Analizatorii

1. Fiecare analizator este format din segment intermediar , central si periferic.

2. Segmentul periferic al analizatorilor este o formatiune specializata , poate percepe o
anumita forma de energie din mediul extern si intern .
3. Despre segmentul intermediar al analizatorilor nu putem spune ca este format din cai
nervoase descendente , caile nervoase care conduc impulsul nervos ajung la scoarta , se
mai numeste si receptor.
4. Impulsurile nervoase pot fi conduse pe cale indirecta cu multe sinapse , pe cale
rapida , lenta si directa.
5. in piele gsim receptori tactili , termici si de presiune.
6. Pielea este alcatuita de la suprafata spre profunzime din 3 straturi , epiderm derm si
hipoderm.
7. Epidermul este alcatuit din epiteliu pluristratificat keratinizat.
8. Epidermul contine terminatii nervoase libere.
9. In structura dermului intalnim vase de sange, vase limfatice , terminatii nervoase si
anexe cutanate.
10. La nivelul hipodermului intalnim tesut conjunctiv lax , bulbii firelor de par , corpusculi
vater pacini si glomerulii glandelor sudoripare .
11. In derm gasim corpusculi krause , rufini si meisner.
12. despre receptorii tactili putem afirma ca fac parte din mecanoreceptori ,
receptioneaza senzatii tactile de presiune sau vibratorii , sunt reprezentati de Meisner
merkel si ruffini si corpusculii pacini receptioneaza vibratiile.
13. sunt considerati receptori pentru cald: rufini .
14. corpusculii krause sunt considerati receptori pentru rece.
15. receptorii termici sunt terminatii nervoase libere.
16. receptorii pentru durere : sunt in principal terminatii nervoase libere , toti receptorii
cutanati pot transmite impulsuri si sunt stimulati de factori mecanici termici si chimici.
17. pielea este un imens camp receptor , prezinta numeroase si variate terminatii ale
analizatorului cutanat , constituie invelisul protector si sensibil al organismului.
18. receptorii analizatorului kinestezic sunt situati in articulatii , ligamente periost si
muschi .
19. Receptorii kinestezici din periost si articulatii sunt reprezentati de corpusculii vater
pacini .
20. Fusul neuromuscular este format din 5-10 fibre musculare intrasfusale , diseminat
printre fibrele musculare striate .
21. Corpusculii neurotendinosi golgii sunt situati la jonctiunea muschi tendon si sunt
stimuati de intinderea puternica a tendonului .
22. Fusul neuromuscular prezinta inervatie motorie , senzitiva si fivre musculare
modificate.
23. Simtul mirosului are rolul de a declansa secretiile digestive , participa la aprecierea
calitatii alimentelor si de a depista prezenta in aer a unor substante eventual nocive.
24. Receptorii analizatorului olfactiv se gasesc in partea postero-superioara a foselor
nazale.
25. Receptorii olfactivi FALSE : sunt reprezentati de celula multipolara din mucoasa
olfactiva , celula multipolara reprezinta primul neuron.
26. celula mitrala este celula multipolara , al 2-lea neuron al caii olfactive si sunt situati la
nivelul bulbului olfactiv .
27. Nervii olfactivi strabat lama ciuruita a osului etmoid .
28. Aria corticala de proiectie a analizatorului olfactiv nu se gaseste la nivelul fetei
inferioare a lobului frontal , fata laterala a lobului parietal , talamus si fata posterioara a
lobului occipital .
29. Calea olfactiva este alcatuita din neuroni multipolari.
30. pentru a putea fi mirosita o substanta trebuie sa fie vlatila , sa fie solubila , sa poata
traversa stratul de mucus si sa atinga celulele olfactive .
31. Omul poate distinge pana la 10000 de mirosuri diferite .
32. La care din analizatori receptorii reprezinta protoneuronul caii de conducere :olfactiv.
33. Simtul gustului are rol de a informa asupra calitatii alimentelor introduse in gura ,
declansa reflex neconditionat secretia glandelor digestive .
34. Papilele fara muguri gustatuvi sunt cele filiforme .
35. La polul bazal al celulelor gustative sosesc terminatii nervoase ale nervilor facial ,
vag si glosofaringian.
36. Receptorii gustativi apartin chemoreceptorilor .
37. Senzatiile gustative primare sunt amar , acru , dulce si sarat .
38. Gustul dulce este perceput in partea anterioara a limbii .
39. Deutoneuronul caii gustative se afla situat in bulb .
40. Axonii deutoneuronilor caii gustative se incruciseaza si se indreapta spre talamus .
Aria gustativa corticala se afla in partea inferioara a girului postcentral.
41. Vederea furnizeaza peste 90% din informatiile asupra mediului inconjurator .
42. Tunica externa a globului ocular este reprezentata de sclerotica , cornee.
43. Corneea este transparenta , este bogata in fibre nervoase si nu are vaase de sange.
44. Sclerotica FALSE : transparenta , opaca si este mai putin intinsa decat corneea.
45. Componentele tunicii medii : coroida se intinde posterior de ora serata , corpul ciliar
se afla inaintea orei serata si corpul ciliar are in structura sa procele ciliare si muschiul ciliar.
46. Irisul : are rolul unei diafragme , prezinta in mijloc un orificiu numit pupila ; permite
reglarea cantitatii de lumina ce soseste la retina .
47. Camera anterioara a globului ocular este situata intre iris si cornee.
48. Umoarea apoasa este produsa de procesele ciliare .
49. Receptia si transformarea stimulilor luminosi in influx nervos se face la nivelul retinei
.
50. La nivelul retinei gasim urmatoarele elemente anatomice : macula lutea , foea
centralis si pata oarba .
51. Fovea centralis contine numai celule cu conuri si se afla in centrul maculei lutea.
52. Celulele cu bastonas sunt adaptate pentru vederea nocturna , celulele cu conuri sunt
adoptate pentru vederea diurna , celulele cu bastonas sunt in numar de 125 milioane.
53. In structura retinei gasim tipuri de celule : fotoreceptoare , de asociatie , de sustinere
si bipolare si multipolare.
54. Mediile refringente ale globului ocular sunt reprezentate de cristalin si cornee .
55. Procesele de acomodare FALSE : se datoreaza procesului suspensor al corneei ,
intervine in acomodare si pata oarba .
56. Punctul cel mai apropiat de ochi la care vedem clar un obiect cu efort de acomodare
maxim se numeste punct proxim .
57. Punctul remotum la tineri se gaseste la distanta de 6m.
58. In cazul ochiului hipermetrop persoana departeaza obiectele pentru a vedea clar ,
retina se afla la mai putin de 17 mm de centrul optic.
59. Astigmatismul se corecteaza cu lentile cilindrice . hipermetropia se corecteaza cu
lentile convergente si miopia se corecteaza cu divergente.
60. calea optica : receptorii caii optice sunt reprezentate de celule fotoreceptoare ,
neuronul intai se afla la nivelul celulelor bipolare , al doilea neuron este reprezentat de celula
multipolara si centrul cortical il gasim la nivelul scizurii calcarine din lobul occipital .
61. Despre daltonism putem spune ca reprezinta un defect al vederii cromatice , apare
aproape exclusiv la barbati si cel mai frecvent lipsesc celule cu conuri sensibile la verde si
rosu .
62. analizatorul acustic vestibular sunt localizati in urechea interna .
63. Urechea externa este constituita din conductul auditiv extern.
64. Urechea medie : peretele lateral este reprezentat de timpan , peretele anterior
prezinta orificiul de deschidere a trompei lui eustachio , peretele medial prezinta fereastra
rotunda si ovala .
65. labirintul osos este format din canalele semicircualre osoase si vestibul osos.
66. intre labirintul membranos si cel osos gasim perilimfa .
67. care formatiuni apartin melcului osos : columela , lama spirala osoasa si helicotrema.
68. care formatiuni apartin melcului membranos : utricula , sacula , vestibul membranos
si canal cohlear.
69. organul lui corti este asezat pe membrana bazilara .
70. receptorii analizatorului vestibular il gasim in macula saculara , utriculara si crestele
ampulare la nivelul canalelor semicirculare membranoase.
71. deutoneuronul caii auditive este situat in nucleii cohleari din punte.
72. aria auditiva primara este situata in girul temporal superior .
73. Care din analizatori are protoneuronul in gg scarpa : vestibular .
74. receptorii din utricula si sacula sunt stimulati de acceleratia orizontala si verticala .
75. protoneuronii caii auditive se afla in gg spiral corti .
76. Analizatorul cutanat : in piele gasim terminatii libere si incapsulate . Pielea se
continua la nivelul orificiilor naturale ale organismului prin mucoase . Suprafata campului
receptor este in raport invers proportional cu densitatea receptorilor din regiune . Acuitatea
tactila reprezinta pragul de percepere distincta a doua puncte diferite .
77. Analizatorul kinestezic : sensibilitatea kinestezica este condusa prin fasciculele
spinobulbare. Sensibilitatea de reglare a miscarii este condusa prin fasciculele
spinocerebeloase ventral si dorsal .
78. privind sclerotica este adevarat ca este opaca si posterios este perforata de fibrele
nervului optic .
79. tunica medie a globului ocular : este vasculara si fibrele musculare ale muschiului
ciliar sunt inervate de parasimpatic .
80. Retina : pata oarba nu contine elemente fotosensibile , fovea centralis este o
concavitate in centrul maculei lutea , pata oarba este locul unde ies fibrele nervului optic din
globul ocupar .
81. Structura retinei FALSE : contine 10 feluri de celule functionale si limitanta externa
contine celule cu conuri .
82. Privind cristalinul : are forma unei lentile biconvexe , este transparent.
83. aparatul dioptric ocular :este format din cornee si cristalin . cea mai mare parte a
puterii de refractie se afla pe fata anterioara a corneei . are o putere totala de aproximati 60
de dioptrii .
84. Acomodarea : cand ochiul priveste la distanta mai mare de 6 m , cristaloida
comprima cristalinul. Cand ochiul priveste la distanta mai mica de 6 m , muschiul ciliar se
contracta.
85. FALSE : ociul hipometrop are retina situata la mai putin de 17 mm de centrul optic.
86. Retinenul din pigmentul vizual este comun tuturor . opsina este diferita in functie de
pigmentul vizual.
87. adaptarea receptorilor vizuali FALSE : cantitatea de pigment din celulele
fotoreceptoare variaza in functie de expunerea lor numai la lumina .Adaptarea la intuneric
implica scaderea concentratiei pigmentilr vizuali.
88. calea optica : axonii neuornilor multipolari din campul intern al retinei se incruciseaza
. Nervul optic contine fibre de la un singur glob ocular si al treilea neuron se afla in
metatalamus .
89. Campul vizual FALSE : partea comuna a celor doua campuri vizuale reprezinta
campul vizual monoocular . Procesul de fuziune a imaginilor la nivelul corpilor geniculati
mediali .
90. Privind urechea interna fiecare canal semicircular osos se deschide la o extremitate
a sa prin ampula . melcul osos este situat anterior de vestibul .
91. Urechea interna FALSE : la baza melcului osos se afla helicotrema .
92. Urechea interna : tunelul corti se afla in centrul organului corti . La polul bazal al
celulelor auditive sosesc terminatii dendritice ale neuronilor di gg spiral corti .
93. privind receptorii vestibulari : cilii sunt inglobati in membrana otolitica . La polul bazal
al celulelor sensoriale se gasesc dendrite ale neuronilor din gg vestibular scarpa .
94. Calea acustica FALSE : axonii celui de-al 2-lea neuron nu se incruciseaza . Axonii
celui de-al 4-lea neuron se proiecteaza in girul temporal inferior .
95. Calea vestibulara : axonii primului neuron formeaza ramura vestibulara a perechii a
8-a de nervi cranieni . Al 2-lea neuron se afla in nucleii vestibulari din bulb . dendritele
primului neuron ajung la celulele senzoriale cu cili din crestele ampulare si macula .
96. Mecanismul receptiei auditive : urechea umana percepe sunete cu inaltimea de
20-20000 hz . hiperpolarizarea reudce frecventa potentialelor de actiune .
97. Varful melcului osos intra in rezonanta cu sunete de frecventa de 50-500 hz.
98. Transmiterea stimulului auditiv FALSE : specializarea zonala nu se pastreaza la
statiile de releu ale caii acustice . prin fire izolate se transmit unele excitatii sonore spre
neuronii din maduva spinarii . identificarea directiei de unde vin sunetele se bazeaza
exclusiv prin diferenta de intensitate.
99. analizatorul vestibular : cand capul si corpul se misca lateral , fortele de inertie
imping otolitele in sens opus deplasarii . receptorii din sacula detecteaza acceleratia
verticala .
100. Analizatorul vestibular FALSE : orice miscare de rotatie a capului antreneaza rotatia
simultana a canalelor semicirculare aflata in alt plan de rotatie .
101. Al 2-lea neuron al caii gustative se afla in nucleiul solitar din bulb .
102. Analizatorul cutanat : corpusculii krause se gasesc in derm si sunt pt rece receptorii
pentru durere se adapteaza putin sau deloc in prezenta stimulului .
103. Analizatorul kinestezic FALSE : corpusculii vater pacini se afla in tendoane .
corpusculii ruffini receptioneaza pozitia si tonusulul muscular . corpusculii glgi monitorizeaza
tensiunea produsa in ligamente . motoneuronii alfa inerveaza fibrele intrafusale .
104. analizatorul olfactiv : celulele receptoare olfactive sunt celule bipolare asezate intre
celulele de sustinere . nervii olfactivi se termina in bulbul olfactiv situat in lobul orbital a
emisferelor cerebrale . calea olfactiva este formata din 2 neuroni .
105. analizatorul vizual FALSE : sclerotica este perforata posterior si de fibrele nervului
optic care intra in globul ocular . pata oarba contine numai elemente fotosensibile . macula
se afla in regiunea posterioara a lobului frontal .
106. Analizatorul vizual : prin intermediul nucleului vegetativ parasimpatic anexat nervului
oculomotor din mezencefal se comadnda contractia muschiului ciliar . lipsa stimularii
bastonaselor produce senzatia de negru .
107. analizatorul vizual : chiasma optica reprezinta incrucisarea axonilor multipolari din
campul intern al retinei . stimularea conurilor produce senzatii diferentiate . pigmentul vizual
este reprezentat sub forma unor macromoloecule sensibile .
108. analizatorul vizual : are rol si in mentinerea tonusului cortical . la raspunsul efector al
acomodarii participa si muschiul drept superior al globului ocular.
109. privind globul ocular : pata galbena se afla posterior de ora serata.
110. analizatorul acustico vestibular : canalul cohlear porneste din partea inferioara a
saculei .
111. Analizatorul acusticovestibular FALSE : prin ampula canalul anterior osos se uneste
cu cel posterior inainte de a intra in vestibulul osos . dendritele primului neuron ai caii
vestibulare ajunge la celulele senzoriale cu cili aflate numai in macula .
112. Analizatorul acustico vestibular FALSE : helicotrema se afla la varful melcului si
contine endolimfa . variatiile de presiune ale endolimfei determina vibrarea membranei
tectoria .
113. privind receptorul auditiv : rampa timpanica se afla sub emmbrana bazilara. Canalul
cohlear este melcul membranos .
114. privind receptorii vestibulari : crestele ampulare sunt localizate in ampulele canalelor
semicirculare membranoase . cilii sunt inglobati in membrana otolitica . celulele senzoriale
sunt cili sunt asezate peste celulele de sustinere . sunt situati in labirintul membranos .
115. Analizatorul acustico vestibular : receptorii maculari saculari detecteaza accelereatia
verticala .
116. Se cunosc 13 posibili receptori chimici in celulele gustative . corpusculii meissner se
afla in derm sub forma de terminatii incapsulate .
117. receptorii pot percepe o anumita forma de enrgie . tesutul subcutanat este numit
hipoderm . cristalinul este transparent.
118. FALSE : aproximativ 8% din populatie sufera de daltonism . Unda sonora este
transmisa de la timpan catre lantul celor trei oscioare iar ulterior , succesiv ferestrei rotunde ,
perilimfei si endolimfei .
119. Corpusculii pacini se adapteaza foarte rapid si receptioneaza vibratiile . Gustul amar
se percepe la baza limbii . tunica medie a globului ocular este vasculara . daca un individ sta
mult timp in intuneric , vitamina A este transformata in retinen.
120. FALSE : mioza apare ca reactie la stimularea la intuneric a retinei . Cilii celulelor
senzoriale din labirintul membranos sunt inglobati in membrana tectoria.
CELULA

