UNIVERSITATEA “OVIDIUS” din CONSTANȚA

FACULTATEA DE MEDICINĂ
SPECIALIZAREA Medicină
Sesiunea: Simulare admitere Mai 2020

PROBĂ DE CONCURS
Varianta: Biologie - Fizică

INSTRUCȚIUNI PENTRU COMPLETAREA GRILEI DE CONCURS

- Întrebările au 2, 3 sau 4 răspunsuri corecte;
- Nu există întrebări cu un singur răspuns corect, cu toate răspunsurile corecte sau niciun
răspuns corect;
- Varianta de răspuns considerată corectă se marchează cu o bulină în cercul corespunzător
conform modelului de mai jos:

- Variantele considerate incorecte se vor lăsa necompletate;

- Orice altă modalitate de completare a grilei va atrage după sine anularea răspunsurilor;
- Nu se acceptă corecturi;
- Punctele nu sunt echivalente cu note sau fracțiuni de notă.

În atenția candidaților:
• Se interzice cu desăvârșire intrarea în sala de concurs cu telefoane mobile. Posesia telefoanelor mobile, chiar și închise,
depistate asupra candidatului, atrage după sine eliminarea candidatului din concurs.
• În timpul probei de concurs candidații nu au voie să consulte niciun fel de material, să discute cu alți candidați sau să copieze;
se interzice folosirea de către candidați a minicalculatoarelor proprii, a telefoanelor mobile sau a oricăror dispozitive electronice
de comunicare. Cei surprinși asupra faptului sunt eliminați din concurs.
• Nu se acceptă posesia asupra candidaților a altor instrumente de scris în afara celor primite de la Comisia tehnică de admitere.
Posesia materialelor scrise sau a altor obiecte, inclusiv pentru scris, în afara celor aferente concursului (caiet cu întrebări, grilă
de rezolvare, ciorne, pix) primite de la comisia tehnică, depistate asupra candidatului după începerea concursului, atrage după
sine eliminarea candidatului din concurs.
• Constituie fraudă și cazul în care candidații, prin diferite semne sau bilețele, încearcă să comunice între ei privitor la întrebările
din chestionare.
• Candidații care perturbă în mod repetat liniștea necesară desfășurării concursului sunt eliminați din concurs.
• În sala de concurs, candidații au obligația verificării caietului cu întrebări, precum și corespondența dintre caietul de întrebări și
cel al tipului de grilă primit. Întreaga responsabilitate asupra corespondenței dintre tipul de grilă și tipul caietului cu întrebări
revine candidatului.

