elastică;
C. conjunctivă;
D. rezistentă;
E. inextensibilă.

1109. Câți lobuli conține un testicul?

A. 250-300;
B. 200-300;
C. 250-350;
D. 350-400;
E. peste 400.
1110. Câți tubi seminiferi contorți conține un lobul testicular?
A. 4-5;
B. 20-30;
C. 2-3;
D. 350-400;
E. peste 400.

1111. Câți tubi seminiferi contorți conține un testicul?

A. 4-5;
B. 20-30;
C. 2-3;
D. 350-400;
E. 500-900.

1112. Tubii seminiferi contorți se continuă cu:

A. tubii seminiferi în ”X”;
B. tubii drepți;
C. al doilea segment al căilor spermatice;
D. rețeaua testiculară;
E. canalele eferente.

1113. Canalele eferente sunt în număr de:

A. 10-15;
B. 10-20;
C. 15-20;
D. 10-30;
E. 15-25.
1114. Canalele eferente se deschid în:
A. canalul ependimar;
B. canalul epididimar;
C. canalul ejaculator;
D. canalul testicular;
E. prostată.
1115. Vascularizația arterială a testiculului și epididimului
este asigurată de:
A. ramură din aorta toracică;
B. artera testiculară;
C. artera iliacă internă;
D. artera artera iliacă externă;
E. artera rușinoasă.

1116. Artera testiculară este ramură a arterei:

A. aorta toracică;
B. aorta abdominală;
C. iliacă externă;
D. iliacă internă;
E. hipogastrică.

1117. Vascularizația venoasă a testiculului este asigurată de:

A. vena iliacă internă;
B. vena iliacă externă;
C. vena testiculară;
D. vena mezenterică superioară;
E. vena mezenterică inferioară.

1118. Precizați afirmația falsă despre căile spermatice:

A. sunt căi spermatice;
B. sunt conducte de eliminare a spermiilor;
C. sunt căi de eliminare a lichidului spermatic;
D. sunt intra- si extratesticulare;
E. sunt strict extratesticulare.

1119. Nu fac parte dintre căile intra- și extratesticulare:

A. tubii seminiferi drepți;
B. rețeaua testiculară;
C. canalele eferente;
D. canalul aferent;
E. uretra.

1120. Nu fac parte dintre căile extratesticulare:

A. canalul epididimar;
B. rețeaua testiculară;
C. canalele eferente;
D. canalul ejaculator;
E. uretra.

1121. Canalul deferent continuă:

A. canalul epididimar;
B. rețeaua testiculară;
C. canalele eferente;
D. canalul ejaculator;
E. uretra.
1122. Canalul deferent se continuă cu:
A. canalul epididimar;
B. rețeaua testiculară;
C. canalele eferente;
D. canalul ejaculator;
E. uretra.

1123. Canalul ejaculator e format de:

A. canalul epididimar;
B. rețeaua testiculară;
C. canalele eferente;
D. canalul deferent;
E. uretra.

1124. Bifați afirmația falsă referitoare la vezicula seminală:

A. este un organ pereche;
B. este situată deasupra prostatei;
C. este situată lateral de canalele deferente;
D. are rol secretor;
E. se deschide în vezica urinară.

1125. Vezica seminală are formă de:

A. ovoid;
B. prisma triunghiulară;
C. prismă circulară;
D. sferă;
E. trunchi de con.

1126. Vezica seminală are lungimea de:

A. 1-2 cm;
B. 2-3 cm;
C. 4-5 cm;
D. 3-4 cm;
E. 5-6 cm.

1127. Bifați afirmația falsă referitoare la prostată:

A. este un organ glandular;
B. este o glandă exocrină;
C. este o glandă edocrină;
D. participă la formarea spermei;
E. este organ impar.

1128. Bifați afirmația falsă referitoare la glandele

bulbouretrale:
A. sunt organe pereche;
B. au formă ovoidă;
C. au dimensiunile unui sâmbure de cireașă;
D. sunt glande mixte;
E. participă la formarea lichidului spermatic.
1129. Care afirmație referitoare la penis este falsă?
A. este organ genital;
B. este organ urinar;
C. este organ genital extern;
D. este organ genital intern;
E. conține uretra.
1130. Penisul este situat:
A. deasupra scrotului;
B. înapoia simfizei pubiene;
C. sub scrot;
D. înapoia epididimului;
E. în cavitatea scrotală.

