Grile amestecate

(779)
1. Ribozomii au rol în : C)Oxihemoglobina
A)Digestia intracelulară D)Incluziuni
B)Oxidoreducere 11. Ribozomii se găsesc :
C)Hidroliza proteinelor A)Ataşaţi aparatului Golgi
D)Sinteza proteinelor B)Liberi în citoplasmă
2. Centrozomul are rol în : C)Atasaţi nucleului celular
A)Sinteza carioplasmei D)Atasaţi membranei celulare
B)Sinteza cromatinei 12. Prezintă membrană dublă:
C)Formarea fusului de diviziune A)Centrul celular
D)Polarizarea electrică a membranei B)Lizozomul
celulare C)Mitocondria
3. Lizozomii conţin : D)Reticulul endoplasmic
A)Incluziuni celulare 13. Celule anucleate sunt:
B)Citoplasma fundamentală A)Celulele gliale
C)Enzime oxidoreducatoare B)Monocitele
D)Enzime pentru digestia intracelulară C)Eritrocitele
4. Care organite au rol în sinteza D)Limfocitele
ATP 14. Nucleul celular este aşezat
A)Lizozomii periferic la:
B)Centrul celular A)Celula musculară netedă
C)Aparatul Golgi B)Limfocit
D)Mitocondriile C)Eritrocit
5. Care celule nu reprezintă nucleol D)Fibra musculară striată
: 15. Citoplasma este formată din :
A)Neuronii A)Nucleoproteine
B)Enterocitele B)ADN
C)Osteoclastele C)Citoschelet
D)Eritrocitele D)Unul sau mai mulţi nucleoli
6. Împachetarea moleculelor 16. Reticulul endoplasmic rugos
proteice pentru secreţie are loc în: este format din
A)Aparatul Golgi A)Centrozom
B)Nucleoplasmă B)Lizozomi
C)Lizozomi C)Ribozomi
D)Mitocondrii D)Canalicule intracitoplasmatice
7. Învelişul nuclear: 17. Care dintre componentele
A)Poartă denumirea de carioplasmă celulare au structură de mozaic fluid
B)La începutul diviziunii formează A)Membrana bazală
cromozomii B)Ribozomii
C)Este dublu,, fiind prevăzut cu pori C)Nucleul
D)Conţine ADN şi proteine D)Neurilema
8. Care organite conţin enzime 18. Membrana celulară:
digestive : A)Are permeabilitate selectivă
A)Centrozomul B)Are rol nutritiv
B)Ribozomii C)Sintetizează proteine celulare
C)Lizozomii D)Produce enzime
D)Mitocondriile 19. Epiteliile cilindrice simple
9. Cromatina conţine: căptuşesc
A)ADN A)Tunicile seroase
B)Unul sau mai mulţi nucleoli B)Tractul gastrointestinal
C)Membrană dublă C)Căile urinare
D)Enzime oxidoreducatoare D)Vasele sanguine
10. Nucleului celular îi aparţin 20. Epitelii pavimentoase
următoarele: stratificate se află în :
A)Corpusculii Nissl A)Canalele excretoare
B)Cromatina
B)Epiteliul ureterelor 30. Fibra musculara cardiacă
C)Esofag prezintă :
D)Vezica urinară A)Un nucleu mare situat central
21. Cartilajul hialin participă la B)Mai mulţi nuclei situaţi central
formarea : C)Un nucleu mic situat central
A)Epiglotei D)Un nucleu mic situat periferic
B) Meniscului articular 31. Fibra musculară netedă
C)Traheei prezintă :
D)Discului intervertebral A)Un nucleu periferic
22. Meniscul articular al B)Doi nuclei periferici
genunchiului este format din : C)Un nucleu central
A)Ţesut conjunctiv fibros D)Mai mulţi nuclei la periferie
B)Ţesut cartilaginos fibros 32. Ţesutul epitelial:
C)Ţesut conjunctiv elastic A)Are o vascularizaţie bogată
D)Ţesut cartilaginos hialin B)Căptuşeşte cavităţile organelor
23. Ţesut conjunctiv dens ordonat : C)Intervine în regenerarea elementelor
A)Intră în structura fibrei musculare figurate ale sângelui
B)Formează neurofibrilele D)Are în structura sa fibre de colagen ,
C)Formează tunica medie a arterelor mari elastice si reticulină
D)Formează tendoanele 33. Ţesutul conjunctiv:
24. Ţesut adipos găsim în : A)Nu este vascularizat
A)Epiderm B)Formează la suprafaţa corpului
B)Aponevroze epiderma
C)Hipoderm (sub piele) C)Conţine fibre de colagen , elastină şi
D)Derm reticulină
25. Epiteliile absorbante : D)Nu intervine în hrănirea organismului
A)Sunt formate din celule cubice simple 34. Ţesutul conjunctiv semidur :
B)Sunt pseudostratificate A)Conţine celule denumite condroplaste
C)Sunt stratificate B)Are o vascularizaţie foarte bogată
D)Sunt cilindrice simple C)Prezintă în structura sa celule denumite
26. În ţesutul conjunctiv lax putem osteocite
întâlni : D)Conţine celule denumite condrocite
A)Celule adipoase 35. Ţesutul conjunctiv osos:
B)Condrocite A)Este alcatuit din osteoblaste şi osteocite
C)Limfocite B)Nu este vascularizat
D)Timocite C)Conţine substanţa fundamentală numită
27. Substanţa specifică pentru condrina
cartilaj este : D)Este alcatuit din condrocite şi
A)Condrina condroplaste
B)Miozina 36. Ţesutul epitelial
C)Oseina pseudostratificat :
D)Elastina A)Formează epiglota
28. Epiteliul pseudostratificat este B)Formează cartilajele costale şi
format din : laringeale
A)Trei straturi de celule C)Căptuşeşte traheea şi bronhiile mari
B)Celule superficiale cilindrice D)Intră în structura aponevrozelor
C)Două straturi de celule 37. Cartilajul fibros :
D)Un strat de celule A)Este alcatuit din celule ciliate
29. In structura epiteliilor B)Este prezent în epidermă şi conţine
pavimentoase simple găsim : cheratină
A)Un strat de celule cubice C)Formează discurile intervertebrale
B)Nuclei suprapuşi D)Formează epiglota şi pavilionul urechii
C)Un strat de celule turtite 38. Ţesuturile epiteliale se
D)Mai multe straturi de celule caracterizează prin:
A)Nu au receptori nervosi D)Pavilionul urechii-cartilaj hialin
B)Sunt vascularizate 48. Care dintre următoarele ţesuturi
C)Au funcţie de absorbţie nu au vascularizaţie:
D)Au funcţie hematopoietică A)Ţesut osos
39. Epitelii stratificate cilindrice B)Ţesutul conjunctiv lax
găsim în : C)Cartilajul hialin
A)Tunica internă a vaselor sanguine D)Ţesutul muscular
B)Uretra masculină 49. Ţesutul epitelial :
C)Căile respiratorii A)Intervine în digestia intracelulară
D)Tubul digestiv B)Are rol în excreţia produşilor reziduali şi
40. Ţesutul conjunctiv reticulat se difuziune
află în : C)Nu intervine în absorbţia digestivă
A)Zona medulară a ovarului D) Intervine în regenerarea elementelor
B)Tunica medie a arterelor figurate ale sângelui
C)Hipoderm 50. Epiteliul pavimentos
D)Nodulii limfatici unistratificat :
41. Care ţesuturi conţin celule cu A)Facilitează schimburile intercelulare
rol secretor: realizate prin difuziune
A)Adipos B)Intervine în regenerarea elementelor
B)Conjunctiv fibros figurate ale sângelui
C)Conjunctiv dur C)Căptuşeşte vasele de sânge (endoteliu)
D)Conjunctiv elastic D)Are funcţie trofică pentru organism
42. Epiteliul pseudostratificat este 51. Epiteliul cilindric unistratificat :
format din : A)Este alcatuit din mai multe straturi
A)Celule endocrine celulare
B)Un strat de celule aşezat pe membrana B)Intra în structura tubului digestiv
bazală C)Intră în structura bronhiolelor
C)Doua straturi de celule D)Conţine celule care prezintă nucleii
D)Mai multe straturi de celule localizaţi în porţiunea bazală
43. Care ţesut nu este vascularizat : 52. Substanţa fundamentală osoasă
A)Ţesutul conjunctiv dur este secretata de :
B)Ţesutul epitelial unistratificat A)Osteocite
C)Ţesut nervos B)Condroplaste
D)Ţesut conjunctiv moale C)Osteoblaste
44. Fibre elastice se află în : D)Osteoclaste
A)Trahee 53. Coloana vertebrala prezinta in plan
B)Cartilajele bronsice sagital :
C)Cartilajele articulare A)2 curburi
D)Tunica medie a venelor B)5 curburi
45. Tesut adipos se găseşte în : C)3 curburi
A)Spatele globilor oculari D) 4 curburi
B)Diencefal 54. Osteocitele :
C)Epiderm A)Secreta substanta organica a tesutului
D)Cartilaj osos
46. Nu sunt vascularizate : B)Sunt adapostite in osteoplaste
A)Ţesuturile conjunctive moi C)Sunt dispuse in osteoclaste
B)Corneea D)Au o forma stelata
C)Coroida 55. Maduva hematogena gasim in:
D)Retina A)Tesutul osos haversian la adult
47. Notaţi perechile corecte : B)Printre traveele osului spongios
A)Noduli limfatici-ţesut reticulat C)Osteoplaste
B)Tunica medie a arterelor mari-cartilaj D)Osteon
elastic 56. Care din oasele neorocraniului
C)Cartilajul laringean-ţesut elastic prezinta lama ciuruita:
A)Frontal D)De forma ovalara
B)Temporalul 65. Hidroxiapatita se caracterizeaza
C)Etmoidul prin :
D)Occipitalul A)Este secretata de osteoplaste
57. Sistemul osos indeplineste B)Este componenta anorganica a
urmatoarele roluri : substantei fundamentale osoase
A)De transportor al gazelor respiratorii C)Este componenta organica a substantei
B)De secretie a ptialinei si de filtrare fundamentale osoase
C)Stimuleaza secretia hormonilor D)Este secretata de condroblaste
epifizari 66. Canalele Havers contin :
D) De protectie, de depozit de saruri A)Maduva rosie la fat
minerale si hematopoietic B)Osteoclaste
58. Scheletul membrului superior este C)Osteoblaste
format din : D)Terminatiuni nervoase şi capilare
A)Humerus si femur sanguine
B)Radius si fibula 67. Cavitatea medulară :
C)Centura scapulara si centura pelviana A)Contine la adult maduva rosie
D)Scapula si clavicula B)Se afla intre periost si tesutul spongios
59. Scheletul trunchiului este format osos
din : C)Se afla in centrul diafizei unui os lung
A)Femur , humerus si tibia D)Se afla in centrul oaselor late
B)Coaste , radius si oasele tarsiene 68. Placa epifizară :
C)Coloana vertebrala , coaste si stern A)Asigura cresterea in lungime a osului
D)Oasele carpiene, tarsiene si B)Se afla in pericondru
metacarpiene C)Se afla in zona interna a periostului
60. Scheletul membrului inferior este D) Asigura cresterea in grosime a osului
format din 69. Periostul se caracterizeaza prin
A)Ulna, tibie si humerus urmatoarele
B)Clavicula, tibie si oasele metacarpiene A)Are rol in cresterea oaselor in lungime
C)Oasele coxale, femur si oasele tarsiene B)Este membrana care inveleste cartilajul
D)Radius, humerus si oasele coxale C)Acopera suprafata diafizei oaselor lungi
61. Maduva osoasa hematogena se afla D)Captuseste canalul medular in diafiza
in: oaselor lungi
A)Osteoblaste 70. Prin osificarea endocondrală se
B)Canalul medular al adultului formeaza :
C)Interiorul sternului A)Toate oasele fetei
D)Canalul Havers B)Corpul claviculei
62. Tesutul osos spongios se afla in : C)Unele oase ale membrelor
A)Lamelele osoase ale sistemelor D)Vertebrele
interhaversiene 71. Neurocraniul are in constitutie
B)Lama interna a oaselor late urmatoarele oase perechi :
C)Centrul vertebrelor A)Osul parietal
D)Oasele scurte B)Osul occipital
63. Prin osificarea intermembranoasă C)Osul frontal
se dezvolta: D)Osul sfenoid
A)Baza craniului 72. Claviculele sunt oase care :
B)Viscerocraniul in totalitate A)Corpul claviculei se osifica prin
C)Unele oase ale fetei şi corpul claviculei osificare de cartilaj
D)Clavicula in totalitate B)Se articuleaza la partea superioara a
64. Osteoclastele sunt celule : sternului
A)Care se afla in zona osteogena a C)Sunt parti ale scheletului toracic
periostului D)Se articuleaza pe marginile laterale ale
B)Binucleate sternului
C)Modelatoare ale osului 73. Tesutul osos se caracterizeaza
prin : 82. Neurocraniul se caracterizeaza prin
A)Are substanta fundamentala denumita :
condrina A)Contine segmentul initial al aparatului
B)Este o varietate de tesut conjunctiv respirator
C)Este un tesut conjunctiv fibros B)Este format din patru oase neperechi
D)Are fibre impregnata cu saruri C)Este format din doua oase neperechi
fosfocalcice D)Contine segmentul periferic al
74. Osteonul este fomat din : analizatorului gustativ
A)Trabecule osoase 83. Arcul vertebral se caracterizeaza
B)Inele osoase concentrice prin:
C)Lamele conjuctive concentrice A)Creste rezistenta coloanei vertebrale
D)Sisteme interhaversiene B)Poseda cinci prelungiri
75. Componenta pasiva a aparatului C)Se afla in partea ventrala a vertebrei
locomotor este formata din : D)Se afla in partea dorsala a vertebrei
A)Musculatura neteda viscerala 84. Coastele :
B)Scheletul membrelor superioare şi A)Se articuleaza pe marginile laterale ale
inferioare sternului primele 7 perechi
C)Musculatura neteda multiunitara B)Se unesc cu vertebrele flotante
D)Musculatura striata C)Se unesc si cu vertebrele lombare
76. Tesutul osos compact formeaza : D)Se unesc cu sternul 12 perechi
A)Lamele osoase ale trabeculelor scurte 85. Aparţine antebratului :
B)Epifiza oaselor lungi in intregime A)Radiusul
C)Diafiza oaselor lungi B)Tibia
D)Trabecule C)Oasele metacarpiene
77. Osteogeneza este influentata de : D)Oasele carpiene
A)Hormonii glucocorticoizi 86. Sunt celule osoase :
B)Hormonii mineralocorticoizi A)Osteoclastele
C)Hormonii neurohipofizei B)Oseina
D)Hormonii adenohipofizari C)Osteoplastele
78. Oasele coxale participa la D)Condrocitele
formarea: 87. Tesutul osos spongios:
A)Curburii sacrale a coloanei vertebrale A)Prezinta canale Havers
B)Sacramului B)Se gaseste in diafiza oaselor lungi
C)Centurii pelvine C)Contine maduva galbena
D)Scheletului coapsei D)Contine maduva rosie
79. Scheletul piciorului este format din 88. Cutia toracică este format din :
: A)Femur si humerus
A)Metatarsiene in numar de 5 B)Neurocraniul si viscerocraniu
B)Oase carpiene in numar de 7 C)Coaste si stern
C)Oase tarsiene in numar de 8 D)Tibie si fibula
D)Metatarsiene in numar de 7 89. Centura scapulara este formata
80. Scheletul corpului uman : din :
A)Este principalul sistem efector al A)Oasele coxale
organismului B)Femur si tibie
B)Este partea activa a aparatului C)Scapulă şi Clavicula
locomotor D)Oasele metatarsiene
C)Are rol de suport 90. Centura pelviana este formata din:
D)Are rol activ locomotor A)Omoplat si femur
81. Vertebrele sunt formate din B)Humerus si radius
urmatoarele parti : C)Oasele coxale
A)Epifize D)Tibie si fibula
B)Arcul vertebral 91. Propagarea impulsului nervos de
C)Canalul vertebral la sarcolemă la miofibrile se face prin :
D)Diafize A)Reticulul endoplasmatic
B)Sarcomer
C)Mitocondrii
D)Reţeaua tubulară T
92. Contracţia tetanică completă se
produce atunci când :
A)Stimularea este unică
B)Muşchiul este în stare de oboseală
C)Sumaţia impulsului nervos este maximă
D)Stimulii au o intensitate subliminară
93. Sarcomerul reprezintă totalitatea
structurilor cuprinse între:
A)Două discuri clare
B)O linie Z şi o zonă H
C)Două discuri întunecate
D)Două linii Z succesive
94. Rolul reticulului endoplasmic din
sarcoplasmă :
A)Transmite impulsul de contracţie de la
membrana celulară la sarcolemă
B)Eliberează Ca++
C)Transmite impulsul de contracţie de la
membrana celulară la miofibrile
D)Transmite impulsul de contracţie de la
membrana celulară la fibrele de miozină
95. Muschiul neted multiunitar se
găseţte în:
A)Tunica externă a viscerelor cavitare
B)Muşchiul erector al firelor de păr
C)Peretele viscerelor
D)Iris
96. Musculatura striată:
A)Este controlată prin substanţa reticulată
B)Controlează sfincterele netede ale
organelor interne
C)Este controlată de ariile corticale
motorii voluntare
D)Prezintă inervaţie vegetativă
97. Tendoanele :
A)Inconjură fiecare fibră musculară
B)Sunt formate din ţesut conjunctiv dens
ordonat
C)Conţin numeroase fibre de reticulină
D)Prin tendoane muşchii se inseră pe
aponevroze
98. Unitatea funcţională a muşchiului
striat este
A)Sarcomerul
B)Membrana Z
C)Unitatea motorie
D)Miofibrila
99. Localizarea tricepsului brahial :
A)Pe faţa posterioară a braţului
B)Pe faţa posterioară a gambei
C)Pe faţa anterolaterală a braţului
D)În jurul articulaţiei scapulo - humerale
