TEST ANALIZATORI, LOCOMOȚIE

1. Dermul prezintă următoarele caracteristici:

a. este format din două straturi;
b. dermul papilar este situat spre hipoderm;
c. dermul reticular este situat spre epiderm;
d. este format din ţesut conjunctiv dens.
e. conține vase limfatice.
2. Corpusculii Vater-Pacini:
a. sunt stimulaţi la atingerea tegumentului;
b. sunt localizaţi în hipoderm;
c. receptioneaza vibratiile;
d. se adapteaza foarte rapid;
e. sunt localizati in derm.
3. Corpusculii Krause:
a. sunt considerați și receptori pentru rece;
b. sunt localizaţi în hipoderm;
c. sunt localizaţi în derm;
d. sunt considerați și receptori pentru cald.
e. sunt receptori ai sensibilității tactile.
4. Receptorii situaţi în partea superioară a dermului:
a. sunt stimulaţi la atingerea tegumentului;
b. recepţionează vibraţiile;
c. sunt reprezentaţi de corpusculii Meissner;
d. sunt reprezentaţi de corpusculii Ruffini.
e. sunt reprezentați de discurile Merkel.
5. Receptorii pentru rece:
a. trimit impulsuri atunci când temperatura tegumentului scade;
b. sunt reprezentaţi de corpusculii Ruffini;
c. sunt mai numeroşi decât receptorii pentru cald;
d. sunt stimulaţi numai de temperaturi extreme.
e. sunt localizați în derm.
6. Acuitatea tactilă:
a. se caracterizează prin pragul de percepere distinctă a două puncte diferite;
b. reprezintă câmpul receptor al unui neuron senzitiv;
c. este distanţa minimă la care sunt percepute distinct două puncte stimulate;
d. reprezintă aria tegumentară stimulată;
e. este invers proporțională cu densitatea receptorilor din regiune.
7. Terminaţiile libere din piele reprezintă:
a. se distribuie printre celulele epidermului;
b. axonii neuronilor senzitivi din ganglionii spinali;
c. axonul neuronului din ganglionul trigeminal;
d. receptorii sensibilității dureroase.
e. receptorii sensibilității tactile grosiere.
8. Receptorii kinestezici din periost sunt:
a. corpusculii Vater-Pacini;
b. sensibili la mişcări;
c. sensibili la modificările de temperatura;
d. sensibili la modificările de presiune;
e. corpusculii lamelati.
9. Fusurile neuromusculare sunt situate în următoarele structuri, cu EXCEPŢIA:
a. printre fibrele musculare netede;
b. în grosimea capsulei articulare;
c. la nivelul ligamentelor articulare;
d. printre fibrele musculare striate;
e. printre fibrele extrafusale
10. Fibrele intrafusale sunt constituite din următoarele porţiuni:
a. centrală, necontractilă;
b. periferice, contractile;
c. centrală, bogată în nuclei;
d. periferice, bogate în nuclei;
e. centrală, contractilă.
11. Corpusculii neurotendinoşi Golgi:
a. sunt situaţi in corpul muschiului;
b. sunt situaţi la jonctiunea muschi-tendon;
c. sunt stimulați de întinderea tendonului;
d. sunt situati in fascia muschiului;
e. sunt stimulați de fibre nervoase vegetative.
12. În cadrul analizatorului kinestezic, corpusculii Ruffini:
a. se gasesc in fascia muschiului striat;
b. receptioneaza pozitia din articulatii;
c. se gasesc in periost;
d. se gasesc in stratul superficial al capsulei articulare;
e. receptioneaza miscarile din articulatii.
13. Inervaţia senzitivă a fusului neuromuscular este asigurată de urmatoarele categorii de fibre
nervoase, cu EXCEPTIA:
a. fibre senzitive anulospirale;
b. terminaţii nervoase libere;
c. fibre senzitive „in floare”;
d. dendrite ale neuronilor din coarnele anterioare medulare;
e. neuronii motori gama.
14. Inervaţia motorie a fusului neuromuscular este asigurată de următoarele categorii de neuroni, cu
EXCEPŢIA:
a. alfa, din cornul anterior al măduvei;
b. din ganglionul spinal;
c. localizaţi în cerebel
d. gama, din cornul anterior al măduvei.
e. localizați în cornul posterior medular.
