(Extras din NICOLIN, A., NEACȘU, A., ARSENE, G.-G.

,
2016 – Teste de morfologia și anatomia plantelor pentru
studenții din ciclul I, Ed. Agroprint, Timișoara)

5
Cuprins
Teste cu un răspuns corect și teste cu mai multe răspunsuri
corecte …………………………………...............................
1.1. Celula vegetală …………………………….…..
1.2. Țesuturile vegetale …………………………….
1.3. Rădăcina ………………………………………
Subiecte cu răspunsuri libere, întrebări de sinteză …………
Subiecte de recunoaștere și interpretare a schemelor ……..
Răspunsurile corecte ale testelor-grilă ……………………...

6
1. Teste cu un răspuns corect și teste cu mai multe
răspunsuri corecte

1.1. Celula vegetală

Întrebări cu un singur răspuns corect:
1. Celula vegetală:
a. este în medie mai mică decât celula animală;
b. este în medie mai mare decât celula animală;
c. este aproximativ egală în dimensiunile sale medii cu
celula animală.
2. Celulele fusiforme, foarte lungi, care alcătuiesc fibrele, sunt:
a. celule prozenchimatice;
b. celule parenchimatice;
c. celule meristematice.
3. Plasmalema celulei vegetale conține:
a. fosfolipide;
b. colesterol;
c. celuloză.
4. Plasmalema poate fi tranzitată, prin mecanisme de transport
pasiv, de către:
a. unii ioni și unele molecule cu masă moleculară mică;
b. vezicule încărcate cu substanțe macromoleculare;
c. macromolecule de ADN și ARN.
5. Cilii și flagelii:
a. sunt structuri proteice;
b. sunt alcătuiți din celuloză;
c. sunt structure lipidice.
6. Membrana nucleului:
a. este dublă;
b. nu are pori;
c. este simplă, cu pori.

7
7. În interfază, ADN-ul din nucleu este vizibil sub forma:
a. cromatinei;
b. cariolimfei;
c. cromozomilor.
8. Cromozomii:
a. pot fi observați în microscopia optică;
b. pot fi observați doar în microscopie electronică;
c. nu pot fi observați microscopic decât după moartea
celulei.
9. Nucleul lipsește:
a. din celulele eucariotelor primitive;
b. din celula procariotică;
c. doar din celulele unor specii de procariote.
10. Celule cu garnitură dublă de cromozomi (2n) sunt celule:
a. haploide;
b. somatice;
c. sexuale (gameți).
11. În cazul algelor verzi, organitele sit al fotosintezei sunt:
a. cloroplastele;
b. cromatoforii;
c. vacuolele.
12. Care dintre următoarele transformări are loc în procesul
coacerii fructelor (de tomate, de exemplu)?
a. transformarea clorofilei a în clorofilă b;
b. reducerea volumului vacuolelor;
c. transformarea cloroplastelor în cromoplaste.
13. Funcția principală a mitocondriei este:
a. producerea de energie metabolică;
b. producția de căldură intracelulară;
c. glicozilarea proteinelor.
14. Ribozomii:
a. se găsesc doar în citoplasmă;
b. sunt indispensabili în sinteza proteinelor;
8
 c. sunt observabili în microscopie optică.
15. Membrana vacuolei se numește:
a. vacuom;
b. tonoplast;
c. lizozom.
16. Grăunciorii de amidon:
a. au aceeași dimensiune și detalii de structură,
indiferent de specia de la care provin;
b. au aspect microscopic caracteristic (în funcție de
specia de la care provin);
c. diferă de la specie la specie prin conținutul de
amidon.
17. Substanța minerală întâlnită frecvent sub formă cristalizată
în celulele vegetale este:
a. sulfatul de cupru;
b. oxidul de calciu;
c. oxalatul de calciu.
18. Două celule vecine:
a. au perete celular comun;
b. sunt separate prin lamela mediană;
c. au schimburi / circulație de substanțe doar dacă sunt
celule parenchimatice.
19. Atunci când celula crește, suprafața peretelui celular se
mărește prin:
a. apoziție;
b. intussuscepțiune;
c. mineralizare.
20. Stratul de cutină care protejează pereții externi ai celulelor
epidermice se numește:
a. suber;
b. cuticulă;
c. ostiolă.