100. Muschii fesieri:
A)Se află în jurul articulaţiei şoldului
B)Sunt inervaţi de nervul cranian XI
C)Sunt muschii localizaţi pe faţa
posterioară a gambei
D)Sunt muschii profunzi ai coapsei
101. Acumularea acidului lactic în
muschi:
A)Se produce în timpul somnului
B)Se produce în condiţii de aerobioză
C)Semnifică oboseala musculară
D)Se intensifică în termoliză
102. Secuza :
A)Este contracţia unei singure fibre
musculare
B)Este contracţia repetată a musculaturii
striate
C)Poate fi obţinută prin excitarea
muşchiului cu stimuli repetaţi
D)La muschiul neted multiunitar este de
10 ori mai scurtă decât a muşchiului striat
103. Principalul rezervor de O2al
ţesutului muscular este:
A)Fosfocreatina
B)Glucoza
C)Grăsimile
D)Mioglobina
104. Muşchii membrului superior sunt :
A)Deltoidul, croitor
B)Fesieri, bicepsul brahial, adductori
C)Deltoidul, tricepsul brahial, bicepsul
brahial
D)Flexori ai mâinii, ai gambei, croitor
105. Mioglobina are o structură
asemanatoare cu a :
A)Adrenalinei
B)Tiroxinei
C)Parathormonului
D)Hemoglobinei
106. Muschii gitului sunt:
A)Pectorali, trapezi, maseteri
B)Hioidieni, temporali, platisima
C)Longissimus, platisima, semispinalul
capului
D)Sternocleidomastoidian, platisima,
pterigoidianul lateral
107. Fibrele musculare striate se
caracterizează prin:
A)Sunt alungite cu capetele rotunjite
B)Au o asezare de fibre anastomozate
C)Sunt inconjurate de perimisium
D)Sunt inconjurate de endomisium
108. Inervaţia motorie a fibrelor
musculare striate este asigurată de :
A)Neuronul ganglionului spinal
B)Fusul neuromuscular
C)Sinapsa neuromusculară
D)Placa motorie
109. Joncţiunea neuromusculară este
formată din :
A)Sarcolema fibrei musculare
B)Sarcoplasma fibrei musculare
C)Butonii terminali amielinici
D)Microfilamentele contractile
110. Muşchii feţei posterioare a
umărului sunt :
A)Muschii trapezi
B)Muschii dintati ai toracelui
C)Muschii intercostali
D)Muschii romboizi mari
111. Muschii gitului sunt :
A)Muschiul occipital
B)Muschiul maseter
C)Muschiul sternocleidomastoidian
D)Muschii platisima
112. Musculatura netedă dispune de :
A)Filamente intermediare necontractile
B)Miofibrele organizate în sarcomere
C)Miofibrele neorganizate în sarcomere
D)Microfilamente orientate paralel
113. Secusa musculară se caracterizează
prin faptul că :
A)Prin creştere duce la apariţia sumaţiei
B)Este contractie simpla
C)Este o contracţie de tip tetanic
D)Nu are fază de relaxare
114. Fibrele musculare netede se
caracterizează prin :
A)Au discuri clare şi întunecate
B)Au striaţii transversale
C)Nu sunt organizate în sarcomere
D)Nu au banda I şi banda A
115. Unitatea motorie a muşchiului
striat este formată din :
A)Un motoneuron pentru un numar
variat ; de la trei la câteva sute de
sarcomere
B)Mulţi motoneuroni
C)Un motoneuron
D)Un număr variat de fibre musculare
116. Microfilamentele de actină au
următoarele caracteristici :
A)Nu au relaţii cu membrana Z şi banda H
B)Au o extremitate ce se inseră pe
membrana Z
C)Pătrund între filamentele de miozina
aproape până la banda H
D)Pătrund între filamentele de miozină
pâna la discul întunecat următor
117. Zona H luminoasă a fibrei
musculare :
A)Se inseră pe partea internă a sarcolemei
fibrei musculare
B)Se află la mijlocul filamentelor de
miozină
C)Se află la mijlocul filamentelor de actină
D)Împarte banda A în două jumătăţi egale
118. Tonusul muscular :
A)Este controlat de centrii nervoşi
B)Depinde de suprafaţa de secţiune a
muşchiului
C)Este rezultatul unor impulsuri nervoase
similare
D)Este o stare permanentă de contracţie
parţială a muschiului in repaus
119. Miozina miofibrilelor se
caracterizează prin
A)Formează discul clar
B)Este filament contractil
C)Este subtire
D)Formeaza banda A
120. Inervaţia senzitivă a muşchiului
striat este formată din :
A)Sinapsa neoromusculară
B)Dendritele neuronilor din ganglionii
spinali
C)Terminatiile nervoase libere
D)Retea de terminatii nervoase vegetative
121. Actina din miofibrile :
A)Este filamentul contractil subtire
B)Are o structură proteică necontractilă
C)Participă în parte şi la formarea benzii I
D)Este filamentul contractil gros
122. Sarcoplasma fibrei musculare
striate conţine :
A)Reticul endoplasmatic puţin
B)Miofibrile
C)Un nucleu
D)Numeroşi nuclei
123. Muşchiul striat este format din :
A)Epimisium cu care se inseră muşchii
scheletici
B)Fascicule musculare separate de
perimisium
C)Fascicule musculare înconjurate de
endomisium
D)Tendoane cu care se inseră pe oase
124. Funcţiile muşchilor somatici
realizează :
A)Peristaltismul
B)Contractilitatea miocardului
C)Presiunea din interiorul abdomenului
D)Mimica fetei A)Muşchii intercostali
125. Muşchii dinţaţi sunt: B)Muşchiul croitor
A)Muşchi abdominali antero-laterali C)Muşchii dintati
B)Muşchi ai spatelui D)Muşchiul trapez
C)Muşchi ai umărului 134. Membrul superior prezintă
D)Muşchi ai feţei anterioare a toracelui următorii muşchi :
126. Influxul nervos ajuns la capătul A)Pronator rotund
axonului neuronului motor somatic B)Croitori
produce : C)Deltoid
A)Descărcarea de adrenalină D)Brahial
B)Descărcarea de noradrenalină 135. Care organite citoplasmatice
C)Depolarizarea locală a sarcolemei lipsesc în neuron:
D)Eliberarea de acetilcolină A)Mitocondriile
127. Eliberarea intracelulară de Ca++ are B)Centruzomul
următoarele efecte : C)Aparatul Golgi
A)Relaxarea musculară D)Reticulul endoplasmic
B)Eliberarea de acetilcolină E)Lizozomii
C)Formarea punţilor de legătură între 136. Corpusculii Nissl conţin:
actină şi miozină A)Numai ribozomi
D)Scurtarea fibrei musculare B)Reticul endoplasmic şi mediatori
128. Scăderea Ca++ intracelular chimici
miofibrilar produce : C)Reticul endoplasmic neted
A)Îndepărtarea mitocondriilor D)Reticul endoplasmic rugos
B)Menţinerea cuplului electrocontractil 137. În neuron neurotransmiţătorii sunt
actină-miozină stocaţi în :
C)Relaxarea musculară A)Aparatul Golgi
D)Desfacerea legăturilor dintre actină şi B)Vezicule sinaptice
miozină C)Mitocondrii
129. Sarcomerul nu contine: D)Lizozomi
A)Filamente groase de actina 138. Organitele celulare specifice se
B)Filamente subtiri de miozina găsesc în :
C)Filamente groase de miozina A)Celulele gliale
D)Filamente subtiri de actina B)Celulele receptoare auditive
130. Fibrele muşchiul neted visceral : C)Celulele receptoare gustative
A)Functioneaza sub control voluntar D)Celulele nervoase somatice şi vegetative
B)Se comportă ca o unitate 139. Organitele specifice ale neuronului
C)Sunt unite prin desmozomi sunt:
D)Are inervatia vegetativa cu rolul doar de A)Aparatul Golgi
a descărca impulsuri
B)Miofibrilele
131. Muschiul neted multiunitar are
C)Corpusculii Nissl
urmatoare caracteristici :
D)Centrozomul
A)Are rare joncţiuni de tip “gap”
140. Teaca de mielină are rol:
B)Fibrele musculare sunt separate
A)De a forma neurilema
C)Contractia este fina si gradata
B)De a izola neuronii
D)Contractia este lunga , urmata de o
C)De protecţie
relaxare foarte lenta
D)De recepţie
132. Care substanţe eliberează energia
141. Neuroni bipolari găsim în :
necesară contracţiei musculare :
A)Aria olfactivă corticală
A)ATP-ul şi mioglobina
B)Ganglionul rădăcinii posterioare
B)Acidul adenozintrifosforic
C)Retină
C)Fosfocreatina
D)Aria vizuală primară corticală
D)Proteinele reglatoare 142. Butonul terminal al axonului
133. Muşchii feţei anterioare a toracelui conţine :
sunt : A)Corpusculii Nissl
B)Aparatul Golgi
C)Corpii tigroizi
D)Mitocondrii
143. La nivelul plăcii motorii
transmiterea se face :
A)Prin axon la microfilamentele
contractile
B)Unidirectional în fibra musculară
C)Prin axon la sarcolemă
D)Prin axon în neuronul postsinaptic
144. Corpusculii Nissl :
A)Se află în butonul terminal
B) Se află în axon
C) Sintetizează lipide
D)Sintetizează proteine
145. Dendritele se caracterizează prin :
A)Nu conţin corpusculi Nissl
B)Sunt prelungiri ramificate
C)Sunt prelungiri unice
D)Conducere centrifugă
146. Maduva spinării propriuzisa se
întinde pâna la
A)Vertebra lombara 2
B)Umflătura lombară
C)Vertebra sacrală 2
D)Vertebra coccigiană 2
147. Radacina posterioară a nervilor este
formată din :
A)Axonii neuronilor senzitivi
B)Fibrele neuronilor radiculari
C)Axonii neuronilor motori
D)Fibre postganglionare
148. Mişcările faciale sunt asigurate de
nervul :
A)Oculomotor
B)Facial
C)Trigemen
D)Abducens
149. Muşchii extrinseci ai globului
ocular sunt inervaţi de :
A)Nervul oculomotor
B)Nervul trigemen
C)Nervul trohlear
D)Nervul abducens
150. Muşchii masticatori sunt inervaţi
de :
A)Nervul trigemen
B)Plexul cervical
C)Nervul facial
D)Nervul glosofaringian
151. Aria auditivă se află în :
A)Lobul frontal
B)Lobul temporal
C)Lobul parietal
D)Lobul occipital
152. Aria responsabilă pentru judecata
perceptuală se află în :
A)Lobul occipital
B)Lobul parietal
C)Lobul frontal
D)Lobul temporal
153. Centrul motor al vorbirii se aflî în :
A)Lobul temporal
B)Lobul frontal
C)Lobul occipital
D)Lobul parietal
154. Ajută la coordonarea tonusului
muscular :
A)Nucleii terminali ai nervilor cranieni
B)Ganglionii bazali
C)Hipotalamus
D)Talamus
155. Şantul central al emisferelor
cerebrale se află între :
A)Lobul frontal şi temporal
B)Lobul frontal şi parietal
C)Lobul parietal şi temporal
D)Lobul parietal şi occipital
156. Aria senzitivă cutanată se află
în :
A)Lobul temporal
B)Lobul frontal
C)Lobul occipital
D)Lobul parietal
157. Care este polaritatea membranei
celulei nervoase în stare de repaus :
A)Negativă pe ambele feţe
B)Pozitivă pe faţa externă şi negativă pe
faţa internă
C)Pozitivă pe faţa internă şi negativă pe
faţa externă
D)Nici una din variante nu este adevărată
158. Dendritele:
A)Conduc impulsul nervos de la neuron la
efector
B)La neuronii bipolari sunt înconjurate de
mielină
C)Realizează sinapse cu neuronii
postsinaptici
D)Nu conţin corpi Nissl
159. Calea motorie a arcului reflex este
formată din :
A)Dendritele neuronului senzitiv
B)Axonul neuronului motor
C)Dendritele neuronului motor
D)Axonul neuronului senzitiv
160. Nucleii hipotalamici au rol :
A)De a procesa senzaţiile brute
B)Nu secretă hormoni
C)Secretă hormonii glandulari tropi
D)De a secreta hormoni depozitati în
adenohipofiză
161. Stimularea parasimpaticului
produce:
A)Dilatarea pupilei
B)Stimularea puternică a salivaţiei
C)Relaxarea vezicii urinare
D)Relaxarea bronhiilor
E)Relaxarea sfincterelor gastrice
162. Stimularea simpaticului produce:
A)Micsorarea pupilei
B)Inhibă motilitatea (tonusul) gastrică
C)Încetineşte ritmul cardiac
D)Stimulează erecţia glandelor sexuale
163. Nervul abducens determină :
A)Mişcările oculare
B)Mişcările limbii
C)Mişcările faciale
D)Masticaţia
164. Mezencefalul este situate între:
A)Punte şi cerebel
B)Bulb şi cerebel
C)Punte şi bulb
D)Punte şi diencefal
165. Nervii hipoglosi asigură inervaţia:
A)Buzelor
B)Esofagului
C)Limbii
D)Faringelui
166. Mielina :
A)Este secretată de anumite celule gliale
B)Însoţeşte ramificatiile axonice până la
terminare
C)Este secretată de axolemă
D)Nu inconjoară axonii fibrelor
preganglionare
167. Rădăcina anterioară a nervului
spinal :
A)Conduce influxul nervos senzitiv la
efectori
B)Conţine pe traseul său neuroni senzitivi
C)Este formată din axonii neuronilor
motori
D)Cuprinde axonul neuronilor
postganglionari
168. Centrii reflexelor medulare se află
în :
A)Substanţa albă medulară
B)Coarnele posterioare medulare care
conţin centrii nervoşi vegetativă simpatici
C)Substanţa cenusie medulară
D)Motoneuronii medulari din coarnele
posterioare
169. Aria olfactivă :
A)Este localizată profund în interiorul
emisferelor cerebrale
B)Are conexiuni sinaptice directe cu
fibrele nervului olfactiv
C)Se află în vecinatatea girusului
precentral
D)Aparţine hipotalamusului
170. Aria senzitivă:
A)Aici ajung fibrele sensibilitatii
proprioceptive inconştiente
B)Aici se proiectează fibrele talamice
C)Este înconjurata functional de aria
frontală
D)Are legaturi directe cu aria temporală
171. Care formaţiuni nervoase ajută
la coordonarea mişcărilor voluntare :
A)Talamusul
B)Ganglionii bazali
C)Ganglionul vestibular Scarpa
D)Ganglionul spiral Corti
172. Corpul calos:
A)Leagă în partea bazală cele doua
emisfere cerebeloase
B)Intră în constituţia sistemului limbic
C)Este alcatuită din substanţa albă
D)Prin corpul calos trec fibrele
sensibilităţii inconştiente
173. Mezencefalul :
A)Este legat de reflexele instinctuale
B)Conţine centrii deglutiţiei
C)Este sediul reflexelor de apărare la
stimuli dureroşi
D)Coordonează mişcările reflexe ale
capului şi ale globilor oculari ca răspuns la
stimuli vizuali
174. Fibrele postganglionare vegetative:
A)Fac sinapsă cu neuronii somatici
medulari
B)Au relaţii directe cu neuronii motori
medulari
C)Influenţează tonusului musculaturii
netede
D)Fac parte din rădăcina anterioară a
nervului spinal
175. Substanţa cenuşie medulară este
formată de
A)Corpii celulelor gliale
B)Corpii neuronali
C)Dendritele neuronale
D)Axonii celulelor gliale
176. Tracturile descendente :
A)Sesizează funcţionarea muşchilor striaţi
B)Alcătuiesc coarnele medulare
posterioare
C)Sesizează activitatea musculaturii
viscerale
D)Controlează activitatea musculaturii
striate
177. Care dintre următorii nervi cranieni
sunt motori :
A)VII, III, X
B)III, V, VII
C)I, III, VII
D) III, VII, XII
178. Neuronul:
A)Este învelit de membrana nucleară
B)Centrozomul este aşezat central
C)Are nucleul central
D)Are nucleul la periferia celulei
179. In perioada refractară a neuronului :
A)Neuronul raspunde numai la un anumit
număr de stimuli
B)Na- iese pasiv din celulă
C)Neuronul nu răspunde decât la stimuli
foarte puternici
D)Stimulul trebuie să acţioneze cu o
anumită bruschete
180. Emisferele cerebrale sunt despărţite
de :
A)Şanţul central
B)Şanţul lateral
C)Apeductul cerebral
D)Fisura interemisferică
181. Neuronul :
A)Nu prezintă organite specifice
B)Are ca proprietate principală
contractilitatea
C)Prezintă proprietatea de elasticitate
D)Prezintă proprietatea de recepţie şi
transmitere a informaţiei
182. Celula nervoasă :
A)Nu conţine aparat Golgi
B)Conţine numai miofibrile
C)Prezintă corpii Nissl
D)Nu conţin mitocondrii
183. Măduva spinării :
A)Este adapostită în canalul medular
B)Este adapostită în canalul toracic
C)Se află în canalul limfatic drept
D)Se află în canalul vertebral
184. Maduva spinării prezintă :
A)25 de perechi de nervi spinali
B)30 de perechi de nervi spinali
C)32 de perechi de nervi spinali
D)31 de perechi de nervi spinali
185. Trunchiul cerebral este alcătuit
din :
A)Talamus, bulb şi diencefal
B)Talamus, punte şi hipotalamus
C)Diencefal şi scoarţa cerebrală
D)Bulb, punte şi mezencefal
186. Care dintre următorii nervi cranieni
sunt micşti :
A)Oculomotori, trohleari
B)Trigemeni, glosofaringian
C)Abducenşi, accesori
D)Hipogloşi, oculomotori
187. Cerebelul intervine în :
A)Masticaţie şi deglutiţie
B)Micţiune şi defecaţie
C)Echilibru şi mişcare
D)Tonusul muscular şi termoreglare
188. Diencefalul este alcătuit din :
A)Talamus şi hipotalamus
B)Cerebel, bulb şi mezencefal
C)Epitalamus, talamus şi cortexul motor
D)Cortexul senzitiv, cortexul motor şi