15. Simţul poziţiei şi al mişcării în spaţiu este rezultatul impulsurilor aferente transmise prin:
a. fasciculele spinobulbare;
b. fasciculul cuneat;
c. fasciculul gracilis;
d. cordoanele posterioare medulare;
e. fasciculele spinotalamice.
16. Celulele bipolare olfactive au următoarele caracteristici:
a. dendritele sunt lungi și groase;
b. dentritele se termină cu butonul olfactiv, prevăzut cu cili;
c. axonii pleacă de la polul bazal și formează nerviil olfactivi ;
d. au rol de prim neuron ;
e. reprezintă receptorii analizatorului olfactiv
17. Aria olfactivă este localizată:
a. pe faţa medială a lobului temporal;
b. la nivelel girusului hipocampic;
c. în girusul postcentral din lobul parietal;
d. pe faţa laterală a emisferului cerebral;
e. la nivelul nucleului amigdalian.
18. Referitor la calea olfactivă:
a. nu stabileşte legături directe cu talamusul;
b. este o parte componentă a sistemului limbic;
c. are conexiuni întinse cu paleocortexul;
d. are conexiuni directe cu măduva spinării
e. are al treilea neuron în metatalamus.
19. Referitor la simţul mirosului putem afirma următoarele:
a. exista aproximativ 50 de mirosuri primare;
b. prin combinarea mirosurilor primare in proportii diferite rezulta intreaga diversitate de senzatii olfactive;
c. au fost identificati cel putin 13 receptori chimici in celulele olfactive;
d. omul poate distinge peste 10 000 de mirosuri diferite;
e. nu exista o clasificare a mirosurilor.
20. Referitor la calea olfactivă:
a. protoneuronul este reprezentat de celulele bipolare din mucoasa olfactivă;
b. receptorii sunt reprezentați de celulele bipolare din mucoasa olfactivă;
c. este formată din trei neuroni;
d. deutoneuronul este localizat în bulbul olfactiv;
e. deutoneuronul este reprezentat de celulele mitrale.
21. Celulele senzoriale gustative au următoarele caracteristici:
a. la polul bazal prezintă mai mulţi cili;
b. la polul apical prezintă un microvil;
c. la polul bazal sosesc terminaţiile axonice ale nervilor sensibilităţii gustative;
d. la polul bazal sosesc terminaţiile dendritice ale nervilor sensibilităţii gustative
e. sunt celule nervoase modificate..
22. Referitor la deutoneuronul căii gustative:
a. este situat în nucleul ambiguu din bulb;
b. este situat în nucleul solitar din bulb;
c. axonii săi proiectează în aria gustativă;
d. axonii săi se încrucişează.
e. axonii săi se îndreaptă spre talamus
23. Pe suprafaţa limbii:
a. mugurii gustativi sunt distribuiţi uniform;
b. există zone caracteristice pentru fiecare tip de gust fundamental;
c.există 13 zone posibile sau probabile;
d.mugurii gustativi nu sunt distribuiţi uniform;
e. ariile linguale ale diferitelor gusturi au o localizare specifică.
24. Gustul sărat :
a. se percepe la nivelul bazei radacinii limbii;
b. reprezinta una dintre senzatiile gustative primare;
c. se percepe pe marginile părţii anterioare a limbii;
d. nu poate fi perceput la nivelul limbii;
e. se percepe numai la nivelul papilelor filiforme.
25. Fibrele nervoase gustative se repartizează topografic astfel:
a. de la corpului limbii prin nervul facial;
b. de la baza rădăcinii limbii prin nervul vag;
c. din treimea posterioare a limbii prin nervul glosofaringian;
d. de la baza rădăcinii limbii prin nervul facial.
e. de la corpul limbii prin nervul trigemen.
26. Despre corpul ciliar putem afirma următoarele:
a. realizează recepția stimulilor luminoși;
b. cuprinde mușchiul ciliar;
c. cuprinde procesele ciliare;
d. este situat posterior orei serrata;
e.este situat anterior orei serrata.