1
1. Următoarele afirmații sunt corecte, cu
EXCEPŢIA:
a. capul formează singur extremitatea cefalică a
corpului;
b. gâtul formează singur extremitatea cefalică a
corpului;
c. gâtul este segmentul ce leagă capul de trunchi;
d. capul împreună cu gâtul formează extremitatea
cefalică a corpului;
e. cavitatea toracică face parte din cavitățile
trunchiului.
2. Subdiviziunile cavității abdominale sunt:
a. epigastrul;
b. hipogastrul;
c. regiunea costală;
d. hipocondrul drept;
e. hipocondrul stâng
3. Celulele pot prezenta următoarele dimensiuni:
a. media se consideră 30-50 µ;
b. ovulul: 150- 200 µ;
c. hematia: 3,5 µ;
d. fibra musculară striată: 5-15 cm;
e. fibra musculară striată: 5-15 mm.
4. Foițele membranei nucleare sunt:
a. internă, spre matricea citoplasmatică;
b. externă, aderentă miezului nuclear;
c. externă, ce prezintă ribozomi;
d. externă ce se continuă cu citomembranele RE;
e. internă, aderentă miezului nuclear.
5. Panta ascendentă:
a. corespunde depolarizării;
b. corespunde repolarizării;
c. apare după atingerea potențialului prag;
d. se datorează ieșirii K din celulă;
e. se datorează creșterii permeabilității membranei
pentru Na.
6. Ţesutul cartilaginos elastic formează:
a. epiglota;
b. cartilajele laringelui;
c. tunica medie a arterelor;
d. tunica medie a venelor;
e. pavilionul urechii.
7. Teaca de mielină nu este prezentă la:
a. axonii cu diametrul mai mic de 2 microni;
b. fibrele din întregul sistem nervos vegetativ;
c. fibrele vegetative preganglionare;
d. fibrele vegetative postganglionare;
e. axonii cu diametrul mai mare de 2 microni.
8. Depolarizarea membranei postsinaptice se
numește:
a. potențial postsinaptic excitator, dacă este vorba de
un neuron postsinaptic;
b. potențial presinaptic excitator, dacă este vorba de
un neuron presinaptic;
c. potențial terminal de placă, dacă este vorba de o
fibră musculară scheletică;
d. potențal presinaptic de placă, în cazul joncțiunii
neuromusculare;
e. potențial inhibitor.
2
9. Receptorii tonici:
a. prezintă activitate relativ constantă pe toată durata
aplicării stimulului;
b. activitatea lor scade ulterior aplicării stimulului;
c. activitatea lor creste ulterior aplicării stimulului;
d. sunt reprezentați de receptorii vizuali;
e. sunt reprezentați de celulele cu conuri din coroidă.
10. În interiorul cordoanelor se delimitează:
a. fascicule ascendente situate profund;
b. fascicule descendente situate periferic;
c. ganglioni;
d. fascicule ascendente situate periferic;
e. fascicule de asociație situate profund.
11. Ramura comunicantă cenușie a nervului spinal:
a. conține fibre amielinice;
b. reprezintă axonul neuronului din ganglionul
limfatic;
c. conține fibre mielinice;
d. are originea în ganglionul vegetativ simpatic
paravertebral;
e. are originea în ganglionul spinal.
12. Fasciculul spinocerebelos dorsal:
a. este un fascicul încrucisat;
b. este situat în cordoanele laterale;
c. este situat în cordoanele posterioare;
d. strabate numai bulbul rahidian;
e. ajunge în cerebel de-a lungul pedunculului
cerebelos superior.
13. Căile extrapiramidale au următoarele
caracteristici:
a. își au originea în etajele corticale;
b. își au originea în etajele subcorticale;
c. ajung la neuronii motori din cornul anterior
medular;
d. ajung la neuronii visceromotori din cordonul lateral;
e. ajung la neuronii senzitivi din cornul posterior
medular.
14. Fenomenul de iradiere al reflexelor
polisinaptice:
a. reprezintă proprietatea de a iradia la nivelul SNC;
b. reprezintă proprietatea de a iradia la nivelul SNP;
c. constă în antrenarea unui număr crescut de
neuroni;
d. este guvernat de legile lui Pflugger;
e. este guvernat de legile lui Descartes.
15. În punte se găsesc:
a. nucleii cohleari;
b. nucleul salivator inferior;
c. nucleii vestibulari;
d. nucleul salivator superior;
e. nucleul motor al facialului.
16. Nervii faciali se caracterizează prin:
a. fibrele parasimpatice provin din nucleii lacrimal și
salivator superior din punte;
b. originea aparentă este în șanțul bulbo-pontin;
c. fibrele motorii inervează mușchii mimicii;
d. reprezintă perechea VIII de nervi cranieni;
