Sunteți pe pagina 1din 7

MIȘCAREA

Sistemul osos este alcatuit din totalitatea oaselor care intra in componenta organismului.
Sistemul osos reprezinta partea pasiva a sistemului locomotor care realizeaza miscarea.Oasele
legate intre ele prin articulatii formeaza scheletul.In functie de regiunile corpului scheletul se
clasifica in: scheletul capului, trunchiului si membrelor.
1.Scheletul capului Este format din 22 de oase si cuprinde: neurocraniul si viscerocraniul.
a) Neurocraniul (cutia craniana) este formata din 8 oase late care adapostesc encefalul, din
care:  -4 sunt neperechi: osul frontal (al fruntii), oasele etmoid si sfenoid asezate la baza cutiei
craniene, osul occipital (al cefei)
-2 perechi: oasele temporale (al tamplelor) si oasele parietale (al boltii craniene)
b) Viscerocraniul este format din 14 oase, din care: 
-2 neperechi: osul vomer, osul maxilarului inferior (mandibula)
-6 perechi: oasele maxilare, palatine, nazale, lacrimale, zigomatice, cornetele nazale inferioare
2.Scheletul trunchiului
Cuprinde: coloana vertebrala, coastele si sternul. Sternul, coastele si regiunea toracala a
coloanei vertebrale formeaza cutia toracica (cusca).
a) Coloana vertebrala este formata din 33-34 vertebre articulate prin discurile
intervertebrale.
Cuprinde 5 regiuni: cervicala (formata din 7 vertebre), toracala (formata din 12 vertebre),
lombara (formata din 5 vertebre), sacrala (formata din 5 vertebre), coccigiana (formata din 4-5
vertebre reduse).
Prezinta 4 curburi fiziologice:
-lordoza cervicala si lordoza lombara, cu convexitatea dispusa posterior
-cifoza toracala si cifoza sacrala, cu concavitatea dispusa posterior

b) Coastele sunt in numar de 12 perechi.Sunt oase lungi si se impart in: 


-coaste adevarate (primele
7 perechi, de la I la VII) care se
articuleaza direct cu sternul
prin cartilajele costale proprii
-coaste false (urmatoarele 3
perechi, de la VIII la X) care se
articuleaza indirect cu sternul prin cartilajele celei de a 7 a coaste
-coaste flotante (ultimele 2 perechi) de la XI la XII, care nu se articuleaza cu sternul
c) Sternul este osul pieptului, os lat alcatuit din: corp, manubriu si apendice xifoid.Se
articuleaza cu claviculele si primele 7 perechi de coaste.

3.Scheletul membrelor este format din scheletul centurilor si scheletul membrelor propiu-zise.
a) Scheletul membrelor superioare
Centura scapulara leaga oasele membrelor superioare de scheletul trunchiului. Este formata
din omoplat (scapula) si clavicula.
Scheletul membrului liber propiu zis:
-scheletul bratului - humerus
-scheletul antebratului - radius si cubitus (ulna)
-scheletul mainii - 8 carpiene, 5 metacarpiene si 14 falange
b) Scheletul membrelor inferioare
Centura pelviana leaga scheletul membrului inferior de cel al trunchiului. Este formata din 2
oase coxale, care impreuna cu osul sacrum si coccisul formeaza bazinul.
Scheletul membrului liber propiu-zis
-scheletul coapsei - femurul
-scheletul gambei - tibia si fibula (peroneu)
-scheletul piciorului - 7 tarsiene, 5 metatarsiene si 14 falange
-rotula (patela), osul genunchiului

Rolul sistemului osos: Sistemul osos indeplineste functii importante pentru viata organismului.
 Asigura statiunea bipeda a omului
 Dau forma caracteristica corpului
 Reprezinta locuri de insertie pentru muschi
 Formeaza cavitati de protectie: cutia craniana (adaposteste encefalul), canalul
vertebral (adaposteste maduva spinarii), cutia toracica (adaposteste inima, plamanii si
vasele de sange importante), bazinul (adaposteste organe ale sistemelor digestiv,
excretor si reproducator)
 Constituie depozit de saruri minerale
 Prin maduva rosie contribuie la formarea elementelor figurate ale sangelui
 Oasele reprezinta parghiile cu rol in miscare