hipotalamus
189. Presiunea şi vibraţiile puternice de
la nivelul pielii sunt detectate de :
A)Terminaţiile nervoase libere
B)Corpusculii Pacinii
C)Corpusculii Meissner
D)Discurile Merkel
190. Substanţa fotosensibilă a celulelor
cu conuri este :
A)Retinenul
B)Iodopsina
C)Rodopsina
D)Purpurul retinian
191. Epidermul este un epiteliu :
A)Pavimentos simplu
B)Pluristratificat cilindric
C)Cilindric stratificat
D)Pavimentos stratificat
192. Retina :
A)Are un strat extern situat deasupra
coroidei
B)Are stratul intern pigmentar
C)Are un strat extern pigmentar
D)Se compune numai din celule
receptoare
193. Musculatura extrinsecă a ochiului
se inseră pe:
A)Cornee
B)Sclerotică
C)Polul anterior al ochiului
D)Polul superior al ochiului
194. Trompa lui Eustachio este o
comunicare între:
A)Conductul auditiv extern şi urechea
medie A)Lobul temporal
B)Urechea internă şi nasofaringe B)Lobul occipital
C)Urechea medie şi faringe C) Lobul parieal
D)Urechea medie şi cea internă D) Lobul frontal
195. Organul lui Corti : 204. Otolitii - din receptorii vestibulari
A) Este situat în rampa vestibulară se află localizaţi în :
B) Este situat în vestibul A)Membrana tectoria
C) Este situat în rampa timpanică B)Membrana bazilară
D) Este situat în Cohlee C)Membrana vestibulară
196. Considerind urmatoarele medii D)Maculă
transparente :1)Cristalinul 2)Corneea 205. Pe faţa internă a timpanului se
3)Umoarea apoasă 4)Umoarea vitroasă inseră :
Care este ordinea în care ele sunt A)Ciocanul
străbătute de lumină în drumul ei spre B)Scariţa
retină: C)Nicovala
A)1-2-3-4 D)Nici-un oscior
B)1-3-2-4 206. Aria vizuală este situată în :
C)2-3-1-4 A)Lobul occipital
D)2-4-1-3 B)Lobul frontal
197. Organul lui Corti este delimitat C)Lobul temporal
inferior de: D)Lobul parietal
A)Membrana otolitică 207. Detectarea mişcării din mediul
B)Membrana tectoria înconjurător se realizează la nivelul:
C)Membrana vestibulara A)Corneei
D)Membrana bazilara B)Retinei
198. Aria corticală olfactivă se află în : C)Irisului
A)Lobul frontal D)Coroidei
B) Profund în interiorul emisferelor 208. Depozitul de lipide al organismului
cerebrale este:
C)Lobul parietal A)Epidermul
D)Lobul occipital B)Hipodermul
199. Gustul dulce se percepe pe : C)Epiteliul pavimentos
A)Vârful limbii E)Dermul
B)Părţile antero-laterale ale limbii 209. Receptori ai tactului şi presiunii
C)Părţile postero-laterale ale limbii sunt :
D)Faţa dorsală a limbii A)Terminaţiile nervoase libere
200. Sacula se află în interiorul : B)Discurile Merkel
A)Vestibulului C)Corpusculii Pacini
B)Ductului cohlear D)Corpusculii Meissner
C)Cohleei 210. Papilele gustative pot fi întâlnite în
D)Canalelor semicirculare următoarele regiuni, cu excepţia :
201. Pupila reprezintă orificiul central A)Palatul moale
al : B)Vârfului limbii
C)Zonele învecinate laringelui
A)Corneei
D)În peretele mugurilor gustativi
B)Irisului
211. In raport cu localizarea receptorii
C)Scleroticii
D)Retinei se clasifică în :
202. Cristalinul este un disc transparent : A)Ai sensibilităţii acustice
B)Intero, proprio şi exteroceptori
A)Biconvex situat înaintea irisului
B)Biconvex situat înapoia irisului C)Ai sensibilităţii vizuale
C)Concav-convexa situata înaintea irisului D)Ai sensibilităţii tactile
D)Concav-convexa situata înapoia irisului 212. Presiunea intraoculară este
203. Aria auditivă se află în aria senzitiv- menţinută de :
A)Lichidul cefalo-rahidian
senzorială din :
B)Coroidă
C)Umoarea apoasă
D)Umoarea vitroasă
213. Receptorii vederii crepusculare:
A)Sunt în număr de 6 - 7 milioane
B)Sunt localizaţi cu exclusivitate pe
foveea centralis
C)Percep culoarea obiectelor
D)Nu pot furniza detalii asupra culorilor
214. Ganglionii multipolari retinieni :
A)Converg spre macula lutea
B)Formează nervul optic
C)Sunt somato-vegetativi
D)Fac sinapsa direct cu celulele
fotoreceptoare
215. Care sensibilitate nu are relaţii
anatomice cu talamusul :
A)Dureroasă somatică
B)Vizuală
C)Tactilă
D)Olfactivă
216. Corneea
A)Este formată din corpul şi muşchiul
ciliar
B)Ocupă polul posterior al globului ocular
C)Conţine numeroase vase sanguine
nutritive
D)Refractă lumina
217. Irisul
A)Conţine celule receptoare
B)Conţine anterior corneea
C) Este alcătuit din două straturi de
muşchi netezi
D)Este alcătuit din fibre musculare
somatice
218. Perceperea vorbirii este
condiţionată de funcţionarea următorilor
analizatori :
A)Cutanat
B)Vestibular
C)Vizual
D)Auditiv
219. Lentilele torice corectează ochiul
:
A)Astigmatic
B)Cu diametru anteroposterior crescut
C)Hipermetrop
D)Cu diametrul anteroposterior scăzut
220. La hipermetropi :
A)Ochiul este prea lung
B)Curbura corneei nu este uniformă
C)Creşte convexitatea cristalinului
D)Scade convexitatea cristalinului
221. Membrana tectoria:
A)Separă rampa timpanică de ductul
cohlear
B) Se află deasupra organului Corti
C)Sprijină organul Corti
D)Conţine celule receptoare
222. Neuroni bipolari găsim în :
A)Coarnele anterioare medulare
B)Retină
C)Coarnele posterioare medulare
D)Coarnele laterale medulare
223. Endolimfa:
A)Se află în rampa vestibulară
B)Inconjoară ductul cohlear
C)Se află în ductul cohlear
D)Umple camera anterioară a globului
ocular
224. Trompa lui Eustachio:
A)Comunică cu laringele
B)Aparţine urechii externe
C)Se află în continuarea timpanului
D)Comunică cu faringele
225. Care organ de simţ declansează
elaborarea de secretii digestive :
A)Cutanat
B)Auditiv
C)Vizual
D)Gustativ
226. Endolimfa:
A)Este localizată în maculă
B)Se găseşte în canalele semicirculare
C)Se găseşte în rampa vestibulară şi rampa
timpanică
D)Se găseşte în vestibul
227. Receptorii utriculei şi saculei :
A)Se găsesc în ampulă
B)Percep mişcările mai puţin ample
C)Intervin în reglarea echilibrului dinamic
D)Sunt situate la 1200 una faţă de cealaltă
228. Receptorii olfactivi :
A)Ocupă zona inferioară a cavităţii
nazale
B)Sunt de natură conjuctivă
C)Se găsesc în mucoasa olfactivă
D)Sunt stimulaţi de mecanoreceptori
229. Calea gustativă este formată din
fibre senzitive ale nervilor:
A)Faciali şi glosofaringieni
B)Faciali şi hipogloşi
C)Faciali şi vagi
D)Vagi şi glosofaringieni
230. Receptorii vestibulari se află în :
A)Organul lui Corti
B)Utriculă şi saculă
C)Mezencefal
D)Lobul temporal
231. Receptorii organelor de simţ sunt :
A)Butonii terminali sinaptici
B)Terminaţii neuronale libere
C)Terminaţii neuronale axonice
D)Celule epiteliale specializate
232. Epidermul este străbătut de :
A)Fire de păr
B)Ductul glandelor sudoripare
C)Foliculii piloşi
D)Glanda sebacee
233. Gusturile fundamentale sunt
percepute astfel :
A)Gustul amar pe faţa posterioară a limbii
B)Gustul amar pe marginile limbii
C)Gustul amar pe faţa dorsală a limbii
D)Gustul acru pe partea antero-laterală a
limbii limbii
234. Celulele cu bastonaşe :
A)Conţin rodopsină
B)Sunt în număr de 120 milioane
C)Sunt în număr de 6 - 7 milioane
D)Recepţionează culorile
235. Retina este alcatuită din neuroni :
A)Pseudounipolari
B)Ganglionari
C)Multipolari
D)Bipolari
236. Ligamentul suspensor este fixat de:
A)Iris
B)Corpul ciliar
C)Cornee
D)Muschiul ciliar
237. Muschii irisului se contractă
astfel :
A)Prin reflexe declanşate de la ariile
vizuale
B)Parasimpaticul micşorează pupila
C)Simpaticul dilată pupila
D) Prin reflexe declanşate din talamus
238. Celulele cu conuri :
A)Conţin rodopsină
B)Sunt răspunzătoare de vederea în lumină
crepusculară
C)Sunt răspunzătoare de vederea în lumină
puternică
D)Conţin vitamina E
239. Umoarea apoasă are rolul în :
A)Asigură nutriţia retinei
B)Umple cavitatea anterioară
C)Menţine forma ochiului
D)Asigură nutriţia cristalinului
240. Corneea :
A)Conţine fibre musculare netede
B)Conţine vasele sanguine ale structurilor
oculare
C)Este avasculară
D)Reflectă lumina
241. Toate gusturile fundamentale pot fi
percepute de :
A)Faringe
B)Vârful limbii
C)Partea anterioară a limbii
D)Palatul moale
242. Mugurii gustativi sunt formaţi din:
A)Celule înconjurate de fibre motorii
B)Celule bazale
C)Celule de susţinere
D)Celule receptoare bipolare
243. Ampula canalelor semicirculare
contine :
A)Otoliti
B)Endolimfă
C)Macula
D)Celule senzitive ciliate
244. Canalele semicirculare sunt
conectate:
A)Prin ambele extremităţi
B)Cu utricula
C)Cu sacula
D)Cu vestibulul
245. În cazul unui ochi cu astigmatism:
A)Raza de curbură a corneei sau
cristalinului nu este uniformă
B)Corecţia se face cu lentile biconvexe
C)Corecţia se face cu lentile biconcave
D)Corecţia se face cu lentile torice
246. Membrana vestibulară din urechea
internă desparte :
A)Perilimfa de endolimfă
B)Rampa timpanică de ductul cohlear
C)Rampa vestibulară de ductul cohlear
D)Nu se găseşte în urechea internă
247. Membrana bazilară :
A)Separă ductul cohlear de rampa
timpanică
B)Este localizată în cohlee
C)Separă rampa vestibulară de ductul
cohlear
D)Se află deasupra celulelor receptoare
248. Mucoasa olfactivă este alcatuită
din:
A)Celule nervoase multipolare
B)Celule de susţinere
C)Celule nervoase bipolare
D)Celule nervoase pseudounipolare
249. Dermul conţine :
A)Corpusculii Pacini
B)Numeroase celule adipoase
C)Canalele glandelor sudoripare
D)Glandele sebacee
250. Receptorii pentru echilibrul static
sunt localizaţi în :
A)Cohlee
B)Saculă
C)Ampulă
D)Utriculă
251. Căile optice au conexiuni cu:
A)Mezencefalul
B)Bulbul
C)Nucleii bazali
D)Talamusul
252. Ductul cohlear este delimitat de :
A)Membrana tectoria
B)Cohlee
C)Membrana baziliară
D)Membrana vestibulară
253. Corpusculii Pacini detectează:
A)Durerea
B)Presiunea
C)Vibraţiile uşoare
D)Vibraţiile puternice
254. Celulele cu bastonaşe diferă de
cele cu conuri prin:
A)Adaptarea lor pentru echilibru
B)Numărul lor mai mare
C)Prezenţa lor numai la periferia retinei
D)Acurateţe mică la lumină
255. Receptorii olfactivi se află în :
A)Porţiunea superioară a cavităţii nazale
B)Porţiunea inferioară a cavităţii nazale
C)Mucoasa olfactivă
D)Placa cribriformă a osului sfenoid
256. Macula este formată din:
A)Fibre nervoase auditive
B)Celule receptoare ciliate
C)Membrană cu otoliţi
D)Ampulă
257. Canalele semicirculare au
următoarele caracteristici :
A)Conţin otoliţi
B)Sunt formate din celule receptoare
ciliate
C)Sunt acoperite de membrana vestibulară
D)Conţin endolimfă
258. In cazul unui ochi miop :
A)Ochiul este prea scurt
B)Cristalinul este rotund
C)Imaginea se formează în faţa retinei
D)Corecţia se face cu lentile biconcave
259. În cazul unui hipermetrop :
A)Raza de curbura a cristalinului este prea
mică
B)Diametrul antero-posterior al ochiului
este crescut
C)Diametrul antero-posterior al ochiului
este prea scurt
D)Cristalinul este prea plat
260. Care din următoarele fenomene
însoţesc procesul de acomodare pentru
vederea de aproape :
A)Se modifică diametrului pupilar
B)Relaxarea musculaturii ciliare
C)Contracţia ligamentelor cristalinului
D)Cristalinul devine convex
261. Celulele cu conuri :
A)Au acurateţe scazut
B)Sunt în număr de 120 milioane
C)Sunt în număr de 5-7 milioane
D)Participă la vederea diurnă
262. Mugurii gustativi :
A)Au o formă prismatică
B)Sunt localizaţi la baza papilelor
gustative
C) Sunt formaţi din celule receptoare şi
celule de susţinere
D) Nu sunt prezenţi pe limbă
263. Celulele receptoare vizuale se află
în :
A)Stratul extern al globului ocular
B)Sclerotică
C)Stratul intern al globului ocular
D)Retină
264. Schimbarea de formă a rodopsinei
are loc în :
A)Neuronii bipolari retinieni
B)Neuronii multipolari
C)Celulele cu conuri
D)Celulele cu bastonase
265. Rodopsina este răspunzătoare de :
A)Vederea diurnă
B)Vederea nocturnă
C)Acomodare
D)Mişcarea globilor oculari
266. Pentru rotirea ochilor se trimit
impulsuri prin nervii :
A)Trohleari
B)Abducenşi
C)Faciali
D)Trigemeni
267. Insulina stimulează :
A)Lipoliza
B)Pătrunderea glucozei în celule
C)Glicogenoliza
D)Gluconeogeneza
268. Hormonii adenohipofizari B)Glucozuriei
controlează activitatea următoarelor C)Glicemiei
glande endocrine cum D)Glucagonului
A)Glanda pituitară 278. Cretinismul guşogen apare în
B)Epifiza lipsa :
C)Tiroida , corticosuprarenala, gonada A)Hormonilor tiroidieni
D)Timusul B)STH-ului
269. Reglarea secreţiei de C)Hormonilor tiroidieni la vârsta adultă
glucocorticoizi se face prin : D)Iodului în alimentaţia adultului
A)Intermediul SNC 279. Hormonul activ al glandei pineale
B)Feed-back de către hipotalamus este :
C)Cortizol A)Hormonul melanocitostimulator
D)Feed-back de către ACTH B)Gonadotropinele
270. Unitatea funcţională a glandei C)Melanina
tiroide este reprezentată de: D)Melatonina
A)Celule gliale 280. Glanda pituitara:
B)Cordoane celulare A)Realizează conexiuni directe cu nucleii
C)Foliculi tiroidieni bazali
D)Neuroni modificaţi B)Este situata în loja osului etmoid
271. Limfocitele T se dezvoltă în : C)Se leagă de talamus prin infundibul
A)Ganglionii limfatici D)Are relaţii anatomofunctionale cu
B)Timus hipotalamusul
C)Splină 281. Funcţie de secreţie hormonală
D)Măduva osoasă deţin :
272. Epifiza este situată în : A)Celule adenohipofizei
A)Mezencefal B)Nucleii talamusului
B)Talamus C)Celulele gliale din neurohipofiză
C)Peretele superior al ventriculului VII D)Celulele vegetative din infundibul
D)Peretele inferior al ventriculului VII 282. Asupra oaselor lungi, acţionează
273. Pancresul endocrin secretaă: următorii hormoni:
A)Glucagon A)Corticotropina
B)Amilaza pancreatica B)Insulina
C)Glicogen C)Adrenalina
D)Cortizol D)STH
274. Parathormonul stimulează: 283. Următorii hormoni derivă din
A)Mobilizarea sărurilor de fosfor la colesterol :
nivelul scheletului A)STH
B)Activitatea osteoclastelor B)Hormonii corticosuprarenali
C) Activitatea osteoblastelor C)Adrenalina şi noradrenalina
D) Activitatea STH D)Insulina
275. Secreţia de glucagon: 284. Adenohipofiza :
A)Scade în hiperglicemie A)Cuprinde lobul anterior
B)Scade în inaniţie B)Secretă vasopresina
C)Creşte în hiperglicemie C)Cuprinde lobul posterior
D)Scade în hipoglicemie D)Conţine axonii neuronilor secretori ai
276. Hormonii gonadotropi : hipotalamusului
A)Controlează secretia hormonilor sexuali 285. Hormonii glandulari tropi
B)Influenţează contractilitatea adenohipofizari
musculaturii uterine A)Influentează numai creşterea glandelor
C)Sunt secretaţi de hipotalamus endocrine
D)Secreţia lor este stimulată de prolactina B)Controlează activitatea altor glande
277. Secreţia insulinei este reglată în endocrine
funcţie de nivelul : C)Nu influentează secreţia hormonală
A)Glicogenului D)Sunt STH şi prolactina
286. Retard mental şi letargie D)Stimuleaza gluconeogeneza din
generalizată se produc în : aminoacizi
A)Insuficienţă de hormoni tiroidieni 296. Lobul posterior al hipofizei :
B)Exces de prolactină A)Secretă hormonul melanocitostimulator
C)Hipersecreţie de parathormon B)Secretă ACTH
D)Hiposecreţie de calcitonină C)Este legat de hipotalamus prin tractul
287. Din colesterol derivă : hipotalamo-hipofizar
A)ADH-ul D)Este legat de hipo
B)Adrenalina 297. Noradrenalina :
C)Oxitocina A)Este un hormon sterolic
D)Cortizolul B)Hipersecreţia determină sindromul
288. Organ al sistemului limfatic este : Cushing
A)Tiroida C)Acţionează în reşaţie cu SNVegetativ
