Medicatia sistemului nervos central

 Clasificarea ATC

1. Anestezice

2. Analgezice

3. Antiepileptice

4. Antiparkinsoniene

5. Psiholeptice (acțiune deprimantă)

1. Hipnotice și sedative

2. Anxiolitice

3. Neuroleptice (antipsihotice)

6. Psihoanaleptice (acțiune stimulantă)

1. Antidepresive

2. Psihostimulante și neurotrope

3. Medicația demenței

SEDATIVE SI HIPNOTICE = Sunt substante care deprima neselectiv SNC.

 In functie de doza produc:

 sedare - la doza mici

 somn – la doze mari

 narcoza – la doze foarte mari

 Sedative = medicamente care scad hiperexcitabilitatea si reduc la normal a tonusul psihovegetativ

 Hipnotice = medicamente care induc sau prelungesc somnul

 Anxietatea = teama fara motiv

 Fobia = teama fata de ceva real, care in mod normal nu determina teama

 Anxiolitice = medicamente care inlatura teama (tranchilizante)

SEDATIVE

 au actiune minima pe SNC

 putin utilizate
 exemple:
a) bromuri de calciu, sodiu, potasiu, strontiu

 efect lent

 eliminare lenta

1
  risc toxic prin acumulare (eruptii, tulb.digestive, conjunctivite)

b) preparate vegetale:Valeriana, Passiflora, Crategus

 efect indoelnic, mai mult placebo prin miros, gust, aspect
 Extraveral = Valeriana 80mg + fenobarbital 20mg

HIPNOTICE

 induc sau prelungesc somnul

 scad numarul de treziri peste noapte
 produc un somn asemanator cu somnul fiziologic

Somnul fiziologic:

a. somn cu unde lente

somnul de refacere

scaderea functiilor bazale

vise care nu se tin minte

b. somn cu unde rapide (REM = rapid eye movement) = somn paradoxal

linistire, antistress, stabilizator

vise care se tin minte

Diferenta somnul indus de hipnotice vs. somn fiziologic

a) scade durata si numarul perioadelor de somn rapid(normal = 10-30min x 3-5)

b) creste durata somnului lent(normal = 90min x 4-6)

A. Mecanism de actiune
- din punct de vedere fiziologic - inhiba SRAA=> scade vigilenta corticala
- din punct de vedere biochimic - modificari ale transmisiei sinaptice dependente de noradrenalina, 5-HT, GABA
B. Efecte farmacologice: sedare, efect anticonvulsivant, somn, narcoza

C. Reactii adverse:

a. diminuarea performantelor motorii

b. efect aditiv la bauturile alcoolice

c. buimaceala la trezire – prin scaderea somnului REM = ” datorie de somn paradoxal’’

d. excitatie prin dezinhibitie poate precede somnul

e. dependenta

D. Clasificare

a. Clasificare in functie de durata somnului:

i. scurta

ii. medie 2 – 6 ore

2
 iii. lunga > 8 ore

b. Clasificarea hipnoticelor dupa structura :

i. hipnotice barbiturice

ii. hipnotice nebarbiturice

Hipnotice barbiturice: deprima neselectiv SRAA ‚ scoarta, sist. limbic, talamus, hipotalamus

A. Mecanism de actiune

1. faciliteaza si prelungesc efectele GABA - se fixeaza pe receptorii GABA pe alt situs decit cel pentru GABA
sau benzodiazepine => deschidere canale Cl => hiperpolarizare => inhibitie

2. activare directa a canalelor de Cl – la doze mari

3. scaderea actiuni glutamatului care determina depolarizare si excitatie

B. Receptorii GABA
o sunt receptori canale ionice continuti in proteine
o complexele cu medicamentele => dechiderea canalelor
o 2 tipuri de receptori GABA: GABA A și GABA B:

- stimularea receptorilor GABA A => deschiderea canalelor de Cl- => intrarea in celula a Cl- =>
hiperpolarizare

- stimularea receptorilor GABA B => deschiderea canalelor de K+ => iesire din celula a K+ =>
hiperpolarizare

C. Efecte farmacologice in functie de doza:

1. Sedativ: 30-40mg

2. Anticonvulsivant: 50-60mg

3
 3. Hipnotic: 100-200mg

4. narcotic

D. Clasificare in functie de durata somnului:

1. lunga - Fenobarbital > 8 ore

2. medie - Ciclobarbital, Amobarbital

3. scurta - Pentobarbital, Tiopental

E. Farmacocinetica

1. absorbtie buna

2. metabolizarea se face in ficat = inductoare enzimztice

3. eliminare renala – pH alcalin mareste eliminarea

4. T/2

 fenobarbital = 1-6 zile

 durata scurta si medie =14-42 ore

F. Indicatii:

1. hipnotice

2. sedative

3. anticonvulsivante (in epilepsie, tetanos)

G. Reactii adverse

1. somnolenta

2. confuzie (la batrani)

3. dereglarea somnului fiziologic

4. atentie la bolnavi cu porfirie

5. Dependenta

 psihica

 fizica (sindrom de abstinenta = tremor, convulsii, delir)

 toleranta apare dupa 1-2 saptamini, este incrucisata

H. Intoxicatia acuta cu barbiturice: apare la doze de 20x mai mari ca cele terapeutice;DL =3-10g

 Tratamentul intoxicatiei:

o voma + spalatura gastrica

o administrare de purgative osmotice
o sustinerea respiratiei, circulatiei
o alcalizarea urinii
4
 o diuretice osmotice
o dializa peritoneala sau hemodializa