1. Celula este unitatea de baza morfofuntionala a organizarii materiei vii , poate exista
singura sau in grup , forma sa este legata de functie si are initial forma globuloasa.
2. Forma celulelor este legata de functia lor , este initial globuloasa si ulterior se poate
modifica.
3. Dimensiunile celulelor variaza si in functie de varsta si media sa se considera 20-30
microni .
4. Partile componente ale celulei sunt membrana plasmatica , citoplasma si nucleul.
5. Plasmalema inconjoara celula ,separa structurile interne ale celulei de mediul
exterior si confera forma celulei.
6. In structura plasmalemei se gasesc in principal fosfolipide si proteine si componenta
proteica realizeaza mecanismele de transport transmembranar.
7. proteinele din structura membranei celulare realizeaza functiile specializate ale
membranei , se pot afla pe fata interna si externa a membreanei si transmembranar si nu
sunt uniform distribuite in cadrul structurii lipidice.
8. Structura membranei celulare cuprinde in principal fosfolipide si proteine , cuprinde
atasate pe fata externa si glucide puternic incarcate negativ si constituie modelul mozaicului
fluid.
9. Prelungirile citoplasmei unor celule acoperite de plasmalema formeaza microvilii
epiteliului mucoasei intestinului si formeaza corpusculii de legatura care solidarizeaza
celulele epiteliale.
10. Citoplasma este un sistem coloidal cu structura complexa si la nivelul ei se
desfasoara principalele functii vitale.
11. Citoplasma celulei are o parte structurata , organitele celulare , si o parte
nestructurata , hialoplasma iar mediul de dispersie este apa .
12. Organitele comune tuturor celulelor sunt reticulul endoplasmatic , mitocondriile si
ribozomii.
13. Nu sunt organite comune miofibrilele.
14. Organitele comune : reticulul endoplasmatic rugos prezinta pe suprafata externa
ribozomi .
15. Reticulul endoplasmatic neted : este un sistem circulator intracitoplasmatic , este o
retea de citomembrane si are rol important in metabolismul glicogenului .
16. Ribozomii reprezinta sediul sintezei proteice si pot fi atasati de membrana externa
nucleara.
17. Ribozomii reprezinta sediul sintezei proteinelor.
18. Aparatul golgi este un sistem membranar , se situeaza in apropierea nucleului si are
rol in excretia unor substante celulare.
19. Mitocondriile prezinta membrana externa si interna separate de un interspatiu si
contin in matrice mitocondriala sisteme enzimatice care realizeaza fosforilarea oxidativa.
20. Sediul fosforilarii oxidative cu elibereare de energie este reprezentat de mitocondrii.
21. Lizozomii sunt corpusculi sferici , sunt raspanditi in intreaga hialoplasma si contin
enzime hidrolitice.
22. lizozomii sunt organite celulare comune si contin enzime hidrolitice.
23. Centrozomul este situat in apropierea nucleului si are rol in diviziune celulara.
24. Organitele comune : dictiozzomii intervin in excretia unor substante celulare si
mitocondriile prezinta in interior matricea mitocondriala.
25. Corpusculii Nissl au rol in sinteza de proteine si sunt echivalenti ai ergastoplasmei
pentru celula nervoasa.
26. Nucleul are de obicei forma celulei , lipseste in hematia adulta si contine material
genetic.
27. Nucleu controleaza metabolismul celular si are in celula pozitie centrala sau
excentrica.
28. Membrana nucleara este poroasa , este dubla cu structura trilaminata , prezinta
doua foite separate prin spatiul perinuclear si foita externa se continua cu citomembranele
RE.
29. Carioplasma prezinta o retea de filamente subtiri formate din granulatii fine de
cromatina.
30. Cromozomii contin si proteine histonice si nonhistonice si contin canticati mici de
lipide si ioni de Ca si Mg.
31. False - Difuziunea si osmoza sunt mecanisme de transport prin membrana ce
necesita carausi.
32. Membrana celulara perminte un schimb bidirectional de substante nutritive si
produsi ai catabolismului celular , permite un transfer ionic cu aparitia curentilor electrici si
transportul pasiv nu necesita energie.
33. Mecanismele de transport prin membrana se realizeaza activ care necesita cheltuiala
energetica , include procese pasive difuziunea osmoza si dif facilitata , necesita proteine
transportoare si asigura transferul gazelor respiratorii O2 si CO2.
34. Transportul activ prin membrana include proteine transportoare energie ATP si
transferul impotriva unui gradient de concentratie.
35. Referitor la difuziunea transmembranara Ș intervine gradientul de concentratie intre
doua solutii de o parte si de alta a membranei , nu sunt necesare proteine membranare
transportorare si membrana nu permitepasajul ionic liber .
36. Pot difuza transmembranar molecule nepolarizate (liposolubile ) , hormonii steroizi ,
bioxidul de carbon si ureea.
37. Osmoza pentru a se prodece este necesar ca membrana sa fie semipermeabila,
consta in trecerea apei din compartimentul cu solutie mai diluata , catre cel cu solutie mai
concentrata.
38. Presiunea osmotica reprezinta forta care trebuie aplicata pentru a preveni osmoza ,
este proportionala cu numarul de particule dizolvate in solutie si cu concentratia moleculelor
de solvit.
39. Transportul transmembranar activ se realizeaza prin mecanisme care utilizeaza
proteine transportoare si poate fi primar si secundar.
40. Prin intermediul proteinelor transportoare , transportul transmembranar se realizeaza
prin difuziune facilitata si transport activ primar cu pompe.
41. transportul transmembranar vezicular este o categorie speciala de transport, se
realizeaza prin endocitoza si exocitoza si sr realizeaza prin captarea materialului intracelular
in vezicule care vor fuziona cu membrana celulara iar continutul lor va fi eliminat din celula.
42. Potentialul de membrana este rezultatuul prezentei intracelulare a moleculelor
nedifuzibile incarcate negativ , a activitatii pompei de Na K si a distributiei inegale a sarcinilor
de o parte si de alta a membranei celulare.
43. Potentialul membranar de repaus presupune lipsa producerii de impulsuri electrice la
nivelul membranei , valoarea lui se datoreaza activitatii pompei de Na K si in absenta unui
stimul se mentile constant .
44. Despre potentialul de actiune se poate afirma ca este modificarea temporara a
potentialului de membrana , principiul de baza este identic pentru toate tipurile de celula ,
resprecta legea totul sau nimic.
45. Potentialul de actiune este modificarea temporara a potentialului de membrana , este
diferit in functie de tipul de celula , se datraza unor curenti electrici care apar la trecerea
ionilor prin canalele membranare specifice si se defasoara in trei faze.
46. Potentialul de actiune al neuronului se desfasoara prin : prag, panta ascentenda si
panta descendenta.
47. Perioada refractara absoluta : nu permite obtinerea unui nou potential de actiune ,
indiferent de intenstitatea stimulului.
48. Potentialul membranar de repaus se realizeaza prin functionarea pompei de Na si K ,
are o valoare medie de -65mV si -80mV.
49. Pe parcursul perioadei refractare relative se poate initia un al doile potential de
actiune.
50. Sub actiunea unui stimul de valoare prag valoare potentialului de membrana ajunge
la un nivel critic – potential prag, se activeaza pompa de Na K si crste permeabilitatea
membranei pentru Na .
51. Proprietatile specifice ale celulelor sunt contractilitatea musculara ,secretia endo si
exocrina.
52. Ovulul are dimensiune de 150-200 microni , initial toate celulele au forma globuloasa.
53. Membrana plasmatica : confera forma celulei , separa structurile interne ale celulei
de mediul extracelular si cuprinde in principal fosfolipide si proteine.
54. False – plasmalema : proteinele din structura membranei celulare se pot afla doar pe
fata interna a membranei , sunt uniform distribuite in cadrul structurii lipidice si cuprinde
atasat pe fata externa si glucide incarcate pozitiv.
55. Difuziunea transmembranara nu consuma energie , intervine in gradientul de
concentratie intre doua solutii de o parte si de alta a membranei .
56. False – mecanisme cu proteine transportoare : nu poate aparea commeptitie intre
moleculele de transport pentru aceeasi proteina , transportul activ se realizeaza prin
eliberare de energie furnizata de ATP si prin consum de energie furnizata de ADP.
57. potentialul membranar de repaus are valoare medie intre -65 -85 mV , are o valoare
aproppiata de potentialul de echilibru pentru K si presupune lipsa producerii de impulsuri
electrice la nivelul membranei .
58. Potentialul de actiune are aceeasi durata pentru neuron si fibra musculara neteda de
la nivelul antrului gastric.
59. False – perioada refractara : pe parcursul perioadei refractare raltive se inactiveaza
canalele pentru Na . In perioada refractara relativa se poate initia un nou potential de
actiune la intenstitati mici ale stimulului.
60. Membrana nucleara are structura trilaminata , prezinta ribozomi pe foita externa si
sub membrana se afla carioplasma.
61. False : fibra musculara are 5-15mm , panta ascendenta a potentialului de actiune se
datoreaza cresterii permeabilitatii membranei nucleare pentru Na
62. Leucocitele contin enzime hidrolitice.
63. Privind membrana plasmatica plasmalema contine colesterol.
64. False – citoplasma celulei : dictiozomii reprezinta un sistem membranar situat in
apropierea nucleului , hialoplasma este un sistem coloidal ; corpusculii lui palade sunt
organite bogate in ribonucleolipide de foema unor granule ovale sau rotunde.
65. Privind nucleul : membrana nucleara e poroasa , membrana externa nucleara se
continua cu citomembranele RE. nucleul controleaza si anabolismul celular .
66. False – trans. Transmembranar : ureea incarcata electric poate difuza prin
membrana celulara si in endocitoza veziculele vor fuziona cu membrana celulara .
67. False – potentialul de membrana : termenul de repaus implica producerea de
impulsuri de frecvrenta mica la nivel membranar . perioada refractara absoluta se datoreaza
activitatii canalelor de Na.
68. Privind organitele comule celulei exista si ribozomi liberi , RE reprezinta un sistem
circulator canalicular in citoplasma si macrofagele sunt celule fagocitare.
69. Prin trnasfer de energie se realizeaza cotransportul moleculelor si a ionilor.
70. False : dictiozomii se afla in apropierea nucleului in zona pasiva a citoplasmei ,
potentialul de actiune al celulei miocardice atriale are o durata mai mare decat cel al
neuronului.
71. Privind structura celulei in citoplasma se afla granule de secretie , sistemele
enzimatice ale mitocondriilor realizeaza sinteaza ATP , canalele membranare se inchid sau
se descgind in functie de valoare potentialului de actiune si cromozomii contin si cantitati
mici de lipide.
72. Privind difuziunea este o forma de transport pasiv , asigura raspandirea uniforma a
moleculelor intr-un volum dat de solutie sau gaz si hormonul folisulostimuulant poate difuza
pasiv.
73. False- mecanisme ce nu utilizeaza proteine transportoare : difuziunea facilitata are la
baza acelasi mecanism ca difuziunea si se refera la transportul pasiv.
74. Privind transportul activ transmembranar : se asigura deplasare si a ionilor iar
transpoetul activ necesita cheltuiala de enrgie.
75. False- potentialul de membrana : are la baza o distributie inegala de o parte si de
alta a membranei nucleare , canalele membranare specifice se deschid si la trecerea ureei ,
perioada refractara se refera la valoare minima a potentialului de actiune .
76. Privind structura nucleului : cromozomii contin si proteine bazice . carioplasma are in
compozitie si o retea de filamente subtiri . Membrana nucleara este trilaminata.
77. Celula : membrana interna a mitocondriilor este plicaturata . osmoza este difuziunea
apei (solvent) dintr-o solutie.
78. Celula : cromozomii contin in structura si lizina . fagocitoza este o formula particulara
de endocitoza. In potentialul membranar de repaus , pompa ionica relaizeaza un raport de
2K la 3Na. lizozomii au rol si in digerarea de tesuturi .
79. Privind celula : miofibrilele contin proteine contractile . neurofibrilele au si rol mecanic
,de sustinere . cromozomii contin si proteine acide . Na intra in celula cand potentialul de
mebrana atinge valoare prag.
80. False : stimulii supralimilari determina o reactie mai ampla decat un stimul prag de
exemplu la neuron . potentialul de actiune al celulei miocardice dureaza 5ms.

1. Sistemul digestiv este alcatuit din mai multe componente Ș cavitatea bucala , faringe
, esofag , stomac, intestin subtire si intestin gros care alcatuiesc tubul digestiv. Organe cu
functii in cadrul digestiei , absorbtiei alimentelor si eliminarii resturilor neabsorbite . Glande
anexe tubului digestiv : salivare , ficat si pancreas
2. Tubul digestiv este alcatuit din cavitate bucala , faringe , esofag , stomac , intestin
subtire si gros.
3. Cavitatea bucala : este primul segment al tubului digestiv si comunica cu cavitatea
faringiana.
4. Cavitatea bucala contine limba , amigdalele palatine , frenul lingual si dintii.
5. Dintii sunt impartiti in superiori si inferiori .
6. Palatul moale separa cavitatea bucala de orofaringe , este situat in partea
posterioara a cavitatii bucale si prejinta pe mijloc lueta .
7. Palatul dur separa cavitatea bucala de cavitatea nazala.
8. Stomacul este o portiune dilatata a tubului digestiv , este situat in cavitatea
abdominala si prezinta trei tipuri de muschi.
9. Stomacul : curbura mica orientata spre dreapta si antrul piloric.
10. Structura stomacului : peritoneul acopera suprafata stomacului . Glandele gastrice de
la nivelul fundului si corpului secreta pepsinogen si acid clorhidric.
11. Glandele gastrice se gasesc in mucoasa gastrica si se gasesc la nivelul fundului si
corpului , precum si in regiunea antrala si pilorica .
12. Intestinul subtire prezinta in mucoasa duodenului glandele brunner , are trei portiuni :
duoden , jejun , ileon .
13. Duodenul este prima portiune a intestinului subtire , are forma de potcoava care
cuprinde capul pancreasului si prezinta deschiderea canalelor coledoc si principal al
pancreasului.
14. Stomac : musculatura stomacului are un strat longitudinal la exterior ; glandele
oxintice secreta o glicoproteina necesara absorbtiei ileale a vitaminei b12.
15. Duodenul comunica cu stomacul prin orificiul piloric si contine glande brunner . Este
intervat parasimpatic de nervul cranian X.
16. intestinul subtire : este inervat simpatic de fibre postganglionare din ganglionul celiac
. prezinta vas chilifer central in axul vilozitatii intestinale.
17. In structura intestinului subtire deosebim vilozitati intestinale cu miscari contractile si
vasul chilifer central in axul vilozitatii intestinale .
18. Vilozitatile : sunt structuri specifice ale mucoasei intestinale subtire , rpezinta cate o
arteriola si o venula si prezinta la baza lor cripte intestinale.
19. Intestinul gros se termina prin canalul anal , prezinta trei portiuni si prezinta apendice
epiploice .
20. Colonul : colonul transvers prezinta un mezocolon , ultima portiune se numeste colon
sigmoid si prezinta tenii .
21. Colonul : la nivelul lui se secreta potasiu , portiunea terminala se numeste sigmoid si
colonul transvers prezinta un mezocolon.
22. Prima portiune a intestinului gros se numeste cec si prezinta apendice vermiform.
23. Colonul prezinta tenii , haustre si apendice epiploice .
24. Colonul se afla in continuarea cecului , se continua cu rectul , prezinta patru
segmente si prezinta haustre.
25. Rectul continua colonul sigmoid , prezinta musculatura neteda si este portiunea
terminala a intestinului gros.
26. Glandele anexe ale tubului digestiv sunt glandele salivare si ficatul.
27. Glandele salivare secreta saliva ,sunt reprezentate de glandele submandibulare ,
sublinguale si parotide. Isi varsa produsul de secretie in cavitatea bucala si secreta zilnic
800-1500 ml de saliva.
28. Lobulii hepatici sunt inconjurati de ramuri ale venei porte , reprezinta unitati
anatomice si functionale ale ficatului , contine capilare sinusoide.
29. Caile biliare prezinta vezica biliara , prezinta terminatia lor prin sfincterul oddi si
includ canalul coledoc.
30. Afirmatii false cai biliare : canalul coledoc se deschide in canalul piloric . Canalul
cistic conduce bila in ficat .Vezica biliara este situata in continuarea canalului coledoc.
31. Vezica biliara depoziteaza bila in perioadele interdigestive , apartine cailor biliare si
este situata in continuarea canalului cistic.
32. Canalul coledoc la deschiderea in duoden prezinta sfinterul oddi si face parte din
caile biliare extrahepatice.
33. Tubul digestiv asigura aportul de apa , electroliti si substante nutritive prin absorbtia
produsilor de digestie , deplasarea alimentelor , absorbtia apei si secretia sucurilor digestive.
34. Masticatia se poate desfasura si sub control voluntar , este coordonata de centri
nervosi din trunchiul cerebral si initiaza secretia gastrica.
35. Masticatia contribuie la formarea bolului alimentar , stimuleaza receptorii gustativi ,
creste suprafata de contact a alimentelor cu enzime digestive si initiaza secretia gastrica.
36. Rolurile masticatiei : formarea , lubrifierea si inmuierea bolului alimentar ; eliberarea
substantelor odorante ; asigurarea stimularii receptorilor gustativi.
37. Secretia salivara este de 800-1500 ml zilnic , este realizata de glandele salivare si
contine si lizozim , ca substanta organica.
38. Secretia salivvara concentratia CL este mai mica decat in plasma sanguina , contine
apa si reziduu uscat.
39. Saliva contine amilaza salivara , mucina si lizozim.
40. Saliva indeplineste urmatoarele functii : protectia mucoasei bucale , excretia unor
substante endogele ( uree , creatinina, acid uric ) , mentinerea echilibrului hidroelectrolitic si
rol bactericid prin lizozim .
41. Deglutitia cuprinde totalitatea activitatilor motorii care asigura transportul bolului
aliemtnar din cavitatea bucala in stomac ; este un act reflex si se desfasoara in trei timpi din
care primul este voluntar.
42. Deglutitia : timpul faringian determina deplasarea alimentelor spre esofag. La nivelul
esofagului se declanseaza peristaltismul primar.
43. In reglarea deglutitei participa fibrele corticonucleare ; impulsurile senzitive sosite de
la ariile receptoare din jurul intrarii in faringe , prin care se initiaza contractii automate ale
muschilor faringelui ; sistemul nervos enteric al esofagului si fibrele vagale.
44. Timpii deglutitiei : in timpul bucal bolul alimentar este impins in mod automat in
faringe ; timpul bucal se desfasoara in mod voluntar ; in timpul faringian bolul alimentar
stimuleaza ariile receptoare din jurul intrarii in faringe.
45. Timpul esofagian al deglutitiei : esofagul prezinta un peristaltism primar si unul
secundar. Peristaltismul esofagian primar este coordonat vagal.
46. Motilitatea gastrica realizeaza stocarea alimentelor ; amestecul alimentelor cu
secretiile gastrice ; evacuarea continutului gastric in duoden.
47. Privind motilitatea gastrica : contractiile peristaltice se deplaseaza caudal ,
determinand propulsia alimentelor catre pilor . Contractiile peristaltice au forta controlata de
acetilcolina si de gastrina. Determina prin propulsia puternica a continutului gastric catre
sfincterul piloric inchis fenomenul de retropulsie.
48. False – secretia gastrica : Este un lichid galben , are un pH intre 2-3,5 la adulti ;
contine numai substante organice.
49. Glandele gastrice oxintice sunt localizate la nivelul fundului si corpului gastric;
secreta HCl , mucus si pepsinogen ; secreta un factor intrinsec.
50. Glandele pilorice sunt localizate in regiunea antrala si pilorica ; contine celule care
secreta mucus ; contine celule G care elibereaza gastrina.
51. Referitor la acidul clorhidric din secretia gastrica :activeaza pepsinogenul si impiedica
proliferarea intragastrica a unor bacterii patogene.
52. Substantele care stimuleaza secretia de HCl sunt acetilcolina , secretina si gastrina.
53. Pepsina este forma activa a pepsinogenului si initiaza procesul de digestie a
proteinelor.
54. Pepsina gastrica afirmatii FALSE : este un hormon , este secretata anumai la sugari
si actioneaza si asupra lipidelor .
55. Lipaza gastrica este o enzima lipolitica cu activitate slaba ; hidrolizeaza numai
lipidele ingerate sub forma de emulsie , pe care le separa in acizi grasi si glicerina .
56. Mucusul din secretiile gastrice este o glicoproteina ; are rol in protectia mecanica a
mucoasei gastrice si are rol in protectia chimica a mucoasei gastrice .
57. La nivelul gastric se absorb urmatoarele substante : solubile in lipide , etanol si apa ;
sodiu si potasiu in cantitati extrem de mici.
58. Referitor la activitatea motorie a intestinului subtire : undele peristaltice se
deplaseaza cu o viteza de 0,5-2 cm pe secunda si miscarile de propulsie transporta chimul
de la pilor pana la valva ileocecala in 3-5 ore.
59. Celulele pancreasului : celulele exocrine sunt organizate in acini ; celulele exocrine
produc patru tipuri de enzime digestive ; celulele ductale secreta zilnic 1200-1500 ml de suc
pancreatic.
60. Secretia pancreatica contine ioni de sodiu si potasiu in aceeasi concentratie ca si in
plasm si alfa amilaza secretata in forma sa activa.
61. alfa amilaza pancreatica se secreta in forma sa activa , hidrolizeaza glicogenul si
amidonul.
62. Lipazele pancreatice sunt secretate in forma lor activa ; sunt reprezentate de lipaza
colesterollipaza si fosfolipaza ; pentru hidrolizarea esterilor insolubili in apa necesita
prezenta sarurilor biliare.
63. Proteazele pancreatice sunt reprezentate de tripsina si chimiotripsina ; sunt secretate
in forma lor inactiva ; tripsinogenul este transportat in tripsina de catre enterochinaza si prin
autocataliza ; pancreasul este protejat de autodigestia tripsinei prin actiunea inhibitorului
tripsinei .
64. Bila este produsul de secretie a hepatocitelor si celulelor ductale care marginesc
ductele biliare . Este secretata continuu si se elibereaza in duoden sub actiunea
colecistokininei .
65. Secretia bilei : este necesara digestiei si absorbitiei lipidelor; contine pigmeti biliari ,
lecitina , acizi biliari , colesteros si electroliti ; sarurile biliare provin din degradarea
colesterolului.
66. Sarurile biliare detin urmatoarele roluri : faciliteaza actiunea lipasei pancreatice ; prin
micelii complexe ajuta absorbtia unor lipide din tractul intestinal ; stimuleaza motilitatea
intestinala .
67. Sarurile biliare emulsioneaza lipidele , rol bacteriostatic , stimuleaza motilitatea
intestinala.
68. Evacuarea bilei este realizata prin mecanisme nervoase si umorale ; se realizeaza
prin stimulare vagala ; este impiedicata prin stimulare simpatica .
69. Circuitul enterohepatic este recircularea sarurilor biliare inapoi la ficat si se realizeaza
prin intermediul venei porte.
70. Secretiile intestinului subtire contin mucus secretat de glandele duodenale brunner si
de celulele speciale din epiteliul intestinal ; peptidaze, dizaharidaze si lipaze ; apa si
electroliti secretati de celulele epitelioale intestinale.
71. Privind actiunea enzimelor digestive : peptidazele intestinale descompun di si
tripeptidele pana la stadiul de aminoacizi ; gelatinaza hidrolizeaza gelatina.
72. Privind actiunea enzimelor digestive : amilaza salivara actioneaza asupra amidonului
preparat ; lipaza gastrica actioneaza asupra lipidelor emuslionate ; pepsina descompule
20-30% din proteinele ingerate pana la stadiul de peptide si aminoacizi.
73. La nivelul intestinului subtire absorbtia este favorizata deoarece exista o supreafata
mare de contact ; grosimea pereteului intestinal este minima.
74. Dieta zilnica necesara unui adult trebuie sa contina circa 50-60% aport de glucinde ,
preoteine in cantitate de 0,5-0,7 g/kg corp ; apa , electroliti , vitamine si minerale.
75. Absorbtia glucidelor :glucoza , galactoza si fructoza reprezinta produsii finali ai
digestiei glucidelor ; glucoza si galactoza se absorb printr-un sistem de transport activ
Na-dependent; din enterocite monozaharidele suntr transportate prin membrana
bazo-laterala a acestora prin difuziune facilitata.
76. Absorbtia proteinelor : se realizeaza sub forma de tripeptide ,dipeptide si aminoacizi
; cuprinde toata cantitatea de proteine din intestin.
77. Absorbtia lipidelor : se face prin difuziune pasiva si se face sub forma hidrosolubila in
prezenta sarurilor biliare.
78. Apa si electrolitii se absorb : apa la nivelul colonului maxin 2-3 litri pe zi ; clorul
urmeaza pasiv sodiul.
79. Absorbita intestinala a vitaminelor se realizeaza sub forma de micelii (vit A D K E ) ;
se face proximal in intestinul subtire prin transport facilitat sau prin sistem de transport activ
Na dependent (vit hidrosolubile ) .
80. Absorbtia intestinala a Ca si Fe : Ca se absoarbe cu ajutorul unui transportor legat de
membrana celulara ; vitamina C stimuleaza absorbtia Fe.
81. Rolurile principale ale colonului : absorbtia apei in cantitate maxima de 2-3 l/zi ;
absorbtia electrolitilor si secretia de potasiu sunt procese controlate de aldosteron ;
absorbtia apei si electrolitilor in jumatatea proximala si depozitarea temporara a materiilor
fecale in jumatatea distala .
82. Activitatea motorie a intestinului gros cuprinde contractii combinate ale musculaturii
circulare si longitudinale colice care realizeaza haustratiile colonului ; miscari propulsive
constand in contractii haustrale in directie anala si miscari in masa .
83. Defecatia reprezinta procesul de eliminare a materiilor fecale din organism ;
presupune propulasea fecalelor in rect prin unele miscari in masa ale colonului , initiind
dorinta de defecatie .
84. Privind anatomia stomacului prezinta doua curburi si este acoperit de adventice.
85. Cavitatea bucala cuprinde palatul moale si lueta.
86. Faringele este impartit in trei regiuni anatomice si face parte din tubul digestiv.
87. FALSE intestinul subtire : flexura duodenojejunala este locul in care intestinul subtire
se continua cu cel gros ; cecul face parte din interstinul subtire ; mezenterul este o portiune
a intestinului subtire .
88. FALSE – intestinul gros : Mezocolonul face parte din intestinul gros ; cecul prezinta
apendice xifoid.
89. FALSE – functiile salivei : protectia mucoasei bucale prin concentratia bilei care ar
regurgita in cavitatea bucala ; secretia de creatinina si rol bacteriostatic.
90. Privind deglutitia : timpul bucal este aproape in intregime , un act automat ;
peristaltismul secundar este coordonat de sistemul nervos enteric al esofagului.
91. Privind secretia gastrica : lichid incolor ; contine 99% apa ; contine reziduu uscat
alcatuit din SA (0,6%) si SO (0,4%) .
92. FALSE – glandele gastrice : glandele pilorice secreta factorul intrinsec.
93. Privind activitatea secretorie a stomacului : pepsinogenul este activat si de pepsina
anterior formata ; gelatinaza hidrolizeaza gelatina .
94. FALSE – activitatea secretorie a pancreasului : pancreasul contine celule exocrine
care secreta insulina ; inhibitorul lipazei protejeaza pancreasul de autodigestie ; alfa amilaza
pancreatica hidrolizeaza proteinele si aminoacizii ; alfa amilaza pancreatica hidrlizeaza
celuloza.
95. FALSE – secretia biliara : lecitina este un pigment biliar ; acizii biliari sunt sintetizati
din colesterol aminoacizi si Ca ; sarurile biliare , hidrosolubile raman in intestin la nivelul
ileonului.
96. Privind mecanismul de evacuare al bilei : se realizeaza prin mecanism nervos si
umoral ; stimularea simpatica determina contractia sfincterului oddi ; stimularea vagala
determina contractia musculaturii veziculare ; umoral prin eliberare de un hormon din
celulele mucoase duodenale.
97. FALSE – activitatea secretorie a intestinului subtire : se datoreaza suprafetei mari de
contact ; retelei vasculare mici ; se secreta enzime in lumenul intestinal .
98. Absorbita la nivelul intestinului subtire : galactoza se absoarbe printr-un sistem de
transport Na dependent ; oligopeptidele si AA se absorb prin mai multe sisteme de transport
Na- dependente ; acizii grasi liberi pot fi absorbiti sub forma de micelii.
99. FALSE – activittatea motorie a colonului transvers : haustratiile sunt date de
contractii ale musculaturii combinate oblice si longitudinale ; haustratiile determina proiectia
in afara a zonelor nestimulate ale peretelui colic determinand vilozitati ; miscari propulsive se
datoreaza exclusiv contractiilor haustrale .
100. FALSE – absorbtia si secretia la nivelul colonului : se absoarbe apa in cantitate mai
mare de 2-3 litri pe zi ; se absoarbe cea mai mare parte a K ; Cl este secretat de colon .
101. FALSE : sucul pancreatic contine o cantitate mica de bicarbonati.
102. AF. Adevarate : concentratia Mg2+ din saliva este mai mica decat in plasma
sanguina ; cand alimentele trec din faringe in esofag se declanseaza peristaltismul primar al
esofagului ; vena porta prin venele mezenterice asigura intoarcerea celei mai mari parti a
sarurilor biliare din intestinul subtire inapoi la ficat.
103. Anatomia stomacului : curbura mica are concavitatea spre ficat ; antrul piloric
precede orificiul piloric ; sub adventice se afla stratul muscular si la nivelul orificiului piloric
musculatura este dispusa circular.
104. FALSE : delgutitia cuprinde totalitatea activitatiilor motorii care asigura transportul
bolului alimentar din cavitatea bucala in faringe ; pepsina activa in mediul acid incheie
procesul de digestie a proteinelor; monozaharidele si proteinele ajung prin vena porta la
ficat.
105. Digestia si absorbtia : lipaza gastrica are o activitate slaba comparativ cu lipaza
pancreatica ; pe durata deglutitiei centrul deglutitiei inhiba specific centrul respirator bulbar.
106. FALSE – digestia lipidelor la intestinul subtire : numai colesterolul se combina cu
proteinele din epiteliul celulelor intestinale.
107. FALSE : glandele pilorice contin doua tipuri de celule , celule care secreta lipaza si
celule mucoase care secreta mucus ; haustrele sunt datorate contractiei combinate ale
musculaturii circulare si oblice colice .
108. Privind actiunea enzilemor digestive : in intestinul subtire rezulta glucoza si galactoza
din lactoza sub actiunea lactazei ; rezulta glucoza din maltoza sub actiunea maltazei ;
rezulta gelatina hidrolizata din gelatina sub actiunea gelatinazei.
109. Peristaltismul primar esofagian este coordonat vagal ; sfincterul esofagian este
destind prin relaxarea receptiva ; dieta proteica minima zilnica necesara unui adult de 80 kg
e de 40 g.
110. FALSE – activitatea secretorie a stomacului : glandele oxintice secreta pepsina ; HCl
se secreta numai liber ; prezenta HCl este caracteristica sucului gastric si intestinal.

