1-8

1. Ţesutul epitelial:
A. Se contractă pentru a facilita mişcările organismului
B. Conduce impulsurile electrice
C. Acoperă şi căptușește organele
D. Depozitează grăsimile
2. Organitele celulare specifice se găsesc în
A)Celulele gliile
B)Celulele receptoare auditive
C)Celulele nervoase somatice
D)Celulele nervoase vegetative
3. Joncţiunile celulare au următoarele caracteristici, cu excepţia:
A. Joncţiunile strânse au spațiul intercelular foarte redus
B. Desmozomii sunt joncţiuni punctiforme ce conţin lipoproteine
C. Joncţiunile de tip „gap” se găsesc în ţesutul muscular neted şi cel cardiac
D. Desmozomii sunt joncţiuni aderenţiale
4. Mărimea spaţiului intercelular al joncţiunilor celulare are următoarele caracteristici:
A. La joncţiunile strânse este mult redusă, 2nm
B. La joncţiunile de tip „gap” este normală 24nm
C. La joncţiunile aderenţiale celule sunt strâns cuplate între ele cu spații mult reduse 2nm
D. La joncţiunile strânse spaţiul intercelular dispare în zonele în care membranele celulare sunt lipite
5. Unitatea fundamentală a organismelor vii este
A. Ţesutul
B. Celula
C. Organul
D. Sistemul de organe
6. Funcţiile ţesutului epitelial sunt următoarele:
A. Simplu cubic – protecţie şi absorbţie
B. Simplu pavimentos – protecţie şi secreţie
C. Stratificat pavimentos – protecţie şi absorbţie limitată
D. Uroteliu protecţie şi absorbţie
7. Localizarea ţesutului epitelial:
A. Stratificat cilindric – uretra masculină şi vezica urinară
B. Stratificat pavimentos – cavitatea bucală şi esofagul
C. Simplu cubic – canalele glandelor sudoripare
D. Stratificat cubic – porţiunea secretoare a unor glande
8. Oasele sistemului scheletic asigură funcţia de mişcare
A. Producând leucocite
B. Depozitând minerale
C. Oferă locuri de inserţie pentru muşchi
D. Conducând impulsuri nervoase
9. Nucleului celular îi aparţin următoarele:
A)Corpusculii Nissl
B)Cromozom
C)Nucleolul
D)Oxihemoglobina
10. Glandele exocrine se pot clasifica în funcţie de tipul de secreţie produsă, astfel:
A. Glandele cu secreţie mucoasă, produc mucusul, o secreţie vâscoasă compusă din polizaharide şi
lipide
B. Glande cu secreţie seroasă, produc un material apos care conţine de obicei glucide
C. Glandele cu secreţie mucoasă, produc mucusul, o secreţie vâscoasă compusă din polizaharide şi
proteine
 D. Glande cu secreţie seroasă, produc un material apos care conţine de obicei lipide
11. Glandele exocrine au următoarele caracteristici, cu excepţia
A. Tubulară ramificată – canalul poate lipsi
B. Acinoasă ramificată – de-a lungul unui canal sunt dispuşi mai mulţi acini
C. Tubulară – nu are canal excretor
D. Tubulară încolăcită – secreţia este transportată printr-un canal tubular ramificat
12. Când nevoile celulelor corpului sunt satisfăcute şi funcţiile corpului se desfăşoară normal,
organismul se află în
A. Homeostazie
B. Metabolism anabolizant
C. Creştere
D. Mişcare ipsilaterală
13. Următoarele sunt exemple tipice de glande pluricelulare simple:
A. Tubulară ramificată – glandele uterine
B. Acinoasă ramificată – glandele sudoripare
C. Tubulară – glandele sebacee din piele
D. Tubulară încolăcită – glandele intestinale
14. Următoarele sunt exemple tipice de glande pluricelulare compuse
A. Tubulo-acinoasă – pancreasul
B. Tubulă-acinoasă – glanda salivară sublinguală
C. Acinoasă- glanda salivară parotidă
D. Tubulară - glanda salivară submandibulară
15. După tipul de activitate, glandele exocrine se clasifică în