27. Retina conţine:
a. trei feluri de celule funcționale;
b. zece straturi celulare;
c. un strat profund, format din celule pigmentare;
d. un strat cu celule fotosensibile, ce secretă pigmenții vizuali,
e. un strat superficial cu celule de asociație, cu rol protector .
28. Celulele bipolare vin in contact cu:
a. celulele cu bastonaş;
b. celulele cu con;
c. celulele fotosensibile;
d. celulele multipolare
e. celulele pigmentare.
29. Despre cristalin putem afirma următoarele:
a. are forma unei lentile biconcave, transparente;
b. este menținut în poziție de ligamentul suspensor;
c. nutriția sa este asigurată de vasele proceselor ciliare;
d. este învelit într-o capsulă elastică, cristaloida;
e. face parte din sistemul dioptric al globului ocular.
30. Cavitatea posterioară a globului ocular este plasată:
a. între retină şi cristalin;
b. între iris şi retină;
c. posterior de cristalin;
d. între iris şi cornee
e. între sclerotică și coroidă.
31. Celulele cu bastonaşe sunt:
a. mai numeroase spre pata galbenă;
b. mai numeroase spre periferia retinei;
c. mai numeroase în fovea centralis;
d. absente în fovea centralis;
e. celule nervoase modificate.
32.Despre deutoneuronul căii optice putem afirma următoarele:
a. este reprezentat de celulele bipolare din retină
b. este reprezentat de celulele multipolare din retină
c. axonii formează nervii optici
d. axonii proiectează pe scoarța cerebrală, în lobul occipital
e. este localizat în corpii geniculați din metatalamus
33. Chiasma optică:
a. este formată prin încrucișarea axonilor neuronilor multipolari din câmpurile nazale ale retinei,
b. este formată prin încrucișarea axonilor neuronilor multipolari din câmpurile temporale ale retinei,
c. se continuă cu tractul optic,
d. este situată intracranian;
e. este situată la nivelul orbitei.
34. Acomodarea la distanţă se realizează pe seama:
a. elasticităţii corneei;
b. ligamentului suspensor al cristalinului;
c. diametrului pupilei;
d. muşchilor radiari ai corpului ciliar
e. muşchilor circulari ai corpului ciliar.
35. Reflexul pupilar fotomotor:
a. constă în mărirea pupilei la stimularea retinei cu lumină puternică
b. constă în micșorarea pupilei la scăderea intensității stimulului luminos
c. are centrii în mezencefal
d. se realizează pe seama mușchilor circulari ai irisului
e. se realizează pe seama mușchilor radiari ai irisului
36. În cazul ochiului hipermetrop:
a. axul optic este mai lung;
b. imaginea clară se formează înapoia retinei;
c. axul optic este mai scurt;
d. corecţia se obţine cu lentile divergente;
e. persoana depărtează obiectele de ochi pentru a vedea clar.
37. Adaptarea fotochimică la lumină presupune:
a. scăderea concentratiei pigmenților vizuali;
b. descompunerea pigmenților vizuali,
c. creșterea concentratiei pigmenților vizuali;
d. descompunerea pigmentilor vizuali determina modificarea conductantelor ionice;
e. descompunerea pigmentilor vizuali determina aparitia potentialului de receptor.
38. Despre cimpul vizual putem afirma urmatoarele, cu EXCEPTIA:
a. fiecarui ochi ii corespunde un cimp vizual monocular;
b. cimpul vizual al unui ochi se suprapune in totalitate cu cimpul vizual al celuilalt ochi; c.
este spatiul cuprins cu privirea;
d. fiecarui ochi ii corespunde un cimp vizual binocular;
e. partea comuna a celor doua cimpuri vizuale monoculare o reprezinta cimpul vizual binocular.
39. Peretele anterior al urechii medii prezintă:
a. timpanul;
b. fereastra ovală;
c. comunicarea cu nazofaringele;
d. fereastra rotundă.
e. trompa lui Eustachio.
40. Melcul osos:
a. se mai numeşte şi cohlee;
b. face parte din urechea internă;
c. include utricula şi sacula;
d. este un canal de formă conică, răsucit în jurul unui ax central.
e. prezintă un ax central numit columelă.