Sistemul excretor

1.Sistemul excretor este format din rinichi si cai urinare.

2.Caile urinare sunt vezica urinara , uretra , calicele si bazinetul.
3.Rinichii sunt asezati in regiunea lombara , sunt asezati de o parte si de alta a coloanei
vertebrale si sunt asezati in cavitatea abdominala.
4.Rinichiul este alcatuit din corticala , medulara , piramide malpighi si capsula renala.
5.Morfologic , rinichii prezinta un pol inferior , forma de bob de fasole , culoare brun roscata
si ansa henle.
6.Medulara renala este situata la itnerior , prezinta pe sectiune piramidele lui Malpighi .
7.Corticala renala este situata periferic , contine glomeruli renali , este invelit de capsula
renala .
8. Nefronul este unitatea anatomica si functionala a rinichiului , este format din corpuscul
renal si un sistem tubular ș contine glomerulul renal .
9. Functiile rinichilor sunt de mentinere a homeostaziei , de formare a eritropoetinei , de
formare si eliberare a reninei si de mentinere a echilibrului acidobazic.
10.Sistemul tubular al nefronului este reprezentat de tubul contort proximal , care continua
capsula Bowman ; ansa henle ; tubul colector , in care se deschid tubii contorti distali .
11.Despre nefron :
Exista nefroni corticali reprezentand 85% din numarul total de nefroni.
Nefronii juxtamedulari au anse henle lungi .
Nefronii juxtamedulari sunt extrem de importanti in mecanismul contracurent prin care
rinichiul produce urina concentrata.
12.Rinichii sunt vascularizati de arterele renale dreapta si stanga.
13.Sangele venos al rinichiului este colectat de vena renala ce se varsa in vena cava
inferioara.
14.Calicele renale :
Calicele mici sunt situate la varful piramidelor Malpighi .
Calicele mari formeaza prin unirea lor bazinetul .
Calicele mari se formeaza prin confluarea calicelor mici.
15.Reteaua capilara peritubulara a rinichiului primeste arteriole eferente sangele care a
trecut deja prin glomerul ;cea mai mare parte a sa se gaseste in cortexul renal.
16. Debitul sangvin renal este de aproximativ 1200 ml/min ; este de aproximativ 420 ml/100g
tesut/min ; reprezinta 20 % din debitul cardiac de repaus.
17.Filtratul glomerular are aproape aceeasi compozitie ca si lichidul care filtreaza in
interstitiu la capatul arterial al capilarelor ; se mai numeste si urina primara ; este un lichid
care filtreaza capilarele glomerulare in capsul Bowman.
18.Filtratul glomerular este o plasma care nu contine proteine in cantitati semnificative.
19.Cantitatea de filtrat glomerular care se formeaza intr-un minut prin toti nefronii ambilor
rinichi se numeste debitul filtrarii glomerulare ; peste 99% din filtrat este reabsorbit in tubii
uriniferi ; este de aprximativ 125ml/min si este de aproximstiv de 180 l/zi.
20.Filtrarea prin membrana glomerulara este determinata de presiunea din capsula bowman
care se opune filtrarii aproximativ 18mmHg;presiunea coloidosmotica din capsula bowmane
(0) ; presiunea coloidosmotica a proteinelor plasmatice din capilare cu valoare medie de 32
mmHg.
21.Nefrocitele au la polul apical numerosi microvili care cresc considerabil suprafata activa ;
au la polul bazal numeroase mitocondrii si intervin in procesul de reabsorbtie tubulara.
22.Transportul tubular pasiv nu necesita energie si se face in virtutea diferentelor de
presiune hidrostatice.
23.Reabsorbtia tubulara a apei : cea mai importanta absorbtie are loc la nivelul tubului
contort proximal – 80% din apa filtrata ; se realizeaza in toate segmentele nefronului dar in
proportii diferite si la nivelul tubului contort proximal este o reabsorbtie obligatorie.
24.Reabsorbita tubulara :
In lipsa ADH se elimina un volum de 20-25 l urina diluata in 24 ore .
Mai ales la nivelul tubilor colectori se face absorbtia a 15% din apa filtrata .
La nivelul tubului contort proximal apa este atrasa osmotic din tub in interstitiu ca urmare a
reabsorbtiei sarurilor si glucozei.
In prezenta ADH se elimina in 24 ore 1,8 litri de urina concentrata.
25.transportul tubular activ se face cu consum de energie si oxigen , se face impotriva
gradientelr de concentratie sau electrice , este selectiv.
26.Secretia tubulara completeaza functia de eliminare a unor substante acide , toxice sau in
exces ; intervine in reglarea concentratiei plasmatice a unor constituenti obisnuiti ; poate
avea loc pe toata lungimea nefronului.
27. Secretia tubulara de H se face prin mecanism activ ; sediul principal al secretiei de H
este tubul contort proximal ; secretia tubulara de protoni poate avea loc si in restul
nefronului.
28. Secretiea tubulara de K : are loc mai ales in tubul contort distal prin mecanisme active (
schimb ionic ) si pasive ; asigura mentinerea normala a potasemiei.
29.Secretia tubulara de NH3 nu realizeaza o acidifiere suplimentara a urinei ; are efect
antitoxic ; reprezinta o modalitate de excretie suplimentara de protoni .
30.Ureterele sunt mici tuburi musculare netede .
Ureterele incep in pelvisul renal .
Ureterele coboara pana la vezica urinara.
31. Vezica urinara este o cavitate cu pereti alcatuiti din musculatura neteda , este formata
din doua parti si prezinta un sfincter extern.
32.Vezica urinara este situata in bazin , prezinta un sfincter extern alcatuit din muschi striat
si prezinta un sfincter intern care este in intregime muschi neted.
33.Despre mictiune :
Este determinata de un reflex nervos numit reflex de mictiune . Reflexul de mictiune este un
reflex controlat in intregime de trunchiul cerebral si odata initiat se autoamplifica.
34.Urina contine : 95% apa , ssubrstante minerale si organice.
35.Componentele din urina finala au urmatoarele valori medii in 24 de ore :
Na 3,3 g
Ca 0,2g
Acid uric 0,6-0,8 g
36.Valorile medii normale in urina finala in 24 de ore sunt :
Uree 25g
K 2-3,9g
HCO3 0,3g
37.Presiunea intravezicala creste la 5-10 cm apa cand in vezica s-au adunat 30-50 ml urina.
Creste numai cativa cm apa la o acumulare in vezica urinara a unei cantitati de 200-300 ml
urina . Creste foarte mult si rapid daca volumul de urina depaseste 300-400 ml urina.
38. Afirmatii false despre rinichi :
Corticala se afla numai la exterior .
Medulara se afla in exterior si intre piramidele malpighi.
39.Afirmatii false despre nefroni :
Corticali au glomerulul in medulara si ansa henle scurta.
Corticali au glomerulul in corticala si ansa henle ajunge doar in stratul intern al medularei .
Juxtamedulari au glomerulul in medulara si ansa henle in corticala.
40.Nefronii :
Corticali au glomerulul in corticala si ansa henle scurta .
Juxtamedulari au glomerulul situat in jonctiunea dintre corticala si medulara .
Juxtamedulari cu ansa henle lunga care poate ajunge pana la papilele renale.
41. Filtrarea glomerulara :
Filtratul glomerular se numeste urina primara . Debitul filtrarii glomerulare este de 125
ml/min.
42.Reabsorbita tubulara :
Apa se reabsoarbe in gradient osmotic . Sulfatii se reabsorb selectiv datorita travaliului
metabolic al nefrocitului.Polipeptidele se absorb prin intermediul pompelor metabolice.
43.Secretia tubulara : completeaza functia de eliminare a unor medicamente . secretia de
NH3 are efect antitoxic . Completeaza functia de eliminare a unor substante in exces.
44.Ureterele afirmatii false :
Stimularea simpatica poate creste frecventa undelor peristaltice .
Ureterul patrunde in vezica urinara in unghi drept .
Ureterul patrunde in vezica urinara trecand cativa cm sub fibrele musculare.
45.Afirmatii false despre vezica urinara :
Cand in vezica urinara s-au acumulat 200-300 ml urina presiunea creste de numai cativa cm
datorita tonusului intrinsec al peretelui uretral .
Muschii colului vezical sunt muschi striati.
46.Capilarele glomerulare provin din arteriola aferenta.
Papilele renale se deschid in calicele renal mic.
Valoarea ionului de bicarbonat in urina finala/24 ore este de 0,3 g.
47.Afirmatii false :
Pe diferitele portiuni ale tubilor uriniferi substantele sunt secretate neselectiv de catre
epiteliu.
Trigonul vezical este o prelungire sub forma de palnie a uretrei .
Simpaticul reduce debitul urinar si creste secretia de renina.
48.Rolul rinichilor :
Formare de gluoza
Activarea vitaminei D3
Mentinerea homeostaziei
Rol endocrin
49.Afirmatii false : in gradient electric si electrochimic se reabsoarbe tubular Na si Cl total
50.Reabsorbtia tubulara :
Apa este atrasa osmotic din tubul renal ca urmare a reabsorbtiei si a glucozei.
Nefrocitele nu consuma energie pentru catabolitii care raman in urina.
La nivelul tubilor colectori intervin mecanismene de reglare a eliminarilor de Na si K.
51.Afirmatii false despre reabsorbtia tubulara :
Lichidul care rezulta in urma filtrarii ajunge in pelvisul renal .
Polipeptidele se reabsorb prin osmoza.
52. Secretia tubulara :
Secretia de protoni poate avea loc pe toata lungimea nefronului .
In tubul contort distal se secreta K sau H.
Prin secretia tubulara , ionul amoniu se elimina impreuna cu clorul sub forma de clorura de
amoniu.
53. Afirmatii false despre secretia tubulara :
Prin secretia de amoniac se realizeaza un efect toxic.
54. Lichidul din calicele mari ajunge in bazinet.
Corticala patrunde si intre piramidele malpighi .
Ansa henle a neuronilor juxtamedulari poate ajunge la locul in care tubul colector se
deschide intr-un calice mic.
55.Afirmatii false :
Ureterul se afla posterior de vena renala .
Artera renala se capilarizeaza in glomerul renal.
56.Af .false despre mictiune :
Reflexul de mictiune determina obligatoriu mictiunea .
Acumularea in vezica a 200 300 ml de urina determina o crestere mica a presiunii
intravezica fiind rezultatul tonusului extrinsex al peretelui vezical .
La 30-50 ml de urina in vezica presiunea creeste mult si rapid.
Reflexul de mictiune este controlat in intregime de maduva spinarii si de cortexul cerebral.
57.Valorile normale in urina finala :
Cl 5,3g
Mg 150 mg
K 2-3,9g
58.Af false :
Tubii colectori apartin nefronului si rinichii sunt situati in bazin .
59. Capsula bowan intra in alcatuirea corpuscului renal .
Urina finala contine si enzime .
Vezica urinara face parte din caile urinare ale sistemului excretor.
60. componentele cailor urinare in ordine pornind de la rinichi :
Tubi colectori , calice mici , calice mari , bazinet , uretere , vezica urinara , uretra.

