1.

În ceea ce privește dezvoltarea sistemului nervos central, se poate

afirma că:
a. Placa neurală se pliază pentru a da naștere tubului neural.
b. Pe măsură ce placa neuronală se pliază, unele celule se diferențiază
în celule ale notocordului.
c. Lumenul tubului neural va forma sistemul ventricular al creierului.
d. Pe măsură ce placa neurala se pliază, unele celule se diferențiază în
celule ale crestelor neurale.
e. Partea caudală a tubului neural va forma măduva spinării.
f. Partea rostrală a tubului neural va forma măduva spinării.
g. Placa neurală se pliază pentru a da naștere notocordului.
h. Partea caudală a tubului neural va forma creierul.
i. Lumenul tubului neural va forma spațiul subarahnoidian.
j. Partea rostrală a tubului neural va forma creierul.
2. În ceea ce privește dezvoltarea sistemului nervos central, se poate
afirma că:
a. Un derivat la adult al prozencefalului este nucleul caudat.
b. Un derivat la adult al rombencefalului este epitalamusul.
c. Un derivat la adult al rombencefalului sunt bulbii olfactivi.
d. Un derivat la adult al prozenccefalului este emisferul cerebral.
e. Un derivat la adult al prozencefalului este puntea lui Varolio.
f. Un derivat la adult al mezencefalului este emisferul cerebral.
g. Un derivat la adult al mezencefalalului sunt pedunculii cerebrali.
h. Un derivat la adult al rombencefalului este puntea.
i. Un derivat la adult de prozencefalului este bulbul rahidian.
j. Un derivat la adult al rombencefalului este bulbul.
3. În ceea ce privește dezvoltarea sistemului nervos central, se poate
afirma că:
a. Un derivat la adult al rombencefalului este talamusul.
b. Un derivat la adult al rombencefalului sunt pedunculii cerebeloși.
c. Un derivat la adult al mezencefal este bulbul rahidian.
d. Un derivat la adult al prozencefalului sunt pedunculii cerebeloși.
e. Un derivat la adult al prozencefalului este cerebelul.
f. Un derivat la adult al mezencefalului sunt coliculii cvadrigemeni.
g. Un derivat la adult al rombencefalului este cerebelul.
h. Un derivat la adult al rombencefalului este emisferul cerebral.
i. Un derivat la adult al prozencefalului este hipocampul.
j. Un derivat la adult al prozencefalului sunt bulbii olfactivi.
4. În ceea ce privește dezvoltarea sistemului nervos central, se poate
afirma că: langman + neuroanatomie
a. Metencefalul se dezvoltă din prozencefal.
b. Metencefalul se dezvoltă din rombencefal.
c. Telencefalul se dezvoltă din rombencefal.
 d. Mielencefalul se dezvoltă din rombencefal.
e. Mielencefalul se dezvoltă din mezencefal.
f. Diencefalul se dezvoltă din prozencefal.
g. Diencefalul se dezvoltă din mezencefal.
h. Flexura cefalică este situată rostral de rombencefal.
i. Telencefalul se dezvoltă din prozencefal.
j. Flexura cefalică este situat caudal de rombencefal.
5. În ceea ce privește dezvoltarea sistemului nervos central, se poate
afirma că:
a. Glioblastele formează neuroni.
b. Flexura cervicală este localizată caudal de rombencefal.
c. Neurulația se referă la închiderea ventriculilor laterali.
d. Neuroblastele formează astrocite.
e. Glioblastele formează astrocite.
f. Neuroblastele formează oligodendrocite.
g. Glioblastele formează oligodendrocite.
h. Neurulația se referă la formarea și închiderea tubului neural.
i. Neuroblastele formează neuroni.
j. Flexura cervicală este situată rostral de rombencefal.
6. În ceea ce privește sistemul nervos, se poate afirma că:
a. Celula glială este unitatea funcțională a sistemului nervos.
b. Materia albă reprezintă o concentrare de fibre de conducere.
c. Neuronul prezintă un axon.
d. Materia cenușie reprezintă concentrare de fibre de conducere.
e. Neuronul prezintă dendrite.
f. Materia cenușie reprezintă o concentrare de corpi neuronali.
g. Neuronii sunt celule de sprijin în sistemul nervos.
h. Materia albă reprezintă o concentrare de corpi neuronali.
i. Neuronul este unitatea funcțională a sistemului nervos.
j. Neuronii pot fi doar unipolari și bipolari.
7. Următoarele structuri fac parte din sistemul nervos central:
a. Medulosuprarenala.
b. Măduva spinării.
c. Hipotalamusul.
d. Nervii cranieni.
e. Nervii spinali.
f. Cerebelul.
g. Bulbul rahidian.
h. Emisferul cerebral.
i. Ganglioni simpatici paravertebrali.
j. Plexul mienteric.
8. În ceea ce privește sistemul nervos, se poate afirma că:
a. Neuronii senzitivi sunt neuroni eferenți.
 b. Neuronii motori sunt neuroni aferenți.
c. Fibrele mielinizate transmit impulsul nervos mult mai lent decât
fibrele amielinice.
d. Neuronii senzitivi sunt neuroni aferenți.
e. Interneuronii pot fi găsiți în măduva spinării.
f. Neuronii motori sunt neuroni eferenți.
g. Fibrele mielinizate transmit impulsul nervos mult mai repede decât
fibrele amielinice.
h. Teaca de mielină înconjoară doar axonii care se găsesc în măduva
spinării.
i. O sinapsă este un loc unde excitația este transmisă de la un neuron
la altul.
j. Nodurile Ranvier sunt vezicule pline cu neurotransmițători.
9. Suprafața externă a măduvei spinării prezintă:
a. Fisura mediană dorsală care se află pe fața ventrală a măduvei
b. Două fisuri: fisura mediană ventrală și fisura mediană dorsală
c. O față ventrală, o față dorsală și 2 fețe laterale
d. O fisură mediană dorsală care se întinde pe toată lungimea măduvei
e. O față ventrală, o față dorsală, o față medială și o față laterală
f. Două fețe laterale cuprinse între șanțurile ventrolaterale
g. O serie de șanțuri longitudinale care delimitează fețele și
cordoanele medulare
h. Trei fisuri: fisura mediană ventrală, fisura mediană dorsală și fisura
laterală
i. Două fețe laterale cuprinse între șanțurile ventrolateral și
dorsolateral
j. Fisura mediană ventrală care se întinde pe jumătatea superioară a
măduvei
10.Afirmațiile corecte despre structura internă a măduvei spinării sunt:
a. Partea care corespunde unui segment de nervi este dermatomul
b. Dispoziția celor doua tipuri de sustante: albă și gri este liniară,
paralelă
c. Pe secțiune transversală substanța cenușie este dispusă central
d. Pe secțiune sagitală substanța albă este dispusă la periferie
e. Dispoziția celor doua tipuri de sustante: albă și gri este concentrică
f. Măduva conține 31 de mielomere
g. Fiecare din cele 30 de mielomere primește axonii neuronilor
ganglionului spinal
h. Partea care corespunde unui segment de nervi este segmentul
medular sau mielomer
i. Substanța albă este dispusă sub forma literei ,,H''
j. Pe secțiune transversală substanța albă este dispusă la periferie
11.Substanța cenușie a măduvei spinării are următoarele caracteristici:
 a.Comisura cenușie prezintă in 1/3 externă canalul ependimar
b.Coarnele dorsale și ventrale sunt identice ca structură
c.Este dispusă sub forma a patru brațe orientate anteroposterior
d.Coarnele dorsale și cele ventrale sunt diferite ca aspect și structură
e.Are două brațe unite prin comisura cenușie care prezintă canalul
ependimar
f. Forma sa caracteristică permite descrierea coarnelor ventrale și
dorsale
g. Canalul ependimar se întinde pe toată lungimea măduvei spinării
h. Canalul ependimar conține lichid cefalorahidian doar în prima
porțiune a măduvei
i. Este dispusă sub forma a două fețe brațe orientate anterosuperior
j. Are două brațe care nu se unesc în niciun punct
12.Cornul dorsal al substanței cenușii:
a. Aspectul său este neted pe toată lungimea
b. Prezintă un segment posterior numit bază și unul anterior numit cap
c. Segmentul posterior- cap proemină în zona marginală prin apex
d. Este lung, gros și ajunge până la periferia măduvei
e. Este mai voluminos, cu contur festonat
f. Pornește între segmentele medulare C8-L2 pe fața laterală a
comisurii cenușii
g. Prezintă: un segment anterior-baza, o îngustare-gât și un segment
posterior-cap
h. Este mai subțire, mai lung și ajunge în apropierea periferiei
măduvei
i. Este despărțit la periferie de măduvă printr-o bandă subțire de
substanță albă
j. Aspectul său este neomogen dinspre apex spre bază
13.Neuronii substanței cenușii:
a. Coloanele nucleare longitudinale sunt extinse pe toată lungimea
măduvei
b. Coloanele nucleare longitudinale îmbracă aspect laminar pe
secțiune transversală
c. Laminele Rexed sunt grupate funcțional în senzitive, motorii și
intermediare
d. Au fost grupați în 7 lamine de către Rexed, numerotate cu cifre
romane
e. Au fost grupați în 10 lamine de către Rexed, numerotate cu cifre
romane
f. Coloanele nucleare longitudinale îmbracă aspect laminar pe
secțiune sagitală
g. Laminele IV, V, VI alcătuiesc substanța fundamentală
 h. Se organizează după formă și funcție în coloane nucleare
longitudinale
i. Se organizează după formă și funcție în coloane nucleare
transversale
j. Laminele VII, VIII și X alcătuiesc substanța fundamentală
14.Următoarele afirmații despre substanța albă sunt adevărate:
a. În fiecare cordon se găsesc fibre scurte și fibre lungi grupate în
tracturi
b. Este formată din fibre amielinice si fibre nervoase
c. Este organizată în cordoane medulare: ventral, lateral și dorsal
d. Apare sub forma unor coloane longitudinale, numite cordoane
medulare
e. Se găsește situată doar în prima parte măduvei spinării
f. Este formată din fibre mielinizate, celule gliale și vase sanguine
g. În fiecare cordon se găsesc fibre scurte, lungi și intermediare
h. Apare sub forma unor coloane transversale, numite coloane
medulare
i. Tracturile de substanță albă se împart în ascendente,descendente și
de asociație
j. Tracturile de substanță albă se împart în laterale, mediale si de
asociație
15.Toate cele 3 zone ale substanței cenușii au următoarele caracteristici
comune:
a. Aferențele periferice provin prin rădăcinile ventrale ale nervilor
spinali
b. Aferențele lor provin din 3 surse: periferice, centrale și locale
c. Interneuronii săi pot să facă conexiuni în cadrul aceluiași segment
medular
d. Aferențele centrale provin de la nivelul cerebelului
e. Aferențele lor provin din 2 surse: periferice și centrale
f. Conțin interneuroni cu rol facilitant sau inhibitor
g. Conțin interneuroni care nu au un rol exact
h. Aferențele periferice provin prin rădăcinile dorsale ale nervilor
spinali
i. Interneuronii săi pot să facă conexiuni între segmente medulare
diferite
j. Interneuronii săi pot face conexiuni numai între segmente medulare
diferite
16.Tracturile ascendente de la nivelul măduvei spinării:
a. Modulează activitatea motorie a cerebelului
b. Sunt singurele tracturi existente la nivelul măduvei
c. Modulează numai reflexele viscerale
d. Conduc informațiile ascendent sau descendent către nervii spinali
 e. Modulează reflexe somatice și viscerale
f. Informațiile preluate de la receptori sunt conștientizate sub formă
de senzații
g. Informațiile transmise sunt preluate de la receptorii periferici
h. Transportă informațiile preluate spre centrii superiori
i. Modulează numai reflexele somatice
j. Rolul lor nu este cunoscut exact, fiind structuri descoperite recent
17.Dura mater a meningelul spinal are următoarele caracteristici:
a. Ligamentul sacro-dural o leagă de pia mater
b. La extremitatea inferioară depășește măduva și se termină în
canalul sacrat
c. Fibrele de colagen din structura sa sunt organizate doar radiar și
circular
d. Se prezintă ca un sac fibros care învelește măduva
e. La extremitatea inferioară aderă de corpul vertebrelor lombare L3-
L4
f. Nu este separată de pereții canalului rahidian în niciun punct al său
g. În dreptul găurii occipitale aderă de circumferința acesteia
h. Suprafța exterioară este netedă fiind formată din membrana
arhnoidă
i. Suprafața internă este netedă și lucioasă
j. În partea superiaoră aderă de fața posterioară a corpului axisului
18.Pia mater a meningelui spinal:
a. Dublează fața profundă a durei mater
b. Prelungirile desprinse de pe fața sa externă se prind pe fața internă
a durei
c. În partea sa inferioară se subțiază până dispare în filum terminale
d. Fața internă a sa privește spre spațiul subarahnoidian
e. Vine în raport cu perții osoși ai canalului rahidian
f. Are o față externă care privește spre spațiul subarahnoidian
g. În partea superioară formează un fund de sac, ce nu comunică cu
alte structuri
h. Aderă intim de suprafața măduvă
i. În partea sa inferioară dispare la nivelul lui L1
j. În partea superioară a canalului rahidian se continuă cu pia mater
craniană
19.Arterele spinale anterioare ale măduvei spinării: emisfere pag 368
a. În regiunea cervicală C1-C3 conține exclusiv sânge din artera
vertebrală
b. Se unesc pe linia mediană a feței anterioare a bulbului formând o
singură arteră
c. Artera spinală anterioară odată formată coboară pe fața anterioară a
măduvei
 d. Sunt în număr de 4, câte 2 pe fiecare parte anterioară a măduvei
e. Se prelungesc de la nivelul C6-C7 cu arterele radiculare anterioare
f. Se prelungesc de la nivelul C1-C3 cu arterele radiculare anterioare
g. Se termină în regiunea C6-C7 anastomozandu-se cu cele
posterioare
h. În regiunea toracală se desprind din arterele paravertebrale
anterioare
i. Sunt în număr de 2 și se desprind din partea superioară a arterei
vertebrale
j. Coboară pe fața posterioară a măduvei, in regiunea mediană a
acesteia
20.Următoarele afirmații despre arterele radiculare ale măduvei spinării
sunt adevărate: emisfere 369
a. În regiunea toracală se desprind din arterele intercostale,
b. În reginea lombară provin diar artrele coccigiene
c. Fiecare dă un ram care pătrunde prin foramen intervertebrale în
canalul rahidian
d. În regiunea lombară provin din arterele lombare
e. În regiunea toracală provin din cele arterele cervicale
f. Cervical pleacă din artera vertebrală,artera cervicală sau cervicală
profundă
g. În regiune cervicală sunt doar ramuri din artera vertebrală
h. În canalul rahidian se împart în artera radiculară anterioară și cea
posterioară
i. Arterele radiculare anterioare însoțesc rădacinile posterioare ale
nervilor
j. În canalul rahidian se împart în artera radiculară laterală și medială

grilele 21-33 sunt rezolvate din neuroanatomie

21.Tracturile ascendente ale măduvei: (pag 127)

a. Sunt formate din substanță cenușie
b. Sunt singurele care există la nivelul măduvei
c. Informațiile transportate sunt preluate de la receptorii periferici
d. Sunt formate din substanță albă
e. Transportă informații spre centrii superiori
f. Informațiile transportate sunt motorii
g. Modulează activitatea motorie a cerebelului
h. Se găsesc doar în portțiunea cervicală a măduvei
i. Sunt formate atât din substanță albă cât și din subtanță cenușie
j. Modulează reflexe somatice și viscerale
22.Căile descendente ale măduvei spinării îndeplinesc funcțiile: (pag
136)
a. Ajustarea tonusului muscular
b. Controlul activității viscerale
c. Controlul activiății organului oflactiv
d. Transportă sensibilitatea tactilă fină( epicritică)
e. Inițierea și derularea mișcărilor voluntare
f. Derularea mișcărilor involuntare
g. Modularea inputului senzitiv la nivelul cornului dorsal medular
h. Modularea inputului senzitiv la nivelul cornului ventral medular
i. Controlul reflexelor medulare segmentare
j. Controlul tensiunii arteriale
23.Tractul spinoreticular: (pag 135)
a. Are rol în menținerea echilibrului
b. Are originea în laminele cornului dorsal
c. Este cel mai nou din punct de vedere filogenetic
d. Se termină în formațiunea reticulată bulbară și pontomezencefalică
e. Are fibre predominant homolaterale
f. Se termină la nivelul cerebelului
g. Este vechi din punct de vedere filogenetic
h. Are originea în laminele cornului ventral
i. Are rol în declanșarea reacțiilor comportamentale
j. Are fibre predominant controlaterale
24.Limitele trunchiului cerebral sunt:(pag 155)
a. Baza mică a trunchiului cerebral se continuă inferior cu măduva
spinării
b. Superior, un plan dus prin tracturile optice
c. Superior, un plan dus prin tracturile olfactive
d. Superior, un plan dus prin vermis
e. Inferior, un plan orizontal prin mijlocul corpului axisului
f. Superior, un plan dus peste coliculii quadrigemeni superiori
g. Inferior, un plan orizontal prin mijlocul arcului anterior atlasului
h. Inferior, un plan orizontal prin marginea superioară a decusației
piramidale
i. Inferior, un plan orizontal prin marginea inferioară a decusației
piramidale
j. Baza mică a trunchiului cerebral se continuă inferior cu
metatalamusul
25.Pe fața ventrală a bulbului rahidian se observă următoarele elemente
anatomice: (pag 156)
a. In șanțurile colaterale ventrale se află originea aparentă a nervului
hipoglos
b. Olivele bulbare
 c. Decusața piramidală, dată de incrucișarea fibrelor cortico-spinale
mediale
d. Inferior, șanțul median ventral prezintă foramen caecum
e. Pe linia mediană se află șanțul median ventral
f. În șanțurile colaterale ventrale se află originea aparentă a nervului
abducens
g. Superior, șanțul median ventral prezintă foramen caecum
h. Decusația piramidală, dată de incrucișarea fibrelor cortico-spinale
laterale
i. Pe linia mediană se află șanțul median dorsal
j. Piramidele bulbare
26.Alegeți afirmația corectă despre fața ventrală a punții lui Varolio:
(pag 156)
a. Este limitată inferior de șanțul ponto-peduncular
b. Este limitată inferior de șanțul bulbo-pontin
c. Prezintă piramidele pontine
d. Este limitată superior de șanțul ponto-peduncular
e. Prezintă piramidele bulbare
f. Median prezintă șanțul bazilar
g. Este limitată lateral de două planuri prin originile nervilor
trigemeni
h. Este limitată lateral de două planuri prin originile nervilor
oculomotori
i. Este limitată superior de șanțul bulbo-pontin
j. Median prezintă șanțul meningeal
27.Pe fața ventrală a mezencefalului se observă: (pag 157)
a. Coliculii quadrigemeni
b. Tracturile olfactive
c. Arterele cerebrale posterioare
d. Arterele cerebeloase superioare
e. Arterele cerebrale anterioare
f. Pedunculii cerebrali
g. Tracturile optice
h. Artera meningee mijlocie
i. Originea aparentă a nervului oculomotor
j. Arterele cerebeloase inferioare
28.Despre fața laterală a bulbului este adevarat că:( pag 157-158)
a. Prezintă foseta supraolivara cu originea aparentă a nervului
vestibulo-cohlear
b. În șanțul colateral dorsal se află originea nervului vag
c. Prezintă foseta supraolivară cu originea aparentă a nervului facial
d. Prezintă foseta retro-olivară cu originea nervului facial
e. Prezinta piramidele bulbare
 f. Prezintă tuberculul cenușiu ce corespunde nucleului spinal al
trigemenului
g. Prezintă foseta retro-olivară cu originea nervului vestibulo-cohlear
h. Prezintă tuberculul cenușiu ce corespunde nucleului motor al
facialului
i. In șanțul colateral dorsal se află originea nervului hipoglos
j. Prezintă oliva bulbară
29.Pe fața laterală a mezencefalului se observă urmatoarele elemente:
(pag 159)
a. Nervul trohlear
b. Nervul abducens
c. Șanțul interpedunculo-peduncular
d. Nervul hipoglos
e. Artera cerebrală anterioară
f. Nervul vag
g. Triunghiul Reil
h. Șanțul lateral al istmului
i. Nervul trigemen
j. Tractul optic
30.Despre fosa romboidă este adevarat că: (pag 160)
a. Corpii restiform si juxtarestiformi formează pedunculul cerebelos
inferior
b. Prezintă tuberculum cinereum
c. Triunghiul hipoglosului este in partea pontină
d. Reprezintă planșeul ventriculului al IV-lea
e. In unghiul inferior se află locus coeruleus
f. Reprezintă plafonul ventriculului al IV-lea
g. Corpii restiform si juxtarestiformi formează pedunculul cerebelos
superior
h. Unghiul superior prezintă obexul
i. Triunghiul hipoglosului este in partea bulbară
j. Prezintă aria vestibulară
31.Triunghiul bulbar al fosei romboide prezintă:(pag 160-161)
a. Coliculus facial
b. Area postrema
c. Trigonul vagal
d. Funiculus teres
e. Nucleul nervului abducens
f. Eminentia teres
g. Trigonul hipoglosului
h. Fovea inferior
i. Locus coeruleus
j. Obex
32.Fața dorsală a mezencefalului prezintă urmatoarele elemente:(pag
161)
a. Originea aparentă a nervului oculomotor
b. Originea aparentă a nervului abducens
c. Glanda epifiză între coliculii cvadrigemeni inferiori
d. Glanda hipofiză
e. Glanda epifiză între coliculii cvadrigemeni superiori
f. Coliculii cvadrigemeni superiori sunt conectați cu corpii geniculați
medial
g. Coliculii cvadrigemeni superiori sunt conectati cu corpii geniculați
lateral
h. Coliculii cvadrigemeni
i. Originea aparentă a nervului trohlear
j. Frâul medular superior
33.In fosa romboidă se găsesc următorii nuclei ai nervilor cranieni: (pag
161)
a. Nucleul nervului oculomotor
b. Nucleul ciliar Edinger-Westphal
c. Nucleul nervului abducens
d. Nucleul ambiguu
e. Nucleul motor al nervului trigemen
f. Nucleul dorsal al vagului
g. Nucleul masticator principal
h. Nucleul nervului trohlear
i. Nucleul cohlear dorsal
j. Nucleul nervului hipoglos
34.Despre tectum este adevărat că: pag 161
a. Conține căi lungi senzitive sau motorii
b. Prezintă lama cvadrigeminală la nivelul mezencefalului
c. Prezintă vălul medular inferior la nivelul bulbului
d. Conține nuclei ai nervilor cranieni
e. Nu conține nuclei ai nervilor cranieni
f. Nu conține căi lungi senzitive sau motorii
g. Prezintă vălul medular inferior la nivelul mezencefalului
h. Prezintă lama cvadrigeminală la nivelul punții
i. Prezintă vălul medular superior la nivelul punții
j. Prezintă vălul medular superior la nivelul bulbului
35.Tegmentum conține: pag 161-162
a. Nucleii nervilor cranieni
b. Fibrele piramidale
c. Fibrele corticospinale
d. Fibrele corticopontine
e. Vălul medular superior
 f. Formațiunea reticulată
g. Nucleii proprii trunchiului cerebral cu excepția nucleilor pontini
h. Nucleii pontini
i. Tracturile de substanța albă
j. Lama cvadrigeminală
36.Coloana motorie somatică este reprezentată de următorii nuclei ai
nervilor cranieni: pag 162
a. Trohlear
b. Abducens
c. Optic
d. Glosofaringian
e. Nervul XII
f. Oculomotor
g. Facial
h. Vestibular
i. Hipoglos
j. Olfactiv
37.Coloana motorie branhiomerică conține: pag 165
a. Nuclei ce inervează musculatura derivată din mezenchimul
arcurilor branhiale
b. Nuclei din tegmentumul bulbopontin
c. Nucleul motor al nervului trigemen
d. Hipoglos
e. Trohlear
f. Oculomotor
g. Nucleii vestibulari
h. Nucleul motor al nervului facial
i. Nucleul ambiguu
j. Abducens
38.Lezarea nucleului nervului facial determină: pag 167
a. Accentuarea secreției glandei lacrimale
b. Pierderea echilibrului
c. Pierderea parțială a sensibilității gustative
d. Diminuarea secreției glandelor sublinguale
e. Paralizia mușchilor mimicii
f. Diminuarea secreției glandelor submandibulară, lacrimală
g. Hipoacuzie
h. Hiperacuzie
i. Mioza
j. Paralizia mușchilor masticatori
39.Nucleii intersegmentari bulbari sunt: pag 187
a. Nucleul Goll
b. Nucleul intersitial Cajal
 c. Nucleul roșu
d. Substanța neagră
e. Nucleul vuneat accesor
f. Nucleul Burdach
g. Nucleii comisurii posterioare
h. Nucleul gracilis
i. Nucleul cuneat
j. Nucleii oculomotori accesori
40.Alegeți afirmația corectă referitoare la nucleii suprasegmentari: pag
192-193
a. Coliculul inferior prezintă 3 nuclei
b. Coliculul inferior prezintă stratum griseum
c. Sunt reprezentați de coliculii cvadrigemeni superiori
d. Coliculul inferior prezintă stratum lemnisci
e. Coliculul inferior prezintă 5 nuclei
f. Coliculul inferior prezintă stratum album mediale
g. Coliculul superior prezintă stratum cinereum, opticum
h. Coliculul superior prezintă stratum zonale
i. Coliculul inferior prezintă stratum cinereum, opticum
j. Sunt reprezentați de coliculii cvadrigemeni inferiori
41.Despre fața laterală a trunchiului cerebral este adevărat că: pag 157
a. Are raport cu ventriculul IV cerebral
b. Prezintă trigonul hipoglosului
c. Este vizibilă numai in segmentele bulbar si mezencefalic
d. Este limitată posterior de șanțul colateral ventral
e. Prezintă oliva bulbară
f. Este limitată anterior de șanțul colateral ventral
g. Este limitată posterior de șanțul colateral dorsal
h. Prezintă foseta supraolivară
i. Nu este vizibilă numai in segmentele bulbar si mezencefalic
j. Este limitată anterior de șanțul colateral dorsal
42.Referitor la cerebel, este corect să afirmăm: pag 230
a. Superior prezintă lobul floculo-nodular.
b. Are raport anterior cu ventriculul IV.
c. Are raport posterior cu clivusul occipitalului.
d. Vălul medular superior are raport anterior cu ventriculul III.
e. Fața superioară are raport superior cu lobii occipitali.
f. Are raport posterior cu cisterna interpedunculară.
g. Are raport superior cu tentorium cerebelli.
h. Prezintă două fețe: superioară și inferioară.
i. Are raport posterior cu scuama occipitalului.
j. Are raport superior cu sinusul cavernos.