I. Exemple:

1. Fenobarbital(comprimate - 100 mg, comprimate 15 mg la copii): actiunea se instaleaza dupa o ora si

dureaza 8 ore, convulsii la administrarea iv(preparat uleios) => injectabil im

2. Ciclobarbital (comprimate 200 mg): are actiune 3-5 ore, pentru inducerea somnului
3. Amobarbital (comprimate 100 mg):are actiune 4-6 ore, pentru inducerea somnului

Hipnotice nebarbiturice

A. Benzodiazepine:

1. Nitrazepam (cp. 2,5 mg): are actiune hipnotica, relaxanta musculara; nu determina inductie enzimatica; are
toxicitate redusa
2. Midazolam (Dormicum)
3. Flurazepam
4. Temazepam
5. Triazolam
B. Zopiclona (Imovane)- comprimate 7,5 mg: are actiune pe receptorul GABA; produce efect sedativ, relaxant,
anticonvulsivant
C. Zolpidem (Stilnox) - comprimate 5 si 10mg: are actiune pe receptorul GABA; nu modifica stadiile somnului; nu
are efect sedativ, relaxant, anticonvulsivant
D. Glutetimida: sedativ 250 mg; are actiune slaba
E. Cloralhidratul
F. Bromizoval

ANXIOLITICE

Anxietatea = stare de neliniste, tensiune sau teama fara motiv

Simptomele anxietatii sunt cele produse de teama:

• palpitatii

• tahicardie

• tremor

• transpiratii

Medicamentele antianxioase se mai numesc:

• anxiolitice

• tranchilizante minore

Medicamentele sedative pot determina prin sedare scaderea anxietatii

Medicamente anxiolitice:

 BENZODIAZEPINE

 Alte medicamente anxiolitice:

5
  Buspirona

 Meprobamatul

 Hidroxizina

 Propranololul

ACIDUL GAMA AMINOBUTRIC (GABA)

1. Metabolism

I. Sinteza: glutamina ----> acid glutamic -----> GABA

II. depozitare in veziculele de depozit

III. eliberare

IV. recaptare

• in terminatia presinaptica

• in celulele gliale

V. degradare in celulele gliale

GABA → (gabatransaminaza) → acid succinic

NB. In epilepsie creste activitatea gabatransaminazei

2. Receptorii GABA: 2 tipuri:

 GABA-A:

 au mai multe situsuri de legare pentru:

 GABA

 Benzodiazepine

 Barbiturice

 Steroizi- progesteron

 Substantele care se leaga de receptorii GABA - moduleaza activitatea GABA si nu au efect in absenta GABA

 Receptorii GABA-A sunt receptori care deservesc un canal ionic – canal de Cl-

 Fixare GABA pe receptor => deschiderea canalelor de clor => intrarea ionilor de clor in celula => hiperpolarizare
celula

 GABA-B
 Receptori presinaptici GABA-B: controleaza eliberarea GABA si a altor mediatori in fanta sinaptica
 Receptori postsinaptici GABA-B: deschid canalele de K+ => iesire K+ din neuron => hiperpolarizare membrana
 Efectele stimularii

• efect miorelaxant - relaxarea musculaturii scheletice prin inhibitia transmiterii sinaptice la

nivelul maduvei spinarii

6
 • inhiba bronhoconstrictia prin inhibarea eliberarii de acetilcolina

• efect antitusiv

BENZODIAZEPINE

1. Mecanismul de actiune al benzodiazepinelor:

 Bezodiazepinele se fixeaza pe receptorii GABA-A linga situsul legarea a GABA=> favorizeaza actiunea
GABA => deschiderea canalelor de Cl- => intrarea ionilor de clor in celula => hiperpolarizare celula=>
inhibitia descarcarilor neuronale => efect anxiolitic

 Exista agonisti inversi (endogeni(?),βcarbolinele): se fixeaza pe receptorii pentru benzodiazepine =>

favorizeaza inchiderea canalelor de Cl- => impiedica actiunea GABA => Anxietate

 Flumazenil = antagonist al receptorilor GABA-A – indicat in intoxicatiile cu benzodiazepine

2. Efectele farmacologice

a) efect anxiolitic

b) efect hipnotic

c) relaxare musculara

d) efect anticonvulsivant

e) amnezie

3. Indicatii
7
 • anxiolitice

• hipnotice

• inducere anesteziei

• anticonvulsivante

• relaxante musculare

4. Contraindicatii:

• miastenia gravis

• soferi (precautie)

• atentie la asocierea cu alcoolul sau alte deprimante centrale

5. Reactii adverse:

• sedare si scaderea performantelor motorii

• potentare efect alcool

• scadera memoriei de lunga durata si achizitia de cunostinte noi

• toleranta – mai ales triazolam

• dependenta – slaba

• reactii paradoxale la batrani – agitatie, convulsii

• tulburari dispeptice, tulburari de vedere

6. Clasficare
 Clasificare benzodiazepine in functie de actiune predominanta

1. Anxiolitice:

 Diazepam - comprimate de 2 mg, 10 mg

 Lorazepam (Merlit 1mg)

 Alprazolam (Xanax- comprimate de 0,25 mg, 0,5mg, 1mg)

 Bromazepam (Calmepam- comprimate 1,5mg, 3mg)