Cresterea in lungime si grosime a oaselor


1.Cresterea in lungime este mai evidenta la oasele lungi (de exemplu. femur, tibie,
radius...etc). Se realizeaza cu ajutorul cartilajelor de crestere diafizo-epifizar.
2.Cresterea in grosime caracterizeaza toate formele de oase. Se realizeaza prin activitatea
periostului, membrana conjunctiva de la suprafata periostului.
Notiuni elementare de igiena si patologie
1.Deformarile osoase sunt cauzate de: -suprasolicitari in timpul unor activitati, statul
indelungat in picioare, tinuta incorecta a corpului timp indelungat
a) Cifoza este caracterizata prin accentuarea curburii toracale a coloanei vertebrale
(cocoasa).Cauza este tinuta incorecta a corpului timp indelungat. Este mai des intalnita la
ceasornicari, cizmari, ciclisti, persoane care muncesc stand in pozitie aplecata.
b) Scolioza consta in devierea laterala a coloanei vertebrale, rezultatul fiind o asimetrie a
trunchiului, caracterizat prin ridicarea unui umar si coborarea celuilalt. Cauza este pozitia
incorecta a corpului.
c) Lordoza
Este caracterizata prin accentuarea concavitatii curburii lombare a coloanei vertebrale.
2. Fracturile consta in ruperea sau fisurarea oaselor si pot fi inchise sau deschise.In cazul
fracturilor inchise pielea ramane intacta; in cazul fracturilor deschise sunt afectati muschii si
pielea iar capetele osului ies la exterior.Cauzele sunt politraumatisme si accidente.Se
manifesta prin dureri, echimoze (vanatai), deformarea si scurtarea regiunii.
3. Entorsele se caracterizeaza prin intinderea sau ruperea ligamentelor dintr-o articulatie.Sunt
cauzate de miscari bruste, necontrolate si traumatisme.Se manifesta prin dureri locale,
echimoze si umflaturi ale articulatiei.
4. Luxatiile se caracterizeaza prin dislocari ale elementelor componente ale unei articulatii, in
special a suprafetelor osoase articulare.
Luxatiile pot fi:
-luxatii traumatice, datorate unui traumatism (de exemplu. caderea pe cot poate produce
luxatia umarului)
-luxatii patologice, datorate unor infectii
-luxatii congenitale, indivizii se nasc cu ele