e. au și origine în măduva cervicală.
17. Nervii vagi se caracterizează prin: 25. Căile de conducere ascendente directe:
a. originea reală a fibrelor motorii se află în nucleul a. sunt căi cu conducere rapidă;
solitar; b. sunt formate din sinapse puține;
b. fibrele senzoriale au primul neuron în ganglionul de c. folosesc sistemul reticulat ascendent activator;
pe traseul nervului; d. sunt căi cu conducere lentă;
c. deutoneuronul fibrelor senzitive este în nucleul e. proiectează cortical într-o arie specifică.
ambiguu;
d. fibrele parasimpatice provin din nucleul dorsal al 26. Aria gustativă este situată în:
nervului vag; a. partea superioară a girusului precentral;
e. fibrele motorii ajung până în pelvis. b. partea inferioară a girusului postcentral;
c. partea posterioară a girusului precentral;
18. La cerebel ajung: d. în lobul parietal;
a. fasciculele spino-talamice; e. în lobul temporal.
b. fasciculele spino-bulbare;
c. fasciculul spino-cerebelos dorsal pentru simțul 27. Nervii olfactivi:
tonusului muscular; a. reprezintă axonii neuronilor multipolari din
d. tracturile sensibilității proprioceptive de control al mucoasă olfactivă;
mișcării; b. fac sinapsă cu celulele mitrale din bulbul olfactiv;
e. fasciculul vestibulo-cerebelos. c. reprezintă axonii celulelor bipolare din mucoasa
olfactivă;
19. Metatalamusul: d. străbat lama ciuruită a etmoidului;
a. face parte din mezencefal; e. se proiectează pe fața medială a lobului temporal.
b. este format din corpii geniculati laterali;
c. este format de coliculii cvadrigemeni superiori; 28. La nivelul analizatorului kinestezic, corpusculii
d. este format din corpii geniculati mediali; Vater-Pacini:
e. este format din coliculii cvadrigemeni inferiori a. sunt sensibili la mișcări;
b. sunt stimulați de modificările presionale;
20. Pe fața inferioară a emisferelor cerebrale se c. sunt situați în periost;
observă: d. sunt situați în articulații;
a. lobul parietal; e. sunt diferiți de cei din tegument.
b. lobul orbital;
c. șanțul parieto-occipital; 29. Retina conține:
d. lobul temporo-occipital; a. trei feluri de celule funcționale;
e. girii orbitali. b. zece straturi celulare;
c. un strat profund, format din celule pigmentare;
21. Fibrele corticale de asociație se caracterizează d. un strat cu celule fotosensibile, ce secretă pigmenții
prin: vizuali,
a. leagă între ele regiuni din emisferul drept; e. un strat superficial cu celule de asociație, cu rol
b. unesc în ambele sensuri scoarța cu centrii protector .
subcorticali;
c. leagă între ele regiuni din emisferul stâng; 30. Tractul optic conține fibre:
d. leagă emisferele de formațiunile subiacente; a. de la ambii ochi;
e. părăsesc emisferul cerebral. b. de la neuronii multipolari din câmpul nazal de
aceeași parte;
22. Dintre nervii sistemului nervos vegetativ fac c. de la neuronii multipolari din câmpul temporal de
parte următorii, cu EXCEPŢIA: aceeași parte;
a. nervul trohlear; d. de la neuronii bipolari din câmpul nazal de aceeași
b. micul nerv splanhnic; parte;
c. nervii pelvici; e. de la un singur ochi.
d. nervul accesor;
e. marele nerv splanhnic. 31. Daltonismul:
a. apare mai frecvent la femei;
23. Căile SNV: b. apare la aproximativ 8% din populația masculină;
a. simpaticul folosește calea nervului III; c. constă în absența celulelor cu con sensibile la
b. simpaticul are căile sale proprii; verde;
c. simpaticul folosește calea nervului IV; d. constă în absența bastonașelor;
d. parasimpaticul folosește calea nervului VII; e. constă în absența celulelor cu con sensibile la roșu.
e. simpaticul folosește calea nervului VII.
32. Despre columelă putem afirma următoarele:
24. SNV poate acționa: a. pe ea se prinde lama osoasă spirală;
a. antagonist: reglarea diametrului pupilar; b. este axul central al melcului osos;
b. complementar la nivelul aparatului reproducător; c. este situată în interiorul melcului membranos;
c. complementar în micțiune; d. participă la delimitarea canalului cohlear;
d. complementar, în reglarea secreției salivare; e. pe ea se prinde membrana vestibulară.
e. cooperare, în micțiune.