1131. În structura sa, penisul nu conține:

A. corpi cavernoși;
B. corp spongios;
C. uretră;
D. vase sangvine;
E. vezicule seminale.

1132. Vascularizația arterială a penisului provine din:

A. artera iliacă internă;
B. artera rușinoasă internă;
C. artera iliacă externă;
D. artera femurală;
E. artera gonadală.

1133. Venele penisului drenează în:

A. vena rușinoasă externă;
B. vena femurală;
C. vena rușinoasă internă;
D. vena iliacă externă;
E. vena portă.

1134. Care afirmație referitoare la scrot este falsă?

A. mai poartă numele de bursă scrotală;
B. conține testiculele;
C. este situat anterior de penis;
D. este format din mai multe tunici concentrice;
E. continuă structura peretelui abdominal anterior.

1135. Gonadele sunt glande:

A. endocrine;
B. exocrine;
C. mixte;
D. cu secreție seroasă;
E. cu secreție mucoasă.

1136. Testiculele nu participă la:

A. spermatogeneză;
B. formarea lichidului seminal;
C. formarea gameților;
D. secretarea hormonilor sexuali;
E. gametogeneză.

1137. Activitatea gonadelor devine evidentă în perioada de:

A. copilărie;
B. adolescență;
C. maturitate;
D. pubertate;
E. senectute.
1138. Instalarea pubertății se face sub infuența:
A. secreției exocrine testiculare;
B. secreției exocrine ovariene;
C. hormonilor gonadotropi;
D. hormonilor neurohipofizari;
E. hormonilor placentari.

1139. Fiecare ovar conține la naștere un număr de foliculi

promordiali de ordinul:
A. sutelor de mii;
B. miilor;
C. zecilor de mii;
D. milioanelor;
E. sutelor.

1140. Formarea gameților feminini are loc în perioada:

A. nastere-adolescență;
B. pubertate-menopauză;
C. pubertate-andropauză;
D. naștere-menopauză;
E. adolescență-menopauză.

1141. Aproximativ, câți foliculi primordiali ating maturitatea

pe parcursul vieții fertile?
A. 100-200;
B. 200-300;
C. 300-400;
D. 400-500;
E. 500-600.

1142. Câți foliculi primordiali ajung în faza de maturație într-o

lună?
A. 3;
B. 2;
C. 5;
D. 1;
E. 4.
1143. Durata medie a unui ciclu genital la femeie este de:
A. 14 zile;
B. 15 zile;
C. 28 zile;
D. 30 zile;
E. 31 zile.

1144. Câte perioade cuprinde ciclul ovarian:

A. o perioadă;
B. două perioade;
C. trei perioade;
D. patru perioade;
E. cinci perioade.

1145. Care sun perioadele ciclului ovarian?

A. 1. preovulatorie, 2. postovulatorie;
B. 1. gametogeneză, 2. ovogeneză;
C. 1. mitoză, 2. meioză;
D. 1. gametogeneză, 2. copulație;
E. 1. preovogonie, 2. postovogonie.
1146. În ce interval se încadrează, în medie, perioada
preovulatorie?
A. din ziua 1 până în ziua 16 a ciclului ovarian;
B. din ziua 1 până în ziua 28 a ciclului ovarian;
C. din ziua 15 până în ziua 30 a ciclului ovarian;
D. din ziua 1 până în ziua 14 a ciclului ovarian;
E. din ziua 15 până în prima zi de menstruație.

1147. În ce interval se încadrează, în medie, perioada

postovulatorie?
A. din ziua 1 până în ziua 16 a ciclului ovarian;
B. din ziua 1 până în ziua 28 a ciclului ovarian;
C. din ziua 15 până în ziua 30 a ciclului ovarian;
D. din ziua 1 până în ziua 14 a ciclului ovarian;
E. din ziua 15 până în prima zi de menstruație.

1148. Ovocitul-alegeti varianta falsă:

A. suferă diviziuni equationale;
B. eliminarea lui este stimulată de FSH;
C. sufera diviziuni reducționale;
D. eliminarea lui este stimulată de LH;
E. este preluat de trompa uterină.

1149. În care zi a ciclului ovarian ovulul este expulzat în

cavitatea abdominală?
A. ziua 1;
B. ziua 6;
C. ziua 13;
D. ziua 14;
E. ziua 15.

