Teste

SISTEMUL NERVOS – TEST 1
La urmatoarele intrebari alegeti un singur raspuns correct
1. Corpul celular al neuronului:

a. formeaza substanta alba a nevraxului
b. este delimitat la exterior de teaca de mielina
c. contine, in neurilema, corpii tigroizi
d. are un nucleu dispus, de regula, periferic, datorita acumularii centrale de lipoproteine
e. in neuroplasma sunt prezente neurofibrilele, cu rol de sustinere si in transportul unor substante
2. Neuronul:
a. genereaza si conduce impulsurile nervoase
b. se inmulteste prin diviziune mitotica
c. contine un nucleol, situat, de regula, central
d. prin diferentiere formeaza celule gliale
e. prezinta un reticul endoplasmatic neted, cu rol in producerea energiei neuronale
3. Neurilema este o membrana:

a. glicoproteica
b. glicolipidica
c. lipoproteica
d. conjunctivovasculara
e. de alta natura
4. Corpusculii Nissl sunt constituiti din:

a. mase dense de lizozomi
b. aglomerari ale veziculelor aparatului Golgi
c. retele omogene de neurofibrile
d. mase dense de reticul endoplasmatic rugos
e. retele endoplasmatice omogene netede
5. Neuronii bipolari prezinta urmatoarele prelungiri:

a. un axon si mai multe dendrite
b. un axon si o dendrita
c. doi axoni si doua dendrite
d. numai doua dendrite
e. un axon cu doua ramificatii colaterale
6. Corpii tigroizi se afla in:

a. neuron si prelungirile sale
b. dendrite si axoni
c. corpul celular si la baza dendritelor
d. corpul celular si axon
e. numai in corpul celular
7. Indicati raspunsul incorect referitor la axon:

a. este o prelungire lunga, pana la 1 m
b. contine axoplasma
c. este delimitat de axolema
d. are ramificatii terminale butonate
e. conduce impulsul nervos aferent(centrifug)
8. Cu o exceptie, dendritele:
a. sunt foarte ramificate
b. conduc impulsul nervos centripet
c. sunt prelungiri neuronale
d. prezinta mase dense de reticul endoplasmatic rugos spre baza lor
e. sunt lipsite de neurofibrile
9. Teaca Henle:
a. este formata din celule gliale, fibre de colagen si de reticulina
b. secreta teaca de mielina
c. acopera celulele Schwann
d. este formata din lamele lipoproteice concentrice
e. separa teaca Schwann de teaca de mielina
10. La nivelul sinapselor informatiile sunt transmise de la :

a. axonii neuronilor polisinaptici la dendrita sau neuronul presinaptic
b. axonii neuronilor presinaptici prin contactul direct cu dendrita sau neuronul postsinaptic
c. dendritele presinaptice la butonii terminali din fanta sinaptica
d. butonul terminal presinaptic la corpul sau dendrita neuronului postsinaptic, prin intermediul mediatorilor chimici
e. toate variantele sunt eronate
11. Perinervul :
a. inveleste periferic nervul
b. solidarizeaza fibrele nervoase intre ele
c. are rol izolant si de transport pentru lichidele interstitiale
d. insoteste numai fibrele nervoase vegetative
e. toate variantele sunt eronate
12. Transmiterea impulsului nervos de la terminatiile axonice la fibrele musculare se face la nivelul:
a. placii motorii
b. sinapsei axosomatice
c. sinapsei axoaxonice
d. sinapsei axosomatice
e. sinapsei dendrodendritice
13. Celulele gliale>

a. sunt in numar aproximativ egal cu neuronii
b. nu au prelungiri celulare
c. nu se pot divide
d. fac legatura intre neuroni si vasele capilare
e. sunt fagocitate de neuroni, la nivelul centrilor nervosi
14. Timpul util reprezinta:

a. pragul limita pentru producerea unui impuls nervos
b. durata cronaxiei in raport cu reobaza
c. timpul de aplicare necesar unui curent de intensitatea reobazei pentru aparitia unui raspuns
d. timpul necesar pentru repolarizarea membranei
e. durata potentialului membranar de repaus
15. Repolarizarea membranei neuronale presupune:

a. scaderea permeabilitatii pentru influxul de Na+
b. scaderea efluxului de K+
c. cresterea influxului de K+
d. autopropagarea impulsurilor nervoase
e. expulsia masiva de3 Ca++
16. In fibrele amielinice:

a. conducerea impulsurilor nervoase este de 5 ori mai rapida decat in axonii mielinizati
b. modalitatea de conducere este saltatorie
c. conducerea impulsurilor este de 50 ori mai lenta decat in fibrele mielinizate
d. izolarea electrica nu permite scurgeri de curent la nivelul strangulatiilor Ranvier
e. se obtin raspunsuri la noi stimuli si in perioada refractara
17. Cand potentialul local de placa atinge nivelul critic:

a. sunt generate potentiale de actiune care se propaga de la placa neuromusculara in toate directiile sarcolemei
b. apar potentiale de actiune propagate unidirectional
c. intervine perioada refractara absoluta
d. impulsul nervos intarzie 0,50,7
ms
e. este blocata fuzionarea veziculelor postsinaptice care contin mediatori chimici
18. Lichidul cefalorahidian se afla intre:

a. meningele spinale si maduva
b. piamater si arahnoida
c. duramater si piamater
d. arahnoida si duramater
e. meningele spinale si canalul vertebral
19. Calea aferenta a arcului reflex face legatura intre:

a. efector si centrii nervosi
b. receptor si centrii nervosi
c. receptor si calea eferenta
d. centrii nervosi si efector
e. efector si receptor
20. Care dintre insusirile referitoare la structura arcului reflex somatic este corecta
a. receptorneuron senzitivneuron de asociatiemotoneuronefector
b. receptorneuron de asociatiemotoneuronneuron senzitivefector
c. efectormotoneuronneuron senzitivneuron de asociatiereceptor
d. efectorneuron senzitivmotoneuronneuron de asociatieefector
e. motoneuronreceptorefectorneuron de asociatieneuron motor
21. Care dintre structurile SNC este implicata, daca piciorul se misca involuntar in somn in cazul in care este intepat
a. cerebelul
b. maduva spinarii
c. bulbul
d. puntea
e. trunchiul cerebral
22. Trunchiul nervului spinal este:

a. somatosenzitiv
b. somatomotor
c. viscerosenzitiv
d. mixt
e. visceromotor
23. Care este mediatorul de la nivelul sinapsei dintre fibrele pre si postganglionare simpatice
a. noradrenalina
b. acetilcolina
c. adrenalina
d. secretina
e. simpatina
24. Cu o exceptie hipotalamusul intervine in:

a. diureza
b. somn
c. functii sexuale
d. olfactie
e. stari emotionale
25. Care dintre perechile de nervi cranieni de mai jos reprezinta calea aferenta a reflexului lacrimal:
a. I
b. II
c. II
d. IV
e. V
26. Impulsuri la muschii masticatori conduce perechea de nervi cranieni:

a. I
b. II
c. V
d. VI
e. nici una
27. La diferite niveluri ale maduvei spinarii se incruciseaza fasciculele:

a. tectospinal
b. rubrospinal
c. piramidal direct
d. piramidal incrucisat
e. corticobulbar
28. Piramidele bulbare:

a. se continua lateral cu pedunculii cerebelosi mijlocii
b. se gasesc pe fata posterioara a bulbului
c. sunt delimitate superior de santul pontopeduncular
d. contin decusatia piramidala
e. acopera inferior olivele bulbare
29. Caile extrapiramidale sunt:

a. de asociatie
b. ale sensibilitatii exteroceptive
c. descendente
d. ascendente
e. de legatura a caii piramidale cu exteriorul
30. prin caile descendente, centrii encefalici exercita controlul motor asupra musculaturii scheletice:
a. voluntar, prin caile extrapiramidale
b. automat, prin caile piramidale
c. voluntar si automat prin caile intrapiramidale
d. voluntar prin calea piramidala
e. involuntar prin calea piramidala directa
31. Reflexele somatice medulare polisinaptice sunt:

a. rotulian
b. achilean
c. tendinos gastrocnemian
d. de flexie
e. nici unul
32. Functia de conducere a maduvei spinarii se realizeaza pe cai:

a. scurte ascendente
b. scurte descendente
c. scurte de proiectie
d. lungi intersegmentare
e. scurte de asociatie
33. Maduva este conectata cu receptorii si efectorii prin 31 perechi de nervi spinali, astfel:
a. 12 cervicale
b. 8 toracale metamerice
c. 5 lombare
d. 3 sacrale
e. 3 coccigiene
34. Cu o exceptie, legile reflexelor au fost denumite de Pfluger:

a. legea simetriei
b. legea cerebralizarii
c. legea localizarii
d. legea unilateralitatii
e. legea iradierii
35. Talamusul realizeaza conexiuni intre mai multe structuri ale SNC, cu o exceptie:
a. nucleii bazali
b. cerebelul
c. bulbii olfactivi
d. maduva
e. cortexul cerebral
36. Corpii striati primesc aferente de la mai multe etaje ale nevraxului, cu exceptia:
a. talamusului
b. hipotalamusului
c. epitalamusului
d. nucleului rosu
e. substantei negre
37. Cu o exceptie emisferele cerebrale sunt unite la partea bazala prin:

a. comisura alba anterioara
b. corpul calos
c. comisura alba posterioara
d. trigonul cerebral
e. comisura cenusie interemisferica
38. Sistemul limbic intervine in formarea:

a. senzatiei gustative
b. senzatiei vizuale
c. senzatiei auditive
d. senzatiei olfactive
e. reflexelor conditionate complexe
39. Inhibitia externa poate fi:

a. de diferentiere
b. de intarziere
c. de stingere
d. supraliminara
e. conditionata
40. Desi nu exista o localizare stricta a memoriei, anumite zone corticale detin o importanta mai mare, precum:
a. lobii frontali si temporali
b. lobul occipital
c. lobii parietali
d. girusul postcentral
e. aria optica
41. Zonele cu sensibilitatea cea mai mare, reprezentate prin homunculusul senzitiv , sunt:
a. fruntea
b. gatul si umerii
c. buzele si limba
d. antebratul
e. ochii si urechile
42. Emisferele cerebeloase sunt legate prin fibre:

a. aferente
b. comisurale
c. intracerebeloase
d. descendente
e. eferente
43. Memoria de scurta durata persista:

a. secunde sau minute
b. minute sau ore
c. ore sau zile
d. zile sau saptamani
e. saptamani sau luni
44. In punte au centrii nervosi reflexele:

a. lacrimal
b. de deglutitie
c. pupiloconstrictor
d. fotomotor pupilar
e. statochinetice
45. La nivelul bulbului se afla nucleii proprii reprezentati de :

a. nucleul rosu
b. nucleii Goll si Burdach
c. substanta neagra
d. nucleii Flechsig si Gowers
e. nucleul salivar superior
46. Nervii accesori inerveaza muschii:

a. drepti externi ai globului ocular
b. sternocleidomastoidieni si trapezi
c. circulari ai irisului
d. oblici superiori ai globului ocular
e. masticatori
47. Sistemul reticulat activator ascendent:

a. intretine tonusul scoartei cerebrale prin circuitul corticoreticulocortical
b. proiecteaza localizat si specific informatiile extero,
propriosi
interoceptive
c. inhiba excitabilitatea corticala specifica, intarziind reactia de trezire
d. are un numar limitat de neuroni care se intind de la punte la mezencefal
e. toate variantele sunt corecte
48. Care dintre formatiunile de mai jos poate fi observata pe fata laterala a emisferelor cerebrale:
a. scizura calcarina
b. girul hiupotalamic
c. corpul calos
d. girul precentral
e. bulbul olfactiv
49. Paleocortexul este zona de proiectie corticala primara si de integrare a aferentelor:

a. olfactive
b. vestibulare
c. cutanate
d. vizuale
e. auditive
50. Stimularea parasimpaticului are ca efect:

a. termogeneza
b. vasoconstrictia periferica
c. cresterea secretiei endocrine si exocrine a pancreasului
d. bronhodilatatia
e. contractia muschilor radiari ai irisului si dilatarea pupilei
II. Alegere grupatala

intrebarile de mai jos raspundeti utilizand urmatoarea cheie:
A. daca raspunsurile1, 2, 3 sunt corecte
B. daca raspunsurile 1 si 3 sunt corecte
C. daca raspunsurile 2 si 4 sunt corecte
D. daca numai raspunsul 4 este corect
E. daca toate raspunsurile sunt corecte sau toate sunt gresite
51. Axonii contribuie la formarea:

1. placilor motorii
2. sinapselor axosomatice
3. sinapselor axodendritice
4. sinapselor dendrodendritice
52. Nevroglii exista in:

1. tiroida
2. lobul posterior hipofizar
3. timus
4. epifiza
53. Dendritele neuronului:

1. conduc impulsul nervos aferent
2. sunt prelungiri unice
3. contin neurofibrile si, la baza, corpi tigroizi
4. sunt protejate de teaca de mielina
54. Timpul util:

1. este delimitat prin termenul de cronaxie
2. este egal cu dublul reobazei
3. prezinta variatii mici de durata la modificari mari ale intensitatii stimulului electric
4. este intodeauna sub valoarea prag
55. Diferenta de potential membranar:

1. este cuprinsa intre 50 si 70 mV in repaus
2. la aplicarea stimulului prag se diminueaza cu 15 mV
3. ajunge la +35 mV la declansarea potentialului de actiune
4. atinge 110 mV in timpul repolarizarii
56. Nucleul rosu:

1. intra in componenta unei parti a sistemului motor extrapiramidal
2. intra in structura fasciculului rubrospinal
3. este situat in mezencefal
4. are rol inhibitor asupra tonusului muscular
57. Reflexul salivar:

1. se inchide in bulb pentru parotide
2. se inchide in punte pentru glandele submaxilare
3. este condus prin nervul facial pentru glandele sublinguale
4. nu are centrii in trunchiul cerebral
58. Al treilea neuron este situat in talamus pentru sensibilitatea:

1. olfactiva
2. gustativa
3. viscerala
4. tactila epicritica
59. Caile extrapiramidale:

1. sunt cai ale motilitatii
2. fac sinapsa in ganglionii bazali
3. sunt cai motorii secundare
4. regleaza si controleaza tonusul postural
60. Fasciculul tectospinal:

1. are originea in nucleii din coliculii cvadrigemeni
2. asigura motilitatea voluntara
3. conduce comenzi pentru orientarea capului spre surse sonore sau luminoase
4. trece prin pedunculii cerebelosi inferiorii
61. Pedunculii cerebelosi:

1. fac legatura intre trunchiul cerebral si cerebel
2. contin nucleul rosu si substanta neagra
3. contin fibre aferente si eferente
4. contin numai fibre eferente bulbopontomezencefalice
62. Fasciculul spinocerebelos incrucisat:

1. conduce impulsurile proprioceptive inconstiente
2. transmite impulsurile proprioceptorilor din regiunea superioara a trunchiului si din membrele superioare
3. are deutoneuronul situat in cornul medular posterior
4. urca spre cerebel prin cordoanele medulare laterale
63. Mecanismul invatarii are la baza:

1. reflexul conditionat
2. inhibitia de stingere
3. inhibitia de diferentiere
4. inhibitia externa supraliminara
64. Calea eferenta vegetativa:

1. este formata din trei neuroni
2. contine si fibre senzitive
3. are numai fibre preganglionare
4. intra in componenta exteroceptorilor olfactiv si gustativ
65. Ramura comunicanta alba:

1. este mixta
2. este o ramura a nervului spinal
3. contine axonii neuronilor vegetativo preganglionari
4. face legatura cu ganglionii paravertebrali
66. In starile emotionale au rol:

1. paleocortexul
2. corpii striati
3. hipotalamusul
4. nucleii talamici
67. In timpul somnului se produc numeroase modificari functionale:

1. iradierea inhibitiei active
2. abolirea temporara a constientei
3. scade tensiunea arteriala
4. se reduce tonusul muscular
68. Parasimpaticul sacrat inerveaza:

1. segmentele terminale ale tubului digestiv
2. pancreasul
3. vezica urinara
4. suprarenalele
69. Fibrele parasimpatice preganglionare au in structura lor perechile de nervi cranieni:

1. oculomotori
2. faciali
3. glosofaringieni
4. vagi
70. La nivelul maduvei spinarii se incruciseaza urmatoarele cai descendente:

1. fasciculul piramidal incrucisat
2. fasciculul spinocerebelos incrucisat
3. fasciculul spinotalamic anterior
4. fasciculul piramidal direct
71. Reflexele vegetative medulare dorsolombare sunt:

1. pilomotor
2. pupilodilatator
3. sudoral
4. de mictiune
72. Stimularea simpaticului are ca efect:

1. diminuarea secretiei glandelor lacrimale
2. bronhodilatatie
3. vasoconstrictie periferica
4. termogeneza
73.Reflexele monosinaptice:
1. includ un singur neuron intercalar
2. iradiaza rapid
3. sunt reprezentate prin reflexele de flexie si de aparare
4. sunt cele osteotendinoase
74. Lichidul cefalorahidian se gaseste:

1. intre duramater si piamater
2. intre piamater si arahnoida
3. in rampa vestibulara
4. in canalul ependimar
75. Stimularea nucleilor hipotalamici anteriori produce:

1. intensificarea transpiratiei
2. dilatarea vaselor coronare
3. scaderea tensiunii arteriale
4. cresterea eliminarilor hidrice renale
76. Emisferele cerebrale sunt unite in partea bazala prin:

1. comisura alba anterioara
2. trigonul cerebral
3. comisura alba posterioara
4. corpul calos
77. Neuronii substantei reticulate primesc informatii de la :

1. exteroceptori
2. proprioceptori
3. interoceptori
4. visceroceptori
78. Neuroni ai parasimpaticului se gasesc in:

1. segmentele medulare S2S4
2. nucleul lacrimal
3. nucleii salivatori
4. nucleul dorsal al trigemenului
79. Protoneuronul caii aferente vegetative se afla in:

1. cornul posterior al maduvei toracolombare
2. ganglionul spinal
3. ganglionul nervului oculomotor
4. ganglionul situat pe traiectul glosofaringianului
80. Paleocerebelul:
1. extirparea sa provoaca exagerarea reflexelor osteotendinoase
2. are rol important in reglarea tonusului muscular
3. cuprinde lobii anteriori ai cerebelului
4. are legaturi cu aparatul vestibular
81. Au centrii situati in maduva dorsolombara reflexele:

1. pupilodilatator
2. bronhoconstrictor
3. dilatator coronarian
4. de micsorare a pupilei
82. Parasimpaticul sacrat nu inerveaza:

1. vezica urinara
2. muschii radiari ai irisului
3. organele genitale interne
4. muschii circulari ai irisului
83. Ramura comunicanta cenusie contine:

1. fibre amielinice
2. fibre simpatice postganglionare
3. numai axoni
4. fibre parasimpatice preganglionare
84. Neuronii din ganglionii spinali au conexiuni cu:

1. unii exteroceptori
2. neuroni din coarnele posterioare ale maduvei spinarii
3. unii nuclei bulbari
4. neuroni din coarnele laterale ale maduvei spinarii
85. Substanta cenusie intranevraxiala este reprezentata de:

1. scoarta cerebeloasa
2. scoarta cerebrala
3. nucleii motori medulari
4. ganglionii spinali
86. Deutoneuronii din coarnele posterioare ale maduvei spinarii au legaturi directe cu:
1. talamusul
2. cerebelul
4. ariile somestezice corticale
87. Neuronul senzitiv al arcului reflex vegetativ este situat in:

1. ganglionii previscerali
2. ganglionii laterovertebrali
3. ganglionii aflati in peretii unor organe interne
88. Asupra inimii, sistemul nervos vegetativ actioneaza prin:

1. simpatic, cu efect cardioaccelerator
2. fibre vagale
3. parasimpatic, cu efect coronaroconstrictor
4. fibre ale accesorului
89. Conductibilitatea nervoasa dispare in cazul:

1. aplicarii unui anestezic pe fibra nervoasa
2. absentei dioxidului de carbon
3. absentei oxigenului
4. adaptarii la stimulii subliminari
90. Neuroni parasimpatici se gasesc in segmentele medulare:

1. C2C4
2. T2T4
3. L2L5
4. S2s4
Raspunsurile la Sistemul nervos:

1E, 2A, 3C, 4D, 5B, 6C, 7E, 8E, 9C, 10D ,11C, 12A, 13D, 14C, 15A, 16C, 17A, 18B, 19A, 20A, 21B, 22D, 23B, 24D, 25E,
26C, 27C, 28D, 29C, 30D, 31D, 32E, 33C, 34B, 35C, 36C, 37E, 38D, 39D, 40A, 41C, 42B, 43B, 44A, 45B, 46B, 47A, 48D,
49A, 50C, 51A, 52C, 53B, 54E, 55A, 56E, 57A, 58C, 59E, 60B, 61B, 62E, 63B, 64E, 65E, 66B, 67E, 68B, 69E, 70D, 71B,
72E, 73D, 74C, 75E, 76E, 77E, 78A, 79C, 80A, 81B, 82C, 83A, 84E ,85A, 86A, 87D, 88A, 89B, 90D
CELULE, ŢESUTURI, ORGANE, SISTEME DE ORGANE, ORGANISM. METABOLISMUL – TEST 2

La întrebările de mai jos (1-100) alegeţi un singur răspuns corect.
1. Pentru organele interne se foloseşte curent termenul de: (XX)
A. Sisteme
B. Cavităţi
C. Viscere
R: C (pag. 4)
2. Cavitatea toracică este separată de cavitatea abdominală printr-un muşchi numit: (X)
A. Diafragmă
B. Diafragma perineală
C. Mediastin
R: A (pag. 4)
3. Cavitatea abdominală se continuă cu cea pelviană, care este delimitată inferior de: (X)
A. Centura pelviană
B. Diafragma perineală
C. Cavitatea pleurală
R: B (pag. 4)
4. Membrele superioare se leagă de trunchi prin: (XX)

A. Diafragma perineală
B. Centura pelviană
C. Centura scapulară
R: C (pag. 4)
5. Membrele inferioare se leagă de trunchi prin: (X)

A. Centura scapulară
B. Centura pelviană
C. Cavitatea pelviană
R: B (pag. 4)
6. Planul frontal al corpului: (XXX)

A. Trece prin axul longitudinal şi cel transversal
B. Trece prin axul sagital şi transversal
C. Împarte corpul într-o parte superioară (cranială) şi alta inferioară (caudală)
R: A (pag. 5)
7. Planul transversal al corpului: (XXX)

A. Trece prin axul longitudinal şi cel transversal
B. Împarte corpul într-o parte superioară (cranială) şi alta inferioară (caudală)
C. Împarte corpul într-o parte anterioară (ventrală) şi o parte posterioară (dorsală)
R: B (pag. 5)
8. La picior, pentru formaţiunile superioare ale labei piciorului se foloseşte termenul de: (XXX)
A. Plantar
B. Dorsal
C. Volar
R: B (pag. 5)
9. Forma tuturor celulelor este iniţial: (XX)

A. Cubică
B. Cilindrică
C. Globuloasă
R: C (pag. 5)
10. Următoarele celule îşi păstrează forma iniţială, cu o excepţie: (X)

A. Celulele adipoase
B. Fibrele musculare striate
C. Celulele sangvine
R: B (pag. 5)
11. Dimensiunile medii ale celulelor din organism sunt: (X)

A. 150-200 μ
B. 20-30 μ
C. 30-40 μ
R: B (pag. 5)
12. Membrana celulară prezintă următoarea caracteristică: (XXX)

A. Este formată în principal din glicolipide şi proteine
B. Componenta lipidică este cea care realizează mecanismele de transport transmembranar
C. Glucidele (glicoproteinele şi glicolipidele) plasmalemei sunt puternic încărcate negativ
R: C (pag. 6)
13. Epiteliul mucoasei intestinului prezintă prelungiri citoplasmatice permanente acoperite de plasmalemă numite: (XXX)
A. Cili
B. Pseudopode
C. Microvili
R: C (pag. 7)
14. Organitele din citoplasmă comune tuturor celulelor sunt reprezentate de următoarele elemente, cu o excepţie: (X)
A. Mitocondriile
B. Neurofibrilele
C. Ribozomii
R: B (pag. 7)
15. Organitele specifice din citoplasma celulară sunt: (X)

A. Mitocondriile
B. Miofibrilele
C. Lizozomii
R: B (pag. 7)
16. Mitocondriile îndeplinesc următoarea funcţie la nivel celular: (XXX)

A. Sediul fosforilării oxidative, cu eliberare de energie
B. Excreţia unor substanţe celulare
C. Sediul sintezei proteice
R: A (pag. 7)
17. Ribozomii sunt: (XX)

A. Organite bogate în fosfolipide
B. Conţin enzime hidrolitice, cu rol important în celulele fagocitare
C. Sediul sintezei proteice
R: C (pag. 7)
18. Aparatul Golgi are rol în: (XXX)

A. Sinteza proteică
B. Fosforilarea oxidativă cu eliberare de energie
C. Excreţia unor substanţe celulare
R: C (pag. 7)
19. Lizozomii îndeplinesc următoarea funcţie celulară: (XX)

A. Digestia intracelulară
B. Circulaţia intracitoplasmatică
C. Rol în diviziunea celulară
R: A (pag. 7)
20. Centrozomul are asociată ca funcţie celulară: (XX)

A. Circulaţia intracitoplasmatică
B. Sinteza proteică
C. Rol în diviziunea celulară
R: C (pag. 7)
21. Hepatocitele sunt celule: (XXX)

A. Mononucleate
B. Polinucleate
C. Binucleate
R: C (pag. 7)
22. Hematia adultă este o celulă: (X)

A. Polinucleată
B. Anucleată
C. Mononucleată
R: B (pag. 7)
23. Corpusculii Nissl (corpii tigroizi) sunt: (XX)

A. Elemente contractile din sarcoplasma fibrelor musculare
B. O reţea care se întinde în citoplasma neuronului, în axoplasmă şi în dendrite
C. Echivalenţi ai ergastoplasmei pentru celula nervoasă
R: C (pag. 7)
24. Raportul nucleu/citoplasmă într-o celulă este: (X)

A. ⅔ -¼
B. ⅓ - ¾
C. ⅓-¼
R: C (pag. 8)
25. Nucleul celulelor cuprinde: (X)

A. Membrana anucleară
B. Carioplasma
C. Neurofibrile
R: B (pag. 8)
26. Membrana celulară nu reprezintă o barieră în difuziunea următoarelor moleculelor nepolarizate (liposolubile): (XXX)
A. Glucoza
B. ATP
C. Hormonii steroizi
R: C (pag. 8)
27. Membrana celulară nu poate fi traversată prin difuziune de următoarea moleculă polarizată şi,
de aceea, este nevoie de proteine transportoare: (XXX)
A. Glucoza
B. Etanolul
C. Ureea
R: A (pag. 9)
28. Una din moleculele oganice care prezintă legături covalente polare dar nu este încărcată
electric şi care poate difuza prin membrana celulară este: (XXX)
A. Fructoza
B. Etanol
C. Glucoza
R: B (pag. 9)
29. Osmoza: (XXX)

A. Este difuziunea solvatului dintr-o soluţie
B. Pentru a se produce, membrana care separă cele două compartimente trebuie să fie mai permeabilă pentru moleculele
de solvent decât pentru cele de solvit
C. Apa trece din compartimentul în care concentraţia ei este mai mică (soluţie mai concentrată) în cel cu concentraţia mai
mare (soluţie mai diluată)
R: B (pag. 9)
30. Pompa Na+/K+: (X)

A. Raportul influx de K+/eflux de Na+ este de 2 K+ la 3 Na+
B. Expulzează K+ pătruns în celulă
C. Reintroduce în celulă Na+ difuzat la exterior
R: A (pag. 9)
31. Proteinele transportoare membranare intervin în: (XX)

A. Permeabilitatea neselectivă
B. Osmoza
C. Difuziunea facilitată
R: C (pag. 9)
32. Mecanismul care necesită consum de energie pentru transportul transmembranar este: (X)
A. Difuziunea
B. Transportul activ
C. Difuziunea facilitată
R: B (pag. 9)
33. Potenţialul membranar de repaus are o valoare medie de: (X)

A. 65 mV până la 85 mV
B. - 65 mV până la -85 mV
C. 60 mV până la 80 mV
R: B (pag. 9)
34. Potenţialul de acţiune: (X)

A. Este o modificare permanentă a potenţialului de membrană
B. Stimulii cu intensitate inferioară pragului (subliminali) provoacă depolarizarea şi declanşarea unui răspuns
C. Este un răspuns de tip „tot sau nimic”
R: C (pag. 10)
35. Celulele au o serie de proprietăţi generale, cu o excepţie: (XXX)

A. Activitate secretorie
B. Reproducere celulară
C. Metabolism celular
R: A (pag. 10)
36. Una dintre proprietăţile speciale ale celulelor este: (XX)

A. Potenţialul de membrană
B. Metabolismul celular
C. Contractilitatea
R: C (pag. 10)
37. Transmiterea depolarizării în lungul unei fibre nervoase sau musculare poartă numele de: (XX)
A. Potenţial de repaus
B. Impuls
C. Potenţial de acţiune
R: B (pag. 10)
38. Contractilitatea celulelor musculare este: (X)

A. Proprietatea de a transforma energia chimică a unor compuşi în energie mecanică
B. Transmiterea depolarizării în lungul unei fibre musculare
C. Intervalul de timp pe parcursul căruia este dificil de obţinut un potenţial de acţiune
R: A (pag. 10)
39. Perioada refractară absolută este definită prin următoarele caracteristici, cu o excepţie: (XXX)
A. Pe parcursul ei, indiferent de intensitatea stimulului, nu se poate obţine un nou potential de acţiune
B. Cuprinde panta ascendentă a potenţialului de acţiune şi o porţiune din cea descendentă
C. Pe parcursul ei se poate iniţia un al doilea potenţial de acţiune, dacă stimulul este suficient de puternic
R: C (pag. 10)
40. Prin activitate secretorie celulară înţelegem: (XXX)

A. Producerea de substanţe care sunt „importate” în mediul celular intern (secreţie exocrină)
B. Producerea de substanţe care sunt „importate” în mediul celular extern (secreţie endocrină)
C. Sinteza unor substanţe proteice şi lipidice proprii, necesare pentru refacerea structurilor, pentru creştere şi înmulţire
R: C (pag. 10)
41 Ţesutul epitelial pluristratificat intră în alcătuirea următoarelor structuri, cu o excepţie: (XXX)

A. Epiderma
B. Mucoasa tubului digestiv
C. Epiteliul mucoasei bucale
R: B (pag. 11)
42. Ţesutul epitelial pseudostratificat se găseşte în: (XX)

A. Mucoasa tubului digestiv
B. Epiteliul traheal
C. Mucoasa bronhiolelor
R: B (pag. 11)
43. Ţesutul epitelial glandular (secretor) de tip mixt intră în alcătuirea: (XX)
A. Pancreasului
B. Ficatului
C. Tiroidei
R: A (pag. 11)
44. Ţesutul muscular poate fi: (X)

A. Cartilaginos
B. Semidur
C. Neted
R: C (pag. 11)
45. Ţesutul conjunctiv reticulat se întâlneşte în: (XX)
A. Splină
B. Hipoderm
C. Rinichi
R: A (pag. 11)
46. Ţesutul conjunctiv cartilaginos de tip elastic întră în alcătuirea următoarelor structuri: (XXX)
A. Cartilaje costale
B. Pavilionul urechii
C. Discuri intervertebrale
R: B (pag. 11)
47. Ţesutul muscular neted se află în: (X)

A. Miocard
B. Splină
C. Iris
R: C (pag. 11)
48. Glucoza poate fi stocată sub formă de glicogen (glicogenogeneza) în: (X)
A. Creier
B. Splină
C. Ficat
R: C (pag. 108)
49. Glicogenoliza este activată de: (X)

A. Insulină
B. Glucagon
C. Estrogen
R: B (pag. 108)
50. La sfârşitul ciclului Krebs (ciclul acizilor tricarboxilici), dintr-o moleculă de glucoză se vor
obţine: (X)
A. 4 molecule de ATP
B. 34 molecule de ATP
C. 2 molecule de ATP
R: C (pag. 108)
51. Procesele de tip anabolic (anabolismul) predomină: (X)

A. În cursul eforturilor mari
B. La bătrâneţe
C. În covalescenţă
R: C (pag. 108)
52. Energia rezultată prin procesele catabolice la nivel celular: (X)

A. Se pierde sub formă de căldură
B. Se stochează sub formă de glicogen
C. Se înmagazinează în acid piruvic
R: A (pag. 108)
53. În cazul metabolismului intermediar al glucidelor, una dintre următoarele hexoze ajunge la
ficat pe calea venei porte: (XXX)
A. Zaharoza
B. Galactoza
C. Maltoza
R: B (pag. 108)
54. Fosforilarea oxidativă: (XXX)

A. Are loc în mitocondriile celulare
B. Implică oxidarea hidrogenului produs în timpul glicogenogenezei
C. La finalul acestui proces se obţin 32 molecule de ATP
R: A (pag. 108)
55. Acidul adenozindifosforic (ADP): (XX)

A. Are rol în controlul glicogenolizei
B. Participă la sinteza glucozei
C. Când tot ADP-ul din celulă este convertit în ATP, se opreşte întregul proces glicolitic şi oxidativ
R: C (pag. 109)
56. În glicoliza anaerobă are loc unul dintre următoarele evenimente: (XXX)
A. Se eliberează o cantitate mare de energie
B. Reacţiile de obţinere a acidului piruvic necesită oxigen
C. Are un randament extrem de mic, rezultatul net per moleculă de glucoză la sfârșitul ei fiind obținerea a 2 molecule de
ATP
R: C (pag. 108, 109)
57. Hormonul secretat de pancreasul endocrin cu acţiune hiperglicemiantă este: (X)

A. Insulina
B. Glucagonul
C. Adrenalina
R: B (pag. 109)
58. Când cantitatea de glucoză este crescută peste posibilităţile celulei de a o utiliza, are loc transformarea glucozei în:
(XX)
A. Aminoacizi
B. Cortizol
C. Trigliceride
R: C (pag. 109)
59. Glicemia se menţine în limite relativ constante datorită unor mecanisme de reglare care păstrează echilibrul între
următoarele procese metabolice, cu excepţia: (X)
A. Glicogenoliza
B. Gluconeoliza
C. Glicogenogeneza
R: B (pag. 109)
60. Adrenalina îşi exercită acţiunea hiperglicemiantă prin stimularea: (XX)

A. Glicolizei
B. Glicogenolizei
C. Glicogenogenezei
R: B (pag. 109)
61. Degradarea unui gram de glucoză în cursul procesului de glicoliză şi oxidare eliberează: (X)
A. 5,4 kcal
B. 9,3 kcal
C. 4,1 kcal
R: C (pag. 110)
62. La nivel celular, următoarele elemente pot trece printr-o secvenţă de reacţii chimice de betaoxidare cu eliberare de
energie: (XX)
A. Proteinele
B. Glicerolul
C. Acizii graşi
R: C (pag. 110)
63. Glucidele nu pot fi degradate: (X)

A. Prin beta-oxidare
B. Pe calea ciclului Krebs (ciclul acizilor tricarboxilici)
C. Prin glicoliză
R: A (pag. 110)
64. Unul din următorii hormoni acţionează asupra metabolismului intermediar lipidic prin scăderea lipolizei şi stimularea
lipogenezei: (XX)
A. Adrenalina
B. Insulina
C. Cortizolul
R: B (pag. 110)
65. Unul dintre următorii hormoni are o acțiune opusă insulinei: (X)
A. Hormonul somatotrop (STH)
B. Tiroxina
C. Adrenalina
R: C (pag. 110)
66. Glicogenul este depozitat în special în: (X)

A. Creier
B. Ficat
C. Tub digestiv
R: B (pag. 110)
67. Pentozele (riboza şi dezoxiriboza) intră în alcătuirea: (XXX)

A. Acizilor nucleici
B. Anumitor ţesuturi
C. Membranelor celulare
R: A (pag. 110)
68. Aminoacizii traversează membrana celulară prin: (X)

A. Difuziune
B. Osmoză
C. Difuziune facilitată
R: C (pag. 110)
69. Glicogenul, depozitat în special în ficat şi muşchi, reprezintă o rezervă energetică de aproximativ: (X)
A. 3000 kcal
B. 20000 kal
C. 4000 kal
R: A (pag. 110)
70. Următorul hormon are efect lipolitic, determinând mobilizarea acizilor graşi din depozite şi degradarea lor: (XX)
A. Insulina
B. Adrenalina
C. Cortizolul
R: C (pag. 110)
71. Degradarea unui gram de lipide eliberează: (X)

A. 4,1 kcal
B. 9,3 kcal
C. 6,5 kcal
R: B (pag. 110)
72. Principalul rezervor energetic din organism (aproximativ 50 000 kcal) este reprezentat de: (X)
A. Lipide
B. Proteine
C. ADP
R: A (pag. 110)
73. Colesterolul reprezintă precursorul hormonului: (X)

A. Glucagon
B. Tiroxina
C. Cortizol
R: C (pag. 110)
74. Proteinele reprezintă aproximativ: (X)

A. ½ din masa corporală
B. ⅓ din masa corporală
C. ¼ din masa corporală
R: C (pag. 110)
75. În marea lor majoritate, acizii graşi pătrund în toate celulele organismului, cu excepţia: (XX)
A. Hepatocitelor
B. Neuronilor
C. Enterocitelor
R: B (pag. 110)
76. Concentraţia normală a aminoacizilor în sânge este: (X)

A. 65-110 mg/100 mL plasmă
B. 35-65 mg/100 mL plasmă
C. 60-85 mg/100 mL plasmă
R: B (pag. 110)
77. Următorii hormoni favorizează predomonanţa proceselor catabolice (catabolismul), cu o excepţie: (XXX)
A. Insulina
B. Cortizolul
C. Tiroxina
R: A (pag. 111)
78. Rolul energetic al proteinelor în organism în cazuri extreme (inaniţie) este următorul: (XX)
A. Proteinele reprezintă principalul rezervor energetic din organism
B. Proteinele sunt rapid degradate, fără obţinerea unor produşi reziduali, până la CO2 şi H2O
C. Degradarea lor intervine numai după ce depozitele de glicogen şi lipide sunt epuizate
R: C (pag. 111)
79. Care dintre următorii hormoni stimulează procesele de sinteză proteică: (X)
A. Hormonul somatotrop (STH)
B. Insulina
C. Cortizolul
R: A (pag. 111)
80. Care dintre hormonii de mai jos favorizează predominanţa proceselor catabolice: (XX)
A. Estrogenul
B. Cortizolul
C. Testosteronul
R: B (pag. 111)
81. Arderea unui gram de proteine eliberează: (X)

A. 4,6 kcal
B. 9,3 kcal
C. 4,1 kcal
R: C (pag. 111)
82. Fosfocreatina înmagazinează în legătura fosfat macroergică de la nivelul său o cantitate de

energie de: (X)
A. 12000 cal/mol
B. 13000 cal/mol
C. 1300 cal/mol
R: B (pag. 112)
83. Valoarea medie a metabolismului bazal poate fi exprimată sub formă de: (XXX)
A. 1 kcal/kg/oră
B. 1 kcal/m2/oră
C. 40 kcal/kg/oră
R: A (pag. 112)
84. Cel mai abundent depozit celular de legături fosfat macroergice este reprezentat de: (XX)
A. Acid adenozintrifosforic (ATP)
B. Glicogen
C. Fosfocreatină
R: C (pag. 112)
85. Fosfocreatina: (XXX)

A. Poate acţiona ca agent de legătură pentru transferul de energie între principiile alimentare şi sistemele funcţionale
celulare
B. Poate transfera energie prin schimb cu ATP-ul
C. Nu poate fi sintetizată atunci când în celulă sunt disponibile cantităţi mari de ATP
R: B (pag. 112)
86. În cazul unei profesiuni predominant statice, consumul zilnic de energie nu depăşeşte: (X)
A. 2000 kcal
B. 5000 kcal
C. 3000 kcal
R: C (pag. 112)
87. În cazul unei profesiuni dinamice, consumul zilnic de energie poate ajunge la: (X)
A. 5000-6000 kcal
B. 3000-4000 kcal
C. 4000-5000 kcal
R: A (pag. 112)
88. Interrelaţiile biochimice ale fosfocretinei cu ATP, ADP şi AMP sunt mediate: (XXX)
A. Enzimatic
B. Fizico-chimic
C. Metabolic
R: A (pag. 112)
89. Creșterea activității celulare și implicit, creşterea ratei metabolice se datorează acţiunii hormonului: (XXX)
A. Hormon somatotrop (STH)
B. Cortizol
C. Tiroxina
R: C (pag. 112)
90. Compoziţia aproximativă a dietei este: (XX)

A. 40% glucide, 35% lipide şi 25% proteine
B. 50% proteine, 35% lipide şi 15% glucide
C. 50% glucide, 35% lipide şi 15% proteine
R: C (pag. 113)
91. Măsurarea metabolismului energetic se poate face prin: (X)

A. Măsurarea cantităţii de H2O eliminată în cursul unei activităţi
B. Măsurarea cantităţii de O2 consumată în cursul unei activităţi
C. Măsurarea cantităţii de CO2 eliminate în cursul unei activităţi
R: B (pag. 113)
92. Coeficientul respirator are următoarea valoare: (X)

A. 1 pentru aminoacizi
B. 1 pentru glucoză
C. 0,83 pentru glucoză
R: B (pag. 113)
93. Coeficientul respirator este: (X)

A. Cantitatea de O2 consumată în timpul unei activităţi
B. Energia eliberată de fiecare gram din fiecare principiu alimentar oxidat până la CO2 şi H2O
C. Raportul dintre CO2 eliberat şi O2 consumat pentru oxidarea unui gram de nutriment
R: C (pag. 113)
94. Centrii foamei şi al saţietăţii se găsesc în: (XX)

A. Trunchiul cerebral
B. Hipofiză
C. Hipotalamus
R: C (pag. 114)
95. Vitaminele hidrosolubile sunt următoarele, cu excepţia: (XXX)

A. E (Tocoferol)
B. C (Acid ascorbic)
C. B12 (Cobalamină)
R: A (pag. 114)
96. Primele depozite nutritive golite (în câteva ore) din ţesuturile organismului în caz de inaniţie sunt cele: (X)
A. Proteice
B. Lipidice
C. Glucidice
R: C (pag. 114)
97. Una dintre vitaminele liposolubile este: (X)

A. C (Acid ascorbic)
B. A (Retinolul)
C. B1 (Tiamina)
R: B (pag. 114)
98. Homeostazia este realizată de către efectori pe baza informaţiilor primite de la receptorii mediului intern: (X)
A. Termoreceptori
B. Proprioreceptori
C. Neuroreceptori
R: A (pag. 124)
99. Homeostazia se poate realiza şi prin mijloace extracorporale ca: (XX)

A. Transfuzia sangvină
B. Dializă
C. Transplant hepatic
R: B (pag. 125)
100. Valorile medii ale proteinelor totale în plasmă sunt: (XX)

A. 3,5 - 5 g/dl
B. 6 - 8,5 g/dl
C. 2,5 - 3,5 g/dl
R: B (pag. 126)
2. SISTEM NERVOS (I)

1. Axonii, în porţiunea terminală, se ramifică prin:

A. butoni bipolari;
B. butoni multipolari;
C. butoni terminali;
2. Nevrogliile:
A. conţin neurofibrile;
B. la mamifere, numărul lor este dublu faţă de cel al neuronilor;
C. se divid intens;
3. Nevrogliile:
A. au rol în sinteza ARN pe care îl cedează neuronilor;
B. au rol în sinteza tecii Herle;
C. au forme şi dimensiuni ale corpului celular asemănătoare între ele;
4. Corpul neuronal este format din:

A. dendrite;
B. axoni;
C. neurilemă;
5. Care dintre următoarele afirmaţii este FALSĂ:

A. teaca de mielină este produsă de celulele Schwann în SNP;
B. teaca de mielină este produsă de celulele Schwann în SNC;
C. teaca de mielină este produsă de oligodendroglii în SNC;
6. Următorii neuroni sunt bipolari, cu EXCEPŢIA:

A. neuronilor din ganglionii spiral Corti şi vestibular Scarpa;
B. neuronilor din cornul anterior al măduvei spinării;
C. neuronilor din mucoasa olfactivă;
7. Care dintre următorii neuroni sunt multipolari:

A. neuronii din scoarţa cerebeloasă;
B. neuronii din ganglionul spinal;
C. celulele cu conuri şi bastonaş din retină;
8. Conducerea impulsului nervos:

A. este „saltatorie” la nivelul axonilor amielinici;
B. atinge viteza de 100 m/s la nivelul axonilor mielinizaţi;
C. atinge viteza de 100 m/s la nivelul axonilor amielinici;
9. La nivelul SNP, sinapsa poate fi o conexiune funcţională între un neuron şi:

A. o celulă efectoare secretorie;
B. o celulă glială;
C. o celulă receptoare;
10. La nivelul sinapsei chimice:

A. mediatorul chimic interacţionează cu receptorii specifici de pe membrana presinaptică;
B. trecerea ionilor şi a moleculelor se face prin locuri de joncţiune;
C. niciuna dintre cele de mai sus;
11. Potenţialul postsinaptic excitator:

A. apare la nivelul fibrelor musculare scheletice;
B. are două proprietăţi speciale – sumaţia temporală şi sumaţia spaţială;
C. este un potenţial de acţiune;
12. Răspunsul reflex poate fi:

A. inhibitor;
B. reacţia de răspuns a zonelor receptoare la stimularea centrilor nervoşi;
C. monosinaptic;
13. Terminaţiile butonate ale dendritelor sunt receptori în cazul:

A. receptorilor olfactivi;
B. receptorilor tegumentari;
C. proprioceptorilor;
14. Nociceptorii sunt:

A. fotoreceptori;
B. termoreceptori;
C. chemoreceptori;
15. Proprioceptorii sunt situaţi în:

A. tegument;
B. articulaţii;
C. viscere;
16. Receptorii tonici:

A. răspund cu o creştere a activităţii la aplicarea stimulului;
B. prezintă activitate relativ constantă pe toată durata aplicării stimulului;
C. în ciuda menţinerii stimulului, activitatea lor scade ulterior;
17. Principalii efectori somatici sunt:

A. muşchii netezi;
B. muşchii striaţi;
C. exteroreceptorii;
18. Cele trei nivele majore, cu atribuţii funcţionale specifice ale SNC sunt:
A. nivelele receptorilor, centrilor nervoşi şi efectorilor;
B. reflexele necondiţionate, reflexele condiţionate şi activitatea nervoasă superioară (ANS);
C. nivelele măduvei spinării, subcortical şi cortical;
19. Neuroplasma poate conţine:
A. incluziuni pigmentare;
B. centrozomul;
C. 1 – 2 nucleoli;
20. Sintezele proteice neuronale se fac în:

A. corpii tigroizi;
B. neurofibrile;
C. complexul Golgi;
21. Musculatura faringelui şi laringelui este inervată de nervii:

A. V, VII, IX;
B. IX, X, XI;
C. X, XI, XII.
22. Muşchii extrinseci ai globului ocular sunt inervaţi de:

A. 1 pereche de nervi cranieni;
B. 2 pereche de nervi cranieni;
C. 3 pereche de nervi cranieni;
23. Componenta vestibulară a nervului VIII are pe traseu:

A. ganglionul Corti;
B. ganglionul Scarpa;
C. ganglionul geniculat;
24. Fasciculul tectospinal primeşte aferenţe de la scoarţa emisferelor cerebrale după ce acestea
au făcut sinapsă în:
A. mezencefal;
B. corpii geniculaţi;
C. corpii striaţi.
25. Dacă se secţionează căile corticospinale care pleacă din emisfera stângă:
A. se produce paralizia membrelor;
B. nu apar dificultăți în efectuarea mişcărilor voluntare ale membrelor din partea dreaptă;
C. nu este afectată motilitatea involuntară.
26. Lichidul cefalorahidian se găseşte între:

A. dura mater şi arahnoidă;
B. arahnoidă şi piamater;
C. duramater şi piamater;
27. Componenta cohleară a nervului VIII conduce de la urechea internă impulsuri pentru:
A. echilibru;
B. văz;
C. auz;
28. Din nucleul accesor al nervului oculomotor pleacă fibre:

A. motorii;
B. vegetative;
C. senzitive;
29. Nervii spinali cervicali sunt în număr de:

A. 7 perechi;
B. 8 perechi;
C. 12 perechi;
30. Canalul ependimar străbate:

A. cornul anterior medular;
B. cornul posterior medular;
C. comisura cenuşie.
31. Măduva spinării se întinde:

A. de la vertebra C1 la gaura occipitală;
B. de la gaura occipitală la vertebra L2;
C. de la gaura occipitală la sacru;
32. Extirparea cerebelului produce:

A. astenie;
B. apnee;
C. akinezie;
33. Neuronul preganglionar al segmentului efector parasimpatic se găseşte la nivelul:

A. T12 - L3;
B. T1 - T 2;
C. S2 – S4;
34. Inferior, măduva spinării se prelungeşte cu:

A. „coada de cal”;
B. dura mater;
C. conul medular;
35. Coarnele anterioare ale măduvei spinării:

A. conţin dispozitivul somatomotor;
B. conţin neuroni ale căror dendrite formează rădăcina anterioară a nervilor spinali;
C. sunt mai slab dezvoltate în regiunea intumescenţelor;
36. Substanţa reticulată a măduvei spinării:

A. este situată în substanţa cenuşie, între coarnele laterale şi posterioare;
B. este situată în substanţa cenuşie, în jurul canalului ependimar, pe toată lungimea sa;
C. este mai bine individualizată în regiunea lombară;
37. În substanţa albă a măduvei spinării conţine:

A. fascicule descendente, situate în general periferic;
B. fascicule ascendente, situate profund, în imediata vecinătate a substanţei cenuşii;
C. fascicule de asociaţie, situate profund, în imediata vecinătate a substanţei cenuşii;
38. Calea sensibilității termice şi dureroase:

A. receptorii sunt terminaţii nervoase libere;
B. axonul protoneuronului formează fasciculele spinobulbare;
C. are al treilea neuron în metatalamus;
39. Calea sensibilităţii tactile fine:

A. are în componenţă lemnisculul medial;
B. are în componenţă fasciculul spinotalamic anterior;
C. are în componenţă fasciculul spinotalamic lateral;
40. Calea sensibilităţii tactile grosiere:

A. axonul deutoneuronului urcă prin cordonul lateral al măduvei spinării;
B. axonul protoneuronului este conectat cu discurile tactile Merkel şi corpusculii Meissner;
C. axonul celui de-al treilea neuron se proiectează în lobul parietal;
41. Calea sensibilităţii kinestezice:

A. axonul protoneuronului formează fasciculele spinobulbare;
B. axonul deutoneuronului formează fasciculele spinobulbare;
C. axonul deutoneuronului formează fasciculele spinocerebeloase;
42. Fasciculul spinocerebelos dorsal:

A. străbate bulbul, puntea şi mezencefalul şi ajunge la cerebel prin pedunculul cerebelos inferior;
B. conduce sensibilitatea kinestezică;
C. urcă prin cordonul lateral medular de aceeaşi parte;
43. Fasciculul spinocerebelos ventral:

A. străbate bulbul, puntea şi mezencefalul şi ajunge la cerebel de-a lungul pedunculului cerebelos superior;
44. Căile sensibilităţii interoceptive:
A. au receptori sub formă încapsulată în pereţii vaselor şi organelor interne;
B. deutoneuronul se găseşte în măduva spinării;
C. al treilea neuron se găseşte la nivelul hipotalamusului ;
45. Fasciculul piramidal poate avea originea în:

A. aria premotorie;
B. aria somestezică secundară;
C. corpii striaţi;
46. Calea sistemului piramidal cuprinde:

A. fasciculul piramidal încrucişat, situat în cordonul anterior al măduvei spinării;
B. 1.000.000 de fibre mielinizate;
C. fibre corticonucleare;
47. Calea sistemului piramidal are:

A. 1 neuron;
B. 2 neuroni;
C. 3 neuroni;
48. În cadrul căii sistemului extrapiramidal, eferenţele nucleilor bazali sunt reprezentate de fibre:
A. striorubrice;
B. reticulospinale;
C. corticovestibulare;
49. În cadrul căii sistemului extrapiramidal, eferenţele nucleilor bazali ajung la:
A. punte;
B. bulb;
C. măduva spinării;
50. Prima pereche de nervi spinali cervicali părăsesc canalul vertebral:

A. deasupra occipitalului;
B. deasupra primei vertebre cervicale;
C. dedesubtul primei vertebre cervicale;
51. Neuronii viscerosenzitivi:

A. axonii aparţin neuronilor din lanţul simpatic laterovertebral;
B. axonii aparţin neuronilor din ganglionii spinali;
C. axonii ajung la receptorii din viscere;
52. Trunchiul nervului spinal emite următoarele ramuri, cu EXCEPŢIA:

A. ramului meningeal;
B. ramului comunicant alb;
C. rădăcinii posterioare (dorsale);
53. Ramurile ventrale ale nervilor spinali, prin anastomozare, formează:

A. plexul celiac;
B. nervii intercostali;
C. plexul brahial;
54. Ramul dorsal al nervilor spinali:

A. inervează muşchii jgheaburilor vertebrale;
B. inervează membrele;
C. inervează organele interne;
55. Ramul meningeal al nervului spinal NU conţine:

A. fibre vasomotorii;
B. fibre somatomotorii;
C. fibre senzitive;
56. Reflexele polisinaptice medulare:

A. constau în contracţia bruscă a unui muşchi ca răspuns la întinderea tendonului său;
B. constau în extensia unui membru ca răspuns la stimularea dureroasă a acesteia;
C. prezintă proprietatea de a iradia la nivelul SNC;
57. Reflexele monosinaptice sunt:

A. reflexele miotatice;
B. reflexele nociceptive;
C. reflexele de mers;
58. Care dintre următoarele reflexe vegetative se închide la nivel medular:

A. pupiloconstrictor;
B. pupilodilatator;
C. contracţia muşchiului ciliar cu acomodare pentru vederea de aproape;
59. La nivelul trunchiului cerebral îşi au originea:

A. 10 perechi de nervi cranieni;
B. 12 perechi de nervi cranieni;
C. 31 perechi de nervi spinali;
60. Nervii cranieni:

A. au dispoziţie metamerică;
B. au două rădăcini – dorsală şi ventrală;
C. pot fi senzoriali;
61. Care dintre următorii nervi cranieni sunt senzoriali:

A. I, V, VII;
B. I, II, VIII;
C. II, VII, VIII;
62. Care dintre următorii nervi cranieni sunt motori:

A. III, IV, V, VIII, XI, XII;
B. III, IV, VI, X, XI, XII;
C. III, IV, VI, XI, XII;
63. Care dintre următorii nervi cranieni sunt micşti:

A. V, VII, VIII, X;
B. V, VII, IX, X;
C. V, IX, X, XI;
64. Care dintre următorii nervi cranieni au în structura lor fibre parasimpatice preganglionare:
A. III, VII, IX, X;
B. V, VII, X, XI;
C. III, V, IX, X;
65. Originea reală a fibrelor nervului olfactiv este reprezentată de:

A. celulele bipolare din mucoasa olfactivă;
B. celulele mitrale din mucoasa olfactivă;
C. neuronii din bulbul olfactiv;
66. Nervii oculomotori:

A. au originea reală în spaţiul dintre picioarele pedunculilor cerebeloşi;
B. originea aparentă a fibrelor sale se află în nucleul oculomotor din mezencefal;
C. inervează muşchiul sfincter al irisului;
67. Nervii trohleari:

A. sunt nervi micşti;
B. au originea aparentă pe faţa posterioară a trunchiului cerebral;
C. au originea reală în punte;
68. Care dintre cele trei ramuri ale nervului trigemen este mixtă:
A. nervul oftalmic;
B. nervul maxilar;
C. nervul mandibular;
69. Nervii abducens:

A. au originea reală în mezencefal;
B. au originea reală în punte;
C. au originea reală în bulb;
70. Nervul facial:

A. inervează pielea feţei;
B. inervează glandele lacrimale;
C. culege informaţii gustative de la treimea posterioară a limbii;
71. Fibrele gustative ale nervului VII:

A. au originea în ganglionul gustativ de pe traiectul nervului;
B. au originea în corpul limbii;
C. au deutoneuronul în nucleul solitar din bulb;
72. Nervii glosofaringieni:

A. au originea reală a fibrelor motorii în nucleul ambiguu din bulb;
B. au fibre gustative de la corpul limbii;
C. au fibre parasimpatice care ajung la glandele paratiroide;
73. La nivelul nucleului solitar din bulb ajung fibrele nervilor:

A. VII şi IX;
B. IX şi X;
C. VII, IX şi X;
74. La nivelul nucleului ambiguu din bulb se află originea reală a fibrelor motorii ale nervilor:
A. IX şi X;
B. X şi XI;
C. IX, X şi XI;
75. Nucleii cohleari se găsesc în:

A. bulb;
B. punte;
C. mezencefal;
76. Nucleii vestibulari se găsesc în:

A. bulb;
B. punte;
C. mezencefal;
77. Fibrele provenite din nucleul dorsal al vagului inervează:

A. muşchii faringelui;
B. muşchii laringelui;
C. organele din torace şi abdomen;
78. Fibrele din ramura externă a nervului accesor:

A. pătrund în nervul vag;
B. inervează muşchii trapezi;
C. ajung la muşchii laringelui;
79. Inervaţia senzorială a limbii este asigurată de:

A. nervii VII şi IX;
B. nervii V şi VII;
C. nervul XII;
80. În şanţul preolivar se găseşte originea aparentă a nervului:

A. V;
B. IX;
C. XII;
81. Căile extrapiramidale cu originea în scoarţa emisferelor cerebrale:

A. sunt situate în cordoanele posterioare medulare;
B. se opresc în trunchiul cerebral;
C. fac sinapsă în nucleii bazali.
82. Rădăcina posterioară a nervului spinal este formată din:
A. dendritele şi axonii neuronilor din ganglionul spinal;
B. dendritele neuronilor din ganglionii laterovertebrali;
C. axonii neuronilor din ganglionii laterovertebrali.
83. Coarnele laterale medulare sunt mai pronunţate in regiunea:

A. cervicală;
B. toracală;
C. sacrală;
84. Cerebelul:
A. este separat de emisferele cerebrale prin cortul cerebelului;
B. este format din vermis şi emisfere cerebrale;
C. delimitează cu puntea şi mezencefalul ventriculul al IV-lea;
85. Pedunculii cerebeloşi mijlocii conţin:

A. fibre aferente;
B. fibre eferente;
C. fibre aferente şi eferente;
86. Neocerebelul corespunde:

A. lobului floculonodular;
B. lobului posterior;
C. lobului anterior;
87. Talamusul reprezintă un releu de întrerupere sinaptică pentru:

A. sensibilitatea olfactivă;
B. sensibilitatea kinestezică;
C. sensibilitatea auditivă;
88. Metatalamusul este releu al sensibilităţilor:

A. olfactivă;
B. kinestezică;
C. auditivă;
89. Hipotalamusul integrează, reglează şi coordonează:

A. digestia;
B. procesele afectiv-emoţionale;
C. actele de comportament instinctiv;
90. De obicei, centrul vorbirii este localizat în:

A. emisfera cerebrală dreaptă;
B. emisfera cerebrală stângă;
C. ambele emisfere cerebrale;
91. Feţele emisferelor cerebrale sunt denumite:

A. frontală, parietală, occipitală;
B. superioară, inferioară, laterală;
C. laterală, medială, bazală;
92. Fornixul (trigonul cerebral) aparţine:

A. fibrelor de proiecţie ale emisferelor cerebrale;
B. fibrelor comisurale ale emisferelor cerebrale;
C. fibrelor de asociaţie ale emisferelor cerebrale;
93. Paleocortexul are legături întinse cu:

A. neocortexul;
B. epitalamusul;
94. Centrii sistemului nervos vegetativ sunt situaţi:

A. doar intranevraxial;
B. doar extranevraxial;
C. intranevraxial şi extranevraxial;
95. În cazul sistemului simpatic, sinapsa dintre fibra pre- şi postganglionară:

A. foloseşte acetilcolina;
B. foloseşte noradrenelina;
C. foloseşte monoxidul de azot;
96. Calea eferentă vegetativă cuprinde:

A. un neuron;
B. doi neuroni;
C. trei neuroni;
97. Sistemele simpatice acţionează cooperant în cazul:

A. reglării diametrului pupilar;
B. reglării secreţiei salivare;
C. funcţionării aparatului reproducător;
98. La nivelul ficatului, stimularea parasimpatică:

A. scade glicogenoliza;
B. creşte glicogenoliza;
C. nu are efect;
99. La nivel cardiac, stimularea parasimpatică:

A. scade viteza de conducere;
B. creşte viteza de conducere;
C. nu are efect asupra vitezei de conducere;
100. La nivelul arborelui bronşic, stimularea simpatică:

A. provoacă bronhoconstricţie;
B. provoacă bronhodilataţie;
C. nu are efect;
RĂSPUNSURI
1. C (pag. 15) 51. B (pag. 23)
2. C (pag. 15) 52. C (pag. 23)
3. A (pag. 15) 53. C (pag. 23)
4. C (pag. 14) 54. A (pag. 23)
5. B (pag. 14) 55. B (pag. 23)
6. B (pag. 13) 56. C (pag. 24, 25)
7. A (pag. 13, 14) 57. A (pag. 24, 25)
8. B (pag. 14) 58. B (pag. 25, 35)
9. A (pag. 15) 59. A (pag. 26)
10. C (pag. 16) 60. C (pag. 26)
11. B (pag. 16) 61. B (pag. 26)
12. A (pag. 17) 62. C (pag. 26)
13. A (pag. 17) 63. B (pag. 26)
14. C (pag. 18) 64. A (pag. 26)
15. B (pag. 18) 65. A (pag. 26)
16. B (pag. 18) 66. C (pag. 26, 27)
17. B (pag. 18) 67. B (pag. 27)
18. C (pag. 18) 68. C (pag. 27)
19. A (pag. 14) 69. B (pag. 27)
20. A (pag. 7, 14) 70. B (pag. 27)
21. B (pag. 28) 71. C (pag. 27)
22. C (pag. 26, 27) 72. A (pag. 28)
23. B (pag. 28) 73. C (pag. 28)
24. C (pag. 23) 74. C (pag. 28)
25. C (pag. 22, 23) 75. B (pag. 28)
26. B (pag. 19) 76. C (pag. 28)
27. C (pag. 28, 49, 50) 77. C (pag. 28)
28. B (pag. 26) 78. B (pag. 28)
29. B (pag. 23) 79. A (pag. 28)
30. C (pag. 19) 80. C (pag. 28)
31. B (pag. 18) 81. C (pag. 23)
32. A (pag. 29) 82. A (pag. 23)
33. C (pag. 33) 83. B (pag. 23)
34. C (pag. 19) 84. A (pag. 29)
35. A (pag. 19) 85. A (pag. 29)
36. B (pag. 19) 86. B (pag. 29)
37. C (pag. 19) 87. B (pag. 29)
38. A (pag. 20, 21) 88. C (pag. 29, 30)
39. A (pag. 21) 89. A (pag. 30, 31)
40. C (pag. 21) 90. B (pag. 30)
41. B (pag. 21) 91. C (pag. 30)
42. C (pag. 21) 92. B (pag. 31)
43. A (pag. 21) 93. C (pag. 31)
44. B (pag. 21) 94. C (pag. 32)
45. A (pag. 22) 95. A (pag. 33)
46. C (pag. 22, 23) 96. B (pag. 33)
47. B (pag. 23) 97. C (pag. 34)
48. A (pag. 23) 98. C (pag. 35)
49. B (pag. 23) 99. A (pag. 35)
50. B (pag. 18) 100.B (pag. 35)
3. SISTEM NERVOS (II)

1. Nervii spinali sunt:
A. senzitivi;
B. motori;
C. micşti;
2. Teaca Henle:
A. însoţeşte ramificaţiile dendritice până la terminare;
B. separă membrana plasmatică a celulei Schwann de teaca de mielină;
C. are rol în permeabilitate;
3. La nivelul plăcii motorii, eliberarea de cantități mici de acetilcolină:

A. depolarizează membrana fibrei musculare;
B. hiperpolarizează membrana fibrei musculare;
C. determină apariţia unui potenţial de acţiune la nivelul membranei fibrei musculare;
4. Șanțul ponto-mezencefalic limitează pedunculii cerebrali:

A. anterolateral;
B. superior;
C. inferior.
5. Nucleii bulbari motori aparţin nervilor cranieni:

A. VI, VII, VIII, IX;
B. VII, VIII, IX, X;
C. IX, X, XI, XII.
6. Care din următoarele perechi de nervi sunt micşti:

A. I, II;
B. V,VII;
C. III,IV,
7. Fibrele aferenţei dureroase viscerale au originea în:

A. ganglionii spinali;
B. ganglionii vegetativi;
C. ganglionii viscerali;
8. În SNC, teaca de mielina este depusă:

A. de oligodendroglii;
B. în jurul tecii Henle;
C. în jurul fibrei postganglionare;
9. Centrii mişcărilor automate, stereotipe se găsesc în:

A. centrii motori vegetativi;
B. centrii motori corticali;
C. centrii motori medulari;
10. Pe faţa posterioară a trunchiului se găseşte originea aparentă a perechii de nervi cranieni:
A. VI;
B. V;
C. IV;
11. Ramurile senzitive ale nervului trigemen inervează:

A. muşchii masticatori;
B. muşchii laringelui;
C. tegumentul feţei.
12. Mielina este sintetizata de:

A. ribozomi;
B. celulele gliale;
C. mitocondrii.
13. Care din următoarele tracturi trec prin pedunculul cerebelos inferior:
A. spinocerebelos încrucişat;
B. spinocerebelos direct;
C. vestibulospinal;
14. Corpusculii Nissl se găsesc în:

A. butonii terminali;
B. la baza dendritelor;
C. la baza axonului;
15. Pe faţa anterioară a punţii se găsesc originile aparente ale nervilor cranieni:
A. IV;
B. V;
C. VI;
16. Care din următoarele perechi de nervi cranieni au în structura lor fibre vegetative:
1. I, II;
2. III, VII;
3. IV, VI;
17. Nervii vagi sunt nervi micşti ce conţin fibre:

A. simpatice;
B. parasimpatice;
C. mixte;
18. Teaca de mielină are rol în :

A. protecţia axonului;
B. nutriţia axonului;
C. izolarea electrică a axonului;
19. În nucleii gracilis şi cuneat fac sinapsă fibre:

A. senzitive cu traiect spre scoarţa cerebeloasă;
B. senzitive cu traiect spre nucleii cerebeloşi;
C. senzitive cu traiect spre talamus;
20. Originea fasciculului nigrospinal este la nivelul:

A. bulbului;
B. punţii;
C. mezencefalului.
21. Fasciculul rubrospinal se încrucişează la nivelul:

A. măduvei spinării;
B. trunchiului cerebral;
C. limitei dintre măduva spinării şi trunchiul cerebral;
22. Fasciculul corticospinal anterior se încrucişează la nivelul:

23. Căile sensibilităţii tactile epicritice se încrucişează la nivelul:

24. Teaca de mielină lipseşte în :

A. fibrele vegetative preganglionare;
B. fibrele sistemului nervos somatic peste 2 microni în diametru;
C. fibrele sistemului somatic sub 2 microni în diametru;
25. Perechile de nervi oculomotori sunt:

A. V, VII, IX;
B. IV, VII, IX;
C. III, IV, VI;
26. În şanţul bulbo-pontin se află originea aparentă a nervilor:

A. IX, X, XI;
B. VIII, IX, X;
C. VI,VII,VIII.
27. În nucleii gracilis şi cuneat fac sinapsă fascicule:

A. ascendente;
B. descendente;
C. de asociaţie;
28. Nervul trohlear inervează :

A. muşchiul drept superior;
B. muşchiul oblic inferior;
C. muşchiul oblic superior.
29. Sensibilitatea gustativă este asigurată de următorii nervi, cu EXCEPŢIA:

A. XII;
B. X;
C. IX;
30. Nervii accesori inervează muşchii:

A. hioidieni;
B. sternocleidomastoidian şi trapez;
C. mimicii;
31. Nervul XII inervează:

A. mucoasa limbii;
B. muşchiul trapez;
C. musculatura limbii.
32. Neuroni de formă piramidală se găsesc în:

A. stratul profund al scoarţei cerebrale;
B. zonele motorii ale scoarţei cerebrale;
C. coarnele anterioare ale măduvei spinării;
33. La nivelul axoplasmei NU se găsesc:

A. corpi tigroizi;
B. mitocondrii;
C. neurofibrile;
34. Butonii terminali ai axonului conţin şi:
A. ribozomi;
B. reticul endoplasmic;
C. mitocondrii;
35. Microgliile au rol specific:

A. în sinteza tecii de mielină;
B. în fagocitoză;
C. în sinteza de ARN;
36. Sinapsele neuro-neuronale pot fi:

A. dendrosomatice;
B. dendroaxonice;
C. dendrodendritice;
37. Spaţiul epidural se găseşte între:

A. dura mater şi pereţii canalului vertebral;
B. dura mater şi arahnoidă;
C. dura mater şi pia mater;
38. Fasciculul cuneat se găseşte în măduva:

A. sacrală şi lombară;
B. lombară şi toracală inferioară;
C. toracală superioară şi cervicală;
39. Receptorii sensibilităţii kinestezice sunt:

A. corpusculii Meissner;
B. corpusculii Ruffini;
C. terminaţiile nervoase libere;
40. Asupra glandelor intestinale, stimularea simpatică:

A. scade secreţia;
B. creşte secreţia;
C. nu are efect;
41. La nivelul sfincterelor tractului gastrointestinal, stimularea simpatică:

A. determină închiderea;
B. determină deschiderea;
C. nu are efect;
42. Adrenalina este eliberată de către:

A. fibrele simpatice preganglionare;
B. fibrele simpatice postganglionare;
C. glanda medulosuprarenală;
43. Neuronul postganglionar parasimpatic se poate găsi la nivelul:

A. ganglionilor prevertebrali;
B. ganglionilor spinali;
C. ganglionilor intramurali;
44. Neuronul postganglionar simpatic se poate găsi la nivelul:

45. Neuronul viscero-aferent se poate găsi la nivelul:

46. Fasciculul piramidal:

A. reglează tonusul muscular;
B. controlează motilitatea voluntară;
C. reglează echilibrul corpului;
47. Fasciculele extrapiramidale ajung, în final, la neuronii din:

A. cornul anterior al măduvei spinării;
B. cornul lateral al măduvei spinării;
C. cornul posterior al măduvei spinării;
48. Prin ramura comunicantă cenuşie:

A. fibrele vegetative preganglionare ies din nervul spinal;
B. fibrele vegetative postganglionare ies din nervul spinal;
C. fibrele vegetative postganglionare intră în nervul spinal;
49. Centrul reflexului miotatic:

A. este situat în cornul lateral al măduvei spinării;
B. este sinapsa dintre neuronul senzitiv şi cel motor;
C. este un neuron intercalar din cornul anterior al măduvei spinării;
50. Neuronii viscerosenzitivi:

A. au dendrita lungă;
B. au axonul lung;
C. sunt localizaţi în lanţul ganglionar paravertebral;
51. Care dintre următoarele structuri fac parte din encefal:

A. dura mater encefalică;
B. ventriculii laterali;
52. Care dintre următoarele reflexe se pot închide la nivelul măduvei spinării:
A. masticator;
B. cardioacceleratorii;
C. cardioinhibitorii;
53. Şanţurile superficiale de pe suprafaţa cerebelului delimitează:

A. lobii cerebelului;
B. lobulii cerebelului;
C. lamelele (foliile) cerebelului;
54. Substanţa albă a cerebelului formează:

A. scoarţa cerebeloasă;
B. „arborele vieţii”
C. nucleii cerebeloşi;
55. Lobul parietal al feţei laterale a emisferei cerebrale se găseşte:

A. superior de şanţul lateral;
B. inferior de şanţul lateral;
C. anterior de şanţul central;
56. Lobul frontal al feţei laterale a emisferei cerebrale se găseşte:

A. superior de şanţul central;
B. inferior de şanţul central;
C. anterior de şanţul central;
57. Scizura (şanţul calcarin) se găseşte:

A. pe faţa laterală a emisferei cerebrale;
B. pe faţa medială a emisferei cerebrale;
C. pe faţa inferioară a emisferei cerebrale;
58. Girul hipocampic se găseşte:

A. pe faţa medială a emisferei cerebrale;
B. la nivelul lobului orbital;
C. la nivelul lobului temporo-occipital;
59. Lateral de şanţul olfactiv al emisferei cerebrale se găsesc:
A. şanţul colateral;
B. girii orbitali;
C. girii occipito-temporali lateral şi medial;
60. Corpii striaţi (nucleii bazali):

A. aparţin sistemului piramidal;
B. sunt situaţi superior şi lateral de talamus;
C. aparţin paleocortexului;
61. Printre cele mai importante componente ale sistemului limbic se numără:
A. calea olfactivă;
B. hipotalamusul;
C. talamusul;
62. Paleocortexul este alcătuit din:

A. două straturi celulare;
B. patru straturi celulare;
C. şase straturi celulare;
63. Neocortexul este alcătuit din:

A. două straturi celulare;
B. patru straturi celulare;
C. şase straturi celulare;
64. Care dintre următoarele structuri NU fac parte din fibrele comisurale ale emisferelor cerebrale:
A. corpul calos;
B. comisura albă posterioară;
C. trigonul cerebral;
65. Activitatea nervoasă superioară (ANS) cuprinde procese care stau la baza:
A. memoriei;
B. comportamentelor instinctive;
C. procesele psihice afectiv-emoţionale;
66. Funcţiile senzitive ale neocortexului se realizează prin:

A. ariile corticale de asociaţie;
B. nucleii bazali;
C. segmentele corticale ale analizatorilor;
67. Excitanţii indiferenţi sunt încărcaţi cu semnificaţii noi şi sunt transformaţi în stimuli condiţionaţi prin:
A. excitaţie;
B. inhibiţie;
C. asociere;
68. Excitanţii indiferenţi sunt încărcaţi cu semnificaţii noi şi sunt transformaţi în stimuli condiţionaţi prin:
A. inhibiţie internă;
B. precesiune;
C. inhibiţie externă;
69. La baza tuturor activităţilor nervoase stau următoarele procese, cu EXCEPŢIA:

A. excitaţia;
B. asocierea;
C. inhibiţia;
70. Inhibiţia corticală externă este:

A. supraliminară;
B. de stingere;
C. de întârziere;
71. Inhibiţia corticală internă este:

A. necondiţionată;
B. condiţionată;
C. de protecţie;
72. Axonii unor neuroni din ganglionii spinali vor face sinapsă în:
A. bulbul rahidian;
B. punte;
C. jumătatea anterioară a cornului lateral al măduvei spinării;
73. Ramurile ventrale ale nervilor spinali formează plexuri în următoarele regiuni, cu EXCEPŢIA:
A. regiunea cervicală;
B. regiunea toracală;
C. regiunea lombară;
74. Calea sensibilităţii proprioceptive de control a mişcării:

A. are protoneuronul în cornul posterior al măduvei spinării;
B. are deutoneuronul în cornul anterior al măduvei spinării;
C. nu are cel de-al treilea neuron – talamic, de releu;
75. Excitaţia şi inhibiţia corticală sunt:

A. procese pasive;
B. procese care nu iradiază;
C. procese care se pot concentra într-o zonă limitată;
76. Care dintre următoarele sensibilităţi nu au proiecţie corticală:

A. proprioceptivă de control a mişcării;
B. termică;
C. viscerală;
77. Rădăcina posterioară a nervilor spinali:

A. conţine neuroni somatosenzitivi cu dendrite scurte;
B. conţine neuroni somatosenzitivi cu axoni lungi sau scurţi;
C. are pe traiectul său unul sau mai mulţi ganglioni spinali;
78. Perechile de nervi spinali:

A. au o rădăcină posterioară (motorie) şi o rădăcină anterioară (senzitivă);
B. conectează encefalul cu receptorii şi efectorii;
C. în regiunea cervicală sunt mai numeroşi decât vertebrele omonime;
79. Sistemul motor extrapiramidal:

A. deoarece controlează motilitatea involuntară, automată, îşi are originea doar în nivele subcorticale;
B. se termină pe neuronii somatomotori din cornul anterior medular;
C. se termină în ganglionii bazali;
80. La nivelul sistemului motor piramidal:

A. neuronul de execuţie se poate găsi în nucleii motori ai trunchiului cerebral;
B. neuronul de execuţie se poate găsi în substanţa reticulată;
C. neuronul de execuţie se poate găsi la nivel cortical;
81. La nivelul sistemului motor piramidal:

A. neuronul de comandă se poate găsi în cornul anterior al măduvei spinării;
B. neuronul de comandă se poate găsi în substanţa reticulată;
C. neuronul de comandă se poate găsi în aria motorie suplimentară;
82. Sistemul motor piramidal:

A. are fibre care se decusează în proporţie de 25% la nivelul bulbului;
B. fibrele care decusează formează fasciculul corticospinal lateral;
C. are origine la nivelul cortexului cerebral, controlând motilitatea voluntară şi involuntară;
83. Sensibilitatea kinestezică:

A. are aceiaşi receptori ca şi sensibilitatea tactilă fină (epicritică);
B. aparţine sensibilităţii proprioceptive;
C. aparţine sensibilităţii exteroceptive;
84. Care dintre următoarele afirmaţii privind sensibilitatea epicritică este FALSĂ:
A. are deutoneuronul situat în cornul posterior al măduvei spinării;
B. este numită şi sensibilitate tactilă fină;
C. urcă prin trunchiul cerebral formând lemnisculul medial;
85. Coarnele laterale ale măduvei spinării:

A. conţin neuroni vegetative pre- şi postganglionari;
B. sunt vizibile pe toată lungimea măduvei spinării;
C. în măduva toracală şi lombară superioară conţin centri simpatici;
86. Acetilcolina:
A. este eliberată de un număr foarte mare de fibre simpatice postganglionare;
B. este eliberată de un număr foarte mic de fibre simpatice postganglionare;
C. niciuna din cele de mai sus nu este adevărată;
87. Care din următoarele structuri nu sunt prevăzute cu inervaţie parasimpatică:

A. cordul;
B. vezica urinară;
C. muşchii erectori ai firului de păr;
88. Arahnoida:
A. produce LCR;
B. este situată superficial de pia mater;
C. înveleşte măduva spinării pătrunzând în şanţuri şi fisuri;
89. Interoceptorii sunt localizaţi la nivelul:

A. muşchilor;
B. tegumentului;
C. pereţii vaselor de sânge;
90. Sinapsele electrice:

A. au conducere unidirecţională;
B. se fac între două celule de aceleaşi dimensiuni;
C. funcţionează prin eliberarea mediatorului chimic în fanta sinaptică;
91. Care dintre următoarele acţiuni sunt realizate de nervi cranieni micşti:
A. masticaţia;
B. mişcările limbii;
C. mişcările globului ocular;
92. Stimularea nervului vag determină:

A. relaxarea muşchiului sfincter vezical intern;
B. creşterea acidităţii gastrice;
C. mioză;
93. Care dintre următoarele structuri ale encefalului NU au substanţa cenuşie dispusă la
suprafaţă:
A. emisferele cerebrale;
B. cerebelul;
C. trunchiul cerebral;
94. Care dintre următoarele fascicule sunt încrucişate:

A. spinocerebelos dorsal;
B. spinotalamic anterior;
C. gracilis;
95. Care sunt glandele salivare inervate de nervul glosofaringian:

A. submaxilară;
B. sublinguală;
C. parotidă;
96. În punte se găsesc deutoneuronii fibrelor senzitive din nervii cranieni:

A. V;
B. VI;
C. VII;
97. Hipotalamusul este centrul superior de reglare a funcţiilor:

A. vizuale;
B. endocrine;
C. olfactive;
98. La nivelul feţei anterioare a trunchiului cerebral se găseşte:

A. lama cvadrigemină;
B. ventriculul IV;
C. oliva bulbară;
99. În reglarea metabolismului intermediar intervine:

A. emisfera cerebrală;
B. hipotalamusul;
C. talamusul;
100. Aferenţele cerebeloase aparţin sensibilităţii:

A. exteroceptive;
B. interoceptive;
C. proprioceptive;
RĂSPUNSURI
1. C (pag. 23) 51. B (pag. 30)
2. C (pag. 15) 52. B (pag. 26)
3. A (pag. 16) 53. C (pag. 29)
4. C (pag. 26) 54. B (pag. 29)
5. C (pag. 26, 28) 55. A (pag. 30)
6. B (pag. 26) 56. C (pag. 30)
7. A (pag. 21) 57. B (pag. 30)
8. A (pag. 14-15) 58. C (pag. 30)
9. B (pag. 23) 59. B (pag. 30)
10. C (pag. 28) 60. B (pag. 31)
11. C (pag. 28) 61. A (pag. 31)
12. B (pag. 15) 62. A (pag. 31)
13. B (pag. 21) 63. C (pag. 31)
14. B (pag. 14) 64. B (pag. 31)
15. B (pag. 27) 65. A (pag. 31)
16. B (pag. 26) 66. A (pag. 31)
17. B (pag. 28) 67. C (pag. 31)
18. C (pag. 14) 68. B (pag. 31)
19. C (pag. 21) 69. B (pag. 32)
20. C (pag. 23) 70. A (pag. 32)
21. B (pag. 22) 71. B (pag. 32)
22. A (pag. 22) 72. A (pag. 21, 23)
23. B (pag. 21) 73. B (pag. 23)
24. C (pag. 14) 74. C (pag. 21)
25. C (pag. 26-27) 75. C (pag. 32)
26. C (pag. 27-28) 76. A (pag. 21)
27. A (pag. 21) 77. B (pag. 21, 23)
28. C (pag. 27) 78. C (pag. 23)
29. A (pag. 28) 79. B (pag. 23)
30. B (pag. 28) 80. A (pag. 23)
31. C (pag. 28) 81. C (pag. 22-23)
32. B (pag. 13) 82. B (pag. 22)
33. A (pag. 14) 83. B (pag. 21)
34. C (pag. 14) 84. A (pag. 21)
35. B (pag. 15) 85. C (pag. 19, 33)
36. C (pag. 16) 86. B (pag. 34)
37. A (pag. 19) 87. C (pag. 34)
38. C (pag. 21) 88. B (pag. 19)
39. B (pag. 21) 89. C (pag. 18, 21)
40. C (pag. 35) 90. B (pag. 16)
41. A (pag. 35) 91. A (pag. 26-28)
42. C (pag. 33) 92. B (pag. 35, 77)
43. C (pag. 33) 93. C (pag. 26, 28, 30)
44. A (pag. 33) 94. B (pag. 21)
45. B (pag. 32) 95. C (pag. 28)
46. B (pag. 23) 96. A (pag. 27)
47. A (pag. 23) 97. B (pag. 30)
48. C (pag. 23) 98. C (pag. 26, 27, 29)
49. B (pag. 25) 99. B (pag. 30)
50. A (pag. 23) 100. C (pag. 18, 21)
4. ANALIZATORII
1. Receptorii termici sunt:
A. terminaţii nervoase libere cu diametru mare;
B. corpusculii Ruffini;
C. corpusculii Vater-Pacini;
1.B
2. În prezenţa stimulului, adaptarea receptorilor pentru durere este:

A. moderată;
B. prelungită:
C. slabă sau absentă;
2. C (pag. 39)
3. Calea indirectă a segmentului de conducere a analizatorilor:

A. proiectează impulsurile într-o arie corticală specifică;
B. conduce impulsurile rapid;
C. conduce impulsurile lent;
3. C (pag. 38)
4. Pielea:
A. se continuă cu mucoasele;
B. are două straturi – epidermul şi dermul;
C. este un epiteliu pluristratificat keratinizat;
4. A (pag. 38)
5. Epidermul are:
A. un strat profund, cornos;
B. vase de sânge;
C. terminaţii nervoase libere;
5.C
6. Dermul prezintă:
A. un strat spre epiderm – dermul reticular;
B. un strat spre epiderm – dermul papilar;
6.B
7. Hipodermul este alcătuit din ţesut conjunctiv:

A. lax;
B. reticulat;
C. elastic;
7. A (pag. 38)
8. Corpusculii Vater-Pacini sunt situaţi la nivelul:

A. epidermului;
B. dermului;
C. hipodermului
8. C (pag. 38)
9. Terminaţiile nervoase libere din piele se găsesc la nivelul:

A. corpusculilor Meissner;
B. discurilor Merkel
C. corpusculilor Golgi-Mazzoni;
9. B (pag. 38)
10. Corpusculii Krause sunt receptori:

A. doar pentru sensibilitatea tactilă;
B. pentru sensibilitatea tactilă şi cald;
C. pentru sensibilitatea tactilă şi rece;
10.C
11. Corpusculii Ruffini:

A. sunt situaţi superficial în derm;
B. recepţionează presiunea;
C. sunt receptori pentru rece;
11.B
12. Receptorii pentru rece:

A. pot fi terminaţii nervoase libere;
B. sunt mai puţini numeroşi decât cei pentru cald;
C. sunt situaţi în hipoderm;
12. A (pag. 38)
13. Acuitatea tactilă este maximă:

A. la pulpa degetelor;
B. la nivelul toracelui posterior;
C. la vârful limbii;
13.A
14. Corpusculii Golgi-Mazzoni sunt o varietate a corpusculilor:

A. Meissner;
B. Krause;
C. Vater-Pacini;
14. C (pag. 39)
15. Receptorii kinestezici din periost sunt:

A. corpusculii Ruffini;
B. corpusculii neuro-tendinoşi Golgi;
15.C
Teste de pregătire pentru admiterea în învăţământul superior medical

16. Receptorii articulari care transmit sensibilitatea dureroasă sunt:
A. corpusculii Ruffini;
B. terminaţiile nervoase libere;
16.B
17. Corpusculii neuro-tendinoşi Golgi:

A. sunt situaţi în tendoane;
B. previn contracţia exagerată a muşchiului;
C. previn alungirea exagerată a tendoanelor;
17. B (pag. 41)
18. Fibrele musculare intrafusale sunt inervate motor de:

A. motoneuronii alfa;
B. motoneuronii beta;
C. motoneuronii gama;
18.C
19. Fibrele musculare intrafusale sunt inervate senzitiv de:

A. neuronii alfa din măduva spinării;
B. neuronii din ganglionul spinal;
C. neuronii gama din măduva spinării;
19. B (pag. 41)
20. Porţiunea centrală a fibrelor musculare intrafusale:

A. este contractilă;
B. este necontractilă;
C. este inervată de neuronii gama din măduva spinării;
20.B
21. Contracţia musculară ce determină tonusul muscular este consecinţa:

A. întinderea fusurilor neuromusculare;
B. întinderea tendoanelor muşchilor;
C. relaxarea fusurilor neuromusculare;
21.A
22. Impulsurile simţului tonusului muscular sunt conduse prin fasciculele:

A. spinobulbare;
B. spinocerebeloase;
C. spinotalamice;
22.B
23. Receptorii analizatorului olfactiv sunt:

A. chemoreceptori;
B. mecanoreceptori;
C. proprioceptori;
23.A
24. Receptorii analizatorului olfactiv sunt situaţi:

A. în partea postero-superioară a foselor nazale;
B. în lama ciuruită a etmoidului;
C. în bulbul olfactiv;
24.A
25. Aria olfactivă este localizată:

A. la nivelul epitalamusului;
B. la nivelul nucleului amigdalian
C. la nivelul girilor orbitali;
25.B
26. Omul poate distinge până la:

A. 10000 de mirosuri diferite;
B. 1000 de mirosuri diferite;
C. 50 de mirosuri diferite;
26.A
27. Dendritele neuronilor bipolari din mucoasa olfactivă:

A. străbat lama ciuruită a etmoidului;
B. se termină cu butonul olfactiv, prevăzut cu cili;
C. formează tractul olfactiv;
27. B (pag. 42)
28. Pentru a putea fi mirosită, o substanţă trebuie să aibă următoarele proprietăţi:

A. să fie solubilă;
B. să fie nevolatilă;
C. să fie aromatică;
28.A
29. Analizatorul gustativ are drept roluri:

A. depistarea unor substanţe nocive din mediul înconjurător;
B. stimularea sistemului limbic;
C. declanşarea reflexă necondiţionată a secreţiei glandelor digestive;
29.C
30. Receptorii gustativi:
A. sunt papilele gustative;
B. sunt papilele filiforme;
C. sunt chemoreceptori;
30. C (pag. 43)
31. Care dintre următoarele papile linguale nu prezintă muguri gustativi:

A. papilele fungiforme;
B. papilele filiforme;
C. papilele foliate;
31.B
32. La polul bazal al celulelor senzoriale gustative sosesc dendrite ale nervilor:
A. lingual;
B. hipoglos;
C. facial;
32.C
33. Aria gustativă este situată în:

A. girul postcentral;
B. girul precentral;
C. girul hipocampic;
33.A

34. La vârful limbii se percep gusturile:
A. dulce şi acru;
B. dulce şi amar;
C. dulce şi sărat;
34. C (pag. 43)
35. Depolarizarea celulei senzoriale gustative se datorează pătrunderii în celulă a:

A. substanţelor sapide;
B. ionilor de sodiu;
C. salivei;
35.B
36. Când ochiul priveşte la o distanţă superioară punctului remotum:

A. ligamentul suspensor al cristalinului este relaxat;
B. cristalinul se bombează;
C. muşchiul ciliar este relaxat;
36.C
37. Cristalinul:
A. este învelit de o capsulă fibroasă – cristaloida;
B. este localizat între iris şi corpul vitros;
C. are o putere dioptrică de aproximativ 40 de dioptrii;
37.B
38. Mediile refringente ale globului ocular sunt reprezentate de:

A. cornee, umoarea apoasă, cristalin şi corpul vitros;
B. cornee, iris, cristalin, şi corpul vitros;
C. cornee, sclerotică şi retină;
38.A
39. Umoarea apoasă este produsă de:

A. corpul ciliar;
B. cornee;
C. iris;
39. A (pag. 45)
40. Celulele cu bastonaşe:

A. sunt 6-7 milioane;
B. asigură vederea fotopică;
C. asigură vederea scotopică;
40.C
41. Celule cu bastonaşe se găsesc în:

A. pata galbenă (macula lutea);
B. pata oarbă;
C. foveea centrală;
41.A
42. Celulele funcţionale ale retinei sunt:

A. celulele fotoreceptoare, celulele de susţinere şi celulele de asociaţie;
B. celulele fotoreceptoare, celulele bipolare şi celulele de asociaţie;
C. celulele fotoreceptoare, celulele bipolare şi celulele multipolare;
42.C
43. Tunica vasculară a globului ocular este reprezentată de:

A. coroidă, corpul ciliar şi cristalin;
B. coroidă, cristalin şi iris;
C. coroidă, corpul ciliar şi iris;
43.C
44. Fibrele nervul optic perforează:

A. sclerotica;
B. sclerotica şi coroida;
C. sclerotica, coroida şi retina;
44.C
45. Retina:
A. se întinde posterior de ora serrata;
B. prezintă pata galbenă situată inferior de pata oarbă;
C. are trei straturi;
45.A
46. Sclerotica:
A. reprezintă 4/5 posterioare din tunica fibroasă;
B. serveşte pentru inserţia muşchilor intrinseci ai globului ocular;
C. este perforată de fibrele nervului optic
46.C
47. Punctum remotum reprezintă punctul cel mai apropiat de ochi la care vedem clar un obiect:
A. cu efort maxim de acomodare;
B. cu efort minim de acomodare;
C. fără efort de acomodare;
47.C
48. Ochiul hipermetrop are retina situată:

A. la 17 cm în spatele centrului optic;
B. la mai puţin de 17 cm în spatele centrului optic;
C. la mai mult de 17 cm în spatele centrului optic;
48.B
49. Hipermetropia se corectează cu lentile:

A. cilindrice;
B. convergente;
C. divergente;
49.B
50. Miopia se corectează cu lentile:

A. cilindrice;
B. convergente;
C. divergente;
50.C
51. Astigmatismul se corectează cu lentile:
A. cilindrice;
B. convergente;
C. divergente;
51.A

52. Reflexul pupilar fotomotor are centrii în:
A, mezencefal;
B. metatalamus;
C. iris;
52.A
53. La stimularea cu lumină puternică a retinei, reflexul pupilar fotomotor constă în:
A. contracţia muşchilor circulari ai irisului urmată de midriază;
B. contracţia muşchilor radiari ai irisului urmată de midriază;
C. contracţia muşchilor circulari ai irisului urmată de mioză;
53.C
54. O persoană care apropie obiectele de ochi pentru a le vedea clar are ochi:
A. emetrop;
B. hipermetrop;
C. miop;
54.C
55. Coliculii cvadrigemeni superiori sunt centri nervoşi ai:

A. acomodării vizuale;
B. reflexului pupilar fotomotor;
C. căii auditive;
55.A
56. La reflexul de acomodare vizuală participă centrii nervoşi din:

A. cortexul cerebral;
B. corpul geniculat medial;
C. coliculii cvadrigemeni inferiori:
56.A
57. În astigmatism există mai multe raze de curbură ale:

A. retinei;
B. cristalinului;
C. corneei
57.A
58. Componenta comună tuturor pigmenţilor vizuali este:

A. retinenul;
B. opsina;
C. rodopsina;
58.A
59. Timpul de adaptare la lumină este:

A. 1 minut;
B. 5 minute;
C. 10 minute;
59.B
60. Sensibilitatea unei celule cu bastonaş:

A. este mai mare la întuneric decât la lumină;
B. este mai mare la lumină decât la întuneric;
C. este aceeaşi la lumină şi la întuneric;
60.A
61. Prin expunerea mult timp la lumină puternică:

A. creşte concentraţia pigmenţilor vizuali;
B. creşte sensibilitatea ochiului la lumină;
C. creşte cantitatea de retinen care este transformată în vitamina A;
61.C
62. În avitaminoza A:
A. se compromite adaptarea la întuneric;
B. se compromite adaptarea la lumină;
C. niciuna din cele de mai sus;
62.A
63. Reducerea vederii nocturne se numeşte:

A. nictalopie;
B. prezbiopie;
C. hemeralopie;
63.A
64. Reducerea vederii diurne se numeşte:

A. nictalopie;
B. prezbiopie;
C. hemeralopie;
64.C
65. Reducerea puterii de convergenţă a cristalinului se numeşte:

A. nictalopie;
B. prezbiopie;
C. hemeralopie;
65.B
66. Stimularea celulelor cu bastonaşe produce senzaţia de:

A. negru;
B. alb;
C. roşu, verde, albastru, în funcţie de pigmentul conţinut;
66.A
66. Stimularea celulelor cu conuri produce senzaţia de:

A. negru;
B. alb;
C. roşu, verde, albastru, în funcţie de pigmentul conţinut;
66.A
67. În daltonism, cel mai frecvent lipsesc celulele cu con sensibile la:
A. roşu şi albastru;
B. verde şi albastru;
C. verde şi roşu;
67.C
68. Protoneuronul căii vizuale este reprezentat de:

A. celulele cu conuri şi bastonaşe;
B. celulele bipolare din retină;
C. celulele multipolare din retină;
68.B
69. Deutoneuronul căii vizuale este reprezentat de:

A. celulele cu conuri şi bastonaşe;
B. celulele bipolare din retină;
C. celulele multipolare din retină;
69.C
70. Al treilea neuron al căii vizuale este situat in:

A. metatalamus;
B. talamus;
C. coliculii cvadrigemeni inferiori;
70.A
71. Canalul cohlear comunică cu:

A. rampa timpanică;
B. utricula;
C. sacula;
71.C
72. Corpusculii Pacini se adaptează:

A. încet;
B. puţin;
C. foarte rapid.
72.C
73. Analizatorul vestibular furnizează informaţii asupra:

A. echilibrului;
B. poziţiei şi mişcărilor corpului în spaţiu;
C. undelor sonore;
73.B
74. Stratul extern al retinei este:

A. situat sub sclerotică;
B. situat sub coroidă;
C. format din celule receptoare;
74.B
75. Faţă de melcul membranos, rampa vestibulară este așezată:

A. inferior;
B. lateral;
C. superior;
75.C
76. Tractul optic dintr-o parte aduce informaţii din:

A. jumătatea nazală a retinei de aceeaşi parte;
B. jumătatea nazală a retinei de partea opusă;
C. jumătatea temporală a retinei de partea opusă;
76.B
77. Vestibulul membranos este alcătuit din:

A. utriculă şi saculă;
B. canale semicirculare membranoase;
C. canal cohlear;
77.A
78. Membrana reticulată a organului Corti este secretată de:

A. celulele de susţinere;
B. celulele auditive;
C. membrana tectoria;
78.A
79. Transmiterea undelor sonore prin urechea medie se face prin vibraţiile:
A. perilimfei;
B. endolimfei;
C. lanţului de oscioare;
79.C
80. Melcul membranos este separat de rampa timpanică prin membrana:

A. vestibulară;
B. bazilară;
C. tectoria;
80.B
81. Rampa vestibulară comunică cu rampa timpanică prin:
A. fereastra ovală;
B. fereastra rotundă;
C. helicotremă
81.C
82. La nivelul utriculei se găseşte deschiderea comună a canalelor semicirculare:

A. anterior şi lateral;
B. lateral şi posterior;
C. anterior şi posterior;
82.C
83. Între labirintul osos şi cel membranos se află:

A. perilimfă;
B. endolimfă;
C. utricula şi sacula;
83.A
84. Aerul din urechea medie comunică cu aerul din:

A. urechea externă;
B. urechea internă;
C. nazofaringe;
84.C
85. Faţă de vestibulul urechii interne, melcul osos este situat:

A. posterior:
B. lateral;
C. anterior;
85.C
86. Endolimfa se găseşte la nivelul:

A. rampei vestibulare;
B. rampei timpanice;
C. canalului cohlear;
86.C
87. Al treilea neuron al căii acustice se găseşte la nivelul:

A. talamusului;
B. metatalamusului;
C. coliculului inferior;
87.C
88. Axonii neuronilor din corpul geniculat medial se proiectează în girul:

A. temporal superior;
B. postcentral;
C. calcarin;
88.A
89. Nucleii vestibulari sunt în număr de:

A. doi;
B. trei;
C. patru;
89.C
90. De la nivelul nucleilor vestibulari pornesc fasciculele:

A. vestibulo-spinal;
B. vestibulo-metatalamic;
C. vestibulo-reticular;
90.A
91. Echilibrul static şi dinamic este controlat prin fasciculul:

A. vestibulo-talamic;
B. vestibulo-nuclear;
C. vestibulo-cerebelos;
91.C
92. Depolarizările celulelor senzoriale auditive:

A. sunt determinate de înclinarea cililor celulelor în ambele direcţii;
B. cresc frecvenţa potenţialelor de acţiune ale celulelor senzoriale;
C. scad frecvenţa potenţialelor de acţiune ale celulelor senzoriale;
92.B
93. Receptorii maculari sunt stimulaţi mecanic de către:

A. otolite;
B. perilimfă;
C. endolimfă;
93.A
94. Celulele receptoare ale crestelor ampulare sunt acoperite de:

A. membrana otolitică;
B. membrana vestibulară;
C. cupolele gelatinoase;
94.C
95. Receptorii vestibulari sunt:

A. osmoreceptori;
B. chemoreceptori;
C. mecanoreceptori;
95.C
96. Cupola gelatinoasă stimulează crestele ampulare datorită:

A. otolitelor;
B. membranei reticulate;
C. inerţiei endolimfei;
96.C
97. Amplitudinea maximă a sunetelor percepute de urechea umană este:

A. 20 db;
B. 100 db;
C. 130 db;
97.C
98. Frecvenţa minimă a sunetelor percepute de urechea umană este:

A. 20 Hz;
B. 200 Hz;
C. 20000Hz;
98.A
99. Frecvenţa maximă a sunetelor percepute de urechea umană este:

A. 20 Hz;
B. 200 Hz;
C. 20000Hz;
99.C
100. Retina umană este sensibilă la radiaţiile electromagnetice cu lungimea de undă cuprinsă între:
A. 370 şi 790 nm;
B. 390 şi 770 nm;
C. 350 şi 760 nm;
100.B
RĂSPUNSURI
1. B (pag. 38) 51. A (pag. 46)
2. C (pag. 39) 52. A (pag. 46)
3. C (pag. 38) 53. C (pag. 46)
4. A (pag. 38) 54. C (pag. 46)
5. C (pag. 38) 55. A (pag. 46)
6. B (pag. 38) 56. A (pag. 46)
7. A (pag. 38) 57. C (pag. 46)
8. C (pag. 38) 58. A (pag. 46)
9. B (pag. 38) 59. B (pag. 47)
10. C (pag. 38, 39) 60. A (pag. 47)
11. B (pag. 39) 61. C (pag. 47)
12. A (pag. 38) 62. A (pag. 47)
13. A (pag. 39) 63. A (pag. 47)
14. C (pag. 39) 64. C (pag. 47)
15. C (pag. 41) 65. B (pag. 46)
16. B (pag. 41) 66. B (pag. 47)
17. B (pag. 41) 67. C (pag. 47)
18. C (pag. 41) 68. B (pag. 47)
19. B (pag. 41) 69. C (pag. 47)
20. B (pag. 41) 70. A (pag. 46)
21. A (pag. 41) 71. C (pag. 49)
22. B (pag. 41) 72. C (pag. 39)
23. A (pag. 42) 73. B (pag. 49)
24. A (pag. 42) 74. B (pag. 45)
25. B (pag. 41) 75. C (pag. 49)
26. A (pag. 42) 76. B (pag. 47)
27. B (pag. 42) 77. A (pag. 49)
28. A (pag. 42) 78. A (pag. 50)
29. C (pag. 43) 79. C (pag. 49)
30. C (pag. 43) 80. B (pag. 49)
31. B (pag. 43) 81. C (pag. 49)
32. C (pag. 43) 82. C (pag. 49)
33. A (pag. 43) 83. A (pag. 49)
34. C (pag. 43) 84. C (pag. 49)
35. B (pag. 43) 85. C (pag. 49)
36. C (pag. 45) 86. C (pag. 49)
37. B (pag. 45) 87. C (pag. 50)
38. A (pag. 45) 88. A (pag. 50)
39. A (pag. 45) 89. C (pag. 50)
40. C (pag. 45, 47) 90. A (pag. 50)
41. A (pag. 45) 91. C (pag. 51)
42. C (pag. 45) 92. B (pag. 51)
43. C (pag. 44) 93. A (pag. 51)
44. C (pag. 44, 45) 94. C (pag. 52)
45. A (pag. 44, 45) 95. C (pag. 51)
46. C (pag. 44) 96. C (pag. 52)
47. C (pag. 46) 97. C (pag. 51)
48. B (pag. 46) 98. A (pag. 51)
49. B (pag. 46) 99. C (pag. 51)
50. C (pag. 46) 100. B (pag. 47)
5. GLANDE ENDOCRINE

1. Glandele endocrine:
A. sunt glande cu secreţie externă
B. sunt formate din epiteliu cilindric
C. sunt glande cu secreţie internă
2. Sunt glande endocrine cu EXCEPŢIA:

A. paratiroidele
B. parotidele
C. tiroida
3. Sunt glande endocrine cu secreţie temporară:

A. tiroida
B. ovarul
C. placenta
4. Se consideră organe endocrine având în principal funcţie endocrină următoarele, cu

EXCEPŢIA:
A. suprarenalele
B. rinichiul
C. timusul
5. Despre hipofiză sunt corecte afirmaţiile, cu EXCEPŢIA:

A. Este alcătuită din 3 lobi
B. Lobul anterior împreună cu lobul intermediar constituie adenohipofiza
C. Lobul posterior împreună cu lobul intermediar constituie neurohipofiza
6. Despre hipofiză şi hipotalamus sunt adevărate afirmaţiile următoare, cu EXCEPŢIA:

A. sunt legate prin tija pituitară
B. hipotalamusul nu controlează activitatea hipofizei
C. hipotalamusul controlează şi reglează activitatea hipofizei
7. Despre hipofiză sunt adevărate următoarele afirmaţii, cu EXCEPŢIA:

A. se află în legătură cu epitalamusul
B. este localizată pe şaua turcească a osului sfenoid
C. se află în legătură cu hipotalamusul
8. Adenohipofiza:
A. este constituită din lobul anterior şi lobul intermediar al hipofizei
B. secretă doar hormoni non-glandulotropi
C. secretă ADH şi oxitocină
9. Adenohipofiza secretă:
A. hormoni glandulotropi (ACTH, TSH, LH,FSH)
B. hormoni glandulotropi (ACTH, STH, LH, ADH)
C. hormoni non-glandulotropi (ACTH, LH)
10. Despre STH sunt adevărate următoarele afirmaţii cu EXCEPŢIA:

A. efectele STH se exercită indirect prin intermediul unor factori de creştere numiţi somatomedine
B. efectele STH se exercită direct prin intermediul unor factori de creştere numiţi somatomedine
C. stimulează creşterea muşchilor, viscerelor cu excepţia creierului
11. Despre STH sunt adevărate următoarele:

A. determină creşterea în lungime a oaselor
B. stimulează condrogeneza la nivelul cartilajului de creştere diafizar
C. determină eliminarea de compuşi ai Ca, Na, K, P şi Na
12. Hipersecreţia de STH:

A. înainte de pubertate produce boala numită gigantism
B. afectează intelectul
C. înainte de pubertate produce boala numită nanism hipofizar
13. Despre hipersecreţia de STH după pubertate este FALSĂ afirmaţia:

A. produce boala numită acromegalie
B. determină în general creşterea oaselor late
C. determină subţierea buzelor.
14. Despre hiposecreţia de STH la copil sunt adevărate următoarele, cu EXCEPŢIA:

A: determină oprirea creşterii somatice
B. boala se numeşte nanism hipofizar
C. boala se numeşte nanism tiroidian
15. Următorii sunt hormoni glandulotropi, cu EXCEPŢIA:

A. STH
B. TSH
C. FSH
16. Despre prolactină sunt adevărate următoarele afirmaţii cu EXCEPŢIA:
A. este capabilă să prevină ovulaţia
B. este un stimulator al activităţii gonadotrope
C. este un inhibitor al activităţii gonadotrope
17. Despre secreţia de prolactină este adevărat:

A. în timpul sarcinii este stimulată de efortul fizic, stress-ul psihic
B. în timpul sarcinii creşte gradat
C. în afara sarcinii este stimulată de hiperglicemie
18. Prolactina se mai numeşte:

A. hormonul gonadotrop
B. hormonul luteotrop
C. hormonul tireotrop
19. Secreţia de prolactină este stimulată în afara sarcinii de următoarele, cu EXCEPŢIA:

A. efortul intelectual
B. stress-ul psihic
C. hipoglicemie
20. Hormonul adenocorticotrop:

A. creşte concentraţia sanguină de glucocorticoizi
B. scade concentraţia sanguină a hormonilor sexosteroizi
C. stimulează melanogeneza producând deschiderea culorii pielii
21. Despre corticotropină este FALSĂ afirmaţia:

A. efectele corticotropinei asupra secreţiei de mineralocorticoizi sunt importante
B. stimulează activitatea secretorie a glandei suprarenale
C. creşte concentraţia sanguină a hormonilor sexosteroizi.
22. Corticotropina (ACTH):

A. hipersecreţia de ACTH produce diabetul insipid
B. hipersecreţia de ACTH produce efectele excesului de mineralocorticoizi
C. hipersecreţia de ACTH produce diabetul bronzat
23. Despre hormonul tireotrop este adevărată afirmaţia:

A. hiposecreţia duce la apariţia bolii Basedow
B. hiposecreţia duce la apariţia nanismului hipofizar
C. hipersecreţia poate duce la hipertiroidism
24. Despre TSH sunt adevărate afirmaţiile, cu EXCEPŢIA:

A. se mai numeşte tireostimulină
B. se mai numeşte triiodotironină
C. hiposecreţia de TSH duce la insuficienţă tiroidiană
25. Hormonul TSH:

A. este hormon glandulotrop
B. este hormon non-glandulotrop
C. este hormonul luteotrop
26. Despre hormonii gonadotropi este FALSĂ afirmaţia:

A. sunt secretaţi de adenohipofiză
B. sunt secretaţi de neurohipofiză
C. sunt hormoni glandulotropi
27. Gonadostimulinele:
A. sunt reprezentate de FSH şi LH
B. controlează activitatea gonadelor doar la femeie
C. controlează activitatea gonadelor doar la bărbat
28. Despre FSH este FALSĂ afirmaţia:

A. ce mai numeşte hormonul foliculostimulant
B. controlează funcţia gonadelor doar la femeie
C. secreţia este controlată de hipotalamus
29. Despre FSH este FALSĂ afirmaţia:

A. la bărbat stimulează dezvoltarea tubilor seminiferi
B. la femeie inhibă creşterea şi maturarea folicului Graaf
C. la femeie determină secreţia de estrogeni
30. Despre LH este FALSĂ afirmaţia:

A. este un hormon glandulotrop
B. este secretat de neurohipofiză
C. este secretat de adenohipofiză
31. Una dintre afirmaţiile referitoare la LH este adevărată:

A. se mai numeşte hormonul luteinizant
B: se mai numeşte hormonul luteotrop
C. se mai numeşte hormonul somatotrop
32. Despre LH este FALSĂ afirmaţia:

A. la bărbat acţionează prin stimularea secreţiei de estrogeni
B. la bărbat acţionează prin stimularea secreţiei de androgeni
C. este o gonadostimulină
33. Afirmaţia FALSĂ despre lobul intermediar hipofizar:

A. reprezintă 2% din masa hipofizei
B. secretă hormonul numit melanocitostimulant
C. face parte din neurohipofiză
34. Despre lobul posterior hipofizar este FALSĂ afirmaţia:

A. eliberează în circulaţie vasopresina
B. secretă vasopresina şi oxitocina
C. eliberează în circulaţie oxitocina
35. Despre vasopresină sunt adevărate următoarele, cu EXCEPŢIA:

A. se mai numeşte şi hormonul antidiuretic
B. în doze mari produce vasoconstricţie
C. este secretată de neurohipofiză
36. Despre hormonul antidiuretic este FALSĂ afirmaţia:

A. are ca acţiune principală creşterea absorbţiei facultative de apă la nivelul tubilor distali ai nefronului
B. are ca acţiune principală creşterea absorbţiei facultative de apă la nivelul tubilor proximali ai nefronului
C. are rol în concentrarea urinei
37. Despre ADH este FALSĂ afirmaţia:

A. are ca efect reducerea secreţiilor tuturor glandelor endocrine
B. contribuie la menţinerea volumului lichidelor organismului
C. se mai numeşte vasopresină
38. Vasopresina:
A: hipersecreţia produce diabetul insipid
B. hiposecreţia produce diabetul insipid
C. în doze mici produce vasoconstricţie
39. Despre diabetul insipid este adevărat, cu EXCEPŢIA:

A. este determinat de hiposecreţia de ADH
B. determină pierderi mari de apă, în special prin urină
C. este determinat de hipersecreţia de ADH

40. Oxitocina:
A. se mai numeşte ocitocina
B. inhibă contracţia musculaturii netede a uterului gravid
C. este secretată de neurohipofiză
41. Despre oxitocină sunt adevărate afirmaţiile, cu EXCEPŢIA:

A. este secretată de hipotalamusul anterior
B. stimulează contracţia musculaturii striate a uterului gravid
C. stimulează expulzia laptelui din glanda mamară
42. Despre glandele suprarenale este FALSĂ afirmaţia:

A. sunt glande pereche
B. sunt situate la polul inferior al rinichilor
C. sunt formate dintr-o parte corticala şi una medulară
43. Despre corticosuprarenală este FALSĂ afirmaţia:

A. constituie partea periferică a glandei suprarenale
B. secretă hormoni de natură lipidică
C. hormonii sintetizaţi de corticosuprarenală se sintetizează din proteine
44. Corticosuprarenala:
A. secretă hormoni cu rol vital pentru organism
B. secretă două tipuri de hormoni
C. secretă adrenalină şi noradrenalină
45. Despre hormonii corticosuprarenalei sunt adevărate afirmaţiile, cu EXCEPŢIA:

A. includ glucocorticoizii
B. includ sexosteroizii
C. includ norepinefrina
46. Despre mineralocorticoizi este FALSĂ afirmaţia:

A. principalul hormon este reprezentant de cortizon
B. principalul hormon este reprezentant de aldosteron
C. determină reabsorbţia Na+ în schimbul K+ sau H+
47. Despre aldosteron este FALSĂ afirmaţia:

A. hiposecreţia determină boala Conn
B. joacă un rol în metabolismul sărurilor minerale
C. hipersecreţia determină boala Conn
48. Boala Conn:

A. este determinată de hipersecreţia de aldosteron
B. determină eliminări masive de apă
C. determină edeme şi hipotensiune
49. Despre boala Conn este FALSĂ afirmaţia:

A. determină retenţie masivă de apă
B. determină retenţie de sare
C. determină hipotensiune
50. Boala Addison:

A. este determinată de hipersecreţia de aldosteron
B. apare în cazul insuficienţei globale a CSR
C. determină retenţie masivă de apă şi sare
51. Despre boala Addison este FALSĂ afirmaţia:

A. este determinată de hiposecreţia de aldosteron
B. se caracterizează prin hipotensiune şi creşterea capacităţii de efort
C. se caracterizează prin pierdere masivă de sare
52. Glucocorticoizii:
A. sunt reprezentaţi de epinefrină şi norepinefrină
B. au efecte doar asupra ţesuturilor nervos şi muscular
C. sunt reprezentaţi de cortizon şi cortizol
53. Despre influenţa cortizolului asupra organelor hematopoietice şi sistemului imun este adevărată afirmaţia:
A. creşte numărul de eozinofile şi bazofile circulante
B. creşte numărul de neutrofile, plachete, hematii
C. scade stabilitatea membranelor lizozomale
54. Despre rolul fiziologic al cortizolului în metabolismul intermediar este FALSĂ afirmaţia:
A. produce hiperglicemie
B. produce creşterea lipolizei
C. produce scăderea anabolismului proteic în ficat
55. Despre secreţia de glucocorticoizi:

A. hipersecreţia duce la apariţia bolii Addison
B. hipersecreţia duce la apariţia diabetului insipid central
C. hipersecreţia duce la apariţia sindromului Cushing
56. Despre sindromul Cushing este FALSĂ afirmaţia:

A. se caracterizează prin obezitate
B. se caracterizează prin hipertensiune
C. se caracterizează prin diabet insipid

57. Hormonii sexosteroizi:
A. rolul lor se manifestă în special în cazul apariţiei şi dezvoltării caracterelor sexuale primare
B. rolul lor se manifestă în special în cazul apariţiei şi dezvoltării caracterelor sexuale secundare
C. la fete stimulează dezvoltarea scheletului şi masei musculare
58. Despre hormonii sexosteroizi este FALSĂ afirmaţia:

A. la fete determină dezvoltarea glandei mamare
B. la băieţi determină creşterea bărbii şi mustăţilor
C. rolul lor este apariţia şi dezvoltarea caracterelor sexuale primare
59. Medulosuprarenala:
A. secretă norepinefrină
B. anatomic şi funcţional este un ganglion parasimpatic
C. acţiunea hormonilor medulosuprarenalei este identică cu stimularea sistemului nervos parasimpatic.
60. Despre adrenalină este FALSĂ afirmaţia:

A. produce tahicardie
B. produce bradicardie
C. produce hipertensiune
61. Despre adrenalină şi noradrenalină este FALSĂ afirmaţia:

A. inhibă majoritatea secreţiilor
B. stimulează majoritate secreţiilor
C. contractă splina şi ficatul
62. Despre epinefrină şi norepinefrină este FALSĂ afirmaţia:

A. produc glicogenoliză
B. produc hiperglicemie
C: produc hipoglicemie
63. Catecolaminele:
A. sunt secretate de corticosuprarenală
B. includ adrenalina şi norepinefrina
C. inhibă sistemul reticulat activator
64. Despre tiroida este FALSĂ afirmaţia:

A. secretă triiodotironina
B. secretă calcitonina
C. secretă TSH
65. Despre tiroidă sunt adevărate următoarele afirmaţii, cu EXCEPŢIA:

A. calcitonina este secretată de celulele parafoliculare
B. sinteza hormonilor tiroidieni şi eliberarea lor în sânge se face sub acţiunea STH
C. sinteza hormonilor tiroidieni şi eliberarea lor în sânge se face sub acţiunea TSH
66. Hormonii tiroidieni se produc prin:

A. iodarea moleculelor de tireoglobulină
B. iodarea moleculelor de tirozină
C. iodarea moleculelor de coloid
67. Despre hormonii tiroidieni este adevărat:

A. au rol în creşterea şi diferenţierea celulară şi tisulară
B. scad consumul de energie
C. sunt hipoglicemianţi
68. Efectele hormonilor tiroidieni asupra aparatului respirator sunt:

A. creşterea forţei de contracţie cardiacă
B. creşterea amplitudinii mişcărilor respiratorii
C. stimulează dezvoltarea neuronală
69. Hipofuncţia tiroidiană determină următoarele, cu EXCEPŢIA:

A. mixedem
B. nanism hipofizar la copil
C. senzaţie de frig
70. Hipofuncţia tiroidiană este caracterizată prin:

A. apariţia senzaţiei de cald
B: metabolism bazal scăzut
C. piele umedă şi caldă
71. Hiperfuncţia tiroidiană este caracterizată prin:

A. creşterea metabolismului bazal cu 80%
B. creşterea metabolismului bazal cu peste 100%
C. enoftalmie
72. Guşa endemică are caracteristic:

A. este vindecată prin administrarea de substanţe guşogene
B. se însoţeşte de obicei de o hipofuncţie a glandei tiroide
C. apare în regiunile bogate în iod
73. Calcitonina:
A. este secretată doar de tiroidă
B. este secretată de tiroidă şi paratiroide
C. este secretată de parotide
74. Despre calcitonină este adevărat, cu EXCEPŢIA:

A. este un hormon hipocalcemiant
B. este un hormon hipercalcemiant
C. este secretată de celulele parafoliculare „C”
75. Găsiţi afirmaţia GREŞITĂ referitoare la paratiroide:

A. sunt în număr de patru
B. sunt pereche, situate pe faţa anterioară a lobilor tiroidieni
C. secretă parathormonul şi calcitonina
76. Parathormonul are următoarele caracteristici, cu EXCEPŢIA:

A. este activ asupra cordului
B. controlează secreţia de vitamină D3
C. este activ asupra aparatului digestiv
77. Despre secreţia de parathormon (PTH) sunt adevărate următoarele, cu EXCEPŢIA:

A. secreţia de PTH este inhibată de hipocalcemie
B. efectele conjugate ala PTH sunt hipercalcemia şi hipofosfatemia
C. hipersecreţia de PTH produce rarefierea oaselor
78. Pancreasul:
A. este doar glanda endocrină
B. este doar glandă exocrină
C. este glandă mixtă
79. Despre pancreasul endocrin este FALSĂ afirmaţia:

A. este implicat în controlul metabolismului intermediar al glucidelor
B. celulele α secretă glucagon
C. celulele α secretă insulină
80. Efectele metabolice ale insulinei asupra metabolismului glucidic în ficat sunt:
A. scade glicogenogeneza
B. creşte glicogenogeneza
C. creşte gluconeogeneza
81. Efectele metabolice ale insulinei asupra metabolismului lipidic în ţesutul adipos sunt următoarele, cu EXCEPŢIA:
A. creşte sinteza enzimelor lipogenetice
B. creşte sinteza de glicerol
C. scade lipoliza
82. Efectele metabolice ale insulinei în muşchi sunt următoarele, cu EXCEPŢIA:

A. scade transportul de glucoză
B. creşte glicoliza şi sinteza de glicogen
C. creşte sinteza proteică şi captarea aminoacizilor
83. Despre deficitul de insulină este FALSĂ afirmaţia:

A. determină glicozurie
B. determină apariţia diabetul insipid
C. determină poliurie, polifagie, polidipsie
84. Excesul de insulină determină:

A. hiperglicemie
B. polifagie
C. hipoglicemie
85. Efectele glucagonului sunt următoarele, cu EXCEPŢIA:

A. creşte forţa de contracţie miocardică
B. scade gluconeogeneza
C. scade secreţia gastrică
86. Despre epifiză este FALSĂ afirmaţia:

A. este situată între tuberculii cvadrigemeni superiori
B. intră în componenţa epitalamusului
C. intră în componenţa hipotalamusului
87. Despre melatonină este adevărat:

A. la întuneric, secreţia de melatonină creşte, accelerând funcţia gonadelor
B. la întuneric, secreţia de melatonină creşte, frânând funcţia gonadelor
C. la lumină, secreţia de melatonină creşte, frânând funcţia gonadelor
88. Timusul:
A. are localizare anterosternală
B. are rol de glandă endocrină până la maturitate
C. are atât rol de glandă endocrină cât şi de organ limfatic central
89. Despre timus este FALSĂ afirmaţia:

A. are doar rol de glandă endocrină
B. la pubertate, involuează şi dispare complet
C. este o glandă cu structură mixtă
90. Despre efectele extractelor de timus este FALSĂ afirmaţia:

A. stimulează mitozele
B. stimulează mineralizarea osoasă
C. frânează dezvoltarea gonadelor

A. are localizare retrosternală
B. funcţiile timusului sunt blocate de hormonii steroizi
C. funcţiile timusului sunt activate de hormonii steroizi

A. hormonii steroizi determină involuţia timusului
B. unitatea histologică a timusului este lobulul timic
C. în organism are doar rol de organ limfatic
93. Efectele metabolice ale insulinei privind metabolismul proteic în ficat sunt:
A. creşte proteoliza
B. scade proteoliza
C. creşte lipoliza
94. Efectele metabolice ale insulinei privind metabolismul glucidic în ţesutul adipos sunt:
A. creşte sinteza de glicerol
B. scade transportul de glucoză
C. ambele răspunsuri de mai sus sunt false
95. Reglarea secreţiei tiroidei se face:

A. printr-un mecanism de feedback hipotalamo-tiroidian
B. printr-un mecanism de feedback hipofizo-tiroidian
C. printr-un mecanism de feedback hipotalamo-hipofizo-tiroidian
96. Efectele hormonilor tiroidieni asupra metabolismului intermediar sunt:

A. hipoglicemie pentru metabolismul glucidic
B. hipocolesterolemie pentru metabolismul lipidic
C. anabolism pentru metabolismul proteic
97. Alegeţi răspunsul corect.

A. declanşatorul secreţiei de calcitonină este hipercalcemia
B. declanşatorul secreţiei de calcitonină este hipocalcemia
C. rezultatul efectului calcitoninei este hipercalcemia
98. În caz de hipersecreţie de parathormon este FALSĂ afirmaţia:

A. are loc consolidarea oaselor
B. calciul aflat în exces în sânge se depune în ţesuturi
C. calciul aflat în exces în sânge formează calculi
99. În pancreasul exocrin se secretă:

A. glucagon în proporţie de 20% de către celulele β
B. insulina în proporţie de 50 % de către celulele α
C. insulină în proporţie de 60-70% de către celulele β
100. Glucagonul:
A. creşte forţa de contracţie musculară
B. scade proteoliza
C. scade lipoliza

RĂSPUNSURI
1. C (pag. 54) 51. B (pag. 56)
2. B (pag. 54) 52. C ( pag. 56)
3. C (pag. 54) 53. B (pag. 56)
4. B (pag. 54) 54. C (pag. 57)
5. C (pag. 54) 55. C (pag. 57)
6. B (pag. 54) 56. C (pag. 57)
7. A (pag. 54) 57. B (pag. 57)
8. A (pag. 54) 58. C (pag. 57)
9. A (pag. 54, 55) 59. A (pag. 57)
10. B (pag. 54) 60. B (pag. 57)
11. A (pag. 54) 61. B (pag. 57)
12. A (pag. 55) 62. C (pag. 57)
13. C (pag. 55) 63. B (pag. 57)
14. C (pag. 55) 64. C (pag. 58)
15. A (pag. 54) 65. B (pag. 58)
16. B (pag. 55) 66. B (pag. 58)
17. B (pag. 55) 67. A (pag. 58)
18. B (pag. 55) 68. B (pag. 58)
19. A (pag. 55) 69. B (pag. 58)
20. A (pag. 55) 70. B (pag. 58)
21. A (pag. 55) 71. B (pag. 58)
22. C (pag. 55) 72. B (pag. 58)
23. C (pag. 55) 73. B (pag. 58, 59)
24. B (pag. 55) 74. B (pag. 58, 59)
25. A (pag. 54, 55) 75. B (pag. 58)
26. B (pag. 54, 55) 76. A (pag. 59)
27. A (pag. 54, 55) 77. A (pag. 59)
28. B (pag. 54, 55) 78. C (pag. 59)
29. B (pag. 55) 79. C (pag. 59)
30. B (pag. 54, 55) 80. B (pag. 59)
31. A (pag. 55) 81. B (pag. 59)
32. A (pag. 55) 82. A (pag. 59)
33. C (pag. 55) 83. B (pag. 59, 60)
34. B (pag. 54,55) 84. C (pag. 60)
35. C (pag. 55) 85. B (pag. 60)
36. B (pag. 55) 86. C (pag. 60)
37. A (pag. 55) 87. B (pag. 60)
38. B (pag. 55) 88. C (pag. 60)
39. C (pag. 55, 56) 89. A (pag. 60)
40. A (pag. 55, 56) 90. A (pag. 60)
41. B (pag. 56) 91. C (pag. 60)
42. B (pag. 56) 92. C (pag. 60)
43. B (pag. 56) 93. B (pag. 59)
44. A (pag. 56, 57) 94. A (pag. 59)
45. C (pag. 56, 57) 95. C (pag. 58)
46. A (pag. 56) 96. B. (pag. 58)
47. A (pag. 56) 97. A (pag. 59)
48. A (pag. 56) 98. A (pag. 59)
49. C (pag. 56) 99. C (pag. 59)
50. B (pag. 56) 100.A (pag. 60)
6. MIŞCAREA
1. Oasele de membrană se dezvoltă prin:
A. osificare desmală (endoconjunctivă);
B. osificare encondrală;
C. osificare mixtă;
2. Oasele de cartilaj se dezvoltă prin:

A. osificare desmală (endoconjunctivă);
B. osificare encondrală;
C. osificare mixtă;
3. Osificarea desmală (de membrană):

A. va forma femurul;
B. va forma maxilarul;
C. va asigura creşterea în grosime a oaselor lungi, pe seama periostului;
4. Osificarea desmală (de membrană) va forma următoarele, CU EXCEPŢIA:

A. oasele bolţii cutiei craniene;
B. maxilarul;
C. mandibula;
5. Osificarea encondrală va forma următoarele, CU EXCEPŢIA:

A. oasele scurte;
B. clavicula;
C. oasele bazei craniului;
6. Prin osificare encondrală se realizează creşterea în lungime a oaselor lungi, la nivelul:

A. cartilajului diafizo-epifizar;
B. cartilajului metafizo-epifizar;
C. cartilajului diafizo-metafizar;

7. Ordinea cronologică de apariţie a centrelor de osificare la nivelul oaselor lungi este:
A. întâi în diafiză, ulterior şi în epifize;
B. întâi în epifize, ulterior şi în diafiză;
C. depinde de respectivul os;
8. Centrele de osificare ale unui os lung se numesc:

A. puncte de osificare primitivă (primară);
B. puncte de osificare cartilaginoasă;
C. depinde de respectivul os;
9. Cartilajele de creştere ale oaselor lungi rămân cartilaginoase până:

A. la pubertate;
B. în jurul vârstei de 18 de ani;
C. în jurul vârstei de 20 de ani;
10. Sensul de creştere al osului lung (de proliferare a celulelor cartilaginoase ale cartilagiului de
creştere) este:
A. dinspre proximal spre distal;
B. dinspre epifize spre diafiză;
C. dinspre diafiză spre epifize;
11. Creşterea în grosime a oaselor lungi este realizată de:

A. zona internă a periostului;
B. zona externă a periostului;
C. tot periostul;
12. Care dintre următoarele oase NU este os lung:

A. humerus;
B. fibulă;
C. stern;
13. Care dintre următoarele oase NU este os lat:

A. stern;
B. oasele carpiene;
C. coxal;
14. Care dintre următoarele oase NU este os scurt:

A. rotula;
B. oasele tarsiene;
C. oasele carpiene;
15. Care dintre următoarele oase este os lung:

A. coastele;
B. clavicula;
C. fibula;
16. Neurocraniul adăposteşte:

A. cavitatea bucală;
B. cavitatea nazală;
C. talamusul;
17. Care dintre următoarele oase este os pereche al neurocraniului:

A. frontalul;
B. etmoidul;
C. temporalul;
18. Care dintre următoarele oase este os nepereche al neurocraniului:

A. temporalul;
B. sfenoidul;
C. parietalul;
19. Care dintre următoarele oase este os pereche al viscerocraniului:

A. temporalul;
B. parietalul;
C. palatinul;
20. Care dintre următoarele oase este os nepereche al viscerocraniului:

A. sfenoidul;
B. palatinul;
C. vomerul;
21. Bazinul osos este alcătuit din:

A. două oase;
B. trei oase;
C. un os;
22. Rolurile coloanei vertebrale sunt următoarele, CU EXCEPŢIA:

A. executarea diferitelor mişcări ale capului;
B. executarea diferitelor mişcări ale trunchiului;
C. protejarea cutiei craniene;
23. Anterior, vertebra tip prezintă:

A. corpul vertebral;
B. arcul vertebral;
C. pediculii vertebrali;

24. Orificiile prin care ies nervii spinali sunt delimitate de:
A. corpul vertebral;
B. arcul vertebral;
C. pediculii vertebrali;
25. Între corpul vertebral, pediculii vertebrali şi arcul vertebral se află:

A. orificiul arterei vertebrale;
B. orificiul vertebral;
C. orificiul intervertebral;
26. Coccigele se articulează cu:

A. coxalul;
B. coloana vertebrală;
C. sacrul;
27. Coccigele rezultă din fuzionarea a:

A. 3 – 4 vertebre coccigiene;
B. 4 – 5 vertebre coccigiene;
C. 5 – 6 vertebre coccigiene;
28. Curburile fiziologice ale coloanei vertebrale sunt situate în următoarele planuri, CU EXCEPŢIA:
A. frontal;
B. sagital;
C. transversal;
29. Curburile coloanei vertebrale în plan frontal se numesc:
A. lordoze;
B. scolioze;
C. cifoze;
30. Lordozele sunt curburile coloanei vertebrale ce au concavitatea orientată:

A. posterior;
B. anterior;
C. lateral;
31. Cifozele sunt curburile coloanei vertebrale ce au concavitatea orientată:

A. posterior;
B. anterior;
C. lateral;
32. Scoliozele sunt curburile coloanei vertebrale ce au concavitatea orientată:

A. posterior;
B. anterior;
C. lateral;
33. Care dintre următoarele regiuni ale coloanei vertebrale prezintă lordoză:
A. cervicală;
B. toracală;
C. sacrală;
34. Care dintre următoarele regiuni ale coloanei vertebrale prezintă lordoză:
A. cervicală şi toracală;
B. toracală şi lombară;
C. cervicală şi lombară;
35. Care dintre următoarele regiuni ale coloanei vertebrale prezintă cifoză:
A. cervicală;
B. toracală;
C. lombară;
36. Manubriul face parte din:

A. stern;
B. coxal;
C. etmoid;
37. Care dintre următoarele segmente ale sternului rămâne cartilaginos până la vârsta adultă:
A. manubriu;
B. corp;
C. apendicele xifoid;
38. Apendicele xifoid rămâne cartilaginos până în jurul vârstei de:

A. 20 de ani;
B. 30 de ani;
C. 40 de ani;
39. Cartilajul costal este situat:

A. între coastă şi stern;
B. între coastă şi coloana vertebrală;
C. între coaste;
40. Arcul osos costal se articulează cu:

A. sternul;
C. coasta supra- şi subiacentă;

41. Coastele adevărate sunt:
A. coastele I – VII;
B. coastele I – VIII;
C. coastele I – X;
42. Prin intermediul cartilajului coastei VII, sternul se articulează cu:

A. o coastă;
B. trei coaste;
C. patru coaste;
43. Coastele lipsite de cartilaj costal se numesc:

A. coaste flotante;
B. coaste adevărate;
C. coaste false;
44. Prima vertebră cervicală se numeşte:

A. axis;
B. atlas;
C. coccige;
45. Cea de-a doua vertebră cervicală se numeşte:

A. axis;
B. atlas;
C. coccige;
46. În regiunea cervicală există:

A. 7 vertebre;
B. 8 vertebre;
C. 12 vertebre;
47. În regiunea toracală există:

A. 7 vertebre;
B. 5 vertebre;
C. 12 vertebre;
48. În regiunea lombară există:

A. 7 vertebre;
B. 5 vertebre;
C. 12 vertebre;
49. În regiunea sacrală există:

A. 5 vertebre;
B. o vertebră;
C. 12 vertebre;
50. Scheletul membrului superior cuprinde următoarele oase, CU EXCEPŢIA:

A. centura scapulară;
B. humerusul;
C. tarsienele;
51. Centura scapulară leagă membrul superior de:

A. claviculă;
C. torace;
52. Centura scapulară cuprinde următoarele oase, CU EXCEPŢIA:

A. claviculă;
B. humerus;
C. omoplat;
53. Scheletul mâinii cuprinde:

A. 24 de oase;
B. 26 de oase;
C. 27 de oase;
54. Scheletul degetului mic cuprinde:

A. o falangă;
B. două falange;
C. trei falange;
55. Osul coxal provine din sudarea următoarelor oase, CU EXCEPŢIA:

A. ileon;
B. ischion;
C. pubis;
56. Tibia este:

A. osul coapsei aşezat medial;
B. cel mai voluminos os al piciorului;
C. niciuna din cele de mai sus;
57. Rotula este situată:

A. în tendonul muşchiului biceps;
B. în tendonul muşchiului cvadriceps;
C. în tendonul muşchiului triceps;
58. Scheletul piciorului cuprinde:

A. 24 de oase;
B. 26 de oase;
C. 27 de oase;
59. Articulaţia craniului cu coloana vertebrală realizează o pârghie de ordinul:

A. I;
B. II;
C. III;
60. Articulaţia dintre oasele gambei şi picior realizează o pârghie de ordinul:

A. I;
B. II;
C. III;
61. Articulaţia dintre osul braţului şi cele ale antebraţului realizează o pârghie de ordinul:
A. I;
B. II;
C. III;
62. Oasele îndeplinesc următoarele roluri funcţionale, CU EXCEPŢIA:

A. sediu principal al organelor hematopoietice;
B. antitoxic;
C. în metabolismul vitaminelor , calciului, fosforului şi electroliţilor;
63. La adult, măduva hematogenă este situată în oasele:

A. lungi;
B. late;
C. scurte;
64. La adult, măduva osoasă din canalul central al diafizei oaselor lungi are rol:
A. hematopoietic;
B. antitoxic;
C. rezervă adipoasă;
65. Matricea organică a osului este alcătuită în proporţie de 90 – 95% din:

A. fibre de colagen;
B. săruri minerale;
C. reziduu uscat;
66. Osul conţine apă în proporţie de:
A. 1%;
B. 5%;
C. 20%;
67. Sinartrozele în care oasele care se articulează se interpune ţesut fibros se numesc:
A. sinostoze;
B. sindesmoze;
C. sincondroze;
68. Artrodiile sunt articulaţii:

A. fixe;
B. semimobile;
C. mobile;
69. Articulaţiile intervertebrale care se fac prin interpunerea discurilor intervertebrale sunt:
A. diartroze;
B. amfiartroze;
C. sinartroze;
70. Membrana conjunctivă de la exteriorul corpului muscular se numeşte:

A. perimisium;
B. epimisium;
C. fascia muşchiului;
71. Muşchiul coracobrahial face parte din muşchii:

A. umărului;
B. braţului;
C. antebraţului;
72. Muşchii anteriori ai antebraţului sunt:

A. extensori ai antebraţului;
B. pronatori ai antebraţului;
C. flexori ai antebraţului;
73. În loja posterioară a coapsei se găseşte muşchiul:

A. biceps femural;
B. triceps femural;
C. cvadriceps;
74. În planul superficial al lojei posterioare a gambei se găseşte muşchiul:

A. sural;
B. solear;
C. tibial posterior;
75. Proprietatea muşchiului de a se alungi pasiv sub acţiunea unei forţe exterioare se numeşte:
A. elasticitate;
B. extensibilitate;
C. excitabilitate;

76. Care dintre următoarele proprietăţi ale muşchiului se realizează pe seama structurii perimisiumului:
A. elasticitatea;
B. extensibilitatea;
C. excitabilitatea;
77. Tonusul muscular dispare:

A. în relaxare;
B. în timpul somnului;
C. după denervare;
78. Sarcomerul este cuprins între:

A. două membrane Z;
B. două discuri întunecate (benzi A);
C. două discuri clare (benzi I);
79. Când muşchiul striat este relaxat, banda I conţine:

A. doar actină;
B. doar miozină;
C. actină şi miozină;
80. Când muşchiul striat este relaxat, banda H luminoasă conţine:

A. doar actină;
B. doar miozină;
C. actină şi miozină;
81. Baza moleculară a contractilităţii musculare o constituie:

A. cuplajul excitaţie – contracţie;
B. polarizarea electrică a membranei celulare;
C. proteinele contractile;
82. Substratul anatomic al extensibilităţii musculare este reprezentat de următoarele, CU EXCEPŢIA:

A. fibrele elastice din muşchi;
B. fibrele conjunctive din muşchi;
C. fibrele musculare din muşchi;
83. În contracţia musculară izometrică:

A. lungimea muşchiului rămâne neschimbată dar tensiunea creşte;
B. lungimea muşchiului variază iar tensiunea rămâne constantă;
C. variază şi lungimea şi tensiunea muşchiului;
84. În contracţia musculară izotonică:

85. În contracţia musculară auxotonică:

86. Contracţia musculară necesară susţinerii posturii corpului este de tip:

A. izometric;
B. izotonic;
C. auxotonic;
87. Majoritatea muşchilor scheletic se caracterizează prin contracţii musculare de tip:

A. izometric;
B. izotonic;
C. auxotonic;
88. Potenţialul de acţiune propagat în lungul fibrei musculare pornind de la placa motorie se deplasează cu o viteză de:
A. 10 m/s;
B. 20 m/s;
C. 30 m/s;
89. Prin sumarea potenţialelor de acţiune ale unei unităţi motorii se obţin:
A. contracţiile musculare;
B. potenţialele de placă motorie;
C. cuplările excitaţiei cu contracţia;
90. Într-un efort muscular intens, metabolismul muscular este anaerob în primele:
A. 20 – 30 s;
B. 45 – 90 s;
C. 70 – 90 s;
91. Secusa musculară:
A. are durată de 0,01 s;
B. variază invers proporţional cu intensitatea stimulului aplicat;
C. poate fi izometrică sau izotonică;
92. Cea mai lungă fază a secusei musculare este:

A. de relaxare;
B. de contracţie;
C. de latenţă;
93. Faza de latenţă a secusei musculare are o durată de:

A. 0,05 s;
B. 0,04 s;
C. 0,01 s;
94. Faza de contracţie a secusei musculare are o durată de:

A. 0,05 s;
B. 0,04 s;
C. 0,01 s;
95. Faza de relaxare a secusei musculare are o durată de:

A. 0,05 s;
B. 0,04 s;
C. 0,01 s;
96. Pentru a obţine un tetanos incomplet, stimularea repetitivă a muşchiului se face cu o frecvenţă de:
A. 5 – 10 stimuli/secundă;
B. 10 – 20 stimuli/secundă;
C. 50 – 100 stimuli/secundă;
97. Pentru a obţine un tetanos complet, stimularea repetitivă a muşchiului se face cu o frecvenţă de:
A. 5 – 10 stimuli/secundă;
B. 10 – 20 stimuli/secundă;
C. 50 – 100 stimuli/secundă;
98. Contracţia musculară de tip tetanos caracterizează:

A. frisonul;
B. sistola cardiacă;
C. contracţiile musculare voluntare;
99. Reflexul miotatic determină o contracţie musculară de tip:

A. secusă;
B. tetanos incomplet;
C. tetanos complet;
100. În contracţia musculară, energia calorică reprezintă:

A. 30% din energia chimică cheltuită;
B. 50% din energia chimică cheltuită;
C. 70 % din energia chimică cheltuită;
RĂSPUNSURI
1. A (pag. 63) 51. C (pag. 65)
2. B (pag. 63) 52. B (pag. 65)
3. C (pag. 63) 53. C (pag. 65)
4. B (pag. 63) 54. C (pag. 65)
5. B (pag. 63) 55. A (pag. 65)
6. A (pag. 63) 56. C (pag. 65)
7. A (pag. 63) 57. B (pag. 65)
8. A (pag. 63) 58. B (pag. 65)
9. C (pag. 63) 59. A (pag. 66)
10. B (pag. 63) 60. B (pag. 66)
11. A (pag. 63) 61. C (pag. 66)
12. C (pag. 63) 62. C (pag. 66)
13. B (pag. 63) 63. B (pag. 66)
14. A (pag. 63) 64. C (pag. 66)
15. C (pag. 63) 65. A (pag. 66)
16. C (pag. 63, 26, 29, 74, 97) 66. C (pag. 66)
17. C (pag. 64) 67. B (pag. 67)
18. B (pag. 64) 68. C (pag. 67)
19. C (pag. 64) 69. B (pag. 67)
20. C (pag. 64) 70. C (pag. 68)
21. B (pag. 64) 71. B (pag. 68)
22. B (pag. 64) 72. C (pag. 69)
23. A (pag. 64) 73. A (pag. 69)
24. C (pag. 64) 74. B (pag. 69)
25. B (pag. 64) 75. B (pag. 70)
26. C (pag. 64) 76. A (pag. 70)
27. B (pag. 64) 77. C (pag. 70)
28. C (pag. 65) 78. A (pag. 70)
29. B (pag. 65) 79. A (pag. 70)
30. A (pag. 65) 80. B (pag. 70)
31. B (pag. 65) 81. C (pag. 70)
32. C (pag. 65) 82. C (pag. 70)
33. A (pag. 65) 83. A (pag. 70, 71)
34. C (pag. 65) 84. B (pag. 70, 71)
35. B (pag. 65) 85. C (pag. 70, 71)
36. A (pag. 65) 86. A (pag. 70, 71)
37. C (pag. 65) 87. B (pag. 70, 71)
38. C (pag. 65) 88. C (pag. 71)
39. A (pag. 65) 89. B (pag. 71)
40. B (pag. 65) 90. B (pag. 71)
41. A (pag. 65) 91. C (pag. 71)
42. C (pag. 65) 92. A (pag. 71)
43. A (pag. 65) 93. C (pag. 71)
44. B (pag. 65) 94. B (pag. 71)
45. A (pag. 65) 95. A (pag. 71)
46. A (pag. 65) 96. B (pag. 71)
47. C (pag. 65) 97. C (pag. 71)
48. B (pag. 65) 98. C (pag. 71)
49. A (pag. 65) 99. A (pag. 71)
50. C (pag. 65) 100. C (pag. 71)
7. DIGESTIA ŞI ABSORBŢIA
1. Despre sistemul digestiv este falsă următoarea afirmaţie:
A. se întinde între cavitatea bucală şi canalul anal
B. este alcătuit din tubul digestiv şi glande anexe
C. se întinde între cavitatea bucală şi rect
2. Nu aparţine cavităţii bucale:

A. palatul dur, palatul moale
B. frenul lingual, frenul buzei superioare
C. nazofaringele
3. În componenţa tubului digestiv intră:

A. ficatul
B. stomacul
C. pancreasul
4. Din tubul digestiv fac parte următoarele, cu EXCEPŢIA:

A. jejun
B. ficat
C. stomac
5. Despre stomac este FALSĂ afirmaţia:
A. orificiul de legătură cu esofagul este pilorul
B. stratul intern este reprezentat de mucoasă
C. are o curbura mare
6. Despre stomac este FALSĂ afirmaţia:

A. are o curbura mică
B. fundul stomacului este situat în partea inferioară
C. are trei straturi musculare
7. Despre structura stomacului este adevărată următoarea afirmaţie:

A. cel mai profund strat se numeşte adventice
B. cel mai superficial strat muscular este cel circular
C. Cel mai profund strat muscular este cel oblic
8. Despre structura stomacului este adevărată afirmaţia:

A. mucoasa este cel mai superficial strat
B. mucoasa prezintă plici
C. mucoasa este netedă
9. În structura stomacului intră:

A. mucoasa cu glandele gastrice
B. muşchiul longitudinal situat superficial
C. mezenterul situat la exterior
10. Despre intestinul subţire este adevărată afirmaţia:

A. comunică cu stomacul prin orificiul cardia
B. porţiunea de intestin care face legătura cu stomacul se numeşte jejun
C. este alcătuit din trei porţiuni
11. Despre intestinul subţire este adevărat:

A. cuprinde în mucoasa duodenului glande oxintice
B. cuprinde în mucoasa duodenului glande Brunner
C. cuprinde în mucoasa duodenului glande pilorice
12. Despre intestinul subţire este FALSĂ afirmaţia:

A. prima porţiune se numeşte duoden
B. porţiunea care se continuă cu intestinul gros se numeşte jejun
C. ileonul este partea terminală a intestinului subţire
13. Intestinul subţire:

A. este învelit de adventice
B. este învelit de mezenter
C. este învelit de amândouă
14. Despre duoden este FALSĂ afirmaţia:

A. se întinde între orificiul piloric şi flexura duodeno-jejunală
B. se întinde între orificiul piloric si flexura colică stângă
C. este situat între stomac si jejun
15. Intestinul gros:

A. continuă jejunul
B. continuă duodenul
C. continuă ileonul
16. Despre intestinul gros este adevărată afirmaţia:

A. este împărţit în cec, colon, rect
B. este împărţit în colon ascendent, colon transvers, colon descendent şi rect
C. este împărţit în cec,apendice vermiform, colon, canal anal
17. Intestinul gros:

A. continuă jejunul
B. se termină cu colonul sigmoid
C. prezintă tenii şi haustre
18. Despre prima porţiune de intestin gros putem afirma:

A. se află în partea stângă a cavităţii abdominale
B. se numeşte cec
C. se numeşte sigmoid
19. Despre intestinul gros putem afirma:

A. partea de colon situat în dreapta cavităţii abdominale se numeşte colon ascendent
B. prezintă trei flexuri
C. se termină prin sigmoid
20. Despre colon este FALSĂ afirmaţia:

A. prezintă fibre musculare oblice
B. prezintă apendice epiploice
C. prezintă tenii şi haustre
21. Originea teniilor musculare se află:

A. la nivelul sigmoidului
B. la nivelul deschiderii apendicelui în cec
C. la nivelul colonului transvers
22. Glande anexe ale tubului digestiv sunt următoarele, cu EXCEPŢIA:

A. pancreasul endocrin
B. glandele paratiroide
C. glandele parotide
23. Dintre glandele anexe ale tubului digestiv nu face parte:

A. stomacul
B. pancreasul exocrin
C. ficatul
24. Despre glanda parotidă este adevărată afirmaţia:

A. este glanda nepereche
B. este glandă endocrină
C. este glandă exocrină
25. Glanda parotidă:

A. este o glandă anexă a faringelui
B. este o glandă salivară care îşi varsă produsul de secreţie în cavitatea bucală
C. face parte din tubul digestiv
26. Rolurile masticaţiei:

A. fragmentarea alimentelor
B. scăderea suprafeţei de contact dintre alimente şi enzimele digestive
C. inhibă secreţia gastrică
27. Rolurile masticaţiei sunt următoarele, cu EXCEPŢIA:

A. formarea bolului alimentar
B: formarea chimului alimentar
C. iniţierea secreţiei gastrice
28. Masticaţia:
A. este un act reflex voluntar
B. este un act reflex involuntar
C. este un act reflex voluntar care se poate desfăşura şi sub control involuntar
29. Digestia bucală:

A. constă doar din masticaţie
B. constă doar din timpul bucal al deglutiţiei
C. constă din masticaţie şi din timpul bucal al deglutiţiei
30. Activitatea secretorie a cavităţii bucale se datorează:
A. glandelor oxintice
B. glandelor parotide
C. glandelor Brunner
31. Saliva conţine:

A. 99,5% apă
B. 99% apă
C. 0,55% reziduu uscat
32. Electroliţii pe care îi întâlnim în salivă în concentraţie mai mică decât în plasma sangvină sunt următorii, cu
EXCEPŢIA:
A. Cl-
B. Mg2+
C. K+
33. Alegeţi răspunsul corect referitor la una dintre funcţiile salivei:

A. rol bactericid prin amilază
B. rol bactericid prin lizozim
C. rol bactericid prin lipază
34. Saliva conţine:

A. 99 % apă
B. amilază care hidrolizează amidonul preparat până la stadiul de maltoză
C. amilaza care hidrolizează amidonul şi celuloza
35. Funcţiile salivei sunt următoarele, cu EXCEPŢIA:

A. protecţia mucoasei bucale
B. concentrarea bilei care poate care ar regurgita în cavitatea bucală
C. menţinerea echilibrului hidroelectrolitic
36. Despre deglutiţie este FALSĂ afirmaţia:

A. asigura transportul bolului alimentar din cavitatea bucală în stomac
B. este un act reflex care se desfăşoară în doi timpi
C. aparţine digestiei bucale
37. Parcursul bolul alimentar în timpul deglutiţiei include următoarele formaţiuni anatomice, cu
EXCEPŢIA:
A. cavitate bucală
B. cardia
C. laringe
38. Orificiul de comunicare între intestinul subţire şi intestinul gros este:

A. pilorul
B. sfincterul Oddi
C. valva ileocecală
39. Din timpii deglutiţiei NU face parte următorul:

A. timpul bucal (involuntar)
B. timpul faringian
C. timpul esofagian
40. Despre timpul bucal al deglutiţiei este adevărată afirmaţia:

A. este un timp involuntar
B. este un timp voluntar
C. procesul deglutiţiei este automat
41.Timpul faringian al deglutiţiei:

A. durează 2-4 secunde
B. poate fi oprit în mod obişnuit
C. are drept rezultat pătrunderea alimentelor în esofag
42. Despre timpul faringian al deglutiţiei este FALSĂ afirmaţia:

A. este aproape în întregime act automat
B. centrul deglutiţiei inhibă specific centrul respirator bulbar pe durata deglutiţiei
C. centrul deglutiţiei inhibă nespecific centrul respirator bulbar pe durata deglutiţiei
43. În timpul esofagian al deglutiţiei:

A. alimentele sunt împinse din laringe în stomac
B. apare o undă de relaxare, transmisă de neuronii mienterici inhibitori, ce precede contracţia
C. esofagul prezintă un peristaltism exclusiv secundar
44. În timpul esofagian al deglutiţiei, peristaltismul este asigurat de:

A. centrul deglutiţiei
B. sistemul nervos enteric
C. nervii vagi
45. În timpul esofagian al deglutiţiei:

A. esofagul prezintă un peristaltism exclusiv primar
B. esofagul prezintă un peristaltism exclusiv secundar
C: esofagul prezintă un peristaltism primar şi un peristaltism secundar
46. Prin masticaţie se asigură următoarele, cu EXCEPŢIA:

A. formarea bolului alimentar
B. digestia grăsimilor
C. fragmentarea alimentelor
47. Despre peristaltismul secundar al timpului esofagian al deglutiţiei este FALSĂ afirmaţia:
A. este coordonat de centrul deglutiţiei
B. este coordonat de sistemul nervos enteric al esofagului
C. are drept cauză prezenţa alimentelor în esofag
48. În cadrul digestiei gastrice întâlnim următoarele activităţi motorii, cu EXCEPŢIA:

A. transformarea bolului alimentar în bol intestinal
B. peristaltismul
C. retropulsia
49. Chimul gastric:

A. este rezultatul strict al activităţii motorii ale stomacului asupra bolului alimentar
B. este rezultatul strict al activităţii secretorii ale stomacului asupra bolului alimentar
C. este rezultatul activităţii motorii şi secretorii ale stomacului asupra bolului alimentar
50. Forţa contracţiilor gastrice este controlată de următoarele substanţe, cu EXCEPŢIA:

A. acetilcolină
B. tripsină
C. gastrină
51. Contracţiile peristaltice la nivelul stomacului:

A. sunt iniţiate la graniţa dintre fundul şi corpul gastric
B. se deplasează proximal
C. determină propulsia alimentelor către cardia
52. Retropulsia în cadrul digestiei gastrice:

A. este controlată de acetilcolină
B. cuprinde doar mişcări de avans către pilor ale chimului gastric
C. cuprinde mişcări de du-te - vino ale chimului gastric
53. Secreţia gastrică:

A. este produsă zilnic în cantitate de aproximativ 3 l
B. are pH-ul de 3
C. este incoloră, cu pH-ul cuprins între 1 şi 2,5
54. Despre celulele secretorii gastrice este adevărată afirmaţia:

A. există trei tipuri de glande gastrice care conţin celule secretorii gastrice
B. glandele gastrice sunt situate în mucoasa gastrică
C. glandele gastrice sunt situate în submucoasa gastrică
55. Despre glandele oxintice este FALSĂ afirmaţia:
A. sunt situate la nivelul fundului şi corpului gastric
B. secretă HCl, pepsinogen, mucus
C. secretă factor intrinsec, necesar pentru absorbţia intestinală a vitaminei B6
56. Despre glandele pilorice este FALSĂ afirmaţia:

A. conţin celule C care eliberează gastrină
B. conţin celule mucoase care secretă mucus
C. sunt localizate în regiunea antrală şi pilorică
57. Despre secreţia de HCl la nivel gastric este FALSĂ afirmaţia:

A. este stimulată de somatostatină
B. este inhibată de somatostatină
C. este stimulată de acetilcolină, secretină, gastrină
58. Despre pepsină sunt adevărate următoarele afirmaţii, cu EXCEPŢIA:

A. scindează proteinele în aminoacizi
B. este activă la un pH optim de 1,8-3,5
C. pepsina scindează lipidele în aminoacizi
59. Dintre substanţele organice ale secreţiile gastrice fac parte următoarele, cu EXCEPŢIA:
A. pepsina, gelatinaza
B. Fe3+ , HCl
C. lipaza
60. Labfermentul:
A. este secretat numai la sugar
B. este secretat numai la adult
C. transformă cazeinogenul în cazeinat de calciu, solubil
61. Labfermentul:
A. este o enzimă pancreatică
B. are rolul de a dilua laptele
C. are rolul de a coagula laptele
62. Sucul gastric are acţiune asupra:

A. proteinelor
B. lipidelor neemulsionate
C. celulozei
63. La nivelul intestinului subţire, chimul:

A. se deplasează în direcţie pilorică
B. se deplasează cu o viteză de 1,5-3 cm/secundă
C. are nevoie de 3-5 ore pentru a trece de la pilor la valva ileocecală
64. La nivelul intestinului subţire apa:

A. se absoarbe activ
B. se absoarbe ca urmare a gradientului osmotic creat prin absorbţia electroliţilor şi a
substanţelor nutritive
C. nu se absoarbe
65. Secreţia exocrină pancreatică:

A. este reprezentată de electroliţi şi enzime
B. este reprezentată de glucagon
C. este produsă zilnic în cantitate de 1500-2500 ml
66. Enzimele pancreatice sunt următoarele, cu EXCEPŢIA:

A. fosfolipaza
B. pepsina
C. colesterol-lipaza
67. Bila:
A. este formată de către hepatocite şi celule ductale
B. conţine enzime
C. conţine doar săruri biliare şi electroliţi
68. Despre sărurile biliare este FALSĂ afirmaţia:

A. sunt secretate pasiv în canaliculele biliare
B. nu sunt liposolubile
C. se reabsorb activ la nivelul ileonului
69. Despre sărurile biliare este FALSĂ afirmaţia:

A. au rolul de a stimula motilitatea intestinală
B. au rol bacteriostatic
C. ajută absorbţia glucidelor
70. Chimotripsinogenul este transformat în forma activă de către:

A. tripsină
B. pepsină
C. gastrină
71. În circuitul enterohepatic, sărurile biliare străbat prin următoarele formaţiuni anatomice, cu EXCEPŢIA:
A. venă portă, ficat,
B. canal coledoc, intestin subţire
C. intestin gros
72. Evacuarea bilei este consecinţa:

A. contracţiei musculaturii veziculare
B. contracţiei sfincterului lui Oddi
C. secreţiei de tripsină
73. Secreţia biliară este stimulată de:

A. insulină
B. colecistokinină
C. somatostatină
74. Mucusul din intestinul subţire:

A. este secretat doar de glandele Brunner
B. este secretat doar de celulele situate în criptele Lieberkuhn
C. este secretat de ambele de mai sus
75. Enzimele din secreţiile intestinului subţire:

A. sunt amilaze şi lipaze
B. nu sunt secretate în lumenul intestinal
C. sunt secretate în lumenul intestinal
76. Enzimele secretate de intestinul subţire sunt următoarele, cu EXCEPŢIA:

A. maltoza
B. izomaltaza
C. lactaza
77. pH-ul optim pentru acţiunea pepsinei este:

A. 1 - 1,25
B. 1,5 - 2,5
C. 1,8 - 3,5
78. Despre amilaza salivară este FALSĂ afirmaţia:

A. este activată de pH-ul gastric scăzut
B. se mai numeşte ptialină
C. este inactivată de pH-ul gastric scăzut
79. Despre aportul normal de glucide este FALSĂ afirmaţia:

A. este de 250 – 800g/zi
B. reprezintă 50 – 60% din dietă
C. este de 500 – 1000 g/zi
80. Dintre dizaharide fac parte:
A. lactoza, zaharoza
B. lactaza, zaharaza
C. maltaza
81. Dintre monozaharide fac parte:

A. lactoza
B. lactaza
C. galactoza
82. Ptialina:
A. descompune amidonul preparat în celuloză
B. descompune amidonul nepreparat în maltoză
C. descompune amidonul preparat în maltoză
83. Lipaza gastrică:

A. acţionează asupra lipidelor neemulsionate
B. descompune lipidele emulsionate în acizi graşi şi glicerol
C. acţionează asupra gelatinei
84. Despre gelatinază este FALSĂ afirmaţia:

A. este o enzimă specifică stomacului
B. este o substanţă organică
C. descompune gelatina în gelatină nehidrolizată
85. Peptidazele nu acţionează asupra:

A. lipidelor
B. dipeptidelor
C. tripeptidelor
86. Dieta proteică zilnică trebuie sa fie:

A. 0,5-1g/kg corp
B. 0,5-0,7 g/kg corp
C. 0,3 – 0,7 g/kg corp
87. Care dintre următoarele afirmaţie este FALSĂ:

A. monozaharidele trec în circulaţia limfatică
B. aminoacizii ajung la ficat prin vena portă
C. lipidele trec în circulaţia limfatică
88. Despre lipide sunt adevărate următoarele, cu EXCEPŢIA:

A. aportul zilnic normal este cuprins între 25 şi 160 g
B. se absorb din tractul gastrointestinal prin difuziune activă
C. trebuie emulsionate de către sărurile biliare şi lecitină
89. Care dintre următoarele afirmaţie este FALSĂ:

A. apa se absoarbe pasiv în intestinul subţire
B. absorbţia sodiului se face printr-un proces activ
C. clorul urmează activ sodiul
90. Care dintre următoarele vitamine stimulează absorbţia fierului?

A. vitamina B12
B. vitamina C
C. factorul intrinsec
91. Calciul se absoarbe din intestin:

A. activat de vitamina D
B. datorită vitaminei E
C. datorită vitaminei A
92. Următoarele vitamine fac parte din structura miceliilor absorbabile, cu EXCEPŢIA:
A. C
B. E
C. A
93. Care din următoarele vitamine NU sunt liposolubile:

A. D, K
B. E, A
C. B1, C
94. Despre absorbţia fierului sunt adevărate afirmaţiile următoare, cu EXCEPŢIA:

A. se absoarbe în jejun şi ileon
B. Fe 3+ se absoarbe mai uşor decât Fe2+
C. absorbţia fierului este stimulată de vitamina C
95. Despre chilomicroni este FALSĂ afirmaţia:

A. trec în circulaţia arterială
B. conţin fosfolipide
C. sunt micelii complexe
96. Despre pigmenţii biliari este FALSĂ afirmaţia:

A. se numesc bilirubină şi biliverdină
B. sunt metaboliţi ai hemoglobinei
C. conferă bilei culoarea verde
97. Vitaminele hidrosolubile:

A. se absorb în intestinul subţire distal
B. se absorb în intestinul subţire proximal
C. se absorb prin sistem de transport pasiv Na-dependent
98. În colon se secretă:

A. K+
B. Na+
C. Cl-
99. Care este răspunsul corect:

A. colonul secretă sodiu si clor
B. colonul excretă potasiu
C. colonul nu poate absorbi mai mult de 2-3l de apă / zi
100. Dieta zilnică normală trebuie să conţină:

A. 250-800 glucide g/zi
B. 0,5-0,7 g lipide/kg corp
C. 25-160 proteine g/zi
RĂSPUNSURI
1. C (pag. 74, 75) 51. A (pag. 77)
2. C (pag. 74) 52. C (pag. 77)
3. B (pag. 74) 53. C (pag. 77)
4. B (pag. 74) 54. B (pag. 77)
5. A (pag. 74) 55. C (pag. 77)
6. B (pag. 74) 56. A (pag. 77)
7. C (pag. 74) 57. A (pag. 77)
8. B (pag. 74) 58. C (pag. 77)
9. A (pag. 74, 77) 59. B (pag. 77)
10. C (pag. 74) 60. A (pag. 77)
11. B (pag. 74) 61. C (pag. 77)
12. B (pag. 74) 62. A (pag. 80)
13. B (pag. 74) 63. C (pag. 78)
14. B (pag. 74) 64. B (pag. 81)
15. C (pag. 74) 65. A (pag. 78)
16. A (pag. 75) 66. B (pag. 78)
17. C (pag. 74) 67. A (pag. 78)
18. B (pag. 75) 68. A (pag. 78)
19. A (pag. 74) 69. C (pag. 78)
20. A (pag. 74) 70. A (pag. 78)
21. B (pag. 74) 71. C (pag. 78)
22. B (pag. 75) 72. A (pag. 78)
23. A (pag. 75) 73. B (pag. 79)
24. C (pag. 75) 74. C (pag. 79)
25. B (pag. 75) 75. B (pag. 79)
26. A (pag. 75) 76. A (pag. 79)
27. B (pag. 75) 77. C (pag. 77)
28. B (pag. 75) 78. A (pag. 75)
29. C (pag. 75) 79. C (pag. 80)
30. B (pag. 75) 80. A (pag. 80)
31. A (pag. 75) 81. C (pag. 80)
32. C (pag. 75) 82. C (pag. 80)
33. B (pag. 75) 83. B (pag. 80)
34. B (pag. 75) 84. C (pag.77, 80)
35. B (pag. 75) 85. A (pag. 80)
36. B (pag. 75) 86. B (pag. 81)
37. C (pag. 75) 87. A (pag. 81)
38. C (pag. 74) 88. B (pag. 81)
39. A (pag. 76) 89. C (pag. 81)
40. B (pag. 76) 90. B (pag. 81)
41. C (pag. 76) 91. A (pag. 81)
42. C (pag. 76) 92. A (pag. 81)
43. B (pag. 76) 93. C (pag. 81)
44. B (pag. 76) 94. B (pag. 81)
45. C (pag. 76) 95. A (pag. 81)
46. B (pag. 75) 96. C (pag.78)
47. A (pag. 76) 97. B (pag. 81)
48. A (pag. 77) 98. A (pag. 82)
49. C (pag. 77) 99. C (pag. 82)
50. B (pag. 77) 100. A (pag. 80, 81)
8. CIRCULAŢIA
1. Următoarele afirmaţii despre splină sunt corecte:

A. este un organ de depozit sangvin (100 ml de sânge)
B. nu aparţine sistemului circulator
C. ocupă loja splenică, la stânga lojei gastrice
2. Următoarele afirmaţii despre splină sunt corecte:

A. este un organ de depozit sangvin (200-300 ml de sânge)
B. are o masă de 210-300 g
C. ocupă loja gastrică
3. Între debitul circulant (D), presiunea sângelui (P) şi rezistenţa la curgere (R) există următoarea relaţie matematică:
A. P=D/R
B. P= R/D
C. D=P/R
4. Circulaţia mare:
A. transportă sângele oxigenat în atriul drept
B. transportă spre plămân sânge cu CO2
C. transportă sângele cu O2 şi substanţe nutritive spre ţesuturi şi organe
5. Circulaţia mică:
A. transportă spre plămân sânge cu CO2
B. începe în ventriculul stâng
C. transportă sângele cu O2 dinspre organe
6. Vena cavă superioară colectează sângele de la:

A. ficat
B. diafragm
C. viscerele pelvine
7. Vena cavă inferioara NU colectează sângele de la:
A. rinichi
B. diafragm
C. viscere pelvine
8. Care din următoarele vene nu fac parte din marea circulaţie?