3
33. Receptorii maculari detectează: e. anterior, cu osul de parte opusă.
a. viteza de deplasare a corpului;
b. accelerația liniară de deplasare; 41. Radiusul se articulează proximal cu:
c. accelerația circulară de deplasare; a. oasele carpiene;
d. poziția capului; b. humerusul;
e. viteza de deplasare a capului. c. metacarpienele;
d. ulna,
34. Hormonul are următoarele caracteristici, cu e. falangele.
EXCEPŢIA:
a. este produs de celule endocrine; 42. Osul etmoid:
b. acționează la distanță de locul sintezei; a. prezintă o stâncă;
c. este produs de glandele exocrine; b. face parte din oasele neurocraniului;
d. sunt eliberați în sânge și limfa; c. prezintă o gaură la nivelul căreia măduva spinării
e. au o acțiune specifică reglatoare a metabolismului se continuă cu bulbul rahidian;
celular. d. prezintă o lamă ciuruită, străbătută de filetele
nervului olfactiv;
35. STH-ul: e. este situat la nivelul bolții craniului.
a. se mai numește și hormonul de creștere;
b. majoritatea efectelor STH-ului se exercită indirect; 43. În partea anterolaterală a toracelui se găsesc
c. majoritatea efectelor STH-ului se exercită direct; mușchii:
d. efectele STH-ului se realizează prin acțiunea unui a. deltoid;
sistem de factori de creștere; b. mare pectoral;
e. efectele STH-ului se realizează prin acțiunea c. mare dorsal;
somatomedinelor. d. dințat anterior,
e. trapez.
36. Hipersecreția de ACTH produce:
a. hipertrofia corticosuprarenalei; 44. Pe fața posterioară a gambei se află următorii
b. tulburări metabolice; mușchi:
c. diabetul bronzat; a. solear;
d. diabet zaharat; b. biceps femural;
e. hipersecreția de hormoni ai corticosuprarenalei. c. semitendinos;
d. gastrocnemian,
37. Medulosuprarenala: e. tibial posterior.
a. reprezintă porțiunea centrală a glandei
suprarenale; 45. Substanțele organice din salivă sunt:
b. secretă hormoni de natură glucidică; a. amilaza salivară;
c. sintetizează hormoni din colesterol; b. fosfolipide
d. este formata din trei zone: glomerulara, fasciculata, c. mucina;
reticulata; d. lizozimul;
e. anatomic și funcțional este un ganglion simpatic, ai e. sărurile de Na+.
carui neuroni nu au prelungiri.
46. În timpul faringian al deglutiției:
38. Boala Basedow- Graves se caracterizează prin: a. sunt stimulați receptorii din jurul intrării în faringe;
a. mărirea de volum a glandei tiroide; b. se inițiază o serie de contracții musculare
b. creșterea frecvenței cardiace; faringiene automate;
c. scăderea frecvenței cardiace; c. se inițiază o serie de contracții musculare
d. scăderea în greutate; faringiene voluntare;
e. încetinirea dezvoltării fizice. d. durează 1-2 sec;
e. durează 5-6 sec.
39. Următoarele afirmații sunt corecte:
a. secreția pancreasului endocrin este controlata de 47. Enzimele pancreatice sunt:
hipofiză; a. amilaza salivară;
b. glicemia este de 65-110 mg la 100ml de sânge; b. lipaza gastrică;
c. diabetul zaharat este o boală metabolică c. chimotripsina;
complexă; d. tripsina;
d. în diabetul zaharat organismul este incapabil de a e. activatorul tripsinei.
oxida glucidele;
e. reglarea secreției de insulina se face printr-un 48. Despre pigmenții bilari se pot afirma
mecanism de feed-back, în funcție de nivelul următoarele, cu EXCEPŢIA:
glicemiei. a. sunt secretați de hepatocite;
b. sunt metaboliți ai hemoglobinei;
40. Osul sacru se articulează: c. sunt excretați biliar;
a. lateral, cu osul coxal; d. reduc tensiunea superficială a lipidelor
b. inferior, cu coccigele; e. facilitează acțiunea lipazei pancreatice.
c. superior, cu coloana lombară;
d. inferior, cu femurul;
4
49. Mușchii faringelui: c. dă naștere arterei carotide comune drepte;
a. sunt formați din fibre musculare netede; d. dă naștere arterei subclaviculare stângi;
b. prezintă epiteliu pluristratificat pavimentos e. dă naștere arterei subclaviculare drepte.
cheratinizat;
c. are în structura sa un epiteliu cilindric 58. Prin sistemul azygos vena cavă superioară
pluristratificat; strânge sângele venos de la:
d. sunt formați din fibre musculare striate; a. spațiile intercostale;
e. sunt inervați de nervul IX. b. esofag;
c. bronhii;
50. Stratul muscular al colonului: d. stomac;
a. este format din fibre musculare striate; e. ficat.
b. este format din fibre musculare netede;
c. este format din fibre intrafusale; 59. Numărul normal al trombocitelor pe mm3 poate
d. formează tenii; fi:
e. formează benzi musculare. a. 150000;
b. 250000;
51. Orificiul atrioventricular drept este prevăzut cu c. 300000;
valva: d. 200000;
a. bicuspidă; e. 5000.
b. tricuspidă;
c. mitrală; 60. Apărarea specifică dobândită natural poate fi:
d. atrioventriculară dreaptă. a. pasivă, prin transfer transplacentar de anticorpi;
e. semilunară. b. prin vaccinare;
c. activă, în urma unei boli;
52. Centrii automatismului cardiac sunt d. prin administrare de anticorpi;