1150. După ovulație, foliculul ovarian se transformă în:

A. corp alb;
B. corp galben;
C. ovocit de ordinul I;
D. ovocit de ordinul II;
E. folicul secundar.

1151. Ovocitul este preluat din cavitatea abdominală de către:

A. istmul uterului;
B. colul uterin;
C. trompa uterină;
D. vagin;
E. ovar.
1152. Care dintre urmatoarele afirmații despre ovulație este
falsă?
A. la maturitate, foliculul ovarian este cavitar;
B. foliculul matur conține lichid folicular;
C. în ziua 28, foliculul ovarian se rupe;
D. în ziua 14, ovulul este expulzat în cavitatea abdominală;
E. în ziua 14, foliculul ovarian se rupe.

1153. Care dintre urmatoarele afirmații despre ciclul ovarian

este falsă?
A. după ovulație, foliculul se transformă în corp galben;
B. creșterea și maturarea foliculului sunt stimulate de FSH;
C. creșterea și maturarea foliculului sunt stimulate de LH;
D. ovulația și formarea corpului galben sunt stimulate de LH;
E. hipofiza anterioară secretă LH.
1154. LH se secretă în cantități mult crescute:
A. pe o perioadă de 1-2 zile;
B. pe o perioadă de 2-3 zile;
C. pe o perioadă de 3-4 zile;
D. pe o perioadă de 4-5 zile;
E. pe o perioadă de 5-6 zile.

1155. Creșterea secreției de LH se produce, de regulă, cu:

A. 12-24 ore înainte de ovulație;
B. 10-12 ore înainte de ovulație;
C. 24-48 ore înainte de ovulație;
D. 24-36 ore înainte de ovulație;
E. 36-48 ore înainte de ovulație.

1156. Secreția de LH crescută:

A. ajută respirația;
B. determină travaliul;
C. ajută copulația;
D. este indispensabilă ovulației;
E. este indispensabilă excreției.

1157. Creșterea bruscă a secreției de gonadotropine poate fi

determinată de:
A. efectul de feedback negativ al estrogenului;
B. efectul de feedback pozitiv al estrogenului;
C. absența secreției de progesteron;
D. secretia de testosteron de către celulele foliculare;
E. secreția de FSH si LH de către celulele foliculare.

1158. Care dintre fazele evolutive următoare nu aparține

ovocitului:
A. spermatidă;
B. faza haploidă;
C. ovogonie;
D. ovul matur;
E. faza diploidă.

1159. Câte straturi prezintă peretele foliculului ovarian:

A. 1;
B. 2;
C. 3;
D. 4;
E. 5.

1160. Celulele cărei teci foliculare secretă hormoni sexuali

feminini?
A. celulele tecii interne;
B. celulele tecii externe;
C. celulele tecii medii;
D. celulele tecii albuginee;
E. celulele tecii gliale.
1161. Secreția hormonilor sexuali feminini de către foliculul
ovarian este stimulată de:
A. STH;
B. MSH;
C. LH;
D. melatonină;
E. TSH.
1162. Secreția corpului galben este stimulată de:
A. FSH;
B. prolactina;
C. MSH;
D. TSH;
E. STH.

1163. Care afirmații referitoare la acțiunea estrogenilor este

falsă?
A. stimulează dezvoltarea organelor genitale feminine;
B. stimulează dezvoltarea mucoasei uterine;
C. stimulează dezvoltarea osoasă pe perioadă mai
îndelungată decât la bărbat;
D. influențează dezvoltarea țesutului adipos;
E. influențează comportamentul sexual feminin.

1164. În lipsa fecundației, corpul galben involuează după:

A. 5 zile;
B. 14 zile;
C. 10 zile;
D. 28 zile;
E. 20 zile.

1165. În cazul fecundației, corpul galben își continuă

activitatea încă:
A. o lună;
B. 2 luni;
C. 3 luni;
D. 6 luni;
E. 9 luni.

1166. Pregătirea mucoasei uterine în vederea nidării este

determinată de:
A. estrogen;
B. progesteron;
C. testosteron;
D. ocitocină;
E. prolactină.

1167. În lipsa fecundației, ovulul este eliminat în ziua:

A. a 6-a a ciclului;
B. a 14-a a ciclului;
C. a 19-a a ciclului;
D. a 26-a a ciclului;
E. a 28-a a ciclului.

1168. Pierderea de sânge menstrual se datorează:

A. hemoragiei masive;
B. ruperii placentei;
C. necrozei și hemoragiei la nivelul mucoasei uterine;
D. pierderii sarcinii;
E. hemoragiei vaginale.