43.Referitor la cerebel, este corect să afirmăm:
 a. Pedunculul cerebelos mijlociu este situat lateral față de cel superior.
b. Fisura orizontală separă lobul anterior de lobul posterior.
c. Are raport posterior cu falx cerebelli.
d. Fisura primară separă lobul anterior de cel posterior.
e. Fisura posterolaterală separă lobul anterior de cel posterior.
f. Prezintă pe linie mediană vermisul.
g. Prezintă 4 pedunculi cerebeloși: superior, inferior, anterior și
mijlociu.
h. Pedunculul cerebelos mijlociu este situat medial față de cel
superior.
i. Prezintă 3 pedunculi cerebeloși: superior, inferior și mijlociu.
j. Are raport posterior cu falx cerebri.
44.Referitor la scoarța cerebeloasă, este corect să afirmăm:
a. Stratul ganglionar conține doar neuroni cu axonul „în coșuleț”.
b. Este alcătuită din 3 straturi.
c. Stratul molecular conține și neuroni stelați.
d. Stratul ganglionar se mai numește și stratul neuronilor Purkinje.
e. Stratul granular conține și neuroni Golgi.
f. Stratul granular se mai numește și stratul neuronilor Purkinje.
g. Are aceeasi structură pe toată întinderea ei.
h. Prezintă variații mari de structură pe întinderea ei.
i. Este alcătuită din 6 straturi, la fel ca cea cerebrală.
j. Stratul molecular se mai numește și stratul neuronilor Purkinje.
45.Referitor la lobulația cerebelului, este corect să afirmăm:
a. Culmen face parte din arhicerebel.
b. Culmenului de pe vermis îi corespunde lobulul patrulater anterior.
c. Culmen face parte din paleocerebel.
d. Lobulul central face parte din neocerebel.
e. Piramidei de pe vermis îi corespunde lobulul digastric.
f. Piramidei de pe vermis îi corespunde lobulul patrulater posterior.
g. Lobulul central face parte din paleocerebel.
h. Declive este un lobul din emisferul cerebelos.
i. Foliumului de pe vermis îi corespunde lobulul semilunar superior.
j. Foliumului de pe vermis îi corespunde lobulul flocculus.
46.Referitor la lobulația cerebelului, este corect să afirmăm:
a. Lobulului central de pe vermis îi corespunde ala lobulus centralis.
b. Lobulul semilunar inferior se găsește pe vermis.
c. La nodulus de pe vermis corespunde tonsilla de pe emisfer.
d. Lobulului central de pe vermis îi corespunde ala lobulus centralis.
e. Lobulului central de pe vermis îi corespunde lobulul gracilis.
f. Lobulul semilunar superior se găsește pe emisfer.
g. Declive face parte din vermis.
h. La declive de pe vermis corespunde lobulul lingula de pe emisfer.
 i. La nodulus de pe vermis corespunde flocculus.
j. La declive de pe vermis corespunde lobulul patrulater superior.
47.Referitor la lobulația cerebelului, este corect să afirmăm:
(neuroanatomie pg 233)
a. La uvula de pe vermis corespunde tonsilla de pe emisfer.
b. Uvula face parte din paleocerebel.
c. Uvula face parte din arhicerebel.
d. La tuber de pe vermis corespunde lobulul patrulater anterior.
e. Nodulus face parte din arhicerebel.
f. La tuber de pe vermis corespunde lobulul patrulater posterior.
g. La tuber de pe vermis corespunde lobulul semilunar inferior.
h. Piramida face parte din neocerebel.
i. La lobulul semilunar superior de pe vermis corespunde folium de
pe emisfer.
j. Piramida face parte din paleocerebel.
48.Referitor la dezvoltarea filogenetică a cerebelului:
a. Paleocerebelul are rol în coordonarea tonusului muscular.
b. Neocerebelul este primul care se dezvoltă.
c. Paleocerebelul este primul care se dezvoltă.
d. Neocerebelul are rol în în monitorizarea echilibrului.
e. Lobul floculonodular este primul care se dezvoltă.
f. Lobul floculonodular formează arhicerebelul.
g. Paleocerebelul are rol în monitorizarea echilibrului.
h. Arhicerebelul are rol în monitorizarea echilibrului.
i. Neocerebelul are rol în coordonarea mișcărilor voluntare fine.
j. Arhicerebelul are rol în coordonarea tonusului muscular.
49.Despre nucleii cerebeloși putem afirma că:
a. Nucleul dințat este situat cel mai medial în raport cu ceilalți.
b. Formează scoarța cerebeloasă.
c. Sunt în număr de patru de fiecare parte a liniei mediane.
d. Nucleul globos este cel mai apropiat de linia mediană în raport cu
ceilalți.
e. Nucleul globos se mai numește și emboliform.
f. Se găsesc în substanța albă a cerebelului.
g. Nucleul dințat este situat cel mai lateral în raport cu ceilalți.
h. Nucleul fastigial este cel mai volumminos.
i. Nucleul dințat este cel mai voluminos.
j. Nucleul fastigial este cel mai apropiat de linia mediană în raport cu
ceilalți.
50.Cerebelul este vascularizat arterial de:
a. Artera comunicantă anterioară.
b. Arterel cerebeloase inferioare irigă majoritar fața superioară a
cerebelului.
 c. Artera cerebrală posterioară.
d. Arterele comunicante posterioare.
e. Artera cerebeloasă inferioară anterioară.
f. Artera cerebeloasă superioară ce irigă majoritar fața superioară a
cerebelului.
g. Artera cerebeloasă superioară.
h. Artera cerebeloasă inferioară posterioară.
i. Arterel cerebeloase inferioare irigă majoritar fața inferioară a
cerebelului.
j. Artera cerebeloasă superioară ce irigă majoritar fața inferioară a
cerebelului.
51.Referitor la cerebel, este corect să afirmăm că:
a. Se găsește în etajul supratentorial.
b. Este conectat anatomic cu epitalamusul prin pedunculii cerebeloși
mijlocii.
c. Este localizat în fosa cerebrală mijlocie.
d. Are raport inferior cu cisterna ambiens.
e. Este conectat anatomic cu trunchiul cerebral prin pedunculii
cerebeloși.
f. Are raport anterior cu trunchiul cerebral.
g. Este conectat cu neocortexul prin caile spinocerebeloase.
h. Este localizat în fosa cerebrală posterioară.
i. Are raport inferior cu cisterna magna.
j. Se găsește în etajul infratentorial.
52.Referitor la cerebel, este corect să afirmăm că:
a. Este vascularizat de artera cerebeloasă inferioară, ram din cercul lui
Willis.
b. Substanța albă trimite prelungiri ce formează arbor vitae pe
secțiune sagitală.
c. Este conectat cu proprioceptorii prin căile spinocerebeloase.
d. Este vascularizat de artera cerebeloasă superioară, ram din carotida
internă.
e. Nucleii cerebelosi mai poartă denumirea de arbor vitae.
f. Este conectat cu sistemul vestibular, având rol în echilibru.
g. Este conectat cu neocortexul și are rol în coordonarea actului motor
voluntar.
h. Lobul anterior se găsește pe fața superioară a cerebelului.
i. Este vascularizat de artera cerebeloasă superioară, ram din
cerebrala medie.
j. Lobul anterior se găsește pe fața inferioară a cerebelului.
53.Alegeți afirmația corectă referitoare la fața dorsală a talamusului:
a. Este strabatută de șanțul coronarian
b. Este limitată lateral de nucleul caudat
 c. Lateral prezintă șanțul talamocaudat care conține stria terminalis
d. Este limitată lateral de stria medularis (habena)
e. Anterior prezintă șanțul talamocaudat care conține stria terminalis
f. Este strabatută de șanțul sinusului cavernos
g. Este strabatută de șanțul coroidian
h. Este limitată medial de stria medularis (habena)
i. Este limitată medial de nucleul caudat
j. Este acoperită de stratum zonale
54.Despre șanțul coroidian sunt adevărate următoarele afirmații: (pag.
255-Petrovanu SNC)
a. Lateral prezintă o zonă acoperită de ependim
b. Medial vine in raport cu elementele ventriculului al III-lea
c. Conține lamina affixa
d. Conține vena talamostriata
e. Conține plexurile coroide ale ventriculului lateral
f. Se termină la nivelul pulvinarului
g. Conține stria terminalis
h. Începe deasupra orificiului Monroe
i. Medial vine în raport cu elementele ventriculului al IV-lea
j. Se termină la nivel pontin
55.Despre fețele talamusului este adevărat că: (pag. 258-Petrovanu SNC)
a. Fața laterală este acoperită de lama medulară internă
b. Fața medială limitează lateral ventriculul IV
c. Toată fața medială este acoperită de ependimul ventriculului III
d. Fața laterală este separată prin capsula internă de nucleul caudat
e. Fața ventrală corespunde zonelor de tranzitie spre metatalamus
f. Fața ventrală corespunde zonelor de tranziție spre hipotalamus
g. Fețele mediale pot fi unite prin adhesio interthalamica
h. Toată fața medială este acoperită de ependimul ventriculului lateral
i. Fața medială este limitată de stria medulara
j. Fața laterală este separată prin capsula internă de nucleul lenticular
56.Despre fețele talamusului este adevărat că: (pag. 255-Petrovanu SNC)
a. Fața medială este limitată de șanțul hipotalamic
b. Fața medială limitează medial ventriculul III
c. Talamusul prezintă patru fețe
d. Fața laterală este separată prin capsula internă de nucleul caudat
e. Fața laterală este acoperită de lama medulară externă
f. Fața ventrală este străbatută de șanțul coroidian
g. Fața ventrală corespunde zonelor de tranziție spre bulbul olfactiv
h. Fața dorsală privețte superior si posterior
i. Toată fața laterală este acoperită de ependimul ventriculului III
j. Fața ventrală corespunde zonelor de tranziție spre subtalamus
57.Despre fețele talamusului este adevărat că: (pag. 255-Petrovanu SNC)
 a. Fața dorsală este strabatută de stria terminalis
b. Fața medială limitează lateral venriculul III
c. Fața medială este limitată de șanțul hipocampic
d. Fața ventrală corespunde zonelor de tranziție spre tegmentumul
mezencefalic
e. Fața laterală limitează lateral venriculul IV
f. Fața laterală prezintă nucleul reticulat lateral al talamusului
g. Talamusul prezintă șase fete
h. Fața ventrală corespunde zonelor de tranziție spre bulbul olfactiv
i. Fața dorsală este strabatută de șanțul coroidian
j. Fața laterală este acoperită de un strat de substanță cenușie
58.Alegeți afirmația corectă despre polii talamusului: (pag. 258-
Petrovanu SNC)
a. Ventral de polul posterior este capsula internă
b. Lateral de pulvinar este hipofiza
c. Polul anterior se mai numește și pulvinar
d. Polul anterior delimitează orificiul lui Monro
e. Medial de pulvinar este epifiza
f. Extremitatea rostrală se numește pulvinar
g. Lateral si ventral de polul caudal este metatalamusul
h. Medial de pulvinar este vena cerebri magna
i. Lateral de pulvinar este lama tectală
j. Polul anterior se mai numește și extremitate rostrală
59.Alegeti afirmația corectă despre polii talamusului: (pag. 258-
Petrovanu SNC)
a. Lateral de pulvinar este lama tectală
b. Lateral de pulvinar este vena cerebri magna
c. Extremitatea caudală se numește pulvinar
d. Lama medulară internă străbate talamusul între cei doi poli
e. Medial de pulvinar este hipofiza
f. Medial de pulvinar este trigonul habenular
g. Lateral si ventral de polul caudal este hipotalamusul
h. Lateral si dorsal de polul posterior este capsula internă
i. Polul anterior delimitează orificiul lui Monro
j. Prin orificiile lui Monro trec plexurile coroide
60.Despre metatalamus este adevărat că: (pag. 273-Petrovanu SNC)
a. Este situat ventro-lateral față de pulvinar
b. Este reprezentat de corpii geniculați medial si lateral
c. Este situat la extremitatea rostrală a talamusului
d. Este parte a diencefalului
e. Este parte a mezencefalului
f. Este situat ventro-lateral față de lenticular
g. Este unit de coliculii quadrigemeni prin brațele conjunctivale
 h. Este situat la extremitatea caudală a talamusului
i. Este reprezentat de pedunculii cerebrali
j. Este unit de coliculii quadrigemeni prin pedunculii cerebrali
61.Despre corpii geniculați metatalamici este adevărat că: (pag. 273-274-
Petrovanu SNC)
a. Corpul geniculat medial are 2 nuclei
b. Corpul geniculat lateral este releu al căii vizuale
c. Nu sunt uniți cu coliculii quadrigemeni prin brațele conjunctivale
d. Sunt uniți cu coliculii quadrigemeni prin brațele conjunctivale
e. Corpul geniculat lateral are 3 nuclei
f. Corpul geniculat lateral este releu al căii auditive
g. Corpul geniculat medial are 3 nuclei
h. Corpul geniculat medial este releu al căii vizuale
i. Corpul geniculat lateral are 2 nuclei
j. Corpul geniculat medial este releu al căii auditive
62.Alegeti afirmația corectă referitoare la hipotalamus: (pag. 276-
Petrovanu SNC)
a. Prezintă 4 zone
b. Este implicat în activitatea viscerală, endocrină
c. Formează plafonul ventriculului al III-lea
d. Este implicat in homeostazie
e. Este in corelație cu sistemul limbic
f. Este implicat in comportamentul afectiv
g. Este implicat in comportamentul emotional
h. Fața dorsală prezintă tija hipofizară
i. Prezintă o față dorsală extraventriculară
j. Fața ventrală prezintă doi versanti
63.Despre fețele hipotalamusului este adevărat că: (pag. 277-Petrovanu
SNC)
a. Fața ventrală prezintă pars mammillaris
b. Fața ventrală prezintă o zonă anterioară, supra-optică
c. Fata dorsală prezintă tija hipofizară
d. Fața ventrală prezintă tija hipofizară
e. Fața ventrală prezintă doi versanti
f. Fața dorsală prezintă pars mammillaris
g. Fața ventrală prezintă pars chiasmatica
h. Fața dorsală prezintă doi versanti
i. Fața ventrală este limitată rostral de lamina terminalis
j. Fața ventrală nu prezintă pars chiasmatica
64.Alegeți afirmațiile corecte despre hipotalamus: (pag. 277-Petrovanu
SNC)
a. Rostral hipotalamusul nu se extinde către spațiul perforat anterior
b. Lateral, hipotalamusul are o limită precisa față de structurile vecine
 c. Rostral hipotalamusul se extinde către aria preoptică
d. Fața dorsală este limitată posterior de șanțul hipotalamic
e. Fața ventrală este limitată posterior de șanțul hipotalamic
f. Caudal se continuă cu substanța cenușie periapeductală
g. Nucleii anteriori corespund regiunii mamilare
h. Fața dorsală este limitată rostral de comisura alba anterioară
i. Subtalamusul corespunde hipotalamusului anterior
j. Fața dorsală este limitată rostral de lamina terminalis
65.Alegeți afirmațiile corecte despre hipotalamus: (pag. 277-Petrovanu
SNC)
a. Nucleii posteriori corespund regiunii mamilare
b. Nucleii anteriori corespund regiunii mamilare
c. Nucleii posteriori sunt situați deasupra chiasmei optice
d. Fața ventrală nu prezintă pars chiasmatica
e. Rostral, hipotalamusul se extinde către spațiul perforat anterior
f. Nucleii anteriori sunt situați deasupra chiasmei optice
g. Caudal, se continuă cu tegmentumul mezencefalic
h. Fața dorsală este limitată anterior de șanțul hipotalamic
i. Fața dorsală este limitată posterior de șanțul hipotalamic
j. Fața dorsală este limitată caudal de comisura albă anterioară
66.Hipotalamusului anterior îi corespund: (pag. 277-Petrovanu SNC)
a. Orificiul lui Magendie
b. Orificiul lui Monro
c. Subtalamusul
d. Ansa lenticulară
e. Pallidusul
f. Bandeleta diagonală a spațiului perforat anterior
g. Marginea medială a capsulei interne
h. Ventriculul lateral
i. Substanța nenumită
j. Capsula internă
67.Epitalamusul este format din: (pag. 290-Petrovanu SNC)
a. Glanda hipofiză
b. Glanda pituitară
c. Glanda pineală
d. Comisura alba anterioară
e. Stria medullaris
f. Trigonul hipoglosului
g. Glanda epifiză
h. Trigonul habenular
i. Comisura albă posterioară
j. Corpii geniculați
68.Alegeti afirmațiile corecte despre epitalamus: (pag. 290-Petrovanu
 SNC)
a. Fața anterioară participă la delimitarea fantei cerebrale Bischat
b. Este o glandă exocrină
c. Este în raport cu plafonul ventriculului al III-lea
d. Fața anterioară are raport cu vena cerebri magna
e. In lama inferioară se află comisura albă posterioară
f. Vârful vine in raport cu cortul cerebelului
g. Lama superioară conține comisura interhabenulară
h. Pedunculul anterior se îndreapta spre pulvinar
i. Este în raport cu planșeul ventriculului al III-lea
j. Fața posterioară are raport cu corpul calos
69.Alegeti afirmatia corectă despre sistemul limbic:(EMISFERE
CEREBRALE-PAG 119)
a. Girusul pericalos conține indusium griseum
b. Hypocampul conține cele două striuri medulare
c. Conține inelul alocortical
d. Girusul pericalos nu conține cele doua striuri medulare
e. Formațiunea hypocampică conține girusul dintat si hypocampul
f. Nu conține girusul pericalos
g. Girusul dințat conține indusium griseum
h. Conține inelul mezocortical
i. Este format din doua inele corticale
j. Inelul mezocortical este format din girusul pericalos
70.Alegeti afirmația corectă despre sistemul limbic:
a. Girusul pericalos conține cele doua striuri medulare
b. Inelul mezocortical este format din girusul pericalos
c. Conține girusul pericalos
d. Este situat pe fața medială și superioară a emisferului cerebral
e. Lobul limbic nu reprezintă porțiunea nonolfactivă a sistemului
limbic
f. Conține marea circumvoluție limbică a lui Broca
g. Girusul dințat conține indusium griseum
h. Conține formațiunea hypocampică
i. Girusul pericalos nu conține indusium griseum
j. Hypocampul conține cele doua striuri medulare
71.Nucleii formației reticulate sunt:
a. Nucleii centrali
b. Nucleul fastigial
c. Nucleu dințat
d. Nucleii paramediani bulbopontini
e. Nucleii rafeului
f. Nucleul globos
g. Sunt dispuși în coloane longitudinale
 h. Nucleul emboliform
i. Nucleul caudat
j. Nucleii laterali
72.Alegeți afirmația corectă despre formația reticulată:
a. Se întinde pe toată lungimea trunchiului
b. Nucleii se dispun in coloane longitudinale
c. Reprezintă partea cea mai nouă a trunchiului cerebral
d. Se întinde numai pe toata lungimea punții trunchiului cerebral
e. Este situată in calotă
f. Conține nucleul fastigial
g. Conține nucleul roșu
h. Este situată in tegmentum
i. Reprezintă partea cea mai veche a trunchiului cerebral
j. Formează neuropilul reticulat
73.Despre ventriculii laterali, se poate afirma că:
a. Cornul frontal se găsește situat posterior de pterion
b. Cornul temporal se găsește inferior de zigoma
c. Sunt cavități pereche și simetrice
d. Reprezintă lumenului primitiv al veziculelor telencefalice
e. Sunt strict parasagitali
f. Sunt cavități asimetrice și pereche
g. Fiecare veziculă emisferică se curbează și ia forma unei potcoave
h. Lumenul veziculei schițează forma ventriculului emisferic
i. Cavitatea ventriculară este căptușită de ependim
j. Ependimul acoperă cavitatea ventriculară
74.Despre cornul frontal, se poate afirma că:
a. Peretele intern formează corpul nucleului caudat
b. Segmentul posterior se mai numește și corpul ventriculului lateral
c. Segmentul posterior se găsește în lobul temporal
d. Segmentul posterior se găsește în lobul occipital
e. Peretele intern formează septul pelucid
f. Extremitatea anterioară corespunde spleniumului corpului calos
g. Reprezintă brațul superior al potcoavei ventriculare
h. Peretele anterior al segmentului superior este format de fața
inferioară a CC
i. Segmentul anterior se găsește în exteriorul lobului forntal
j. Segmentul anterior reprezintă capul cordonului frontal
75.Despre cornul occipital, se poate afirma că:(Emisfere-94)
a. Proeminența infero-externă se mai numește și pintenele lui Morand
b. Proeminența supero-internă reprezintă relieful intraventricular
c. Extremitatea posterioară este acoperită de fibrele forcepsului
anterior
d. Descrie o curbă cu concavitatea spre linia mediană
 e. Eminența colaterală a lui Meckel este dată de circumvoluțiile
temporale
f. Peretele supero-extern este format din fascicolele de substanță
cenușie
g. Peretele supero-extern este format din fascicolele de substanță albă
h. Prezintă doi pereți și o extremitate posterioară
i. Peretele infero intern prezintă două proeminențe separate de un șanț
j. Proeminența infero-internă se mai numește și eminența colaterală a
lui Meckel
76.Despre cornul temporal, se poate afirma că:(Emisfere-95)
a. Peretele supero-extern este format din corpul calos
b. Este situat în lobul temporal și are o lungime de 7 cm
c. Peretele supero-extern este format și din tapetum, coada nucleului
caudat
d. Prezintă o curbură cu concavitatea superior și anterior
e. Eminența colaterală a lui Meckel este expresia intraventriculară
f. Fața superioară a hypocampului este acoperită de substanța cenușie
g. Fimbria este o bandă de substanța albă situată în concavitatea
hipocampului
h. Fața superioară a hipocampului este acoperită de alveus
i. Marginea internă acoperă girusul dentat
j. Eminența colaterală a lui Meckel corespunde fisurii hypocampice
77.Despre plexurile choroide, se poate afirma că:(Emisfere-96)
a. Sunt proeminențe viloase, roșietice
b. Venele din cornul frontal drenează în vena cerebrală internă
c. Venele plexurilor choroide drenează doar în vena cerebrală internă
d. Prezintă două prelungiri în cornul frontal
e. Se întâlnesc la nivelul răspântiei, formând glomusul
f. Venele din cornul temporal drenează în vena cerebrală externă
g. Arterele din cornul temporal provin din artera choroidiană
anterioară
h. Au formă de potcoavă cu prelungire în cornul frontal și temporal
i. În cornul temporal se găsesc două prelungiri
j. Plexurile choroide conțin ramuri ale arterelor choroidiene postero-
mediale
78.Despre proiecția ventriculilor laterali, se poate afirma că:(Emisfere-
97)
a. Inferior o linie orizontală la 5 cm de arcada zigomatică
b. Cornul frontal se găsește anterior de gaura oarba
c. Posterior este o verticală la 4 cm anterior de protuberanța occipitală
d. Raspântia se proiectează pe unghiul antero-superior al parietalului
e. Superior este o linie orizontală ce trece la 6 cm de zigomă
f. Inferior este o linie orizontală ce trece la 2 cm de arcada zigomatică
 g. Cornul temporal se găsește la 5 cm superior de zigomă
h. Cornul frontal se găsește anterior și superior de pterion
i. Posterior o verticală la 4 cm post de protuberanța occipitală
j. Anterior este o verticală ce trece anterior de arcada zigomatică
79.Despre descrierea ventriculii laterali, se poate afirma că:
a. Plexurile choroide au o formă de potcoavă
b. Cornul temporal descrie o curbă concavă superior și anterior
c. Cornul occipital descrie o curbă cu concavitatea pe linia mediană
d. Cornul temporal descrie o curbă cu convexitatea superior și anterior
e. Cornul frontal reprezintă brațul superior al al potcoavei ventriculare
f. Cornul frontal se proiectează anterior și inferior pterionului
g. Arterele coroide provin din artera choroidiană anterioară
h. Explorarea ventriculului lateral se face doar prin puncție
ventriculară
i. Venele choroide drenează în vena cerebrală externă
j. Răspântia reprezintă locul unde se întâlnesc cele trei coarne
80.Despre ventriculii laterali, se poate afirma că:
a. Forma curbă cuprinde în concavitate curbura polului post. talamic
b. Comunică cu ventriculul III prin orificiul
interventricular(Magendie)
c. Forma curbă cuprinde în concavitate, curbura nucleului
hipotalamusului
d. Raspântia ventriculară reprezintă porțiunea dilatată a ventriculului
lateral
e. Au o forma curbă și în concavitate se găsește curbura nucleului
caudat
f. Sunt cavități asimetrice și bilaterale
g. Sunt cavități simetrice cu lumen primitiv al veziculelor
telencefacelice
h. Raspântia ventriculară este porțiunea îngustă ventriculului lateral
i. Comunică cu ventriculul III prin orificiul interventricular( Monro)
j. Forma curbă cuprinde în concavitate corpul calos
81.Care dintre următoarele structuri aparțin ventriculului III?