A. Glandele ceruminoase îşi eliberează secreţia prin endocitoză
B. Glandele sudoripare rămân intacte în timpul secreţiei
C. Glandele salivare se dezintegrează pentru a-şi elibera secreţia
D. Glandele sebacee din piele rămân intacte în timpul secreţiei
16. Funcţiile ţesuturilor cartilaginos sunt următoarele, cu excepţia
A. Cartilaj elastic – protecţie
B. Cartilaj fibros – structură de susţinere
C. Cartilaj hialin – suport
D. Os – suport
17. Localizările ţesuturilor conjunctiv sunt următoarele, cu excepţia
A. Ţesutul conjunctiv reticulat, între celulele ficatului
B. Ţesutul conjunctiv elastic, în peretele căilor aeriene
C. Ţesutul adipos, pe suprafaţa muşchilor netezi
D. Ţesutul conjunctiv lax, între muşchi
18. Ţesuturile epiteliale se caracterizează prin:
A)Nu au receptori nervoşi
B)Sunt vascularizate
C)Au funcţie de absorbţie
D)Au funcţie de recepţie
19. Caracteristicile ţesutului conjunctiv sunt următoarele:
A. Ţesutul elastic conţine fibre elastice dispuse în reţea în fascicule neparalele
B. Ţesutul adipos conţine numeroase fibre
C. Ţesutul dens ordonat conţine fibre de elastină aranjate în fascicule paralele
D. Ţesutul dens neordonat conţine fibre care alcătuiesc fascicule aleatorii
20. Următoarele caracteristici se referă la poziţia anatomică a corpului, cu excepţia
A. privirea înainte
B. membrele superioare pe lângă corp
C. picioarele apropiate
D. palmele îndreptate spre corp
21. Celulele ţesutului conjunctiv lax:
A. Marofagul înglobează şi distruge substanţele proprii din ţesut
B. Mastocitul are granule citoplasmatice care conţine histamină
 C. Fibroblastul sintetizează fibrele glucidice ale ţesutului
D. Limfocitul, cu rol neesenţial în reacţia imună
22. Localizarea ţesutului conjunctiv:
A. Dens neordonat constituie capsulele ce învelesc anumite organe
B. Dens ordonat acoperă muşchii
C. Elastic în corzile vocale şi în pereţii venelor mari
D. Reticulat în splină, nodul limfatic, măduva osoasă şi ficat
23. Caracteristicile ţesutului cartilaginos sunt următoarele, cu excepţia:
A. Este un tip de ţesut conjunctiv rezistent la tensiune
B. Fibrele sunt produse de celule numite condrocite
C. Substanţa fundamentală este asemănătoare cu cauciucul
D. Substanţa fundamentală conţine molecule proteice asociate cu carbohidraţi
24. Compuşii organici
A. Sunt alcătuiţi numai din ioni
B.Se găsesc în toate vieţuitoarele
C.Sunt degradaţi în acizi şi baze
D.Reacţionează numai cu compuşi anorganici
25. Epitelii stratificate cilindrice găsim în :
A)Tunica internă a vaselor sanguine
B)Frecvent, răspândit în întreg organismul
C)Uretra masculină
D)Rar în organism
26. Ţesutul cartilaginos este localizat în următoarele structuri:
A. Cartilajul hialin la nivelul nasului, traheei şi bronhiolelor
B. Cartilajul fibros la nivelul simfizei pubiene
C. Cartilajul dens la nivelul oaselor craniene
D. Cartilajul elastic la nivelul epiglotei, urechii medii şi trompei lui Eustache
27. Ţesutul osos are următoarele caracteristici, cu excepţia
A. Este cel mai dur ţesut conjunctiv
B. Conţine săruri organice de calciu şi fosfaţi
C. Celulele întâlnite pot fi osteoblaste, osteocite şi osteoclaste
D. Unitatea de structură a osului compact este osteonul
28. Următoarele sunt straturi ale membranelor mucoase, cu excepţia
A. Laminei propria
B. Epiteliului
C. Cartilajului
D. Muscularei mucoasei
29. Fibrele de reticulină sunt fibre delicate de colagen, întâlnite în organe moi, unde oferă suport
