Sunteți pe pagina 1din 28

Sistemul metodelor de

colectare a datelor cercetării


 cuprinde ansamblu de metode şi
procedee de culegere de informaţii
 referitoare la problema cercetată şi care
pot contribui la soluţionarea acesteia
Metoda autoobservaţiei
 a observării de sine - presupune o observare şi
investigare a propriilor experienţe
 pe plan afectiv - gânduri, motivaţii, comportamente,
stări interioare
 profesional - studiul unor documente şcolare
personale: proiecte, fişe, rapoarte
• Proiectarea anuala/semestriala;
• Proiectarea pe unitati de invatare;
• Proiectul de lectie
 În cadrul activităţii de educaţie fizică şi sport şi, mai
ales în munca de performanţă,

 sportivul are un bagaj de cunoştinţe şi deprinderi


bogat,
 ştie să interpreteze anumite stări de fapt

 a "învăţat" să se cunoască
Metoda observaţiei

 cea mai veche metodă de cunoaştere


 constă în urmărirea sistematică şi intenţionată a unui
fenomen aflat în condiţii naturale de existenţă sau
desfăşurare,
 cu scopul de a înţelege, explica şi ameliora fenomenul
educaţional respectiv.
A observa

 înseamnă a cunoaşte, a examina un obiect sau un


proces,
 a face constatări şi remarci (critice) referitoare la
ceea ce ai privit cu atenţie
Procese psihice implicate
 percepţia, procesul psihic pe care se bazează observaţia,
 prin senzatii luam cunostinta despre insusiri izolate ale acestui
obiect, prin perceptie avem imaginea lui integrala.
 actionează în relatie cu celelalte activitati si procese psihice
 în observatie sunt implicate:
• memoria,

• inteligenţa,

• atenţia,

• imaginaţia,

• receptivitatea emoţională - capacitatea de a provoca si de a transmite emoții

• Acuitate a simțurilor ce conferă o capacitate sporită de receptare și analiză


Analizatori implicați

 principalul analizator implicat in observatie


este cel vizual
 cea mai mare parte a informaţiilor ce ne
parvin din mediul înconjurător sunt obţinute
cu ajutorul văzului
OBSERVAŢIA - metodă ştiinţifică de
investigare

 De la atitudinea de observare pasivă, se trece la


 activizare, (a stimula desfășurarea obs)
 conştientizare,
 Raţionalizare
 organizarea observaţiei.
Caracteristici

 provine din ştiinţele naturii;

 în urma observaţiei apar ipotezele, apar problemele


noi;
 este urmată de înregistrare (consemnare);
 ca urmare a observaţiei se pot face clasificări,
descrieri.

 este prima etapă într-o cercetare mai amplă


TIPURI DE OBSERVAŢII

 Observaţia spontană (întâmplătoare) este


ocazională, observaţie pasivă

 Când este făcută de specialist, poate conduce la


evidenţierea unor aspecte noi şi interesante.
Observaţia organizată

 cu caracter intenţionat, activ, provocat şi


sistematic
 porneşte de la o anumită idee, anticipativă a
rezultatelor şi a efectelor lor.
 observaţia naturală, numită şi directă, este
făcută în condiţii obişnuite, naturale, fără
intervenţia cercetătorului
 observaţia experimentală sau provocată,
cercetătorul intervine direct prin administrarea
unor variabile-stimul, verificând reacţiile şi
conduita celor observate.
• Observaţia transversală - se face simultan pe mai
multe situaţii
 de exemplu când luăm în studiu mai multe clase de
elevi de diferite vârste
 observaţia de tip longitudinal - se urmăresc evolutiv
(în timp) aceiaşi subiecţi
 pedagogică, psihologică, sociologică, în funcţie de
domeniul de aplicare
Observaţia participativă

 Înseamnă a lua parte – pe cât permite situaţia –


conştient şi sistematic la viaţa activă, ca şi la
interesele şi sentimentele grupului studiat
 cercetătorul este prezent în colectivitatea studiată,
dar se şi integrează în situaţia observată, în viaţa de
zi cu zi a grupului
Ce observăm?

• comportamentul motric, tehnic, tactic


• răspunsul la anumite proceduri (programe) de
recuperare
• urmărirea unei acţiuni, derularea în timp a unor
fenomene
• relaţiile spaţiale, distanţele dintre elevi
subiecţii sunt observaţi în

 procesul instructiv-educativ;
 competiţii;
 activităţi de recreere
Acţiunile intreprinse în timpul orelor
de educaţie fizică
Acţiunile intreprinse în timpul orelor
de antrenament
Acţiunile intreprinse în timpul
competiţiilor
Acţiunile intreprinse în timpul
procesului de recuperare
Acţiunile întreprinse în timpul unor
excursii, drumeţii
Acţiunile intreprinse în procesul de
pregătire a profesorilor de educaţie
fizică şi sport
Observaţia poate fi îndreptată asupra

 individului (elev, sportiv, antrenor, arbitru )


 grupului (sportivi, spectatori);
 relaţiile dintre indivizii unui grup;
 relaţiile dintre grupuri (după vârstă, sex, ramură
sportivă, profesie)
 Se observă comportamentul
ÎNREGISTRAREA OBSERVAŢIEI

 Înregistrarea observaţiei se poate face prin organele de simţ

 prin intermediul sau cu ajutorul aparatelor şi instrumentelor


adecvate (aparate de filmat, camere video, casetofoane)

 conduita motrică şi verbală a subiectului, ca şi performanţele


sale vor fi înregistrate pe fişe de observaţie

 Datele observaţiei se notează în timpul sau imediat după


observare, deoarece trecerea timpului şi alţi factori pot
denatura datele
Notarea datelor

 provizoriu, într-un carnet de buzunar, sau pe fişe


 urmând să li se dea o formă clară şi concisă atunci
când se notează în foaia sau caietul de observaţie
 reprezintă prelucrarea imediată a materialului faptic.
Fişa de observaţie

 va cuprinde rubrici speciale pentru fenomenele previzibile şi


impuse cercetării

 În funcţie de specific şi de scopul urmărit va avea şi spaţii


pentru consemnarea unor fenomene neaşteptate sau mai puţin
întâlnite

 Notarea se face de regulă prin semne sau simboluri – unele


consemnări mai largi se fac prin descriere terminologică
succintă.
ETAPELE UNEI OBSERVAŢII
 stabilirea tematicii cercetării şi a sarcinilor de lucru
 precizarea ipotezei de lucru
 selecţionarea subiecţilor
 pregătirea observaţiei (pregătirea observatorului, pregătirea
instrumentelor de lucru)
 realizarea fişei de observaţie
 observaţia pilot (de probă)
 observaţia propriu-zisă
 centralizarea datelor
 prelucrarea şi interpretarea rezultatelor
 formularea concluziilor şi a recomandărilor