METABOLISM

1. Catabolismul defineste reactiile biohimice de descompunere a substantelor

macromoleculare de origine exogena sau endogena , reactiile biochimice cu producere de
energie si inmagazinarea energiei in compusi macroergici ca ATPul.
2. Metabolismul defineste catabolismul ce produce energie partial utilizata pentru
sinteza ATP din ADP, reactiile biochimice ce duc la inmagazinarea energiei in compusi
macroergici si inmagazinarea energiei sub forma de compusi macroergici.
3. In procesele de tip catabolic , pierderea energiei sub forma de caldura este in
proportie de 55%.
4. Rolul proceselor catabolice este de a produce energie si de descompune substantele
macromoleculare de origine exogena sau endogena .
5. Procesele anabolice predomina la varstele tinere si in cursul perioadelor de
convalescenta.
6. In general procesele anabolice se afla in echilibru dinamic cu cele catabolice .
7. Prin anabolism se intelege totalitatea reactiilor biochimice de sinteza , reactii cu
consum de energie .
8. Procesele catabolice predomina in cursul eforturilor mari si la batranete .
9. In metabolismul intermediar rezulta produsi pana la forme excretabile .
10. Reactiile metabolice sunt biocatalizate de enzime celulare .
11. Principalele glucide absorbite la nivelul tubului digestiv sunt glucoza , fructoza si
galactoza.
12. Glucoza absorbita din intestin ajunge la nivelul ficatului pe cale sangvina si pe calea
venei porte.
13. Caile de metabolizare a glucidelor sunt lipogeneza , oxidarea tisulara ,
glicogenogeneza si glicoliza.
14. Glicogenogeneza este procesul de polimerizare a glucozei cu formarea glicogenului ,
are loc cu precadere in ficat si muschi , este stimulata de insulina.
15. La nivelul ficatului , glucoza poate fi utilizata ca principala sursa de energie prin
glicoliza in conditii aerobe.
16. In prezenta oxigenului , acidul piruvic rezultat prin glicoliza se transforma in acetil
coenzima A , molecula ce va intra in ciclul acizilor tricarboxilici , molecula ce va intra in ciclul
krebs .
17. Forma de utiliziare preferentiala a hexozelor de catre toate celulele este de glucoza.
18. In timpul fosforilarii oxidative , in cazul unui mol de glucoza rezulta 34 molecule de
ATP .
19. Glicoliza anaeroba duce la acid lactic , elibereaza energie inmagazinata in 2
molecule de ATP pentru o molecula de acid lactic , are un randament extrem de mic 3%.
20. Glicogenoliza este procesul de depolimerizare a glicogenului , este activata de
adrenalina si glucagon .
21. Fosforilarea oxidativa are loc in mitocondrii si necesita prezenta oxigenului.
22. Glicoliza anaeroba reprezinta desfacerea moleculei de glucoza cu formarea a doua
molecule de acid piruvic.
23. Valoarea normala a glicemiei este de 65-110 mg.
24. Glicemia reprezinta concentratia glucozei in sange , este scazuta de catre insulina
prin facilitarea patrunderii si utilizarii ei celulare , este crescuta de glucagon prin stimularea
glicogenolizei si gluconeogenezei.
25. Glicemia este mentinuta in limite relativ constante datorita unor mecanisme
complexe ce pastreaza echilibrul dintre procesele de glicogenoliza , glicogenogeneza ,
glicoliza si gluconeogeneza.
26. Cand oxigenul devine din nou disponibil , acidul lactic provenit din glicoliza anaeroba
se transforma in acid piruvic .
27. Eliberarea de energie din glucoza se face prin glicoliza si calea pentozo fosfatilor .
28. Urmatoarele substante servesc la gluconeogeneza : aminoacizii , produsii proveniti
din catabolismul proteinelor , produsii proveniti din scindarea lipidelor si acizii grasi .
29. Gluconeogeneza sinteza de glicogen prin glicogenoliza se face : niciun raspuns
corect.
30. In situatiile in care cantitatea de glucoza este crescuta peste posibilitatile celulei de a
o utiliza glucoza este transformata in trigliceride , are loc lipogeneza , trigliceridele originare
din excesul de glucoza se depun in tesutul adipos , intervine insulina.
31. Glicogenogeneza este procesul de formare a glicogenului .
32. Glicogenogeneza are loc cu precadere in ficat si muschi .
33. Acetil coenzima A rezulta din acidul piruvic , in prezenta oxigenului .
34. Glicoliza anaeroba este procesul care se desfasoara in absenta oxigenului.
35. Fiziologic glicemia variaza intre 65-110 mg la 100 ml de sange .
36. Glicemia reprezinta valoarea glucozei in sange .
37. Hormonul care determina scaderea glicemiei prin cresterea depozitelor de glicogen
este insulina .
38. Prin degradarea completa a unui gram de glucoza in cursul proceselor de glicoliza si
oxidare se elibereaza 4,1kcal .
39. Hormonul care stimuleaza procesul de lipogeneza este insulina.
40. Cantitatea de energie eliberata din degradarea unui gram de lipide este 9,3kcal.
41. Concentratia normala a aminoacizilor in sange este de 36-65 mg/100ml.
42. Cantitatea de energie eliberata prin degradarea unui gram de proteine este de
4,1kcal.
43. In conditii fiziologice , in ATP se gaseste energie libera in cantitate de 12000 cal/mol.
44. Acizii grasi rezultati din scindarea chilomicronilor nu patrund in celulele nervoase.
45. Aminoazicii nu pot difuza prin porii membranei celulare pentru ca au molecule prea
mari .
46. Acidul adenozitrifosforic este un compus macroergic, este sintetizat in cantitate mare
de 95% in timpul fosforilarii oxidative , este folosit ca sursa energetica pentru alte functii
celulare.
47. Catabolism : are ca rezultat producerea de energie , este reprezentat de reactii
chimice in cadrul carora are loc descompunerea substantelor macromoleculare , procesele
catabolice se afla in echilibru dinamic cu cele anabolice .
48. Anabolism : se afla in echilibru dinamic cu procesele catabolice , este procesul de
refacere a macromoleculelor uzate din structurile celulare .
49. Glucoza : poate fi stocata sub forma de glicogen la nivelul ficatului , poate fi utilizata
ca sursa principala de energie , prin desfacerea moleculei de glucoza rezulta doua molecule
de acid piruvic.
50. Glicoliza este procesul de desfacere a moleculei de glucoza pentru a forma doua
molecule de acid piruvic si care se desfasoara in zece trepte succesive de reactii chimice .
51. Gluconeogeneza este procesul de transformare a acizilor grasi in glucoza si a
aminoacizilor in glucoza.
52. Rolul glucidelor in organism sunt energetic , plastic si functional.
53. Insulina regleaza metabolismul prin scaderea glicemiei , scaderea lipolizei si
stimularea lipogenezei .
54. Colesterolul reprezinta precursorul hormonilor sexuali , reprezinta precursorul
hormonilor clucocorticoizi si mineralocorticoiiz si este o substanta lipidica .
55. Avantajul utilizarii glucidelor ca sursa energetica consta in faptul ca sunt rapid
degradate , nu se obtin produsi reziduali fiind degradate pana la CO2 si H2O , elibereaza
4,1kcal.
56. Lecitina este o substanta lipidica , intra in constituirea tuturor sistemelor de
citomembrane .
57. Insulina este un hormon secretat de pancreasul endocrin , scade glicemia si
faciliteaza patrunderea si utilizarea celulara a glucozei .
58. Glucagonul este secretat de pancreasul endocrin , are actiune hiperglicemianta ,
stimuleaza glicogenoliza.
59. Creatinina si adenilatkinaza sunt enzime . Fosfocreatina este cel mai abundent
depozit de legaturi macroergice din celula . Legatura macroergica la nivelul FC contine
13000 cal /mol . ATP este un important agent de legatura pentru transferul de energie .
60. La om alimentatia corespunzatoare presupune aport alimentar in concordanta cu
nevoile organismului , aport de alimente diferentiate in functie de varsta , tipul activitatii
depuse anotimp si conditii climatice.
61. Glicogenoliza este stimulata de adrenalina si glucagon .
62. Gluconeogeneza este stimulata de glucagon si cortizol .
63. Glicemia este crescuta de glucagon , cortizol si adrenalina .
64. Chilomicroni : ajung prin vasele chilifere in limfa si de aici sunt trecuti o data cu
aceasta in sange , sunt formati in enterocite din lipidele absorbite in intestin .
65. Lipoliza este stimulata de cortizol , STH , adrenalina si noradrenalina.
66. Rolul lipidelor in organism este energetic plastic si functional .
67. Aminoacizii traverseaza membrana celulara prin transport activ si difuziune facilitata .
68. Urmatorii hormoni stimuleaza anabolismul proteic STH , hormonii estrogeni si
testosteron .
69. Catabolismul proteic este stimulat de sistemul nervos vegetativ simpatic , tiroxina si
cortizol .
70. FALSE : Stimularea simpatica determina predominanta proceselor anabolice a
metabolismului proteic . Prin arderea unui gram de proteine se elibereaza 9,3 kcal.
71. Catabolismul intermediar al proteinelor este influentat de glucocorticoizi , hormonii
tiroidieni.
72. Rolurile functionale ale proteinelor sunt de a transporta diferite substante prin
plasmalema , sunt enzime ce catalizeaza reactii biochimice , transporta diferite substante
prin sange .
73. Metabolismul energetic : reprezinta schimburile energetice dintre organism si mediu ,
tine cont de cantitatea totala de energie care ia nastere in cursul metabolismului intermediar
, tine cont de cantitatea de energie utilizata de organism .
74. Fosfocreatina este mai abundenta decat ATP . Fosfocreatina poate transfera energie
prin schimb cu ATP . Fosfocreatina contine in legatura sa macroergica 13000 cal / mol.
75. Despre glicogen : este mobilizat ca susrsa energetica in expunerea organismului la
frig , este mobilizat prioritar in efort fizic moderat , este depozitat in special in ficat si muschi
si constituie o rezerva energetica de aprox 3000 kcal .
76. Acizii grasi sunt degradati la nivel celular prin reactii chimice de betaoxidare , cu
elibereare de energie . Acizii grasi pot fi utilizati la nivel celular pentru resinteza diferitilor
compusi lipidici . Acizii grasi raman in cantitate mica in plasma ( acizi grasi liberi )
77. Lipidele sunt substante energetice principale , intra in constitutia tuturor sistemelor de
citomembrane , reprezinta precursori ai unor hormoni si formeaza depozite in jurul organelor
.
78. Procesul de sinteza a proteinelor utilizeaza aminoacizi de provenienta animala si
rezultati in urma proceselor de catabolsim am proteinelor .
79. Proteinele au rol energetic si enzimatic .
80. Cresterea ratei metabolice este influentata de hormonii tiroidieni , stimularea
simpatica , efort fizic si cresterea activitatii celulare.
81. Valoarea coeficientului respirator pentru glucoza este 1.
82. Coeficientul respirator este reportul dintre CO2 eliberat si O2 consumat pentru
oxidarea unui gram de principiu alimentar.
83. Valoarea coeficientului respirator pentru aminoacidul alanina este de 0,83.
84. Foamea este dorinta de alimete .
85. Apetitul reprezinta dorinta de un anumit tip de aliment.
86. Satietatea este senzatia de implinire a ingestiei de alimente .
87. Centrii foamei sunt in hipotalamus .
88. Centrii satietatii sunt in hipotalamus .
89. Rolul cel mai importat in senzatia de foame revine produsilor metabolismului lipidic .
90. Obezitatea este rezultatul aportului excesiv de energie raportat la consum .
91. Inanitia duce la golirea depozitelor nutritive din tesuturile organismului.
92. Vitamina cu rol in hemostaza este vitamina K .
93. Scorbutul este deficitul de vitamina C .
94. Deficitul de vitamina E duce la sterilitate.
95. In drojdia de bere se gaseste in B1 si D.
96. Riboflavina este B2.
97. Consecinta avitaminozei B12 este anemia .
98. Pelagra este determinata de deficitul de vitamina PP .
99. Rahitismul se datoreaza deficitului de vitamina D.
100. Vitamina D are rol in metabolismul calciului si fosforului .
101. Compozitia aproximativa a dietei se prezinta astfel 50% glucide , 35% lipide si 15%
proteine .
102. Vitamine HIDROSOLUBILE : PP , C .
103. Vitamine LIPOSOLUBILE : A , D , K .
104. Vitaminne care au rol in vedere : A si B2.
105. Ratia alimentara corespunzatoare tine cont de tipul de activitate depusa , varsta ,
anotimp si conditii climatice .
106. Centrii nervosi cu rol in alimentare sunt in partes inferioara a trunchiului cerebral
,amigdala si cateva arii corticale ale sistemului limbic .
107. Valoarea metabolismului bazal se exprima in functie de greutate , in functie de
suprafata corporala , variaza in functie de varsta sex si tipul de activitate , si este mai crescut
la sexul masculin .
108. Ratia alimentara echilibrata trebuie sa contina substante minerale , plastice ,
energetice (glucide lipide ) si substante ce nu pot fi sintetizate in organism adica vitaminele .
109. Aportul caloric crescut comparativ cu consumul energetic duce la instalarea obezitatii
, depunerea rezervelor lipidice , tulburari majore .
110. Inanitia duce la golirea depozitelor de glucide , lipide si proteine .

