TESUTURI

I. ALEGERE SIMPLĂ
La următoarele întrebări alegeţi un singur răspuns din variantele propuse.

2007

1. Epiderma mamiferelor este un ţesut :

A. pluristratificat cilindric
B. pluristratificat cheratinizat
C. unistratificat pavimentos
D. unistratificat cubic
2. Din ţesutul muscular lipsesc:
A. celule
B. fibre
C. vasele de sânge
D. substanţa fundamentală
3. Meristemele intercalare :
A. asigură creşterea în grosime a organelor plantelor
B. generează vase conducătoare secundare
C. sunt dispuse deasupra nodurilor tulpinii
D.sunt meristeme secundare
4. Nu este ţesut definitiv al plantei:
A. epiderma,
B. felogenul,
C. ţesutul secretor,
D. rizoderma.
5. Spre deosebire de sclerenchim, colenchimul :
A. are pereţii celulari îngroşaţi neuniform
B. este ţesut de susţinere
C. intră în structurile de rezistenţă ale plantelor
D. este un meristem secundar

2007 - nationala

6. Ţesuturile aerifere spre deosebire de cele acvifere:

A. sunt ţesuturi fundamentale;
B. depozitează apă şi cloroplaste;
C. asigură aerul necesar plantelor acvatice;
D. se evidenţiază în tulpinile plantelor din zone secetoase.
7. Ţesutul osos spongios:
A. este situat la periferia oaselor late şi scurte;
B. are celule osoase dispuse concentric în jurul vaselor de sânge;
C. poate fi: hialin, elastic şi fibros;
D. conţine oseină impregnată cu săruri minerale.
8. Felogenul:
A. formează spre exterior celule vii cu spaţii mari intercelulare;
B. este un meristem primar cu aşezare circulară;
C. produce la unele tulpini feloderm cu cloroplaste spre interior;
D. depune către periciclu celule rotunjite ce acumulează suberină.
9. Epiteliul pluristratificat căptuşeşte mucoasa:
A. traheei;bn
B. intestinului subţire;
C. esofagului;
D. capilarului sanguin.
10. Celulele gliale spre deosebire de neuroni:
A. au un corp celular si prelungiri;
B. sintetizează mielină;
1
 C. conduc impulsuri nervoase;
D. sunt mai puţin numeroase.
11. În frunză, vasele lemnoase sunt:
A. orientate spre epiderma inferioară
B. orientate spre ţesutul lacunar
C. în relaţie funcţională cu un ţesut fundamental
D. dipuse alternativ cu vasele liberiene

2008

12. Epiteliile de acoperire:

A. sunt vascularizate
B. recepţionează stimuli
C. căptuşesc cavităţile
D. secretă substanţe
13. Cartilajul elastic este prezent în:
A. discurile intervertebrale
B. pavilionul urechii
C. cartilajele costale
D. suprafeţele articulare
14. Felodermul:
A. are rol în conducerea sevelor
B. este un meristem primar lateral
C. acumulează suberină şi cloroplaste
D. este format din celule vii, rotunjite

2009

15, Mucoasa traheei este un epiteliu:

A. cilindric unistratificat
B. cilindric pluristratificat
C. pavimentos unistratificat
D. cilindric pseudostratificat
16. Suberul:
A. este format din celule paralelipipedice
B. prezintă spaţii intercelulare
C. în unele tulpini conţine cloroplaste
D. este ultimul strat al scoarţei
17. Ţesuturile formative:
A. sunt formate din celule mici cu spaţii libere între ele
B. prezintă celule aflate în diferite faze ale mitozei
C. conţine celule mici, rotunde cu pereţi îngroşaţi
D. celulele depozitează intens substanţe organice
18. Osteonul este:
A. unitatea funcţională a ţesutului osos spongios
B. alcătuit din osteoplaste, canal Havers, măduva
C. alcătuit din lamele osoase în jurul canalului Havers
D. localizat în extremităţile oaselor lungi
19. Fibrele musculare striate şi cele netede au în comun:
A. forma fusiformă
B. miofibrilele
C. nuclei numeroşi
D. dimensiunea
20. Axonul :
A. prezintă butoni terminali ce conţin proteine receptoare
B. asigură transmitere unidirecţională a informaţiei
C. conţine mai mulţi corpusculi Nissl
D. este învelit de teaca continuă de mielină

2
2011

21. La organismele animale pluricelulare:

A. creşterea este asigurată de meristeme
B. conturul celulelor se observă uşor la microscop
C. digestia intracelulară are numai rol de apărare
D. există o diversitate mai mare de ţesuturi decât la plante
22. În Figura 1 predomină ţesutul:
A. de conducere
B. aerifer
C. mecanic Figura 1
D. conjunctiv reticulat
23. Ţesutul formativ din Figura 2:
A. generează floem spre exterior
B. se numeşte feloderm
C. caracterizează plantele anuale
D. dă naştere unui ţesut de apărare
24. Într-o secţiune prin tulpina de lalea se observă:
A. meristeme intercalare
B. rizoderma
C. ţesuturi formative laterale
D. ţesut asimilator
25. Ţesuturile conducătoare se caracterizează prin:
A. plăcile ciuruite asigură circulaţia substanţelor organice în ambele sensuri Figura 2
B. rezultă din funcţionarea continuă şi constantă a cambiului libero-lemnos
C. sunt grupate în fascicule mixte la nivelul rădăcinii
D. viteza de conducere prin tuburile ciuruite este mai mare decât prin trahei
26. Ţesutul din Figura 3:
A. este un ţesut conjunctiv dur
B. prezintă o elasticitate mare
C. este sărac în fibre de colagen
D. acoperă diafiza oaselor lungi
27. Canalele Havers:
A. sunt dispuse la periferia osteonului
B. sunt orientate perpendicular pe diafiză
C. se observă cel mai bine în epifiză
D. sunt înconjurate de lamele osoase concentrice Figura 3
28. În alcătuirea faringelui intră:
A. fibre musculare striate cu nucleul dispus central
B. epiteliu pluristratificat necheratinizat
C. cartilaj hialin, ca şi în laringe
D. ţesut conjunctiv reticulat

2010

29. Selectaţi asocierea / asocierile corecte privind ţesuturile conjunctive moi:

A. elastic – predomină fibrele - capilare
B. reticulat – celule stelate – diviziuni celulare intense
C. adipos – celule rotunjite – rezistenţă mecanică
D. lax – predomină substanţa fundamentală – însoţeşte alte ţesuturi
30. Identificaţi EROAREA privind fibra musculară striată:
A. se găseşte în laringe, limbă, esofag
B. are un aspect neomogen la microscop
C. este o celulă de cca 10 cm lungime şi 0,1 mm diametru
D. conţine mai mulţi nuclei, aşezaţi central
31. Epiteliile de acoperire unistratificate:
A. se sprijină pe o membrană bazală groasă
B. sunt slab vascularizate
C. dau rezistenţă organelor cavitare

3
 D. permit difuzia unor substanţe
32. Epiteliul esofagului se caracterizează prin:
A. celule superficiale care se desprind
B. mai multe straturi de celule înalte
C. cheratinizarea progresivă a celulelor
D. celule turtite în stratul generator profund
33. Epiteliul bronhiilor:
A. are rol în încălzirea aerului
B. este diferit de cel al traheei
C. are nucleii aşezaţi la acelaşi nivel
D. conţine celule ciliate
34. Epiteliul secretor este întâlnit în:
A. ficat → bila, eliminată continuu în duoden
B. pancreas → enzime digestive, eliberate în mediul intern
C. glande sudoripare → transpiraţie, care difuzează la suprafaţa pielii
D. glande salivare → saliva, eliminată prin canalul excretor
35. Fibra musculară netedă, spre deosebire de cea cardiacă:
A. conţine miofibrile contractile
B. are miofibrile lipsite de striaţii
C. este situat în pereţii viscerelor
D. prezintă un singur nucleu, central

2012

36. Oligodendrocitele sunt:

A. tipuri de celule gliale
B. epitelii secretoare
C. fibre conjunctive
D. elemente figurate
37. Ţesutul osos spongios se caracterizează prin:
A. dispoziţia concentrică a lamelelor osoase
B. aspectul compact al osului
C. întretăierea dezordonată a lamelelor osoase
D. prezenţa canalelor Havers prevăzute cu vase şi nervi
38. Epiteliul pseudostratificat este întâlnit în structura:
A. esofagului
B. epidermei
C. traheei
D. stomacului
39. Epiteliul cavităţii bucale la om:
A. este aşezat pe membrană bazală
B. prezintă celule cheratinizate
C. are vascularizaţie puternică
D. este de tip glandular
40. Tesutul conjunctiv moale de tip fibros se găseşte în:
A. pereţii arterelor
B. dermă
C. hipodermă
D. discuri intervertebrale

2013

41. Butonul terminal al axonului prezintă:

A. corpusculi Nissl
B. mitocondrii
C. proteine neuroreceptoare
D. teacă de mielină
42. Țesutul conjunctiv dur din interiorul oaselor late se caracterizează prin:
4
 A. osteocite de formă ovoidală
B. spaţii largi între osteoane
C. periost dispus spre interior
D. trabecule care delimitează areole
43. Celulele din ţesutul muscular neted şi ţesutul muscular cardiac se aseamănă prin:
A. au un nucleu unic dispus periferic
B. conţin miofibrile striate
C. realizează contracţii involuntare
D. ating dimensiuni de câțiva mm
44. Structura rădăcinii prezintă următoarea particularitate:
A. endoderma formează primul strat al scoarței
B. fasciculele conducătoare sunt separate de parenchim cortical
C. rizoderma este pluristratificată, cu pereți celulari permeabili
D. metaxilem generat spre interior de cambiul libero-lemnos
45. Țesutul care intră în alcătuirea peretelui traheei este:
A. cartilaginos fibros
B. conjunctiv reticulat
C. cartilaginos hialin
D. conjunctiv fibros

II ALEGERE GRUPATĂ
La următoarele întrebări răspundeţi cu :
A. dacă numai 1,2 şi 3 sunt corecte
B. dacă numai 1 şi 3 sunt corecte
C. dacă numai 2 şi 4 sunt corecte
D. dacă numai 4 este corect
E. dacă toate cele patru sunt corecte
2007

46. Ţesutul conjunctiv:

1. fibros, are multe fibre de colagen
2. hialin este prezent la nivelul suprafeţelor articulare
3. reticulat produce globule albe şi roşii
4. senzorial recepţionează stimuli

47. În componenţa ţesutului conjunctiv moale intră:

1. substanţa fundamentală
2. săruri de Ca şi P
3. celule distanţate
4. cavităţi cu celule şi fibre
48. Neuronii:
1. sintetizează mielina
2. au mediatori chimici în dendrite
3. sunt mai numeroşi decât celulele gliale
4. conţin corpusculi Nissl şi neurofibrile
49. Ţesut cu fibre elastice se găseşte în:
1. pavilionul urechii;
2. discurile intevertebrale;
3. pereţii vaselor sanguine;
4. cartilajele costale.

5
50. Osteocitele:
1. aparţin ţesutului cartilaginos;
2. pot fi dispuse în jurul canalelor Havers;
3. sunt situate câte 2-3 în cămăruţe ovoidale;
4. se găsesc în cavităţi stelate numite osteoplaste.
51. Fibrele musculare striate:
1. au formă de fus şi sunt uninucleate;
2. sunt situate în pereţii tuturor organelor interne;
3. ajung rareori la lungimea de 0,5 mm;
4. se contractă şi produc la capete o forţă de tracţiune.
52. Meristemele secundare prin diviziune produc:
1. suberul;
2. cambiul libero-lemnos;
3. felodermul;
4. cambiul subero-felodermic.

2008

53. Colenchimul:
1. este prezent în peţiolul frunzelor
2. are celule cu pereţii îngroşaţi neuniform
3. conferă rezistenţă la acţiunea unor forţe externe
4. însoţeşte vasele conducătoare liberiene şi lemnoase
54. Meristemele laterale :
1. sunt situate în afara axului organelor
2. sunt aşezate pe două cercuri concentrice
3. asigură îngroşarea secundară a rădăcinii şi a tulpinii
4. provin din celule definitive care îşi redobândesc capacitatea de diviziune.
55. Ţesutul osos spongios:
1. conţine lamele osoase concentrice
2. este localizat în centrul oaselor late
3. este bogat în fibre elastice
4. conţine măduvă osoasă roşie
56. Epiteliile secretoare:
1. formează organele de simţ
2. eliberează hormonii în cavităţi
3. secretă pepsină în duoden
4. intră în alcătuirea glandelor
57. Teaca de mielină:
1. formează neurilema
2. prelucrează informaţii
3. este alcătuită din corpi celulari
4. protejează fibra nervoasă
58. Rădăcina spre deosebire de tulpină prezintă:
1. stomate
2. rizodermă
3. scoarţă
4. periciclu
59. Mugurii de pe tulpini:
1. sunt acoperiţi de solzi
2. sunt frunze în formare
3. conţin un meristem primar
4. adăpostesc vârful de creştere

2009

60. Mielina:
1. este situată la suprafaţa tecii Schwann
2. intră în alcătuirea nervilor
3. este sintetizată de toate celulele din ţesutul nervos
6
 4. are rol protector a fibrei nervoase
61. Meristemul care generează felodermul:
1. produce spre măduvă ţesut liberian
2. determină îngroşarea organelor vegetative
3. produce spre exterior ţesut lemnos
4. funcţionează diferit primavara şi toamna

62. La nivelul unei articulaţii se poate identifica:

1. cartilaginos hialin
2. conjunctiv moale fibros
3. cartilaginos fibros
4. conjunctiv moale elastic

2011

63. În alcătuirea traheei intră următoarele ţesuturi:

1. epiteliu pseudostratificat
2. conjunctiv adipos
3. cartilaj hialin
4. epiteliu pluristratificat
64. Componenta presinaptică:
1. este butonul terminal al axonului
2. este lipsită de mitocondrii
3. eliberează mediatorul chimic
4. conţine proteine neuroreceptoare
65. Structura primară a tulpinii se deosebeşte de cea a rădăcinii prin:
1. prezenţa fasciculelor conducătoare mixte
2. lipsa diferenţierii periciclului
3. dezvoltarea redusă a scoarţei
4. prezenţa parenchimului asimilator

2010

66. Meristemele primare:

1. sunt situate deasupra nodurilor tulpinii, la graminee
2. asigură creşterea în lungime a organelor vegetative
3. prezintă un început de diferenţiere
4. sunt formate din celule nediferenţiate rămase din embrion
67. Felogenul:
1. provine din celule ale scoarţei
2. produce un ţesut permeabil, spre exterior
3. generează feloderm, spre interior
4. este alcătuit din celule definitive izodiametrice
68. Cambiul libero-lemnos:
1. contribuie la creşterea în grosime
2. se formează în cilindrul central
3. generează inelele anuale ale arborilor
4. formează lemn secundar spre exterior
69. În nervurile mici:
1. xilemul este orientat spre epiderma superioară
2. substanţele organice circulă pasiv prin plăcile ciuruite
3. teacă parenchimatică înconjoară fasciculul mixt
4. cambiul libero-lemnos separă lemnul de floem
70. În structura ţesutului osos compact:
1. substanţa care dă flexibilitate osului este îndepărtată prin calcinare
2. ţesutul conjunctiv reticulat umple spaţiile microscopice
3. canalele Havers sunt conectate între ele
7
 4. substanţele organice sunt solubilizate de soluţia de HCl 15%
71. Selectaţi asocierea/asocierile corecte privind ţesuturile conjunctive:
1. cartilaje costale - semidur hialin – cavităţi cu 2-3 celule – elasticitate redusă
2. articulaţii - moale fibros – fibre de colagen – rezistenţă mare
3. pavilionul urechii –semidur elastic – nevascularizat - flexibilitate mare
4. măduva roşie a oaselor - moale reticulat – celule stelate –diviziuni numeroase

2012
72. Celulele ţesuturilor embrionare au următoarele caracteristici:
1. se divid într-un ritm lent
2. sunt rotunde şi au pereţii subţiri
3. prezintă numeroase spaţii libere
4. au metabolismul intens
73. Cambiul subero-felodermic se caracterizează prin:
1. este întâlnit la plantele cu îngroşare anuală
2. generează toate ţesuturile embrionare
3. celulele generate spre exterior acumulează suberină
4. produce spre exterior floem
74. Ţesuturile conjunctive moi au următoarele funcţii:
1. imunitară
2. protecţie
3. depozitare
4. nutriţie
75. Pentru evidenţierea calciului din oase pot fi folosite următoarele substanţe chimice:
1. NaCl
2. HCl
3. NaOH
4. H2SO4
76. În structura secundară a rădăcinii ţesuturile sunt dispuse astfel:
1. liberul secundar în imediata vecinătate a periciclului
2. lemnul primar în vecinătatea zonei medulare
3. liberul primar în afara periciclului
4. lemnul secundar lângă cambiul libero-lemnos

III PROBLEME
La următoarele probleme alegeţi un singur răspuns din cele 4 variante propuse

2008

77. Un elev, în laboratorul de biologie, priveşte la microscop o secţiune longitudinală printr-un

muşchi striat de mamifer. El identifică prezenţa a două trei fibre musculare. Stabiliţi
următoarele:
a. Ce se observă iniţial, după adăugarea glicerinei şi aplicarea lamelei?
b. Care este structura conţine fibre musculare netede?
c. Ce se întâmplă dacă pe preparat se adaugă albastru de metilen?
a b c
A nucleii fibrelor diafragmul fibrele se scurtează
B striaţiunile fibrelor peretele stomacului sunt vizualizaţi nucleii
C forma şi mărimea fibrelor limba fibrele se alungesc
D nucleul mare situat central peretele intestinului sunt vizualizate striaţiunile
fibrelor

78. Neuronii sunt unităţile morfo-funcţionale ale ţesutului nervos. Precizaţi:

a. afirmaţia corectă referitoare la axon.
b. denumirea organitelor axonale care favorizează sinteza şi eliberarea mediatorului chimic în
fanta sinaptică.
c. denumirea structurilor care formează substanţa cenuşie a sistemului nervos central.
8
 a b c
A este prelungire unică nucleul fibre nervoase
B conduce impulsul nervos spre butonii terminali corpi neuronali
corpul celular
C formează substanţa albă vezicule sinaptice butoni terminali
D poate emite ramificaţii mitocondriile corpi neuronali
colaterale

2012

79. În compoziţia chimică a oaselor apa reprezintă 20%, iar substanţa uscată 80% (în proporţii egale
substanţe organice şi anorganice). Ştiind că masa scheletului reprezintă 15% din cea a corpului,
determinaţi cantitatea de oseină din scheletul unei persoane de 80 kg.

A. 9600 g
B. 2,4 kg
C. 4800 g
D. 1,2 kg