ENCEFALUL

Encefalul: - este localizat în cutia cranină

- este alcătuit din: - trunchiul cerebral, cerebel, diencefal, emisferele cerebrale
- este protejat de meningele cerebral, cu aceeași structură ca și meningele spinal.
- conține un sistem de cavități comunicante, interconectate denumite ventriculi, ce
conțin lichid cefalorahidian (LCR).
Ventriculii cerebrali sunt în număr de 4:
- ventriculii I și II (ventriculi latrali) – sunt cei mai mari și se găsesc la nivelul fiecărei
emisfere cerebrale. Fiecare este format dintr-un ”corp” și 3 ”coarne” – anterior, în lobul frontal,
posterior, în lobul occipital și inferior, în lobul temporal.
- comunică cu ventriculul III prin orificiile /
canalele interventriculare (ale lui Monro)
- ventriculul III – este o cavitate îngustă situată în diencefal, între talamus și hipotalamus
- este legat de cei 2 ventriculi laterali prin canal/foramen interventricular
- ventriculul IV – situat între bulb, punte (anterior) și cerebel (posterior)
- comunică cu ventriculul III printr-un canal îngust, apeductul lui Sylvius
(apeduct mezencefalic)
- se continuă inferior cu canalul ependimar din mijlocul măduvei spinării

TRUNCHIUL CEREBRAL

TC continuă MS și este alcătuit din: - bulbul rahidian

- puntea lui Varolio
- mezencefal
TC are aspectul trunchiului de con și prezintă două fețe: - antero-laterală și posterioară

1. Bulbul rahidian: - limita inferioară – un plan orizontal situat sub decusația piramidală
- limita superioară – șanțul bulbopontin
La nivelul bulbului se continuă o serie de formațiuni de la nivelul măduvei:
- pe fața anterioară – de o parte și de alta a fisurii mediane se observă piramidele bulbare
- lateral de șanțul lateral anterior, în partea superioară a bulbului - olivele bulbare
- pe fața posterioară – lateral și ascendent se găsesc pedunculii cerebeloși inferiori, care leagă
bulbul de cerebel
2. Puntea lui Varolio (protuberanța) – situată transversal
- limita inferioară – șanțul bulbopontin
- limita superioară – șanțul pontopeduncular (șanț pontomezencefalic)
- se continuă lateral cu pedunculii cerebeloși mijlocii, care leagă puntea de cerebel
3. Mezencefal – limita inferioară - șanțul pontopeduncular
- superior se continuă cu diencefalul
- se leagă de cerebel prin pedunculii cerebeloși superiori
- pe fața anterolaterală – două cordoane de substanță nervoasă – pedunculii cerebrali
- pe fața posterioară – tectum opticum (lama cvadrigemina) - 4 coliculi cvadrigemeni: – doi superiori
și doi inferiori
 Fața

anterioară a TC Fața
posterioară a TC

Structura internă a TC:

1. substanța cenușie – situată la interior, fragmentată în nuclei datorită fasciculelor care se
încrucișează la acest nivel
2. substanșa albă – situată la exterior și printre nuclei

Nucleii TC se împart în:

1. nuclei senzitivi – sunt omologi coarnelor posterioare ale MS
- conțin deutoneuronii cu care fac sinapsă fibrele senzitive ale nervilor cranieni:
- nucleii nv. V (în bulb, punte, mezencefal)
- nucleii cohleari (dorsal, ventral) – în punte
- nucleii vestibulari (superior, inferior, medial, lateral), nucleul solitar (VII, IX, X) – în bulb
2. nuclei motori (somatici): - sunt omologi coarnelor anterioare ale MS
- conțin neuronul de origine a fibrelor somatomotorii ale nervilor cranieni:
- nucleii nv. III, IV – în mezencefal
- nucleii nv. V, VI, VII – în punte
- nucleii nv. XII, nucleul ambiguu (IX, X, XI) – în bulb
3. nuclei vegetativi parasimpatici: - omologi coarnelor laterale ale MS
- conțin neuronul de origine a fibrelor visceromotorii preganglionare
parasimpatice ale nervilor cranieni:
- nucleul accesor al oculomotorului (III) – în mezencefal
- nucleul lacrimal, salivator superior – în punte
- nucleul salivator inferior, dorsal al vagului – în bulb
4. nuclei proprii – nu au echivalență în MS
- nucleul roșu, substanța neagră, coliculii cvadrigemeni – în mezencefal
- centri respiratori, cardiovasculari – în SR din punte
- nucleii olivar, nucleii Goll(gracilis) și Burdach(cuneat) - în bulb
- centri respiratori, vasomotori, cardioinhibitori – în SR din bulb
Nervii cranieni: - sunt 12 perechi: - senzoriali – I, II, VIII
- motori – III, IV, VI, XI, XII
- micști – V, VII, IX, X
- nervii III, VII, IX, X – au și fibre vegetative parasimpatice
- din cele 12 perechi, 10 aparțin TC (pentru nervii cranieni cu originea în TC, originea
reală este localizarea neuronilor ale căror fibre alcătuiesc nervul iar originea aparentă este locul unde se
observă nervul la suprafața TC – pe unde intră fibrele senzoriale/senzitive și pe unde ies cele motorii
somatice și vegetative)
- spre deosebire de nervii spinali: - nu au dispoziție metamerică
- nu au două rădăcini
I. Nervii olfactivi – nervi senzoriali
- au originea reală în neuronii bipolari din mucoasa olfactivă (sunt și receptori olfactivi)
- conduc informații legate de miros
- sunt alcătuiți din axonii neuronilor olfactivi bipolari, care stăbat lama ciuruită a
etmoidului și fac sinapsă cu celulele mitrale din bulbul olfactiv
II. Nervii optici – nervi senzoriali
- sunt alcătuiți din axonii neuronilor multipolari din retină (deutoneuronul căii vizuale), care
părăsesc globul ocular prin pata oarbă
III. Nervii oculomotori – nervi motori, cu fibre PS
-origine reală(OR): - pt fibrele motorii (somatice) – în nucleul oculomotor din mezencefal
- pt fibrele PS – în nucleul accesor al oculomotorului din mezencefal
- origine aparentă(OA): - în spațiul dintre picioarele pedunculilor cerebrali
(pe fața anterolaterală a mezencefalului)
- structuri inervate: -a. fibrele motorii – inervează - mușchiul ridicător al pleapei
- 4 mușchi extrinseci ai globului ocular, care
rotesc globii oculari: - drept superior, drept inferior, drept intern, oblic inferior (care trece inferior de
mușchiul drept superior) – vezi pg. 27
-b. fibrele PS trimit impulsuri spre: mușchiul sfincter al irisului (mușchi
circulari) determinând pupiloconstricție și spre mușchii ciliari (circulari) care se inseră pe cristalin,
determinând acomodarea pentru vederea de aproape.
IV. Nervii trohleari: - nervi motori
- OR: - în nucleul trohlear din mezencefal
- OA: - pe fața posterioară a TC, sub lama cvadrigemina (singurul cu OA pe fața posterioară)
- struct. inervate – mușchiul oblic superior al globului ocular (al cărui tendon trece inferior de
mușchiul drept superior)
V. Nervii trigemeni: - nervi micști, au 3 ramuri: – oftaltmică – senzitivă
- maxilară – senzitivă
- mandibulară - mixtă
- OR: - pt fibrele senzitive – protoneuronul (N1) din ganglionul trigeminal de pe traseul
nervului, situat pe fața anterioară a stâncii osului temporal.
Axonii acestor neuroni fac sinapsă cu deutoneuronul (N2) din
nucleii trigeminali din TC (mezencefal, punte,bulb)
- pt fibrele motorii – în nucleul motor al trigemenului din punte
- OA: - pe fața anterioară a punții, pachetul de fibre senzitive, mai gros, este situat lateral de
fibrele motorii
- structuri inervate: - fibrele senzitive inervează pielea feței, mucoasa bucală, gingiile,
dinții, pielea pavilionului urechii și proprioreceptorii de la nivelul capului