Prevenire:
Regim alimentar bogat in vitamine si saruri minerale
Exercitii fizice

Sistemul muscular este alcatuit din totalitatea muschilor care intra in alcatuirea organismului.
Muschii sunt de trei tipuri:
-muschi striati, care se prind pe schelet si de aceea se mai numesc si muschi scheletici
-muschi netezi, care se gasesc in peretii organelor interne si se mai numesc muschi viscerali sau
al organelor interne
-muschi striati de tip cardiac, adica muschiul inimii, miorcardul
Principalele grupe de muschi scheletici:
Muschii scheletici fomeaza peste 40% din greutatea corpului. Numarul muschilor scheletici este
de peste 500.
Dupa regiunile corpului, muschii sunt grupati in: muschii capului, muschii gatului, muschii
trunchiului si muschii membrelor.
1.Muschii capului sunt reprezentati de muschii mimicii, muschii masticatori, muschii limbii si
muschii extrinseci ai globilor oculari.
a) Muschii mimicii au rol in determinarea expresiei fetei (mimica) si sunt urmatorii:
-muschiul frontal
-muschiul occipital
-muschii grupati in jurul orificiilor nazale, orbitale si auditive
b) Muschii masticatori intervin in actul masticatiei (proces mecanic de maruntire si fragmentare
a alimentelor) si sunt urmatorii: muschii maseteri, muschii temporali
c) Muschii limbii
d) Muschii extrinseci ai globilor oculari
Sunt 4 drepti si 2 oblici:
-muschii drept superior si drept inferior
-muschii drept intern si drept extern
-muschii oblic superior si oblic inferior
2. Muschii gatului au rol in miscarile capului si sunt reprezentati de urmatorii muschi:
-muschiul pielosul gatului
-muschii sternocleidomastoidieni
3. Muschii trunchiului sunt reprezentati de muschii spatelui si cefei, muschii toracelui si
abdomenului
a) muschii spatelui si cefei
-muschii trapezi
-muschii dorsali
b) muschii toracelui
-muschii pectorali
-muschii dintati
-muschii intercostali
-diafragmul (muschiul respirator care separa cavitatea toracica de cea abdominala)
c) muschii abdomenului 
-muschii drepti abdominali
-muschii oblici interni
-muschii oblici externi
4.Muschii membrelor sunt reprezentati de muschii membrelor superioare si cei al membrelor
inferioare.
Muschii membrelor superioare
a) muschii umarului 
-deltoidul
b) muschii bratului
-biceps si triceps brahial
c) muschii antebratului
-muschii flexori si extensori ai degetelor
-muschii pronatori si supinatori ai antebratului
Pronatia este rasucirea antebratului si mainii catre interior astfel incat degetul mare se apropie de
corp
Supinatia este rasucirea antebratului si mainii catre exterior astfel incat degetul mare se
indeparteaza de corp
d) muschii mainii
-muschii flexori si extensori ai degetelor
Muschii membrelor inferioare
a) muschii articulatiei coxo-femurale 
-fesierii
b) muschii coapsei
-muschii croitor si cvadriceps femural (pe partea anterioara a coapsei)
-muschii biceps femural (pe partea posterioara a coapsei)
c) muschii gambei
-muschii triceps sural alcatuiti din muschii gemeni (gastrocnemieni) si solear 
-muschii flexori si extensori ai degetelor 
-muschii pronatori si supinatori a piciorului 
d) muschii plantei (laba piciorului)
-muschii flexori si extensori ai degetelor
TIPURI DE CONTRACTII
Muschii sunt organe active ale miscarii asigurand tonusul, postura, echilibriul, mimica si
miscarile voluntare. Propietatea specifica muschilor este contractilitatea. Contractilitatea
consta in general in scurtarea muschiului atunci cand asupra lui actioneaza un excitant. In
timpul contractiei musculare, in fibrele musculare au loc procese chimice in urma carora se
elibereaza energie. Cea mai mare parte din energia eliberata se transforma in caldura iar o
mica parte se transforma in energie mecanica. In fiziologie, prin contractie musculara nu se
intelege obligatoriu scurtarea muschiului, ci producerea unei tensiuni interne.
Dupa variatia lungimii muschiului si a tensiunii musculare, contractiile pot fi de
doua tipuri: contractii izotonice (aceeasi tensiune) si contractii izometrice (aceeasi
dimensiune).
a) Contractiile izotonice: Muschiul se scurteaza iar tensiunea musculara ramane constanta.
Realizeaza lucru mecanic. Sunt caracteristice musculaturii membrelor.
b) Contractiile izometrice: Muschiul isi modifica tensiunea fara a se scurta. Nu realizeaza
lucru mecanic. Sunt caracteristice musculaturii care asigura statiunea verticala a corpului.
Dupa numarul de stimuli si frecventa aplicarii acestora pe muschi, contractiile pot
fi de doua tipuri:
-contractii simple
-contractii fuzionate
1. Contractia musculara simpla (secusa musculara): Secusa musculara este o contractie
musculara obtinuta prin aplicarea unui stimul unic, direct pe muschi. Se studiaza cu ajutorul
miografului si se inregistreaza grafic ca o curba sau un clopot.
2. Contractiile fuzionate : Sunt contractii musculare obtinute prin aplicarea pe muschi de
stimuli repetitivi.
Sunt de mai multe tipuri: tetanos incomplet, tetanos complet si tonus muscular.
a) Tetanos incomplet
Tetanosul incomplet se obtine prin aplicarea de stimuli repetitivi cu frecventa joasa
(aproximativ 10-20 de stimuli pe secunda). Se inregistreaza grafic ca o curba cu platou dintat,
care exprima fuzionarea incompleta a secuselor.

b) Tetanos complet
Tetanosul complet se obtine prin aplicarea de stimuli repetitivi cu frecventa mare
(aproximativ 50-100 de stimuli pe secunda). Se inregistreaza grafic ca o curba cu platou neted
care exprima fuzionarea completa a secuselor.

c) Tonus muscular
Tonusul muscular este starea de contractie permanenta dar partiala a musculaturii; este
rezultatul unor impulsuri nervoase care provin de la maduva si stimuleaza alternativ fibrele
musculare (celulele musculare). Au rol in:
-mentinerea pozitiei verticale a corpului (tonus postural)
-expresiei fetei (mimica)
-usurarea declansarii contractiilor musculare
-producerea de caldura (termoreglare)

NOTIUNI ELEMENTARE DE IGIENA SI PATOLOGIE

I.Oboseala musculara

1. Cauze 
Oboseala musculara este cauzata de o activitate fizica dezorganizata si stres; scaderea
randamentului energetic, acumularea de acid lactic, lipsa oxigenului, scaderea substantelor
macroergice (ATP) si a glucozei la nivelul placii motorii.

2. Simptome
Se manifesta prin dureri musculare, scaderea fortei si excitabilitatii musculare, disparitia fazei
de relaxare si instalarea contracturii musculare.

3.Prevenire
Se previne prin dozarea efortului muscular, evitarea sedentarismului, tratarea unor boli
endocrine si adoptarea unui stil de viata echilibrat.