a. Recesusul supraoptic
b. Trigonul vagal
c. Recesusul pineal
d. Șanțul hipotalamic
e. Trigonul habenular
f. Fimbria
g. Infundibulul hipofizar
h. Trigonul hipoglosului
i. Calcar avis
j. Pânza (vălul) coroidiană superioară
82.Plafonul ventriculului III:
a. Are raporturi superioare cu ventriculii laterali
b. Conține plexurile coroide
c. Prezintă membrana tectoria
d. Conține eminența colaterală Meckel
e. Prezintă locus coeruleus
f. Are raporturi superioare cu coliculii cvadrigemeni
g. Se întinde între cele două strii medulare ale talamusului
h. Prezintă fimbria
i. Prezintă area postrema
j. Are raporturi superioare cu fornixul
83.Care dintre următoarele structuri sunt organe circumventriculare?
(Emisfere-100)
a. Organul subfornical
b. Membrana tectoria
c. Organul vascular al lamei terminale
d. Organul subcomisural
e. Indusium griseum
f. Sanțul hipotalamic
g. Fimbria
h. Epifiza
i. Neurohipofiza
j. Tuberul hipotalamic
84.Marginea anterioară a ventriculului III prezintă:(Emisfere-98)
a. Lama terminală
b. Comisura albă anterioară
c. Chiasma optică
d. Versantul anterior al tuberului
e. Plexurile coroide
f. Adesio intertalamica
g. Membrana tectoria
h. Corpii mamilari
i. Coloanele anterioare ale fornixului
j. Apertura canalului lui Sylvius
85.Marginea posterioară a ventriculului III prezintă:(Emisfere-99)
a. Comisura albă posterioară
b. Chiasma optică
c. Spațiul perforat posterior
d. Apertura superioară a apeductului mezencefalic
e. Area postrema
f. Lama terminală
g. Adesio intertalamica
h. Coloanele posterioare ale fornixului
 i. Baza glandei epifize
j. Corpii mamilari
86.Ventriculul III:
a. Comunică cu spațiul subarahnoidian prin foramenul Magendie
b. Comunică cu ventriculul lateral prin foramenul Monro
c. Plafonul său conține plexurile coroide
d. Nu prezintă comunicări cu ventriculii laterali
e. Este situat între cei doi corpi talamici
f. Comunică cu spațiul subarahnoidian prin foraminele Luschka
g. Este situat între cerebel și trunchiul cerebral
h. Comunică cu ventriculul IV prin apeductul mezencefalic
i. Peretele lateral corespunde atât talamusului, cât și hipotalamusului
j. Este situat deasupra fornixului
87.Care dintre următoarele elemente aparțin plafonului ventriculului
IV?
a. Șanțul hipotalamic
b. Trigonul hipoglosului
c. Vălul medular superior
d. Foramenul lui Monro
e. Membrana tectoria
f. Ligula
g. Locus coeruleus
h. Corpii mamilari
i. Pânza coroidiana inferioară
j. Fastigium
88.Care dintre următoarele structuri aparțin planșeului ventriculului
IV?
a. Area postrema
b. Calcar avis
c. Membrana tectoria
d. Alveus
e. Calamus scriptorius
f. Striurile medulare
g. Spațiul perforat posterior
h. Trigonul habenular
i. Trigonul hipoglosului
j. Șanțul limitant
89.Care dintre următoarele structuri aparțin planșeului ventriculului
IV?
a. Fovea superior
b. Pulvinar
c. Spațiul perforat anterior
d. Recesusul supraoptic
 e. Funiculus separans
f. Aria vestibulară
g. Stria terminalis
h. Plexurile coroide
i. Trigonul vagal
j. Eminența medială (eminenția teres)
90.Vălul (pânza) coroidian al ventriculului IV:
a. Aparține plafonului ventricular
b. Este situată posterior de arhicerebel
c. Vascularizația provine din arterele cerebeloase postero-inferioare
d. Se continuă cu frâul vălului medular superior
e. Este formată din substanță albă
f. Formează vălul medular inferior
g. Conține două foițe de pia mater
h. Este formată din substanță cenușie
i. Conține plexurile coroide
j. Se întinde între cei doi pedunculi cerebeloși superiori
91.Plafonul ventriculului IV:
a. Conține nucleii habenulari
b. Conține coliculul facialului
c. Prezintă locus coeruleus
d. Prezintă fovea superior
e. Prezintă vălul medular superior
f. Prezintă șanțul lui Monro
g. Prezintă plexurile coroide
h. Conține ligula
i. Vîrful său se numește fastigium
j. Reprezintă peretele ventricular posterior
92.Ventriculul IV:
a. Este situat între cerebel și trunchiul cerebral
b. Este străbătut de adesio intertalamica
c. Nu prezintă organe circumventriculare
d. Peretele anterior se numește fosă romboidă
e. Comunică cu ventriculii laterali prin orificiile lui Monro
f. Comunică cu spațiul subarahnoidian prin foramenul Magendie
g. Nu prezintă plexuri coroide
h. Comunică cu ventriculul III prin apeductul mezencefalic
i. Are raporturi superioare cu fornixul
j. Corespunde atât bulbului rahidian, cât și punții
93.Despre fisura laterală (scizura lui Sylvius) se poate afirma că:
a. În ansamblu i se pot descrie două porțiuni
b. Conține spațiul perforant anterior
c. Începe pe fața inferioară în unghiul extern al spațiului perforant
 anterior
d. Valecula face parte din fisură
e. Este cea mai lung și mai profundă fisură a emisferului
f. Conține girusul cingular
g. În lateral delimiteaza girusul parahipocampic
h. Are un ultim segment ce se numește sulcus marginal
i. Pe suprafața ei se proiectează aria somestezică I
j. Este prima care apare pe creierul embrioanar
94.Despre operculi se pot afirma următoarele:
a. Pe marginea superioară avem un opercul frontal și unul parietal
b. Sunt vizibili când depărtăm marginile fisurii pe fața laterală a
emisferului
c. Pe partea inferioară avem un opercul temporal
d. Le revin funcții asociative, comportamentale și psihice
e. Au funcții receptoare și asociative
f. Delimitează trei girusuri frontale
g. Corespund centrului efector al limbajului descris de Broca
h. Trimit prelungiri scurte: orizontală și posterioară
i. Au forma unor proeminențe
j. La nivelul lor se proiectează aria motorie și senzitivă a capului
95.Lobul insula, situat în fundul fosei sylviene are următoarele
caracteristici:
a. Vine în raport cu tentorium cerebelos
b. În segmentul anterior se sprijină pe planul fosei cerebrale mijlocii
c. Are forma triunghiulară cu vârful îndreptat în jos și înainte
d. Este înconjurat periferic de un șanț-sulcus circularis insulae
e. În porțiunea posterioară vine în raport cu tentorium cerebelos
f. Lobul posterior al insulei are circumvoluții lungi
g. Spre porțiunea occipitală se continuă cu girusul lingual
h. Șantul longitudinal merge de la bază spre vârf
i. Un șanț longitudinal, pe suprafața, îl împarte în 2 lobi
j. În preajma lui iese din profunzimea encefalului vena cerebrală
mare a lui Galien
96.Lobul insula prezinta urmatoarele elemente pe suprafața sa:
a. Sulcus circularis insulae
b. 2-3 girusuri scurte aflate pe lobul anterior
c. Șanț longitudinal de la bază spre vârf
d. Bifurcația tractului olfactiv în două striuri olfactive
e. Spațiul perforat anterior
f. Șanț orbitar intern
g. Uncusul parahipocampic
h. Limen insulae
i. Tella choroidea superior
 j. Deschiderea fisurii laterale
97.Despre traiectul fisurii centrale (sau scizura lui Rolando) putem
afirma următoarele:
a. Se termină pe fața inferioară a emisferului
b. Urcă sinuos spre marginea superioară a emisferului pe care o atinge
c. Depășește marginea superioară
d. Începe din dreptul operculului frontal
e. Începe în unghiul extern al spațiului perforat anterior
f. Are o direcție oblic ascendentă până în regiunea parietală
g. Se termină în lobul paracentral de pe fața externă a emisferului
h. Atinge marginea superioară a emisferului puțin îndărătul mijlocului
ei
i. Se îndreaptă lateral
j. Trece pe fața laterală a emisferului
98.Următoarele caracteristici fac parte din descrierea lobului frontal:
a. Conține aria receptivă a limbajului (aria lui Wernicke)
b. Conține pars orbitalis, pars triangularis și pars opercularis
c. Conține centrul efector al limbajului (Broca) pe emisfera dominantă
d. Pe suprafața lui se proiectează aria somestezică I
e. Pe fața laterală a acestuia se găsesc două șanțuri orizontale
f. Prezintă fisura calcarină
g. Pe fața superioară prezintă pliurile lui Heshl (girusuri temporale
transverse)
h. Este cel mai voluminos lob al creierului uman
i. Porțiunea vecină cu polul frontal constituie lobul prefrontal
j. Prezintă două șanțuri: unul postcentral și altul intraparietal
99.Lobul temporal este plasat inferior fisurii laterale și putem afirma
următoarele despre acesta:
a. Prezintă un girus supramarginal și unul angular
b. Cele două șanșuri orizontale îl împart în 3 girusuri
c. Are un pliu curb în interior
d. Conține aria receptivă a limbajului (aria lui Wernicke)
e. Conține aria vizuală primară
f. Conține aria somestezică I
g. Girusul temporal 3 (inferior) se continuă și pe fața inferioară
h. Conține aria auditivă primară
i. Prezintă doua șanțuri orizontale, paralele cu fisura laterală
j. În emisferul nedominant are rol în percepțiile spațiale, recunoștere
vizuală
100. Aria somestezică I are următoarele caracteristici:
a. Are un pliu curb
b. Conține girusuri temporale transverse (pliurile lui Heschl)
c. Prezintă un șanț inferior (al lui Yensen)
 d. Se află pe cortexul girusului postcentral
e. Se proiecteză și pe versantul posterior al fisurii centrale
f. Face parte din lobul parietal
g. Prezintă girusuri temporale transverse
h. Se află în planșeul temporal
i. Este o zonă de proiecție
j. Șanțul postcentral o delimitează
101. Despre lobul occipital putem afirma urmatoarele:
a. Prezintă girusuri temporale transverse numite și pliurile lui Heschl
b. Conține o fisură de 1,5-2 cm
c. Circumvoluțiile occipitale laterale nu au orientare precisă
d. Prezintă unul-două șanțuri superficiale
e. Șanțurile superficiale despart 2-3 circumvoluții occipitale laterale
f. Conține aria receptivă a limbajului
g. Se extinde pe toate cele 3 fețe ale emisferului
h. Formează aria auditivă primară
i. Pe laterală este separat de lobii parietal și temporal de o linie
convențională
j. Prezintă 3 părți: superioară, mijlocie și inferioară
102. Ce element descriptiv aparține lobului parietal:
a. Girusul supramarginal și girusul angular ce formează girusul
inferior
b. Conține pars triangularis
c. Două girusuri parietale, inferior și superior delimitate de șanțul
intraparietal
d. Prezintă 2-3 circumvoluțiuni fără orientare precisă
e. Este împărțit în 3 girusuri
f. Pe fața laterală a lobului găsim două șanțuri: postcentral și
intraparietal
g. Prezintă o subdivizune numită lobul insulei
h. Girusul inferior ce este subdivizat de un șanț în două girusuri
i. Prezintă limen insulae
j. Pliul curb
103. Care dintre următoarele elemente aparține feței mediale a
emisferului cerebral?
a. Fisura calcarină
b. Istm cingular
c. Lobul orbitar
d. Lobul precuneus
e. Spațiul perforat anterior
f. Comisura interemisferică reprezentată de corpul calos
g. Uncus parahipocampic
h. Lobul temporo-occipital
 i. Corpul calos ce prezintă rostrum, genunchi, corp și splenium
j. Șanțul cingular
104. Ce șanț se găsește pe fața medială a emisferului cerebral?
a. Prelungirea posterioară a fisurii laterale
b. Fisura calcarină
c. Șanțul parieto-occipital medial
d. Fisura parieto-occipitală laterală (perpendiculară externă)
e. Fisura laterală
f. Șanțul precentral
g. Șanțul hipocampic
h. Prelungirea anterioară a fisurii laterale
i. Girusul cingular
j. Sulcusul corpului calos
105. Despre șanțul cingular se poate afirma că:
a. Este o extensie a fisurii parieto-occipitale
b. Pornește de sub genunchiul corpului calos
c. Ultimul segment se numește sulcus marginalis
d. Delimitează girusul precentral
e. Trece de splenium devine ascendent sfârșind pe marginea
superioară a emisferului
f. Conține aria motorie primară
g. Începe din operculul frontal
h. Între sulcusul cingular și cel al corpului calos se delimitează girusul
cingular
i. Se desprind două prelungiri din el, una ascendentă și una
descendentă
j. Pe lungimea lui se găsește artera cerebrală laterală
106. Care dintre următoarele caracteristici definesc fisura
calcarină?