reprezentați de: e. prin administrarea de antitoxine.
a. nodulul sinoatrial;
b. nodulul sinoventricular; 61. Ganglionii limfatici se caracterizează prin, cu
c. nodulul atrioventricular; EXCEPŢIA:
d. fasciculul His; a. sunt situați pe traiectul venelor;
e. rețeaua atrioventriculară. b. prin ei trece în mod obligatoriu sângele;
c. sunt asemănători ganglionilor nervoși;
53. Sistola atrială este perioada: d. sunt situați pe traiectul vaselor limfatice;
a. în care sângele este adus la inimă de venele mari; e. prezintă în structura lor capsulă fibroasă și
b. în care sângele poate reflua în venele mari; medulară.
c. în care orificiile atrioventriculare sunt deschise;
d. în care sângele trece din atrii în ventricule; 62. Canalul toracic strânge limfa din:
e. ce durează 0,10 secunde. a. membrul inferior drept;
b. pătrimea superioară stângă a corpului;
54. Rezistența periferică poate influența presiunea c. membrul superior drept;
arterială datorită: d. membrul inferior stâng;
a. elasticității; e. pătrimea superioară dreaptă a corpului.
b. vâscozității sângelui;
c. debitului cardiac; 63. Următoarele afirmații privind pleura sunt false:
d. concentrația unor hormoni; a. are două foițe, parietală și viscerală;
e. lungimea vasului. b. prezintă o foiță parietală ce aderă la pereții
toracelui;
55. Despre vene se pot afirma următoarele: c. prezintă o foiță viscerală ce aderă la plămân;
a. sunt vase prin care sângele se întoarce la inimă; d. este un mușchi care învelește plămânii;
b. toate venele transportă sânge cu CO2; e. între pleure se găsește o lama fină de lichid
c. au un volum de două ori mai mare decât volumul pericardic.
arterial;
d. dețin 75 % din volumul sanguin; 64. Reglarea ventilației se realizează:
e. au suprafața de secțiune mai mică decât cea a a. de către centrii nervoși din corpii striați;
capilarelor. b. pe baza stimulilor primiți de la chemoreceptori;
c. de către centrii nervoși din diencefal;
56. Inimă aspiră sângele din: d. de către centrii nervoși din puntea lui Varolio;
a. vena cavă superioară; e. pe baza stimulilor primiți de la proprioreceptori.
b. vena cavă inferioară;
c. artera pulmonară; 65. Variațiile diametrului antero-posterior al cutiei
d. aorta; toracice se realizează prin:
e. vena porta. a. ridicarea coastelor;
b. mișcări de ridicare ale diafragmului;
57. Trunchiul arterial brahiocefalic: c. contracția mușchilor abdomenului;
a. ia naștere din aorta ascendentă; d. coborârea coastelor;
b. dă naștere arterei carotide comune stângi; e. mișcări de coborâre ale diafragmului.
5
66. Hilul pulmonar:
a. se află pe fața internă a plămânilor;
b. este un situat la baza plămânilor;
c. prin el intră bronhia principală;
d. este situat numai în plămânul drept;
e. este situat numai în plămânul stâng.
67. Tubul contort proximal renal:
a. este situat în corticală;
b. se continuă cu tubul contort distal;
c. este primul segment al tubului urinifer;
d. străbate medulara;
e. se continuă cu tubul colector.
68. Inervația vezicii urinare este asigurată de:
a. simpatic, prin marele nerv splanhnic;
b. parasimpatic, prin nervii pelvici;
c. parasimpatic, prin nervul vag;
d. simpatic, ce determină contracția sfincterul intern;
e. parasimpatic, ce contractă mușchiul vezical
relaxează sfincterul extern.
69. În urina primară se regăsesc următorii
compuși:
a. glucoză;
b. proteine, în cantitate semnificativă;
c. sodiu,
d. potasiu;
e. amoniac, sub formă de clorură de amoniu.
70. Glandele anexe ale aparatului genital masculin
sunt:
a. corpul spongios;
b. corpul cavernos;
c. penisul;
d. veziculele seminale;
e. prostata.
6
71. Spermatogoniile:
a. sunt celulele primordiale masculine;
b. sunt celule sexuale mature;
c. sunt celule diploide;
d. se dezvoltă în canalul deferent;
e. sunt eliminate prin ejaculare.
72. Trompa uterină comunică cu:
a. vaginul;
b. uterul;
c. ovarul;
d. vulva;
e. cavitatea abdominală.
73. Glanda mamară:
a. este o glanda endocrină;
b. este înconjurată de diferite părți moi;
c. secretă laptele matern;
d. are o importanță patologică;
e. prezintă o unitate secretorie, reprezentată de
mamelon.
74. Următoarele afirmații despre foliculii ovarieni
sunt adevărate:
a. la naștere sunt în număr de câteva sute de mii;
b. la naștere, ovarul conține foliculi primordiali;
c. doar 400 se vor matura în perioada fertilă feminină;
d. cea mai mare parte din cei prezenți la naștere,
involuează;
e. sunt în număr de 300 - 400 pentru fiecare ovar.
75. Sexul copilului este determinat de:
a. tipul spermatozoidului ce fecundează ovulul;
b. tipul ovulului fecundat;
c. cromozomul sexual al ovulului;
d. cromozomul somatic al spermatozoidului;
e. cromozomul sexual al spermatozoidului.
76. Pentru circuitul din figura de mai jos, atunci când K este închis, care din următoarele afirmaţii sunt
adevărate ?

