BioClass – Admitere Medicină

Test Săptămânal 8

1. Corpul muşchiului scheletic are următoarele caracteristici, cu excepţia

A. Este învelit de fascia musculară, care prezintă un tip de țesut conjunctiv la persoanele obeze
B. Este format din miocite, care au un organit specific lor, format din două tipuri de miofilamente
C. Este învelit și de epimisium,de unde pleacă septuri conjunctive care o să formeze perimisiumul
D. Ataşează muşchiul de os
E. Tendonul este format din unirea tuturor fibrelor conjunctive ale mușchiului

2. Ţesutul muscular
A. Poate fi ataşat de oase având un control involuntar realizat de către sistemul nervos vegetativ
B. Muşchiul neted poate fi asociat cu organele interne şi cu glandele endocrine
C. Forma alungită a celulelor facilitează contracţia, existând o proporționalitate directă între lungimea
fibrei musculare și gradul de contracție a fibrei musculare
D. Muşchiul cardiac prezintă joncțiuni de tip gap între miocite
E. Viteza de contracție în cazul țesutului muscular neted este scăzută, din cauza organizării
miofibrilare diferite

3. Muşchiul striat scheletic

A. Are capacitate mare de contracţie
B. Prezintă striaţii şi unul sau doi nuclei
C. Fibrele au capetele rotunjite
D. Fibrele sunt alungite, cu capetele ascuţite
E. Este o celulă multinucleată, cu nuclei dispuși sub-sarcoplasmic

4. În muşchiul striat scheletic

A. Fascia profundă, conţine o cantitate mare de ţesut adipos la persoanele obeze
B. Endomisium înveleşte un pachet de fibre musculare
C. Porţiunea numită gaster ataşează muşchiul de os
D. Epimisium şi fascia învelesc doar corpul muşchiului
E. Tendonul se atașează de periostul osos

5. În timpul glisării filamentelor contractile

A. Miozina rămâne pe loc temporar
B. Creşte distanţa dintre liniile Z
C. Zona H devine imperceptibilă, deoarece filamentele de actină se suprapun unele peste celelalte
D. Tropomiozina își schimbă poziția datorită acțiunii troponinei
E. Filamtele de actină se indreaptă spre zona H

6. Ionii de calciu
A. Intră în acţiune în momentul legării acetilcolinei de receptorii din sarcolemă
B. În repaus au o concentraţie scăzută în sarcoplasmă
C. Au o afinitate pentru troponină
D. Se eliberează din reticulul sarcoplasmatic înaintea influxului celular de sodiu
E. Eliberarea lor din cisternele terminale nu sunt condiționate de impulsul nervos
7. Relaxarea fibrei musculare include
A. Acţiunea colinesterazei
B. Trecerea acetilcolinei în membrana postsinaptică
C. Difuzarea ionilor de calciu în sarcoplasmă
D. Glisarea filamentelor de actină spre interior
E. Activitatea pompei de Ca, care pompează un ion de Ca pentru fiecare molecula de ATP hidrolizată
BioClass – Admitere Medicină

8. Când un muşchi este extrem de activ

A. Metabolismul glucidic devine sursă de energie pentru celulă
B. Rezervele de ATP se pot epuiza
C. Reacţiile respiraţiei celulare au loc la nivelul sarcolemei
D. Reacţiile respiraţiei celulare furnizează fosfocreatină
E. Inițial se realizează un metabolism anaerob, care o să determine o datorie de oxigen

9. Oxigenul necesar respiraţiei celulare

A. Este transportat prin intermediul mioglobinei
B. Este depozitat în hemoglobină
C. Este asigurat continuu în celulele musculare
D. În contracţiile intense şi de scurtă durată nu poate fi asigurat suficient de rapid
E.Este important pentru reacțiile de fosforilare oxidativă de la nivel mitocondrial

10. Ţesutul muscular neted

A. Prezzie fibre alungite, fusiforme, cu capetele rotunjite
B. Poate menţine contracţia o perioadă mai lungă
C. Citoplasma prezintă multe filamente de miozină
D. Celulele sunt organizate ca și o masă, cu celule cu capete ascuțite
E. Nucleul este situat central, la fel ca și în cazul fibrelor musculare striate de tip cardiac