 Medazepam (Ansilan 10mg, Rudotel-10mg, Glorium-5mg, 10mg)

 Clorazepat (Tranxene- 5mg, 10mg)

 Clordiazepoxid (Napoton-5mg,10mg, Librium- 5mg, 10mge)

2. Hipnotice

 Nitrazepam

 Flunitrazepam

 Temazepam

8
  Triazolam

 Midazolam (Dormicum7,5mg, 15mg)

 NB. Zolpidem (Stilnox), Zopiclona (Imovane) au actiune tip benzodiazepinc, dar nu sunt
benzodiazepine

3. Antiepileptice

 Clonazepam (Rivotril cp 2mg)

 Clasificare benzodiazepine in functie durata de actiune

 Actiune lunga: 1-3zile

 Diazepam

 Clorazepat

 Clordiazepoxid

 Actiune intermediara: 10-20 ore

 Alprazolam

 Lorazepam

 Temazepam

 Actiune scurta: 3-8 ore

 Triazolam

 Oxazepam

ALTE MEDICAMENTE ANXIOLITICE

Buspirona (Buspar cp. 5, 10 mg)

 Mecanism de actiune

• agonist partial al receptorilor serotoninergici 5HT-1A presinaptici limbici => inhiba eliberarea de
serotonina

• doze mari – antagonist D2

 Efecte farmacologice

 anxiolitic

 Fară efecte sedative ,miorelaxante și antipsihotice

 antidepresiv – printr-un metabolit care actioneaza pe receptorii α2 presinaptici

Meprobramat (cp 400mg)

 Efecte farmacologice

 antianxios

9
  sedativ

 Miorelaxant și anticonvulsivant

 Indicatii

 agitatie

 anxietate

 Reactii adverse:

 scaderea performantelor psihomotorii

 toleranta si dependenta

 este inductor enzimatic

 Contraindicatii:

 miastenie

 porfirie

 asociere cu alte deprimante central

Hidroxizina (Calmogen)

 Efecte farmacologice

 tranchilizant si sedativ

 antiemetic

 antihistaminic

 Indicatii

 anxietatea din urticarie

ANTIEPILEPTICE

EPILEPSIA = tulburare convulsiva sau senzoriala recurenta; Epilepsy is a chronic neurological condition characterized by
recurrent seizures that are caused by abnormal cerebral nerve cell activity.

PATOGENIE = descarcari bruste, excesive a neuronilor cerebrali dintrun focar epileptic, care apoi se extind in mai multe
zone cerebrale

SIMPTOMATOLOGIE

- tulburari convulsive  cortexul motor

- tulburari senzoriale (halucinatii vizuale, auditive, olfactive)  cortex parietal sau occipital
 Clasificarea epilepsiei
 Dupa etiologie:

 Primara

10
  Secundara:

 febra

 tumori

 traumatisme

 meningite

 AVC

 Dupa forma crizele epileptice pot fi generalizate sau partiale:

 CRIZELE GENERALIZATE
 crize tonico-clonice (grand mal): pierdere constienta, cadere, contractii tonice, contractii tonico-
clonice generalizate
 crize minore (petit mal, absente): fara pierdere de constienta, fara cadere, fara convulsii; pierdere
contact cu mediu exterior(privire fixa, intreruperea activitatii câteva secunde, apoi se reia ca si cum
nu s-a intimplat nimic)
 contractii mioclonice: contractii musculare de scurta durata, sunt de obicei secundare altor boli
 status epilepticus ( marele rau epileptic): crize subintrante

Pozitia bolnavului in criza epileptica

 CRIZELE PARTIALE
 simple = fara pierderea constientei + contractia unui singur grup de muschi controlat de un focar
epileptogen care nu disemineaza
 complexe = cu pierdere constientei + halucinatii senzoriale + disfunctii motorii: masticatie, diaree,
mictiune

1. Mecanismul de actiune al medicamentelor antiepileptice( blocarea descarcarilor din focarul epileptic si impiedicarea
diseminarii excitatiei in zonele cerebrale adiacente)

1. inhibitia canalelor de Na+ (Fenitoina, Carbamazepina, Primidona, Acidul valproic, Lamotrigina)

2. modularea actiuni GABA cu deschidera canalelor de Cl-

a - cresterea actiuni GABA (fenobarbital,primidona, diazepam, topiramatul)

11
 b - inhibitia degradarii GABA prin inhibitia GABA-transaminazei = > creste GABA in sinapsa (vigabatrina,
ac. valproic)

c - stimularea eliberararii GABA in sinapsa (gabapentina)

3. blocare canale de Ca2+ de tip T din creier (etosuximida)

4. impiedicarea eliberarii de glutamat (lamotrigina, acid valproic, topiramat)

2. Strategia tratamentului antiepileptic

Tratamentul antiepileptic:

 in functie de tipul crizei

 se incepe cu un medicament

 doza initiala este mica si apoi se creste treptat

 la nevoie – se asociaza 2-3 medicamente

 se monitorizeaza pacientul pt. ca apar frecvent reactii adverse datorita tratamentului de lunga durata

3.Reactii adverse la antiepileptice

o sedarea (barbiturice, benzodiazepine)

o inductia enzimatica (barbiturice, fenitoina)

o metabolizare alte medicamente

o hipovitaminoze:

o deficit acid folic => anemie megaloblastica

o deficit vit.D => osteoporoza

o deficit vit. K => hemoragie

o porfirie

o tulburari digestive

o eruptii cutanate

o efecte teratogene LA DOZE MARI

Fenitoina (cp 100mg)