1169. Menopauza intervine în mod normal după vârsta de:

A. 18 ani;
B. 20-30 ani ani;
C. 35 ani;
D. 40-50 ani;
E. 70-80 ani.
1170. Viabilitatea și capacitatea de a fi fecundat a ovulului
durează:
A. maxim 1 oră;
B. maxim 6 ore;
C. 12 ore;
D. maxim 24 ore;
E. maxim 48 ore.

1171. Durata maximă de viața a spermatozoizilor este de:

A. o oră;
B. 6 ore;
C. 12 ore;
D. 24 ore;
E. 72 ore.

1172. Pentru a fi posibilă fecundația, contactul sexual trebuie

să aibă loc:
A. cu 3 zile înainte sau după ovulație;
B. cu o zi înainte sau după ovulație;
C. cu 12 ore înainte sau după ovulație;
D. cu 6 ore înainte sau după ovulație;
E. cu 6 zile înainte sau după ovulație.

1173. Impulsurile senzoriale sexuale la femei sunt transmise

către:
A. măduva sacrată;
B. măduva lombară;
C. măduva toracică;
D. măduva coccigiană;
E. măduva cervicală.
1174. Impulsurile senzoriale sexuale la femei sunt transmise
de la măduva spinării către:
A. nervii spinali;
B. mușchi;
C. glande;
D. encefal;
E. hipofiza.

1175. Funcția spermatogenetică a testiculului este funcția:

A. exocrină;
B. endocrină;
C. de nutriție;
D. de secreție hormonală;
E. de relație.

1176. Care dintre fazele evolutive următoare nu aparține

spermatozoidului:
A. spermatogonie;
B. faza haploidă;
C. spermie;
D. spermatida matură;
E. faza diploidă.

1177. Spermatogeneza are loc începând de la:

A. pubertate;
B. copilărie;
C. adolescență;
D. maturitate;
E. bătrânețe.
1178. Spermatozoizii sunt produși la nivelul:
A. prostatei;
B. penisului;
C. tubilor seminiferi;
D. canalului ejaculator;
E. epididimului.

1179. Spermatozoizii sunt înmagazinați la nivelul:

A. prostatei;
B. penisului;
C. tubilor seminiferi;
D. canalului ejaculator;
E. epididimului.

1180. Stocați la nivelul ductului deferent, spermatozoizii își

mențin fertilitatea:
A. o oră;
B. o zi;
C. 3 zile;
D. o lună;
E. un an.

1181. Spermatogeneza e stimulată de:

A. FSH;
B. LH;
C. estrogen;
D. progesteron;
E. testosteron.

1182. Cantitatea obișnuită de spermă ejaculată la fiecare act

sexual este de:
A. 1,5 ml;
B. 3,5 ml;
C. 5,5 ml;
D. 6,7 ml;
E. 120 ml.
1183. Câți spermatozoizi se găsesc în mod normal într-un ml
de spermă?
A. 10-12;
B. 100-120;
C. 12.000;
D. 120.000;
E. 120.000.000.

1184. Posibilitatea infertilității survine cand numărul de

spermatoizi pe ml scade sub:
A. 10-12;
B. 100-120;
C. 12.000;
D. 20.000.000;
E. 120.000.000.

1185. Secreția de testosteron este reglată sub influența:

A. FSH;
B. LH;
C. estrogen;
D. progesteron;
E. testosteron.
1186. Care afirmație despre secreția de testosteron e falsă?
A. este un hormon lipidic;
B. stimulează creșterea organelor genitale masculine;
C. inhibă apariția caracterelor sexuale secundare la
bărbat;
D. este anabilzant proteic;
E. menține tonusul epiteliului spermatogenic.

1187. Actul sexual masculin este:

A. condiționat de activitatea encefalului;
B. rezultă din mecanisme reflexe intrinseci;
C. integrat la nivelul măduvei toracice;
D. integrat la nivelul măduvei cervicale;
E. integrat la nivelul cerebelului.