9
Întrebări cu mai multe răspunsuri corecte:
1. Comparativ cu celula animală, celula vegetală:
a. are perete celular (în general celulozic);
b. este vacuolizată;
c. are plastide;
d. conține mai multă proteină.
2. Un dictiozom:
a. este un organit polar;
b. are rol în glicozilarea proteinelor;
c. este sediu al proceselor de respirație;
d. este atașat de reticulul endoplasmatic.
3. Cloroplastele:
a. au membrana dublă, lipoproteică;
b. conțin ADN;
c. au membrana internă invaginată, cu numeroase
pliuri;
d. nu conțin ribozomi.
4. Mitocondriile se aseamănă cu cloroplastele prin
următoarele:
a. membrana dublă, fosfolipidică;
b. dimensiune și formă;
c. conțin ADN extranuclear;
d. conținutul ridicat de clorofilă.
5. Funcțiile sistemului vacuolar (ale vacuomului) sunt:
a. de depozitare a unor substanțe de rezervă;
b. de reglaj hidric;
c. de asigurare a turgescenței celulei;
d. de oxidare a unor substanțe de rezervă.
6. Creșterea în grosime a peretelui celular se realizează:
a. prin intussuscepțiune;
b. prin apoziție;
c. centripet, cel mai adesea;
d. prin activitatea aparatului Golgi, care produce
10
 vezicule ce fac obiectul exocitozei.
7. Mitoza:
a. mai poartă numele de diviziune ecvațională;
b. este procesul prin care se înmulțesc celulele
somatice (diploide);
c. este modul de diviziune prin care se înmulțesc
celulele procariote;
d. este modul de diviziune prin care se formează
celulele haploide, din celule-mamă diploide.
8. Ereditatea extranucleară implică
a. genele din cloroplaste;
b. genele din ribozomi;
c. genele din mitocondrii;
d. ADN-ul din aparatul Golgi.
9. Următoarele organite prezintă membrane lipoproteică dublă:
a. nucleul;
b. mitocondriile;
c. cloroplastul;
d. vacuolele.
10. Meioza:
a. mai este denumită diviziune reducțională;
b. se desfășoară în două etape;
c. este procesul prin care se formează celulele
haploide;
d. este procesul prin care dintr-o celulă-mamă haploidă
rezultă în final patru celule-fiice tot haploide.