1. Mecanism actiune:

- blocarea canale Na+

- blocare canale Ca2+

2. Efecte farmacologice: impiedica propagarea impulsurilor neuronale la nivel cerebral

3. Indicatii:

- grand mal

12
 - status epilepticus

- crize partiale simple si complexe

- antiaritmic

- nevralgii

4. Contraindicatii:crizele minore de epilepsie – le agraveaza

5. Reactii adverse:

- nu are efect sedativ

- tulburari dispeptice

- hiperplazie gingivala

- inductoare enzimatica: anemie megaloblastica

- efecte teratogene => doze mici la gravida

6. Doze: 100-500mg

Carbamazepina (cp 200, 400mg)

1. Mecanism de actiune: blocheaza canalele de Na+

2. Indicatii: - crizele partiale simple si complexe – de electie

- crize convulsive majore

- nevralgia de trigemen

3. Reactii adverse:

- somnolenta, ataxie, vertij

- potentare alcool

- iritatie gastrica

- inductor enzimatic

- anticolinergic

- reactii idiosincrazice: hepatotoxicitate, anemie aplastica, agranulocitoza, trombopenie

4. Contraindicatii: - in primele 3 luni de sarcina

- cardiaci

5. Doze: 200-600mg/zi
Fenobarbitalul (cp 100 mg)

1. Mecanism de actiune: potentare GABA=> creste pragul convulsiv, impiedica diseminarea

2. Efecte farmacologice:

- anticonvulsivant

13
 - antiepileptic (doze mici)

3. Indicatii:

- crize majore

- rau epileptic

- partiala simpla

- convulsii neepileptice – convulsii febrile la copii

- nu provoaca deprimare marcata a SNC la doze mici

- sedativ, hipnotic

- nu este contraindicat in micul rau epileptic

4. Reactii adverse:

- sedare

- inductie enzimatica

5. Doze: 60-300mg/zi

Primidona: prin metabolizare hepatica se transforma in fenobarbital

1. Mecanism de actiune:

- inhibitia canalelor de Na+

- modularea actiuni GABA cu deschidera canalelor de Cl- prin actiunea fenobarbitalului

2. Indicatii:

- in toate formele de epilepsie cu exceptia micului rau epileptic

3. Reactii advese sunt determinate de cele 2 mecanisme de actiune

Acidul valproic (150, 300, 500mg)

1. Mecanism de actiune ?????impieica diseminarea excitatiei

1. blocheaza canalele de natriu

2. creste GABA in sinapsa prin inhibitia GABA-transaminazei

3. blocheaza canalele de Ca2+ tip T

4. la doze mari scade glutamatul

2. Indicatii: in toate formele de epilepsie

3. Reactii adverse: afectare hepatica severa

Etosuxinida

1. Mecanism de actiune

- impieica diseminarea excitatiei

14
 - blocheaza canalele de Ca2+ tip T

2. Indicatii: petit mal

3. Reactii adverse = rare: tulburari digestive, eruptii cutanate, anemie aplastica, trombopenie, leucopenie

15
 ANTIPARKINSONIENE

Patogenie BOALA PARKINSON: deficitul activitatii inhibitorii dopaminergice la nivelul corpului striat + cresterea
controlului excitator colinergic .

 Dopamina este sintetizata in substanta neagra (centru extrapiramidal) si eliberata in corpul striat.

 In boala Parkinson in fazele de debut neuronii din substanta neagra sunt atrofiati si aproximativ 20% sunt
normali.

 Medicatia bolii Parkinson = corectarea dezechilibrului care s-a creat prin scaderea activitatii inhibitorii
dopaminergice si cresterea controlului excitator colinergic

 Semnele bolii Parkinson: tremor, rigiditate musculara, bradichinezie, anomalii de postura si mers, sialoree

1. Clasificare medicamente antiparkinsoniene

I. DOPAMINOMIMETICE

1. Cresterea sintezei de dopamina = Dopa + inhibitor de dopa-decarboxilaza

L-Dopa + carbidopa (Nakom 200/25mg, Sinemet 250/25mg)

L-Dopa + benserazida (Madopar 200/25mg)

2. Cresterea eliberarii de dopamina

Amantadina (Viregyt cps. 150 mg)

3. Inhibarea degradarii dopaminei

- Seleginina (Selegos, Jumex cp. 5mg) – inhibitor de MAO tip B

- Entacapona (Comtam dj. 200mg), Tolocapona – inhibitori de COMT

4. Agonisti directi ai receptorilor dopaminergici

Bromocriptina (cp. 2,5mg), Pramipexolul (Pramixil), Piribedilul (Pronoran)

II. ANTAGONISTI COLINERGICI MUSCARINICI

Biperidina (Akineton cp 25mg)

Trihexifenidilul (Romparkin cp. 2mg)

Levodopa= precursor metabolic al dopaminei

1. Mecanism de actiune:

- strabate bariere hematoencefalica

- determina refacerea dopaminei in substanta neagra care apoi stimuleaza receptorii dopaminergici D2

- pentru ca este metabolizata aproape in intregime in periferie => necesara impiedicarea degradarii prin:
CARBIDOPA SI BENSERAZIDA = inhibitori de dopa-decarboxilaza care nu strabat bariera hematoencefalica