1188. Printre metodele contraceptive nu se numără:

A. anticoncepționalele;
B. prezervativele ;
C. sterilul;
D. spermicidele;
E. diafragma.

1189. Nu este metodă termporară de contracepție:

A. contraceptivul de barieră;
B. contraceptivul oral;
C. injecțiile cu progesteron;
D. vasectomia;
E. steriletul.

1190. Nu este metodă definitivă de contracepție:

A. vasectomia;
B. ligatura trompelor uterine;
C. histerectomia;
D. avortul;
E. sterilizarea.

1191. Ovulul fecundat conține:

A. 46 cromozomi;
B. 23 cromozomi;
C. 21 perechi cromozomi;
D. 12 perechi cromozomi;
E. 44 cromozomi.

1192. La spermie, heterozomul poate fi:

A. A sau B;
B. X sau Z;
C. X sau Y;
D. Y sau Z;
E. X sau T.

1193. Cîți autozomi are zigotul?

A. 46 autozomi;
B. 23 autozomi;
C. 21 perechi autozomi;
D. 12 perechi autozomi;
E. 44 autozomi.
1194. Cîți heterozomi are zigotul?
A. 1;
B. 2;
C. 3;
D. 4;
E. 12.

1195. Sarcina la termen are vârsta de aproximativ:

A. 200 zile de gestație;
B. 210 zile de gestație;
C. 250 zile de gestație;
D. 275 zile de gestație;
E. 280 zile de gestație.

1196. Lactația este favorizată de:

A. FSH;
B. LH;
C. secretină;
D. prolactină;
E. colecistokinină.
1197. Dezvoltarea anatomică a sânilor în timpul sarcinii este
favorizată de:
A. estrogen;
B. estradiol;
C. testosteron;
D. FSH;
E. LH.

1198. Între afecțiunile aparatului genital nu se numără:

A. anexitele;
B. rinitele;
C. vaginitele;
D. tumorile maligne;
E. adenomul de prostată.
 ORGANISMUL - TOT UNITAR

1199. Homeostazia reprezintă - alegeţi răspunsul corect:

A. menţinerea constantă numai a temperaturii organismului;
B. distrugerea hematiilor;
C. volumul globular procentual;
D. menţinerea principalelor constante ale mediului intern;
E. mecanismul care intervine în oprirea sângerării la nivelul
vaselor de sânge.

1200. Mecanismele de reglare a constantelor mediului intern

se realizează cu participarea următoarelor structuri, cu
excepţia:
A. stimularea chemoreceptorilor din mediul intern;
B. stimularea proprioceptorilor din muşchi;
C. nervoase şi umorale;
D. efectori;
E. centrii integratori.

1201. Reglarea prin efectori antagonici, cu ajutorul

hormonilor-alegeti răspunsul incorect:
A. insulina este hormon hipoglicemiant;
B. glucagonul este hormon hipoglicemiant;
C. aldosteronul creşte natremia şi scade potasemia;
D. parathormonul creşte calcemia;
E. calcitonina scade calcemia.

1202. Mecanismele de reglare se realizează cu ajutorul

următoarelor structuri, cu excepţia:
A. sistemului nervos;
B. prin factorii de eliberare şi inhibare hipotalamici;
C. sistemului endocrin;
D. limfei;
E. enzimelor hidrolitice.

1203. Menţinerea constantelor mediului intern se realizează

prin intermediul – alegeţi varianta falsă:
A. sistemului nervos;
B. mediatorilor chimici adrenalină şi colecistokinină;
C. hormonilor;
D. chemoreceptorilor din arcul aortic;
E. epinefrinei şi norepinefrinei.

1204. Referitor la hemodinamică, principalele constante

fiziologice sunt următoarele, cu excepţia:
A. presiunea arterială;
B. volemia;
C. debitul cardiac;
D. hemostază;
E. volumul bătaie.

1205. Referitor la componentele sângelui-alegeţi varianta

corectă:
A. hemoglobina la femeie este de 12-15,6g/dl;
B. hematocritul (volumul globular) reprezintă 55%;
C. hematocritul la bărbat are valoarea de 35-46%;
D. numărul de hematii la bărbaţi este de 5,5 milioane/cm3
sânge;
E. trombocitele sunt în număr de 5000-100000/mm3 sânge.

1206. Sângele şi sistemul nervos îndeplinesc rolul de integrare

a funcţiilor organismului prin următoarele acţiuni, cu excepţia:
A. transportul de hormoni;
B. transportul mediatorilor chimici;
C. transportul de cat aboliţi;
D. prin rolul în termoreglare;
E. leucocitele prin fagocitoza anionului bicarbonic.