11
1.2. Țesuturile vegetale
Întrebări cu un singur răspuns corect:
1. Capacitatea celulei vegetale vii, specializate, de a genera în
anumite condiții un nou organism vegetal se numește:
a. totipotență;
b. specializare clonală;
c. reversie celulară.
2. Sunt țesuturi de creștere (meristeme) de origine secundară:
a. cambiul și felogenul;
b. felogenul și felodermul;
c. cambiul și suberul.
3. Creșterea tulpinii de grâu în lungime este datorată:
a. meristemului apical;
b. meristemelor intercalare;
c. meristemelor laterale.
4. Pentru ca o grupare de celule să fie considerată ca fiind un
țesut, este necesar ca:
a. celulele să aparțină unor organisme din aceeași
specie;
b. celulele să fie legate prin plasmodesme și să
îndeplinească aceeași funcție;
c. celulele să aibă aproximativ aceeași dimensiune și
vârstă, chiar dacă nu sunt legate prin plasmodesme.
5. Rădăcinile și tulpinile plantelor lemnoase cresc în grosime,
în principal datorită activității:
a. meristemelor intercalare;
b. meristemelor apicale;
c. cambiului și felogenului.
6. Felogenul mai poartă numele de:
a. zonă generatoare subero-felodermică;
b. zonă generatoare libero-lemnoasă;
c. suber.
12
 7. Țesuturile vegetale se formează din zigot printr-un proces
denumit:
a. diferențiere /1 specializare;
b. dediferențiere;
c. restructurare tisulară.
8. Epiderma este un țesut:
a. fără spații celulare (fără meaturi);
b. de regulă pluristratificat;
c. cu meaturi (cu spații intercelulare).
9. Organele perene au de regulă ca țesut de protecție:
a. epiderma;
b. suberul;
c. scoarța secundară.
10. Deschiderea reglabilă a stomatelor se numește:
a. ostiolă;
b. cameră hipostomatică;
c. hidatodă.
11. Stomatele au densități de ordinul:
a. zecilor sau sutelor per mm2;
b. milioanelor per mm2;
c. sutelor de mii per mm2.
12. Celulele stomatice:
a. au pereții celulari de grosime uniformă;
b. conțin cloroplaste;
c. nu au nuclei (sunt anucleate).
13. Schimbul de gaze (între țesuturile protejate și mediu) la
nivelul suberului de realizează prin:
a. lenticele;
b. spațiile intercelulare;
c. pereții celulari impregnați cu suberină.
14. Comparativ cu celulele care alcătuiesc traheele, cele care
alcătuiesc traheidele:
1 semnul „/” are sensul de „sau”
13
 a. au lungimi mult mai mari;
b. au lungimi mult mai mici;
c. au pereți transversali incompleți (cu aspect perforat).
15. Țesutul lignificat care constituie sâmburele de cireș, cu rol
de protecție a seminței, este:
a. sclerenchim scleros;
b. sclerenchim fibros;
c. constituit din fibre liberiene.
16. Grupări de sclereide se găsesc în pulpa fructelor de:
a. măr;
b. castravete;
c. gutui și păr.
17. Vasele lemnoase de diametru / lumen mic au de regulă
îngroșări ale pereților laterali de tip:
a. inelat;
b. reticulat;
c. punctat.
18. Parenchimurile aerifere sunt întâlnite la:
a. plantele de zone aride;
b. plantele acvatice și palustre;
c. plantele cu tulpini întinse pe sol.
19. Atunci când atmosfera este saturată de vapori de apă,
plantele elimină apă prin:
a. hidatode;
b. glandele nectarifere;
c. spațiile dintre celulele epidermei.
20. Perceperea de către rădăcină a sensului în care acționează
forța gravitațională este datorată:
a. cistoliților;
b. statoliților;
c. vacuolelor.

14
Întrebări cu mai multe răspunsuri corecte:
1. Sunt cormofite:
a. plantele cu organe propriu-zise;
b. plantele cu țesuturi veritabile;
c. ciupercile (fungi);
d. organismele unicelulare care formează colonii de
dimensiuni mari.
2. Țesutul protector al vârfului rădăcinii se numește:
a. scufie;
b. piloriză;
c. epidermă radiculară;
d. teacă.
3. Stomatele se găsesc în:
a. epiderma frunzei;
b. epiderma tulpinilor tinere;
c. suber;
d. rizoderma rădăcinii.
4. Ceea ce numim generic “lemn” este format din:
a. parenchim lemnos;
b. vase lemnoase;
c. fibre lemnoase;
d. endodermă.
5. Liberul (floemul) este alcătuit din:
a. celule anexe;
b. parenchim liberian;
c. vase liberiene;
d. țesuturi secretoare diverse;
e. fibre liberiene.
6. Colenchimul diferă de sclerenchim prin următoarele
trăsături:
a. slerenchimul este, la deplina lui formare, un țesut
viu, pe când colenchimul este un țesut compus din
celule moarte;
15
 b. pereții celulelor colenchimatice sunt neuniform
îngroșați;
c. pereții celulelor sclerenchimatice sunt îngroșați prin
lignificare, în timp ce pereții ceulelor colenchimatice
sunt îngroșați prin depunere de celuloză, majoritar;
d. colenchimul este, la deplina lui diferențiere, un țesut
viu, în timp ce sclerenchimul deplin format este un
țesut compus din celule moarte.
7. Un vas liberian propriu-zis este:
a. însoțit de celule anexe;
b. constituit din celule anucleate;
c. constituit din celule moarte, fără citoplasmă;
d. constituit din celule bine vacuolizate.
8. Canale laticifere se găsesc în tulpinile și frunzele
următoarelor specii:
a. rostopască (iarbă de negi);
b. păpădie;
c. laptele cucului;
d. brad.
9. Din categoria țesuturilor cu rol de protecție, fac parte:
a. rizoderma;
b. parenchimul medular;
c. suberul;
d. piloriza;
e. fibrele lemnoase.
10. Sunt alcătuite din celule prozenchimatice:
a. pachetele de fibre liberiene;
b. fasciculele de vase conducătoare lemnoase;
c. fasciculele de vase conducătoare libero-lemnoase;
d. celulele stomatelor de tip amarilidaceu.