a. Conține șanțul olfactiv
b. Are un spațiu perforat anterior
c. Înaintea șanțului parieto-occipital se află lobul precuneus
d. Între aceasta și șantul parieto-occipital medial se delimitează lobul
cuneus
e. Conține aria receptivă a limbajului
f. Prezintă un șanț orbitar intern
g. Cortexul acestei scizuri reprezintă aria vizuală primară (aria 17)
h. Se unește cu șanțul parieto-occipital intern pentru a se prelungi
i. Vine în raport cu tentorium cerebelos
j. Pornește de pe polul occipital al emisferului și se îndreaptă în sus și
înainte
107. Marea circumvoluție limbică are urmatoarele elemente:
a. Spațiul perforat anterior
 b. Un pliu numit istm cingular
c. Șanțul olfactiv
d. Girusul subcalos
e. Girusul orbitar intern
f. 3 girusuri
g. Aria receptivă a limbajului
h. Girusul cingular
i. Lobul orbitar
j. Girusul parahipocampic
108. Despre fața inferioară a emisferului cerebral putem afirma că:
a. Segmentul posterior se numește lob temporo-occipital
b. Împarte fața inferioară într-un segment anterior și unul posterior
c. Conține aria receptivă a limbajului (aria lui Wernicke)
d. Conține girusuri temporale transverse
e. Segmentul anterior se numește lob orbitar
f. Se află porțiunea inițială a fisurii laterale
g. Prezintă un șanț hipocampic
h. Cuprinde centrul efector al limbajului descris de Broca
i. Prezintă un girus angular
j. Porțiunea inițială a fisurii laterale trece transversal pe această față
109. Lobul orbitar face parte din fața inferioară a emisferului
cerebral și prezintă:
a. Limen insulae
b. Faptul că se sprijină pe plafonul orbitei
c. Centrul efector al limbajului scris descris de Broca
d. Șanțul orbitar intern
e. Girusuri temporale transverse numite și pliurile lui Heschl
f. Șanțul olfactiv mai numit și șanț orbitar intern
g. Lob paracentral
h. Aria receptivă a limbajului (aria lui Wernicke)
i. Un număr variabil de șanțuri superficiale
j. Intern de șanțul olfactiv se află girusul rectus sau girusul orbitar
intern
110. Fisura cerebrală transversă (fanta cerebrala a lui Bichat)
prezintă în descriere:
a. Limita inferioară epifiza și coliculii superiori
b. Un pliu curb
c. Cuprinde aria auditivă primară
d. Un șanț larg cu direcție transversală
e. Prin ea iese din profunzimea encefalului vena cerebrală mare a lui
Galien
f. Un lob cuneus
g. Limita superioară spleniumul corpului calos
 h. Delimitează girusul cingular
i. Prin ea pătrunde spre plafonul ventriculului 3 prelungirea piei
mater
j. Un sulcus paracentral
111. Despre marginile emisferelor cerebrale putem afirma că:
a. Sunt 3 margini: superioară, externă și internă
b. Marginea internă este scobită în porțiunea mijlocie în dreptul fantei
lui Bichat
c. Marginea externă se află la limita dintre fața laterală și cea
inferioară
d. Marginea superioară, curbă, urmărește inserția superioară a coasei
creierului
e. Formează tella choroidea superior
f. Marginea externă este întreruptă de fisura laterală (Sylvius)
g. Au o porțiune reflectată numita uncus parahipocampic
h. Sunt la 4-5 cm deasupra polului occipital
i. Delimitează spațiul perforat anterior
j. Cuprind girusul lingual
112. Despre extremitățile emisferelor cerebrale putem spune că:
a. Sunt în număr de 2: temporal și parietal
b. Polul temporal este separat de lobul frontal prin fisura laterală
c. Polul anterior este în apropierea solzului occipitalului
d. Polul frontal este situat în dreptul sinusului frontal
e. Sunt în număr de 3: frontal, occipital și parietal
f. Polul temporal se află la marginea externă a emisferului cerebral
g. Polul posterior se află în apropierea fisurii laterale (Sylvius)
h. Polul occipital se mai numește și posterior
i. Polul frontal este situat în dreptul sinusurilor maxilare
j. Polul mijlociu se află în dreptul cortului cerebelului
113. Nucleul caudat:
a. Se înscrie în concavitatea ventriculului III
b. Prezintă extremitatea voluminoasă orientată antero- inferior
c. Are formă de lentilă biconvexă
d. Descrie o curbă cu extremitatea în sus și înainte
e. Are în concavitatea sa nucleul lenticular
f. În concavitatea sa cuprinde nucleul talamic
g. Descrie o curbă cu extremitatea în jos și înainte
h. Extremitatea sa voluminoasă este orientată postero-superior
i. Se înscrie în concavitatea ventriculului lateral
j. Are formă de virgulă
114. Capul nucleului caudat:
a. Trimite o punte de legătură spre extremitatea rostrală a putamenului
b. Are atașat de porțiunea dorso-laterală a sa nucleul accumbens
 c. Este situat la nivelul lobului temporal
d. Are atașat de porțiunea ventro-medială a sa nucleul accumbens
e. Ajunge până în vecinătatea nucleului amigdalian
f. Este porțiunea cea mai îngustă a nucleului
g. Se îndreaptă în jos și proemină înaintea spațiului perforat anterior
h. Reprezintă jumătate din nucleu, cealaltă jumătate fiind reprezentată
de coadă
i. Este situat la nivelul lobului frontal
j. Reprezintă porțiunea cea mai voluminoasă a nucleului
115. Nucleului caudat îi descriem:
a. O față superioară
b. O față inferioară
c. Doi pilieri anteriori și doi pilieri posteriori
d. Un cap, un corp și o coadă
e. O față concavă
f. O față medială
g. O față laterală
h. O margine externă
i. O față convexă
j. O margine internă
116. Nucleul lenticular:
a. Are formă romboidă
b. Are formă de piramidă triunghiulară cu baza îndreptată lateral
c. Prezintă o față inferioară
d. Prezintă o lungime de aproximativ 7 cm
e. Este format din corp, gât, coadă si 2 prelungiri laterale
f. Prezintă o margine antero-internă
g. Prezintă o față postero- superioară
h. Prezintă o margine postero- externă
i. Prezintă o față antero-superioară
j. Prezintă o față externă
117. Următoarele afirmații despre fața inferioară a nucleului
lenticular sunt adevărate:
a. In regiunea sublenticulară anterioară se așează substanța nenumită
b. Regiunea sublenticulară conținută de ea este împărțită în 2
segmente
c. Reprezintă baza nucleului lenticular
d. Merge până la fisura laterală
e. În regiunea sublenticulară anterioară se așează comisura lui
Meynert
f. Este despărțită de talamus prin brațul posterior al capsulei interne
g. Este separată de capul nucleului caudat prin brațul anterior al
capsulei interne
 h. Corespunde regiunii sublenticulare și cozii nucleului caudat
i. Cele 2 regiuni sublenticulare: sunt anterioară și posterioară
j. Vine în contact cu capul nucleului caudat
118. Următoarele afirmații despre nucleul lenticular sunt adevărate:
a. Prezintă o parte externă corespunzătoare bazei numită putamen
b. Lama medulară externă delimitează nucleul la exterior
c. Se mai numește și striatum ventralis
d. Prezintă o porțiune internă mai palidă numită palidus
e. Prezintă o parte externă corespunzătoare bazei numită palidus
f. Se mai numește și striatum dorsalis
g. Sustanța albă care îl împarte în 2 părți se numește lama medulară
externă
h. Este subdivizat de o lamă de substanță albă în două părți
i. Vârful său corespunde genunchiului capsulei interne
j. Prezintă o porțiune internă mai palidă numită putamen
119. Despre vascularizația nucleilor bazali sunt corecte
următoarele:(pag 345 emisfere)
a. Partea medială a palidusului este irigată de ramuri din choroidiana
anterioară
b. Capul nucleului caudat este vascularizat de artera cerebrală medie
c. Vârful palidusului primește ramuri și din choroidiana posterioară
d. Capul nucleului caudat este vascularizat și de artera recurentă a lui
Huebner
e. Coada nucleului caudat este irigată de artera temporală superficială
f. Partea medială a palidusului este irigată de ramuri din artera
recurentă Huebner
g. Capul nucleului caudat este irigat și de ramuri din artera cerebrală
laterală
h. Coada nucleului caudat este irigată de artera choroidiana anterioară
i. Capul nucleului caudat esta vascularizat doar de artera recurentă a
lui Huebner
j. Vârful palidusului primește ramuri doar din choroidiana posterioară
120. Nucleul subtalamic( Luys) :(pag 287 neuroanatomie clinica)
a. Este constinuit exclusiv din substanță albă
b. Caudal, partea sa medială corespunde segmentului rostral a
substanței negre
c. Este situat pe fața internă a porțiunii pedunculare a capsulei interne
d. Este situat pe fața externă a porțiunii pedunculare a capsulei interne
e. Este unicul reprezentant al nucleilor subtalamusului
f. Fața sa dorsală este separată de zona incerta prin fasciculul
lenticular
g. Face parte din nucleii subtalamusului
h. Se mai numește și zona incerta
 i. Are formă cubică
j. Are formă ovoidală
121. Corpul striat:(pag 53 emisfere)
a. Este format doar din neuroni mici
b. Neuronilor din compoziție lui pot prezenta pe dentritele
gemule( spini)
c. Este formată din neuroni mici și neuroni mari
d. Neuronii din compoziția lui nu pot avea nicioadată pe dendrite
gemule( spini)
e. Neuronii din compoziția lui pot avea dendrite fără gemule( spipi)
f. Este format doar din striatul dorsal
g. Conține striatul dorsal și striatul ventral
h. Este format doar din neuroni mari
i. Cei mai numeroși sunt neuronii mici cu spini
j. Este format doar din striatul ventral
122. Nucleul accumbens:(pag 60 emisfere)
a. Neuronii săi secretori cholinergici alcătuiesc insulele lui Calleja
b. Dorso-medial vine în raport cu nucleul bazal al lui Meynert
c. Cu tuberculul oflactiv din spațiul perforat anterior formează striatul
ventral
d. Este același lucru cu substanța neagră
e. Ventro-medial vine în raport cu nucleu bazal al lui Meynert
f. Se află la nivelul unui circuit numit circuitul hiptalamo-hipofizar
g. Prezintă pe marginea medială neuronii săi cholinergici
h. Prezintă pe margimea sa ventrală neuronii cholinergici
i. Este reprezentat de substanța cenușie a spațiului perforat anterior
j. Este o mică expansiune pe marginea medială a capului nucleului
caudat
123. Despre artera carotidă internă în canalul carotidian putem
afirma că: (p330 emisfere, pozitia fata de cohlee este la pag 94 in
Anatomia organelor de simt, iar fata de casa timpanului in Netter)
a. Emite artra meningee mijlocie
b. Se găsește posterior casei timpanului
c. Se găsește anterior cohleei
d. Dă ramuri periostice
e. Are traiect oblic ascendent
f. Dă artera sfenopalatină
g. Se găsește anterior casei timpanului
h. Dă artera timpanică
i. Se găsește posterior cohleei
j. Dă ramul carotico-timpanic
124. Despre artera carotidă internă în loja cavernoasă putem afirma
că:(p330 emisfere)
 a. Are raport medial cu nervul 6
b. Are raport lateral cu nervii 3, 4 și 5 oftalmic
c. Emite artera oftalmică
d. Dă hipofizara superioară
e. Are un segment intermediar, orizontal
f. Dă ramul caroticotimpanic
g. Are raport medial cu nervii 3, 4 și 5 oftalmic
h. Dă hipofizara inferioară
i. Are raport lateral cu nervul 6
j. Părăsește loja la marginea medială a clinoidei anterioare
125. Din segmentul subarahnoidian, carotidă internă emite
următoarele ramuri:(p331 emisfere)
a. Comunicanta posterioară
b. Cerebrala posterioară
c. Cerebrala anterioară
d. Coroidiana posterioară
e. Coroidiana anterioară
f. Oftalmica
g. Carotico-timpanica
h. Hipofizara inferioară
i. Comunicanta anterioară
j. Cerebrala mijlocie
126. Despre artera carotidă internă în spațiul subarahnoidian
putem afirma că:(pag 331 emisfere)
a. Ajunge la extremitatea medială a fisurii laterale
b. Se angajează pe deasupra nervului optic
c. Ajunge imediat lateral chiasmei optice
d. Nu emite ramuri
e. Se bifurcă în cerebrala anterioară și laterală
f. Ajunge sub spațiul perforat anterior
g. Dă artera carotico-timpanică
h. Ajunge sub spațiul perforat posterior
i. Se bifurcă în cerebralele posterioare
j. Se angajează pe sub nervul optic
127. Despre artera comunicantă posterioară putem afirma
următoarele:(p332 emisfere)
a. Formează marginile laterale ae poligonului Willis
b. Trece pe sub tractul optic
c. Trece pe deasupra tractului optic
d. Dă ramuri perforante
e. Este ram din carotida internă
f. Se anastomozează cu cerebrala posterioară
g. Se anastomozează cu cerebrala anterioară
 h. Este ram din carotida externă
i. Nu emite ramuri
j. Este ram din artera bazilară
128. Despre artera choroidiană anterioară putem afirma
următoarele: (p332 emisfere)
a. Înconjură fața laterală a pedunculului cerebral
b. Se găsește superior tractului optic
c. Pătrunde prin porțiunea laterală a fantei Bichat
d. Pătrunde în prelungirea sfenoidală a ventriculului lateral
e. Este ram din cerebrala posterioară
f. Pătrunde prin fanta sfenoidală
g. Nu dă ramuri colaterale
h. Se găsește inferior tractului optic
i. Pătrunde în prelungirea frontală a ventriculului lateral (temporala)
j. Este ram din carotida internă
129. Despre artera carotidă internă în cavitatea craniană putem
afirma următoarele:(p331 stan)
a. Nu dă ramuri colaterale
b. Pătrunde prin fanta lui Bichat
c. Are un segment intracavernos
d. Se găsește deasupra găurii rupte posterioare
e. Se găsește în peretele lateral al sinusului cavernos
f. Are un segment distal, medial de clinoida anterioară
g. Are un segment proximal, medial de ganglionul Gasser
h. Inițial se găsește deasupra găurii rupte anterioare
i. Iese din canalul carotidian prin vârful stâncii
j. Are raport cu clinoida posterioară
130. Artera choroidiană anterioară dă ramuri pentru:(p333
emisfere)
a. Lobul orbitar
b. Tractul olfactiv
c. Corpul geniculat extern
d. Nervul optic
e. Nucleul amigdalian
f. Radiațiile optice
g. Bulbul olfactiv
h. Bratul posterior al capsulei interne
i. Tractul optic
j. Capul nucleului caudat
131. Artera oftalmică emite deasupra nervului optic, următoarele
ramuri:(sinteza anato sem 1)
a. Musculara inferioară
b. Musculara superioară
 c. Ciliare scurte posterioare
d. Hipofizara inferioară
e. Artera centrală a retinei
f. Comunicanta anterioară
g. Hipofizara superioară
h. Ciliare lungi posterioare
i. Coroidiana anterioară
j. Coroidiana posterioară
132. Artera oftalmică emite medial de nervul optic, următoarele
ramuri:
a. Palpebrala superioară
b. Episclerale
c. Etmoidala anterioară
d. Etmoidala posterioară
e. Corneene
f. Ciliare posterioare
g. Lacrimale
h. Ciliare anterioare
i. Artera nazală
j. Palpebrala inferioară
133. Despre trunchiul bazilar putem afirma următoarele:(p339
emisfere)
a. Se găsește în cisterna magna
b. Se găsește pe fața posterioară a punții
c. Se găsește în cisterna prepontină
d. Se bifurcă în cerebralele anterioare
e. Se găsește în cisterna ambiens
f. Se formează din arterele vertebrale
g. Se bifucă în arterele cerebrale posterioare
h. Anterior are raport cu clivusul
i. Se formează din arterele spinale
j. Se găsește pe fața anterioară a punții
134. Trunchiul bazilar emite următoarele ramuri:(pg.350 emisfere
Stan)
a. Artera paracentrală
b. Cerebeloasa antero-inferioară
c. Artera lui Huebner
d. Auditiva externă
e. Artera labirintică
f. Cerebeloasa postero-inferioară
g. Cerebeloasa superioară
h. Ramuri pontine
i. Artera precuneană
 j. Auditiva internă(=a. labirintica)
135. Despre artera cerebeloasă antero-inferioară putem afirma că:
(pg.351 emisfere Stan)
a. Se află superior cerebeloasei postero-inferioare
b. Irigă lobul anterior al cerebelului
c. Se găsește inferior nervului abducens
d. Este ram din trunchiul bazilar
e. Este ram din artera vertebrală
f. Este ram din cerebrala posterioară
g. Emite arterele coroidiene
h. Se anastomozează cu ramuri din cerebelara postero-inferioară
i. Dă arterele auditive
j. Irigă floculusul
136. Despre artera cerebeloasă superioară putem afirma că:(pg.352
emisfere Stan+img Netter poligon Willis)
a. Dă ramuri pentru plexurile coroide
b. Este ram din cerebrala posterioară
c. Este ram din trunchiul bazilar
d. Se găsește inferior cerebralei posterioare
e. Se găsește inferior de nervul oculomotor
f. Ajunge pe fața superioară a cerebelului
g. Irigă lobul floculonodular
h. Nervul oculomotor o separă de cerebrala posterioară
i. Este ram din carotida internă
j. Dă arterele spinale
137. Despre artera cerebrală anterioară se poate afirma că:(pg.333-
334 emisfere Stan)
a. Este ram din artera carotidă externă
b. Are traiect pe fața medială a emisferului cerebral
c. Are traiect pe fața superioară a cerebelului
d. Este ram din artera carotidă internă
e. Emite arterele comunicante posterioare
f. Se anastomozează cu controlaterala prin artera comunicantă
anterioară
g. Are raport direct cu glanda pineală
h. Are traiect prin fisura laterală a lui Sylvius
i. Emite ramuri centrale
j. Emite ramuri corticale
138. Despre artera cerebrală anterioară se poate afirma că:(pg.333-
334 emisfere Stan)
a. Emite artera cerebeloasă superioară
b. Vascularizează fața superioară a cerebelului
c. Emite artera cerebeloasă inferioară
 d. Este ram din artera bazilară
e. Prezintă un segment A1- precomunicant
f. Participă la formarea poligonului arterial al lui Willis
g. Prezintă un segment A2- de la joncțiunea cu artera comunicantă
anterioară, la originea arterei calosomarginale
h. Prezintă un segment A3- distal de originea arterei calosomarginale
i. Are raport cu corpul calos
j. Are descrise patru segmente
139. Artera cerebrală anterioară emite următoarele ramuri:(pg.333-
334 emisfere Stan)
a. Ramuri corticale- orbitale
b. Ramuri corticale- frontale
c. Artera labirintică
d. Arterele lenticulo-striate mediale
e. Ramuri centrale
f. Artera coroidiană anterioară
g. Artera bazilară
h. Ramuri corticale- parietale
i. Artera cerebeloasă superioară
j. Artera cerebeloasă inferioară
140. Artera cerebrală anterioară emite următoarele ramuri:(pg.334
emisfere Stan)
a. Artera fronto-polară
b. Artera auditivă internă
c. Artera oftalmică
d. Artera cerebeloasă antero-inferioară
e. Artera orbito-frontală
f. Artera recurentă a lui Huebner
g. Artera calosomarginală
h. Artera pericaloasă
i. Artera centrală a retinei
j. Artera cerebeloasă postero-inferioară
141. Despre artera cerebrală mijlocie se poate afirma că:(pg.335
emisfere Stan)
a. Emite ramuri corticale
b. Este ram din artera carotidă externă
c. Are raport direct cu glanda epifiză
d. Emite arterele comunicante posterioare
e. Are traiect pe fața inferioară a cerebelului
f. Are traiect prin fisura laterală a lui Sylvius
g. Are traiect prin fisura interemisferică
h. Emite ramuri centrale
i. Are traiect pe fața laterală a emisferului cerebral
 j. Este ram din artera carotidă intern
142. Despre artera cerebrală mijlocie se poate afirma că:(pg.335
emisfere Stan)
a. Are descrise trei segmente
b. Este ram din artera bazilară
c. Are un segment M4-segment cortical
d. Are un segment M2- orientat spre fisura laterală
e. Are un segment M5- artera calosomarginală
f. Are un segment M3-părăsește fisura laterală
g. Emite arterele comunicante anterioare
h. Are un segment M1-la baza creierului
i. Este cel mai voluminos ram al a. carotide interne
j. Participă la formarea poligonului arterial al lui Willis
143. Artera cerebrală mijlocie emite următoarele ramuri:(pg.335
emisfere Stan)
a. Arterele lenticulo-striate laterale
b. Artera bazilară
c. Artera cerebeloasă superioară
d. Artera cerebeloasă antero-inferioară
e. Ramuri corticale- orbitale
f. Artera labirintică
g. Artera choroidiană anterioară
h. Ramuri corticale- frontale
i. Ramuri corticale- parietale
j. Ramuri centrale
144. Artera cerebrală mijlocie emite următoarele ramuri:(pg.335
emisfere Stan)
a. Artera auditivă internă
b. Ramuri corticale
c. Ramuri centrale
d. Ramuri corticale- parietale
e. Ramuri corticale- temporale
f. Artera pericaloasă
g. Artera centrală a retinei
h. Artera caloso-marginală
i. Arterele lenticulo-striate laterale
j. Aretrele lenticulo-striate mediale
145. Despre artera cerebrală posterioară se poate afirma că:(pg.339-
340 emisfere Stan)
a. Are traiect pe fața inferioară a cerebelului
b. Emite arterele comunicante anterioare
c. Are traiect prin fisura interemisferică
d. Este ram din artera carotidă externă
 e. Emite ramuri corticale
f. Vascularizează lobul occipital al emisferului cerebral
g. Vascularizează lobul temporal al emisferului cerebral
h. Este ram din artera bazilară
i. Are raport direct cu bulbul rahidian
j. Are traiect de-a-lungul pedunculului cerebral
146. Despre artera cerebrală posterioară se poate afirma că:(pg.339
emisfere Stan)
a. Are un segment P4- artera calosomarginală
b. Are traiect în fisura laterală a lui Sylvius
c. Are un segment P1-până la joncțiunea cu artera comunicantă
posterioară
d. Este ram terminal al arterei bazilare
e. Are un segment P3-porțiunea din fisura calcarină
f. Emite arterele comunicante anterioare
g. Are un segment P2- de la artera comunicantă posterioară la cisterna
mezencefalică
h. Are descrise cinci segmente
i. Este ram din artera carotidă internă
j. Participă la formarea poligonului arterial al lui Willis
147. Artera cerebrală posterioară emite următoarele ramuri:
(pg.340-342 emisfere Stan)
a. Artera cerebeloasă antero-inferioară
b. Ramuri corticale- parieto-occipitale
c. Ramuri corticale- temporale
d. Artera choroidiană anterioară
e. Ramuri centrale-grup postero-lateral
f. Ramuri centrale- grupul arterelor choroidale posterioare
g. Artera cerebeloasă superioară
h. Ramuri corticale- occipitale
i. Artera bazilară
j. Artera labirintică
148. Artera cerebrală posterioară emite următoarele ramuri:
(pg.340-342 emisfere Stan)
a. Ramuri corticale- a. temporală posterioară
b. Artera cerebeloasă antero-inferioară
c. Ramuri centrale- grup postero-lateral
d. Artera choroidiană anterioară
e. Artera bazilară
f. Ramuri centrale- grupul arterelor choroidale posterioare
g. Artera carotidă externă
h. Artera carotidă internă
i. Ramuri corticale- ram calcarin
 j. Ramuri corticale- a. temporală anterioară
149. Despre arterele cerebrale, se poate afirma că:(pg.333, 335, 339
emisfere Stan)
a. Una dintre ele este artera cerebrală posterioară – ram din artera
bazilară
b. Toate participă la formarea poligonului arterial a lui Willis
c. Vascularizează pereții regiunilor faciale și cervicale
d. Sunt în număr de trei
e. La origine, sunt plasate în spațiul retrostilian
f. Toate sunt ramuri din artera carotidă externă
g. Toate emit ramuri centrale și ramuri corticale
h. Una dintre ele este artera cerebrală anterioară- ram din artera
carotidă internă
i. Una dintre ele este artera cerebrală mijlocie – ram din artera |
arotidă internă
j. Toate sunt ramuri din sistemul arterial vertebro-bazilar
150. Despre arterele cerebrale, se poate afirma că:
a. Artera cerebrală anterioară prezintă topografic, 3 segmente
b. Artera cerebrală mijlocie are traiect în fisura laterală a lui Sylvius
c. Artera cerebrală mijlocie, emite artera labirintică
d. Artera cerebrală anterioară are traiect pe fața medială a emisferului
cerebral
e. Artera cerebrală anterioară, emite artera cerebeloasă superioară
f. Artera cerebrală anterioară, emite artera oftalmică
g. Artera cerebrală mijlocie, emite artera cerebeloasă postero-
inferioară
h. Artera cerebrală mijlocie prezintă topografic, 4 segmente
i. Artera cerebrală posterioară prezintă angiografic și topografic, trei
segmente
j. Artera cerebrală posterioară, emite artera pericaloasă
151. Despre sinusrile venoase ale durei mater putem afirma:
a. Sinusurile durei nu comunică unele cu altele
b. Hemoragiile rezultate în urma rupturii sunt greu de oprit
c. Pereții sunt rigizi și necontractili
d. Culeg sânge venos îndreptându-l spre vena bazilară
e. Prezintă tunică musculară
f. Sunt valvulare
g. Sunt căptușite de un endoteliu
h. Culeg sânge venos îndreptându-l spre vena cerebrală mare a lui
Galien
i. Sunt avalvulare
j. Tunica musculară lipsește
152. Despre sinusurile bolții craniului putem afirma:
 a. În sinusul longitudinal inferior se varsă o parte din venele corpului
calos și din falx celebri
b. Sinusurile drepte drenează în venele jugulare interne
c. Sinusurile laterale drenează în venele jugulare interne
d. Până la vârsta de 2 ani, poate fi puncționat prin fontanela bregma
e. Sinusul longitudinal superior este situat în marginea inferioară a lui
falx celebri
f. În sinusul drept se varsă vena cerebrală mare a lui Galien
g. In sinusul longitudinal superior se varsă o parte din venele corpului
calos și din falx celebri
h. În sinusul lateral se varsă vena cerebrală mare a lui Galien
i. După vârsta de 2 ani, poate fi puncționat prin fontanela bregma
j. Sinusul longitudinal superior este situat în marginea superioară a
lui falx celebri
153. Despre sinusurile bazei craniului putem afirma:
a. Lumenul sinusurilor cavernoase este traversat de trabecule
conjunctive
b. Trabeculele conjunctive dau un aspect cavernos
c. Sinusurile coronare sunt așezate pe laturile corpului sfenoidal
d. Cu excepția sinusului occipital transvers, sunt pereche și simetrice
e. Peretele lateral al sinusurilor cavernoase este acoperit de periost
f. Sinusul cavernos este o lojă cavernoasă cu 3 pereți
g. Sinusul cavernos este o lojă cavernoasă cu 4 pereți
h. Toate sunt sinusuri pereche și simetrice
i. Sinusurile cavernoase sunt așezate pe laturile corpului sfenoidal
j. Cu excepția sinusurilor pietro-occipitale, sunt pereche și simetrice
154. Sinusurile bazei craniului sunt:
a. Sinusurile cavernoase
b. Siusurile pietroase superioare
c. Sinusuri occipitale anterioare
d. Sinusurile sfeno-parietale (ale lui Breschet)
e. Sinusurile coronare (sau circularis)
f. Sinusul longitudinal inferior
g. Sinusurile laterale
h. Sinusul longitudinal superior
i. Sinusul occipital transvers (sau basilar)
j. Sinusul drept
155. Sinusul cavernos are ca si particularități:
a. Pe peretele medial al arterei se află nervul abducens
b. Peretele inferior este acoperit de periost
c. Peretele medial este format din fața laterală a corpului sfenoidal
d. Anterior loja cavernosă este deschisă spre fisura orbitară inferioară
e. La nivelul lojei cavernoase pătrund 2 artere oftalmice
 f. Prin orificiul superior al canalului carotidian pătrunde în loja
cavernoasă artera carotidiană externă
g. Peretele lateral este reprezentat de dura mater
h. Este o lojă cavernoasă cu 3 pereți
i. Peretele inferior corespunde orificiului superior al canalului
carotidian
j. Peretele medial este acoperit de periost
156. Despre vena cerebrală mare a lui Galien putem afirma:
a. Se deschide în sinusul lateral
b. Se deschide în sinusul drept
c. Pe traiectul ei primește afluenți
d. Are traiect circa 2 cm
e. Se deschide în sinusul longitudinal inferior
f. Presiunea în vene este crescută
g. Se formează prin unirea celor doua vene cerebrale interne
h. Se deschide în sinusul transvers
i. Iese din profunzime pe deasupra spleniumului corpului calos
j. Iese din profunzime pe sub spleniumul corpului calos
157. Despre vena cerebrală mare a lui Galien putem afirma:
a. Primește ca afluenți vena talamo-striată
b. Primește ca afluenți venele occipitale
c. Primește ca afluenți vena septală
d. Are traiect circa 2 cm
e. Primește ca afluenți venele hypocampului
f. Primește ca afluenți vena vermiană inferioară
g. Primește ca afluenți vena cerebeloasă vermiană superioară
h. Primește ca afluenți venele bazele ale lui Rosenthal
i. Primește ca afluenți vena choroidiană
j. Primește ca afluenți vena caloasă anterioară
158. Despre sinusurile bazei craniului putem afirma:
a. În sinusurile pietroase inferioare se varsă o parte din venele
cerebelului
b. Sinusurile pietroase superioare primesc ca afluenți vene ale
trunchiului cerebral
c. Sinusurile pietroase superioare se găsesc pe marginile superioare
ale stâncilor temporale
d. Sinusurile coronare se așează înaintea și îndărătul tulpinei
hipofizare, înconjurand-o ca o coroană
e. Sinusurile coronare sunt canale de comunicare între venele lojei
cavernoase dintr-o parte cu cele ale lojei cavernoase simetrice
f. Sinusul coronar este așezat pe clivus, imediat îndărătul dorsumului
selar
g. Sinusurile sfeno-parietale se formează la nivelul șanțului dintre
 aripa mare a sfenoidului și osul parietal
h. Sinusul occipital transvers este așezat pe clivus, imediat îndărătul
dorsumului selar
i. Sinusurile coronare se formează la nivelul șanțului dintre aripa
mare a sfenoidului și osul parietal
j. Sinusurile pietroase inferioare se găsesc pe marginile superioare ale
stâncilor temporale
159. Despre sinusurile bazei craniului putem afirma:
a. Sinusurile occipitale posterioare se varsă în venele lojei cavernoase
b. Sinusurile pietroase superioare se varsă în vena jugulară internă
c. Sinusurile pietroase superioare primesc ca afluenți vene ale
trunchiului cerebral și vene condiliene
d. Sinusurile sfeno-parietale iau naștere de pe marginile găurii
occipitale
e. Sinusurile pietroase inferioare se varsă în vena jugulară internă
f. În sinusurile pietroase superioare se varsă o parte din venele
cerebelului și ale casei timpanului
g. Sinusurile sfeno-parietale se varsă în venele lojei cavernoase
h. Sinusurile occipitale posterioare iau nastere de pe marginile găurii
occipitale
i. Sinusurile pietroase inferioare primesc ca afluenți vene ale
trunchiului cerebral și vene condiliene
j. În sinusurile pietroase inferioare se varsă o parte din venele
cerebelului și ale casei timpanului
160. Despre vascularizația durei mater craniene putem afirma:
a. Artera meningee mică pătrunde în craniu prin gaura ovală
b. Arterele meningeale posterioare irigă dura din fosa cerebrală
posterioară
c. Artera meningee mijlocie pătrunde în craniu prin foramen
spinosum (gaura mică rotundă)
d. Ramul de bifurcație posterior al arterei meningee mijlocie este mai
voluminos
e. Artera meningee mică pătrunde în craniu prin foramen spinosum
(gaura mică rotundă)
f. Artera meningee mijlocie este ram al arterei maxilare interne
g. Arterele etmoidale intra în craniu prin conductele etmoidale
h. Arterele etmoidale trimit ramificatii durei mater ce acoperă fosa
cerebrală posterioară
i. Artera meningee mijlocie pătrunde în craniu prin gaura ovală
j. Ramul de bifurcație anterior al arterei meningee mijlocie este mai
mic
161. Despre dura mater craniană putem afirma:
a. În grosimea ei se găsesc sinusurile venoase ale durei mater
 b. Aderența durei este mai mare la batrân decât la copil
c. Este direct în contact cu oasele cutiei craniene
d. De pe fața sa externă trimite prelungiri
e. De pe fața sa internă trimite prelungiri
f. Se continuă cu dura mater spinală la nivelul găurii occpitale
g. Se aseamănă cu dura mater spinală
h. Prezintă un spațiu epidural cranian ce o separă de oasele cutiei
craniene
i. Prezintă două fețe: anterioară și posterioară
j. Diferă de dura mater spinală prin 3 particularități
162. Despre fața externă a durei mater putem afirma:
a. La nivelul bolții craniului aderența este slabă
b. Aderența variază cu vârsta
c. Aderența variază cu regiunea considerată
d. Vine în raport cu oasele craniului de care este aderentă
e. La nivelul bolții craniului aderența este puternică
f. La nivelul bazei craniului aderența este slabă
g. Aderența este eceeași în toate regiunile cutiei craniene
h. Este despartită de oasele craniului printr-un spațiu epidural
i. Se poate confundă la locul de contact cu oasele craniului cu
periostul acestora
j. Aderența este mai mare la batrâni față de copii
163. Despre fața externă a durei mater putem afirma:
a. Zona decolabilă corespunde regiunii temporale
b. Zona decolabilă se extinde pana la 2-3 cm înaintea protuberanței
occipitale externe
c. La nivelul bolții craniului aderența este slabă, neexistand decat în
dreptul suturilor
d. Zona decolabilă corespunde regiunii occipitale
e. Zona decolabilă se extinde de la marginea anterioară a micilor aripi
ale sfenoidului
f. Decolarea durei într-o colecție sanguină este limitată doar la nivelul
boltei
g. Zona decolabilă se extinde de la marginea posterioară a micilor
aripi ale sfenoidului
h. La niveul bolții craniului aderența este puternică, cu excepția
suturilor
i. Zona de elecție a hematoamelor extradurale este o zonă decolabilă
unde dura se dezlipește cu ușurință de pe os
j. O colectie sanguină poate decola dura de pe toata bolta
164. Despe fața externă a durei mater putem afirma:
a. La nivelul orificiilor de iesire a nervilor cranieni, dura mater aderă
de circumferința lor
 b. Aderența este puternică în special la nivelul găurii occipitale
c. Aderența este puternică în special la nivelul proeminențelor osoase
d. La nivelul bazei craniului aderența este puternică
e. Aderența durei de baza craniului previne formarea fistulelor
lichidiene în caz de fracturi ale bazei
f. Aderența este slabă la nivelul proeminențelor osoase
g. La nivelul bazei craniului aderența este slabă
h. O colecție lichidiană se limitează la decolarea bolții
i. Dura mater patrunde prin orificiile de ieșire a nervilor cranieni
j. La nivelul orificiilor de ieșire a nervilor cranieni, dura mater se
continuă cu periostul intracranian
165. Despre fața internă a durei mater putem afirma:
a. Este captusită de arahnoidă
b. Între fața internă a durei mater și arahnoida se descrie un spațiu
c. Falx cerebri și falx cerebelli sunt orientate în plan orizontal
d. 3 prelungiri sunt orientate în plan orizontal
e. De pe această față se desprind 5 prelungiri
f. 2 prelungiri sunt în plan orizontal
g. Este netedă și lucioasă
h. 3 prelungiri sunt în plan sagital
i. Este rugoasă
j. 2 prelungiri sunt orientate în plan sagital
166. Despre tentorium cerebelli (cortul cerebelului) putem afirma:
(Petrovanu-Emisfere pag.293-295)
a. Fața inferioară vine în raport pe laturi cu emisferele cerebelului
b. Circumferința posterioară se prinde pe protuberanța occipitală
externă
c. Desparte cerebelul de lobii temporo-parietali ai emisferelor
cerebrale
d. Desparte cerebelul de lobii temporo-occipitali ai emisferelor
cerebrale
e. Pe linia mediană a feței superioare se inseră baza coasei creierului
(falx cerebri)
f. Prin cavum Meckel se angajează cei doi pedunculi cerebrali
g. Pe linia mediană a feței inferioare se inseră baza coasei cerebelului
(falx cerebelli)
h. Este așezat la partea posterioară a cavității craniene
i. Circumferința posterioară delimitează foramen ovale sau incizura
tentoriae
j. Circumferința anterioară formează cavum Meckeli sau porus
trigemeni
167. Despre diaphragma sellae (cortul hipofizei) putem afirma:
(Petrovanu-Emisfere pag.295)
 a. Are o formă patrulateră
b. Este un sept orizontal care acoperă fața inferioară a hipofizei
c. Are o formă triunghiulară
d. Este un sept ce se inseră posterior pe șantul optic
e. Este un sept orizontal care acoperă fața superioară a hipofizei
f. Este un sept ce se inseră posterior pe cele 4 apofize clinoide
g. Separă glanda hipofiză de chiasma optică si infundibulum
hypotalamic
h. Este un sept ce se inseră anterior pe dorsum sellae
i. Este strabatută de un orificiu prin care trece tija hipofizei
j. La marginile anterioară și posterioară se afla cate un canal venos
(sinus coronar)
168. Despre falx cerebri (coasa creierului) putem afirma:
(Petrovanu-Emisfere pag.295-296)
a. Marginea inferioară este aderentă și convexă
b. Este o lamă sagitală plasată în fisura interemisferică
c. Are forma unei lame de coasă cu vârful îndreptat înainte și în jos
d. Vârful conține sinusul drept
e. Marginea inferioară este liberă și concavă
f. Varful se prinde pe mijlocul feței superioare a tentoriumului
g. În grosimea marginii superioare se gaseste sinusul longitudinal
superior
h. Marginea inferioară conține sinusul longitudinal superior
i. Fețele ei laterale vin în raport cu emisferul corespunzator
j. Baza se prinde pe apofiza crista galli
169. Despre falx cerebelli (coasa cerebelului) putem afirma:
(Petrovanu-Emisfere pag. 297)
a. Pătrunde între cele două emisfere cerebeloase
b. Marginea posterioară se inseră pe creasta occipitală internă
c. În grosimea marginii superioare se gasesc cele două sinusuri
occipitale posterioare
d. Are formă de lamă de coasa cu baza în sus si vârful în jos
e. Vârful se inseră pe mijlocul feței inferioare a tentoriumului
f. Marginea posterioară corespunde șanțului median de pe fața
inferioară a cerebelului
g. Marginea anterioară corespunde șantului median de pe fața
inferioară a cerebelului
h. Este un sept sagital
i. Marginea anterioară se inseră pe creasta occipitală internă
j. Baza se termină pe circumferința găurii occipitale
170. Despre împărțirea cavității craniene putem afirma:(Petrovanu-
Emisfere pag. 297)
a. Loja subtentorială este impărțită incomplet de falx cerebelli în două
 jumătăți
b. Loja supratentorială cuprinde emisferele cerebrale
c. Loja subtentorială conține trunchiul cerebral și cerebelul
d. Loja supratentorială comunică prin gaura occipitală cu canalul
rahidian
e. În loja supratentorială se asează emisferele cerebeloase
f. Loja subtentorială este separată prin diafragma selară de mica lojă
hipofizară
g. Tentorium cerebelos împarte cavitatea craniană în doua loje: una
subtentorială și una supratentorială
h. În loja subtentorială se asează emisferele cerebrale
i. Cele doua loje comunică între ele prin foramen ovale (incizura
tentoriae)
j. Unghiul ponto-cerebelos are deschidere posterioară
171. Corpul calos:(Petrovanu Emisfere pag. 84-87)
a. Prezintă patru componente
b. Este principala comisură interemisferică
c. Spleniumul NU este partea cea mai voluminoasă a corpului calos
d. Spleniumul reprezintă partea cea mai voluminoasă a corpului calos
e. Este cea mai veche structură dezvoltată filogenetic
f. Porțiunea vizibilă are formă de boltă convexă în jos
g. Prezintă două componente
h. Porțiunea vizibilă are formă de boltă concavă în jos
i. Porțiunea vizibilă este alcatuită din trei segmente
j. Genunchiul corpului calos reprezintă partea cea mai voluminoasă
172. Referitor la corpul calos:(Petrovanu-Emisfere pag 84-87)
a. Rostrumul și genunchiul sunt înconjurate de artera cerebrală
anterioară
b. Genunchiul reprezintă extremitatea posterioară
c. Genunchiul NU aderă de comisura albă anterioară și lama terminală
d. Reprezintă principala comisură mică interemisferică
e. Genunchiul corpului calos se termină inferior prin rostrum
f. Reprezintă una din comisurile mari interemisferice
g. Genunchiul reprezintă extremitatea anterioară
h. Genunchiul corpului calos se termină inferior prin splenium
i. NU este principala comisură interemisferică
j. Segmentele sale sunt: genunchiul, corpul și splenium
173. Referitor la funcțiile corpului calos:(Petrovanu-Emisfere pag
84-87)
a. Emisferul drept este implicat în orientare temporo-spatială
b. Emisferul drept este emisferul limbajului
c. NU are rol important în funcțiile gnozice, praxice și psihice
d. Are rol important în funcțiile gnozice, praxice și psihice
 e. NU are rol important în perfecțiunea și armonia gândirii
f. Are rol important în perfecțiunea și armonia gândirii
g. Prin intermediul său are loc transferul de informații dintre cele două
emisfere
h. Secționarea corpului calos permite efectuarea mișcărilor cu ambele
membre
i. Prin intermediul său NU are loc transferul de informații dintre
emisfere
j. Emisferul stang este emisferul limbajului
174. Referitor la structura corpului calos:(Petrovanu Emisfere pag
84-87)
a. Fibrele corpului calos dau colaterale în parcursul lor
b. Alcătuit din fibre ce leagă doar puncte simetrice de pe scoarța celor
2 emisfere
c. Fibrele corpului calos NU dau colaterale în parcursul lor
d. Fibrele ce trec prin genunchi unesc între ei lobii temporali
e. Fibrele ce trec prin genunchi unesc între ei lobii frontali
f. Fibrele care trec prin splenium unesc lobii frontali
g. Fibrele care trec prin splenium unesc lobii occipitali
h. Fibrele din structura sa se află în straturile superficiale ale
cortexului
i. Fibrele din structura sa au originea în straturile profunde ale
cortexului
j. Cuprinde milioane de fibre ce leagă între ele puncte de pe scoarța
emisferelor
175. Referitor la spleniumul corpului calos:(Petrovanu-Emisfere
pag. 84-87)
a. Se află deasupra hipofizei
b. Se află deasupra epifizei
c. Formează extremitatea anterioară a corpului calos
d. Este partea cea mai voluminoasa a corpului calos
e. Delimitează cu epifiza și coliculii quadrigemeni fisura transversă a
creierului
f. Este partea cea mai puțin voluminoasă a corpului calos
g. Delimitează cu hipofiza și coliculii quadrigemeni fisura transversă
a creierului
h. Formează extremitatea posterioară a corpului calos
i. Delimitează împreună cu cerebelul fisura transversă a creierului
j. Se află deasupra coliculilor qaudrigemeni
176. Referitor la corpul(trunchiul) corpului calos:(Petrovanu-
Emisfere pag 84-87)
a. Pe fața superioară a corpului calos se află arterele cerebrale
inferioare
 b. Prezintă două fețe superioare și una inferioară
c. Fața superioară prezintă trei fascicule mediale numite strii mediale
d. Pe fața superioară a corpului calos se află arterele cerebrale
anterioare
e. Pe fața superioară se află o lamă de substanță cenușie numită
indusium griseum
f. Fața inferioară dă inserție corpului fornixului
g. O față superioară și una inferioară
h. Fața superioară în raport și cu marginea inferioară a coasei
creierului
i. Fața inferioară a corpului calos vine în raport cu coasa creierului
j. Fața superioară dă inserție corpului fornixului
177. Referitor la corpul calos:(Petrovanu-Emisfere-pag 84-87)
a. Este o comisură mare interemisferică
b. Spleniumul este situat dedesubtul epifizei și a coliculilor
quadrigemeni
c. Pe fața sa superioară se află artera pericaloasă posterioară
d. Spleniumul este situat deasupra epifizei și a coliculilor
quadrigemeni
e. Corpul este porțiunea sa cea mai voluminoasă
f. Este alcatuit din corp și splenium( si genunchi)
g. Se dezvoltă odata cu neocortexul
h. Este o comisură mică interemisferică
i. Este principala comisură interemisferică
j. Este alcătuit din genunchi și splenium (si corp)
178. Referitor la corpul calos:(Petrovanu-Emisfere pag 84-87)
a. Este singura comisură interemisferică
b. Fața superioară a trunchiului corpului calos este concavă
transversal
c. Extremitățile laterale ale sale pătrund în substanța albă a fiecărui
emisfer
d. Extremitățile mediale ale sale pătrund în substanța albă a fiecărui
emisfer
e. Prezintă după departarea celor două emisfere cerebrale, o
componentă vizibilă
f. Splenium, epifiza și coliculii quadrigemeni delimitează fanta
cerebrală mediană
g. Este implicat în funcțiile gnozice, praxice și psihice
h. Prezintă o față superioară și două fețe inferioare
i. Comisurile mici interemisferice sunt corpul calos și fornixul
j. Fața inferioară a trunchiului corpului calos este concavă transversal
179. Referitor la fornix:(Petrovanu-Emisfere pag 82-84)
a. Corpul fornixului are formă de triunghi
 b. Baza corpului fornixului este aderentă de fața superioară a corpului
calos
c. Corpul fornixului prezintă: o față superioară și una inferioară
d. Prezintă trei margini laterale flancate de plexurile choroide laterale
e. Vârful fornixului corespunde locului de divergență a pilierilor
posteriori
f. Corpul fornixului prezintă: o față anterioară și una posterioară
g. Corpul fornixului are formă de patrulater
h. Prezintă două margini laterale flancate de plexurile choroide
laterale
i. Baza corpului fornixului este aderentă de fața inferioară a corpului
calos
j. Vârful fornixului corespunde locului de divergență a pilierilor
anteriori
180. Referitor la fornix:(Petrovanu-Emisfere pag. 82-84)
a. Fibrele longitudinale dau fornixului abilitarea de comisura
interemisferică
b. Face parte din fascicolele de asociație ale sistemului limbic
c. Fibrele transversale ajung în corpii mamilari ai hipotalamusului
d. Format din fibre longitudinale și transversale
e. Format doar din fibre longitudinale
f. Fibrele transversale dau fornixului abilitarea de comisură
interemisferică
g. Fibrele longitudinale ajung în corpii mamilari ai hipotalamusului
h. Fibrele longitudinale pornesc din hipocamp
i. Fibrele transversale sunt mai numeroase
j. NU face parte din fascicolele de asociație ale sistemului limbic
181. Referitor la fornix:(Petrovanu-Emisfere pag. 82-84)
a. Face parte din comisurile mici interemisferice
b. Corpul fornixului se află în segmentul mijlociu al coloanelor de
substanță albă
c. Alcatuit din 2 coloane de substanță albă
d. Pilierii fornixului sunt în segmentul mijlociu al coloanelor de
substanță albă
e. Alcătuit din genunchi, corp și splenium
f. Contine fibre longitudinale ce unesc hipocampul de hipotalamus
g. Alcatuit din corp și 4 pilieri
h. Face parte din comisurile mari interemisferice
i. Pilierii fornixului sunt 2 superiori și 2 inferiori
j. Alcătuit din 3 coloane de substanță albă
182. Referitor la fornix: (Emisfere- pg 79-84)
a. Face parte din sistemul limbic
b. Reprezintă principala comisură mică
 c. Are forma literei " S"
d. Prezintă două coloane de substanță albă
e. Face parte din cerebel
f. Are formă patrulateră
g. Este alcătuit din 6 coloane
h. Face parte din comisurile mari
i. Cele două coloane se alatură în segmentul mijlociu formând corpul
fornixului
j. Este situat sub corpul calos
183. Referitor la fornix:
a. Este alcătuit doar din fibre transversale
b. Pilierii anteriori sunt în număr de șase
c. Corpul și pilierii descriu o boltă cu concavitatea în jos
d. Este alcătuit din două coloane de substanță albă
e. Pilierii fornixului sunt în număr de patru(doi anteriori și doi
posteriori)
f. Pilierii fornixului sunt în număr de șase
g. Este alcătuit din două coloane de substanță gri
h. Rolul său principal este în procesul de memorizare
i. Pilierii anteriori sunt în număr de doi
j. Pilierii posteriori sunt in număr de patru
184. Referitor la fornix:
a. Alcătuit din trei coloane de substanță gri
b. Rolul său principal este în procesul de memorizare
c. Este singura comisură interemisferică
d. Prezintă doi pilieri anteriori
e. Corpul fornixului are formă de sferă
f. Prezintă doi pilieri posteriori
g. Pilierii posteriori NU se continuă cu hypocampul
h. Comisurile mari sunt reprezentate de fornix și corpul calos
i. Se mai numește și trigonul cerebral
j. Nu intervine în procesul de memorizare
185. Referitor la comisuri:
a. Cele două emisfere cerebrale sunt unite între ele doar prin comisuri
mici
b. Comisurile mici sunt transdiencefalice
c. Comisura habenulară face parte din comisurile interemisferice mari
d. Comisurile mici sunt fornixul și corpul calos
e. Comisura habenulară face parte din comisurile interemisferice
f. comisurile mici sunt mezencefalice
g. Comisura albă anterioară face parte din comisurile interemisferice
h. Comisurile mari sunt fornixul și corpul calos
i. Cele două emisfere cerebrale sunt unite între ele prin comisuri mari