pentru
A. Celulele organului respectiv, fibrele nervoase, celulele musculare şi capilare
B. Oase
C. Celulele sanguine
D. Citoscheletul celulelor
30. Ţesutul muscular
A. Poate fi ataşat de oase având un control involuntar
B. Muşchiul neted poate fi asociat cu organele interne şi scheletul
C. Celulele sunt alungite, ceea ce facilitează contracţia
D. Muşchiul cardiac se găseşte în pereţii vaselor mari
31. Referitor la ţesuturi
A. Sângele este un tip aparte de ţesut cartilaginos
B. Celulele gliale contribuie la transmiterea stimulilor
C. Ţesutul nervos are funcţii legate de comunicare
D. Neuronii recepţionează impulsuri nervoase
32. Într-o reacţie de oxido-reducere
A. Se formează o legătură dublă
B. Un acid este degradat în ioni de hidrogen şi ioni hidroxil
C. Are loc o primire sau pierdere de electroni
D. Monozaharidele reacţionează cu dizaharidele
33. Prezintă membrană dublă:
A)Centrul celular
B)Lizozomul
C)Mitocondria
D)Nucleul celular
34. Ţesutul cu rol de amortizare a şocurilor este:
A. Conjunctiv fibros
B. Osos
C. Adipos
D. Muscular
35. Membrana bazală:
A. Este alcătuită din materiale ce intră în alcătuirea celulelor
B. Este compusă din glicoproteine secretate de celulele conjunctive subiacente
C. Conţine o reţea de fibre de colagen aparţinând ţesutului epitelial
D. Are în componenţa sa molecule proteice
36. Celule anucleate sunt:
A)Plachetele sanguine
B)Monocitele
C)Eritrocitele
D)Limfocitele
37. Epiteliul pseudostratificat:
A. Prezintă o membrană bazală la polul apical al celulelor sale
B. Este format din mai multe straturi de celule
C. Prezintă celule inegale
D. Este subiacent ţesutului conjunctiv
38. Uretra:
A. Aparţine sistemului reproducător masculin
B. Se găseşte în porţiunea epigastrică
C. Conţine epiteliu cilindric
D. Leagă rinichii de vezica urinară
39. O secţiune la nivelul sternului poate evidenţia:
A. Limfocite T
B. Hematii îmbătrânite
C. Timocite
D. Travee
40. Când electronii unui atom sunt cedaţi altui atom se formează o legătură
A. Covalentă
B. Moleculară
C. De hidrogen
D. Ionică
41. Când o bază este pusă în apă
A. Atrage atomii de oxigen din moleculele de apă
B. Eliberează numeroşi atomi de hidrogen
C. Atrage atomii de hidrogen din moleculele de apă şi lasă în urmă o acumulare de ioni hidroxil
D. Reacţionează numai cu acizi slabi
42. Ribozomii se găsesc :
A)Ataşaţi membranei celulare
B)Liberi în citoplasmă
C)Ataşaţi nucleului celular
D)Ataşaţi reticulului endoplasmic
43. Următoarele sunt monozaharide, cu excepţia
A. Fructozei
B. Zaharozei
C. Galactozei
D. Glucozei
44. Ţesutul conjunctiv reticulat se află în :
A)Amigdale
B)Măduva galbenă
C)Hipoderm
D)Maduva roşie
45. Nucleul celular este aşezat periferic la:
A)Celula musculară netedă
B)Eritrocit
C)Celula ţesutului adipos
D)Fibra musculară striată
46, În timpul procesului de difuziune
A. Moleculele se deplasează dintr-o zonă cu concentraţie mare într-una cu concentraţie mică
B. Moleculele nu trec prin membrană
C. Sunt cheltuite cantităţi mari de energie
D. Proteinele asistă transportul molecular
47. Neuroni bipolari găsim în :
A)Urechea medie
B)Ganglionul rădăcinii posterioare spinale
C)Retină
D)Mucoasa olfactivă
48. Membrana plasmatică este o membrană semipermeabilă, deoarece
A. Împiedică trecerea apei
B. Lasă să treacă doar anumite molecule
C. Conţine cromozomi şi gene
D. Este centrul sintezei proteice semiconservative
49. În transportul activ substanţele chimice se deplasează dintr-o zonă cu concentraţie scăzută