NB. Vit B6 creste activitatea dopa-decarboxilazei in periferie => creste degradarea levodopa

16
2. Farmacocinetica

- este metabolizata aproape in intregime in periferie:

1. => se transforma in noradrenalina => efecte secundare adrenergice

2. => numai 1-2% ajunge in SNC

3. Efecte farmacologice:

- amelioreaza simptomatologia la 50-80% din bolnavi

- ↓rigiditatea

- ↓hipokinezia

- ↓tremorul

4. Efecte adverse:

- periferie: stimulare inima=> tahicardie, extrasistole, hipotensiune=> prin stimulare dopaminergica periferica

- SNC: stimulare centru voma=> greata, voma !!!Atentie la tratamentul vomei!!!!! psihoze, halucinatii auditive si
vizuale; miscari involuntare (dischinezii)

5. Contraindicatii:

- boli cardiovasulare

- hepatici, renali, DZ

- psihoze !!!!! Medicamentele antipsihotice blocheaza receptorii dopaminergici

- glaucom

17
 - melanom – favorizeaza dezvoltarea
Amantadina (Viregyt)

 elibereaza dopamina in terminatiile nervoase

 initial a fost ca antiviral in gripa

 mai putin eficace ca levodopa, dar si cu mai putine reactii adverse

 poate dezvolta toleranta

Seleginina (Selegos, Jumex)

 Inhiba selectiv MAO-B din creier => scade inactivarea dopaminei => alungeste efectul levodopei, daca sunt
administrate concomitent

 La doze mai mari de 10 mg inhiba neselectiv MAO => reactii adverse

Bromocriptina

 agonist al receptorilor D2

 actiune mai putin intensa ca levodopa, dar si reactii adverse mai putin intense

 Alte indicatii:

 oprirea lactatiei

 encefalopatie hepatica

Trihexifenidil (Romparkin), Biperidina (Akineton )

Mecanism de actiune: antagonisti colinergici muscarinici cu actiune predominanta pe receptorii muscarinici centrali

:Efecte farmacologice: mai putin activi ca levodopa, fiind folositi concomitent cu aceasta; mai active pe hipertonie,
sialoree

Indicatii: folositi mai ales pentru tratarea efectelor de tip parkinson a neurolepticelor

Reactii adverse si contraindictii = asemanatoare cu alte anticolinergice

ANALGEZICE OPIACEE

= medicamente cu actiune depresiva pe SNC, care determina:

 analgezie

 calmarea anxietatii

 sedare

 euforie

Nomenclatura: OPIACEE = substante obtinute din sucul de mac alb – opiu – care determina efecte morfin-like.

Opiul contine 20 de alcaloizi :

- morfina

- codeina(se formeaza dupa ce se oxideaza opiu)

18
 - papaverina

- nosocapina, etc

OPIOIZII = substante cu proprietati asemanatoare opiaceelor, dar cu alta structura

OPIACEE sinonim cu OPIOIZI (OPIACEE = OPIOIZI)

 Tipuri de opioizi :

opioizi endogeni

opioizi exogeni – extrasi din opiu sau produsi prin sinteza

OPIOIZII ENDOGENI

1. Rol = neuromodulatori

1. ENKEFALINE

2. ENDORFINE

3. DINORFINE

4. NOCICEPTINE

2. Distributie: centrala( in SNC) si periferica(intestin) :

1. ENKEFALINE = pentapeptide : actioneaza pe receptorii miu si delta

2. ENDORFINE = polipetide: actioneaza pe receptorii miu si delta

• Precursori = proopiomelanocortina (POMC)

POMC => endorfine, ACTH, MSH

3. DINORFINE = polipeptide: actioneaza pe rec. Kappa

4. NOCICEPTINE = polipeptide : actioneaza pe receptorii ORL (opioid receptor like) – numiti receptori orfani pt.
ca atunci cand au fost descoperiti nu se stia ce opioid actioneaza asupra lor ; au efect ALGEZIC

3. Tipuri de receptori opioizi : µ(miu), κ(kappa), δ(delta); Receptorii σ (sigma) care provoaca analgezie, midriaza,
stimulare respiratorie, uneori delir, sunt receptori pentru fenciclidina care nu este un opioid

4. Mecanismul de acțiune al receptorilor opioizi

 Receptorii opioizi = receptori cuplati cu proteina Gi

1. inhiba adenilciclaza => scaderea concentratiei intracelulare de AMPc

2. deschid canale de K+ => hiperpolarizare

3. inchid canale de Ca2+ voltj dependente => impidicarea eliberarii de mediatori

19
5.Clasificarea opioizilor

 1. Agonisti (enkefalomimetice)

 2. Agonisti k - antagonisti µ

 3. Antagonisti

AGONISTI OPIOIZI

1. Agonisti ai opioizilor (enkefalomimetice)

Agonisti puternici

 Morfina

 Heroina

 Hidromorfona

 Petidina (Meperidina)

 Fentanil

 Metadona

Agonisti moderati

 Codeina

 Propoxifen

 Dextrometorfanul

20
  Tramadolul

Morfina

1. Efecte farmacologice
1. Efecte la nivelul SNC :
i. Analgezie intensa :

1. creste pragul perceptiei dureroase

2. scade reactiile la durere : strigate, frica

3. modifica perceptia durerii – detasare fata de durere

a. durata analgeziei = 4 - 6 ore

b. locul de actiune : central, maduva, periferic (poate fi administrata de exemplu
intro articulatie si determina analgezie locala)
ii. Deprimare respiratorie
1. se instaleaza paralel cu analgezia
2. se produce prin scaderea sensibiltatii centrilor respiratori la CO2
iii. Deprimare a centrului tusei
iv. Modificare comportamentala
1. euforie, sedare, stare de bine
2. Voma - provoaca voma la doze mici
2. Efecte la nivel digestiv :
i. scade peristaltismul digestiv
ii. scade secretiile digestive

i + ii => constipatie=> efect antidiareic

iii. spasm pe caile biliare si sfincterul lui Odi => in colici se asociaza cu antispastice
3. Efecte la nivel genitourinar :
i. creste contractia ureterelor => in colica renala se asociaza cu antispastice
ii. creste tonusul detrusorului vezicii urinare
iii. creste tonusul sfincter vezicii

ii + iii=> mictiune dificila

4. Efecte la nivel cardiovascular :

i. Vasodilatatie:
1. arteriala si venoasa => indicatie in edemul pulmonar acut
2. vase cerebrale => creste presiunea LCR => contraindicata in traumatismele cerebrale
3. cutanata => congestie, transpiratii
ii. deprima reflexele circulatorii => hipotensiune ortostatica
5. Efecte la nivel pulmonar : bronhospasm – prin eliberarea de histamina
6. Efecte la nivelul ochiului : mioza
7. Efecte la nivelul termoreglarii : deprimare
8. Efecte neurohormonale: scade secretia de ACTH, FSH, LH si creste secretia de prolactina
9. Toleranta si dependenta
2. Farmacocinetica morfinei

 Administrare :

21
 - iv – in dureri acute – de obicei 10 mg

- oral – in dureri cronice – 20mg  maxim 60 mg

 Biodisponibiltatea dupa administrarea orala este mica – sub 25% - prin absorbtie slaba si metabolizare la primul
pasaj hepatic

 T/2 = 2 - 3 ore

 Durata actiunii = 4 – 6 ore

 Distributie : in tot organismul inclusiv in placenta si la fat; patrunde putin prin bariera hematoencefalica ( fata de
heroina si fentanil care sunt mai liposolubile)

 Metabolizare – prin conjugare => metaboliti activi si inactivi

 Eliminare – urina – 90% in primele 24 ore

3. Indicatiile morfinei

1. Analgezie

1. cind nu exista raspuns la alte analgezicele

2. in cancer

3. pre si postoperator

2. EPA

3. Colici – asociata cu antispastice

4. Diaree – mai bine insa loperamida

5. Tuse – mai bine insa codeina sau dextrometorfan

4. Efecte adverse si contraindicatii

1. dependenta => contraindicata administrarea abuziva

2. deprimare respiratorie => contraindicata la bolnavi cu insuficienta respiratorie

3. sedare

4. voma

5. hipotensiune

6. cresterea presiunii intracraniene => contraindicata la traumatizati cranieni

7. constipatie

8. retentie de urina => contraindicata la bolnavi cu adenom de prostata

9. contraindicata in travaliu in administrae iv => asfixie nou nascut

10. contraindicata la alergici – pentru ca determina eliberarea de histamina

Heroina:

22
 - este un opiaceu de sinteza produs prin acetilarea morfinei

- este mai liposolubila decit morfina = > traverseaza mai bine bariera hematoencefalica => se transforma in
morfina

- are o potenta de 2-3x mai mare decit morfina

(10 mg morfina = 5 mg heriona)

- durata de actiune aprox. 2 ore (½ din durata de actiune a morfinei)

- nu este utilizata in terapie

- folosita de toxocomani

Petidina (Meperidina) – Mialgin: opioid de sinteza (primul)

Efecte farmacologice

1. analgezie

1. de 10 ori mai mica decit morfina ( 10 mg morfina = 100 mg petidina)

2. durata mai scurta de actiune – 2-4 ore

2. sedare/euforie – mai accentuate fata de morfina

3. depresie respiratorie – mai mica sau egala cu morfina

4. midriaza nu mioza ca morfina – efect atropin-like

Indicatii : la fel ca morfina; nu pentru tuse si diaree

Metadona: opioid de sinteza cu administrare orala

Efecte farmacologice

Analgezie

 similara cu a morfinei dupa administrarea parenterala, dar mult mai mare dupa administrarea orala
pentru ca se absoarbe mai bine

 durata de actiune lunga (3 – 5 ORE)

Indicatii

1. cura de dezintoxicare – ca substituent al morfinei pentru ca determina in sindrom de abstinenta mai

incet instalat si mai blând fata de morfina datorită T/2 lung (35 ore vs. 2-3 ore morfina)

2. analgezic - oral – in dureri cronice – 5-15 mg

- sc. – 5-10mg

Fentanil

- inrudit cu petidina dpdv. al structurii

- actiuneaza predominant pe receptorii miu

Efecte farmacologice
23
 Analgezie

 de 100 ori mai mare ca morfina

 actiune imediata dupa adm. iv si scurta – ½ ora

Efecte parasimpatomimetice => bradicardie

Indicatii

- anestezie disociativa impreuna cu droperidol

- tratamentul durerilor neoplazice – dispozitive transdermice (72 ore)