 și mici
j. Cele două emisfere cerebrale sunt unite între ele doar prin comisuri
mari
186. Referitor la comisurile emisferelor cerebrale:
a. Comisura albă anterioară se prezintă ca un cordon gri
b. Comisura intertalamică este inconstantă
c. Cele două emisfere cerebrale sunt unite între ele doar prin comisuri
mici
d. Comisura albă anterioară face parte din comisurile planului inferior
e. Comisura albă anterioară se prezintă ca un cordon alb
f. Comisura habenulară face parte din comisurile planului superior
g. Comisura albă anterioară face parte din comisurile planului
superior
h. Comisurile mici sunt fornixul și corpul calos
i. Fornixul este alcătuit dintr-un corp și 4 pilieri
j. Cele două emisfere cerebrale sunt unite între ele doar printr-o
comisură mare
187. Referitor la comisurile planului superior ale emisferelor
cerebrale:
a. Comisura habenulară NU face parte din acestea
b. Comisura intertalamică face parte din acestea
c. Sunt plasate mai aproape de plafonul ventriculului III
d. Comisura albă posterioară este situată langă hipofiză
e. Comisura albă anterioară NU face parte din acestea
f. Comisura albă posterioară NU face parte din acestea
g. Comisura albă anterioară se prezintă ca un cordon gri
h. Comisura albă posterioară face parte din acestea
i. Comisura albă anterioară se prezintă ca un cordon alb
j. Comisura habenulară face parte din acestea
188. Referitor la comisurile planului inferior ale emisferelor
cerebrale:
a. Include comisura lui Guden
b. Fornixul face parte din acestea
c. Forpul calos face parte din acestea
d. Include comisura lui Meynert
e. Include comisura lui Forel
f. Comisura albă posterioară face parte din acestea
g. Comisura habenulară face parte din acestea
h. Sunt comisuri transdiencefalice
i. Sunt dispuse la nivelul planșeului ventriculului III
j. Comisura albă anterioară face parte din acestea
189. Referitor la comisurile interemisferice:
a. Comisurile mari sunt fornixul și corpul calos
 b. unesc cele două emisfere cerebrale
c. Se identifică comisuri ale planului inferior
d. Comisurile mici sunt transdiencefalice
e. Comisurile mici sunt fornixul și corpul calos
f. Există doar comisuri ale planului superior
g. Comisurile interemisferice unesc cele două emisfere cerebeloase
h. Se identifică comisuri ale planului superior
i. Comisurile mari sunt transdiencefalice
j. Comisurile planului inferior sunt aceleași cu cele ale planului
superior
190. Referitor la comisurile planului superior al emisferelor
cerebrale:
a. Comisurile planului inferior sunt identice cu cele ale planului
superior
b. Includ comisura albă posterioară
c. Includ comisura habenulară
d. Corpul calos este inclus în comisurile planului superior al
emisferelor
e. Includ comisura intertalamică
f. Comisura albă anterioară prezintă un segment median și două
laterale
g. Comisurile mici NU sunt comisuri transdiencefalice
h. Fornixul face parte din comisurile planului superior al emisferelor
cerebrale
i. Includ comisura albă anterioară
j. Reprezintă comisurile mari ale emisferelor cerebrale
191. Selectați afirmația (sau afirmațiile) corectă/e cu privire la caile
ascendente medulare:
a. Manunchiul medial transportă sensibilitatea protopatică
b. Tractul spinocerebelos dorsal conține fibre ce fac sinapsă în nucleul
lombar
c. Tractul spinocerebelos ventral transportă informații de la
proprioceptorii membrelor inferioare
d. Tractul neospinotalamic are deutoneuronul localizat in lamina VIII
e. Transportă informații aduse pe calea rădăcinilor ventrale ale
nervilor spinali
f. Sistemul cordonului lateral conține tractul direct, Flechsig
g. Tractul cuneatus este situat în cordonul lateral
h. Tractul spinocerebelos ventral se termină în cortexul vermian
paleocerebelos
i. Fibrele cordonului posterior formează tractul gracilis
j. Mănunchiul medial trasportă sensibilitatea epicritică
192. Selectați afirmația (sau afirmațiile) corectă/e cu privire la caile
 descendente medulare:
a. Initiază mișcările voluntare
b. Pot fi nucleii trunchiului cerebral
c. Controlează reflexele medulare segmentare
d. Axonii căii piramidale se termină în substanța albă a măduvei
spinării
e. Tractul corticospinal ventral formează decusația piramidală
f. Fibrele piramidale cu origine in cortexul precentral se termină în
lamina IV
g. Tractul corticospinal ventrolateral este alcătuit din fibrele
homolaterale ale căii piramidale
h. Sunt axoni ai neuronilor din ariile senzitivo-motorii cerebrale
i. Sistemul corticospinal conține tractul spinotalamic
j. Mielinizarea fibrelor căii piramidale este continuă toată viața
193. Selectați afirmația (sau afirmațiile) corectă/e cu privire la caile
descendente cu originea in trunchiul cerebral:
a. Sunt reprezentate de tractul spinotalamic
b. Sunt reprezentate de tractul gracilis
c. Sunt reprezentate de tractul rubrospinal
d. Sunt reprezentate de tractul corticospinal lateral
e. Sunt reprezentate de tractul cuneatus
f. Sunt reprezentate de tractul interstițiospinal
g. Sunt reprezentate de tractul vestibulospinal
h. Sunt reprezentate de tractul corticospinal ventral
i. Sunt reprezentate de tractul tectospinal
j. Sunt reprezentate de tractul reticulospinal
194. Selectați afirmația (sau afirmațiile) corectă/e cu privire la
coloana motorie branhiomerica: (neuroanatomie-p165)
a. Nucleul ambiguu inerveaza mușchii striați ai esofagului, pe cale
vagală
b. Conține nucleul nervului oculomotor
c. Conține și nucleul senzitiv al nervului trigemen
d. Conține nucleul nervului abducens
e. Conține nucleul ambiguu
f. Nucleul motor al nervului trigemen este situat in tectum
g. Conține nucleul interstitial Cajal
h. Conține și nucleul motor al nervului trigemen
i. Nucleul motor al nervului facial inervează mușchii auriculari si
occipitali
j. Conține și nucleul motor al nervului facial
195. Selectați afirmația (sau afirmațiile) corectă/e cu privire la
coloana senzitiva somatica: (neuroanatomie- p168)
a. Striurile acustice conțin fibre lemniscale și fibre de releu
 b. Conține nucleii vestibulari
c. În lemniscul lateral există doar fibre secundare homolaterale
d. Nucleul cohlear dorsal nu are conexiuni cu nucleul motor al
trigemenului
e. Eferențele lemniscului lateral merg spre corpul geniculat lateral
f. Eferențele nucleilor cohleari formează cele trei striuri auditive
g. Fibrele de releu fac sinapsă în complexul olivar superior
h. Impulsurile auditive de la baza cohleei ajung in partea dorsală a
nucleului cohlear dorsal
i. Conține nucleii cohleari
j. Fibrele de releu formează corpul trapezoid
196. Selectați afirmația (sau afirmațiile) corectă/e cu privire la
coloana aferenta somatica generala: (neuroanatomie- p 174)
a. Nucleul principal se suprapune parțial peste pars caudalis a
nucleului spinal
b. Pars oralis este segmentul cel mai lung al nucleului spinal
c. Conține 3 grupe nucleare
d. Tractul trigeminotalamic dorsal este alcătuit din axonii neuronilor
din nucleul spinal
e. Axonii neuronilor coloanei senzitive trigeminale nu se indreaptă
spre formația reticulată
f. Nucleul principal (pontin) primește fibre ale sensibilității epicritice
de la nivelul capului
g. Conține 5 grupe nucleare
h. Tractul trigeminotalamic ventral se termină în nucleul ventral al
talamusului
i. Pars caudalis al nucleului spinal primește și fibre ale sensibilității
tactile
j. Conține nucleul nervului trigemen
197. Selectați afirmația (sau afirmațiile) corectă/e cu privire la
nucleul solitar:
a. Aferențele gastrointestinale se termină în nucleul ventrolateral
b. In partea sa rostrală ajung fibre ale sensibilității gustative
c. In partea caudală ajung fibre ale sensibilității viscerale generale
d. Este mai bine reprezentat la extremități
e. Aferențele pulmonare se termină în nucelul ventrolateral
f. Nucleul solitar conține 2 subgrupe nucleare
g. Aparține coloanei sensibilității generale viscerale
h. Este situat sub plafonul ventriculului al IV-lea
i. Aferențele cardiovasculare se termină în nucleii mediali si
dorsomediali
j. În partea rostrală ajung fibre pe calea nervului vag
198. Selectați afirmația (sau afirmațiile) corectă/e cu privire la
 nucleii cerebelosi: (neuroanatomie, p241-242)
a. Nucleii din paravermis se proiectează în nucleii interpositus
b. Nucleii din zonele laterale se proiectează în nucleii fastigiali
c. Axonii din scoarța vermisului se proiectează în nucleii fastigiali
d. Sunt în număr de 8
e. Eferențele lor trec prin pedunculii cerebelosi
f. Sunt in număr de 4
g. Au ca principală aferență axonii neuronilor Purkinje
h. Toate aferențele corticale sunt stimulatorii
i. Sunt în număr de 6
j. Nu primesc aferențe extracorticale
199. Selectați afirmația (sau afirmațiile) corectă/e cu privire la
aferentele cerebelului: (neuroanatomie, p.243-246)
a. Toate fibrele vestibulocerebeloase ajung la cerebel prin corpul
restiform
b. Fibrele olivocerebeloase provin din complexul olivar superior
c. Fibrele reticulocerebeloase se angajează prin pedunculul cerebelos
superior și se proiectează pe lobul posterior
d. Tractul spinocerebelos ventral ajunge la cerebel prin pedunculul
cerebelos inferior
e. Fibrele olivocerebeloase se termină pe neuronii Purkinje
f. Fibrele tectocerebeloase au originea în coliculii quadrigemeni
g. Fibrele trigeminocerebeloa se termină în nodulus
h. Fibrele trigeminocerebeloa se termină în culmen folium si declive
i. Fibrele coeruleocerebeloase sunt noradrenergice
j. Fibrele vestibulocerebeloase primare se proiecteză și în nodulus
200. Selectați afirmația (sau afirmațiile) corectă/e cu privire la
eferentele cerebelului:
a. Provin din stratul molecular
b. Sunt axonii neuronilor nucleilor cerebeloși
c. Provin din stratul granular
d. Neuronii cu originea în segmentul rostral al nucleului fastigial
formează fasciculul fastigiobulbar direct
e. Neuronii din nucleul dințat și interpositus formează decusația
Wernekink
f. Fibrele cerebelorubrice sunt axonii neuronilor din nucleul fastigial
g. Sunt neuroni stelați
h. Neuronii cu originea în segmentul rostral al nucleului fastigial
formează fasciculul uncinat Russel
i. Sunt axonii neuronilor Purkinje
j. Fibrele cerebelotalamice sunt axoni ai neuronilor din nucleu dințat
201. Selectați afirmația (sau afirmațiile) corectă/e cu privire la
nucleii motori ai talamusului: (neuroanatomie-p.262-264)
 a. Aria X aparține nucleului ventral lateral
b. Nucleul ventral anterior trimite eferențe spre aria premotorie
c. Nucleul centromedian nu dă eferențe spre putamen
d. Nucleul centromedian trimite eferențe spre nucleul subtalamic
e. Eferențele nucleului ventral lateral merg spre nucleii intralaminari
f. Nucleul centromedian se continuă cu nucleul parafascicular
g. Nucleul ventral anterior are 2 porțiuni
h. Nucleul ventral anterior primește aferențe de la globus pallidus
i. Nucleul ventral lateral are 2 porțiuni
j. Nucleul ventral anterior are 3 porțiuni
202. Selectați afirmația (sau afirmațiile) corectă/e cu privire la
nuclei talamici de releu ai cailor senzitivo-senzoriale: (neuroanatomie-
p. 264-266)
a. Tracturile spinotalamice nu se termină difuz în nucleii talamici
b. Nucleul ventral posteromedial primește aferențe de la receptori
somatici ai capului, fetei
c. Nucleul ventral posteromedial primeste aferențe de la receptori
somatici ai membrelor
d. Nucleul ventral posteromedial trimite eferențe spre girusul
postcentral, aria 43
e. Nucleul ventral posteroinferior primește aferente de la nucleii
vestibulari
f. Nucleul ventral posterolateral primește aferențe de la lemniscul
medial
g. Tractul cervicotalamic are o importanță majoră la om
h. Nucleul ventral posteroinferior nu primește aferențe de la nucleii
vestibulari
i. Nucleul ventral posterolateral primește aferențe de la tracturile
spinotalamice
j. Eferențele nucleului ventral posterolateral merg în aria somestezică
43
203. Selectați afirmația (sau afirmațiile) corectă/e cu privire la
nucleii talamici cu conexiuni limbice:
a. Nucleul lateral dorsal are funcții bine cunoscute
b. Eferențele nucleilor anteriori se termină în girusul cingular
c. Nucleul mediodorsal primește aferențe de la cortexul prefrontal
d. Nucleul lateral dorsal are conexiuni cu girusul cingular
e. Nucleul mediodorsal primește aferențe de la complexul amigdalian
f. Eferențele nucleilor anteriori se termină în ariile 3,2,4
g. Nucleii anteriori primesc aferențe de la corpul mamilar
h. Nucleul mediodorsal este slab dezvoltat la om
i. Eferențele nucleilor anteriori trec prin brațul posterior al capsulei
externe
 j. Nucleul mediodorsal nu influențează tonusul vietii psihice
204. Selectați afirmația (sau afirmațiile) corectă/e cu privire la
nucleii talamici: (neuroanatomie-p.269-272)
a. Nucleul reticulat lateral stabilește conexiuni cu scoarța cerebrală
b. Radiațiile talamusului se grupează în 4 pedunculi
c. Nucleul lateral posterior este bine delimitat de pulvinar
d. Nucleul reticulat lateral primește aferențe de la cortexul cerebral
e. Pulvinarul are 5 subgrupe nucleare
f. Pedunculul inferior este cel mai voluminos
g. Cele mai lungi conexiuni ale pulvinarului sunt cu câmpul frontal al
globilor oculari
h. Nucleii liniei mediane primesc aferențe de la hipotalamus
i. Pulvinarul are aferențe de la coliculul superior
j. Radiațiile talamusului se grupează in 6 pedunculi
205. Selectați afirmația (sau afirmațiile) corectă/e cu privire la
peretele intern al ventriculului lateral, in segmentu posterior:
(emisfere-p.94)
a. Corespunde septumului pelucid
b. Prezintă foramenul interventricular
c. Corespunde joncțiunii caloso-caudate
d. Comunică cu ventriculul III
e. Corespunde șanțului talamo-striat
f. Prezintă plexurile choroide laterale
g. Prezintă continuitatea plexurilor choroide
h. Este în raport cu radiatiile optice
i. Prezintă expresia intraventriculară a fisurii calcarine
j. Prezint jonctiunea plexurilor venoase choroide, pelucide si striate
206. Selectați afirmația (sau afirmațiile) corectă/e cu privire la
marginile ventriculului diencefalic: (emisfere-p.98-99)
a. Anterioară, prezintă recesusul supraoptic
b. Posterioară, prezintă lama terminala
c. Posterioară, prezintă recesusul supraepifizar
d. Anterioară, prezintă vulva cerebri
e. Anterioară, prezintă recesusul epifizar
f. Posterioară, prezintă recesusul supraoptic
g. Anterioară, prezintă lama terminală
h. Anterioară, prezintă recesusul supraepifizar
i. Posterioară, prezintă vulva cerebri
j. Posterioară, prezintă recesusul epifizar
207. Selectați afirmația (sau afirmațiile) corectă/e cu privire la thella
choroidea inferior: (emisfere-p.104)
a. Este formată din două foițe
b. Participă la formarea membranei tectoria
 c. La nivelul unghiurior laterale formează orificiile lui Magendie
d. Corespunde feței inferioare a cerebelului
e. Arteriolele plexurilor choroide provin din artera cerebeloasă
postero-medială
f. Nu conține LCR între foițele sale
g. Cornul lui Amon corespunde descrierii plexurilor choroide
h. Permite multiple comunicări ale sistemului ventricular cu spațiul
subarahnoidian
i. Formează orificiul lui Magendie în unghiul inferior
j. Plexurile choroide se află între foițele sale
208. Selectați afirmația (sau afirmațiile) corectă/e cu privire la
plexurile choroide ale ventriculului lateral: (emisfere-p.96-97)
a. Cele ale ventriculului lateral formează un glomus
b. Drenează către venele choroidiană superioară și inferioară
c. Cele din cornul frontal provin din arterele choroidiene postero-
mediale
d. Arterele din cornul temporal provin din arterele choroidiene
postero-mediale
e. Cele din cornul temporal își au originea în artera choroidiana
anterioară
f. Toate dreneaza în sinusul oblic
g. Cele temporale drenează în vena cerebrală internă
h. Toate dreneaza în sinusul cavernos
i. Cele frontale dreneaza în vena cerebrală magna
j. Drenează în vena lui Rosenthal cele din cornul temporal
209. Selectați afirmația (sau afirmațiile) corectă/e cu privire la
structura fornixului: (emisfere-p.82-84)
a. O parte din fibre trec în fața comisurii albe anterioare
b. Fibrele longitudinale sunt în număr dublu față de cele ale nervului
optic
c. Fibrele longitudinale sunt singurele cu rol comisural
d. Psalterium este format din fibre longitudinale
e. Nu are rol în memorizare
f. Comisura interhypocampica este formată din fibre între pilierii
anteriori
g. Fibrele transversale sunt singurele cu rol comisural
h. Conține fibre care ajung în corpii mamilari
i. Conține fibre care fac sinapsă în nucleii anterior, LD si al liniei
mediane talamice
j. Conține fibre cu direcția corpi mamilari-fimbria care nu trec prin
corpul fornixului
210. Selectați afirmația (sau afirmațiile) corectă/e cu privire la
structura corpului calos: (emisfere-p.86)
 a. Conectează arii de sub girusul temporal 2
b. Forcepsul posterior formează bulbul cornului posterior
c. Fibrele care trec prin splenium unesc lobii occipitali
d. Conține fibre care nu dau colaterale
e. Conține fibre care leagă puncte nesimetrice ale emisferelor
cerebrale între ele
f. Fibrele care trec prin splenium unesc lobii frontali
g. Forcepsul minor interconectează lobii occipitali
h. Conține fibre care unesc cei doi lobi frontali
i. Conține fibre care unesc cei doi lobi temporali
j. Foecepsul posterior prezintă o concavitate anterioară
211. Selectați afirmația (sau afirmațiile) corectă/e cu privire la
alocortex: (emisfere-p.13)
a. Stratul intermediar este efector
b. Prezintă neuroni piramidali în stratul molecular
c. Tapetează girusul dentat și hypocampul
d. Stratul profund este efector
e. Acoperă toată suprafața cortexului
f. Stratul superficial este unul molecular
g. Stratul superficial este efector
h. Stratul intermediar este receptor
i. Stratul profund este molecular
j. Prezintă neuroni piramidali în stratul granular
212. Selectați afirmația (sau afirmațiile) corectă/e cu privire la
izocortex: (pag 13-14 emisfere)
a. Conține fibre amielinice
b. Conține puține fibre intracorticale radiare în mezocortex
c. Prezintă straturi concentrice pe fața inferioară a emisferelor
d. Este format din cinci straturi
e. Conține fibre mielinice
f. Prezintă aferențe talamice în straturile superficiale ale
mezocortexului
g. Este format din șase straturi
h. Prezintă straturi concentrice pe fața medială a emisferelor
i. Conține puține fibre intracorticale radiare în ectocortex
j. Prezintă aferențe talamice în straturile profunde ale mezocortexului
213. Selectați afirmația (sau afirmațiile) corectă/e cu privire la
neuronii scoartei cerebrale:
a. Celulele stelate se găsesc numai în stratul molecular
b. Celulele fusiforme Cajal sunt în stratul molecular
c. Celulele stelate se găsesc în toate straturile scoarței
d. Celulele fusiforme Cajal sunt în stratul bazal
e. Celulele lui Martinotti se dispun numai în stratul bazal
 f. Celulele fusiforme predomină în stratul bazal
g. Neuronii lui Meynert corespund cortexului olfactiv
h. Neuronii lui Meynert corespund cortexului vizual
i. Celulele fusiforme predomină în stratul molecular
j. Celulele lui Martinotti se dispun în toate straturile scoarței
214. Selectați afirmația (sau afirmațiile) corectă/e cu privire la
straturile scoartei cerebrale: ( Emisfere cerebrale- Petrovanu, pag 15)
a. Axonii neuronilor din stratul granular extern ajung în straturile 5-6
b. La formarea plexului tangential Exner participă neuronii lui
Martinotti
c. Axoni neuronilor din stratul VI formează fibre corticohipotalamice
d. In stratul piramidal intern al cortexului motor întâlnim neuronii lui
Martinotti
e. La formarea plexului tangential Exner participă neuronii lui Betz
f. Axonii neuronilor din stratul granular extern ajung in stratul
molecular
g. Axonii neuronilor din stratul III pot părăsi cortexul
h. In stratul piramidal intern al cortexului motor intâlnim neuronii lui
Betz
i. Axonii neuronilor din stratul III merg in stratul molecular
j. Axonii neuronilor din stratul VI formează fibre corticotalamice
215. Selectați afirmația (sau afirmațiile) corectă/e cu privire la ariile
somestezice: : ( Emisfere cerebrale Petrovanu, pag 23)
a. Aria 3 primeste sensibilitatea cutanată
b. Aria 2 primește sensibilitatea cutanată
c. Aria 1 primește fibrele sensibilității proprioceptive conștiente
d. Aria 1 primește fibrele sensibilității tactile
e. Aria 3 primește sensibilitatea proprioceptivă conștientă
f. Aria 3b este pe versantul anterior al girusului postcentral
g. Aria somestezică II corespunde versantului superior al girusului
precentral
h. Aria 2 primeste sensibilitatea proprioceptivă conștientă
i. Aria 3b este pe versantul posterior al girusului postcentral
j. Aria somestezica II corespunde versantului superior al scizurii
laterale
216. Selectați afirmația (sau afirmațiile) corectă/e cu privire la ariile
vizuale: ( Emisfere cerebrale Petrovanu, pag 23)
a. Prezintă straturile 2 si 3 care nu se întrepătrund
b. Aria 18 nu este striată
c. Aria prestriată se pierde în cortexul occipital
d. Aria primară prezintă izocortex hipergranular
e. Aria prestriată se pierde în cortexul parietotemporal
f. Aria primară prezintă izocortex normogranular
 g. Aria 17 prezintă stria lui Genari
h. Aria 18 este striată
i. Aria 18 prezintă stria lui Genari
j. Prezintă straturile 2 si 3 care se întrepatrund
217. Selectați afirmația (sau afirmațiile) corectă/e cu privire la aria
motorie primara: (Emisfere cerebrale Petrovanu, pag 25)
a. Corespunde girusului postcentral
b. Neuronii dinamici codifică rata de creștere a forței și vitezei de
mișcare
c. Este conectată la căile corticospinale
d. Corespunde girusului precentral si versantului anterior al scizurii
centrale
e. Este formată din izocortex agranular
f. Excită pe cale monosinaptică motoneuronii gama
g. Este formată din izocortex granular
h. Corespunde ariei 4 Brodmann
i. Corespunde ariei 6 Brodmann
j. Sistemele descendente Kuypers comandă musculatura distală a
membrelor
218. Selectați afirmația (sau afirmațiile) corectă/e cu privire la
conexiunile ariei motorii suplimentare: ( Emisfere cerebrale
Petrovanu, pag 27)
a. Se asociază cortexului prefrontal
b. Se asociază girusului cingular
c. Se asociază ariei temporale 42
d. Se asociază ariei parietale 6
e. Se asociază ariei lui Broca
f. Se asociază ariei parietale 7
g. Se asociază ariei occipitale 17
h. Se asociază ariei premotorii
i. Se asociază ariei motorii
j. Se asociază ariei parietale 5
219. Selectați afirmația (sau afirmațiile) corectă/e cu privire la ariile
de asociatie ale lobului prefrontal: ( Emisfere cerebrale Petrovanu,
pag 30)
a. Au rol în planificarea mișcărilor voluntare
b. Nu permite evaluarea consecințelor reactiilor motorii
c. Este abilitată în trierea celor mai adecvate mișcări de răspuns la un
stimul
d. Primesc aferențe de la toate ariile senzitivo-senzoriale
e. Primesc aferențe doar de la ariile cu înalte funcții integrative
f. Au rol in planificarea mișcărilor involuntare
g. Corespund ariilor 14-16 Brodmann
 h. Sunt implicate în memoria de scurtă durată
i. Sunt implicate în memoria de lungă durată
j. Corespund ariilor 9-12 Brodmann
220. Selectați afirmația (sau afirmațiile) corectă/e cu privire la ariile
asociative parieto-temporo-occipitale: ( Emisfere cerebrale,
Petrovanu, pag 32)