într-una cu concentraţie crescută, şi pentru aceasta este nevoie de
A. Funcţionarea genelor
B. O cheltuială de energie
C. Implicarea ribozomilor
D. Implicarea aparatului Golgi
50. Citoplasma este formată din :
A)Organite
B)ADN
C)Incluziuni
D)Citoschelet
51. Ţesutul muscular neted
A. Prezintă fibre alungite, fusiforme, cu capetele rotunjite
B. Poate menţine contracţia o perioadă mai lungă
C. Citoplasma prezintă multe filamente de miozină
D. Prezintă reticul sarcoplasmatic intracelular
52. Corpii denşi
A. Ataşează filamente intermediare, contractile
B. Sunt echivalenţii zonei H din muşchii scheletici
C. Ataşează un citoschelet puternic
D. Sunt prezenţi la periferia celulei
53. Muşchii netezi
A. Au fibrele musculare înconjurate de ţesut conjunctiv
B. Au fibrele musculare unite prin fibre de elastină, colagen şi reticulină
C. Cei din vezica urinară au fibrele musculare organizate în straturi musculare
D. Prezintă joncţiuni neuromusculare bine structurate
54. Sinartroza este un tip de articulaţie care se găseşte
A. La nivelul membrelor
B. La nivelul craniului
C. La joncţiunea dintre radius şi humerus
D. Între vertebre
55. Diartrozele apar în următoarele locuri, cu excepţia
A. Genunchiului
B. Cotului
C. Încheieturii mâinii
D. Craniului
56. Următoarele sunt evenimente caracteristice contracţiei fibrei musculare
A. Ionii de calciu sunt transportaţi pasiv în interiorul tubilor T
B. Ionii de calciu difuzează din reticulul endoplasmatic şi se leagă de tropomiozină
C. Acetilcolina traversează fanta sinaptică de la nivelul joncţiunii neuromusculare
D. Colinesteraza determină descompunerea acetilcolinei
57. Structura filamentelor de actină cuprinde
A. 2 lanţuri paralele
B. Tubii transversali, depozit pentru ionii de calciu
C. O enzimă, troponina, ce leagă ionii de calciu
D. Tropomiozina ce impiedică legarea miozinei când muşchiul este relaxat
58. Pentru fiecare muşchi care acţionează într-o direcţie există un alt muşchi care acţionează
A. Complementar
B. Antagonist
C. Prin Extensie
D. Prin flexie
59. Scolioza şi cifoza sunt afecţiuni care rezultă din
A. Dezvoltarea anormală a sternului
B. Curburi anormale ale coloanei vertebrale
C. Sutura incompletă a oaselor cutinei craniene
D. Dezvoltarea anormală a oaselor piciorului
60. Structura celulei musculare nu cuprinde
A. Furnizarea ADP din mitocondrii, ca sursă de energie
B. Miofibrile organizate de-a lungul axului lung
C. Sarcomerul ca unitate funcţională
D. Distribuţia repetitivă a sarcomerelor
61. Funcţia lichidului sinovial este
A. Reglarea conţinutului de calciu din articulaţie
B. Lubrefierea unei diartroze
C. Sinteza proteinelor din ligamente
D. Producerea de celule sanguine
62. Articulaţia în care un capăt osos concav se articulează cu unul convex este o
A. Articulaţie plană
B. Articulaţie sferoidală
C. Articulaţie trohleară
D. Articulaţie selară
63. Muşchiul neted multiunitar
A. Se contractă ritmic
B. Prezintă joncţiuni „gap” rare, comparativ cu cel unitar
C. Nu prezintă terminaţii nervoase
D. Prezintă troponină în cantitate mare
64. Mecanismul de glisare a filamentelor cuprinde
A. Tragerea filamentelor de miozină înspre interiorul sarcomerului
B. Alungirea sarcomerului
C. Descompunerea moleculei de ADP în ATP
D. Cicluri rapide de glisare, cât timp ATP-ul este disponibil
65. Stratul papilar al dermului conţine următoarele componente, cu excepţia
A. Ţesut conjunctiv dens
B. vase de sânge
