TEST CAP.

6,8,10,11

1. Flexibilitatea osului:
A. este dată de fibrele de colagen
B. este dată de hidroxiapatită
C. nu există, osul fiind un organ dur
D. este caracteristică oaselor membrelor
2. SN central:
A. este alcătuit în principal din corpii celulari şi axonii interneuronilor
B. este alcătuit în principal din axonii şi dendritele neuronilor senzitivi şi motori
C. este învelit de meninge
D. transmite răspusurile către efectori (muşchi, glande)
3. Metafiza:
A. reprezintă porţiunea dreaptă, lungă a unui os lung
B. reprezintă capetele osului lung
C. reprezintă joncţiunea dintre diafiză şi epifiză
D. la nivelul ei există o zonă activă de cartilaj, în perioada de creştere
4. SN periferic:
A. este alcătuit în principal din corpii celulari şi axonii interneuronilor
B. este alcătuit în principal din axonii şi dendritele neuronilor senzitivi şi motori
C. este învelit de meninge
D. transmite răspusurile către efectori (muşchi, glande)
5. Traveele:
A. sunt caracteristice ţesutului osos compact
B. sunt caracteristice ţesutului osos spongios
C. delimitează spaţii ce conţin măduva galbenă
D. formează porţiunea externă a epifizelor
6. Lichidul cefalorahidian (LCR):
A. se aseamănă cu limfa
B. se află în spaţiul dintre arahnoidă şi dura mater
C. serveşte nevoilor nutriţionale şi gazoase ale celulelor din SN periferic
D. se găseşte şi în ventriculii encefalului
7. Lamelele interstiţiale:
A. sunt caracteristice ţesutului osos spongios
B. sunt osteoane incomplete
C. printre ele există spaţii cu măduva roşie
D. ocupă spaţiile dintre osteoane
8. Arahnoidă:
A. conţine ţesut conjunctiv fibros rezistent
B. este un strat subţire cu aspect de reţea
C. este un strat foarte subţire, bogat vascularizat
D. conţine vase de sânge ce resorb LCR
9. in osificarea endocondrală:
A. apar centre de osificare în membrană
B. se formează oaseie piate ale craniului
C. se dezvoltă osteoblaste în membrana din jurul tijelor cartilaginoase
D. osteoblastele formează trabeculele osului spongios
10. Rădăcinile nervoase ventrale:
A. conţin corpii celulari şi axonii nervilor senzitivi
B. conţin axonii neuronilor motori ce pleacă dinspre măduva spinării
 C. lezarea lor duce la pierderea senzaţiilor
D. lezarea lor duce la incapacitatea de a răspunde la stimuli
11. Gomfoza:
A. este reprezentată de implantarea dintelui în alveolă
B. este o articulaţie cu mobilitate limitată
C. uneşte diafizele radiusului şi a ulnei
D. este prezentă între oasele pubiene ale pelvisului
12. Măduva spinării are două funcţii principale:
A. este centru de organizare şi de procesare al SN
B. este centru coordonator pentru arcul reflex
C. este un centru integrativ pentru impulsurile senzitive
D. serveşte drept reţea de legătură între SN periferic şi encefal
13. Bursele:
A. sunt caracteristice amfiartrozelor
B. se găsesc la nivelul patelei
C. facilitează alunecarea tendoanelor pe suprafaţa oaselor
D. de obicei sunt între muşchi şi proeminenţele osoase
14. Următoarele afirmaţii despre encefai sunt false:
A. dispune de o bogată reţea de capilare
B. conţine LCRÎn ventriculii cerebrali
C. este rezistent la scăderea nivelului de glucoza şi oxigen
D. prezintă superficial şi în centru substanţa albă
15. Diartroza care permite cele mai variate mişcări este articulaţia:
A. trohleară B. în pivot
C. condiloidă D. sferoidală
16. Aria lui Broca:
A. este localizată în lobul frontal
B. este localizată în lobul parietal
C. este responsabilă de activitatea motorie legată de vorbire
D. aici se găsesc neuroni piramidali de talie mare
17. într-o articulaţie condiloidă:
A. suprafaţele articulare au formă ovală
B. este permisă mişcarea de rotaţie
C. un os în formă de şa este articulat cu o suprafaţă de formă opusă
D. este întâlnită la încheietura mâinii
18. Lobii occipitali ai emisferelor cerebrale:
A. conţin zone pentru auz
B. conţin zone pentru văz
C. conţin arii responsabile pentru simţul mirosului
D. răspund de înţelegerea vorbirii şi exprimarea ideilor
19. Muşchiul neted are următoarele caracteristici:
A. fibrele musculare sunt alungite, cilindrice şi ramificate
B. fibrele musculare au un nucleu aşezat central
C. are cea mai rapidă viteză de contracţie
D. are cea mai mare capacitate de a rămâne contractat
20. Ventriculul IV se află:
A. în emisferele cerebrale C. între cerebel şi trunchiul cerebral
B. în diencefal D. între diencefal şi trunchiul cerebral
21. Microgliile:
A. sintetizează teaca de mielină în SNC
 B. sintetizează teaca de mielină în SNP
C. fagocitează microorganisme
D. formează bariera hematoencefalică
22. Cerebelul:
A. este situat înaintea trunchiului cerebral
B. primeşte semnale senzoriale de la ochi
C. primeşte semnale senzoriale de la organele interne
D. coordonează echilibru
23. învelişurile conjunctive care învelesc întreg muşchiul sunt:
A. epimisium C. endomisium
B. perimisium D. fascia
24. Diencefalul:
A. este situat deasupra cerebelului, intre emisferele cerebrale
B. cuprinde ventriculul IV
C. este format din nucleii bazali
D. este format din talamus şi hipotalamus
25. Neuronii pseudounipolari:
A. au un axon şi mai multe dendrite
B. sunt majoritatea neuroni motori
C. sunt localizaţi în retină, urechea internă şi mucoasa olfactivă
D. au o prelungire ramificată într-o dendrită şi un axon
26. Medulla oblongata:
A. este partea superioară dilatată a măduvei spinării
B. la nivelul său unele fibre descendente se încrucişează, formând decusaţia piramidală
C. direcţionează semnalele senzoriale spre cortexul cerebral
D. primeşte semnale senzoriale de la ochi
27.Zona H:
A. reprezintă zona de ancorare a filamentelor subţiri de actină
B. conţine doar filamente de miozină
 C. împarte în două jumătăţi egale banda A
D. împarte în două jumătăţi egale banda I
28. Nervul trigemen are funcţii motorii şi senzitive legate de:
A. mişcările faciale C. masticaţie
B. mişcările oculare D. sensibilitatea feţei
29. Organitele caracteristice pentru neuron sunt:
A. mitocondriile C. aparatul Golgi
B. corpii Nissl D. lizozomii
30. Fibrele nervoase aferente:
A. conduc impulsurile nervoase spre SNC
B. iau naştere din SNC
C. inervează muşchii scheletici
D. intră în alcătuirea nervilor micşti
31. Tropomiozina:
A. intră în alcătuirea filamentelor subţiri de actină
B. intră în alcătuirea filamentelor groase de miozină
C. împiedică legarea capetelor miozinei de actină
D. leagă ionii de Ca

32. Axonul:
A. porneşte dintr-o porţiune a corpului celular numită con de emergenţă
B. poate atinge peste 1 m lungime
C. transmite impulsul nervos spre corpul celular
D. prezintă formaţiuni spinoase prin care realizează jonţiuni cu alţi neuroni
33. Nervii cranieni:
A. sunt exclusiv nervi micşti
B. se distribuie predominant la cap şi gât
C. se combină si formează plexuri: cervical, brahial etc
D. o parte din ei conţin fibre vegetative
34. Rezervoarele de Ca din fibra musculară striată sunt:
A. mioglobina C. mitocondriile
B. tubii T D. reticulul sarcoplasmatic
35. Neuronul senzitiv:
A. este reprezentat de o celulă senzitivă aflată într-un organ de simt
B. serveşte drept centru de procesare
C. transmite impulsul nervos de la receptor la encefal sau măduva spinării
D. transmite impulsul nervos de la encefal sau măduva spinării la efector
36. Impulsurile simpatice:
A. cresc ritmul cardiac C. dilată pupilele
B. dilată arterele D. stimulează digestia
37. Muşchiul alb:
A. se mai numeşte muşchi glicolitic C. rezistă
oboselii musculare
B. are mult glicogen D. este un muşchi lent
38. Potenţialul de repaus apare deoarece:
A. există un exces de ioni pozitivi în citoplasmă
B. există un exces de ioni negativi la exteriorul membranei celulare
C. concentraţia ionilor de Na din interiorul celulei este de 10 ori mai mare decât în exterior

4
 D. proteinele citoplasmatice au o sarcină negativă
39. Impulsurile parasimpatice:
A. cresc ritmul cardiac C. dilată pupilele
B. dilată arterele D. stimulează digestia
40. Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu excepţia:
A. în fibrele musculare aflate în repaus concentraţia ionilor de Ca şi de Na este scăzută
B. legarea acetilcolinei de receptorii din sarcolemă determină pătrunderea ionilor de Na în celulă
C. iniţierea contracţiei musculare presupune legarea ionilor de Ca de tropomiozină
D. în muşchii scheletici contractaţi scade gradul de suprapunere a filamentelor de miozină cu cele de
actină
41. Pompa de Na şi K:
A. transportă 3 Na* în interiorul celulei
B. transportă 2 K+ în exteriorul celulei
C. funcţionează în sensul gradientului de concentraţie
D. utilizează ATP
42. Următoarele afirmaţii despre SNV simpatic sunt adevărate:
A. pregăteşte organismul pentru situaţiile stresante
B. fibrele postganglionäre sunt colinergice
C. efectele sale sunt localizate la anumite ţesuturi
D. are centrii în măduva cervico-toraco-lombară
43. Următoarele afirmaţii sunt adevărate:
A. tonusul muscular asigură ortostatismul
3. contracţia unui singurmuşchi se numeşte secusă
C. stimularea continuă a unui muşchi determină sumaţia
D. contracţia musculară maximală şi susţinută se numeşte tonus muscular
44. în timpul depolarizării:
A. neuronul este refractar
B. are loc inversarea polarităţii membranei
C. canalele de Na voltaj dependente se închid
D. canalele de K voltaj dependente se deschid
45. Talamusul:
A. conţine nudei implicaţi în starea de somn şi veghe
B. conţine centrii plăceri şi pedespsei
C. procesează senzaţii brute
D. asigură corelaţia structurală şi funcţională dintre SN şi sistemul endocrin prin intermediul hipofizei
46. In glicolîza anaerobă:
A. în prezenţa oxigenului, acidul piruvic este convertit în acid lactic
B. moleculele de glucoza sunt convertite în acid piruvic
C. se eliberează energie pentru sinteza uni număr mare de molecule de ATP
D. se formează 2 molecule de ATP pentru fiecare moleculă de glucoza scindată
47. Din grupa catecolaminelor fac parte:
A. acetilcolina C. noradrenalina
B. adrenalina D. serotonina

48. Muşchii netezi au următoarele caracteristici:

A. conţin corpii denşi, echivalenţii liniei Z din muşchii scheletici
B. Ca este legat de troponină într-o fibră musculară netedă activată
C. joncţiunile de tip „gap" sunt numeroase în muşchiul neted multiunitar
D. anumite celule musculare netede sunt coordonate de SN autonom

5
49. Glicina:
A. este produsă în special în creier
B. inhibă diverşi neuroni
C. este implicată în reglarea somnului
D. face parte din grupa catecolaminelor
50. Osul:
A. este format din celule numite condroblaste
B. conţine substanţă fundamentală demineralizată
C. conţine minerale care asigură duritatea sa
D. este locul unde se formează anumite celule sanguine
51. Celula musculară:
A. este unitatea structurală şi funcţională a ţesutului muscular
B. are formă sferică
C. netedă, este alungită, fusiformă, cu capetele ascuţite
D. striată scheletică este învelită de ţesut conjunctiv
52. SNC:
A. este compus din creier şi receptorii din organele de simţ
B. informează SNP-ul despre modificările condiţiilor din interiorul organismului
C. este alcătuit din encefal şi măduva spinării
D. cuprinde componente care integrează informaţiile primite şi determină reacţiile adecvate
53. Scheletul axial:
A. include centura scapulară şi pelviană
B. cuprinde 206 oase
C. include toate oasele ce formează axul central al organismului
D. este alcătuit din oase plate
54. Fibra musculară scheletică:
A. este unitatea funcţională a muşchiului striat scheletic
B. conţine un set de filamente filiforme, numite miofibrile
C. este unitatea structurală a muşchiului striat scheletic
D. are ca unitate structurală sarcomerul
55. SNP:
A. cuprinde măduva spinării
B. informează SNC despre modificările condiţiilor de la suprafaţa corpului
C. este alcătuit din nervii cranieni şi spinali
D. conţine un singur tip de nervi
56. Echilibrul activităţii osteoblastelor şi a osteoclastelor:
A. poate fi afectat de enzimele digestive
B. poate fi influenţat de activitatea condroblastelor
C. poate fi afectat de hormonii sexuali
D. nu este influenţat de glandele endocrine
57. Spaţiul dintre două membrane Z se reduce în timpul:
A. producţiei de ATP C. sintezei proteice
B. contracţiei D. eliberării sarcoplasmatice
58. Celulele gliale:
A. sunt celule cu rol de nutriţie
B. formează teci de materia! proteic în jurul neuronilor
C. cuprind un grup de celule cu formă stelată
D. pot forma o barieră care previne accesul substanţelor nedorite în ţesutul cerebral
59. Articulaţia trohleară:
A. se întâlneşte la nivelul degetului mare de la mână, între primul metacarpian şi carpian