41.Canalul cohlear este delimitat de:
a. membrana bazilară
b. peretele lateral al melcului osos
c. membrana vestibulară Reissner
d. lama osoasă spirală;
e. membrana timpanului.
42. La nivelul urechii interne, rampa timpanică:
a. este situată sub membrane bazilară;
b. comunică prin helicotremă cu rampa vestibulară;
c. conține perilimfă;
d. comunică cu canalul cohlear;
e. este delimitată de membrana reticulată.
43. Lama osoasă spirală vine în contact cu:
a. cohleea;
b. columela;
c. utricula;
d. membrana bazilară
e. membrana vestibulară Reissner.
44. Despre organul Corti putem afirma următoarele:
a. celulele receptoare prezintă la polul apical cili ce străbat membrana reticulată;
b. prezintă celule de susținere ce secretă membrana reticulată;
c. la polul bazal al celulelor receptoare se află terminații dendritice ale neuronilor din ganglionul spiral Corti;
d. deasupra cililor auditivi se află membrana tectoria,
e. este situat pe membrana vestibulară Reissner.
45. Celulele receptoare vestibulare din maculă:
a. prezintă la polul apical cili înglobaţi în cupulă;
b. prezintă la polul bazal terminații dendritice ale neuronilor din ganglionul Scarpa;
c. sunt situate deasupra celulelor de susținere;
d. prezintă deasupra granule de carbonat de calciu și magneziu;
e. sunt situate pe membrana bazilară.
46. La contactul cililor celulelor auditive cu membrana tectoria se produc:
a. stimularea celulelor receptoare;
b. deformari mecanice ale cililor;
c. hiperpolarizarea celulelor receptoare;
d. depolarizarea celulelor senzoriale;
e. apariția unui potențial local terminal de placă.
47. Nervul vestibular:
a. este format din prelungirile axonice ale neuronilor din ganglionul vestibular;
b. se îndreaptă spre nucleii vestibulari bulbari;
c. este format din axonii protoneuronului din ganglionul Scarpa;
d. face sinapsă cu deutoneuronul în corpii geniculați mediali din metatalamus;
e. face parte din perechea VIII de nervi cranieni;
48. Endolimfa este prezentă în următoarele structuri, cu Excepția:
a. rampa timpanică;
b. rampa vestibulară
c. canalul cohlear;
d. între labirintul osos și cel membranos;
e. organul Corti.
49. Crestele ampulare detectează:
a. viteza de deplasare;
b. acceleraţia circulară de deplasare;
c. acceleraţia liniară de deplasare;
d. mişcarea de rotaţie a capului
e. mișcarea de rotație a corpului.
50. Canalele semicirculare osoase:
a. sunt în număr de trei,
b. sunt perpendiculare unul pe celălalt;
c. se deschid în vestibulul osos;
d. se deschid în melcul osos;
e. prezintă un ax central numit columelă.
51. Creşterea în grosime a oaselor lungi se realizează:
a. prin osificare de membrană
b. prin osificare encondrală;
c. la nivelul cartilajelor de creștere diafizo-epifizare;
d. pe seama zonei externe, a periostului ;
e. pe seama zonei interne, a periostului.
52. Creşterea în lungime are loc la următoarele oase:
a. femur;
b. ulnă;
c.radius;
d. fibulă;
e. scapulă.
53. Creşterea în lungime a osului se realizează:
a. la nivelul cartilajului diafizo-epifizar;
b. printr-un proces de osteogeneză;
c. pe seama cartilajului de creştere;
d. pe seama periostului;
e. pe seama cartilajului de conjugare.
54. Din categoria oaselor scurte fac parte:
a. carpienele;
b. radiusul;
c. tarsienele;
d. ulna;
e. frontalul
55. Oasele alungite:
a. sunt reprezentate de mandibula;
b. sunt oase la care predomina lungimea;
c. nu prezinta diafiza si epifize;
d. sunt reprezentate de clavicula;
e. sunt reprezentate de coaste.
56. Care dintre afirmaţiile următoare despre oasele lungi sunt corecte:
a. se dezvoltă în modele cartilaginoase, prin apariția unor centre de osificare;
b. iau naștere prin osificare encondrală;
c. centrele de osificare apar inițial în diafiză și ulterior în epifize;
d. creșterea în lungime se realizează pe seama periostului;
e.osificarea diafizelor începe dupǎ ce au ajuns aproape de dimensiunile definitive.