A .venele pulmonare
B. vena mezenterică inferioară
C. vena cavă superioară
9. Plasma sangvină conţine următoarele, cu EXCEPŢIA:

A. 1% substanţe anorganice
B. fibrină
C. reziduu uscat 10 %
10. Plasma sangvină conţine:

A. 1% substanţe organice
B. reziduu uscat 1%
C. apă 90%
11. Următoarele afirmaţii despre plasmă sangvină sunt adevărate:

A. reprezintă 55% din volumul sangvin
B. conţine 9% apă
C. conţine 90% substanţe organice
12. Sistola atrială o precede pe cea ventriculară cu:

A. 0,4 s
B. 0,7 s
C. 0,1 s
13. La examenul microscopic al sângelui NU se observă:

A. aglutinine
B. eritrocite
C. plachete sanguine
14. Următoarele afirmaţii despre hematii sunt corecte cu EXCEPŢIA:

A. sunt celule ce prezintă nucleu
B. au rol în transportul O2
C. au rol în menţinerea echilibrului acido-bazic
15. Vena cavă superioară colectează sângele de la:

A. membrele inferioare
B. viscerele pelvine
C. cap
16. Din circulaţia mică fac parte:

A. arterele coronare
B. venele renale
C. arterele pulmonare
17. Apărarea imună nespecifică:

A. este dobândită
B. nu este prezentă la toţi oamenii
C. este o apărare primitivă
18. Următoarele afirmaţii despre apărarea imună nespecifică sunt adevărate, cu EXCEPŢIA:
A. este prezentă la toţi oamenii
B. este o apărare cu eficacitate crescută
C. este o apărare primitivă
19. Apărarea specifică este:

A. dobândită
B. înnăscută
C. o apărare primitivă
20. Canalul toracic:

A. are o lungime de 2.5-3 cm
B. se formează în torace
C. se deschide la confluenţa venei jugulare interne din stânga cu vena subclaviculară stângă
21. Plachetele sangvine sunt:

A. elemente figurate necelulare ale sângelui
B. au rol în menţinerea echilibrului acido-bazic
C. elemente figurate ale sângelui cu rol apărarea organismului
22. Mediul intern al organismului este constituit din:

A. sânge
B. lichid interstiţial
C. toate răspunsurile de mai sus
23. Sângele:
A. reprezintă 12 % din masa corporală
B. este fluidul care circulă în interiorul arborelui cardiovascular
C. reprezintă 10 % din masa corporală
24. Următoarele afirmații sunt corecte despre sânge, cu EXCEPŢIA:

A. este fluidul care circulă în interiorul arborelui cardiovascular
B. este alcătuit din plasmă şi elemente figurate
C. reprezintă 12 % din masa corporală
25. Următoarele afirmații sunt corecte, cu EXCEPŢIA:

A. frecvența cardiacă normală este de 70-75 bătăi/minut
B. debitul cardiac de repaus este de aproximativ 5 litri/minut
C. ciclul cardiac este alcătuit doar din sistolă
26. Următoarele afirmații sunt corecte cu EXCEPŢIA:

A. sistola atrială o precede pe cea ventriculară cu 0,30 secunde
B. ciclul cardiac este format din sistolă şi diastolă
C. frecvența cardiacă normală este de 70-75 bătăi/minut
27. Următoarele afirmații sunt false, cu EXCEPŢIA:

A. sistola atrială o precede pe cea ventriculară cu 0.30 secunde
B. volumul bătaie al fiecărui ventricul este, în medie, 50 ml
C. volumul bătaie al fiecărui ventricul este, în medie, 70 ml
28.Următoarele afirmații sunt adevărate, cu EXCEPŢIA:

A. sistola atrială o precede pe cea ventriculară cu 0.10 secunde
B. ciclul cardiac este format din sistolă şi diastolă
C. volumul bătaie al fiecărui ventricul este, în medie, 50 ml
29. Elasticitatea vasculară:

A. este maximă la nivel capilar
B. scade odată cu vârsta
C. permite curgerea sacadată a sângelui
30. Vena cavă inferioară colectează sângele de la următoarele, cu EXCEPŢIA:

A. membre superioare
B. ficat
C. rinichi
31. Pentru sistola ventriculară sunt adevărate următoarele, cu EXCEPŢIA:

A. are o fază de contracţie izovolumetrică
B. are o fază de ejecţie
C. are loc în paralel cu sistola atrială
32. Zgomotul I cardiac prezintă următoarele caracteristici, cu excepția:
A. este produs de închiderea valvelor atrio-ventriculare
B. este mai intens şi de tonalitate joasă
C. este diastolic
33 Zgomotul I cardiac:
A. este sistolic
B. este mai acut
C. este produs la începutul diastolei ventriculare
34. Zgomotul II cardiac are următoarele caracteristici, cu EXCEPŢIA:

A. este produs la începutul diastolei ventriculare
B. este sistolic
C. este produs de închiderea valvelor semilunare
35. Despre zgomotele cardiace se pot afirma următoarele:

A. se observă pe electrocardiogramă
B. nu pot fi înregistrate grafic
C. pot fi înregistrate grafic rezultând o fonocardiogramă

A. pereții vaselor limfatice au o structură complet diferită de cea a venelor
B. pe traseul vaselor limfatice se găsesc ganglionii limfatici
C. capilarele limfatice sunt foarte răspândite
37. Despre ganglionii limfatici se poate afirma că:

A. au rol in circulația limfei
B. au rol de barieră în răspândirea infecțiilor
38. Despre splină se poate afirma că:

A. este un organ abdominal, pereche
B. intervine în metabolismul fierului
C. aparţine tubului digestiv
39. Următoarele afirmații despre sistola ventriculară sunt corecte, cu EXCEPŢIA:

A. are loc în paralel cu sistola atrială
B. este precedată de sistola atrială cu 0,10 s
C. are o fază de contracţie izovolumetrică
40. Debitul cardiac creşte în următoarele situații, cu EXCEPŢIA:

A. febră
B. sarcină
C. repaus
41. Despre nodulul sinoatrial se poate afirma că:

A. frecvenţa descărcărilor este de 70-80/minut
B. imprimă ritmul nodal
C. ritmul său nu poate fi modificat de factori externi
42. Următoarele afirmații despre nodulul sinoatrial sunt corecte, cu EXCEPŢIA:

B. imprimă ritmul sinusal
C. imprimă ritmul idioventricular
43. Următoarele afirmații despre nodulul atrioventricular sunt false, cu EXCEPŢIA:

B. imprimă ritmul sinusal
C. frecvenţa descărcărilor este de 40 de potențiale de acțiune/minut
44. Găsiți răspunsul greșit privind valvele aortice:

A. permit expulzia sângelui în artera pulmonară
B. se închid în diastolă
C. se deschid în timpul sistolei
45. Valvele aortice:

A. permit expulzia sângelui din ventriculul drept
B. se deschid în diastolă
C. se deschid în timpul sistolei
46. Fasciculul Hiss:

A. imprimă ritmul idio-ventricular
B. imprimă ritmul joncţional
C. frecvenţa de descărcare este de 70-80 impulsuri /minut
47. Fasciculul Hiss:

A. imprimă ritmul sinusal
B. imprimă ritmul joncţional
C. frecvenţa de descărcare este de 25 impulsuri /minut
48. Conductibilitatea cardiacă:

A. reprezintă proprietatea miocardului de a propaga excitaţia la toate fibrele sale
B. reprezintă proprietatea inimii de a se autostimula
C. este de 10 ori mai mică prin fasciculul Hiss decât prin miocardul atrial
49. Următoarele afirmații despre conductibilitatea cardiacă sunt adevărate, cu EXCEPŢIA:

A. reprezintă proprietatea miocardului de a propaga excitaţia la toate fibrele sale
B. reprezintă proprietatea miocardului de a dezvolta tensiune intre capetele fibrelor sale
C. este de 10 ori mai mare prin reţeaua Purkinje decât prin miocardul ventricular
50. Automatismul poate fi generat in mai mulți centri cu EXCEPŢIA:

A. septului interartrial
B. rețelei Purkinje
C. fasciculului Hiss
51. Automatismul cardiac:

A. reprezintă proprietatea miocardului de a dezvolta tensiune intre capetele fibrelor sale
B. reprezintă proprietatea inimii de a se autostimula
C. în mod normal în inimă există cinci centri de automatism cardiac
52. Sfigmograma:
A. oferă informații despre artere
B. permite evaluarea pulsului din vene
C. asigură înregistrarea zgomotelor inimii
53. Sfigmograma:
A. reprezintă expansiunea sistolică a peretelui toracic:
B. oferă informații despre modul de golire al ventriculului stâng
C. reprezintă înregistrarea grafică a biocurenților de depolarizare miocardică
54. Presiunea arterială:

A. este maximă în timpul sistolei ventriculare stângi:
B. scade pe măsură ce debitul cardiac creşte
C. variază invers proporțional cu rezistența periferică
55. Presiunea arterială:

A. scade pe măsură ce debitul cardiac creşte
B. variază invers proporțional cu debitul cardiac
C. este maximă în timpul sistolei ventriculare stângi
56. Cea mai mare valoare a vitezei sângelui se înregistrează în:

A. aortă
B. arterele medii
C. vena cavă inferioară
57. Viteza sângelui:

A. în capilare este mai redusă de o mie de ori decât în aortă
B. creşte pe măsură ce ne îndepărtăm de inimă
C. în aortă este de 50 mm/s
58. Artera mezenterică inferioară nu vascularizează:

A. partea superioară a rectului
B. jejuno-ileonul
C. partea stângă a colonului transvers
59. Artera mezenterică inferioară vascularizează:

A colonul descendent
B. partea superioară a rectului
C. toate răspunsurile de mai sus.
60. Artera mezenterică superioară NU vascularizează:

A. partea dreaptă a colonului transvers
B. partea superioară a rectului
C colonul ascendent
61. Artera mezenterică superioară NU vascularizează:

A. partea dreaptă a colonului transvers
B. sigmoidul
C. cecul
62. Rolurile splinei includ următoarele, cu EXCEPŢIA:

A. intervine in metabolismul fierului
B. distruge hematiile bătrâne
C. intervine în metabolismul lipidic

A. limfa nu face parte din mediul intern al organismului
B. vasele limfatice se formează din confluența capilarelor limfatice
C. pe traseul vaselor limfatice se găsesc ganglionii limfatici
64. Următoarele afirmații despre ganglionii limfatici sunt corecte, cu EXCEPŢIA:

A. se găsesc pe traseul vaselor limfatice
B. produc limfocite şi monocite
C. nu au rol de barieră în răspândirea infecțiilor
65. Rolurile splinei includ următoarele, cu EXCEPŢIA:

A. produce limfocite
B. distruge hematiile tinere
C. distruge hematiile bătrâne
66. În splină se depozitează un volum de sânge de circa:

A. 500-800 ml
B. 200-300 ml
C. 800-1000 ml
67. Valvele semilunare:

A. se deschid în sistolă
B. permit expulzia sângelui în ventriculi
C asigură umplerea atrială
68. Hematocritul reprezintă:

A. volumul sangvin mediu
B. hemoglobina medie
C. niciuna dintre cele de mai sus
69. Ritmul joncțional:

A. este generat de nodul atrioventricular
B. conduce inima în cazul întreruperii conducerii atrioventriculare
C. este produs de fasciculul Hiss
70. La nivelul venei cave superioare ajunge sângele de la nivelul, cu EXCEPŢIA:
A. membrelor inferioare
B. pericardului
C. creierului
71. La nivelul venei cave inferioare ajunge sângele de la:

A. diafragm
B. ficat
C. esofag
72. Volumul bătaie :

A. variază cu volumul de sânge aflat în ventricul la sfârşitul diastolei
B. variază cu presiunea arterială
73. Circulaţia sistemică:

A. începe din ventriculul stâng
B. începe din atriul stâng prin artera aortă
C. transportă spre plămân sânge cu CO2
74. Ritmul joncțional:

A. are o frecvență de 40 impulsuri/min
B. este generat de nodul sinoatrial
C. conduce în mod fiziologic inima
75. Circulaţia pulmonară:

A. începe în atriul stâng
B. transportă sângele venos în atriul drept
C. începe din ventriculul drept
76. Vena cavă superioară colectează sângele de la următoarele, cu EXCEPŢIA:

A. pericardului
B. ficatului
C. capului
77. Centrii de automatism ai inimii NU includ:

A. nodulul atrioventricular
B. nodulul sinoatrial
C. centrul cardioaccelerator
78. Găsiți răspunsul GREȘIT referitor la antigen:

A. este o substanţă macromoleculară proteică
B. declanşează producerea de către organism a anticorpilor
C. este o substanţă polizaharidică proprie organismului
79.Vena cavă inferioara colectează sângele de la următoarele, cu EXCEPŢIA:

A. esofag
B. membre inferioare
C. viscere pelvine
80. Leucocitele:
A. au rol în hemostază
B. au rol în transportul O2 şi CO2
C. participă la diapedeză
81. Mediul intern al organismului conțin următoarele lichide, cu EXCEPŢIA

A. limfa
B. bila
C. endolimfa
82. În plasma umană nu găsim:

A. cupru
B. albumine
C. fibrinogen
83. Referitor la grupa AB IV, este FALSĂ afirmaţia

A. prezintă aglutinogene A, B
B. prezintă aglutinine α și β
C. nu prezintă aglutinine
84. În procesul de coagulare, calciul intervine direct în:

A. formarea tromboplastinei
B. în formarea trombinei
C. ambele răspunsuri sunt adevărate
85. În hemostaza primară NU întâlnim:

A. vasoconstricția reflex a vasului lezat
B. transformarea fibrinogenului plasmatic
C. aderarea trombocitelor la nivelul plăgii
86. Aorta descendentă toracică:

A. dă ca ramuri arterele pericardice, esofagiene, bronșice
B. dă ramuri parietale
C. toate răspunsurile de mai sus corecte
87. În legătură cu artera mezenterică inferioară, este FALSĂ afirmaţia:

A. se desprinde din aorta ascendentă toracică
B. vascularizează sigmoidul
C. vascularizează partea superioară a rectului
88. Sistemul venos al marii circulații, este reprezentat:

A. de venele pulmonare
B. de sinusul coronar, venele cave şi venele pulmonare
C. de vena cava superioară și vena cava inferioară
89. Găsiți enunțul greșit:

A. venele profunde poartă aceeași denumire cu arterele care le însoțesc
B. venele superficiale poartă aceeaşi denumire cu arterele care le însoțesc
C. venele superficiale se varsă în venele profunde
90. Vena portă se formează:

A. prin unirea venei splenice cu vena mezenterică superioară
B. prin unirea venei splenice cu vena mezenterică inferioară
C. prin unirea venei splenice cu vena mezenterică superioară şi inferioara
91. Rolul ganglionilor limfatici constă în următoarele, cu EXCEPŢIA:

A. au rol de barieră în răspândirea infecțiilor
B. distrug anticorpii
C. produc monocite și limfocite
92. Valva mitrală:

A. separă atriul drept de ventriculul drept
B. este o valvă atrioventriculară
C. este o valvă semilunară
93. Valvele semilunare:

A. se deschid în timpul diastolei
B. împiedică revenirea sângelui în ventriculi
C. sunt reprezentate de valva mitrală și valva tricuspidă

A. aorta pornește din ventriculul stâng
B. artera pulmonară pornește din ventriculul stâng
C. vena cavă inferioară se varsă în atriul drept
95. Ciclul cardiac:
A. este format din 2 sistole si o diastolă
B. începe cu diastola atrială
C. este format dintr-o sistolă și o diastolă
96. Despre sistola atrială este FALSĂ afirmaţia

A. are durată de 0,10 s
B. urmează sistolei ventriculare
C. precede sistola ventriculară
97. Despre diastola generală este FALSĂ afirmaţia:

A. durează 0,40 s
B. în timpul ei are loc atât relaxarea atriilor cât și cea a ventriculilor
C. la sfârșitul diastolei generale are loc sistola ventriculară a ciclului cardiac următor
98. Pulsul
A. se percepe comprimând o arteră superficială pe un plan dur
B. palparea pulsului oferă informații privind volumul sistolic, frecvența cardiac și ritmul inimii
C. ambele răspunsuri de mai sus corecte
99. Zgomotul II cardiac:

A. este scurt, acut, mai puțin intens
B. este un zgomot sistolic
C. este produs de închiderea valvelor atrioventriculare

A. tensiunea arterială se determină măsurând contrapresiunea necesară a fi aplicată la exteriorul arterei, pentru a egala
presiunea sângelui din interior
B. presiunea sistolică este de 80 mmHg
C. la om întâlnim o presiune sistolică și o presiune diastolică
RĂSPUNSURI
1. C (pag. 89) 51. B (pag. 91)
2. A (pag. 89) 52. A (pag. 92)
3. C (pag. 93) 53. B (pag. 92)
4. C (pag. 87) 54. A (pag. 93)
5. A (pag. 87) 55. C (pag. 93)
6. B (pag. 88) 56. A (pag. 93)
7. B (pag. 88) 57. A (pag. 93)
8. A (pag. 87) 58. B (pag. 88)
9. B (pag. 85) 59. C (pag. 88)
10. C (pag. 85) 60. B (pag. 88)
11. A (pag. 84, 85) 61. B (pag. 88)
12. C (pag. 91) 62. C (pag. 89)
13. A (pag. 84 63. A (pag.88, 89)
14. A (pag. 84) 64. C (pag. 89)
15. C (pag. 88) 65. B (pag.89)
16. C (pag. 87) 66. B (pag.89)
17. C (pag. 84) 67. A (pag.90)
18. B (pag. 84) 68. C (pag. 84)
19. A (pag. 84) 69. A (pag. 91)
20. C (pag. 89) 70. A (pag. 88)
21. A (pag. 85) 71. B (pag. 88)
22. C (pag. 84) 72. C (pag. 90)
23. B (pag.84) 73. A (pag. 87)
24. C (pag.84) 74. A (pag.91)
25. C (pag.90, 91) 75. C (pag. 87)
26. A (pag.90, 91) 76. B (pag. 88)
27. C (pag.90, 91) 77. C (pag. 91)
28. C (pag.90, 91) 78. C (pag. 84)
29. B (pag.93) 79. A (pag. 88)
30. A (pag. 88) 80. C (pag. 84)
31. C (pag.92) 81. B (pag.84)
32. C (pag.92) 82. A (pag.85)
33. A (pag. 92) 83. B (pag. 85)
34. B (pag. 92) 84. B (pag. 86)
35. C (pag.92) 85. B (pag. 86)
36. A (pag. 89) 86. B (pag. 87)
37. C (pag.89) 87. A (pag. 88)
38. B (pag. 89) 88. C (pag. 88)
39. A (pag.91, 92) 89. B (pag. 88)
40. C (pag. 90) 90. C (pag. 88)
41. A (pag. 91) 91. B (pag. 89)
42. C (pag. 91) 92. B (pag. 90)
43. C (pag. 91) 93. B (pag. 90)
44. A (pag. 90) 94. B (pag. 90)
45. C(pag. 90) 95. C (pag. 92, 93)
46. A (pag. 91) 96. B (pag. 92)
47. C (pag. 91) 97. C (pag. 92)
48. A (pag. 91) 98. C (pag. 92)
49. B (pag. 91) 99. A (pag. 99)
50. A (pag. 91) 100. B (pag. 93)
9. RESPIRAŢIA. FUNCŢIA DE REPRODUCERE

1. Care dintre următoarele segmente ale aparatului respirator continuă cavitatea nazală:
A. laringele;
B. faringele;
C. traheea;
2. Care dintre următoarele reprezintă o răspântie între calea respiratorie şi cea digestivă:
A. laringele;
B. traheea;
C. faringele;
3. Care dintre următoarele segmente ale aparatului respirator are şi funcţie fonatorie:
A. laringele;
B. traheea;
C. faringele;
4. Care dintre următoarele segmente ale aparatului respirator continuă laringele:

A. faringele;
B. esofagul;
C. traheea;
5. La adult, traheea are o lungime de:

A. 8 – 12 cm;
B. 10 – 12 cm;
C. 12 – 14 cm;
6. Traheea se ramifică în bronhiile principale la nivelul vertebrei:

A. C7;
B. T2;
C. T4;
7. Seroasa ce înveleşte pulmonul se numeşte:

A. pleură;
B. pericard;
C. peritoneu;
8. Ultimele ramificaţii ale arborelui bronşic se numesc:

A. ducte alveolare;
B. bronhiole terminale;
C. bronhiole respiratorii;
9. În mod normal, cavitatea pleurală conţine:

A. lichid pleural;
B. aer;
C. gaze respiratorii;
10. Din acinii pulmonari fac parte următoarele, CU EXCEPŢIA:

A. bronhiolele respiratorii;
B. alveolele pulmonare;
C. bronhiolele terminale;
11. Respiraţia reprezintă:

A. succesiunea mişcărilor de inspir şi expir;
B. schimbul de oxigen şi dioxid de carbon dintre organism şi mediu;
C. aprovizionarea cu oxigen a organismului;
12. Mecanica ventilației este asigurată de mişcările de ridicare şi coborâre ale:

A. muşchiului diafragma;
B. muşchilor intercostali;
C. muşchilor pectorali;
13. În expiraţia liniştită, comprimarea pulmonilor se face pe seama retracţiei elastice a:

A. diafragmei;
B. pulmonilor;
C. muşchilor inspiratori;
14. Respiraţia normală, de repaus, se realizează aproape în întregime prin:

A. mişcările diafragmei;
B. ridicarea şi coborârea coastelor;
C. ambele mai sus menţionate;
15. În inspiraţia maximă diametrul antero-posterior al toracelui se măreşte, faţă de dimensiunile din expiraţie cu
aproximativ:
A. 10 %;
B. 20 %;
C. 25 %;
16. Muşchii care determină coborârea grilajului costal sunt:

A. pectoralul mare;
B. diafragma;
C. drepţii abdominali;
17. Presiunea pleurală:

A. este mai mare decât presiunea atmosferică;
B. este egală cu presiunea atmosferică;
C. variază cu fazele respiraţiei;
18. Prin scăderea presiunii alveolare cu 1 cm H2O faţă de presiunea atmosferică pătrund în pulmoni:
A. 500 ml aer;
B. 1500 ml aer;
C. 100 ml aer;
19. Expiraţia normală are o durată de:

A. 1 – 2 s;
B. 2 – 3 s;
C. 3 – 4 s;
20, Inspiraţia normală are o durată de:

A. 1 s;
B. 2 s;
C. 3 s;
21. Forţa de tensiune superficială a pulmonului se datorează:

A. elasticităţii pulmonare;
B. lichidului pleural;
C. surfactantului;
22. Volumul curent este de circa:

A. 500 ml;
B. 1500 ml;
C. 2000 ml;
23. Volumul inspirator de rezervă este de circa:

A. 500 ml;
B. 1500 ml;
C. 2000 ml;
24. Volumul expirator de rezervă este de circa:

A. 500 ml;
B. 1500 ml;
C. 2000 ml;
25. Volumul rezidual este de circa:

A. 500 ml;
B. 1500 ml;
C. 2000 ml;
26. Capacitatea inspiratorie este de circa:

A. 2000 ml;
B. 3500 ml;
C. 3000 ml;
27. Capacitatea reziduală funcţională este de circa:

A. 2000 ml;
B. 3500 ml;
C. 3000 ml;
28. Capacitatea vitală este de circa:

A. 2000 ml;
B. 3500 ml;
C. 3000 ml;
29. Capacitatea pulmonară totală este de circa:

A. 5000 ml;
B. 3500 ml;
C. 3000 ml;
30. Capacitatea inspiratorie reprezintă suma dintre volumele:

A. curent şi inspirator de rezervă;
B. curent şi rezidual;
C. inspirator de rezervă şi rezidual;
31. Capacitatea reziduală funcţională reprezintă suma dintre volumele:

A. curent şi expirator de rezervă;
B. curent şi rezidual;
C. expirator de rezervă şi rezidual;
32. Capacitatea vitală reprezintă suma dintre volumele:

A. rezidual, curent şi inspirator de rezervă;
B. inspirator de rezervă, curent şi expirator de rezervă;
C. curent, expirator de rezervă şi rezidual;
33. Capacitatea pulmonară totală reprezintă suma dintre volumele:

A. inspirator de rezervă, curent şi expirator de rezervă;
B. expirator de rezervă şi rezidual;
C. inspirator de rezervă, curent, expirator de rezervă şi rezidual;
34. Debitul respirator reprezintă produsul dintre frecvenţa respiratorie şi:

A. volumul curent;
B. volumul inspirator de rezervă;
C. volumul expirator de rezervă;
35. Valoare medie a debitului respirator, la o frecvenţă de 18 respiraţii / minut este:

A. 9 L / min;
B. 4,5 – 5 L / min;
C. 18 L / min;
36. Valoare medie a ventilaţiei alveolare este de:

A. 9 L / min;
B. 4,5 – 5 L / min;
C. 18 L / min;
37. Valoarea medie a ventilaţiei spaţiului mort este de:

A. 9 L / min;
B. 4,5 – 5 L / min;
C. 4 – 4,5 L / min;
38. Membrana alveolo-capilară este alcătuită din:

A. endoteliul capilar, interstiţiul pulmonar; epiteliul alveolare; surfactant;
B. endoteliul capilar, interstiţiul pulmonar; epiteliul alveolare;
C. endoteliul capilar, epiteliul alveolare;
39. Grosimea medie a membranei alveolo-capilare este de:

A. 0,4 microni;
B. 0,5 microni;
C. 0,6 microni;
40. Suprafaţa totală a membranei alveolo-capilare este de:

A. 10 – 20 m2;
B. 50 – 100 m2;
C. 40 – 60 m2;
41. Presiunea parţială a O2 în sângele care iese din capilarele pulmonare este de:
A. 40 mm Hg;
B. 46 mm Hg;
C. 100 mm Hg;
42. Presiunea parţială a O2 în sângele care intră în capilarele pulmonare este de:
A. 40 mm Hg;
B. 46 mm Hg;
C. 100 mm Hg;
43. Presiunea parţială a CO2 în sângele care iese din capilarele pulmonare este de:
A. 40 mm Hg;
B. 46 mm Hg;
C. 100 mm Hg;
44. Presiunea parţială a CO2 în sângele care intră în capilarele pulmonare este de:
A. 40 mm Hg;
B. 46 mm Hg;
C. 100 mm Hg;
45. În mod normal, cantitatea de hemoglobină este de:

A. 12 – 15 g / dl sânge;
B. 10 – 12 g / dl sânge;
C. 8 – 10 g / dl sânge;
46. Proporţia O2 transportat de hemoglobină în sângele arterial este de:

A. 99%;
B. 98,5%;
C. 96,5%;
47. În repaus, fiecare 100 ml de sânge eliberează la ţesuturi câte:
A. 40 ml O2;
B. 46 ml O2;
C. 7 ml O2;
48. Fenomenul de membrană Hamburger are loc la nivelul:

A. eritrocitelor;
B. plasmei sangvine;
C. lanţurilor proteice ale hemoglobinei;
49. Procentul de CO2 transportat în sânge sub formă de bicarbonat este de:
A. 5%;
B. 10%;
C. 90%;
50. Procentul de CO2 transportat în eritrocite este de:

A. 5%;
B. 90%;
C. 95%;
51. Funcţia exocrină a ovarului constă în producerea:

A. ovulelor;
B. estrogenilor;
C. progesteronului;
52. Zona corticală a ovarului conţine:

A. vase sangvine şi limfatice;
B. fibre nervoase vegetative;
C. foliculi ovarieni;
53. Corpul galben secretă:

A. ovocite;
B. estrogeni;
C. progesteron;
54. Vascularizaţia ovarului este asigurată de ramuri ale:

A. aortei abdominale;
B. arterei ruşinoase externe;
C. arterei ruşinoase interne;
55. Vena ovariană dreaptă se varsă în:

A. vena cavă inferioară;
B. vena renală dreaptă;
C. vena ruşinoasă internă dreaptă;
56. Vena ovariană stângă se varsă în:

A. vena cavă inferioară;
B. vena renală stângă;
C. vena ruşinoasă internă stângă;
57. Extremitatea laterală a trompelor uterine se deschide la nivelul:

A. uterului;
B. cavităţii abdominale;
C. ovarului;
58. Miometrul este format din:

A. musculatură netedă;
B. musculatură striată;
C. ambele variante de mai sus sunt corecte;
59. Stratul funcţional al uterului este reprezentat de către:

A. perimetru;
B. miometru;
C. endometru;
60. Vascularizaţia uterului este asigurată de ramuri ale:

A. aortei abdominale;
B. arterei iliace interne;
C. arterei ruşinoase interne;
61. Mucoasa vaginală este un epiteliu:

A. pavimentos unistratificat;
B. cilindric pluristratificat;
C. pavimentos pluristratificat;
62. Uretra feminină se deschide la exterior la nivelul:

A. porţiunii anterioare a vestibulului vaginal;
B. clitorisului;
C. labiilor mari;
63. Numărul foliculilor ovarieni care vor ajunge la maturaţie, începând cu pubertate şi terminând cu menopauza, este de
aproximativ:
A. câteva sute de mii;
B. câteva mii;
C. câteva sute;
64. Instalarea pubertăţii este consecinţa modificărilor survenite la nivelul secreţiei hormonilor:
A. gonadotropi;
B. estrogeni;
C. estrogeni şi progesteron;
65. Ciclul ovarian este însoţit de modificări la nivelul:

A. vaginului şi glandelor mamare;
B. doar la nivelul uterului;
C. glandei hipofize;
66. Diviziunile ecuaţionale şi reducţionale ale ovocitului se desfăşoară:

A. în perioada preovulatorie a ciclului ovarian;
B. în perioada postovulatorie a ciclului ovarian;
C. independent de ciclul ovarian;
67. Ovulaţia constă în expulzarea ovulului în:

A. ovar;
B. foliculul ovarian;
C. cavitatea abdominală;
68. LH stimulează următoarele, CU EXCEPŢIA:

A. creşterea şi maturarea foliculului ovarian;
B. ovulaţia şi formarea corpului galben;
C. secreţia de testosteron;
69. FSH stimulează următoarele, CU EXCEPŢIA:

A. creşterea şi maturarea foliculului ovarian;
B. ovulaţia şi formarea corpului galben;
C. spermatogeneza;
70. Estrogenii favorizează:

A. unirea diafizelor cu epifizele oaselor lungi;
B. păstrarea sarcinii;
C. dezvoltarea musculaturii;
71. După fecundarea ovulului şi evoluţia normală a sarcinii, activitatea corpului galben:
A. încetează, fiind înlocuit de corpul alb;
B. se prelungeşte cu încă trei luni;
C. continuă până la naştere;
72. Dacă fecundaţia nu a avut loc, secreţia corpului galben scade brusc:
A. în ziua 19 – 20 a ciclului ovarian;
B. în ziua 26 a ciclului ovarian;
C. în ziua 28 a ciclului ovarian;
73. Ovulul rămâne viabil şi poate fi capabil de a fi fecundat nu mai mult de:
A. o zi după expulzarea din ovar;
B. 14 zile după expulzarea din ovar;
C. 28 de zile după expulzarea din ovar;
74. În timpul sarcinii, următoarele structuri secretă estrogeni şi progesteron CU EXCEPŢIA:

A. corticosuprarenala;
B. placenta;
C. hipofiza;
75. Secreţia corpului galben este stimulată de:

A. FSH şi LH;
B. LH şi prolactină;
C. LH şi progesteron;
76. Funcţia exocrină a testiculului este asigurată de:

A. tubii seminiferi contorţi;
B. tubii seminiferi drepţi;
C. conductele seminale;
77. Masa testiculului la specia umană este de aproximativ:

A. 10 g;
B. 25 g;
C. 40 g;
78. Testiculului îi este anexat posterior:

A. prostata;
B. penisul;
C. epididimul;
79. Epididimul se continuă cu:

A. testiculul;
B. ductul deferent;
C. ductul ejaculator;
80. La suprafaţă testiculul este învelit de:

A. epididim;
B. fascia bursei scrotale;
C. albuginee;
81. În fiecare testicul, numărul de lobuli testiculari este de:

A. 150 – 250;
B. 250 – 300;
C. 3000 – 5000;
82. Fiecare lobul testicular conţine următorul număr de tubi seminiferi contorţi:
A. 1;
B. 2 – 3;
C. 150 – 250;
83. Tubii seminiferi contorţi se continuă cu:

A. tubii drepţi;
B. reţeaua testiculară;
C. canalele eferente;
84. Canalele eferente care ajung la nivelul canalului epididimar sunt în număr de:
A. 2 – 3;
B. 10 – 15;
C. 200 – 300;
85. Artera testiculară este ram al:

A. arterei iliace interne;
B. arterei ruşinoase interne;
C. aortei abdominale;
86. Căile spermatice extratesticulare sunt reprezentate de:

A. canalele eferente;
B. tubii seminiferi drepţi;
C. reţeaua testiculară;
87. Canalul deferent se termină:

A. unindu-se cu canalul epididimar;
B. la baza prostatei;
C. în prostată;
88. Vezicula seminală:

A. este un organ glandular exocrin, impar;
B. este situată lateral de ductul deferent;
C. produce lichidul seminal;
89. Prostata:
A. este un organ glandular exocrin, impar;
B. este situată lateral de ductul deferent;
C. produce lichidul seminal;
90. Prostata:
A. este situată sub vezica urinară;
B. aparţine aparatului urinar;
C. produsul ei de secreţie se acumulează în vezica urinară, stânjenind micţiunea odată cu
înaintarea în vârstă;
91. Rădăcina penisului este fixată la nivelul:

A. scrotului;
B. oaselor bazinului;
C. testiculelor;
92. Organele erectile ale penisului sunt reprezentate de:

A. doi corpi cavernoşi şi un corp spongios;
B. rădăcini, corp şi gland;
C. doi corpi spongioşi şi un corp cavernos;
93. Gameţii masculini sunt:

A. spermatogoniile;
B. celule diploide;
C. celule haploide;
94. Spermiile se acumulează în:

A. testicul;
B. epididim;
C. penis;
95. Spermatogeneza este stimulată de:

A. FSH;
B. LH;
C. niciunul din hormonii de mai sus;
96. Secreţia endocrină a testiculului este stimulată de:

A. FSH;
B. LH;
C. niciunul din hormonii de mai sus;
97. Testosteronul este un hormon:
A. lipoproteic;
B. glicoproteic;
C. lipidic;
98. În mod normal, în fiecare mililitru de spermă se găsesc în medie:

A. 200 milioane de spermatozoizi;
B. 120 milioane de spermatozoizi;
C. 10 milioane de spermatozoizi;
99. Cantitatea obişnuită de spermă ejaculată în fiecare act sexual este în medie de aproximativ:
A. 3,5 ml;
B. 5 ml;
C. 8 ml;
100. Pentru desfăşurarea actului sexual masculin, NU este absolut necesară activitatea:
A. măduvei sacrate;
B. măduvei lombare;
C. encefalului;
RĂSPUNSURI
1. B (pag. 97) 51. A (pag. 116)
2. C (pag. 97) 52. C (pag. 116)
3. A (pag. 97) 53. C (pag. 116)
4. C (pag. 97) 54. A (pag. 116)
5. B (pag. 97) 55. A (pag. 116)
6. C (pag. 97) 56. B (pag. 116)
7. A (pag. 97) 57. B (pag. 116)
8. C (pag. 97) 58. A (pag. 117)
9. A (pag. 97) 59. C (pag. 117)
10. C (pag. 97) 60. B (pag. 117)
11. B (pag. 98) 61. C (pag. 117)
12. A (pag. 98) 62. A (pag. 117)
13. B (pag. 98) 63. C (pag. 119)
14. A (pag. 98) 64. A (pag. 119)
15. B (pag. 98) 65. A (pag. 119)
16. C (pag. 98) 66. A (pag. 119, 120)
17. C (pag. 98) 67. C (pag. 120)
18. A (pag. 98) 68. A (pag. 120, 121)
19. B (pag. 98) 69. B (pag. 120, 121)
20. B (pag. 98) 70. A (pag. 120)
21. C (pag. 98, 99) 71. B (pag. 120)
22. A (pag. 99) 72. B (pag. 120)
23. B (pag. 99) 73. A (pag. 120)
24. B (pag. 99) 74. C (pag. 120)
25. B (pag. 99) 75. B (pag. 120)
26. A (pag. 99) 76. A (pag. 117)
27. C (pag. 99) 77. B (pag. 117)
28. B (pag. 99) 78. C (pag. 117, 118)
29. A (pag. 99) 79. B (pag. 118)
30. B (pag. 99) 80. C (pag. 118)
31. C (pag. 99) 81. B (pag. 118)
32. B (pag. 99) 82. B (pag. 118)
33. C (pag. 99) 83. A (pag. 118)
34. A (pag. 99) 84. B (pag. 118)
35. A (pag. 99) 85. C (pag. 118)
36. B (pag. 99) 86. A (pag. 118)
37. C (pag. 99) 87. B (pag. 118)
38. A (pag. 100) 88. B (pag. 118)
39. C (pag. 100) 89. A (pag. 118)
40. B (pag. 100) 90. A (pag. 118)
41. C (pag. 100) 91. B (pag. 118)
42. A (pag. 100) 92. A (pag. 118)
43. A (pag. 100) 93. C (pag. 121)
44. B (pag. 100) 94. B (pag. 121)
45. A (pag. 100) 95. A (pag. 121)
46. B (pag. 100) 96. B (pag. 121)
47. C (pag. 101) 97. C (pag. 121)
48. A (pag. 101) 98. B (pag. 121)
49. C (pag. 101) 99. A (pag. 121)
50. A (pag. 101) 100.C (pag. 121)
10. EXCREŢIA
1. Care dintre următoarele structuri nu fac parte din căile urinare.:
A. calice mici
B. bazinet
C. nefroni
2. Sistemul excretor este format din următoarele componente cu excepţia:

A. rinichi
B. uretra
C. tub digestiv
3. Unul dintre următoarele enunţuri este adevărat:

A. nefronii corticali sunt extrem de importanţi în mecanismul contracurent prin care rinichiul produce urina concentrată
B. reţeaua capilară peritubulară primeşte din arteriolele eferente sângele care intră în glomerulul renal
C. biochimic membranele celulare tubulare conţin pompe metabolice care participă la transportul activ
4. Care dintre următoarele afirmaţii legate de nefron este FALSĂ:

A. este unitatea funcţională a rinichiului
B. este unitatea anatomică a rinichiului
C. în alcătuirea nefronului se întâlneşte un sistem tubular
5. În alcătuirea rinichiului intră următoarele structuri cu EXCEPŢIA:

A. tubi seminiferi contorţi
B. corticala
C. medulara
6. Rinichii au următoarele funcţii cu EXCEPŢIA:

A. funcţia de a excreta cea mai mare parte a produşilor finali de metabolism ai organismului
B. funcţia de a controla concentraţiile majorităţii constituenţilor organismului
C. inactivarea vitaminei D3
7. Care afirmaţii despre rinichi este FALSĂ:

A. contribuie la menţinerea echilibrului acido-bazic al organismului
B. controlează concentraţiile tuturor constituenţilor organismului
C. contribuie la menţinerea homeostaziei
8. Care dintre următoarele afirmaţii legate de nefronii corticali este FALSĂ:

A. au glomerulul situat în medulara renală
B. au ansa Henle scurtă
C. ansa Henle ajunge doar în stratul extern al medularei renale
9. Care dintre următoarele afirmaţii legate de nefronii juxtamedulari este FALSĂ:

A. au glomerulul situat la joncţiunea dintre corticală şi medulară
B. au anse Henle lungi
C. coboară adânc în corticală
10. Referitor la reţeaua de capilare din jurul sistemului tubular al rinichiului una din afirmaţii este FALSĂ:
A. poartă numele de reţea capilară pretubulară
B. este o reţea foarte bogată de capilare
C. cea mai mare parte a reţelei se găseşte în cortexul renal
11. Debitul sangvin renal este de:

A. aproximativ 1000 ml/min
B. 1100 ml/min
C. aproximativ 1200 ml/min
12. Una dintre următoarele afirmaţii referitoare la debitul filtrării glomerulare este FALSĂ:
A. în condiţii bazale reprezintă 20% din debitul cardiac de repaus
B. este de aproximativ 420 ml/1000 g ţesut/min
C. este de aproximativ 1200 ml/min
13. Despre filtratul glomerular se pot spune următoarele cu EXCEPŢIA:

A. se mai numeşte urină primară
B. este o plasmă care conţine proteine în cantităţi semnificative
C. are aproape aceeaşi compoziţie ca şi lichidul care filtrează în interstiţii la capătul arterial al capilarelor
14. Care dintre următoarele afirmaţii despre debitul filtrării glomerulare este FALSĂ:
A. este de 180 L, zilnic
B. reprezintă cantitatea care se formează într-o oră prin toţi nefronii ambilor rinichi
C. este de aproximativ 125 ml/min
15. Forţele care realizează filtrarea la nivelul glomerulului în capsula Bowman sunt următoarele, cu EXCEPŢIA:
A. presiunea coloid-osmotică din exteriorul capilarelor
B. presiunea coloid-osmotică a proteinelor plasmatice din capilare
C. presiunea coloid-osmotică a proteinelor din capsula Bowman
16. Valoarea medie a presiunii din capilarele glomerulare este de:

A. aproximativ 18 mm Hg
B. 60 mm Hg
C. 32 mm Hg
17. Presiunea coloid-osmotică a proteinelor plasmatice din capilare, care se opune filtrării are valoarea de:
A. 0 mm Hg
B. 20 mm Hg
C. 32 mm Hg
18. Presiunea din capsula Bowman în exteriorul capilarelor este de:

B. 0 mm Hg
C. 32 mm Hg
19. Presiunea coloid-osmotică a proteinelor din capsula Bowman este de:

B. 0 mm Hg
C. 32 mm Hg
20. Despre reabsorbţia şi secreţia tubulară se pot spune următoarele cu EXCEPŢIA:

A. se realizează pe parcursul diferitelor porţiuni ale tubilor uriniferi
B. lichidul supus procesului de absorbţie şi secreţie tubulară poartă numele de urină primară
C. lichidul care rezultă în urma acestor procese poartă numele de urină finală
21. Transportul pasiv în reabsorbţia tubulară se caracterizează prin:

A. este limitat de o capacitate maximă de transport a nefronului
B. se face în virtutea unor legi chimice
C. prin acest mecanism se resoarbe o parte din Na şi Cl (în gradient electric şi electrochimic)
22. Care dintre următoarele afirmaţii despre transportul pasiv în reabsorbţia tubulară este FALSĂ:
A. nu necesită energie
B. se face în virtutea unor legi fizice
C. prin acest mecanism se resoarbe apa (în gradient chimic)
23. Despre reabsorbţia apei sunt adevărate următoarele afirmaţii cu EXCEPŢIA:

A. cea mai importantă reabsorbţie are loc la nivelul tubului contort distal
B. toate segmentele nefronului pot absorbi apă
C. reabsorbţia apei se realizează la nivelul tuturor segmentelor nefronului dar în proporţii diferite
24. Care dintre următoarele afirmaţii despre reabsorbţia apei este adevărată:
A. toate segmentele nefronului pot absorbi apă în proporţii egale
B. la nivelul tubului contort proximal apa este atrasă din tub în interstiţiu ca urmare a reabsorbţiei sărurilor, glucozei şi a
altor compuşi utili
C. 15 % din apa filtrată se reabsoarbe la nivelul tubului contort proximal
25. Despre reabsorbţia facultativă a apei se pot afirma următoarele cu EXCEPŢIA:

A. în urina definitivă se elimină circa 4% din apa filtrată la nivel glomerular
B. nu se produce în lipsa ADH
C. în prezenţa ADH se elimină un volum de 1,8 L de urină concentrată/24 ore
26. Reabsorbţia facultativă a apei prezintă următoarele caracteristici, cu EXCEPŢIA:

A. la nivelul tubilor contorţi proximali intervin mecanismele de eliminare a Na şi K
B. la nivelul tubilor contorţi distali intervin mecanismele de reglare a diurezei
C. la nivelul tubilor colectori intervin mecanismele de eliminare a Na şi Cl
27. Transportul activ prezintă următoarele caracteristici, cu EXCEPŢIA:

A. se datorează travaliului metabolic al nefrocitului
B. se face cu consum de energie şi oxigen
C. se realizează fără consum de ATP
28. Prin transport activ se reabsorb următoarele, cu EXCEPŢIA:

A. aminoacizii
B. majoritatea sărurilor minerale
C. toate vitaminele
29. Secreţia tubulară se caracterizează prin:

A. mecanismele secreţiei sunt diferite de cele ale reabsorbţiei
B. sensul transportului este din interiorul tubului spre interstiţiul peritubular
C. completează funcţia de eliminare a unor substanţe acide, toxice sau în exces
30. Una dintre următoarele afirmaţii privind secreţia tubulară este FALSĂ:
A. prin secreţie rinichii intervin în reglarea concentraţiei plasmatice de K+, acid uric şi creatinină
B. procesele de secreţie pot avea loc doar în anumite segmente ale nefronului
C. filtrarea reprezintă principala modalitate de curăţire a plasmei de cataboliţii azotaţi neutilizabili
31. Referitor la secreţia de H+, una dintre afirmaţii este FALSĂ:

A. sediul principal este tubul contort proximal
B. datorită secreţiei de H+, rinichiul participă la reglarea echilibrului acido-bazic
C. mecanismul de secreţie al H+ este unul pasiv
32. Secreţia de K+ se caracterizează prin următoarele, cu EXCEPŢIA:

A. are loc numai prin mecanisme active
B. are loc mai ales în tubul contort distal
C. datorită secreţiei de K+ rinichiul asigură menţinerea normală a potasemiei
33. Care dintre următoarele afirmaţii despre secreţia de NH3 este FALSĂ:
A. reprezintă o modalitate de excreţie suplimentară de H+
B. are efect antitoxic
C. prin excreţia suplimentară de H+ se realizează o acidifiere suplimentară a urinei
34. Care dintre următoarele enunţuri privind ureterele este FALSĂ:

A. în porţiunea inferioară ureterul pătrunde oblic în vezica urinar
B. ureterele sunt mici tuburi musculare netede
C. ureterul trece câţiva centimetri peste epiteliul vezical la pătrunderea ureterului în vezica urinară
35. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la transportul urinei prin uretere este FALSĂ:
A. stimularea simpatică poate creşte frecvenţa undelor peristaltice
B. când presiunea din pelvis creşte se iniţiază o contracţie peristaltică
C. contracţia peristaltică iniţiată se propagă de-a lungul ureterului până la vezica urinară
36. Care dintre următoarele afirmaţii despre vezica urinară este FALSĂ:
A. în vezica urinară pătrund cele două uretere
B. prezintă un sfincter extern
C. este o cavitate cu pereţi alcătuiţi din musculatură striată
37. Despre colul vezical se pot afirma următoarele, cu EXCEPŢIA:

A. se continuă în jos cu uretra
B. muşchiul colului vezical mai este denumit sfincter extern
C. este o prelungire sub formă de pâlnie a corpului vezical
38. Dintre următoarele afirmaţii despre corpul vezicii urinare, una este adevărată:
A. este o prelungire sub formă de pâlnie
B. în corpul vezicii urinare se acumulează urina
C. prezintă un sfincter intern
39. Reflexul de micţiune are următoarele caracteristici, cu EXCEPŢIA:

A. odată iniţiat, se autoamplifică
B. este un reflex controlat în întregime de măduva spinării
C. poate fi inhibat de centrii nervoşi inferiori din trunchiul cerebral
40. Despre compoziţia chimică a urinei se pot afirma următoarele, cu EXCEPŢIA:

A. urina conţine săruri de Na, K, Ca, Mg
B. urina conţine leucocite (>5000/ml)
C. urina conţine 5% diverşi componenţi
41. Valoarea medie normală a creatininei eliminată în urina finală în 24 de ore este de:
A. 0,2 g
B. 2,3 g
C. 1-2 g
42. Valoarea medie normală a Cl- eliminat în urina finală în 24 de ore este:
A. 5,3 g
B. 3,3 g
C. 25 g
43. Valoarea medie normală a ureei eliminată în urina finală în 24 de ore este de:
A. 1-1,5 g
B. 2-3,9 g
C. 25 g
44. Valoarea medie normală a K+ eliminat în urina finală în 24 de ore este de:
A. 3,3 g
B. 2-3,9 g
C. 150 mg
45. Valoarea medie normală a acidului uric eliminat în urina finală în 24 de ore este de:
A. 2-3,9 g
B. 0,2 g
C. nici una dintre valorile de mai sus
46. Despre reflexul de micţiune se pot spune următoarele detalii, cu EXCEPŢIA:

A. vezica urinară se umple progresiv, până ce tensiunea intraparietală atinge o anumită valoare prag
B. acumularea în vezica urinară a 30-50 Ml de urină determină o creştere a presiunii intravezicale de 5-10 cm apă
C. acumularea în vezica urinară a 300-400 Ml de urină determină o creştere a presiunii intravezicale de numai câţiva
centimetri apă
47. Alegeţi varianta corectă despre reflexul de micţiune:

A. micţiunea se va produce atât timp cât umplerea vezicii urinare este suficientă pentru a declanşa un reflex mai puternic
B. dacă reflexul de micţiune declanşat nu reuşeşte să golească vezica urinară, elementele nervoase rămân inhibate timp
de câteva minute, o oră sau chiar mai mult
C. reflexul de micţiune nu se autoamplifică
48. Alegeţi varianta FALSĂ despre reflexul de micţiune:

A. contracţia iniţială a vezicii urinare scade descărcarea de impulsuri de la receptorii vezicali
B. reflexul de micţiune se autoamplifică
C. dacă reflexul de micţiune declanşat nu reuşeşte să golească vezica urinară, elementele nervoase rămân inhibate timp
de câteva minute, o oră sau chiar mai mult
49. Din structura rinichiului NU fac parte:

A. capsula glomerulară
B. capsula renală (Bowman)
C. piramida Malpighi
50. În compoziţia normală a urinei NU intră:

A. leucocite
B. săruri de Na
C. glucoza
51. Alegeţi răspunsul INCORECT dintre următoarele afirmaţii privind rinichii:

A. au ca funcţie majoră formarea şi eliberarea reninei
B. se află situaţi de o parte şi de alta a coloanei vertebrale
C. au ca unitate anatomică şi funcţională nefronul
52. Reabsorbţia ureei se realizează:

A. în gradient osmotic
B. în gradient electric
C. în gradient chimic
53. Referitor la reabsorbţia ureei, una dintre următoarele afirmaţii este FALSĂ:
A. nu necesită energie
B. se realizează prin osmoză
C. se realizează în gradient chimic
54. Care dintre următoarele afirmaţii privind reabsorbţia apei este adevărată:
A. 80% din apa filtrată se reabsoarbe prin reabsorbţie facultativă
B. se realizează în gradient chimic
C. reabsorbţia principală se realizează la nivelul tubului contort proximal
55. Reabsorbţia apei este influenţată de următoarele procese:

A. de prezenţa ADH-ului, când are loc reabsorbţia facultativă
B. de prezenţa ADH-ului, în cazul acţiunii acestuia rezultând o urină diluată pe 24 de ore (un volum de 20-25 Litri)
C. de lipsa ADH-ului rezultând astfel o urină concentrată pe 24 ore (se elimină 1,8 Litri de urină concentrată)
56. Despre ansa Henle se poate afirma:

A. este scurtă în cazul nefronilor juxtamedulari
B. nu intră în componenţa nefronului
C. face legătura între tubul contort proximal şi tubul contort distal
57. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată:

A. nefronii corticali reprezintă 15% din numărul total de nefroni
B. <1% din filtratul glomerular trece în urină
C. debitul sangvin renal este de 420 ml/1000 g ţesut/min

A. în condiţii de efort, debitul sangvin renal reprezintă 20% din debitul cardiac de repaus
B. peste 99% din filtratul glomerular este secretat în urină
C. în lipsa acţiunii ADH-ului se elimină un volum de 20-25 L de urină diluată/zi

A. presiunea din capilarele glomerulare are o valoare medie de 60 mm Hg
B. urina conţine 95% apă şi 5% diverşi componenţi
C. dacă volumul de urină din vezica urinară depăşeşte 200-300 ml presiunea vezicală creşte foarte mult şi rapid