- fibrele motorii inervează mușchii masticatori
VI. Nervii abducens – nervi motori
- OR: – în nucleul motor abducens din punte
- OA: – în șanțul bulbopontin, în dreptul piramidei bulbare
- structuri inervate: – mușchiul drept extern al globului ocular
VII. Nervii faciali – nervi micști, cu fibre vegetative PS
- OR: – pt fibrele senzoriale – în ganglionul geniculat de pe traseul nervului. Axonul lui
face sinapsă cu deutoneuronul din nucleul solitar din bulbul rahidian
- pt fibrele motorii – în nucleul motor al facialului din punte
- pt fibrele PS – în nucleii lacrimal și salivator superior din punte
- OA: – în șanțul bulbo-pontin, lateral de nervul VI
- structuri inervate: – fibrele senzoriale culeg informații gustative de la corpul limbii (din
primele 2/3 anterioare ale limbii), de la celulele epiteliale senzoriale ale mugurilor gustativi din
papilele gustative de pe suprafața limbii
- fibrele motorii inervează mușchii mimicii (din regiunile temporală,
frontală, auriculară, mandibulară, zigomatică, cervicală)
- fibrele PS trimit impulsuri spre:
– glandele lacrimale
- mucoasa nazală
- glandele salivare sublinguale și submandibulare
VIII. Nervii vestibulo-cohleari – nervi senzoriali
- au 2 ramuri - vestibulară
- cohleară
- OR: – pt componenta cohleară – N1 în ganglionul spiral Corti. Dendrita
protoneuronului ajunge la baza celulelor epiteliale senzoriale din
organul Corti (din canalul cohlear al urechii interne). Axonul
protoneuronului face sinapsă cu deutoneuronul din nucleii cohleari
(dorsal și ventral) din punte.
- pentru componenta vestibulară – N1 în ganglionul vestibular Scarpa. Dendrita
protoneuronului ajunge la baza celulelor epiteliale senzoriale din:
 - crestele ampulare (receptori vestibulari din canalele semicirculare
membranoase ale urechii interne)
- maculele otolitice (receptori vestibulari din utricula și sacula urechii
interne). Axonul protoneuronului face sinapsă cu deutoneuronul din
nucleii vestibulari (superior, inferior, lateral, medial) din bulb.
- OA: – în șanțul bulbo-pontin, lateral de nervul VII
- structuri inervate: – receptorii auditivi (organul Corti) și vestibulari (creste ampulare,
macule)
IX. Nervii glosofaringieni – nervi micști, cu fibre PS
- OR: – pt fibrele senzoriale – într-un ganglion de pe traseul nervului. Axonul N1 face
sinapsa cu N2 din nucleul solitar din bulbul rahidian
- pt fibrele motorii – în nucleul ambiguu din bulbul rahidian
- pt fibrele PS – în nucleul salivator inferior din bulbul rahidian
- OA: – în șanțul retroolivar
- structuri inervate: – fibrele senzoriale inervează mugurii gustativi din treimea
posterioară a limbii
- fibre viscerosenzitive – culeg informații de la chemoreceptori
(artera carotidă)
- fibrele motorii inervează mușchii faringelui
- fibrele PS trimit impulsuri spre glandele salivare parotide
X. Nervii vagi (pneumogastrici) – nervi micști, cu fibre PS
- OR: – pt fibrele senzoriale – într-un ganglion de pe traseul nervului. Axonul N1 face
sinapsa cu N2 din nucleul solitar din bulbul rahidian
- pt fibrele motorii – în nucleul ambiguu din bulbul rahidian
- pt fibrele PS – în nucleul dorsal al vagului din bulbul rahidian
- OA: – în șanțul retroolivar, inferior de nervul IX
- structuri inervate: – fibrele senzoriale culeg informații gustative de la baza rădăcinii
limbii, epiglotă, faringe
- fibrele viscerosenzitive culeg informații de la interoceptorii din viscere
- fibrele motorii inervează mușchii faringelui și laringelui
- fibrele PS inervează majoritatea organelor din torace și abdomen; trec
lateral de artera carotidă, anterior de arcul aortic, posterior de stomac, intestin subțire și colon
XI. Nervii accesori (spinali) – nervi motori
- au două rădăcini – bulbară și spinală
- OR: – pt rădăcina bulbară – în nucleul ambiguu din bulbul rahidian
- pt rădăcina spinală – în cornul anterior al măduvei cervicale
- OA: – în șanțul retroolivar, inferior de nervul X
- structuri inervate: – prin ramura internă, care pătrunde în nervii vagi, inervează mușchii
laringelui
- prin ramura externă (ale rădăcinii spinale), inervează mușchii
sternocleidomastoidian (al gâtului) și trapez (al spatelui)
XII. Nervii hipogloși – nervi motori
- OR: – în nucleul motor al hipoglosului din bulbul rahidian
- OA: – în șanțul preolivar
- structuri inervate: – inervează musculatura limbii