a. Nu sunt diferențiate în raport cu dominanța emisferică
b. Sunt diferențiate în raport cu dominanța emisferică
c. Ariile stângi sunt fundamental legate de limbaj
d. Ariile drepte sunt fundamental legate de limbaj
e. Componentele nesintactice ale vorbirii sunt integrate în ariile
lobului stâng
f. Sindromul de neglijare apare în leziunea lobului parietal stâng
g. Aria 7 este implicată în procesul de atenție la stimuli vizuali
h. Aria 9 este implicată în procesul de atenție la stimuli vizuali
i. Ariile drepte dirijează intonația, intensitatea și sincronizarea
cuvintelor
j. Integrează ariile auditive și vizuale
221. Despre tunicile globului ocular se poate afirma: ( Organe de
simt, pag 62)
a. Pe suprafața internă a scleroticii se prind mușchii extrinseci ai
globului ocular
b. Sclerotica reprezintă 5/6 anterioare ale tunicii fibroase
c. Tunica cea mai externă este tunica fibroasă
d. Tunica fibroasă este alcătuită din două porțiuni egale: sclerotica și
corneea
e. Membranele de înveliș ale globului ocular sunt așezate concentric
una împrejurul celeilalte
f. Tunica cea mai internă este tunica nervoasă
g. Tunica mijlocie se mai numește și tunica vasculară
h. Sclerotica poate fi traversată de razele luminoase
i. Suprafața exterioară a scleroticii este concavă
j. Membranele de înveliș ale globului ocular sunt sferice
222. Despre tunicile globului ocular se poate afirma: ( Organe de
simt, pag 62)
a. Suprafața exterioară a scleroticii vine în raport cu fața anterioară a
capsule lui Tenon
b. Grupul posterior de orificii se găsește în jurul nervului optic
c. Grupul posterior de orificii este format din 4 orificii prin care trec
venele vortiginoase
d. Sclerotica are o culoare alb-albăstruie la omul tânăr
e. Sclerotica are un orificiu posterior mai mic și unul anterior mai
mare
 f. Pe suprafața exterioară a scleroticii se observă trei grupuri de
orificii
g. Grupul anterior de orificii se găsește puțin îndărătul ecuatorului
globului ocular
h. Suprafața interioară a scleroticii vine în raport cu fața exterioară a
retinei
i. Prin grupul mijlociu de orificii trec arterele ciliare lungi și scurte
posterioare
j. Grupul anterior de orificii vasculare este situat în jurul orificiului
posterior al scleroticii
223. Despre tunica externă a globului ocular se poate afirma:
( Organe de simt, pag 63)
a. Lama elastic anterioară a corneii se mai numește și membrane lui
Descemet
b. Cornea bombează pe fața exterioară a globului ocular
c. Sclerotica este transparentă
d. Cornea are forma de lentil de ceasornic
e. Locul unde sclerotic se continua cu cornea se numește limb sclera-
corneean
f. La nivelul orificiului posterior al scleroticii se găsește canalul lui
Schlemm
g. Nervul optic trece prin orificiul posterior al scleroticii
h. Orificiul anterior al scleroticii este mult mai mare decât cel
posterior
i. Canalul lui Schlemm are rolul de a elimina umoarea vitroasă
j. Fața posterioară a corneei vine în raport cu umoarea vitroasă
224. Despre tunica mijlocie a globului ocular se poate afirma:
( Organe de simt, pag67)
a. Pătura marilor vase a coroidei este formată dintr-un strat superficial
arterial și unul profund venos
b. Pătura cea mai internă a coroidei este lamina fusca
c. Formează o veritabilă camera caldă necesară pentru buna
funcționare a retinei
d. Coroida este porțiunea cea mai posterioară a tractului uveal
e. Pătura cea mai externă a coroidei este lama vitroasă
f. Porțiunea anterioară a tractului uveal se numește zona ciliară
g. Pătura marilor vase a coroidei este formată din țesut conjunctiv lax
h. Coroida are forma unui segment de sferă goală
i. Se mai numește și tunica nutritivă a globului ocular
j. Se mai numește și tract uveal
225. Despre tunica mijlocie a globului ocular se poate afirma că:
( Organe de simt, pag 67)
a. Mușchiul ciliar este format în cea mai mare parte a sa din fibre
 circulare
b. Peretele extern al zonei ciliare corespunde scleroticii
c. Pătura cea mai externă a coroidei este lamina fusca
d. Procesele ciliare au rolul de a secreta umoarea vitroasă
e. Fibrele irido-dilatatoare sunt inervate de sistemul parasimpatic
f. Pe secțiune zona ciliară are formă triunghiulară
g. Fața posterioară a irisului nu este pigmentată
h. Procesele ciliare sunt situate în partea posterioară a feței externe a
zonei ciliare
i. Coroida ține de la polul posterior al globului ocular până la câțiva
milimetri înaintea ecuatorului globului ocular
j. Coroida se continua anterior cu zona ciliară la nivelul unei linii
circulare festonate numită orra-serata
226. Despre retină se poate afirma că: ( Organe de simt, pag 74)
a. Pata galbenă se mai numește papila optică
b. Pata oarbă este o regiune circulară ușor deprimată în centru
c. La nivelul foveei centralis nu se găsesc decât celule cu bastonașe
d. Suprafața exterioară a retinei vine în raport cu mediile transparente
și refringente
e. La nivelul petei oarbe nu se percep imagini
f. Retina ciliară are valoare funcțională
g. Suprafața exterioară a retinei este concavă
h. Se întinde de la polul posterior al globului ocular până la marginile
pupilei
i. Retina adevărată este retina posterioară sau coroidiană
j. Foseta centrală este locul cel mai sensibil al retinei
227. Despre mediile transparente și refringente ale ochiului se poate
afirma că: ( Organe de simt, pag 77)
a. Camera anterioară a ochiului este ocupată în totalitate de umoarea
vitroasă
b. Cristalinul este învelit la suprafață de membrane cristaliniană
c. Camera anterioară a ochiului este delimitată anterior de cristalin
d. Cristalinul are forma unei lentile biconvexe
e. În spatele cristalinului este corpul vitros
f. Umoarea apoasă este situate în camera anterioară a ochiului
g. Camera posterioară a ochiului este delimitată posterior de iris
h. Camera anterioară a ochiului este delimitată anterior de cornee
i. Opacefierea umorii vitroase poartă numele de cataractă
j. Umoarea vitroasă este drenată de canalul lui Schlemm
228. Tunica externă a globului ocular conține: ( Organe de simt,
pag63)
a. Limbul sclero-cornean
b. Coroida
 c. Sclerotica, posterior
d. Corneea, anterior
e. Procesele ciliare
f. Plexul venos al lui Leber
g. Mușchii ciliari
h. Irisul
i. Orra serrata
j. Membrana lui Descemet
229. Tunica mijlocie a globului ocular conține: ( organe de simt, pag
67)
a. Mușchii ciliari
b. Corneea
c. Irisul, anterior
d. Celulele cu conuri
e. Procesele ciliare
f. Mușchiul drept extern
g. Coroida, posterior
h. Lamina fusca
i. Celulele cu bastonașe
j. Sclerotica
230. Despre mușchii extrinseci ai globului ocular se poate afirma:
a. Mușchiul oblic superior se termină pe sclerotică preecuatorial
b. Mușchiul oblic inferior se termină pe sclerotică preecuatorial
c. Sunt în număr de șase
d. Mușchiul drept extern este inervat de nervul abducens
e. Mușchiul drept intern are inserția de origine pe inelul lui Zinn
f. Mușchiul drept extern se termină pe sclerotică preecuatorial
g. Mușchiul oblic superior este inervat de nervul trohlear
h. Mușchiul mic oblic are inserția de origine pe inelul lui Zinn
i. Mușchiul drept superior se termină pe sclerotică retroecuatorial
j. Mușchiul drept intern este inervat de nervul abducens
231. Pleoapele conțin:
a. Conjunctiva, superficial
b. Bandelete tarse
c. Irisul
d. Mușchiul oblic inferior
e. Un plan muscular reprezentat de orbicularul ochiului
f. Capsula lui Tenon
g. Corneea
h. Țesut celular subcutanat fin
i. Conjunctiva, profund
j. Piele
232. Tunica internă a globului ocular conține:
 a. Orra serrata
b. Corneea
c. Tractul uveal
d. Celulele pigmentare
e. Neuronii multipolari
f. Retina ciliară
g. Retina iriană
h. Irisul
i. Coroida
j. Retina
233. Despre calea optică se poate afirma:
a. Are deutoneuronul în retină
b. Axonii neuronilor multipolari din retină formează nervul optic
c. Are primul neuron în retină
d. Tractul optic se termină în corpul geniculat medial
e. Nervul optic iese din orbită prin fisura orbitară inferioară
f. La nivelul chiasmei optice se încrucișează toate fibrele maculare
g. Deutoneuronul căii optice este reprezentat de neuronul multipolar
din retină
h. Primul neuron al căii optice este reprezentat de neuronul bipolar din
retină
i. La nivelul chiasmei optice se încrucișează fibrele temporale
j. Al treilea neuron al căii optice se găsește în coliculii cvadrigemeni
inferiori
234. Calea optică are în structura sa:
a. Celulele pigmentare din retină
b. Celulele cu conuri din retină
c. Neuroni bipolari din retină
d. Chiasma optică
e. Celulele cu bastonașe din retină
f. Pulvinarul
g. Putamenul
h. Neuroni multipolari din retină
i. Nervul optic
j. Tractul optic
235. Corneea conține:
a. O pătură epitelială posterioară
b. Lamina fusca
c. O lamă elastică posterioară
d. O pătură de celule pigmentare
e. Vase capilare
f. Un țesut propriu cornean
g. O pătură epitelială anterioară
 h. Membrana lui Bowman
i. Membrana corio-capilară
j. Orificiile venelor vortiginoase
236. Coroida conține:
a. Un strat superficial arterial din pătura marilor vase
b. O pătură corio-capilară
c. O pătură a marilor vase
d. Fibre irido-dilatatoare
e. Procese ciliare
f. Un strat superficial venos din pătura marilor vase
g. Orificii pentru arterele ciliare anterioare
h. Lamina fusca
i. Membrana lui Bowman
j. Lama vitroasă
237. Irisul conține:
a. Pupila
b. Fibre irido-constrictoare
c. Membrana lui Ruysch
d. Lamina fusca
e. O față anterioară ce dă culoarea ochilor
f. Membrana lui Bruch
g. O față posterioară
h. Membrana lui Descemet
i. Mușchiul lui Brücke
j. O față anterioară
238. Despre zona ciliară se poate afirma:
a. Are în compoziția sa procese ciliare care au rolul de a secreta
umoarea vitroasă
b. Este porțiunea mijlocie a tractului uveal
c. Are o bază îndreptată anterior
d. Are în compoziția sa mușchiul ciliar format în cea mai mare parte a
sa din fibre circulare
e. Are o bază corespunzătoare micii circumferințe a irisului
f. Pe secțiune are formă triunghiulară
g. Are un perete intern corespunzător marii circumferințe a irisului
h. Are un perete extern corespunzător scleroticii
i. Procesele ciliare sunt așezate în partea posterioară a feței externe a
zonei ciliare
j. Are un perete intern corespunzător retinei
239. Căile lacrimale propriu-zise sunt formate din:
a. Caruncula lacrimală
b. Punctele lacrimale
c. Inelul lui Zinn
 d. Celulele lacrimo-etmoidale
e. Lacul lacrimal
f. Sacul lacrimal
g. Plica semilunară
h. Canalele lacrimale
i. Glanda lacrimală
j. Canalul nazal
240. Despre căile lacrimale se poate afirma: org de simt pg 94-95
a. Pe fața internă a sacului lacrimal se deschide canalul lacrimal
comun
b. De la nivelul lacului lacrimal lacrimile trec prin punctele lacrimale
c. Lacul lacrimal este mărginit de porțiunile aciliare ale pleoapelor
d. Tuberculii lacrimali sunt situați la aceeași distanță în afară față de
ligamentul palpebral intern
e. Tuberculii lacrimali nu sunt situați la aceeași distanță în afară față
de ligamentul palpebral intern
f. Canalele lacrimale încep de la nivelul punctelor lacrimale
g. Sacul lacrimal este un rezervor fibros de formă rotundă
h. Sacul lacrimal se continuă superior cu canalul nazal
i. Canalul nazal se deschide în meatul superior
j. Fiecare canal lacrimal are o porțiune verticală și una orizontală
241. Despre glanda lacrimală se poate afirma: org de simt pg 90-91
a. Marginea anterioară a porțiunii orbitare reprezintă hilul prin care
pătrunde în glandă artera lacrimală
b. Porțiunea palpebrală este situată dedesubtul fundului de sac
conjunctival superior
c. Este împărțită de expansiunea aponevrotică a ridicătorului pleoapei
superioare în două porțiuni
d. Se găsește în partea supero-antero-externă a orbitei
e. Numai porțiunea palpebrală are canale excretoare
f. Porțiunea orbitară este situată în foseta lacrimală
g. Se continuă cu sacul lacrimal
h. Are o porțiune principală sau orbitară
i. Are o porțiune secundară sau palpebrală
j. Marginea posterioară a porțiunii orbitare vine în raport cu septul
orbitar
242. Despre conjunctivă se poate afirma: org de simt pg 88-89
a. Este o membrană mucoasă
b. Fundul de sac inferior conține plica semilunară
c. Sacul conjunctival este deschis la nivelul fantei palpebrale
d. Sunt trei funduri de sac conjunctivale: superior, inferior și intern
e. Fundul de sac superior conține caruncula lacrimală
f. Plica semilunară are fini perișori pe ea
 g. Plica semilunară are concavitatea îndreptată intern
h. Cavitatea conjunctivală are forma unui sac numit sacul conjunctival
i. Conjunctiva oculară acoperă sclerotica îndărătul ecuatorului
j. Conjunctiva fundurilor de sac continuă conjuntiva oculară cu cea
palpebrală
243. Pleoapa superioară conține: pag 81-82-83-84
a. O bandeletă tarsă ce formează porțiunea periferică a septului orbital
b. O margine aderentă, orbitară
c. Un ligament larg ce formează porțiunea centrală a septului orbitar
d. O bandeletă tarsă care are o margine liberă ce se continuă cu
ligamentul larg
e. O față anterioară vizibilă în totalitate când ochiul este închis
f. Tubercului lacrimal împarte marginea liberă în două porțiuni: una
internă, ciliară și una externă, aciliară
g. O margine liberă
h. O față posterioară, concavă
i. O margine liberă ce posedă o buză anterioară unde se deschid
glandele lui Meibomius
j. Un tubercul lacrimal
244. În structura sprâncenelor se găsesc:
a. Un plan muscular superficial reprezentat de orbicularul ochiului
b. Un plan muscular superficial reprezentat de mușchiul sprâncenos
c. Pielea nu conține glande sebacee
d. Un strat celular submuscular format din țesut conjunctiv lax
e. Un corp situat extern
f. Piele
g. O coadă situată intern
h. Perii sprâncenari
i. Un plan muscular profund reprezentat de orbicularul ochiului
j. Strat celular subcutanat
245. Despre mușchii extrinseci al globului ocular și nervii care îi
inervează se poate afirma: pag. 93 94 95
a. Nervul oculomotor ajunge în orbită prin fisura orbitară inferioară
b. Mușchiul oblic superior este inervat de nervul trohlear
c. Sunt vascularizați de arterele musculare, superioară și inferioară,
ramuri din artera oftalmică
d. Toți mușchii drepți au inserția de origine pe inelul lui Zinn
e. Nervul oculomotor trece prin șanțul carotidian (șanțul sinusului
cavernos)
f. Când se contractă simultan mușchii drepți trag înainte globul ocular
g. Ajuns în orbită nervul III se împarte în patru ramuri
h. Cei patru mușchi drepți formează o piramidă
i. Mușchii oblici se mai numesc și mușchii retractori ai globului
 ocular
j. Nervul trohlear își are originea reală într-un nucleul motor situate în
mezencefal deasupra nucleului oculomotor
246. Despre mușchii extrinseci ai globului ocular și nervii lor se
poate afirma:
a. Marele oblic are accesor acțiune de ridicare a globului ocular
b. Marele oblic are acțiunea principal de rotator înăuntru a globului
ocular
c. Mușchiul drept extern este abductor al globului ocular
d. Micul oblic este inervat de nervul trohlear
e. Micul oblic își are originea imediat înaintea sacului lacrimal
f. Pentru mișcarea de abducție a globului ocular acționează chinga
orizontală a drepților extern și intern
g. Nervul abducens înconjură fața laterală a pedunculului cerebral
h. Mușchii oblici sunt pretractori ai globului ocular
i. Mușchiul drept superior este un ridicător al globului ocular
j. Mușchiul mare oblic este lipsit de teacă musculară în porțiunea
dinaintea scripetelui de reflexie
247. Despre capsula lui Tenon se poate afirma:
a. Topografic, capsula lui Tenon are două segmente: central și ocular
b. Prezintă o față anterioară, convexă, ce corespunde retinei
c. Este situată îndărătul globului ocular
d. Foița sa posterioară este subțire și aderă de cornee
e. Prezintă o față posterioară, concavă
f. Separă globul ocular de partea posterioară a orbitei
g. Se mai numește aponevroza oculo-palpabrală
h. Se mai numește și aponevroza orbitară
i. Este formată din trei foițe
j. Este așezată în plan frontal
248. Mediile transparente și refringente ale ochiului cuprind:
a. Umoarea apoasă
b. Retina
c. Lamina fusca
d. Membrana lui Bruch
e. Procesele ciliare
f. Lama vitroasă
g. Ligamentul inelar al lui Zinn
h. Cristalinul
i. Corpul vitros
j. Umoarea sticloasă
249. Despre cornee se poate afirma:
a. Vine în raport prin fața posterioară cu umoarea vitroasă
b. Reprezintă șesimea anterioară a tunicii fibroase
 c. Are o față posterioară, convexă
d. Are o pătură epitelială anterioară formată dintr-un singur rând de
celule cubice
e. Are forma unei lentile de ceasornic
f. Nu are în grosimea ei vase sanguine
g. Are un țesut propriu cornean care conține vase capilare
h. Are un strat posterior reprezentat de membrana lui Bowman
i. Are o circumferință care corespunde limbului sclero-cornean
j. Conține multe filete nervoase
250. Despre globul ocular se poate afirma: pag.79
a. Umoarea apoasă este o substanță gelatinoasă, vâscoasă
b. Este împărțit de cristalin în două camere: una anterioară și una
posterioară
c. Umoarea apoasă este străbătută de ligamentul hialoidian
d. Umoarea apoasă este învelită în membrana hialoidiană
e. Camera anterioară este împărțită de cristalin în două compartimente
f. Umoarea apoasă este secretată de procesele ciliare în
compartimentul posterior
g. În fața cristalinului este camera posterioară
h. Compartimentul anterior al camerei anterioare comunică cu
compartimentul posterior prin orificiul pupilar
i. Compartimentul anterior al camerei anterioare este situat între
cornee și iris
j. Umoarea apoasă este secretată de procesele ciliare în
compartimentul anterior al camerei anterioare
251. Despre urechea medie se poate afirma: pag 12-13
a. Pe peretele intern se găsește promontoriul
b. Peretele extern este format de timpan
c. Pe peretele posterior se găsește orificiul de intrare al nervului
coarda timpanului
d. Peretele anterior este format de foseta jugulară
e. Pe peretele anterior se găsește foseta determinată de corpul
nicovalei
f. Peretele inferior are raport cu vena jugulară internă
g. Pe peretele intern, la limita cu peretele anterior se găsește piramida
h. Peretele superior este format de tegmen tympani
i. Nervul coarda timpanului iese din urechea medie prin peretele
intern
j. Pe peretele extern se găsește fereastra ovală
252. Despre urechea medie se poate afirma:
a. Pe peretele posterior se deschide trompa lui Eustachio
b. Peretele anterior vine în raport cu artera carotidă internă
c. Ciocanul se găsește între nicovală și scăriță
 d. Pe peretele posterior se deschide aditus ad antrum
e. Mușchiul scăriței este inervat de nervul mandibular
f. Ciocanul are două ligamente
g. Peretele superior vine în raport cu faringele
h. Pe peretele intern se găsește fereastra rotundă
i. Nervul coarda timpanului trece între ciocan și nicovală
j. Talpa scăriței se sprijină pe membrana ce acoperă fereastra ovală
253. Despre pavilionul urechii se poate afirma: pag. 2-3
a. Majoritatea reliefurilor se găsesc pe fața externă
b. În porțiunea inferioară a concăi(cavum conchae) se deschide meatul
auditiv extern
c. Anterior față de tragus se găsește antitragusul
d. Helixul se împarte superior în două brațe care delimitează foseta
naviculară
e. Tragusul se găsește înaintea concăi
f. Antihelixul se găsește posterior față de helix
g. Conca este împărțită de terminarea helixului în două segmente
h. Tragusul are o formă triunghiulară
i. Relieful ce înconjură extern majoritatea pavilionului se numește
Helix
j. Lobulul urechii se găsește superior
254. Despre urechea medie se poate afirma: pag. 12-13-14-15-16
a. Pe peretele inferior se găsește un relief determinat de canalul
semicircular extern
b. Pe fața internă a timpanului se prinde ciocanul
c. Postero-inferior față de promonotoriu se găsește fereastra rotundă
d. Paracentezele se fac în cadranul antero-superior
e. Între foseta rotundă și fereastra ovală, posterior față de promontoriu
se găsește sinus timpani
f. Pe peretele posterior, cel mai sus se găsește orificiul de deschidere
al aditusului ad antrum
g. Peretele inferior corespunde în întregime golfului venei jugulare
externe
h. Pe peretele intern se găsește promontoriul
i. În partea superioară peretele anterior vine în raport cu canalul
carotidian al stâncii
j. Pars flacida se găsește în partea inferioară a timpanului
255. Despre urechea medie se poate afirma:
a. Scărița are un corp și două ramuri
b. Punctul cel mai proeminent al timpanului se numește ombilic sau
umbo
c. Mușchiul ciocanului este inervat de nervul facial
d. Pars densa este situată în partea inferioară a timpanului
 e. Vârful cozii ciocanului corespunde ombilicului
f. Mușchiul ciocanului se inseră pe spina sfenoidului
g. Ciocanul este cel mai lung din cele trei oscioare
h. Mușchiul scăriței este inervat de nervul maxilar, ram din trigemen
i. Ramul orizontal al nicovalei se articulează cu scărița
j. Ligamentele superior și extern ale timpanului formează ligamentul
axil al lui Helmholtz
256. Despre labirintul osos se poate afirma:
a. Melcul osos este situat antero-inferior față de vestibul
b. Pe peretele extern al vestibulului se găsește piramida vestibulului
c. Peretele anterior corespunde inferior apeductului lui Fallope
d. Are o cavitate centrală numită vestibul
e. Pe peretele extern al vestibulului se găsește fereastra ovală
f. Are trei canale semicirculare osoase dispuse postero-superior
g. Pe peretele intern al vestibulului se găsește creasta vestibulului
h. Pe peretele superior al vestibulului se găsește gropița cohleară
i. Pe peretele inferior al vestibulului se găsește gropița semiovoidă
j. Pe peretele intern al vestibulului se găsește orificiul ampular de
deschidere al canalului semicircular posterior
257. Despre pavilionul urechii se poate afirma:
a. Rădăcina helixului împarte conca în două segmente: unul
triunghiular, superior și unul inferior, ovalar
b. Pe fața internă a helixului se află implantate câteva fire de păr
c. Antitragusul este situat îndărătul tragusului
d. În mijlocul feței externe se observă o depresiune profundă numită
conca urechii
e. Pe fața internă a pavilionului se observă concavitatea concăi
f. Tragusul este un relief de formă triunghiulară situat înaintea concăi
g. Helixul începe din interiorul concăi prin rădăcina helixului
h. Mușchiul auricular anterior pleacă de pe aponevroza epicraniană și
se termină pe convexitatea fosetei auriculare
i. Prezintă două fețe: una externă și una internă
j. Tragusul este despărțit de helix prin șanțul antetrago-tragian
258. Despre conductul auditiv extern se poate afirma:
a. Peretele superior al conductului auditiv extern vine în raport cu
glanda parotidă
b. Peretele inferior al segmentului osos este format de osul timpanal
c. Peretele superior al segmentului osos este format de porțiunea
orizontală a solzului temporal
d. Lama fibroasă formează peretele anterior și inferior al segmentului
fibro-cartilaginos
e. Orificiul extern al segmentului osos prezintă deasupra părții sale
antero-inferioare o mică lamelă osoasă numită spina retromeatică a
 lui Henle
f. Lama cartilaginoasă formează peretele posterior și superior al
segmentului fibro-cartilaginos
g. Este dispus între concă și urechea medie