B)Adenohipofiza simpatic
C)Timusul D) Acţionează în reşaţie cu SNVegetativ
D)Medulosuprarenala parasimpatic
289. Hormonii tropi adenohipofizari 298. Dintre glandele şi cu funcţie
sunt următorii cu excepţia: exocrină enumerăm:
A)ADH A)Suprarenalele
B)STH B)Placenta
C)TSH C)Timusul
D)ACTH D)Pancreasul şi gonadele
290. Hormonii tropi cu efect asupra 299. Adenohipofiza secretă:
gonadelor sunt secretati de : A)Oxitocina
A)Corticosuprarenala B)Melatonina
B)Adenahipofiză C)Prolactina
C)Ovar D)ADH
D)Testicul 300. Acromegalia apare :
291. Secreţia hormonilor sexuali este A)În hiposecreţie de STH
controlată de : B)În insuficienţa lobului posterior
A)Nucleii hipotalamusului anterior hipofizar
B)Corpul galben C)În insuficienţa tiroidiană
C)Foliculi ovarieni D)În exces de STH la adult
D)Gonadotropie 301. Hiposecreţia de insulină nu
292. Hipersecreţia paratiroidiană : cauzează:
A)Se datorează unor tumori tiroidiene A)Comă diabetică
B)Creşte densitatea osoasă B)Prezenţa glucozei în urină (glucozurie)
C)Scade densitatea osoasă C)Urinări frecvente (poliurie)
D)Scade calcemiei D)Creşterea în greutate
293. Hipersecretia tiroidiana provoacă : 302. Hipofiza este formată din :
A)Lipsă de energie A)Lobul anterior hipofizar ăi epifiză
B)Rată metabolică redusă B)Lobul posterior hipofizar şi talamus
C)Scăderea în greutate C)Neurohipofiza şi lobul anterior
D)Ritm cardiac lent hipofizar
294. Glanda endocrină care involuează D)Neurohipofiza şi lobul posterior
după pubertate este: hipofizar
A)Epifiza 303. Activitatea adenohipofizei este
B)Paratiroidele controlată de
C)Timusul A)Epifiză
D)Nici o variantă nu este corectă B)Talamus
295. Glucagonul: C)Hipotalamus
A)Provoacă hipoglicemie D)SNV
B) Provoacă glicogenogeneză 304. Adenohipofiza secretă :
C)Este secretat de celulele beta A)STH şi adrenalină
B)Prolactină ăi ADH 314. LH-ul :
C)Oxitocină şi ACTH A)Este o neurosecrţie hipotalamică
D)STH şi ACTH B)Este secretat de hipofiza anterioară
305. Epifiza secretă : C)Menţine funcţia spermatogenică
A)Adrenalina D)Provoacă ovulatia
B)Prolactina 315. Care din urmatorii hormoni contin
C)Ocitocina iod :
D)Melatonina A)Parathormonul
306. Medulara glandei suprarenale B)Tirozina
secretă : C)Triiodotironina
A)Glucocorticoizi D)Tiroxina
B)Mineralocorticoizi 316. Care din urmatorii hormoni sunt
C)Tiroxina secretaţi de glandele medulo-suprarenale:
D)Adrenalina A)Acetilcolina
307. Secretia hormonilor sexuali este B)Noradrenalina
reglata de C)Cortizolul
A)Neurohipofiză D)Adrenalina
B)Lobul anterior hipofizar 317. Prolactina stimulează :
C)Lobul posterior hipofizar A)Secreţia lactată
D)ADH şi tiroxină B)Glandele mamare
308. Hipofiza este situata: C)Coagularea laptelui în stomac
A)În partea inferioară a creierului D)Ejecţia laptelui din glandele mamare
creierului 318. Nivelul de Ca++ din sânge este
B)În şaua turcească a osului etmoid reglat de :
C)In şaua turcească a osului temporal A)Glucocorticoizi
D)Îmtr-o depresiune a osului sfenoid B)Calcitonină
309. Corticosuprarenala se C)Parathormon
caracterizează prin: D)Mineralocorticoizi
A)Este dispusă periferic 319. Oxitocine influenţează :
B)Este dispusă profund A)Retenţia apei la nivel renal
C)Este dispusă central B)Ejectia laptelui din glandele mamare
D)Secretă hormoni derivaţi din colesterol C)Hipotensiunea arteriala
310. FSN-ul controlează secreţia de : D)Musculatura neteda a uterului
A)Gonadotropi hipofizari 320. Diureza se măreşte prin:
B)Estrogeni A)Creşterea concentraţiei ADH
C)Testosteron B)Deficit de ADH
D)Spermatozoizi C)ACTH
311. În structura căror glande se găsesc D)Aldosteron
celule neurosecretoare : 321. Paratiroidele se caracterizeaza
A)Paratiroide prin :
B)Adenohipofiză A)Sunt unite printr-un istm
C)Neurohipofiză B)Au mărimea unui bob de mazăre
D)Hipotalamus C)Se află pe faţa posterioară a lobilor
312. Absorbţia intestinală a Ca++ este tiroidieni
stimulată de către : D)Sunt formate din foliculi
A)Vitamina D 322. Creşterea şi dezvoltarea sunt
B)Hipercalcemie controlate de
C)Parathormon A)Noradrenalina
D)Calcitonina B)Testosteron
313. LH-ul provocă: C)Adrenalina
A)Secretia de prolactina D)Triiodotironina
B)Secretia de progesteron 323. Lobul anterior al hipofizei secretă:
C)Ovulatia A)FSH si LH
D)Secretia de estrogeni B)ACTH
C)Oxitocina C)În diabetul zaharat există un deficit de
D)ADH insulină
324. Tulburările de creştere apar în: D)În diabetul insipid este lezată hipofiza
A)Insuficienţă paratiroidiană anterioară
B)Insuficienţă tiroidiană 333. Hipotalamusul controleaza
C)Deficit de STH activitatea adenohipofizei prin
D)Deficit de prolactină intermediul:
325. Produsul de secreţie al glandelor A)Neurohormonilor
endocrine se eliberează: B)Sistemul nervos parasimpatic
A)În tubii seminiferi C)Sistemul port hipofizar
B)În interiorul tubului digestiv D)Hormonilor tropi
C)In singe 334. Tirotropina adenohipofizara
D)In limfă stimuleaza:
326. STH-ul influentează metabolismul A)Creşterea secreţiei de tireocalcitonină
lipidic prin faptul că produce : B)Secreţia tiroidei
A)Stimularea sintezei de corpi cetonici C)Eliberarea TRH-ului
B)Diminuarea sintezei de corpi cetonici D)Producţia de tiroxina şi triiodotironina
C)Mobilizarea acizilor grasi din depozite 335. Oxitocina :
D)Stimularea lipogenezei A)Se recreţia se reglează prin sctul
327. Aldosteronul reglează : suptului
A)Metabolismul carbohidraţilor B)Contractă musculatura striată a uterului
B)Reabsorbţia renală de K+ C)Contractî musculatura netedă a uterului
C)Concentraţia de Na+ în sânge D)Controlează pigmentarea pielii
D)Concentraţia K+ - ului în urină 336. Insuficienţa tiroidiană se manifestă
328. Cortizolul produce: prin:
A)Reglarea metabolismului lipidic A)Mixedem
B)Reabsorbţia de Na+ în sânge B)Dezvoltarea psihica normala
C)Hiperglicemie C)Guşă exoftalmică
D)Anabolism proteic cu diminuarea D)Cretinismul gusogen
eliminarii de azot 337. Au şi functie exocrină:
329. Timusul prin secreţia sa endocrină: A)Gonadele
A)Intervine în creşterea organismului la B)Pancreasul
pubertate C)Epifiza
B)Intervine în imunitate D)Placenta
C)Stimulează secreţia de FSN şi LH în 338. Neurohormonii hipotalamici :
copilarie A)Controlează secreţia de TSH şi ACTH
B)Sunt TSH si ACTH
D)Dezvoltă limfocitele T
330. Celulele insulelor Langerhans: C)Se produc în hipotalamus
A)Alcatuiesc pancreasul endocrin D)Ajung în tiroidă
339. Adenohipofiza secretă următorii
B)Secretă glucagon şi insulină
hormoni:
C)Sunt formate din ţesut endocrin A)ADH şi oxitocina
D)Secreta adrenalina
B)Hormonul de creştere
331. Gonadotropinele controlează
C)Tiroxina
activitatea :
D)Prolactina
A)Timusului
340. Neuronii hipotalamici secreta :
B)Testiculului
A)Prolactina
C)Ovarului
B)ADH
D)Prostatei
C)FSH si LH
332. Care dintre următoarele afirmaţii
D)Oxitocina
sunt corecte:
341. Medulara suprarenalei secretă :
A)În diabetul zaharat există poliurie
(urinări frecvente) A)Glucocorticoizi
B)În diabetul insipid există un exces de B)Mineralocorticoizi
ADH C)Adrenalina
D)Noradrenalina
342. Corticala suprarenalei secreta : anti A, anti B
A)Adrenalina C)Prezentei in ser a anticorpi A,B
B)Aldosteron D)Nici uneia din cele menţionate
C)Cortizol 352. Limfocitele prezintă următoarele
D)Noradrenalina caracteristici :
343. Pancreasul secretă : A)Unele se transformă în celule
A)Glucagonul producătoare de anticorpi
B)Tiroxina B)Sunt cele mai numeroase leucocite
C)Insulina C)Numărul lor scade în reacţii alergice
D)Parathormonul D)Nu au rol în procesele imunitare
344. Hormonii implicaţi în reglarea 353. Bazofilele prezintă următoarele
glicemiei sunt: caracteristici :
A)Hormonii tiroidieni A)Au granulaţii mici
B)Hormonii pancreasului B)Sunt asemănătoare cu monocitele
C)Unii hormoni suprarenalieni C)Au granulaţii mari albastru-purpurii
D)Hormonii neurohipofizari D)Nici una din aceste caracteristici nu este
345. Hormonii implicaţi în reglarea adevărată
calcemiei sunt: 354. Numărul eozinofilelor creşte în :
A)Parathormonul A)Infecţii acute
B)Calcitonina B)Anemie
C)Vitamina D C)Boli parazitare
D)Vitamina E D)Boli metabolice
346. Producerea hematiilor este 355. Persoanele cu grupa sanguină O
stimulată de către hormonul: pot dona sânge la grupele :
A)Renina A)Numai la A şi B
B)Calcitonina B)La A, B, AB, O
C)Angiotensina C)Numai la O
D)Eritropoietina D)Numai la AB
347. Numărul normal al eritrocitelor 356. Persoanele cu grupa sanguină A
este de : pot dona sânge la grupele :
A)4,8 milioane / mm patrat la femei A)A şi B
B) 5,4 milioane / mm patrat la bărbaţi B) A, AB
C)4,8 milioane / mm cub la bărbaţi C)A, B, AB
D) Nici una dintre valorile menţionate D) B, AB, O
348. Volumul sanguin al unui adult de 357. Persoanele cu grupa sanguină B
aproximativ 70 kg reprezintă : pot dona sânge la grupele:
A)8% din greutatea corporală sau 5,6 l A)A şi B
B)4,5 l B)B şi O
C)6,4 l C)B şi AB
D) 4,2 l sau 15% din greutatea corporală D)A si AB
349. Persoanele care au grupa sanguină 358. Persoanele cu grupa sanguină A
O pot primi sânge de la grupele: pot primi sânge de la grupele :
A)A şi B A)Numai de la grupa O
B)Numai de la grupa AB B)AB
C)O C)O si A
D) De la toate grupele D)A si B
350. Persoanele cu grupa sanguină AB 359. Care din elementele figurate ale
pot dona sânge la grupele : sângelui se tansformă în macrofage?:
A)O A)Neutrofilul
B)La nici una din grupele menţionate B)Monocitul
C)A şi B C)Bazofilul
D)La toate grupele D)Limfocitul
351. Grupele sanguine se datorează : 360. Formarea globulelor roşii are loc
A)Prezenţei în ser a unor anticorpi A,B la adult în :
B)Prezenţei pe hematii a unor anticorpi A)Splină
B)Măduva roşie osoasă D)Pe suprafaţa monococitelor
C)Nodulul limfatic 370. În coagularea sângelui ordinea de
D)Ficat formare a componentelor cheagului
361. Care din leucocite sunt cele mai sanguin este de :
numeroase? A)Tromboplastină, fibrină, trombină
A)Neutrofilul activă
B)Monocitul B)Fibrină , trombină activă,
C)Eozinofilul tromboplastină
D)Limfocitul C)Tromboplastină, trombină activă ,
362. La formarea reţelei de fibrină din fibrină
cheagul sanguin participă: D)Trombină activă , tromboplastină,
A)Trombina activă şi fibrinogenul fibrină
plasmatic 371. Producerea de anticorpi este
B)Fibrinogenul plasmatic şi vitamina K asigurată de
C)Numai troboplastina A)Megacariocite
D)Trombina activă şi Ca2+ B)Plachete sanguine
363. Plachete sanguine provin din : C)Limfocite
A)Macrofage D)Monocite
B)Megacariocite 372. Creşterea numărului de eritrocite
C)Hematii se numeşte :
D)Leucocite A)Anemie
364. Plachete sanguine se formează în B)Policitemie
: C)Hemostaza
A)Splină D)Leucopenie
B)Maduva galbenă 373. Plasma sanguină este constituită
C)Timus din:
D)Maduva roşie osoasă A)92% apă, 8% substanţe
365. Numărul trombocitelor în sânge B)95% apă, 5% substanţe
este de : C)70% apă, 30% substanţe
A)100 000/mm3 D)80% apă, 20% substanţe
B)500 000/mm3 374. Sângele este alcatuit din :
C)200 000/mm3 A)45% elemente figurate + 55 plasmă
D)300 000/mm3 B) 45 elemente figurate + 55% plasmă
366. Persoanele cu grupa sanguina B C)30% elemente figurate + 70% plasmă
pot primii sânge de la grupele: D) 50% elemente figurate + 50% plasmă
A)O şi AB 375. Din megacariocite se formează :
B)Numai de la grupa O A)Neutrofile
C)B şi A B)Plachete sanguine
D)B şi O C)Monocite
367. Persoanele cu grupa sanguina AB D)Limfocite
pot primi sânge de la grupele : 376. Diametrul unei hematii normale
A)Numai de la A şi B este de aproximativ
B)Numai de la O A)8,7 microni
C)Numai de la AB B)2,6 microni
D)A, B, AB, O C)5,4 microni
368. Antigenele se află : D)7,8 microni
A)Pe suprafaţa leucocitelor 377. Eritrocitul normal are forma :
B)În ser sanguină A)Stelata
C)Pe suprafaţa hematiilor B)Globuloasa
D)Pe suprafaţa monocitelor C)De disc biconvex
369. Anticorpii se află : D)De disc biconcav
A)Pe suprafaţa hematiilor 378. Oxihemoglobina este forma de
B)În ser transport a :
C)Pe suprafaţa leucocitelor A)CO2
B)Fe2 387. Plachetele sanguine
C)O2 A)Sunt cele mai mari elemente figurate
D)CO B)Prezintă un nucleu mare
379. Contactele directe dintre C)Se formează în măduva roşie osoasă din
antigenele şi anticorpii de acelasi tip induc megacariocite
la nivelul hematiilor: D)Se formează în special în splină
A)Fagocitoza 388. Limfocitele se formeaza în :
B)Coagulare A)Ţesutul mieloid din nodulii limfatici :
C)Pinocitoza B)Tesutul mieloid din amigdale
D)Liza C)Tesutul limfoid din corpul vertebrelor
380. Plachetele sanguine sunt : D)Tesutul limfoid din ficat
A)Elementele figurate polinucleare 389. Monocitele sunt formate în :
B)Elementele figurate lipsite de nucleu A)Megacariocitele
C)Leucocite polinucleare B)Ficat
D)Elementele figurate mononucleare C)Maduva osoasa roşie
381. Cantitatea de O2 transportat de D)Timus
hemoglobină se reduce când aceasta se E)Organele limfopoetice
leagă de
A)Bioxidul de carbon 390. Liza hematiilor îmbătrânite are loc
B)Monoxidul de carbon în :
C)Globina A)Maduva osoasă
D)Mioglobina B)Rinichi
382. Bazofilele C)Pancreas
A)Sunt celule prismatice D)Ficat
B)Granulele din citoplasma se coloreaza in 391. Scăderea numărului hematiilor se
rosu cu coloranti bazici produce în :
C)Sunt celule sferice cu nuclei neregulaţi A)Deficienţa de Fe2+ în alimentaţie
D)Numarul lor creste in bolile parazitare B)Durere
383. Eozinofilele: C)Efort fizic
A)Sunt celule cu nuclei bilobaţi şi conţin D)Lipsa de vitamina B12
granule care se colorează în roşu cu 392. Leucocitele sunt celule :
coloranţi bazici A)Care produc anticorpi
B)Numărul lor scade în bolil parazitare B)Anucleate
C)Sunt celule sferice cu nuclei bilobaţi C)Cu formă de disc biconcav
D)Nu prezintă nucleu şi nici granule în D)Nucleate
citoplasmă 393. Componenta organică plasmatică
384. Neutrofilele: cuprinde
A)Sunt cele mai mici elemente figurate A)Globuline
B)Circulă prin sistemul sanguin prin B)Bicarbonati
diapedeză C)Albumine
C)Conţin granule care se coloreazî în D)Cloruri
albastru cu coloranţi bazici 394. Eozinofilele prezintă următoarele
D)Reprezinta 25% din totalul leucocitelor caracteristici :
385. Limfocitele A)Au un nucleu mare, ovalar
A)Sunt celule cu nuclei bilobaţi B)Numarul lor creste in reacţii alergice
B)Sunt celule care produc anticorpi C)Se colorează intens cu coloranţi bazici
C)Sunt celule care nu au rol in imunitate D)Au nucleu bilobat
D)Sunt celule anucleate 395. Neutrofilele au următoarele
386. Monocitele caracteristici
A)Se transformă în cadrul ţesuturilor în A)Au proprietatea de diapedeză
macrofage B)Conţin granulaţii mari
B)Conţin granulaţii mici de culoare roşie C)Au afinitate pentru coloranţi acizi
C)Au un nucleu mic periferic D)Conţin granulaţii fine
D)Reprezintă 0,5% din totalul leucocitelor 396. Plachetele sanguine :
A)Sunt distruse in special in maduva
osoasa
B)Sunt cele mai mari elemente figurate
C)Au rol in coagulare
D)Reprezintă componenta celulară a
hemostazei
397. Grupele sanguine se caracterizeaza
prin prezenta ;
A)În ser a unor anticorpi A, B
B)Pe hematii a unor antigene A, B
C)Pe hematii a unor aglutinine anti - Rh
D)În ser a unor anticorpi anti A şi anti B
398. Plachetele sanguine se