57. Oasele nepereche ale neurocraniului sunt:
a. maxilă;
b. sfenoid;
c. temporal;
d. frontal;
e. etmoid.
58. Vertebra tip este formată din:
a. corp vertebral, în partea anterioară;
b. arc vertebral, în partea posterioară;
c. apofize articulare;
d. canal vertebral ;
e. pediculi vertebrali, între corp și arc.
59. Curburile coloanei vertebrale :
a. sunt orientate în plan sagital ;
b. sunt orientate în plan frontal ;
c. cele în plan frontal, sunt numite lordoze ;
d. cele în plan sagital, sunt numite scolioze ;
e. sunt fiziologice.
60. Osul sacru se articulează:
a. lateral, cu osul coxal;
b. inferior, cu coccigele;
c. superior, cu coloana lombară;
d. inferior, cu femurul;
e. anterior, cu osul de parte opusă.
61. Coastele false prezintă următoarele caractere:
a. se articulează indirect cu sternul;
b. sunt coaste libere;
c. se articulează cu sternul prin intermediul cartilajului coastei VII;
d. delimitează orificiul superior al toracelui;
e. sunt reprezentate de primele șapte perechi.
62. Clavicula se articulează:
a. lateral cu omoplatul;
b. lateral cu humerusul;
c. medial cu manubriul sternal;
d. medial cu coasta a II-a;
e. lateral cu scapula.
63. Despre scapulă putem afirma
următoarele: a. este un os lat;
b. se articulează, lateral, cu humerusul;
c. participă la formarea centurii scapulare;
d. se articulează, posterior, cu scapula de parte opusă;
e. se articulează, medial, cu humerusul.
64. Radiusul se articulează distal cu:
a. oasele carpiene;
b. humerusul;
c. metacarpienele;
d. ulna ;
e. falangele.
65. Scheletul mâinii este format din:
a. 15 falange;
b. 8 oase carpiene;
c. 5 oase metacarpiene;
d. 8 oase tarsiene,
e. 14 falange.

66. Oasele coxale se articulează:

a. posterior cu osul sacru;
b. anterior între ele;
c. lateral cu femurul;
d. lateral cu ilionul;
e. posterior între ele, formând simfiza pubiană.
67. La nivelul scheletului gambei, tibia:
a. este situată medial;
b. este situată lateral;
c. reprezintă osul mai voluminos;
d. reprezintă osul mai puţin voluminos ;
e. se articulează cu rotula.
68. Osul occipital:
a. este os pereche;
b. face parte din oasele viscerocraniului;
c. prezintă o gaură la nivelul căreia măduva spinării se continuă cu bulbul rahidian;
d. este situat în partea posterioară a neurocraniului ;
e. se articulează cu prima vertebră cervicală.
69. Articulaţiile:
a. sunt organe de legătură între muşchi;
b. sunt organe de legătură între oase;
c. dupa gradul de mobilitate pot fi sinartroze;
d. sunt sediul mişcărilor;
e. dupa gradul de mobilitate pot fi diartroze.
70. Următoarele articulaţii sunt fixe:
a. articulaţiile oaselor cutiei craniene;
b. articulația dintre cele două oase coxale;
c. articulaţia genunchiului;
d. articulaţia umărului ;
e. articulaţiile dintre corpurile vertebrelor.
71. Următoarele articulaţii sunt mobile :
a. articulaţiile oaselor cutiei craniene;
b. simfiza pubiană;
c. articulaţia genunchiului;
d. articulaţia umărului;
e. articulaţiile dintre corpurile vertebrelor.
72. Despre rolul antitoxic al oaselor putem afirma urmatoarele, cu
EXCEPTIA:
a. oasele retin numeroase substante toxice;
b. oasele elibereaza rapid substantele toxice retinute;
c. substantele toxice eliberate din oase ramin in singe, crescind concentratia sangvina a toxicului;
d. oasele retin Hg, Pb, F;
e. oasele elibereaza treptat substantele toxice retinute.