AGONISTI ANTAGONISTI OPIOIZI

 Agonisti k - antagonisti µ

 Pentazocina

 Buprenorfina

 Nalorfina

 Nalbufina

Pentazocina (Fortral): agonist kappa + antagonist miu

Efecte farmacologice

 actiune analgezica mai mică decât morfina

 risc de dependenta mic (poate determina sindrom de abstinenta la morfinomani)

 deprima respiratia mai putin ca morfina

 sedativ marcant

 ATENTIE: la doze mari – disforie, halucinații (prin stimulare kappa)

Indicatii

- dureri acute si cronice

ANTAGONISTI OPIOIZI

Naloxona

Indicații: intoxicatia acuta cu opioizi, deprimarea respiratorie determinata de opioizi

Naltrexona

Indicatii: tratamentul toxicomanilor dupa dezintoxicare

MEDICAMENTE ANTIDEPRESIVE

DEPRESIA

24
Tulburare a dispozitiei caracterizata prin:
1. Dispozitie depresiva (echivalentul sentimentului de tristete accentuata, goliciune
interioara) in cea mai mare parte a zilei, aproape in fiecare zi; la copii si adolescenti,
dispozitia poate fi iritabila;
2. Anhedonie (diminuare marcata a interesului sau placerii pentru toate sau aproape toate
activitatile), cea mai mare parte a zilei, aproape in fiecare zi; nici macar efectuarea
activitatilor vesele sau a hobby-urilor nu mai ofera placere persoanei afectate;
3. Pierdere semnificativa in greutate sau castig ponderal fara legatura cu o anume dieta
4. Insomnie sau hipersomnie (episoade prelungite de somn, dificultate de trezire etc.)
aproape in fiecare zi;
5. Agitatie sau lentoare psihomotorie aproape in fiecare zi;
6. Fatigabilitate („oboseala”, „epuizare”) sau lipsa de energie aproape in fiecare zi;
7. Sentimente de inutilitate sau de culpa excesiva ori inadecvata
8. Diminuare a capacitatii de a gandi, sau de a se concentra ori indecizie aproape in
fiecare zi
9. Ganduri recurente de moarte (nu doar teama de moarte), ideatie suicidara recurenta
fara un plan anume sau o tentativa de suicid ori un plan anume pentru comiterea
suicidului.

MANIA

= Perioada distincta de dispozitie ridicata, expansiva sau iritabila anormala si persistenta, cu

durata de cel putin o saptamana ( sau cu orice durata daca a fost necesara spitalizarea)
= In cursul acestei perioade au fost prezente intr-un grad semnificativ:
• stima de sine crescuta sau grandiozitate
• nevoie descrecuta de somn
• mai vorbaret ca de obicei sau presiunea de a vorbii continuu (logoree)
• fuga de idei sau senzatia subiectiva ca alearga gandurile (tahipsihie)
• distractibilitate (atentia este atrasa prea usor de stimuli externi neimportanti sau
irelevanti)
• cresterea activitatilor orientate catre un scop (fie social, fie sexual)
• implicarea excesiva in activitati placute sau care au un potential ridicat de consecinte
negative (cumparaturi excesive, legaturi sexuale indiscrete sau investitii necugetate
in afaceri)

Etiopatogenia depresiei si maniei

Teoria aminelor biogene

= Teoria aminelor biogene → deficit de serotonina si/sau noradrenalina => depresie
= Surplus de serotonina si/sau noradrenalina => manie
*Tratamentul depresiei = corectarea deficitului de serotonina

Medicamente antidepresive

1. Inhibitoare selective ale recaptarii serotoninei

- Fluoxetina (Prozac, Axetin, Floxet, Fluohexal cp 20mg,)
- Paroxetina (Seroxat, Rexetin, Paluxetil cp 20 mg)
- Fluvoxamina (Fevarin)
- Sertralina (Zoloft, Serlift, cp 50mg)
- Citalopram
25
 - Escitalopram
Mecanism de actiune
- blocheaza selectiv recaptarea serotoninei
- NU blocheaza receptori alfa adrenergici, histaminergici, muscarinici => efecte adverse
mai putine

Fluoxetina (Prozac, Axetin, Floxet, Fluohexal)

T/2 = 4-6zile
Metabolit activ - norfluoxetina = T/2=4-16 zile
Alte indicatii
- intestin iritabil cu predominanta constipatiei
- bulimie nervoasa, anorexia nervoasa
- stari de panica
- tulburari disforice premenstruale
Reactii adverse = mai putine decât ADT
- greata
- anxietate
- insomnie
- anorexie, pierdere in greutate
- disfunctie sexuala
Doze - 1cp (20 mg)/zi dimineata ( max 60mg/zi in 2 prize)

2. Inhibitoare ale recaptarii serotoninei si noradrenalinei (antidepresive triciclice)

- Imipramina
- Clorimipramina (Anafranil)
- Trimipramina
- Desimipramina
- Nortriptilina
- Amitriptilina
- Doxepina
- Mianserina

Sunt primele medicamente folosite ca antidepresive.