SISTEMUL NERVOS

1. Majoritatea functiilor organismului sunt realizare de sistemul nervos si sistemul

endocrin.
2. Sistemul endocrin regleaza in principal functiile metabolice.
3. Sistemul Nervos somatic regleaza activitatea musculaturii scheletice.
4. Sistemul nervos vegetativ regleaza activitatea glandelor endocrine , exocrine si a
musculaturii viscerale.
5. Fiecare centru nervos este separat in doua compartimente functionale precum
compartimentul senzitiv si cel motor.
6. Neuronul reprezinta unitatea morfofunctionala a sistemului nervos.
7. Neuronii au forma piramidala, ovalara , stelata si sferica.
8. Neuronii stelati se gasesc la nivelul coarnelor anterioare ale maduvei spinarii.
9. In functie de numarul de prelungiri neuronii sunt unipolari , bipolari , multipolari si
pseudounipolari .
10. Dupa functie neuronii pot fi de asociatie , motori si receptori.
11. Neuronul este format din corp si prelungiri.
12. Corpul neuronului este format din neurilema , neuroplasma si nucleu.
13. Neuroplasma contine incluziuni pigmentare , mitocondrii , ribozomi si reticul
endoplasmatic.
14. Nucleul neuronilor contine 1-2 nucleoli.
15. Axonul este o prelungire unica , lunga si mai groasa.
16. Organitele specifice neuronului sunt reprezentate de corpii tigroizi , corpii Nissl si
neurofibrile.
17. Dendritele sunt prelungiri ce conduc impulsul nervos spre corpul neuronului.
18. In axoplasma se gasesc mitocondrii , vezicule ale reticulului endoplasmatic si
neurofibrile.
19. Axonul se ramifica in portiunea terminala in butoni terminali.
20. Nevroglia este de mai multe tipuri cum ar fi celula Schwann , astrocitul , celulele
ependimare si microglia.
21. Numarul nevrogliilor depaseste de 10 ori numarul neuronilor.
22. Nevrogliile au rol de suport pentru neuroni , de protectie , trofic si de sinteza a tecii
de mielina.
23. Celula nervoasa are proprietatile de excitabilitate si conductibilitate.
24. Conducerea impulsului nervos se face la nivelul axonilor amielinici unde este condus
intr-o singura directie si la nivelul axonilor mielinizati unde permite viteze mai mari
25. Sinapsa este conexiunea functionala intre un neuron si o alta celula , neuroneuronala
si neuromusculara.
26. Din punct de vedere al mecanismului prin care se face transmiterea , sinapsele pot fi
electrice si chimice.
27. Sinapsele sunt axodendritice , axoaxonica , dendrodendritica si axosomatica.
28. Sinapsele chimice sunt alcatuite din terminatie presinaptica , fanta sinaptica si celula
postsinaptica.
29. Sinapsele electrice sunt in miocard , muschiul neted si in anumite regiuni din creier.
30. Actul reflex este mecanismul fundamental de functionare a sistemului nervis si un
raspuns al centrilor nervosi la stimularea unei zone receptoare.
31. Arcul reflex este alcatuit din receptor, cale aferenta , centrii nervosi si cale eferenta.
32. Receptorii sunt celule epiteliale diferentiate si specializate in celule senzoriale
gustative , auditive si vestibulare.
33. La nivelul receptorului are loc transformarea energiei stimulului in impuls nervos.
34. In functie de provenienta stimulului , se deosebesc proprioceptori si interoceptori.
35. Prin centrii unui reflex se intelege totalitatea structurilor din sistemul nervos central
care participa la actul reflex respectiv.
36. Sistemul nervos central are urmatorele nivele majore : nivelul maduvei spinarii ,
subcortical si cortical.
37. Calea eferenta reprezinta axonii neuronilor motori somatici si vegetativi.
38. Principalii efectori ai reflexelor sunt muschii netezi , glandele exocrine si muschii
striati.
39. Limitele maduvei spinarii sunt gaura occipitala , vertebra cervicala C7 si vertebra
lombara L2.
40. Coada de cal este formata din nervii lombari si sacrali.
41. Intumescentele maduvei spinarii sunt in regiunea cervicala si lombara
42. Meningele spinale sunt arahnoida , pia mater si dura mater.
43. Maduva spinarii este formata din substanta alba si cenusie.
44. Substanta cenusie este constituita din corpul neuronilor , formeaza comisura cenusie
, are aspect de litera H si partile laterale ale H-ului sunt subdivizate in coarne anterioare ,
laterale si posterioare.
45. Canalul ependimar contine LCR.
46. Coarnele anterioare ale maduvei spinarii sunt cel mai bine dezvoltate in regiunea
dilatarilor , axonii neuronilor ce pleaca din ele formeaza radacina ventrala a nervilor spinali.
47. Coarnele posterioare contin al doilea neuron al cailor senzitive (deutoneuronul).
48. Coarnele laterale contin neuroni vegetativi simpatici preganglionari .
49. Substanta reticulata a maduvei spinarii se afla intre coarnele laterale si posterioare ,
se gaseste in substanta alba , este mai bine individualizata in regiunea cervicala si este
formata din neuroni dispusi in retea .
50. Substanta alba a maduvei spinarii este alcatuita din fascicule ascendente ,
descendente si de asociatie.
51. Pe sectiune transversala , la nivelul maduvei spinarii se disting santul median
posterior , fisura mediana anterioara , comisura cenusie si alba.
52. Receptorii caii sensibilitatii termice si dureroase se gasesc in piele si sunt terminatiile
nervoase libere.
53. Protoneuronul caii sensbilitatii dureroase se gaseste in gg spinal.
54. Sensibilitatea termica si dureroasa este condusa prin fasciculul spinotalamic lateral.
55. Al treilea neuron al caii sensibilitatii termice si dureroase se proiecteaza pe scoarta
cerebrala in aria somestezica I.
56. Calea sensbilitatii tactile grosiere are receptori reprezentati de corpusculii Meissner si
discurile tactile Merkel.
57. Protoneuronul caii tactile grosiere se afla in gg spinal , are dendrita lunga , dendrita
ajunge pana la nivelul receptorilor si axonul lui patrunde pe calea radacinii posterioare in
maduva .
58. FALSE : axonul deutoneuronului caii tactile grosiere trece in cordonul anterio de
aceeasi parte / cordonul lateral de aceeasi parte.
59. Al III-lea neuron al caii tactile grosiere se gaseste in talamus , axonul lui se
proiecteaza in scoarta cerebrala in aria somestezica I.
60. Pentru sensbilitatea kinestezica receptorii sunt corpusculii Golgi si Ruffini.
61. Protoneuronul caii sensibilitatii tactile fine si kinestezice se afla in gg spinal . Axonul
protoneuronului caii kinestezice formeaza fasciculul cuneat si gracilis . Deutoneuronul caii
kinestezice se afla in bulb iar al treilea neuron al caii kinestezice se afla in talamus.
62. Calea sensibilitatii proprioceptive de control a miscarii este constituita din FSD si
FSDI.
63. Fascilulul SD strabate numai bulbul si pe calea pedunculului cerebelos inferior ,
ajunge la cerebel. FSV strabate bulbul , puntea si mezencefalul si pe calea pedunculului
cerebelos superior ajunge la cerebel .
64. Receptorii cailor sensibilitatii interoceptive se gasesc in peretii vaselor , organelor si
sub forma de terminatii libere si corpusculi lamelati.
65. Al treilea neuron al caii interoceptive se afla in talamus si se proiecteaza difuz pe
scoarta cerebrala .
66. Calea sistemului piramidal are origine in cortexul cerebral.
67. Fasciculul piramidal corticospinal are origini corticale in aria motorie , premotorie ,
motorie suplimentara si secundara.
68. Fibrele fasciculului piramidal se comporta diferit la nivelul bulbului adica 75% se
incruciseaza la nivelul bulbului iar 25% nu.
69. Din fasciculul piramidal se desprind fibre corticonucleare.
70. Calea sistemului piramidal are doi neuroni.
71. Calea sistemului extrapiramidal controleaza motilitatea involuntara automata si
involuntara semiautomata.
72. Caile extrapiramidale ajung la nucleii bazali , si prin eferentele acestora ajung la
nucleii bazali din mezencefal prin fibrele striorubrale la nucleul rosu , strionigrice la substanta
neagra si strioreticulate la formatiunea reticulata.
73. Caile extrapiramidale din trunchiul cerebral spre maduva spinarii sunt fasciculul
rubrospinal , nigrospinal si reticulospiinal , olivospinal si vestibulospinal.
74. Calea sistemului extrapiramidal isi are originea in etajele corticale si subcorticale ,
controleaza motilitatea involuntara automata si semiautomata.
75. In cordonul anterior al maduvei spinarii se gasesc urmatoarele fascicule : FSD.
76. nervii spinali conecteaza maduva cu receptorii si cu efectorii.
77. Nervii spinali sunt 12 toracali , 5 lombari si 1 coccigian.
78. Nervii spinali sunt formati din radacina anterioara , posterioara , trunchi si ramuri .
79. Nervul spinal : radacina posterioara prezinta pe traiect gg spinal . Radacina
anterioara contine axonul neuronilor motori . Trunchiul nervului spinal este format din unirea
celor doua radacini . Ramurile nervului spinal sunt in numar de 5 : ventrala , dorsala ,
meningeala, comunicanta alba si cenusie.
80. Ramurile ventrale ale nervului spinal formeaza plexul cervical , brahial , lombar si
sacral.
81. Ramura comunicanta alba contine fibre preganglionare mielinice si cea cenusie fibre
postganglionare amielinice.
82. Maduva spinarii are doua functii – reflexa si de conducere . Reflexul miotatic consta
in contractia brusca a unui muschi . Reflexele nociceptive sunt reflexe de aparare. La nivelul
maduvei spinarii se inchid reflexe vegetative.
83. Privind functia reflexa a maduvei spinarii : reflexul de mers este un reflex spinal
somatic si receptorii reflexelor miotatice sunt fusurile neuromusculare.
84. Encefalul cuprinde trunchiul cerebral , cerebelul , diencefalul si emisferele cerebrale .
85. Trunchiul cerebral este format din maduva prelungita , punte si mezencefal.
86. Trunchiul cerebral este sediul reflexelor somatice si vegetative : salivator , masticator
, de deglutitie , de voma , tuse , stranut , cardioaccelerator , cardioinhibitor , de clipire ,
lacrimal , pupilar de acomodare si fotoreceptor.
87. Nervii cranieni fac parte din SNP , sunt in numar de 12 perechi si nu au dispozitie
metamerica.
88. Nervii cranieni sunt senzoriali I , II , VIII ; motori III,IV,VI,XI si XII ; micsti V, VII , IX ,
X.
89. Urmatorii nervi au in structura lor si fibre parasimpatice preganglionare : III , VII , IX ,
X.
90. Perechea I de nervi cranieni au origine reala in celulele bipolare din mucoasa
olfactiva , sunt nervi senzoriali , conduc informatiile legate de miros .
91. Perechea II de nervi cranieni sunt nervii optici si sunt compusi din axonii celulelor
multipolare din retina .
92. Nervii oculomotori au originea reala in nucleul nervului oculomotor si in nucleul
accesor din mezencefal . Fibrele parasimpatice merg la muschiul sfincter al irisului si la
fibrele circulare ale muschiului ciliar .
93. Nervii trohleari sunt nervi motori , originea reala in nucleul nervului din mezencefal si
fibrele inerveaza muschiul oblic superior.
94. Nervii trigemeni sunt nervi micsti , fibrele senzitie se distribuie la pielea fetei .
95. Nervul abducens este motor . Originea aparenta a nervului facial se gaseste in santul
bulbopontin . Ramura vestibulara a nervului VIII se indreapta spre nucleii vestibulari din bulb
.
96. Perechea a IX de nervi cranieni sunt nervii glosofaringieni , inerveaza muschii
faringelui.
97. Nervii vagi se mai numesc si pneumogastrici , au originea reala a fibrelor motorii in
nucleul ambiguu , deutoneronul se gaseste in nucleul solitar din bulb si fibrele parasimpatice
se distribuie organeolr din torace si abdomen.
98. FALSE : nervul accesor inerveaza muschii faringelui.
99. Cerebel : este separat de emisferele cerebrale prin cortul cerebelului . Ocupa fosa
posterioara a craniului . Este format din emisfere cerebeloase si vermis .
100. FALSE cerebel : santurile adanci delimiteaza lamelele(foliile ) . Lobul posterior se
mai numeste si paleocerebel.
101. Extirparea cerebelului duce la astenie , astazie si atonie.
102. Metatalamusul este releu al sensibilatatii vizuale si auditive . Hipotalamusul regleaza
unele acte comportamentale.
103. FALSE emisfere : emisfera stanga este mai dezvoltata la stangaci .
104. FALSE fetele emisferelor : lobul parietal este situat sub scizura laterala si lobul
temporal este situat deasupra fisurii laterale.
105. Emisfere : santul hipocampului este situat pe lobul temporo occipital . Girul
hipocampic se gaseste in lobul temporo occipital . Substanta cenusie situata in profunzime
formeaza nucleii bazali (corpii striati) . Substanta alba inconjoara ventriculii cerebrali I si II .
106. Ventriculii creierului sunt formati din origiciu interventricular , ventriculi laterali ,
ventrilulul III si IV si apeductul mezencefalic.
107. Substanta alba a emisferelor este formata din fibre de proiectie , comisurale si de
asociatie. Fibrele comisurale formaeza corpul calos , formixul si comisura alba anterioara.
108. Paleocortexul este inclus in sistemul limbic . Este situat intr-o zona restransa pe fata
mediala a emisferelor cerebrale . Sediul proceselor psihice afectiv emotionale si al actelor de
comportament instinctiv.
109. Neocortexul este alcatuit din sase straturi celulare si este sediul proceselor psihice
superioare.
110. Functiile neocortexului : functiile senzitive se realizeaza prin segmentele corticale ale
analizatorilor si functiile asociative realizeaza perceptia compleaxa a lumii inconjuratoare.
111. IP Pavlov a descoperit posibilitatea incarcarii excitantilor indiferenti cu semnificatii noi
si transformarea lor in stimuli conditionali prin asociere , precesiune , dominanta si repetare.
112. Cu privire la reflexele conditionate putem spune : se inchid la nivel cortical .
Elaborarea lor se face pe baza aparitiei unor conexiuni intre centrii corticali ai analizatorului
vizual sau auditiv si ariile corticale vegetative stimulate de excitantul absolut. Se sting daca
stimulul conditionat nu este intarit din timp in timp.
113. Putem afirma despre procesele de excitatie si inhibitie corticala ca stau la baza
tuturor activitatilor nervoase.
114. Sistemul nervos vegetativ prezinta urmatoarele caracteristici : la baza activitatii
sistemului nervos vegetativ sta reflexul . SNV formeaza la nivelul diferitelor viscere , plexuri
vegetative mixte. Centrii sistemului parasimpatic sunt in nucleii parasimpatici din trunchiul
cerebral cat si in maduva sacrala S2-S4.
115. Caile sistemului nervos vegetativ : gg laterovertebrali sunt legati cu nervii spinali prin
ramuri comunicante . In cazul sistemului simpatic fibra preganglionara este mai scurta iar
cea postgg este mai lunga.
116. La capatul periferi al fibrei postganglionare parasimatice se elibereaza acetilcolina .
componenta simpatica activeaza organismul pentru aparare si lupta.exista fibre
postganglionare care elibereaza alte substante precum monoxidul de azot .
Medulosuprarelanele sunt prevazute cu inervatie parasimpatica.
117. FALSE : efectele stimularii parasimaticului asupra irisului duc la dilatarea pupilei .
Efectele stimularii parasimpatuciului asupra glandei lacrimale duc la scaderea secretiei .
118. Stimuarea SNV asupra cordului si vaselor de sange : efectul stimularii simpaticului
asupra cordului duce la cresterea frtei de contractie si duce la cresterea frecventei batailor
cordului.
119. FALSE efecte stimulare SNV : efectul stimularii simpaticului asupra gglandelor
mucoase din plamani duc la cresterea secretiei si stimularea parasimpatica a plamanilor nu
produce niciun efect.
120. FALSE stimulare SNV :stimularea simpatica a splinei nu are niciun efect.
121. Reflexe miotatice : dendritea primului neuron se termina la nivelul fusurilor
neuromusculare . axonul scurt ajunge la maduva si se bifurca . sunt monosinaptice .
122. FALSE reflexe miotatice : o ramificatie a primului neuron proprioceptiv motor face
sinapsa cu neuronul senzitiv din coarnele anterioare de aceeasi parte . au rol numai in
mentinerea pozitiei corpului . efectorul este reprezentat de fibra musculara striata .
123. Privind reflexele nociceptive sunt reflexe de aparare . receptorii sunt localizati in piele
si calea eferenta este axonul neuronilor motori .
124. Structura neuronului : neuroplasma nu contine centrozom , neuroplasma contine
neurofibrile iar neurofibrilele se gasesc in axon .
125. Privind teaca de mielina mielina accelereaza conducerea impulsului nervos . este
produsa de celula Schwann pentru axonul neuronilor SNP . pentru axonul neuronilor SNP
mielina este discontinua.
126. Privind teaca Schwann : este prezenta numai la nivelul axnului neuronilor ai SNP . se
dispune in jurul tecii de mielina.
127. Axonul neuronului este o prelungire unica si lunga . emite colaterale si se ramifica .
butonii terminali contin vezicule pline cu mediatori chimici.
128. FALSE conducerea impulsului nervos : aparitia unui potential de actiune este
consecinta repolarizarii produse de un potential de actiune anterior . toate potentialele de
actiune aparute de-a lungul dendritelor sunt consecinta primului potential de actiune la
nivelul axonului respectiv . la nivelul axonilor amielinici , un nou impuls duce la iesire de Na
iar in impulsul anterior intrare de K .
129. privind sinapsa L anestezicele scad excitabilitatea sinapselor . prin sumatie
temporala rezulta un potential mai mare.
130. In functie de tipul de energie pe care o prelucreaza receptorii sunt chemoreceptor ,
fotoreceptori si mecanoreceptori.
131. Maduva spinarii prezinta anterior fisura mediana , posterior santul median si sub
vertebra L2 se prelungeste cu conul medular.
132. FALSE meningele spinale : dura mater este separata de arahnoida prin spatiul
epidural si piamater este avasculara.
133. Meningele spinale : arahnoida este separata si de piamater printr-un spatiu prin care
circula LCR . pia mater are rol nutritiv.
134. Interneuronul este un neruon multipolar localizat in intregime in SNC . un nucleu
reprezinta un grup de corpi neuronali localizati in SNC.
135. Privind arcul reflex vegetativ fibra postganglionara ajunge la glanda sua muschiu
neted. Axonul neuronului visceroaferent patrunde in nevrax.
136. Efectul stimularii simpatice asupra tractului urinar reduce debitul urinar.
137. Efectul stimularii parasimpatice asupra splinei nu are efect , asupra tractului
gastrointestinal relaxeaza sfincterele si asupra cordului scade frecventa.
138. Sistemul simpatoadrenal intervine si in termoreglare . In reglarea secretiei salivare ,
simpaticul si parasimpaticul actioneaza complementar.
139. FALSE : sistemul simpatoadrenal nu intervine si in termoreglare , efectul stimularii
parasimpatice asupra irisului determina midriaza si asupra pancreasului creste secretia
endocrina.
140. FALSE neurotransmitatorii SNV : sinapsele care folosesc acetilcolina ACH se numes
adrenergice.
141. Parasimpaticul creste secretia exocrina a pancreasului . Fasciculele descendente
sunt situate spre interior fata de cele ascendente in cordoanele substantei albe a maduvei
spinarii . Nervul facial se distribuie si in zona cervicala .
142. Fasciculul fundamental anterior este situat cel mai profund in substanta alba a
maduvei spinarii . Celulele satelite sunt nervoglii .
143. FALSE : tractul cuprinde un grup de fibre nervoase inconjurate de tesut conjunctiv
care leaga parti din SNC .
144. Si lama cvadrigemina delimiteaza v IV .Intre fibra preganglionara si postganglionara
se elibereaza Ach si in cazul simpaticului .
145. FALSE : calea eferenta a reflexelor nociceptive este reprezentata de ramificatia
axonala a neuronului motor din coarnele anterioare de parte opusa.
146. Celulele vegetative periferice pot avea nuclei dubli . Fasciculul rubrospinal se
proiecteaza in cordoanele laterale ale maduvei spinarii .
147. Privind SNV : centrul sistemului parasimpatic poate fi si in maduva sacrala s2 s4 .
parasimpaticul nu are efect asupra splinei . fibra preganglionara a parasimpaticului este
lunga .
148. Privind reflexele : reflexul rotulian este monosinaptic , pupilodilatator este reflex
spinal vegetativ si axonul neuronului viscero aferent patrunde in nevrax.
149. FALSE : corpii aurotici sunt proprioreceptori . fibrele strionigrice se intind de la nucleii
bazali la nucleii bulbari .
150. La nivelul compartimentului senzitiv al centrului nervos sosesc informatiile culese de
la recepotri . Nervii faciali se distribuie si in regiunea temporala .
151. La aparitia unui semnal biologic absolut animalul de experienta raspunde printr-un
reflex neconditionat.
152. Organele care nu sunt prevazute cu inervatie parasimpatica sunt ficat ,
medulosuprarenala si majoritatea venelor .
153. FALSE receptori : chemoreceptorii sunt proprioreceptori . celulele amacrine ale retine
sunt stimulate de lumina . interoreceptorii primesc stimuli si de la tendoane.
154. FALSE : butonii terminali mai contin si neurofibrile si ribozomi .
155. FALSE : microglia are rol trofic . mediatorul chimic determina modificari ale
potentialului membranei presinaptice .
156. Centri reflexelor de aparare sunt polisinaptici . excitatia si inhibitia se pot concentra
intr-o zona limitata pe suprafata corticala .
157. Nucleii cohleari se afla in punte.
158. FALSE : mecanismul fundamental de functionare a SN este arcul reglex . Corpusculii
senzitivi sunt alcatuit di celule , fibre musculare si terminatii nervoase dendritice . cortul
cerebelului separa cerebelul de trunchiul cerebral.
159. FALSE : ramura meningeala a nervului spinal contine numai fibre senzitive . in
precesiune stimulul absolut trebue sa preceada excitatntul indiferent. Simpaticul creste
secretia glandelor sudoripare.
160. Neuronul inferior al sistemului piramidal poate fi situat si in nucleii motori ai nervilor
cranieni . pia mater patrunde in santurile si fisurile maduvei spinarii . interoreceptorii primesc
stimuli de la chemoreceptori .
161. Prin maduva spinarii substanta reticulata se afla in canalul ependimar pe toata
lungimea sa . fasciculele de asociatie sunt situate profund langa s cenusie .
162. FALSE caile sensibilitatii : axonul protoneuronului sens proprioceptive de control al
miscarii intra in substanta alba . fasciculul cuneat apare numai in maduva toracala si in
maduva cervicala.
163. Caile motricitatii : fibrele f piramidal strabat trunchiul cerebral . FSL ajunge in
cordonul lateral opus al maduvei . Fibrele corticonucleare ajung in nucleii motori ai nervilor
cranieni .
164. Originea reala a nervilor abducens se afla in nucleul motor al nervului din punte.
165. Privind emisferele cerebrale : lobul parietal este situat superior de scizura silvius.
Corpul calos se afla pe fata mediala . santul parieto occipital se afla pe fata mediala .
166. FALSE : axonii neuronilor viscerosenzitivi ajung in jumatatea ventrala a cornului
lateral al maduvei . potential postsinaptic excitator implica si prezenta unei fibre musculare
scheletice .
167. Inhibitia interna conditionata este specifica scoartei cerebrale . in maduva spinarii se
inchid reflexele cardioacceleratoare . sinapsele electrice apar la nivelul muschiului neted .
168. functiile asociative ale neocortexului realixeaza si semnificatia diferitelor senzatii .
nervul vag inerveaza si musculatura faringelui .
169. False : parasimpaticul cranian foloseste calea unor nervi cranieni III , VII , X si XI .
reflexele conditionate se inchid la nivel subcortical . in regiunea sacrala exista o pereche de
nervi spinali .
170. Nervii cranieni : nervul IV are originea reala in nucleul trohlear in mezencefal.

SISTEMUL OSOS SI ARTICULATIILE

1 . Miscarea este una dintre insusirile caracteristice ale organismelor vii.

Realizeaza locomotia.
Se asigura prin sistemul muscular – componenta activa.

2.Miscarea se asigura prin sistemul osteo-articular-cu rol pasiv.