73. Urmatoarele afirmatii despre oase sunt adevarate, cu EXCEPTIA:
a. la nivelul oaselor au loc procese metabolice diferite de ale celorlalte organe;
b. particularitatea metabolica a oaselor o constituie afinitatea substantei fundamentale fata de sarurile
minerale;
c. in oase se gaseste hidroxiapatita;
d. sarurile minerale din structura oaselor sunt reprezentate de Hg, Pb, F;
e. la adult in canalul central al diafizei oaselor lungi se gaseste tesut adipos cu rol de rezerva.
74. Osificarea de membrana dă naștere următoarelor oase:
a. frontal;
b. temporal;
c. parietal;
d. occipital;
e. sfenoid.
75. La delimitarea orbitei participa urmatoarele oase:
a. frontal;
b. temporal
c. parietal;
d. sfenoid;
e. lacrimal.
76. Muşchii scheletici se pot clasifica după următoarele criterii:
a. tipul de vascularizatie;
b. formă;
c. actiune;
d. pozitia in organism;
e. modul în care sunt inervați
77. Au formă circulară, următorii muşchi:
a. diafragma;
b. ce formează sfincterele;
c. orbicularul buzelor;
d. orbicular al pleoapelor;
e. orbicularul nasului.
78. Structural muşchiul scheletic prezintă:
a. epimisium, ce separă fasciculele de fibre musculare;
b. endomisium, în jurul fiecărei fibre musculare;
c. perimisium, ce înveleşte muşchiul la periferie;
d. fascia muşchiului, la exterior;
e. fibre musculare grupate în fascicule.
79. Muşchiului striat prezintă:
a. inervaţie somatică senzitivă;
b. inervaţie vegetativă;
c. vascularizaţie bogată;
d. inervaţie somatică, ce determină reacţii vasomotorii;
e. vascularizație redusă.
80. Urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu
EXCEPTIA: a. fibra musculara striata are 5-15mm;
b. organitele celulare specifice ale fibrei musculare striate sunt miofibrilele;
c. fibrele musculare striate sunt celule mononucleate;
d. organitele celulare specifice sunt filamentele de actina;
e. organitele celulare specifice sunt filamentele de miozina.
81. În sarcoplasma fibrei musculare întâlnim:
a. mai multi nuclei;
b. fosfat de calciu;
c. mitocondrii;
d. miofibrile;
e. saci de stocare a calciului.
82. Muşchiul sternocleidomastoidian:
a. este situat în regiunea anterolaterală a gâtului;
b. este situat în regiunea posterioară a gâtului;
c. este inervat de nervul accesor;
d. este inervat de nervul facial,
e. este situat profund.
83. Muşchii trunchiului se grupează în:
a. muşchii anterolaterali ai spatelui;
b. muşchii spatelui şi ai cefei;
c. muşchii anterolaterali ai gâtului;
d. muşchii abdomenului;
e. mușchii anterolaterali ai toracelui.
84. Mușchiul deltoid :
a. este situat la nivelul umărului;
b. ridica membrul superior pina la orizontala;
c. este situat pe fața posterioară a brațului;
d. este adductor al bratului;
e. este situat la baza cutiei toracice.
85. Despre actiunea muşchilor antebraţului putem afirma urmatoarele, cu
EXCEPTIA: a. muschii laterali sunt extensori ai miinii;
b. muschii posteriori sunt pronatori ai mâinii; c.
muschii anteriori sunt extensori ai degetelor;
d. muschii anteriori sunt flexori ai miinii;
e. muschii laterali sunt flexori ai degetelor.

86. Muşchiul croitor:

a. este cel mai scurt muşchi din corp;
b. străbate coapsa în diagonală;
c. este inervat de nervul accesor;
d. este situat în partea anterioară a coapsei;
e. este situat sub mușchiul cvadriceps.
87. Muşchiul cvadriceps:
a. este situat în loja anterioară a coapsei;
b. este situat în loja posterioară a coapsei;
c. este situat sub muşchiul croitor;
d. este inervat de plexul brahial;
e. este situat deasupra mușchiului croitor.
88. Pe faţa posterioară a coapsei se află următorii muşchi:
a. triceps femural;
b. semitendinos;
c. tibial posterior;
d. semimembranos;
e. croitor.