16
1.3. Rădăcina
Întrebări cu un singur răspuns corect:
1. Rădăcina embrionară se formează:
a. din rădăcinița embrionului;
b. din baza tulpinii tinere, imediat după germinare;
c. din butași.
2. Sistemul radicular al ierburilor (gramineelor) este de tip:
a. pivotant;
b. fasciculat;
c. rămuros.
3. Rădăcinile adventive se pot forma din:
a. tulpini și frunze;
b. embrion;
c. zigot.
4. Rădăcini tuberizate se întâlnesc la:
a. cartof;
b. morcov;
c. ceapă.
5. În zona netedă a rădăcinii:
a. celulele se divid intens;
b. celulele se alungesc și își măresc volumul;
c. celulele își micșorează volumul.
6. Perișorii absorbanți ai rădăcinilor:
a. sunt unicelulari;
b. sunt pluricelulari;
c. au pereți celulari groși, lignificați.
7. Zona piliferă a de la vârful unei rădăcini:
a. are lungime constantă;
b. crește continuu în lungime, odată cu vârsta
rădăciniței respective;
c. are lungime foarte variabilă, în funcție de condițiile
de mediu.
17
8. Zona aspră a rădăcinii ia naștere prin:
a. rănirea rădăcinii la contactul cu particulele de sol;
b. moartea perișorilor absorbanți;
c. exfolierea epidermei.
9. Rădăcinile cu muguri se mai numesc:
a. rădăcini trasante;
b. rădăcini cu geotropism negativ;
c. rădăcini drajonante.
10. Rădăcini supraterane proptitoare se întâlnesc la:
a. grâu;
b. porumb;
c. vița de vie.
11. Micorizele facilitează:
a. absorbția fosforului de către plantă;
b. ramificarea rădăcinii;
c. concentrarea metaboliților secundari în rădăcină.
12. Zona de contact dintre rădăcină și tulpină se numește:
a. colet;
b. cotiledon;
c. cambiu.
13. Structura primară a rădăcinii poate fi studiată pe o secțiune
transversală la nivelul:
a. coletului;
b. pilorizei (scufiei);
c. zonei pilifere.
14. Ramificațiile laterale ale rădăcinii iau naștere din:
a. piloriză;
b. periciclu;
c. măduvă (parenchimul medular).
15. În cilindrul central al rădăcinii cu structură primară, vasele
conducătoare de sevă se găsesc sub formă de:
a. vase izolate, dispuse în toată masa măduvei;
b. fascicule libero-lemnoase;
18
 c. fascicule liberiene și fascicule lemnoase, separate.
16. Controlul circulației radiare a apei în rădăcină se face la
nivelul:
a. pereților celulari ai celulelor scoarței / cortexului;
b. endodermei;
c. măduvei.
17. În rădăcina cu structură primară, elementele anatomice care
alcătuiesc cilindrul central sunt:
a. endoderma, periciclul, fasciculele de vase
conducătoare, măduva;
b. periciclul, fasciculele de vase conducătoare, măduva;
c. periciclul, cambiul, fasciculele de vase
conducătoare, măduva.
18. Nodozitățile de pe rădăcinile leguminoaselor sunt:
a. zone cu colonii de bacterii fixatoare de azot;
b. acumulări de săruri de azot în formă cristalină;
c. dilatări ale fasciculelor conducătoare.
19. Zona din imediata vecinătate a rădăcinilor active, în care se
găsesc exudate radiculare, celule moarte ale rizodermei și
perilor absorbanți se numește:
a. caliptrogen;
b. rizosferă;
c. rizomitră.
20. Felogenul rădăcinii ia naștere în:
a. rizodermă;
b. scoarță;
c. cilindrul central.