caracterizează prin:
A)Nu sunt celule
B)Diametrul 7,8 microni
C)Sunt în număr de 300 000 în sânge
D)Lipsite de nucleu
399. Monococitele participă la apărarea
organismului prin:
A)Fagocitoză şi hemoliză
B)Fagocitoză şi diapedeză
C)Prin transformarea în macrofage
D)Prin transformarea în megacariocite
400. Coagularea sângelui Ca2+ intervine
în formarea:
A)Plasminei
B)Tromboplastinei
C)Factorilor plachetari ai coagularii
D)Factorilor tisulari ai coagularii
401. La adult limfocitele se
acumulează în:
A)Maduva roşie
B)Ficat
C)Amigdale
D)Splină
402. Componentele principale ale
sangelui sunt
A)Elementele figurate 45%
B)Plasma 55%
C)Plasma 45%
D)Elemente figurate 55%
403. Elementele figurate fără nucleu
în sângele circulant sunt:
A)Monocitul
B)Eritrocitul
C)Plachetele sanguine
D)Limfocitul
404. Plachetele sanguine :
A)Aderă la fibrele de reticulină
B)Fagocitează bacteriile
C)Eliberează factorii coagularii
D)Fagocitează resturile celulare mai mari
405. Hematiile :
A)Au un diametru lateral de 2,6 microni
B)Au un diametru anterior de 7,2 - 7,5
microni
C)Au forma unor lentile biconcave
D)Au forma unor discuri biconvexe
406. Soarta limfocitelor :
A)Cea mai mare parte se răspândeşte în
ţesuturi
B)Toate intră în sange
C)Toate părăsesc circulaţia prin diapedeză
D)Trăiesc câteva luni sau câţiva ani
407. Grupa sanguina 0 :
A)Se datorează prezenţei pe hematii a
antigenului A
B)Se datorează prezenţei pe hematii a
antigenului B
C)Poate dona la toate grupele sanguine
D)Se datorează prezenţei în ser a
anticorpilor antiA şi antiB
408. Bazofilele :
A)Sunt celule anucleate
B)Sunt celule cu nucleu neregulat
C)Intervin în răspunsul alergic
D) Intervin în inflamaţii
409. Eozinofilele:
A)Sunt cele mai mici elemente figurate
B)Numarul lor scade in parazitoze si
alergii
C)Numarul lor creste in parazitoze si
alergii
D)Sunt celule cu nuclei bilobati
410. Nodulul sinoatrial se află :
A)În peretele superior al atriului drept,
lângă orificiul de vărsare a venei cave
superioare
B)În septul interatrial
C)În peretele superior atriului drept, lângă
orificiul de vărsare a sinusului coronar
D)În peretele superior al atriului drept,
lângă orificiul de vărsare a venei cave
inferioare
411. Arterele coronare se desprind din :
A)Artera pulmonara Arcul aortic
B)Aorta descendentă
C)Atriul drept
D)Porţiunea iniţială a aortei
412. Venele hepatice se varsă în :
A)Trunchiul celiac
B)Vena cavă inferioară
C)Vena cavă superioară
D)Vena portă
413. Inima adultului are o greutate
aproximativa de :
A)150 grame
B)500 grame
C)peste 500 grame
D) sub 500 grame
414. Circulaţia mare începe în :
A)Atriul stâng
B)Ventriculul drept
C)Atriul drept
D)Ventriculul stâng
415. Între ventriculul drept şi stâng se
află:
A)Orificiul atrioventricular stâng
B)Septul interventricular
C)Valva bicuspidă
D)Valva tricuspidă
416. Discurile intercalare ale ţesutului
muscular cardiac delimitează :
A)Fibrele musculare cardiace între ele în
timpul contracţiei
B)Două celule miocardice (unite
longitudinal)
C)Discurile clare de cele întunecate
D)Sarcomerele succesive
417. Intervalul de timp dintre zgomotul
lub-sistolic şi dub cel diastolic:
A)Este egal cu cel dintre zgomotul
diastolic-dub şi cel sistolic-lub
B)Este egal cu durata unui ciclu cardiac
C)Este mai mic decit cel dintre zgomotul
diastolic- dub şi cel sistolic-lub
D)Este mai mare decât cel dintre zgomotul
diastolic-dub şi cel sistolic-lub
418. Venele colice drepte se varsă în :
A)Venele jejunală şi ileală
B)Direct în vena hepatică
C)Vena mezenterică inferioară
D)Vena mezenterică superioară
419. Care din următoarele substanţe nu
pot fi folosite de miocard ca substrat
energetic :
A)Glucoza
B)Corpii cetonici
C)Acetilcolina
D)Acidul lactic
420. Activitatea inimii este condusă de
nodulul sinoatrial pentru că:
A)Este singurul centru al sistemului
excitoconductor situat la nivelul atriilor
B)Descarca impulsuri electrice cu cea mai
mare intensitate
C)Are cea mai mare frecvenţă de
descărcare a impulsurilor 78-80 c/min
D)Impulsurile generate de el ajung în toată
inima
421. Impulsurile de contracţie a inimii
circulă în urmatoarea ordine :
A)Nod AV-nod SA- fascicul His- fibrele
Purkinje
B)Nod SA - nod AV - fascicul His -
fibrele Purkinje
C)Nod AV - nod SA - E)Nod SA - nod
AV - fascicul His - fibrele Purkinje -
fascicul His
D)Nod SA - nod AV - E)Nod SA - nod
AV - fascicul His - fibrele Purkinje -
fascicul His
422. În atriul stâng se deschid :
A)Vena cavă superioară
B)Arterele coronare
C)Aorta
D)Venele pulmonare
423. La un pacient în vârsta de 20 de
ani s-au determinat: puls: 75/minut, volum
bătaie: 80 ml. Valoarea debitului cardiac
este de :
A)5,5 l
B)6,25 l
C)6,0 l
D)5,75 l
424. Care din următorii factori au rol în
producerea zgomotului diastolic-dub:
A)Umplerea pasivă ventriculară
B)Închiderea valvelor semilunare
C)Închiderea valvei tricuspide
D)Deschiderea valvelor semilunare
425. În timpul căror faze ale ciclului
cardiac, valva bicuspidă este închisă:
A)În sistola atrială
B)Pe toată durata ciclului cu excepţia
sistolei atriale
C)În sistola ventriculară
D)În umplerea ventriculară
426. Considerând următoarele structuri
cardiace:1.Miocardul contractil atrial;
2.Miocardul contractil ventricular;
3.Nodulul sinoatrial; 4.Nodulul
atrioventricular; 5.Fasciculul His; 6.Fibrele
Rurkinje. Precizaţi care este succesiunea
normală de conducere a impulsului electric
în inimă:
A). 1 - 3 - 4 - 5 - 6 - 2
B). 3 - 1 - 4 - 6 - 5 - 2
C).1 - 2 - 3 - 4 - 5 - 6
D).3 - 1 - 4 - 5 - 6 - 2
427. Nodulul atrio - ventricular este
localizat în :
A)Atriul drept
B)Ventriculul drept
C)Septul interatrial
D)Septul interventricular
428. În septul interventricular cardiac se C)Are un nucleu mic periferic
află localizat: D)Are un nucleu mic central
A)Nodulul sinoatrial 437. Arterele carotide irigă:
B)Fasciculul His A)Encefalul, organele feţei, membrele
C)Nodulul atrioventricular superioare
D)Nu există ţesut nodal B)Numai encefalul
429. Aorta pleacă din: C)Organele feţei, gitului, membrele
A)Ventriculul stâng superioare
B)Atriul stâng D)Gâtul, organele feţei, encefalul
C)Ventriculul drept 438. Arterele renale şi gonadale provin
D)Atriul drept din:
430. Trunchiul arterei pulmonară pleacă A)Artera iliacă internă
din: B)Aorta abdominala
A)Atriul drept C)Artera iliacă comună
B)Ventriculul stâng D)Artera mezenterică inferioară
C)Atriul stâng 439. Parţile componente ale aortei sunt
D)Ventriculul drept dispuse în următoarea ordine(plecând din
431. Vena cava superioară se deschide cord):
în: A)Aorta toracică, arc aortic, abdominală,
A)Atriul drept aorta ascendentă
B)Atriul stâng B)Aorta toracică, arc aortic, aorta
C)Ventriculul drept ascendentă, abdominală
D)Ventriculul stâng C)Aorta ascendentă, arc aortic, aorta
432. Zgomotul sistolic-lub este descendentă, aorta toracică, abdominală
consecinţa : D)Aorta ascendentă, arc aortic,
A)Închiderii valvelor atrio - ventriculare şi abdominală, toracică
sistolei atriale 440. Din arcul aortic pornesc :
B)Numai a sistolei ventriculare A)Arterele coronare
C)Deschiderea valvulelor atrio - B)Artera subclaviculară dreaptă
ventriculare şi sistolei atriale C)Artera brahiocefalică
D)Închiderea valvulelor atrio - D)Arterele bronsice
ventriculare şi sistolei ventriculare 441. Artera subclaviculară dreaptă
433. Care este structura care pleacă din
caracterizează numai fibra musculara A)Carotida comuna dreapta
cardiacă : B)Aorta toracica
A)Prezenţa striaţiilor C)Artera brahiocefalică
B)Filamente de actină şi miozină D)Arcul aortei
C)Discuri intercalare 442. Artera carotidă stingă comună şi
D)Nucleu mic situat periferic artera subclaviculară stângă sunt
434. Valoarea volum bătaie la un ramificaţiile :
adult este în medie de : A)Aortei ascendente
A)40 ml B)Aortei descendente
B)100 ml C)Arcului aortei
C)70 - 90 ml D)Trunchiului brahiocefalic
D)50 - 70 ml 443. Vena cavă inferioară se formează
435. Vena cavă inferioară se deschide prin confluenţa :
în : A)Venelor iliace interne şi venelor iliace
A)Atriul drept externe
B)Atriul stâng B)Venelor mezenterice superioare
C)Ventriculul drept C)Venelor iliace externe şi venelor iliace
D)Ventriculul stâng comune
436. Fibra musculara cardiacă : D)Venelor iliace comune
A)Are un nucleu mare central 444. Circulaţia pulmonară asigură
B)Nu are nucleu circulaţia sângelui:
A)Din ventriculul drept, plâmin, atriul A)Numai din pericard
stâng B)Numai din endocard
B)Din ventriculul stâng, plămân, atriul C)Numai din miocard
drept D)Din epicard, miocard si endocard
C)Din ventriculul drept, plamân, 454. În atriul drept se varsĂ :
ventriculul stâng A)Venele pulmonare
D)Din ventriculul stâng, plamân, atriul B)Artera aorta
stâng C)Artera pulmonarĂ
445. Artera branhială continuă: D)Venele cave
A)Artera axilară 455. în atriul stang se deschid :
B)Artera radială A)Venele iliace
C)Artera ulnară B)Arterele principale
D)Artera subclaviculară C)Venele femurale
446. Venele jugulare interne drenează D)Venele pulmonare
sângele din : 456. Valvele inimii sunt aşezate astfel:
A)Cap, gât A)Valva tricuspidă între atriul stâng şi
B)Torace ventriculul stâng
C)Umăr, gât B)Valva bicuspida la baza arterei aorte
D)Umăr, membre superioare C)Valva semilunara intre atriul drept si
447. Venele subclaviculare drenează ventriculul drept
sângele din : D)Valva tricuspidă între atriul drept şi
A)Cap ventriculul drept
B)Membre superioare 457. Vascularizaţia inimii este asigurată
C)Gât de :
D)Torace A)Arterele coronare, artera aorta şi artera
448. Artera axiliară : pulmonară
A)Se continuă cu artera subclaviculară B)Artera carotidă, arterele coronare şi
B)Este continuarea arterei subclaviculare arterele subclaviculare
C)Se continuă cu artera ulnară C)Venele coronare, capilarele sinusoidale
D)Este continuarea arterei brahiale şi trunchiul celiac
449. Artera mezenterică superioară D)Arterele coronare, venele şi capilarele
irigă : coronare
A)Stomacul 458. Circulaţia pulmonară :
B)Ficatul A)Se mai numeşte şi circulaţia sistemică
C)Intestinul subţire B)Este realizată de vase sanguine care
D)Splina transportă sângele cu CO2 de la
450. Venele iliace externe aduc sângele ventriculul drept la plămâni
de la: C)Se mai numeşte şi circulaţia mare
A)Bazin D)Este realizată de vase sanguine care
B)Membrele inferioare transporta sânge cu O2 de la ventriculul
C)Organele abdominale drept la plămâni
D)Gonade 459. Principala regiune a inimii cu rol
451. Sistemul cardiovascular este de generator de impulsuri este :
alcatuit din : A)Nodulul atrioventricular
A)Vase limfatice, organe limfoide şi inimă B)Fasciculul His
B)Inimă, organe limfoide şi foliculi C)Fibrele Purkinje
limfatici D)Nodulul sinoatrial
C)Vase de sânge şi inimă 460. Pulsul sanguin este consecinţa
D)Splină, timus şi vase limfatice dilatării pereţilor :
452. Învelişul extern al inimii : A)Arterei aorte
A)Se numeşte miocard B)Arterei coronare
B)Se numeşte endocard C)Venelor cave
C)Se numeşte pericard D)Venelor coronare
D) Se numeşte epicard
453. Peretele inimii este format :
461. Fasciculul His se caracterizează D)Este continuarea arterei femurale
prin : 469. Sinusul coronarian se
A)Porneăte din nodulul sinoatrial caracterizează prin
B)Porneăte din nodulul atrioventricular A)Colectează venele pulmonare
C)Intră în septul interatrial şi se împarte în B)Colectează venele coronare
două ramuri C)Colectează arterele coronare
D)Intră în septul interventricular şi se D)Se deschide în atriul drept
împarte în două ramuri 470. Ramurile care pornesc direct din
462. Ramurile fasciculului His se arcul aortei sunt :
distribuie : A)Artera carotida comuna stinga
A)Subendocardic B)Arterele coronare
B)Endocardului C)Artera subclaviculara dreapta
C)Miocardului atrial D)Artera subclaviculara stinga
D)Miocardului ventricular 471. Care din urmatorii factori au rol în
463. Inima este formată din 4 camere, producerea zgomotului sistolic-lub:
despărţite între ele prin : A)Închiderea valvelor atrio-ventriculare
A)Valva bicuspidă la orificiul B)Închiderea valvelor semilunare
atrioventricular stâng C)Contracţia muşchiului ventricular
B)Valvele semilunare sau sigmoide D)Deschiderea valvei tricuspide
C)Valva tricuspidă la orificiul 472. Circulaţia mare se termina :
atrioventricular drept A)În atriul stâng
D)Valva tricuspidă la orificiul B)Prin trunchiurile brahiocefalice
atrioventricular stâng C)Prin vena cavă superioară
464. Componentele circulaţiei mici sunt D)Prin vena cavă inferioară
: 473. Endocardul este constituit din :
A)Ventriculul drept A)Epiteliu simplu pavimentos
B)Arterele coronare B)Foiţa parietală a pericardului
C)Venele pulmonare C)Foiţa viscerală a pericardului
D)Vena cava superioarĂ D)Membrana bazală
465. Pe faţa internă a miocardului 474. Din trunchiul celiac iau naştere :
ventricular se găseşte : A)Artera hepatică
A)Nodulul atrio-ventricular B)Artera pancreatică
B)Muschii papilari C)Artera mezenterică superioară
C)Epicard D)Artera splenică
D)Fasciculul His 475. Care din următoarele glande
466. Vasele stomacale sunt : endocrine influenţează prin secreţiile lor
A)Vena gastrică presiunea arterială :
B)Artera gastrică , ramură directă din aorta A)Timusul
abdominală B)Medulosuprarenala
C)Artera gastrică, ramură a trunchiului C)Lobul anterior al hipofizei
celiac D)Lobul posterior al hipofizei
D)Vena gastrică , ramură a venei cave 476. Care din următoarele substanţe
inferioare au efect vasoconstrictor:
467. Artera mezenterică inferioară A)Hormonul antidiuretic
irigă: B)Cortizolul
A)Rectul C)Angiotensina I
B)Colonul sigmoid D)Angiotensina II
C)Intestinul subţire 477. Care din următorii factori pot
D)Colonul ascendent determina apariţia unei tensiuni arteriale
468. Artera poplitee se caracterizează de 180/100 mm Hg :
prin : A)Efectul unei hemoragii
A)Are ca ramură artera tibială B)Îngustarea lumenului arterial
B)Este ramură a arterei iliace interne C)Creşterea vâscozitaţii sângelui
C)Este ramură a arterei iliace externe D)Efectul acetilcolinei
478. Care din structurile sistemului A)Venele pulmonare
nervos central intervin in reglarea B)Aorta
activitatii cardiovasculare : C)Arterele bronşice
A)Cerebelul D)Artera pulmonara
B)Cortexul cerebral 488. Factorii care scad presiunea
C)Talamusul arterială sunt:
D)Hipotalamusul A)Scăderea vâscozităţii sângelui
479. Vena portă se formează din: B)Adrenalina
A)Vena splenica C)Vârsta înaintată
B)Vena mezenterica superioara D)Hemoragiile
C)Venele hepatice 489. Capilarele sanguine se
D)Venele diafragmatice caracterizează prin
480. Zgomotul sistolic-lub, este A)Ţesut muscular neted
consecinţa : B)Endoteliu
A)Contracţiei atriilor şi ventriculelor C)Sfincter precapilar
B)Deschiderea valvelor atrioventriculare D)Membrană permeabilă
C)Închiderea valvelor atrioventriculare 490. Vena cavă superioară rezultă din
D)Contracţiei muşchiului ventricular unirea :
481. Epicardul : A)Venei jugulare
A)Căptuşeşte ventriculele B)Venelor subclaviculare
B)Este foiţa parietală a pericardului C)Vena brahiocefalică dreptă
C)Este foiţa viscerală a pericardului D)Vena brahiocefalică stângă
D)Acoperă suprafaţa inimii 491. Vena cavă inferioară drenează