Miscarea asigura miscarile corpului si ale unor segmente ale sale.
Miscarea este una dintre insusirile organismelor vii.
Miscarea realizeaza locomotia.
3.Osteogeneza consta in transformarea tesutului cartilaginos al embrionului in scheletul
osos al adultului.
Este un proces prin care are loc dezvoltarea oaselor.
4.Oasele dupa originea lor se clasifica in : oase de membrana dezvoltate prin osificare
desmala .
Oase de cartilaj dezvoltate prin osificare
encondrala
 oase de membrana, dezvoltate prin osificare
endoconjunctiva.
5.Osificare este de doua feluri : desmala si encondrala
6.Osificarea desmala se mai numeste si de membrana.
Se realizeaza pe seama periostului.
Determina si cresterea in grosime a oaselor lungi.
7.Osificarea de membrana da nastere oaselor boltii cutiei craniene.
Da nastere partial claviculei si mandibulei.
Determina si cresterea in grosime a oaselor lungi , pe seama periostului.
8.Osificarea encondrala da nastere oaselor membrelor, oaselor scurte si oaselor bazei
craniului .9.Osificarea encondrala asigura cresterea in latime a oaselor .
Asigura cresterea in grosime a oaselor lungi.
10.Osteogeneza presupune transformarea tesutului cartilaginos al embrionului in tesut osos
al adultului.
Osificarea desmala este numita si de membrana .
Osificarea desmala realizeaza cresterea oaselor lungi pe seama periostului.
11.Osificarea encondrala realizeaza cresterea oaselor de la baza craniului.
In isificarea primara apar centre de osificare initial la nivelul diafizei .
Osteogeneza este un proces prin care are loc dezvoltarea oaselor.
12.Osificarea primara se mai numesc si centre de osificare dar apar prima data in diafiza.
Osificare primara apare mai tarziu in epifiza, dupa ce oasele au ajuns aproape de
dimensiunile finale .
Osificarea primara apare numai la oasele lungi.
13.Scheletul cuprinde toate oasele asezate in pozitie anatomica .
14.Oasele lungi sunt : humerus , radius si ulna.
15.Oasele lungi care alcatuiesc scheletul membrului superior sunt radius , ulna si
humerusul.
16.Oasele late participa la formarea bazinului osos.
Intra in alcatuirea craniului.
Sunt reprezentate de oase la care predomina inaltimea si latimea.
17.Rotula este un os sesamoid.
Este situat in grosimea tendonului cvadricepsului femural.
18.Scheletul capului este alcatuit din neurocraniu si viscerocraniu.
Neurocraniul adaposteste encefalul.
Viscerocraniul contine segmente periferice ale unor organe de simt.
19.In alcatuirea scheletului capului intra neurocraniul si viscerocraniul.
20.oasele care apartin neurocraniului sunt temporalul , etmoidul si oasele parietale .
21.Oasele care participa la formarea neurocraniului sunt sfenoid , parietal si occipital.
22.Neurocraniul este format din patru oase nepereche si doua oase pereche.
23.Oasele nepereche care formeaza neurocraniul sunt occipitalul , frontalul .
24.Viscerocraniul este format din doua oase nepereche.
Este format si din sase oase perechi.
25.Oasele care intra in alcatuirea viscerocraniului sunt oasele nazale, zigomaticul ,
mandibula si cornetele nazale inferioare.
26.Oasele nepereche care intra in alcatuirea viscerocraniului sunt mandibula si vomerul.
27.Oasele perechi care intra in alcatuirea viscerocraniului sunt maxila , palatinul , cornetele
nazale inferioare si lacrimalul.
28.Scheletul trunchiului este format din : coloana vertebrala , stern , bazin osos.
29.Coloana vertebrala sustine corpul .
Protejeaza maduva spinarii .
Reprezinta scheletul axial.
30.Coloana vertebrala este formata din trei regiuni .
Coloana vertebrala are rol in protejarea trunchiului cerebral.
31.Coloana vertebrala este alcatuita din cinci regiuni : cervicala , toracala , lombara, sacrala
si coccigiana.
Vertebre , care au corpul vertebral anterior.
32.Vertebrele prezinta un corp vertebral situat anterior.
Un arc vertebral situat posterios .
Pediculi vertebrali situati intre corpul vertebral si arcul vertebral.
33.Osul sacru este un os median , nepereche.
Se articuleaza lateral cu coxalul.
Sacrul se uneste cu baza coccisului .
Este format din 5 vertebre sacrale.
34.Coccigele este format din 4-5 vertebre coccigiele.
Se uneste cu sacrul.
35.Coloana vertebrala prezinta curburi in plan sagital cu concavitatea anterioara numita
cifoza .
Curburi atat in plan sagital cat si in plan frontal.
36.Atlasul este prima vertebra cervicala .
Cifoza este o curbura a coloanei vertebrale care se gaseste in regiunea toracala si sacrala .
Scoliozele sunt curburi ale coloanei vertebrale, care au convexitatea la stanga sau la
dreapta.
Vertebrele toracale sunt situate intre vertebrele cervicale si vertebrele lombare.
37.Toracele osos este format anterior de stern.
Corpul sternului se articuleaza cu cartilajele costale.
Toracele osos este format posterior de coloana vertebrala.
38.Sternul este un os lat , situat posterios.
Sternul ramane cartilaginos pana la varsta de 30 de ani.
Sternul este format din corp si apendice xifoid.
39.Coastele sunt arcuri osteocartilaginoase.
Coastele sunt situate in partea laterala a toracelui .
Coastele sunt in numar de 12 perechi .
Coastele sunt arcuri ce se intind de la coloana vertebrala la stern.
40.Perechile VIII, IX, X sunt de asemenea adevarate.
Posterior scheletul toracelui este format din 12 vertebre lombare.
41.Scheletul toracelui, posterior este format din 12 vertebre toracale.
Perechile de coaste VIII,IX,X se articuleaza cu sternul prin intermediul coastei VII.
Ultimele doua coaste nu au cartilaj.
Coastele sunt alcatuite posterior dintr-un arc osos , care se articuleaza cu vertebrele
toracale.
42.Scheletul membrelor superioare este format din scheletul centurii scapulare si scheletul
membrului superior liber.
Centura scapulara este formata de clavicula si omoplat.
Centura scapulara leaga membrul superior de torace.
Centura scapulara este formata de clavicula si scapula.
43.Clavicula este un os lung de forma literei S culcata.
Clavicula se uneste medial cu manubriul sternal.
44.Scapula este un os lat .
Un os care se articuleaza cu clavicula .
Un os care se articuleaza lateral cu humerusul .
Un os de forma triunghiulara cu baza in sus.
45.Scheletul bratului este format din 8 oase carpiene.
Scheletul antebratului este format din humerus.
Scheletul mainii este format din falange.
46.Scheletul membrelor superioare cuprinde ulna si humerusul.
47.Centura scapulara leaga membrul superior de torace si este formata din clavicula si
omoplat.
48.Radiusul se articuleaza cu humerusul .
Policele prezinta 2 falange.
Degetul I prezinta 2 falange.
49.Scheletul membrelor inferioare este format din scheletul membrului inferior propriu zis si
centura pelvina
Centura pelvina este formata din oasele coxale anterios si din sacru posterior.
Cele doua oase coxale impreuna cu sacrul formeaza bazinul osos.
50.Osul coxal provine din sudarea a trei oase : ilion , ischion si pubis.
Sudarea celore trei oase se datoreaza statiunii bipede.
51.Scheletul coapsei este format de femur si coxal.
Rotula este un os patrulater , cu baza in sus.
52.Scheletul gambei este alcatuit din doua oase.
Tibia este un os al gambei situat medial.
Fibula face parte din scheletul gambei.
53.la picior falangele halucelui sunt in numar de 2.
Oasele tarsiene sunt in numar de 7.
Falangele sunt in numar de 14.
54.Oasele indeplinesc rol de parghii ale aparatului locomotor.
Oasele indeplinesc rol de protectie a unor organe vitale.
Oasele indeplinesc rol in metabolismul fosforului.
Oasele indeplinesc rol de sediu principal a unor organe hematopoetice.
55.Oasele au roluri functionale si anume retin unele substante toxice din organism cum ar fi
Hg, Pb, F.
56.Parghiile aparatului locomotor sunt de gradul I , care este realizat de articulatia craniului
cu coloana vertebrala.
Actionate de muschi , asigurand sustinerea corpului
Raspunzatoare de locomotie.
57.Oasele au rolul de a proteja organele vitale si anume cutia craniana protejeaza creierul.
Cutia toracica protejeaza inima si plamanii.
Pelvisul osos protejeaza organele pelvine.
58.Maduva rosie se gaseste la toate oasele copiilor.
Oasele late la adult contin maduva hematogena.
Maduva diafizelor oaselor lungi este nefunctionala la varstnici.
59.Oasele reprezinta principalul rezervor de substante minerale ale organismului .
Osul este alcatuit dintr-on matrice organica solida.
Matricea organica solida este intarita de depozitele de saruri de calciu.
60.Matricea organica a osului este alcatuita din 90-95% din fibre de colagen.
Oseina se formeaza din fibrele de colagen si substanta fundamentala.
Cea mai importanta substanta cristalina este hidroxiapatita.
61.Articulatiile sunt organe de legatura intre oase.
Sunt sediul miscarilor.
Se impart si dupa gradul de mobilitate.
62.Articulatiile sunt clasificate dupa gradul de mobilitate.
63.Dupa gradul de mobilitate, articulatiile sunt impartite in sinartroze si diartroze.
64.Sinartrozele reprezinta articulatii fixe si impobile.
65.In sindesmoze se interpune tesut fibros.
In sincondroze se interpune tesut cartilaginos.
66.Diartrozele reprezinta articulatii semimobile si mobile.
67.Amfiartrozele reprezinta articulatii semimobile.
Articulatiile dintre corpii vertebrali .
Articulatii cu suprafete plane sau usor concave.
68.Artrodiile sunt diartroze.
Artrodiile sunt articulatii sinoviale.
Artrodiile au mobilitate mare.
69.Artrodiile prezinta urmatoarele elemente structurale : suprafete articulare, capsula ,
membrana , cavitate si ligamente articulare.
70.Articulatia genunchiului este alcatuita din cavitate articulara , menisc, rotula si membrana
sinoviala.
71.Scheletul uman in pozitie anatomica inseamna ca palmele privesc anterior.
72.Vertebra lombara prezinta apofiza spinoasa posterior.
Prezinta 2 apofize transverse.
Prezinta apofiza articulara superioara.
73.Coloana vertebrala cuprinde 4 regiuni.
Contine 8 vertebre cervicale.
Prima vertebra cervicala se numeste axis.
Varful sacrului se articuleaza cu vertebra lombara 5.
74.Fibula face parte din scheletul gambei.
Ulna face parte din scheletul antebratului.
75.Coastele , primele sapte perechi sunt adevarate.
Sunt situate in partea laterala a toracelui.
76.Oasele late sunt parietal si coxal.
77.Sternul este un os lung.
Este format din manubriu , corp si apendice vermiform.
78.Miscarea realizeaza miscarile tuturor segmentelor corpului.
Se asigura prin sistemul osos componenta pasiva.
79.Miscarea se asigura prin sistemul muscular cu rol activ.
Asigura si miscarile corpului.
Muschii actioneaza supra oaselor asigurand si sustinerea corpului.
80.Osteogeneza este un proces prin care are loc cresterea si dezvoltarea oaselor.
In geneza, apara o cavitate medulara diafizara.
Consta in transformarea tesutului fibro conjunctiv al embrionului in scheletul osos al
adultului.
81.Prin osificarea endoconjunctiva se formeaza parietalele.
82.Oasele se clasifica in oase de membrana dezvoltate prin osificare desmala, de exemplu
frontalul.
Oase de cartilaj dezvoltate prin osificare encondrala de exemplu ulna .
Oase de cartilaj dezvoltate prin osificare encondrala de exemplu temporalul.
83.Osificarea este de doua feluri desmala si de membrana.
Este si osificare desmala care determina cresterea in grosime a osului vomer.
84.osificarea de membrana da nastere urmatoarelor oase : parietale si partial mandibulei.
85.Osificarea encondrala da nastere urmatoarelor oase : tibie si ulna.
86.Prin osificare encondrala al unui os lung punctul primar de osificare apare initial in epifiza
unui os lung.
Celulele cartilajelor de crestere a unui os lung prolifereaza initial spre diafiza.
Pana in jurul varstei de 20 de ani , cartilajele de crestere raman cartilaginoase.
87.Apar centre de osificare primara mai intai in diafiza.
Osificarea primara apare mai tarziu in epifiza, dupa ce oasele au ajuns aproape de
dimensiunile finale.
In jurul varstei de 20-25 de ani cartilajul diafizo-epifizar este inlocuit de tesut osos.
88.Scheletul cuprinde si oase lungi de exemplu fibula.
Cuprinde si oase lungi de exemplu radius.
89.Oasele lungi care alcatuiesc scheletul membrului inferior sunt tibia femur si scapula.
90.Privind oasele late , unele alcatuiesc bolta craniana.
91.Oasle escurte sunt carpienele.
92.Rotula intra in alcatuirea articulatiei genunchiului.
93.Oasele alungiste sunt coastele si clavicula.
94.Viscerocraniul contine segmente centrale ale organelor de simt.
Viscerocraniul contine segmentele intermediare ale organelor de simt.
95.Neurocraniul : osul temporal este un os pereche.
Osul etmoid este un os nepereche .
Osul occipital se afla in regiunea posterioara a neurocraniului.
96.Oaslee care participa la formarea neurocraniului cu exceptia sunt palatinul si vomerul.
97.VIscerocraniul este format din sase oase pereche si doua oase nepereche.
Este format si din zigomatic ca os pereche.
98. In alcatuirea viscerocraniului particia urmatoarele oase cu exceptia etmoidului si
sfenoidului.
99.In alcatuirea viscerocraniului participa cornetele nazale inferioare, vomerul , zigomaticul
si maxila.
100.Occipitalul se afla intre temporale (lateral) si parietale (superior)
Zigomaticul prezinta suturi craniene cu frontalul , temporalul si cu maxila.
Oasele palatine fac parte din viscerocraniu.
101.Scheletul trunchiului cuprinde coloana vertebrala , bazin , stern si coaste.
102.Coloana vertebrala cuprinde si 12 vertebre toracale.
Este situata in partea mediana si posterioara a corpului.
Reprezinta scheletul axial al corpului.
Permite executarea unor miscari ale membrelor.
103.coloana vetebrala ,din punct de vedere topografic este alcatuita din 5 regiuni.
Cuprinde si coloana vertebrala dorsala.
Esista 4-5 vertebre coccigiene.
104.Rolurile coloanei vertebrale sunt de as de sustinere a corpului.
Protectia maduvei spinarii .
Executarea unor miscari ale capului.
105.Privind vertebrele :
canalul vertebral adaposteste maduva.
Prima vertebra cervicala se numeste atlas.
106.Vertebrele prezinta un corp vertebral situat anterios , un arc vertebral situat posterior si
pediculi vertebrali situati intre corpul vertebral si arcul vertebral.
107.O vertebra tip prezinta 2 apofize articulare superioare, 1 apofiza spinoasa.
108.Sacrul are baza orientata in jos.
Baza sacrului se articuleaza cu bazz coccisului.
Fetele laterale se artiuleaza cu vertebreel lombare.
109.Sacrul este un os medial.
Este un os nepereche.
Fetele laterale prezinta suprafete articulare.
Are baza orientata superior.
110.Coccigele : este format din 4-5 vertebre coccigiene.
Are forma triunghiulara .
Prin baza sa se uneste cu varful sacrului.
Este un os median.
111.Coloana vertebrala : cifoza in regiunea sacrala.
Lordoza in regiunea cervicala.
112.In plan sagital se numesc cifoze cand au concavitatea anterior.
Se numesc lordoze de ex regiunea lombara.
Se numesc cifoze de ex regiunea sacrala.
113. Axisul este a doua vertebra toracala.
Osul sacru rezulta din fuzionarea a 4 vertebre lombare.
Cifozele sunt curburi cu convexitatea anterior.
Vertebrele cervicale sunt in numar de 8 , corespunzator nervilor spinali.
114. Simfiza pubiana se afla in partea anterioara a bazinului.
Vertebrele toracale sunt in numar de 12.
115.Fetele anterioare ale sacrului prezinta suprafete articulare.
Coxalul este format din ilion si ischion.
116.Sternul situat anterior, este un os lat.
Sternul , situat pe linia mediana a toracelui , este un os lat.
Fetele laterale prezinta suprafete articulare.
117.Osul maxilar este un os pereche.
118.Coastele sunt arcuri osteocartilaginoase , situate in partea laterala a toracelui.
Prezinta posterior un arc osos.
119.Perechile VIII , IX , X se articuleaza cu sternul prin intermediul cartialului coastei VIII.
Ultimele doua coaste au cartilaj comun.
120.Topografix , coloana vertebrala este alcatuita din 5 regiuni.
Baza coccisului se articuleaza cu varful sacrului .
Clavicula se articuleaza cu manubriul sternal .
Coastele libere sunt XI si XII
121.Scheletul membrelor superioare : Este format din scheletul centurii scapulare si
scheletul membrului superior liber.
Centura scapulara este formata de clavicula si omoplat.
122.Clavicula prezinta doua epifize.
Clavicula se articuleaza medial cu corpul sternal.
123.Clavicula se articuleaza lateral cu humerusul.
124.Humerusul se articuleaza cu scapula.
In pozitie anatomica radiusul este situat lateral de ulna.
Humerusul alcatuieste singur scheletul bratului .
Si ulna face parte din antebrat.
125. Scheletul membrelor superioare cuprinde ulna si humerusul.
126. Fiecarui deget ii corespunde un metacarpian.
127. Centura pelviana nu leaga membrul superior de scheletul trunchiului.
Si ischionul participa la formarea pelvisului osos.
128. Osul coxal provine din sudarea a trei oase : ilion ischion si pubis
Sudarea celore trei oase se datoreaza si modului de locomotie.
Osul coxal se articuleaza cu femurul.
129. Privind scheletul membrelor inferioare :Ilionul este pozitionat superior de ischion.
Adaptarea la statiunea bipeda a determinat sudarea celor trei oase : ilion ischion si pubis.
Femurul alcatuieste singur scheletul coapsei.
130. Privind scheletul gambei fibula este un os lung , mai subtire fata de tibie.
131. Rotula este situata in fibrele muschiului cvadriceps.
Fata anterioara a rotulei se articuleaza cu epifiza distala a femurului.
Este un os alungit.
132. Scheletul piciorului : falangele degetului I sunt in numar de doua.
In continuarea metatarsienelor se afla falangele degetelor.
Falangele sunt in numar de 14.
132. Scheletul membrelor inferioare : Este format din centura pelvina si scheletul membrului
inferior propriu zis .
Femururl este cel mai lung os al corpului .
Degetul I al piciorului se numeste haluce.
134. Rolurile functionale ale oaselor sunt :
Rol de protectie a vezicii urinare prin bazinul osos.
Rol de protectie a plamanilor prin cutia toracica
Rol antitoxic.
135.Canalul auditiv exter face parte din osul sfenoid
O vertebra tip are si doua apofize spinoase
Fibula se articuleaza cu femurul si tibia
136.Osul zigomatic se afla in portiunea anterolaterala a viscerocraniului .
Omoplatul se articuleaza cu humerusul.
Artrodiile sunt articulatii mobile cu 5 elementre structurale.
137.Substantele toxice retinute in oase se elibereaza treptat in sange, iar in final se
elibereaza prin excretie renala.
Scolioza este o curbare laterala a coloanei vertebrale.
Osul sfenoid se formeaza prin osificare encondrala.
Clavicula se articuleaza cu manubriu sternal.
138. Cornetele nazale superioare fac parte din viscerocraniu.
Epifiza proximala a femurului se articuleaza cu sacrul.
Oasele contin 20-80 % apa.
139. Frontalul este un os lat.
Pe seama periostului , se realizeaza cresterea in grosime a ulnei prin osfiicare desmala.
Bazinul osos asigura protectie osoasa si pentru ovar si uter.
140.Viscerocraniul este alcatuit din 14 oase.
Scheletul mainii cuprinde 27 oase.
Centura scapulara cuprinde 2 oase.
Centura pelvina cuprinde 2 oase.
141. Intre oasele parietale si occipital se interpune tesut fibros.
Clavicula este dispusa superior de prima coasta.
Hidroxiapatita este o substanta cristalina din structura oaselor.