a. UAG = 0
b. UBA = E
c. UCB = E - IR
d. UDC = 2E - Ir
e. UFD = - IR

77. O baterie de acumulatori cuprinde n elemente legate în paralel, fiecare element având t.e.m. E şi
rezistenţa internă r. La bornele acumulatorului se leagă un rezistor cu rezistenta R. Tensiunea la bornele
rezistorului R este:
ER
U=
a. r
R+
n
ER
b. U=
nR + r
nEr
c. U=
nR + r
E
U=
d. r
1+
nR
nE
U=
e. r
1+
nR

78. Care din unitățile de măsura enumerate mai jos sunt corecte pentru potențialul electric ?
a. V
b. JC
c. Aş
d. Nm /C
e. AΩ-1

79. Fie dat un circuit simplu format dintr-o sursă cu t.e. m E şi rezistenţa internă r care debitează pe un
rezistor R un curent de intensitate I. Puterea disipată sub forma de căldura pe rezistorul R aflat în circuit
este:
2
a. P = I (R + r )
E2
P= R
(R + r )2
b.
c. P = I2R
E2
P=
d. R
E2
P=
e. R+r

7
80. Pentru circuitul prezentat în figură de mai jos, cunoscând E - t.e.m. a sursei, r - rezistenta internă a sursei,
R1 și R2 doi rezistori conectați în serie, astfel încât R1=R, R2=2R și r=R, care dintre afirmații sunt
adevărate?

a. Puterea disipată sub forma de căldura pe rezistorul R2 este de două ori mai mare decât puterea disipată sub
forma de căldura pe rezistorul R1
b. Puterea disipată sub forma de căldura pe rezistorul R2 este mai mare decât puterea disipată sub forma de
căldura pe rezistenta internă a sursei
c. Puterea disipată sub forma de căldura pe rezistorul R1 este egală cu puterea disipată sub forma de căldura
pe rezistenta internă a sursei
d. Puterea dezvoltată de sursă este de trei ori mai mare decât puterea disipată sub forma de căldura pe
rezistorul R1
e. Puterea disipată sub forma de căldura pe rezistenta echivalentă a circuitului extern este de patru ori mai
mare decât puterea disipată sub forma de căldura pe rezistorul R1

81. Fie două baterii legate ȋn serie E1=2E şi E2=E avȃnd rezistentele interne r1=2r şi r2=r. Cunoscȃnd ca
rezistorul conectat ȋn circuit ȋn serie cu sursele are rezistenta R=3r. Care din următoarele afirmaţii sunt
adevărate ?

a. Intensitatea curentului din circuit este I = E/ 2r

b. Puterea debitată pe rezistenta internă a sursei E1 este E2/ 2r
c. Puterea debitată pe rezistenta internă a sursei E2 este E2/ r
d. Puterea debitată pe rezistenta internă a sursei E1 este 3E2/ r
e. Randamentul transmisiei puterii de la gruparea de baterii la rezistorul R este 50%