89. Despre acţiunea muşchilor gambei putem afirma urmatoarele, cu
EXCEPTIA: a. muschii posteriori sunt extensori ai labei piciorului;
b. muschii anteriori sunt extensori ai degetelor;
c. muschii posteriori sunt extensori ai degetelor;
d. muschii anteriori sunt flexori ai degetelor;
e. muschii posteriori sunt flexori ai degetelor.
90. Elasticitatea muschilor :
a. este o stare de tensiune permanenta a muschilor ;
b. este datorată proprietăţilor membranei celulei musculare;
c. este proprietatea de revenire a mușchiului la forma iniţială atunci când forţa ce a determinat-o îşi încetează
acţiunea;
d. are ca substrat fibrele elastice din structura perimisiumului;
e. este proprietatea de deformare şi de revenire activă a mușchiului sub acţiunea unei forţe externe.
91. Despre excitabilitatea musculară se pot afirma
urmatoarele: a. muschii raspund la un stimul printr-un potential de
actiune;
b. potentialul de actiune al unui muschi, obtinut in urma actiunii unui stimul se propaga;
c. contractia musculara caracteristica precede potentialul de actiune;
d. intre manifestarea electrica a membranei si fenomenele mecanice ale sarcomerului se produce cuplajul
excitatie-contractie;
e. potentialul de actiune este urmat de contractia musculara.
92. Muşchii scheletici răspund la acţiunea unui stimul prin:
a. contracţie;
b. un potenţial presinaptic excitator;
c. un potenţial de repaus;
d. un potenţial de placă;
e. repolarizarea sarcolemei.
93. Contracțiile musculare izometrice:
a. sunt caracteristice musculaturii posturale;
b. produc căldură;
c. produc lucru mecanic extern;
d. se succed în cursul unei activități obișnuite;
e. produc lucru mecanic intern.
94. Despre manifestarile chimice ale contractiei musculare putem afirma urmatoarele, cu
EXCEPTIA:
a. procesele mecanice din muschi asigura energia necesara proceselor chimice;
b. sunt initiate prin mecanismul de cuplare excitatie-contractie;
c. metabolismul muscular este aerob in primele 45-90 de secunde ale unui efort moderat;
d. dupa primele 2 minute de efort necesitatile energetice sunt satisfacute in cea mai mare parte aerob;
e. metabolismul muscular este anaerob in primele 45-90 de secunde ale unui efort intens.
95. Tetanosul:
a. poate fi complet;
b. reprezintă o succesiune de secuse;
c. poate fi incomplet;
d. apariția sa se datorează unor stimuli repetitivi;
e. apare în timpul frisonului.
96. Secusa musculară:
a. prezintă o fază de latență, care depinde de tipul de mușchi;
b. prezintă o fază de contracție, cu o durata de 0,01 s;
c. prezintă o fază de relaxare, cu o durata de 0,04 s;
d. apare la aplicarea unui stimul unic cu valoare prag;
e. prezinta o faza de latenta in care are loc manifesterea electrica a contractiei..
97. Manifestările termice ale contracţiei musculare:
a. se datoreaza fenomenelor biochimice din fibra musculara;
b. se datoreaza fenomenelor mecanice din fibra musculara;
c. 70% din energia chimica se transforma in energie calorica;
d. 30% din energia calorica se transforma in energie chimica;
e. se datoreaza fenomenelor electrice din fibra musculara.
98. Tetanosul complet:
a. se datorează unor stimuli cu frecvență mare;
b. se înregistrează ca un platou regulat;
c. se obține prin sumația secuselor;
d. se întâlnește în timpul sistolei cardiace;
e. se întâlnește în timpul frisonului.
99. Miopatiile:
a. sunt boli ereditare;
b. apar la persoanele in virsta;
c. sunt boli progresive;
d. pot apare la prescolari;
e. pot apare la pubertate.
100. Despre intinderile si rupturile musculare putem afirma
urmatoarele:
a. initial muschiul se intinde si apoi are loc ruperea sa;
b. apar prin respectarea curbei capacitatii de efort ;
c. se rupe si tesutul conjunctiv adiacent muschiului;
d. apar ca urmare a contractiei excesive a muschiului;
e. pot fi prevenite.