REPRODUCATOR

1. Aparatul genital feminin are rol in functia de reproducere , este alcatuit din ovar cai
genitale si glande genitale externe.
2. Ovarul este un organ pereche si are functie mixta.
3. Ovarul secreta estrogeni si progesteron , are forma unui ovoid turtit si cantareste 6-8
g.
4. Privint fata laterala a ovarului se afla pe peretele lateral al cavitatii pelviene , ocupa
fosa ovariana , este una din cele doua fete ale ovarului.
5. Structura ovarului : la suprafata este acoperit de un epiteliu simplu , sub epiteliu se
afla un invelis conjunctiv albugineea si parenchimul este format din medulara si corticala.
6. Structura ovarului : zona medulara contine vase sangvine , limfatice si fibre nervoase
vegetative. Zona corticala contine foliculi ovarieni .
7. Foliculii ovarieni pot fi primordiali secundari si maturi . se gasesc in zona corticala ,
un folicul secundardevine folicul matur si se afla in diferite stadii de evolutie.
8. Eliminarea ovocitului se face prin ovulatie , are loc in a 14-a zi a ciclului , dupa
eliminarea lui foliculul ovarian matur se transforma in corp galben .
9. Vascularizatia ovarului este asigurata de artera ovariana si o ramura ovariana din
artera uterina , vena ovariana dreapta care se varsa in vena cava inf , vena ovariana stanga
care se varsa in vena renala stanga .
10. Trompele uterine sunt doua conducte musculo membranoase care comunica cu
uterul prin ostiile uterine si se deschis in cavitatea abdominala prin extrermitatea laterala .
11. Uterul este situat in cavitatea pelviana , este un organ cavitar musculos si impar si
este interpus intre trompele uterine si vagin .
12. Uterul prezinta corp col si istm uterin . Prezinta la exterior perimetrul , numai la
nivelul corpului uterin . Endometrul este considerat stratul functional al uterului .
13. Vaginul este conduct musculo conjunctiv , are 7-9 com prin extremitatea superioara
se insera pe col .
14. Structura vaginului prezinta la exterior un strat muscular format din fibre netede , la
interior o mucoasa formata din epiteliu pavimentos stratificat.
15. Vulva este un organ genital extern ,are forma unei fante alungite in sens sagital si
este marginita lateral de catre cele doua repliuri cutanate.
16. Vulva doua labii mari si doua labii mici , bulbii vestibulari sunt situati la baza labiilor
mari , in vestibului vaginal se deschide anterior uretra si posterior vaginul .
17. Glanda mamara este o glanda pereche , este situata pe peretele toracic anterior , in
interv coastelor III –VII . este sediul a numeroase procese patologice.
18. Aparatul genital masculin este format din testicule , conducte spermatice , prostata ,
glande bulbouretrale si organe genitale externe .
19. Testiculul este glanda genitala masculina , are o greutate de 25 grame , are forma
unui ovoid turtit tranversal , ii este anexat epididimul .
20. Structura testiculului prezinta la suprafata albugineea , parenchimul testicular este
imparitt in lobuli testiculari , contine canalul epididimar care se continua cu canalul deferent .
21. Tubii seminiferi contorti sunt continuati de tubii drepti , se deschid in reteaua
testiculara .
22. privind caile spermatice sunt conducte de eliminare a spermiilor si a lichidului
spermatic .
23. Vezicula seminala este un organ pereche , are rol secretor si o lungime de 4-5 cm si
latime de 2 cm.
24. Prostata este un organ glandular exocrin , vascularizatia arteriala este de artera
prostatica ramura din iliaca interna .
25. Penisul este format din radacina si corp , corpul prezinta la extremitatea anterioara
glandul , organele erectile sunt repr de doi corpi cavernosi si unul spongios .
26. Testiculul si ovarul sunt glande mixte.
27. Activitatea testiculului si ovarului devine evidenta la pubertate .
28. Ovarul prezinta dubla activitate , formarea folicululor maturi si ovulatia .
29. Fiecare ovar contine la nastere cateva sute de mii de foliculi primordiali.
30. Durata medie a ciclului : 28 zile .
31. Perioada preovulatorie : din ziua 1 pana in 14.
32. Perioada postovulatorie : din ziua 15 pana in prima zi a menstruatiei .
33. Ovulatia are loc in ziua a 14-a.
34. Ovulatia si formarea corpului galben sunt stimulate de LH .
35. Daca fecundatia nu are loc ovulul se elimina in ziua 19,20 a ciclului .
36. Ovulul ramane viabil si capabil sa fecundeze nu mai mult de 24 de ore dupa ce a fost
expulvat din ovar .
37. Hormonii androgeni ai caror reprezentat principal este testosteronul sunt secretati de
celulele intestitiale testiculare leydig .
38. Ciclul ovarial este insotit de modificari la nivelul uterului , vaginului si glandelor
mamare .
39. Actiunea estrogenilor este de a stimula dezvoltarea organelor gen feminine ,
mucoasei uterine , glandelor mamare si apar si se dezvolta caracterele sexuale feminine.
40. Hormonii sexuali feminini sunt estrogen si progesteron.
41. Corpul galben secreta estrogeni si progesteron .
42. Secretia corpului galben este stimulata de Lh si prolactina.
43. Corpul galben nefecundat involueaza dupa 10 zile , se transforma in corp alb si daca
ovulul a fost fecundat activitatea corpului galben se prelungestecu inca 3 luni.
44. In timpul sarcinii corticosuprarenala si placenta secreta estrogen si progesteron
.Reglarea secretiei ovariene se face prin feedback negativ hipotalamo hipofizo ovarian
.Cauza menopauzei o reprezinta epuizarea ovarelor . La 40-50 de ani ciclurile sexuale ale
femeii devin neregulate si la mai multe dintre ele ovulatia nu se produce .
45. Testiculul indeplineste functia spermatogenentica si endocrina .
46. Functia spermatogenetica are loc la niv tubului seminifer si incepe cu pubertatea .
Spermiile se inmagazineaza in epididim si isi mentin fertilitatea aprox 1 luna si sunt eliminate
prin ejaculare .
47. Sperma ejaculata in cursul actului sexual masculin este alcatuita din lichidele
provenite din canalul ependimar si deferent , vezicule seminale si glanda prostatica si
glandele mucoase .
48. Testosteronul este un hormon lipidic cu structura sterolica .Actiunea sa consta in
stimularea cresterii organelor genitale masculine si aparactia caracterelor sexuale
secundare la barbat . este un puternic anabolizant proteic.
49. Spermiile sunt celule haploide . Celulele primordiale spermatogoniile sunt diploide si
procesul de speramtogeneza se desfasoara in mai multe etape de diviziune ecuationala si
apoi reductionala .
50. Reglarea secretiei de testosteron se face prin mecanism de feedback negativ sub
influenta LH hipofizar .Hipersecretia de testosteron duce la pubertate precoce si hiposecretia
duce la infantilism genital .
51. Vascularizatia venoasa a trompelor uterine este asigurata de venele tubare ce se
deschid in venele ovariene si uterine . Venele vulvei se deschid in iliaca interna .
52. FALSE : albugineea ovarului contine un epiteliu simplu . De la interior la exterior
structuea uterului este endometru perimetru si miomentru . Clitorisul este situat la baza
labiilor mari .
53. Privind caile genitale feminine miometrul uterin este format din musculatura neteda .
54. Tunicile scotale se continua cu structurile peretelui abdominal anterior . vezicula
seminala stanga see afla lateral de canalul deferent stang. Venele penisului se deschid in
vena rusinoasa interna .
55. FALSE : celulele tubilor seminiferi contorti secreta testosteron . prostata este situata
posterior de uretra si pielea penisului se continua numai cu pielea scrotului .
56. In perioada preovulatorie au loc si diviziuni reductionale la nivelul ovocitului.
57. pornind de la testicul : canale eferente , epididimar , deferent , ejaculator si uretra.
58. In perioada postovulatorie corpul galben secreta horm pentru pastrarea sarcinii .
59. FALSE : ciclul ovarian nu este insotit de modificari la nivelul vaginului . testosteronul
nu are rol in mentineerea tonusului epiteliului spermatogenetic .
60. Cresterea de gonadotropine in cadrul ciclului : este insuficient cunoscuta , estrogenul
are un efect normal de feedback negativ care intervine pe tot parcursul ciclului . Numai
anumite celule foliculare incep sa secrete progesteron in cantitgati mici .
61. Pe cervix se insera vaginul . Sangele venos al prostatei este colectat de iliaca interna
.
62. FALSE : spermatocitul secundar este diploid , canalul deferent se uneste cu canalul
veziculei seminale la nivelule varf prostatei .
63. Venele epididimului se varsa in vena cava inferioara.
64. FALSE : perimetrul o tunica seroasa se gaseste la exteriorul uterului . epididimul nu
face parte din conductele seminale . acrozomul este o piesa de componenta a flagelului .
65. Privind ovarul : corpul alb contine tesut cicatricial . zona medulara ovariana contine si
vene. La interior cuprinde o structura glandulara – parenchim.

Sistemul Respirator

1.Sistemul respirator cuprinde caile respiratorii , plamanii si faringele.

2.Caile respiratorii sunt reprezentate de bronhii , trahee , cavitatea nazala , faringe si laringe.
3.Afirmatii false despre caile respiratorii :
Laringele este un organ cu o singura functie , cea fonatorie.
Cavitatea nazala este formata din doua spatii asimetrice , numite fose nazale.
Traheea este un organ sub forma de tub care continua fosele nazale.
4.Traheea : este un organ sub forma de tub ce continua laringele ; are o lungime de 10-12
cm ; la nivelul vertebrei T4 se divide in doua bronhii.
5.Plamanii reprezinta principalele organe ale respiratiei ; organe situate in cavitatea toracica
; organe ce prezinta o capacitate totala de 5000 ml aer ; organe ce prezinta o capacitate
totala cu variatii individuale.
6.Pleurele inveleste fiecare plaman ; prezinta doua foite , una viscerala si una parietala ;
intre foitele pleurale se afla cavitatea pleurala .
7.Afirmatii false despre arborele bronsic :
Ultimele ramificatii ale arborelui bronsic sunt ductele alveolare .
De la ductele alveolare pleaca bronhiolele respiratorii .
Peretii saculetilor alveolari nu sunt compartimentati in alveole pulmonare.
8.Acinul bronho-pulmonar cuprinde bronhiole respiratorii , ducte alveolare , saculeti alveolari
si alveole pulmonare.
9.Membrana alveolo-capilara este situata in jurul alveolelor ; este reprezentata de o bogata
retea de capilare ; la nivelul ei au loc schimburile de gaze dintre alveole si sange ; se mai
numeste membrana respiratorie .
10.Din punct de vedere functional respiratia prezinta : difuziunea O2 si CO2 intre alveolele
pulmonare si sange ; ventilatia pulmonara ; transportul O2 si CO2 prin sange si lichidele
organismului catre si de la celule ; reglarea ventilatiei .
11.Afirmatii false despre ventilatia pulmonara :
Transportul O2 prin sange si lichidele organismului catre celule .
Variatiile ciclice ale volumului cutiei toracice urmate de miscarile in sens opus ale plamanilor
.
12. Ventilatia pulmonara :
Cuprinde variatiile ciclice ale volumului cutiei toracice urmate de miscarile in acelasi sens ale
plamanilor .
Variatia dimensiunilor plamanilor prin distensie si retractie .
Participarea pleurei la miscarile plamanilor in acelasi sens cu cele ale cutiei toracice.
13. Mecanica ventilatiei pulmonare presupune : miscari de ridicare si coborare ale coastelor
si miscari de ridicare si coborare ale diafragmei .
14.Inspiratia de repaus este determinata de alungirea cutiei toracice ; contractia diafragmei
si de ridicarea grilajului costal.
15.Diafragmul : separa cavitatea toracica de cea abdominala , este un muschi striat.
16.Contractia diafragmei trage in jos fata bazala a plamanilor ; determina alungirea cutiei
toracice si reprezinta principala cale de expansionare a plamanilor in respiratia de repaus.
17.Muschii care intervin in inspiratie sunt muschii care determina ridicarea coastelor ;
muschii gatului si diafragma.
18.Muschii care intervin in expiratie sunt muschii drepti abdominali si muschii care determina
coborarea coastelor.
19.In timpul expiratiei linistite au loc comprimarea plamanilor ; relaxarea diafragmei si
retractia elastica a plamanilor .
20.Presiunea pleurala este presiunea din spatiul cuprins intre pleura parietala si cea
viscerala ; variaza cu fazele respiratiei si in mod normal este mai mica decat presiunea
atmosferica.
21.Presiunea alveolara este presiunea din interiorul alveolelor pulmonare ; in timpul unei
inspiratii normale devine -1cmH2O;scade sub valoarea presiunii atmosferice in timpul
inspiratiei.
22.Inspiratia de repaus corespunde cu patrunderea in plaman a unui volum aproximativ de
500ml aer ; dureaza 2 secunde .
23.Fortele elastice pulmonare(de recul ) care stau la baza realizarii expiratiei sunt fortele
elastice ale tesutului pulmonar insusi ; fortele elastice produse de tensiunea superficiala a
surfactantului ; fortele elastice produse de tensiunea superficiala a lichidului tensioactiv care
captuseste la interior peretii alveolari si fortele elastice produse de tensiunea superficiala a
lichidului tensioactiv care captuseste la interior si alte spatii aeriene pulmonare.
24.In alveole exista aer , surfactant si forte de tensiune superficiala.
25.Spirometria reprezinta o metoda simpla pentru studiul ventilatiei pulmonare ; inregistrarea
volumului aerului deplasat spre interiorul si exteriorul plamanilor ; si este o metoda care
utilizeaza spirometrul.
26.Volumul curent reprezinta volumul de aer inspirat si expirat in timpul respiratiei normale si
are o valoare de 500 ml aer.
27.Volumul inspirator de rezerva este un volum suplimentar de aer care poate fi inspirat
peste volumul curent si are o valoare de cca 1500 ml aer.
28.Volumul expirator de rezerva reprezinta cantitatea suplimentara de aer cu valoare de
1500 ml aer care este eliminata printr-o expiratie fortata dupa expirarea unui volum curent.
29.Volumul rezidual reprezinta volumul de aer care ramane in plaman si dupa o expiratie
fortata si are o valoare de 1500 ml .
30.Capacitatea inspiratorie este egala cu suma dintre volumul curent si volumul inspirator de
rezerva si reprezinta cantitatea de aer pe care o persoana o poate respira , are o valoare de
2000 ml aer.
31. Capacitatea reziduala functionala este egala cu suma dintre volumul expirator de
rezerva si volumul rezidual si reprezinta cantitatea de aer care ramane in plaman la sfarsitul
unei expiratii normale si are o valoare de 3000 ml aer.
32.Capacitatea vitala este egala cu suma dintre volumul inspirator de rezerva , volumul
curent si volumul expirator de rezerva si are o valoare de 3500 ml aer.
33.Capacitatea pulmonara totala este egala cu capacitatea vitala plus volumul rezidual , are
o valoare de 5000 ml aer si reprezinta volumul maxim pana la care pot fi expansionati
plamanii prin efort inspirator maxim .
34. Volume pulmonare determinate prin spirometrie sunt : volumul curent , volumul expirator
de rezerva si volumul inspirator de rezerva .
35.Debitul respirator este minut-volumul respirator ; cantitatea totala de aer deplasata in
arborele respirator in fiecare minut si este egala cu 9 litri/minut in repaus .
36.Ventilatia alveolara este volumul de aer care ajunge in zona alveolara a tractului
respirator in fiecare minut si valoarea sa medie este de 4,5//5 ml/minut .
37.Transportul gazelor respiratorii prin membrana alveolo capilara se realizeaza prin transfer
pasiv , dinstre zona cu presiune mai mica inspre zona cu presiune mai mare adica prin
difuziune.
38. Membrana alveolocapilara (respiratorie) este alcatuita din surfactant , epiteliu alveolar si
interstitiu pulmonar.
39.Membrana alveolocapilara : suprafata sa totala este de 50-100 m2 si grosimea sa medie
este de 0,6 microni .
40.Factorii care influenteaza rata difuziunii gazelor prin membrana alveolocapilara sunt
dimensiunile membranei respiratorii ; presiunea partiala a gazului in capilarul pulmonar ;
presiunea partiala a gazului in alveola si coeficientul de difuziune a gazului.
41. Presiunea partiala a O2 din sangele care intra in capilarul pulmonar este de 40 mmHg.
42.Gradientul de presiune al O2 intre sangele din capilarele pulmonare si aerul alveolar este
de 60 mmHg.
43.Gradientul de presiune al CO2 intre sangele din capilarele pulmonare si aerul alveolar
este de 6 mmHg.
44.Presiunea partiala a CO2 in sangele care paraseste capilarul pulmonar este de 40mmHg
.
45.Timpul necesar pentru egalizarea presiunilor partiale alveolara si sangvina a O2 este de
0,75 secunde in conditiile de efort fizic , 0,25 secunde in conditiile de repaus si 0,75 secunde
in conditiile expunerii la altitudine.
46.Sangele care intra in capilarele pulmonare contine CO2 la o presiune partiala de
46mmHg si O2 la o presiune partiala de 400mmHg.
47.Formele de transport sanguin ale O2 sunt de 1,5% dizolvat fizic in plasma ; sub forma de
combinatie reversibila cu ionii de fier din structura hemoglobinei si 98,5% sub forma de
oxihemoglobina .
48.CO2 este transportat prin sange sub forme : dizolvat fizic in plasma 5% ; sub forma de
bicarbonat plasmatic 90% si sub forma de carbaminohemoglobina 5%.
49.Reglarea ventilatiei se realizeaza de catre centrii nervosi din bulb si punte , pe baza
stimulilor primiti si de la chemoreceptorii din bulb si punte si pe baza stimulilor primiti si de la
unele vase de sange .
50.Caile respiratorii : orificiile narinare sunt doua orificii exterioare ale foselor nazale ;
traheea se divide in doua bronhii la nivelul vertebrei T4.
51.Arborele bronsic : peretii saculetilor alveolari sunt compartimentati in alveolele pulmonare
; pe suprafata alveolelor se afla o retea capilara si in jurul alveolelor se afla o bogata retea
de capilare .
52.Presiunea alveolara : inspiratia dureaza 2 secunde ;este presiunea din interiorul
alveolelor pulmonare si in timpul unei expiratii normale , presiunea din alveole este de
+1cmH2O.
53.Afirmatii false despre volumele pulmonare :
Volumul rezidual este volumul de aer care ramane in plamani dupa o expiratie de 500 ml .
Volumul curent se refera numai la volumul de aer inspirat.
54. Afirmatii false despre capacitatile pulmonare :
Capacitatea inspiratorie reprezinta cantitatea de aer care se poate respira pornind de la
nivelul inspirator normal pana la distensia maxima a plamanilor .
Capacitatea reziduala functioneala reprezinta cantitatea de aer care poate fi expirata.
Capacitatea reziduala functionala se masoara spirometric.
55.La o frecventa respiratorie de 25/minut debitul respirator este de 12,5 litri / minut .
Ventilatia alveolara participia la schimburile de gaze repsiratorii .
56. Difuziunea gazelor in procesul respirator : Oxigenul difuzeaza din alveole in sangele
capilar , din aerul alveolar este extras oxigenul.
57. Afirmatii false privind difuziunea oxigenului in procesul respirator :
Dupa cresterea presiunii partiale a O2 in plasma , O2 difuzeaza in leucocite .
Martinea de siguranta este de 0,75 secunde.
58. Afirmatii false privind difuziunea CO2 in procesul respirator : Se face dinsre alveole spre
capilare pulmonare ; presiunea partiala a CO2 in aerul alveolar este de 46 mmHg; O2 este
de 25 de ori mai solubil in lichidele organismului fata de CO2 ; egalarea presiunilor partiale
ale CO2 , alveolara si sangvina se face in 25 secunde.
59. Transportul O2 in procesul respirator :
Din plasma O2 difuzeaza in hematii.
In sangele arterial 1,5% din O2 este dizolvat in plasma .
Sangele arterial transporta 20mLO2/dl.
60.Transportul O2 in procesul respirator :
Cantitatea de O2 care se combina cu hemoglobina depinde si de temperatura ; cantitatea de
O2 care se combina cu hemoglobina depinde si de pH-ul plasmatic si scaderea rapida a
presiunii partiale a O2 plasmatic determina disocierea oxihemoglobinei.
61.Afirmatii false despre transportul O2 ;
Fiecare 100 ml de sange elibereaza la tesuturi in repaus cate 0, ml de O2
62.Afirmatii adevarate despre transportul CO2 :
CO2 este transportat prin sange si dizolvat fizic in plasma 5%
CO2 este transportat prin sange si sub forma de bicarbonat plasmatic 90%
63.Afirmatii false privind transportul CO2:
Carbaminohemoglobina este rezultatul obtinut prin fenomenul Hamburger ; Fenomenul
Hamburger se bazeaza pe fenomenul migrarii potasiului la nivelul eritrocitelor .
64. Afirmatii false :
Factorii care influenteaza rata difuziunii gazelor prin membrana alveolo capilara sunt direct
proportionale cu grosimea membranei respiratorii .
Fenomenul de membrana Hamburger are loc la nivelul leucocitelor.
65.Marginea de siguranta are rol in timpul unor perioade de stress ci CO2 este de 25 de ori
mai solubil in plasma decat O2.
66.Afirmatii false despre plamani : Nu exista variatii individuale ale capacitatii pulmonare
totale .
Peretii bronhiolelor respiratorii sunt compartimentati in alveole pulmonare .
Venula pulmonara contine sange incarcat cu CO2.
67.Sistemul respirator este alcatuit din laringofaringe , bronhiola lobulara ca parte a arborelui
bronsic si din caile respiratorii.
68.Arborele bronsic :
Ultimele ramificatii sunt bronhiolele respiratorii .
Alveolele pulmonare intra in constitutia acinului pulmonar.
Ductele alveolare pornesc de la bronhiolele respiratorii .
Acinii pulmonari reprezinta si unitatea functionala a plamanului.
69.Mecanica ventilatiei pulmonare :
In timpul inspiratiei are loc contractia diafragmei.
Cand grilajul costal este coborat , sternul se apropie de coloana vertebrala .
Si retractia elastica a plamanilor determina comprimarea plamanilor in expiratie linistita .
70.Afirmatii false :
In expiratie , presiunea alveolara creste la minim +1cmH2O.
Volumul rezidual se determina dupa o expiratie linistita.
71.Privind fortele de recul care stau la baza inspiratiei : toate afirmatiile false.
72.Privind difuziunea:
Exista trei cauze ale diferentelor de concentratie ale gazelor in aerul alveolar fata de aerul
atmosferic.
CO2 difuzeaza din sangele capilar in alveole
73.Afirmatii false :
Carbaminohemoglobina rezulta prin combinarea CO2 cu gruparile NH3 terminale din
lanturile proteice ale hemoglobinei.
Coeficientul de utilizare a O2 reprezinta eliberearea din 100ml de sange , catre tesuturi , in
efort a 7 ml de O2.
Prin disocierea oxihemoglobinei , hemoglobina ramane saturata in proportie de 50-80% in
plasma .
Membrana respiratorie este alcatuita din 3 elemente structurale.