482. Artera brahiocefalică se împarte sângele din:
în : A)Membrele inferioare
A)Carotida comună stângă B)Membrele superioare
B)Artera subclaviculară stângă C)Abdomen şi membre superioare
C)Artera subclaviculară dreaptă D)Abdomen, bazin
D)Carotida comună dreaptă 492. Ramurile terminale ale aortei
483. În tunica internă a unei artere abdominale sunt :
găsim : A)Artera mezenterică inferioară şi
A)Strat epitelial stratificat pavimentos superioară
B)Endoteliu B)Artera iliacă internă
C)Ţesut elastic C)Artera iliacă comună dreaptă
D)Numeroase vase si nervi D)Artera iliacă comună stângă
484. Zgomotul diastolic-dub este 493. Artera brahiala dă naştere la:
consecinţa: A)Artera radială
A)Contractiei muschiului ventricular B)Arterele digitale
B)Inchiderii orificiilor atrioventriculare C)Artera axială
C)Inchiderii valvulei semilunare aortice D)Artera ulnară
D)Inchiderii valvulei arterei pulmonare 494. În structura tunicii medii a arterei
485. Din aorta abdominală iau naştere : găsim :
A)Artera mezenterică inferioară şi arterele A)Tesut epitelial
bronşice B)Ţesut elastic
B)Arterele: splenică, hepatică, gastrică C)Ţesut muscular striat
C)Artera mezenterica superioara si D)Celule musculare netede
inferioara 495. Tunica externă a unei artere este
D)Trunchiul celiac formată din :
486. Din circulaţia mare face parte : A)Fibre elastice şi de colagen
A)Aorta şi artera pulmonară B)Tesut epitelial stratificat pavimentos
B)Aorta C)Endoteliu
C)Artera pulmonară D)Tesut conjunctiv
D)Artera iliacă comună dreaptă 496. Baroreceptorii:
487. Din mica circulaţie fac parte: A)Sunt localizaţi în arterele carotidiene
B)Sunt grupuri de neuroni B)Este o pompă tricamerală
C)Cresc activitatea epicardului C)Este un organ cavitar tetracameral
D)Reacţionează la concentraţii anormale D)Are o vascularizaţie proprie asigurată de
de CO2 şi H+ arterele coronare
497. Inhibarea activităţii simpatice 506. Pericardul :
determină : A)Este stratul intern al peretelui inimii
A)Creşterea ventilaţiei pulmonare B)Intra in structura endocardului
B)Vasoconstrictia arterelor şi arteriolelor C)Este format dintr-un strat extern fibros
C)Vasodilataţia arterelor şi arteriolelor D)Este format dintr-un strat intern seros
D)Scăderea frecvenţei cardiace 507. Miocardul atrial :
498. Vena portă se formează prin A)Nu este separat de cel ventricular
unirea venelor: B)Este separat numai functional de cel
A)Iliace ventricular
B)Hepatice C)Este separat structural de cel ventricular
C)Splenică, gastrică D)Este separat funcţional de cel
D)Mezenterică superioară şi inferioară ventricular
499. În cazul activităţii cardiace 508. Vasoconstricţia se realizează :
normale caracteristicile ciclului cardiac A)Pe cale nervoasa prin proprioceptori
sunt: B)Prin ADH
A)40 cicluri / minut C)Prin baroreceptori
B)70-75 cicluri / minut D)Prin acetilcolină
C)Durata sub 1 sec 509. Particularitatile peretilor arteriali
D)Durata peste 1 sec asigura
500. În sistolă ventriculară: A)Fluxul continuu al sângelui prin
A)Se deschid valvele bi şi tricuspide contractilitatea arterelor mari
B)Valvele bi şi tricuspide se închid B)Fluxul continuu al sângelui datorită
C)Se deschid valvele semilunare ţesutului conjunctiv elastic
D)Valvele semilunare se închid C)Controlul lumenului arterelor mari
501. Presiunea arterială în aortă este ; D)Controlul lumenului arteriolelor
A)120 mmHg în sistolă 510. Pulsul sangvin :
B)120 mmHg în diastolă A)Se produce datorită contracţiei şi
C)80 mmHg în diastolă relaxării ventriculului stâng
D)80 mmHg în sistolă B)Este mai puternic în Artera Aortă
502. Sistemul cardiovascular este C) Creşterea lui se numeşte bradicardie
format din: D)Scăderea lui se numeşte tahicardie
A)Vasele limfatice 511. Factorul principal care asigură
B)Nodulii limfatici fluxul limfei este:
C)Inimă A)Pulsaţia arterială
D)Vasele sanguine B)Presiunea musculaturii scheletice
503. Sângele care pleacă din ventriculul contractată asupra pereţilor vasculari
stâng C)Aspiraţia toracică
A)Este bogat în CO2 D)Gravitaţia
B)Este bogat în O2 512. Aglomerări de ţesut limfoid se
C)Este sărac în O2 găsesc în:
D)Este încărcat cu oxihemoglobină A)Pereţii stomacului
504. Sangele care pleaca din ventriculul B)Pereţii intestinului
drept C)Pereţii uterului
A)Contine oxihemoglobina D)Pereţii vaselor limfatice
B)Sărac în O2 513. În hilul nodulului limfatic găsim:
C)Bogat în CO2 A)Vase limfatice aferente şi eferente
D) Conţine carboxihemoglobină B)Vase limfatice aferente
505. Inima : C)Vase limfatice eferente
A)Este un organ musculo - cavitar D)Nu găsim vase limfatice
tricameral 514. Sistemul limfatic este alcătuit din :
A)Vase sanguine, inimă şi vase limfatice C)Are o compoziţie similară cu a plasmei
B)Splină, timus şi vase sanguine D)Se formează din excesul de lichid
C)Atrii, ventricule şi ganglioni limfatici interstitial
D)Vase limfatice, limfă şi ţesuturi limfoide 523. Reglarea mişcărilor respiratorii :
515. Din organele limfoide fac parte : A)Nu afectează volumul rezidual
A)Pancreasul exocrin B)Se realizează exclusiv pe cale nervoasă
B)Tiroida C)Modifică numai frecvenţa respiraţiilor
C)Timusul D)Modifică numai amplitudinea
D)Splina respiraţiilor
516. Ductul limfatic drept : 524. Bronhiolele respiratorii se
A)Colectează limfa din partea dreapta a formează din
capului şi gâtului A)Bronhiile principale
B)Colectează limfa membrului inferior B)Sacii alveolari
drept C)Bronhiolele terminale
C)Colectează limfa din partea dreaptă a D)Bronhiile terţiare
abdomenului 525. Centrii nervoşi cu activitate
D)Colectează limfa din partea dreaptă a automată în reglarea ventilaţiei sunt:
toracelui A)Hipotalamici
517. Nodulii limfatici sunt în legătură B)Centrii bulbo - pontini
cu : C)Sistemul limbic
A)Vase limfatice aferente ce pătrund prin D)Cortexul cerebral
hil 526. Volumul de aer expulzat printr-un
B)Vase limfatice aferente ce pătrund în expir forţat este de aproximativ:
ganglioni în afara hilului A)2500 ml aer
C)Vase limfatice eferente ce părăsesc B)Între 2500-3000 ml aer
ganglionul prin hil C)500 ml aer
D)Vase limfatice eferente ce părăsesc D)1500 ml aer
ganglionul în afara hilului 527. În reglarea activităţii centrilor
518. Care vase sunt prevăzute cu respiratori , cel mai important factor este:
valvule: A)Oxigenul
A)Metarteriolele B)H2CO3
B)Venele situate sub nivelul cordului C)CO2
C)Vena cavă superioară D)Azotul
D)Vasele limfatice 528. Care din căile respiratorii conţin
519. Ductul toracic primeşte limfa din: un strat muscular mai dezvoltat:
A)Partea dreaptă şi stângă a toracelui A)Bronhia terţiară
B)Membrul inferior drept şi stâng B)Bronhiile principale
C)Membrul superior stâng C)Trahea
D)Membrul superior stâng şi drept D)Bronhiolele terminale
520. Capilarele limfatice: 529. Volumul curent respirator are
A)Sunt constituite dintr-un endoteliu următoarea valoare :
B)Iau naştere la nivelul ţesuturilor A)2500 - 3500 ml aer
C)Au permeabilitate scăzută B)1500 ml aer
D)Au structura mult diferită de a C)1000 ml aer
capilarelor sanguine D)500 ml aer
521. Sistemul limfatic este alcătuit din: 530. Printr-un inspir forţat pot fi
A)Inimă introduşi aproximativ:
B)Vasele limfatice A)2500 - 3500 ml aer
C)Vasele sanguine B)1000 ml aer
D)Noduli limfatici şi organele limfoide C)2500 ml aer
522. Limfa : D)500 ml aer
A)Este un amestec de fluid tisular şi celule 531. Într-un lobul pulmonar nu găsim:
filtrate A)Ţesut muscular
B)Se formează prin reabsorbţia B)Ţesut epitelial
ultrafiltratului glomerular
C)Ţesut cartilaginos 540. Bioxidul de carbon în plasmă se
D)Vase sanguine hidratează sub influenţa :
532. Sacii alveolari sunt dilataţii ai : A)Anionului bicarbonic
A)Bronhiolelor terminale B)Anhidrazei carbonice
B)Alveolelor C)Ionului de Na
C)Bronhiilor terminale D)Ionului de K
D)Bronhiolelor respiratorii 541. Faringele
533. Care din căile respiratorii nu A)Face legătura numai între cavitatea
conţin în structura lor inele cartilaginoase: bucală şi esofag
A)Bronhia lobară B)Face legătura numai între cavitatea
B)Bronhia terţiară nazală şi laringe
C)Traheea C)Conţine o singură pereche de amigdale
D)Bronhia respiratorie D)Are atit funcţie digestivă cât şi
534. Care este ordinea descrescândă a respiratorie
unităţilor morfologice şi funcţionale din 542. Laringele :
plămân: A)Are în strucutura sa 10 cartilaje
A)Lobi, lobuli, saci alveolari, alveole B)Face legătura dintre cavitatea nazală şi
pulmonare faringe
B)Alveole pulmonare, lobi, lobuli, saci C)Nu participă în respiraţie
alveolari D)Este principalul organ al fonaţiei
C)Saci alveolari, lobi, lobuli, alveole (producerea sunetelor)
pulmonare 543. Traheea
D)Lobi, saci alveolari, lobuli, alveole A)Face legătura dintre faringe şi esofag
pulmonare B)Se află posterior faţă de esofag
535. Volumul curent respirator C)Este alcatuită din 10 inele de cartilaj
reprezintă cantitatea de aer introdusă în hialin
plămân printr-o : D)Face legătura dintre laringe şi bronhiile
A)Inspiraţie forţată primare
B)Respiraţie accelerată 544. Plămânul stâng are :
C)Expiraţie forţată A)3 lobi
D)Respiraţie normală B)2 lobi
536. Pereţii cutiei toracice sunt căptuşiţi C)4 lobi
: D)Inele cartilaginoase
A)De foiţa parietală a pleurei 545. Lobii pulmonari sunt subâmpărţiţi
B)Parţial de foiţa viscerală a pleurei în :
C)De foiţa viscelară a pleurei A)Bronhiilor terminale
D)De ambele foiţe ale pleurei B)Alveole pulmonare
537. Influenţarea voluntară a ritmului C)Lobuli pulmonari
respirator este controlată de : D)Bronhiole respiratorii
A)Hipotalamus 546. Vascularizaţia functională a
B)Cortexul cerebral plămânului este asigurată de :
C)Sistemul limbic A)Arterele bronşice
D)Centrii bulbopontini B)Venele bronşice
538. Plămânii sunt acoperiţi de : C)Artera pulmonară
A)Foiţa parietală a pleurei D)Venele pulmonare
B) Ambele foiţe ale pleurei 547. Vascularizaţia nutritivă a
C)Foiţa viscerală a pleurei plămânului este asigurată de:
D) Nici una din foiţele pleurei A)Circulaţia mică
539. Sângele din plămâni ajunge direct B)Circulaţia pulmonară
în cord prin : C)Circulaţia sistemică
A)Venele pulmonare D)Vasele bronşice
B)Vena cavă superioară 548. Bronhiile mari au peretele
C)Artera pulmonară format din:
D)Venele bronşice A)Epiteliu pseudostratificat
B)Cartilaj elastic
C)Cartilaj hialin
D)Cartilaj fibros
549. Bronhiolele respiratorii au pereţii :
A)Lipsiţi de straturi musculare
B)Formaţi din inele cartilaginoase
C)Formaţi din strat muscular
D)Lipsiţi de inele cartilaginoase
550. Peretele alveolelor este format
din :
A)Saci alveolari
B)Epiteliu unistratificat
C)Epiteliu stratificat
D)Membrana bazală
551. Inele cartilaginoase se află în
peretele :
A)Arborelui bronşic intralobular
B)Bronhiilor extrapulmonare
C)Traheei
D)Bronhiolelor terminale
552. Care este procentul de bioxid de
carbon transportat în sânge :
A)93 % în eritrocite, legat de hemoglobină
B)20-25% în plasmă, legat de
hemoglobină
C)70-75 % sub formă de bicarbonat de Na
D)7% dizolvat ăn plasma
553. Schimbul de gaze la nivelul
ţesuturilor se produce :
A)Contra gradientului de presiune
B)Prin transport activ
C)Prin difuziune
D)Prin intermediul lichidului interstiţial
(intercelular)
554. Transportul sanguin al
oxigenului se face astfel:
A)2% dizolvat în plasmă
B)7% dizolvat in sânge
C)Sub formă de oxihemoglobină 98%
D)Sub forma unei combinaţii stabile cu
hemoglobina
555. Pleura este alcatuită din :
A)Foiţa parietală
B)Foiţa viscerală
C)Epiteliul cubic simplu
D)Epiteliu stratificat pavimentos
556. Transportul bioxidului de carbon
sanguin se face :
A)/7% dizolvat în plasmă
B)2% dizolvat în plasmă
C)Sub formă de ioni de bicarbonat
D)Sub formă de carbaminohemoglobină
557. Capacitatea vitală se compune din
următoarele volume pulmonare :
A)Volumul curent
B)Volumul rezidual
C)Volumul unui inspir şi expir forţat
D)Volumul curent şi volumul rezidual
558. Vascularizaţia functională a
plămânului este asigurată de :
A)Vena cavă superioară
B)Aortă
C)Artera pulmonară
D)Circulaţia mică
559. Din grupa muşchilor inspiratori fac
parte :
A)Muşchii oblici interni şi externi
B)Diafragmul
C)Muşchiul sternocleidomastoidian
D)Muşchii intercostali externi
560. Trunchiul pulmonar se
caracterizează prin:
A)Conţine sânge arterial
B)Pleacă din ventriculul drept
C)Pleacă din ventriculul stâng
D)Are pereţii mai subţiri decât ai aortei
561. Venele pulmonare se caracterizează
prin :
A)Conţin sânge încărcat cu CO2
B)Se deschid în atriul drept
C)Se deschid în atriul stâng
D)Conţin sânge oxigenat
562. Schimbarea concentraţiei de
oxigen dizolvat fizic în plasmă este
recepţionată de
A)Baroreceptorii din sinusul carotidian
B)Chemoreceptorii din sinusul carotidian
C)Baroreceptorii din arcul aortic
D)Chemoreceptorii din arcul aortic
563. În alveola pulmonară :
A)O2 trece din sânge în aerul alveolar
B)CO2 trece din aerul alveolar în sânge
C)CO2 trece din sânge în aerul alveolar
D)O2 trece din aerul alveolar în sânge
564. Structurile nervoase care
asigură reglarea automată a respiraţiei
se află în formaţiunea reticulată a :
A)Diencefalului
B)Bulbului
C)Talamusului
D)Puntii
565. Glicogenoliza constă în :
A)Degradarea glicogenului
B)Degradarea glucagonului
C)Sinteza glicogenului
D)Sinteza de glucoză din produşi
neglucidici
566. Amilaza salivară are rolul de a
degrada :
A)Glucoza
B)Aminoacizii
C)Amidonul
D)Grăsimile emulsionate
567. Impulsurile eferente pentru
declanşarea secreţiei salivare sunt
transmise prin nervii cranieni :
A)V , XI , XII
B)IX , X , XI
C)VII , XII
D)VII , IX
568. Impulsurile eferente ajung la
muşchii masticatori prin :
A)Ramura motorie a nervului XII
B)Ramura motorie a nervului XI
C)Ramura motorie a nervului X
D)Ramura motorie a nervului V
569. Ce procese definesc
glicogenogeneza :
A)Sinteza de glucoză din produşi
neglucidici
B)Degradarea aeroba a glucidelor
C)Sinteza de glicogen din glucoză
D)Nici unul din răspunsuri nu este corect
570. Absorbţia Ca2+ în intestinul subţire
este controlată de :
A)Vitamina B
B)Vitamina K
C)Vitamina A
D)Vitamina D
571. Care este efectul HCl în stomac :
A)Activează pepsina
B)Inactivează chimotripsina
C)Produce coagularea laptelui
D)Lichefiează gelatina
572. Peretele tubului digestiv este
format din 4 tunici asezate în următoarea
ordine :
A)Mucoasa , submucoasa , seroasa ,
musculara
B)Mucoasa , submucoasa , musculara,
seroasa
C)Mucoasa , musculara, submucoasa,
seroasa
D)Mucoasa, seroasa, submucoasa,
musculara
573. Mucoasa tubului digestiv este
constituită dintr-un epiteliu pavimentos
stratificat în :
A)Cavitatea bucală, esofag
B)Stomac, intestin subţire
C)Faringe, stomac
D)Intestin subţire şi gros
574. Ce rol au corpii cetonici :
A)Energetic
B)Absorbţia intestinală
C)În respiraţie
D)În apărarea organismului
575. Inervaţia motorie a limbii este
asigurată de nervul cranian:
A)VII
B)XII
C)V
D)IX
576. În următoarele segmente ale
tubului digestiv mucoasa este constituită
dintr-un epiteliu simplu cilindric :
A)Faringe, cavitatea bucală
B)Esofag, stomac
C)Stomac, intestin
D)Esofag şi intestin gros
577. Tunica musculară a tubului