Întrebări cu mai multe răspunsuri corecte:

1. Prezintă rădăcini tuberizate:
a. sfecla de zahăr;
b. morcovul;
c. ridichea;

19
 d. gulia.
2. Următoarele tipuri de rădăcini sunt rădăcini metamorfozate:
a. rădăcinile pivotante;
b. rădăcinile tuberizate;
c. rădăcinile contractile;
d. rădăcinile trasante.
3. Simbiozele dintre o ciupercă și o plantă superioară (la
nivelul rădăcinilor acesteia) poartă nume precum:
a. ectomicorize;
b. endomicorize;
c. micorize;
d. microbiocenoze.
4. Micorizele:
a. se întâlnesc la marea majoritate a speciilor de plante
superioare;
b. se întâlnesc la brad și molid;
c. sunt cazuri foarte rare;
d. se întâlnesc numai la plantele lemnoase (arbori și
arbuști).
5. Fasciculele conducătoare de sevă, din rădăcina cu structură
primară:
a. se găsesc în cortexul / scoarța rădăcinii;
b. se găsesc în stel (cilindrul central);
c. sunt simple, respectiv fascicule lemnoase și fascicule
liberiene;
d. sunt exclusiv fascicule lemnoase (cele liberiene se
găsesc în mezodermă).
6. Următoarele plante au rădăcini cu structură secundară:
a. vița de vie;
b. teiul;
c. ridichea;
d. sfecla de zahăr.
7. Apa circulă radiar / lateral în exoderma și mezoderma
20
 rădăcinii:
a. de la celulă la celulă vecină, prin plasmodesme
(calea simplasmică);
b. prin pereții celulari celulozici (calea apoplastică);
c. prin pereții celulari, plasmalemele și citoplasmele
celulelor vecine (calea transcelulară);
d. prin endocitoză.
8. Sunt implicate în creșterea rădăcinii în lungime:
a. celulele inițiale;
b. vârful vegetativ;
c. coletul;
d. zona aspră.
9. Structura secundară a rădăcinii:
a. se întâlnește la gimnosperme;
b. se întâlnește la monocotiledonate;
c. ia naștere prin modificarea structurii primare;
d. se întâlnește la dicotiledonate.
10. Cambiul rădăcinii:
a. generează centrifug (înspre exterior) celule care
devin, prin specializare, lemn secundar;
b. se mai numește zonă generatoare libero-lemnoasă;
c. formează spre interior lemn secundar și raze
medulare;
d. este caracteristic structurii primare a tuturor
rădăcinilor.

21
 2. Subiecte cu răspunsuri libere, întrebări de sinteză

Celula vegetală
1. Prezentați comparativ principalele elemente ce diferențiază
celula animală de celula vegetală (eucariotă) și de celula
procariotă.
2. Enumerați tipurile de plastide, menționați caracteristicile
distinctive ale fiecărui tip și exemple de țesuturi, organe în care
se găsesc celule cu astfel de plastide, precum și exemple de
specii de plante corespunzătoare. Pentru sistematizarea
răspunsului, se poate folosi următoarea schemă:
Caractersitici (de
structură, de Se găsesc în Se întâlnesc la
Tipul de plastid compoziție chimică, următoarele următoarele plante
de funcție) țesuturi / organe

3. Completați în tabelul următor principalele funcții pentru fiecare

organit celular:
Organite cu Funcția / Organite fără Funcția /
membrane funcțiile membrane funcțiile
fosfolipidice principale fosfolipidice principale
semiselective selective
nucleul … ribozomi …
RE … citosol …
mitocondriile … microtubuli și …
microfilamente
… … ... ...
… … ... ...

4. Desenați o schemă a unei celule vegetale-tip în care să figurați

elementele sale componente; indicați aceste elemente cu săgeți.
5. Descrieți modurile în care diverse substanțe tranzitează
22
 plasmalema.
6. Enumerați cu exemple de specii tipurile de modificări secundare
ale celulelor epidermice.
7. Explicați modul în care, în urma mitozei, rezultă celule-fiice cu
același număr de cromozomi cu celula-mamă, respectiv modul
în care, în cazul meiozei, numărul de cromozomi al celulor fiice
se reduce la jumătate comparativ cu celula-mamă.
8. Desenați fazele etapei reducționale a unei meioze pornind de la
o celulă-mamă cu 2 cromozomi.
9. Completați tabelul următor referitor la coloranții vitali curent
utilizați în citologia vegetală:
Organitul / țesutul Culoarea imprimată
Reactivul
evidențiat prin colorare organitului / țesutului
Iod în iodură de potasiu
Albastru de metilen
Eozină
Reactiv genevez
Reactiv Feulgen