82. Sensul convenţional al curentului electric printr-un conductor metalic:

a. este sensul de deplasare a purtătorilor de sarcina pozitivi prin conductorul metalic respectiv
b. este sensul de deplasare a purtătorilor de sarcina negativi prin conductorul metalic respectiv
c. de la un potenţial electric mai mic la un potenţial electric mai mare prin conductorul metalic respectiv
d. de la un potenţial electric mai mare la un potenţial electric mai mic prin conductorul metalic respectiv
e. este sensul de deplasare a electronilor de conducţie prin conductorul metalic respectiv

83. Se considera reţeaua de rezistori identici din figura de mai jos. Stabiliţi care dintre relaţiile de mai jos
sunt adevărate:

RAB = R
a.
R
RAB =
b. 3
R
RCD =
c. 2
RCD = R
d.
5R
RAC =
e. 8

8
84. În condițiile transferului optim (maxim) de putere de la un generator de tensiune de parametri
( E, r ) la
un consumator ohmic de rezistenta R conectat prin fire de rezistenta electrică neglijabila la bornele
generatorului, rezulta că (notațiile sunt cele utilizate de manualele de fizică):
1
a. η=
4
1
b. η=
2
E2
c. PRmax =
2r
E2
d. PRmax =
4r
e. η = 100%

85. Conform modelului gazului ideal din teoria cinetico-moleculară:

a. forţele intermoleculare sunt conservative şi nu pot fi neglijate
b. forţele intermoleculare sunt neglijabile
c. moleculele gazului sunt considerate puncte materiale
d. mişcarea fiecărei molecule, luată separat, se supune legilor mecanicii clasice
e. mişcarea de ansamblu a moleculelor este ordonată

86. Un vas izolat este împărţit în două compartimente care conţin acelaşi gaz ideal printr-un perete
T T
termoconductor. Iniţial, gazul din cele două compartimente are temperatură 1 şi, respectiv, 2 şi
p p
presiunea 1 , respectiv, 2 . Care va fi raportul presiunilor din cele două compartimente după terminarea
schimbului de energie sub forma de căldura ?
p1 ' pT
= 2 1
p2 ' p1T2
a.
p1 ' pT
= 1 2
p2 ' p2T1
b.
p1 ' p1 T1
= :
p2 ' p2 T2
c.
p1 ' p2 T2
= :
p2 ' p1 T1
d.
p1 ' p2 p1
= :
p2 ' T2 T1
e.

87. Un mol de gaz ideal se destinde într-un proces în care între presiunea gazului p şi volumul gazului V
2
exista relaţia p ⋅ V = constant. În acest proces:
a. volumul gazului creşte, presiunea gazului scade, iar temperatura gazului rămâne constantă;
b. volumul gazului creşte, temperatura gazului creşte;
c. presiunea gazului creşte, temperatura gazului creşte;
d. presiunea gazului scade, temperatura gazului creşte;
e. presiunea gazului scade, temperatura gazului scade.

9
88. Într-o transformare izobară a unui gaz ideal cu exponentul adiabatic γ , lucrul mecanic schimbat de gaz
Lp
cu mediul exterior se poate scrie sub formă:
L p = ν (C p − CV )∆T
a.
L p = γνR∆T
b.
R
Lp = ν ∆T
γ −1
c.
γp∆V
Lp =
γ −1
d.
L p = p∆V
e.

89. În timpul destinderii izoterme a unui gaz ideal, acesta:

a. efectuează lucru mecanic şi îşi conservă energia internă
b. efectuează lucru mecanic şi absoarbe căldura
c. absoarbe căldura şi îşi conservă energia internă
d. cedează căldura şi îşi conservă energia internă
e. primeşte lucru mecanic şi îşi conservă energia internă

ν (γ = 5 / 3) T Qp
90. Moli de heliu se afla la temperatură 1 . Să se calculeze căldura necesară încălzirii
T = nT1 (n > 1)
izobare a gazului până la temperatură 2 .
Q p = 3,5νR(T2 − T1 )
a.
Q p = 1,5νR(T2 − T1 )
b.
Q p = 2,5νR(T2 − T1 )
c.
Q p = 1,5νRT1 (n − 1)
d.
Q p = 2,5νRT1 (n − 1)
e.