A. gluconeogeneza reprezintă una din cele două funcţii majore ale rinichiului
B. filtratul glomerular este lichidul care filtrează din capilarele glomerulare în capsula Bowman
C. lichidul care rezultă în urma proceselor de reabsorbţie şi secreţie tubulară intră în pelvisul renal sub formă de urină
finală
61. Rinichii au următoarele roluri:
A. inactivarea vitaminei D3
B. secretă cea mai mare parte a produşilor finali de metabolism
C. gluconeogeneză
62. Reţeaua capilară peritubulară:

A. primeşte sânge din arteriolele aferente
B. cea mai mare parte a reţelei de capilare peritubulare se găseşte în medulara renală
C. cea mai mare parte a reţelei de capilare peritubulare se găseşte de-a lungul tubilor proximali, al tubilor distali şi al
tubilor colectori
63. Debitul sangvin renal:

A. este de 1200 ml/oră
B. este de 420 ml/100 g ţesut/oră
C. în condiţii bazale reprezintă 20% din debitul cardiac de repaus
64. Filtratul glomerular:

A. este lichidul care filtrează din capilarele glomerulare în capsula Bowman
B. are aproape aceeaşi compoziţie ca şi lichidul care filtrează în interstiţii la capătul venos al capilarelor
C. este o plasmă ce conţine proteine în cantităţi semnificative
65. Despre debitul filtratului glomerular se poate afirma:

A. cantitativ este de aproximativ 125 ml/min
B. peste 99% din filtrat este secretat în mod obişnuit în tubii uriniferi
C. reprezintă cantitatea de filtrat glomerular care se formează într-o oră prin toţi nefronii ambilor rinichi
66. În capsula Bowman filtrarea se realizează de către următoarele forţe:

A. presiunea coloid-osmotică a proteinelor din capsula Bowman (valoare de 125 mm Hg)
B. presiunea coloid-osmotică a proteinelor plasmatice din capilare (considerată 0)
C. presiunea din capilarele glomerulare(valoare medie de 60 mm Hg)
67. Despre reabsorbţia tubulară se poate afirma:

A. prin reabsorbţie este recuperată majoritatea compuşilor urinei primare
B. microvilii situaţi la polul bazal al nefrocitelor cresc considerabil suprafaţa activă de reabsorbţie tubulară
C. mitocondriile situate la polul apical al nefrocitelor fabrică ATP necesar procesului de absorbţie
68. Prin transport pasiv se reabsorb:

A. ureea
B. glucoza
C. aminoacizii
69. Prin transport pasiv se reabsorb:

A. Na (în gradient osmotic)
B. apa (în gradient electric)
C. ureea (în gradient chimic)
70. Despre reabsorbţia facultativă a apei se poate afirma:

A. se produce în lipsa ADH
B. în lipsa ADH se elimină un volum de 20-25 L urină concentrată în 24 de ore
C. în prezenţa ADH se elimină un volum de 1,8 L urină concentrată în 24 de ore
71. Prin transport activ se reabsorb:

A. ureea
B. săruri minerale (Na+, K+, Cl-, HCO3-)
C. o parte din Na şi Cl
72. Nefrocitul foloseşte ATP pentru transportul:

A. fosfaţilor
B. unei părţi din Na şi Cl
C. ureei
73. Nefrocitul:
A. consumă energie numai pentru recuperarea substanţelor utile
B. participă la realizarea transportului pasiv
C. nu participă la realizarea transportului activ
74. Referitor la secreţia tubulară se pot afirma următoarele:

A. completează funcţia de absorbţie a unor substanţe acide
B. prin secreţie rinichii intervin şi în reglarea concentraţiei plasmatice a unor constituenţi obişnuiţi
C. completează funcţia de absorbţie a unor medicamente
75. Mecanismele secreţiei tubulare:

A. sunt la fel cu cele ale reabsorbţiei – active şi pasive
B. sensul transportului în secreţia tubulară este acelaşi cu cel din cazul reabsorbţiei
C. procesele de secreţie nu pot avea loc pe toată lungimea nefronului
76. Secreţia de H+:

A. are loc în principal în tubul contort distal
B. se realizează prin mecanism pasiv
C. prin secreţia de H+, rinichiul participă la reglarea echilibrului acido-bazic
77. La nivelul tubului contort distal:

A. există mecanisme de transport prin schimb ionic
B. se secretă Na+ şi se reabsorb K+ şi H+
C. mecanismul de transport prin schimb ionic este inactivat de aldosteron
78. Secreţia de K+:

A. are loc mai ales la nivelul tubului contort proximal
B. prin secreţia de potasiu rinichiul asigură creşterea potasemiei
C. se realizează prin mecanisme active (schimb ionic) şi pasive
79. Referitor la mecanismul de transport al urinei următoarele afirmaţii sunt adevărate:

A. prin acumularea urinei în pelvis se iniţiază o contracţie peristaltică
B. stimularea simpatică afectează intensitatea contracţiei prin creşterea acesteia
C. stimularea parasimpatică poate scădea frecvenţa undelor peristaltice
80. Vezica urinară:

A. este o cavitate cu pereţi alcătuiţi din musculatură netedă şi striată
B. face parte din căile urinare
C. este formată din: corpul vezical, trigonul vezical şi porţiunea intermediară
81. Despre colul vezical se pot afirma următoarele:

A. muşchiul colului vezical este denumit adeseori şi sfincter extern
B. mai poartă denumirea de trigon vezical
C. se continuă în jos cu ureterul
82. Vezica urinară:

A. este alcătuită din două părţi: corpul vezical şi colul vezical
B. are pereţii alcătuiţi în majoritate din musculatură striată
C. prezintă un sfincter extern care este în întregime muşchi neted
83. Despre muşchiul colului vezical se pot afirma următoarele:

A. este denumit adeseori şi sfincter extern
B. tonusul său natural opreşte, în mod normal pătrunderea urinei la nivelul uretrei
C. împiedică golirea vezicii, când presiunea intravezicală atinge pragul critic
84. Sfincterul intern al vezicii urinare:

A. se mai numeşte adeseori şi sfincter striat
B. nu poate preveni micţiunea chiar şi atunci când controlul voluntar tinde să o iniţieze
C. este denumirea dată muşchiului colului vezical
85. Despre micţiune se pot afirma următoarele:

A. când în vezică s-au adunat 30-50 ml de urină presiunea creşte foarte mult şi rapid
B. acumularea în vezica urinară a 200-300 ml de urină determină o creştere de numai câţiva centimetri apă a presiunii
intravezicale
C. dacă volumul de urină depăşeşte 300-400 ml presiunea creşte la 5-10 cm apă
86. În compoziţia urinei NU intră:

A. substanţe organice
B. hematii şi leucocite
C. trombocite
87. Despre compoziţia chimică a urinei se poate afirma:

A. urina conţine în proporţie de 10% diverşi componenţi şi de 90 % apă
B. urina are în compoziţie substanţe minerale (săruri de Na, K, Ca, Mg)
C. urina are în compoziţie hematii şi leucocite(>5000/ml)
88. Care dintre următoarele valori medii normale/24 h în urina finală este FALSĂ:
A. Na+ =3,3 g
B. Ca2+ = 0,3 g
C. Mg+ = 150 mg
89. Care dintre următoarele valori medii normale/24 h în urina finală este adevărată:
A. uree = 25 g
B. acid uric = 2-3,9 g
C. fosfor = 0,2 g
90. Care dintre următoarele valori medii normale/24 h în urina finală este FALSĂ:
A. HCO3- = 0,3 g
B. Apă = 1,3 - 1,8 L
C. Na+ = 2 - 3,9 g
91. Nefronii corticali sunt:

A. aproximativ 300.000
B. 85% din numărul total de nefroni
C. 15 % din numărul total de nefroni
92. Nefronii juxtamedulari sunt:

A. aproximativ 1.700.000
B. aproximativ 300.000
C. 85% din numărul total de nefroni
93. Piramida Malpighi:

A. are vârful spre corticala renală
B. are baza spre medulara renală
C. are baza spre corticala renală
94. Debitul sangvin renal în condiţii bazale la o persoană în repaus ce are o frecvenţă cardiacă de 80 bătăi cardiace/min şi
un debit-bătaie de 80 ml/min este de:
A. 1600 ml/min
B. 1080 ml/min
C. 1280 ml/min
95. Urina primară:

A. mai poartă denumirea de filtrat renal
B. este un lichid care filtrează din capsula Bowman în capilarele glomerulare
C. cantitativ, valoarea normală este de aproximativ 125 ml/oră
96. Urina finală:

A. mai poartă denumirea de filtrat glomerular
B. este filtratul glomerular ce traversează diferitele porţiuni ale tubilor uriniferi
C. este un lichid care rezultă în urma proceselor de absorbţie şi reabsorbţie selectivă a substanţelor, procese realizate de
epiteliul renal
97. Debitul sangvin renal în cazul unei persoane cu debit cardiac de repaus de 6 L/ min este:
A. 125 ml/min
B. 120 ml/min
C. 1200 ml/min
A. ansele Henle lungi sunt caracteristice nefronilor corticali
B. biochimic membranele celulelor tubulare conţin pompe metabolice care participă la transportul activ
C. mecanismul secreţiei de H+ este inhibat de aldosteron

A. eliberarea reninei este o funcţie majoră a rinichilor
B. reţeaua capilară peritubulară primeşte din arteriolele aferente sângele care a trecut deja prin glomerul
C. nefrocitele prezintă la polul apical numeroşi microvili iar la polul bazal au numeroase mitocondrii

A. un rinichi conţine aproximativ 2 milioane de nefroni
B. la nivelul tubului contort distal există mecanisme de transport prin schimb ionic care reabsorb Na+ şi secretă K+ sau H+
C. nefronii juxtamedulari sunt extrem de importanţi în mecanismul contracurent, de producere a urinei diluate
RĂSPUNSURI
1. C (pag. 103) 51. A (pag. 103)
2. C (pag. 103) 52. C (pag. 104)
3. C (pag. 103-104) 53. B (pag. 104)
4. C (pag. 103) 54. C (pag. 104)
5. A (pag. 103) 55. A (pag. 104)
6. C (pag. 103-104) 56. C (pag. 103)
7. B (pag. 103) 57. B (pag. 103-104)
8. A (pag. 103) 58. C (pag. 103-104)
9. C (pag. 103) 59. C (pag. 103-105)
10. A (pag. 103) 60. A (pag. 103-104)
11. C (pag. 103) 61. C (pag. 103)
12. B (pag. 103) 62. C (pag. 103)
13. B (pag. 103) 63. C (pag. 103)
14. B (pag. 103) 64. A (pag. 103)
15. A (pag. 103-104) 65. A (pag. 103)
16. B (pag. 103) 66. C (pag. 103-104)
17. C (pag. 104) 67. A (pag. 104)
18. A (pag. 103-104) 68. A (pag. 104)
19. B (pag. 103) 69. C (pag. 104)
20. B (pag. 104) 70. C (pag. 104)
21. C (pag. 104) 71. B (pag. 104)
22. C (pag. 104) 72. A (pag. 104)
23. A (pag. 104) 73. A (pag. 104)
24. B (pag. 104) 74. B (pag. 104)
25. A (pag. 104) 75. A (pag. 104)
26. A (pag. 104) 76. C (pag. 104)
27. C (pag. 104) 77. A (pag. 104)
28. C (pag. 104) 78. C (pag. 104)
29. C (pag. 104) 79. A (pag. 105)
30. B (pag. 104) 80. B (pag. 105)
31. C (pag. 104) 81. B (pag. 105)
32. A (pag. 104-105) 82. A (pag. 105)
33. C (pag. 105) 83. B (pag. 105)
34. C (pag. 105) 84. C (pag. 105)
35. A (pag. 105) 85. B (pag. 105)
36. C (pag. 105) 86. C (pag. 105)
37. B (pag. 105) 87. B (pag. 105)
38. B (pag. 105) 88. B (pag. 105)
39. C (pag. 105) 89. A (pag. 105)
40. B (pag. 105) 90. C (pag. 105)
41. C (pag. 105) 91. B (pag. 103)
42. A (pag. 105) 92. B (pag. 103)
43. C (pag. 105) 93. C (pag. 103)
44. B (pag. 105) 94. C (pag. 103)
45. C (pag. 105) 95. C (pag. 103)
46. C (pag. 105) 96. B (pag. 104)
47. B (pag. 105) 97. C (pag. 103)
48. A (pag. 105) 98. B (pag. 103-104)
49. B (pag. 105) 99. C (pag. 103-104)
50. C (pag. 105) 100.B (pag. 103-104)
11. TEST RECAPITULATIV (I)

1. Durata potenţialului de acţiune în neuroni este de:
A. 200ms
B. 5ms
C. 100ms
2. Este adevărat că nucleul:

A. are o poziţie excentrică în nucleu
B. transmite informaţia genetic
C. ocupă 4/5 din celulă
3. Difuziunea simplă nu este specifică pentru:

A. oxigen
B. glucoză
C. testosteron şi progesteron
4. Este adevărat că potenţialul de acţiune:

A. duce la completa depolarizare a membranei
B. odată generat, stimulează local zona
C. se propagă unidirecţional
5. Planul transversal:
A. merge paralel cu fruntea
B. se numeşte al metameriei corpului
C. se numeşte al simetriei bilaterale
6. Nu putem spune că axul longitudinal al corpului:

A. este axul lăţimii corpului
B. corespunde unei dimensiuni a spaţiului
C. prin el trece planul sagital al corpului
7. Formele de transport care utilizează proteină transportatoare sunt următoarele, cu excepţia:

A. transportului activ primar
B. transportului activ secundar
C. exocitozei
8. Potenţialul membranar de repaus: (pag. 9)

A. pompa funţionează la un raport 3 potasiu/2 sodiu
B. valoarea potenţialelor se datorează activităţii pompei de sodiu/potasiu
C. concentraţia celor doi ioni variază continuu
9. Epiteliul pseudostratificat se găseşte în:

A. Epiteliu traheal
B. Canalele glandelor exocrine
C. Tunica internă a vaselor sanguine
10. Cromozomii conţin următoarele, cu excepţia:

A. sodiu şi magneziu
B. proteine nonhistonice
C. proteine histonice
11. Membrana celulară nu prezintă:

A. glicolipide
B. glicoproteine
C. doar schimb de substanţe nutritive
12. Planul transversal prezintă următoarele caracteristici:

A. se numeşte al metameriei corpului
B. se numeşte plan vertical
C. foloseşte pentru precizarea poziţiei elementelor componente pentru fiecare organit
13. Epiteliul glandular de tip endocrin se găseşte în:

A. paratiroide
B. ovar
C. testicul
14. Membrana nucleară nu prezintă următoarele caracteristici:

A. prezintă ribozomi pe faţa externă
B. membrana internă este aderentă la citomembranele reticulului endoplasmatic
C. este poroasă
15. În vedere anterioară a cavităţilor trunchiului, evidenţiem următoarele, cu excepţia:

A. Omoplatul
B. Cavitate pleurală
C. Cavitate pelvină
16. Subdiviziunile cavităţii abdominale sunt următoarele, cu excepţia:

A. epigastru
B. cavitatea pericardică
C. abdomen lateral drept
17. Membrana celulară cuprinde următoarele, cu excepţia:

A. strat hidrofob dispus la exterior
B. fosfolipide
C. colesterol
18. Diafragma:
A. este un muşchi
B. separă cavitatea pleurală de cavitatea pericardică
C. separă cavitatea toracică de cavitatea pelvină
19. Subdiviziunile cavităţii toracice sunt:

A. mediastinul
B. epigastru
C. hipogastru
20. Care este afirmaţia adevărată?

A. planul care împarte corpul în două jumătăţi simetrice se numeşte medio-sagital
B. axul longitudinal are un pol stâng şi unul drept
C. axul transversal este axul grosimii corpului cu un pol anterior şi unul posterior
21. Celulele:
A. conţin hialoplasmă
B. au lizozomi cu rol în diviziunea celulară
C. au iniţia formă cubică
22. Este adevărat că:

A. corpusculii lui Palade sunt sediul sintezei proteice
B. mitocondriile conţin enzime hidrolitice
C. ergastoplasma este un sistem membranar alcătuit din micro şi macrovezicule
23. Proprietăţile generale ale celulelor sunt următoarele, cu excepţia:

A. potenţialul de membrană
B. contractilitatea
C. sinteza proteică
24. Pompa de sodiu/potasiu:

A. intervine în crearea potenţialului de membrană
B. este un exemplu de transport activ secundar
C. introduce în celulă 4 ioni de sodiu şi expulzează 5 ioni potasiu pătruns în celulă
25. Ţesutul epitelial de tip secretor mixt se găseşte în:
A. pancreas
B. paratiroide
C. prostată
26. Următoarele afirmaţii sunt adevărate, cu excepţia:

A. corpii tigroizi sunt echivalenţii lizozomilor pentru celula nervoasă
B. membrana celulară conţine un bistrat fosfolipidic
C. centrozomul are rol în diviziunea celulară
27. Membrana celulară:

A. proteinele sunt uniform distribuite în toată masa membranei
B. miezul hidrofob asigură mecanismele de transport membranar
C. determină forma celulei
28. La metabolizarea glicogenului participă:

A. reticulul endoplasmatic neted
B. ribozomii
C. mitocondriile
29. Următoarele conţin enzime hidrolitice:

A. aparatul golgi
B. ribozomii
C. lizozomii
30. Următoarele conţin enzime necesare sintezei de ATP:

A. mitocondriile
B. lizozomii
C. ribozomii
31. Următorii neuroni au aspect piriform:

A. bipolari
B. unipolari
C. multipolari
32. Care dintre următoarele fascicule nu se găseşte decât în partea superioară a măduvei:
A. gracilis
B. cuneat
C. Gowers
33. Ce efect are stimularea sistemului nervos vegetativ simpatic asupra ficatului:
A. glicogenoliză
B. nu are efect
C. glicoliză
34. Care dintre următoarele reflexe, reprezintă un reflex vegetativ medular:

A. reflexul de deglutiţie
B. reflexul vasoconstrictor
C. reflexul lacrimal
35. Legătura dintre ventriculul IV şi ventriculul III este realizată de către:

A. orificiile interventriculare
B. fornix
C. apeductul Sylvius
36. Originea reală a fibrelor parasimpatice ale nervului facial este reprezentată de nucleul:
A. ambiguu
B. cohlear ventral
C. lacrimal
37. Care dintre următoarele fascicule conduce două tipuri de sensibilităţi:

A. cuneat
B. spinotalamic anterior
C. vestibulospinal
38. Care dintre următorii nervi cranieni are originea reală a fibrelor vegetative parasimpatice în bulb:
A. accesor
B. trigemen
C. vag
39. Nervul cranian X nu inervează:

A. limba
B. plămânii
C. glanda lacrimală
40. Următoarea afirmaţie despre cerebel este adevărată:

A. are substanţă cenuşie dispusă la interior
B. este legat doar de mezencefal
C. extirparea lui determină tulburări metabolice
41. Care dintre ramurile nervului spinal se distribuie muşchilor jgheaburilor vertebrale:
A. dorsală
B. comunicantă albă
C. ventrală
42. Care dintre următorii nervi cranieni are doar fibre vegetative parasimpatice:
A. trigemen
B. abducens
C. nici unul de mai sus
43. Substanţa reticulată a măduvei spinării este cel mai bine individualizată la nivel:
A. sacral
B. cervical
C. coccigian
44. Care dintre următorii nervi cranieni are originea reală a fibrelor motorii în două etaje diferite ale sistemului nervos
central:
A. accesor
B. glosofaringian
C. facial
45. Retina:
A. se întinde anterior de ora serrata
B. prezintă pata galbenă şi pata oarbă
C. realizează numai recepţia stimulilor luminoşi
46. Al treilea neuron al căii optice se află în :

A. corpul geniculat lateral
B. chiasma optică
C. celule multipolare
47. Punctul remotum :

A. este la 6 m de ochi
B. este la 25 cm de ochi
C. este la 18 m de ochi
48. Analizatorul care furnizează cantitatea cea mai mare de informaţii este:
A. vizual
B. auditiv
C. vestibular
49. Protoneuronul căii vestibulare este situat în:

A. punte
B. nuclei vestibulari
C. ganglionul vestibular Scarpa
50. Inervaţia parasimpatică a fibrelor musculare circulare ale irisului este asigurată de :
A. nervul oculomotor
B. nervul facial
C. nervul optic
51. Originea reală a nervilor cranieni responsabili de motilitatea globului ocular se află:
A. în punte şi mezencefal
B. numai în punte
C. numai în mezencefal
52. Următoarele papile nu conţin muguri gustativi:

A. fungiforme
B. filiforme
C. circumvalate
53. În partea inferioară a girului postcentral se află aria:

A. olfactivă
B. gustativă
C. vizuală
54. Fusurile neuromusculare sunt răspândite în:

A. aponevroze
B. periost
C. muşchi
55. Retina conţine:

A. celule bipolare
B. celule de susţinere
C. toate aceste tipuri
56. Percepţia gusturilor se realizează astfel:

A. acru la vârful limbii
B. dulce la baza limbii
C. sărat pe marginile limbii
57. Cu lentile convergente se corectează:

A. astigmatismul
B. ochiul hipermetrop
C. ochiul miop
58. Din tunica mijlocie a globului ocular face parte:

A. coroida
B. retina
C. corneea
59. Limita anterioară a coroidei este reprezentată de:

A. ora serrata
B. iris
C. ligamentele suspensoare ale cristalinului
60. Celulele cu conuri din structura retinei sunt în număr de:

A. 5-7 milioane
B. 3 milioane
C. 15 milioane
61. Următoarele sunt glandele endocrine, cu excepţia:

A. parotidele
B. epifiză
C. hipofiză
62. Care dintre următoarele organe conţin şi celule cu rol endocrin:

A. duodenul
B. colonul
C. nici una dintre cele de mai sus
63. Hipofiza :
A. este localizată la baza encefalului
B. este situată între tuberculii cvadrigemeni superiori
C. este localizată pe şaua turcească sub osul etmoid
64. Adenohipofiza secretă:

A. oxitocină
B. cortizol
C. hormon luteinizant
65. Insulina:
A. creşte lipogeneza
B. hipersecreţia de insulină determină diabet zaharat
C. este singurul hormon cu efect catabolizant pe toate mecanismele intermediare
66. Calcitonina :
A. ajută la fixarea calciului în oase
B. ajută la eliminarea calciului din oase
C. este secretată de celule situate numai la nivelul paratiroidei
67. Care din următoarele sunt oase lungi:

A. fibula
B. scapula
C. occipitalul
68. Câte oase carpiene participă la formarea scheletului mâinii:

A. 5
B. 8
C. 14
69. Sarcomerul este unitatea morfofuncţională a miofibrilei şi este cuprins între:

A. doua benzi I
B. trei membrane Z
C. două membrane Z
70. Randamentul contracţiei masei musculare este de :

A. 40%
B. 70%
C. 30%
71. Articulaţiile dintre corpurile vertebrale sunt:

A. sindesmoze
B. amfiartroze
C. sinostoze
72. Potenţialul de acţiune se propagă în lungul fibrei musculare cu o viteză de:

A. 200m/s
B. 50m/s
C. 30m/s
73. Scheletul piciorului este format din

A. 29 oase
B. 27 oase
C. 26 oase
74. Care oasele nu participă la formarea neurocraniului:

A. temporal
B. maxilar
C. etmoid
75. Prima vertebră cervicală se numeşte :
A. coccis
B. axis
C. atlas
76. În regiunea toracală se găsesc:

A. 12 vertebre
B. 32 vertebre
C. 30 vertebre
77. Durata fazei de latenţă în cazul secusei fibrei musculare striate este de :
A. 0,05 sec
B. 0,03 sec
C. 0,01 sec
78. Muşchii scheletici reprezintă:

A. 30% din masa organismului
B. 40% din masa organismului
C. 50% din masa organismului
79. Saliva conţine un procent de substanţe organice de :

A. 0,1%
B. 0,2%
C. 0,3%
80. Nucleazele sunt enzime produse de :

A. acinii pancreatici
B. glandele oxintice
C. glandele patotide
81. Între stomac şi duoden se găseşte:

A. un sfincter funcţional
B. sfincterul piloric
C. valva ileocecală
82. Unde se găsesc celulele care secretă gastrina:

A. în parotide
B. în glandele pilorice
C. în glandele paratiroide
83. Nu este o diharazidază:

A. amilaza
B. izomaltaza
C. maltaza
84. În alcătuirea chilomicronilor nu intră:

A. lecitină
B. colesterol
C. vitamine hidrosolubile
85. pH-ul optim pentru acţiunea pepsinei este :

A. 1,8-3,5
B. 1,2-2,5
C. 1,5-2
86. Glandele oxintice nu secretă:

A. factor intrinsec
B. acid clorhidric
C. vitamina B 12
87. Bila este formată de către hepatocite şi celule ductale în cantitate de:
A. 250 – 1100 ml/zi
B. 500-1800ml/zi
C. 600-2000 ml/zi
88. Benzile musculare din structura intestinului gros se numesc :

A. tenii
B. haustre
C. adventice
89. Care dintre următoarele organe are cap, corp şi coadă:

A. stomac
B. pancreas
C. niciunul din cele de mai sus
90. Timpul necesar chimului pentru a trece de la pilor la valva ileocecală este:
A. 1 oră
B. 2-3 ore
C. 3-5 ore
91. Glucidele reprezintă un procent din dietă de:

A. 10-20%
B. 30-40%
C. 50-60%
92. Secreţiile intestinului subţire conţin următoarele cu excepţia:

A. lipază
B. amilază
C. izomaltază
93. Care dintre următoarele substanţe are rol bactericid:

A. acizii biliari
B. lizozimul
C. acidul clorhidric
94. Mucusul este :

A. o glicoproteină
B. un acid nucleic
C. un derivat de colesterol
95. La om, pe arcada dentară superioară se află:

A. 4 premolari
B. 4 canini
C. 2 incisivi
96. Următorul ion are concentraţie mai mare în salivă decât în plasmă:
A. sodiu
B. potasiu
C. calciu
97. Mişcările limbii asociate cu masticaţia sunt coordonate de fibre ale nervilor:
A. hipoglos
B. facial
C. trigemen
98. Forţa contracţiilor gastrice este controlată de :

A. alimente
B. acetilcolină
C. amilază salivară
99. Unda de relaxare esofagiană:

A. urmează undei peristaltice
B. relaxează faringele
C. se transmite prin neuronii mienterici
100. Glandele pilorice secretă:

A. somatostatină
B. factor intrinsec
C. gastrină
150
RĂSPUNSURI
1. B (pag. 10) 51. A (pag. 26, 27)
2. B (pag. 7) 52. B (pag. 43)
3. C (pag.9) 53. B (pag. 43)
4. A (pag.10) 54. C (pag. 41)
5. B (pag.5) 55. C (pag. 44 )
6. A (pag.4) 56. C (pag. 43)
7. C (pag.9) 57. B (pag.46)
8. B (pag.9) 58. A (pag. 44)
9. A (pag.11) 59. A (pag. 44))
10. A (pag.8) 60. A (pag. 45)
11. C (pag.7) 61. A (pag. 54)
12. A (pag.5) 62. A (pag. 54)
13. A (pag.11) 63. A (pag 54, 60)
14. B (pag.8) 64. C (pag. 55)
15. A (pag.4) 65. A (pag. 59)
16. B (pag.4) 66. A (pag. 58)
17. A (pag.6) 67. A (pag. 63)
18. A (pag.4) 68. C (pag. 65)
19. A (pag.4) 69. C (pag. 70)
20. A (pag.4, 5) 70. C (pag. 71)
21. A (pag.5,6,7 ) 71. B (pag. 67)
22. A (pag. 7) 72. C (pag. 71)
23. B (pag. 8,9,10) 73. C (pag. 65)
24. A (pag. 9) 74. B (pag. 64)
25. A (pag. 11) 75. C (pag. 65)
26. A (pag. 7) 76. A (pag. 65)
27. C (pag. 6) 77. C (pag. 71)
28. A (pag. 7) 78. B (pag. 70)
29. C (pag. 7) 79. C (pag. 75)
30. A (pag.7 ) 80. A (pag. 77, 79)
31. C (pag. 13) 81. B (pag. 74)
32. B (pag. 21) 82. B (pag. 77, 79)
33. A (pag. 35) 83. A (pag. 80)
34. B (pag. 25) 84. C (pag. 80, 81)
35. C (pag. 30) 85. A (pag. 77)
36. C (pag. 27) 86. C (pag. 77)
37. A (pag. 21) 87. A (pag. 75, 78)
38. C (pag. 28) 88. A (pag. 74)
39. C (pag. 28) 89. B (pag. 74, 75)
40. A (pag. 29) 90. C (pag. 78)
41. A (pag. 23) 91. C (pag. 80)
42. C (pag. 26, 27) 92. B (pag. 79)
43. B (pag. 19) 93. B (pag. 75, 78)
44. A (pag. 28) 94. A (pag. 77)
45. B (pag. 44) 95. A (pag. 75, 74)
46. A (pag. 47) 96. B (pag. 75)
47. A (pag. 46) 97. A (pag.28)
48. A (pag. 44) 98. B (pag. 77)
49. C (pag. 50) 99. C (pag. 76)
50. A (pag. 44) 100.C (pag. 77)
12. TEST RECAPITULATIV (II)

1. Următoarea secreţie are pH acid:
A. biliară
B. pancreatică
C. gastrică
2. Reduc tensiunea superficială a grăsimilor
A. sărurile biliare
B. acizii nucleici
C. lipazele
3. Plasma sanguină conţine apă în procent de:

A. 10%
B. 40%
C. 90%
4. Hemostaza primară are ca efect oprirea sângerării într-un timp de:

A. 1-2 minute
B. 2-4 minute
C. 4-8 minute
5. Canalul toracic are o lungime de :

A. 20 cm
B. 25-30 cm
C. 40 cm
6. La nivelul fasciculului Hiss şi reţelei Purkinje, frecvenţa descărcărilor este de:

A. 25/min
B. 35/min
C. 45/min
7. Volumul-bătaie al fiecărui ventricul are o valoare medie de:

A. 50ml
B. 60ml
C. 70ml
8. În artera aortă sângele se deplasează cu o viteză de:

A. 100mm/sec
B. 300mm/sec
C. 500mm/sec
9. Înregistrarea grafică a pulsului se numeşte:

A. sfigmogramă
B. fonocardiogramă
C. electrocardiogramă
10. Viteza sângelui în capilare este de :

A. 50 mm/sec
B. 100 mm/sec
C. 0,5 mm/sec
11. Durata diastolei ventriculare este de :

A. 0,1 sec
B. 0,3 sec
C. 0,5 sec
12. Artera iliacă internă are ramuri parietale pentru :

A. pereţii bazinului
B. vezica urinară
C. nici una dintre acestea
13. Artera femurală se continuă cu:

A. artera tibială posterioară
B. artera poplitee
C. artera tibială anterioară
14. Artera vertebrală participă la vascularizaţia:

A. encefalului
B. axilei
C. cartilajului tiroid
15. Formarea fibrinei durează:

A. 1-2 min.
B. 2-4 min
C. 1-2 sec.
16. În fiecare minut la nivelul capilarelor arteriale se filtrează:

A. 20 ml apă
B. 30 ml apă
C. 16 ml apă
17. Vena iliacă externă continuă vena:

A. cavă inferioară
B. portă
C. femurală
18. Debitul cardiac scade în :

A. febră
B. sarcină
C. somn
19. Manifestările mecanice ale ciclului cardiac sunt redate de:

A. şocul apexian
B. zgomotele cardiace
C. fonocardiogramă
20. Sângele este format din:

A. perilimfă
B. endolimfă
C. elemente figurate
21. La examenul microscopic al sângelui nu se observă

A. limfa
B. leucocite
C. trombocite
22. Despre hematii, sunt corecte următoarele afirmaţii, cu excepţia:

A. au rol în transportul bioxidului de carbon
B. au rol în transportul oxigenului
C. sunt celule nucleate
23. Leucocitele:
A. sunt celule anucleate
B. nu traversează peretele capilar
C. participă la diapedeză
24. Plasma sanguină conţine:

A. apă 9%
B. substanţe organice 90%
C. reprezintă 55% din volumul sanguin
25. În structura plasmei se găsesc :

A. aglutinogenul B
B. globuline
C. plachete
26. Din cavitatea nazală, aerul trece în:

A. trahee
B. faringe
C. laringe
27. La nivelul vertebrei T4, traheea:
A. se împarte în 4 bronhii
B. se ramifică în cei 2 plămâni
C. se împarte în 2 bronhii
28. Volumul expirator de rezervă este :

A. 500ml
B. volum de aer rămas în plămân după un expir forţat
C. volumul de aer suplimentar ce poate fi expirat în timpul unei expiraţii forţate
29. Difuziunea oxigenului se realizează:

A. deoarece gradientul oxigenului este doar 1/10 din gradientul dioxidului de carbon
B. deoarece presiunea parţială din capilare este de 100mm Hg şi cea din aer de 40 mm Hg
C. deoarece presiunea este de 100 mm Hg în aerul alveolar iar în sânge de 40 mm Hg
30. Care dintre următoarele structuri nu reprezintă o cale urinară:

A. nefronii
B. tubii colectori
C. uretra
31. În dinamica filtrării prin membrana glomerulară presiunea din capilarele glomerulare are
valoare medie de :
A. 30mmHg
B. 60mmHg
C. toate variantele de mai sus sunt false
32. Alegeţi enunţul fals cu privire la transportul activ al reabsorbţiei tubulare:

A. se realizează fără consum de ATP
B. se realizează cu consum de oxigen
C. se realizează cu consum de energie
33. Valoarea medie normală de acid uric eliminată în urina finală de 24 ore este de:
A. 150 mg
B. 5,3 g
C. 0,6 – 0,8 g
34. Care dintre următoarele enunţuri referitoare la compoziţia urinei este fals:
A. urina nu conţine hematii
B. urina conţine creatinină
C. urina conţine acid uric
35. Presiunea din capsula Bowman :

A. este considerată 0 mmHg
B. nu se opune filtrării
C. este de 18 mmHg
36. Forma de utilizare preferenţială a hexozelor de către celule este:

A. zaharoza
B. galactoza
C. glucoza
37. Randamentul glicolizei anaerobe este:

A. 5%
B. 4%
C. 3%
38. Este vitamină hidrosolubilă

A. retinolul
B. tocoferolul
C. piridoxina
39. Mobilizarea acizilor graşi nu este realizată de:

A. epinefrină
B. noradrenalină
C. insulină
40. Precizaţi care dintre următoarele structuri nu aparţin uterului:

A. perimetrul
B. miometrul
C. foliculii
41. La femeie organul genital extern este reprezentat de:

A. vulvă
B. col uterin
C. vagin
42. Gonada masculină este reprezentată de:

A. spermatozoid
B. epididim
C. testicul
43. După ovulaţie fecundarea se poate produce până la:

A. 6 zile
B. 1 zi
C. 1 oră
44. Ovulaţia şi formarea corpului galben sunt stimulate de către:

A. LH
B. estradiol
C. FSH
45. Precizaţi în ce zi a ciclului ovarian are loc ovulaţia:

A. ziua 28
B. ziua 10
C. ziua 14
46. Epiteliul vaginal este de tip :

A. cilindric
B. pavimentos cheratinizat
C. pavimentos stratificat
47. Membrana celulară nu conţine:

A. glicolipide
B. glucide puternic încărcate pozitiv
C. fosfolipide
48. Dictiozomul:
A. este un sistem format numai din microvezicule şi cisterne alungite
B. este situat în zona cea mai activă a citoplasmei
C. realizează excreţia unor substanţe extracelulare
49. Organitele specifice sunt următoarele, cu excepţia:

A. ergastoplasta
B. corpii tigroizi
C. miofibrile
50. Cu o excepţie; următoarele sunt adevărate despre citoplasmă:

A. partea structurată este hialoplasma
B. este o structură complexă
C. faza dispersată este ansamblu de micelii
51. Fusurile neuromusculare sunt inervate motor de:

A. motoneuronii alfa
B. motoneuronii beta
C. motoneuronii gamma
52. Care dintre următoarele glande este mixtă:
A. epifiza;
B. parotida;
C. testicolul
53. Sângele:
A. este alcătuit din limfă şi elemente figurate;
B. conţine limfocite care au rol în apărarea (imunitatea) specifică
C. conţine hematii care au rol în hemostază
54. Sângele:
A. conţine leucocite care au rol în hemostază
B. conţine aglutinogeni alfa şi beta
C. conţine leucocite care posedă mitocondrii
55. Care dintre următoarele nu este o proprietate fundamentală a miocardului:

A. conductibilitatea
B. elasticitatea
C. automatismul
56. Catecolaminele sunt hormonii secretaţi de:

A. hipofiză
B. corticosuprarenală
C. medulosuprarenală
57. Următoarele afirmaţii privind hematiile adulte sunt corecte, cu excepţia:

A. au rol în transportul CO2
B. au rol în menţinerea echilibrului acido-bazic prin fenomenul de membrană Hamburger
C. la nivelul membranei posedă aglutinine ce determină sistemele imunologice sangvine 0AB şi Rh(D)
58. Bila:
A. este locul unde se acumulează produsul de secreţie al hepatocitelor
B. se secretă doar în timpul digestiei
C. conţine săruri biliare ce au rolul de emulsionare a lipidelor
59. Bila:
A. conţine enzime cu rol în digestia lipidelor
B. conţine electroliţi care se combină cu sărurile biliare rezultând acizi biliari
C. conţine lecitină
60. Următoarele afirmaţii privind celula sunt corecte, cu excepţia:

A. dimensiunea variază în funcţie de specializare
B. poate exista numai în grup, formând ţesuturile
C. iniţial toate celulele au o formă globuloasă
61. Care dintre următoarele afirmaţii privind catabolismul este corectă:

A. asigură creşterea şi dezvoltarea organismului
B. substanţele macromoleculare implicate în catabolism provin doar din structurile celulare
(endogene)
C. 55% din energia rezultată se pierde sub formă de căldură
62. Epiteliul de acoperire pavimentos unistratificat se întâlneşte la nivelul:

A. tunicii interne a vaselor sangvine şi limfatice
B. mucoasei bronhiolelor
C. epidermului
63. Următoarele afirmaţii privind trunchiul cerebral sunt corecte, cu excepţia:

A. trunchiul cerebral este sediul unor reflexe somatice şi vegetative
B. în trunchiul cerebral îşi au originea 10 perechi de nervi cranieni
C. în trunchiul cerebral îşi au originea 12 perechi de nervi cranieni
64. În sistemul nervos simpatic, la nivelul sinapsei între fibra preganglionară şi cea
postganglionară se foloseşte ca mediator chimic:
A. epinefrina
B. adrenalina
C. acetilcolina
65. În timpul activităţii cardiace la adult:

A. volumul sângelui pompat în condiţii de repaus este de 5 l.
B. valvele atrio-ventriculare se deschid în timpul sistolei ventriculare
C. valvele aortică şi pulmonară se închid în timpul sistolei ventriculare
66. Circulaţia pulmonară:

A. transportă sânge încărcat cu O2 spre plămâni
B. este parte componentă a circulaţiei sistemice
C. sângele încărcat cu O2 este colectat de venele pulmonare
67. Următoarele afirmaţii privind organitele celulare (partea structurată a citoplasmei) sunt
corecte, cu excepţia:
A. mitocondriile sunt sediul fosforilării oxidative, cu eliberare de energie
B. reticulul endoplasmatic neted este un sistem circulator intracitoplasmatic
C. centrozomul conţine cromozomii
68. Care pereche de coaste NU se articulează direct cu sternul:

A. perechea I-a
B. perechea a VI-a
C. perechea a VIII-a
69. Următoarele afirmaţii privind rolurile oasele sunt corecte, cu excepţia:

A. rol antitoxic
B. rol de forţe de propulsie ale aparatului locomotor
C. rol de sediu principal al organelor hematopoietice
70. Care dintre următoarele structuri anatomice nu este vascularizată de artera carotidă externă:
A. regiunea temporală
B. regiunea occipitală
C. creierul
71. Următoarele afirmaţii privind palparea pulsului sunt corecte, cu excepţia:

A. prin palparea pulsului obţinem informaţii privind ritmul inimii
B. prin palparea pulsului obţinem informaţii privind rezistenţa periferică
C. pulsul se percepe comprimând o arteră superficială pe un plan dur
72. Care dintre următoarele manifestări nu caracterizează diabetul zaharat:

A. polidipsie
B. hipoglicemie
C. glicozurie
73. Membrana alveolo-capilară (respiratorie) este alcătuită din următoarele structuri, cu excepţia:
A. epiteliul bronşic
B. surfactant
C. interstiţiul pulmonar
74. La adult, care dintre următoarele nu face parte din principalele substanţe secretate de glandele gastrice
A. amilază
B. mucus
C. acid clorhidric
75. Următoarele afirmaţii privind rolul rinichilor sunt corecte, cu excepţia:

A. Contribuie la menţinerea echilibrului acido-bazic al organismului
B. Prin gluconeogeneză intervin în metabolismul glucidic
C. Transportă urina spre uretere
76. Următoarele afirmaţii privind obezitatea sunt corecte, cu excepţia:

A. Odată instalată, pentru menţinerea ei, aportul şi consumul sunt egale
B. Apare printr-un aport excesiv de glucide şi lipide – băuturi carbogazoase dulci şi hrană tip fast-food
C. Este o boală metabolică majoră
77. La adult, traheea are o lungime de:

A. 8 – 12 cm;
B. 10 – 12 cm;
C. 12 – 14 cm;
78. Din acinii pulmonari fac parte următoarele, cu excepţia:

A. bronhiolele respiratorii;
B. alveolele pulmonare;
C. bronhiolele terminale;
79. Principalii efectori somatici sunt:

A. muşchii netezi;
B. muşchii striaţi;
C. exteroreceptorii;
80. Cele trei nivele majore, cu atribuţii funcţionale specifice ale SNC sunt:
A. nivelele receptorilor, centrilor nervoşi şi efectorilor;
B. reflexele necondiţionate, reflexele condiţionate şi activitatea nervoasă superioară (ANS);
C. nivelele măduvei spinării, subcortical şi cortical;
81 Neuroplasma poate conţine:

A. incluziuni pigmentare;
B. centrozomul;
C. 1 – 2 nucleoli;
82. Care dintre următoarele structuri celulare au rol în conducerea impulsului nervos?
A. mitocondrii;
B. neurofibrile;
C. complexul Golgi;
83. Muşchii extrinseci ai globului ocular sunt inervaţi de:

A. 1 pereche de nervi craniani;
B. 2 pereche de nervi craniani;
C. 3 pereche de nervi craniani;
84. Componenta vestibulară a nervului VIII are pe traseu:

A. ganglionul Corti;
B. ganglionul Scarpa;
C. ganglionul geniculat;
85. Fasciculul tectospinal primeşte aferenţe de la scoarţa emisferelor cerebrale după ce acestea au făcut sinapsă în:
A. mezencefal;
B. corpii geniculaţi;
C. corpii striaţi.
86. Dacă se secţionează căile corticospinale care pleacă din emisfera stângă:
A. se produce paralizia membrelor;
B. nu apar dificultaţi în efectuarea mişcărilor voluntare ale membrelor din partea dreaptă;
C. nu este afectată motilitatea involuntară.
87. Lichidul cefalorahidian se găseşte între:

A. dura mater şi arahnoidă;
B. arahnoidă şi piamater;
C. duramater şi piamater;
88. Componenta cohleară a nervului VIII conduce de la urechea internă impulsuri pentru:
A. echilibru;
B. văz;
C. auz;
89. Din nucleul accesori al nervului oculomotor pleacă fibre:

A. motorii;
B. vegetative;
C. senzitive;
90. Nervii spinali cervicali sunt în număr de:

A. 7;
B. 8;
C. 12;
91. Canalul ependimar străbate:

A. cornul anterior medular;
B. cornul posterior medular;
C. comisura cenuşie.
92. Măduva spinării se întinde:

A. de la vertebra C1 la gaura occipitală;
B. de la gaura occipitală la vertebra L2;
C. de la gaura occipitală la sacru;
93. Fasciculul spinocerebelos ventral:

A. străbate bulbul, puntea şi mezencefalul şi ajunge la cerebel de-a lungul pedunculului cerebelos superior;
94. Căile sensibilităţii interoceptive:

A. au receptori sub formă încapsulată în pereţii vaselor şi organelor interne;
B. deutoneuronul se găseşte în măduva spinării;
C. al treilea neuron se găseşte la nivelul hipotalamusului ;
95. Fasciculul piramidal poate avea originea în:

A. aria premotorie;
B. aria somestezică principală;
C. corpii striaţi;
96. Calea sistemului piramidal cuprinde:

A. fasciculul piramidal încrucişat, situat în cordonul anterior al măduvei spinării;
B. 1.000.000 de fibre mielinizate;
C. fibre corticonucleare;
97. Calea sistemului piramidal are:

A. 1 neuron;
B. 2 neuroni;
C. 3 neuroni;
98. În cadrul căii sistemului extrapiramidal, eferenţele nucleilor bazali sunt reprezentate de fibre:
A. striorubrice;
B. reticulospinale;
C. corticovestibulare;
99. În cadrul căii sistemului extrapiramidal, eferenţele nucleilor bazali ajung la:
A. punte;
B. bulb;
100. Căile extrapiramidale cu originea în scoarţa emisferelor cerebrale:

A. sunt situate în cordoanele posterioare medulare;
B. se opresc în trunchiul cerebral;
C. fac sinapsă în nucleii bazali.
RĂSPUNSURI
1. C (pag. 77-80) 51. C (pag. 41)
2. A (pag. 78) 52. C (pag. 11)
3. C (pag.85) 53. B (pag. 89, 90)
4. B (pag. 86) 54. C (pag. 89, 90)
5. B (pag. 89) 55. B (pag. 91)
6. A (pag. 91) 56. C (pag. 57)
7. C (pag. 90) 57. C (pag. 85, 86, 101)
8. C (pag. 93) 58. C (pag. 78)
9. A (pag. 92) 59. C (pag. 78)
10. C (pag. 93) 60. B (pag. 5)
11. C (pag. 92) 61. C (pag. 108)
12. A (pag. 88) 62. A (pag. 11)
13. B (pag. 88) 63. B (pag. 26)
14. A (pag. 87) 64. C (pag. 33)
15. C (pag. 86) 65. A (pag. 90, 91, 92)
16. C (pag. 89) 66. C (pag. 87)
17. C (pag. 88) 67. C (pag. 7, 8)
18. C (pag. 90) 68. B (pag. 65)
19. A (pag. 92) 69. B (pag. 66)
20. C (pag. 84) 70. C (pag. 87)
21. A (pag. 84) 71. B (pag. 92)
22. C (pag. 84) 72. B (pag. 59, 60)
23. C (pag. 84) 73. A (pag. 98, 99)
24. C (pag. 84) 74. A (pag. 77)
25. B (pag. 85) 75. C (pag. 103)
26. B (pag.97 ) 76. C (pag. 114)
27. C (pag. 97) 77. B (pag. 97)
28. C (pag. 99) 78. C (pag. 97)
29. C (pag. 100) 79. B (pag. 18)
30. A (pag. 103) 80. C (pag. 18))
31. B (pag. 103-104) 81. A (pag. 14)
32. A (pag.104) 82. B (pag. 7, 14)
33. C (pag. 105) 83. C (pag. 26-27)
34. A (pag. 105) 84. B (pag. 18)
35. C (pag. 103, 104) 85. C (pag. 23)
36. C (pag. 108) 86. C (pag. 22-23)
37. C (pag. 109) 87. B (pag. 19)
38. C (pag. 114, 115) 88. C (pag. 28, 49, 50)
39. C (pag. 5, 110) 89. B (pag. 26)
40. C (pag. 117) 90. B (pag. 23)
41. A (pag. 117) 91. C (pag. 19)
42. C (pag. 117) 92. B (pag. 18)
43. B (pag. 120, 121) 93. A (pag. 21)
44. A (pag. 120) 94. B (pag. 21)
45. C (pag. 120) 95. A (pag. 22)
46. C (pag 117) 96. C (pag. 22-23)
47. B (pag. 6) 97. B (pag. 23)
48. A (pag. 7) 98. A (pag. 23)
49. A (pag. 7) 99. B (pag. 23)
50. A (pag. 91) 100.C (pag. 23)
13. GERIATRIE
1. Durerea anginoasă are următoarele particularităţi la vârstnic, cu excepţia:
A. Durerea poate fi absentă sau mult diminuată;
B. Sediul durerii poate fi la nivelul coloanei vertebrale sau la nivelul umerilor;
C. Se poate manifesta prin tulburări de echilibru nesistematizate;
D. Investigaţiile paraclinice sunt deosebit de importante pentru diagnostic;
E. Poate fi declanşată cel mai frecvent de efortul fizic.
2. Care din următoarele afirmaţii nu este adevărată referitor la pneumonie:

A. Febra poate lipsi;
B.Tusea este un simptom interpretat frecvent în cadrul bolii;
C. Simptomele pot fi mascate de exacerbări ale afecţiunilor de bază;
D. Debutul pneumoniei este rareori tipic;
E.Reprezintă o problemă majoră de sănătate în compartimentele de îngrijire a vârstnicilor.
3. Care din următoarele afirmaţii este falsă referitoare la sindromul dureros abdominal la vârstnic:
A. Simptomele sunt frecvent minimalizate sau mascate de medicaţia antalgică;
B. Diagnosticul este dificil şi complex, tabloul clinic fiind atipic;
C. Din protocolul de explorări paraclinice EKG furnizează informaţii modeste;
D. Factori de eroare diagnostica pot să apară şi secundar tulburărilor cognitive sau a celor de comunicare;
E. Pentru analgezie se preferă derivaţi opioizi.
4. La persoanele peste 80 de ani, infarctul de miocard se poate manifesta prin:

A. Durere atipică;
B. Dispnee;
C. Semne de AIT;
D. Sincopă;
E. Toate răspunsurile de mai sus.
5. Care din următoarele afirmaţii referitoare la Testul de 6 Minute sunt adevărate:

A.Este bine tolerat de către pacienţii vârstnici, oferind informaţii despre performanţele fizice cotidiene;
B.Este limitat de prezenţa unui sindrom anemic sever;
C.Rezultatele obţinute sunt echivalente cu cele obţinute la proba de efort la covorul rulant;
D.Absenţa tahicardiei la efort este considerată semn de ischemie silenţioasă;
E.Toate răspunsurile de mai sus sunt corecte.
6. Necomplianta terapeutică se poate întâlni în următoarele situaţii:

A. Tulburări de memorie;
B. Tulburări de vedere;
C. Tulburări de micţiune;
D. Posibilităţi financiare limitate;
E. Toate răspunsurile corecte.
7. Primul contact cu pacientul vârstnic presupune următoarele elemente:

A. Simptomele bolii pot fi diferite de cele descrise de adulţi;
B. Prezenţa tulburărilor senzoriale face dificilă comunicarea;
C. Acuzele multiple face dificilă stabilirea afecţiunii de bază;
D. În absenţa tulburărilor cognitive anamneza se va face numai cu pacientul;
E. Toate răspunsurile sunt corecte.
8. Tratamentul igieno-dietetic în angina pectorală presupune următoarele, cu excepţia:

A. Tratarea corectă a DZ;
B. Menţinerea TA la valori cât mai aproape de normal;
C. Tratarea dislipidemiei;
D. Întreruperea fumatului;
E. Efort fizic intens.
9. Factorii de risc cardio-vascular în ischemia silenţioasă sunt următorii, cu excepţia:

A. DZ;
B. Dislipidemiile;
C. Hiperuricemia;
D. Prezenţa anemiei;
E. Hipotiroidia.
10. Bolile care determină cel mai frecvent insuficienţa cardiacă sunt următoarele, cu excepţia:
A. Cardiopatia hipertensivă;
B. Pericardita;
C. Cardiomiopatia ischemică;
D. Valvulopatii;
E. Cardiomiopatii dilatative.
11. Tratamentul unei pneumonii comunitare presupune:

A. Repaus la pat pe perioada febrilă;
B. Antibiotic sau asociere de antibiotice cu spectru larg;
C. Tratament expectorant, fluidifiant, antalgic;
D. Dieta hipercalorica;
E. Toate cele de mai sus.
12. Efectele înaintării în vârstă asupra aparatului respirator sunt următoarele, cu excepţia:
A. Creşte rigiditatea cutiei toracice;
B. Scade reflexul de tuse;
C. Scade complianta pulmonară;
D. Diminuarea sensibilităţii centrului respirator la hipoxie şi hipercapnie;
E. Creşte suprafaţa alveolară.
13. Următoarele afecţiuni sunt responsabile de durere la nivel abdominal:

A. Pielonefrită acută;
B. Ocluzia intestinală;
C. Ischemie mezenterică;
D. IMA;
14. Anamneza durerii abdominale trebuie să vizeze următoarele, cu excepţia:

A. Debutul şi evoluţia durerii;
B. Prezenţa tranzitului intestinal;
C. Factorii agravanţi şi precipitanţi;
D. Simptome asociate durerii;
E. Nu sunt relevante APP chirurgicale.
15. La baza insuficienţei renale cronice stau afecţiuni precum:

A. Nefropatia diabetică;
B. Nefroangioscleroza;
C. Nefropatia obstructivă;
D. Nefropatia ischemică;
16. Regimul bolii renale cronice presupune următoarele, cu excepţia:

A. Evitarea eforturilor fizice mari;
B. Evitarea intervenţiilor chirurgicale;
C. Aport crescut de proteine;
D. Dieta normocalorică;
E. Dieta normosodată în absenţa HTA.
17. Factorii favorizanţi ai unei infecţii urinare sunt următorii, cu excepţia:

A. Arofia mucoasei uretrale;
B. Hiperplazia benignă de prostată;
C. Neoplasmul prostatic;
D. Prostatita acută;
E. Uropatia obstructivă.
18. Factorii de risc cardiovascular la vârstnici sunt:

A. Diabetul zaharat;
B. Dislipidemia;
C. Fumatul;
D. Factori psiho-sociali;
19. Factorii precipitanţi ai insuficienţei cardiace sunt:

A. IMA;
B. Comorbidităţi precum infecţii;
C. Consumul de alcool;
D. Tratamente concomitente: AINS;
20. Următoarele afirmaţii sunt adevărate despre nitroglicerină:

A. Se va respecta administrarea „cu fereastră”;
B. Foarte eficientă sub forma sub lingual;
C. Determină frecvent cefalee cu răspuns la Algocalmin;
D. Determină rar sincopa;
E. Toate răspunsurile sunt corecte.
14. NEUROLOGIE
1. Cea mai frecventa cauza a avc hemoragic este:
a. ruptura de malformatie arterio-venoasa
b. hipertensiunea arteriala
c. ruptura de anevrism sacular
d. amiloidoza cerebrala
e. boli hemoragice
2. Complicatiile migrenei sunt urmatoarele cu exceptia:

a. statusul migrenos
b. infarctul migrenos
c. hemoragia cerebrala secundara migrenei
d. migrena cronica
e. crizele epileptice declansate de migrena
3. Explorarile paraclinice in tcc sunt urmatoarele cu exceptia:

a. IRM cerebral
b. EEG
c. potentiale evocate somestezice si auditive ( in contuziile de trunchi cerebral)
d. evaluarea starii de constienta- scorul Glasgow
e. CT cerebral
4. In cadrul tulburarilor motorii din scleroza multipla pot aparea urmatoarele cu exceptia:
a. parapareza
b. mioclonii
c. hipertonie piramidala
d. abolirea ROT
e. lipsa reflexelor cutanate abdominale
5. In cazul epilepsiei cu crize generalizate tonico-clonice urmatoarea afirmatie este incorecta:

a. se asigura libertatea cailor respiratorii superioare
b. se pozitioneaza pacientul in decubit lateral
c. nu se imobilizeaza pacientul
d. se efectueaza tapotaj toracic pentru a se evita aspirarea secretiilor in caile respiratorii
e. se previn traumatismele secundare crizei prin indepartarea obiectelor sau suprafetelor taioase, ascutite, surselor de foc
sau apa
1. b
2. c
3. d
4. d
5. d
1. AIT (atacul ischemic tranzitor) defineşte un deficit neurologic care dureaza mai putin de:
A. 10 secunde
B. 1 ora
C. 24 ore
D. 48 ore
E. 72 ore
2. Diagnosticul unei hemoragii meningiene non traumatice nu este caracterizat de:

A. Cefalee brutala
B. Redoarea cefei
C. LCR cu aspect clar
D. Fotofobie
E. Sindrom Kernig
3. Diagnosticul de certitudine intr-un AVC se pune prin:

A. Examen cardiovascular urgent
B. CT cerebral
C. Angio RMN
D. Teste biochimice complete
E. Monitorizarea TA
4. Semiologia evocatoare de AIT este:

A. Cecitate monoculara tranzitorie, Afazie tranzitorie, Deficite motorii
B. Stare comatoasa
C. Incontinenta urinara
D. hipotensiune arterială
5. Cea mai frecventa cauza AVC hemoragic este:

A. ruptura de malformatie arterio-venoasa;
B. hipertensiunea arteriala;
C. ruptura de anevrism sacular;
D. amiloidoza cerebrala;
E. boli hemoragice.
6. Ateroscleroza cerebrală debutează:

A. Lent, prin tulburări nevrotice de tipul cefalee, astenie, insomnie, ameţeli, tulburări de memorie
B. În jurul vârstei de 45 ani
C. La femei aflate la premenopauză
D. La persoane cu valori normale ale colesterolului
7. AVC ischemic constituit - diagnostic in urgenta:

A. bilant biologic, examen neurologic, examen diabetologic, EKG
B. examen CT cranio-cerebral doar dupa 6 ore de la debut
C. Puncţie lombară
D. EEG
8. Tratamentul AVC in faza acuta-masuri generale:

A. Glicemia < 120 mg/% - permisa
B. Supravegherea functiilor vitale si neurologice
C. Se recomanda administrarea de solutii hipotone (glucoza 5%)
D. TA (< 200/110 mmHg permisa)
E. Temperatura ( > 37,5 tratata)
9. Mobilizarea precoce a pacientului cu AVC ischemic constituit se realizeaza pentru prevenirea urmatoarelor complicatii:
A. Escarele de decubit, tromboza venoasa profunda
B. Dezechilibrarea diabetului zaharat
C. Cresterea valorilor TA
D. Epilepsia vasculara
10. Hemoragia intracraniana-cauze:

A. Hipertensiunea arterial, diabetul zaharat, traumatismul cranio-cerebral
B. Obezitatea
C. Amiloidoza cerebrala
D. Malformații arteriovenoase ale aortei
11. Tratamentul non-farmacologic al epilepsiei cu crize convulsive tonico-clonice generalizate consta in:
A. asigurarea libertatii cailor respiratorii superioare, imobilizarea pacientului pentru a se evita traumatismele secundare
convulsiilor, indepartarea obiectelor sau suprafetelor taioase, ascutite, surselor de foc sau apa, pentru prevenirea
traumatismelor secundare crizei;
B. pozitionarea pacientului in decubit dorsal;
C. tapotaj toracic pentru evitarea aspiratiei secretiilor in caile respiratorii;
D. efectuarea în timpul crizei a EEG
12. In B. parkinson apar urmatoarele tulburari psihice si cognitive:

A. Bradikinezia, depresia
B. Dementa
C. Anxietatea
D. Akinezia
13. Simptomatologia din cadrul bolii parkinson cuprinde:

A. Bradikinezia, tremurături, rigiditate musculară
B. Hipotensiune ortostatica
C. Disurie
D. Scaderea tolerantei la frig.
14. Hemianopsia reprezintă pierderea vederii:

A. Pentru tot câmpul vizual
B. Pentru o jumătate de câmp vizual
C. Reprezintă pierderea mirosului
15. Debutul unui AVC este:

A. Insidios
B. Brusc
C. Este precedat de aură
D. Pacientul poate merge la spital singur
16. Triada simptomatică în HIC este următoarea:

A. Cefalee, vărsături, edem papilar
B. Cefalee, greata si insomnie
C. Cefalee, greata si gust amar
D. Cefalee, palpitatii si varsaturi
17. AVC ischemic constituit in tertoriul carotidian - simptomatologie:

A. Hemiplegie, hipoestezie, tulburari de vorbire de tip afazic.
B. Diplopie;
C. Dizartrie
D. Hemianopsie
18. Care dintre următoarele tipuri de cancere pot determina metastaze cerebrale
hemoragice:
A. Pulmonar
B. Renal
C. Mamar
D. Cancerul de colon
E. Vezical
19. Factorii de risc ai AVC sunt:

A. Hipocolesterolemia;
B. Fibrilatia atriala, diabetul zaharat, HTA
C. Insuficienta renala cronica;
D. Evitarea consumului de alcool și tutun
20. Explorări paraclinice în TCC sunt următoarele cu excepţia:

A. EEG
B. CT cerebral
C. Scara Glascow
D. RMN
21. Ce este aura epileptică:

A. Amnezie postcritică
B. Apariţia halucinaţiilor în timpul crizei
C. Un simptom care apare înaintea crizei
D. Stare de relaxare după criză
22. Tetraplegia reprezinta :

A. Paralizia membrelor superioare
B. Paralizia tuturor extremitatilor
C. Paralizia picioarelor
23. Paraplegia reprezinta:

A. Paralizia jumatatii stangi a victimei
B. Paralizia membrelor inferioare
C. Paralizia ochilor
24. Tulburările motorii din Scleroza multiplă sunt următoarele cu excepţia:
A. Parapareza
B. Mioclonii
C. Abolirea ROT
D. Lipsa reflexelor cutanate abdominal
25. Nervul cranian I este

A. Optic
B. Oculomotor
C. Olfactiv
D. Trigemen
1. B
2. C
3. B
4. A
5. B
6. A
7. A
8. B
9. A
10. A
11. A
12. A
13. A
14. B
15. B
16. A
17. A
18. B
19. B
20. C
21. C
22. B
23. B
24. C
25. C.
15. NURSING CLINIC
1.Efectele imediate ale gimnasticii medicale sunt: ?

a. activează circulaţia periferică şi creşte debitul cardiac
b. repartizează uniform masa sanguină
c. îndepărtează produşii toxici din organism
d. ajută la digerarea mai rapidă a alimentelor
e.accelerează tranzitul intestinal
Răspuns: a, b
2.Scopul sondajului este: ?

a. evacuarea conţinutului
b. evidenţierea cavităţii conţinutului
c. recoltarea produsului
d. stabilirea diagnosticului
e. stabilirea conduitei terapeutice
Răspuns: a, c
3.Incidentele şi accidentele tubajului gastric sunt: ?

a. vărsătura şi greaţa
b. ruperea sondei
c. hemoragia digestivă
d. încolăcirea sondei
e. toate răspunsurile sunt adevărate
Răspuns: a, d
4.Poziţia corectă a bolnavului, pentru efectuarea clismei evacuatorii este: ?
a. în decubit dorsal
b. în decubit lateral drept
c. în decubit lateral stâng, flexia coapsei stângi pe abdomen,
iar membrul inferior drept întins
d. orice poziţie confortabilă a bolnavului
e. decubit lateral drept cu ambele coapse flectate pe abdomen
Răspuns: a, c
5.Scopul sondajul vezical este: ?

a. golirea vezicii urinare
b. efectuarea procedeelor terapeutice
c. hidratarea vezicii urinare
d. de a insufla aer în vezica urinară
e. de a vizualiza interiorul vezicii urinare
Răspuns: a, b
6.Incidentele şi accidentele sondajului vezical sunt: ?

a. lezarea mucoasei uretrale şi vezicale
b. ruperea sondei vezicale
c. încolăcirea sondei
d. crearea de căi false
e. toate răspunsurile sunt adevărate
Răspuns: a, d
7.Acţiunea unui medicament depinde de: ?

a. structura sa chimică
b. persoana căreia îi este administrată
c. forma de administrare
d. doza de administrare
e. intervalul de timp în care este administrat
Răspuns: a, d, e
8.Injecţiile intramusculare se efectuează în regiunile: ?

a. supero-externă a muşchilor fesieri
b. muşchilor interni ai coapsei
c. muşchilor posteriori ai coapsei
d. regiunea externă a deltoidului
e. toate răspunsurile sunt corecte
Răspuns: a, d
9.Care din bolile de mai jos, pot fi tratate la domiciliu: ?

a. rujeola
b. otita acută
c. bolile cronice
d. neoplasmele
e. apendicita acută
Răspuns: a, c
10.Trusa asistentei medicale va cuprinde: ?

a. seringi de toate mărimile
b. stetoscop şi tensiometru
c. termometre
d. aparat EKG
e. laringoscop
Răspuns: a, b, c
11.Poziţia în pat a bolnavului vârstnic, va fi stabilită de: ?

a. medic
b. şi-o alege singur
c. medic şi asistentă, în funcţie de afecţiune
d. şi-o alege singur cu acordul medicului
Răspuns: b, c, d
12.Compresele reci au acţiune: ?

a. hipotermizantă
b. analgetică
c. anticoagulantă
d. antiinflamatoare
e. antiemetic
Răspuns: a, b, d
13.Efectul căldurii asupra organismului are următoarele acţiuni: ?

a. antispastică
b. calmantă
c. hipertensivă
d. scade metabolismul celular
e. anticoagulant
Răspuns: a, b
14.Factorii declansanţi ai degerăturilor sunt: ?

a. frigul
b. îmbrăcămintea şi încălţămintea neadecvată
c. tratament cu unele medicamente
d. oboseală
e. căldura alternând cu frigul
Răspuns: a, b
15.Plăgile muşcate pot fi: ?

a. zgârâieturi
b. înţepături
c. eritem
d. flictene
e. plăgi închise
Răspuns: a, b, e
16.Examenele biologice, în cazul muşcăturii de viperă, arată: ?

a. leucocitoză
b. trombocitopenie
c. fibrinogen crescut
d. proteinemie crescută
e. hipocalcemie
Răspuns: a, b
17.Clinica hiperhidratării se manifestă prin: ?

a. delir, halucinaţii, convulsii
b. hipotensiune arterială
c. vărsături
d. edeme
e. semnul pliului prezent
Răspuns: a, d
18.Semnele, de certitudine, ale unei fracturi sunt: ?

a. edemaţierea segmentului fracturat
b. sufuziunile sanguine
c. mişcarea anormală a segmentului fracturat
d. crepitaţia
e. mobilitate normală a segmentului fracturat
Răspuns: c, d
19.Simptomele insolaţiei sunt: ?

a. cefalee
b. fotofobie
c. hipotensiune arterială
d. transpiraţie
Răspuns: a, b
20.Atelele care fixează fractura, trebuie să îndeplinească următoarele reguli:

a. să fie solide
b. să depăşească fractura
c. să cuprindă două articulaţii
d. să fie elastice
e. să fie mobile
Răspuns: a, c
21.Durerea în fracturi se combate prin:

a. administrarea de analgetice
b. infiltraţii locale şi de plex cu analgetice locale
c. administrare de somnifere
d. administrare de sedative
e. administrare de tranchilizant
Răspuns: a, b
22.Aspiraţia de apă dulce produce:

a. hemodiluţie, în 3 – 4 minute
b. hipernatremie
c. hemoliză
d. fibrilaţie ventriculară
Răspuns: a, c
23.Sectorul intracelular cuprinde:

a. Na
b. K
c. Cl
d. Proteine
e. lipide
Răspuns: b, c
24.Medicaţia din dulapul de urgenţă este gestionată direct de:

a. medic
b. asistenta şefă
c. o asistentă destinată pentru acest scop
d. asistenta de salon
Răspuns: b, c
25.Calea cea mai eficientă de administrare a medicamentelor este: ?

a. calea bucală
b. calea parenterală
c. prin mucoasa respiratorie
d. prin injectare intracardiacă
e. pe sonda de intubaţie
Răspuns: a, b
26.Un aparat gipsat, incorect aplicat, favorizează:

a. necroze
b. paralizii
c. administrare obligatorie de antibiotice
d. infecţii
e. vindecare prematură
Răspuns: a, b
27.La bolnavul internat în spital, se monitorizează permanent:

a. TA, circulaţia, pulsul
b. respiraţia, culoarea tegumentelor, temperatura
c. scaune
d. poziţia în pat în timpul somnului
e. poziţia membrelor
Răspuns: a, b
28.Pregătirea aparaturii medicale de specialitate, o are în sarcină:

a. medicul
b. asistenta medicală de salon
c. asistenta şefă
d. tehnicianul care o are în service
e. medicul şi tehnicianul care o are în service
Răspuns: b, c
29.Formele cele mai uzuale de tratament cu ajutorul frigului, sunt:

a. forma uscată
b. forma semiuscată
c. forma umedă
d. forma semiumedă
Răspuns: a, d
30.Tratamentul local în arsuri îl efectuează:

a. numai medicul specialist
b. numai asistenta medicală
c. medicul împreună cu asistenta medicală, în condiţii de asepsie
d. medicul chirurg, anestezistul şi asistenta medicală cu condiţia de asepsie
perfectă
e. medicul în condiţii de asepsie
Răspuns: c, d
31.Alimentaţia bolnavului ars cuprinde:

a. regim bogat în lichide, vitamine, săruri minerale
b. alimentaţie mixtă care să cuprindă toate principiile recomandate de medic
c. nu există restricţii alimentare
d. alimentaţie bogată în lipide şi glucide
e. nici un răspuns nu este corect
Răspuns: a, b
32.În faţa bolnavului muribund, asistenta medicală are sarcina:

a. nu va părăsi nici o clipă bolnavul
b. părăseşte bolnavul numai dacă el doreşte
c. poate părăsi bolnavul dacă el este inconştient
d. părăseşte bolnavul dacă se găseşte deasupra resurselor terapeutice
e. nu are nici o sarcină
Răspuns: a, b
33.Semnele sigure ale decesului sunt:

a. petele (lividităţile) cadaverice
b. rigiditatea
c. oprirea respiraţiei
d. oprirea circulaţiei
Răspuns: c, d
34.Saloanele, în secţia de TI sunt grupate astfel:

a. saloane septice
b. saloane aseptice
c. saloane de postoperator
d. saloane de preoperator
e. toate răspunsurile sunt corect
Răspuns: a, b
35.Scopul internării bolnavului, în secţia de TI este:

a. pentru restabilirea funcţiilor vitale
b. pentru echilibrarea şi stabilizarea hemodinamică, respiratorie şi metabolică
c. pentru a completa tratamentul incomplet efectuat pe alte secţii
d. pentru a stabili diagnosticul corect
Răspuns: a, b
36.Bolnavul critic, este internat pe secţia TI pe o perioadă de:

a. până este compensat hemodinamic şi metabolic
b. până la stabilizarea funcţiilor vitale
c. numai până la 21 zile
d. maximum 48 ore
e. maxim 12 ore
Răspuns: a, b
37.Poziţia dorsală a bolnavului în pat, cea mai eficientă şi cea mai recomandată, se găseşte în afecţiunile:
a. boli hepatice
b. pancreatita acută
c. insuficienţa cardiacă
d. hemoragia digestivă
e. insuficienţa respiratorie
Răspuns: a, b
38.Alimentaţia la bolnavul hepatic se face:

a. fracţionată în mese mici care să cuprindă caloriile necesare
b. fracţionată cu mese mici şi dese
c. se face numai endovenos
d. se administrează numai o masă copioasă pe zi
e. nu există restricţii alimentare
Răspuns: a, b
39.Semnele clinice ale unei hemoragii digestive mari sunt:

a. paloare, ameţeli, cefalee, frisoane
b. somnolenţa, adinamie, apatie
c. nelinişte, agitaţie, convulsii, hipotensiune, tahicardie
d. tegumente hiperemice
e. hipertensiune arterială
Răspuns: a, c
40. Poziţia în pat , cea mai indicată a bolnavului pulmonar este:

a. semişezândă
b. şi-o alege singur
c. decubit lateral drept
d. în decubit ventral
e. decubit lateral stâng
Răspuns: a, b
41.În cazul bolnavilor cardiaci, în criză, până la sosirea medicului, asistenta medicală are voie să administreze:
a. digoxin
b. O2,
c. nitroglicerină
d. analgetic
e. medicaţie hipotensoare
Răspuns: b, c
42.Locul indicat pentru probele de explorări funcţionale la bolnavul cardiac este:

a. în camera de explorări funcţionale
b. în salon
c. oriunde
d. în camera de tratamente
Răspuns: a, b
43.Supravegherea bolnavilor renali de către asistenta medicală pretinde urmărirea:
a. bilanţului hidric
b. echilibrului acido-bazic
c. diureza
d. alimentele ingerate
Răspuns: a, c
44.Pentru dializa peritoneală materialele necesare sunt pregătite de :

a. medicul nefrolog
b. asistenta medicală
c. bolnav, împreună cu asistenta medicală
d. medic şi asistentă
e. numai de asistenta medicală
Răspuns: b, c
45.Bolile tubului digestiv sunt date de:

a. factori alimentari şi factori infecţioşi
b. factori climatici
c. factori parazitari sau nervoşi
d. nu se cunoaşte exact cauza
e. factori chimici
Răspuns. a, c, e
46.Tubajul gastric urmăreşte:

a. explorarea funcţiilor secretoare, evacuatoare şi chimice a stomacului
b. timpul de staţionare a alimentelor în stomac
c. punerea în evidenţă a unor elemente patologice ale conţinutului stomacului
d. sucurile gastrice existente
e. timpul de evacuare a alimentelor din stomac
Răspuns: a, c, e
47.Poziţia cea mai corectă a bolnavului cu pancreatită acută este:

a. poziţia dorsală
b. poziţia antalgică care şi-o alege bolnavul
c. nu există stabilită o poziţie
d. poziţie ventrală
e. poziţie semişezândă
Răspuns: a, b
48.Supravegherea bolnavului hepatic presupune:

a. urmărirea culorii tegumentelor şi sclerelor
b. pruritul, culoarea scaunelor şi apariţia fetorului hepatic
c. urmărirea mişcărilor acestuia
d. urmărirea alimentaţiei bolnavului
e. urmărirea limbajului
Răspuns: a, b
49.Alimentaţia bolnavului cardic va cuprinde:

a. alimente cu conţinut crescut în sodiu
b. alimente care să cuprindă toţi compuşii principali ai alimentaţiei
c. alimente bogate în vitamine şi săruri minerale
d. alimentaţie hiperglucidică
e. alimente bogate în grăsimi vegetale
Răspuns: b, c
50.În afecţiunile otice, când pavilionul urechii este afectat, el va fi şters cu:
a. tampoane sterile de vată sau înmuiate în alcool
b. tampoane sterile înmuiate în iod
c. tampoane sterile de vată înmuiate în apă oxigenată
d. tampoane sterile de vată înmuiate în alcool iodat
e. tampoane sterile de vată înmuiate în oxicianură de mercur
Răspuns: a, c
51.Saloanele unde se află bolnavi care şi-au pierdut parţial sau total vederea, există următoarele particularităţi:
a. uşile saloanelor, băilor, wc-urilor, sălilor de tratament,
b. uşa salonului larg deschisă
c. pragurile uşilor să fie cât mai înalte
d. poziţia mobilierului va fi mereu schimbată
Răspuns: a, b
52.Pregătirea bolnavului pentru laparoscopie constă în:

a. administrarea de soluţii purgative
b. clismă evacuatorie
c. golirea stomacului
d. montarea sondei vezicale
e. montarea sondei gastrice
Răspuns: b, c
53.* Sediul examenului laparoscopic este:

a. în secţiile cu profil chirurgical se face în una din sălile de operaţie aseptice
b. în secţiile cu profil chirurgical se face în sălile de operaţie septice
c. în secţiile cu profil medical se face în cabinetul de endoscopie
d. în secţiile cu profil medical se poate face în salon
e. la patul bolnavului
Răspuns: a
54.După expirarea perioadei de imobilizare a bolnavului cu infarct miocardic, mobilizarea sa se începe astfel:
a. în faza incipientă prin mişcări pasive ale extremităţilor
b. se începe cu mişcări active ale extremităţilor
c. după mişcările pasive urmează mişcările active sub controlul pulsului şi tensiunii arteriale
d. se începe mobilizarea prin exerciţii fizice cu efort dozat, sub conducerea asistentului medical
Răspuns: a, c
55.Bolnavii renali se internează în saloane:

a. izolate, ferite de frig, călduroase, fără curenţi de aer, la temperaturi de 20 – 22C0
b. amplasaţi la adăpost de infecţii
c. nu necesită izolare, deoarece nu sunt bolnavi contagioşi
d. se internează în saloane mari
e. în saloane mici
Răspuns: a, b
56.Tratamentul intensiv al şocului, se face corect în următoarele situaţii:

a. în cazul în care tratamentul se adresează cauzei declanşatoare
b. numai când se respectă algoritmul tratamentului şocului
c. în cazul în care tratamentul respectă etapa evolutivă în care se găseşte bolnavul
d. tratamentul se face numai când bolnavul a ajuns la spital
Răspuns: a, c
57.Poziţia în pat a bolnavului traumatizat este determinată de:

a. natura, extinderea şi multiplicitatea traumatismelor
b. şi-o stabileşte singur
c. nu există o poziţie prestabilită
d. este indicată de medicul specialist în funcţie de locul traumatismului
e. orice poziţie este acceptată
Răspuns: a, d
58.Îngrijirea bolnavilor arşi se face în funcţie de:

a. gradul arsurii, extinderea şi localizarea ei
b. se face numai în funcţie de gradul arsurii
c. vârsta bolnavului, starea generală a lui şi procentul de arsură
d. în funcţie de gradul de dotare a spitalului unde este internat
e. în funcţie de temperatura pe care o prezintă bolnavul
Răspuns: a, c
59.Explorarea funcţională a pancreasului cuprinde:

a. analiza materiilor fecale, dozarea fermenţilor pancreatici în fecale, suc duodenal, sânge şi urină
b. explorarea funcţiei aparatului insular
c. dozarea TSH
d. dozarea transaminazelor
e. dozarea ureei şi creatininei
Răspuns: a, b
60.*Variaţiile în repartiţia geografică a cancerului sunt considerabile, deoarece:

a. sunt expresia modului de viaţă
b. indică o înregistrare incorectă
c. sunt expresia unor factori de mediu
d. sunt expresia unor factori individuali
e. sunt expresia unor factori de mediu şi individuali specifici
Răspuns : e
59.*Ţesutul tumoral este constituit din:

a. celule nediferenţiate, cu potenţial biologic identic
b. celule, care respectă o ierarhizare compartimentală, cu celule şuşe, de tranziţie, şi celule mai mult sau mai puţin
diferenţiate, asemănătoare ţesuturilor normale
c. celule, care beneficiază de aport exogen în exces de factori de creştere
d. celule normale, supuse unei stimulări autocrine
e. celule normale, supuse unei stimulări paracrine
Răspuns : b
60.*Ganglionii limfatici regionali:

a. constituie un filtru în calea diseminării celulelor tumorale
b. sunt un simplu indicator al rezistenţei organismului
c. interesarea lor precede metastazarea sangvină
d. sunt interesaţi în mod aleatoriu
e. sunt interesaţi în mod uniform
Răspuns: b
61.*Care din următoarele domenii nu face parte din definirea conceptului de calitate a vieţii ?
a. fizic: simptomele bolii şi reacţiile la tratament
b. psihologic: starea mentală de sănătate pozitivă
c. spiritual: necesitatea fundamentală a omului de a da un scop şi un înteles vieţii
d. economic: asigurarea condiţiilor materiale de existenţă şi tratament
e. social: calitatea relaţiilor interumane
Răspuns: d
62.*Care este metoda, prin care se precizează diagnosticul de malignitate?

a. metoda imagistică
b. examenul citologic
c. examenul histologic
d. metoda endoscopică
e. metodele biochimice
Răspuns: c
63.*Transformarea unei displazii simple într-un carcinom intraepitelial al colului uterin, se realizează în:
a. < 5 ani
b. 5-10 ani
c. 10-15 ani
d. 15-20 ani
e. nu a putut fi precizat
Răspuns: c
64.*Riscul de apariţie al cancerului după oprirea fumatului:

a. nu este modificat
b. este modificat numai după 15 ani
c. scade în primii 4 ani şi rămâne crescut în continuare
d. devine egal cu populaţia generală după 10-15 ani
e. este diminuat numai prin chimioprofilaxie
Răspuns: d
65.*Precursorii tumorali reprezintă:

a. leziuni tisulare asociate cancerului
b. o etapă obligatorie în dezvoltarea cancerului
c. noţiune didactică pentru sublinierea riscului
d. condiţie premergătoare cronologic cancerului, dar care nu este urmată obligatoriu de leziuni invazive
e. expresia unor stări de imunodeficienţă
Răspuns: d
66.*Modificarea regimului alimentar permite o reducere a incidenţei cancerelor cu:

a. cca. 20%
b. cca. 30%
c. cca. 40%
d. cca. 50%
e. cu 60%
Răspuns: b
67.*Care este cel mai important factor etiologic al cancerului în România ?

a. alimentaţia
b. alcoolul
c. virusul Epstein-Barr
d. virusul hepatitei B
e. radiaţiile UV
Răspuns: a
68.*Profilaxia cancerului este:

a. posibilă în toate cazurile
b. posibilă în cca. 80% din cazuri
c. nu este posibilă
d. este posibilă numai în cazul factorilor de risc industriali
e. este posibilă numai pentru cancerele produse de fumat
Răspuns: b
69.Un bărbat de 55 ani, fumător şi consumator de alcool, cu un cancer de laringe cunoscut, prezintă riscul de a face un al
doilea cancer. Care din localizările de mai jos sunt cele mai probabile?
a. cancer gastric
b. cancer esofagian
c. cancer hepatic
d. cancer bronho-pulmonar
e. cancer renal
Răspuns: b, d
70.Care din localizările de mai jos se situează în primele 6 cauze de morbiditate şi mortalitate oncologică în ţara noastră ?
a. colon şi rect la bărbaţi
b. stomac la femei
c. plămân la femei
d. tiroidă la femei
e. tumoră ORL la femei
Răspuns: a, b, c
71.În urmărirea bolnavului oncologic, perioada de risc :

a. începe din momentul diagnosticului
b. este limitată convenţional la 5 ani
c. corespunde unui repaus absolut al bolnavului
d. corespunde unor acţiuni de recuperare şi reîncadrare socială pentru bolnavi în remisiune completă
Răspuns: b, e
72.Perioada de securitate relativă în urmărirea bolnavului oncologic:

a. începe din momentul primului tratament, dacă acesta a fost radical
b. urmează primilor 5 ani de după tratament
c. corespunde diminuării progresive a riscului de deces prin cancer
d. bolnavul este considerat vindecat şi scos din evidenţă
e. bolnavul urmează tratament adjuvant intermitent
Răspuns: b, c
73.Reducerea aportului de calorii alimentare şi a obezităţii poate avea un rol profilactic în:
a. cancerul de corp uterin
b. cancerul ovarian
c. cancerul mamar
d. cancerul gastric
e. cancerul de prostată
Răspuns: a, c, e
74.Vârsta influenţează considerabil apariţia şi localizarea cancerului. Care din afirmaţiile de mai jos sunt adevărate ?
a. frecvenţa cancerului creşte rapid după 40 ani
b. frecvenţa maximă este sub 40 de ani
c. influenţa vârstei se manifestă numai la femei
d. vârsta influenţează numai structura pe localizări, nu şi frecvenţa
e. în ţara noastră, mortalitatea oncologică maximă se înregistrează la grupele de vârstă sub 65 ani
Răspuns: a, e
75.În care din localizările de mai jos s-au identificat factori etiologici alimentari?
a. cancerul gastric
b. cancerul hepatic primitiv
c. cancerul renal
d. cancerul de rinofaringe
e. cancerul de endometru
Răspuns: a, b, d, e
76.Factorii, care contribuie la invazia locală a tumorii, sunt :

a. scăderea adezivităţii reciproce a celulelor tumorale
b. creşterea mobilităţii celulelor tumorale
c. secreţia de substanţe litice de către celulele tumorale
d. pierderea inhibiţiei de contact în populaţiile celulare tumorale
e. nici una din propoziţiile de mai sus nu este exactă
Răspuns: a, b, c, d
77.Creşterea mortalităţii prin cancer de col uterin în ţara noastră se datorează:

a. creşterii duratei medii de viaţă
b. creşterii natalităţii
c. acţiunilor de depistare şi educaţie sanitară deficitare
d. diagnosticului şi tratamentului incorect al displaziilor de col
e. liberalizării şi promiscuităţii sexuale
Răspuns: c, d, e
78.Creşterea consumului de fibre vegetale şi fructe poate reduce semnificativ riscul pentru cancer la care din urmatoarele
localizări?
a. vezica urinară
b. prostata
c. stomacul
d. colonul şi rectul
e. plămânul
Răspuns: c, d, e
79.Pentru care din localizările de mai jos a fost demonstrat rolul cancerigen al virusurilor ?
a. rinofaringe
b. tiroidă
c. col uterin
d. ficat
e. plămân
Răspuns: a, c, d
80.Localizările tumorale, pentru care s-a stabilit o cauză hormonală, sunt următoarele:
a. col uterin
b. testicol
c. hipofiză
d. os
e. corp uterin
Răspuns: b, d, e
81.Obiectivele bilanţului preterapeutic la un bolnav oncologic sunt :

a. stabilirea extinderii anatomice a bolii
b. explorarea bolnavului în vederea intervenţiei chirurgicale
c. stabilirea potenţialului evolutiv sau agresivităţii biologice a tumorii
d. selecţionarea bolnavilor pentru tratamente hormonale
e. stabilirea reactivităţii bolnavului
Răspuns: a, c, e.
82.Pentru care din localizările tumorale de mai jos există un factor etiologic cunoscut, care poate fi controlat prin măsuri
de profilaxie primară?
a. plămân
b. esofag
c. rinichi
d. ficat
e. melanom
Răspuns: a, b, d, e.
83.Patul de spital trebuie să corespundă următoarelor criterii:

a. să fie comod şi să-i asigure relaxarea
b. să se poată aşeza la marginea patului
c. partea utilă cu înălţimea de 80cm
d. partea utilă cu înălţimea de 60cm
e. să fie accesibil din toate laturile
84.Pentru prevenirea escarelor se pot utiliza:

a. saltele antidecubit
b. perne pufoase
c. saltele pneumatice compartimentate
d. saltele cu apă
e. nu necesită măsuri de prevenire speciale
Răspuns: a, c, d.
85.Poziţia semişezândă a bolnavului în pat este indicată în situaţii de:

a. afecţiuni cardiace şi pulmonare
b. după unele intervenţii chirurgicale
c. bolnavi vârstnici, pentru prevenirea pneumoniei hipostatice
d. convalescenţă
e. colaps vascular
Răspuns: a, b, c, d.
86.Mobilizarea bolnavilor după şedere îndelungată la pat se efectuează, controlând:

a. pulsul
b. tensiunea arterială
c. frecvenţa respiraţiei
d. diureza
e. curba ponderală
Răspuns: a, b, c.
87.Îngrijirea cavităţii bucale la bolnavii inconştienţi se face cu:

a. lichid de gargară în cantitate suficientă
b. tampon îmbibat în glicerină boraxată
c. pastă de dinţi
d. tampon îmbibat în zeamă de lămâie
e. albastru de metil
Răspuns: b, d.
88.Poziţia forţată a bolnavului în pat poate avea următoarele cauze:
a. reacţie de apărare conştientă sau inconştientă a organismului
b. măsură terapeutică
c. măsură profilactică
d. modificări patologice produse de boală
e. impusă de personalul medical de îngrijire
89.Factorii favorizanţi locali pentru apariţia escarelor de decubit pot fi:

a. umezeală locală (urină, fecale, diverse secreţii)
b. imobilizare în aceeaşi poziţie, timp mai îndelungat
c. folosirea de pudră de talc
d. căldură umedă excesivă
e. neregularităţi ale lenjeriei de pat şi de corp
90.Tratamentul escarelor se efectuează prin:

a. căldură umedă locală
b. crearea unui mediu local uscat şi cât se poate de steril
c. medicaţie locală epitelizantă
d. aplicări locale de antibiotice şi pomezi revulsive
e. tratament chirurgical
Răspuns: b, c, d, e.
91.Sarcinile asistentului medical în pregătirea şi asistarea examinărilor clinice, sunt:

a. pregătirea psihică a bolnavului
b. dezbrăcarea şi îmbrăcarea bolnavului
c. deservirea medicului cu instrumentar
d. purtarea de discuţii cu bolnavul, în timp ce îl examinează medicul
e. aşezarea bolnavului în pat după examinare şi facerea patului
Răspuns: a, b, c, e.
92.Pentru tuşeul rectal, poziţia bolnavului poate fi:

a. şezândă
b. genu-pectorală
c. ginecologică (la femei)
d. decubit lateral, cu coapsele flectate pe abdomen
e. indiferentă
Răspuns: b, c, d
93.Pe foaia de temperatură se notează obligatoriu:

a. scurt istoric al bolii
b. pulsul
c. temperatura
d. tensiunea arterială
e. diureza
94.Paloarea instalată rapid poate ascunde:

a. hemoragie masivă urinară (hematurie)
b. hemoragie ocultă
c. hemoragie digestivă superioară (hematemeză, melena)
d. stare febrilă
e. hemoragie respiratorie (hemoptizie)
Răspuns: a, c, e.
95.Pe foaia de temperatură se menţionează cu:

a. steluţă - frisonul
b. săgeţi roşii - transfuziile de sânge sau preparate sanguine
c. linie roşie întreruptă - temperatura
d. linie albastră continuă - pulsul
e. coloane roşii - tensiunea arterială
Răspuns: a, b, e.
96.Măsurarea pulsului se face :

a. în repaus fizic şi psihic
b. după efort
c. pe durata unui minut
d. în şanţul radiar
e. cel puţin o dată pe zi
Răspuns: a, c, d, e.
98.Produsele biologice normale, ce se pot recolta de la bolnavi, pot fi:

a. sângele
b. urina
c. materiile fecale
d. lichidul cefalo-rahidian
e. lichidul de ascită
99.Sângele pentru hemocultură se recoltează :

a.de obicei seara
b. în plin frison
c. după începerea tratamentului antibiotic
d. la cel puţin 24 ore de la terminarea tratamentului cu antibiotice
e. indiferent când
Răspuns: b, d.
100.Recoltarea urinii se efectuează:

a.de obicei dimineaţa
b. în vase de sticlă cilindrice, gradate
c. din urina strânsă în timpul nopţii
d. prin sondaj vezical, dar numai la copii şi numai în scop diagnostic
e. prin puncţionarea sondei, la bolnavii cu sondă vezicală permanentă
Răspuns: a, b, e.
101.Cavităţile seroase, din care se pot recolta revărsate, pot fi:

a.stomacul
b. cavitatea pleurală
c. cavitatea peritoneală
d. pericardul
e. cavitatea articulară
102.Recoltarea de sânge capilar se practică pentru determinarea:

a.tabloului sanguin
b. cantitativă a hemoglobinei
c. numărului de reticulocite
d. timpului de sângerare şi coagulare
e. sideremiei
103.Testele cutanate alergice de diagnostic mai des folosite sunt:

a.IDR-Mantoux - pentru TBC
b. IDR-Burnet - pentru bruceloză
c. IDR-Cassoni - pentru chistul hidatic
d. Reacţia Dick - pentru scarlatină
e. IDR - pentru trichineloză
Răspuns: a, b, c, e
104.Pregătirea bolnavilor pentru examinarea radiologică înseamnă:

a. asigurarea temperaturii corespunzătoare bolnavului dezbrăcat
b. completarea biletului de trimitere de către medic
c. înştiinţarea serviciului de radiologie despre examinarea cerută
d. transportul bolnavului, însotit de asistenta de salon şi documente medicale
e. pregătirea psihică a bolnavilor
Răspuns: a, c, d, e
105. Examinarea radiologică a colonului, cu metoda dublului contrast, poate evidenţia:

a. stenoze
b. polipi
c. tumori
d. diverticuli
e. hernie hiatală
106.Pregătirea pentru examinarea ultrasonografică a abdomenului presupune:

a. administrarea unei medicaţii absorbante a gazelor
b. cu cel puţin 24 de ore înainte, bolnavul rămâne nemâncat
c. pentru examinarea organelor din micul bazin, vezica urinară golită
d. medicaţie purgativă, la nevoie
e. ingerarea a 500-700 ml de lichide, cu 30 minute înainte de examinare
Răspuns: a, d
107.Endoscopia se foloseşte în examinarea organelor cavitare, cum ar fi:

a. esofagul
b. stomacul
c. rectul
d. colonul
e. colecistul
108.Pregătirea pentru colonoscopie constă din:

a. regim dietetic sărac în reziduuri, din preziua examinării
b. clismă evacuatorie cu apă caldă sărată, cu 3 ore înaintea efectuării
c. pregătirea materialelor ca: rectoscopul, uleiul de vaselină, mănuşi, etc.
d. două clisme: una seara, a doua dimineaţa, cu o ora înainte de examinare
e. premedicaţie cu 10 mg Diazepam i.v., Scobutil, eventual Mialgin
109.Obiectivele tratamentelor administrate bolnavilor pot fi:

a. agentul etiologic al bolii
b. ameliorarea tulburărilor funcţionale
c. tratarea simptomelor, care alterează calitatea vieţii
d. luarea de măsuri cât mai puţin costisitoare
e. administrarea preferabilă în condiţii de spitalizare
Răspuns: a, b, c
110.După mijloacele terapeutice folosite, deosebim:

a. tratament psihoterapic
b. tratament igieno-dietetic
c. tratament fizioterapeutic
d. tratament medicamentos
e. tratament naturist
Răspuns: b, c, d
111.*Căile de administrare ale medicamentelor pot fi:

a. în aplicaţii locale
b. pe cale bucală
c. sub formă de injecţii
d. în administrări intracavitare
e. toate răspunsurile de mai sus
Răspuns: e
112.*Repausul fizic relativ înseamnă că bolnavul:

a. stă la pat majoritatea timpului, coborând numai pentru necesităţi personale
b. se scoală din pat pentru necesităţi personale şi plimbări progresive de
recuperare
c. nu părăseşte patul decât în orele de vizită
d. nu părăseşte patul deloc
e. ţine în repaus numai anumite părţi ale corpului
Răspuns: b
113.Repausul intelectual se recomandă în:

a. hepatita acutaă
b. cardiopatii
c. nevroze
d. fracturi cu imobilizare
e. psihoze
114.Alimentaţia bolnavului urmăreşte:

a. acoperirea cheltuielilor energetice de bază ale organismului
b. asigurarea aportului de săruri minerale, vitamine şi microelemente
c. câstig ponderal de cel puţin 10% din greutate
d. favorizarea vindecarea
e. asigurarea principiilor alimentare după toleranţa şi opţiunea pacientului
Răspuns: a, b, d
115.Necesităţile calorice în repausul absolut la pat sunt de:

a. 15 calorii/kilo-corp în 24 h
b. 20 calorii/kilo-corp în 24 h
c. 25 calorii/kilo-corp în 24 h
d. cu 10-15% mai mici la bătrâni şi la copii
e. cu 20-30% mai mari în secţiile de pediatrie
Răspuns: c, e
116.Necesităţile calorice crescute se impun în:

a. stări febrile, cu 13% pentru fiecare grad de temperatură
b. distrucţii de ţesuturi, care necesită un aport caloric suplimentar de 10%
c. boli cu metabolism crescut
d. caşexia neoplazică
e. stări de agitaţie şi/ sau contracţii musculare, până la 30%
117.Calculul caloriilor se efectuează, ţinând cont de:

a. provenienţa animală sau vegetală a alimentelor
b. numărul zilelor de conservare, cu atenţie la data expirării
c. greutatea bolnavului, controlată la internare şi în evoluţie, pe perioada internării
d. calcularea valorilor calorice ale alimentelor, pe bază de tabele
e. valoarea energetică a principiilor alimentare ca: proteine, lipide, glucide şi
vitamine
Răspuns: c, d
118.*Regimul alimentar al bolnavului trebuie să asigure următoarele necesaruri calitative:

a. hidraţi de carbon în cantităţi nelimitate
b. proteine de origine animală
c. vitamine liposolubile
d. grăsimi de origine vegetală
e. toate principiile alimentare, în proporţie calculată, după necesarul individual (dupa boală)
Răspuns: e
119.Aportul de glucide se măreşte în:

a. stări febrile
b. stări caşectice
c. denutriţie
d. afecţiuni hepatice
e. afecţiuni renale în diabetul zaharat
120.Rolul proteinelor în organism este complex, ele participând la:

a. sinteza şi secreţia de hormoni şi enzime
b. reglarea parţială a tensiunii arteriale
c. acoperirea parţială a nevoilor energetice
d. buna funcţionare a sistemului imunitar
e. menţinerea presiunii coloid-osmotice a sângelui (prevenirea şi combatere edemelor)
121.Necesarul zilnic de proteine este:

a. 1-1,5 g/ kilo-corp
b. 2-3 g/ kilo-corp, în caz de pierderi
c. cantitatea care să acopere aproximativ 10-15% din necesarul total de calorii/ 24 ore
d. 70% din proteine trebuie să fie de origine animală
e. restul de 30%, de provenienţă vegetală, care conţin toţi acizii aminaţi esenţiali
Răspuns: a, b, c
122.Cantitatea necesară zilnică de lipide este:

a. 2-2,5 g/ kilo-corp, pentru un organism sănătos
b. 30-40% din raţia energetică totală
c. aport crescut în caz de hipertiroidie şi caşexie
d. 1-1,5 g/ kilo-corp
e. Aport scăzut în insuficienţa hepatică, pancreatică şi acido-cetoza diabetică
123.Necesarul zilnic de apă şi săruri minerale, cu rol structural şi catalizator, este:

a. 1500-2000.ml lichide pentru organismul sănătos
b. aport crescut de lichide şi săruri în febră, diaree, vărsături, arsuri extinse, fistule
c. aport scăzut de lichide în edeme, insuficienţă cardiacă, hipertensiune, deshidratare
d. Na – 4 g/zi, K – 3-4 g/zi, Ca – 2 g/zi
e. pierderile de lichide se complectează printr-o alimentaţie semilichidă şi păstoasă
Răspuns: b, d.
124.Regimurile alimentare dietetice se stabilesc în funcţie de:

a. aalitatea alimentelor
b. aantitatea alimentelor
c. patologia existentă
d. modul de preparare
e. modul de servire
125.Aplicaţiile reci au efect:

a. tonifiant
b. stimulator
c. regenerator
d. anesteziant până la necroză, la sistemul nervos central
e. antispastic
126.Frigul, sub formă uscată, se poate aplica, ca şi:

a. pungi cu gheaţă prin intermediul unui prosop, flanel
b. pungi cu gheaţă direct pe piele, în anumite situaţii de urgenţă
c. recipiente speciale din cauciuc sau metal
d. crioterapie în spasme vasculare, glomerulonefrită acută, infecţii urinare
e. hidrofoare
Răspuns: a, c, e.
127.Compresele reci, ca şi formă de aplicaţie umedă, se indică în:

a. inflamaţii, edeme
b. hemoragii
c. ameliorarea durerilor localizate
d. hipotermie
e. stări febrile
128.*Fricţiunile, ca metodă hidroterapeutică, se folosesc în caz de:
a. afecţiuni inflamatorii cutanate
b. supuraţii
c. reacţii alergice
d. flebite
e. afecţiuni inflamatorii ale aparatului respirator
Răspuns: e
129.Băile curative parţiale alternante se aplică:

a. pentru extremităţi
b. în două vase: unul cu apă rece de 15-18˚C, altul cu apă caldă de 40˚C
c. membrele, prima dată se introduc în apă rece timp de 20-60 secunde, apoi în
cea caldă timp de 2-3 min.
d. în 10-12 şedinţe zilnice
e. de 2-3 ori zilnic, în caz de hemoroizi
Răspuns: a, b
130.Aplicaţiile calde înseamnă:

a. folosirea de temperaturi cu cel puţin 5 grade peste cea indeferentă
b. obţinerea de efecte antispastice
c. efect hipotensor prin vasodilataţie periferică
d. aplicarea căldurii uscate direct pe ţesuturi
e. comprese fierbinţi la 45-55˚C
Răspuns: b, c, d, e
131.Cataplasmele umede, cu substanţe păstoase vegetale se aplică în:

a. infecţii ale ţesutului celular subcutanat
b. afecţiuni ORL
c. mialgii, artralgii, spasme musculare
d. colecistită acută flegmonoasă
e. artrite subacute şi cronice
132.*Băile calde se folosesc:

a. sub formă de băi calde obişnuite, la temperatura de 45-50˚C
b. sub formă de băi fierbinţi, la temperatura de peste 50˚C, cu durata de 60 de minute
c. în stări febrile
d. în afecţiuni acute articulare
e. în hipotermii
Răspuns: e.
133.În toate cazurile de utilizare terapeutică a căldurii trebuie luate următoarele măsuri:
a. aport suficient de calorii
b. asigurarea cantităţii suficiente de lichide
c. supravegherea atentă a funcţiilor vitale la bolnavii cardiaci
d. la băile cu aburi generale, durata maximă de 5-15 minute
e. în cazul băilor de aburi parţiale, se foloseşte apă de cel puţin 90˚C
Răspuns: b, d
134.Petele de mucegai de pe lenjerii se curăţă cu:

a. amoniac
b. oxalat de sodiu 20%
c. apă
d. clor
e. alcool
Răspuns: a, b, c
135.Petele de gudron se curăţă cu:

a. albastru de metil
b. aăpun
c. aterebentină
d. benzină
e. alcool
136.Petele de fructe se curăţă cu:

a. lapte dulce
b. soluţie de bisulfit de sodiu acidifiat cu acid clorhidric
c. apă
d. alcool
e. benzină
Răspuns: a, b, c
137.Petele de iod se curăţă cu:

a. hidroxid de amoniu
b. tiosulfat de sodiu 10%
c. apă
d. vitamina C în soluţie
e. alcool
Răspuns: a, b, d
138.Pentru conservarea materialelor alterabile, frigiderul are rolul de:

a. a împiedica degradarea acestora
b. a schimba compoziţia acestora
c. a reduce sau a opri dezvoltarea microorganismelor
d. a asigura stabilitatea medicamentelor termolabile
e. a asigura păstrarea vitaminelor în fructe şi legume
139.Întreţinerea frigiderelor din saloane constă din:

a. deszăpezire la 10-20 de zile
b. se spală tot interiorul cu apă caldă
c. se lasă deschis să se usuce după spălare
d. garniturile de etanşeizare ale uşii se spală separat
e. se spală cu alcool
140.În lipsa tărgilor, transportul primar al pacienţilor se poate face cu mijloace improvizate:
a. scaun cu spătar
b. pătură
c. sac de plastic
d. covor
e. palton fixat pe bază de lemn
141.Transportul secundar şi cel în incinta spitalului este obligatoriu la următoarele categorii de bolnavi:
a. bolnavi în stare de şoc
b. bolnavi cu stare generală bună
c. bolnavi suspecţi sau confirmaţi cu infarct miocardic
d. bolnavi cu afecţiuni ale membrelor inferioare
e. bolnavi cu insuficienţă cardio-pulmonară gravă
142.În cursul transportului prematurului, asistenta însoţitoare va urmări în permanenţă funcţiile vitale ale acestuia:
a. diureza
b. respiraţia
c. circulaţia
d. termoreglarea
e. pulsul
143.Tăviţa renală se poate folosi pentru:

a. colectarea urinii
b. colectarea materiilor fecale
c. captarea vărsăturilor
d. strângerea tampoanelor
e. strângerea instrumentelor întrebuinţate
Răspuns: c, d, e
144.*Tuburile de cauciuc şi de material plastic se utilizează ca şi accesorii pentru diferite dispozitive:

a. irigatoare
b. aparate de alimentaţie artificială
c. aparate e aspiraţie a secreţiilor
d. transfuzii de sânge
e. toate răspunsurile de mai sus.
Răspuns corect: e
145.Manopere, investigaţii şi tratamente, ce se efectuează în decubit lateral, sunt:

a. administrarea clismelor şi a supozitoarelor
b. consultul abdominal
c. puncţia lombară
d. măsurarea temperaturii rectale
e. sondajul vezical
Răspuns: a, d
146.Dispneea de repaus este o dispnee permanentă, care apare inclusiv în poziţia de ortopnee; ea poate avea ca şi
cauză:
a. tulburări de reglare centrală
b. efortul fizic
c. obstacol în căile respiratorii
d. tulburări circulatorii
e. mici sângerări
Răspuns: a, c, d
147.Dispneea de efort apare în:

a. boli ale aparatului cardio-vascular
b. anemii
c. repaus
d. somn
e. tumori genitale
Răspuns: a, b.
148.Dispneea inspiratorie apare în:

a. paralizia incompletă a muşchilor respiratorii
b. obstacol al căilor respiratorii
c. postprandial
d. astm bronşic
e. pneumonii
Răspuns: a, b, e
149.Poliuria durabilă apare în:

a. diabet zaharat
b. deshidratare
c. stare febrilă
d. scleroză renală
e. diabet insipid
Răspuns: a, d, e.
150.Culoarea urinii depinde de:

a. densitate
b. cantitate
c. unele boli
d. băuturi colorate, acidulate
e. expunere la soare a pacientului
Răspuns: a, b, c.
151.Medicamente, care schimbă culoarea urinii, sunt:

a. Furazolidon
b. Rifampicină
c. Omeran
d. Oxaciclină
e. Piramidon, Algocalmin
Răspuns: a, b, e
152.*Vărsături fecaloide apar în:

a. hepatite
b. infarct miocardic
c. ocluzie intestinală
d. pneumonii
e. gastrite
Răspuns: c
153.Hematemeza – vărsăturile sangvinolente şi de sânge pur se datorează unor:

a. boli ale stomacului
b. boli de sânge - coagulopatii
c. tratamente anticoagulante
d. pneumonii
e. TBC pulmonar
Răspuns: a, b, c.
154.Elemente patologice apărute în scaun pot fi:

a. apă
b. mucus
c. puroi
d. sânge
e. alimente parţial digerate
Răspuns: b, c, d.
155.Scăderea corporală rapidă apare în cazul:

a. eliminării edemelor
b. eliminării ascitei
c. administrării unor diuretice
d. după efort fizic
e. unei diareei severe
156.Se cântăresc zilnic pacienţii cu:

a. insuficienţă cardiacă
b. TBC pulmonar
c. tratamente cu cortizon
d. tratamente cu diuretice
e. sindrom diareic
157.Scurgeri patologice vaginale la femei apar:

a. la ciclu menstrual
b. în infecţii genitale
c. în tumori genitale
d. în afecţiuni renale
e. după avorturi
Răspuns: b, c, e.
158.*Leucoreea este:
a. scaun cu sânge
b. spută purulentă
c. secreţie nazală patologică
d. secreţie vaginală patologică
e. scurgere sangvinolentă vaginală
Răspuns: d.
159.Paloarea persistentă poate avea ca şi cauză:

a. anemia
b. icterul
c. irigaţia insuficientă cronică a pielii
d. efortul
e. bolile consumptive
Răspuns: a, c, e.
160.Roşeaţa intensă a pielii poate să apară în:

a. febră
b. emoţii
c. efort fizic
d. anemii
e. şoc hemoragic
Răspuns: a, b, c
161.Erupţiile cutanate se pot întâlni în:

a. icter
b. anemii
d. boli infecţioase
e. alergii medicamentoase
Răspuns: c, d, e
162.Sunt considerate mişcări involuntare următoarele:

a. Miocloniile
b. torticolisul
c. tremurăturile
d. flexia antebraţului
e. mişcările coreice
Răspuns: a, c, e
163.*Epistaxisul este:
a. hemoragie vaginală
b. urină hipercromă
c. scurgere patologică din cavitatea auriculară
d. sângerare din cavitatea nazală
e. sângerarea gingiilor
Răspuns: d
164.*La bolnavii alcoolici, semnul major al abstinenţei este:

a. paloarea
b. roşeaţa
c. tremurăturile grosolane, generalizate
d. transpiraţii
e. setea
Răspuns: c
165.Cele mai importante caractere ale durerii sunt următoarele:

a. intensitatea
b. localizarea
c. culoarea
d. durata
e. iradierea
166.*Intradermoreacţia se efectuează:
a. pe suprafaţa de flexie a antebraţului
b. pe zona fesieră
c. pe pielea păroasă a capului
d. pe lobul urechii
e. pe tegumente abdominale
Răspuns: a.
167.Examinarea radiologică a colonului se efectuează prin:

a. irigografie
b. endoscopie
c. Rx nativ
d. tuşeu rectal
e. laparotomie
Răspuns: a, c
168.Colecistografia este contraindicată în:

a. fractură osoasă
b. hipertermie
c. insuficinţă renală acută
d. colecistită acută
e. icter grav
Răspuns: a, b, c
169.Examenul radiologic al rinichilor se poate efectua prin:

a. radiografie simplă
b. urografie
c. pielografie ascendentă
d. ecografie
e. pasaj baritat
Răspuns: a, b, c
170.*Cu ajutorul bronhoscopului se poate examina:

a. stomacul
b. rinichii
c. bronşiile
d. esofagul
e. laringele
Răspuns: c.
171.Rectul se examinează cu:

a. laringoscop
b. rectoscop
c. bronhoscop
d. tuşeu rectal
e. specul vaginal
Răspuns: b, d
172.Pentru efectuarea colposcopiei este necesară:

a. masă ginecologică
b. colposcop
c. soluţie lugol
d. substanţă de contrast
e. soluţie de acid acetic 3%
173.Scintigrafia se poate utiliza ca metodă de explorare a următoarelor organe respectiv sisteme:

a. sistem osos
b. sistem nervos central (SNC)
c. tiroidă
d. ficat
e. sistem muscular
174.*Principiul echităţii în activitatea de nursing comunitar se refe*ră la:

a. nediscriminarea între pacienţi;
b. doar îngrijiri medicale;
c. îngrijiri medicale şi sociale;
d. îngrijiri în sisteme de asigurări private;
e. îngrijiri la domiciliu.
Răspuns: a
175.Nursingul comunitar are drept domeniu furnizarea de servicii de îngrijiri către:
a. pacienţi în mod individual;
b. populaţie sănătoasă;
c. pacienţilor din clinici;
d. pacienţi din centre medicale;
e. elevi.
Răspuns: a, b, c, d, e
176.Elementele de îngrijire acordate de asistenţii comunitari sunt:

a. menţinerea funcţiilor vitale;
b. diagnosticul medical al afecţiunilor cronice;
c.optimizarea somnului şi odihnei;
d. diagnosticul medical al afecţiunilor acute;
e. procurarea hranei pacienţilor.
Răspuns: a, c
177.Activitatea asistenţilor comunitari este ghidată de următoarele principii:

a. echitate;
b. etică;
c. cooperare internaţională;
d. remuneraţie;
e. cerere-ofertă.
Răspuns: a, b
178.În luarea unor decizii etice, asistenţii comunitari trebuie să urmărească:

a. colectarea datelor;
b. ierarhizarea prioritătilor;
c. clasificarea socială a pacienţilor;
d. atitudinea familiei;
e. dovedirea statutului de asigurat.
Răspuns: a, b
179.Principiile avute în vedere de către asistenţii comunitari în procesul de îngrijiri sunt:

a. principiul beneficiului;
b. principiul autonomiei;
c. principiul calităţii;
d. principiul perfecţionării continue a cunoştinţelor;
d. principiul socializării.
Răspuns: c, d
180.Asistenţii comunitari au rol în:

a. îngrijirea primară;
b. rezolvarea în mod independent a urgenţelor medicale;
c. îngrijirea pe termen lung;
d. rezolvarea unor probleme juridice ale pacienţilor;
e. intermedierea conflictelor din familiile pacienţilor.
Răspuns: a, c
181.*Responsabilităţile generale ale asistenţilor comunitari în îngrijirile

a. primare de sănătate sunt:
b. diagnosticul medical al bolii acute;
c. prevenirea complicaţiilor;
d. tratamentul bolii identificate;
d. modificarea tratamentului în absenţa unor rezultate satisfăcătoare;
e. diagnosticul medical al bolii cronice şi prescrierea tratamentului.
Răspuns: b
182.Responsabilităţile medicale ale asistenţilor comunitari în îngrijirile primare de sănătate sunt:

a. supravegherea stării de sănătate a gravidei, lăuzei, sugarului;
b. diagnosticarea şi tratarea bolilor acute;
c. prescrierea unor regimuri alimentare specifice vârstei şi afecţiunii pacientului;
d. prevenirea complicaţiilor;
e. internarea în spital a pacienţilor.
Răspuns: a, d
183.*Manifestările de dependenţă identificate de asistenţii comunitari (semne sau simptome) în tulburările stării de
conştienţă pot fi:
a. dezorientarea;
b. halucinaţiile;
c. fuga de idei;
d. delirul;
e. amnezia.
Răspuns: a
184.Manifestările de dependenţă identificate de asistenţii comunitari (semne sau simptome) în tulburările gândirii sunt:
a. fuga de idei;
b. halucinaţiile;
c. furia;
d. incoerenţa în vorbire;
e. coma.
Răspuns: a, d
185.* Manifestările de dependenţă identificate de asistenţii comunitari (semne sau simptome) în tulburările de memorie
sunt:
a. coma;
b. halucinaţiile;
c. amnezia;
d. retardul mental;
e. ruria.
Răspuns: c
186.Tulburările afective ale pacienţilor pot fi:

a. furia;
b. amnezia;
c. apatia;
d. logoreea;
e. saţietatea.
Răspuns: a, c
187.Delirul poate fi:

a. de gelozie;
b. erotic;
c. depresiv;
d. religios;
e. anxios.
Răspuns: a, b, d
188.Tulburările activităţii motorii sunt:

a. restrângerea activităţii;
b. lentoarea ideativă;
c. fuga de idei;
d. agitaţia motorie;
e. debilitatea mentală.
Răspuns: a, d
189.Tulburările inteligenţei sunt:

a. coma;
b. debilitatea mentală;
c. retardul mental;
d. imbecilitatea;
e. agitaţia psihomotorie.
Răspuns: b, c, d
190.Problemele posibile ale femeii gravide în primul trimimestru de sarcină sunt:

a. greţuri;
b. vărsături;
c. semne de fals travaliu;
d. dispariţia ciclului menstrual;
e. travaliul adevărat.
Răspuns: a, b, d
191.Obiectivele activităţii asistenţilor comunitari pentru femeia gravidă sunt:

a. să cunoască toate modificările ce apar în timpul sarcinii;
b. să fie informată despre adaptările corpului său la sarcină;
c. igiena corporală a nou-născutului;
d. să primească toate informaţiile cu privire la naştere şi travaliu;
e. internarea în Maternitate.
Răspuns: a, b, d
192.Obiectivele asistenţilor comunitari în îngrijirea sugarului sunt:

a. îngrijirea corporală;
b. diagnosticul medical al bolilor acute;
c. recomandări de alimentaţie;
d. instruirea mamei;
e. diagnosticul medical al bolilor cronice.
Răspuns: a, c, d
193.Obiectivele esenţiale ale îngrijirii sugarului sunt:

a. asistenţa efectivă;
b. alimentaţia;
c. călirea organismului;
d. profilaxia rahitismului;
e. procurarea lenjeriei.
Răspuns: a, c, d
194.Care dintre următoarele situaţii pot fi considerate contraindicaţii ale vaccinării:

a. hipersensibilitate cunoscută;
b. copii cu antecedente de boli acute;
c. copii cu SIDA sau HIV;
d. dezordini imunitare;
e. starea de sănătate.
Răspuns: a, c, d
195.*Simptomele cognitive ale demenţelor sunt:

a. agitaţia;
b. tulburări de memorie;
c. tulburări de limbaj;
d. tulburări de dispoziţie;
e. coma.
Răspuns: b
196.*Memoria afectată în maladia Alzheimer se referă la:

a. memoria de scurtă durată;
b. amintirile din copilărie;
c. întâmplări recente;
d. informaţii noi;
e. surditate.
Răspuns: a
197.Ideile delirante ale bolnavului cu demenţă sunt:

a. idei de furt;
b. idei de abandon;
c. halucinaţii auditive;
d. chiriaşul fantoma;
e. euforia.
Răspuns: a, d
198.Calea de administrare a vaccinurilor poate fi:

a. intradermic;
b. intravenos;
c. intramuscular;
d. oral;
e. intraauricular.
Răspuns: a, c, d
199.Rolul asistenţilor comunitari în trimestrul III de sarcină este să instruiască gravida în scopul:
a. recunoaşterii semnelor ce prevestesc naşterea;
b. recunoaşterii semnelor de sarcină;
c. ameliorării anxietăţii;
d. recunoaşterea semnelor de debut ale travaliului;
e. sarcinilor ulterioare.
Răspuns: a, c, d
200.La pacienţii preşcolari şi şcolari asistenţii comunitari urmăresc:

a. dezvoltarea somatică;
b. prevenirea accidentelor;
c. dezvoltarea psihică;
d. performanţele şcolare;
e. prezenţa la programul de studiu.
Răspuns: a, b, c
201.Hemoptizia se manifestă prin:

a. sânge cu resturi alimentare;
b. sânge aerat;
c. anamneză pentru afecţiuni respiratorii;
d. sânge roşu, proaspăt;
e. sânge negru coagulat.
Răspuns: b, c, d
202.Criza de astm bronşic se manifestă prin:

a. dispnee cu caracter expirator;
b. dispnee cu caracter inspirator;
c. tuse cu expectoraţie;
d. stare prodromală
e. anurie.
Răspuns: a, c, d
203.Care sunt obiectivele activităţii asistenţilor comunitari în criza de astm bronşic:

a. promovarea alimentaţiei optime;
b. prevenirea complicaţiilor;
c. combaterea crizei de astm bronşic;
d. ameliorarea toleranţei la efort;
e. alimentaţia pe sondă nazo-gastrică.
Răspuns: b, c, d
204.Intervenţia asistenţilor comunitari la bolnavul cu astm bronşic vizează:

a. ajutarea pacientului pentru satisfacerea nevoilor fundamentale;
b. hidratarea corespunzătoare a bolnavului;
c. prescrierea tratamentului corespunzător simptomelor;
d. educaţia pacientului privind prevenirea crizelor de astm;
e. recomandarea perfuziei endo-venoase.
Răspuns: a, b, d
205.Manifestările clinice ale pneumoniei pneumococice sunt:

a. leucocitoză cu neutropenie;
b. frison unic;
c. junghi toracic;
d. febră;
e. VSH crescut.
Răspuns: b, c, d
206.*Problemele respiratorii ale pacientului cu pneumonie bacteriană acută sunt:

a. dispnee;
b. potenţialul de complicaţii cardiace;
c. halucinaţiile;
d. vărsăturile;
e. tahicardia.
Răspuns: a
207.*Modificările clinice prezente în pneumonia bacteriană acută sunt:

a. ASLO crescut;
b. starea generală alterată;
c. radiografie toracică cu modificări;
d. examen spută cu pneumococi, streptococi;
e. VSH creacut.
Răspuns: b
208.Obiectivele îngrijirii bolnavului cu pneumonie bacteriană acută sunt:

a. combaterea infecţiei;
b. cronicizarea lentă a bolii;
c. îmbunătăţirea respiraţiei;
d. prevenirea complicaţiilor;
e. vaccinarea obligatorie antipneumococică.
Răspuns: a, c, d
209.Intervenţiile asistenţilor comunitari în pneumonia bacteriană acută sunt:

a. umidificarea aerului;
b. monitorizarea funcţiilor vitale;
c. administrarea tratamentului medicamentos prescris;
d. imobilizarea bolnavului la pat pe perioada bolii;
e. comunicarea prognosticului bolii.
Răspuns: a, b, c
210.Circumstanţele de apariţie a pleureziilor sunt:

a. afecţiuni pulmonare;
b. reumatism articular acut;
c. hepatite acute virale;
d. traumatismele;
e. expunerea la radiaţiiile ultraviolete.
Răspuns: a, b, d
211.Asistenţa comunitară se adresează următoarelor categorii de persoane:

a. cu dizabilităţi şi boli cronice;
b. cu nivel economic sub pragul sărăciei;
c. salariaţilor cu asigurare medicală;
d. su nivel educaţional scăzut;
e. nici uneia dintre aceste categorii.
Răspuns: a, b, d
212.Care dintre următoarele tipuri de criză pot fi identificate de asistenţii comunitari:

a. criza maturaţională;
b. criza situaţională;
c. criza catastrofică;
d. criza socială;
e. criza morală.
Răspuns: a, b, d
213.Care dintre următoarele activităţi pot fi cuprinse în stadiul de previzită la domiciliu pacientului:
a. contactul social;
b. pregătirea echipamentului necesar;
c. efectuarea de rapoarte despre cazul investigat;
d. îndepărtarea echipamentului contaminat;
e. îndepărtarea reziduurilor menajere.
Răspuns: a, b, d
214.La patul de spital trebuie să corespundă următoarelor criterii:
a. să fie comod şi să-i asigure relaxare pacientului
b. să se poata aşeza la marginea patului
c. partea utilă cu înălţimea de 80cm.
d. partea utilă cu înălâimea de 60cm.
e. să fie accesibil din toate laturile
215.Pentru prevenirea escarelor se pot utiliza:

a. saltele antidecubit
b. perne pufoase
c. saltele pneumatice compartimentate
d. saltele cu apă
e. nu necesită măsuri de prevenire speciale
Răspuns: a, c, d
216.Poziţia semişezândă a bolnavului în pat este indicată în situaţii de:

a. afecţiuni cardiace şi pulmonare
b. după unele intervenţii chirurgicale
c. bolnavi vârstnici, pentru prevenirea pneumoniei hipostatice
d. convalescenţă
e. colaps vascular
217.Mobilizarea bolnavilor după şedere îndelungată la pat se efectuează controlând:

a. pulsul
b. tensiunea arterială
c. frecvenţa respiraţiei
d. diureza
e. curba ponderală
Răspuns: a, b, c
218.Îngrijirea cavităţii bucale la bolnavii inconştienţi se face cu:

a. lichid de gargară în cantitate suficientă
b. tampon imbibat în glicerina boraxată
c. pastă de dinţi
d. tampon îmbibat în zeamă de lămâie
e. albastru de metil
Răspuns: b, d
219.Poziţia forţată a bolnavului în pat poate avea următoarele cauze:

a. reacţie de apărare conştienţă sau inconştienţă a organismului
b. măsură terapeutică
c. măsură profilactică
d. modificări patologice produse de boală
e. impusă de personalul medical de îngrijire
220.Factorii favorizanţi locali pentru apariţia escarelor de decubit pot fi:

a. umezeală locală ( urina, fecale, secreţii diverse )
b. imobilizare în aceeaşi poziţie timp mai îndelungat
c. folosirea de pudră de talc
d. căldură umedă excesivă
e. neregularităţi ale lenjeriei de pat şi de corp
221.Panglica metrică este utilizată pentru măsurarea:

a. circumferinţa toracelui
b. circumferinţa capului la vârstnici
c. lungimea braţelor la sugari
d. circumferinţa abdominală
e. circumferinţa membrelor
Răspuns corect: a, d, e
222.Sarcinile asistentului medical în pregătirea şi asistarea examinărilor clinice:
a. pregătirea psihică a bolnavului
b. dezbrăcarea şi îmbrăcarea bolnavului
c. deservirea medicului cu instrumentar
d. purtarea de discuţii cu bolnavul în timp ce îl examinează medicul
e. aşezarea bolnavului în pat după examinare şi facerea patului
223.Foarfecele folosite în domeniul sanitar pot fi:

a. drepte
b. curbe
c. semicurbe
d. frînte
e. rotunjite
Răspuns corect: a, b, d
224.Pe foaia de temperatură se notează obligatoriu:

a. scurt istoric al bolii
b. pulsul
c. temperatura
d. tensiunea arterială
e. diureza
225.Paloarea instalată rapid poate ascunde:

a. o hemoragie masivă urinară ( hematurie )
b. o hemoragie ocultă
c. o hemoragie digestivă superioară ( hematemeza, melenă )
d. stare febrilă
e. o hemoragie respiratorie ( hemoptizie )
Răspuns: a, c, e
226.Pe foaia de temperatură se menţionează cu:

a. steluţa frisonul
b. săgeţi roşii transfuziile de sânge sau preparate sanguine
c. linie roşie întreruptă temperatură
d. linie albastră continuă pulsul
e. coloane roşii tensiunea arterială
Răspuns: a, b, e
227.Măsurarea pulsului se face :

a. în repaus fizic şi psihic
b. după efort
c. pe durata unui minut
d. în sanţul radiar
e. cel puţin odată pe zi
228.Produsele biologice normale ce se pot recolta de la bolnavi pot fi:

a. sângele
b. urina
c. materiile fecale
d. lichidul cefalo-rahidian
e. lichidul de ascită
229.Sângele pentru hemocultura se recoltează :

a. de obicei seara
b. în plin frison
c. după începerea tratamentului antibiotic
d. la cel puţin 24 ore de la terminarea tratamentului cu antibiotice
e. indiferent când
Răspuns: b, d
230.Recoltarea urinii se efectuează:
a. deobicei dimineaţa
b. în vase de sticlă cilindrice gradate
c. din urină strânsă în timpul nopţii
d. prin sondaj vezical , dar numai la copii şi numai în scop diagnostic
e. prin puncţionarea sondei, la bolnavii cu sonda vezicală permanentă
Răspuns: a, b, e
231.Cavităţile seroase din care se pot recolta revarsate pot fi:

a. stomacul
b. cavitatea pleurală
c. cavitatea peritoneală
d. pericardul
e. cavitatea articulară
232.Recoltarea de sânge capilar se practică pentru determinarea:

a. tabloului sanguin
b. hemoglobinei
c. numărului de reticulocite
d. timpului de sângerare şi coagulare
e. sideremiei
233.Testele cutanate alergice de diagnostic mai des folosite sunt:

a. IDR-Mantoux, pentru TBC
b. IDR-Burnet, pentru bruceloza
c. IDR-Cassoni, pentru chistul hidatic
d. reacţia Dick, pentru scarlatină
e. IDR-pentru trichineloză
234.Pregătirea bolnavilor pentru examinarea radiologică înseamnă:

a. asigurarea temperaturii corespunzatoare bolnavului dezbrăcat
b. completarea biletului de trimitere de către medic
c. înştiinţarea serviciului de radiologie despre examinarea cerută
d. transportul bolnavului, însoţit de asistenta de salon şi documentele medicale
e. pregătirea psihică a bolnavilor
235.Examinarea radiologică a colonului, cu metoda dublului contrast poate evidenţia:

a. stenoze
b. polipi
c. tumori
d. diverticuli
e. hernia hiatală
236.Pregătirea pentru examinarea ultrasonografică a abdomenului presupune:

a. administrarea unei medicaţii absorbante a gazelor
b. cu cel puţin 24 ore înainte, bolnavul rămâne nemancat
c. pentru examinarea organelor din micul bazin, vezica urinară golită
d. medicaţie purgativă, la nevoie
e. ingerarea a 500-700 ml. de lichide, cu 30 minute înainte de examinare
Răspuns: a, d
237.Endoscopia se foloseşte în examinarea organelor cavitare, cum ar fi:

a. esofagul
b. stomacul
c. rectul
d. colonul
e. colecistul
238.Pregătirea pentru colonoscopie constă din:
a. regim dietetic sărac în reziduuri, din preziua examinării
b. clisma evacuatorie cu apă caldă sărată, cu 3 ore înaintea efectuării
c. pregătirea materialelor ca: rectoscopul, uleiul de vaselină, mănuşi, etc.
d. două clisme, una seara, a doua dimineaţa, cu o ora înainte de examinare
e. premedicaţie cu 10 mg.diazepam i.v., scobutil, eventual mialgin
239.Obiectivele tratamentelor administrate bolnavilor pot fi:

a. agentul etiologic al bolii
b. ameliorarea tulburărilor funcţionale
c. tratarea simptomelor, care alterează calitatea vieţii
d. luarea de măsuri cât mai puţin costisitoare
e. administrarea preferabilă în condiţii de spitalizare
Răspuns: a, b, c
240.După mijloacele terapeutice folosite, deosebim:

a. tratament psihoterapic
b. tratament igieno-dietetic
c. tratament fizioterapeutic
d. tratament medicamentos
e. tratament naturist
Răspuns: b, c, d
241.Căile de administrare ale medicamentelor pot fi:

a. aplicaţii locale
b. pe cale bucală
c. sub formă de injectii
d. administrare intracavitară
e. ţintit, pentru fiecare boală în parte
242.*Repausul fizic relativ înseamnă că bolnavul:

a. stă la pat majoritatea timpului, coborând numai pentru necesităţi personale
b. se ridică din pat pentru necesităţi personale şi plimbări progresive de recuperare
c. nu părăseşte patul decât în orele de vizită
d. nu părăseşte patul de loc
e. ţine în repaus numai anumite părţi ale corpului
Răspuns: b
243.Repausul intelectual se recomandă în:

a. hepatita acută
b. cardiopatii
c. nevroze
d. fracturi cu imobilizare
e. psihoze
244.Alimentaţia bolnavului urmăreşte:

a. acoperirea cheltuielilor energetice de bază ale organismului
b. asigurarea aportului de săruri minerale, vitamine şi microelemenţi
c. câştig ponderal de cel puţin 10% din greutate
d. să favorizeze vindecarea
e. asigurarea principiilor alimentare după toleranţa şi opţiunea pacientului
Răspuns: a, b, d
245.Necesităţile calorice în repaosul absolut la pat sunt de:

a. 15 calorii/kilo-corp în 24 h
b. 20 calorii/kilo-corp în 24 h
c. 25 calorii/kilo-corp în 24 h
d. cu 10-15% mai mici la bătrâni şi la copii
e. cu 20-30% mai mari în secţiile de pediatrie
Răspuns: c, e
246.Necesităţile calorice crescute se impun în:
a. stări febrile, cu 13% pentru fiecare grad de temperatură
b. distrucţii de ţesuturi care necesită un aport caloric suplimentar de 10%
c. boli cu metabolism crescut
d. caşexia neoplazică
e. stări de agitaţie şi/sau contracţii musculare, pănă la 30%
247.Calculul caloriilor se efectuează ţinând cont de:

a. provenienţa animală sau vegetală a alimentelor
b. numărul zilelor de conservare, cu atenţie la data expirării
c. greutatea bolnavului, controlată la internare şi în evoluţie pe perioada internării
d. calcularea valorilor calorice ale alimentelor pe bază de tabele
e. valoarea energetică a principiilor alimentare ca: proteine, lipide, glucide şi vitamine
Răspuns: c, d
248.*Regimul alimentar al bolnavului trebuie să asigure următoarele necesaruri calitative:

a. hidraţi de carbon în cantităţi nelimitate
b. proteine de origine animală
c. vitamine liposolubile
d. grăsimi de origine vegetală
e. toate principiile alimentare, în proporţie calculată după necesarul individual ( după boală )
Răspuns: e
249.Aportul de glucide se măreşte în:

a. stări febrile
b. stări caşectice
c. denutriţie
d. afecţiuni hepatice
e. afecţiuni renale în diabetul zaharat
250.Rolul proteinelor în organism este complex, ele participând la:

a. refacerea ţesuturilor distruse fiziologic sau patologic
b. buna funcţionare a sistemului imunitar
c. sinteza şi secreţia de hormoni şi enzime
d. acoperirea parţială a nevoilor energetice
e. menţinerea presiunii coloid-osmotice a sângelui ( prevenirea şi combaterea edemelor)
16. MEDICINĂ DE URGENŢĂ
251.Necesarul zilnic de proteine este :

a. 1-1,5g/kilo-corp
b. 2-3g/kilo-corp, în caz de pierderi
c. cantitatea care să acopere aproximativ 10-15% din necesarul total de calorii/24
ore
d. 70% din proteine trebuie să fie de origine animală
e. restul de 30%, de provenienţă vegetală, care conţin toţi acizii aminaţi esenţiali
Răspuns: a, b, c
252.Cantitatea necesară zilnică de lipide este:

a. 2-2,5g/kilo-corp, pentru un organism sănătos
b. 30-40% din raţia energetică totală
c. aport crescut în caz de hipertiroidie şi caşexie
d. 1-1,5g/kilo-corp
e. aport scăzut în insuficienţa hepatică, pancreatică şi acido-cetoză diabetică
253.Necesarul zilnic de apă şi săruri minerale, cu rol structural şi catalizator este:

a. 1500-2000ml lichide pentru organismul sănătos
b. aport crescut de lichide şi săruri în febră, diaree, vărsături, arsuri extinse, fistule
c. aport scăzut de lichide în edeme, insuficienţa cardiacă, hipertensiune, deshidratare
d. Na-4g/zi, K-3-4g/zi, Ca-2g/zi
e. Pierderile de lichide se complectează printr-o alimentaţie semilichidă şi păstoasă
Răspuns: b, d
254.Regimurile alimentare dietetice se stabilesc în funcţie de:

a. calitatea alimentelor
b. cantitatea alimentelor
c. patologia existentă
d. modul de preparare
e. modul de servire
255.Aplicaţiile reci au efect:

a. tonifiant
b. stimulator
c. regenerator
d. anesteziant până la necroză la sistemul nervos central
e. antispastic
256.Frigul sub forma uscată se poate aplica, ca:

a. pungi cu gheaţă prin intermediul unui prosop, flanel
b. pungi cu gheaţă direct pe piele în anumite situaţii de urgenţă
c. recipiente speciale din cauciuc sau metal
d. crioterapie în spasme vasculare, glomerulonefrita acută, infecţii
urinare
e. hidrofoare
Răspuns: a, c, e
257.Compresele reci, ca şi formă de aplicaţie umedă, se indică în:

a. inflamaţii, edeme
b. hemoragii
c. ameliorarea durerilor localizate
d. hipotermie
e. stări febrile
258.*Fricţiunile, ca metoda hidroterapeutică, se folosesc în caz de:

a. afecţiuni inflamatorii cutanate
b. supuraţii
d. flebite
e. afecţiuni inflamatorii ale aparatului respirator
Răspuns: e
259.Aplicaţiile calde înseamnă:

a. folosirea de temperaturi cu cel puţin 5 grade peste cea indeferentă
b. obţinerea de efecte antispastice
c. efect hipotensor prin vasodilataţie periferică
d. aplicarea căldurii uscate direct pe ţesuturi
e. comprese fierbinţi la 45-55 °C
260.Cataplasmele umede cu substanţe pastoase vegetale se aplică în:

a. infecţii ale ţesutului celular subcutanat
b. afecţiuni ORL
c. mialgii, artralgii, spasme musculare
d. colecistita acută flegmonoasă
e. artrite subacute şi cronice
261.*Băile calde se folosesc:

a. sub formă de băi calde obişnuite, la temperatura de 45-50 °C
b. sub formă de băi fierbinţi, la temperatura de peste 50 °C., cu durata de 60minute
c. în stări febrile
d. afecţiuni acute articulare
e. în hipotermii
Răspuns: e
262.În toate cazurile de utilizare terapeutică a căldurii trebuie luate următoarele măsuri:
a. aport suficient de calorii
b. asigurarea cantităţii suficiente de lichide
c. supravegherea atentă a funcţiilor vitale la bolnavii cardiaci
d. la băile cu aburi generale, durata maximă de5-15 minute
e. în cazul băilor de aburi parţiale se foloseşte apă de cel puţin 90°C.
Răspuns: b, d
17. MEDICINĂ DE URGENŢĂ
263.Monitorizarea bolnavului critic internat în secţia TI cuprinde:

a. monitorizarea parametrilor vitali
b. gradul de inteligenţă al bolnavului
c. parametrii funcţionali prin care se urmăreşte comportamentul bolnavului
d. poziţia antalgică a bolnavului
e. evoluţia şi prognosticul bolii cu care a fost internat
Răspuns: a, c, e
264.Parametrii vitali care se urmăresc la bolnavul critic sunt:

a. TA şi alura ventriculară
b. gradul de inteligenţă
c. starea de conştienţă
d. respiraţia
e. imagistica organelor vitale
Răspuns: a, c, d
265.Factorii care modifică valorile TA sunt:

a. condiţiile de cazare din spital necorespunzătoare
b. cardio-vasculari
c. renali
d. peristaltica intestinală
e. umorali
Răspuns: b, c, e
266.Factorii care modifică TA sunt:

a. metabolismul
b. peristaltica intestinală
c. hematologici
d. dezechilibre hidroelectrolitice
e. neurovegetativi
Răspuns. a, d, e
267.Pulsul (AV= alura ventriculară) aduce indicii asupra:

a. stării anatomice al arborelui arterial
b. stării anatomice a ficatului
c. starea anatomică a inimii
d. stării funcţionale a inimii şi arterelor
e. stării anatomice a creierului
Răspuns: a, c, d
268.În funcţie de vârstă valorile normale ale frecvenţei pulsului, variază în felul următor:
a. nou născut 130-140b/min.
b. copil mic 120-140b/min.
c. la 10 ani 80-90 b/min.
d. la 20 ani 60-80 b/min.
e. peste 60 ani 72-84 b/min.
Răspuns: a, d, e
269.În mod fiziologic pulsul se accelerează în următoarele situaţii:
a. în timpul somnului
b. în efort fizic
c. în timpul digestiei
d. când bolnavul este sedat
e. în stres cu emoţii
Răspuns: b, c, e
270.Măsurarea temperaturii corpului se face cu:

a. termometru termoelectric
b. termometru termomecanic
c. termometru cu rezistenţă
d. termometru termostatic
e. termisoare
Răspuns: a, c, e
271.După gradul de hipertermie măsurată, în axilă reacţia febrilă se împarte în următoarele categorii:
a. temperatura normală 36-37ºC
b. temperatură subfebrilă 36,9-37ºC
c. temperatură moderată 37-38ºC
d. febră ridicată 39-41ºC
e. hiperpirexie 41-42ºC
Răspuns: a, d, e
272.Precizaţi dacă valorile PaO2 enumerate sunt corecte:

a. hipoxemie PaO2< 80mmHg
b. hipoxemie PaO2 < 60mmHg
c. măsuri de reanimare respiratorie PaO2 sub 45mmHg
d. risc letal PaO2 sub 35 mmHg
e. vârstnici PaO2 60-70mmHg =normal
Răspuns: b, c, d
273.În cazul vărsăturilor se vor urmării:

a. frecvenţa
b. conţinutul
c. ritmul
d. cantitatea
e. alimentele
Răspuns: a, b, d
274.Expectoraţia poate fi:

a. seroasă
b. sero-muco-purulentă
c. bilioasă
d. pseudomembranoasă
e. limfatică
Răspuns: a, b, d
275.Greutatea corporală apreciază şi indică:

a. cantitatea de apă existentă în organism
b. starea de nutriţie
c. stabilirea dozei terapeutice de medicamente
d. evoluţia bolnavului
e. ritmul perfuziei
Răspuns: b, c, d
276.Monitorizarea comportamentului bolnavului se face prin urmărirea:

a. poziţiei vicioase în pat în funcţie de afecţiune
b. activitatea zilnică a bolnavului
c. expresia feţei
d. activitatea verbală
e. starea psihică
Răspuns: a, c, e
277.Afecţiunile care produc în proporţie de 95% moartea subită sunt:

a. bolile coronariene
b. bolile renale
c. anevrismul disecant de aortă
d. bolile pulmonare
e. bolile neoplazice
Răspuns: a, c, e
278.Diagnosticul clinic al stopului cardiac ar fi susţinut de:

a. dispariţia pulsului la arterele mari (carotidă, femurală)
b. complexe QRS deformate = disociaţie electromecanică = cord ineficient cu traseu EKG prezent
c. mioză bilaterală
d. oprirea respiraţiei care este precedată de suspine
e. starea de letargie
Răspuns: a, b, d
279.Succesul resuscitării cardio-respiratorie-cerebrală (R.C.R.C) constă în:

a. viteza efectuării terapiei de resuscitare
b. R.C.R.C să se efectueze în maxim 4 minute
c. terapia definitivă în 8 minute
d. să existe minim 3 resuscitatori
e. să se efectueze numai de cadre medicale
Răspuns: a, b, c
280.Oprirea miocardului în stopul cardiac este însoţită de:

a. fibrilaţie ventriculară
b. bradicardie
c. tahicardie
d. disociere electromecanică şi asistolie
e. fibrilaţie atrială
Răspuns: a, c, d
281.Resuscitarea cardio-respiratorie presupune:

a. tehnici care se referă personalului medical
b. tehnici de management definitive ale stopului cardiac
c. intervenţie farmacologică
d. tehnici care se referă personalului nemedical
e. numai tehnici electronice de resuscitare
Răspuns: a, b, c
282.Starea terminală presupune decompensarea acută a funcţiilor vitale care duc la:
a. pierderea presiunii sanguine
b. capitalului venos
c. conştienţei
d. capitalului arterial
e. circulaţiei şi respiraţiei
Răspuns: a, c, e
283.Moartea clinică se manifestă prin:

a. absenţa pulsului periferic
b. absenţa respiraţiei
c. absenţa pulsului la arterele mari
d. petele cadaverice
e. necroza ireversibilă a creierului
Răspuns: b, c, d
284.Necesitatea lichidelor care se administrează i.v. în RCR constă în:

a. înlocuirea unor nevoi speciale: osmoterapie, alimentaţie artificială
b. menţin deshidratarea celulei
c. restabilesc volumul sanguin circulant
d. scad aportul caloric
e. compensează după vasodilataţie staza venoasă şi pierderile capilare, după stopul cardiac
Răspuns: a, c, e
285.La bolnavii conştienţi, intubaţia traheală după stopul cardiac se menţine în următoarele cazuri:
a. absenţa reflexelor laringiene
b. respiraţie superficială
c. respiraţie spontană dar cu dispnee
d. curăţirea insuficientă a secreţiilor traheobronşice
e. reluarea diurezei
Răspuns: a, b, d
286.Drogurile administrare în RCRC sunt:

a. lidocaina
b. calciul
c. adrenalina
d. miostinul
e. dopamina
Răspuns: a, c, e
287.Dozele în Jouli pentru defibrilare sunt:

a. defibrilare externă adulţi 3J/kgc
b. defibrilare internă adulţi 1-2/Jkgc
c. defibrilare externă copii 2J/kgc
d. defibrilare internă adulţi 0,5/Jkgc
e. defibrilare externă adulţi 7-9/J kgc
Răspuns: a, c, d
288.Resuscitarea sistemului nervos central se face cu:

a. adrenalina
b. cerebrolizin
c. corticoterapie
d. hiperventilaţie controlată la PaCO2 de 25-35mmHg = terapie hiperbară
e. nitroglicerină
Răspuns: b, c, d
289.Persistenţa pentru moartea cerebrală trebuie să se încadreze într-un timp bine stabilit:
a. 6 ore cu confirmarea aspectului izoelectric EEG
b. 12 ore, fără confirmarea aspectului izoelectric EEG
c. 24 ore fără confirmarea aspectului izoelectric EEG
d. 48 ore pentru leziune cerebrală anoxică
e. 24 ore pentru leziune cerebrală anoxică, fără confirmarea aspectului izoelectric al
EEG
Răspuns: a, b, e
290.Etiologia infarctului miocardic (I.M.) acut este:

a. embolia arterelor coronare
b. dezacord între cerinţe şi aport de O2
c. afecţiuni hepatice
d. procese inflamatorii
e. intoxicaţie cu alcool
Răspuns: a, b, d
291.Enzimele proteolitice eliberate din celule în I.M. sunt:

a. pseudocolinesteraza
b. tripsina
c. CPK (fosfocreatinkinaza)
d. troponina T
e. troponina I
Răspuns: c, d, e
292.Alterarea funcţiei sistolice a ventricolului stâng produce următoarele tipuri de contracţii anormale:
a. hiperchinezie
b. sincronism
c. achinezie
d. diskinezie
e. disincronism
Răspuns: c, d, e
293.Majoritatea I.M. (infarct miocardic) survin în orele de dimineaţă (jurul orei 9) deoarece:
a. cresc catecolaminele plasmatice
b. scad catecolaminele plasmatice
c. creşte nivelul cortizolului
d. scade nivelul cortizolului
e. creşte agregarea trombocitară
Răspuns: a, c, e
294.Durerea simptomul principal în I.M., este variabilă ca intensitate de la caz la caz şi

are următoarele caracteristici:
a. insuportabilă
b. scurtă 1-2 minute
c. sfâşietoare
d. presiune uşoară
e. caracter de înjunghiere
Răspuns: a, c, e
295.Sediul şi iradierea durerii în I.M. este:

a. interscapular
b. precordial
c. lombar
d. iradiază în braţe
e. paraombilical
Răspuns: a, b, d
296.Tabloul clinic al I.M. se caracterizează prin:

a. agitaţie psihomotorie
b. şoc
c. hipertensiune arterială
d. tegumente reci şi umede
e. tahicardie
Răspuns: b, d, e
297.Modificările aparatului respirator în I.M. se caracterizează prin:

a. frecvenţa respiraţiilor scăzută
b. frecvenţa respiraţiilor crescută
c. dispnee cu respiraţie Cheyne-Stokes
d. dispnee cu respiraţie Biot
e. raluri umede crepitante şi subcrepitante
Răspuns: b, c, e
298.Examenul aparatului digestiv în I.M. relevă:

a. splenomegalie
b. durere epigastrică
c. HDS (hemoragie digestivă superioară)
d. hepatomegalie
e. reflux hepato-jugular
Răspuns: b, d, e
299.OMS a impus pentru diagnosticul cert de I.M. să fie prezente 2 din cele 3 criterii specifice. Care sunt cele 3 criterii?
a. durere retrosternală tipică
b. modificări EKG în dinamică
c. hepatomegalie
d. reflux hepato-jugular
e. creşterea şi scăderea markerilor serici
Răspuns: a, b, e
300.Explorarea izotopică în I.M. evidenţiază:

a. diagnosticul pozitiv al necrozei miocardice acute cu ajutorul trasorilor radioactivi cu tropism pentru ţesutul necrotic (pată
fierbinte)
b. performanţa ventricolelor
c. diagnosticul unor complicaţii
d. apreciază regurgitarea mitrală şi tricuspidă
e. arată circulaţia colaterală
Răspuns: a, b, c
18. MEDICINĂ INTERNĂ
301.Ecografia Doppler în I.M. apreciază:

a. pereţii ventricolului stâng în plan longitudinal
b. ruptura septului interventricular
c. regurgitarea mitrală şi tricuspidă
d. diagnosticul unor complicaţii
e. prezenţa trombilor în ventricol
Răspuns: b, c, e
302.Rezonanţa magnetică în I.M. pune în evidenţă:

a. mărimea infarctului
b. circulaţia colaterală
c. funcţia ventricolului stâng
d. prezenţa trombilor în ventricol
e. regurgitarea mitrală şi tricuspidă
Răspuns: a, b, c
303.Măsurile rapide care se iau în I.M. în faza prespital sunt:

a. se anunţă salvarea cu echipa antişoc
b. se administrează diazepam
c. se aşează bolnavul în repaus absolut
d. nifedipină sublingual
e. se transportă bolnavul după ce a fost stabilizat hemodinamic la spital unde tratamentul de urgenţă se face după un
algoritm prestabilit
Răspuns: a, c, e
304.Tratamentul bolnavului cu I.M. la spital se efectuează cu:

a. diuretice
b. analgetice majore
c. oxigenoterapie + heparinoterapie
d. tromboliza coronariană cu streptokinază în primele 6 ore în perfuzii i.v.
e. fenobarbital
Răspuns: b, c, d
305.Complicaţiile I.M. sunt:

a. hipertensiunea arterială
b. abdomenul acut
c. şocul cardiogen
d. tulburările de ritm cardiac
e. insuficienţa ventriculară stângă
Răspuns: c, d, e
306.Etiologia IM este:
a. utilizarea drogurilor simpaticolitice
b. feocromocitomul
c. obezitatea
d. eclampsia
e. stresul
Răspuns: b, d, e
307.Tabloul clinic al HTA se caracterizează prin următoarele simptome:

a. presiunea arterială diastolică 140mmHg
b. hipoaldosteronism
c. modificări renale: oligurie, hematurie, azotenie, proteinurie
d. modificări ale fundului de ochi (F.O.), hemoragii, edeme, exudate
e. agitaţie psihomotorie
Răspuns: a, c, d
308.Tratamentul HTA se face cu :

a. meprobamat
b. nifedipină
c. metoprolol
d. digoxin
e. nitroglicerină
Răspuns: b, c, e
309.Mecanismul de producere al insuficienţei cardiace este evidenţiat prin:

a. creşterea volumului debit/bătaie
b. reducerea volumului debit/bătaie
c. creşte tonusul sistemului nervos simpatic cu scop de a menţine TA
d. vasoconstricţie periferică şi o tahicardie care distribuie o parte din volumul sanguin intratoracic
e. vasodilataţie periferică cu bradicardie
Răspuns: b, c, d
310.Etiologia insuficienţei cardiace este:

a. deficit de O2 la nivelul muşchiului miocardic (anemie, boală coronariană)
b. subsolicitarea presiunii ventricolului stâng (HTA, stenoză aortică)
c. administrare de tonicardiac (digitală)
d. tahicardii şi bradicardii
e. necroză miocardică (I.M., anevrism de perete cardiac)
Răspuns: a, d, e
311.Tabloul clinic al insuficienţei inimii drepte se prezintă astfel:

a. edeme ale părţilor declive (perimaleolare, gambiere, anasarcă)
b. hepatosplenomegalie
c. nicturie
d. polakidisurie
e. spută hemoptoică
Răspuns. a, b, c
312.Tabloul clinic al insuficienţei inimii stângi se prezintă prin:

a. reflux hepato-jugular
b. greaţă, vărsături
c. dispnee de repaus şi de efort
d. tuse iritativă
e. raluri umede la bazele pulmonare
Răspuns: c, d, e
313.Obiectivele tratamentului insuficienţei cardiace presupune:

a. creşterea contractilităţii
b. reducerea presarcinii
c. regim hipersodat
d. creşterea aportului de lichide
e. diuretice
Răspuns: a, b, e
314.Poziţia corectă în pat a bolnavului cu insuficienţă cardiacă este:

a. semişezândă
b. Trendelenburg
c. decubit lateral stâng
d. aşezat pe marginea patului cu picioarele atârnate
e. şi-o alege cum doreşte, nu i se impune
Răspuns: a, d, e
315.Alimentaţia bolnavului cardiac cuprinde:

a. toţi compuşii principali alimentari plus vitamine şi minerale
b. aport scăzut de potasiu
c. numai două mese/zi
d. mese mici şi dese
e. nu se administrează alimente care produc distensie abdominală
Răspuns: a, d, e
316.Precizaţi care din valorile enumerate în cadrul insuficienţei respiratorii sunt corecte:
a. PaCO2 în sângele arterial = 35-45mmHg → valori normale
b. PaCO2 în sângele arterial = 46-70mmHg → hipercapnie uşoară
c. PaCO2 în sângele arterial = 70mmHg → hipercapnie gravă cu risc de insuficienţă respiratorie sau encefalopatie
respiratorie
d. PaO2 scade, iar PaCO2 creşte în sângele arterial→ normocapnie
e. PaO2 scade, iar PaCO2 este normal în sângele arterial→ hipoxemie
Răspuns: a, b, c
317.Precizaţi care sunt mecanismele care concură la apariţia insuficienţei respiratorii acute (IRA):
a. hiperventilaţia alveolară globală
b. alterări ale difuziunii pulmonare
c. dezvoltarea şuntului intrapulmonar dreapta stânga
d. păstrarea raportului ventilaţie/perfuzie
e. hipoventilaţie alveolară globală
Răspuns: b, c, e
318.În lipsa tărgilor pentru transportul primar al bolnavilor se pot improviza şi alte mijloace:
a. bare de fier
b. scaune cu spătare
c. pături, covoare fixate pe bare de lemn
d. băncuţe
e. aripile uşilor
Răspuns: b, c, e
319.Mijloacele de transport al bolnavilor vor fi dotate cu:

a. masă de operaţie
b. electrocauter pentru hemostază
c. aparate de respiraţie artificială şi oxigen
d. defibrilatoare
e. trusă de urgenţă şi medicamente
Răspuns: c, d, e
320.Transportul secundar al unui bolnav se referă la:

a. transportul bolnavului dintr-un spital în altul
b. transportul bolnavului de la domiciliu la spital
c. transportul bolnavului intersecţii
d. transportul bolnavului din autosanitară în UPU
e. transportul bolnavului din spital la domiciliu
Răspuns: a, c, e
321.Măsurile de siguranţă pentru bolnav care se iau în timpul transportului interspitalicesc pentru prevenirea complicaţiilor
sunt:
a. se va verifica hemostaza
b. se va verifica starea de conştienţă
c. pansamentele şi aparatele de imobilizare
d. documentele medicale
e. documentele personale ale bolnavului
Răspuns: a, c, d
322.Transportul intersecţii se face de către brancardieri însoţiţi de personal medical şi cuprinde obligatoriu următoarele
categorii de bolnavi:
a. toţi bolnavii care au suferit o fractură
b. insuficienţa cardio-respiratorie gravă
c. bolnavii cu afecţiuni renale
d. bolnavii cu infarct miocardic
e. bolnavii cu tulburări de echilibru şi tulburări nervoase
Răspuns: b, d, e
323.Transportul nou-născuţilor şi a sugarilor se face numai cu însoţitor şi pentru următoarele afecţiuni:
a. boală diareică
b. febrili
c. cu afecţiuni respiratorii şi cardiace
d. septicemii
e. cu afecţiuni chirurgicale care necesită intervenţie chirurgicală
Răspuns: c, d, e
324.În comă se păstrează în mod relativ funcţiile vieţii vegetative şi anume:

a. deglutiţia
b. respiraţia
c. circulaţia
d. schimburile nutritive şi secreţiile
e. auzul
Răspuns: b, c, d
325.Anestezia generală afectează următoarele funcţii fundamentale ale sistemului nervos:

a. funcţia veghe-somn
b. funcţia de memorie
c. funcţia de sensibilitate
d. funcţia afectivă
e. funcţia renală
Răspuns: a,b,c
326.Sevofluranul se caracterizează prin următoarele acţiuni:

a. este un anestezic inhalator puternic
b. este un miorelaxant slab
c. prezintă amnezie slabă
d. nu se foloseşte des deoarece este un gaz explozibil şi inflamabil
e. este un gaz inflamabil
Răspuns: a,b
327.Intubaţia traheală se face în mai multe scopuri:

a. creşte efortul respirator
b. separă calea respiratorie de cea digestivă
c. permite folosirea substanţelor relaxante
d. nu permite controlul respirator
e. se face numai în resuscitarea cardiorespiratorie
Răspuns: b,c
328.Dificultăţiile de intubaţie oro-traheală prezintă bolnavii cu:

a. gât gros şi scurt
b. gură larg deschisă
c. bolnavi care prezintă dantura completă
d. protruzia incizivilor superiori
e. gât lung
Răspuns: a,d
329.Detubarea sau extubarea se face în următoarele condiţii:

a. când anestezia este profundă
b. când se reia din nou respiraţia spontană
c. după ce bolnavul a fost decurarizat şi respiră spontan
d. când apar secreţiile orofaringiene
e. când jumătate din curară este metabolizată
Răspuns: b,c
330.Tabloul clinic al şocului anafilactic se manifestă prin:

a. hipertensiune arterială
b. mioză
c. urticarie generalizată + edeme
d. edem glotic + spasm glotic
e. incontinenţă urinară + fecale
Răspuns: c,d,e
331.Semnele clinice ale şocului hemoragic sunt:
a. tegumente şi mucoase palide, marmorate, reci, umede, cianotice
b. bradipnee
c. PVC (presiune venoasă centrală) crescută
d. tahicardie + hipotensiune
e. sete
Răspuns: a,d,e
332.Soluţiile cristaloide sunt:

a. dextranul
b. serul fiziologic 9‰
c. soluţiile de glucoză 5%, 10%...
d. reomacrodexul
e. soluţia Ringer
Răspuns: b, c, e
333.Caracterul durerii în abdomenul acut se caracterizează prin:

a. durere abdominală intensă
b. instalarea durerii brusc
c. durerea are o durată de câteva ore până la 2-3 zile
d. durerea abdominală instalată lent apoi brusc
e. durerea abdominală prezintă 2-3 ore după care cedează
Răspuns: a,b,c
334.Semnele clinice în apendicita acută sunt:

a. durerea apare în primul rând periombilical sau în epigastru apoi după câteva ore se localizează în fosa iliacă dreaptă
b. manevra Blumberg pozitivă
c. greţuri şi vărsături
d. durerea iradiază în membrul inferior drept
e. constipaţie (mai des la copii)
Răspuns: a,b,c
335.Simptomatologia ocluziei intestinale este:

a. durere abdominală colicativă cu mici pauze de 10-15 minute
b. oprirea tranzitului intestinal pentru gaze şi materii fecale
c. deshidratare globală
d. hemoragie digestivă
e. fibrilaţie atrială
Răspuns: a,b,c
336.Etiologia ulcerului gastric este:

a. hipersecreţia clorhidropeptică
b. helicobacter pylori
c. alterarea factorilor de apărare a mucoasei gastrice
d. traumatisme abdominale
e. şocul
Răspuns: a,b,c
337.Semnele clinice ale pancreatitei acute necrotico-hemoragică sunt:

a. convulsii
b. vărsături bilioase, apoase, în zaţ de cafea sau sânge proaspăt
c. tranzit intestinal accelerat
d. abdomen meteorizat, balonat
e. hipotensiune arterială sau chiar prăbuşirea ei
Răspuns: b,d,e
338.Semnele clinice pentru stabilirea diagnosticului de colica biliară sunt:

a. astenie marcată
b. durere în hipocondrul drept şi epigastru (semnul Murphy pozitiv)
c. tranzit intestinal accelerat
d. sindrom dispeptic
e. cefalee
Răspuns: b,d,e
339.Perforaţia intestinului subţire este provocată de:
a. pancreatita acută
b. infarctul mezenteric
c. ocluzii intestinale
d. boala Chron
e. apendicita gangrenoasă
Răspuns: b,c,d
340.Factorii multipli, dificili care împiedică de multe ori salvarea unui politraumatizat sunt:
a. debutul brusc al evenimentelor
b. voluntari necalificaţi care intervin cu bună intenţie la locul accidentului, dar nu au cunoştinţe medicale
c. severitatea şi varietatea leziunilor
d. personal medical de urgenţă care nu cunoaşte manevrele de resuscitare
e. absenţa medicamentelor şi materialelor sanitare din autosanitară
Răspuns: a,b,c
341.Simptomele insolaţiei sunt:

a. transpiraţii puternice
b. cefalee intensă
c. fotofobie
d. fibrilaţie atrială
e. hipertensiune arterială urmată de hipotensiune arterială
Răspuns: b,c,e
342.Bolile care produc moartea subită sunt:

a. bolile coronariene
b. insuficienţă renală
c. insuficienţă cardiacă
d. instabilitate neuroumorală
e. tulburările hidroelectrolitice
Răspuns: a,d,e
343.*.În bronşita cronică principalul simptom este:

a. tusea şi expectoraţia
b. durerea precordială
c. durerea toracică
d. frisonul
e. astenia
Răspuns: a
344.*Debutul pneumoniei pneumococice este marcat de:

a. frison solemn urmat de junghi toracic şi febră
b. pleurezie
c. wheezing-ul respirator
d. hemoptizia
e. dispneea paroxistică expiratorie
Răspuns: a
345.Care din următoarele afirmaţii privind insuficienţa respiratorie acută este falsă:
a. se tratează cu sedative
b. este o urgenţă medicală
c. necesită oximetria sau măsurarea gazelor sangvine
d. impune internarea în secţii de terapie intensivă
e. este o stare clinică fără risc vital
Răspuns: a, e
346.*Tratamentul crizei de angină pectorală începe cu:

a. administrarea de Nitroglicerină sublingual
b. efectuarea testului de efort
c. tratament perfuzabil cu clorura de potasiu
d. administrarea de antibiotice
e. administrarea de Miofilin
Răspuns: a
347.*În hipertensiunea arterială regimul alimentar prescris este:
a. hiposodat
b. bogat în grăsimi animale
c. cu un număr mare de calorii
d. cu un număr mare de glucide
e. hipersodat
Răspuns: a
348.*Care din următoarele afirmaţii privind insuficienţa respiratorie acută este adevărată:
a. este o urgenţă medicală majoră;
b. este determinată de scăderea concentraţiei sanguine de CO2
c. nu este necesară oxigenoterapia;
d. comportă ca terapie numai tratamentul chirurgical
e. lipseşte din simptomatologie dispneea şi cianoza.
Răspuns: a
349.*Producerea unei canitati mai mari de 100ml spută pe zi sugerează:

a. bronşita cronică
b. BPOC
c. bronsiectazie
d. astm bronşic
e. cancer pulmonar
Răspuns: c
350.*Cea mai frecventă durere toracică de cauză respiratorie este:

a. cea pleuritică.
b. embolia pulmonară
c. pneumotoraxul
d. cancerul pulmonar
e. TBC pulmonar
Răspuns: a
351.*Cordul pulmonar cronic este definit de :

a. decompensarea inimii drepte determinată de o suferinţă pulmonară cronică
b. infecţia acută respiratorie
c. creşterea tensiunii arteriale
d. colaps circulator
e. tusea productivă
Răspuns: a
352.*Pacienţii vârstnici au cel mai frecvent hipertensiune arteriala de tip:

a. HTA cu valori divergente (TA maximă mare şi minima mică)
b. HTA cu valori convergente (TA maximă mare şi minima mică)
c. HTA maximă şi minimă crescute
d. TA maximă mică şi minima mare
e. normală
Răspuns: a
353.Pneumonia poate fi diagnostică la vârstnici prin :

a. alterarea stării generale
b. anorexie
c. confuzie
d. tahicardia şi tahipnee
e. poliurie
354.Hemoptizia poate sugera următoarele afectiuni:

a. bronşiectazie,
b. neoplasm pulmonar,
c. TBC pulmonar avansat
d. bronhopneumonie
e. astm bronşic
Răspuns: a, b, c
355.Dispneea instalată progresiv apare în:
a. pleureziile masive
b. pneumoniile masive
c. aspirarea de corpi străini în căile respiratorii
d. tromboembolismul pulmonar
e. pneumotoraxul spontan
Răspuns: a, b
356.Cauzele edemelor simetrice ale mebrelor inferioare pot fi:

a. staza venoasa
b. sindroamele de compresiune intraabdominale
c. limfedemul ctonic
d. hipoproteinemiile severe
e. tromboflebita profunda de gambă
357.Tabloul paraclinic în pneumoniile pneumococice arată :

a. numar crescut leucocite (leucocitoză)
b. VSH, fibrinogenul, PCR crescute
c. aspect radiologic tipic de sindrom de condendsare pulmonara
d. numar scazut de leucocite (leucopenie)
e. VSH, fibrinogenul, PCR normale
Răspuns: a, b, c
358.Testele microbiologice ale sputei sunt utile în diagnosticarea următoarelor afecţiuni:

a. suprainfecţiile bronsice bacteriene
b. TBC (coloratie Ziehl-Nielsen)
c. anasarca
d. pneumonii bacteriene
e. infarctul miocardic
Răspuns: a, b, d
359.În cazul hemoptiziei trebuie ştiut că poate sugera:

a. Infecţia acută respiratorie
b. Infarctul pulmonar
c. Neoplasmul bronhopumonar
d. Tuberculoza pulmonara
e. Este un semn specific în BPOC
360.La examenul aparatului respirator sunt prezente următoarele semne de insuficienţă repiratorie acută:
a. cianoza
b. polipnee
c. dispneea de repaus
d. utilizarea musculaturii accesorii în timpul respiraţiei
e. examen pulmonar normal
361.Tratamentul nefarmacologic al TA (prin măsuri igieno-dietetice) este indicat:

a. la toţi pacienţii hipertensivi,
b. la cei cu istoric familial de hipertensiune
c. cei cu hipertensiune de graniţă
d. doar la hipertensivi
e. doar la cei cu hipertensiune de graniţă
Răspuns: a, b, c
362.Ortopneea se caracterizează prin:

a. faptul ca apare când bolnavul este culcat
b. pacientul sta la marginea patului cu sete de aer
c. apare insuficienţa ventriculară stângă
d. apare în timpul efortului
e. apare după efort
Răspuns: a, b, c
363.Criza de astm bronşic este definită de:

a. accese de dispnee bradipneica expiratorie
b. wheezing
c. tuse spastică sau cu expectoraţie aderentă, perlată
d. carcterul reversibil al episodului de dispnee
e. aspect radiologic de condensare pulmonară
364.Durerea în infarctul acut de miocard are urmatoarele caracteristici:

a. este, foarte intensa, cu senzatie de greutate, constrictie toracica
b. este insotita de anxietate
c. este de scurta durata (sub 30 min)
d. iradiaza în sus pe stânga (în membrele superioare: umar, brat, antebrat, pumn, gât, mandibula).
e. Cedează la administrarea Nitroglicerinei.
Răspuns: a, b, d
365.Durerea din angina pectorală:

a. apare la efort
b. cedează la repaus
c. cedează rapid la nitroglicerină
d. este localizată retrosternal
e. cedează la efort
Răspuns : a, b, c, d
366.*Melena este definită de :

a. emisia de scaune cu sânge proaspăt
b. vărsături cu sânge proaspăt
c. emisia de scaune negre moi, lucioase ca păcura, fetide
d. apare în pierderi acute a cel puţin 60-80 ml de sânge din tractul digestiv superior
e. persistă 3-4 zile după încetarea hemoragiei.
Răspuns: c
367. Funcţiile vitale (temperatură, puls , TA, respiraţii/minut) se măsoară

a. când intervine o schimbare în starea bolnavului
b. zilnic
c. înaintea unei proceduri invazive
d. înaintea tuturor meselor
e. înainte de culcare
Răspuns: a, b, c
368. Pulsul se poate măsura la:

a. artera pedioasă
b. vena femurală
c. artera radială
d. artera femurală
e. palpatoric sau auscultatori la apexul cardiac
369.*Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt adevarate :

a. diureza se măsoară din urina colectată dimineaţa
b. diureza se măsoară din urina colectată dimineaţa pe nemâncate
c. diureza se măsoară din urina colectată pe ultimele 24 ore
d. diureza se măsoară din urina colectată dimineaţa din jetul mijlociu
e. diureza se măsoară din urina colectată dimineaţa într-un interval de 3 ore
Răspuns: c
370. Stabilirea volumului diurezei este important pentru:

a. stabilirea raţiei calorice
b. stabilirea bilaţului hidric
c. evaluarea funcţională a aparatului renal
d. determinarea sedimentului urinar
e. evaluarea morfo-funcţională a aparatului digestiv
Răspuns: b, c
371.*Puncţia venoasă se poate face la nivelul:

a. arterei radiale
b. venelor de pe faţa dorsală a mâinii
c. venei cave inferioare
d. venelor pulmonare
e. arterei pedioase
Răspuns: b
372. Precizaţi care propoziţie este adevărată:

a. puncţia venoasă poate fi efectuată şi de infirmieră
b. puncţia venoasă poate fi efectuată şi de asistenta stagiară supravegheata
c. puncţia venoasă poate fi efectuată de asistenta şefă
d. puncţia venoasă poate fi efectuată de medic
e. puncţia venoasă poate fi efectuată de asistenta principală
373. Precizaţi care afirmaţie este adevărată:

a. dezinfecţia tegumentelor se efectuează înainte de puncţia venoasă
b. dezinfecţia tegumentelor se efectuează în timpul puncţiei venoase
c. dezinfecţia tegumentelor se efectuează după puncţia venoasă
d. garoul se aplică înainte de puncţia venoasă
e. garoul se aplică după puncţia venoasă
Răspuns: a, d
374. Puncţia venoasă poate duce la următoarele accidente:

a. şoc hipovolemic
b. comă
c. lipotimie
d. hematom
e. edem pulmonar
Răspuns: c, d
375. *Precizaţi care propoziţie este adevărată:

a. puncţia pleurală poate fi efectuată şi de infirmieră
b. puncţia pleurală poate fi efectuată şi de asistenta stagiară
c. puncţia pleurală poate fi efectuată de medic
d. puncţia pleurală poate fi efectuată de asistenta principală
e. puncţia pleurală poate fi efectuată de asistenta şefă
Răspuns: c
376.*VSH-ul se determină din:

a. sânge arterial
b. sânge capilar
c. sânge venos
d. urina de dimineaţă
e. urina colectată în 24 ore
Răspuns: c
377. *Valoarea normală a glicemiei este de:

a. 80-110 mg %
b. 41 ± 5 %
c. 11-15 g%
d. 12-17 mm/2 h
e. 10-15 %0
Răspuns: a
378. Hemocultura se recoltează:

a. obligatoiu postprandial
b. de regula înainte de administrarea antibioticelor
c. obligatoriu à jeune (pe nemâncate)
d. de regulă în plin frison sau puseu febril
e. după masa de dimineaţă
Răspuns: b, d
379. Exudatul faringian se recoltează:

a. postprandial
b. de regulă dimineaţa
c. înainte de administrarea antibioticelor
d. de regulă în plin frison sau episod febril
e. înainte ca bolnavul să bea, mănânce sau să se spele pe dinţi
Răspuns: b, c, e
380. *Urocultura se recoltează din:

a. urina colectată în decurs de 3 ore
b. urina colectată dimineaţa în condiţii sterile
c. urina colectată à jeune
d. urina colectată în 24 ore
e. diureza pe 24 de ore
Răspuns: b
381. Medicamentele se administreză pe acea cale de administrare:

a. utilizată şi la alţi bolnavi
b. indicată de medicul curant
c. menţionată zilnic in fisa bolnavului
d. solicitată de bolnav
e. indicată de farmacistul spitalului
Răspuns: b, c
382. Ritmul de administrare al medicamentelor este:

a. menţionat menţionată zilnic in fisa bolnavului
b. cel utilizat şi de alţi bolnavi
c. indicat de farmacistul spitalului
d. indicat de medicul curant
e. cel solicitat de bolnav
Răspuns: a, d
383. Doza de medicamente administrată unui bolnav este:

a. menţionat menţionată zilnic in fisa bolnavului
b. cea utilizată şi la alţi bolnavi
c. menţionată în reţeta cu care se prezintă bolnavul
d. indicată de medicul curant
e. cea solicitată de bolnav
Răspuns: a, c, d
384. *Pentru a-si pastra proprietatile insulina se păstrează:

a. în dulapuri închise cu cheie
b. în dulapuri uscate
c. în farmacie
d. în frigider
e. în locuri ferite de lumină sau căldură
Răspuns: d
385.*Medicamentele injectabile se administrează:

a. înainte de masă
b. după masă
c. imediat după preparare si/sau aspirarea în seringă
d. per os
e. imediat după ce au fost scoase din farmacie
Răspuns : c
386.*Medicamentele pe cale orală se administrează:

a. în funcţie de prescripţia medicală (reţetă sau foaia de tratament)
b. doar înainte de masă
c. doar după masa
d. după 24 de ore de la extragerea din ambalajul original
e. după 24 de ore de la eliberarea din farmacie
Răspuns: a
387.Indiferent de medicaţie cadrul mediu trebuie să verifice înainte de administrarea unei doze:
a. aspectul medicamentului
b. integritatea ambalajului
c. firma producătoare a medicamentului
d. data fabricaţiei
e. doza zilnică prescrisă
388.Scopul administrării medicamentelor poate fi:

a. tratamentul simptomatic
b. tratamentul profilactic
c. tratamentul etiologic
d. tratamentul patogenic
e. tratamentul explorator
389.Tahicardia functionala sau compensatorie poate sa apara în următoarele afecţiuni:

a. insuficienta cardiaca
b. anemii severe
c. stari febrile
d. soc hemoragic
e. hipotiroidism
390.Bradicardia se întâlneşte în:

a. supradozaj cu betablocante
b. soc hemoragic
c. hipotiriodism
d. intoxicaţia cu digitală
e. pneumonii
Răspuns: a, c, d
391.*Bradicardia determinată de cauze extracardiace se întâlneşte în următoarele afecţiuni:

a. obezitate
b. intoxicaţia cu digitală
c. colaps circulator
d. icter
e. inaniţie
Răspuns: b
392.Aritmia extrasistolica poate fi urmarea unei:

a. hipopotasemii
b. hipernatremii
c. suferinte cardiace ischemice
d. supradozaj betamimetic
e. suferinte hepatice
Răspuns: a, c, d
393.În aprecierea pulsului se monitorizează:

a. ritmicitatea pulsului
b. locul pulsului
c. amplitudinea pulsului
d. valoarea TA minima
e. numarul de batai pe minut
Răspuns: a, c, e
394.Elementele care se urmăresc la monitorizarea respiraţiei sunt:

a. ritmul mişcărilor respiratorii
b. amplitudinea mişcărilor respiratorii
c. aspectul pulsului arterial
d. frecvenţa mişcărilor respiratorii
e. simetria mişcărilor respiratorii
395.Tipurile de dispnee de origine cardiaca sunt:

a. dispneea de decubit
b. bradipneea expiratorie
c. bradipneea inspiratorie
d. ortopneea
e. dispneea inspiratorie
Răspuns: a, d, e
396.*În monitorizarea diurezei se urmăreste:

a. tulburările de emisiune urinară
b. cantitatea de urină/24ore
c. retenţia de urină
d. caracterele calitative ale urinii
e. modul de formare al urinii
Răspuns: b
397.*Tulburările de mictiune sunt cu exceptia:

a. retenţia acuta de urină
b. caracterele calitative ale urinii
c. incontinenţa urinară
d. retentia cronica de urina
e. polakiuria
Răspuns: b
398.Caracterele calitative ale urinii sunt definite de:

a. culoare
b. miros
c. aspect
d. cantitate
e. micţiune
Răspuns: a, b, c
399.Precizaţi raspunsurile incorecte referitor la culoarea tegumentelor în următoarele afecţiuni:

a. cianoză în insuficienta respiratorie
b. paloare în anemii
c. icterică în hepatite acute
d. cianoză în tulburări de mictiune
e. icterică în hemoragia cerebrală
Răspuns: d, e
400.Precizaţi care dintre urmatoarele afirmatii sunt incorecte legat de aspectul edemului:
a. sunt de culoare albă, moi pufoase, în afecţiuni renale cu proteinurie importanta
b. edeme cianotice in ciroza hepatica
c. edeme simetrice în insuficienta cardiaca
d. edeme simetrice in hipoproieinemii
e. edeme simetrice in tromboflebita de gamba
Răspuns: b, e
401.Precizaţi dacă mişcările involuntare din afecţiunile descrise sunt corecte:

a. tremurături musculare ritmice prezente în bolile cardiace
b. tremurături musculare ritmice prezente în bolile renale
c. convulsiile prezente în boli ale rinichiului
d. convulsiile prezente în boli ale SNC
e. tremurături musculare ritmice prezente în maladia Parkinson
Răspuns: d, e
402.Precizaţi care afirmatii sunt incorecte referotor la caracterul durerilor în următoarele afecţiuni:
a. durerea toracica avand caracter constrictiv este prezentă în I.M acut
b. tenesmul este prezent în ocluzia intestinală
c. crize dureroase violente unilateral cu iradiere în organele genitale prezente în colica biliară
d. durerile extremităţiilor inferioare la mers in ischemia arterial cronica
e. cefaleea este semn de colecistită acută
Răspuns : b, c, e
403.Pneumoniile sunt afecţiuni a căror frecventă este mai crescută:

a. la vârstele extreme
b. la bărbaţi
c. mai ales în anotimpurle reci
d. mai ales vara
e. în perioadele de epidemii de gripa
Răspuns : a, c, e
404.Infecţia cu Pneumococ se produce mai ales prin:

a. activarea florei saprofite în condiţiile scăderii imunităţii organismului
b. bai în bazine cu apă caldă
c. este favorizată de leziuni ale mucoasei bronsice
d. prin manopere parenterale
e. prin transfuzii de sânge
Răspuns : a, c
405.Semnele cardinale în pneumonia francă lobară sunt:

a. debutul brutal cu frison solemn: frison unic, care dureză 30-40 de minute
b. febra înaltă, peste 390, în platou
c. junghi toracic brusc instalat, intens, localizat de regulă submmar, accentuat de repiraţie sau de tuse
d. tuse fara expectoratie
e. wheezing
Răspuns : a, b, c
406.Tabloul paraclinic în pneumoniile bacteriene arată :

a. leucocitoză
b. VSH, fibrinogen, PCR crescute
c. uneori hemoculturi pozitive (dacă sunt recoltate corect înainte de introducerea antibioticelor)
d. leucopenie in pneumoniile cu bacterii gram negative (de aspiratie)
e. teste de inflamatie normale
407.*In Pneumonia cu Stafilococul aureus urmatoarele sunt adevarate cu exceptia:

a. este relativ rară
b. este mai frecventă în epidemiile de gripă
c. este frecventă în complicatiile pulmonare septice din cadrul septicemiilor
d. este frecventă la pacienti cu imunitate crescuta
e. are tendinţa la conflure şi formare de veritabile abcese pulmonare
Răspuns : d
408.Simptomele principale ale BPOC la debut sunt:

a. Tusea cronică la pacienţii de regulă mari fumători
b. Expectoraţie
c. Durere retrosternală
d. Cianoză
e. Toaleta bronsica matinala
Răspuns : a, b, e
409.Astmul bronşic este definit de:

a. accese de dispnee bradipneica expiratorie
b. wheezing
c. tuse spastică sau cu expectoraţie aderentă, perlată
d. carcterul ireversibil al episodului de dispnee
e. aspect radiologic de condensare pulmonară
Răspuns :a, b, c
410.Criza de astm bronşic este precipitată de:
a. infecţii, cel mai adesea virale
b. stres
c. expunere la alergeni
d. bronhodilatatoare
e. corticoizi
Răspuns : a, b, c
411.Tuberculoza:
a. este o boala infecto-contagioasă
b. are răspândire în principal aeriană
c. afectează cu predilecţie plămânul
d. se poate localiza şi în alte ţesuturi şi organe
e. nu este contagioasa
412.Transmiterea TBC se poate face prin :

a. contact direct, prelungit cu bolnavul (intra familial)
b. pe cale aeriană, prin picăturile lui Pflugge
c. prin consum de lapte sau preparate din lapte contaminate, insuficient prelucrate termic (Mycobacterium Bovis)
d. prin obiecte contaminate cu secreţii (spută), provenite de de la bolnavi cu leziuni deschise (rar).
e. prin preparate de sânge contaminate
413.Bronşiectazia:
a. este determinata de dilatarea bronsiilor mici şi mijlocii
b. tusea este productivă, cu spută semnificativă cantitativ, peste 100 ml/24 ore.
c. diagnosticul se pune bronhografic
d. este o afecţiune pulmonară acută
e. este o afectiune pulmonara cronică
414.Pleurezia:
a. este inflamaţia seroasei pleurale, fără revărsat lichidian
b. este inflamaţia seroasei pleurale, cu revărsat lichidian
c. impune bolnavului să se culce pe partea bolnava
d. se caracterizează prin durere toracică care impune bolnavului să se culce pe partea sanatoasă
e. este însoţită de dispnee, atunci când este bilaterală sau masivă
Răspuns: b, c, e
415.Diagnosticul etiologic al pleureziilor se pune prin:

a. puncţia exploratoare a lichidului pleural
b. reacţia Rivalta (care precizează natura lichidului)
c. cultura lichidului
d. aspectul celulelor din lichidul aspirat
e. aspectul clinico-radiologic
Răspuns : a, b, c,
416.Următoarele aspecte trebuie să sugereze existenţa unui cancer pulmonar:

a. infecţie pulmonară trenantă
b. pneumonii recidivante pe acelasi lob pulmonar
c. infecţie pulmonară acuta
d. simptomatologie prezenta la pacienti de sex masculin, mmari fumatori, cu varsta peste 40 de ani
e. hemoptizia
Răspuns : a, b, d, e
417.*Metoda de elecţie în diagnosticul de extensie a neoplasmului pulmonar sunt:

a. bronhoscopia şi biopsia, sau citologia sputei
b. tomografia computerizată pulmonară
c. anamneza
d. examenul clinic
e. probele ventilatorii
Răspuns : b
418.Tensiunea arterială se măsoară corect:
a. după 5 minute de repaus
b. după efort
c. culcat sau şezând
d. braţul să fie la nivelul inimii
e. braţul pe lângă corp
Răspuns : a, c, d
419.Tratamentul nefarmacologic al TA (prin măsuri igieno-dietetice) este indicat:

a. la toţi pacienţii hipertensivi,
b. la cei cu istoric familial de hipertensiune
c. cei cu hipertensiune de graniţă
d. doar la hipertensivi
e. doar la cei cu hipertensiune de graniţă
Răspuns : a, b, c
420.Dispneea paroxistica:
a. este dispneea care apare când bolnavul este culcat
b. trezeşte bolnavul din somn cu sete de aer
c. apare insuficienţa ventriculară stângă acuta
d. apare în timpul efortului
e. apare după bronhodilatatoare
Răspuns : a, b, c
421.Traseul EKG înregistrează şi arată:

a. activitatea electrică a cordului
b. tulburări ischemice
c. tulburări de ritm
d. tulburări de conducere
e. sufluri cardiace
422.Durerea din angina pectorală stabila:

a. apare la efort
b. cedează la repaus
c. cedează rapid la nitroglicerină
d. este localizată retrosternal
e. cedează la efort
423.Prevenţia osteoporozei presupune:

a. menţinerea aportului de Ca în dietă
b. exerciţiu fizic
c. oprirea fumatului
d. evitarea consumului excesiv de alcool
e. alimentaţie bogată în proteine
424.Infecţiile tractului urinar la vârstnici:

a. pot să fie fara febra
b. nu sunt insotite de disurie
c. pot fi sugerate de alterarea stării generale
d. sunt insotite de sindrom metabolic
e. pot fi insotite de anorexie, oboseală excesivă
Răspuns : a, c, e
425.Pneumonia poate fi indicată la vârstnici de :

a. alterarea stării generale
b. anorexie
c. confuzie
d. bradicardie
e. tahicardie şi tahipnee
Răspuns : aa, b, c, e
426.Ulcerul peptic gastroduodenal al vârstnici:
a. poate fi indicat de anorexie
b. este frecvent asociat cu consumul de antiinflamatorii nesteroidiene (AINS)
c. sângerările digestive pot fi nedureroase
d. prin sângerări mici şi repetate deduce la anemii progresive feriprive semnificative însoţite de dispnee şi decompensare
cardiacă
e. AINS sunt indicate in tratament pentru efectul lor antiinflamator
427.Afecţiunile biliare la pacienţii vârstnici pot fi:

a. însoţite de simptome nespecifice
b. fără febră
c. fără dureri abdominale
d. însotite de poliurie
e. funcţiile hepatice anormale pot fi singurele semne de suferinţă biliară
Răspuns : a, b, c, e
428.Apendicita acută
a. este mai rară la vârstnici
b. este frecventă la vârstnici
c. poate fi indicată de dureri abdominale difuze,
d. are tabloul clinic clasic
e. durerile abdominale difuze sunt mult mai frecvente decât cele localizate în fosa iliacă dreaptă.
Răspuns : a, c, e
429.Detectia precoce a cancerului de sân se face:

a. prin auto-palparea lunară a glandelor mamare
b. mamografie anuală sau la 2 ani
c. se continuă şi după 70 de ani la femeile cu speranţă crescută de viaţă
d. prin radiografie pulmonară
e. prin teste uzuale de laborator
Răspuns :a, b, c
430.*Prima masura de depistarea precoce a cancerului de colon presupune:

a. determinarea sângerărilor oculte în scaun
b. recto-sigmoidoscopie la 3-5 ani
c. irigografie
d. teste uzuale de laborator
e. examen clinic
Răspuns : a
431.*Complicatiile osteoporozei sunt cu exceptia:

a. osteoartroza degenerativă
b. durerea articulară
c. atrofie musculară
d. fractura netraumatică (fracturilor vertebrale, de col femural sau de radius distal)
e. tromboflebita
Răspuns : e
432.*Diagnosticul precoce al osteoporozei presupune:

a. identifica subiecţii cu risc crescut de îmbolnăvire şi efectuarea DEXA la cei simptomatici
b. identificarea complicaţiilor
c. radiografii standard
d. examen clinic
e. evaluarea mobilităţii articulare
Răspuns : a
433.Care din următoarele afirmaţii privind insuficienţa respiratorie acută sunt falsa:
a. se tratează cu sedative
b. este o urgenţă medicală
c. necesită oximetria sau măsurarea gazelor sangvine
d. impune internarea în secţii de terapie intensivă
e. este o stare clinică fără risc vital
Răspuns : a,e
434.*Tratamentul crizei de angină pectorală începe cu:

a. administrarea de Nitroglicerină sublingual
b. efectuarea testului de efort
c. efectuarea coronarografiei
d. administrarea de antibiotice
e. administrarea de Miofilin
Răspuns : a
435.*Unele lipide sunt benefice şi protectoare împotriva aterosclerozei prin scăderea nivelului LDL - colesterolului:
a. lipidele polinesaturate din unt, ulei soia şa
b. grăsimile animale
c. margarina
d. carne de porc
e. zaharurile concentrate
Răspuns : a
436.*Consumul zilnic recomandat de fibre vegetale este de minim:

a. 20-35 grame
b. 5-10 grame
c. 100 grame
d. 1 kg
e. 300 grame
Răspuns : a
437.*Terapia de substituţie cu estrogeni este utilă în:

a. prevenirea obezităţii
b. prevenţia şi tratamentul osteoporozei
c. prevenţia cancerului de sân
d. prevenţia cancerului mamar
e. controlul TA la vârstnici
Răspuns : b
438.Obiectivele geriatriei sunt:

a. promovarea senescenţei
b. maximizarea aspectelor pozitive ale procesului de îmbătrânire
c. ameliorarea natalitatii
d. prevenţia sau îndepărtarea instalării bolilor cronice
e. maximizarea funcţiilor în ciuda existenţei acelor boli
Răspuns : a, b, d, e
439.Alt factor care poate influenţa longevitatea este stilul de viaţă prin:
a. fumatul
b. menţinerea unei greutăţi normale
c. dieta sănătoasă
d. viaţă activă
e. mişcare adecvată
Răspuns : b, c, d, e
440.Lipidele saturate sunt de regulă în formă solidă la temperatura camerei. Ele se găsesc în:
a. untura de porc
b. carne grasă
c. mezeluri
d. margarină
e. ulei de peşte
441.Necesarul energetic al organismului

a. scade cu vârsta
b. se calculează în funcţie de activitatea depusă şi de excesul sau de deficitul
ponderal
c. sreşte cu vârsta
d. va fi mai mare la cei cu activitate fizică redusă
e. creşte cu vârsta
Răspuns : a, b
442.*Suplimentele sub formă de vitamine sunt necesare doar atunci când vârstnicul nu poate consuma suficiente alimente
care să asigure necesarul nutritiv:
a. prin obiceiuri alimentare proaste
b. boli cronice
c. restricţii dietetice
d. interacţiuni cu anumite alimente/droguri
e. în toate situaţiile
Răspuns : e
443.Consum preferenţial de alimente cu conţinut scăzut de lipide şi colesterol este:

a. esenţială pentru adultul vârstnic
b. indicată la pacientul vârstnic deoarece nivelul colesterolului creşte cu vârsta
c. indicată la pacienţii cu risc cardiovascular
d. indicată la pacieinţii obezi
e. implicată în creşterea incidenţei cancerelor sân, colon şi prostată
444.Mobilizarea secreţiilor respiratorii se face prin:

a. dieta
b. nebulizare
c. umidificare
d. oxigenare
e. tapotament
Răspuns : b, c, d, e
445.*Oxigenul se administrează obligatoriu în caz de:

a. scădere a hemoglobinei (anemie)
b. creştere a hemoglobinei (poliglobulie)
c. hipertermie
d. scaderea saturatiei cu O2
e. deshidratare
Răspuns : d
446.*Pentru a echilibra bilanţul hidric al unui bolnav cu febră trebuie să:

a. se administreze diuretice
b. se administreze antitermice
c. se administreze transfuzii de sânge
d. se administreze obligator ser fiziologic (500 ml)
e. se administreze lichide în cantitate de aproximativ 500 ml in plus pe grad de febra (oral sau perfzabil)
Răspuns : e
447.*Puncţia arterială capilara poate fi efectuată pentru:

a. oxigenoterapie parenterală
b. determinarea oxigenării hemoglobinei
c. administrarea de vasodilatatoare arteriale în caz de hemoragie digestivă
d. emisia de sânge în caz de edem pulmonar
e. recoltarea VSH-ului
Răspuns : b
448.*Valoarea normală a trombocitelor la este de:

a. 4,5-5,5 mil./mm3
b. 4200-8000/mm3
c. 1-10 mm/1 h
d. 10-15 %0
e. 150-400.000/mm3
449.* Cea mai frecvent agent implicat în boala diareică acută virala la copil este:
a. adenovirusul
b. rotavirusul
c. pestivirusul
d. astrovirusul
e. parvovirusul
Răspuns: b
450.Boala diareică acută model invaziv este produsă de :

a. Shigella
b. Salmonella
c. Campylobacter
d. Yersinia
e. Pneumococ
ORTOPEDIE
1. Ortopedia se ocupa:
a) cu studiul si tratamentul deformatiilor osoase si articulatiilor corpului
b) se ocupa cu studiul si tratatamentul ligamentelor
c) se ocupa cu studiul si tratamentul ganglionilor
2. Traumatologia se ocupa:
a) cu studiul si tratamentul deformatiilor osoase
b) cu studiul si tratamentul traumatismelor
c) cu studiul si tratamentul articulatiilor corpului
3. Durerea asociata cu leziuni ale SNC:

a) durerea este prelungita ani de zile
b) durerea este localizata
c) durerea este scurta
4. Durerea in functie de locul de origine:

a) durere difuza
b) durere central
c) durere iradiata
5. Tipuri particulare de durere:

a) durere surda
b) hiperalgia
c) durere ca o lovitura de pumnal
6. Simptomele de insotire ale durerii:

a) greturi,tuse,paralizii
b) furnicaturi,prurit
c) arsura ,usturime
7. Tratamentul in durerea usoara:

a) opiacee
b) codeine
c) algocalmin
8. Tratamentul in durerea medie:

a) opiacee
b) codeine
c) algocalmin
9. Tratamentul in durerea puternica:

a) opiacee
b) codeine
c) algocalmin
10. Simptomele coxartrozei:

a) aparitia unei rigididati la nivelul articulatiei soldului afectat
b) aparitia unei rigiditati la nivelul articulatiei genunchiului afectat
c) ambele variante corecte
11. Hemoragia:
a) scurgere abundenta de sange interna sau externa
b) se realizeaza in urma coagularii sangelui
c) nici una din variante
12. Plaga:
a) ruptura tesuturilor provacata de un accident
b) rupture tesuturilor provocata de o interventie chirurgicala
13. Anatomia coloanei vertebrale:

a) 7 vertebre C,12 T,5L,4-5coccigiene
b) 5vertebre C,12T,7L,4-5 coccigiene
c) 7 vertebre C,12T,5L,6-7coccigiene
14. Curburile fiziologice ale coloanei vertebrale:

a) curbura cervical cu convexitatea anterioara
b) curbura dorsala cu convexitatea anterioara
c) curbura lombara cu concavitatea anterioara
15. Cifoza toracala:

a) statul in banca la scoala
b) partea posterioara a corpului vertebral isi va incetini cresterea
c) cuneiformizarea va atenua diminuarea cifozei
16. Scolioza:
a) deformarea va urmari directia centrului de greutate
b) deformarea nu va urmari directia centrului de greutate
c) se genereaza o convexitate forte de compresiune

a) curbura coloanei pelviene cu convexitatea anterioara
b) curbura lombara cu concavitatea anterioara
c) curbura dorsal cu concavitatea anterioara

a) curbura cervicala cu concavitatea anterioara
b) curbura dorsala cu concavitatea posterioara
c) curbura lombara cu convexitatea anterioara
19. Coxartroza
a) este un proces degenerativ la nivelul structurilor care compun articulatia soldului
b) durerea poate fi localizata la nivel inghinal, la nivelul fesei, sau poate fi resimtita pana la nivelul genunchiului
20. Osteoporoza
a) este o afectiune a intregului schelet, caracterizata prin scaderea masei osoase si modificarea arhitecturala a tesutului osos
b) osteodensitometria este investigatia paraclinica de masurare a densitatii osoase prin care se poate pune diagnosticul de
osteoporoza
21. Osteomielita
a) reprezinta infectia cartilajului
b) exista doar sub forma acuta
c) forma acută, denumită şi hematogenă datorită mecanismului de producere, apare în special la copii la nivelul oaselor lungi
ale membrului inferior
22. Traumatismele toracelui

a) Fractura costala determina tulburarea mecanicii ventilatorii
b) Consolidarea unei fracturi sternale se face in aprox 10-15 de zile
c) Voletul costal reprezinta un segment stabil al peretelui toracic, aparut ca urmare a fracturilor costale multiple
23. Traumatismele bazinului

a) leziunile sunt complexe, fiind implicate si articulatiile sacro-iliace ale simfizei pubiene si uneori si viscerele cuprinse in micul
bazin
b) diagnosticul definitiv se pune pe evidentierea durerilor locale pe spinele iliace, crestele iliace, pube, arcada inghinala sau
prin apasarea marelui trohanter.
c) Disjunctia simfizei pubiene mai mare de 1 cm are indicatie chirurgicala
24.Traumatismele vertebromedulare
a) Tetraplegie:deteriorarea sau pierderea funcţiei motorii şi/sau senzitive la segmentele cervicaleale măduvei spinării datorită
unei leziuni a elementelor neurale din canalul medular.
b) Paraplegie:deteriorarea sau pierderea funcţiei motorii şi/sau senzitive la segmentele toracice, lombare sau sacrate ale
măduvei spinării secundar leziunii elementelor neurale din canalul medular
c) ambele raspunsuri corecte
25. Traumatismele membrelor

a) LUXATIILE – apropierea oaselor din articulatie cu ruperea ligamentelor ce sustin articulatia
b) ENTORESELE – intinderea sau ruperea ligamentelor ce sustin articulatia dar fara
modificarle raporturilor dintre suprafetele articulare
c) FRACTURILE - continuitate la nivelul osului datorata in majoritatea cazurilor unui traumatism violent
BAREM DE CORECTARE
1. a
2. b
3. a
4. b
5. b
6. a
7. c
8. b
9. a
10. a
11. a
12. c
13. a
14. a
15. a
16. a
17. c
18. c
19. c
20. c
21. c
22. a
23. a
24. c
25. b
ORTOPEDIE, TRAUMATOLOGIE ŞI NURSING SPECIFIC

1. Imobilizarea la pat predispune pacientul la:
a. grețuri
b. vărsături
c. escare
2. În cazul bolnavilor imobilizați, salteaua patului trebuie să fie:

a. antidecubit
b. relaxa
c. de paie
3. Toaleta bolnavului imobilizat la pat, se face:

a. la cadă
b. la pat
c. la duș
4. Pielea bolnavului imobilizat este:

a. fără tonicitate
b.elastica
c. grăsoasă
5. Bolnavii imobilizați vor fi scoși la aer cu:

a. fotoliul rulant
b. patul
c. cadrul
6. Satisfacerea preocupărilor intelectuale ale pacientului imobilizat se face:

a. la cinematograf
b. la telefon
c. la radio și T.V.
7. În cazul unui pacient imobilizat, EKG-ul se face:

a. la pat
b. la cabinetul EKG
c. la cabinetul asistentelor
8. Imobilizarea favorizează:
a. diareea
b. constipația
c. vărsăturile
9. Regimul alimentar al unui bolnav imobilizat va fi:

a. bogat în proteine
b. bogat în glucide
c. bogat în celuloza și lichide
10. La bolnavul imobilizat, trombozele venoase se previn prin:

a. masaj ușor al membrelor
b. tapotaj toracic
c. pudraj cu talc
11. Pneumonia de decubit se previne prin:

a. gimnastică respiratorie de mai multe ori pe zi
b. administrare de antibiotice
c. administrare de chimioterapice
12. La bolnavul imobilizat, stimularea circulației cutanate se face prin:

a. fricționarea zilnică cu alcool diluat
b. fricționarea săptămânală cu alcool diluat
c. fricționarea lunară cu alcool diluat
13. Atitudinea asistentei față de pacientul imobilizat trebuie să fie:

a. indiferentă
b. blândă
c. violentă
14. Pentru acomodarea unui bolnav imobilizat la pat este nevoie de:
a. atingeri repetate
b. izolare
c. răbdare, tact, educație
15. Procedeele profilactice la bolnavul imobilizat, depind de:

a. starea pacientului
b. starea familiei
c. starea asistentei medicale
16. Evaluarea tolaranței la efort impune:
a. prelevarea de produse biologice și patologice
b. măsurarea pulsului, tensiunii arteriale, respirației înainte de activitate
c. gradul de independență în efectuarea activităților zilnice
17. Bradidactilia se caracterizează prin:

a. degete mari și subțiri
b. degete mari
c. degete scurte
18. Cifoscolioza este o boală:

a. restrictivă
b. a membrelor inferioare
c. obstructivă
19. Care din următoarele sunt malformații congenitale:

a. scolioza
b. luxația congenitală de șold
c. lordoza
20. Bursita se manifestă prin:

a. sindrom inflamator
b. vărsături
c. amețeli
21. Care din următoarele probleme este prioritară în cazul unui pacient care a suferit o amputație:
a. potențial de complicații
b. anxietate
c. perturbarea imaginii corporale
22. “Morbul lui Pott” sau:

a. osteoporoza
b. osteoartrita tuberculoasă a coloanei vertebrale
c. osteoartrita tuberculoasă coxofemurala
23. Ruptura musculară se manifestă prin următoarele, cu excepția:

a. durere intensă apărută brusc
b. echimoza
c. deformarea regiunii la distanță
24. Deficitul de autoîngrijire, ca problemă, a unui pacient cu afecțiune locomotorie este consecința:
a. schimbării locului de muncă
b. impotența funcțională
c. imobilizării segmentelor corpului
25. În prezența unui aparat gipsat asistenta își propune următoarele, cu excepția:
a. sprijinirea precoce pe membrul afectat
b. sesizarea oricărui miros degajat la nivelul aparatului gipsat
c. observarea schimbării culorii gipsului la nivelul plăgii
26. Pacientul cu aparat gipsat este învățat să anunțe dacă acuză:

a. cefalee, amețeli
b. presiune la nivelul membrului afectat
c. grețuri și vărsături
27. Cum se va proceda în cazul unei paărți amputate:

a. se alipesc cele două segmente
b. se pansează cu comprese umede/soluție cloromină
c. se recuperează imediat segmentele
28. Care din următoarele este o explorare funcțională a mușchiului:

a. mielografia
b. electromiograma
c. radiografia simplă
29. Imobilizarea la pat, predispune pacientul la următoarele complicații, cu excepția:

a. grețuri și vărsături
b. escare
c. anchiloze
30. Asistenta întocmește, împreună cu pacientul imobilizat la pat, un orar de schimbare a poziție la:
a. 6 ore
b. 3 ore
c. 2 ore
Asociaţi fiecărei noţiuni din coloana A, noţiunea corespunzătoare din coloana B:
1.
Coloana A Coloana B
1. schelet a. fractură
2. întrerupere b. luxație
3. articulație c. os
d. medic
2.
Coloana A Coloana B
1. compresiv a. omoplat
2. lat b. ghips
3. mobilizare c. articulație
d. pansament
3.
Coloana A Coloana B
1. reducere a. osteoporoză
2. picior b. cifoză
3. coloană c. echin
d. extensie
4.
Coloana A Coloana B
1. artroză a. rasă
2. osteoporoză b. postură
3. valgum c. anestezie
d. imobilizare
5.
Coloana A Coloana B
1. tromb a. femur
2. lung b. crepitație
3. fractură c. circulație
d. embolie
6.
Coloana A Coloana B
1. cocxartroza congenitală a. lipsa segmentării posterioare în prezența unei

creșteri anterioare active a coloanei
2. lordoza congenitală b. devierea piciorului afectat în flexie plantară
3. piciorul genu valgum c.luxație congenitală a șoldului
d. diformitate caracterizată prin prăbușirea bolții

longitudinale și transversale a piciorului
7.
Coloana A Coloana B
1. osteoporoza a. este infecție a osului produsă de obicei în urma

unei agresiuni septice directe - postraumatică
2. osteita b. este o diminuare a cantității de os pe unitatea

de volum
3. osteomielita c. este o afecțiune congenitală
d.este infecție acută a osului, frecvent consecința

unei septicemii stafilococice
8.
Coloana A Coloana B
1. comoția cerebrală a. se caracterizează prin prezența de echimoze

cerebrale și apariția sanguinolentă a lichidului
cefalorahidian
2. contuzia cerebrală minoră b. se caracterizează prin pierdere a cantității de

os
3. dilacerarea cerebrală c. se caracterizează prin alterarea cunoștinței de

scurtă durată și reversibilă
d. reprezintă leziuni complexe ale tuturor

structurilor cerebrale care devin ireversibile
lăsând sechele
9.
Coloana A Coloana B
1. fracturi costale simple a. pătrunderea

aerului în cavitatea
pleurală
2. voletul costal b.traumatisme

toracice simple
3. pneumotorax c. pătrunderea
aerului în cavitatea
pericardică
d. este o fractură
complexă a
coastelor, în care
se produc fracturi
duble, a mai multor
coaste
10.
Coloana A Coloana B
1. comoția medulară a. produc fenomene senzitive , motorii și reflexe

incomplete.
2. secțiune medulară totală b. este produsă de hemoragiile intramedulare
3. secțiune medulară parțială c. reprezintă un sindrom de secțiune totală sau

parțială a măduvei.
d. se caracterizează prin: paralizia flască,

abolirea reflexelor și sensibilității și tulburări
sfincteriene vezicale sau anale care se produc
sub nivelul leziunii
11.
Coloana A Coloana B
1. piciorul genu varus a. este o diformitate caracterizată prin prăbușirea

bolții longitudinale și transversale a piciorului
2. piciorul genu varum b. devierea piciorului afectat în flexie plantară și

spre interior
3. piciorul genu valgum c. este o deformație a antepiciorului constând în

prăbușirea bolții transversale care devine
rectilinie, care se inversează având forma convex
plantară
d. deformarea vertebrală a șezutului
12.
Coloana A Coloana B
1. entorsa ușoară a. la nivelul de maximă tracțiune este urmată de

hemartroză
2. dezinserția ligamentelor b. corespunde întinderii fibrelor capsulo-

ligamentare ce pot merge până la microrupturi
fibrilare
3. ruperea sinovialei c. se face cu smulgerea unui mic fragment de os
d. implică ruptura aparatului capsulo-ligamentar

13.
Coloana A Coloana B
1. luxația a. este o expresie a tulburărilor funcționale

determinate de traumatizarea aparatului nervos
2. entorsa b. reprezintă deplasarea extremităților osoase ale

articulaiei cu pierderea permanentă a rapoartelor
anatomice normale
3. fractura c. poate fi paraarticulară sau juxtaarticulară
d. este soluție de continuitate la nivelul osului,

produsă de traumatisme violente
14.
Coloana A Coloana B
1. fracturi incomplete a. implică rupture aparatului capsule-ligamentar
2. fracturi complete b. integritatea osului există clinic și se

evidențiează numai radiologic
3. entorsa gravă c. întiderea fibrelor capsule-ligamentare
d. sunt 2 fragmente de oase și un traiect de

fractură
15.
Coloana A Coloana B
1. durere ușoară de scurtă durată a. entorsă ușoară
2. durere care apare imediat, se b. fractură

atenuează și se redeșteaptă la
mișcare
3. durere vie intensă în focar c. contuzie ușoară
d. crepitație osoasă
16.
Coloana A Coloana B
1.aparatul respirator a. pneumonie hipostatica
2.aparatul circulator b. tromboze
3. aparatul locomotor c. deformari articulare
d. incetinirea tranzitului
17.
Coloana A Coloana B
1. examinări endoscopice a. electromiograma
2. explorări funcţionale b. tomografie computerizată

3. examinări radiologice c. artroscopie
d. scintigrafie ososă
18.
Coloana A Coloana B
1.procese inframatorii a. osteomielita
2. infecţie bacilară b. tendinită
3. infecţie tegumentară superficială c. tuberculoză osoasă
d. osteoporoză
19.
Coloana A Coloana B
1.luxacţia coxofemurală a.vârstnici
2.osteopatia demormantă b. femei în perioada de menopauză
3.osteomalacia c. bărbaţi
d. fetiţe
20.
Coloana A Coloana B
1.epicondilita a. fotbalişti, balerini
2.ruptura de menisc b. handbalişti
3.tenosinovite c. jucători de tenis
d. pianişti
21.
Coloana A Coloana B
1.bursita a.inflamaţia tendoanelor
2.epicondilita b.scăderea masei osoase
3. osteoporoza c.inflamaţia bursei seroase
d.deformarea progresivă a oaselor
22.
Coloana A Coloana B
1. osteopatia deformantă a.infecţia cu bacilul Kock
2. tuberculoza osoasă b.boala Paget
3. osteomielita c. infecţia osteoarticulară
d. morbul lui Pott”

23.
Coloana A Coloana B
1. cifoza a.deformarea membrelor inferioare
2. scolioza b.deviaţia coloanei vertebrale în plan sagital
3. lordoza c. curbura cu convexitate anterioară a coloanei

vertebrale în regiunea lombară
d. curbura laterală, în linie verticală a coloanei

vertebrale
24.
Coloana A Coloana B
1. puncţia osoasă a. boli inflamatorii ale SNC
2. puncţia articulară b. traumatisme închise ale viscerelor abdominale
3. puncţia rahidiană c. traumatisme articulare însoţite de hemartroze
d. boli hemtologice
25.
Coloana A Coloana B
1. fracturi a. întinderea forţată a ligamentelor şi capsulei

articulare
2. luxaţii b. întreruperea continuităţii pielii rezultat al unui

traumatism
3. entorse c. ruptura capsulei articulare a ligamentelor cu

dislocarea oaselor din articulaţie
d. întreruperea continuităţii unui os asupra căruia a

acţionat o forţă mecanică externă
26.
Coloana A Coloana B
1. scop explorator, terapeuic a. puncţia gangionară
2. scop explator, terapeutic, anestezic b. puncţia pleurală
3. scop explorator, evacuator c. puncţia rahidiană
d. puncţia rahidiană
27.
Coloana A Coloana B
1. atonie musculară a. mărirea volumului unui muşchi
2. atrofie musculară b. scăderea forţei musculare
3. hipertrofie musculară c. diminuarea volumului musşchiului

d. lipsa sau diminuarea mişcărilor
28.
Coloana A Coloana B
1. akinezie a. mişcări convulsive involuntare ale ochilor
2. ataxie b. lipsa sau diminuarea mişcărilor normale
3. crampă c. tulburări de coordonare a mişcărilor active voluntare
d. contracţie spasmotică involuntară şi dureroasă a

unui sau mai multor muşchi
29.
Coloana A Coloana B
1. genu valgum a. deformări în care genunchii sunt depărtaţi, în

schimb picioarele depărtate
2. genu varum b. deformări în care genunchii sunt apopiaţi iar

picioarele depărtate
3. valgus c. întinderea forţătă a ligamentelor
d. picior strâmb sprijinit pe partea internă
30.
Coloana A Coloana B
1. perioada pubertăţii a. afecţiuni osteoarticulare de natură infecţioasă
2. adult b. apofizite, cifoze, scolioze
3. vârstnic c. malformaţii congenitale
d. fracturi şi afecţiuni osteoartcilare cu evoluţie severă
Răspundeţi cu adevărat (A) sau fals (F) la următoarele afirmaţii:

1. Pacientii imobilizati la pat beneficiaza de schimbari pasive ale pozitiei corpului.
2. Pentru schimbarea pozitiei unui pacient imobilizat sunt necesare 2 asistente medicale.
3. Actiunile asistentei medicale, in cazul unui pacient imobilizat, prevad prevenirea ulceratiilor de decubit.
4. Afectiunile sistemului osteoarticular afecteaza mobilitatea pacientului.
5. Obiectivele potentiale pentru pacientul imobilizat vizeaza invatarea deplasarii cu ajutorul carjelor, cadrului, bastonului.
6. In timpul mobilizarii, asistent medicala va supraveghea doar mersul pacientului.
7. Mobilizarea pacientului se face progresiv, incepand cu pozitia de decubit ventral.
8. Mobilizarea depinde de starea generala a pacientului.
9. Evaluarea ingrijirii bolnavului imobilizat, se refera la prevenirea complicatiilor de decubit.
10. Una din problemele bolnavului imobilizat, poate fi legata de accentuarea mobilitatii fizice a acestuia.
11. Lezarea integritatii sistemului locomotor duce la deficit in a manca si a se hidrata.
12. Mobilizarea deficitara poate determina deplasarea cu dificultate la baie.
13. Afectiunile articulare, limiteaza capacitatea bolnavului de a se imbraca si dezbraca singur.
14. Reluarea deplasarii si a mobilizarii determina carente de igiena.
15. Afectarea mobilitatii diminueaza capacitatea de participare la activitati recreative.
16. Pacienții imobilizați la pat beneficiază de schimbări pasive ale poziției corpului.
17. Schimbarea poziției unui pacient imobilizat se realizează de către 2 asistente medicale.
18. Acțiunile asistentei medicale, în cazul unui pacient imobilizat, prevăd prevenirea ulcerațiilor de decubit.
19. Afecțiunile sistemului osteoarticular afecteazaă mobilitatea pacientului.
20. Obiectivele potențiale pentru pacientul imobilizat vizează învățarea deplasării cu ajutorul cârjelor, cadrului, bastonului.
21. Asistenta medicală, în timpul mobilizării, va supraveghea doar mersul pacientului.
22. Mobilizarea pacientului se face progresiv, începând cu poziția de decubit ventral.
23. Mobilizarea depinde de starea generală a pacientului.
24. Evaluarea îngrijirii bolnavului imobilizat, se referă la prevenirea complicațiilor de decubit.
25. Accentuarea mobilității fizice la un bolnav imobilizat produce o problemă.
26. Lezarea integrității sistemului locomotor duce la deficit în a se alimenta și a se hidrata.
27. Mobilizarea deficitară poate determina deplasarea cu dificultate la baie.
28. Afecțiunile articulare, limitează capacitatea bolnavului de a se îmbrăca și dezbrăca singur.
29. Reluarea deplasării și a mobilizării determină carențe de igienă.
30. Afectarea mobilității diminuează capacitatea de participare la activități recreative.
Eseuri
1. Stabiliţi obiectivele de îngrijire ale asistentei medicale si intervenţiile proprii si delegate la următorul caz:
Pacientul D.R în vârstă de 77 ani, se internează în secția de ortopedie cu diagnosticul: fractura de col femural stâng,
completă fără deplasare.
Pacientul cumulează și alte afecțiuni dintre care cele mai importante sunt: hipertensiune arteriala stadiul III și sechelă de
accident vascular celebral ischemic stâng, iar în urmă cu două luni a avut un infarct miocardic; din această cauză este
contraindicată intervenția chirurgicală pentru inserarea unei proteze Moore, iar bolnavul va fi tratat ortopedic prin montarea
unui aparat ghipsat pelvipodal. Fractura s-a produs în urma unui traumatism minor (o căzătură în casă); bolnavul are doi copii
și nepoți, dar locuiește singur și până la acest accident s-a îngrijit singur.
Examenul fizic arată:
- TA=165/75mmHg, dar bolnavul este sub tratament cu furosemid 1 tb/2 zile și captopril 25 mg x 2/zi.
- AV=76 bătăi/min, ritm regulat.
- FR= 16 respirații/min.
- scurtarea, rotarea externă și adducția membrului inferior stâng; impotență funcțională totală a acestui membru inferior și
durere la același nivel.
2. Stabiliţi obiectivele de îngrijire ale asistentei medicale si intervenţiile proprii si delegate la următorul caz:
Pacientul T.M , în vârstă de 32 de ani, coborând treptele în casă a suferit un accident prin cădere, neputând să-şi
mobilizeze membrul superior stâng se prezintă la serviciul de urgenţă. Din anamneza asistentei medicale rezultă următoarele
elemente:
 stare generală alterată
 durere vie la nivelul umărului
 impotenţă funcţională
 crepitaţii osoase
 stare de nelinişte
- tegumente umede, palide
- respiraţie 24/min
- temperatură 37°C
- puls 76 pulsaţii/min
- TA=110/65mmHg
ORTOPEDIE, TRAUMATOLOGIE ŞI NURSING SPECIFIC
GRILE ASOCIERI A/F
1. c 1. 2-a, 3-b
1-c, A 1.
2. a 2. 2-a, 3-b
1-d, A 2.
3. b 3. 2-c, 3-b
1-d, A 3.
4. a 4. 2-a, 3-b
1-d, A 4.
5. b 1-d,
5. 2-a, 3-b A 5.
6. c 1-c,
6. 2-a, 3-d F 6.
7. a 1-b,
7. 2-a, 3-d F 7.
8. b 1-c,
8. 2-a, 3-d A 8.
9. c 1-b,
9. 2-d, 3-a A 9.
10. a 1-c,
10.2-d, 3-a F 10.
11. a 1-b,
11.2-c, 3-a A 11.
12. a 1-b,
12.2-c, 3-a A 12.
13. b 1-b,
13.2-a, 3-d A 13.
14. c 1-b,
14.2-d, 3-a F 14.
15. a 1-c,
15.2-a, 3-b A 15.
16. b 1-a,2-b,3-c
16. A 16.
17. c 1-c;
17.2-a; 3-b A 17.
18. a 1-b;
18.2-c; 3-a A 18.
19. b 1-d; 2-c; 3-b

19. A 19.
20. a 1-c;
20.2-a; 3-d A 20.
21. c 1-c;
21.2-a; 3-b F 21.
22. b 1-b;
22.2-a; 3-c F 22.
23. c 1-b;
23.2-d; 3-c A 23.
24. c 1-d;
24.2-c; 3-a A 24.
25. a 1-d;
25.2-c; 3-a F 25.
26. b 1-d;
26.2-c; 3-b A 26.
27. c 1-b;2-c;3-a
27. A 27.
28. b 1-b;2-c;3-d
28. A 28.
29. a 1-b;2-a;3-d
29. F 29.
30. c 1-b;2-a;3-d
30. A 30.

Teste

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SISTEMUL NERVOS – TEST 1

La urmatoarele intrebari alegeti un singur raspuns correct

1. Corpul celular al neuronului:

3. Neurilema este o membrana:

4. Corpusculii Nissl sunt constituiti din:

5. Neuronii bipolari prezinta urmatoarele prelungiri:

6. Corpii tigroizi se afla in:

7. Indicati raspunsul incorect referitor la axon:

10. La nivelul sinapselor informatiile sunt transmise de la :

13. Celulele gliale>

14. Timpul util reprezinta:

15. Repolarizarea membranei neuronale presupune:

16. In fibrele amielinice:

17. Cand potentialul local de placa atinge nivelul critic:

18. Lichidul cefalorahidian se afla intre:

19. Calea aferenta a arcului reflex face legatura intre:

22. Trunchiul nervului spinal este:

24. Cu o exceptie hipotalamusul intervine in:

26. Impulsuri la muschii masticatori conduce perechea de nervi cranieni:

27. La diferite niveluri ale maduvei spinarii se incruciseaza fasciculele:

28. Piramidele bulbare:

29. Caile extrapiramidale sunt:

31. Reflexele somatice medulare polisinaptice sunt:

32. Functia de conducere a maduvei spinarii se realizeaza pe cai:

34. Cu o exceptie, legile reflexelor au fost denumite de Pfluger:

37. Cu o exceptie emisferele cerebrale sunt unite la partea bazala prin:

38. Sistemul limbic intervine in formarea:

39. Inhibitia externa poate fi:

42. Emisferele cerebeloase sunt legate prin fibre:

43. Memoria de scurta durata persista:

44. In punte au centrii nervosi reflexele:

45. La nivelul bulbului se afla nucleii proprii reprezentati de :

46. Nervii accesori inerveaza muschii:

47. Sistemul reticulat activator ascendent:

49. Paleocortexul este zona de proiectie corticala primara si de integrare a aferentelor:

50. Stimularea parasimpaticului are ca efect:

II. Alegere grupatala

51. Axonii contribuie la formarea:

52. Nevroglii exista in:

53. Dendritele neuronului:

54. Timpul util:

55. Diferenta de potential membranar:

56. Nucleul rosu:

57. Reflexul salivar:

58. Al treilea neuron este situat in talamus pentru sensibilitatea:

59. Caile extrapiramidale:

60. Fasciculul tectospinal:

61. Pedunculii cerebelosi:

62. Fasciculul spinocerebelos incrucisat:

63. Mecanismul invatarii are la baza:

64. Calea eferenta vegetativa:

65. Ramura comunicanta alba:

66. In starile emotionale au rol:

67. In timpul somnului se produc numeroase modificari functionale:

68. Parasimpaticul sacrat inerveaza:

69. Fibrele parasimpatice preganglionare au in structura lor perechile de nervi cranieni:

70. La nivelul maduvei spinarii se incruciseaza urmatoarele cai descendente:

71. Reflexele vegetative medulare dorsolombare sunt:

72. Stimularea simpaticului are ca efect:

74. Lichidul cefalorahidian se gaseste:

75. Stimularea nucleilor hipotalamici anteriori produce:

76. Emisferele cerebrale sunt unite in partea bazala prin:

77. Neuronii substantei reticulate primesc informatii de la :

78. Neuroni ai parasimpaticului se gasesc in: