La întrebările de mai jos (1-30) alegeți un singur
Despre pericondru sunt adevărate următoarele
răspuns corect.
1. Una dintre afirmațiile de mai jos este adevărată în
legătură cu eritropoieza:
A. proeritroblastul poate fi ușor diferențiat de alți
precursori, la examinarea microscopică de rutină
B. eritroblastul bazofil suferă diviziuni mitotice
C. eritroblastul ortocromatofil are citoplasmă cu dublă
tinctorialitate
D. eritroblastul ortocromatofil se divide pentru a forma
reticulocite
E. nucleul reticulocitelor este picnotic
2. În legătură cu celulele citoreticulului din structura
țesutului reticular limfoid sunt adevărate următoarele
afirmații, cu EXCEPȚIA:
A. celulele reticulare fibroblastoide sintetizează colagen
de tip III
B. celulele reticulare de tip histioid se localizează de-a
lungul vaselor de sânge ce străbat țesutul
C. celulele reticulare interdigitate sunt celule
prezentatoare de antigen
D. celulele reticulare dendritice foliculare sunt localizate
în zonele timoindependente ale organelor limfoide
periferice
E. celulele reticulare nu se pot evidenția în colorația
hemalaun-eozină, ci numai prin impregnare argentică
3. Celulele Schwann au următoarele roluri, cu
EXCEPȚIA:
A. cresc viteza de conducere a impulsului nervos, prin
formarea tecii de mielină
B. formează teaca de mielină în sistemul nervos central
C. modulează transmiterea sinaptică
D. asigură nutriția axonilor
E. participă la regenerarea axonilor după traumatisme
4. Despre matricea cartilajului hialin sunt adevărate
următoarele afirmații, cu o EXCEPȚIE:
A. conține spații denumite lacune
B. conține proteine necolagenice
C. are un aspect sticlos în țesutul viu
D. conține apă intercelulară, care reprezintă 60-80% din
greutatea cartilajului în stare umedă
E. conține cantități abundente de colagen de tip I
5.
afirmații, cu EXCEPȚIA:
A. servește ca sursă de celule noi pentru cartilaj
B. este un țesut conjunctiv dens ordonat
C. prezintă un strat celular intern și un strat fibros
extern atunci când cartilajul crește în mod activ
D. nu este prezent pe suprafețele libere ale cartilajului
articular din articulațiile sinoviale
E. înconjoară întotdeauna cartilajul elastic
6. Granulele trombocitelor conțin:
A. lizozim
B. fibrinogen
C. mieloperoxidază
D. actină
E. spectrină
7. Alegeți afirmația INCORECTĂ referitoare la
reorganizarea componentelor citoscheletului în cadrul
programului de polaritate epitelială:
A. la nivelul domeniului apical, filamentele de actină
interacționează cu membrana celulară pentru a forma
microvili
B. microtubulii corticali se orientează de-a lungul axului
apico-bazal, cu capătul minus spre domeniul apical
C. la nivelul domeniului bazal, filamentele de actină
interacționează cu proteine transmembranare
D. unul dintre centrioli se atașează de membrana
apicală și devine cil primar
E. nicio variantă de mai sus
8. Țesutul adipos:
A. este un țesut conjunctiv specializat
B. conține adipocite care nu secretă colagen tip III
C. nu conține substanță fundamentală
D. nu conține fibre conjunctive
E. toate variantele de mai sus
9. Microgliile:
A. sunt celule gliale cu origine neuroectodermală
B. au aceeași origine embriologică cu celulele
ependimare
C. sunt neuroni de talie mică
D. sunt celule fagocitare
E. exprimă proteine membranare similare cu cele ale
celulelor Schwann
10. Alegeți asocierea corectă: 15. Care dintre afirmațiile de mai jos referitoare la
A. eritrocite – MHC I tubii T din fibra musculară striată scheletică este
B. trombocite – MHC II FALSĂ?
C. macrofage – MHC I A. sunt invaginații ale membranei plasmatice
D. celule endoteliale – MHC II B. sunt localizați la nivelul joncțiunilor A-I
E. trombocite – MHC I C. se găsesc în raport de 2:1 cu numărul sarcomerelor
(doi tubi T/sarcomer)
11. În epiteliile simple, domeniul membranar apical al D. sunt localizați între cisternele terminale adiacente ale
celulelor epiteliale: reticulului sarcoplasmatic
A. este generat în urma apariției unor contacte extinse E. sunt mult mai mari comparativ cu tubii T ai fibrei
celulă-celulă musculare cardiace
B. vine în contact cu matricea extracelulară
C. conține un kinetocil care fomează un subdomeniu cu 16. Care dintre celulele de mai jos NU fac parte din
rol esențial în morfogeneza țesutului epitelial normal sistemul fagocitar mononuclear:
D. este separat de domeniul bazolateral printr-un A. celulele Kupffer din ficat
complex joncțional apical B. celulele Langerhans din epiderm
E. toate variantele de mai sus C. osteoclastele din țesutul osos
D. pericitele din sistemul vascular
12. Celulele mioepiteliale NU au fost identificate în E. celulele prăfoase din plămâni
structura:
A. glandelor salivare 17. Reprezintă o cauză de eritrocitoză:
B. glandelor sudoripare A. creșterea sintezei de eritropoietină
C. glandelor mamare B. deficitul de fier
D. glandelor sebacee C. pierderile de sânge
E. glandelor lacrimale D. mutații la nivelul genelor care codifică lanțurile de
globină din structura hemoglobinei
13. Pentru glicozaminoglicani NU este adevărată E. creșterea hematocritului
următoarea afirmație:
A. sunt polizaharide neramificate foarte lungi, formate 18. Epiteliul simplu pavimentos:
din unități dizaharidice repetitive A. este compatibil cu o viteză mare de transport
B. în unitățile dizaharidice repetitive, primul glucid este transepitelial
aminat, iar al doilea este un acid uronic B. intră în alcătuirea seroaselor care căptușesc cavități
C. acidul hialuronic poate forma legături covalente cu închise ale organismului
un miez proteic C. formează epiteliul de acoperire al vaselor sanguine,
D. heparan sulfatul este un component normal al cu excepția celui de la nivelul sinusurilor venoase din
suprafeței celulare splină și al unor venule postcapilare
E. pe suprafața lor moleculară există foarte multe D. are rol de barieră în sistemul nervos central
sarcini negative care atrag mari cantități de Na+ și apă, E. toate variantele de mai sus
realizând în acest mod hidratarea matricei conjunctive
19. Celula mezenchimală NU prezintă următoarea
14. Nucleul unui neuron poate fi: caracteristică:
A. reniform A. poate proveni din mezoectoderm
B. polilobat B. raportul nucleo-citoplasmatic este supraunitar
C. veziculos C. citoplasma este bazofilă
D. turtit D. stabilește contacte prin joncțiuni de tip desmozom
E. absent E. se găsește în țesutul conjunctiv embrionar
20. Segmentele longitudinale / laterale ale discului
intercalar:
A. asigură un flux ionic discontinuu între celulele
musculare cardiace adiacente
B. permit celulor musculare cardiace să formeze un
sincițiu structural
C. sunt intens supuse forțelor mecanice din timpul
activității celulelor musculare cardiace
D. cuplează funcțional două celule care participă la
formarea discului intercalar
E. conțin numai joncțiuni de tip macula adherens
21. La nivelul joncțiunii mușchiului cu tendonul, fibrele
musculare striate scheletice prezintă următoarele
modificări, cu EXCEPȚIA:
A. sarcomerul terminal nu mai prezintă linie Z
B. prezintă numeroase expansiuni digitiforme ale
suprafeței sarcolemei
C. sarcomerul terminal este mai scurt
D. concentrația mitocondrială este mai mică
E. reticulul sarcoplasmatic este mai slab reprezentat
22. Alegeți afirmația INCORECTĂ:
A. majoritatea celulelor epiteliale au o durată de viață
limitată, mai mică decât cea a întregului organism
B. nu întotdeauna celulele epiteliale au o suprafață
liberă în contact cu mediul extern
C. domeniul bazal al celulelor epiteliale este ancorat la
matricea extracelulară prin adeziuni focale și
hemidesmozomi
D. reînnoirea celulelor epiteliale are la bază activitatea
mitotică neîntreruptă a unor celule stem adulte
multipotente
E. transportul de substanțe prin epiteliu se realizează
pe cale transcelulară sau paracelulară în funcție de
numărul de straturi celulare care intră în alcătuirea lui
23. Cel mai important criteriu folosit în stabilirea
diagnosticului histologic de eozinofil pe frotiul de
sânge periferic este:
A. diametrul celular, prin comparație cu celelalte
elemente figurate
B. tinctorialitatea citoplasmei
C. forma nucleului
D. aspectul granulelor secundare
E. toate variantele de mai sus
24. În legătură cu fibrele elastice se pot face
următoarele afirmații, cu EXCEPȚIA:
A. în sistemul de fibre elastice se găsesc, alături de
fibrele elastice, fibrele de elaunină și fibrele oxitalanice
B. sunt fibre subțiri cu diametrul de 5 microni
C. la microscopul optic se evidențiază inconstant în roz
cu eozină
D. formând o rețea, sunt numeroase în structura
țesutului conjunctiv reticular
E. permit țesuturilor să răspundă la întindere și
distensie
25. Vilozitățile arahnoidiene:
A. reprezintă protruzii ale arahnoidei înspre pia mater
B. asigură drenarea lichidului cefalorahidian în circulația
sanguină
C. asigură secreția lichidului cefalorahidian
D. conțin celule ependimare
E. conțin trabeculele arahnoidiene
26. Neutrofilele folosesc următorul mecanism
bactericid dependent de oxigen:
A. defensinele
B. lizozimul
C. capcanele extracelulare ale neutrofilelor
D. lactoferina
E. nicio variantă de mai sus
27. La formarea barierei hematoencefalice NU
contribuie:
A. celulele perineurale, cu aspect epitelioid
B. celulele endoteliale de la nivelul capilarelor continue
C. joncțiunile strânse între celulele endoteliale
D. lamina bazală a endoteliului
E. pedicelele vasculare ale astrocitelor
28. Următoarea afirmație despre vascularizația
măduvei roșii hematogene este adevărată:
A. endoteliul sinusoidelor nu permite trecerea celulelor
B. membrana bazală a sinusoidelor este continuă
C. sinusoidele iau naștere la nivelul joncțiunii cortico-
medulare a oaselor
D. procesul de trecere a celulelor sanguine în curs de
maturare prin endoteliu este intercelular (printre celule)
E. megacariocitele se găsesc la distanță relativ mare față
de sinusoide
29. Lamina externă NU a fost demonstrată la nivelul:
A. celulelor Schwann
B. celulelor musculare striate scheletice
C. neuronilor
D. celulelor musculare netede
E. adipocitelor
30. Despre învelișul celular al fibrelor musculare
netede sunt adevărate următoarele afirmații, cu
EXCEPȚIA:
A. prezintă tipuri variate de joncțiuni intercelulare
B. este alcătuit din sarcolema propriu-zisă alături de
lamina externă
C. nu prezintă tubi T
D. prezintă corpi denși cu dispoziție ordonată
E. prezintă în mod caracteristic caveole
La următoarele întrebări (31 - 60) răspundeţi cu:
A - dacă numai soluţiile 1, 2 şi 3 sunt corecte;
B - dacă numai soluţiile 1 şi 3 sunt corecte;
C - dacă numai soluţiile 2 şi 4 sunt corecte;
D - dacă numai soluţia 4 este corectă;
E - dacă toate cele patru soluţii sunt corecte sau
sunt false.
31. Alegeți afirmațiile adevărate referitoare la
componentele laminei bazale:
1. capacitatea lamininei de a se asambla depinde de
concentrația Ca2+ din mediu
2. secvența primară a moleculelor de colagen tip IV și
laminină conține întreaga informație necesară pentru
autoasamblarea lor
3. polimerizarea lamininei este un proces susținut de
molecule de adeziune celulară (integrine)
4. în structura laminei bazale sunt prezente cel puțin
trei tipuri de colagen, colagenul IV constituind 50% din
totalul acestora
32. Alegeți afirmațiile corecte legate de
granulocitopoieză:
1. granulocitele au originea într-un precursor mieloid
comun (CMP)
2. granulocitele și monocitele au un progenitor comun
3. granulocitopoieza are două faze: mitotică/proliferativă
și postmitotică
4. durata totală a granulocitopoiezei (până la stadiul de
neutrofil matur) este de 6-8 ore
33. Contribuie la eșecul regenerării axonale de la
nivelul sistemului nervos central:
1. capacitatea fagocitară redusă a microgliilor reactive,
care nu realizează eficient clearance-ul resturilor de
mielină
2. perturbarea barierei hematoencefalice strict la locul
leziunii, ceea ce limitează accesul macrofagelor migrate
din sânge
3. formarea unei cicatrici gliale derivate din astrocite,
ceea ce comprimă fostul traiect axonal
4. proliferarea excesivă a oligodendrocitelor din
vecinătatea leziunii
34. Celulele conjunctive:
1. nu prezintă polaritate
2. intervin în secreția de macromolecule proteice și
polizaharidice ce intră în structura matricei conjunctive
extracelulare
3. pot exista în formă activă sau inactivă
4. în formă inactivă, sunt atașate la matricea
conjunctivă extracelulară prin contacte joncționale
focale
35. Limfocitele T gamma/delta (γδ):
1. au un receptor TCR diferit față de celelalte tipuri de
limfocite T
2. intră în prima linie de apărare împotriva organismelor
patogene
3. sunt cunoscute drept limfocite intraepiteliale
4. joacă un rol semnificativ în respingerea alogrefelor și
în imunologia tumorală
36. Granulele atriale din citoplasma celulelor
musculare cardiace atriale:
1. conțin factorul natriuretic atrial
2. conțin factorul natriuretic cerebral
3. sunt concentrate juxtanuclear
4. sunt concentrate la periferia sarcoplasmei
37. Țesutul conjunctiv mucos (mucoid) prezintă
următoarele caracteristici:
1. la nivelul acestuia predomină componenta fibrilară
2. conține o substanță fundamentală vâscoasă cu un
conținut mare în acid hialuronic
3. celulele sunt reprezentate numai de fibroblaste
4. se găsește în cordonul ombilical
38. În condiții fiziologice:
1. în sângele unui adult, numărul de limfocite este mai
mare decât numărul de neutrofile
2. pe un frotiu de sânge periferic, dimensiunea unui
monocit este mai mare decât cea a unui eozinofil
3. în sângele unui adult, numărul de bazofile este mai
mare decât numărul de eozinofile
4. pe un frotiu de sânge periferic, dimensiunea unui
neutrofil este mai mică decât cea a unui monocit
39. Principala celulă a țesutului conjunctiv prezintă
următoarele caracteristici:
1. sintetizează toate tipurile de componente ale
matricei extracelulare
2. secretă substanțe cu rol în digestia matricei
extracelulare
3. are originea în celula mezenchimală embrionară
4. are proprietatea de interconvertibilitate cu alte celule
de origine mezenchimală
40. Alegeți afirmațiile corecte despre megacariocite:
1. cresc în dimensiuni prin endomitoză
2. în citoplasma periferică conțin în cea mai mare parte
câmpuri de plachete sanguine
3. sunt celule poliploide localizate în măduva osoasă
roșie
4. nu conțin granule azurofile
41. Aspectul striat de la polul bazal al celulelor
epiteliale din tubul proximal al nefronului
este datorat:
1. numeroaselor prelungiri citoplasmatice acoperite de
plasmalemă, care cresc suprafața membranară
2. invaginărilor adânci ale membranei plasmatice
bazale însoțite de lamina bazală
3. orientării filamentelor de actină de la polul bazal al
celulei
4. orientării mitocondriilor localizate în zona polului
bazal al celulei
42. Majoritatea eritrocitelor senescente sunt
fagocitate:
1. în splină
2. în măduva osoasă
3. în ficat
4. intravascular
43. Celulele din epiteliul pseudostratificat cilindric
ciliat:
1. pot avea forme diferite
2. nu ajung întotdeauna la suprafața epiteliului
3. au întotdeauna raport cu membrana bazală
4. nu pot fi decât ciliate
44. Contracția mușchiului neted poate fi inițiată:
1. prin activarea canalelor ionice mecanosenzitive din
sarcolema celulei musculare netede
2. prin interacțiunea angiotensinei II cu receptori
specifici din sarcolema celulei musculare netede
3. prin depolarizări electrice care conduc la deschiderea
canalelor de Ca2+ dependente de voltaj
4. prin interacțiunea tromboxanului A2 cu receptori
specifici din sarcolema celulei musculare netede
45. Moleculele din structura matricei conjunctive care
asigură turgescența țesutului sunt următoarele:
1. glicozaminoglicanii
2. proteoglicanii
3. acidul hialuronic
4. fibronectina
46. Microvilii:
1. se văd distinct în microscopie optică atunci când apar
sub forma unor prelungiri înalte, strâns împachetate și
uniforme
2. sunt proiecții citoplasmatice digitiforme localizate la
polul apical al majorității celulelor epiteliale
3. au un ax central format din filamente de actină
legate încrucișat prin rețeaua terminală
4. la unele celule pot fi proiecții scurte, neregulate, cu
aspect veziculos
47. În structura moleculei de colagen I se găsesc:
1. prolină
2. hidroxiprolină
3. hidroxilizină
4. glicozilgalactoză și galactoză
48. Perimisiumul:
1. asigură aportul major vascular al mușchiului
2. înconjoară întregul mușchi
3. nu conține fibre nervoase
4. reprezintă un strat mai consistent de țesut conjunctiv
49. Zona calcificată a cartilajului hialin articular:
1. este caracterizată de prezența de condrocite mari și
rotunde
2. se află imediat sub zona de tranziție
3. este separată de zona superficială prin linia de
demarcație
4. conține fibrile de colagen mai puțin organizate
50. Granulele specifice ale mastocitului:
1. sunt ortocromatice și metacromatice
2. conțin triptază, marker al activării mastocitelor
3. își eliberează conținutul sub acțiunea complexelor
antigen-anticorp fixate pe receptorii din membrana
mastocitului
4. apar înainte ca mastocitele să părăsească măduva
hematogenă
51. Alegeți joncțiunile realizate cu participarea proteinelor
membranare din familia caderinelor:
1. macula adherens
2. zonula adherens
3. desmozomul
4. zonula occludens
52. Eliberarea neurotransmițătorului în fanta sinaptică
poate avea loc prin:
1. mecanism apocrin
2. porocitoză
3. mecanism holocrin
4. exocitoză
53. În fibra musculară striată scheletică moleculele din
filamentele subțiri care se atașează la linia Z sunt:
1. titina
2. nebulina
3. desmina
4. actina
54. Celulele umbeliforme din uroteliu:
1. se pot ancora la membrana bazală
2. își pot modifica forma în funcție de gradul de
umplere a căii urinare
3. conțin la nivelul membranei apicale zone membranare
asimetrice numite plăci uroteliale rigide
4. își pot modifica gradul de stratificare în funcție de
gradul de întindere a epiteliului
55. Meningele:
1. conțin arahnoida
2. conțin dura mater
3. conțin pia mater
4. înconjoară organele nervoase care intră în alcătuirea
sistemului nervos central
56. Pe baza imaginilor de microscopie electronică s-au
identificat următoarele stadii funcționale ale
osteocitelor, fiecare cu o morfologie specifică:
1. osteocitele în repaus
2. osteocitele formatoare
3. osteocitele de resorbție
4. osteocitele senescente
57. Țesutul conjunctiv lax spinocelular:
1. are componentă celulară predominantă
2. conține fibre conjunctive reticulare
3. are celule conjunctive dispuse în vârtejuri
4. conține o cantitate mare de substanță fundamentală
58. În urma realizării polarității celulei epiteliale, în
domeniul membranar apical se constată:
1. un conținut mare în glicosfingolipide
2. un conținut mare în fosfatidilinozitol 3,4,5-trisfosfat
(PIP3)
3. formarea de plute lipidice
4. absența fosfatidilinozitol 4,5-bisfosfatului (PIP2)
59. Celulele stem hematopoietice (HSC):
1. pot fi recunoscute pe frotiul medular de rutină
2. se pot identifica prin metode imunohistochimice
3. pot fi izolate din diafizele oaselor lungi ale adultului
4. au capacitate de autoreînnoire
60. Astrocitele protoplasmatice:
1. pot prezenta prelungiri lățite (pedicele) care
înconjoară capilarele cerebrale continue
2. pot prezenta prelungiri lățite (pedicele) care vin în
contact cu lamina bazală a piei mater
3. pot ghida migrarea neuronală
4. pot forma teaca de mielină a segmentelor axonale
inițiale