Eficacitate similara => folosirea lor in functie de :

- efectele adverse
- raspunsul individual

Mecanism de actiune ADT

1. inhibitia recaptarii serotoninei si noradrenalinei => cresterea neurotransmitaorului in
fanta sinaptica => efect antidepresiv dupa 2-4 saptamani
2. blocarea receptorilor alfa adrenergici, muscarinici si histaminergici

Efecte farmacologice: dupa > 2 saptamini

- cresterea dispozitiei
- cresterea activitatii fizice
- reducerea preocuparilor morbide
Indicatii:
- depresie majora severa
26
 - stari de panica
- enurezis la copii – imipramina – prin efect anticolinergic
Reactii adverse
- cardiovasculare
- tulburari grave de ritm si de conducere (prelungire QT, deces)
- hTA ortostatica si tahicardie reflexa
- efecte de tip atropinic
- sedare
*INDICE TERAPEUTIC MIC – IMIPRAMINA – doza letala de 5-6 ori mai mare ca doza maxima => atentie
la pacientii cu tendinta la suicid => monitorizare

3. Inhibitoare ale recaptarii noradrenalinei

- Reboxetina
4. Inhibitoare ale metabolizarii serotoninei (inhibitoare MAO-A)
- Moclobemida

MEDICAMENTE ANTIPSIHOTICE

Sinonime:
- neuroleptice
- neuroplegice
- tranchilizante majore
- antischizofrenice
= Schizofrenia este o psihoză caracterizată prin deteriorarea proceselor de gândire și de răspunsuri
emoționale inadecvate. Tulburarea se manifestă prin halucinații auditive, deliruri paranoide sau bizare sau
prin vorbire și gândire dezorganizate și este însoțită de disfuncție socială sau ocupațională semnificativă.
= Frecventa = 1% din populatie (ca si diabetul zaharat)
= Patogenie – hiperreactivitate a neuronilor dopaminergici din sistemul limbic, cu determinism genetic
important.

A. Mecanism de actiune
Interventie pe mai multe tipuri de sinapse:
• dopaminergice
• serotoninergice
• adrenergice
• colinergice
1. blocare receptori dopaminergici D2
a. sistem limbic => efect antipsihotic - efect dorit
b. sistem nigro-striat => sindrom extrapiramidal - efect nedorit
c. hipotalamus => efecte vegetativolitice si endocrine - efect nedorit
2. blocare receptori serotoninergici 5-HT2A

1. Blocarea receptorilor dopaminergici D2 (mai ales fenotiazinele – ex. clorpromazina)

2. Blocare receptori serotoninergici 5-HT2A (mai ales neurolepticele atipice – ex.olanzapina)

efect antipsihotic - blocheaza putin receptorii D2
+
blocarea 5-HT2 → creste eliberarea de dopamina in corpul striat
=> fara efecte extrapiraidale
B. Clasificare:
27
 1. Antagonisti dopaminergici (antipsihotice tipice)
Fenotiazine
• Clorpromazina (Plegomazin)
• Flufenazina (Mirenil)
• Proclorperazina (Emetiral)
• Prometazina (Romergan)
• Tioridazina
Butirofenone
• Haloperidol (Haldol)
• Droperidol
Benzamide
• Sulpirida (Eglonyl, Dogmatil)
• Tiaprida (Tiapridal)
2. Antagonisti serotoninergici 5-HT2 si dopaminergici (antipsihotice atipice)
Clozapina (Leponex cp 25, 100 mg)
Olanzapina (Zyprexa cp 5, 7,5, 10 mg)
Risperidona (Rispolept cp 1, 2. 3, 4, 6 mg)
Ziprasidona
3. Timoreglatoare
Litiu
Carbamazepina
Acid valproic
C. Efecte farmacologice
• Efecte antipsihotice
- apar dupa 3 saptamani - o luna
- inlatura – delir, halucinatii, autism, catatonia, iluzii patologice
• Efecte sedative
- prin starea de indiferenta ce o determina medicamentele => inlatura agresivitatea
• Efecte extrapiramidale
- simptome parkinsoniene
- acatisie = agitatia motorie
- diskinezia tardiva – la cei cu tratament indelngat = posturi inadecvate ale gitului, membrelor,
trunchiului = manifestari aproape ireversibile
- distonia: grimase faciale, protuzie limba, torticolis, etc.
*Antipsihoticele atipice au mai puține efecte extrapiramidale (20% vs 80%)
• Efecte simpatolitice și parasimpatolitice
= Blocare alfa adrenergica:
- hipotensiune arteriala mai ales ortostatica, congestie nazala
= Blocare colinergica => efect atropinic (clorpromazina)
= Efect antivomitiv: clorpromazina, prometazina
= Deprimare termoreglare => poichilotermie
• Efecte endocrine
- cresterea secretiei de prolactina => marirea sanilor, galactoree, oligomenoree
- scaderea secretiei de STH
- scaderea secretiei de hormoni suprarenalieni, congestie nazala
D. Indicatii antipsihotice
• Schizofrenie - initial doze mari
• Vărsături - doze mici – proclorperezina (Emetiral)
• Sughitul rebel - clorpromazina
• Rau de miscare – prometazina (Romergan)
28
 • Prurit - prometazina (Romergan)
• Febra care nu răspunde la altă medicație (asociate împachetărilor reci)
E. Efecte secundare si reactii adverse:
- tremor
- efecte extrapiramidale
- hipotensiune arteriala ortostatica
- constipatie
- retentie de urina
- tulburari endocrine
- disfunctie sexuala
- icter colestatic – clordelazina
- agranulocioza – clozapina
F. Contraindicatii antipsihotice
1. Boala Parkinson
2. Epilepsie
3. Glaucom
4. Adenom de prostata
5. Bolnavi cu boli vasculare cerebrale
6. sarcina si alaptare

29