1207. Referitor la formula leucocitară, alegeţi varianta falsă:

A. monocitele sunt granulocite;
B. neutrofilele reprezintă 52-62% din leucocite;
C. limfocitele sunt agranulocite;
D. bazofilele sunt granulocite;
E. eozinofilele reprezintă 1-3 % din leucocite.

1208. Glicemia - alegeti varianta falsă:

A. are valori normale de 65-110 mg/dl;
B. insulina scade glicemia;
C. adrenalina stimulează glicogenoliza;
D. cortizonul stimulează gluconeogeneza;
E. creşterea glicemiei stimulează celulele alfa pancreatice.

1209. Referitor la pH-ul sângelui, alegeţi varianta falsă:

A. are valoare de 7,38-7,42;
B. scăderea pH-ului plasmatic favorizează disocierea
oxihemoglobinei;
C. creşterea pH-ului plasmatic creşte capacitatea
hemoglobinei de a lega oxigenul;
D. rinichii menţin echilibrul acidobazic;
E. aldosteronul menţine echilibrul acidobazic prin secreţia
de K+.

1210. Reglarea secreţiei de testosterone - alegeți afirmaţia

falsă:
A. receptorii sesizează creşterea sau scăderea concentraţiei de
testosteron din sânge;
B. centrul integrator poate fi neurohipofiza;
C. centrul integrator poate fi hipotalamusul;
D. hipotalamusul secretă GRH;
E. adenohipofiza secretă LH.

1211. Proteinele plasmatice - alegeți răspunsul fals:

A. fibrinogenul este desfăcut până la fibrină;
B. anticorpii sunt proteine plasmatice;
C. proteinele totale plasmatice au valoarea de 6-8,5
mmol/L;
D. globulinele plasmatice au valoarea de 2,5-3,5 g/dl;
E. albuminele plasmatice au valoarea de 3,5-5 g/dl.

1212. Colesterolul - alegeți varianta falsă:

A. intră în alcătuirea membranei celulare;
B. concentraţia sa plasmatică este influenţată de tiroxină;
C. colesterolul este sintetizat din cortizol;
D. intră în alcătuirea chilomicronilor;
E. colesterolul total este < 200 g/dl.

1213. Calciul plasmatic - alegeţi răspunsul eronat:

A. concentraţia sa depinde de parathormon;
B. concentraţia sa depinde de calcitonină;
C. calciul aflat în exces în sânge poate să formeze calculi
urinari;
D. calcitonina secretată de tiroidă creşte concentraţia
calciului în sânge;
E. cantitatea de calciu din urina finală este de 0,2g/zi.
1214. Volemia - alegeţi varianta falsă:
A. reprezintă 8% din greutatea corpului;
B. volemia creşte în hipotiroidism la adult;
C. volemia scade în boală Addison;
D. aldosteronul menţine volumul sanguin;
E. creşterea volemiei determină hipotensiune arterială.
1215. În reglarea glicemiei sunt parcurse următoarele etape, cu
excepţia:
A. creşterea glicemiei este sesizată de celulele beta
pancreatice;
B. celulele beta pancreatice secretă insulină;
C. insulina transformă glucoza în glicogen;
D. insulina stimulează gluconeogeneza;
E. insulina produce lipogeneză.

1216. Frecvenţa cardiacă - alegeţi varianta falsă:

A. este sub control nervos;
B. SNV simpatic produce tahicardie;
C. SNV parasimpatic produce bradicardie;
D. poate creşte până la 30 litri/minut;
E. are valoarea normală de 70-75 bătăi/minut.

1217. Proteinele plasmatice nu intervin în:

A. formarea plachetelor sanguine;
B. coagularea sângelui;
C. transportul fierului;
D. hemostază;
E. apărarea antiinfecţioasă.

1218. Reglarea secreţiei ovariene - alegeţi varianta falsă:

A. secreţia hormonilor ovarieni este stimulată de FSH şi LH;
B. celulele tecii interne a foliculului ovarian secreta
permanent hormonii estrogeni şi progesteron;
C. concentraţia progesteronului din sânge determină secreţia
de LH din adenohipofiză;
D. hipotalamusul prin nucleii mijlocii secretă GRH;
E. secreţia corpului galben este stimulată de LH.