C. receptori senzoriali
D. Fibrocite
66. Îndepărtarea unei părţi a corpului de linia mediană, urmată de aducerea ei înapoi, reprezintă
două mişcări denumite
A. Pronaţie şi supinaţie
B. Elevare şi depresie
C. Abducţie şi adducţie
D. Flexie şi extensie
67. Muşchiul scheletic este sub
A. Control voluntar
B. Stress continuu
C. Control enzimatic
D. Control hormonal
68. Cheratina
A. protejează pielea împotriva leziunilor mecanice
B. la nivelul stratului lucid cheratinocitele înlocuiesc citoplasma în mare parte
C. este produsă de cheratinocite, unite prin joncţiuni strânse
D. este prezentă în celulele cu activitate metabolică intensă
69. Oasele îndeplinesc următoarele funcţii, cu excepţia
A. mişcare
B. protecţie
C. homeostazie
D. hematopoieză
70. Corpul uman conţine un număr de aproximativ
A. 200 oase
B. 206 oase
C. 306 oase
D. 210 oase
71. Muşchiul neted este localizat în următoarele organe, cu excepţia
A. ductele glandelor exocrine
B. canalele glandelor endocrine
C. faringe
D. peretele tractului gastro-intestinal
72. Durata potenţialului de acţiune al muşchiului cardiac este
A. 150-300 msec
B. mai mare decât timpul de contracţie
C. egală cu timpul de contracţie
D. de aproximativ 40 msec
73. Sternul are următoarea structură
A. două plăci subţiri de os compact la interior
B. o regiune centrală compusă din os spongios
C. o placă externă de os compact
D. o placă internă de os spongios
74. Prezintă prelungiri cu aspect de contraforturi
A. a şaptea vertebră cervicală
B. femurul
C. osul frontal
D. oasele carpiene
75. Servesc drept pârghii
A. oasele
B.muşchii striaţi
C. muşchii netezi
D. articulaţiile
76. Întâlnim muşchi neted multiunitar în
A. pereţii vaselor de sânge
B. artera aortă
C. muşchii erectori ai firelor de păr
D. peretele stomacului
77. Porţiunea muşchiului cere este formată din fibre şi fascicule musculare se numeşte
A. fascie superficialâ
B. gaster
C. corp
D. tendon
78. Selectaţi asociaţiile corecte
A. Terminaţii nervoase libere – epiderm – vibraţii uşoare
B. corpusculii Meissner – derm – durere
C. celulele Merkel – epiderm – atingeri
D. corpusculi Pacini – derm – vibraţii puternice
79. Articulaţia dintre atlas şi axis este
A. selară
B. pivotală
C. trohleară
D. sferoidală
80. Unităţile funcţionale ale muşchiului scheletic sunt
A. Fibrele musculare
B. Fasiculele
C. Sarcomerele
D. Întregul muşchi
81. Mioglobina din muşchiul roşu este importantă deoarece
A. Asigură ATP-ul pentru contracţia musculară
B. Asigură calciul pentru contracţia musculară
C. Asigură oxigenul pentru contracţia musculară
D. Îndepărtează produşii de scindare ai ATP-ului în timpul contracţiei
82. Ridicarea umerilor este o
A. elevaţie
B. protracţie
C. retracţie
D. depresie
83. Unghia are următoarea structură
A. marginea liberă – distal
B. cuticula – proximal
C. hyponychium – proximal
D. lunula – distal
84. Unitatea structurală a muşchiului striat scheletic este
A. fibra musculară
B. sarcomerul
C. miofibrila
D. celula musculară
85. Prezenţa mioglobinei în muşchiul roşu permite acestuia să
A. Reziste oboselii
B. Se recupereze repede
C. Efectueze secuse
D. Utilizeze NAD ca şi sursă de energie
86. Prin realizarea contracţiei musculare, reticulul sarcoplasmic eliberează
A. ATP, care se scindează şi eliberează energie
B. Ioni de calciu care stimulează contracţia musculară
C. Acid lactic, care inhibă activitatea musculară
D. Neurotransmiţători, care furnizează impulsuri către muşchi