digestiv conţine şi fibre musculare striate
în :
A)Intestinul gros şi subţire
B)Esofag
C)Intestinul subţire şi stomac
D)Stomac
578. Care sunt părţile mobile ale
intestinului subţire :
A)Duodenul , jejunul
B)Numai jejunul
C)Jejunul, ileonul
D)Ileonul, duodenul
579. Mucoasa colonului conţine :
A)Celulele epiteliale cu microvilozităţi
B)Celule nervoase preganglionare
C)Fibre musculare striate
D)Celule secretoare de mucus
580. Care parte a pancreasului se află
în potcoava duodenală :
A)Capul
B)Coada
C)Corpul
D)Capul şi corpul
581. Esofagul face legatura între :
A)Cavitatea bucală şi stomac
B)Faringe şi intestin
C)Cavitatea bucală şi faringe
D)Faringe şi stomac
582. Care este ordinea segmentelor
intestinului subţire :
A)Duoden, ileon, jejin
B)Duoden, jejun, ileon
C)Ileon, jejun, duoden
D)Ileon, duoden, jejun
583. Inervaţia parasimpatică a ficatului
provine din nervul cranian:
A)V
B)X B)Coagulează laptele
C)VII C)Hidrolizează legăturile peptidice
D)IX D)Lichefiază gelatina
584. Saliva conţine următoarele enzime: 594. Sucul gastric este un lichid :
A)Plasmina A)Incolor , foarte alcalin
B)Labferment B)Foarte opalescent
C)Tripsinogen C)Foarte acid, foarte opalescent
D)Amilaza D)Foarte acid şi conţine mucus
585. Pepsina este activată în stomac de : 595. Sucul pancreatic este :
A)Pepsinogen A)Incolor, acid
B)Labferment B)Acid, bogat în bicarbonat
C)Tripsina C)Alcalin şi opalescent
D)HCl D)Incolor, alcalin
586. Care este canalul principal al 596. Aminopeptidaza intestinală
pancreasului: degradează peptidele pâna la :
A)Santorini A)Oligozaharide
B)Cistic B)Monogliceride
C)Wirsung C)Aminoacizi
D)Accesor D)Maltoză
587. Care este canalul accesor al 597. Maltaza, Zaharaza şi lactaza
pancreasului: (Dizaharidazele) desfac dizaharidele în :
A)Wirsung A)Monozaharide
B)Cistic B)Monogliceride
C)Oddi C)Maltoză
D)Santorini D)Zaharoză
588. Inervaţia parasimpatică a 598. Bila :
pancreasului provine din nervul cranian: A)Conţine colecistochinină
A)VII B)Nu conţine enzime
B)V C)Contine acizi grasi
C)X D)Conţine lipază
D)IX 599. Sărurile biliare :
589. Amilaza sucului pancreatic are A)Hidrolizează amidonul
următoarea acţiune: B)Hidrolizează aminoacizii
A)Hidrolizează grăsimile neutre
C)Activează pepsinogenul
B)Hidrolizează proteinele fibroase
D)Activează lipazele
C)Hidrolizează peptidele 600. Procesul de convertire a
D)Hidrolizează amidonul anumitor aminoacizi în molecule de
590. Secretina şi colecistochinina sunt glucoză poartă numele de :
secretate de mucoasa : A)Glicogenoliză
A)Colonului B)Gluconeogeneză
B)Gastrică C)Glicoliză
C)Duodenală D)Glicogenogeneză
D)Jejunală 601. Procesul de transformare a
591. Pepsina are următoarele acţiuni : glicogenului celular în glucoză poartă
A)Hidrolizează legăturile peptidice denumirea de :
B)Lichefiază gelatina A)Gluconeogeneză
C)Produce coagularea laptelui B)Dezaminare
D)Hidrolizează amidonul C)Glicogenoliză
592. Labfermentul este o enzimă a : D)Glicogenogeneză
A)Sucul gastric 602. Absorbţia proteinelor la nivelul
B)Bilei intestinului se face sub formă de :
C)Salivei A)Monozaharide
D)Sucului intestinal B)Acizi grasi
593. Labfermentul : C)Aminoacizi
A)Hidrolizează amidonul
D)Glicerol 612. Celulele principale ale glandelor
603. Absorbţia glucidelor la nivelul gastrice produc:
intestinului se face sub forma : A)Pepsinogen
A)Pasivă : glucoză B)Pepsina
B)Pasivă : chilomicroni C)Mucus
C)Activă : riboză D)HCl
D)Activă : galactoză 613. Ficatul este divizat în :
604. Aminoacizii rezultaţi prin A)2 lobi
hidroliza proteinelor alimentare ajung pe B)3 lobi
cale portală în C)4 lobi
A)Intestin D)1 lob
B)Rinichi 614. La nivelul intestinului subţire ,
C)Ficat un rol important în desfaşurarea
D)Pancreas proceselor chimice îl are :
605. Musculatura vezicii biliare se A)Pepsina şi labfermentul
contractă în urma acţiunii : B)Amilaza şi lipaza gastrică
A)Gastrinei C)Sucul pancreatic şi bila
B)Colecistochininei D)Numai sucul gastric
C)Enterogastronului
D)Secretinei 615. Faringele realizează legatura între :
606. Colecistochinina este secretată de : A)Fosele nazale şi esofag
A)Mucoasa gastrică B)Vestibulul bucal şi esofag
B)Pancreas C)Cavitatea bucala şi esofag
C)Mucoasa colonului D)Cavitatea nazală şi laringe
D)Mucoasa duodenală 616. Tunica mucoasă a tubului digestiv
607. Canalul Wirsung aparţine : este constituită dintr-un :
A)Glandei parotide A)Epiteliu cilindric simplu
B)Veziculei biliare B)Epiteliu pavimentos stratificat
C)Glandelor pilorice C)Epiteliu cilindric stratificat
D)Pancreasul exocrin D)Epiteliul pavimentos simplu
608. Enzimele proteolitice ale sucului 617. Comunicările stomacului au loc în
pancreatic sunt : felul următor :
A)Amilaza A)Prin pilor între fundul stomacului şi
B)Zaharaza antrul piloric
C)Lipaza B)Prin cardia între esofag şi antrul piloric
D)Carboxipeptidazele C)Prin cardia intre esofag si fundul
609. Atunci când nivelul de glucide din stomacului
sânge este scăzut necesarul de glucoză al D)Prin pilor între antrul piloric şi duoden
organismului este asigurat prin: 618. Pepsinogenul este :
A)Glicoliză A)Precursorul pepsinei
B)Gluconeogeneză B) Secretat de celulele principale
C)Glicogenoliză C)Secretat de celulele mucoase
D)Glicogenogeneză D) Secretat de celulele parietale
610. Unitatea morfofuncţională a 619. Pancreasul exocrin are o structură:
ficatului este: A)Asemănătoare glandelor salivare
A)Hepatocitul parotide
B)Lobului hepatic B)Acinoasă
C)Lobul hepatic C)Tubuloacinoasă simplă
D)Celulele hepatice D)Tubuloaconoasă
611. Ductul hepatic stâng şi drept se 620. Vilozităţile intestinale se află la
unesc în : nivelul mucoasei :
A)Canaliculul biliar intralobular A)Colonului
B)Ductul hepatic comun B)Stomacului
C)Canalul biliar interlobular C)Jejunului
D)Canalul cistic
D)Ileonului B)Sistemul nervos autonom
621. Duodenul este : C)Colecistochinină
A)Lung de 25 - 30 cm D)ACTH
B)Partea iniţială mobilă a intestinului 631. Enzimele intestinale sunt :
subtire A)Lactaza
C)Partea iniţială fixă a intestinului subtire B)Tripsina
D)Lung de 20 - 40 cm C)Aminopeptidaza
622. Glandele sublinguale sunt : D)Carboxipeptidaza
A)Cu secreţie seroasă 632. Enzimele sucului pancreatic sunt :
B)De tip tubulos A)Labfermentul
C)De tip acinos B)Colecistokinina
D)Cu secreţie seromucoasă C)Amilaza
623. Vascularizaţia ficatului este D)Lipaza
formată din : 633. Tunica musculară a intestinului
A)Venele suprahepatice este constituită din :
B)Artera şi vena hepatică A)Strat extern de fibre musculare striate
C)Arterele lobare, segmentare şi dispuse longitudinal
interlobulare B)Strat intern de fibre musculare striate
D)Vena portă dispuse circular
624. Ampula hepato-pancreatică se află C)Strat extern de fibre musculare netede
la orificiile de deschidere a : dispuse longitudinal
A)Ductului hepatic comun D)Strat intern de fibre musculare netede
B)Ductului biliar comun dispuse circular
C)Ductului principal pancreatic Wirsung 634. Mucoasa cărui segment al tubului
D)Ductului cistic în vezica biliară digestiv prezintă vilozităţi:
625. Enzimele sucului gastric sunt : A)Mucoasa colonului
A)Labfermentul B)Mucoasa gastrica
B)Chimotripsina C)Mucoasa jejunului
C)Amilaza D)Mucoasa ileonului
D)Pepsina 635. Vilozitatea intestinală conţine în
626. Glanda parotidă este : structura sa
A)Cu secreţie seromucoasă A)Fibre musculare striate
B)De tip acinos B)Celule epiteliale cu microvilozităţi
C)De tip tubulo - acinos C)Chilifer central
D)Cu secreţie mucoasă D)Glande de tip intestinal
627. Structura intestinului gros se 636. Pancreasul exocrin secretă :
caracterizează prin : A)Amilaza
A)Prezenţa plicilor longitudinale B)Mucus
B)Prezenţa vilozităţilor intestinale C)Insulina
C)Absenţa vilozităţilor intestinale D)Lipaza
D)Prezenţa haustraţiilor 637. Secreţia pancreatică este reglată de
628. La nivelul colonului are loc :
absorbţia următoarelor substanţe : A)O enzimă proteolitică
A)Na+ B)Nervul vag
B)Alcool C)Gastrina
C)Apa D)Secretina
D)Glucoza 638. La nivelul tubului digestiv se
629. Enzimele sucului pancreatic sunt : absorb în mod activ :
A)Labfermentul A)Apa
B)Carboxipeptidaza B)Na+
C)Pepsina C)Cl-
D)Tripsina D)Glucoza
630. Stimularea secreţiei exocrine 639. În care segmente ale tubului
pancreatice este determinată de : digestiv sunt glandele submucoase :
A)Secretină
A)Colon A)Degradează proteinele în aminoacizi
B)Stomac B)Degradează lipidele în glicerol
C)Duoden C)Degradează lipidele în aminoacizi
D)Jejun D)Degradează lipidele în acizi grasi
640. Bila este un lichid: 650. Carboxipeptidazele:
A)Galben-maroniu A)Degradează lipidele în acizi grasi
B)Incolor B)Se găsesc în sucul gastric
C)Acru C)Degradează proteinele la peptidele
D)Alcalin D)Se găsesc în sucul pancreatic
641. Bila: 651. Care hormon stimulează
A)Este secretată periodic reabsorbţia Na+ şi excreţia K+ în urină:
B)Hepatică are culoarea verde-gălbui A)Glucocorticoizii
C)Biliară are culoarea verde-oliv B)Calcitonina
D)Conţine electroliţi şi pigmenţi C)Mineralocorticoizii
642. Enzimele care scindează D)LH
dizaharidele sunt: 652. La care din parţile nefronului
A)Maltaza au loc procese de secreţie activă :
B)Fructoza A)Tubul contort distal
C)Lactaza B)Porţiunea descendentă a ansei Henle
D)Galactoza C)Porţiunea ascendentă a ansei Henle
643. Esofagul: D)Tubul colector
A)Face legatura între faringe şi stomac 653. În urma procesului de secreţie
B)Are o lungime de 25 cm tubulară :
C)Are o lungime de 25 mm A)Substanţele trec din lumenul tubular în
D)Face legatura între cavitatea bucală şi capilarele glomerulare
stomac B)Substantele trec din capilarele
644. Bila conţine : glomerulare in lumenul tubular
A)Enzime C)Substantele trec din lumenul tubular in
B)Lipaze arteriola aferenta
C)Lecitină D)Substanţele trec din capilarele
D)Colesterol peritubulare în lumenul tubular
645. Labfermentul: 654. Reabsorbţia tubulară este
A)Produce coagularea laptelui procesul prin care :
B)Este prezent în sucul gastric A)Substanţele trec din lumenul tubular în
capilarele peritubulare
C)Desface hidrolitic grăsimile emulsionate
B)Substanţele trec din lumenul tubular în
D)Este prezent mai ales la adult
capilarele glomerulare
646. Enzimele sucului gastric sunt:
A)Tripsina C)Substanţele trec din capilarele
B)Chimotripsina glomerulare în lumenul tubular
C)Labfermentul D)Substanţele trec din arteriola eferentă în
D)Pepsina lumenul tubular
647. Enzimele sucului pancreatic care 655. Segmentul proximal al tubului
degradează proteinele sunt: urinifer este constituit din :
A)Lipaza A)O porţiune contortă în medulara renală
B)Pepsina B)O buclă şi o porţiune dreaptă
C)Tripsina C)O porţiune contortă în corticala renală
D)Proteaza D)O porţiune dreaptă în corticala renală
648. Intestinul gros are următoarele 656. Reglarea umorală a activităţii
functii : renale se face prin următorii hormoni :
A)De filtrare A)Insulina
B)De secreţie B)Gonadotropine
C)De absorbţie C)Prolactina
D)Endocrină D)Aldosteron
649. Lipaza pancreatică : 657. În aparatul juxtaglomerular are
loc secreţia : A)Apa, glucoza
A)Melatoninei B)Apa, vitamina B12 , vitamina C
B)Adrenalinei C)Glucoza şi aminoacizi
C)Calcitoninei D)Cl- , Na+ , K+
D)Reninei 666. Artera renală are originea în :
658. Segmentul proximal al tubului A)Artera mezenterică superioară
urinifer este format din : B)Aorta abdominală
A)O porţiune contortă C)Artera mezenterică inferioară
B)Două porţiuni drepte şi una contortă D)Aorta toracică
C)Două porţiuni drepte 667. Ansa Henle se înterpune între:
D)Două porţiuni contorte A)Capsula Bowman şi tubul contort
659. Care este calea normală proximal
parcursă de urină : B)Tubul contort distal şi tubul colector
A)Pelvis renal, calice, vezica urinară, C)Tubul contort proximal şi tubul contort
ureter, uretră distal
B)Ureter, calice, pelvis renal , vezica D)Tubul drept proximal şi tubul drept distal
urinară, uretră 668. Greutatea unui rinichi la om
C)Calice, pelvis renal , ureter, vezica este de:
urinară, uretră A)100 g
D)Calice, pelvis renal , vezica urinară, B)125 g
ureter, uretră C)150 g
660. Capacitatea fiziologică a vezicii D)175 g
urinare este de: 669. Care hormoni reglează
A)între 100-150 ml eliminările hidrice renale:
B)1000 ml A)STH-ul
C)între 150 - 200 ml B)Aldosteronul şi ocitocina
D)până la 600 ml C)ADH-ul şi tirozina
661. Câtă urină definitivă se D)ADH-ul şi aldosteronul
formează în 24 h : 670. Aldosteronul este secretat de :
A)170 litri A)Nucleii hipotalamici
B)1,5 litri B)Aparatul juxtaglomerular
C)168,5 litri C)Lobul anterior hipofizar
D)1 litru D)Cortisuprarenală
662. Secreţia activă a unor 671. Acţiunile aldosteronului sunt:
substanţe în urina definitivă are loc în : A)Scade aciditatea urinară
A)Capsula Bowman B)Produce vasoconstricţie arteriolară în
B)Ansa Henle doze mari
C)Glomerulul capilar C)Stimulează reabsorbţia de Na+
D)Tubul colector D)Măreşte diureza
663. La nivelul glomerulului şi 672. Secreţia renală a fosfaţilor şi
capsulei glomerulare au loc potasiului este stimulată de:
urmatoarele procese: A)ADH
A)Filtrare B)Hormonii tiroidieni
B)Filtrare şi secreţie C)ACTH
C)Reabsorbţie D)Parathormon
D)Secreţie 673. Secreţia K+-ului este controlată
664. La nivelul tubului contort distal de :
au loc următoarele procese : A)Aldosteron
A)Filtrare B)Renină
B)Reabsorbţie şi secreţie C)Calcitonină
C)Numai reabsorbţie D)ADH
D)Numai secreţie 674. Căile urinare intrarenale sunt :
665. La nivelul nefronului se A)Ureterele şi pelvisul renal
reabsorb prin consum de energie B)Vezica urinară şi ureterele
următoarele substanţe :
C)Calicele mici, calicele mari şi pelvisul
renal
D)Ureterele, vezica urinară şi uretra
675. Căile urinare extrarenale sunt :
A)Ureterele, vezica urinară şi uretra
B)Calicele mici, calicele mari şi pelvisul
renal
C)Ureterele, pelvisul renal şi calicele mari
D)Vezica urinară, pelvisul renal şi uretra
676. Artera renală este ramură a :
A)Trunchiul celiac
B)Aortei abdominale
C)Carjei aortice
D)Aortei ascendente
677. Parathormonul la nivel renal:
A)Stimulează reabsorbţia de fosfaţi şi K+
B)Stimulează reabsorbţia de Ca2+
C)Stimulează eliminarea de Ca2+
D)Stimulează eliminarea de Ca2+ şi
reabsorbţia de K+
678. Zona corticală a rinichiului este
formată din
A)Vase de sânge
B)Tubii colectori şi ansa Henle
C)Calicele mici
D)Tub contort proximal, tub contort distal
679. Zona medulară a rinichiului
conţine :
A)Calicele mici renale
B)Glomerulii renali
C)Piramidele renale
D)Tubii colectori
680. Tubii nefronului:
A)Se deschide în papila renală
B)Se deschide în tubul colector
C)Participă la formarea căilor urinare
D)Participă la formarea nefronului
681. Tubul contort proximal al
nefronului :
A)Este căptuşit de endoteliu pavimentos
simplu
B)Se află în zona corticală renală
C)Se află în zona medulară renală
D)Prezintă microvili
682. Inervaţia simpatică a vezicii
urinare are următoarelor efecte:
A)Stimulează micţiunea
B)Determină incontinenţa urinară
C)Relaxează muschii peretelui vezical
D)Contractă sfincterul vezical neted
683. Glomerulul renal:
A)Capilarele acestuia se reunesc în
arteriola eferentă
B)Se află în capsula Bowman