91. Graficul transformării ciclice descrise de un motor termic are sensul:

a. Orar în coordonate (VOp)
b. Direct trigonometric în coordinate (TOV)
c. Invers acelor de ceasornic în coordonate (VOp)
d. Invers trigonometric în coordonate (TOp)
e. Direct trigonometric în coordonate (TOp)

92. Consideram o diagramă de stare pentru echilibrul de faza vapori – lichid pentru o substanţă. În diagrama,
punctul C corespunde stării critice, iar punctul T corespunde stării triple a substanţei. Se constată că:

a. în starea 1 substanţa este în fază lichidă

b. în starea 2 substanţa este în fază lichidă
c. în starea 2 substanţa este în stare de vapori
d. în starea 3 substanţa este în stare de vapori
e. în starea 3 substanţa este în stare gazoasă

10
93. Imaginea de interferenţă obţinuta cu până optica
(α ≤ 5°) iluminată normal:
a. imaginea de interferenţă consta în franje de egală grosime
b. franjele de interferenţă sunt localizate
c. franjele sunt paralele cu muchia penei şi echidistante între ele
d. franjele de interferenţă sunt nelocalizate
e. interfranja creşte odată cu creşterea ordinului de interferenţă

94. Hipermetropia se poate corecta cu ajutorul:

a. Lentilelor menisc divergenţe
b. Lentilelor menisc convergente
c. Lentilelor heliomate
d. Lentilelor biconvexe
e. Lentilelor biconcave

95. Pentru descrierea proprietăţilor optice ale instrumentelor optice, se definesc caracteristicile optice prin
relaţiile (notaţiile sunt cele folosite de manualele de fizică):
tgα 2
P=
tgα1
a.
tgα 2
P=
y1
b.
y
P= 1
tgα1
c.
tgα 2
G=
tgα1
d.
tgα1
G=
tgα 2
e.

96. Un dispozitiv Young aflat în aer produce franje de interferenţă. Notând cu 2 distanţa dintre fante, cu D
, distanta de la planul fantelor la ecranul de observaţie, cu λ lungimea de undă a radiaţiei luminoase
utilizate şi cu i interfranja dispozitivului. Introducând în drumul unuia dintre fasciculele care interfera o

e
∆xkmax
lamă de sticla plan-paralela de grosime lipită de fanta corespunzătoare, şi notând cu deplasarea
maximului de interferenţă de ordin k în urma introducerii lamei, rezulta că:
D
∆xkmax = (n − 1)
a. 2e
D⋅e
∆xkmax = (n − 1)
b. 2
i
∆xkmax = (n − 1)
c. λ ⋅e
e⋅i
∆xkmax = (n − 1)
d. λ
2i
∆xkmax = (n − 1)e
e. λ

97. Se studiază interferenta luminii cu un dispozitiv Young, aflat în aer. Dacă întregul dispozitiv se imersează
într-un lichid transparent şi omogen, de indice de refracţie absolut n, atunci:
a. interfranja creşte de n ori
b. interfranja scade de n ori
c. lungimea de undă a luminii scade de n ori
d. interfranja nu se schimba, dar franjele se translatează, ramând paralele şi echidistante
e. lungimea de undă a luminii creşte de n ori

98. Care din următoarele fenomene indica natura ondulatorie a luminii ?

a. reflexia
b. interferenţă
c. difracţia
d. efectul fotoelectric
e. emisia şi absorbţia de fotoni
11
99. Într-un experiment de tip Young o franjă întunecată apare ori de câte ori:
a. diferenţa de faza dintre cele două raze este multiplu impar de π
b. diferenţa de faza dintre cele două raze este multiplu par de π
c. diferenţa de drum optic dintre cele două raze este multiplu impar de λ /2
d. diferenţa de drum optic dintre cele două raze este multiplu impar de λ
e. diferenţa de drum optic dintre cele două raze este multiplu par de λ

100. Care din următoarele combinaţii nu sunt posibile în cazul unei lentile convergente ?
a. obiect virtual - imagine reală, micşorata şi răsturnată
b. obiect virtual - imagine reală, marita şi răsturnată
c. obiect real - imagine reală, micşorata şi răsturnată
d. obiect real - imagine reală, marita şi răsturnată
e. obiect real - imagine virtuală, marita şi dreapta

12