h. Orificiul intern al segmentului osos prezintă pe circumferință un
șanț numit sulcus timpanicus
i. Peretele anterior al conductului auditiv extern vine în raport cu
apofiza mastoidă
j. Este format din două părți distincte: una externă, fibro-
cartialginoasă și una internă, osoasă
259. Despre urechea externă se poate afirma:
a. Peretele anterior al conductului auditiv extern vine în raport cu
articulația temporo-mandibulară
b. Mușchiul auricular posterior pleacă de pe stiloidă la convexitatea
concăi
c. Ligamentul extrinsec anterior al pavilionului urechii unește conca
cu mastoida
d. Este formată din pavilionul urechii și conductul auditiv extern
e. Peretele inferior al conductului auditiv extern vine în raport cu
glanda parotidă
f. Peretele posterior al conductului auditiv extern vine în raport cu
apofiza mastoidă
g. Peretele superior al segmentului osos al conductului auditiv extern
este format de osul timpanal
h. Peretele anterior al segmentului osos al conductului auditiv extern
este format de osul timpanal
i. Mușchii intrinseci ai pavilionului urechii sunt în număr de trei
j. Ligamentul extrinsec posterior al pavilionului urechii unește
tragusul cu apofiza zigomatică
260. Despre labirintul osos se poate afirma:
a. Peretele intern al vestibulului corespunde fundului conducutului
auditiv intern
b. Pe peretele extern al vestibulului se găsesc cele două orificii de
deschidere ale canalului semicircular extern
c. Peretele anterior al vestibulului este cel mai larg
d. Brațul superior al crestei vestibulului se termină pe gropița
semisferică
e. Vestibulul osos se prezintă sub forma unei cavități cubice cu șase
pereți
f. Brațul inferior al crestei vestibulului se termină pe gropița
semiovoidă
g. Creasta vestibulului are o direcție antero-posterioară
h. Peretele posterior al vestibulului prezintă orificiul neampular al
 canalului semicircular posterior
i. Creasta vestibulului are o direcție supero-inferioară
j. Peretele extern al vestibulului separă vestibulul de urechea medie
261. În urechea medie se găsesc:
a. Nicovala
b. Canale semicirculare osoase
c. Labiritnul membranos
d. Nervul coarda timpanului
e. Canale semicirculare membranoase
f. Melcul osos
g. Melcul membranos
h. Ciocanul
i. Mușchiul scăriței
j. Scărița
262. În urechea internă se găsesc:
a. Tragusul
b. Sacula
c. Nicovala
d. Melcul osos
e. Canale semicirculare osoase
f. Utricula
g. Ciocanul
h. Vestibulul osos
i. Timpanul
j. Scărița
263. Pavilionul urechii conține:
a. Antehelixul
b. Utricula
c. Helixul
d. Scărița
e. Tragusul
f. Nicovala
g. Conca
h. Timpanul
i. Foseta naviculară
j. Ciocanul
264. Melcul osos conține:
a. Sacula
b. Lama spirală
c. Utricula
d. Cohleea
e. Canalul semicircular extern
f. Canalul semicircular superior
 g. Ganglionul lui Scarpa
h. Modiolul
i. Helicotrema
j. Columela
265. Labirintul osos conține:
a. Nicovala
b. Utricula
c. Helixul
d. Melcul osos
e. Vestibulul membranos
f. Ciocanul
g. Canalele semicirculare osoase
h. Vestibulul osos
i. Timpanul
j. Scărița
266. Labirintul membranos conține:
a. Timpanul
b. Scărița
c. Vestibulul osos
d. Utricula
e. Membrana bazilară
f. Membrana lui Reisner
g. Canalele semicirculare osoase
h. Perilimfa
i. Canalele semicirculate membranoase
j. Sacula
267. Despre melcul osos se poate afirma:
a. Tubul spiral are peretele intern format de capsulă
b. Vârful lamei ajunge la capsulă
c. Septul spiral se întinde în sens transversal între columelă și fața
internă a capsulei
d. Este un conduct răsucit
e. Tubul spiral are peretele extern format de columelă
f. Lama spirală este situată în afara lamei de contururi
g. Descrie două ture și jumătate în jurul unei formațiuni conice
h. Columela are formă conică și este situată în centrul conului gol pe
care îlm formează capsula
i. Capsula delimitează peretele extern al melcului
j. Conductul auditiv intern este situat în grosimea stâncii și paralel cu
axul stâncii
268. Melcul membranos conține:
a. Organul spiralat al lui Corti
b. Membrana bazilară
 c. Sacula
d. Septul spiral
e. Canalul endolimfatic
f. Ligamentul bazilar
g. Utricula
h. Columela
i. Membrana lui Reisner
j. Canalul cohlear
269. Despre labirintul membranos se poate afirma:
a. Macula este acoperită de un strat mucos, de aspect gelatinos și care
formează membrana otolitică
b. Pata acustică a saculei nu are aceeași structură ca cea utriculară
c. Calibrul canalelor semicirculare membranoase este de 1/3 din cel al
canalelor osoase
d. Sacula are formă ovoidă
e. Utricula este situată superior față de saculă
f. Vestibulul membranos se compune din două vezicule: utricula și
sacula
g. La nivelul maculei utriculare se termină dendritele neuronilor din
ganglionul lui Corti
h. Sacula este situată superior utriculei
i. Utricula are formă ovoidală Autricula este căptușită de un epiteliu
care prezintă îngroșare și diferențiere la locul de contact cu foseta
semiovoidă
j. Îngroșarea epiteliului la locul de contact cu foseta semiovoidă se
numește pata acustică sau macula utriculară
270. Despre calea acustică se poate afirma:
a. Al treilea neuron al căii acustice se află în coliculii cvadrigemeni
superiori
b. Axonii neuronilor din ganglionul Corti formează componenta
acustică a nervului VIII
c. Axonii neuronilor din ganglionul lui Corti părăsesc melcul osos pe
la baza acestuia
d. Al treilea neuron al căii acustice se află în corpul geniculat lateral
e. Primul neuron este situat în ganglionul lui Corti
f. Al doilea neuron al căii acustice se găsește în nucleii vestibulari din
bulb
g. Axonii neuronilor din nucleii vestibulari formează striurile acustice
h. Dendritele neuronilor din ganglionul lui Corti pătrund între foițele
lamei spirale
i. Ganglionul lui Corti este situat în canalul lui Rosenthal din melcul
osos
j. Primul neuron este situat în ganglionul lui Scarpa
271. Despre urechea medie se poate afirma:
a. Pe peretele intern se găsește anterior promontoriul
b. La copii înclinația timpanului este mai mica
c. Prin peretele inferior vine în raport cu meningele
d. Pe peretele posterior se deschide aditus ad antrum
e. Prin peretele inferior vine în raport cu vena jugulară internă
f. Prin peretele posterior vine în raport cu trompa lui Eustachio
g. Prin peretele superior vine în raport cu encefalul
h. Prin peretele intern vine în raport cu conductul auditiv extern
i. Fereastra rotundă are aspectul unei ,,guri de cuptor’’
j. Prin peretele anterior vine în raport cu artera carotidă internă
272. Ciocanul prezintă:
a. O talpă
b. Un brat posterior
c. O platina
d. Un mușchi
e. Un corp
f. Un gât
g. O coadă
h. Un cap
i. O apofiză lungă
j. Un braț anterior
273. Despre trompa lui Eustachio se poate afirma:
a. Fața antero-externă vine în raport cu scizura lui Glasser
b. Are forma a două conuri unite prin vârful lor
c. Orificiul faringian este delimitat posterior de repliul salpingo-
palatin
d. Este un conduct lung ce face comunicarea între urechea medie și
rinofaringe
e. Fața antero-externă are raport cu canalul osos al carotidei interne
f. Conul osos este situate postero-extern
g. Fața postero-internă vine în raport cu mușchiul peristafilin extern
h. Are un schelet fibro-cartilaginos reprezentat de stânca temporalului
i. Porțiunea cea mai strâmtă se numește istmul trompei
j. Orificiul timpanic se găsește pe peretele intern al urechii medii
274. Despre melcul membranos se poate afirma:
a. Pe secțiune are formă de prismă triunghiulară cu vârful pe peretele
extern al lamei de contururi
b. Începe în vestibul
c. Membrane tectoria are aspectul unei clape care e străbătură de cilii
celulelor auditive
d. Începe printr-o extremitate în fund de sac la nivelul fosetei cohleare
e. Este un canal spiralat situat în interiorul melcului osos
 f. Se angajează în lama de contururi pe care o parcurge pe toată
întinderea sa
g. Se mai numește canal cohlear
h. Membrana reticulară se găsește dedesubtul arcadelor lui Corti
i. Are un perete anterior format de membrane bazilară
j. Are un perete posterior format de membrane lui Reisner
275. Despre timpan se poate afirma:
a. Este alcătuit din două straturi din care cel epidermic este situat
intern
b. Punctul său cel mai proeminent se numește ombilic sau umbo
c. Formează peretele extern al urechii medii
d. Este o membrană subțire și transparentă
e. Se inseră pe circumferința orificiului extern al canalului auditiv
intern
f. Pars densa este situată în porțiunea superioară
g. Bombează către urechea medie
h. Este înclinat oblic în jos și înăuntru
i. Pars flacida este alcătuită numai din epiderm și stratul fibros
j. Paracentezele timpanului se efectuează în cadranul antero-superior
276. Nicovala prezintă:
a. Apofiza lenticulară
b. Un ram vertical
c. Ligamentul inelar al bazei
d. Un ligament posterior
e. Un gât
f. O coadă
g. Un corp
h. Un mâner
i. Un ram orizontal
j. O platină
277. Despre canalele semicirculare osoase se poate afirma:
a. Sunt orientate pe cele trei planuri ale spațiului
b. Canalul semicircular extern se deschide în vestibul prin două
orificii: unul ampular și celălalt neampular
c. Sunt niște cavități tubulare
d. Canalul semicircular superior comunică cu baza craniului prin
foseta ungveală
e. Sunt situate în interiorul canalelor semicirculare membranoase
f. Sunt în număr de trei
g. Canalul semicircular posterior comunică cu melcul osos prin
helicotremă
h. Canalul semicircular extern este situat în plan orizontal
i. Canalul semicircular superior este dispus în planul sagital
 j. Canalul semicircular extern și cel superior se deschid în vestibul
printr-un orificiu comun
278. Organul Corti se compune din:
a. Tunelul lui Corti
b. Ligamentul spiral
c. Membrana lui Reissner
d. Helicotremă
e. Celulele lui Deiters
f. Membrana reticulară
g. Celulele senzoriale ciliate ale lui Corti
h. Modiol
i. Canalul lui Rosenthal
j. Membrana tectoria
279. Scărița prezintă:
a. Un cap
b. Un gât
c. Un braț anterior
d. O bază
e. O coadă
f. Platina
g. Un mușchi inervat de nervul mandibular
h. Ligamentul inelar al bazei
i. Apofiza lenticulară
j. Un corp
280. În raport cu structura peretelui extern, urechea medie poate fi
împărțită în:
a. Un etaj mijlociu numit căsuța
b. Un etaj inferior epitimpanic
c. Un etaj inferior numit epitimpan
d. Un etaj mijlociu numit atriu
e. Un etaj superior epitimpanic sau atica
f. Un etaj superior epitimpanic sau lojeta
g. Un etaj inferior, hipotimpanic
h. În atică se găsește cea mai mare parte a elementelor osiculare
i. Un etaj superior numit mezotimpan
j. Un etaj superior numit atriu
281. Despre limbă putem afirma: pag 110-111
a. Este situată în cavitatea bucală delimitată de arcadele dentare
b. Pe fața inferioară sunt papilele circumvalate
c. Din punct de vedere anatomic prezintă un schelet osteo-fibros,
mușchi și mucoasă
d. Pe fața superioară, papilele calciforme sunt dispuse în formă de
„V”
 e. Mucoasa ei este grosă între venele ranine
f. Prezintă o porțiune anterioară (faringiană) și una posterioară
(bucală)
g. Pe fața inferioară prezintă pe linia mediană frâul limbii
h. Are rol în masticație, deglutiție și articularea cuvintelor
i. Pe fața superioară prezintă caruncule salivare
j. Este segmentul intermediar al analizatorului gustativ
282. Despre mușchii limbii putem afirma: pag.115-116-117-118
a. Sunt extrinseci, cei care au inserția de origine în afara limbii
b. Singurul mușchi intrinsec este mușchiul lingual
c. Sunt intrinseci, cei care au originea și inserția terminală la nivelul
limbii
d. În funcție de origine există 4 categorii de mușchi extrinseci
e. Sunt în număr de 17 și anume: 8 perechi și unul nepereche
f. Al treilea grup extrinsec este reprezentat de mm. genio-, stilo-,
palato-glos
g. Al doilea grup extrinsec este reprezentat doar de mm. lingual
superior
h. Mușchii extrinseci sunt genio-, hio-, stilo-, palato-, faringo-,
amigdalo-glos
i. Singurul mușchi intrinsec este mușchiul transvers
j. Primul grup extrinsec este reprezentat de mușchiul palatoglos
283. Papilele linguale sunt:
a. Fungiforme, asemănătoare unei ciuperci
b. Foliate, formate dintr-o serie de pliuri verticale
c. Sediul papilelor filiforme este pe partea posterioară a limbii
d. Fungiforme sunt cele mai numeroase fiind răspandite pe toată
întinderea mucoasei
e. Hemisferice, cele mai mici
f. Calciforme, cele care formează „V”-ul lingual
g. Papilele hemisferice sunt mai abundente posterior "V"-ului lingual
h. Filiforme cu formă conică din vârful cărora se desprind prelungiri
filiforme
i. Papilele foliate sunt mai abundente la vârful limbii
j. Papilele foliate sunt singurele prevăzute cu corpusculi gustativi
284. Vascularizația arterială a limbii este asigurată de:
a. Artera dorsală a limbii și sublinguală, ramuri colaterale ale arterei
linguale
b. Artera ranină, artera terminală a arterei linguale
c. Artera sfenopalatină
d. Artera suborbitară
e. Artera faringiană ascendentă
f. Artera linguală, ram colateral al carotidei externe
 g. Artera alveolară superioară
h. Artera palatină inferioară
i. Artera etmoidală posterioară
j. Artera transversă a feței
285. Despre vascularizația limfatică a limbii putem afirma:pag.123
a. Vasele grupului mijlociu se varsă în ganglionii jugulari interni
b. Vasele eferente se grupează într-un grup posterior, anterior,
mijlociu, lateral
c. Grupul lateral se varsă în ganglionul de sub burta anterioară a
digastricului
d. Vasele grupului posterior traversează mușchii milo-hioidieni
e. Grupul anterior culege limfa de la vârful limbii
f. Grupul anterior are 3 vase ce se termină în ganglionul Kuttner
g. Grupul mijlociu se varsă în ganglionii submaxilari
h. Grupul posterior coboară regiunea infrahioidiană
i. Grupul posterior culege limfa de la baza limbii
j. Vasele grupului posterior se varsă în ganglionii jugulari interni
286. Despre inervația limbii putem afirma:
a. Inervația motorie a limbii este asigurată de nervul hipoglos
b. Inervația motorie a mușchilor grupei II provine din nervul lui
Wriesberg
c. Inervația senzitivă provine din nervul lingual și glosofaringian
d. Inervația motorie a mușchilor grupei III provine din nervul
glosofaringian
e. Inervația senzorială provine din nervul intermediar a lui Wriesberg
f. Inervația senzitivă provine din nervul laringeu superior
g. Inervația motorie a mușchilor intriseci provine din nervul vag
h. Inervația senzitivă a 1/3 posterioare a limbii este asigurată de
nervul hipoglos
i. Inervația motorie a mușchilor grupei I provine din nervul lingual
j. Inervația senzorială provine din nervul glosofaringian
287. Despre corpusculii gustativi putem afirma:
a. Sunt mai abundenți pe fața inferioara a limbii
b. Reprezintă segmentul periferic al analizatorului gustativ
c. Bastonașul gustativ se gasește în porul gustativ al corpusculului
d. Sunt absenți în papilele calciforme
e. Sunt formați din celule de susținere și celule senzoriale gustative
f. Sunt situați în papilele filiforme
g. Celulele de susținere recepționează gustul amar
h. Sunt situați în grosimea păturei epiteliale ale mucoasei linguale
i. Celulele senzoriale gustative sunt prevăzute cu bastonaș gustativ
j. Sunt absenți în papilele fungiforme
288. Despre primul neuron al segmentului intermediar putem
 afirma:
a. Axonii neuronilor din ganglionul lui Andersch formeaza nervul VII
bis
b. Nervul IX prezintă pe traiect ganglionul plexiform
c. Nervul X are pe traiect: ganglionul intracranian al lui Ehrenritte
d. Axonii neuronilor din ganglionul geniculat formează nervul VII bis
(intermediar)
e. Se situează în ganglionul intracranian al lui Ehrenritter al nervului
IX
f. Nervul vag are pe traiect: ganglionul lui Andersch
g. Se situează în ganglionul plexiform al nervului vag
h. Se situează în ganglionul geniculat al facialului
i. Nervul facial prezintă pe traiectul său ganglionul lui Andersch
j. Se situează în ganglionul lui Andersch al nervului IX
289. Despre deutoneuron putem afirma:
a. Partea superioară a nucleului fasciculului solitar este lemniscus
medialis
b. Axonii neuronilor nucleului fascicular solitar sfârșesc în
metatalamus
c. Axonii neuronilor nucleului fascicular solitar se alătură panglicei
lui Reil
d. Axonii neuronilor nucleului fascicular solitar sfârșesc în talamus
e. Axonii protoneuronilor fac sinapsă cu neuronii nucleului
fasciculului solitar
f. Partea superioară a nucleului fasciculului solitar este nucleul lui
Nageotte
g. Axonii neuronilor nucleului fascicular solitar sfârșesc în
subtalamus
h. Axonii neuronilor nucleului fascicular solitar străbat trunchiul
cerebral
i. Axonii neuronilor nucleului fascicular solitar sfârșesc în bulb
j. Axonii deutoneuronilor nu decusează
290. Zona de recepție a senzațiilor gustative se găsește: pag. 128
a. Extinsă spre faringe
b. În principal pe fața ventrală a limbii
c. Extinsă spre etajul superior al laringelui
d. Extinsă spre segmentul juxtalingual al vălului palatin
e. În principal pe fața dorsală a limbii și marginile ei
f. Extinsă spre etajul subglotic al laringelui
g. Extinsă spre epiglotă
h. Extinsă până la nivelul traheei
i. Doar pe fața dorsala a limbii
j. Extinsă spre etajul glotic al laringelui
291. Despre piramida nazală putem afirma: pag.132-133-134
a. Arterele provin din artera facială și oftalmică
b. Inervația senzitivă este asigurata de ramurile nervului VII
c. Scheletul este osos în segmentul superior
d. Vârful piramidei nazale este dispus anterior, formând lobulul
nasului
e. Prezintă 3 fețe, 3 margini, o bază și un vârf
f. Pătura musculară este reprezentată de mușchii pieloși
g. Aripile nasului prezintă schelet osos
h. Șanțul nazogenian separă piramida nazală de buza superioară
i. Scheletul este fibro-cartilaginos în segmentul inferior
j. Pătura musculară este reprezentată de un singur mușchi, piramidal
al nasului
292. Despre meatul inferior putem afirma:
a. Prezintă deschiderea sinusului sfenoidal
b. Peretele extern vine în raport cu sinusul maxilar
c. Prezintă deschiderea sinusului frontal
d. Peretele extern vine în raport cu sinusul frontal
e. Este delimitat de fața externă a cornetului mijlociu și peretele
extern al fosei
f. Peretele extern reprezintă locul de abord al sinusului maxilar
g. Este delimitat de fața externă a cornetului inferior și peretele extern
al fosei
h. Prezintă deschiderea inferioară a canalului lacrimo-nazal
i. Este delimitat de fața externă a cornetului inferior și peretele extern
al fosei
j. Se află deschiderea superioară a canalului lacrimo-nazal
293. Despre meatul mijlociu putem afirma:
a. Prezintă deschiderea sinusuui sfenoidal
b. Vine în raport cu celulele etmoidale posterioare
c. Este spațiul dintre cornetul mijlociu și peretele extern al fosei
nazale
d. Prezintă orificiul de deschidere al sinusului maxilar
e. La nivelul extremității superioare este gaura sfeno-palatină
f. Prezintă deschiderea sinusului pterigoidian
g. Prezintă orificiul de deschidere al sinusului frontal
h. Prezintă șanțul unciform și șanțul bulei etmoidale
i. Prezintă orificiul de deschidere al celulelor etmoidale anterioare
j. Prezintădeschiderea canalului lacrimo-nazal
294. Despre mucoasa nazală putem afirma:
a. Prelungirile periferice ale celulelor senzorile străbat lama ciuruită
etmoidală
b. Celulele olfactive sunt celule neuronale bipolare
 c. La nivelul aperturii piriforme se continuă cu mucoasa faringiană
d. Corionul prezintă țesut cavernos erectil
e. La nivelul orificiilor choanale se continuă cu mucoasa
rinofaringelui
f. În etajul inferior al foselor,colorația este galbenă datorită unui
pigment
g. Secretă mucus numai la nivelul meaturilor superioare și mijlocii
h. Mucoasa olfactivă are colorație gălbuie
i. Este absentă la nivelul meaturilor respiratorii
j. Colorația este roșiatică datorită vascularizației bogate în etajul
inferior
295. Vascularizația foselor nazale este asigurată de:
a. Artera meningee accesorie
b. Artera suborbitară
c. Artera temporală profundă
d. Artera pterigopalatină
e. Artera supraorbitară
f. Artera sfeno-palatină
g. Artera angulară
h. Artera nazală posterioară
i. Arterele etmoidale anterioară și posterioară
j. Artera linguală
296. Inervația senzitivă a mucoasei nazale este asigurată de:
a. Nervul pietros mic
b. Nervul sfeno-palatin intern
c. Nervul nazal posterior
d. Nervul sfeno-palatin extern
e. Nervul lingual
f. Nervul pietros mare
g. Nervul pterigo-palatin
h. Nervul oftalmic
1. Nervul nazal intern
i. Nervii olfactivi
297. Este adevărat despre receptorul olfactiv:
a. Reprezintă al doilea neuron al căii olfactive
b. Prelungirea dentritică pătrunde în craniu prin lama ciuruită
c. Are dublă funcție: recepție și transmisie
d. Prelungirea dentritică se ramifică prin cilii olfactivi
e. Este reprezentat de neuronii mitrali ai bulbului olfactiv
f. Prelungirea axonică pătrunde în craniu prin lama ciuruită
g. Este situat în meatul superior
h. Prelungirea axonică se ramifică prin cilii olfactivi
i. Este reprezentat de celulele olfactive Schultze
 j. Este situat la nivelul ariei senzitive (pata galbenă) din mucoasa
nazală
298. Despre striile olfactive este adevărat:
a. Bandeletele olfactive ajung la spațiul perforat anterior și se împart
în strii
b. Stria laterală se termină în trigonul olfactiv
c. Bandeletele olfactive ajung la spațiul perforat posterior și se împart
în strii
d. Stria laterală se termină în scoarța uncusului hipocampic și nucleul
amigdalian
e. Stria mediala sfârșește în aria septală
f. Sunt în număr de 4 de fiecare parte
g. Stria medială sfârșește în trigonul olfactiv
h. Sunt câte 3 strii:medială, mijlocie, laterală
i. Stria mijlocie se termină în aria septală
j. Stria mijlocie se termină în piramida și trigonul olfactiv
299. Referitor la raporturile sinusului sfenoidal putem afirma:
a. Peretele superior corespunde șeii turcești ,având raport cu hipofiza
b. Peretele intern corespunde șeii turcești, având raport cu hipofiza
c. Peretele inferior este în raport cu partea anterioară a bolții
rinofaringelui
d. În raport cu canalul optic este segmentul cranian al peretelui extern
e. În raport cu canalul optic este segmentul orbitar al peretelui extern
f. Peretele extern este reprezentat de septul intersinusal
g. Peretele extern prezintă doua segmente: cranian și orbitar
h. Peretele intern este reprezentat de septul intersinusal
i. Peretele intern prezintă doua segmente:cranian și orbita
j. Peretele inferior este în raport cu partea posterioară a bolții
rinofaringelui
300. Despre marginile cavității sinusului maxilar putem afirma:
a. Sunt în număr de 4: anterioară, posterioară, superioară, inferioară
b. Marginea inferioară este cunoscută și sub denumirea de planșeul
sinusului
c. Marginea posterioară este în raport cu labirintul etmoidal
d. Marginea inferioară este cunoscută și sub denumirea de plafonul
sinusului
e. Marginea anterioară are raport cu fanta pterigo-maxilară
f. Marginea superioară este în raport cu labirintul etmoidal
g. Al 2-lea premolar și primii 2 molari superior sunt în raport cu
marginea inf.
h. Doar al 2-lea premolar superior este în raport cu marginea
inferioară
i. Marginea posterioară are raport cu fanta pterigo-maxilară
j. Marginea anterioară este verticală la unirea peretelui lacrimal cu cel
zigomatic