6
 B. este între axis şi atlas
C. se află între falange (interfalangian)
D. permite mişcarea în jurul unei singure axe, ca o balama
60. Când muşchiul este relaxat, miozina este împiedicată să se lege de actină de către:
A. linia Z B. zona H C. troponină D. tropomiozină
61. Următoarele sunt tipuri de nevroglii, cu excepţia:
A. astrocitelor C. oligodendrocitelor
B. microgliilorD. limfocitelor
62. Următoarele sunt oase ale scheletului axial cu excepţia:
A. oaselor cutiei craniene C. oaselor craniului
B. vertebrelor D. oaselor membrelor
63. Muşchiul, ca întreg:
A. este învelit la suprafaţă de perimisium
B. se supune legii „tot sau nimic"
C. răsunde la stimuli subliminali
D. are un răspuns gradual

64. Acetilcolina:
A. este un neurotransmiţător simpatic
B. se leagă de receptori şi este descompusă de colinesterază
C. face parte din clasa catecolaminelor
D. accelerează ritmul cardiac
65. Ridicarea umerilor este o:
A. elevaţie B. protracţie C. pronaţie D. depresie
66. în fibrele musculare legarea oxigenului şi depozitarea lui temporară o face:
A. hemoglobina B. ATP-ul C. troponina D. mioglobina
67. Adrenalina:
A. este un neurotransmiţător simpatic
B. reglează activitatea viscerelor
C. scade ritmul cardiac
D. face parte din grupul endorfinelor
68. Mişcarea spre înapoi a unei părţi de corp, de exemplu bărbia, reprezintă:
A. elevaţia B. protracţia C. retracţia D. pronaţia
69. în fibra musculară netedă activată, legarea calciului o realizează:
A. troponina C. tropomiozina
B. mioglobinaD. calmodulina
70. Zonele superficiale şi centrale ale encefalului:
A. poartă denumirea de substanţă albă
B. sunt formate din axonii neuronilor senzitivi
C. sunt conectate între ele de axonii mielinici numiţi substanţa albă
D. se numesc şi substanţă cenuşie
71. Starea de contracţie musculară maximală susţinută a unui muşchi:
A. se numeşte tonus
B. apare cel mai frecvent în absenţa oxigenului
C. se numeşte tetanus
D. nu apare niciodată într-un muşchi
72. Aria motorie principală:
A. este localizată în lobii temporali
B. conţine neuroni piramidali de talie mare
C. aparţine de sistemul limbic

7
 D. este localizată în lobul frontal
73. Sistemul limbic:
A. este format din nudei implicaţi în starea de veghe şi somn
B. are rol în generarea sentimentelor şi emoţiilor
C. conţine centrii plăcerii şi ai pedepsei
D. controlează tonusul muscular
74. Osificarea intramembranoasă:
A. are loc în oasele plate ale bazinului
B. începe în momentul migrării osteoblastelorîn membrane
C. se formează trabeculele osului spongios
D. duce la dezvoltarea măduvei galbene
75. Ionii de calciu din celula musculară:
A. sunt în concentraţie mică în timpul contracţiei
B. sunt depozitaţi în reticulul endoplasmatic neted
C. sunt depozitaţi într-un sistem de invaginări ale sarcolemei
D. în mometul eliberării în sarcoplasmă, se leagă de tubii T
76. Neuronii:
A. senzitivi transmit informaţia spre receptori
B. motori duc informaţia spre neuronii de asociaţie
C. de asociaţie servesc drept centru de procesare
D. motori transmit mesajele SNC-ului la muşchi
77. Celulele osoase sunt:
A. condroblastele C. osteoclastele
B. osteoblastele D. osteoplastele
78. Muşchiul neted multiunitar:
A. este alcătuit din fibre care se contractă ca o unitate
B. are în alcătuire fibre unite prin numeroase joncţiuni de tip gap
C. prezintă numeroase terminaţii nervoase
D. este alcătuit din fibre care se contractă independent una faţă de cealaltă
79. Canalele membranare:
A. sunt formate din fosfolipide
B. sunt alcătuite din proteine membranare modificate
C. sunt pentru ionii de Na şi K
D. rămân închise la acţiunea stimulilor