87. Alegeţi asocierile corecte
A. epimisium- înveleşte fiecare fibră musculară
B. fascia – înveleşte întregul muşchi
C. perimisium – înveleşte un pachet de fascicule musculare
D. fascia superficială – stratul extern de ţesut cartilaginos dens
88. ATP-ul
A. participă la conversia energetică în celulele musculare
B. este format din atomi de C, H, P şi Oxigen
C. inhibă activitatea actino-miozinică
D. prin glicoliză aerobă se produc două molecule pentru fiecare moleculă de glucoză scindată
89. Mişcările non-axilare au loc
A. între oasele din regiunea hipogastrică
B. între oasele extremităţii distale a membrului superior
C. între primele două vertebre cervicale
D. între oasele extremităţii proximale a membrului inferior
90. Rotaţia este restricţionată
A. în articulaţiile sferoidale
B. într-o articulaţie condiloidă
C. în articulaţia umărului
D. între radius şi oasele carpiene
91. Bursele articulare au următoarele caracteristici, cu excepţia
A. se găsesc la nivelul patelei
B. facilitează alunecarea tendoanelor pe suprafaţa muşchilor
C. sunt căptuşite de membrana sinovială
D. sunt saci închişi plini cu aer
92. Pentru ca să se producă o contracţie musculară
A. Trebuie să fie prezent acidul lactic
B. Trebuie să fie prezent lizozimul
C. Ionii de fier trebuie să fie disponibili
D. Fibra musculară trebuie să fie stimulată de un impuls nervos
93. Faptul că o fibră musculară se contractă complet sau deloc este cunoscut ca
A. Fenomenul de completare
B. Răspunsul complementar
C. Teoria utilizării şi neutilizării
D. Răspunsul „tot sau nimic”
94. Corpii denşi
A. ataşează filamentele intermediare contractile, în muşchiul neted
B. sunt echivalenţii liniei Z
C. permit cuplarea filamentelor de contractile
D. ataşează un citoschelet de natură elastică
95. Filamentele de miozină
A. sunt formate din două lanţuri polipeptidice
B. înconjoară filamentele subţiri de actină
C. lipsesc din muşchiul neted
D. formează banda I
96. Numărul de celule care se contractă într-un muşchi influenţează
A. Joncţiunea musculară
B. Mecanismul de glisare
C. Răspunsul gradual
D. Fenomenul parţial
97. Fosfocreatina este utilizată în celula musculară ca
A. Sursă de proteine
B. Rezervă de aminoacizi
C. Rezervă de enzime
D. Rezervă de energie pentru ATP

98. Discurile cartilaginoase

A. Se mai numesc meniscuri la ghenunchi
B. se găsesc între vertebre
C. absorb şocurile şi egalizează presiunea dintre oase şi muşchii adiacenţi
D. pot avea formă de lună
99. Pielea are următoarele funcţii, cu excepţia
A. absoarbe vitamina D
B. sintetizează vitaminele A, E şi K
C. protejează ţesuturile subiacente
D. reglează temperatura corpului
100. Muşchiul neted diferă de muşchiul scheletic pentru că nu are
A. Citoplasmă
B. Membrană celulară
C. La fel de multe filamente de actină
D. Nici o conexiune cu fibrele nervoase

1->8
1 C 18  CD 35 D  52 CD  69  C 86  B
2  CD 19  D 36  AC 53  AC 70  B 87  BC
3 B 20  D 37  C 54  B 71 BC  88  AB
4 D 21  BD 38  C 55  D 72  AC 89  AB
5 B 22  AD 39  D 56  CD 73  BC 90  BD
6 C 23  B 40  D 57  CD 74  A 91  BD
7 B 24  B 41  C 58  B 75  A 92  D
8 C 25  CD 42  BD 59 X B  76  BC 93  D
9 BC 26  BC 43  B 60  A 77  BC 94  BC
10 C 27  B 44  D 61  B 78  AC 95  A
11 D 28  C 45  CD 62  B 79  B 96  C
12 A 29  A 46  A 63  B 80  C 97  D
13 A 30  C 47  CD 64  D 81  C 98  A
14 A 31  CD 48  B 65  AD 82  A 99  AB
15 B 32  C 49  B 66  C 83  AB 100  C
16 B 33  CD 50  D 67  A 84  AD
17 C 34  C 51 B  68  A 85 AB