C)Se află între tubul contort şi colector
D)Capilarele acestuia se reunesc în vena
eferentă
684. Vezica urinară se caracterizează
prin faptul că:
A)Este situată anterior de simfiza pubiană
B)Face parte din organele de excreţie
C)Face parte din căile urinare
D)Este capabilă de o extensie
considerabilă
685. Reabsorbţia tubulară :
A)Pentru apă, are loc pe baza legilor
difuziunii şi osmozei, numai în ansa Henle
şi tubul colector
B)Are loc pasiv pentru glucoză şi
aminoacizi
C)Este un proces selectiv
D)Se realizează prin mecanisme active şi
pasive
686. În cadrul reglarii umorale a
activităţii renale, prin acţiunea ADH-
ului :
A)Creşte volumul urinei
B)Creşte concentraţia urinei
C)Se controlează aportul de apă la nivelul
glomerular
D)Creştere reabsorbţia de apă în tubii
distali şi colectori
687. Care din următorii factori
determină scăderea eliminării urinare
de sodiu :
A)Ocitocina
B)Tiroxina
C)Aldosteronul
D)Parathormonul
688. Sistemul urinar :
A)Este alcătuit numai din nefroni
B)Este alcătuit din rinichi şi căile urinare
intrarenale
C)Este alcătuit din rinichi şi căile urinare
extrarenale
D)Nu prezintă inervaţie şi nici
vascularizaţie
689. Zona corticală renală :
A)Este formată din tubii nefronului
B)Este formată din calicele mici
C)Este formată din calicele mari
D)Este formată din glomeruli
690. Zona medulară renală :
A)Este formată din calicele mici şi calicele
mari
B)Este formată din căile urinare
extrarenale
C)Este formată din piramidele Malpighi
D)Conţine numai glomerulii renali
691. Tubul contort proximal al
neufronului :
A)Este situat în zona medulară a
rinichiului
B)Are peretele format dintr-un epiteliu
unistratificat
C)Este situat în cortexul renal
D)Are peretele format dintr-un epiteliu
pavimentos pluristratificat
692. Calicele renale :
A)Constituie căile urinare extrarenale
B)Constituie căile urinare intrarenale
C)Converg în pelvisul renal
D)Sunt organe tubulare care fac legătura
între pelvisul renal şi vezica urinară
693. Pelvisul renal :
A)Se deschide în vezica urinară
B)Rezultă din unirea calicelor mari
C)Are o porţiune extrarenală care se
continuă cu ureterul
D)Are o porţiune intrarenală care se
deschide în uretră
694. Rinichii reglează :
A)Volemia prin reglarea numărului de
leucocite sanguine
B)Volemia prin reglarea volumului plasmei
sanguine
C)Presiunea sanguină prin reglarea
debitului cardiac
D)Presiunea sanguină prin reglarea
volemiei
695. Filtrarea glomerulară :
A)Se face cu o rată de cca 125 ml/min la
bărbaţi
B) Se face cu o rată de cca 105 ml/min la
femei
C) Se face cu o rată de cca 7,5 l/24 h
D)Se face cu o rată de cca 120 ml/oră
696. Reabsorbţia tubulară a apei :
A)Se realizează pasiv prin osmoză
B)Se realizează activ prin osmoză
C)Este influenţată de ADH la nivelul
tubilor colectori
D)Este influenţată de aldosteron la nivelul
tubului contort proximal
697. Secreţia tubulară se realizează :
A)Din capilarele peritubulare în lumenul
tubular
B)La nivelul tubului contort distal şi
colector
C)Din capilarele glomerulare în lumenul
tubular
D)La nivelul tubului contort distal şi a
tubului colector
698. Reflexul de micţiune :
A)Este declanşat prin contracţia peretelui
vezical
B)Este declanşat prin aport lichidian
C)Este controlat vegetativ simpatic şi
parasimpatic
D)Are arcul reflex simpatic prin nervul vag
699. Reflexul de micţiune :
A)Este inhibat prin sistemul nervos
parasimpatic şi sistemul nervos somatic
B)Are centrii medulari subordonaţi unor
centrii nervoşi corticali
C)Este inhibat prin sistemul nervos
simpatic
D)Este sub control voluntar pe toată
durata vieţii
700. Etapa I-a meiozei se finalizează
cu formarea de:
A)Spermatocitede primare
B)Spermatogonii
C)Spermatocitede secundare
D)Spermatide
701. Tubii seminiferi contorţi sunt
separaţi între ei prin:
A)Celule sustentaculare
B)Celule alungite de susţinere
C)Celule interstiţiale
D)Celule germinale
702. La reglarea funcţiei
spermatogenetice participă hormonul :
A)STH
B)ACTH
C)LH
D)FSH
703. Testiculul coboară din cavitatea
abdominală până
A)La sfârşitul lunii a 7-a a vieţii intrauterine
B)După naştere
C)În a 6-a lună a vieţii intrauterine
D)Înainte de luna a 7-a vietii intrauterine
704. Spermatozoizii se formează în :
A)Prostată
B)Vezicula seminală
C)Epididim
D)Lobul testiculului
705. Spermatocitul primar conţine
următoarea formulă cromozomială :
A)46 cromozomi haploizi, n
B)23 cromozomi diploizi, 2n
C)23 cromozomi haploizi, n
D)46 cromozomi diploizi, 2n
706. Capul epididimul se află :
A)De-a lungul marginii posterioare,
superior C)2-3 zile
B)De-a lungul marginii posterioare, inferior D)Până la a 14 - a zi a ciclului
C)De-a lungul marginii anteioare, superior 714. Ovocitul de ordinul primar
D)De-a lungul marginii anterioare, inferior rezultă prin :
707. Prima celulă cu numărul A)Diviziunea meiotica a ovogoniei
haploid de cromozomi în B)Diviziunea unei celule din zona
spermatogeneză, este : medulară a ovarului
A)Spermatogonia C)Formarea primului globul polar
B)Spermatozoidul D)Diviziunea mitotică a ovogoniei
C)Spermatocitul secundar 715. Ovulul :
D)Spermatocitul primar A)Rezultă prin diviziunea meiotica a
708. Diferenţierea sexuală a ovogoniului
individului apare B)Se formează în zona corticală a
A)În primele trei luni ale vieţii intrauterine ovarului
B)În urma diviziunii meiotice a ovocitelor C)Formează corpul galben
C)În momentul formării oului D)Ia naştere împreună cu al treilea corp
D)În momentul intrării în activitate a polar
gonadelor 716. Care din următoarele
709. FSH controlează : glande endocrine nu sunt localizate în
A)Ovulaţia cavitatea abdominală în timpul vieţii
B)Secreţia de prolactină intrauterine :
C)Creşterea foliculului ovarian A)Timusul
D)Secreţia de progesteron B)Corticosuprarenalele
710. Hormonul eliberator de C)Pancreasul endocrin
gonadotropină este secretat de: D)Medulosuprarenalele
A)Epifiză 717. Funcţia spermatogenetică este
B)Hipotalamus reglată de :
C)Hipofiză A)Testosteron
D)Gonade B)FSH
711. Care este ordinea corectă a C)LH
spermatogenezei: D)FSH+LH
A)Spermatogonie - spermatidă - 718. Secreţia de testosteron este
spermatozoid - spermatocit primar - reglată de :
spermatocit secundar A)STH
B)Spermatidă - spermatogonie - B)FSH
spermatocit primar- spermatocit C)LH
secundar - spermatozoid D)FSH+LH
C)Spermatogonie - spermatidă - 719. Ovocitul primar rezultă :
spermatocit primar -spermatocit A)Prin diviziune meiotică
secundar -spermatozoid B)Din ovogonie
D)Spermatogonie - spermatocit primar - C)Împreună cu al doilea corp polar
spermatocit secundar - spermatidă - D)Prin diviziune mitotică
spermatozoid 720. În corpul galben se sintetizează
712. Tunica albuginee se găseşte în următorii hormoni :
jurul : A)FSH
A)Prostatei B)Progesteron şi estrogen
B)Uterului C)LH
C)Epididimulului D)Numai progesteron
D)Testiculului 721. Care este ordinea corectă a
713. Faza secretorie a ciclului ovogenezei :
menstrual durează aproximativ : A)Ovocit primar - ovocit secundar -
A)28 zile ovogonie - ovul
B)De la a 15-a zi a ciclului până la o nouă B)Ovocit primar - ovul - ovocit secundar -
menstruaţie ovogonie
C)Ovogonie - ovocit primar - ovocit C)Spermatogeneza
secundar - ovul D)Ovogeneza
D)Ovogonie - ovul - ovocit primar - ovocit 731. Fecundarea ovulului este
secundar urmată de :
722. Spermatozoidul conţine o A)Involuţia corpului galben
enzimă localizată în : B)Ciclul menstrual
A)Coadă C)Persistenţa corpului galben
B)Acrozom D)Persistenţa foliculului ovarian matur
C)Piesa intermediară 732. Spermatogeneza se desfasoară
D)Flagel în :
723. Sexul produsului de concepţie A)Glanda interstitială a testiculului
este determinat de : B)Prostată
A)Ovul C)Epididim
B)De hormonii gonadotropi D)Tubii seminiferi
C)Spermatozoid 733. Hormonii estrogeni stimulează :
D)Ovul şi spermatozoid A)Ovogeneza
724. Celulele interstiţiale din testicul B)Ovulaţia
sintetizeaza : C)Îngroşarea mucoasei uterine
A)FSH D)Spermatogeneza
B)TSH 734. Corpul spermatozoidului
C)LH conţine :
D)Testosteron A)Nucleu celular
725. Celulele Leydig se află în : B)Mitocondrii
A)Ovar C)ADN
B)Epididim DAcrozomul
C)Testicul 735. Ovarul :
D)Prostată A)Este organ impar
726. Canalul ejaculator continuă : B)Este un organ par
A)Canalul epididimar C)Este organ par
B)Canalul deferent D)Este mic şi fuziforma
C)Canalele eferente 736. Epididimul :
D)Tubul drept colector al testiculului A)Are funcţie endocrină şi exocrină
727. Câţi spermatozoizi se formează B)Produce lichidul seminal
prin diviziunea şi evoluţia unui C)Este locul unde se maturează
spermatocit de ordinul I : spermatozoizii
A)1 D)Produce spermatozoizi
B)4 737. Prostata:
C)2 A)Secretă un lichid alcalin
D)Nici unul B)Este o glandă endocrină
728. Ciclul menstrual normal C)Secretă estrogeni şi progesteroni
durează: D)Secretă testosteron
A)15 zile 738. Testiculul :
B)45 zile A)Are numai funcţie endocrină
C)22 zile B)Produce FSN si LH
D)28 zile C)Are funcţie exocrină şi endocrină
729. Prostata este : D)Produce testosteron şi prolactină
A)O glandă endocrină 739. Ovarul :
B)O gonadă masculină A)Are numai funcţie exocrină
C)O glandă unică anexă B)Are numai funcţie endocrină
D)O glandă mixtă C)Produce FSH şi LH
730. Progesteronul stimulează : D)Secretă estrogenul
A)Ovulaţia
B)Modificarea secretorie a mucoasei
uterine
740. Canalele eferente din testicul : 749. Corpul galben secretă :
A)Se formeaza din lobulii testiculului A)Gonadotropi
B)Îşi au originea în porţiunea superioară a B)Prolactină
testiculului C)Estrogeni
C)Prin unire formează reţeaua testiculară D)Progesteron
D)Se îndreaptă spre epididim 750. Capul spermatozoidului
741. Tubul drept din testicul : conţine :
A)Continuă tubii seminiferi contorţi A)Cili
B)Continuă canalele eferente B)Flagel
C)Este un colector pentru tubii unui lobul C)O enzimă
D)Este un colector pentru tubii a mai mulţi D)Acrozom
lobuli 751. Celulele tubului seminifer
742. Celulele interstiţiale : contort al testiculului sunt :
A)Contin celule germinale A)Celule musculare netede
B)Separă lobulii între ei B)Celule producătoare de spermatozoizi
C)Separă tubii seminiferi contorţi între ei C)Celule interstiţiale
D)Produc hormoni androgeni D)Celule de susţinere
743. Tubii seminiferi contorţi se 752. Trompa uterină se
caracterizează prin : caracterizează prin :
A)Se colectează direct în tubul drept A)Este căptuşită de ţesut epitelial cilindric
B)Se află în lobulii testiculului stratificat
C)Nu au membrană bazală B)Este căptuşită de ţesut epitelial cilindric
D)Se colectează în canalele ejaculatoare simplu
744. Spermatocitul secundar : C)Extremitatea dinspre uter are
A)Rezultă prin diviziune meiotică numeroase fimbrii
B)Are jumatate din numărul de cromozomi D)Extremitatea dinspre ovar are
C)Rezultă prin diviziune mitotică numeroase fimbrii
D)Se transformă direct în spermatozoizi 753. Corpul galben se caracterizează
745. Lichidul secretat de către prin :
vezicula seminală : A)Nu are secreţie hormonală
A)Conţine spermatide B)Se formează în foliculii ovarieni în
B)Se elimină în canalul ejaculator evoluţie
C)Este mediu nutritiv pentru C)Se formează din celulele epiteliul
spermatozoizi folicular rămas în urma ovulaţiei
D)Ajunge în canalul deferent D)Secretă progesteron
746. Prostata este străbătută de : 754. În desfăşurarea normală a
A)Canalul epididimar spermatogenezei participă :
B)Uretră A)Hormonii gonadotropi ai hipofizei
C)Canalul deferent anterioare
D)Canalul ejaculator B)Prostata
747. Formula cromozomială de 23 C)Canalul ejaculator
cromozomi caracterizează : D)Testosteronul
A)Ovocitul primar 755. În desfăşurarea normală a
B)Ovocitul secundar ovogenezei participă :
C)Ovulul A)Glandele mamare
D)Ovogoniile B)Tiroxina
748. Trompele uterine sunt organe C)FSH
care : D)LH
A)Fac legătura între uter şi ovare 756. În spermatogeneză celulele care
B)Se inseră pe colul uterin se divid sunt :
C)Conduc estrogenii şi progesteronul în A)Celulele de susţinere
uter B)Spermatocitul primar
D)Conduc gameţii feminini de la ovare în C)Spermatocitul secundar
uter D)Spermatida
44
757. Celulele cu doi cromozomi A)Gametul masculin
sexuale sunt : B)Ovul
A)Spermatida C)Spermatozoid
B)Ovocitul secundar D)Cromozomul sexual al ovulului
C)Ovocitul primar 767. Care celule conţin numărul
D)Ovogoniile complet de cromozomi :
758. Progesteronul este secretat de : A)Spermatocitele secundare
A)Corticosuprarenală B)Spermatogoniile
B)Celulele corpului galben C)Spermatozoidul
C)Celulele foliculare mature D)Spermatocitele primare
D)Medulosuprarenală 768. Activitatea glandelor mamare
759. Hormonii estrogeni sunt este controlată de :
sintetizaţi : A)Aldosteron
A)De uter B)Estrogeni
B)De medulosuprarenală C)Prolactină
C)În celulele foliculare în timpul maturizarii D)Oxitocină
foliculului 769. Care celule prezintă jumătate
D)De celulele corpului galben din numărul de cromozomi :
760. Formarea corpilor polari în A)Spermatogoniile
cursul ovogenezei are loc : B)Spermatidele
A)IâÎn momentul ovulaţei C)Spermatocitu primar
B)În diviziunea ovogoniilor D)Spermatocitul secundar
C)În diviziunea ovocitului primar 770. Gonadele au rolul de a produce:
D)În foliculii ovarieni primordiali A)Lichid interstiţial
761. În structura glandei mamare B)Hormonii gonadotropi
găsim: C)Hormonii sexuali
A)Mamelon D)Gameţii
B)Glande merocrine 771. În lobul testicular se află :
C)Foliculi A)Structuri foliculare
D)Glande apocrine B)Celule gliale
762. Spermatida poate avea formula C)Celule interstiţiale
cromozomială : D)Tubii seminiferi
A)46 cromozomi 772. Asupra uterului are efect :
B)23 cromozomi A)Oxitocina
C)Diploidă B)FSH-ul
D)Haploidă C)Aldosteronul
763. În ovar se sintetizează următorii D)Estrogenul
hormoni : 773. Din colesterol se sintetizează :
A)Progesteron A)Tiroxina
B)FSH B)Aldosteron
C)LH C)STH
D)Estrogeni D)Cortizol
764. Canalele eferente ale testicului : 774. Uterul este :
A)Continuă reţeaua testiculară A)Organ piramidal
B)Continuă epididimul B)Organ par
C)Se continuă cu epididimul C)Organ impar
D)Continuă tubii drepti D)Organ în formă de pară
765. Penisul este constituit din : 775. Testiculul :
A)1 corp cavernos şi un corp spongios A)Este localizat în scrot
B)2 corpi cavernoşi B)La exterior este învelit de albuginee
C)1 corp cavernos C)Are funcţie endocrină şi exocrină
D)1 corp spongios D)Este format din lobuli
766. Sexul produsului de concepţie 776. Ţesutul interstiţial testicular :
este determinat de : A)Produce gameţii masculini
45
B)Secretă FSH si LH
C)Secretă hormonii androgeni prin
celulele interstiţiale
D)Se găseşte între tubii seminiferi
777. Ovarul :
A)Reprezintă gonada feminină
B)Este susţinut de ligamentul larg
C)Secretă FSH şi LH
D)Are funcţie endocrină şi exocrină
778. Ovogeneza:
A)Constă în secreţia de estrogeni
B)Constă în producerea de gameţi
feminini
C)Constă în secreţia de progesteron
D)Constă în producerea de ovule
779. Hormonii estrogeni:
A)Sunt sintetizaţi de către
medulosuprarenală
B)Sunt sintetizati de către foliculii ovarieni
C)Sunt sintetizaţi şi de către
corticosuprarenală şi testicule
D)Sunt sintetizaţi de către adenohipofiză

46
Barem

A
BD

47