80. Următoarele funcţii sunt ale scheletului, cu excepţia:

A. depozitarea de calciu şi fosfat
B. loc de formare a celulelor sanguine
C. furnizarea de suport organismului
D. coordonarea activităţilor organismului
81. Sumaţia:
A. stă la baza secusei
B. apare în urma stimulării continue a unui muşchi
C. rezultă parţial din incapacitatea RE de a recuera ionii de Ca înainte de stimulare
D. reprezintă starea în care muşchiul este menţinut parţial contractat o perioad de timp
82. Potenţialul de acţiune:

8
 A. determină închiderea canalelor de K
B. când părăseşte zona iniţială, membrana începe depolarizarea
C. durează mai puţin de o milisecundă
D. se transmite de la dendrită la axon
83. Oasele neregulate includ:
A. rotulele şi oasele wormiene C. scapulele şi coastele
B. oasele carpiene şi tarsiene D. humerus şi femur
84. Fibra musculară netedă:
A. are sarcomere bine evidenţiate
B. conţine filamente de actină şi miozină
C. are un raport de 1:2 între filamente de actină şi miozină
D. nu reacţionează la hormoni
85. Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu excepţia;
A. emisfere cerebrale controlează funcţii mentale complexe
B. ariile senzitive din emisferele cerebrale sunt responsabile de emoţii şi sentimente
C. aria motorie principală are neuroni piramidali mari
D. în lobii frontali există arii asociate cu micţiunea
86. Hidroxiapatita este compusă în principal din:
A. fosfat de calciu C. ligamente şi
tendoane
B. colagen şi carbonat de calciu D. fibrinogen
şi fosfat de sodiu '
87. Neuronii bipolari au:
A. un singur corp Nissl şi un singur corp Golgi
B. doi ribozomi în fiecare corp celular
C. un axon şi o dendrită
D. două origini în receptorii senzoriali
88. Mioglobina din muşchiul roşu este importantă deoarece:
A. asigură ATP-ul pentru contracţia musculară
B. asigură Ca pentru contracţia musculară
C. asigură oxigenul pentru contracţia musculară
D. îndepărtează produşii de scindare ai ATP-ului din timpul contracţiei
89. Canalele perforante conectează între ele canalele centrale în:
A. placa epifizară C. osul compact
B. periost D. măduva galbenă
90. Nervii spinali:
A. sunt în număr de 12 perechi
B. au o rădăcină ventrală prevăzută cu un ganglion
C. îşi au emergenţa din măduva spinării prin intermediul rădăcinilor dorsale şi ventrale
D. sunt nervi micşti

9
1. A 31. AC 61. D
2. AC 32. AB 62. D
3. CD 33. BD 63. D
4. BD 34. BD 64. B
5. B 35. C 65. A
6. AD 36. AC 66. D
7. BD 37. AB 67. A
8. BD 38. D 68. C
9. C 39. BD 69. D
10. BD 40. CD 70. DC
11. A 41. D 71. C
12. BD 42. AD 72. BD
13. BC 43. AC 73. BC
14. CD 44. AB 74. BC
15. D 45. C 75. BC
16. AC 46. BD 76. CD
17. AD 47. BC 77. BC
18. B 48. AD 78. CD
19. BD 49. B 79. BC
20. C 50. CD 80. D
21. C 51. CD 81. BC
22. BD 52. DC 82. B
23. AD 53. CD 83. A
24. D 54. BC 84. B
25. D 55. BC 85. D
26. AB 56. C 86. A
27. BC 57. B 87. C
28. CD 58. CD 88. C
29. B 59. CD 89. C
30. AD 60. D 90. CD

10