II.Intinderi si rupturi musculare


1.Cauze
Intinderile si rupturile musculare sunt cauzate de eforturi musculare intense (frecvente la
sportivi).Intinderea musculara este produsa de contractia excesiva a muschiului, peste limita
de elasticitate.Ruptura musculara este produsa de ruperea muschiului sau a tesutului
conjunctiv adiacent.

2.Simptome
Se manifesta prin dureri locale, echimoze si tumefierea zonei afectate, varsaturi si colaps in
cazuri grave.

3.Prevenire
Se poate preveni printr-un regim de viata echilibrat, repaus si tratament chirurgical in cazuri
grave.

S-ar putea să vă placă și

  • Varietatea Vietii-Uman
    Varietatea Vietii-Uman
    Document2 pagini
    Varietatea Vietii-Uman
    Gheteu Mariela
    Încă nu există evaluări
  • 7 SN
    7 SN
    Document2 pagini
    7 SN
    Gheteu Mariela
    Încă nu există evaluări
  • Educatia Ecologica
    Educatia Ecologica
    Document3 pagini
    Educatia Ecologica
    Gheteu Mariela
    Încă nu există evaluări
  • Digestie Vertebrate CL 10
    Digestie Vertebrate CL 10
    Document4 pagini
    Digestie Vertebrate CL 10
    Gheteu Mariela
    Încă nu există evaluări
  • SN XI
    SN XI
    Document2 pagini
    SN XI
    Gheteu Mariela
    Încă nu există evaluări
  • 7-Organe Simt
    7-Organe Simt
    Document4 pagini
    7-Organe Simt
    Gheteu Mariela
    Încă nu există evaluări
  • 23 Metabolism
    23 Metabolism
    Document7 pagini
    23 Metabolism
    Gheteu Mariela
    Încă nu există evaluări
  • 6-Emisferele Cerebrale-2
    6-Emisferele Cerebrale-2
    Document6 pagini
    6-Emisferele Cerebrale-2
    Gheteu Mariela
    Încă nu există evaluări
  • 24 Reproducerea
    24 Reproducerea
    Document15 pagini
    24 Reproducerea
    Gheteu Mariela
    Încă nu există evaluări
  • 7 Locomotie
    7 Locomotie
    Document4 pagini
    7 Locomotie
    Gheteu Mariela
    Încă nu există evaluări
  • SN
    SN
    Document7 pagini
    SN
    Gheteu Mariela
    Încă nu există evaluări
  • 7 SNV
    7 SNV
    Document6 pagini
    7 SNV
    Gheteu Mariela
    Încă nu există evaluări
  • Circulatie-A F
    Circulatie-A F
    Document2 pagini
    Circulatie-A F
    Gheteu Mariela
    Încă nu există evaluări
  • Analizatori
    Analizatori
    Document4 pagini
    Analizatori
    Gheteu Mariela
    100% (1)
  • Ecolocatie
    Ecolocatie
    Document4 pagini
    Ecolocatie
    Gheteu Mariela
    100% (1)
  • 4 Tesuturi
    4 Tesuturi
    Document27 pagini
    4 Tesuturi
    Gheteu Mariela
    Încă nu există evaluări
  • VI - ORG Vegetal Animal
    VI - ORG Vegetal Animal
    Document3 pagini
    VI - ORG Vegetal Animal
    Gheteu Mariela
    Încă nu există evaluări
  • Analizatori Bac
    Analizatori Bac
    Document6 pagini
    Analizatori Bac
    Gheteu Mariela
    Încă nu există evaluări
  • Eval Init IX
    Eval Init IX
    Document5 pagini
    Eval Init IX
    Gheteu Mariela
    Încă nu există evaluări
  • Bac Celula Diviziunea
    Bac Celula Diviziunea
    Document2 pagini
    Bac Celula Diviziunea
    Gheteu Mariela
    Încă nu există evaluări
  • Respiratie
    Respiratie
    Document4 pagini
    Respiratie
    Gheteu Mariela
    Încă nu există evaluări
  • Test Neuron
    Test Neuron
    Document2 pagini
    Test Neuron
    Gheteu Mariela
    Încă nu există evaluări
  • Oase Muschi
    Oase Muschi
    Document7 pagini
    Oase Muschi
    Gheteu Mariela
    Încă nu există evaluări
  • Celula
    Celula
    Document1 pagină
    Celula
    Gheteu Mariela
    Încă nu există evaluări
  • XI Maduva Spinarii
    XI Maduva Spinarii
    Document2 pagini
    XI Maduva Spinarii
    Gheteu Mariela
    Încă nu există evaluări
  • Test Tipuri de Nutriție
    Test Tipuri de Nutriție
    Document5 pagini
    Test Tipuri de Nutriție
    Gheteu Mariela
    Încă nu există evaluări