1.

În osteogeneză:
A. Se transformă țesutul cartilaginos sau conjunctivo-fibros al embrionului
B. În cartilaj apar centri primari de osificare întâi în epifiză, apoi în diafize
C. Centrii de osificare apar în jurul unor capilare din cartilaj
D. Osificarea epifizelor se desfășoară în paralel cu creșterea lor
2. Osificarea:
A. Desmală se mai numește endoconjunctivă
B. Encondrală formează oase de cartilaj
C. Desmală se realizează în jurul unor centre de osificare din epifiză și diafiză
D. Endoconjunctivă formează oase de membrană
3. Creșterea oaselor:
A. În lungime este însoțită de osificare endoconjunctivă
B. În grosime este însoțită de osificare desmală
C. În lungime se realizează prin depunerea cartilajului nou-format dinspre diafiză spre epifiză
D. În grosime se realizează pe seama foiței externe osteogene a periostului
4. Dimensiunile care predomină la următoarele oase sunt:
A. Tarsiene- lungimea, lățimea, înălțimea
B. Coxal – lățimea, înâlțimea
C. Scapulă – lungimea
D. Fibula – înălțimea
5. Contribuie la formarea unei orbite:
A. Frontalul, maxilarul
B. Zigomaticul
C. Lacrimalul
D. Etmoidul, sfenoidul
6. Următoarele oase se articulează unul cu celălalt:
A. Frontalul cu maxilarul
B. Temporalul cu frontalul
C. Sfenoidul cu parietalul
D. Mandibula cu maxilarul
7. Alegeți afirmațiile adevărate referitoare la vertebre:
A. Între corp și arcul vertebral se delimitează orificiile intervertebrale
B. O vertebră tip are două apofize spinoase și una transversă
C. Două vertebre se articulează prin corpurile lor
D. Vertebra T10 se articulează cu T9 prin două suprafețe de articulare inferioare și cu T11 prin două
suprafețe de articulare superioare
8. Referitor la numărul oaselor:
A. Craniul are 22 de oase
B. Numărul vertebrelor este egal cu numărul perechilor de nervi spinali
C. Membrul liber superior și cel inferior au același număr de oase
D. Bazinul reunește 15-16 oase, unele unite pe parcursul evoluției
9. O tibie:
A. Are 4 suprafețe de articulare
B. Se articulează cu trei oase
C. Intră în alcătuirea a două artrodii
D. Poate fi extensată printr-un reflex miotatic și flectată printr-unul nociceptiv
10. În scheletul trunchiului:
A. Există 24 de arcuri osteocartilaginoase
B. Coastele false nu se articulează cu sternul
C. Vertebrele T11 și T12 au articulații cu coastele libere
D. Corpul sternului se articulează numai cu 10 coaste adevărate
11. În scheletul membrului superior:
A. Epifiza proximală a humerusului se articulează cu clavicula și omoplatul
B. Epifiza proximală a ulnei are două suprafețe de articulare
C. Radiusul este situat lateral, iar tibia medial
D. Ambele haluce prezintă împreună 4 falange
12. La nivelul coloanei vertebrale:
 A. În orificiile vertebrale se află grăsime
B. Prin orificiile intervertebrale ies trunchiurile nervilor
C. Căile tactului grosier sunt situate în măduva spinării spre corpul vertebrei
D. Toți nervii cozii de cal ies din canalul vertebral prin orificiile unor vertebre unite
13. La nivelul capului:
A. Mandibula este străbătută de o ramură mixtă a unui nerv cranian
B. Mușchiul oblic superior este ancorat pe un os al orbitei
C. Puntea lui Varolio este delimitată anterior de osul sfenoid
D. Fața inferioară a lobului posterior al cerebelului se află deasupra occipitatlului
14. Etmoidul:
A. Participă la formarea bazei cutiei craniene
B. Este străbătut de calea de conducere periferică a unui simț chimic
C. Se află în partea inferioară a lobilor orbitali ai emisferelor cerebrale
D. Deasupra sa se află bulbii olfactivi, parte componentă a neocortexului
1. Următorii mușchi sunt de formă:
A. Triunghiulară-mușchiul trapez
B. Trapezoidală-marele dorsal
C. De cupolă-piramidal abdominal
D. Fusiformă-gastrocnemianul
2. Tendoanele unui mușchi:
A. Sunt formate din țesut conjunctiv moale elastic
B. Originea prinsă pe osul mobil poate fi și multiplă
C. La joncțiunea inserției cu corpul mușchiului se află corpusculi Golgi
D. Sunt formate din același tip de țesut ca ligamentele și aponevrozele
3. Învelișurile conjunctive ale mușchiului sunt:
A. Fascie în jurul fiecărei fibre musculare
B. Perimisium în jurul mușchiului
C. Endomisium – delimitează la interior un fascicul de fibre musculare
D. Epimisium – în jurul fiecărei celule musculare
4. Marele pectoral:
A. Are originea pe stern și inserția pe humerus
B. Contracția lui este determinată de ramuri ventrale ale nervilor spinali toracali
C. Are inervație vegetativă vasomotorie provenită din ramuri comunicante cenușii
D. Participă la adducția brațului
5. O fibră musculară extrafusală:
A. Este delimitată de sarcolemă la exteriorul căreia se află endomisium
B. Conține sarcomere care se găsesc și în fibrele intrafusale
C. Are puțină citoplasmă, numai cu organite celulare specifice
D. Este alungită, uninucleată și străbătută de invaginații membranare
6. În fibra musculară:
A. Miofibrilele de actină și miozină sunt organizate în miofilamente
B. Discul clar conține actină și miozină, discul întunecat conține numai miozină
C. Banda I are în mijloc membrana Z, banda A are în mijloc banda H
D. Un capăt al actinei este ancorat pe membrana Z, capetele miozinei se află printre fibrele de actină
7. Un sarcomer conține:
A. Două membrane Z și o bandă H
B. Fibre de actină și de miozină
C. Un disc întunecat și două jumătăți de discuri clare
D. O bandă A și o bandă I
8. Proprietățile unui mușchi se bazează pe:
A. Excitabilitatea- permeabilitatea selectivă a membranei, polarizarea electrică
B. Contractilitatea – sarcomer (baza moleculară) și proteinele contractile (baza anatomică)
C. Extensibilitatea – fibrele conjunctive și elastice din mușchi
D. Elasticitatea – fibrele elastice ale perimisiumului
9. Tonusul muscular:
A. Este o proprietatea a mușchiului denervat
B. Se păstrează prin reflexe miotatice osteotendinoase
 C. Se bazează pe stimularea fusurilor neuromusculare prin motoneuronii α
D. Poate apărea ca urmare a întinderii fibrelor musculare extrafusale
10. Referitor la sarcomer:
A. Este unitatea morfofuncțională a miofibrilei
B. Scurtatea sa este determinată de eliberarea Ca2+
C. Membranele Z se apropie de miozină pe măsură ce mușchiul se contractă
D. Conține numai discul întunecat într-un mușchi maxim contractat
11. Într-un mușchi:
A. Alungirea lui pasivă este datorată retragerii miofilamentelor de actină dintre cele de miozină
B. Eliberararea Ca2+ din sacii de stocare reprezintă cuplarea fenomenelor electrice cu cele mecanice
C. Contractat izotonic sarcomerele sunt scurtate prin deplasarea actinei printre fibrele de miozină
D. Contractat izometric sarcomerele sunt scurtate prin deplasarea miozinei printre fibrele de actină
12. Lucrul mecanic extern este realizat:
A. Într-o contracție izotonică
B. Într-o contracție izometrică
C. Într-o contracție auxotonică
D. Cu eliberare de căldură
13. Într-o fibră musculară cu lungime maximă, PA membranar pornit dintr-un capăt al celulei ajunge în celălalt
capăt în: (realizează calculul)
A. 0,005 s
B. 0,05 s
C. 0,5 s
D. 5 s