Țesuturile
10. Explicați prin ce diferă creșterea în lungime a tulpinilor de grâu
față de creșterea în lungime a tulpinii de fasole.
11. Enumerați exemple de țesuturi ale plantelor vii alcătuite din
celule moarte. Precizați, spre exemplificare, organe și specii de
plante cu astfel de țesuturi.
12. Explicați diferențele dintre protoxilem și metaxilem, respectiv
dintre protofloem și metafloem. Unde se găsesc aceste țesuturi ?
Cum se formează ele ?
13. Ce este clonarea ? Cum este folosită clonarea plantelor în
agricultură ?
14. Enumerați tipurile de țesuturi protectoare de origine primară și
arătați la fiecare în ce organe și la ce plante apare.

23
Rădăcina
15. Menționați câteva adaptări morfologice și anatomice ale
următoarelor categorii de plante:
Categoria de plante
Plante acvatice Plante de zone Plante parazite
și palustre secetoase
Adaptări
(tipuri de țesuturi
predominante,
profunzime, grad de
ramificare etc.)

16. Explicați ce sunt benzile lui Caspary și ce este rețeaua (lui)

Hartig. În ce rădăcini și în ce țesuturi se întâlnesc acestea ?
17. Explicați, cu ajutorul unor desene schematice, diferențele de
structură primară a tulpinii dintre dicotiledonate și
monocotiledonate.

3. Subiecte de recunoaștere și interpretare a

schemelor

Atașați termenii corespunzători săgeților din schemele următoare.

(Celula moartă în măduva de soc)

24
(Nucleul legat de reticulul endoplasmatic)

(Structura cloroplastului)

25
(Structura mitocondriei)

26
 (Peri epidermici)

(Aparat stomatic de tip amarilidaceu)

27
(Fascicul lemnos – secțiune longitudinală)

(Vas liberian – secțiune longitudinală)

28
 (Zonele de la vârful rădăcinii)

(Structura primară a rădăcinii – secțiune transversală prin rădăcină, la

nivelul zonei pilifere)

29
Răspunsurile corecte ale testelor-grilă

Celula vegetală:
Întrebări cu un singur răspuns corect:
1-b 2-a 3-a 4-a 5-a 6-a 7-a 8-a 9-b 10 - b
11 - b 12 - c 13 - a 14 - b 15 - b 16 - b 17 - c 18 - b 19 - b 20 - b

Întrebări cu mai multe răspunsuri corecte:

1 – a, c 2 – a, b 3 – a, b, c 4 – a, c 5 – a, b, c
6 – b, c, d 7 – a, b 8 – a, c 9 – a, b, c 10 – a, b, c

Țesuturile vegetale:
Întrebări cu un singur răspuns corect:
1-a 2-a 3-b 4-b 5-c 6-a 7-a 8-a 9-b 10 - a
11 - a 12 - b 13 - a 14 - c 15 - a 16 - c 17 - a 18 - b 19 - a 20 - b

Întrebări cu mai multe răspunsuri corecte:

1 – a, b 2 – a, b 3 – a, b 4 – a, b, c 5 – a, b, c, e
6 – b, c, d 7 – a, b, d 8 – a, b, c 9 – a, c, d 10 – a, b, c

Rădăcina:
Întrebări cu un singur răspuns corect:
1-a 2-b 3-a 4-b 5-b 6-a 7-a 8-b 9-c 10 - b
11 - a 12 - a 13 - c 14 - b 15 - c 16 - b 17 - b 18 - a 19 - b 20 - b

Întrebări cu mai multe răspunsuri corecte:

1 – a, b, c 2 – b, c 3 – a, b, c 4 – a, b 5 – b, c
6 – a, b, c, d 7 – a, b, c 8 – a, b 9 – a, c, d 10 – b, c

30