Sarcina si nasterea

1.Notiunea de reproducere la om cuprinde procese care au rezultat fecundarea ovulului de

catre spermatozoid , formarea produsului de conceptie si cresterea si dezoltarea produsului
de conceptie sunt asigurate de organismul matern.
2.Privind fecundatia , aceasta este interna , se manifesta comportamentul sexual care are o
bogata incarcatura afectiv emotionala si are loc la nivelul trompelor uterine .
3.In procesul de fecundare a ovulului uman este necesar un singur spermatozoid si dupa
patrunderea lui in ovul , capul spermatozoidului isi mareste rapid volumul .
4.Privind determinarea sexului copilului conteaa tipul de spermie care fecundeaza ovulul .
5.Nasterea : constain expulzia produsului de conceptie ajuns la termen , este consecinta
contractiilor uterine , este coordonata umoral si nervos si se realizeaza si cu participarea
musculaturii peretelui abdominal.
6.Lactatia : prolactina favorizeaza secretia laptelui si intervin estrogenii si progesteronul care
sunt esentiali pentru dezvoltarea anatomica prealabila a sanilor .
7.Privind laptele matern , acesta este secretat in alveolele sanilor , trebuie ejectat in ducte
pentru a face posibila alaptarea si este secretat sub actiunea oxitocinei.

Organismul – un tot unitar

1. Homeostazia reprezinta mecanisme de reglare care determina mentinerea unor
constante dinamice ale mediului intern si functiile vitale si este realizata de catre efectori pe
baza informatiilor primite de la receptori ai mediului intern .
2. Reglarea se face prin bucle de feedback , nervos sau umoral , prin efectori
antagonici si ca urmare a interactiunii receptor-efector.
3. Homeostazia se realizeaza de catre sistemul nervos si endocrin.
4. Frecventa cardiaca medie este de 70-75 batai/min.
5. Debitul cardiac de repaus este de 5l/min.
6. Valorile medii ale presiunii arteriale sunt de presiune arteriala minima de 80mmHg si
presiune arteriala maxima de 120mmHg.
7. Valoarea medie a hemoglobinei la barbati este de 13,8-17,2 g/dl.
8. Valoarea medie a hematocritului la femei este de 35-46%.
9. Formula leucocitara este alcatuita din granulocite si agranulocite.
10. Valoarea medie a pH-ului sangvin este de 7,38-7,42.
11. Valoarea medie a glicemiei este de 65-110 mg/dl.
12. Valoarea medie a colesterolului total este de <200 mg/dl.
13. Afirmatii false : bazofilele reprezinta 1-3% din leucocite. Potasemia este de 3,5-5,3
mg/dl . Proteine totale in plasma sunt de 6-8,5 mg/dl . Colesterol total este de < 200 mg/l.
14. Monocitele reprezinta 3-9% din leucocite . Numarul de eritrocite la femei sunt de
4500000/mm3.Hematocritul la barbati este de 41-50%.
15. Privind realizarea homeostaziei prin mijloace extracorporale se realizeaza prin trei
proceduri adica prin perfuzare se utilizeaza lichid nutritiv , in cadrul dializei se utilizeaza
pompe si privind inima artificiala este nevoie de schimbator termic pentru temperatura
sangelui.
16. Privind formula leucocitara : limfocitele sunt leucocite agranulocite , bazofilele sunt
leucocite granulocite si neutrofilele sunt 52-62%.
17. Afirmatii false : acizii grazi liberi sunt 0,19-0,9 mEq/dl. Albuminele sunt de 3,5-5g/dl.
Natremia este de 135-136 mmol/l.

SISTEMUL MUSCULAR 1.Musculatura scheletica este formata de muschi striate Sistemul

muscular este format de muschi care sunt organe active ale miscarii Muschii au forme
variate. 2.In functie de forma lor muschii pot fi : Fusiformi , de exemplu bicepsul Circular, de
exemplu orbicularul gurii Patrulater, de exemplu marele drept abdominal 3.Muschii de forma
circulara sunt : Orbicularul pleoapelor Orbicularul buzelor Sfincterele 4.Din punct de vedere
structural , muschiul prezinta : tendoane ce au instructura lor tesut fibros; corp muscular
format din fibre musculare striate ; doua extremitati alb sidefii 5.Muschii : originea muschiului
reprezinta extremitatea muschiului de pe osul fix ; insertia muschiului reprezinta
extremitatea muschiului de pe osul mobil ; in general muschii prezinta origine unica 6.In
structura muschiului intalnim fibra musculara care este acoperita de endomisium ; o fascie
conjunctiva ce acopera muschiul ; fibre musculare striate. 7.Musculatura somatica are o
bogata vascularizatie ; are o inervatie vegetativa ce determina reactii vasomotorii; are o
inervatie dubla. 8.Muschii scheletici sunt grupati astfel : uschii capului si muschii trunchiului.
9.Muschii capului sunt reprezentati de : Muschii mimicii care determina expresia fetei si de
muschii maseteri care sunt muschi masticatori. 10.Urmatorii muschi apartin capului :
Muschiul temporal ; muschiul orbicular al pleoapelor ; muschiul frontal ; muschiul occipital.
11.Muschii gatului sunt reprezentati de pielosul gatului situat anterolateral;
sternocleidomastoidian care este situat lateral ; pielosul gatului care este superficial. 12.
Muschii trunchiului : pectoralul mare si mic acopera muschiul dintat mare ; trapezul se afla
superior de marele dorsal 13. Muschii trunchiului : muschii cefei nu fac parte din muschii
trunchiului ; muschii posterolaterali ai abdomenului fac parte din muschii trunchiului
14.Muschii trunchiului : muschii intercostali se afla intre coaste. 15.Muschii abdominali : sunt
muschi lungi ; dreptii abdominali se afla deasupra si dedesuptul liniei mediane abdominale;
medial de dreptul abdominal se afla oblicul extern si intern. 16.Muschii toracelui prezinta
urmatoarele caracteristici : marele si micul pectoral se afla pe peretele anterior al toracelui ;
intercostalii sunt interni si externi; diafragma este un muschi lat. 17.Muschiul deltoid :este
superficial ; ridica membrul superior pana la orizontala ; este abductor . 18.Muschii
membrelor superioare sunt reprezentati de : bicepsul brahial situat anterior ; deltoidul situat
la nivelul umarului. 19.Muschii anteriori ai antebratului sunt muschi pronatori ai mainii.
20.Muschii posteriori si laterali ai antebratului : sunt extensori ai antebratului ; sunt extensori
ai mainii ; sunt extensori ai degetelor . 21. Muschii membrelor inferioare cuprind : muschii
bazinului ; muschii coapsei ; muschii gambei si muschii piciorului . 22.Muschii coapsei :
deasupra cvadricepsului se afla cel mai lung muschi al corpului ; adductorii coapsei se afla
in regiunea mediala a coapsei ; dreptul medial apropie coapsele;croitorul este cel mai lung
muschi al corpului . 23.Muschii coapsei se grupeaza in : semitendinosul se afla in loja
posterioara a copasei ; semimembraanosul se afla in loja posterioara a coapsei . 24. Muschii
gambei sunt grupati in : intr-o loja anterolaterala si una posterioara ; loja anterioara cuprinde
extensori ai degetelor. 25. Muschii gambei : peronierul scurt se afla in loja laterala a gambei
; tibialul anterior se afla in loja anterioara a gambei ; peronierul lung se afla in loja laterala a
gambei . 26. Muschii posteriori ai gambei :gastrocnemianul este superficial ; solearul face
parte din triceps ; tricepsul sural se afla in loja posterioara a gambei . 27.Loja posterioara a
gambei contine muschi flexori ai degetelor si extensori ai labei piciorului. 28.Muschii gambei
si piciorului : tibialul posterior este flexor al degetelor ; piciorul prezinta muschi pe fata
plantara si pe fata dorsala. 29.Muschii scheletici asigura miscari voluntare ;mimica; postura
si echilibrul. 30.Proprietatile muschilor : contractilitatea are ca baza anatomica sarcomerul ;
contractilitatea reprezinta capacitatea muschiului de a se scurta; baza moleculara a
contractilitatii este constituita de proteinele contractile. 31.Excitabilitatea se caracterizeaza
prin : permeabilitatii selective a membranei celulare ; ca urmare a excitabilitatii apar reactii
fizico chimice ; are ca rezultat manifestari mecanice ; se datoreaza pompelor ionice ale
sarcolemei . 32. Extensibilitatea muschilor reprezinta capacitatea muschiului de a se alungi
pasiv sub actiunea unei forte ; substratul anatomic al extensibilitatii il reprezinta fibrele
conjunctive si cele elastice. 33.Elasticitaea muschilor:baza anatomica a lelasticitatii este
fibra elastica ; datorita elasticitatii muschiul revine la forma de repaus cand forta si-a incetat
actiunea asupra lui 34.Tonusul muscular este de natura reflexa ; este o stare de tensiune
permanenta specifica muschilor. 35.Contractiile izometrice ale fibrei musculare striate :
pentru sustinerea posturii corpului se produc contractii izometrice. 36.Contractiile izotonice
ale fibrei musculare striate se caracterizeaza prin tensiunea muschiului care ramane
neschimbata si muschiul efectueaza lucrul mecanic. 37.Contractiile auxotonice ale fibrei
musculare striate se caracterizeaza prin lungimea muschiului si tensiunea lui care variaza.
38.Manifesrtarile electrice ale contractiei musculare : Sunt reprezentate de potentialul de
actiune al fibrei musculare Potentialele de actiune ale unei unitati motorii se sumeaza
Electromiograma consta in inregistrarea activitatii electrice a muschiului Potentialul de
actiune al fibrei musculare se propaga cu 30 m/s 39.Manifestarile chimice ale contractiei
musculare: Asigura energia necesara proceselor mecanice. Sunt initiate prin mecanismul de
cuplare excitatie-contractie. 40. Manifestarile mecanice ale contractiei musculare se studiaza
cu ajutorul miografului ; un stimul unic cu valoare prag determina o contractie musculara
unica numita secusa musculara ; durata totala a unei secuse este de 0,1 s pentru muschiul
striat 41. Afirmatii false despre secusa musculara : Faza de contractie dureaza in medie 0,4
s. In faza de latenta apar manifestari chimice. 42. Contractia tetanica : Completa exprima
sumatia totala a secuselor; incompleta exprima sumarea incompleta a secuselor ; poate fi si
incompleta si completa. 43. Tetanosul : cel incomplet apare cand frecventa stimulilor este
mare 50-100 stimuli /secunda ; se realizeaza printr-o stimulare unica ; tetanosul complet
prezinta un platou dintat. 44.Manifestarile termice ale contractiei musculare se datoreaza
fenomenelor biochimice ; randamentul contractiei musculare este de 30%. 45. Muschii
trunchiului : sunt situati pe mai multe planuri si au o bogata vascularizatie. 46. Afirmatii false
despre muschi : Muschii umarului sunt muschi ai trunchiului Sternocleidomastoidianul este
un muschi al cefei 47.Urmatorii muschi apartin membrului superior : deltoid si biceps brahial.
48.Muschi care NU apartin membrului superior : semitendinos ; triceps sural si tibial.
49.Muschi membrul inferior : adductorii coapsei. 50.Muschi care NU apartin membrului
inferior : biceps brahial si triceps. 51.Epimisiumul este o lama de tesut conjunctiv.
Perimisium reprezinta septuri conjunctive. 52.Afirmatii false depsre fiziologia muschilor
scheletici : Excitabilitatea se datoreaza exclusiv pompelor ionice . Extensibilitatea este data
de fibrele elastice din muschi. 53.Contractiile fibrei musculare striate : In contractiile
izotonice muschiul realizeaza lucru mecanic. In contractiile izotonice tensiunea muschiului
ramane constanta. 54.Afirmatii false despre manifestarile contractiei musculare :
Manifestarile electrice sunt initiate prin mecanismul de excitatie-contractie. Manifestarile
mecanice se inregistreaza cu electromiograma. 55.Privind secusa musculare : reprezinta o
contractie musculara unica ; amplitudinea variaza proportional cu intensitatea stimulului.
56.Muschii marele dorsal sunt situati latereal de aponevroza lombara. Muschiul transvers al
abdomenului se afla lateral de muschii drepti abdominali . 57. Afirmatii false : muschii laterali
ai antebratului sunt flexori ai mainii . Sarcomerul cuprinde un disc intunecat si o jumatate de
disc clar. Deltoidul realizeaza adductia. 58.Fiziologia muschilor scheletici : Componenta
efectorie a reflexelor somatice de redresare o reprezinta muschiul striat somatic.
Extensibiltatea are ca substrat anatomic si fibrele conjunctive din muschi . Potentialele de
placa motorie reprezinta sumarea potentialelor de actiune ale unei unitati motorii. 59. Fascia
este situata la exteriorul corpului muschiului si este o membrana conjunctiva. Muschiul drept
medial al coapsei realizeaza adductia coapselor. 60. In loja anterioara a gambei se afla si
muschii extensori ai degetelor. Banda H luminoasa se afla in mijlocul discului intunecat. 61.
Afirmatii false : Tonusul muscular este o stare de tensiune permanenta indiferent de starea
inervatiei motorie somatica si senzitiva. 62. Muschii membrului superior : Muschii posteriori
ai antebratului sunt extensori si ai degetelor. 63. Afirmatii false despre membrul inferior : In
loja anterioara a coapsei se afla muschiul adductor scurt. Musciul peronier lung se afla in
loja laterala a coapsei . Cvadricepsul se afla in loja antero-mediala a coapsei. 64.Contractiile
fibrei musculare striate : In contractiile izotonice , tensiunea ramane constanta. Sumarea
incompleta a secuselor la stimularea repetitiva cu frecventa joasa a stimulilor determina un
platou dintat. 65.Inervatia muschiului : este dubla ; este vegetativa; parasimpaticul relaxeaza
musculatura circulara a sfincterelor de cele mai multe ori. 66.Afirmatii false : muschiul
adductor mare este situat in partea anterioara a copasei . Muschiul sternocleidomastoidian
se afla anterior de muschiul pielos al gatului. 67.Structura muschiului afirmatii false :
Tendoanele sunt alcatuite din tesut conjunctiv. Tendonul care se prinde pe os se numeste
insertie. Epimisiumul se afla sub endomisium . Toate afirmatiile grilei sunt false. 68.Afirmatii
false despre proprietatile muschilor : In contractilitate, muschiul striat se alungeste . Un
sarcomer este alcatuit din 1 disc clar si 2 jumatati de disc intunecat. Tonusul muscular este
dat de fibrele elastice din perimisium. 69.Afirmatii false : toate afirmatiile grilei sunt false.
70.Secusa musculara : poate fi izometrica sau izotonica ; poate fi si izotonica. 71.Afirmatii
false despre secusa musculara : Faza de latenta dureaza 0,02 secunde Durata totala a
secusei este de 0,1 minute 72.Muschiul trunchiului sunt : Muschiul piramidal ; trapez si
subclavicular. 73.Muschii membrului superior sunt deltoidul si coracobrahial. 74.Muschii
membrului inferior sunt muschiul drept abdominal;croitor ; semitendinos si gastrocnemian.
75.Afirmatii false : In timpul contractiei musculare . 70% din energia chimica se transforma
in energie mecanica . Stimularea cu curent electric a fibrei musculare determina un potential
de actiune propagat cu o viteza de 130 m/s.